Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 3 aprilie 2023. Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment avem înscriși 90.

Ședința va fi condusă de mine, împreună cu doamna senator Roberta Anastase și cu domnul senator Ion Mocioalcă, în calitate de secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă există comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu există.

Atunci, vă rog să dați un vot.

Înscrieți-vă cu cartelele... Băgați cartelele în consolă, ca să putem să dăm acest vot pe ordinea de zi.

Rog, vot.

68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: ora 16.00 – lucrări în plenul Senatului, ora 17.00 – vot final.

Am o propunere, ca urmare a discuției cu liderii de la Grupurile UDMR, PNL, PSD, și anume ca proiectul de la punctul 1, secțiunea II – și anume Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova –, fiind o prioritate a Guvernului și pentru că e important ca la Cameră să fie anunțat ca la noi, la... până în ora 17.00, o să vă rog să dăm vot pe acest proiect după dezbatere, să nu-l lăsăm la final.

## Vot pe programul de lucru.

## Rog, vot.

81 pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul, cu mențiunea pe care v-am făcut-o, a fost adoptat.

Fac precizarea că au fost 82 de voturi, pentru că doamna senator Pauliuc ne informează că nu are cartelă.

Stimați colegi, la secțiunea I a ordinii de zi avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 31 martie 2023, a unei inițiative legislative – Proiectul de lege privind statutul personalului de probațiune (L3/2023).

E afișată pe pagina de internet a Senatului nota.

Inițiativa se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție, coroborat cu art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului. Va fi transmisă spre Cameră, spre dezbatere și adoptare. Așa cum vă spuneam, vom continua cu secțiunea II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 9 februarie 2023 la Albița (L182/2023).

La dezbateri generale îl invit pe domnul Adrian Voican, la microfonul 8.

O să vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Voican** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul demers vizează exprimarea consimțământului statului român de a deveni parte la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la Albița la 9 februarie 2023.

Prin încheierea acordului de referință se creează cadrul juridic bilateral necesar pentru implementarea conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat de la Albița (România), a cărui infrastructură permite acest lucru, pe o perioadă inițială de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestuia, cu posibilitatea de prelungire, scopul implementării acestuia fiind fluidizarea fluxului de marfă și călători.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 9 februarie 2023 la Albița.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să îmi permiteți să dau...

Domnule Bordei, doriți să adresați vreo întrebare? Vă văd înscris la cuvânt.

La dezbateri. Suntem la alt moment acum și nu știam dacă doriți să adresați întrebări.

Din partea Comisiei de politică externă și Comisiei de apărare, ordine publică s-a elaborat un raport comun.

Le mulțumesc președinților pentru faptul că au reacționat repede pe acest proiect, fiind în procedură de urgență.

Îl invit pe domnul președinte Titus Corlățean să ne prezinte acest raport comun. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Eu voi fi concis. La propunerea generoasă a doamnei senator Nicoleta Pauliuc, în multipla sa calitate de președinte, componenta de politică externă din raportul comun al celor două comisii, apărare, respectiv politică externă, prezintă raportul comun, pe scurt. Ați auzit care este obiectul acestui acord bilateral important dintre România și Republica Moldova.

Este vorba de un proiect de ratificare a unui acord bilateral care a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, avizul favorabil al Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Și, în ședințe separate, astăzi, în procedură de urgență, cu unanimitate de voturi, atât Comisia pentru apărare, ordine publică, siguranță națională, cât și Comisia pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, spuneam, să adopte prezentul raport comun de admitere, fără amendamente, așa încât prezentăm plenului Senatului acest raport comun, precum și proiectul de lege.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Și, dacă îmi permiteți, când se deschid dezbaterile, din partea Grupului senatorial PSD, o scurtă intervenție.

Îl invit la microfon pe domnul președinte Corlățean, din partea Grupului PSD, la dezbateri generale.

Se pregătește domnul senator Bordei, din partea Grupului USR.

Mulțumesc, doamna președintă.

Grupul senatorial PSD va vota raportul de admitere și pentru ratificarea acestui acord bilateral, care, în esență, vizează fluidizarea circulației la frontiera care există între România și Republica Moldova, la punctul de control de frontieră pe partea românească, mă refer la Albița, într-un mecanism și o procedură care sunt indicate în textul acordului negociat și, respectiv, semnat în luna februarie a acestui an.

Semnalez și eu faptul că acest acord a fost încheiat pentru o perioadă inițială de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii. Personal, îi spun reprezentantului Guvernului că ar fi fost mult mai simplu să se meargă pe o clauză de tacită reconducțiune, da, cu evaluarea, la fel, pe aceeași procedură, dacă totul funcționează cum trebuie sau nu. Așa trebuie să exprimați explicit acordul de voință și intrăm în prelungirea unor proceduri.

În orice caz, este un acord absolut necesar – și știm foarte bine care este gradul de aglomerare pe ambele părți. Noi salutăm acest lucru, mai ales că cele două comisii, de apărare și politică externă, reunite cu comisiile omoloage din Parlamentul de la Chișinău, cam acum un an au solicitat guvernelor să acționeze pe această linie.

Salutăm și dorim și multiplicarea acestui mecanism și a procedurilor și la celelalte puncte de frontieră.

Deci Grupul senatorial PSD va vota în favoarea acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Corlățean.

Doamna președinte Pauliuc, din partea Grupului PNL, coraportor.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

În momentul în care ne-am întâlnit cu domnul ministru Recean, am făcut atunci o promisiune: înainte de Paști va fi acest proiect aprobat, votat în Parlamentul României și publicat în Monitorul Oficial. Iată că astăzi ne îndeplinim promisiunile.

Grupul parlamentar PNL susține ratificarea Acordului dintre România și Republica Moldova privind controlul coordonat la punctul de frontieră Albița. E o decizie corectă, e o decizie așteptată, o decizie care apropie și mai mult românii pe ambele maluri ale Prutului. Aș spune aici că e de menționat că Albița este cel mai important punct de frontieră dintre România și Republica Moldova, punctul de frontieră cu cel mai mare trafic.

Să nu uităm, stimați colegi, că Republica Moldova este acum țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar controlul coordonat la frontieră înseamnă un pas foarte concret pe drumul european al acestei țări.

România trebuie să rămână în continuare cel mai puternic avocat al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cel mai puternic avocat al extinderii spațiului european de prosperitate și securitate dincolo de Prut.

Sperăm ca în anii care vin, așa cum a spus și domnul președinte al Comisiei de politică externă, aceste puncte de frontieră să se extindă, iar românii de pe ambele maluri ale Prutului să se simtă mai aproape unii de alții și mai aproape de Europa.

Grupul parlamentar PNL va vota pentru.

Vă mulțumesc, doamna senator Pauliuc.

Cu scuzele de rigoare, domnule senator Bordei, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

USR salută acest Acord dintre România și Republica Moldova privind instituirea controlului coordonat la un prim punct de trecere a frontierei, și anume Albița–Leușeni.

De fapt, este ceva absolut necesar, ce putea fi și trebuia făcut de mult. Reprezentanții autorităților din Republica Moldova au venit cu această solicitare încă de anul trecut și ar trebui generalizat cât mai repede și la celelalte puncte vamale cu Republica Moldova.

Însă USR solicită Guvernului României să nu se oprească aici și să facă și pasul următor, de asemenea, absolut necesar și foarte mult întârziat, și anume digitalizarea completă a procedurilor vamale.

Nu este nevoie să inventați apa caldă, stimați colegi din coaliția de guvernare. De exemplu, Estonia a reușit încă de acum câțiva ani, prin folosirea unei aplicații digitale, să reducă timpul mediu de așteptare a camioanelor la frontiera cu Rusia de la o săptămână la 5 minute.

În iulie 2021 am participat la un seminar la Tallinn, împreună cu o delegație de parlamentari USR, unde, printre altele, ni s-a prezentat și această aplicație și, la întoarcere, am propus atât la Ministerul de Interne, cât și la autoritatea vamală această soluție, dar, din păcate, fără niciun ecou.

Dar mai bine mai târziu decât niciodată. USR își oferă în continuare, gratuit și fără nicio altă pretenție, expertiza în domeniu pentru implementarea acestei soluții. Chiar suntem de acord, stimați colegi de la PSD, PNL și UDMR, să vă lăsăm pe dumneavoastră să vă lăudați cu această realizare, numai să fie făcută cât mai repede. Suntem doar la un telefon distanță.

Până atunci, vom vota „pentru” la legea de ratificare a actualului acord.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Declar dezbaterile închise la acest punct, stimați colegi, și o să vă rog, așa cum am făcut-o acum câteva minute, când am votat programul, să dăm un vot pe acest proiect acum, urmând ca dezbaterile pe restul proiectelor să le facem ulterior și votul final la sfârșitul ședinței.

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru acest vot acum.

Vom trece la punctul 2 al ordinii de zi. Avem un Proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga la 29 august 2022 (L104/2023). Avem, până la prezentarea raportului, reprezentantul Guvernului.

Domnul secretar de stat Bachide. Microfonul 9.

O să vă rog să prezentați proiectul de lege.

## **Domnul Eduard Bachide** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Acordul are ca scop promovarea cooperării în domeniul apărării între cele două state, în concordanță cu legislațiile naționale și cu obligațiile internaționale asumate de către acestea, pe baza principiilor egalității, reciprocității și interesului reciproc.

Acordul nu conține prevederi contrare legislației române și nu contravine obligațiilor și angajamentelor asumate prin alte documente internaționale, acesta fiind aprobat prin semnare prin hotărârea... pentru semnare prin Hotărârea CSAT nr. 14/2019.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să ne acordați un vot favorabil. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru prezentare.

Comisia de politică externă și Comisia de apărare au elaborat un raport comun.

O să vă rog să-mi spuneți care din reprezentanții comisiei prezintă acest raport.

Doamna Pauliuc, domnul Corlățean?

Punctul 2, Proiect de lege pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru. Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Cele două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat și Comisia pentru politică externă, au fost sesizate pentru a întocmi un raport comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga în 29 august 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, așa cum am spus, ratificarea acordului. Acordul are ca scop promovarea cooperării în domeniul apărării între cele două state, în concordanță cu legislațiile naționale și cu obligațiile internaționale asumate de către acestea, pe baza principiului egalității și interesului reciproc.

A fost analizat proiectul de lege și avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

A primit aviz favorabil, fără amendamente, de la Comisia juridică.

Pe parcursul unor ședințe separate, membrii Comisiei pentru apărare și cei de la Comisia pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi, la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, punctul 2 va rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2023 privind procedura de închiriere a suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023–2024 (L112/2023).

Domnul secretar de stat Balanișcu, din partea Ministerului Mediului.

Microfonul 10. Aveți cuvântul pentru prezentare, vă rog.

## **Domnul Bogdan-Radu Balanișcu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În anul 2022 o serie de aproximativ 200 de contracte de închiriere a plajelor au încetat prin ajungere la termen. În același timp, o serie de lucrări privind combaterea eroziunii costiere au fost finalizate sau se află în curs de finalizare, drept care loturile de închiriat au suferit mai multe modificări, prin cuprinderea în acestea a unor suprafețe noi.

În acest context, a fost necesară... este necesară reglementarea condițiilor de închiriere până la emiterea unor noi planuri urbanistice. În același timp, trebuie să ținem cont și de faptul că la 1 mai începe sezonul estival și, cu atât mai mult, avem nevoie ca plajele să fie date în folosință și turiștii să se poată bucura de acestea.

În acest sens, apelăm la sprijinul dumneavoastră vizavi de această inițiativă.

Vă mulțumim.

## Vă mulțumesc frumos.

Comisia pentru administrație și cea pentru antreprenoriat și turism au elaborat un raport comun.

Domnul președinte al Comisiei de antreprenoriat va prezenta acest raport.

Domnule senator Țapu, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2023 privind procedura de închiriere a suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023–2024

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru antreprenoriat și turism, prin adresa nr. L112/2023, din data de 18.07.2022, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8 privind procedura de închiriere a suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023–2024, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect reglementarea procedurilor de închiriere a suprafețelor de plajă turistice ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023–2024.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de ordonanță de urgență vizează organizarea licitațiilor și derularea contractelor de închiriere a plajelor cu destinație turistică ale Mării Negre prin derogare de la normele comune aplicabile, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Consiliul Economic și Social, aviz favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, aviz favorabil.

Comisia pentru mediu, un aviz favorabil.

Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, aviz favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, au participat la ședință reprezentanții Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, domnul secretar de stat Lucian Rus.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică, ai Comisiei pentru antreprenoriat și turism au analizat și au dezbătut proiectul de ordonanță de urgență și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru prezentarea raportului.

La dezbateri generale s-au înscris colegii... Negoi, din partea Grupului USR.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Aș vrea să fiu foarte scurt în ceea ce voi spune, pentru că vin din județul Constanța și cunosc extrem de bine problemele cu care se confruntă administrarea plajelor de acolo.

Și aș vrea să vă transmit un mesaj: stimați colegi din coaliția de guvernare, ați comis-o din nou! Ați reușit să nu rezolvați și să enervați, în același timp, atât antreprenorii, cât și turiștii.

Antreprenorii, pentru că le-ați pus în față, cu foarte puțină vreme înainte de debutul sezonului estival, această ordonanță de urgență, știind că în 2022 toate contractele au expirat. Ce v-a oprit ca în toamna lui 2022 să veniți cu această ordonanță, care, într-adevăr, este necesară, dar ce v-a oprit să o faceți atunci și să veniți cu ea abia acum, în prag de debut de sezon estival?

În al doilea rând, ceea ce au reclamat antreprenorii operatori de plajă, faptul că, venind așa de târziu și această procedură de închiriere durând doar doi ani de zile, nu se știe dacă cei care vor câștiga licitațiile și vor investi acolo vor avea timp să-și recupereze investițiile în cei doi ani de zile, cât prevede această ordonanță. La întrebarea aceasta probabil va trebui să răspundeți dumneavoastră.

Pe de altă parte, turiștii nu au absolut nicio reglementare care să-i avantajeze.

Faptul că doar se trece dintr-o mână în alta procedura de licitare, adică de la ABADL (de la Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea-Litoral) la Ministerul Mediului, rezolvă doar echilibrarea puterii și atât. Nu văd altceva.

Reducerea termenelor e un lucru bun, a termenelor de licitare, numai că, fiind în pragul debutului sezonului, cu ce rezolvă în plus față de ceea ce trebuia rezolvat mai mult?

Îl invit la microfon pe domnul senator Țapu Nazare, din partea Grupului PNL.

O să fiu foarte scurt și o să vă răspund eu în locul Guvernului.

Este o ordonanță de urgență a Guvernului care-și produce efectele. Acum, în Parlament, azi, numai validăm prin vot, ca să fim foarte clari.

Deci nu mai acuzați Guvernul că nu și-a făcut treaba, unu la mână.

Doi la mână, întrebați-vă colegii din comisiile de specialitate care au votat aprobarea acestei ordonanțe, da?

Și, trei, scopul ordonanței este tocmai reducerea termenelor de licitație pentru închiriere. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Deneș dorește să ia cuvântul.

Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Doar câteva precizări legate de..., știu eu, semnele de întrebare puse de către antevorbitor, colegul nostru de la USR. Și apreciez grija pe care o purtați, în calitate de reprezentant al județului Constanța, dar poate că e important să cunoașteți câteva detalii legate de procedurile prin care se concesionează plajele, la modul general.

Așa cum bine spuneați, administrațiile bazinale..., în principiu, ABADL este cea care este îndrituită, prin regulile stabilite de Ministerul Mediului, să se ocupe de aceste concesiuni la plajele cărora le-a expirat acel termen de 10 ani, pentru că, practic, plajele se concesionează pe 10 ani. Și acest lucru, de obicei, se întâmplă cu... în anul anterior momentului de expirare a acelor concesiuni.

Sigur că Ministerul Mediului a așteptat ca această... aceste proceduri să se finalizeze în cursul lunilor noiembrie, decembrie ale anului trecut. Neîntâmplându-se aceste lucruri, era normal ca Ministerul Mediului să vină, într-o situație de urgență, cu o ordonanță de urgență, ca lucrurile să le reglementeze diminuând aceste termene și ca plajele... Pentru că, așa cum spunea colegul de la PNL, noi doar aprobăm această ordonanță de urgență care-și face efectele și, cu siguranță, o parte din aceste plaje deja au fost licitate și concesionate, pentru că legea ne spune că plajele concesionate trebuie predate cu o lună înainte de începerea sezonului estival, respectiv, în această lună, aceste plaje concesionate trebuie predate concesionarului.

Doi ani. De ce doi ani? Păi, e simplu, dacă ați fi citit expunerea de motive și detalierea acestei ordonanțe, cei doi ani sunt anii necesari până când se finalizează PUZ-urile pe toate plajele. Pentru că readuc aminte că în ultimii 3 ani, 4 ani de zile s-au derulat o serie de investiții majore pe plajele litoralului românesc, acestea extinzându-se cu aproximativ 200 de hectare de plaje din fonduri europene, plaje care bineînțeles că trebuie să intre în procedurile de luare în evidență a lor. Și de aceea s-au alocat, pentru plajele care s-au concesionat și pentru care a expirat concesiunea, cei doi ani, ca să poată toate plajele, inclusiv cele pentru care s-au făcut din aceste investiții, să fie prinse în acele PUZ-uri.

Din partea Grupului AUR, o invit la microfon pe doamna senator Evdochia Aelenei.

## **Doamna Evdochia Aelenei:**

Mulțumesc.

Eu vin tot de pe litoralul Mării Negre. Chiar ieri am vizitat litoralul și am văzut așa-zisul dezastru de pe litoral. Să știți că nisipul nu este stâncă și poate fi rezolvată orice problemă în nisip în 2-3 zile. Este adevărat că Apele Române au lăsat de izbeliște plaja, dar, pe iarnă, plaja se eroda an de an.

Investițiile care s-au făcut pentru lărgirea plajei au costat extraordinar de mult, acum trebuie făcută recatagrafierea, introducerea în PUZ/PUG și nu poți să dai pe 10 ani...

Știți care este problema cea mai importantă și cea mai gravă de pe litoralul românesc? Subînchirierea, oameni buni! Terții care iau plajele în chirie. Cei care au câștigat licitațiile le subînchiriază cu zeci de mii de euro. Acolo este buba, oameni buni! Dacă ați controla și ați vedea ce dezastru se întâmplă pe litoral, dacă ați controla, dacă ați ajuta antreprenorii de pe litoral, hotelierii, atunci ar fi mult mai bine.

Hai să nu ne mai legăm unii de alții, hai să punem umărul și să votăm această lege și în doi ani amenajarea plajelor, doar nu faceți castele din... doar castele din nisip puteți să faceți pe malul mării, nu faceți construcții extraordinare! Vai, Doamne, amenajare cu două umbrele și patru șezloange... șezlonguri, mă scuzați!

Din partea senatorilor neafiliați, doamna senator Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

L-am auzit pe reprezentantul Guvernului spunând că are nevoie neapărat de votul nostru. Țin să-i amintesc că este o ordonanță de urgență și, conform normelor dreptului, ordonanța de urgență își produce efectele de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial. Așa că aveți nevoie de votul nostru doar așa, ca să dați o aparență de legalitate și să arătați că Parlamentul vă aprobă în ceea ce faceți. Că nu aveți dumneavoastră nevoie niciodată de Parlament. Guvernul face ce dorește.

Însă pe mine mă uimește altceva. La prețurile de închiriere, nu știu dacă v-ați uitat: licitație, tarif plajă categoria I, cu funcția recreere, divertisment – 1,22 lei metrul pătrat pe lună.

Pe bune?! 1,22 lei?! Așa începe licitația, de la 1,22 lei, iar nouă când ne ducem să închiriem un șezlong ne ia 100, 200 de lei?! Ai plecat, după două ore îl mai închiriază o dată.

Păi, dumneavoastră ce faceți aici? Dumneavoastră autorizați tot ceea ce înseamnă cămătărie. Cu ce se dezvoltă aceste plaje? Le dați pe 1,22 lei, de 1,22 lei vor face investiția, adică nimic. Oamenii nu mai pot să stea pe nisip, se umple tot nisipul acela de șezlonguri, își construiesc tot felul de baruri și restaurante, așa, aiurea, n-au autorizații. Până când se dărâmă barul, a trecut sezonul estival, el și-a încărcat buzunarele cu milioane de euro, pe care apoi le împarte cu politicieni și așa mai departe care l-au ajutat, cu Primăria Constanța și așa mai departe sau ce primării mai sunt. Ce este proiectul ăsta de lege? 1,22 lei metrul pătrat pe lună?! Asta este licitația? Asta este bătaie de joc!

Înțeleg să ajutați sportul, înțeleg..., la sport, de exemplu, nici măcar..., cum să zic, aș fi făcut..., de ce nu face statul niște investiții pentru dezvoltarea sportului? Că sunt atâtea cluburi care au nevoie de ajutor. Acolo aveți un 0,12 lei metrul pătrat pe lună. Păi, dacă vin unii care sunt privați și încep licitația de la 0,12 lei metrul pătrat pe lună, îl ia cu un leu și s-a terminat. Ei fac bani de nu mai pot, pentru că nu e vorba de susținerea sportului, ci e vorba de închiriere de terenuri pentru cei care vin să se recreeze, români sau străini.

Stimați colegi, dezbaterile pentru punctul 3 s-au finalizat. Rămân la vot final cu acest proiect de pe ordinea de zi. Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (L113/2023).

Din partea Guvernului ne va prezenta proiectul domnul secretar de stat Telehuz.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

**Domnul Dragoș-Costin Telehuz** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Doamnă președintă,

## Doamnelor și domnilor senatori,

OUG nr. 9/2023 creează cadrul legal pentru implementarea pe cadru temporar a fondurilor europene. În mare, extinde atribuțiile Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, astfel încât să poată implementa finanțarea învățământului liceal agricol din PNRR, dar și independența energetică a agriculturii și industriei alimentare sau a organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații din Fondul de modernizare. Între altele, ordonanța de urgență include și norme de control și penalități, precum și realocarea unei sume rămase aferentă garantării beneficiarilor de fonduri europene la dispoziția ministerului, astfel încât să fie folosită tot la garantarea măsurilor implementate de minister.

Vă mulțumesc frumos pentru prezentarea punctului de vedere.

Comisia de buget, finanțe a elaborat raportul. Domnule președinte Neagu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

În data de 28 martie, membrii comisiei au analizat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015, despre care a făcut referință domnul secretar de stat Telehuz, și a decis, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, amendamentele făcând parte integrantă din anexa prezentului raport, amendamentele fiind discutate și însușite și de ministerul inițiator al acestei ordonanțe.

Ca urmare, vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele admise, și proiectul de lege, făcând precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Din partea grupurilor parlamentare?

Nu aveți dorința de a participa la dezbateri generale. Doamna Șoșoacă, la punctul ăsta doriți să luați cuvântul? Vă rog, aveți cuvântul.

Până aveți cuvântul, dați-mi voie să vă spun că la balcoane sunt câțiva elevi – puțini, data viitoare mai mulți –, dar important este că sunt invitați de colegii noștri Trifan și Radu Mihail – Timișoara și București am... și Galați.

Îi felicit pentru participarea la ședința Senatului de astăzi.

Și sper să plecați cu impresie bună de aici.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos.

Vreau să vă întreb: la ce vă mai trebuie votul nostru pentru un exercițiu financiar 2014–2020? Mulțumesc.

Punctul 4 va rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L118/2023).

Din partea Comisiei juridice și a Comisiei de administrație ni s-a furnizat un raport comun.

Domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul, pentru prezentarea acestui raport.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Cele două comisii nominalizate, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică, au fost sesizate, prin adresa L118/2023, cu privire la o Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea AEP-ului.

În urma analizei și argumentelor uzitate de către Consiliul Legislativ, care a emis un aviz negativ, CES-ul, care a emis un aviz favorabil, Guvernul a lăsat la aprecierea Parlamentului, Comisia pentru românii de pretutindeni a emis un aviz negativ, AEP-ul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Argumentele care au stat la baza emiterii unui raport de respingere, cu majoritate de voturi, au fost cele exprimate de către Comisia de la Veneția, care impune anumite criterii foarte clare de reprezentativitate care nu au fost socotite de către inițiatorii acestui proiect de lege.

Menționez faptul că avem de-a face cu o lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Și, doamna președintă, vă asigur că nu există alte amendamente, nici în cadrul comisiei și nici în plen.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu sunt înscrieri la cuvânt la punctul 5... Acum s-a înscris...

Doamna senator Aelenei, aveți cuvântul.

Și, până ia cuvântul doamna senator, îi rog pe liderii de grup să se gândească dacă prelungim puțin dezbaterile generale, pentru a putea dezbate mai multe legi.

Radu Oprea, Radu Mihail, domnule Țâgârlaș, prelungim măcar cu jumătate de oră...

Facem până la sfârșit? Epuizăm ordinea de zi? În regulă. O să dăm un vot, atunci, pentru prelungire imediat după ce ia cuvântul doamna senator.

Aveți cuvântul, doamnă.

Mulțumesc, doamna președintă.

La începutul acestei sesiuni parlamentare eu am prezentat, am venit cu un proiect legislativ care, bineînțeles, n-a trecut și care, de asemenea, propunea 300 de parlamentari. Motivul era același: voința poporului, suveranitatea acestuia.

Și acum, cu 5 minute înainte, când un cetățean din București, și anume Coman Ion, a văzut ce se discută în plenul Senatului, mi-a trimis copia unei invitații de către Uniunea Salvați România din 2019, când invita USR-ul să participe la strângerea de semnături. Mi-a spus omul că nici până în ziua de azi n-a primit niciun răspuns din partea USR-ului.

Dar eu vă mulțumesc, măcar în nume propriu, că ați făcut această lege și, bineînțeles, o să votez pentru. Mulțumesc.

În regulă, punctul 5 va rămâne la vot final.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind deconspirarea urmașilor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice prin completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (L105/2023).

Din partea Comisiei juridice, domnule președinte Țâgârlaș, vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Comisia juridică a fost sesizată, prin adresa L105/2023, din 6.03.2023, privind discutarea unei Propuneri legislative pentru deconspirarea urmașilor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice prin completarea Ordonanței de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

CL-ul a emis un aviz negativ.

CES-ul – aviz negativ.

Guvernul nu susține o astfel de propunere.

Comisiile pentru administrație publică, cultură și media și, respectiv, pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au emis avize negative.

Menționez faptul că argumentele principale care au determinat adoptarea unui raport de respingere și avizele negative la care am făcut trimitere sunt încălcarea în mod clar a dispozițiilor constituționale. Și mă refer aici la art. 26 din Constituție – Dreptul la viață intimă, familială și privată și, de asemenea, la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală. Motivul îl reprezintă imposibilitatea răspunderii unui copil pentru faptele părinților sau ale bunicilor lui.

Vă mulțumesc.

Menționez în final doar că avem de-a face cu o lege organică și Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc frumos. Din partea grupurilor parlamentare?

Doamna senator Crețu Gabriela, din partea Grupului PSD, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

La 33 de ani de la Revoluție, din păcate, adeseori ne batem cu trecutul, îl rescriem și dăm vina pe el, în loc să ne concentrăm pe faptele prezentului și pe construirea viitorului. Dar trecutul e important. Din el am putea învăța, ca să nu-i repetăm greșelile.

Dacă s-ar fi propus astăzi o legislație care să întărească controlul democratic asupra serviciilor de informații și supraveghere, cele de astăzi, care sunt suspectate că se amestecă și ele în decizia politică și economică și în viața personală, aș fi fost prima care să o voteze. Pentru că într-o democrație cel care nu răspunde în fața cetățenilor nu trebuie să ia decât deciziile în limitele legii. Dar această propunere cere un registru public cu foștii lucrători ai Securități nu pentru a le limita acestora vreun drept, ci pentru a vedea dacă unele categorii de demnitari de astăzi și de aleși se trag din foștii securiști sau ba.

Această propunere este neconstituțională, cum deja colegul meu a spus, inutilă și are și o listă arbitrară. Pentru că, atenție, nu e vorba de candidații la vreo funcție publică pe care să-i verifici... nu știu de ce. Pentru că în secolul XXI și într-un stat de drept fiecare este responsabil și poate fi judecat pentru faptele sale. Iar cei vizați de această lege au destule fapte după care să fie judecați, că e vorba de președinte, deputați, senatori, primari, avocatul poporului și membrii Guvernului. Nu știm de ce această listă, și nu altă listă. Deci pentru cei care sunt deja în funcție, dacă cumva există vreo suspiciune că s-ar trage..., oricum lucrurile sunt cunoscute și nu servește la nimic. E, așa, un fel de a-i pune la panoul rușinii, că, uite, se trag dintr-un tată sau o mamă

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, îl invit pe domnul senator Bob Virgil-Marius.

Microfonul central.

## **Domnul Virgil-Marius Bob:**

L105/2023 – să clarificăm: nu e vorba de atragerea răspunderii, ci e vorba de transparentizare. La nivelul societății române persistă ideea că foștii lucrători ai Securității, precum și copiii acestora controlează principalele instituții și demnități românești. Astfel cum a reținut CEDO în mod repetat, legăturile demnitarilor cu fosta Securitate sunt de maxim interes public.

Legea aceasta extinde dreptul cetățenilor și al presei la informațiile privind legăturile cu fosta Securitate, prin rude de gradul I, ale persoanelor ce dețin funcții de președinte, deputat, senator, membru al Parlamentului European, membru al Guvernului, avocat al poporului sau primar. Este o vorbă românească care exprimă durerea și neputința celor care se simt oprimați: „Copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri.” Asta sună a neputință – neputința de a-i opri pe cei ce sunt cocoțați sus să-și conserve funcțiile pentru odraslele lor. Cineva care a fost parte dintr-un sistem ticălos ce controla instituțiile și demnitățile României poate extrem de ușor să facă copiilor săi loc în aceleași poziții, doar are informațiile și conexiunile făcute.

Acest proiect nu vrea să condamne copiii, dar, în spiritul transparenței, așa cum își declară veniturile, trebuie să se vadă și dacă a fost beneficiar al conexiunii părinților săi. Altfel, ideea de egalitate este doar pentru cei mici. Ca țară, în România partidele vechi n-au fost în stare să scoată Legea lustrației nici acum, după 33 de ani! Ăia ce trebuiau lustrați acum au pensii speciale, au avut grijă să-și lase continuatorii la pârghiile puterii. Nu doar codul genetic poartă informații, ci și tăticul are informații, pentru care a fost plătit să le gestioneze pentru țară, nu în interes personal.

Stimați colegi, din partea Grupului AUR, doamna Aelenei Evdochia.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

În primul rând, legea este neconstituțională, iar răspunderea penală este individuală, nu se transmite nici pe cale sexuală, nici prin ADN, nici prin... nici atingere de niciun fel. Deci noi nu putem să condamnăm copiii pentru faptele părinților.

Iar Legea lustrației – cine v-a oprit, fraților, să o faceți? Iar juniorul despre care vorbeați dumneavoastră a fost votat de seniorii din București, nu? Din sectorul respectiv. Că știm foarte bine despre cine vorbiți.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc frumos. Ultimul înscris la cuvânt...

Nu se poate din partea Grupului AUR.

A anunțat că face parte din grup liderul dumneavoastră de grup. Dacă aveți o problemă și anunțați că a ieșit iar din grup, îmi comunicați.

Doamna Șoșoacă, aveți cuvântul.

Hai că îi dă și două palme că a vorbit fără acordul AUR! Ca la școală.

Doamna Șoșoacă, la cuvânt, vă rog.

Cu tot respectul... Nu, dar chiar m-a distrat chestia asta.

Lăsați că se mai ceartă și alții!

Da, știu. Problema este alta.

Vă rog.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Instituiți prezumția de vinovăție? Cu tot respectul. Pentru că asta faceți.

Este, într-adevăr, neconstituțional.

Ce-ar fi acum să vedem, membrii USR care ați propus această lege și miniștrii dumneavoastră, hai să cercetăm cine au fost părinții: și ai dumneavoastră, și ai domnului Drulă, da?! Și nu vreți să îi și omorâm pe copiii lor?

Oare nu există răspunderea pentru fapta proprie? Dumneavoastră ce faceți? Păi, dar dacă..., ați și spus dumneavoastră: nu știu care a fost anchetat de DNA și a fost pe urmă trimis în judecată și condamnat. Fiecare om răspunde pentru faptele proprii. Cum puteți dumneavoastră să spuneți că..., nu știu, ce îi faceți unui om? Îi interziceți accesul la o funcție publică pentru că tatăl, mama...

Păi, atunci, care e relevanța? Dar care e relevanța? Transparența iese. Duceți-vă, domnule, și... Oricum, aveți jurnaliștii dumneavoastră plătiți și dați toate dosarele. Ce relevanță are asta?

Relevanță ar fi ca fiecare om să plătească pentru propriile fapte, nu să dați telefoane procurorului și să spuneți: „Nu-l ancheta pe ăla, că-i de-al nostru, al partidului.” Asta este problema României: cum conduceți și cum țineți în hățuri justiția.

Transparență? Asta e transparență?! Omorâm copiii pentru faptele părinților.

Deci, dacă un copil se trage dintr-un viol și tat-su este un violator și un criminal, omorâm copilul respectiv, că așa vrea USR-ul! Haideți, pe bune?!

Îl invit la cuvântul pe domnul Turos Lóránd, liderul Grupului UDMR.

La microfonul 2 vă rog să îi permiteți domnului senator.

## **Domnul Turos Lóránd:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doar o mică intervenție.

UDMR, din 1990, susține lustrația. N-am fi aici acum și n-am discuta această propunere legislativă dacă în decurs de 30 de ani am fi avut o lege a lustrației, să vedem și noi cine au fost acele persoane care au beneficiat de regimul comunist, cine au fost turnătorii, cine au fost securiștii.

Ceea ce discutăm azi..., am auzit..., da, copiii nu răspund de faptele părinților, e foarte clar. Și nici nu e vorba de răspundere penală. Totodată, totuși după 30 de ani se întâmplă a fi în spații publice persoane care pretind că știu adevărul absolut în ceea ce privește viața publică și despre care ulterior aflăm că era unul dintre copiii care au beneficiat de acel sistem ticălos. Încă o dată, nu cred că această propunere e soluția foarte bună, cred că o soluție ar fi fost – și ar fi și azi – o lege a lustrației.

Dar, fiind perseverenți în aceste principii, UDMR va vota această propunere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Închid dezbaterile generale pe punctul 6.

Va rămâne la vot final.

Stimați colegi, o să vă rog să dăm un vot acum, formal, pentru prelungirea programului de dezbateri generale până la epuizarea ordinii de zi.

Vă rog, vot.

80 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Mulțumesc.

Propunea a fost aprobată.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L127/2023).

Comisia de muncă împreună cu cea de drepturile omului au elaborat un raport comun.

Domnule senator Rotaru, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, doamnă președintă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului au elaborat un raport comun de admitere a propunerii legislative.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului PSD, doamna Crețu, v-ați înscris la cuvânt? Nici n-o mai văd pe doamna Crețu. Vă rog să-i deselectați cartela, atunci, dacă se poate.

Mulțumesc.

Doamna... Trebuie să vă hotărâți, din partea Grupului USR, cine vorbește: doamna Aelenei sau domnul Neagu? Unul din doi.

Domnule senator Neagu, aveți cuvântul.

AUR.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

AUR, da.

Eu nu știu cum se întâmplă, uneori mă suspectez că o fac intenționat.

## **Domnul Ionuț Neagu:**

E simplu, doamna președintă: noi suntem de dreapta, ei sunt de stânga.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă.

Art. 1 din Carta europeană a drepturilor omului prevede că demnitatea umană este inviolabilă. Proiectul acesta de lege propus de Grupul AUR prevede exact apărarea acestui principiu.

În special, cerem mărirea cuantumului de alocare a ISR-ului – indicele social de referință pentru persoanele cu dizabilități – pentru părinții sau persoanele care au în îngrijire copii cu handicap. Vă amintesc că de la adoptarea acestui indice, din anul 2008, până în anul 2021 valoarea acestuia nu a mai fost indexată cu inflația. Imaginați-vă cum o persoană cu handicap grav, care dispune de o indemnizație de 368 de lei, poate să facă față la cheltuielile zilnice.

Noi, prin acest proiect de lege, am mărit gradual alocarea acestui cuantum. Astfel, vă rog să treceți peste toate animozitățile politice, că sunt de stânga, că sunt de dreapta, și vă rog să acordați un vot favorabil.

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, îl invit la microfon pe domnul senator Darău. Microfonul central.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

Nu poate să fie vreodată vreo confuzie între USR și AUR. Prin această inițiativă legislativă dumneavoastră văd că începeți cu un fel de atac. Întâi ar trebui să recunoașteți că încă din comisie această inițiativă punctuală, ca o excepție, a primit sprijinul colegilor senatori din mai multe partide, inclusiv de la colegii din USR.

Dar trebuie spus ceva. Dumneavoastră veniți cu o intervenție foarte punctuală, într-adevăr, măriți acel procent din ISR, ISR care a crescut cu 20% chiar acum, de curând, în vreme ce – de când spuneți dumneavoastră? – din 2008 până azi salariul minim a crescut cu 280%. Acesta este și motivul pentru care nu putem să votăm împotriva acestei inițiative.

În schimb, menționăm alte lucruri importante. USR a lucrat luni de zile și a încercat să convingă toate partidele din Senat – și acum din Camera Deputaților – să voteze pentru legea noastră 106/2022, o amplă modificare a Legii nr. 448, care venea și cu beneficii mai multe pentru persoanele cu handicap, beneficii din punct de vedere financiar, dar și cu alte implementări absolut necesare pentru ca acești oameni să beneficieze de o viață mult mai bună.

Pe de altă parte, într-o inițiativă transpartinică, de acum câțiva ani, dar care între timp a devenit realitate, am luptat pentru indexarea ISR-ului cu inflația, lucru care într-adevăr începe să se întâmple foarte târziu.

Deci încă o dată: vom susține această inițiativă, sperăm să apreciați obiectivitatea noastră, dar să nu uităm că dumneavoastră faceți un efort foarte simplu, foarte punctual, practic, un copy-paste de articol dintr-o lege care ar fi trebuit să fie mult mai amplă și cu mult mai multe beneficii pentru cetățeni.

Stimați colegi, punctul 7 va rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii (L117/2023).

Din partea Comisiei de muncă, raportul va fi prezentat de domnul senator Rotaru.

Vă rog.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru muncă a luat în discuție și a dezbătut această propunere legislativă de modificare a Ordonanței nr. 163/2020. Au fost depuse și amendamente la această propunere legislativă. Ca urmare a votului care a fost exprimat, cu majoritatea senatorilor prezenți, a fost adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Pe cale de consecință,

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Darău, din partea Grupului USR.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Apropo de inițiative punctuale care au un impact benefic, de netăgăduit, nu putem înțelege cum această inițiativă a primit un raport de respingere în Comisia pentru muncă.

Noi considerăm că trebuie să facem ceva pentru oamenii care au muncit, dar nu pot beneficia de o pensie. Vrem, prin această inițiativă legislativă, să le oferim un cadru legal pentru a compensa diferențele de contribuție necesară. Putem evita situația nedreaptă în care ani de contribuții din partea lor nu le pot genera niciun beneficiu la pensie.

De aceea, din punctul nostru de vedere, este importantă prelungirea cu 3 ani, până la 31 august 2026, a termenului până la care își pot cumpăra vechime pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, iar plata să poată fi făcută eșalonat, în tranșe inegale. Sunt mulți vârstnici care, sub șocurile facturilor la energie și ale inflației, nu au avut de unde să plătească contribuțiile pentru anii lipsă și au nevoie de mai mult timp pentru asta. Prelungirea termenului le va permite să obțină statutul de pensionar și, implicit, pe cel de asigurat medical, lucruri esențiale la bătrânețe.

Sunt mulți români, inclusiv în diaspora, cu venituri inegale care poate mai au jumătate de an sau un an până la vârsta de pensionare și au nevoie în scurt timp să cumpere vechimea lipsă. Alții, dimpotrivă, au nevoie de o perioadă mai lungă să plătească tranșe lunare mai mici.

Este datoria noastră să-i ajutăm.

Evident, această inițiativă nu va rezolva toate problemele, dar este un pas important în direcția bună. Vrem să reparăm o nedreptate pentru pensionarii care, din diverse motive, au stagiul de cotizare incomplet sau nu pot face dovada stagiului complet de cotizare.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Rotaru, din partea Grupului PSD.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Haideți să clarificăm lucrurile: această prevedere, care înseamnă, așa, cu alte cuvinte, cumpărarea de vechime în sistemul public de pensii, este o prevedere care vizează excepția de la regulă. Calitatea de asigurat în sistem ți-o dă calitatea pe care o ai, statutul pe care îl ai, de angajat, de contributor, în calitate de angajat.

Plecând de la acest raționament s-a generat excepția și s-a încercat a se repara, acolo unde a fost posibil, acest lucru și există o prevedere prin această ordonanță ca până în 2023 – septembrie – să se poată realiza acest lucru.

Ceea ce au omis colegii care au fost inițiatori este faptul că ei amendează o lege care nu este în vigoare la data de 1 septembrie 2023, respectiv Legea nr. 127, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2024, or, orice derogare de la actele normative se face pentru acte normative care sunt în vigoare, nu pentru cele care își vor produce efectul în viitor. A fost o eroare de raționament atunci când s-a făcut această propunere legislativă. S-a amendat până la urmă acel termen din Legea nr. 127. Este motivul principal pentru care a fost respinsă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbaterile generale le declar închise la punctul 8.

Vom trece la punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L119/2023).

Din partea Comisiei de muncă, domnule senator Rotaru, domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010. În urma dezbaterilor a rezultat un raport de respingere a propunerii legislative. Fac precizarea că au fost și amendamente care au fost respinse.

Pe cale de consecință, supunem plenului dezbaterea raportului de respingere, cu amendamente respinse.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnule senator Darău, aveți cuvântul.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

Alt raport de respingere, cel puțin bizar. Ne tot plângem că nu avem bani pentru lucruri absolut necesare, dar se pare că avem bani pentru privilegii și pensii speciale.

În țara noastră rata natalității este în continuă scădere, după cum o știm cu toții. Românii ezită să devină părinți, fiind veșnic îngrijorați de costurile pe care le presupun creșterea unui copil. Cheltuielile și nevoile unei familii care are copii cresc în fiecare an, indiferent de contextul politic, economic ori social. Trebuie să venim în ajutorul lor, iar acest proiect exact acest lucru îl face, repară o nedreptate, oferind mai mulți bani părinților. Părinții vor primi, conform proiectului nostru, mai mulți bani pentru creșterea copiilor și vor avea garantate creșteri anuale ale veniturilor, corelate cu rata inflației.

Una dintre cele mai importante prevederi este că indemnizația de creștere a copiilor, stimulentul de inserție și plafonul maxim se vor indexa anual cu inflația. Acest plafon maxim nu s-a mai indexat de ani de zile. Propunerea noastră este de a aplica în mod cumulat ratele inflației din ultimii ani pentru a crește acest plafon până la nivelul de 11.300 de lei.

De asemenea, prevedem prin această inițiativă posibilitatea de a accesa stimulentul crescut odată cu întoarcerea la muncă în primul an al copilului, nu doar în primele 6 luni. Și, totodată, vrem să dăm posibilitatea părinților să beneficieze simultan de concediul pentru creșterea copilului pentru cele două luni care revin părintelui care nu a solicitat inițial acest drept.

Punctul 9... Doamna senator Șoșoacă s-a înscris la cuvânt. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Aici USR-ul are dreptate. De ce raport de respingere? Cu tot respectul, nu am văzut o lege votată aici pentru interesul copiilor. Care este problema la această lege de o respingeți? Eu nu am înțeles, din raportul prezentat, care este motivul pentru care respingeți ajutorul dat copiilor?! Și, de fapt, nici măcar nu este un ajutor, este un drept al acestor copii. Este normal să se indexeze tot acest ajutor dat părinților. Este normal să se stimuleze ajutorul de inserție. De ce nu acceptați acel amendament prin care, dacă după un an de zile de la concediu își găsește un contract de muncă cu juma de normă, să îi reduceți jumătate din acel ajutor de creștere a copilului? Care este problema?

Păi, dacă erau ucraineni, nu-i așa c-ați fi votat tot?

Doamna senator Boancă Rodica, din partea Grupului AUR.

Microfonul central, vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, doamna președintă.

Alianța pentru Unirea Românilor va vota contra raportului de respingere pentru această inițiativă, considerând că natalitatea în România, așa cum am spus-o de nenumărate ori, reprezintă astăzi un punct nevralgic și trebuie să facem toate demersurile să luăm toate măsurile și toate deciziile posibile și imposibile pentru a avea copii pe viitor în această țară și pentru a susține părinții și pentru a-i asigura pe aceștia, pe părinți, că au în statul român un suport, și nu un dușman, și că merită să rămână în România și să nu își caute o locuință, o casă, un domiciliu în alte țări.

Este nevoie de foarte multe modificări legislative pentru a crește natalitatea. Este nevoie de foarte multe demersuri din partea noastră și din partea ministerelor, respectiv Ministerul Familiei, dar și Ministerul Muncii, pentru a da românilor, tinerilor din această țară, părinților o siguranță că își pot desfășura viața și pot avea un trai decent și pot decide pentru modul în care aleg să stea acasă cu copiii, să își crească pruncii.

Ca atare, repet, votul nostru este împotriva raportului de respingere. Nu înțelegem de ce astfel de legi tot timpul primesc raport de respingere dacă vin din partea opoziției.

De asemenea, vreau să menționez că la punctul 6 – L105 –, punctul de vedere al Alianței pentru Unirea Românilor și votul vor fi contra raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tuturor.

Vom lăsa punctul 9 la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare (L108/2023).

Comisia de muncă și cea pentru învățământ au elaborat un raport comun.

Domnule președinte Rotaru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Așa este, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă au dezbătut Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, o propunere bună, care a fost privită ca atare și a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, îl invit la cuvânt pe domnul senator Hatos Adrian.

Domnule senator, microfonul 2.

Dacă doriți microfonul central, vă stăm la dispoziție cu ce doriți.

Microfonul 2.

## Mulțumesc, doamna președintă.

În Legea educației, până în 2018, studenții doctoranzi puteau fi angajați pe postul de asistenți pe durată determinată, pe o durată de maximum 5 ani, dacă nu terminau doctoratul.

În 2018 a fost trimisă o ordonanță de Guvern, „trenuleț”, ca să-i spunem așa, prin care, prin forța legii, contractele pe durată determinată au fost transformate, se puteau transforma automat în contracte pe durată nedeterminată. Nu contează care era motivația ordonanței respective, problema este că asta afecta foarte serios managementul resurselor umane în cadrul universităților, pentru că trebuia să fii foarte atent pe cine angajezi pe un post de asistent, pentru că rămâneai cu el pe cap toată viața, mă rog, toată cariera lui, până el catadicsea să plece din universitate.

Această mică intervenție legislativă rezolvă această ciudățenie din Legea educației. E adevărat că are o valoare simbolică mai degrabă, stând pe buza adoptării noilor legi ale educației; și chiar felicit ministerul că în noua lege a învățământului superior asemenea ciudățenie nu apare.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul 10 va rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 224 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L120/2023).

Comisia de sănătate a elaborat raportul.

Președintele acestei comisii, domnul senator Streinu Cercel, are cuvântul, pentru prezentarea lui. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 224 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă categorie de persoane care să beneficieze de asigurare fără plata contribuției, respectiv studenții și studenții doctoranzi înmatriculați într-o instituție de învățământ superior acreditată de Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, cu observații și propuneri legislative.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz favorabil. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu susține adoptarea propunerii legislative.

Ministerul de Finanțe, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru învățământ a transmis un aviz favorabil, cu amendament respins. Iar Comisia pentru știință, inovare și tehnologie a transmis aviz favorabil, cu un amendament respins.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexă și care fac parte integrantă din prezentul raport.

În urma dezbaterilor din 28 martie 2023, Comisia pentru sănătate a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raportul de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, prezenta propunere face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare s-au înscris...

Doriți să luați cuvântul în calitate de inițiator, doamna Pauliuc?

Cine este inițiator? Cine vorbește ca inițiator? Domnul senator Hatos?

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă rog.

În regulă, la dezbateri generale dumneavoastră. Domnule senator, microfonul central. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Pe partea de studenți, această intervenție legislativă nu face decât să clarifice ceva ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate interpreta, oarecum abuziv, ca fiind aplicat pe principiul așa-zisei teritorialități. Deși Legea asigurărilor sociale de sănătate spune că beneficiază de gratuitate la asigurările de sănătate studenții din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a interpretat că doar studenții care sunt înmatriculați în universități din România beneficiază de această gratuitate.

Deși legea este ușor de citit, nu pare a fi foarte ușor de interpretat de către Casă. În schimb, instanțele de judecată care au avut de-a face cu procese deschise de studenți români aflați în... înscriși la universități din străinătate împotriva Casei au interpretat în litera ei și în spiritul ei legea și au dat câștig de cauză studenților noștri care învață în străinătate, de fiecare dată. Și astfel, până recent, tribunalele corectau această distincție artificială pe care Casa o făcea între studenții de acasă și studenții din diaspora, ca și pe vremuri, când se făcea distincție între românii care au mâncat salam cu soia și cei care n-au mâncat salam cu soia.

Am introdus în propunerea legislativă sintagma: „studenți care învață în România și în orice altă țară, în universități acreditate din România și din orice altă țară din lume”.De asemenea, în comisiile de specialitate s-a extins plaja de beneficiari de asigurări gratuite de sănătate și la elevi care învață în străinătate, și la absolvenți de medicină, timp de 6 luni după absolvire, ceea ce mi se pare o adăugire lăudabilă la lege.

Mulțumesc frumos.

În regulă.

Vă mulțumesc, domnule Hatos, în calitate de inițiator. O invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Pauliuc, tot inițiator, dar va lua cuvântul la dezbateri generale, din partea grupului.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să le mulțumesc membrilor Comisiei pentru sănătate din Senat pentru că, în unanimitate, au votat acest proiect de lege. Ba mai mult, l-au și amendat în mod pozitiv, astfel încât astăzi, în plenul Parlamentului, avem un proiect care le dă șansa copiilor noștri, studenților noștri care studiază în universități acreditate la nivel mondial să beneficieze, atunci când se întorc acasă, de asigurări de sănătate.

Într-un mod, aș spune eu, ciudat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate refuza acest drept și, atunci, trebuiau să se adreseze instanțelor de judecată.

Sub conceptul „legi pentru viață”, iată că Partidul Național Liberal, preocupat de calitatea vieții cetățenilor noștri, reușește astăzi, în Parlamentul României, să-i adune pe toți colegii să voteze acest proiect de lege în Comisia pentru sănătate și sunt sigură că și în cadrul Senatului.

Prin votul dumneavoastră favorabil faceți posibilă eliminarea oricărei interpretări eronate a Legii sănătății de către Casa Națională de Asigurări, iar toți elevii și studenții români vor beneficia de dreptul constituțional de a avea acces la serviciile de sănătate.

Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc inițiatorilor pentru prezentarea prevederilor acestui proiect la dezbateri generale.

Din partea Grupului USR, îl invit la cuvânt pe liderul senatorilor, domnul Mihail Radu-Mihai.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Dreptul la asigurare de sănătate, fără plata contribuției, pentru toți elevii și studenții români cu domiciliul în România, inclusiv cei care învață în străinătate, despre asta este vorba aici. Printr-o interpretare eronată a legii, CNAS nu le recunoaște dreptul la asigurarea de sănătate.

Acești elevi și studenți au fost nevoiți până în prezent să se adreseze instanțelor pentru a beneficia de asigurări de sănătate. Deciziile instanțelor au fost favorabile lor, practic, în toate cazurile și astăzi suntem pe cale să reparăm această absurditate.

Mă bucur să ne-am pus de acord în comisii și că și amendamentele USR au fost adoptate. Inițiatorii au prevăzut asigurări de sănătate doar pentru studenții românii, doar pentru studenții români din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Marea Britanie și Elveția; noi am propus și suntem bucuroși că am avut înțelegerea colegilor noștri ca orice student român, care este în orice țară, să poată să beneficieze de acest lucru. De asemenea, am inclus și liceenii cu domiciliul în România care învață în afara granițelor țării. Problematica aceasta specifică a liceenilor ne-a fost semnalată de părinți ai unor elevi români care studiază în Austria la liceu și efortul lor este lăudabil, pentru că îi pot astfel ajuta... și pe ceilalți părinți care sunt în aceeași situație.

Așa cum a avut consens în comisii, pentru amendamente și pentru raport, bineînțeles, vă invit să votăm cu toții pentru această inițiativă legislativă, astfel încât să le arătăm elevilor și studenților care învață în străinătate că sunt tratați cu respect de către statul român și că România vrea să poată să conteze pe ei.

Din partea Grupului UDMR, îl invit la cuvânt pe domnul senator László Attila.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Dacă ar fi fost așa de simplă situația, atunci, probabil s-ar fi rezolvat mai de mult. Trebuie să vă reamintesc că acești copii, când au venit în țară, aveau statut de neasigurat. Pentru că, în marea majoritate a cazurilor, acești copii trebuiau să facă, mai ales cei care sunt studenți, trebuiau să facă asigurări facultative, să facă dovada că sunt asigurați, la înscrierea în aceste instituții.

Amendamentul pe care l-am făcut se referă la liceeni. Liceenii până la 18 ani primeau cardul european de sănătate, iar odată ce împlineau această vârstă erau în aceeași situație ca studenții. Și cred că este un gest absolut normal și am corectat o lacună legislativă cu care s-au confruntat foarte mulți părinți.

Grupul nostru bineînțeles că va vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Din partea Grupului PSD, îl invit pe domnul senator Bodog. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președintă.

Vreau să fac sublinierea că, din punct de vedere legal, Casa Națională de Asigurări nu a dorit să-și asume acest lucru, pentru că, așa cum știți, la un control, există posibilitatea ca acești bani folosiți pentru un copil, în ghilimele spus „neasigurat”, pot fi imputați celui care a luat această decizie. Pentru că, așa cum știm, organele de control interpretează legea în modul în care o pot interpreta. Tot ceea ce am făcut noi, în Comisia de sănătate, prin amendamente, împreună cu toți colegii, indiferent de culoarea politică, a fost să clarificăm această lege, să-i dăm substanță și să-i dăm putere, practic, să dăm posibilitatea celor de la Casa de Asigurări să ia aceste decizii pe bază legală, pe baza unei legi foarte clare.

Grupul PSD va vota pentru.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile închise pe acest punct 11. Proiectul va rămâne la vot final.

Următorul punct este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L116/2023).

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și Comisia pentru antreprenoriat și turism ne-a parvenit un raport comun, pe care domnul vicepreședinte îl va prezenta la microfonul 7.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru antreprenoriat și turism, prin adresa L116/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra prevederii legale privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, demersul are ca scop revenirea parțială la regimul fiscal anterior adoptat Ordonanței Guvernului nr. 16/2022, aprobată cu modificări și completări din Legea nr. 370/2022, și reglementarea unui regim fiscal cât mai relaxat pentru IMM-uri, care să le ajute să se dezvolte, să devină competitive la nivel european.

Consiliul Legislativ a avut un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – favorabil.

Consiliul Concurenței nu a identificat elemente care să contravină normelor de concurență.

Guvernul nu susține promovarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a adoptat un aviz favorabil.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.

În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital și Comisia pentru antreprenoriat și turism supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul și reglementarea, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituția României, republicată.

Mulțumesc domnului vicepreședinte Genoiu pentru prezentarea raportului.

La dezbateri generale avem înscriși următorii colegi senatori:

Domnule senator Hatos, din partea Grupului PNL, doriți să luați cuvântul și aici sau...?

O să vă rog să vă deselectați, ca să știu să nu vă mai citez.

Domnule senator Radu Mihail, doriți să luați cuvântul la punctul acesta?

Nu. Mă gândeam eu.

Domnule senator Popescu, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 a fost promulgată pe 20 decembrie și își produce efectele de la 1 ianuarie 2023.

Care sunt efectele acestei legi? Microîntreprinderile cu 1-3 asociați, fără angajați, scad, ca venituri nete, cu circa 1.500 de lei pe lună. Chiriașii fie sunt încărcați cu 300-500 de lei pe lună în plus, fie vor fi forțați să închirieze la negru, fără beneficiile... care ar fi survenit din legalitate. Gradul de conformare voluntară va scădea, evident. Impozite și taxe cu 1.000 de euro mai mult pe an la venituri de circa 4.000-5.000 de euro pe an pentru cei cu venituri din proprietate intelectuală, PFA-uri, venituri agricole, fără o periodicitate bine definită.

Afectați de aceste măsuri sunt peste un milion de chiriași, peste un milion de persoane cu activități independente, contracte individuale de muncă cu timp parțial – 200.000. Se taxează munca independentă aproape de nivelul muncii salariale, dar fără a beneficia de avantajele pe care aceasta le presupune: concediu de odihnă, concediu medical, contribuții la pensie și altele.

Toate aceste măsuri duc la pierderea apetitului pentru antreprenoriat, într-o țară care nu are o cultură antreprenorială solidă în economie, sunt afectați deja cei vulnerabili, iar măsurile acestea, impuse, noi, cei de la Partidul REPER, ne dorim a le scoate din forma actuală a legii prin această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mureșan dorește să ia cuvântul din partea Grupului USR. Microfonul central.

## **Domnul Claudiu-Marinel Mureșan:**

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța nr. 16 din august 2022 a fost, fără îndoială, o greșeală. Ordonanța nr. 16/2022 a fost și rămâne o inechitate care a afectat și continuă să afecteze întreprinderile mici și serviciile independente. L116, legea pe care o discutăm astăzi, vrea, practic, să rezolve ceea ce a stricat Ordonanța nr. 16, propunând eliminarea prevederilor antiliberale ale acestei ordonanțe și revenirea la sistemul fiscal anterior adoptării acesteia.

Suntem la coada clasamentului Uniunii Europene, stimați colegi, în privința numărului de întreprinderi mici și mijlocii și Ordonanța nr. 16 nu ne ajută deloc să urcăm în acest clasament.

Este evident faptul că statul n-o să-și rezolve problema lipsei banilor la buget suprataxând întreprinderile mici și mijlocii. Dacă statul are nevoie de bani, dacă statul are nevoie de mai multe venituri la buget, va trebui să încaseze TVA-ul pe care acum îl taxăm doar pe hârtie. De asemenea, pot să aducă bani mai mulți la buget reducând costurile aberante ale aparatului de stat sau, simplu, să rezolve, odată pentru totdeauna, problema pensiilor speciale.

Trebuie să ajutăm mediul antreprenorial românesc să crească și să fie competitiv.

USR va vota pentru mediul de afaceri și pentru acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc frumos.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, și punctul 12 va rămâne la vot final.

13. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L126/2023).

Comisia de buget, finanțe.

Domnule Genoiu, tot dumneavoastră prezentați și punctul 13? Domnul Neagu? Este domnul președinte Neagu pentru raport.

Haideți să ne grăbim un pic, domnule președinte! Zic și eu.

Doamna președintă, făceam invitația domnului senator la Comisia de buget.

Haideți!

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – L126/2023

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre adoptare și dezbatere plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă, propunerea având ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul diminuării cotei de impozitare pe veniturile din salarii și asimilate salariilor de la 10 procente la 5 procente, aplicarea unei cote de impunere de 1% din cifra de afaceri în cazul contribuabililor ale căror venituri totale înregistrate într-un an fiscal depășesc 250.000 de lei, dacă profitul brut impozabil rezultat în urma activității desfășurate de aceștia este mai mic de 10% din venituri.

Facem precizarea: Comisiile pentru antreprenoriat și turism și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au transmis comisiei raportoare avize negative.

La dezbatere a participat și Ministerul Finanțelor și mai facem precizarea că nu a fost susținut acest proiect de lege și nici nu există un calcul exact al proiectului de lege vizavi de partea corespunzătoare deficitului în bugetul de stat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului USR, domnul senator Mureșan s-a înscris la cuvânt?

Nu.

Atunci, va rămâne și punctul 13 la vot final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (L125/2023).

Comisia pentru energie a elaborat acest raport.

Domnul senator Bumb are cuvântul pentru prezentarea

lui.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

În ședința din 28 martie 2023, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au emis avize negative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport de respingere și respingerea propunerii legislative.

Această propunere are în concret faptul ca prosumatorii care dețin unități de producție a energiei electrice din resurse regenerabile care nu depășesc puterea instalată de 40 de kilowați să poată utiliza cantitatea de energie electrică produsă și neconsumată în interiorul perioadei de facturare și pentru alte locuri de consum deținute în proprietate.

Această propunerea legislativă nu poate fi susținută deoarece a fost reglementată deja prin Ordonanța de urgență nr. 163/2022.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt pe punctul 14. Va rămâne la vot final.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare (L528/2021). Comisia pentru învățământ prezintă raportul. Doamna președintă Anisie, vă rog frumos.

Mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea unei atribuții specifice a Ministerului Educației, respectiv de a elabora și a aproba planurile-cadru de învățământ pentru învățământul profesional și tehnic, care pot fi completate, potrivit propunerii legislative, cu dobândirea de competențe antreprenoriale și financiare de bază de către cei care frecventează această formă de învățământ.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz negativ.

În ședința din 28 martie 2023, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pe considerentul că, în ceea ce privește completarea art. 65 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (11), propusă la punctul 1 din inițiativa legislativă, aceasta este redundantă, având în vedere că art. 65 alin. (4) din legea menționată prevede aceleași atribuții ale Ministerului Educației în ceea ce privește planurile-cadru de învățământ.

Referitor la propunerea de modificare a art. 68 din Legea nr. 1/2011, propusă la punctul 2 din inițiativa legislativă, menționăm că se creează o dublă reglementare, având în vedere că prevederile alin. (5) ale aceluiași articol fac trimitere la formarea de competențe-cheie, deci, implicit, și la competența antreprenorială.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

Mulțumesc, doamna președintă. Domnul senator Pălărie, din partea Grupului USR. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc foarte mult, doamna președintă. Stimate colege, Stimați colegi,

Așa cum a citit și doamna președintă a Comisiei de învățământ, e o lege scrisă prost, dacă nu cumva chiar foarte prost, în sensul în care toate propunerile din această lege fie sunt redundante, fie sunt contradictorii și, așa cum a spus și Guvernul, precum și avizul Consiliului Legislativ, ar duce la un paralelism educațio..., paralelism legislativ, îmi cer scuze!

În mod normal, am fi votat, evident, pentru acest raport de respingere a inițiativei, dar, pentru că subiectul conținuturilor educaționale, al modernizării și al reformei metodelor și conținuturilor a ceea ce astăzi învață elevii sunt o temă importantă, o să votăm „abținere”.

Din păcate, suntem într-o țară care are a doua generație de elevi de clasa a IX-a care învață, odată ce termină gimnaziul, pe planuri-cadru vechi, după ce au învățat în gimnaziu pe planuri-cadru noi.

De asemenea, noile legi ale educației ar fi trebuit să vină cu reforme curajoase în acest domeniu: reforma conținuturilor. Și aici problema majoră este că nu știm unde sunt legile educației, s-au pierdut pe drum. Ca în Caragiale, cu „O scrisoare pierdută”, avem acum două legi pierdute. Se face aproape o săptămână de la ședința Guvernului în care aceste legi au fost votate, asumate, adoptate ca proiecte de lege, în numele Guvernului, și încă nu apar nici pe site-ul Guvernului, nici la secretariat, pe nicăieri. După 6 luni de secretizare, acum avem legi pierdute. Poate totuși miercuri, când vine doamna ministru, ne lămurește ce se întâmplă.

Încă o dată, vom vota „abținere”.

Din partea Grupului UDMR, o invit pe doamna senator Kovács Irina Elisabeta.

Microfonul 3, vă rog, doamna senator.

2.

Mulțumesc, doamna președintă.

De acord cu cele afirmate de doamna președintă. Într-adevăr, așa cum am stabilit și în Comisia de învățământ, această prevedere este redundantă. În momentul de față, în Legea educației naționale, la art. 68 există un alineat care prevede formarea competențelor antreprenoriale, juridice și financiare ale elevilor în cadrul celor opt domenii de competențe-cheie și această prevedere nu vine decât să repete prevederea existentă. Ba, mai mult, creează și o confuzie, prin faptul că ar putea fi interpretată ca o obligativitate a introducerii unor discipline noi în cadrul învățământului profesional și tehnic și, după cum bine știm cu toții, curriculumul elevilor este oricum foarte încărcat și chiar nu este cazul să introducem noi discipline de studiu.

Ca atare, UDMR nu susține prevederea și va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator. Punctul 15 rămâne la vot final.

Stimați colegi,

La următoarele puncte, de la 16 la 26, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Se găsesc afișate pe pagina de internet a Senatului. Punctul 16, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/818 – COM(2022) 731 final.

Domnule președinte Dîncu, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în ceea ce privește COM 731/2022.

Comisiile permanente sesizate au fost: Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru politică externă. Aceste comisii nu au transmis observații.

Ședința comisiei noastre s-a desfășurat în data de 28 martie. Am constatat că propunerea respectă subsidiaritatea și proporționalitatea, conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, art. 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

În consecință, în urma dezbaterii, cu majoritatea voturilor celor prezenți, am formulat un raport pentru COM 731/2023. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, doamna Kovács, nu doriți să luați cuvântul și la punctul acesta, nu?

Doamna Șoșoacă, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Mie mi se pare un pic cam prea mult ceea ce se întâmplă în această inițiativă pe care noi trebuie să o votăm. Oricum ne-o impune Comisia Europeană, oricum dumneavoastră nu respingeți absolut nimic. Problema este că aici discutăm despre colectarea de date personale. Și nu e numai la îmbarcare, ci și în momentul în care ajungi la destinație. Deci o dată mă urmărești când m-am urcat și o dată mă urmărești când am coborât. Înțeleg că există și unii teroriști pe planeta asta, dar e un ordin infim de teroriști față de noi, ceilalți, care călătorim cu intenții normale, bune, fără să avem intenții de terorism sau de infracțiuni.

În acest context, în care se fac astfel de colectări de date prin toate sistemele și toate tehnologiile existente, dumneavoastră... Nu vă supărați, dar nici Uniunea Europeană nu se gândește că instituie prezumția de vinovăție la nivelul fiecărui cetățean? Am ajuns să ni se impună principii de apărare a intereselor noastre prin considerarea tuturor cetățenilor ca fiind un posibil infractor, un posibil terorist. Or, prin această reglementare, cu tot

respectul, instituiți teroarea _Big Brother_ – nonstop cu ochii pe noi, nonstop înregistrați, nu mai avem nicio posibilitate de a ne deplasa fără să știe autoritățile europene. Mie mi se pare un pericol inacceptabil.

Nu vă supărați, voi vota împotrivă.

Punctul 16 va rămâne la vot final.

Punctul 17, Proiectul de hotărâre referitoare Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri (API) în vederea îmbunătățirii și facilitării controalelor la frontierele externe, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/817 și a Regulamentului (UE) 2018/1.726 și de abrogare a Directivei 2004/82/CE a Consiliului – COM(2022) 729 final.

Domnule președinte Dîncu, vă rog să prezentați dumneavoastră raportul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisiile permanente sesizate, respectiv Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru politică externă, nu au transmis observații. Comisia pentru transporturi și infrastructură a transmis un aviz pozitiv pentru COM 729/2022.

În urma dezbaterii în Comisia pentru afaceri europene, am hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pentru COM 729/2023 final. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale nu sunt înscrieri la cuvânt. Punctul 17 rămâne la vot final.

18. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia – COM(2022) 732 final.

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

7, domnule președinte, vă rog.

## Mulțumesc.

Comisiile permanente sesizate au fost Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru politică externă. Acestea nu au avut observații.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să formulăm o opinie.

O să sintetizez foarte scurt această opinie la COM 732 final.

Este vorba de faptul că prezenta propunere de directivă respectă subsidiaritatea și proporționalitatea, conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și art. 5 din Tratatul pentru Uniunea Europeană, dar comisia consideră că este necesară adăugarea explicită a căsătoriilor forțate și adopțiilor ilegale, ca un răspuns proporțional la creșterea procentului de cazuri de trafic de persoane în alte scopuri decât exploatarea sexuală și prin muncă, forme de exploatare care în prezent nu sunt menționate în mod explicit în Directiva privind combaterea traficului de persoane. De asemenea, am constatat cerința unei colectări anuale de date, pentru a fi în măsură..., o măsură menită să îmbunătățească colectarea de informații și statistici la nivel european și la nivelul Uniunii.

De asemenea, recomandăm în opinia noastră, în ceea ce privește sancțiunile aplicate persoanelor juridice, stabilirea unui regim obligatoriu de sancțiuni pentru infracțiuni simple, cu excluderea de la dreptul de a beneficia de prestații, ajutoare sau subvenții publice, și închiderea temporară sau permanentă a unităților care au servit la săvârșirea infracțiunilor. Aceste măsuri permit consolidarea răspunsului judiciar la infracțiunile de trafic săvârșite de persoane juridice.

Mulțumesc.

La dezbateri generale o invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3.

Deci până acum am văzut numai colectări de date.

Cu tot respectul, mie mi se pare mult prea generală prezentarea și ar fi trebuit prezentat în amănunt ceea ce menționează această directivă. Problema este că, sub ideea de a controla infracțiunile, traficul de persoane și așa mai departe, anual se fac schimburi de date și transmitere de date cu caracter personal între toate statele Uniunii Europene. Cu tot respectul, nu așa o să-i găsiți pe cei care fac adopții ilegale. În România se fac de 33 de ani. Vă spun eu unde sunt.

Duceți-vă în județul Argeș în perioada vacanței de vară, o să vedeți cum instanțele adoptă pe bandă rulantă adopții, inclusiv de către persoane de peste 60 de ani, care au peste 10-11 copii adoptați, în fiecare an câte unul, și nu mai dețin nici măcar un copil până la acest moment. Toată lumea știe, dumneavoastră nu. Tot în județul Argeș este un primar care a obținut o avere de peste 5 milioane de euro pentru adopții ilegale. A fost chemat la Comisia pentru cercetarea abuzurilor în 2021. Deci, cu tot respectul, aveți această posibilitate, se știu. Ideea este de colectare de date cu caracter personal.

Și vă mai întreb: știți ce se întâmplă cu Schengenul, ați văzut prin Schengen ce trece, ce infracțiuni se petrec prin acest Schengen, la care noi vrem să..., din care noi vrem să facem parte? Îi înțeleg și pe transportatori, dar să știți că...

Mulțumim.

...astfel de infracțiuni nu pot fi rezolvate doar cu colectare de date ale unor oameni, care... Cu tot respectul, și dumneavoastră vă plimbați cu avionul, și datele dumneavoastră vor fi plimbate de colo-colo, în toate statele, și veți avea prezumția de vinovăție.

Mulțumesc.

Doamna Șoșoacă, vă mulțumim. Punctul 18 va rămâne la vot final.

Punctul 19, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind structurile de acțiuni cu drepturi de vot multiple din societățile

care solicită admiterea acțiunilor lor la tranzacționare pe o piață de creștere pentru IMM-uri – COM(2022) 761 final. Domnule președinte Dîncu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru COM 761/2022.

În vederea examinării documentului european, au fost analizate și puncte de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

La dezbateri au participat reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară și ai Ministerului Afacerilor Externe.

Comisiile permanente sesizate au fost Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au avut observații. În urma examinării, membrii comisiei au constatat că prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea, conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiului subsidiarității și proporționalității și art. 5 din Tratatul pentru Uniunea Europeană. În urma dezbaterii, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unui raport la COM 761 din 2022.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale n-avem înscrieri. 19 rămâne la vot final.

20. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) 2017/1.129, (UE) nr. 596/2014 și (UE) nr. 600/2014 pentru a face piețele publice de capital din Uniune mai atractive pentru întreprinderi și a facilita accesul la capital al întreprinderilor mici și mijlocii – COM(2022) 762 final.

Domnule președinte, tot pe dumneavoastră vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc.

Dezbaterile au avut loc în ședința din 28 martie 2023. La lucrările comisiei au participat reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară și ai Ministerului Afacerilor Externe.

În vederea examinării documentului european, au fost analizate și punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

Comisiile permanente sesizate, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, nu au avut observații.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 762/2022 final.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Punctul 20 rămâne la vot final.

21. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE pentru a face piețele publice de capital din Uniune mai atractive pentru întreprinderi și a facilita accesul la capital al întreprinderilor mici și mijlocii și de abrogare a Directivei 2001/34/CE – COM(2022) 760 final.

Vă invit, domnule președinte, să luați cuvântul.

## Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru COM 760 final.

În vederea examinării documentului european, au fost analizate fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene și punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe.

La dezbateri a participat reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe.

Comisiile permanente sesizate, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, nu au avut observații.

În urma examinării, membrii comisiei au constatat că prezenta propunere de directivă respectă subsidiaritatea și proporționalitatea.

De asemenea, consideră oportune armonizarea și consolidarea normelor de cotare, prin abrogarea Directivei privind cotarea și prin transferarea dispozițiilor relevante ale acesteia, pentru a reduce insecuritatea juridică și riscul de arbitraj de reglementare în UE.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 760 final din 2022.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Punctul 21 – nu avem înscrieri – rămâne la vot final.

22. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene privind populația și locuințele, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 și a Regulamentului (UE) nr. 1.260/2013 – COM(2023) 31 final. Îl invit pe președintele Comisiei de afaceri europene să prezinte raportul.

## Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată alături de comisiile permanente sesizate, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii și servicii, care nu au transmis observații.

A avut loc ședința în 14 martie, iar la lucrările comisiei au participat reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Național de Statistică.

În urma unor discuții, am votat o opinie pe care o formulează comisia noastră.

Vă propun ca, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu două din grupurile parlamentare, să eliminăm din documentul pe care-l aveți în față opțiunea privind art. 2 – la „Definiții” și art. 4 – la „Unități statistice”, unde am susținut introducerea, la propunerea Institutului Național de Statistică, introducerea noțiunii de „nucleu familial” în locul celei de „familie”. Propunem să rămână noțiunea de „familie” în documentul de bază.

De asemenea, propunem să rămână celelalte observații din cadrul opiniei, legate de art. 10, de exemplu, privind „Accesul și reutilizarea în timp util a datelor administrative”, unde propunem completarea articolului cu mențiunea ca

autoritățile naționale care dețin surse administrative să furnizeze datele către oficiile naționale de statistică pe bază de identificator statistic unic sau număr personal de identificare, acolo unde este cazul.

De asemenea, propunem la art. 12 – „Cerințe privind calitatea și rapoartele de calitate” ștergerea pct. 2(b), deoarece nu există o definiție a strategiei..., a sintagmei „grupuri de populație greu de identificat”.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM 31 final.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Neagu, din partea Grupului AUR. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Țin să-i mulțumesc domnului Vasile Dîncu, precum și celorlalți colegi din Senat pentru eliminarea noțiunii de „nucleu familial”, care deschidea o portiță, o cutie a Pandorei, prin care s-ar fi putut asimila parteneriatul civil, nerecunoscut de lege, cu noțiunea de „familie”. Deci vă mulțumesc pentru modificările aduse proiectului de hotărâre a Senatului.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna senator Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc frumos.

Însă eu aici văd că scrie cu totul altceva. Atrag atenția și propun ca la art. 2 – „Definiții” și la art. 4 – „Unități statistice”, susțin utilizarea noțiunii de „nucleu familial” în locul noțiunii de „familie”. Cel puțin așa îmi apare mie pe site. Și dumneavoastră ați spus că eliminați „nucleul familial”.

Păi, atunci trebuie schimbat aici cel puțin.

Nu vă aud.

Dați drumul microfonului 7, să poată domnul președinte Dîncu răspunde.

Am propus tocmai eliminarea observației noastre, deși, din punct de vedere statistic, pentru că se susține recensământul ultim, la care noi ne-am aliniat la normele europene statistice... A cuprins această sintagmă, „nucleu familial”. Noi însă am propus, după discuția cu Grupul PSD și Grupul AUR, am propus totuși să eliminăm observația noastră, ca să nu existe această ambiguitate, deși statistic este corect.

O să supun proiectul de hotărâre, cu modificarea pe care a citit-o de la microfon.

Vă mulțumesc.

Punctul 22 rămâne la vot final. Punctul 23, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind taxele și comisioanele datorate Agenției Europene pentru Medicamente, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 297/95 al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 658/2014 al Parlamentului European și al Consiliului – COM(2022) 721 final.

Domnule președinte Dîncu, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia de afaceri europene a fost sesizată pentru COM 721 final din 2022.

În vederea examinării documentului, au fost analizate fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri și punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Comisiile permanente sesizate, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru sănătate, nu au avut observații.

În urma dezbaterii din comisie, am constatat că prezenta propunere de regulament respectă subsidiaritatea și proporționalitatea și membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor, formularea unui raport la COM 721 final din 2022.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale nu avem înscrieri la cuvânt. Punctul 23 rămâne la vot final.

Domnule Neagu, vă rog să deselectați opțiunea.

Punctul 24, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (reformare) – COM(2022) 542 final.

Îl rog pe domnul președinte Dîncu să ne prezinte raportul.

## Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată privind COM 542 final.

A fost analizată fișa de sinteză, transmisă direct la Ministerul pentru Afaceri Europene, și punctul de vedere al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru mediu și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic nu au trimis observații la comisia noastră.

În urma dezbaterilor, am stabilit, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii. Spicuiesc foarte scurt din opinia pe care am..., punctul de vedere pe care-l propunem în acest moment plenului Senatului.

Constatăm că prezenta propunere de directivă se întemeiază pe art. 191 și 192 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene.

Propunerea respectă subsidiaritatea și proporționalitatea.

Apreciem că această nouă abordare a Directivei privind calitatea aerului înconjurător reprezintă o nouă provocare pentru statele membre și va analiza atent și cu prudență oricare dintre opiniile/variantele care vor fi discutate în procesul de negociere.

Considerăm că revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător este necesară și ne exprimăm îngrijorarea cu privire la impactul bugetar pentru implementarea noilor prevederi.

Ne exprimăm, de asemenea, îngrijorarea în privința posibilităților reale de amplasare într-un timp relativ scurt a punctelor de prelevare, cu respectarea noilor criterii, și, de asemenea, considerăm o provocare atingerea și respectarea noilor valori-limită propuse, în special pentru poluanții atmosferici: particule în suspensie, dioxid de azot și benzen.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Popescu, vă invit la microfonul 2.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Într-adevăr, propunerea de directivă este una foarte ambițioasă. Standardele OMS coboară foarte mult, valorile propuse de OMS sunt mult mai jos decât cele care există acum în legislația europeană și în legislația națională.

Problema mea este legată de, nu știu?, reacția Ministerului Mediului, care vine târziu. În dezbaterile din Comisia de mediu și Comisia de sănătate nu a existat un punct de vedere al Ministerului Mediului. Acesta a apărut doar la comisia raportoare în cazul de față și care spune că va analiza atent și cu prudență oricare dintre opiniile/variantele ce vor fi discutate în procesul de negociere. Vreau să reamintesc Ministerului Mediului, precum și dumneavoastră că în momentul de față avem șase proceduri de infringement deschise pe calitatea aerului împotriva statului român. Statul român a primit condamnări de la Curtea Europeană de Justiție pentru calitatea aerului.

Mai departe, consideră că revizuirea directivei este necesară și își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul bugetar pentru implementarea noilor prevederi. Vreau să vă atrag atenția că, conform ANPM-ului, Ministerul Mediului nu-și îndeplinește nici acum obligațiile. Stațiile existente în momentul de față nu efectuează măsurătorile pe care ar trebui să le efectueze pentru că nu au finanțare de la Ministerul Mediului.

La fel și la ultima considerare exprimată de Ministerul Mediului în privința posibilităților reale de amplasare într-un timp relativ scurt a punctelor de prelevare. Nici în momentul de față nu avem suficiente stații de măsurare. Deci iată că Ministerul Mediului, statul român implicit, nu-și respectă angajamentele și atribuțiile, conform legislațiilor europene. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Neagu. Microfonul central.

## Mulțumesc, doamna președintă.

De data asta n-o să mai fiu așa de împăciuitor cu colegii din Senat.

Constatăm, în sfârșit, că Senatul României iese din poziția de politică a chelnerului, adoptată de obicei în fața Comisiei Europene, însă doar pe jumătate. Hotărârea Senatului menționează necesitatea revizuirii acestei directive, deoarece termenul scurt propus pentru a implementa aceste măsuri va avea un impact bugetar negativ. Însă trebuie purtate negocieri cu Comisia Europeană, în contextul în care noile valori și criterii propuse vor fi greu de atins, iar Senatul nu propune nimic concret, ci doar menționează nevoia de a negocia mai bine pentru statul român.

Pentru aceste argumente, Grupul AUR se va abține la vot. Mulțumesc.

Stimați colegi, punctul 24 va rămâne la vot final.

25. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării și a Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei – COM(2022) 540 final.

Stimate domnule președinte, vă rog să ne prezentați raportul.

Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată privind COM 540 final din 2022.

A fost... Dezbaterile au avut loc pe parcursul a trei ședințe.

Ca și în cazul COM-ului anterior, am avut reprezentanți de fiecare dată din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

A fost analizat punctul de vedere al Serviciului pentru afaceri europene și al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și cea pentru mediu nu au transmis observații.

În urma examinării, am constatat că propunerea respectă subsidiaritatea și proporționalitatea.

Prin prezenta propunere de directivă se îmbunătățește calitatea ecosistemelor acvatice și a serviciilor furnizate de acestea, printre beneficii numărându-se reducerea impactului asupra sănătății umane, a naturii și polenizatorilor și agriculturii, precum și evitarea unor costuri pentru epurarea apei.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 540 final.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Pe procedură? Pe procedură? Vă întreb. Puteți să răspundeți „da”, „nu”?

## **Domnul Sebastian Cernic:**

Domnule președinte, am auzit că ați menționat de Comisia de agricultură. Noi știm că am dat... Nu am dat un proces...

N-am dat observații. Dar de menționat că nici procesul-verbal nu a fost unul...

Da, a fost „abținere”. De menționat pe stenogramă. Mulțumim.

Deci aspectul este de procedură. Vă mulțumesc.

La dezbateri, domnule senator Scarlat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Știu că este târziu, este obositor. Mă bucur că avem o ședință pe COM-uri și nu vreau să mă înscriu în nota colegului de mai devreme – nu ne considerăm, nu suntem chelneri aici, dar cred că ar trebui să tratăm puțin mai serios aceste comunicări ale Comisiei. Și mă refer aici că, în această bruxelleză în care toate se impun, noi ar trebui să fim puțin mai atenți. De ce? Și ne explicăm și votul din comisii.

Noi, colegii din Comisia de agricultură, am dat un vot de „abținere” la acest COM 540, întrucât, după patru solicitări, atât la Ministerul Mediului, cât și la Ministerul Agriculturii, pentru un punct de vedere argumentat, pentru că este un COM extrem de important, ținând cont de întreg contextul pe care-l traversăm... Și v-aș da un simplu exemplu, vizavi de nitrați și nitriți și de îngrășămintele folosite în agricultură. E în dezbatere la nivelul Comisiei Europene. Europarlamentarii noștri nu au niciun punct de vedere vizavi de noul regulament care este în dezbatere și după aia o să spunem că tot Comisia a venit și ne-a impus nouă să ne înjumătățim din punctul de vedere al folosirii îngrășămintelor în agricultură, întrucât, vezi Doamne, poluăm.

Dar haideți să înțelegem un lucru: noi în agricultură, spre exemplu, folosim 200-250 kg pe hectar _versus_ media Uniunii Europene, de 500-600 kg, și trebuie să facem la jumătate, pentru că asta se propune în noul regulament, să înjumătățim substanțele folosite.

Și discutăm de competitivitate, discutăm de securitate alimentară, discutăm de tot ceea ce ne privește pe noi, ca stat, din punctul de vedere al valorii și nu vorbim strict, numai de partea de procesare în agricultură. Dar toate sunt îmbrăcate într-un staniol frumos: în mediu. Mediul. Noi, România, avem cele mai poluante ape. Cine o spune asta oare? O spune doar Mediul nostru, o spun studiile făcute la nivelul Comisiei Europene? Sau trebuie să luăm, așa, de-a gata toate COM-urile, să ni le însușim noi aici, în Parlamentul unui stat membru? Și îl rog aici pe domnul președinte Dîncu să avem o abordare mai directă pe aceste COM-uri, care sunt cheie.

Domnule președinte Dîncu, microfonul 7, să puteți răspunde.

Sunt foarte mulți înscriși la cuvânt, o să vă rog să vă limitați intervenția la timpul regulamentar. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Vreau să fac o precizare regulamentară, ca să spunem așa: comisia noastră a încercat timp de trei ședințe să obțină puncte de vedere cât mai autorizate din partea ministerelor, agențiilor, a comisiilor, așa încât noi ne bucurăm dacă vom avea din partea comisiilor de resort și din partea ministerelor o mult mai mare deschidere în puncte de vedere motivate. Și, atunci, noi o să fim foarte bucuroși să luăm toate aceste puncte de vedere. Deocamdată ne chinuim destul de mult pentru a primi puncte de vedere motivate și chiar prezența membrilor Guvernului în comisia noastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

O să îl invit la cuvânt pe domnul senator Cioromelea Valentin-Rică.

Microfonul... Care doriți? 3? Vă rog.

În sprijinul celor spuse de domnul președinte Scarlat aș vrea să subliniez faptul că Comisia de agricultură s-a abținut la acest COM și COM-ul în sine nu este fundamentat din cauza lipsurilor unor studii, fiind prea laborios.

La dezbaterile din cadrul Comisiei de agricultură nu am avut parte de puncte de vedere ale instituțiilor specializate în a oferi o opinie cu privire la consecințele substanțelor chimice din apa potabilă, care pot dăuna sănătății umane și pot pune în pericol mediul. Cerem trimiterea la comisie a acestui COM și solicităm punctele de vedere ale celor de la Apele Române, ale specialiștilor din Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii.

Vă mulțumesc.

În regulă. Domnule senator Cernic, aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc mult, doamna președintă.

Este o situație pe care noi am mai semnalat-o în Comisia pentru agricultură: faptul că aceste COM-uri vin și trebuie să le votăm _by default_ , să-i spunem în felul ăsta. Faptul că noi nu luăm sau ministerul nu tratează cu seriozitate și nu ne-a trimis, în urma solicitărilor noastre, un punct de vedere este în aceeași notă cu negocierile pe care le-a purtat Ministerul Agriculturii pentru fermierii care au fost impactați de tranzitul cerealelor din Ucraina. Faptul că noi nu reușim să negociem și trebuie să le votăm, așa, că vin de la comisie e un lucru greșit.

Faptul că nu știm să negociem și nu știm să ne impunem punctul nostru de vedere la comisie e o altă problemă. Și este problema Executivului, problema domnului Daea, care refuză să vină în comisie să răspundă întrebărilor pe care le-am trimis în scris, prin vorbă, prin viu grai, prin porumbel. I le-am trimis în toate felurile, dumnealui refuză să vină în fața Parlamentului și să răspundă întrebărilor pe care noi le avem. Sunt întrebări decente, pentru că știm foarte bine că suntem într-o situație dificilă cu agricultura și cu alimentele și cu prețurile alimentelor.

Așa că haideți să vedem cum facem cu aceste COM-uri, să nu le mai luăm de bune așa cum vin, să le discutăm și să luăm punctele de vedere de la comisie. Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Ultimul vorbitor; s-a înscris la cuvânt domnul senator Oros.

Microfonul... Ce microfon dorește domnul senator? 2? Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

N-am să repet ce spun colegii mei. Vreau să subliniez câteva lucruri legat de COM-urile care vin, mai ales în legătură cu acest Green Deal, acest Green Deal despre care vedem cu toții ce deznodământ are. Și, din nefericire, dacă vom merge pe aceste COM-uri și vom încerca să respectăm _ad litteram_ tot ceea ce ține de Green Deal și în agricultură, efectul imediat va fi falimentul agricultorilor români, agricultorilor europeni, pentru că, în afară de Uniunea Europeană, niciun fermier din nicio țară nu își propune asemenea obiective ambițioase – eu le spun nerealiste. Pentru că, cu siguranță, acele alimente o să fie mai sănătoase, dar mult, mult mai scumpe. Și, atâta vreme cât nu putem proteja spațiul Uniunii de pătrunderea unor alimente mai ieftine din țări care nu-și propun asemenea obiective ambițioase, vom cheltui 367 de miliarde de euro, că atâta este politica agricolă comună, pentru a falimenta fermierii europeni, inclusiv cei români.

De aceea, am cerut de fiecare dată ca forurile științifice – Academia și ASAS-ul –, precum și cele două ministere să vină cu niște poziții și să nu pună parlamentarii să voteze, mulți dintre ei neavând pregătire în domeniu, să voteze, doar așa, în orb.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, mulțumesc pentru dezbaterea consistentă. 25 rămâne la vot final.

Ultimul punct din COM-uri este 26, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, în ceea ce privește emisiile și durabilitatea bateriilor (Euro 7) și de abrogare a regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 – COM(2022) 586 final.

Domnule președinte, vă dau cuvântul pentru ultimul COM. Vă rog.

## Mulțumesc.

Comisiile permanente sesizate pentru COM 586 final au fost Comisia pentru transporturi și infrastructură, Comisia pentru mediu, Comisia economică, industrii și servicii, care nu au transmis observații.

Ședința a avut loc în 14 martie, iar la lucrările comisiei au participat și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe.

În urma analizei acestui COM, am constatat că prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea, de asemenea, că măsurile din prezenta propunere sunt echilibrate în ceea ce privește beneficiile pentru sănătate, mediu și povara pentru industrie.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 586 final.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt la acest punct.

26 rămâne la vot final.

Stimați colegi,

O să vă rog să vă așezați în bănci, începem votul asupra proiectelor dezbătute astăzi.

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga la 29 august 2022 (L104/2023).

Proiectul de lege a fost adoptat de Cameră.

Raportul comun al comisiilor e de admitere a proiectului. Face parte din legile ordinare.

Senatul e Camera decizională.

Vom da un vot pe raport și proiectul de lege. Vă rog, vot.

- 94 pentru, două împotrivă, nicio abținere. Punctul 2 – adoptat.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 8/2023 privind procedura de închiriere a suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023–2024 (L112/2023).

Raport comun de admitere. Proiectul face parte din legile ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

4. Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (L113/2023).

Raport al comisiei de admitere, cu amendamente admise, a proiectului.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune acum votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Doamna senator Boancă, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Foarte rapid, vreau să punctez faptul că AUR a votat pentru deconspirarea urmașilor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice și credem că astfel de demersuri trebuie să aibă loc pentru că România, după Revoluție, a fost căpușată de nomenclaturiștii Securității și, mai apoi, de fiii acestora.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Negoi, doriți să motivați votul?

Vă mulțumesc frumos.

Aș dori să motivez votul și, de fapt, inițiativa pe care noi am avut-o.

Haideți să ne întoarcem puțin în timp și să vedem de unde a pornit inițiativa aceasta!

În 2021, când Claudiu Năsui, colegul meu și fost ministru al economiei, era supus unei moțiuni simple, unii reprezentanți ai PSD și AUR i-au sărit la gât atunci că este fiu de securist. L-au târât prin toate televiziunile și la toate canalele media, l-au făcut în toate felurile. De acolo a pornit această inițiativă. Și am spus foarte simplu: haideți să vedem cine sunt fiii de securiști. Faptul că apare aici o doamnă care se consideră a fi avocat și nu a citit inițiativa legislativă, spunând că interzicem nu știu ce drepturi sau chiar accesul în funcții publice... Nici pe departe nu este vorba de așa ceva.

E vorba de un semnal de alarmă pe care trebuie să-l tragem permanent, fără să lăsăm trecutul în urmă.

Mulțumim.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Trecutul pe care noi îl amintim și reamintim permanent, pentru că securiștii sunt prezenți și astăzi, cu niște pensii speciale nesimțit de mari.

Mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la punctul 7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L127/2023).

Raport comun al comisiilor – de admitere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; Senatul e prima Cameră sesizată.

Vă

În acest caz voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

9. Propunerea...

Vă rog frumos, domnule senator, aveți cuvântul la motivarea votului.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Colega noastră Oana Țoiu a depus această inițiativă pentru prelungirea termenului până la care românii își pot cumpăra vechime în muncă. Sunt o mulțime de oameni care, pe fondul crizelor succesive create sau prost gestionate de guvernările PSD și PNL, nu au avut de unde să-și plătească câțiva ani de contribuție.

Mulți dintre ei sunt dintre cei care au fost siliți să aibă un parcurs de muncă fragmentat, siliți să plece în afara țării să muncească. Propunerea USR ar permite ca mii de români din țară și din diaspora să-și completeze anii de vechime și să fie tratați echitabil la pensie, pe baza contribuțiilor lor, să se bucure de pensie, după o viață de muncă, în sfârșit acasă.

Ce se întâmplă astăzi? Vedem clar diferența de abordare și diferența de priorități. Pe de o parte, guvernarea PSD–PNL...

Domnule senator, o să vă rog pe scurt, că nu suntem la dezbateri generale.

Bineînțeles.

Vă rog să sintetizați și să trageți concluzia motivării votului.

Explic votul. Absolut, absolut. Două fraze. Absolut, două fraze.

Pe de o parte, guvernarea PSD–PNL, căreia nu-i pasă de cei din diaspora... și are o singură preocupare, să se ocupe de speciali și de pensiile speciale, iar, de cealaltă parte, noi, USR, care am votat pentru o măsură care să dea posibilitatea românilor să fie tratați la fel, să fie toți incluși corect în sistemul...

Mulțumesc frumos.

...contributiv...

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Punctul 9 a fost epuizat.

Vă mulțumesc.

- Punctul 10, Propunere legislativă privind modificarea...

-

8 – epuizat.

Mulțumesc.

Stimați colegi, mai aveți un pic de răbdare, fără să dialogați unii cu alții.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L119/2023).

Raportul comisiei e de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; Senatul e prima Cameră sesizată.

Voi supune acum votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației...

Aveți cuvântul, dar insist să aveți respect pentru plen. Motivarea înseamnă o frază, două, nu înseamnă să reluați dezbaterile.

Nu reluăm dezbaterile, doamna președintă. Din câte știu, motivarea e 3 minute. Ați putea să aveți și dumneavoastră mai multă răbdare.

Să-mi arătați articolul din regulament, vă rog tare mult!

Suntem la muncă totuși. Da. Foarte pe scurt.

Știți ce vă rog, domnule Darău, dacă aveți bun-simț, nu polemizați cu mine. Respectați sala. E programul avansat și o să vă rog să nu faceți dialogul ăsta permanent cu mine. Am făcut un apel la regulament și vă rog să respectați asta. Mulțumesc.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Îl fac puțin prea rar, poate o s-o fac mai des.

Legat de acest vot, ne-am exprimat deja și în dezbateri. Nu înțelegem cum puteți respinge o asemenea inițiativă legislativă. Vorbim în acest Parlament, în acest Senat, de multe ori, demagogic, despre încurajarea natalității, despre încurajarea drepturilor femeilor, despre șansele femeilor de a avea o viață profesională echilibrată și la fel de bună precum bărbații, dar, când vorbim despre drepturi mai multe pentru părinți, despre acompanierea femeilor de către bărbați, poate, acasă, în primele două luni după naștere, despre stimulentul de reinserție profesională sau despre mărirea indemnizației de părinte, respingeți cu brio aceste inițiative.

USR propune beneficii pentru părinți, dumneavoastră propuneți și susțineți și votați beneficii pentru speciali.

Sper să vă schimbați această atitudine în viitor.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi, punctul 10 a fost acesta. 9 a fost acesta. Mulțumesc pentru dezbateri și motivări.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare (L108/2023).

Avem o propunere adoptată tacit de Camera Deputaților. Un raport comun al comisiilor de admitere, cu amendamente admise.

Face parte din categoria legilor organice proiectul legislativ; Senatul este Camera decizională.

Prima dată

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L116/2023).

Avem un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; Senatul e prima Cameră sesizată.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (L125/2023).

Doriți să motivați votul la punctul anterior? Vă rog.

Domnule senator Neagu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Eu nu înțeleg un lucru: cum puteți să respingeți un proiect de lege, pe care și Guvernul și l-a asumat, prin care noi propuneam ca companiile cu o cifră de afaceri de 250 de milioane, respectiv 50 de milioane de euro, să fie impozitate cu 1% din cifra de afaceri. Noi am votat pentru acest proiect și totuși dumneavoastră, care ați numit arcul guvernamental, ați votat împotrivă.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Așa cum spuneam, la punctul 14 avem un raport al comisiei, de respingere a propunerii.

Face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

-

20. Proiect de hotărâre prevăzut la COM(2022) 762 final.

Punctul 22, cu modificările prezentate de domnul președinte Dîncu, a fost adoptat.

Punctul 23. COM(2022) 721 final. Rog, vot. 83 pentru, un vot împotrivă, 9 abțineri. Punctul 23 – adoptat.

24. COM(2022) 542 final. Vă

Nu se poate în etapa asta să solicitați retrimiterea la comisie, după dezbateri generale, cu tot respectul!

Pentru – 54, contra – 6, abțineri – 26. Punctul 25 – adoptat. Vă rog, aveți cuvântul pe procedură.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Vă mulțumesc, doamna președintă.

O intervenție foarte scurtă. Doar să vă atrag atenția că la art. 143 pct. 4 din Regulamentul Senatului se specifică foarte clar că durata intervențiilor pentru explicarea votului este de 3 minute, cum a spus colegul meu Irineu Darău.

Mulțumesc.

Sunt... V-am spus că mă impresionați de fiecare dată. Le-ați depășit. Asta pentru rigoare, nu de alta.

La punctul 26, proiectul prevăzut de 586 final – COM(2022). Rog, vot.

81 pentru, contra – 10, o abținere.

Mulțumesc tuturor pentru amabilitate și pentru colaborare în această ședință.

Ne revedem miercuri la ora 10.00.

Înainte să închid ședința, vă rog să-mi permiteți să citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale – procedură de urgență;

2. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2022 privind licența industrială unică – procedură de urgență;

3. Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2022 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine;

4. Lege pentru modificarea art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân;

5. Lege privind protecția arborilor remarcabili;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă și apă uzată finanțate din fonduri europene și pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgență;

7. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice – procedură de urgență;

8. Lege pentru instituirea zilei de 3 martie ca Ziua solidarității româno-polone – procedură de urgență;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452133]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 51/21.IV.2023 conține 28 de pagini.**

Prețul: 140 lei