Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 mai 2023
Senatul · MO 69/2023 · 2023-05-03
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 mai
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L189/2023)
· procedural
· procedural
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Informare
75 de discursuri
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Stimați colegi, o să vă rog să luați loc în sală. Doamnelor și domnilor,
Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 3 mai 2023. Vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 63 de colegi.
Voi conduce această ședință împreună cu domnii senatori Narcis Mircescu și Sorin Lavric, în calitate de secretari ai Senatului.
Înainte de a intra pe ordinea de zi, stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să vă anunț că la balcoanele Senatului se află Excelența Sa președintele Parlamentului din Iordania... Senatului din Iordania...
, însoțit de o delegație reprezentativă.
Și, pentru că suntem încă la momentele de început, o aștept pe doamna Dragu să termine de vorbit la telefon, pentru că vreau să le urez, de la microfonul Senatului, și doamnei președinte Dragu, și doamnei senator Sbîrnea la mulți ani!
Să fiți sănătoase, fericite și să ne meargă bine!
Ședința aceasta are ca ordine de zi lista proiectelor care v-a fost distribuită, stimați colegi.
Dacă aveți comentarii, vă rog să le faceți.
Liderul de grup PSD, Radu Oprea, are, pe procedură, ceva de comunicat.
Vă rog.
## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**
Mulțumesc, doamna președintă.
La ordinea de zi aș fi vrut să vă rog să introducem L197, care are termen de adoptare tacită pe 5 și care este jalon în PNRR – se referă la lucrătorul cultural –, și să avem și vot astăzi, fiind organică, iar astăzi, de obicei, nu votăm organice.
Mulțumesc.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Stimați colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Bordei votează cu mâna ridicată.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Domnul senator Bordei votează fără cartelă. Votul a fost pentru? Și domnul Berea? Doi.
51, atunci, voturi pentru și...
și domnul Pufu, domnul Badea, domnul Țapu, domnul Țâgârlaș...
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Și doamna din Oradea.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Și Arina?
6, 7, 8 – 57 de voturi pentru, 4 împotrivă, două abțineri. Ordinea de zi, cu propunerea adăugată de domnul senator Oprea, a fost votată.
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
## **Domnul Sorin Lavric**
**:**
Procedură.
Vă rog.
Domnul senator Neagu, din partea Grupului AUR.
Ionuț Neagu
#8096## **Domnul Ionuț Neagu:**
Mulțumesc, doamna președintă interimar.
Țin să remarc faptul că faceți un ping-pong pe procedură, pe introducerea, pe scoaterea de pe ordinea de zi, știind foarte clar că nu aveți majoritate pe o lege organică să v-o treceți astăzi. O să se vadă și la vot. Cred că este doar un joc demagogic, prin care vă puteți justifica activitatea. Mulțumesc.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Rog vot pe programul de lucru. 63 și cu 8 – 71 pentru.
A mai recuperat cineva din cartele între timp? Da? Puteți să ne comunicați?
Domnul Berea, da. Vlad Pufu și-a recuperat cartela, Cristi Țâgârlaș...
Spuneți-mi, vă rog, acum, pentru că mi-e greu să urmăresc voturile, cine nu are cartelă, ca domnul Mircescu să poată consemna.
Domnul Pufu nu are cartelă.
Și atât? Este singurul coleg care a rămas fără cartelă?
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Și Bordei.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Domnul Bordei și domnul Pufu, astăzi. În rest, toată lumea are cartelă. Bun.
65 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.
Stimați colegi, vom continua lucrările și vom trece la secțiunea I a ordinii de zi.
Pentru perioada 8–13 mai, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:
– luni, programul normal pe care-l știți: 12.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, cu ședința Comitetului liderilor; 14.00 – lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – lucrări în plenul Senatului; ora 17.00 – dezbaterea inițiativelor, cu votul final, lucrări în comisii, dacă este cazul;
– marți: lucrări în comisii; cu ședința comună a Senatului și Camerei de la ora 13.00; vă rog să nu uitați;
– miercuri avem lucrările în plenul Senatului, începând cu ora 10.00; 11.30 – ora Guvernului, o dezbatere politică cu participarea domnului ministru Budăi, la solicitarea Grupului USR; 12.00–13.00 – obișnuitele interpelări, întrebări, răspunsuri; 13.00–14.00 – declarații politice; pentru ca joi să fie lucrări în comisii;
– vineri și sâmbătă: activități în circumscripție. Dacă sunt intervenții cu acest program?
Dacă nu,
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
Programul de lucru a fost aprobat pentru săptămâna viitoare.
Vom continua lucrările cu secțiunea a II-a a ordinii de zi.
La primul punct este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023).
Dacă avem inițiator?
Nu.
Atunci, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul președintelui Comisiei de buget, finanțe, care, împreună cu Comisia pentru cultură, a elaborat acest raport comun.
Domnule senator Neagu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamna președinte.
Raportul comun asupra Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general a fost dat în comisie comună de către Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital
În datele de 25 aprilie, respectiv 11 aprilie, desfășurate în format fizic și online, în urma dezbaterilor celor două comisii, s-a întocmit un raport de respingere, fără amendamente, pe care-l supunem spre dezbatere plenului Senatului. Vă mulțumesc.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Din partea grupurilor parlamentare văd că nu există înscrieri la cuvânt.
Punctul 1 va rămâne la vot final.
La punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L189/2023).
Dacă avem inițiator care să susțină propunerea? Nu există inițiator.
Domnule Mureșan, nu sunteți inițiator, nu? La inițiatori doriți să vorbiți? Vă rog.
În calitate de inițiator, vă invit, cu drag, că după aia vorbește comisia.
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Nu mai vrea. Comisia.
Domnul președinte Neagu, din partea Comisiei de buget, finanțe, care împreună cu Comisia juridică a elaborat un raport comun, va prezenta raportul.
Și domnul Mureșan va vorbi după.
Mulțumesc, doamna președintă.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședințe separate, au analizat propunerea legislativă și avizele primite, au formulat și admis amendamente și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L189/2023).
Vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule președinte.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Mureșan, din partea Grupului USR.
## **Domnul Claudiu-Marinel Mureșan:**
Vă mulțumesc frumos, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Contribuabilii trebuie să plătească exact ceea ce datorează statului, nici mai mult, nici mai puțin. Nu este corect ca un contribuabil să plătească impozit pe profit sau taxă pe valoare adăugată aferente unor vânzări pe care acesta nu le-a încasat niciodată, din cauză că partenerul care trebuia să plătească a fost radiat de la Oficiul Registrului Comerțului.
Legea pe care am inițiat-o, alături de colegul meu Virgil Bob, face, practic, dreptate, asta spunem noi companiilor care au în evidențele contabile astfel de creanțe neîncasate, aferente relației cu parteneri care, din diverse motive, au fost radiați de la Oficiul Registrului Comerțului. Aceștia vor putea, dacă legea va trece, să-și ajusteze baza de impozitare în relația cu ANAF, eliminând aceste venituri neîncasate sau reglând taxa pe valoare adăugată în consecință. Tot ce trebuie să facă este să transmită o solicitare organului fiscal ANAF prin care să ceară ajustarea bazei de impozitare, menționând numele societății comerciale debitoare radiate și, evident, să facă dovada radierii și să facă dovada existenței creanței.
Aș vrea să mulțumesc tuturor celor care în comisiile de aviz și raportoare au votat, în unanimitate, pentru această lege. Sper ca și votul de astăzi să fie unul pozitiv. Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc frumos, domnule senator, pentru intervenție. Nu mai sunt înscrieri la punctul 2 al ordinii de zi. Rămâne la vot final.
Stimați colegi, la punctul 3 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 49 din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului (L128/2023).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dacă avem inițiator?
Nu avem.
Atunci, îi dau cuvântul domnului președinte Țâgârlaș, din partea Comisiei juridice, să prezinte raportul.
Mulțumesc, doamna președintă.
În conformitate cu dispozițiile art. 70 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare, am fost sesizați prin adresa nr. L128/2023 în vederea analizării și emiterii unui raport privind o propunere legislativă care are ca obiect modificarea și completarea art. 49 din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea altor acte normative.
Prin acest proiect de lege se preconizează instituirea unor măsuri care privesc înregistrarea denumirii profesioniștilor, în speță, prin interzicerea utilizării acelor denumiri care conțin cuvintele: „național”, „român”, „institut” sau derivate ale acestora.
În acest sens, s-a emis un raport, cu amendamente, care a fost, cu majoritate, votat.
Suntem prima Cameră sesizată, iar legea este una cu caracter organic.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Stimați colegi, nu există înscrieri la cuvânt. Punctul 3 va rămâne la vot final.
4 – este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 108 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L190/2023).
Avem un raport din partea Comisiei de învățământ. Sărbătorita zilei prezintă raportul.
Vă rugăm, doamna senator Sbîrnea, aveți cuvântul.
## Mulțumesc frumos, doamna președintă.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru învățământ a fost sesizată prin adresa nr. 190/3.04.2023 asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 108 din Legea educației naționale.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare și modificare completarea art. 108 din Legea nr. 1, prin care se dorește sprijinirea unităților școlare în scopul posibilității acestora de a obține venituri proprii.
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au analizat propunerea legislativă și au avizat favorabil.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz negativ.
La dezbaterea propunerii legislative a participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, din partea Guvernului, domnul Călin Micu, secretar de stat – Ministerul Educației, iar în ședința din 25 aprilie membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc tare mult pentru prezentarea raportului. Stimați colegi, din partea Grupului USR, domnul senator Pălărie s-a înscris la cuvânt.
Mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege,
## Stimați colegi,
Mă bucur că această inițiativă, care-și propune să sprijine unitățile școlare în scopul posibilității acestora de a obține venituri proprii, a avut aproape în unanimitate un raport de admitere din partea Comisiei de învățământ, așa că le mulțumesc și colegilor pentru acest lucru.
Câteva lucruri de precizat. După un lung șir de politicieni care au deplâns sau deplâng încă situația educației și lipsa banilor din sistem, noi, la USR, am pus mâna și am zis: „Haideți să facem ceva!” Să adăugăm sau să clarificăm noi posibilități de finanțare pentru școli. Chiar dacă suntem în pragul votării unor noi legi ale educației, totuși trebuie să dăm un mesaj școlilor că le încurajăm să ia inițiativa, bineînțeles acolo unde se poate, că le încurajăm să-și caute sursă de finanțare în comunitate, să fie active în a suplimenta bugetul lor, pentru că oportunități sunt.
Mesajul transmis de noi, cei de la USR, este unul de autonomie, că vrem școli cărora să li se dea responsabilitate mai multă, pentru a-și putea lua soarta în propriile mâini, pentru a avea rezultate mai bune, de ce nu?, o bază materială mai dezvoltată. În niciun caz însă nu trebuie să ne gândim că asta va compensa alocările de la bugetul de stat sau de la unitățile administrativ-teritoriale, în niciun caz, nu, noi încurajăm școlile să se poată finanța suplimentar, dar nu prin pierderea finanțării standard per elev sau a finanțării complementare.
Trebuie să spun, cu tristețe însă, că nu aceeași deschidere am văzut-o la Camera Deputaților zilele acestea, când se dezbat noile legi ale educației. Am văzut acolo că amendamentele USR, cele pentru mai mulți bani pentru educație, mai mulți bani pentru salarizarea profesorilor ori forme care să garanteze acel 15% din bugetul alocat educației, au fost rând pe rând respinse.
Din partea Grupului PSD, doamna senator Sbîrnea. Microfonul 3, vă rog.
Mulțumesc, doamna președintă.
Partidul Social Democrat va susține întotdeauna inițiativele bune și considerăm, membrii Comisiei de învățământ au considerat că această inițiativă este o inițiativă bună, pentru că încurajează, în primul rând, liceele tehnologice să meargă mai mult pe partea aplicativă, din care să obțină și profit. Probabil că vom avea oarecare discrepanță între aceste licee, între cele care se vor implica în partea și activitatea de producție și cele mai puțin implicate în acest domeniu.
Să sperăm că lucrurile vor merge în direcția bună.
Ca urmare, susținem inițiativa USR și vom vota pentru această inițiativă.
Mulțumim.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
## Mulțumesc.
Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.
Domnule Turos, voiați... Nu mai vreți? Nu mai doriți să luați cuvântul?
Eu vă invit, dacă... Ne-ar face plăcere să vă ascultăm punctul de vedere.
Microfonul 2. Liderul Grupului UDMR.
Vă mulțumesc, doamna președinte.
Dacă mă invitați, atunci, e musai să iau cuvântul.
Cred că această inițiativă, chiar dacă aparent e una binevenită, în primul rând, e tardivă. Cred că aceste reglementări, dacă Parlamentul consideră necesar, trebuie să se regăsească în noile legi ale educației. Deci cred că acum legiferăm degeaba, pentru că legea educației actuală va fi abrogată.
În altă ordine de idei, aparent, e un lucru foarte bun ca instituțiile de învățământ să aibă venituri proprii și să vedem directori, manageri performanți, care au posibilitatea și capacitatea de a atrage diverse fonduri, dar eu cred că deschidem o portiță care va duce la inegalitate. Conform Constituției, învățământul de stat este gratuit. Nu cred că un copil sau altul ar fi vinovat pentru că are un primar bun, are un manager de instituție bun și acel manager atrage fonduri mai multe în detrimentul altora. Cred că este responsabilitatea statului să asigure finanțarea necesară atât prin instituțiile centrale, cât și prin autoritățile locale. Nu de performanța unor directori trebuie să depindă finanțarea instituțiilor școlare. Noi ne vom abține la acest vot.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului AUR sunt doi care s-au înscris la cuvânt. Vă hotărâți? Domnul senator Dăneasă a fost cel care s-a înscris primul.
Ați renunțat în favoarea doamnei senator Boancă? Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamna președintă.
Nu interveneam, a fost suficient ce a spus colegul Ștefan Pălărie, dacă nu era acest discurs al domnului de la UDMR, pe care nu l-am înțeles în legătură cu textul legii, care era ideea cu închirierea sau subînchirierea spațiilor pe care școala le poate utiliza sau unitățile de învățământ le pot utiliza și veniturile proprii, de fapt, că aici este problema, pentru că, dacă e să facem niște modificări, trebuie să lucrăm și pe Codul administrativ, și pe felul în care școlile sunt subordonate primăriilor, clădirile aparțin primăriilor și acolo, de fapt, se face această... Dacă era să facem o discuție mai amplă pe marginea acestei legi. Ce ați spus dumneavoastră este irelevant. Nu vorbim de manageri, nu vorbim despre capacitatea de a manageria și, de bine, de rău, directorii dau niște concursuri, pe care inspectorii școlari, de exemplu, nu le mai dau de multișor.
Așadar, noi, absolut, vom susține această lege și orice presupune îmbunătățirea vieții în mediul școlar și îmbunătățirea logisticii, pentru că, dacă școala ar avea mai mulți bani, și logistica, și infrastructura școlară ar fi altele. Vă mulțumesc.
Stimați colegi, am încheiat dezbaterile și la punctul 4. Punctul 4 rămâne la vot final.
La punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România (L188/2023).
Inițiator nu avem prezent.
Voi da cuvântul domnului senator Vlașin, care va prezenta raportul Comisiei economice.
Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamna președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de furnizare de servicii în România, în sensul instituirii obligației prestatorilor ca, în cazul reclamațiilor sau solicitărilor de informații, să preia apelurile telefonice ale beneficiarilor, prin intermediul unui operator uman, în cel mult 5 minute de la inițierea acestora de către beneficiar.
Consiliul Legislativ avizează favorabil.
Consiliul Economic și Social avizează favorabil.
Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru comunicații avizează favorabil propunerea legislativă.
În ședința din 20 aprilie 2023, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au analizat propunerea legislativă, avizele primite, amendamentele depuse și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Comisia economică, industrii și servicii supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule Pălărie, doriți să luați cuvântul sau...? În regulă.
Atunci, îl invit pe domnul senator Vlad Sergiu la microfon, din partea Grupului USR.
## **Domnul Sergiu Cosmin Vlad:**
Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,
Nu o să vă cer să ridicați mâna ca la școală, dar vă întreb: câți dintre dumneavoastră ați pierdut zeci de minute așteptând cu telefonul la ureche să fiți preluați de un operator uman atunci când ați sunat la orice fel de furnizor de servicii din România? Fie că vorbim despre cei din domeniul bancar, cei care oferă servicii de utilități, cei din domeniul telecomunicațiilor sau operatorii de televiziune, în absolut orice domeniu ne-am adresat, în calitate de consumatori, ne lovim de timpi irosiți și probleme nerezolvate. E timpul să rezolvăm această pierdere de timp, astfel că am depus acest proiect, prin care furnizorii de servicii din România sunt obligați să preia apelurile consumatorilor în maximum 5 minute din momentul în care aceștia au selectat opțiunea de a discuta cu un operator uman.
Știu că multe companii au adoptat deja de ceva timp folosirea inteligenței artificiale, acel robot care te ghidează printr-un labirint de întrebări și taste apăsate pentru a-ți furniza informațiile necesare, însă pentru anumite categorii de cetățeni acest proces poate ridica dificultăți, iar paleta de informații pe care le poate genera robotul este destul de restrânsă. De aceea, folosirea robotului nu este tot timpul o opțiune, sunt situații de urgență, în care trebuie să vorbești cu o persoană care-ți poate furniza informațiile necesare prompt, de aceea avem nevoie de această intervenție legislativă. Și vă rog ca astăzi să votați acest proiect.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule senator.
Nu mai există alte înscrieri la cuvânt.
Punctul 5 va rămâne la vot final.
Punctele 6–9 ale ordinii de zi – avem proiect de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, respectiv proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.
Se află pe pagina de internet a Senatului.
Punctul 6, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru de certificare al Uniunii pentru eliminările de dioxid de carbon – COM(2022) 672 final.
Domnule președinte Dîncu, vă rog să prezentați raportul din partea Comisiei pentru afaceri europene.
Mulțumesc, domnule președinte. Nu există înscrieri la cuvânt.
Punctul 6 rămâne la vot final.
7, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/413 de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră – COM(2023) 126 final.
Domnule președinte Dîncu, aveți cuvântul.
## Mulțumesc.
Am fost sesizați cu privire la COM 126 final din 2023. Ședința comisiei a avut loc în 25 aprilie, iar la lucrările comisiei au participat specialiști ai Ministerului de Interne.
Obiectivul acestei inițiative reprezintă îmbunătățirea siguranței rutiere la nivelul Uniunii Europene și aici am formulat o opinie, pe care colegii noștri au lecturat-o, cu siguranță.
Am votat, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM 126 final. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Nu există înscrieri la cuvânt.
Punctul 7 rămâne la vot final.
La punctul 8 al ordini de zi – Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Mecanismul de redresare și reziliență: situația după doi ani – Un instrument unic aflat în centrul transformării verzi și digitale a UE – COM(2023) 99 final. Aveți cuvântul, domnule președinte.
## Mulțumesc.
Comisia a dezbătut și a votat prezenta comunicare în cadrul ședinței din 25 aprilie, care s-a desfășurat în format hibrid. În vederea examinării documentului a fost analizată fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene de la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor și Investițiilor și Proiectelor Europene.
În urma unei dezbateri destul de vii, am ajuns la formularea unei opinii, în care am cerut mai multe clarificări și mai multă transparență.
Avem... Colegii noștri cu siguranță că au lecturat această..., acest COM.
Vă rog să aprobați acest..., opinia noastră la COM 99 final din 2023.
Mulțumesc.
## Mulțumesc, doamna președinte.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona, cu privire la COM 672 din 2022, final.
Am analizat această propunere în cadrul comisiei. Vreau să spun că la dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului.
În temeiul dezbaterilor noastre am formulat o opinie, pe care, cu siguranță, colegii noștri au lecturat-o. De aceea, vă propunem aprobarea acestei opinii la COM 672 final.
Mulțumesc.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
## Vă mulțumesc.
Punctul 8 va rămâne la vot final.
Stimați colegi, este ultimul punct de pe ordinea de zi.
## Punctul 9...
Vă rog să mă scuzați, stimată doamnă senator, aveți cuvântul la punctul 8, da?
Mulțumesc frumos, doamna președintă.
La descrierea propunerii, dacă o să vă uitați, spune: „Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al planului de redresare pentru Europa Next Generation EU, în valoare de 800 de miliarde de euro, și, ca atare, face parte integrantă din răspunsul UE la criza provocată de pandemia de COVID-19.”
În acest context, mă gândesc: din acești 800 de miliarde de euro, câți vor fi redirecționați către persoanele vaccinate anti-COVID care au suferit efecte grave și letale? Cine va despăgubi familiile acestor persoane care au decedat sau care au ca efecte grave boli grave, cum este cancerul?
Cine le plătește? Din acești 800 de miliarde de euro se plătesc despăgubiri?
Ca să știm și noi pentru ce sunt 800 de miliarde de euro la o pandemie inventată și prin care s-a obligat lumea să se vaccineze, da? Obligarea la un act medical, act nazist. Mulțumesc.
În regulă. Mulțumesc.
Îl invit pe domnul senator Ștefan Pălărie, din partea Grupului USR, la microfon.
## **Domnul Ștefan Pălărie:**
Mulțumesc, doamna președinte.
Intervenția mea era gândită puțin diferit, dar, dacă mai sunt parlamentari în Parlamentul României care nu știu ce înseamnă PNRR și la ce erau buni cei 800 de miliarde de euro, haideți să mai spunem într-o singură frază! La revenirea Europei, ca un spațiu puternic din punct de vedere atât economic, cât și social, după această tragedie, care a fost pandemia mondială, pe partea de PNRR al României, să nu uităm, da, că reprezintă un contract cu o suită de reforme asumate, de modernizări, aproape 40 miliarde de euro alocate României tocmai pentru eliminarea decalajelor dintre țara noastră și alte țări mai dezvoltate din Europa Centrală sau de Vest, tocmai pentru a face salturile, progresele semnificative pe care ni le dorim de atât de multă vreme.
Mai mult decât atât, în domeniul educației am avea aproape 4 miliarde de euro alocați, un procent enorm, record față de statele europene, și să nu uităm că acest PNRR a fost și apreciat din partea Comisiei Europene ca fiind unul cât se poate de bun.
E un pic trist că la început, dacă ne aducem aminte, se băteau atât președintele statului, cât și premierul de la acel moment să facă poze cu doamna Ursula, când era vorba despre: „Uitați câți bani vor veni în România”; e un pic dezamăgitor că, acum, când vine vorba despre implementarea reformelor, vedem mai degrabă impotență sau incompetență: avem deja jaloane întârziate, mai ales în zona de pensii speciale, în zona avertizorilor de integritate, în zona de reformă a pensiilor, și e păcat. Acești bani ar fi trebuit să scoată România din noroi, la propriu, în multe locuri din țară, și ar fi trebuit să aducă progrese.
Stimați colegi, din partea Grupului AUR, domnul senator Mircea Dăneasă dorește să ia cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
Vă mulțumesc, doamna președinte.
Nu vreau decât să fac o mică reechilibrare între poziția USR-ului și a doamnei senator Șoșoacă.
Stimați colegi,
Spunea colegul de la USR că acest PNRR este destinat pentru anularea diferențelor, eliminarea diferențelor dintre România și UE, țările din UE.
E imposibil, întrucât țările din UE primesc din PNRR, proporțional la numărul de locuitori, sume mult mai mari; România primește o sumă mult mai mică, așa cum spunea colegul, aproape 40, 38 de miliarde. Cu 38 de miliarde nu poți să echilibrezi diferența dintre România și o țară care primește peste 100 de miliarde, unu la mână.
Doi la mână, PNRR-ul este gândit într-un mod lipsit de inteligență economică. Banii din PNRR, dacă o să analizăm economic, nu merg în plusvaloare, merg în consum, în investiții care nu vor produce bani; ele sunt necesare, dar nu este posibil ca România să scape de datorii împrumutându-se continuu și neinvestind în obiective care vor produce bani pentru consumul intern și bani pentru datoriile pe care le are România. Aceste datorii sunt rostogolite continuu, în mod crescător.
Deci cred că trebuie să gândim foarte bine înainte de a ne exprima opțiunea politică. Este nevoie de o opțiune pentru România, nu o opțiune ideologică sau politică de interes partinic.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnule Darău, deja aveți un vorbitor de...
A fost un vorbitor de grup, nu pot să vă mai dau cuvântul. Punctul 8 rămâne la vot final.
La punctul 9, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu – Orientări de politică bugetară pentru 2024 – COM(2023) 141 final.
E ultimul punct, așa cum vă spuneam.
Vă rog să vă pregătiți, ulterior, de votul final.
Domnule președinte al Comisiei pentru afaceri europene, vă rog să prezentați raportul.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna președinte.
Comisia a dezbătut și votat prezenta comunicare în cadrul ședinței din 25 aprilie.
Prezenta comunicare prezintă orientări de politică bugetară, preliminare pentru 2024, care vor fi actualizate în funcție de necesități, ca parte a pachetului de primăvară al semestrului european din 2023.
Susținem... Vreau să menționez că respectă subsidiaritatea și proporționalitatea.
Deci vă propun aprobarea unui raport la COM 141 final din 2023.
Mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Din partea Grupului PSD, o invit la cuvânt pe doamna senator Gabriela Crețu.
Mulțumesc mult, doamna președintă. Stimați colegi,
Într-una din zile, fiind vorba de afacerile europene, cineva dintre dumneavoastră a făcut un comentariu, spunând că: „Lasă că iese Gabi Crețu și ne spune despre ce e vorba, ca să știm ce votăm.”
Am luat-o ca pe un compliment, credeți-mă, dar și ca pe o confirmare a faptului că în unele comisii nu se acordă suficientă atenție documentelor europene. Și, mai ales, nu se acordă suficientă atenție comunicărilor, care sunt documentele politice.
Acolo, de fapt, putem să intrăm în dialog, să intervenim, avem timp să ne pregătim, pentru că la regulamente și directive doar Parlamentul European și Consiliul pot, în realitate, să facă modificări.
Or, ca să vă traduc pe scurt ce spune această comunicare: austeritatea ne așteaptă. Evaluarea estimează că am depășit crizele și vine viitorul roz, în ciuda creșterii economice foarte scăzute la nivelul Uniunii Europene și a inflației foarte ridicate.
Ca urmare, facilitățile acordate în situațiile crizelor anterioare se ridică până la sfârșitul anului, suspendarea pactului de stabilitate și creștere încetează, condiția de deficit maximum 3% cu îndatorare maximă 60% se menține, deși de ani buni s-a propus modificarea și o adaptare care să ia în considerare, de exemplu, potențialul de creștere. Acesta nu e luat în considerare; or, țările mai puțin dezvoltate din Uniune au un potențial de creștere foarte mare și un anumit nivel de îndatorare poate să le fie util, dacă îl folosesc bine, ca să se dezvolte. În schimb, bineînțeles, condiționalitățile vor fi numeroase.
Faptul că războiul din Ucraina ne-a afectat diferit, fiecare dintre țările europene a avut de plătit și consecințe foarte variate, nu-i luat în considerare; se solicită, într-adevăr, să comunicăm Comisiei Europene ce cheltuieli am făcut, dar doar cheltuieli directe cu refugiații, celelalte consecințe cum ar fi, de exemplu, consecințele asupra agricultorilor, de care tot vorbim în ultima vreme, nu sunt luate în considerare.
Domnule senator Darău, din partea Grupului USR, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, doamna președintă.
Voi încerca să spun câteva fraze atât despre acest COM, cât și despre cel anterior, dacă voi reuși să dau o replică celor de la AUR, fiindcă vorbeați de echilibrarea dintre poziții. De multe ori pozițiile AUR și pozițiile doamnei senator neafiliat seamănă foarte tare și, de fapt, împreună, această poziție comună trebuie echilibrată.
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, apropo de investiții.
27 de spitale vi se par consum? Investițiile în infrastructură vi se par consum? Ne vin bani în România sau, teoretic, ar trebui să ne vină... – cred că mi-ați socotit timpul greșit... – cu nemiluita, ne vin, într-adevăr, și împrumuturi, dar
nu spuneți dumneavoastră că vom plăti pentru prima oară dobândă la nivel european, prin mutualizarea datoriilor tuturor țărilor, și vor...
Vă mulțumim.
O să vă rog să... concentrați...
Vă rog..., sunt 3... sunt 3 minute. Cred că mi-ați socotit timpul greșit. Mi-ați socotit un minut. Nu sunt nici neafiliat, nici...
Domnule secretar general, dacă, dacă într-adevăr... pare că a fost un minut, nu 3, o să vă rog să rectificați eroarea.
## Dar oricum concentrez.
Despre, despre fondurile europene și felul în care Uniunea Europeană se raportează la bugetele statelor membre trebuie să vorbim, într-adevăr, echilibrat.
În România, de când suntem în Uniunea Europeană, pe care o criticați atât de mult, au intrat aproximativ 75 de miliarde de euro, în vreme ce noi am contribuit cu aproximativ 30. Deci au intrat în plus 45 de miliarde de euro de când suntem stat membru. Uniunea Europeană, prin PNRR și prin fondurile operaționale, ne alocă în următorii ani, să spunem 7, cele mai multe fonduri din întreaga istorie, pentru că mai avem foarte multe de recuperat.
Sper să fiți obiectivi, să subliniați mult mai des aceste lucruri, în loc să găsiți nod în papură de fiecare dată.
Iar, legat de bugetul României și bugetele statelor membre și felul în care totuși și Europa mai emite niște pretenții, este firesc, în momentul în care mutualizezi datorii, în momentul în care trimiți foarte mulți bani într-o țară, să mai pui și niște condiții. Nu se poate să fie mereu ca noi și doar să primim bani, fără să respectăm nimic. Iar pe PNRR chiar sper să respectăm acele condiții minimal obligatorii pentru a lua fiecare euro din fondurile alocate.
## Domnule Neagu,
O să vă rog să nu mai țipați din sală. E o lipsă de politețe crasă ce faceți dumneavoastră. A fost o eroare a secretarului general, a piuit ceasul ăla la un minut. Omul e din USR, are 3 minute la... Măcar atât trebuie să învățați pe regulament. Nu mai vociferați din sală, vă rog, fiți politicos. Măcar atât. După ce că nu înțelegem nimic când veniți la microfon, măcar atât. Dacă vreți să spuneți ceva, vă rog, afară din sală. Comunicați acolo cu cine doriți.
Mulțumesc.
Domnule Dăneasă, aveți cuvântul, din partea Grupului AUR.
Secretariatul – 3 minute, ca să nu mai avem isterii din sală.
## **Domnul Mircea Dăneasă:**
Da. Îmi pare foarte rău, n-o să pot primi niciodată lecții de la USR. Vreau doar să-i întreb: din acest PNRR, ce investiții care vor aduce la bugetul de stat un plus de valoare puteți identifica? Și după aceea discutăm.
Nu, vă rog să-mi răspundeți după ce studiem PNRR-ul și în ce ați băgat banii.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
În regulă, mulțumesc pentru dezbaterile generale.
Trecem la partea a doua a ordinii de zi, votul asupra punctelor dezbătute.
O să vă rog pe toți să mergeți la locul dumneavoastră, pentru a începe procesul de vot.
Stimați colegi, vă rog pe toți să aveți amabilitatea să mergeți la locuri, pentru vot. Chiar aș vrea să începem să ne purtăm cum trebuie în sala de plen.
La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023).
Raportul comun al comisiilor este de respingere a acestei propuneri.
Face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
Propunerea legislativă este respinsă.
Punctul 2, stimați colegi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L189/2023).
Avem un raport comun al comisiilor de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
Voi supune acum votului propunerea legislativă.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
Punctul 3 – adoptat.
Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 108 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L190/2023).
Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.
Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Voi supune votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L158/2023)
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#469825. Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România (L188/2023).
Vorbim de un raport de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.
Supun, prima dată, votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 49 din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului (L128/2023)
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
5 discursuri
Stimați colegi,
Nu motivez pentru mine, nici pentru AUR, ci pentru colegii mei care sunt artiști plastici și aș vrea să vă propun ca, înainte de votul din Camera Deputaților, să existe o consfătuire publică cu artiștii, inclusiv cei plastici.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc tuturor pentru participarea la ședința de astăzi. Declar ședința închisă.
Zi bună!
Stimați colegi,
Am o rugăminte la dumneavoastră: cine este înscris la ședința de întrebări, interpelări să se pregătească. În următoarele două minute domnul vicepreședinte Cazanciuc va prelua frâiele acestei ședințe.
Vă mulțumesc.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## Stimați colegi,
Pentru sesiunea de întrebări și interpelări, la ora 12.00, conform programului inițial. Vă mulțumesc.
## DUPĂ PAUZĂ
Bună ziua, stimați colegi! Bine ne-am regăsit!
Interpelare
Titus Corlățean
Măsuri avute în vedere de către autorități pentru marcarea oficială la nivel național și internațional a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România
Aș dori să adresez astăzi o interpelare semnată de subsemnatul, senator Titus Corlățean, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, din partea Grupului parlamentar PSD, și, spuneam, adresată prim-ministrului României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrului afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu, ministrului afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode, ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrului culturii, Lucian Romașcanu, președintelui Institutului Cultural Român, Liviu Sebastian Jicman. Obiectul interpelării: „Măsuri avute în vedere de către autorități pentru marcarea oficială la nivel național și internațional a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România”. Stimate domnule prim-ministru, Stimați miniștri, Prin prezenta interpelare doresc să reamintesc Guvernului României Legea nr. 256 pentru declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon în România, intrată în vigoare la data de 11 noiembrie 2020. Tratatul de pace de la Trianon este un act de o deosebită importanță istorică și politică: acesta a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la patria-mamă, România, și recunoașterea internațională a acestei decizii istorice, ci și confirmarea drepturilor civile și politice ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu. Legea menționată, al cărei inițiator sunt, a reglementat o serie de măsuri adecvate pentru marcarea oficială a acestei zile la nivel local și național, precum și în relațiile externe ale României, prin organizarea unor manifestări culturaleducative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. În acest sens, autoritățile centrale și locale, între altele, vor putea arbora drapelul României la data de 4 iunie și vor oferi sprijin pentru organizarea manifestărilor menționate mai sus. Având în vedere aceste aspecte, vă solicit să mă informați cu privire la măsurile pe care intenționează să le adopte Guvernul și ministerele de resort pentru a marca oficial, potrivit prevederilor Legii nr. 256/2020, Ziua Tratatului de la Trianon pe plan intern și extern.
Interpelare
Dănuț Bica
Terenurile cu destinație agricolă care vor fi concesionate sau arendate tinerilor fermieri de către Agenția Domeniilor Statului în județul Argeș în anul 2023
Prima întrebare este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: „Terenurile cu destinație agricolă care vor fi concesionate sau arendate tinerilor fermieri de către Agenția Domeniilor Statului în județul Argeș în anul 2023”. ## Stimate domnule ministru, Programul „Tineri fermieri” este unul dintre cele mai așteptate proiecte ale Agenției Domeniilor Statului, care vizează stimularea înființării de microferme administrate de către tinerii fermieri români, punând la dispoziția acestora, în anul 2023, un prim lot de 1.100 de hectare de teren. Suprafețele respective sunt situate în județele Argeș, Buzău, Caraș-Severin, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui și Vrancea și sunt constituite din teren arabil, pășuni, fânețe și viță-de-vie, în funcție de specificul județelor și de disponibilitățile Agenției Domeniilor Statului. Beneficiarii acestora vor fi tinerii fermieri absolvenți de studii medii și superioare în domeniul agricol, care vor putea concesiona sau arenda maximum 50 de hectare, așa cum prevede legea. În condițiile în care Argeșul este un județ cu un potențial agricol deosebit, având tradiție atât în domeniul creșterii animalelor, cât și în cultivarea cerealelor, legumelor, plantelor tehnice, pomilor fructiferi și viței-de-vie, iar interesul tinerilor din această zonă pentru program este foarte mare, vă solicit următoarele informații: 1. Câte hectare vor fi disponibilizate de către Agenția Domeniilor Statului la nivelul județului Argeș pentru a fi concesionate sau arendate tinerilor fermieri în cadrul acestui program? 2. În ce localități din județul Argeș sunt disponibile suprafețe ce vor fi date în concesiune sau arendă și ce regim au acestea (arabil, fânețe, pășune, viță-de-vie etc.)? 3. Care este perioada de timp stabilită de Agenția Domeniilor Statului pentru implementarea Programului „Tineri fermieri”? 4. Care este durata maximă a contractului de concesiune, ce tip de investiții finanțate din fonduri europene nerambursabile vor putea executa tinerii fermieri pe terenurile atribuite și care sunt modalitățile prin care vor putea accesa aceste finanțări?
Interpelare
Maricel Popa
Propuneri sau strategii pentru creșterea veniturilor în rândul angajaților de la instituțiile prefectului
Am o interpelare pentru domnul ministru al afacerilor interne, domnul Lucian Nicolae Bode. „Propuneri sau strategii pentru creșterea veniturilor în rândul angajaților de la instituțiile prefectului” Stimate domnule ministru, La mijlocul lunii aprilie, angajații prefecturilor din toată țara au declanșat o serie de proteste cu privire la nivelul de salarizare din instituție. Participanții au solicitat modificarea Codului administrativ și a Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, în sensul includerii funcțiilor publice din prefecturi în cadrul funcțiilor publice de stat, lucru care ar duce la majorarea salariilor din aceste instituții. Diferența de salarii dintre angajații prefecturii și cei ai consiliului județean – care la Iași se află în aceeași clădire – este una consistentă, de câteva mii de lei, cu toate că nivelul de răspundere este chiar mai mare la nivelul instituției prefectului. Punctual, salariul unui muncitor de la Consiliul Județean Iași este de 4.500 de lei, mai mult decât salariul unui consilier superior din cadrul instituției prefectului. În plus, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, șeful comitetului județean pentru situații de urgență și conducătorul serviciilor publice deconcentrate, iar toate atribuțiile sale sunt îndeplinite prin intermediul aparatului de specialitate, format din funcționari publici și personal contractual. Chiar și în aceste condiții, nivelul de salarizare al aparatului de specialitate este unul scăzut, mult mai mic în comparație cu cel al angajaților din administrația locală (Primăria Iași) sau județeană (Consiliul Județean Iași). Motivat de aceste aspecte, vă rog să precizați care au fost concluziile discuțiilor care au avut loc cu reprezentanții sindicatelor și care sunt propunerile sau strategiile pe care le veți pune în practică, astfel încât să obținem o creștere a nivelului de echitate în ceea ce privește salarizarea personalului angajat în instituțiile prefectului. ## Vă mulțumesc. ##
Interpelare
Maricel Popa
Construire bazin olimpic, șos. Manta Roșie nr. 17 Iași
Domnului Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. „Stadiul Proiectului «Construire bazin olimpic, șos. Manta Roșie nr. 17 Iași»” Domnule președinte, Iașiul are o resursă inestimabilă de copii și tineri dornici să practice sportul pentru întreținere și dezvoltare armonioasă sau să devină sportivi de performanță. În acest context, este de datoria administrațiilor locale să identifice cele mai bune variante pentru a construi o infrastructură care să permită practicarea în cele mai bune condiții a unor sporturi de interes local, precum... sunt..., la Iași, înotul sau atletismul. În 2019 am demarat la consiliul județean un proiect de anvergură, prin care am propus construirea unui bazin de dimensiuni olimpice în zona Manta Roșie. Investiția, în valoare de aproximativ 104 milioane de lei, urma să se dezvolte pe o suprafață de circa 5.500 de metri pătrați, cuprinzând, pe lângă bazinul olimpic, un bazin didactic, tribune pentru 1.000 de spectatori, vestiare, dușuri, cabinet medical, sală de conferințe, săli de forță, saune, săli de antrenamente, zone de relaxare, parcare. În acest sens a fost adoptată Hotărârea plenului nr. 237, prin care am alocat și fondurile necesare pentru elaborarea Planului urbanistic zonal. Sunt convins că și după preluarea mandatului de către administrația liberală, în 2020, acest proiect a continuat și se găsește acum într-un stadiu avansat de implementare. Pe cale de consecință, vă rog să precizați care este situația realizării proiectului și care este orizontul de timp până la finalizarea acestuia. De asemenea, vă rog să transmiteți dacă administrația județeană mai are în vedere și construirea unor alte locații având ca destinație practicarea înotului sau a sporturilor acvatice la nivelul județului Iași. Vă mulțumesc.
Interpelare
Maricel Popa
Interpelare
Maricel Popa
Liberalii penali Alexe și Chirica au parazitat două evenimente private. Disperați să-și facă imagine!
Declarația mea de astăzi, după cum foarte bine știți, este referitoare la administrația locală. „Liberalii penali Alexe și Chirica au parazitat două evenimente private. Disperați să-și facă imagine!” Stimate domnule președinte, Dragi colegi, Infernalele mașinării de propagandă și manipulare ale primarului și președintelui Consiliului Județean Iași au inundat rețelele de socializare, săptămâna trecută, cu fotografii și articole de la două manifestări. Inaugurarea la Iași a celei mai mari clădiri de birouri din România, precum și gala „Destinația Anului” au fost prilejuri pentru primarul Mihai Chirica și Costel Alexe, șeful consiliului județean, să se lipească de aceste evenimente pentru propriul câștig electoral. Ce au făcut cei doi, Chirica și Alexe, este o dovadă de cinism fără margini. ## Argumentele sunt simple: 1. Cea mai mare clădire de birouri din țară, care a costat 120 de milioane de euro, este o investiție 100% privată. Primăria și consiliul județean n-au niciun merit. Dezvoltatorul privat a investit acești bani în ultimii doi-trei ani. Chirica și Alexe să arate ce obiective de anvergură similară au avut ei în aceeași perioadă! În afara celor 30 de tramvaie și a reabilitării a trei clădiri de patrimoniu, realizate cu bani europeni, ce a făcut concret primarul pentru Iași? Dar președintele consiliului județean, în afară de machete și promisiuni, a demarat vreo lucrare importantă pentru viețile ieșenilor? Răspunsul vi-l dau tot eu: nu, n-au făcut nimic pentru Iași. 2. Gala „Destinația Anului”, organizată la Iași, este o altă mostră de ipocrizie. Da, Iașiul este frumos, însă, în mare parte, aprecierea de care se bucură este datorată zestrei nemaipomenite de monumente istorice. Palatul Culturii, „Trei Ierarhi”, Mitropolia, Palatul Roznovanu, Teatrul Național sau Biblioteca Centrală Universitară n-au fost făcute sau măcar renovate nici de Chirica și nici de Alexe. Ca ieșean, îmi crapă obrazul de rușine când trec pe pietonalul Ștefan cel Mare, pe axa istorică de la palat la mitropolie și văd dezastrul: căsuțe care s-au permanentizat și la care se vând chiloți, căciuli și ii contrafăcute. Sau parcul dintre mitropolie și teatru, la care a început reabilitarea, dar la care amenajările avansează în ritm de melc. Pentru a șaptea oară în cele două mandate ale lui Chirica se discută iarăși despre restaurarea Grădinii Copou. Aproape anual, primarul scoate planșele de la naftalină. În acest caz, discuția suportă două direcții: 1. În primul rând, ultima valoare vânturată: 5 milioane de euro, cu care primăria vrea să scoată asfaltul și să pună pavele, să mai taie din copaci și să reabiliteze o fântână arteziană. Miroase de departe a un mare tun financiar. 2. În al doilea rând, proiectul este contestat vehement de specialiști, urbaniști și arhitecți, deopotrivă. Primăria refuză cu obstinație să facă un concurs de soluții, la care să vină cu proiecte experți de talie europeană. Investiția în Parcul Copou, unul dintre cele mai puternice simboluri ale Iașiului, este gândită doar de cei din primărie, aceiași protagoniști care au doborât cu drujbele lor teii de pe pietonalul Ștefan cel Mare, o altă emblemă a orașului. Este prima grădină botanică din România. Acesta este adevărul din spatele fotografiilor pe care le-ați văzut zilele trecute. Liberalii Mihai Chirica și Costel Alexe s-au lăudat cu munca altora, pentru că ei nu sunt în stare să facă nimic, nimic, nimic. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.
Interpelare
Evdochia Aelenei
Zootehnia în suferință
Am o întrebare, o interpelare și declarație politică. Întrebarea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: „Zootehnia în suferință”. ## Domnule ministru, Între domeniile activității economice care trag România în jos se numără și zootehnia. Atât în acest mandat de ministru al agriculturii, cât și în cele anterioare, am avut impresia că vă sunt cunoscute problemele cu care se confruntă crescătorii români de animale și păsări și că v-ați ocupat și vă ocupați de rezolvarea lor. Însă rezultatele nu se văd. România continuă să fie dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate, până la limita de a afecta grav securitatea alimentară a țării. În acest domeniu, România, cu dumneavoastră la Ministerul Agriculturii, prezintă deficit comercial mare, în schimb, alte state, care nu au condițiile pedoclimatice atât de favorabile ca noi, au un sector zootehnic dezvoltat și excedent comercial. - Ce se întâmplă, domnule ministru, cu zootehnia - românească? Vom avea și noi un sector zootehnic dezvoltat, ca să reducem dependența de import? - Când, în ce interval de timp? De ce scad efectivele de animale, în loc să crească? De ce nu valorificăm cerealele ucrainene ieftine ca să creștem și îngrășăm animale? Cum veți proceda pentru a scoate acest domeniu din suferință, pentru a ne asigura hrana cu alimente de strictă necesitate din resurse proprii? Cele de mai sus sunt probleme pe care mi le adresează cetățenii și la care aștept din partea dumneavoastră răspuns - în scris, în Senatul României, în termenul stabilit de lege. Senator afiliat AUR Evdochia Aelenei, Circumscripția nr. - 14 Constanța. - Întrebarea este adresată domnului Ioan-Marcel Boloș, - ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul întrebării: „Renegocierea PNRR”. Domnule ministru, V-ați pronunțat săptămâna trecută că aveți mandat din partea Guvernului României să renegociați mult lăudatul și hulitul PNRR. Pentru că sunt puține și neclare informațiile privitoare la această renegociere, am unele nedumeriri și doresc să mi le clarific, solicitându-vă să răspundeți la câteva întrebări: Cu cine veți negocia programul? Comisia Europeană, comisarul pe domeniu acceptă, își doresc acest demers? Ce obiective, prevederi, jaloane vor fi discutate, având în vedere că programul se află deja în curs de aplicare? Ce vă propuneți să obțineți în urma renegocierii, dacă aceasta va avea loc?
Interpelare
Silvia-Monica Dinică
Buna guvernanță
Am o interpelare și o scurtă declarație politică. O să citesc acum interpelarea adresată domnului Adrian Câciu, ministrul de finanțe. Stimate domnule ministru, Componenta „Buna guvernanță” din PNRR vizează îmbunătățirea cadrului de implementare a principiilor guvernanței corporative a întreprinderilor publice, prin reorganizarea și restructurarea companiilor și participațiilor statului – atât autorități publice tutelare centrale, cât și locale. Potrivit datelor incluse în Raportul din 2021 privind activitatea întreprinderilor publice centrale, raport realizat de către Ministerul de Finanțe, se menționează că, la sfârșitul anului 2021, autorități publice tutelare centrale și autorități publice tutelare locale dețineau participații, atât în mod direct, cât și indirect, la un număr total de 2.411 întreprinderi. Având în vedere aceste informații, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este lista celor 2.411 companii unde autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale dețineau participații? 2. Care este, în prezent, lista administratorilor întreprinderilor publice? 3. Care este, în prezent, lista administratorilor întreprinderilor în care autoritățile centrale sau autoritățile locale dețin participații minoritare? 4. Care sunt datele din ultimele situații financiare anuale disponibile pentru întreprinderile în cadrul cărora autoritățile publice centrale sau autoritățile publice locale dețin direct sau indirect participații? Doresc să vă asigur de întreaga mea disponibilitate la dialog și colaborare în vederea implementării reformelor majore și investițiilor-cheie necesare dezvoltării reale a României, ca țară europeană. Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București. Și declarația politică este „Despre o oportunitate ratată” – oportunitatea de a discuta despre soluțiile corecte din educație sau ceea ce s-a întâmplat la Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților săptămâna trecută. Săptămâna trecută au continuat discuțiile pe legile educației, discuții începute cu o săptămână înainte. Teoretic, am bifat o săptămână de dezbateri și discuții în comisie. În realitate, s-au făcut modificări mici, superficiale, care nu rezolvă și nu ating problemele din educație. Mai mult decât atât, aflăm că World University Rankings a publicat săptămâna aceasta clasificarea. Clasificarea ne arată că universitățile românești au ratat, pentru prima dată în ultimii 7 ani, intrarea în top 100. De ce spun că au ratat? Pentru că doar două universități au mai rămas acolo. Singurele care au mai rămas în top sunt Universitatea „Babeș-Bolyai” de la Cluj și Universitatea din București. Pentru prima oară din 2012 nu se mai află acolo Iașiul și nu se mai află Timișoara sau Politehnica din București. Ce n-am discutat în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților este despre cum putem să îmbunătățim calitatea predării. N-am răspuns la întrebarea studenților – pe care mi-au adresat-o și astăzi în cadrul unei întâlniri cu ei – cum facem să-i ajutăm să fie mai bine pregătiți pentru piața muncii. Nu le dăm șansa nici să facă foarte multă cercetare. De obicei, echipele de cercetători sunt din cadrul universității. Dar am bifat, într-adevăr, un amendament în care le dăm acces la cel puțin o bază de date științifice. E foarte mică îmbunătățirea comparativ cu ceea ce am putea să facem. Cu ce ne-am ales? Cu rectori în funcție care mai pot rămâne încă un deceniu la conducerea universităților. Cu faptul că s-au respins propunerile de incompatibilități dintre funcțiile publice alese și funcțiile din cadrul universității. Cu limitarea numărului de mandate pentru persoanele din conducerea universităților – s-a eliminat..., altele decât rectorii..., s-a eliminat și acest amendament. Au fost votate excepții de la normele de etică universitară. Am deschis și acolo o cutie a Pandorei, unde, de fapt, ne vom lupta să se afle toate acele situații în care plagiatul este mai degrabă o regulă decât o excepție, și s-au introdus amenzi pentru persoanele care cumpără sau vând lucrări științifice. Dar și asta nu face decât să transforme asta într-o goană după vrăjitoare, pentru că, de fapt, nu modificăm esențialul și nu răspundem la nevoia pe care o are în acest moment societatea românească în ceea ce privește oferta educațională. Între timp, cei care au opțiuni se reorientează către țările Uniunii Europene sau chiar mai departe, alții abandonează pe parcurs. Probabil că va veni și următorul mandat, în care discuțiile vor fi la fel: la capitolul declarații politice, mulți dintre colegii mei vor continua să susțină niște mesaje corecte, dar va lipsi cu desăvârșire acea modificare care să producă de fapt schimbarea, de care, până la urmă, cu toții avem nevoie, deși nu ne dăm seama. Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.
Interpelare
Florian-Dorel Bodog
Prima mea întrebare este adresată domnului ministru Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe.
Prima mea întrebare este adresată domnului ministru Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe. Stimate domnule ministru, Recent, lideri importanți ai comunității românești din Ucraina au solicitat iarăși sprijinul autorităților de la București pentru apărarea, conform normelor europene, a drepturilor etnicilor români din țara vecină și prietenă. Noua solicitare vine în contextul implementării Legii învățământului din Ucraina, care limitează drastic posibilitatea de predare în limba maternă. Înțelegem, desigur, condițiile de război din Ucraina, dar nu putem ignora faptul că repetarea acestor solicitări din partea comunității românești înseamnă, în mod necesar, și o lipsă de implicare a autorităților române la un nivel care să le asigure etnicilor români de peste granițe o protecție optimă. Considerăm, de asemenea, că, dacă, în ciuda condițiilor de război, implementarea Legii educației din Ucraina poate continua, la fel de bine poate și trebuie să continue și implicarea statului român pentru protejarea învățământului în limba română. În acest context, domnule ministru, vă solicit să îmi comunicați concret demersurile inițiate de ministerul pe care îl reprezentați pentru a proteja și sprijini învățământul în limba română din Ucraina și cu ce rezultate. Vă rog, de asemenea, să îmi comunicați dacă ministerul pe care îl conduceți se află în contact și în dialog cu reprezentanții comunităților românești din Ucraina și care este materializarea acestor contacte, dacă ele există. Vă mulțumesc.
Interpelare
Liliana Sbîrnea
Cum eliminăm disfuncționalitățile în executarea amenzilor contravenționale?
Astăzi am o interpelare adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne. Obiectul interpelării: „Cum eliminăm disfuncționalitățile în executarea amenzilor contravenționale?” Domnule ministru, După cum este cunoscut, Ordonanța Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 (actualizată) privind regimul juridic al contravențiilor, care vine în completarea prevederilor Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991, instituie dispoziții legislative referitoare la respectarea normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Cu toate acestea, actualul cadru normativ în domeniu se dovedește lacunar pentru anumite cazuri, în care procedurile de executare silită se dovedesc, pe fond, ineficiente, inclusiv atunci când persoana în cauză nu are bunuri executabile silit declarate pe numele ei, precum și în situațiile în care s-a pus problema înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, excluzându-se însă eventualele conotații penale pentru încălcarea sistematică și repetată a dispozițiilor legale menționate. De altfel, chiar la nivelul circumscripției mele electorale, autoritățile locale de resort mi-au semnalat o serie de dificultăți întâmpinate atunci când cei certați cu legea cărora li s-au aplicat amenzi contravenționale se sustrag de la plata lor, ajungându-se, nu de puține ori, la situații în care amenzile neplătite să fie convertite de către instanțe în zile de muncă în folosul comunității. Ulterior, dată fiind neexecutarea, din varii motive, uneori simple pretexte, de către cei în cauză a hotărârilor instanțelor de a presta o activitate în folosul comunității, zilele de muncă sunt transformate din nou de către instanțele judiciare în amendă, într-un adevărat cerc vicios, păgubitor pentru interesul public. În plus, pentru mulți din cei aflați în situațiile respective nu există bunuri care să figureze pe numele lor, adică, în termeni juridici, debitorul nu are bunuri urmăribile, nici disponibilități bănești, inclusiv conturi bancare identificabile, și, în consecință, vorbim despre persoane cărora nu li se pot aplica în mod concret și eficient prevederile legale referitoare la executarea silită. Consecințele unor astfel de cazuri-limită, destul de frecvente, din păcate, sunt extrem de preocupante, pentru a nu spune inacceptabile, în primul rând, din perspectiva încălcării legii și a nesancționării corespunzătoare a unor comportamente antisociale. Față de situația prezentată, vin și vă întreb, domnule ministru: – Câte situații similare cu cele semnalate au fost raportate la Ministerul Afacerilor Interne, atât la nivelul județului Buzău, cât și pe întreaga țară? – Cum coordonează MAI, la nivel central și în teritoriu, cu Agenția Națională de Administrare Fiscală..., cum colaborează cu Agenția Națională de Administrare Fiscală în soluționarea cazurilor de executare silită și a măsurilor asiguratorii necesare pentru situații precum cele prezentate? – Și dacă la nivelul MAI, având în vedere atribuțiile instituției dumneavoastră privind implementarea legii și respectarea normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, s-au conturat propuneri concrete privind modalitățile eficiente de soluționare a situațiilor de neexecutare, din varii motive, a amenzilor contravenționale.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Capul trădătorilor vrem!
Voi începe cu declarația politică, care se intitulează „Capul trădătorilor vrem!”. ## Stimați colegi senatori, „România, țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei. Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputații contrabandiști. Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoșătoare de meningită morală.” Au trecut 106 ani de la discursul lui Octavian Goga și este mai actual ca niciodată. La fel, articolele lui Mihai Eminescu, pe care institutul obscur antiromânesc „Elie Wiesel” încearcă, pe orice căi și cu orice preț, să le interzică. Lui Octavian Goga au reușit să îi agațe o tinichea de soclu, la Iași, pe care să scrie „antisemit”. Pe Eminescu îl interzic să fie sărbătorit și sunt pedepsiți toți cei care recită „Doina” necenzurată. Îi deranjează adevărul. Vexler îl premiază pe Hellvig, șeful Serviciului Român de Informații, pentru prietenia cu institutul, băgând comunitatea evreiască în față, când, de fapt, enorm de mulți evrei nu au nicio legătură cu aceste atitudini, ci khazarii. Sefarzii, adevărații evrei, au fost și ei dați la o parte, ca să facă loc unei lumi parazitare, în care numai unii dețin adevărul absolut și restul popoarelor sunt doar niște slugi antisemite. Sluga Hellvig s-a dus ploconindu-se la stăpânul Vexler, să îi pupe mâna ce îi dă să mănânce, după ce a pus umărul la schimbarea numelui Liceului „Mircea Vulcănescu”. Numele marelui nostru filosof și publicist român deranja institutul condus de unul cu nume de român, Florian, în fapt, un alt instigator la ură rasială, un iredentist care distruge pas cu pas valorile României și instigă evreii împotriva românilor și românii împotriva evreilor, că așa au primit ei ordine. Noroc că există scursuri amorale precum Consiliul de administrație al Liceului „Mircea Vulcănescu” și tot felul de trădători pe post de primar, ca Băluță & Company, hellvigi și werneri, ciuci și ciolaci care permit asemenea acțiuni antiromânești. Cum este posibil ca șeful Serviciului Român de Informații să fie premiat de o comunitate alta decât cea românească și să se fălească cu asta? Poporul acesta chiar nu vede actul trădării în fața lui? În orice altă țară, acest lucru ducea la arestarea imediată a șefului serviciului de informații și punerea sub acuzare de înaltă trădare. Ce servicii ai făcut, coane Hellvig, pentru Vexler sau comunitatea pe care o conduce? Tu nu ai niște dispoziții legale de respectat? Nu ai niște incompatibilități și interdicții? Ce te crezi, mă trădătorule, să desfizi o națiune întreagă și să accepți un premiu care îți arată actul trădării și serviciul real în care activezi? Ce faci, mă băiatule, ai vândut SRI-ul Mossadului? Ce făcurăți, mă trădătorilor? Mai avem ceva românesc în România? Ne-ați inundat, imunzilor, cu nume și rădăcini alogene! Sunteți cu toții ca o râie de care nu se mai poate scăpa, colcăiți ca păduchii și vă înfigeți ghearele precum căpușele și sugeți din sângele țării ăsteia până la ultima suflare. În același trend de trădare se numără și premierul Ciucă, militar de carieră prin câmpuri de canabis, premiat de Statele Unite ale Americii probabil pentru servicii în avantajul statului american, pentru că altfel nu ne putem închipui de ce a trebuit să se premieze respectivul cu atâta fală la TV! Domnule Ciucă, ceva servicii în favoarea CIA? Nu ar trebui să raportați asta în fața poporului român? Dar stai, ce să vezi?, că ar trebui să dea raportul președintelui, un alt premiat de Germania, Austria, UE pentru servicii în favoarea acestora, și, culmea, și cu un premiu pentru consolidarea drepturilor omului într-o țară în care oamenii au fost reținuți încătușați pentru că nu își purtau dessous-urile pe față pe post de botniță! Avem un fost procuror general premiat de americani și purtător de cetățenie americană, Laura Codruța Kövesi, premiată pentru că a distrus tot antreprenoriatul românesc de marcă, făcând loc multinaționalelor conduse de americani, un alt act de trădare, pe care vrea să îl reitereze prin depunerea candidaturii la Președinția României. Nu de alta, dar trebuie ori să ne închidă pe toți, ori să ne alunge definitiv din țară pe cei care mai rezistăm eroic și ne opunem să dispărem. Și cum să nu le reușească planul, când justiția este în proporție de peste 90% aservită politicului și dă sentințe și decizii la comandă? La comanda mai ales a serviciilor, și nu numai cele românești. Am ajuns să distrugem oameni politici cu nemernici vânduți din Poliția Română, gen bălășoi care intră în casa oamenilor, bașca senatori, unde introduc infractorul și, în loc să dea afară infractorul și să apere proprietarii și reprezentanții statului român, apără o șleahtă de venetici de la un post hazna italian, trimiși de UE și NATO să pedepsească senatorul care și-a permis să își pună o botniță în ditai Parlamentul României, arătând lumii întregi că pandemia de COVID nu există și nu a existat niciodată, totul fiind, de fapt, o acțiune de anulare a drepturilor și libertăților cetățenești și sclavizare a cetățenilor din toată lumea. Pentru că îți aperi familia și casa, primești condamnare la închisoare, așa cum a primit Șoșoacă. Și asta, evident, nu se putea fără aportul unei poliții vândute în proporție de 99%, ineptă, condusă de un inept ca Bode, care urla din toți rărunchii, alături de alt criminal, Arafat, la îndemnul unui vânzător de copii, Iohannis: „Anchetați la sânge!” De sânge veți avea parte toți, marionetelor și vânduților! Judecători căzuți la examenul corectitudinii, înțelepciunii, cunoștințelor juridice, un sistem juridic corupt și trădător, în care puținii magistrați care mai sunt corecți se încăpățânează să mai trăiască și să respire de sub maldărul de intervenții și amenințări și șantaje ale securiștilor de la putere. Sunt instanțe unde aservirea politică și șpaga acoperă peste 98% din personal. De aceea avem o țară retrocedată unor neproprietari, un Ardeal cedat Ungariei, oameni considerați antisemiți pentru că recită „Doina” necenzurată a lui Eminescu, oameni închiși pentru că au furat o bucată de pâine, de foame, în timp ce javrele care au vândut și trădat România și poporul român, aflat acum în pribegie, sunt premiate internațional și de comunități în favoarea cărora activează pe banii contribuabilului român. Să vă intre bine în cap: poporul român nu a fost vreodată și nu este antisemit! Poporul acesta v-a primit pe toți cu brațele deschise, v-a dat pământ și apă, v-a făcut oameni pe toți, iar, dacă nu înțelegeți să îl respectați, s-ar putea să vă treziți că vă va ancheta la sânge, domnule Iohannis, ca să vedeți și dumneata, și regimul dictatorial și antiromânesc pe care îl conduci ce înseamnă asta. Nu ne puneți răbdarea la încercare și nici dexteritatea cu care mânuim armele cu care ne apărăm de trădare. Vremea în care veți plăti cu toții și veți munci pentru a vă întreține zi de zi, pentru a supraviețui, între patru ziduri reci și mucegăite, se apropie și ceasul vremii vă răsună în liniștea cutiilor voastre craniene, urlând cu ecou, cu un zgomot de plumb: „Capul trădătorilor vrem!” Vă mulțumesc. Senator, Partidul S.O.S. România, Diana IovanoviciȘoșoacă. Interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii, viceprim-ministrului Sorin Mihai Grindeanu, domnului Bogdan Lucian Aurescu, Ministerul Afacerilor Externe, domnului Alexandru Rafila, Ministerul Sănătății. Obiectul interpelării: „Pesticidele din cerealele din Ucraina, atac la adresa sănătății poporului român”. Stimați domni miniștri, Testele efectuate în Danemarca au confirmat că un transport de grâu ucrainean ajuns în Slovacia conține pesticide nocive, a anunțat ministrul slovac al agriculturii, Samuel Vlcan, relatează agențiile DPA și Agerpres. Slovacia, țară care se numără printre cei mai fermi susținători militari ai Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, a interzis, la jumătatea lunii aprilie, comercializarea grâului, produselor din grâu și furajelor importate din Ucraina, după ce a descoperit un transport de 1.500 de tone de grâu ucrainean contaminat cu un nivel ridicat de pesticide interzise în Uniunea Europeană. Guvernul de la Bratislava a decis ca un laborator neutru, dintr-o altă țară, să verifice, de asemenea, respectivul transport, ca să nu existe acuzații nefondate, mai ales că aceștia îi sprijină pe ucraineni în război. Pentru a ajuta Ucraina, UE a suspendat taxele vamale și celelalte măsuri de apărare comercială aplicate importurilor de cereale și altor produse alimentare ucrainene. Deși cantitățile imense de cereale ucrainene ar fi trebuit doar să tranziteze statele est-europene, prin „coridoarele de solidaritate” (create pentru a ajuta Ucraina să-și exporte cerealele, după ce nu și-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră), cerealele au fost descărcate și au rămas în aceste țări, unde sunt comercializate sub prețurile pe care le pot oferi producătorii locali, distrugând fermierii și recoltele acestora, în timp ce producătorii ucraineni prosperă, aceasta și ca urmare a faptului că cerealelor ucrainene nu li s-a impus de către Bruxelles respectarea standardelor europene de calitate. De fapt, să recunoaștem că nu sunt cereale ucrainene, ci doar produse modificate genetic pe teritoriul ucrainean, cumpărat de investitori americani. Toate aceste produse aparțin investitorilor americani și o știe toată lumea, de aceea tremurați toți de frică să le interziceți, chiar cu riscul distrugerii sănătății românilor. În acest context, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au interzis temporar importurile unor produse agroalimentare ucrainene, în special cereale. Comisia Europeană a ajuns săptămâna trecută la un acord cu aceste patru țări plus România, pentru ca ele să garanteze tranzitul cerealelor ucrainene în schimbul unor „măsuri excepționale de salvgardare” aplicate pentru patru produse agricole ucrainene, respectiv grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui. Care sunt aceste măsuri și ce implică acestea? Care este motivul pentru care ați luat mereu apărarea cerealelor ucrainene, în fapt, americane, în pofida producției autohtone, mai ales că acestea sunt modificate genetic și atacă sănătatea consumatorilor? Care este motivul pentru care nu recunoașteți că ați pus în pericol starea de sănătate a poporului român cu desfacerea acestor produse pe piața românească și otrăvirea cu cereale pline de pesticide, cereale neconforme, în timp ce fermierii noștri își aruncă marfa și de abia mai supraviețuiesc? Care sunt metodele sanitare implementate de statul român pentru prevenirea acestor otrăvuri? Ce acțiuni a demarat Ministerul Sănătății pentru descoperirea acestor probleme și care sunt și au fost programele implementate pentru rezolvarea acestora? Câte probe ale transporturilor de cereale din Ucraina au fost luate și verificate de România din februarie 2022 și până în prezent, care laboratoare le-au verificat și care au fost rezultatele? Care sunt efectele nocive ale pesticidelor, în condițiile în care cunoaștem că pesticidele pot fi toxice direct, atunci când substanța activă produce efecte vizibile, și indirect, prin substanțele ce rezultă din prelucrarea pesticidelor de către organism? Toxicitatea indirectă se manifestă pe o perioadă lungă și poate duce la mutații, cancer, malformații și sterilitate. A realizat Ministerul Sănătății până în acest moment, începând din februarie 2022, o statistică cu privire la aceste manifestări ale toxicității pesticidelor din cerealele din Ucraina? Vă solicit să îmi comunicați aceste statistici. Câte persoane au fost afectate de aceste pesticide? Câți copii au fost afectați? Care sunt firmele din România care au folosit cereale provenite din Ucraina? Ce soluții ați găsit pentru apărarea interesului fermierilor români, precum și al poporului român și al României în fața invaziei cerealelor ucrainene? Ce taxe aplicați cerealelor provenite din Ucraina? Care sunt interdicțiile cu privire la acestea? Dacă doar tranzitează România, care este țara de destinație? Vă solicit de urgență să realizați un raport cu privire la aspectele reliefate, să trimiteți corpurile de control ale ministerelor pentru a verifica absolut toate aspectele și să îmi remiteți rezultatul în cel mai scurt timp, precum și să verificați cum a fost afectată sănătatea românilor, ca urmare a acestor importuri, și să formulați un raport. Vă mulțumesc.
Interpelare
Cristinel-Gabriel Berea
Au trecut aproape 3 luni de zile de când ASF a anunțat mărirea prețurilor pentru polițele RCA, care au ajuns la valori exorbitante, motiv pentru care mulți șoferi din România nu își mai permit să le achiziționeze. În ciuda acestui lucru, Guvernul PSD–PNL–UDMR nu a luat nici cea mai mică măsură pentr
Au trecut aproape 3 luni de zile de când ASF a anunțat mărirea prețurilor pentru polițele RCA, care au ajuns la valori exorbitante, motiv pentru care mulți șoferi din România nu își mai permit să le achiziționeze. În ciuda acestui lucru, Guvernul PSD–PNL–UDMR nu a luat nici cea mai mică măsură pentru a oferi o mână de ajutor șoferilor. Așa că, în calitate de senator din partea Grupului parlamentar USR, alături de alți colegi, am depus un pachet de legi referitoare le ASF. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi, Profit de acest moment și vreau să vă prezint unul dintre proiectele care vor face parte din acest pachet de legi. Proiectul se referă la clasa bonus-malus, care reprezintă un sistem prin care șoferii sunt incluși pe o scală de clasificare în funcție de comportamentul din trafic. În baza acestuia, șoferii disciplinați primesc o reducere de preț pentru asigurarea RCA. Problema principală este că bonusul este anulat în momentul în care șoferul își schimbă autovehiculul. Concret, dacă cumperi o mașină nouă și apoi o vinzi pe cea veche, păstrezi clasa bonus-malus. Dacă vinzi întâi mașina, apoi cumperi una nouă, clasa se pierde. Acest lucru reprezintă o incoerență, pentru că scopul acestui bonus este de a recompensa șoferii prudenți și disciplinați, fapt care nu este influențat de schimbarea autoturismului. Prezenta inițiativă legislativă abordează tocmai această problemă, propunând păstrarea clasei bonus-malus timp de 3 ani de la data încheierii ultimului contract RCA, în cazul înstrăinării sau radierii unui autovehicul. Aceasta este doar una dintre legile prezente în pachet care-și propune să ofere o mână de ajutor șoferilor din România, șoferi care, din păcate, au fost nedreptățiți de actualele legi și de indiferența parlamentarilor PSD, PNL și UDMR. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ion-Narcis Mircescu
S-a găsit la buget o gaură de 20 de miliarde de lei – moment bun pentru socialiști să discute despre noi taxe. Domnilor Ciucă și Ciolacu,
S-a găsit la buget o gaură de 20 de miliarde de lei – moment bun pentru socialiști să discute despre noi taxe. Domnilor Ciucă și Ciolacu, Înainte de a pune noi biruri, tăiați pensiile speciale. Veți economisi 5 miliarde de lei și, totodată, veți încasa tranșa a treia din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro. În total, peste 20 de miliarde de lei. Simplu, problemă rezolvată!
Eu îi invit pe toți colegii senatori, mai ales că legile acestea ale educației vor veni curând la noi, în Cameră, să avem curajul să abordăm temele cele mai importante și să votăm pentru reforme similare cu aceasta, poate chiar reforme mult mai profunde, pe care, așa cum spuneam, deputații s-au oferit să le susțină, chiar dacă prețul plătit prin această frică și neasumare curajoasă a unor reforme autentice în educație este cel al viitorului copiilor noștri.
Vă mulțumesc și vă încurajez pe toți să dăm, cu toții, un vot de adoptare a acestei legi.
Vă mulțumesc.
Și aș mai spune că mai există un lucru care poate fi criticat cu ușurință: degeaba avem pe PNRR bani alocați digitalizării, când nu avem nici măcar două rânduri în noile legi ale educației, de care vorbea colegul de la UDMR mai devreme. Facem reforme doar de dragul reformelor, hârtia suportă orice, dar, când vine vorba de a-i scoate pe români dintr-o situație dificilă, economică și educațională, pare că suntem mai degrabă, cei de la putere, nedoritori sau incompetenți.
Vă mulțumesc.
Așa încât tare mă tem că intențiile Comisiei, la acest moment, sunt să repete exact aceeași rețetă folosită la criza din 2009. Adică încearcă să salveze euro și băncile, dar nu să asigure dezvoltarea statelor și viața cetățenilor.
Din păcate, din păcate, la acest moment... – și sperăm că guvernele noastre se vor trezi și vor face propuneri de altă natură, ca și Parlamentul European –, serviciile Comisiei Europene arată că nu învață din greșelile istoriei recente. Mulțumesc.