Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 14 octombrie 2024.

Le mulțumesc colegilor Sebastian Cernic și Roberta Anastase pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului și programul de lucru, astfel cum au fost stabilite de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Precizez faptul că, potrivit art. 137, coroborat cu prevederile art. 136 din Regulamentul Senatului, conform hotărârii Biroului permanent, cu acordul prealabil al Comitetului liderilor, ședința plenului se desfășoară prin mijloace electronice, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 111 din Regulamentul Senatului.

Știm deja că în cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, reprezentantul senatorilor neafiliați putând interveni pentru maximum un minut. În prima parte a ședinței vă propun să desfășurăm dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar, după încheierea acestora, în a doua parte să desfășurăm sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi, unde la primul punct avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent de astăzi, 14 octombrie 2024, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă, așa cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Cu acordul liderilor, vă propun să ne pronunțăm acum asupra acestei solicitări.

De acord? Da?

Bun. Drept urmare, mulțumesc, vă mulțumesc.

## S-a aprobat transmiterea către Camera Deputaților.

La punctul al doilea al primei secțiuni avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 7, respectiv 12 octombrie 2024, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Vă precizez doar că inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, urmând să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Stimați colegi,

Vă propun să continuăm lucrările și să trecem la cea de-a II-a secțiune a ordinii de zi, unde la primul punct avem Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional privind dreptul de participare la activitățile unei autorități locale, adoptat la Utrecht la 16 noiembrie 2009 și semnat de partea română la 17 octombrie 2023, la Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985. E vorba de (L399/16.07.2024).

Precizez că raportul comun al Comisiei pentru politică externă și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Vă invit la microfon.

Domnule senator Dîrlău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest protocol vizează o serie de norme care sunt transpuse în legislația națională. Este enumerată o serie întreagă de acte normative, inclusiv Ordinul ministrului dezvoltării lucrărilor publice și administrației nr. 25/2021 privind aprobarea modelului orientativ al statutului UAT-urilor și modelului orientativ al ROF-ului consiliului local. Or, în acest ordin de ministru emis în 2021 este inclusă într-o anexă... este inclus acest model orientativ de statut al UAT-ului și acest statut al UAT-ului include la pct. 3... art. 1 pct. 3 însemnele

specifice ale UAT-ului: stema, steagul și imnul. Or, în momentul în care UAT-ul poate să aibă steag, stemă și imn propriu avem o problemă și din acest motiv votăm contra. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Mircea Dăneasă, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deși este în ceasul al 12-lea, vreau să propun o inițiativă de procedură specială. Este o idee pentru salvarea destinului unui partid important din România – Partidul Liberal. Nu este opțiunea colegilor mei, ci este o opțiune proprie. Pentru salvarea Partidului Liber... Național Liberal propun următoarea procedură, inițierea următoarei proceduri.

Inițierea unei proceduri pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis, în vederea demiterii sale, printr-un referendum care să coincidă cu alegerile prezidențiale din primul tur.

Vă mulțumesc.

Sper că vom salva Partidul Liberal.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Fenechiu.

M-ați lăsat fără replică, domnule senator. Am crezut că vorbiți la obiect, la punctul aflat pe ordinea de zi.

Da.

Gândurile bune pe care le poartă față de Partidul Național Liberal... Însă în Parlamentul României și într-o societate democratică toate acțiunile parlamentare sau inițiate de parlamentari trebuie să respecte o procedură. Pentru a respecta o procedură, trebuie să ai un demers legal, care să fie întemeiat pe o procedură consacrată de textul constituțional, ceea ce nu este cazul.

Motiv pentru care, mulțumindu-i domnului senator, îl asigur că Partidul Național Liberal nu trebuie salvat, ci trăiește și va crește și rezultatele alegerilor vor arăta acest lucru, iar _de lege ferenda_ putem să ne gândim la tot soiul de mecanisme de rezolvare a aspectelor de nemulțumire și să le discutăm.

Până una alta, președintele o să-și încheie mandatul la expirarea mandatului, o să-i predea mandatul noului președinte, iar noi, ca Parlament, vom mai avea discuții de acest gen. Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt și alte solicitări de intervenție? Domnule senator Irineu Darău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Revin la punctul 1 pe subiect, unde ratificăm un protocol privind dreptul de participare la activitățile unei autorități locale. Și ceea ce vreau să spun astăzi aici este că, dincolo de ratificări de protocoale, ar trebui să respectăm și să aplicăm acest spirit în Parlament; da, ratificăm azi, bănuiesc, cu o largă majoritate, acest principiu foarte important: oricine dintr-o comunitate locală, dintr-o jurisdicție trebuie să aibă garantat dreptul de participare, nu doar prin prezență, ci și la deciziile locale cu impact asupra vieții sale. Or, astăzi, ar trebui să ne întrebăm, de exemplu, în foarte multe primării, în foarte multe consilii locale, dacă au dreptul oamenii, garantat, să participe la acele ședințe. Câte ședințe de consilii locale din această țară sunt transmise live pe internet în secolul 21? Foarte puține și unele după foarte multe bătălii locale.

USR a venit cu multe propuneri în Parlament care să garanteze aplicarea acestui spirit. Din păcate, până acum, multe dintre ele au fost trântite la vot. Am venit, de exemplu, cu propunerea ca o inițiativă cetățenească, atenție, semnată de 5% din populația unei localități să ajungă obligatoriu pe ordinea de zi a consiliului local. Nici măcar această inițiativă nu a putut fi aprobată în Parlament.

Sper ca după ratificarea de azi să trecem la inițiative serioase și la voturi în favoarea participării la deciziile locale a tuturor categoriilor de cetățeni, fiindcă asta înseamnă, de fapt, autonomie în luarea deciziilor care au impact asupra vieții oamenilor din acea comunitate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt solicitări de intervenții, încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul numărul 2 avem Proiectul de lege privind modificarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010 (L494/16.09.2024).

Vă aduc la cunoștință că raportul comun al Comisiei pentru politică externă și Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Came..., fiind Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Vă invit la microfon.

Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenție. Domnule senator Dîrlău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Evident că AUR sprijină, susține cercetarea științifică la nivel european și în România, sprijinim colaborarea științifică între statele membre și suntem pregătiți să aprobăm contribuții financiare în acest sens. Dar, așa cum a subliniat și colegul meu, deputatul Antonio Andrușceac, în... la dezbaterile din Camera Deputaților, sectorul de cercetare autohton este azi grav subfinanțat.

În România centrele de cercetare sunt puține, nu au dotări, tinerii cercetători români privesc cu jind spre Occident, ca o destinație de carieră sau pentru surse de finanțări. Trecând peste faptul că nimic nu se face fără bani europeni, cercetătorii, oamenii de știință din România și chiar antreprenorii nu au parte decât de birocrație când interacționează cu statul, nu și de susținere. Sunt zeci de proiecte de cercetare respinse sau amânate de stat din lipsa fondurilor și totuși azi ne grăbim să finanțăm un centru de cercetare din străinătate. Este o situație tristă și până când ea nu se remediază ne putem abține.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Dacă sunt alte solicitări de intervenție? Nu sunt.

Mulțumesc. Încheiem dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 3, Proiectul de lege pentru aderarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la Rețeaua Procurorilor Generali ai Curților Supreme Judiciare din Uniunea Europeană (NADAL), pentru aprobarea plății cotizației anuale la aceasta, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L493/16.09.2024).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

Începem dezbaterile și vă invit la cuvânt.

Nu sunt solicitări de intervenție.

Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile.

## Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 4, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, precum și pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996 (L591/14.09.2020).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 724/12.12.2023.

Precizez că raportul comun al Comisiei pentru transporturi și infrastructură și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere, cu amendamente admise, a legii privind aprobarea ordonanței, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă invit la cuvânt.

Înainte de asta, aș vrea să salut reprezentanții Departamentului de Comerț al Statelor Unite, reprezentații CRDP, experți în PBP din zece state din Europa de Est, care astăzi sunt prezenți în plen și desfășoară un training în Senat, împreună cu CES și PanEuropa România, asupra unor modele de bune practici în parteneriate public-private implementate cu succes în alte țări europene.

Mulțumesc.

Revenim.

Vă invit la cuvânt la punctul 4 – L591/14.09.2020. Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenții. Încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 78 alin. (4[3] ) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu completările și modificările ulterioare (L424/30.07.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă invit la cuvânt.

Domnule senator Pălărie, Ștefan Pălărie, aveți cuvântul. Punctul 5 – L424/30 iulie.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, stimați colegi,

Inițiativa legislativă pe care o dezbatem în plenul Senatului este una care tratează un subiect extrem de important, și anume includerea persoanelor cu dizabilități pe piața forței... pe piața muncii.

Avem o lege – Legea nr. 448/2006, care, într-adevăr, obligă companiile de peste 50 de angajați să angajeze un procent în componența salariaților de persoane cu dizabilități. În egală măsură, pentru că nu întotdeauna este posibil așa ceva, avem posibilitatea sau acele companii au posibilitatea să achiziționeze produse din unități protejate. Subiectul unităților protejate e unul extrem de sensibil, pentru că putem găsi în viața reală abuzuri din partea unor astfel de companii, care, într-adevăr, bifează condițiile legii pentru a putea considera că vând produse sau servicii realizate de către unitatea protejată, dar, în esență, ajung să realizeze o competiție neloială față de companiile din piață care nu beneficiază de aceleași facilități.

Eu sunt foarte bucuros să știu că în rândul amendamentelor care au fost votate în Comisia de muncă au fost și amendamente admise. Colegul nostru Cristian Bordei, care a mai avut inițiativă legislativă în acest domeniu, a obținut un vot de adoptare, cel puțin pentru zona de proceduri de control comune pentru a preveni situații de vânzare, intermediere mascată, de produse și servicii care nu sunt în totalitate realizate în unități protejate și, de asemenea, a mai adăugat eliminarea posibilității de înființări de secții interne către operatori economici, lucru care va duce la crearea de mai multe locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități, nelăsând în forma actuală lucrurile, și anume ca o companie cu trei angajați, trei persoane cu dizabilități, să poată realiza cifră de afaceri de milioane de euro.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte solicitări de intervenție? Înțeleg că nu mai sunt.

Drept urmare, încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Iar noi trecem la punctul numărul 6 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru promovarea screeningului (L445/27.08.2024).

Vă aduc la cunoștință că raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru sănătate este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a propunerii legislative, propunere care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă invit la cuvânt.

Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenție.

N-avem altceva de făcut decât să încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L440/27.08.2024).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative, care

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă invit la cuvânt.

Constatăm că nu sunt solicitări de înscriere la cuvânt. Încheiem dezbaterile și inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope (L477/02.09.2024).

Precizez că raportul comun al Comisiei pentru sănătate și Comisiei juridice este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, proiectul făcând parte din categoria legilor ordinare.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

- Vă invit la cuvânt.

- Nici în sistemul electronic, nici în sală nu sunt solicitări de

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, stimați colegi,

Inițiativa L444 este o propunere a USR de a modifica în Legea învățământului preuniversitar o chestiune extrem de simplă, și anume extinderea numărului de beneficiari ai Programului „Vouchere culturale” și către preșcolari, către cei care învață în grădinițele din România, sunt îngrijiți și învață în grădinițe.

Am avut această dezbatere în Comisia de învățământ și am primit un răspuns absolut halucinant din partea Ministerului Educației, care a spus: „Domnule, preșcolarii sunt prea mici ca să înțeleagă ceva din teatre, concerte, muzee, operă sau film, motiv pentru care, mai degrabă, să se ducă pe lângă școală, să se uite la copaci, la iarbă, la melci, că în felul ăsta au de toate, n-au nevoie de activități artistice sau culturale.” Atunci, îi întreb pe cei din Ministerul Educației dacă am înnebunit cu toții ori dacă dumnealor nu au auzit că există, dimpotrivă, opere de teatru, piese de teatru, spectacole, concerte gândite și construite exact pentru acești copii preșcolari.

Evident, oricine este părinte – și părinte de copii preșcolari –, nu este admisibil să nu fi fost cel puțin o dată la un astfel de spectacol, la o astfel de activitate culturalartistică. Dar în Ministerul Educației se poate orice, din păcate, și am avut un punct de vedere împotriva acestei extinderi pe care noi o considerăm de bun augur. Vorbim despre a li se acorda și preșcolarilor, pe de o parte, câte 250 de lei, activități în Programul „Vouchere culturale”, și, de asemenea, la nivel județean, începând cu anul 2024-2025, pentru elevii din clasele a IX-a am solicitat integrarea și a învățământului liceal pentru aceleași tipuri de beneficii, pentru a putea să meargă și în cadrul activităților de liceu la aceste activități complementare educației, dar atât de importante.

Mulțumesc.

...și sper să avem votul dumneavoastră. Mulțumesc.

Alte solicitări de intervenție dacă mai sunt? Înțeleg că nu mai sunt. Mulțumesc. Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților (L508/01.10.2024).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Vă invit la cuvânt.

Vă mulțumesc.

Intervenția mea, în calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, este următoarea: s-a interpretat greșit că aceasta vizează proximele alegeri. Schimbările propuse constituie un puternic mesaj politic ce conține teme de rezolvat la viitoarele alegeri parlamentare. Cea mai importantă fiind o reprezentare corectă a românilor de pretutindeni. Votul preferențial pe listă deschisă rămâne o inovație, din păcate, indezirabilă pentru România, conform avizelor primite de această propunere.

Este singura soluție pentru un electorat mai implicat, care primește puterea de a schimba ordinea de pe listele de candidați, de cele mai multe ori hotărâte în birouri de partid. În plus de asta, un Parlament ales prin vot preferențial, pe listă deschisă, ar fi unul mai credibil, mai respectat și mai legitim.

Reducerea pragului electoral, precum și reducerea numărului de semnături reprezintă condiții pentru participarea și activarea partidelor mici care continuă să existe, în ciuda lipsei de miză politică. În ceea ce privește pragul extrem de ridicat privind listele de susținători, trebuie să o spunem drept, acestea nu reprezintă decât un criteriu pur birocratic.

Semnăturile de susținere se fac mai mult în birouri decât organic, în stradă. Explicația este simplă: oamenii nu mai au încredere în clasa politică. Soluția este să avem un viitor Parlament care să reprezinte cât mai multe tipuri de voci și discursuri din societatea românească și să asigure acest dialog permanent, care este democrația. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Dacă mai sunt alte solicitări de intervenție? Nu mai sunt.

Mulțumesc. Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare (L443/27.08.2024).

Precizez că raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă invit la cuvânt.

Înțeleg că nu sunt solicitări de intervenție. Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

În continuare, cerându-mi... Da.

Se poate, nu am... Acum am văzut, domnule senator, numai puțin, vă rog frumos, numai puțin, pentru că vreau să salut prezența, de data asta la balconul din partea dreaptă a sălii de plen, a reprezentanților Departamentului de Comerț al Statelor Unite, a reprezentanților CRDP, experți în PBP din zece state din Europa de Est, care sunt astăzi prezenți în plen, pentru că desfășoară un training în Senat, împreună cu CES și PanEuropa România, la invitația domnului senator Alexandru Nazare.

Putem să vă aplaudăm și pe partea asta de data asta.

Domnul senator Nazare joacă pe toate părțile. Domnule senator Neagu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu toată dragostea pe care le-o port colegilor de la UDMR, vreau să atrag atenția totuși acestui... asupra acestui proiect de lege, în special asupra unor norme. Și aici aș include art. 3 alin. (19)[1] și... are o formulare ambiguă, prin care pune sub semnul egalității autoritățile centrale și autoritățile din UAT-uri în privința protejării patrimoniului național și local.

Iar la (19)[2] se instituie obligația de păstrare a însemnelor funerare existente, inclusiv a celor instalate ilegal sau abuziv; de exemplu, în cimitirul de la Valea Uzului sau din Sfântu Gheorghe din Covasna.

De asemenea, la art. 4 alin. (3) prevede instituirea criteriului arbitrar privind protecția locului de veci în funcție de importanța celui înhumat. În memoria comunității; și aici l-aș aduce exemplu pe Wass Albert, declarat, prin hotărâre judecătorească definitivă, criminal de război. Mai este un alineat – alin. (5), care specifică că nu pot face obiectul protejării locurilor de veci cei care au adus prejudicii comunității. Care comunitate? Și cine hotărăște? Se ajunge astfel la ostracizarea post-mortem și condamnarea la uitare a celui înhumat.

Pentru aceste norme, care nu există în niciun alt stat al Uniunii Europene, vă rog să supuneți plenului prelungirea termenului de dezbatere cu 15 zile și retrimiterea la comisii, mai ales că acea... în această săptămână Guvernul României urmează să adopte un punct de vedere oficial în ședința de miercuri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Dacă mai sunt și alte solicitări de intervenție, vă invit la microfon.

Nu mai sunt alte solicitări de intervenție, încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

OK. Bine.

Vă mulțumesc.

Atunci, cu acordul liderilor,

e.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 16, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație – COM(2024) 316 final.

Există raport din partea Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Vă întreb dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Domnule senator Dîrlău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Până când vom mai juca acest joc? Până când vom ignora cătușele, până în clipa în care se închid?

Avem pe ordinea de zi această inițiativă ce promite a întări securitatea cetățenilor Uniunii, fără a încălca, se pretinde, drepturile noastre, așa cum apar în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. În forma originală, în engleză, ea sună puțin altfel decât hotărârea Senatului, care trâmbițează, suspect de răspicat, compatibilitatea hotărârii cu mult invocata Cartă a Uniunii Europene.

Dar drepturile noastre sunt date de Dumnezeu, și nu de Carta Uniunii. Libertatea, liberul cuget ne aparțin, cât timp nu uităm cine ni le-a dat și cât timp luptăm pentru ele, având ochii deschiși.

Care sunt punctele-cheie?

În primul rând, fiecărui cetățean i se vor cere două amprente digitale și o imagine facială, înscrise pe suportul de stocare al actelor de identitate, adică instituțiile competente să stocheze informații vor dispune de informații biometrice despre fiecare dintre noi. Se consemnează neparticiparea unor state precum Irlanda, Danemarca și Polonia, și Olanda înțeleg că au unele rețineri.

Hotărârea Senatului spune clar că deja Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că aceste măsuri par a fi compatibile cu articolele 78 din cartă. Dacă citim documentul integral însă, reiese cu totul altceva.

Curtea de Justiție recunoaște că drepturile fundamentale garantate la articolele 78 sunt limitate de obligația de a include imaginea facială și două amprente, dar, spune Curtea de Justiție, aceste limitări par a fi conforme cu strictul necesar și cu principiul proporționalității.

Mulțumim.

...și la protecția datelor.

Cei ce compun asemenea proiecte nu ne vor binele, de aceea, stimați senatori, vă rog, nu închideți ochii când Bruxelles-ul încearcă să introducă tumori în corpul legii, nu-i lăsați să ne înregimenteze prin mijloace tehnologice. Ne uităm la China ca să aflăm unde sfârșește acest drum odată început: credit social și un mod totalitarist...

Mulțumim.

...digital, de aceea vă rog, nu lăsați să ni se impună un nou totalitarism digital, votați contra. Mulțumesc.

Mulțumim încă o dată. Alte solicitări de intervenție?

Domnule senator Negoi Remus, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sincer, n-aș fi vrut și nici nu mi-am propus să fi luat cuvântul, dar când am auzit cuvântul colegului de la AUR nu m-am putut abține.

O să am rugămintea, cel puțin procedural, să oprim astfel de mesaje care sunt lansate de la tribuna Senatului, pentru că astfel de mesaje nu fac decât să inducă o idee total falsă, ca să nu o numesc altfel, în rândul celor care ascultă și care, de fapt, nu apleacă urechea la astfel de mesaje.

Să spui că digitalizarea înseamnă, eu știu ce, apariția diavolului pe cărți de identitate sau astfel de minunății, chiar cădem în total ridicol. Și cine se uită la noi normal că se gândește că Parlamentul în întregime, nu numai unii colegi care au îndrăzneala să spună astfel de cuvinte de aici, este total decredibilizat.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Înțeleg că nu mai sunt. Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Îl invit la microfon pe domnul senator Robert Cazanciuc. Domnule senator, nu vi s-a pronunțat numele, deci nu putem uza de dreptul la replică.

L-am rugat pe domnul senator Robert Cazanciuc. Mi-am permis, în calitate de președinte de ședință, să-l rog să aducă unele precizări la punctul numărul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 – Codul de procedură civilă.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

A fost anunț puțin mai devreme că nu sunt rapoarte la punctele 14 și 15. La 15 a fost depus, de aceea am avut rugămintea să am această intervenție.

Este vorba de o inițiativă de revizuire a Codului de procedură... de modificare a Codului de procedură civilă.

Astăzi, când vorbim de justiție, două sunt cele mai mari probleme: durata de soluționare a cauzelor și supraaglomerarea instanțelor și lipsa de personal. 3,2 milioane de români sunt astăzi implicați în dosare penale sau civile. Cu alte cuvinte, aproape în fiecare familie din România există o persoană care, într-un fel sau altul, are legătură cu o cauză penală sau civilă.

Din aceste dosare un milion sunt la judecătorii, cele mai aglomerate instanțe din România. Din acest milion, jumătate – 500.000 – se referă la un singur tip de cauză, care se numește „încuviințare a executării silite”. Cu alte cuvinte, după ani și ani, când un om câștigă un proces în instanță, o soluție definitivă,

trebuie să meargă din nou la un judecător ca să încuviințeze ceea ce tocmai un alt judecător a decis în mod definitiv.

Această procedură, care nu este, practic, o judecată, este doar o procedură administrativă, consumă jumătate din resursele unei judecătorii, cu consecința lungirii proceselor și adâncirii unei crize de personal. Această inițiativă elimină acest pas birocratic. De aceea,

Mulțumesc, domnule senator.

Deci L518 rămâne la vot final.

Iar noi trecem la punctul numărul 17, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea Europeană a sănătății: acționăm împreună pentru sănătatea oamenilor – COM(2024) 206 final.

Vă aduc la cunoștință că raportul Comisiei pentru afaceri europene există.

Putem începe dezbaterile.

Vă întreb dacă sunt intervenții.

Domnule senator Andrei Dîrlău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit adineauri în mod civilizat, politicos. Din păcate, colegul de la USR nu a înțeles ce am vrut să spun. Nu am vorbit de diavol deloc, nu mi se pot atribui lucruri pe care probabil... lucruri care depășesc, să zicem, un anumit nivel intelectual.

Și acum tot în duhul bunei-credințe vin în plenul Senatului și așa ar trebui să fie și proiectele pe care le votăm. Însă acest proiect de care vorbim dovedește rea-credință, este o triumfală reamintire a modului în care Comisia von der Leyen a gestionat pandemia și o promisiune implicită că data viitoare va fi chiar mai rău.

Este întărită Autoritatea pentru pregătirea și răspunsul în caz de situații de urgență sanitară – HERA în gestiunea urgențelor sanitare și asta schițează modul sumbru în care va arăta viitorul sănătății în Uniune. Noul cadru pentru crize sanitare pretinde că permite Uniunii să facă față integrat, centralizat crizelor de sănătate transfrontalieră, amenințărilor privind bolile infecțioase, riscurilor de mediu și climatice. Ce caută riscurile climatice aici? Este, evident, un alt mod de a insera chestiuni ideologice. Am văzut cum a gestionat Comisia von der Leyen pandemia, achizițiile centralizate de vaccinuri, administrarea lor la scară continentală fără testarea clinică adecvată, ceea ce a avut cunoștințele care se cunosc.

Dezvoltatorii de medicamente, spune COM-ul, vor primi mai mult sprijin științific și în materie de reglementare. Ce semnifică asta, în realitate, dacă nu sprijin consistent pentru Big Pharma și pentru implementarea industrială a platformelor ARN mesager, menționate explicit în textul COM-ului?

Doamna senator Crețu Gabriela, cu scuzele de rigoare. Am preluat ordinea de pe monitor atunci când am invitat vorbitorii.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vorbesc în calitate de cel mai experimentat membru al Parlamentului pe afaceri europene. Nu e o laudă. În baza acestei experiențe, vă spun că noi facem o greșeală: acordăm o oarecare atenție regulamentelor și directivelor pentru că sunt acte legislative, în schimb documentele politice nu sunt luate la fel de în serios. Or, tocmai acesta e nivelul la care, ca parlament național și guvern, putem să influențăm viitoarea decizie europeană. Comunicarea privind Uniunea Europeană a sănătății este un asemenea document.

Sănătatea nu e competență europeană, ci națională, știm asta. Mai știm însă că pe o piață unică forța de muncă circulă, cetățenii se bucură de liberă circulație, circulă și ei, iar bolile nu au frontiere – ne-a amintit-o foarte bine epidemia. O componentă comună este necesară și absolut utilă. Dar care să fie, în ce să constea această componentă, e altă problemă.

Comunicarea consideră că felul în care a fost gestionată pandemia – excepțional de eficient și de bine, conform Comisiei Europene – este principalul argument pentru a dezvolta Uniunea Europeană a sănătății. Ar trebui să facem la fel și în viitor, mai ales achiziții comune. Sănătatea oamenilor, bineînțeles, e și ea un obiectiv, dar secundar.

Această evaluare, dacă nu e incorectă, e cel puțin controversată. Știm prea bine că gestionarea n-a fost chiar atât de eficientă. Sunt cel puțin două procese pe rol, unul în Statele Unite, altul în Uniunea Europeană, și un raport devastator al Curții Europene de Conturi pe această temă. S-au achiziționat medicamente în valoare de 76 de miliarde, un număr de doze de zece ori mai mare decât populația Uniunii Europene, iar un fost premier – și coleg – este și el cercetat pentru acest caz. S-au donat țărilor mai sărace vaccinuri în valoare de 51 de miliarde. Niciodată nu și-au închipuit țările sărace că vor primi un asemenea ajutor.

Mulțumesc.

Alte solicitări de intervenție dacă mai sunt? Înțeleg că nu mai sunt, încheiem dezbaterile. Proiectul rămâne la vot final.

Punctul numărul 18, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul – COM(2024) 251 final.

- Există raportul Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Îl invit la microfon pe domnul senator Andrei Dîrlău. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pactul pentru migrație și azil e o dureroasă, inacceptabilă lezare a suveranității statelor membre UE. Se pretinde că pactul e un nou set de proceduri pentru procesarea cererilor de azil înregistrate de imigranții prinși de Frontex, vizând doar imigrația ilegală, altele fiind procedurile pentru migrația legală. Însă impactul pactului este mult mai larg, perpetuând noțiunea eronată că migrația ar fi o problemă europeană, și nu una creată exclusiv de statele din vestul Europei, inclusiv în criza imigrației din 2014-2015, când ele au setat un precedent iresponsabil, profund dăunător popoarelor europene, prin politica ușilor deschise pentru imigranți.

Azi, Bruxelles-ul vrea să mute presiunea migrației ilegale pe statele membre din estul Uniunii, pe noi, vărsând în capul nostru sute de mii de migranți din lumea a treia. Suveranitatea, caracterul național, integritatea popoarelor europene nu sunt luate în calcul de conducătorii Uniunii. Ei au o perspectivă globalistă, agresiv neoliberală, etniile lumii fiind o masă de manevră, iar legitimitatea identității etnice și naționale este negată pe față. Ultimul raport al Consiliului European pentru Afaceri Externe critică caracterul „alb”, european al reprezentanților din Parlamentul European, implicit al popoarelor europene băștinașe. Poporul român este „alb”, deci e atacat direct de conducerea Uniunii.

Planul de implementare pretinde a întări granițele Europei, de fapt funcționând invers. El ignoră transferul de populații extraeuropene prin mijloace legale, schimbând caracterul demografic, obligând statele din estul Uniunii să primească migranți ce au intrat inclusiv ilegal pe teritoriul Uniunii. Se folosesc termeni ca „solidaritate”, „bune practici”, „capacitate adecvată”, ascunzând adevăratul scop: transformarea Europei de Est într-un spațiu la fel de dezrădăcinat, dezbinat ca Europa de Vest.

Mulțumim.

...pe care îl vor plăti copiii, nu permiteți poporului român să cadă în atomizare și dezrădăcinare.

Mulțumim, domnule senator.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

E o...

pe care neamul o uită. Votăm contra.

Mulțumesc.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/31.X.2024

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Alte solicitări de intervenție?

Înțeleg că nu mai sunt alte solicitări, drept urmare, încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 19 al ordinii de zi, unde avem un Proiect de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

## Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că în ședința Biroului permanent de astăzi, 14 octombrie 2024, s-a luat act de demisia doamnei senator Roberta-Alma Anastase, pe care o invit la microfon, urmând să supunem apoi votului vacantarea mandatului de senator.

Drept urmare, s-a aprobat, cu o largă majoritate, vacantarea postului de senator.

## Vă mulțumesc.

Îi urăm succes doamnei senator în continuare!

La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional privind dreptul de participare la activitățile unei autorități locale, adoptat la Utrecht la 16 noiembrie 2009 și semnat de partea română la 17 octombrie 2023, la Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 (L399/16.07.2024).

Stimați colegi, ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege, proiect care face parte din categoria legilor ordinare.

- Vot, vă rog.

## **Doamna Roberta-Alma Anastase:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Confirm depunerea mandatului de senator. Această demisie vine ca urmare a votului dat în Camerele reunite pentru membrii Consiliului de administrație, urmând să ocup poziția de membru neexecutiv în Consiliul de administrație al Băncii Naționale.

Vă mulțumesc din suflet fiecăruia dintre dumneavoastră pentru modul în care am colaborat în acești ultimi ani. Vreau să mulțumesc colegilor din Biroul permanent al Senatului pentru modul în care m-au primit și am lucrat, din poziția de secretar al Senatului României. Și, nu în ultimul rând, aș spune chiar de suflet, mulțumesc colegilor mei de partid, din Grupul parlamentar PNL, pentru întreaga activitate.

Și vă doresc tuturor succes, mai ales acelora care intră în bătălie pentru un nou loc de parlamentar! Vă mulțumesc din suflet.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu doamnei senator Roberta Anastase pentru toată cooperarea, pentru tot sprijinul.

O să vă propun să dăm și vot pe această..., pentru început, să dăm vot pe proiectul de vacantare, deci, practic, să continuăm lucrările cu exprimarea votului asupra inițiativelor legislative și a documentelor europene dezbătute, începând cu votul pe proiectul de vacantare.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, vă reamintesc că, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv, iar în situația în care, din eroare, senatorul prezent exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, se ia în calcul în mod automat doar opțiunea exprimată prin intermediul cardului de vot.

Vă propun un vot de test pentru început.

Vot, vă rog – vot test.

43 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 46 de abțineri – există și 5 colegi care nu votează.

Vă întreb dacă sunt intervenții în legătură cu votul test, da, dacă au fost trase toate concluziile necesare din votul test.

Stimați colegi,

Cu acordul liderilor, vă propun să începem votul cu punctul numărul 19, și anume Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Este vorba de locul doamnei senator Roberta-Alma Anastase.

Drept urmare,

- Proiectul de lege a fost adoptat.

- Vă mulțumesc.

Punctul numărul 2, Proiectul de lege privind modificarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010 (L494/16.09.2024).

Ne vom pronunța, de asemenea, stimați colegi, printr-un singur vot, asupra raportului de admitere și a proiectului de lege, care face parte tot din categoria legilor ordinare.

-

Proiectul de lege a fost adoptat.

- Vă mulțumesc.

Punctul numărul 3, Proiectul de lege pentru aderarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la Rețeaua Procurorilor Generali ai Curților Supreme Judiciare din Uniunea Europeană (NADAL), pentru aprobarea plății cotizației anuale la aceasta, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L493/16.09.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

- Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Legea de aprobare a ordonanței a fost adoptată. Punctul numărul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 78 alin. (4[3] ) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu completările și modificările ulterioare.

Este vorba de L424/30.07.2024.

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Vot, vă rog.

Legea e organică.

101 voturi pentru, o singură obținere.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

La punctul 6, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru promovarea screeningului (L445/27.08.2024).

Ne vom pronunța printru-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și asupra propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

105 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul numărul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L440/27.08.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost adoptată... Propunerea legislativă a fost respinsă, iertați-mă!

Rectific, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul numărul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope (L477/02.09.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vot, vă rog.

104 voturi pentru, o singură abținere.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul numărul 9, Propunerea legislativă privind declararea săptămânii 15-21 mai ca Săptămâna națională a siguranței rutiere (L482/02.09.2024).

Stimați colegi, ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și asupra propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vot, vă rog.

90 de voturi pentru, 14 abțineri, niciun vot împotrivă. Propunerea a fost adoptată.

Punctul numărul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (L444/27.08.2024).

Stimați colegi, ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

74 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul numărul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților (L508/01.10.2024).

Ne vom pronunța, stimați colegi, de asemenea, printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 16 abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul numărul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul numărul 17, unde avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea Europeană a sănătății: acționăm împreună pentru sănătatea oamenilor – COM(2024) 206 final.

Stimați colegi,

Trecem la punctul numărul 18, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul – COM(2024) 251 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Acum îi invit pe domnul senator Mazilu, pe domnul senator Romașcanu și pe oricine mai dorește să ne precizeze ce dorește să ne precizeze. Insist.

Domnul senator Mazilu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Știu că mai aveam un punct pe ordinea de zi. Regret că nu este domnul lider Fenechiu aici. Dacă sunt în criză de soluții, noi putem să furnizăm o soluție pentru...

Domnule senator Mazilu, în calitate de coleg al liderului, vă aduc la cunoștință că propunerea este, dacă vor fi și liderii de acord, să renunțăm la votarea unui nou secretar al Senatului astăzi, din anumite motive care sunt aproape evidente.

Drept urmare, încheiem ședința aici, cu mulțumiri pentru înțelegere, cu speranța că în ședința următoare de plen vom

avea un cvorum, prezență fizică suficientă, ca să putem să alegem un secretar al Senatului.

Și dați-mi voie, înainte de închiderea ședinței, să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aducându-vă la cunoștință că s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetățenilor români decedați în străinătate, precum și pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate;

2. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor;

3. Lege pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România;

4. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă;

5. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

6. Lege pentru completarea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|572886]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 120/31.X.2024 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei