Ședință comună a Camerelor

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Domnule președinte al Senatului, Excelențele Voastre, Distinși invitați, Stimate colege și stimați colegi parlamentari, Vă invit să ascultăm imnul național al României.

Vă mulțumesc.

Declar deschisă ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că, din totalul de 464 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 296.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost aprobat. ## Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

La primul punct al ordinii de zi de astăzi este înscris Proiectul Declarației Parlamentului României cu ocazia Zilei internaționale a nonviolenței.

Doamnelor și domnilor,

În continuare, urmează să fie prezentat un scurt material video.

Vă informez că este vorba de un material cu puternic conținut emoțional _._

Vă rog.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Proiectul Declarației Parlamentului României cu ocazia Zilei internaționale a nonviolenței a fost afișat pe paginile de internet ale celor două Camere.

Pentru prezentare, îi dau cuvântul doamnei deputat Gorghiu Alina-Ștefania, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”.

Vă rog, doamnă președinte.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Parlamentul României, întrunit astăzi, 30 septembrie 2025, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, având în vedere amploarea fenomenului violenței domestice și impactul grav asupra femeilor, copiilor și societății, constatând necesitatea unei voințe politice ferme și a unei mobilizări instituționale și sociale pentru a combate toate formele de violență, adoptă prezenta declarație.

Parlamentul României condamnă cu fermitate toate formele de violență domestică – fizică, psihologică, economică sau sexuală – și reafirmă că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului.

Parlamentul își exprimă solidaritatea cu victimele violenței domestice, în special cu femeile și copiii, și susține nevoia de protecție imediată și eficientă pentru acestea.

Parlamentul face apel la Guvern și la autoritățile publice să intensifice măsurile de prevenire, intervenție și sancționare a actelor de violență domestică, inclusiv prin alocarea resurselor necesare pentru adăposturi, servicii sociale, psihologice și juridice.

Totodată, Parlamentul sprijină dezvoltarea programelor educaționale și de conștientizare în școli, comunități și massmedia, menite să transmită mesajul clar că violența nu este acceptabilă și că respectul și egalitatea sunt valori fundamentale ale societății noastre.

Parlamentul României își reafirmă angajamentul de a adopta legislație și politici publice menite să prevină și să combată violența domestică, să protejeze victimele și să tragă la răspundere agresorii.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra textului acestei declarații.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Îl invit la tribună pe domnul senator Mircea Abrudean, președintele Senatului României.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor parlamentari, Excelențele Voastre,

Distinși invitați,

Vorbim astăzi, aici, împreună, cu responsabilitate și cu un profund angajament politic, despre o Românie fără violență domestică.

Adoptarea Declarației „România fără violență domestică” în ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților este un semn că liderii politici, de la putere și din opoziție, au înțeles că într-o Românie europeană, democratică și solidară violența domestică nu mai poate fi ignorată, ascunsă sau minimalizată.

Astăzi, în Parlamentul României, marcăm împreună și Ziua internațională a nonviolenței și este un demers lăudabil.

Aici, din această sală, în această clădire, ca senatori și deputați, mandate obținute prin votul de încredere al cetățenilor acestei țări, avem obligația legală și morală de a fi vocea lor, vocea tuturor victimelor, mai ales atunci când nu pot sau nu au curajul de a vorbi, din frică, din constrângere.

Doamnelor și domnilor,

Declarația „România fără violență domestică” nu trebuie să fie un simplu document politic de intenție. Ea este și trebuie să fie un angajament național. Este o asumare a înțelegerii, odată pentru totdeauna, că violența domestică este un fenomen care a luat o amploare nepermisă în ultimii ani și e nevoie deja de o abordare care trebuie să meargă dincolo de partidele politice, de guverne și de cicluri electorale. Astăzi, prin această declarație, ne angajăm să continuăm cu mai multă determinare și să intensificăm demersurile legislative, astfel încât să construim mecanisme mai eficiente și mai rapide de sprijin pentru fiecare victimă a violenței domestice.

##

## Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În continuare, are cuvântul domnul Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule vicepremier, Excelențele Voastre,

Distinși invitați din corpul diplomatic și din partea ONG-urilor, Stimate colege și stimați colegi parlamentari,

Declarația asumată astăzi este semnalul clar, dat de la cel mai înalt nivel, că România spune STOP violenței domestice.

Este un semnal izvorât dintr-o voință colectivă față de cei care au plâns neînțeleși sau neauziți. Cei care au căzut victime ale urâțeniei sufletești a firii umane și care au nevoie să își recapete respectul, să își recapete demnitatea.

Este un semnal prin care noi vrem să catalizăm frica și să o transformăm în protecție, să metamorfozăm tăcerea în sprijin și vulnerabilitatea în putere, atât pentru femeile și copiii, cât și pentru familiile din întreaga țară.

Astăzi, Parlamentul României condamnă cu fermitate toate formele de violență domestică și reafirmă faptul că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului.

Astăzi, Parlamentul României cheamă alături întreaga societate în lupta împotriva acestui flagel. Astăzi, chemăm alături, în această luptă, fiecare român care crede că respectul și demnitatea încep de la familie.

## Doamnelor și domnilor,

Această declarație nu este doar o solemnitate politică, ci și un angajament luat în fața românilor care ne-au ales să-i reprezentăm.

Prin această declarație, ne angajăm să transformăm promisiunile în acțiuni și să aducem empatia, armonia și calmul, în locul nepăsării și a violenței.

Este un angajament extrem de serios. Este un angajament pentru care toate instituțiile statului – Guvern, ministere, autorități – trebuie să acționeze coordonat.

Îl invit la tribună pe domnul vicepremier Cătălin Predoiu.

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu** _– viceprim-ministru,_

_ministrul afacerilor interne_ **:**

## Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari, Distinși invitați,

Sunt extrem de onorat să vorbesc astăzi în fața dumneavoastră, cu ocazia adoptării unei declarații foarte importante de către Parlamentul României, cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva violenței, Ziua internațională a nonviolenței, ocazie cu care dăm un puternic semnal că Parlamentul României se angajează în această acțiune foarte importantă de asanare a societății de un fenomen foarte grav, care distruge vieți, destine, mutilează suflete și lasă urme poate foarte greu de rezolvat, foarte greu de vindecat, uneori ireparabile.

Am venit cu un profund respect pentru Parlament, datorită acestei declarații, datorită faptului că Parlamentul s-a angajat în combaterea acestui flagel.

Și aș vrea, în primul și în primul rând, să felicit colegii care s-au angajat în această acțiune, care este o acțiune dincolo de bariere politice, dar totuși ea a plecat de la anumite inițiative ale unor colegi, pe care personal îi stimez pentru această acțiune.

Am privit cu atenție dezbaterea de azi; văd foarte mulți invitați în tribune, care ascultă plini de interes, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, fundații, oameni de cultură, diplomați; văd foarte mulți parlamentari care, încă de la începutul dezbaterii, o urmăresc cu atenție, semn că e mai mult decât un exercițiu politic, e un interes real în combaterea acestui flagel; după cum e limpede că sunt și alți parlamentari care nu sunt încă dobândiți acestui spirit de luptă împotriva unui flagel important.

## Poate că într-o zi...

Poate că într-o zi cu toții ne vom angaja în această luptă în mod real, și nu doar formal.

Este important să conștientizeze cât mai mulți cetățeni, cât mai mulți dintre noi, gravitatea acestui fenomen și să transformăm această acțiune într-o cauză națională, pentru că este de neacceptat ca o societate care se dorește liberă, democratică, europeană să tolereze fără reacție acest fenomen, iar el nu poate fi eradicat din cadrul societății doar prin combaterea instituțiilor de forță. Este nevoie de foarte multă prevenție, așa cum au subliniat și antevorbitorii mei.

Iar această prevenție este de două tipuri. De regulă, noi vorbim de prevenția imediată, prealabilă acțiunii vătămătoare, care se traduce într-un complex de proceduri și de acțiuni, dar există și o prevenție mai profundă, care presupune un complex de măsuri – culturale, educaționale – luate în ansamblul societății de foarte timpuriu, astfel încât să eliminăm cauzele economice, sociale, culturale care generează acest comportament și aceste reacții intolerabile, cu societatea civilizată incompatibile în orice caz.

E important, de asemenea, să cunoaștem fenomenul cu care ne confruntăm. Statisticile arată că el este încă important, chiar dacă există un ușor trend de scădere. Spre exemplu, în acest an, în primele luni, organele de aplicare a legii, instituțiile de forță, cum se spune, s-au confruntat cu peste 27.000 de cazuri, comparativ cu 34.000 în perioada anului precedent, ceea ce indică o oarecare scădere, dar, în același timp, această cifră, acest număr arată și o pondere foarte mare a acestor tipuri de cazuri în ansamblul infracțiunilor, tipurilor de infracțiuni, ceea ce indică un nivel de violență și de lipsă de respect în societate greu de acceptat.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc, domnule vicepremier.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Silvia-Claudia Mihalcea, din partea Grupului PSD.

Sunt convins că și domnul Maricel Popa, de la Iași, poate să vorbească stând jos, să facem un pic de liniște.

Mulțumesc.

## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule viceprim-ministru,

Excelențele Voastre,

Distinși invitați,

Stimate colege și stimați colegi parlamentari,

Astăzi nu ne-am reunit aici ca să marcăm sau ca să ne amintim. Astăzi, acum, schimbăm radical modul în care acționăm ca să punem capăt violenței domestice.

Fiecare lovitură dată unei fete, unei femei este o pată pe obrazul nostru, al tuturor. Fiecare lovitură dată unei mame imprimă inevitabil o cicatrice pe sufletul unui copil, un rău ce nu poate fi reparat total niciodată.

Când o femeie este lovită, durerea nu este individuală, ea este colectivă și pătrunde adânc în societate, pentru că fiecare femeie este mama cuiva, fiica cuiva, sora cuiva.

Dar ce au în comun multe dintre aceste femei? Haideți să o spunem deschis! Frica, rușinea, prejudecata. De aceea, multe aleg să tacă până când, de multe ori, este prea târziu.

Aici trebuie să acționăm, ca oameni și apoi ca decidenți politici.

Haideți să fim noi un exemplu de implicare!

Și vreau să fac un apel la dumneavoastră, colegii din toate formațiunile politice, să mergem fiecare dintre noi în circumscripții și să vorbim cu oamenii despre cum putem ajuta victimele violenței. Asta înseamnă să privim mai mult și mai atent în jurul nostru.

Poate că putem, fiecare dintre noi, la un moment dat, să salvăm o viață sau mai multe.

Mulțumesc.

Are cuvântul doamna deputat Gianina Șerban, din partea Grupului parlamentar al AUR.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc. Stimați colegi,

Stimați invitați,

Astăzi nu vorbim doar despre statistici. Astăzi vorbim despre femei cu chip, cu nume – despre mame, despre fiice, despre surori, despre cele care trăiesc în tăcere iadul din spatele ușilor închise.

În fiecare săptămână, în România, o femeie este ucisă. Ucisă de cel care ar fi trebuit să o protejeze. Și, de multe ori, asta se întâmplă sub ochii copiilor.

Cum să închizi ochii în fața unei asemenea realități? Cum să accepți ca neputința să devină normă și ca sângele nevinovat să fie acoperit cu mușamalizări și de un sistem care se ascunde după dosare prăfuite și amenzi simbolice?

Este de datoria noastră să spunem clar – ajunge! Destul! Femeile nu trebuie să mai trăiască în frică. Copiii nu trebuie să mai crească cu traume. Fiecare traumă poate însemna ani de terapie.

Fiecare femeie are dreptul să vorbească liber, să ceară ajutor, să știe că statul o apără, nu că o abandonează.

Iar noi, ca Parlament, avem obligația să fim vocea celor care nu mai au glas, nu mai au speranță.

Violența domestică nu este o problemă privată, ci o rușine publică. Este o boală a unei societăți care a închis ochii prea mult timp și care a tratat victimele ca pe niște statistici reci.

Astăzi spunem: nu mai putem să ne prefacem! Nu mai putem să acceptăm ca femeile să fie ucise, lovite, umilite, reduse la tăcere!

De aceea, constituirea acestei comisii parlamentare nu este doar un act formal, este un angajament. Este promisiunea noastră că vom privi realitatea în față. Că vom cere răspunsuri instituțiilor care au dormit. Că vom cere resurse pentru adăposturi, consiliere, protecție reală și imediată pentru victime. Nu putem aduce înapoi viețile pierdute, dar putem preveni alte nenorociri.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Alina-Ștefania Gorghiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați invitați, Onorat prezidiu,

Dați-mi voie să încep prin a le mulțumi vocilor masculine care astăzi au vorbit în favoarea temei pe care o prezentăm.

Și îi mulțumesc președintelui Senatului, le mulțumesc președintelui Camerei și vicepremierului, pentru că au spus lucruri care vor face mecanismele instituționale să funcționeze mai bine și să protejăm mai bine victimele.

Stimați colegi,

Declarația de astăzi este foarte importantă, pentru că în România, în țara asta în care trăim cu toții, femeile sunt de foarte multe ori bătute, sunt jignite, sunt umilite, sunt agresate și, de cele mai multe ori, în fața copiilor.

Ați văzut în clipul de mai devreme că s-a întâmplat exact cum vă spun: copii care rămân cu imaginea groazei și rămân cu o rană pe care nicio terapie n-o vindecă.

Violența domestică, din păcate, nu este o ceartă, așa cum le place unora, inclusiv din această sală, să spună. Violența domestică nu este doar un conflict, nu este doar o problemă între soți. Este o crimă. Este o frică zilnică. Este o teroare zilnică de a trăi în propria casă, acolo unde fiecare dintre noi ar trebui să ne simțim în siguranță.

Astăzi să știți că legea pedepsește grav violența domestică severă.

Recent, săptămâna trecută – probabil că ați văzut cu toții știrea –, Curtea de Apel Craiova a sancționat un recidivist care a încercat să-și ucidă nevasta, cu 30 de ani pedeapsă închisoare cu executare.

Mesajul instanței a fost clar: violența nu are scuză; fiecare femeie are dreptul la viață și la siguranță.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Monica-Elena Berescu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Poate, înainte de a începe să vorbesc pe tema de astăzi...

Mă scuzați, doar o secundă!

...aș avea o rugăminte...

Vă rog să vă așezați!

Domnule Bejinariu, doamnă președinte, vă rog să vă așezați!

Haideți să urmărim...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

...în liniște! Mulțumesc.

## **Doamna Monica-Elena Berescu:**

Același lucru și aceeași rugăminte le aveam și eu față de dumneavoastră, dragi colegi, și în respect față de victimele violenței domestice, pe care le avem alături de noi, față de oficialitățile pe care le avem alături de noi, pentru că astăzi avem un subiect foarte important în discuție.

## Violența domestică este un flagel în România.

Pentru că ceea ce am adoptat astăzi nu este doar o declarație. Ceea ce facem noi astăzi e să vorbim despre vieți pierdute, despre suferință, dar mai ales despre responsabilitatea noastră de a face mai bine. Pentru că în România o femeie își pierde viața o dată pe săptămână din cauza violenței domestice. În acest an deja au fost ucise 41 de femei. Cifra este una enormă.

Iar noi, în acest parlament, când discutăm despre aceste lucruri, încă stârnim indiferență, în loc să stârnim rumoare. Rumoarea din acest parlament ar trebui să fie cu privire la aceste cifre. Și acesta ar trebui să fie subiectul principal al acestei zile.

În ultimele luni am citit cu toții știri care ar fi trebuit să ne cutremure: mame ucise în fața propriilor copii, tinere care nu au apucat să strige după ajutor, femei în stadiu ultim de cancer care au fost bătute până la moarte. Astea nu sunt statistici; sunt realități, sunt destine frânte.

Din 2022 și până în prezent au fost 360.273 de intervenții ale organelor de poliție pentru violență domestică.

De aceea vă spun că ceea ce se întâmplă în România este un flagel. Au fost sute de mii de femei care au sunat la 112, cerând disperate ajutor, iar în spatele lor, în spatele acelor apeluri, era o voce tremurândă a unei mame, a unui copil, care se întreba dacă mai apucă ziua de mâine.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Csép Éva-Andrea, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog.

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

În perioada liceului am avut o colegă în clasă pe care am invidiat-o foarte mult timp.

La 15 ani trăia deja o „poveste de dragoste adevărată”. Totul era roz, frumos, era într-o relație „serioasă” pe care noi, cu mintea de copii, o admiram.

Apoi, într-o zi, a apărut cu mai multe vânătăi. A spus că a căzut în timp ce patina. Vânătăile își făceau apariția tot mai des. Apoi, într-o zi, a apărut cu și mai multe vânătăi.

Ne-a spus că s-a împiedicat pe scări și a căzut sau că a căzut de pe bicicletă – întotdeauna avea explicații. Iar noi am tăcut. Bănuiam că nu era o întâmplare accidentală, dar nu am întrebat-o. Ar fi trebuit să o întrebăm.

Azi, după mulți ani, știu: nu ar fi trebuit să tăcem.

Și mai știu că mii de femei din România trăiesc astăzi aceeași poveste. Unele au 15 ani, altele 70. Ele au în comun rana celor care ar fi trebuit să le iubească, să le ocrotească. Într-o oră, aproximativ în 12 familii sunt solicitate autoritățile să intervină pentru violență domestică și, în fiecare săptămână, o femeie moare din cauza violenței domestice.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați invitați,

Femeile acestea nu sunt doar simple statistici. Sunt vieți. Mame, fiice, surori, prietene ale căror destine au fost frânte. Așa cum a spus o victimă: „Ani de zile nu am trăit în frică, ci în tăcere.” Nespunând trăiri, rămâne fiecare cu durerea ei. Tăcerea acestor persoane trebuie noi, legiuitorii, să o rupem.

Fenomenul violenței domestice este nu doar o tragedie umană, ci este și o rană socială și o povară economică. Violența domestică afectează sistemul de sănătate, justiția, locurile de muncă, performanțele școlare ale copiilor. Dacă nu protejăm victimele, consecințele ne vor afecta pe toți.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Ana-Marcela Baș, din partea Grupului parlamentar al SOS România.

## **Doamna Ana-Marcela Baș:**

Stimate colege,

Dragi colegi,

Parcă în niciun an de până acum această Zi internațională a nonviolenței nu a fost atât de sumbră.

În România, până în septembrie 2025, au fost 34 de cazuri de femicid.

Din 2020 până în 2023 au fost ucise 413 femei, din care cel puțin 166 au fost ucise de către partenerii intimi. Numărul, sigur, este mai mare de 166, din cauza faptului că unele parchete nu au stabilit relația dintre victimă și agresor.

Sunt ireale. Așa este?!

25,4% din femeile din România au suferit violență fizică, inclusiv amenințări din partea partenerului intim. Media, în Uniunea Europeană, este de 10,7. Româncele suferă violență fizică de două ori mai mult decât restul femeilor din Europa.

Oare suntem o țară plină de ură?!

Suntem o societate bântuită de furie ucigașă?!

Ce se întâmplă de ajung bărbații să-și ucidă iubitele, fiicele, mamele, surorile?

Ce cauzează această noapte a sufletului?

De ce se lasă această perdea de sânge pe ochii ucigașilor de femei?

Să fie oare lipsa de educație?

Să fie sărăcia?

Să fie lipsa credinței?

Să fie lipsa iubirii?

Să fie lipsa de respect față de ceea ce înseamnă femeia, în general, și locul și rolul acesteia în societate, în cadru intim, în familie?

Eva Perón a spus, la un moment dat: „Dumnezeu nu putea fi peste tot și de aceea a creat mamele.”

Stimate colege,

Dragi colegi,

O țară care nu-și respectă și nu-și iubește cu sfințenie mamele, fiicele, soțiile este o țară sortită să ia decizii proaste.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, din partea Grupului parlamentar al POT.

## **Doamna Maria Cernit:**

Mulțumesc. Stimați colegi, Stimați invitați, Excelențele Voastre,

Ziua de 2 octombrie, Ziua internațională a nonviolenței, ne amintește de puterea extraordinară a păcii și de curajul de a alege dialogul, în locul confruntării.

Nonviolența începe în familie, în școală, în comunitatea noastră. Ea se clădește prin educație, prin empatie și prin încrederea că binele poate învinge fără forță.

Ca președintă a Comisiei pentru egalitatea de șanse, aș dori să scot în evidență o realitate pe care nu o putem ignora – violența domestică.

Din păcate, în România, încă sunt femei care nu știu unde să fugă și copii care adorm cu frică, în loc să aibă liniștea pe care ar trebui să le-o asigure părinții.

Am auzit direct povești spuse cu lacrimi în ochi, în cuvinte simple: „nu mai am unde să merg”, „nu mai am pe cine să sun”.

În astfel de momente, nu mai vorbim doar despre statistici, ci și despre vieți reale care trebuie protejate.

Au trecut 6 ani de la tragedia de la Caracal. Două fete puteau fi salvate, dar nu au fost. Statul a fost incoerent, nepregătit, înlănțuit în propriile eșecuri. Acel caz rămâne o rană deschisă.

Și astăzi vedem aceeași nepregătire. Un adolescent de 17 ani, trimițând amenințări, poate arunca sute de școli și spitale în haos.

Instituțiile reacționează haotic, caută la întâmplare, fără un plan clar.

Povești diferite, dar o singură concluzie: sistemul este blocat, neputincios, iar oamenii plătesc prețul.

Datoria noastră este să eliberăm România de frică. Să arătăm, prin acțiuni, că viețile oamenilor contează. Să aducem schimbarea reală, astfel încât ziua de 2 octombrie să nu fie doar o dată simbolică, ci un reper către o țară unde oamenii se simt în siguranță.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul domnului senator Dorin-Silviu Petrea, din partea Grupului parlamentar PACE – Întâi România. Vă rog.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ceva emoții, pentru că ultima oară când am vorbit de la acest microfon, în acest plen, a fost acum 10 ani de zile și vreau să vă spun că acum 10-12 ani de zile, când eram deputat, discutam aceleași probleme.

Discutam, de asemenea, de problema aceasta majoră pe care România o are, și anume de a face comisii peste comisii ca să reducem violența în familii, violența în societatea noastră.

Am făcut și atunci, îmi aduc aminte, o comisie... o subcomisie, de fapt, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, pentru traficul de persoane. Am fost, împreună cu colegii mei, la momentul respectiv, în toate țările din Uniunea Europeană, unde persoane din România erau vândute, erau „închiriate” în acele țări. Am discutat peste tot.

Văd că după 10-12 ani avem aceeași problemă majoră – pentru că este un flagel în acest moment.

Sunt 10.000 de cereri de restricții.

Sunt probleme excesiv de mari.

Ceea ce vreau să vă spun acum, aici – și îmi pare rău că domnul ministru al afacerilor interne nu mai este printre noi: oameni buni, PNL, PSD, UDMR și USR, ați fost în ultimii 35 de ani la guvernare! Astăzi aveți o alianță foarte mare – de peste 70%. Acționați, luați măsuri! Astăzi, acum..., ieri, dacă se poate!

Ceea ce faceți dumneavoastră, să mai înființăm o comisie... E bună! Înființăm 10 comisii, dacă sunt necesare! Dar acțiunea este importantă! E important să fi luat deja decizii, să fi făcut deja acțiuni!

Stăm cu toții astăzi și ne gândim că nu avem centre pentru doamne, nu avem centre pentru copii și așa mai departe.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul doamnei senator Victoria Stoiciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

## **Doamna Victoria Stoiciu:**

Stimate colege, Stimați colegi,

Distinși invitați,

Ziua internațională a nonviolenței e un simbol al luptei pașnice pentru libertate și demnitate, în care suntem chemați să respingem violența sub toate formele ei.

Pentru România, însă, această zi are o încărcătură specială.

Nu putem vorbi de nonviolență fără să privim realitatea crudă.

La fiecare 12 minute o persoană e victima unei violențe, iar 66% din faptele de violență sesizate sunt îndreptate împotriva femeilor.

În 2025, până la sfârșitul acestei luni, au fost raportate peste 40 de cazuri de femicid, unele în împrejurări de o cruzime extremă. Acest fenomen nu poate fi redus, așa cum se face adesea, la drame de familie. El este expresia unui dezechilibru de putere adânc înrădăcinat, al unei culturi care tolerează controlul, posesivitatea și dominarea femeii.

De aceea, prevenirea și combaterea violenței domestice și împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate.

Acesta este mesajul transmis astăzi de către Parlamentul României.

Trebuie să luptăm împreună pentru a crea o legislație coerentă, care să prevină escaladarea violenței, dar mai ales trebuie să facem un efort comun pentru ca cei chemați să aplice legea să aibă pregătirea și sensibilitatea necesare să înțeleagă gravitatea amenințărilor și să intervină la timp.

Este revoltător ca solicitările victimelor să fie trecute dintr-un birou în altul, până când violența se transformă în crimă.

Nu în ultimul rând, avem nevoie de o schimbare profundă de mentalitate.

Vă mulțumesc și eu, doamnă senator. Îi dau cuvântul domnului deputat Alexandru Dimitriu, din partea Grupului parlamentar al USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Violența domestică este o rușine națională. Este o rușine națională de care trebuie să fim conștienți, pentru că doar fiind conștienți de ceea ce se întâmplă putem să reparăm.

Și, în primul rând, ține de noi, parlamentarii, să dăm un exemplu.

Nu mai vreau să avem în acest parlament parlamentari care instigă la jupuiri!

Nu mai vreau să avem în acest parlament parlamentari care-și doresc să agreseze sexual!

Nu mai vreau să avem în acest parlament persoane care au ordine de interdicție!

Pentru că doar în acest fel putem să oprim acest flagel care ne bântuie.

Și trebuie să înțelegeți foarte clar, stimați domni care faceți astfel de lucruri, că femeia și copiii trebuie prețuiți, pentru că trebuie protejați.

Familia tradițională nu înseamnă să-ți bați nevasta; înseamnă s-o iubești! Și din iubire se naște tot iubire!

Pentru că, altfel, din violență se naște tot violență!

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat George Simion, din partea Grupului parlamentar al AUR.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Familia, până o să ajungeți voi să aveți o majoritate, e compusă din un bărbat și o femeie.

Toate deviațiile voastre, LGBTQ+

și altele sunt problemele voastre! Nu au nicio treabă cu subiectul conferinței de astăzi.

Și, dacă până acum ați ținut tonul acestei ședințe, care trebuia să se bazeze pe violența împotriva femeilor, ar fi bine să vă gândiți și la studentele din universitățile din România. Ar fi foarte bine, având în vedere felul în care ați decis să vă raportați la abuzurile sexuale făcute la SNSPA de prădători sexuali care vă fac sondajele de opinie, cu care sunteți mână în mână. Ați ales să băgați mizeria sub preș.

Faptul că sunt prădători sexuali în universitățile din România și voi aveți o problemă cu familia tradițională e un semn de întrebare.

Dreptate pentru studentele care sunt abuzate, care nu sunt lăsate să treacă anul, care sunt forțate, șantajate, hărțuite în universitățile din România!

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Mulțumesc.

Și, în final, are cuvântul, din partea deputaților și senatorilor neafiliați, domnul deputat Ciprian Ciubuc, care e online.

Vă rog.

**Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Senatului,

Stimate colege și stimați colegi deputați și senatori,

Familia românească este zidită pe credință în Dumnezeu, pe iubire, respect și pe valorile creștine care au ținut acest popor unit, de-a lungul istoriei. Aici se naște caracterul, aici se transmite credința și se clădește viitorul copiilor noștri.

Violența domestică, fie ea fizică, emoțională, este o rană care nu are ce căuta într-o țară creștină. Ea trebuie condamnată și pedepsită fără ezitare.

Dar, să fim sinceri, cea mai mare violență împotriva familiei nu vine doar din casele noastre, ale românilor, ci chiar din partea clasei politice. Sub pretextul protecției, sunt impuse în România legi și ideologii străine de sufletul românesc și de identitatea românească, legi care slăbesc familia, relativizează rolul părinților în educația copiilor și otrăvesc educația copiilor, prin experimente marxist-culturale. Este o ipocrizie să pozăm aici în apărători ai victimelor, cât timp rămânem slugile unor agende externe străine care atacă valorile creștin-românești și pun statul mai presus de părinți.

România are nevoie de soluții pentru popor, de soluții sănătoase, de politici care să sprijine familia, nu să o destrame, de părinți respectați, nu înlocuiți de birocrați de la Bruxelles sau alții, de legi care apără femeile și copiii, dar și de curajul de a spune răspicat: „Familia creștină în România nu se negociază!”

Cât timp clasa politică va continua să joace teatru și să trădeze credința în Dumnezeu, valorile și iubirea de Dumnezeu, declarațiile din plen de astăzi rămân vorbe goale.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Continuăm lucrările noastre.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi.

2. Proiectul de hotărâre privind vacantarea funcției de

vicepreședinte – membru executiv – Sectorul instrumente și investiții financiare al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.

- Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat. Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu sunt.

- Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

- votez”.

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 3 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2025 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.

- Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

- Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat _._

La preambul?

- Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic?

De asemenea, adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Prezenta propunere legislativă completează demersurile de transparență deja existente la nivelul Executivului.

Extinderea acestui sistem și la nivel parlamentar reprezintă un pas important pentru țara noastră, reprezentând un pas în direcția creșterii transparenței activității autorităților publice, în acord cu cerințele și recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, consolidând încrederea cetățenilor în instituțiile publice, încurajând concurența corectă și aliniind România la standardele internaționale de guvernanță, în special în contextul aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Platforma RUTI, în Parlament, va permite monitorizarea transparentă a interacțiunilor dintre decidenți și societate, oferind instrumentele de analiză a domeniilor și actorilor activi în procesul legislativ.

Totodată, domnule președinte, permiteți-mi să utilizez momentul pentru a menționa că Grupul parlamentar al minorităților naționale va susține această propunere legislativă, susținând pașii concreți spre mai multă transparență și responsabilitate în activitatea parlamentară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Le dau cuvântul inițiatorilor.

Fac precizarea că acum iau cuvântul inițiatorii acestui proiect.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Violeta Alexandru. Senator, scuzați!

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș vrea să știți că au ajuns la mine toate mesajele dumneavoastră, la mine și la colegii care au lucrat asupra acestei propuneri de modificare a Legii Statutului deputaților și senatorilor.

Sigur că nu vă cer să mă credeți pe cuvânt, dar fac această declarație în fața plenului celor două Camere pentru a vă asigura că aceste mesaje au fost, în măsura posibilităților – pentru că unele dintre ele erau contrare și la un moment dat trebuia luată o decizie –, dar, în funcție de cum vor funcționa și cum se va implementa acest proiect,

aveți în mine garanția că voi fi atentă, și eu și colegii mei, la eventuale necesare amendamente ulterioare.

Într-un proiect de lege nu poți să prevezi toate detaliile de funcționare și, ca atare, după adoptarea acestor modificări, cu siguranță va mai urma o etapă de elaborare a normelor secundare unde, din nou, ne vom consulta.

Am să mă opresc aici, cu privire la intervenția mea în acest punct, spunând următorul lucru: Comisia specială comună a Camerei Deputaților și a Senatului a fost creată în sprijinul – așa îi este și denumirea – procesului de aderare la OCDE. De aceea, indiferent de formațiunea politică – și încă o dată subliniez –, știind că există mai multe comentarii, unele rețineri cu privire la aplicarea unor aspecte din proiect, cu privire la care voi fi atentă în perioada următoare, indiferent de formațiunea politică, aș vrea să le mulțumesc tuturor colegilor din comisia specială pentru contribuțiile pe care le-au avut de-a lungul acestor luni în care am discutat, am discutat, am avut mai multe variante de lucru și am ținut cont, în măsura posibilităților, de cât mai multe observații.

## Mulțumesc, doamnă senator.

Îi dau cuvântul, tot din partea inițiatorilor, domnului deputat Mihai Ghigiu.

## **Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:**

## Domnilor președinți, Stimați colegi,

Prezentul proiect vine, în primul rând, să răspundă unei priorități, respectiv unei condiționalități pentru aderarea la OCDE – un proiect de țară; probabil, cel mai important proiect pe care România și l-a asumat după aderarea la Uniunea Europeană și la NATO.

Apartenența la această organizație va spori atractivitatea României pentru investiții străine și va reduce costurile de finanțare, îmbunătățind, în același timp, percepția despre stabilitatea României.

Proiectul vine să standardizeze interacțiunile dintre decidenți și persoanele juridice mandatate, pentru a asigura transparența și reprezentarea tuturor celor interesați la procesul legislativ.

Acest registru unic, gestionat online și accesibil public, va crește calitatea politicilor publice, permițând o dezbatere deschisă și cu o participare largă.

Am auzit între colegi că ar fi vorba de o nouă povară birocratică. Este mai degrabă un instrument care sprijină și consolidează democrația și, în același timp, vine să întărească încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Deja un model similar funcționează la Comisia Europeană – probabil că o parte dintre dumneavoastră sunteți familiarizați cu el –, dar și la Guvernul României.

Și tot noi, aici, în plenul celor două Camere, în luna martie, cred, am aprobat un proiect de lege prin care extindem și la alte categorii din zona Executivului acest registru unic al transparenței.

Partidul Social Democrat va susține orice fel de inițiativă care întărește încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/13.X.2025

Mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea inițiatorilor, îi dau cuvântul domnului deputat Dragoș-Fănică Ciobotaru.

## **Domnul Dragoș-Fănică Ciobotaru:**

## Bună ziua, dragi colegi!

Forma proiectului supusă dezbaterii astăzi este una, zic eu, acceptabilă și bună, atât pentru noi, ca parlamentari, cât și pentru obiectivul nostru de a atinge încă un jalon pentru aderarea la OCDE.

Proiectul inițial a fost dezbătut aproximativ 3-4 luni de zile și evident că erau anumite elemente pe care a trebuit să le corectăm, să le supunem atenției dumneavoastră, a fiecărui grup, și astăzi am ajuns la o formă care zic eu că este una decentă și bună și care și atinge obiectivul OCDE. În așa fel încât am scos din proiectul inițial orice întâlnire, am introdus doar întâlnirile pe marginea proiectelor deja depuse în Parlament; au fost scoase persoanele fizice, pentru că noi ne întâlnim aproape zilnic cu persoane fizice care au tot felul de idei și ne supun atenției foarte multe probleme, și au rămas doar persoanele juridice, cele care au un interes de a modifica sau de a sprijini o anumită lege. În așa fel încât proiectul de astăzi este unul care, în același timp, transparentizează activitatea noastră, dar ne și protejează de orice interpretări.

Știu că Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege. Vă invit și pe dumneavoastră.

Este foarte important să atingem acest jalon și sper să o facem, în așa fel încât în 2026 să intrăm în acest club select, OCDE, al democrațiilor și economiilor dezvoltate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Acestea au fost luările de cuvânt din partea inițiatorilor.

În continuare, îi dau cuvântul, pentru prezentarea raportului, domnului deputat Seres Dénes, președintele Comisiei pentru statut.

Vă rog, domnule deputat.

## Domnilor președinți,

## Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul introducerii unor reguli de transparență și acces corect la dezbateri și decizii la nivelul parlamentarilor, prin menționarea, de către aceștia, de fiecare dată, într-o platformă dedicată și disponibilă publicului larg – Registrul unic al transparenței intereselor (RUTI) –, a întâlnirilor avute cu persoane terțe pe marginea modificării/completării unor inițiative legislative.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menționată mai sus în ședința din 29 septembrie, la lucrările comisiei fiind prezenți, fizic și online, 10 din totalul de 11 membri.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – 7 voturi pentru, 3 împotrivă –, să propună plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor,

republicată, în forma propusă de inițiatori, cu amendamentele respinse prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituția României, republicată.

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord, pentru claritatea textului alin. (2) al art. 12: sintagma „persoanele terțe” se va citi „persoane terțe”.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Trecem la dezbateri generale. Avem mai mulți colegi înscriși.

Îi dau cuvântul domnului deputat Kelemen Hunor.

## **Domnul Kelemen Hunor:**

## Domnilor președinți, Stimați colegi,

Înainte de toate, susținem aderarea țării noastre la OECD. Dincolo de oportunitățile economice, investiționale, sigur că vom aparține unui club select.

Avem câteva criterii și, aici, astăzi, vorbim despre Legea RUTI.

Trebuie să vă spun că, dincolo de a susține aderarea țării noastre la OECD, acest proiect de lege este un proiect superficial, inaplicabil și este un proiect care n-are nicio legătură cu realitatea.

Asta nu înseamnă că nu susținem transparența totală pentru actul legislativ. Înseamnă că, dincolo de dublă măsură, fiindcă pentru ceilalți nu există acest criteriu, dar am înțeles că cei care vin mai târziu trebuie să răspundă altor criterii, lipsesc definițiile din acest proiect de lege.

Dacă definițiile nu sunt corecte...

, dacă definițiile nu sunt precise, orice lege lasă loc de interpretare. Și, dacă este interpretabilă o lege, se va interpreta în diferite moduri.

Nu este foarte bine definit ce înseamnă „întâlnirile online”.

E-mailul este „online”? WhatsAppul este „online”? Telefonul este „online”?

Deci, din acest punct de vedere, această lipsă, această ambiguitate va crea o grămadă de probleme și este o chestiune de timp până când cineva va fi încadrat în abuz de serviciu – nu a respectat legea.

Așa cum am văzut în 25 de ani, o astfel de lege care este inaplicabilă, la un moment dat, va cere o instituție, o autoritate, ceva care va controla parlamentarii. Se va întâmpla mâine-poimâine, e o chestiune de timp _(Aplauze.) –_ instituție, buget, personal, atribuții și rezultate.

Deci este o lege care poate fi corectată prin ghidul de aplicare.

Vom vota acest proiect de lege la votul final...

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului Velcescu Florin-Bogdan, din partea AUR.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere modul în care a decurs ședința de ieri din Comisia statutului sau, mai exact, de dezbatere a statutului, grupul parlamentar se va abține. Nu am înțeles câteva amănunte; le-am ridicat în cadrul comisiei. N-ați vrut să răspundeți la ele; ați votat tot timpul 7 – 3. Și anume: alin. (5) din art. 12: „Prin «persoane terțe» se înțelege orice reprezentant mandatat al unei societăți înființate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, societate cu obiect de activitate _advocacy_ ...” Nu vă supărați, nu există cod CAEN pentru așa ceva. „...societate cu obiect de activitate _public affairs_ ...”

Din nou, nu există cod CAEN pentru așa ceva; sau, dacă există, v-aș ruga sau v-am rugat, la momentul ăla, să le treceți în limba română.

Puteați foarte frumos să spuneți că e vorba de firme de lobby și de firme de consultanță – și se închidea discuția.

Prin ce-ați făcut aici, prin artificiul ăsta, practic, i-ați păcălit pe cei de la OCDE, spunându-le că am atins jalonul, fără să discutăm de fapt despre o lege a lobbyului.

Înțeleg, e în regulă, suntem pentru transparentizare, dar hai s-o facem cum trebuie!

Adică acest proiect de lege încalcă toate normele constituționale.

Să vedem ce-o să iasă în momentul în care o să înceapă abuzurile. Pentru că la un moment dat vă veți alerga între voi și veți spune: „Tu te-ai întâlnit!”; „Ba nu! Nu m-am întâlnit! Stai să mă uit în RUTI!”

Nu e în regulă. Aveți grijă!

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul, de asemenea, din partea Grupului AUR, domnului senator Petrișor Peiu.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sunt câteva motive pentru care ne vom abține să votăm acest proiect de lege.

În primul rând, dați-mi voie să le amintesc colegilor de la putere că în limba română organizația, pe care o tot invocă în incantații din astea ciudate, se numește OCDE, nu OECD. OECD sunt abrevierile din altă limbă.

În al doilea rând, vreau să spun că este o treabă făcută de mântuială și de aici lipsesc, de exemplu, cei care au influențat foarte mult câteva legi importante în România, și anume ambasadorii.

Sigur, v-ați oprit la societățile comerciale, dar ați uitat să puneți acolo ambasadorii.

Dau un singur exemplu: legea care reglementa impozitul pe câștigurile extraordinare, așa-numita „taxă” de solidaritate din industria de țiței și gaze, a fost modelată cu intervenția ambasadorilor.

În al doilea rând, scoateți din cei care pot să influențeze procesul legislativ și care ar trebui să fie cunoscuți de opinia publică președinții de consilii județene și primarii, care fac un lobby mai ceva ca orice firmă de lobby.

După care sigur că este interesant de comentat – fără legătură cu acest proiect făcut de mântuială, fără legătură aparentă, juridică – faptul că, din ultimele opt întâlniri pe care președintele OMV le-a avut cu Președintele României, numai trei au fost făcute publice și niciuna din întâlnirile cu ministrul energiei sau cu ministrul finanțelor ale aceluiași președinte OMV nu au fost făcute publice.

De asemenea, îi dau cuvântul domnului senator Silviu Dorin Petrea.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am un singur cuvânt pentru această lege: dictatură. Asta vreți să ne impuneți o dictatură, pe față, pe spate...

Important e să știți exact ce avem de făcut.

Haideți să vă spun un lucru! Fiecare dintre voi, cei care aveți Facebook, TikTok, intrați în legătură cu cetățenii; poate unii cu 100, poate unii cu doi, trei; fiecare dintre cetățenii care v-au votat și care v-au trimis aici, în parlamentul ăsta, v-au votat să vă spună, să vă sugereze ce avem de schimbat, ce avem de pus în plus și de modificat la anumite legi; noi nu suntem ai noștri.

Iar, dacă vorbesc cu un coleg de-al meu, se poate interpreta că el mă influențează pe mine și eu pe el.

Oameni buni, despre ce vorbim?

Trebuie să ne oprim cu dictatura asta pe care încercați, punct cu punct, să o insinuați și să înțelegeți un lucru: suntem trimiși aici de către cetățeni; cu ei stăm de vorbă, indiferent dacă ei sunt reprezentanți ai unor companii, ai unor federații, ai unor sindicate.

Zilele trecute, în cadrul Comisiei pentru finanțe, bănci – să vă dau un singur exemplu –, la Senat, au venit asociațiile protecției consumatorilor și ne-au rugat să le susținem niște puncte de vedere.

Împreună cu colegii noștri, au adoptat acele puncte de vedere.

Oameni buni, cetățenii ne-au trimis aici; noi ne facem treaba, nu stăm toată ziua să ne punem cu cine ne întâlnim pe RUTI.

Acest lucru, cu OCDE-ul..., ați înnebunit pe toată lumea. Am observat că acest guvern și-a schimbat stăpânii. Până acum luam foaia scrisă de la FMI, acum o luăm de la OCDE, unde nu suntem încă membri.

Luați-o mai încet cu OCDE-ul ăsta și nu-l puneți la orice lege pentru că așa ne-a zis OCDE-ul, că nu ne interesează! Haideți să vedem cum facem să luptăm pentru cetățeni și pentru România, nu pentru alții!

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei senator Nadia-Cosmina Cerva.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

În primul rând, achiesez la observațiile colegului de la AUR cu privire la punctul 5. Parlamentul României are obligația să facă legi în limba română, pentru poporul român, nu cu traduceri copiate, neadaptate, din alte limbi.

Așa cum spunea și colegul meu, acele societăți despre care se vorbește la punctul 5, adică reprezentanții lor, nu există în Nomenclatorul codurilor CAEN din România; nu există acele societăți. Nu știu unde veți încadra reprezentanții acelor societăți.

În ceea ce privește obligația parlamentarului de a se înregistra într-un registru, care este în subordinea Guvernului, nu face decât să băgăm Parlamentul sub Guvern.

Citiți cu atenție proiectul înainte să aplaudați!

Doi, interdicția de a lua legătura cu reprezentantul unei persoane juridice care nu se înscrie în acest registru, pentru că nu are sancțiune dacă nu se înscrie: eu nu pot să-l oblig pe reprezentantul acelei persoane juridice să se înscrie, pentru că nu există sancțiune. Ei, pentru mine, parlamentar, există sancțiune dacă eu iau legătura cu el, el neînscriindu-se în registru!

Acesta este un mandat imperativ.

Am vrut..., dar nu știu cât timp avem, dar vă rog să citiți istoricul mandatelor imperative, să vedeți ce țări au avut mandat imperativ.

Și vă spun doar atât: regimurile comuniste au avut mandate imperative.

Cu acest proiect, în forma asta, prin care îmi interziceți mie – și mă sancționați – să iau legătura cu oricine, că e reprezentant al persoanei juridice, că e reprezentant al unui ONG, nu faceți decât să transformați mandatul parlamentarului într-un mandat imperativ, ceea ce Constituția României vă interzice, deciziile Curții Constituționale vă interzic.

Îi dau cuvântul domnului Cristian-Emanuel Cîmpan. Vă rog.

## **Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:**

Domnilor președinți, Stimați colegi,

Fac parte din Comisia specială OCDE și a fost discutat acest proiect în comisie.

Pot să spun... Categoric, pot fi aduse modificări, însă astăzi avem în dezbatere un proiect de lege care știți ce vizează? Întărirea transparenței și responsabilității la nivelul Parlamentului României.

Prin această modificare, practic, se propune instituirea Registrului unic al transparenței intereselor, un instrument esențial pentru ca cetățenii să aibă acces real și corect la dezbaterile și deciziile noastre.

Acest proiect nu este doar o formalitate legislativă, ci putem să spunem că este un pas concret spre implementarea recomandărilor internaționale ale Grupului de lucru OCDE privind integritatea publică – și se tot vorbește de combaterea corupției.

Cu alte cuvinte, este un pas înainte pentru ca Parlamentul României să devină mai deschis, mai responsabil și mai aproape de cetățeni.

Votul pentru adoptarea acestui proiect înseamnă că ne asumăm să lucrăm împreună în lumina transparenței și să consolidăm încrederea românilor în instituțiile democratice.

Vă invit, așadar, să susținem acest demers printr-un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Daniel-Paul-Romeo Gheorghe.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Bună ziua, domnilor președinți! Bună ziua, stimați colegi!

Ordinea corectă era următoarea: Legea lobbyului și, după, această platformă. Poate constitui o lege separată, și nu o modificare simplă de statut.

Susțin aderarea la OCDE, cu toate că ordinea adoptării modificărilor legislative nu are niciun fel de logică.

Această modificare poate fi atacată oricând la Curtea Constituțională.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul, din partea Grupului SOS România, doamnei Verginia Vedinaș. Vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Domnilor președinți de ședință, Dragi colegi,

Voi face câteva precizări cu privire la motivele care ne-ar îndritui pe toți să reflectăm atunci când vom da votul.

Primul dintre ele: conform normelor de tehnică legislativă și principiilor consacrate de cele două Curți Europene, legea trebuie să fie predictibilă, să fie previzibilă.

Există o întreagă jurisprudență a Curții Constituționale care declară, pe aceste argumente, legi neconstituționale.

Însăși puterea, prin reprezentanții săi, a remarcat faptul că proiectul de lege are multe vicii sub acest aspect.

În al doilea rând, trebuie să facem distincție între parlamentari, ca demnitari, și alte categorii de demnitari.

S-a spus aici, extrem de convingător, că parlamentarii se află în slujba poporului, nu în slujba unor autorități, indiferent care ar fi acestea.

Trei, ne-am învățat, de 35 de ani, că, dacă organismele străine ne cer ceva, dacă ne cer să lătrăm, începem să lătrăm cu toții.

Trebuie să facem distincția între transpunerea în legislația internă a unor norme și rezonabilitatea reglementărilor și respectarea exigențelor pe care ni le-am asumat ca stat membru al Uniunii Europene.

Există, din nou vă spun... Și am avut o experiență cu legea privind declararea averilor, vă amintiți, 20 de ani a funcționat într-un anumit fel, după care Curtea Constituțională a zis că nu e constituțional modul în care funcționează.

Pentru aceste considerente, ne vom abține. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Gheorghe Vela.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimați colegi,

Eu vă propun să vedem și partea bună a lucrurilor și să nu fim atât de pesimiști. Transparența este un lucru bun pentru toată lumea, și pentru cetățeni, și pentru parlamentari.

Cui îi este frică de transparență? Celor care au ceva de ascuns, parlamentarilor care vor să ducă o viață căldicică, să nu se întâlnească cu cetățenii sau cetățenii să știe foarte puține despre ei.

Oamenii care sunt cinstiți, oamenii care sunt onești nu se sperie de transparență. Din contră, doresc să arate celorlalți ce fac pentru comunitățile lor.

Dar celor care doresc să stea poate mai mult în întuneric le este frică de transparență.

Și Hristos spune: cel care are lucruri bune trebuie să le aducă la lumină. De aceea, eu cred că este un proiect binevenit. Cetățenii vor avea, prima dată, de câștigat, iar noi vom fi mai responsabili, pentru că lumea vede ce facem, și în numele cetățenilor, și mai ales cum ne facem treaba în Parlament. Vă mulțumim frumos.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să-mi spuneți, domnule lider de grup, pe ce procedură și ce doriți să spuneți.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vrem să dăm un vot pentru îndeplinirea jaloanelor de aderare la OCDE, însă, pentru a avea în față o lege în limba română și o lege fără riscuri de constituționalitate, vă rugăm să supuneți la vot o retrimitere, pentru o săptămână, la Comisia comună pentru statut, iar apoi să votăm cu toții această lege de care spunem că este nevoie, dar într-o formă corectă.

Mulțumesc.

Am înțeles. Îi dau cuvântul doamnei senator Violeta Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Vă mulțumesc frumos.

Și, încă o dată, vreau să vă asigur că am auzit tot ce ați spus și ce ați sugerat, urmând să perfectăm, dacă sunt lucruri de schimbat, în continuare.

Însă intervenția mea de acum este despre subiectul de fond al acestui registru unic al transparenței intereselor. Este despre transparență.

Chiar nu cred că trebuie să aveți vreo frică că se întâmplă ceva dintr-o simplă menționare, așa cum se întâmplă la Parlamentul European, așa cum se întâmplă în alte instituții europene, în parlamente europene.

Chiar nu văd de ce avem reținere ca orice companie, orice sindicat, orice patronat, oricine dorește să aibă acces la dumneavoastră, să vă prezinte un punct de vedere, să cunoască că și concurența a avut acces la dumneavoastră și să poată să vă prezinte acel punct de vedere.

Este despre transparența și accesul tuturor celor care au, prin mijloace democratice, să vă prezinte un punct de vedere, informațiile urmând să fie afișate – lucru de care chiar am toată încrederea că n-aveți de ce să vă temeți.

Dacă sunt reglaje de făcut în ghidurile care se vor face ulterior, în toate discuțiile pe care le vom avea și mă voi implica să le am cu staffurile dumneavoastră, cu toți cei interesați, le vom face.

Rețineți că, pe de o parte, companiile și toți cei incluși în definiția pe marginea căreia mai putem discuta și ulterior, în funcție de cum arată reacțiile în implementare, se înregistrează cu o serie de date pe care e normal să le prezinte, pentru a se putea face legătura cu domeniul lor de activitate, iar dumneavoastră faceți o simplă mențiune, o simplă mențiune, o frază – denumirea respectivei societăți și actul normativ pe marginea căruia vi s-a solicitat întrevederea. Nu se scrie nimic mai lung, nu se scrie nimic _in extenso._ Nu cred că este o problemă, atâta vreme cât acceptăm reguli de transparență și în Parlamentul României.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Vă mulțumesc.

Vă supun la vot propunerea liderului deputaților AUR, de retrimitere o săptămână la comisie.

Stimați domni președinți, Onorată Cameră și onorat Senat,

Avem două propuneri și două amendamente la „respinse”.

Una se referă la spațiul online, care, după părerea noastră, nu poate fi în forma propusă susținută. Și anume, dacă cineva îți trimite un e-mail de la o persoană terță, dacă nu este cumva înregistrată în RUTI și ai citit e-mailul, cum îl mai ștergi din memorie? Pentru că asta ar însemna să nu ții cont de ceea ce ți-a trimis pe e-mail.

Deci, după părerea noastră, asta nu poate funcționa. Și punem punct, practic, la alin. (6), la: „...desfășurate la sediul Parlamentului, la sediile birourilor parlamentare din circumscripții” – și aici punct. Restul ar urma să fie șters.

Vă prezint ambele amendamente, o singură dată.

Iar următoarea modificare se referă la planificarea prealabilă.

În cazul întâlnirilor desfășurate fără o planificare prealabilă, dacă ești la o conferință și cineva te abordează și vrea să-ți spună o problemă, tu spui: domnule, nu pot, pentru că trebuie să verific dacă ești în RUTI, dacă ești înregistrat sau nu.

Și ce faci cu aceste tipuri de înregistrări?

Și, dacă ți-a spus punctul de vedere, cum îl mai înregistrezi?

Deci sunt probleme, după părerea noastră, de aplicabilitate a acestei inițiative.

Vă mulțumim.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc. Supun la vot cele două, pe rând.

Primul amendament susținut de domnul deputat.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 30 septembrie 2025, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, adoptată în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii.

## Continuăm lucrările.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Solicitarea Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, cu privire la aprobarea înființării pe teritoriul național a Comandamentului Nodului Logistic – România (Logistic Enabling Node – Romania/LEN-R), cu statut de comandament aliat, ca parte componentă a Comandamentului Misiunii de Asistență de Securitate și Instruire NATO – HQ NSATU.

Solicitarea Președintelui, proiectul de hotărâre și raportul comun al Comisiilor pentru apărare au fost distribuite și afișate pe paginile de internet ale celor două Camere.

Are cuvântul doamna senator Nicoleta Pauliuc, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun și a proiectului de hotărâre.

Vă rog, doamnă președinte.

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

În urma ședinței din 17 septembrie 2025, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au sesizat Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională reunite din Camera Deputaților și din Senat cu scrisoarea domnului Nicușor-Daniel Dan, Președintele României, prin care propune Parlamentului României aprobarea înființării pe teritoriul național a Comandamentului Nodului Logistic – România, pentru întocmirea raportului comun și a proiectului de hotărâre a Parlamentului, în vederea înscrierii în proiectul ordinii de zi a proximei ședințe comune a celor două Camere.

Scrisoarea domnului Nicușor-Daniel Dan, Președintele României, prevede următoarele:

– Pe fondul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, respectiv al efectelor asupra capacității de apărare a forțelor armate ucrainene, la Summitul NATO de la Washington din 10 iulie a.c. s-a decis înființarea unei misiuni de asistență de securitate și instruire NATO pentru Ucraina.

– În primăvara anului 2024, pe fondul evoluției agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, autoritățile aliate au inițiat demersurile pentru lansarea unei misiuni sub conducerea NATO, în sprijinul Ucrainei. Aceste demersuri s-au concretizat în cadrul Summitului de la Washington, când șefii de stat și de guvern reuniți în cadrul Consiliului Atlanticului de Nord au decis lansarea misiunii de asistență de securitate și instruire NATO pentru Ucraina.

– Obiectivul misiunii este coordonarea, sub comanda Comandantului Suprem Aliat din Europa (SACEUR), a asistenței în domeniul securității pentru Ucraina și sprijinirea creșterii interoperabilității armatei ucrainene, fără angajarea NATO ca parte la conflict.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Dacă sunt intervenții de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt.

- Adoptat. Preambul?

Nu sunt. Adoptat. Articol unic?

De asemenea, adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate,

și un vot „nu votez”, hotărârea a fost adoptată.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Având în vedere că la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcție, care se fac prin vot secret cu buletine, pentru a câștiga timp, vă propun ca fiecare punct să fie dezbătut separat, iar voturile pentru aceste numiri să fie exprimate concomitent.

Astfel, vom face un singur apel nominal și vom primi două buletine de vot pentru ambele numiri înscrise pe ordinea de zi. Dacă sunt obiecții la această propunere? Dacă nu sunt, vă

Așadar, trecem la punctul 13.

## **Doamna Doina-Elena Federovici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi face apelul nominal și rog colegii senatori să răspundă cu apelativul „prezent”.

|apelativul „prezent”.|| |---|---| |Bolojan Ilie-Gavril|absent| |Cseke Attila-Zoltan|absent| |Predoiu Marian-Cătălin|absent| |Tánczos Barna|prezent| |Abrudean Mircea|prezent| |Aldea Valentina-Mariana|prezentă| |Alexandru Victoria-Violeta|prezentă| |Anghel Răzvan-Paul|prezent| |Anisie Monica-Cristina|prezentă| |Antal István-Loránt|prezent| |Barcari Dorina|absentă| |Bem Cristian|prezent| |Bică Andra|prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Bochileanu George-Cătălin|prezent| |Bodea Marius|prezent|

|Borțun Ștefan|prezent| |---|---| |Bota Gheorghe-Ioan|prezent| |Buzatu Oana-Constantina|prezentă| |Carp Ionel|prezent| |Doamna senator Barcari este prezentă.|| |Mergem mai departe.|| |Cașcaval Dan|absent| |Catana Claudiu-Daniel|prezent| |Cazanciuc Robert-Marius|absent| |Cernic Sebastian|prezent| |Cerva Nadia-Cosmina|prezentă| |Chelaru Mircia|prezent| |Chertif Costache|prezent| |Cibu Deaconu Ruxandra|prezentă| |Ciuperceanu Ionuț-Ciprian|prezent| |Cîmpeanu Sorin-Mihai|absent| |Constantinescu Rodica|prezentă| |Corlățean Titus|absent| |Coșa Silviu-Iulian|absent| |Coteț Mihai|prezent| |Császár Károly Zsolt|prezent| |Cușnir Rodica|prezentă| |Darău Ambrozie-Irineu|prezent| |Dîrlău Andrei-Emil|prezent| |Dobra Elena-Adelina|absentă| |Dogariu Eugen|prezent| |Dumitrescu Cristina-Gabriella|absentă| |Dunca Marius-Alexandru|prezent| |Federovici Doina-Elena|prezentă| |Fejér László-Ődőn|prezent| |Fenechiu Cătălin-Daniel|absent| |Floroiu Ionel|prezent| |Flutur Gheorghe|absent| |Fodoca Liviu-Iulian|prezent| |Geamănu Ștefan|prezent| |Gheorghe Daniel-Paul-Romeo|prezent| |Ghinea Cristian|prezent| |Ghiță Robert-Daniel<br>Graur Cătălin|prezent<br>prezent| |Horga Maria-Gabriela<br>Humelnicu Marius|absentă<br>prezent| |Iacob Constantin-Ciprian|prezent| |Jianu Florin-Nicolae|absent| |Jitaru Ovidiu|prezent| |Kondor Ágota<br>Kovács Maté|absentă<br>prezent| |Lavric Sorin|prezent| |Manea Dumitru|absent| |Marian Călin-Petru|prezent| |Mazilu Liviu-Lucian|prezent| |Mălăiescu Luca|prezent| |Mărginean Lucian|prezent| |Mihai Daniela|prezentă| |Mircescu Ion-Narcis|prezent| |Mîndru Cătălin-Emil|prezent| |Mohan Aurel-George|prezent| |Moise Sorin|prezent| |Neagu Nicolae|absent| |Negoi Eugen-Remus|absent| |Negru Corneliu|prezent| |Nicula Mircea-Cristian|prezent| |Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin|absent| |Novak Levente|prezent| |Onea Olga|absentă| |Oprinoiu Aurel|absent| Orban Carmen prezentă Parasca Teofil absent Pauliuc Nicoleta prezentă Păduraru Răducu-Adrian prezent Pălărie Ștefan prezent Păsculescu Veta prezentă Păucean-Fernandes Luminița absentă Păun Ana-Cynthia-Ioana absentă Peia Ninel prezent Peiu Grigore-Adrian prezent Peiu Petrișor-Gabriel prezent Petre George-Cezar prezent Petrea Dorin-Silviu prezent Pintea Paul-Ciprian prezent Plăeșu Laurențiu prezent Potecă Vasilică prezent Presură Alexandra absentă Puiu Ovidiu absent Răcuci Claudiu-Vasile absent Resmeriță Cornel-Cristian prezent Robe Liviu Sorin absent Roman Marius-Valentin absent Rujan Ion-Cristinel prezent Rus Vasile-Ciprian prezent Rusu Ioan-Cristian prezent Rusu Petrică Lucian prezent Sandu Mircea-Ionuț prezent Sava Clement prezent Silegeanu Cătălin prezent Spau Dumitru prezent Spătaru Elena-Simona prezentă Stan Ioan absent Stănescu Paul absent Stelea Niculina prezentă Stoica Ciprian-Titi absent Stoiciu Victoria prezentă Streinu Cercel Adrian prezent Stroe Felix prezent Șipoș Eugen-Cristian prezent Șipoș Sorin-Gheorghe absent Ștefănache Gheorghe prezent Ștefănescu Daniela prezentă Doamna Ștefănescu a revenit în sală? Era în sală. Absentă.

Ștefănescu Daniela dacă a revenit în sală?

Este?

Prezentă.

Tasnadi Istvan-Szilard prezent Tănăsescu Alina-Elena absentă Turos Lóránd prezent Țepeluș Laurențiu-Cristinel prezent Varga Glad-Aurel absent Vasile Marian prezent Vântu Cristian absent Vela Gheorghe prezent Veștea Mihail absent Vlahu Nicolae prezent Vlașin Sorin prezent Vlăescu Virgiuliu-George prezent Zamfir Daniel-Cătălin prezent Onea Olga, prezentă. Robe Liviu Sorin, prezent. Mulțumim.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

În continuare, invit doi colegi chestori ai Camerei Deputaților pentru a înmâna buletinele de vot.

Domnule deputat Romeo Lungu?

Nu sunteți. Doamna Simona Bucura-Oprescu? Mulțumesc.

De asemenea, o invit pe doamna deputat Silvia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaților, pentru a citi lista colegilor.

|**Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**|| |---|---| |Votați și vă citesc. Văd că ați votat.|| |Marian Neacșu|absent| |Liviu-Ionuț Moșteanu|absent| |Ciprian-Constantin Șerban|absent| |Radu Marinescu<br>Radu-Dinel Miruță<br>Alexandru-Florin Rogobete<br>Oana-Silvia Țoiu<br>Diana-Anda Buzoianu<br>Florin-Ionuț Barbu<br>Petre-Florin Manole<br>Bogdan-Gruia Ivan<br>Adomnicăi Mirela Elena<br>Albu Dumitrița<br>Alecsandru Marius-Nicolae|absent<br>absent<br>absent<br>absentă<br>absentă<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezentă<br>absentă<br>prezent| |Alecu Robert|absent| |Amet Varol|absent| |Andrei Alexandru-Ioan|absent| |Andrei Cosmin|absent| |Andronache Gabriel<br>Andrușcă Lucian-Nicolae<br>Artimon Dan-Cătălin<br>Atanasiu Corina<br>Avrămescu Ștefăniță-Alin<br>Baciu Romică-Andrei<br>Badea Nelu-Valentin<br>Badiu Georgel<br>Balan Ioan|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent, a votat<br>absent<br>prezent, a votat<br>absent<br>absent| |Bara Nicolae-Adrian|absent| |Barstan Tiberiu-Claudiu|prezent| |Baș Ana-Marcela|prezentă| |Băișanu Ștefan-Alexandru|prezent| |Becali George|absent| |Bejinariu Eugen|prezent| |Bende Sándor<br>Berescu Monica-Elena<br>Biro Daniel-Răzvan, prezent, a votat<br>Biró Rozália-Ibolya<br>Blaga Daniel-Codruț<br>Bode Lucian Nicolae<br>Bogdan Ionel-Ovidiu<br>Bogdănel Lucian-Gabriel<br>Bordian Alexandru<br>Borș George-Mădălin<br>Boșutar Tiberiu-Nicolae<br>Botez Mihai-Cătălin|prezent<br>prezentă<br>domnul deputat.<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent, a votat<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bouda Ștefan|absent| |Bruynseels Ramona-Ioana|prezentă, a votat| Bucur Ariana-Oana prezentă Bucura-Oprescu Simona prezentă Budacă Vasile prezent Domnul deputat Bara este prezent. Budăi Marius-Constantin prezent Buican Cristian absent Bulai Iulian absent Bulearcă Marius-Felix absent Burduja Sebastian-Ioan absent Butură Cristina-Irina prezentă, a votat Cadar Răzvan-Olimpiu prezent Caragață Florin prezent Câciu Adrian prezent Cernit Maria prezentă Chilat Crina-Fiorela prezentă Chirilă Virgil Alin prezent Chiriță Răzvan-Mirel prezent Ciobanu Adrian-Virgil absent Ciobotaru Dragoș-Fănică prezent Ciocan Doinița prezentă Ciolacu Ion-Marcel absent Ciornei Daniel-Cătălin, prezent, a votat domnul deputat. Ciortea Răzvan-Iulian prezent Ciubuc Ciprian absent Ciucă Liviu-Bogdan prezent Ciunt Ionel prezent Cîmpan Cristian-Emanuel prezent Cîmpean Ovidiu-Vasile prezent Cîmpianu Andreea-Petronela absentă Cîrligea Florin-Eugen absent Cîrligeanu Ariadna-Elena, prezentă, a votat doamna deputat.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

În conformitate cu art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune, invit doamnele și domnii membri ai celor două Birouri permanente în sala de ședință a Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru constatarea rezultatului, întocmirea și semnarea procesului-verbal.

Da, domnul deputat Toma s-a întors pentru a vota și este prezent – pentru stenogramă.

## DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Reluăm lucrările și o invit pe doamna senator Doina Federovici, secretar al Senatului, pentru a prezenta rezultatul votului.

## **Doamna Doina-Elena Federovici:**

Mulțumesc, distinsă doamnă președinte de ședință. Proces-verbal pentru alegerea unui membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului

pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii de alegere a domnului deputat Mina Marian în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, au constatat următoarele:

- numărul total al deputaților și senatorilor – 464;

- numărul deputaților și senatorilor prezenți – 292;

- numărul total de voturi exprimate – 291;

- numărul de voturi anulate – zero;

- numărul total de voturi valabil exprimate – 291, din care:

- voturi pentru – 290; voturi contra – unu.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de deputați și senatori, au fost prezenți 292, din care 291 au votat pentru numire, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea domnului deputat Mina Marian în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.

Și voi da citire și celui de-al doilea proces-verbal.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la alegerea unui membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii de alegere a domnului deputat Grofu Daniel în calitatea de membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității SIE, au constatat următoarele:

Încheiat astăzi, 30 septembrie 2025. Mulțumesc, doamnă președinte.

Mulțumesc.

Stimate colege, Stimați colegi,

Parlamentul României a hotărât numirea în funcții potrivit voturilor exprimate.

Trecem la depunerea jurământului de către noii membri ai Comisiei SIE și ai Comisiei SRI.

Aceștia vor rosti textul jurământului cu mâna pe Constituție și Biblie, îl vor semna și îl vor depune la președintele de ședință. Îl invit la tribună pe domnul deputat Grofu Daniel, noul membru al Comisiei SIE.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Cu mâna pe Constituție!

## **Domnul Daniel Grofu:**

## Vă mulțumesc. Jurământ

Eu, Grofu Daniel, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe, jur să apăr interesele României și să respect Constituția și legile țării.

Jur că, atât pe timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia, voi păstra secretul asupra documentelor, datelor și informațiilor, considerate ca atare de lege de care voi lua cunoștință în exercitarea atribuțiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei Securități și că nu fac parte din cadrele Serviciului de Informații Externe sau ale altor servicii secrete de informații.

## Deputat Grofu Daniel.

Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marian Mina, pentru a depune jurământul, noul membru al Comisiei SRI.

## **Domnul Marian Mina:**

Eu, Marian Mina, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor și informațiilor de care voi lua cunoștință în exercitarea atribuțiilor, atât pe timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securități și că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informații sau ale altor servicii secrete de informații.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Felicitări, dragi colegi, și succes în activitate!

La punctul 15 al ordinii de zi este înscrisă Informarea din partea Președintelui României, interimar, domnul Ilie-Gavril Bolojan, cu privire la aprobarea trimiterii a două aeronave cu capabilități logistice și pentru stingerea incendiilor de pădure, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, pentru stingerea incendiilor de pădure din vecinătatea Ierusalimului.

Informarea a fost afișată pe paginile de internet. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Mulțumesc.

Am luat act de această informare.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13:26._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653172]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/13.X.2025 conține 24 de pagini.**

Prețul: 144 lei