Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·1 octombrie 2025
Camera Deputaților · MO 119/2025 · 2025-10-01
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică intitulată „Spitalul Regional Monobloc de Copii din Cluj este o prioritate națională ce nu poate fi abandonată”; – Grațiela Leocadia Gavrilescu – declarație politică intitulată „Consultarea nu trebuie să fie o formalitate!”; – Bogdan-Andrei Toader – declarație politică despre „Politici coerente pentru protejarea seniorilor vulnerabili din România”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică pe teme de actualitate; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „România, desconsiderată de proprii săi conducători”; – Valeriu Munteanu – declarație politică având titlul „Republica Moldova: de la confirmarea drumului european la deschiderea drumului spre NATO”; – Sorin Năcuță – declarație politică având ca subiect „Tragedia de la Spitalul de Copii «Sf. Maria» din Iași și ipocrizia politică în fața sănătății publice”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică intitulată „Alegerile din Republica Moldova – o victorie a democrației”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Măi rusule, nu spera, Moldova nu e a ta!”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „Rusia a pierdut bătălia din Moldova, dar războiul hibrid continuă”; – Ana-Marcela Baș – declarație politică având titlul „Salvați Delta Dunării!”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Curajul tăcut al credinței”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică având ca subiect puternica susținere a orientării proeuropene a cetățenilor Republicii Moldova; – Ionel Ciunt – declarație politică prilejuită de Ziua internațională a persoanelor vârstnice și intitulată „Respect pentru seniorii României”; – Romeo-Daniel Lungu – declarație politică având titlul „România trebuie să rămână un partener loial al Republicii Moldova, pe drumul european”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică având subiectul „Șantierul Naval din Galați reprezintă o oportunitate strategică pentru România și pentru securitatea regională”;
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (Pl-x 124/2025; rămasă pentru votul final)
· Declarații politice
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Consultare europeană · Trimis la votul final
· Consultare europeană · Trimis la votul final
· Consultare europeană · Trimis la votul final
· Consultare europeană · Trimis la votul final
· Consultare europeană · Trimis la votul final
73 de discursuri
## Bună dimineața!
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 1 octombrie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.
Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.
Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.
În ședința din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: 3 deputați – PSD, 3 deputați – AUR, 3 deputați – PNL, doi deputați – USR, doi deputați – SOS, doi deputați – POT, un deputat – UDMR, un deputat – minoritățile naționale, un deputat neafiliat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat RemusGabriel Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația mea de astăzi este legată de Spitalul Regional Monobloc de Copii din Cluj, care este o prioritate națională și regională ce nu poate fi abandonată.
Astăzi ridic în fața dumneavoastră o temă de maximă importanță pentru comunitatea clujeană și pentru întreaga țară și regiune: finalizarea Spitalului Regional Monobloc de Copii din Cluj. Decizia de a exclude acest obiectiv strategic de la finanțarea prin PNRR este profund injustă, lipsită de viziune și contravine în mod direct interesului public.
Un asemenea spital nu este doar un simplu obiectiv de infrastructură medicală, ci o investiție de suflet, o investiție în viață. Vorbim despre o unitate medicală care ar urma să deservească sute de mii de copii din întreaga Transilvanie, și nu numai. Într-un sistem sanitar unde spitalele de pediatrie funcționează, de cele mai multe ori, în clădiri vechi, depășite și total nepotrivite pentru nevoile actuale, acest proiect reprezintă o șansă unică de modernizare și de aliniere la standardele europene.
Sănătatea copiilor nu poate fi victima birocrației! În calitate de deputat de Cluj, cer Guvernului și autorităților responsabile să revizuiască urgent această decizie și să readucă proiectul în centrul priorităților naționale și regionale. România are obligația să își respecte copiii și să le ofere condiții decente pentru tratament și îngrijire medicală.
Este inadmisibil ca, în timp ce discutăm despre digitalizare, tranziție verde și proiecte de anvergură europeană, să punem pe loc secundar sănătatea celor mai vulnerabili dintre noi. Copiii nu pot aștepta după proceduri
## Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Grațiela Leocadia Gavrilescu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:**
Bună dimineața, domnule președinte și dragi colegi! Declarația politică de astăzi are un titlu elocvent – „Consultarea nu trebuie să fie... o formalitate!”.
În aceste zile, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pregătește, procedural, două proiecte, menite să fie puse în operă, „întocmai și la timp”, potrivit exigențelor Uniunii Europene.
Acestea se referă, în rezumat, la extinderea actualelor arii protejate și la desemnarea de zone de protecție strictă, care să acopere 10% din suprafața României, atât terestru, cât și marin.
Este vorba despre Strategia „Biodiversitate 2030”, despre jaloane asumate prin PNRR, dar, de data aceasta, nu o să vă rețin cu detalii tehnice, pentru că timpul nu îmi permite, ci o să vă rog să fiți foarte atenți și să îi informați pe toți primarii din circumscripțiile dumneavoastră electorale în legătură cu ceea ce ne așteaptă!
Ați auzi deja, despre lilieci, despre gâze, despre urși, despre lostrițe, despre castori – personaje reale sau doar imaginare, care au întârziat, scumpit, stopat sau distrus obiective de infrastructură. Și știți și câte probleme avem la finalizarea amenajărilor hidrotehnice, deși sunt declarate obiective de siguranță națională de CSAT!
Ei bine, acestea sunt o nimica toată față de ceea ce se pregătește!
Știți ce ar putea însemna, dacă nu suntem atenți, extinderea suprafețelor actualelor arii protejate și mai ales înființarea unor zone de protecție strictă, înconjurate, la rându-le, de zone-tampon și culoare de legătură?
Paralizarea oricăror activități economice în acele zone! Înfrângerea dreptului de proprietate al fiecărui localnic, fără vreo speranță de a fi despăgubit în vreun fel!
Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat BogdanAndrei Toader, Grupul parlamentar al PSD.
Bună dimineața, domnule președinte!
Stimați colegi,
Astăzi, 1 octombrie, sărbătorim Ziua internațională a persoanelor vârstnice – un prilej de recunoștință pentru cei care au clădit România de astăzi.
Dar trebuie să privim cu realism situația multor seniori. Facturi, alimente, medicamente – toate apasă greu pe bugetul unei pensii mici. Pentru prea mulți, bătrânețea înseamnă grija zilei de mâine, nu liniște și demnitate.
Faptul că, în decembrie, pensionarii cu venituri reduse ar putea primi ajutoare suplimentare, în valoare de 400 de lei, este un lucru îmbucurător.
Totuși, acestea reprezintă doar o soluție temporară. România are nevoie de politici stabile, consecvente, care să le garanteze vârstnicilor siguranța și respectul pe care îl merită.
De aceea, fac apel la Guvern și la premierul Ilie Bolojan să trateze această temă cu responsabilitate maximă. Nu
vorbim doar de beneficii sociale, ci de respectul datorat celor care au muncit o viață întreagă.
PSD susține întărirea programelor pentru vârstnici și mecanisme clare prin care sprijinul să ajungă rapid și corect la beneficiari. Ca deputat social-democrat, consider că respectul față de persoanele vârstnice este o datorie morală și instituțională. Este nevoie de o abordare integrată: nu doar de sprijin financiar, ci și de servicii medicale mai accesibile, programe de prevenție și de îngrijire la domiciliu. În același timp, seniorii nu trebuie priviți doar ca beneficiari de ajutoare, ci ca resurse de experiență și înțelepciune pentru comunitățile din care fac parte. Prin centre integrate comunitare, activități culturale și programe educaționale intergeneraționale, putem crea contexte în care seniorii să rămână activi, respectați și implicați în viața societății.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat FlorinBogdan Velcescu, Grupul parlamentar al AUR.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am văzut ieri cum domnul președinte al țării noastre, România, era puțin „plecat de acasă”. Puțin plecat de acasă și ușurel confuz, pentru că, evident, e ușor.
Nu vreau să mă gândesc ce a fost în sufletul unui militar când a văzut aceste scene. Acel militar care se gândește dacă va mai primi pensie în noiembrie sau în decembrie.
Nu vreau să mă gândesc ce este în sufletul unui pensionar care se apropie, eventual, de ziua pensionării și află că nu mai are toți banii din pilonul II și III sau, mai bine zis, că nu mai are acces la ei.
Nu vreau să știu ce este în sufletul românului când se gândește că luna viitoare s-ar putea să avem inflație de 13%.
Aș vrea să văd PNL-ul și USR-ul, că de la PSD n-am pretenții, cum motivează ei această inflație.
Vă atrag atenția că în noiembrie 2022 inflația era lejer spre 15%.
Dacă ne îndreptăm în acea direcție și nu se iau măsuri clare pentru stoparea inflației, degeaba veniți cu pomeni electorale, degeaba veniți cu măsuri de austeritate, pentru că se vor topi instant.
Aș vrea să văd cum explicați unuia ca mine, de 35 de ani, din generația ’90, cum să mai vină el să cotizeze la pilonul III de pensii, de exemplu, că la pilonul II n-are de ales, acolo e obligatoriu.
Vreau să văd cum îmi explicați mie sau, mai bine zis, generației mele că ar fi foarte indicat să ne punem banii deoparte în pilonul III.
Vă atrag atenția că inflația bate randamentul acestor instrumente financiare. Ar trebui să avem multe de dezbătut pe subiectul ăsta, dar nu văd o discuție reală în statul nostru despre așa ceva. În schimb, văd despre ajutoare către Ucraina, ajutoare către Republica Moldova.
## Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat ȘtefănițăAlin Avrămescu, Grupul parlamentar al AUR.
Bună dimineața, domnule președinte! Vă mulțumesc.
Dacă ar fi să îi dau un titlu declarației politice, acesta ar fi „România, desconsiderată de propriii săi conducători”.
Pe 1 octombrie, în mod normal, începe anul universitar. Poate că unii dintre ai noștri conducători nu ar strica să mai meargă la o facultate, poate de studii europene. În acest caz, ar fi vorba despre președintele Nicușor Dan, care ieri declara, cu nonșalanță, la Timișoara, că România, acum 20 de ani, nu era pregătită să adere la Uniunea Europeană. Este o jignire pentru tot ce a însemnat diplomația românească de după ’90, este o jignire pentru toți cei care au muncit pentru ca România să ajungă în Uniunea Europeană. Dar, totodată, denotă și ce înseamnă momentul în care ignoranța ajunge să ocupe o funcție supremă în stat.
Ceea ce spune Nicușor Dan ar fi trebuit să deranjeze două partide: PSD și PNL. Dar nu am văzut pe nimeni să ia vreo luare de poziție.
În schimb, marii proeuropeni de astăzi, care sunt în coaliția de guvernare, cei care ne predică loialitatea față de Uniunea Europeană, care ne spun, până la urma urmei, că tot ce înseamnă cei care sunt împotriva lor sunt proruși, sunt tocmai cei care ne-au lăsat fără o politică externă, sunt tocmai cei care ne-au lăsat fără niciun fel de reprezentare în afară.
România merită să fie respectată în Uniunea Europeană. România merită să fie condusă de oameni care au habar de istorie și care înțeleg ce a însemnat parcursul european al României spre integrare europeană.
Înțeleg ideea de a sprijini Republica Moldova, de a sprijini Ucraina, în parcursul lor european, dar să vii să minimalizezi eforturile care au fost depuse de statul român, pe parcursul atâtor ani, mi se pare o jignire față de poporul român, față de toți cei care au contribuit la aderarea la Uniunea Europeană.
Mulțumesc.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, Grupul parlamentar al AUR.
„Republica Moldova: de la confirmarea drumului european la deschiderea drumului spre NATO”
Stimați colegi,
Alegerile parlamentare din Republica Moldova din duminica trecută au confirmat, încă o dată, voința majoritară a cetățenilor de a-și continua parcursul european, consacrat prin referendum și înscris în Constituție.
Această victorie democratică nu trebuie să rămână o simplă etapă electorală. Ea trebuie să deschidă, firesc și onest, discuția despre aderarea Republicii Moldova la NATO. Istoria ultimelor 3 decenii arată limpede: toate statele din fostul bloc socialist și din fosta URSS au intrat mai întâi în NATO și abia apoi în Uniunea Europeană. Aceasta este ordinea firească a integrării în comunitatea euroatlantică.
Pentru a ieși din „zona gri” de securitate, trebuie să vorbim deschis despre hățișurile articolului 11 din Constituția Republicii Moldova, care proclamă „neutralitatea permanentă”. Acest articol a fost introdus în 1994 într-un context geopolitic apăsător, sub presiunea Moscovei și cu promisiunea – niciodată onorată – a „rezolvării” problemei transnistrene.
Curtea Constituțională a clarificat decisiv acest aspect prin Hotărârea nr. 14 din 2 mai 2017 – pronunțată în urma unei sesizări pe care am semnat-o în calitate de deputat la Chișinău –, statuând, printre altele: în fața unei amenințări la adresa independenței, integrității teritoriale sau securității, autoritățile sunt obligate să ia „toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar”.
Cu alte cuvinte, neutralitatea nu poate prevala asupra existenței statului. Ea nu este o dogmă imobilă, ci un instrument – iar atunci când devine vulnerabilitate principală a securității, instrumentul trebuie schimbat. Exemplul recent al Suediei și Finlandei, care au renunțat la neutralitate în fața agresiunii ruse, arată că siguranța cetățenilor primează în fața simbolurilor geopolitice.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Și, pentru că memoria este scurtă pentru unii politicieni, vreau să amintesc că, atunci când PSD a condus județul și Prefectura Iași, nu au făcut nimic fundamental pentru sistemul de sănătate. Dimpotrivă, s-au opus includerii proiectului Spitalului Regional de Boli Cardiovasculare de la Iași, deși ministrul sănătății, ajuns parlamentar pe listele PSD Iași, avea obligația morală și politică să sprijine acest proiect.
Stimați colegi, acest moment trebuie să fie un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică. În loc să transformăm tragedii în muniție electorală, avem datoria să ne concentrăm pe soluții care să rezolve aceste probleme din sistemul de sănătate.
Din respect pentru viețile pierdute și pentru familiile îndurerate, haideți să dovedim maturitate politică și să ne unim eforturile pentru sănătatea...
Mulțumesc.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Sorin Năcuță, Grupul parlamentar al PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Bună dimineața!
Declarația mea de astăzi este despre tragedia de la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași și ipocrizia politică în fața sănătății publice.
Stimați colegi,
Săptămâna trecută, România a fost zguduită de tragedia petrecută la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, unde șase copii au murit după infectarea cu o bacterie extrem de agresivă. Este o dramă care ne obligă să vorbim deschis despre realitatea infecțiilor nosocomiale, despre necesitatea respectării procedurilor de igienă și epidemiologice, dar mai ales despre investițiile de care are nevoie sistemul de sănătate pentru a preveni astfel de tragedii.
Ministerul Sănătății trebuie să trateze cu maximă seriozitate problema infecțiilor spitalicești și să dezvolte urgent programe naționale de prevenție, dotare și monitorizare. Nu putem să mai permitem ca pacienții să plătească, cu viața lor, prețul subfinanțării și neglijenței.
În acest context, este revoltător cinismul unor lideri politici de la Iași, care, în loc să sprijine soluțiile, au ales să arunce acuzații nefondate asupra consiliului județean și a președintelui acestuia, transformând o tragedie într-o armă electorală.
Cinismul lor este cu atât mai mare cu cât, atunci când s-au aflat la conducerea județului, au risipit milioane de euro într-un spital modular, de la Lețcani, complet nefuncțional, cumpărat la suprapreț.
Realitatea este alta: sub administrația liberală, Consiliul Județean Iași a investit în spitale.
La Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași s-au derulat proiecte de 138 de milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea clădirii, 38 de milioane de lei pentru extinderea unității de primiri urgențe și a ambulatoriului, peste 10 milioane de lei pentru secția ATI și este în derulare un proiect de 26 de milioane de lei pentru reducerea infecțiilor nosocomiale.
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Alegerile din Republica Moldova – o victorie a democrației”.
Alegerile care s-au desfășurat duminică au arătat foarte clar că, în Republica Moldova, Rusia și slugile sale nu mai au nicio șansă de a ajunge la putere și de a deturna cel de-al doilea stat românesc de la direcția către Europa și țaramamă, România.
Aceste alegeri sunt un triumf al democrației, deoarece au arătat că valori precum libertatea, civilizația, respectul pentru drepturile fundamentale și, mai ales, un lucru esențial, respingerea tiraniei, respingerea ideologiilor criminale și respingerea unei dictaturi precum este Rusia de astăzi au prevalat în fața oricăror lozinci și oricăror mesaje populiste sau mesaje menite să dezinformeze și să manipuleze cetățenii.
Aceste alegeri din Republica Moldova fac ireversibil parcursul european al Basarabiei.
Cred că este foarte important să înțelegem că a fost un moment decisiv, în care rușii au încercat să pună capăt acestor aspirații – către Occident, către civilizație, către Europa și România – ale Republicii Moldova. Au încercat, dar n-au reușit.
Este un moment de cotitură și de aceea este foarte important să felicităm cetățenii Republicii Moldova pentru curaj, pentru asumare și pentru determinarea lor de a nu se lăsa păcăliți, intimidați și finalmente umiliți de Rusia!
Cred că astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să înțelegem și dintr-o altă perspectivă – Rusia avea un interes clar să destabilizeze Republica Moldova și să vulnerabilizeze atât Republica Moldova, cât și România, cât și Ucraina – în care desfășoară o acțiune militară ilegală de agresiune, de acum 3 ani încoace –, iar o victorie a forțelor proruse la Chișinău ar fi însemnat o criză de securitate în această regiune a Europei, ceea ce nu se va întâmpla.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat RăzvanOlimpiu Cadar, Grupul parlamentar al PNL.
Nu este.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.
Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, dragi colegi!
Tema declarației de astăzi este: „Măi rusule, nu spera, Moldova nu e a ta!”.
Mare dreptate au avut cei din Ansamblul folcloric „Plăieșii” din Chișinău cu acest vers!
Frații noștri de peste Prut au demonstrat duminică, la alegerile parlamentare, că sunt foarte hotărâți în a alege calea democrației și a valorilor europene! Probabil că anii din urmă, în care au suferit din cauza corupției și ororilor asociate regimurilor proruse, i-au făcut pe cetățenii moldoveni să fie așa de hotărâți și să spună un categoric „Nu!” întunericului rusesc.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, demonstrează o dată în plus că este omul providențial, venit să salveze poporul moldovean de pericolele acaparării statului de către proruși!
Foarte important este că președintele Maia Sandu a reușit să creeze în statul moldovean mecanisme și instituții care apără democrația și valorile statului de drept – și ele chiar funcționează foarte bine!
România chiar are de învățat de la Republica Moldova în ceea ce privește funcționarea autorităților care răspund de audiovizual și de securitatea mediului online! În Republica Moldova au fost interzise posturi de televiziune proruse care nu au putut justifica sursa finanțărilor sau care erau controlate de oligarhi ruși, motivul fiind că „alterează spațiul informațional” și „destabilizează țara prin mijloace de propagandă prorusă”. Poate că ar fi bine să învețe și România din această atitudine și CNA-ul să aplice amenzi și măsuri mult mai dure, așa încât să fie descurajate practicile unor televiziuni care alterează spațiul nostru informațional, fiind proruse și, astfel, nocive pentru parcursul nostru european, iar câteodată fiind chiar împotriva statului de drept, prin încurajarea unei alte ordini sociale decât sistemul democratic ales.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarație politică – „Rusia a pierdut bătălia din Moldova, dar războiul hibrid continuă”.
Stimați colegi,
Victoria proeuropeană din Republica Moldova nu este doar un rezultat electoral. Este dovada că Rusia poate fi învinsă nu doar cu armele, pe front, ci și cu votul, cu demnitatea și cu luciditatea oamenilor. Kremlinul a investit resurse uriașe, a folosit toate armele războiului hibrid – dezinformare, propagandă, partide finanțate pe ascuns, presiuni și intimidări. Și totuși a pierdut.
Dar să nu ne amăgim. A fost câștigat un front, nu războiul. Războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei și împotriva României continuă. Îl vedem și aici, în Parlamentul nostru, unde voci care se proclamă „patriotice” repetă, cuvânt cu cuvânt, propaganda de la Kremlin.
George Simion și AUR au fost alături de forțele proruse din Republica Moldova, le-au susținut deschis și au promovat aceleași mesaje otrăvite. Când Moscova vrea slăbirea Chișinăului și a Bucureștiului, AUR se aliniază fără rușine. Acesta nu este patriotism, este complicitate și este trădare.
De aceea, vigilența nu este un lux; este o datorie. Rusia a pierdut și bătălia din Republica Moldova, dar glonțul propagandei încă șuieră prin societățile noastre, amplificat de extremiști și de cei care slujesc interese străine. Trebuie să avem instituții puternice, să protejăm procesul democratic, să expunem minciunile și să-i sancționăm pe cei care, sub drapel românesc, flutură de fapt interesele Moscovei. Nu putem lăsa garda jos.
## Stimați colegi,
România trebuie să rămână alături de Republica Moldova. Să rămână pe drumul democrației și al libertății. Și trebuie să spunem clar românilor că adevărații patrioți sunt cei care apără viitorul european al regiunii, nu cei care împrumută sloganele lui Putin.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar al SOS România.
Dacă nu este prezent, următorul.
În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat AnaMarcela Baș, Grupul parlamentar al SOS România.
Bună dimineața!
Titlul declarației politice este: „Salvați Delta Dunării!”. Stimate doamne și stimați domni,
Dragi colegi parlamentari,
Astăzi aduc în atenția acestei săli o temă fundamentală pentru viitorul resurselor strategice ale României – „Salvați Delta Dunării!”.
Delta Dunării este unul dintre cele mai prețioase ecosisteme din Europa și din lume – un spațiu declarat Rezervația Biosferei și care face parte din Patrimoniul UNESCO.
Delta Dunării este sufletul naturii românești și o comoară mondială. Este o comoară naturală, dar și o resursă strategică pentru România.
Din păcate, guvernările succesive au lăsat acest paradis pradă braconajului, poluării și intereselor imobiliare; Guvernul actual asistă pasiv la degradarea acestui sanctuar.
Braconajul, construcțiile ilegale, turismul necontrolat, poluarea venită din amonte și lipsa unui plan real de adaptare la schimbările climatice transformă Delta dintr-un simbol al biodiversității într-o zonă vulnerabilă și tot mai afectată.
În loc să avem o strategie coerentă de protejare și dezvoltare durabilă, asistăm la promisiuni goale și la dezinteres instituțional.
Opoziția cere ferm Guvernului:
– să aloce resurse financiare și logistice pentru combaterea braconajului și a intervențiilor ilegale;
– să susțină comunitățile locale prin programe de ecoturism și pescuit sustenabil;
– să negocieze la nivel european proiecte concrete pentru reducerea poluării pe cursul Dunării;
– să elaboreze un plan național de conservare și valorificare durabilă a Deltei, cu termene și responsabilități clare.
Mulțumesc, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, Grupul parlamentar al POT.
Nu este.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Dragoș Gabriel Zisopol, Grupul parlamentar al minorităților. Nu este.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu – neafiliați. Vă rog.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Curajul tăcut al credinței”.
Astăzi, sub această cupolă a Parlamentului, doresc să aduc un omagiu unui mare român, unui părinte al credinței și al demnității – cardinalul Lucian Mureșan.
S-a născut la poalele muntelui, într-o familie simplă, și a trecut prin încercările cele mai grele pe care le putea cunoaște un om al Bisericii în timpul comunismului. A fost exmatriculat, hărțuit de Securitate, trimis la muncă forțată și condamnat la o viață de umilințe. Și totuși, în adâncul inimii, a păstrat vie flacăra credinței. A rămas preot în clandestinitate, păstorind suflete atunci când era interzis să te rogi.
După 1989, și-a pus întreaga energie în renașterea Bisericii Române Unite cu Roma și în reconstrucția unei comunități distruse de dictatură. Dar, dincolo de ziduri și instituții, cardinalul Mureșan a fost un om al punților, nu al zidurilor. A căutat mereu împăcarea, respectul reciproc, unitatea românilor de toate confesiunile.
Pentru generațiile de azi și de mâine, viața sa rămâne o mărturie de curaj, de răbdare și de iubire de neam. Este istoria vie a unei Biserici care a trecut prin prigoană și a ieșit din ea mai puternică, prin oameni ca el.
În acest moment de aducere-aminte, suntem datori să spunem că Lucian Mureșan a fost mai mult decât un cardinal al Bisericii Greco-Catolice: a fost și rămâne un simbol al demnității românești, al credinței care nu cedează și al unității pe care o căutăm cu toții.
Sunt onorat ca astăzi să-i rostesc numele cardinalului Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, sub cupola Parlamentului.
- Dumnezeu să-l fericească în împărăția Sa! Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat. Dumnezeu să-l ierte! În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat NicolaeMiroslav Petrețchi, aparținând Grupului parlamentar al minorităților.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Salut călduros puternica susținere a orientării proeuropene a cetățenilor Republicii Moldova, exprimată duminică, la alegerile parlamentare, și aduc sincere felicitări tuturor artizanilor acestei victorii europene – de la președintele Maia Sandu și liderii formațiunii politice câștigătoare, PAS, la cetățenii a căror susținere prin vot a făcut posibilă această nouă apropiere vitală de Europa, a Republicii Moldova.
În decurs de numai un an, cetățenii Republicii Moldova au oferit trei puternice probe de susținere a vocației lor europene: alegerile prezidențiale, referendumul pentru Europa și scrutinul parlamentar de duminică.
Cred că prin această a treia confirmare națională a voinței colective majoritare a cetățenilor s-a atins deja punctul de ireversibilitate a căii europene a Republicii Moldova.
Votul de duminică este un puternic mesaj dat Uniunii Europene, de reconfirmare finală a opțiunii europene strategice a țării, dar este, totodată, un mesaj intern, adresat autorităților, de a continua cu perseverență și curaj calea europeană a țării.
Este un puternic mesaj dat Federației Ruse, a cărei imixtiune în alegerea strategică a Republicii Moldova nu mai este tolerată la Chișinău.
Este un mesaj puternic pentru Ucraina și pentru ceilalți candidați la aderare la Uniunea Europeană – și deopotrivă pentru Georgia – să continue să sprijine și să creadă în visul lor european.
Duminică, cetățenii Republicii Moldova au dat un superb răspuns, cu demnitate și reziliență, presiunilor și șantajelor Moscovei de a readuce țara în sfera ei de influență.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, aparținând Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.
## Bună dimineața!
Declarația politică de astăzi este prilejuită de Ziua internațională a persoanelor vârstnice și se intitulează „Respect pentru seniorii României”.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Sunt puține momente pe parcursul unui an de zile în care avem răgazul să ne gândim la bunicii și părinții noștri.
Astăzi marcăm o zi specială – Ziua internațională a persoanelor vârstnice, zi în care statele lumii și guvernele lor, autoritățile județene și locale omagiază persoanele vârstnice.
Seniorii noștri sunt cei care au muncit, purtând pe umeri povara vremurilor trecute, dar și speranța unor vremuri mai bune pentru copii și nepoți.
Din păcate, realitatea ultimilor ani arată că prea mulți dintre vârstnici trăiesc în condiții grele, sunt singuri, izolați sau împovărați de lipsuri.
Clasa politică trebuie să înțeleagă că persoanele vârstnice nu sunt simple cifre folosite în statistici; sunt oameni care poartă în suflet fiecare povestea lui și care merită pe deplin respect și prețuire.
O comunitate sănătoasă își onorează seniorii, îi ascultă și găsește soluții la problemele lor.
România are nevoie de o politică publică orientată către demnitatea vârstei a treia.
Este necesar să susținem servicii sociale, centre de zi și programe de sprijin pentru vârstnicii singuri, dar și facilități care să le redea sentimentul de apartenență și utilitate.
Domnilor și doamnelor deputați, vă invit ca, dincolo de cuvinte, să transformăm recunoștința noastră în politici publice durabile, în proiecte legislative și în acțiuni care să le aducă vârstnicilor sprijinul real de care au nevoie.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat RomeoDaniel Lungu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Romeo-Daniel Lungu:**
## Domnule președinte, Stimate colege,
## Stimați colegi,
Rezultatele recente ale alegerilor din Republica Moldova merită să fie salutate cu respect și cu încredere. Cetățenii moldoveni au transmis un mesaj puternic – își doresc libertate, stabilitate democratică și un viitor european. Este o alegere care confirmă maturitatea unei societăți ce privește cu speranță către valorile noastre comune.
România are datoria istorică, dar și responsabilitatea prezentului, de a sprijini acest parcurs european al Moldovei. Integrarea europeană nu înseamnă doar reforme legislative sau negocieri tehnice; ea înseamnă garantarea libertăților fundamentale, acces la oportunități economice reale și protecția în fața amenințărilor hibride care pot încerca să slăbească democrația.
Un rol central îl are educația pentru gândire critică, pentru discernământ mediatic și pentru recunoașterea pericolelor generate de știrile false. Fake news-urile și manipularea informațională nu sunt doar fenomene trecătoare, ci instrumente de destabilizare. De aceea, România trebuie să fie alături de Republica Moldova prin proiecte comune de educație, prin sprijin instituțional și prin parteneriate care să întărească reziliența societății.
Să nu uităm: calea europeană nu este doar o opțiune de politică externă, ci și o garanție a libertății. Europa înseamnă siguranță, prosperitate și protejarea drepturilor fundamentale. Iar Republica Moldova a ales această cale cu fermitate.
România trebuie să rămână un partener loial și activ, alături de Republica Moldova, în fiecare etapă a acestui drum. Viitorul Moldovei este un viitor european. Și împreună putem construi o regiune mai liberă, mai sigură și mai prosperă.
## Mulțumim, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat EcaterinaMariana Szőke, deputat al Grupului parlamentar al PSD.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi este despre Șantierul Naval din Galați, care a reprezentat și reprezintă o oportunitate strategică pentru România și pentru securitatea regională.
Anunțul conform căruia Șantierul Naval Damen din Galați a devenit, începând cu iulie 2025, șantier militar reprezintă un moment de importanță majoră pentru România și pentru industria navală europeană. Este recunoașterea unei tradiții și a unei munci de decenii, timp în care la Galați au fost produse mai mult de 30 de nave militare pentru state membre NATO și Uniunea Europeană. Într-o perioadă marcată de provocări de securitate, România are în interiorul propriilor granițe o capacitate industrială care poate răspunde celor mai înalte cerințe de apărare colectivă.
Cu 2.000 de angajați și aproximativ 300 de ingineri români specializați în arhitectură navală și proiectare, Șantierul Naval din Galați reprezintă o sursă de venit pentru mii de
familii, precum și un pol de excelență tehnologică. Prezența unui cluster naval militar unic în Europa confirmă faptul că Galațiul poate deveni un centru industrial și strategic de prim rang. Investițiile constante au adus șantierul la standardele NATO, ceea ce îi conferă legitimitatea și potențialul de a produce pentru cele mai exigente programe militare internaționale.
Și totuși, deși state partenere din NATO au comandat nave produse aici, România nu a făcut același pas. Consider că această situație trebuie corectată. Forțele Navale Române au nevoie urgentă de modernizare, iar soluțiile se află chiar în țara noastră. Integrarea Damen Galați în programele de înzestrare națională ar însemna nu doar sprijinirea unei industrii strategice, ci și consolidarea capacității noastre de apărare.
## Mulțumesc, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Alexandru Bordian, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Alexandru Bordian:**
## Vă mulțumesc.
„Republica Moldova are nevoie de desovietizare autentică”
Doamnelor și domnilor deputați,
Duminică, 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. În urma scrutinului, trei partide și două blocuri electorale au intrat în Legislativ, iar un singur partid a obținut majoritatea necesară pentru a forma noul Guvern. Este important de subliniat că jumătate dintre alegătorii acestui partid susțin opțiunea unionistă, adică reunirea cu patria istorică și etnică, România. În același timp, un alt partid unionist, Democrația Acasă, condus de domnul Vasile Costiuc, va reprezenta opoziția democratică la Chișinău.
Ca român basarabean ales în Parlamentul României și ca cetățean al Republicii Moldova, împărtășesc, alături de sute de mii de confrați de peste Prut, așteptări clare de la nouaveche putere de la Chișinău, în frunte cu doamna Maia Sandu.
Prima și cea mai importantă direcție vizează decuplarea de Est și integrarea firească cu România – singurul vecin membru al Uniunii Europene. Republica Moldova a ieșit din Uniunea Sovietică în 1991, dar Uniunea Sovietică nu a ieșit încă din Republica Moldova. Este, așadar, momentul ca autoritățile de la Chișinău să facă pași concreți în direcția demantelării moștenirii sovietice pe plan economic, social și politic.
Consider principial necesare următoarele măsuri: – retragerea Republicii Moldova din CSI; – aplicarea unei lustrații politice autentice;
- declasificarea arhivelor fostelor servicii secrete
- sovietice;
– derusificarea învățământului public destinat minorităților etnice neruse;
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor, Grupul parlamentar al AUR.
Vă rog.
## **Doamna Lidia Vadim-Tudor:**
## Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „De la tribună la conștiință: lecția unui tată”.
Astăzi iau cuvântul nu doar ca parlamentar, ci ca fiică a unui om care a marcat profund istoria recentă a României: Corneliu Vadim Tudor.
Un om cu o voce unică, un spirit incandescent, o conștiință a națiunii. Un om pentru care dreptatea nu a fost doar un cuvânt, ci o cruce.
El a vorbit când a fost nevoie să se strige. A acuzat când toți se fereau. A apărat când ceilalți se retrăgeau.
A fost un luptător pentru valorile românești: credință, neam, familie, cultură, libertate. A fost un promotor al demnității naționale, un scriitor, un gânditor, un spirit viu.
Din opoziție, eu înțeleg poate cel mai bine acum cât este de greu să rămâi neclintit în fața valului. Dar tocmai acest exemplu mi l-a dat el: de a nu te înclina, oricât de mare ar fi presiunea.
Tatăl meu a fost un om care a iubit România nu doar cu vorbe seci, ci cu viața lui întreagă. A scris pentru ea, a suferit pentru ea, a fost exclus, marginalizat, dar niciodată nu s-a dezis.
România are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de modele reale. De lideri care nu vorbesc în sloganuri, ci trăiesc cu convingeri. Tatăl meu a fost un astfel de lider – incomod, dar autentic.
Am crescut lângă el învățând că iubirea de țară nu se negociază. Că poporul român merită să fie respectat, nu disprețuit. Că valorile noastre nu sunt vetuste, ci fundamentale.
Astăzi, când numele lui nu mai este pe buletinele de vot, el este totuși prezent în conștiința celor care nu acceptă
Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat CiprianConstantin Paraschiv, Grupul parlamentar al AUR.
„Guvernul risipește 55 de milioane de euro pentru construirea unui stadion nou lângă un stadion nou!”
- Stimate colege,
Stimați colegi,
La Târgoviște, oraș de 60.000 de locuitori, pe lângă un stadion nou de 16 milioane de euro și capacitate de 9.400 de locuri, se ridică încă unul, de 55 de milioane de euro și capacitate de 12.400 de locuri! Incredibil, dar adevărat!
Situația, pe scurt. Autoritățile locale au depus în 2016 un dosar de finanțare către autoritățile centrale, pentru un nou stadion. Nu s-a mișcat nimic. Nevoia fiind reală, autoritățile locale și-au ridicat stadion din bugetul local. Cost de 16 milioane de euro. În 2019 s-au apucat de stadion. În 2020, guvernanții s-au trezit și au aprobat dosarul de finanțare pentru stadion!
Ce-a urmat ar fi de râs, dacă nu este de plâns. Credeți că a oprit cineva construirea celui de-al doilea stadion? Nicidecum! Guvernul a băgat 55 de milioane de euro în al doilea stadion, unul și mai mare!
Într-o intervenție la Digi24, primarul de Târgoviște și președintele Consiliului Județean Dâmbovița ridică din umeri. Ba al doilea chiar spune că nu avea cum să oprească el finanțarea Guvernului prin CNI, pentru că, până la urmă, e o investiție cu care se mândrește, că a atras-o la el în județ!
El se mândrește că a atras o investiție „de la centru”, nu contează că nu folosește nimănui și îngroapă zeci de milioane de euro din banii românilor. Bani cu care s-ar fi făcut școli, spitale, orice altceva!
Pentru a elimina definitiv astfel de situații aberante, în care banii românilor sunt risipiți prostește, în Programul de guvernare „AUR pentru România”, dedicat sportului și tineretului, am prevăzut proiectul „Harta națională a priorităților”, pentru a evalua și monitoriza permanent, pe baza unor criterii relevante și transparente, investițiile, acolo unde există nevoia reală de infrastructură sportivă.
Mulțumim, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.
Mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați,
Pentru a putea așeza România pe o bază sănătoasă – așa cum și-a asumat premierul Ilie Bolojan în această guvernare – avem nevoie să știm cât de mare este prăpastia dintre datele comunicate în cadrul unor analize sau rapoarte oficiale și realitatea din teren.
În Sănătate, de exemplu, gunoiul ascuns sub preș, fie din inerție, din comoditate sau din inconștiență, face diferența dintre viață și moarte, dintre România fruntașă în statistici și România care își numără morții cu zile în urma infecțiilor intraspitalicești.
Aceste infecții asociate asistenței medicale există în toate spitalele din lume și nu pot fi stârpite, dar pot fi limitate sau controlate. În statistici, România apare cu una dintre cele mai mici incidențe din Europa, 1,3%, în timp ce Uniunea Europeană are 6,5%, ceea ce înseamnă că, în 35 ani de democrație, nu ne-am vindecat de raportările mincinoase.
Lipsa de transparență, lipsa de responsabilitate și lipsa de asumare au însă picioare scurte, iar fiecare caz nou în care un pacient – adult sau copil – se infectează cu o bacterie din sala de operație, din secția de terapie intensivă sau din salonul de spital este o rană deschisă în sistemul sanitar, unde se adună dezamăgire, revoltă și neîncredere.
Infecțiile nosocomiale nu sunt, în sine, o rușine, dar mușamalizarea lor este o crimă. Un sistem care nu-și recunoaște problemele, în care medicii sunt sancționați dacă raportează realitatea are nevoie de reformă ca de oxigen.
Iar, atunci când nu sunt respectate regulile și protocoalele, iar cultura tăcerii înlocuiește Jurământul lui Hipocrate, finanțările de sute de milioane de euro din Sănătate își pierd valoarea. Nicio investiție în infrastructură, în aparatură sau în clădiri noi nu poate compensa lipsa de principii. Și este un punct la care ar trebui să ne oprim din a alege opțiunea facilă de a înjura primarul sau președintele de consiliu județean.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Paraschivescu, Grupul parlamentar al USR.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Revelația unei faimoase promisiuni electorale – casele de 35.000 de euro”.
## Stimați colegi,
O batjocură de proporții s-a produs la Brașov, recent, acolo unde majoritatea din consiliul local a aprobat accesarea de fonduri pentru restaurarea unor troițe la un preț halucinant, care merge până la 80.000 de euro pe metru pătrat.
Să facem un calcul simplu, pe care orice român îl poate înțelege – o troiță are, de obicei, 4 metri pătrați. 2 pe 2. O singură troiță ar ajunge, în anumite cazuri, să fie restaurată la un preț de 320.000 de euro. Acum, nu e de mirare că unii consilieri de la PSD și de la PNL se adaptează mai greu la austeritate. De la Palatul Victoria până la ambițiile provinciei, realitatea dezolării bugetare răzbate mai greu.
Însă AUR ar fi trebuit să știe mai bine cum e cu miile de euro pe metru pătrat, pentru că are proaspăt exercițiul electoral. Guvernarea locală AUR le oferă acum brașovenilor troițe de 4 metri pătrați la 80.000 de euro metrul pătrat. În campanie, promitea „case pentru români” la 35.000 de euro. Păi acum, dacă metrul pătrat construit este 80.000, de 35.000 de euro cam ce mai rămâne?
Vă zic eu. Probabil 2 metri pătrați, dar neconstruiți – adică, pe românește, un loc de veci. Aceasta este adevărata ofertă AUR – troițe la preț de penthouse, nu locuințe, cu care ademenea bieții tineri.
Nu este doar ipocrizie; este cinism pur. Partidul care se înfățișează drept salvatorul românilor, care flutură steaguri și icoane, se dovedește a fi doar un comerciant de iluzii. În fața urnelor, promitea acoperișuri ieftine; în fața bugetului public, votează lucrări în lemn și piatră la preț de lingouri.
## Mulțumim, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ciprian Rigman, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Ciprian-Doru Rigman:**
Mulțumesc, domnule președinte.
„România și românii merită o administrație publică onestă și funcționari corecți!”
În România de astăzi, putem întâlni situația în care primari și funcționari se află în funcție, deși au fost condamnați definitiv pentru corupție sau infracțiuni de serviciu. Acest lucru este consecința unor neclarități din cadrul legal. Deși avem legiferat principiul „Fără penali în funcții publice”, primarii și funcționarii își pot păstra funcțiile dacă sunt condamnați definitiv, însă cu renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării. Este o portiță legală care face ca, în aceste situații, „Fără penali în funcții publice” să devină „Numai cu anumiți penali în funcții publice”. În mod evident, acest lucru trebuie corectat.
O condiție de bază a demonstrării respectului statului față de cetățenii săi este corectitudinea. Nu e o condiție suficientă, dar este cu siguranță una necesară. Este baza solidă pe care, cu o administrație publică și funcționari profesioniști, putem asigura progresul comunităților și servicii publice de calitate.
O eventuală perpetuare a cadrului legal existent ar reprezenta o palmă dată tuturor românilor care muncesc și își plătesc lună de lună taxele, cu așteptarea ca statul să lucreze cu adevărat cât mai bine pentru ei. Cine ar mai crede că dorim cu adevărat să curățăm sistemul public de cei care comit fapte de corupție sau infracțiuni de serviciu? În mod justificat, mai nimeni.
Am depus săptămâna trecută un proiect de lege pentru corectarea acestei situații. Proiectul prevede extinderea sferei de aplicare a „Fără penali în funcții publice”. Inclusiv primarii și funcționarii condamnați definitiv cu renunțare la aplicarea pedepsei sau amânare a aplicării își vor pierde pozițiile. Simplu și firesc.
Eu, aici, de la această tribună încă liberă, afirm cu fermitate: imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci garantează faptul că un eurodeputat își poate exercita liber mandatul, fără a fi supus unei persecuții politice arbitrare. Eurodeputații nu pot face obiectul unei cercetări penale, nu pot fi reținuți sau supuși unor proceduri judiciare pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Ridicarea imunității parlamentare pe motive politice nu este deci un act de justiție; este răzbunare politică! Este o încercare de a submina democrația și încrederea românilor în instituțiile statului! Și nu vom permite ca România să fie umilită, nu vom permite ca vocea opoziției să fie redusă la tăcere, nu vom permite ca interesele naționale să fie călcate în picioare!
Dragi colegi, dragi români, solidaritatea noastră cu doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă este sinonimă cu libertatea, cu demnitatea și cu România! Diana IovanoviciȘoșoacă are hotărârea și curajul de a face auzită vocea poporului român în Parlamentul European, fiind un avocat al adevărului și al drepturilor românilor. Și așa trebuie să rămână!
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Goidescu, Grupul parlamentar al SOS România.
Nu este.
Mergem mai departe.
În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliați.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar al SOS România.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Asistăm astăzi la un atac fără precedent asupra democrației și a libertății de exprimare a opiniilor politice! Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut Parlamentului European ridicarea imunității doamnei eurodeputat Diana Iovanovici-Șoșoacă!
Ne aflăm fără niciun dubiu în fața unui dosar politic, menit să intimideze opoziția, să reducă la tăcere vocile incomode, să transforme justiția într-o bâtă împotriva celor care au deranjat casta eurocraților de la Bruxelles!
Când un europarlamentar ales prin vot direct de români, pentru reprezentarea lor politică, este atacat pentru opiniile sale politice, nu vorbim despre o anchetă, nu vorbim de lege, ci despre un atac la adresa democrației și la o dictatură mascată! Este o lovitură dată nu unei persoane, ci însăși României și voinței românilor! Vocea Dianei Șoșoacă este astăzi vânată, opoziția este amenințată, iar partidele naționaliste sunt puse la zid doar pentru că nu acceptă să tacă și să cedeze în fața intereselor străine!
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Subiectul declarației politice: „Consiliul Concurenței vede piața «bună», românii văd coșul gol”.
Domnule președinte al Consiliului Concurenței,
Când spuneți că piața merge bine, românii simt altceva – frigiderul gol.
Românii nu au nevoie de statistici reci și grafice colorate, ei au nevoie de pâinea zilnică, de laptele pentru copii, de medicamente pentru părinți și bunici. Și astăzi aceste lucruri elementare devin un lux.
Nu îi poți convinge pe români cu afirmații de genul că suntem la „70% din prețurile europene”, pentru că salariile lor nu sunt la 70%, ci la 20%. Asta nu este economie sănătoasă; asta este umilința.
Mulțumesc, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Doamna Viorica Sandu:**
Bună dimineața!
Declarația mea politică de azi poartă titlul „Măsuri concrete pentru oameni. Partidul Social Democrat continuă să apere nivelul de trai al românilor, prin plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază”.
Încep prin a saluta decizia Guvernului de a prelungi până la 31 martie 2026 plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură care dovedește încă o dată grija față de oameni și atenția pe care Partidul Social Democrat o acordă protejării puterii de cumpărare a românilor. Această decizie are consecințe directe și imediate în viața de zi cu zi a milioane de familii din România.
Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă prima dată prin Ordonanța de urgență nr. 67 din 30 iunie 2023, aplicată de la 30 iulie același an, pentru o perioadă inițială de 3 luni. Ulterior, perioada a fost prelungită succesiv, până în septembrie 2025, iar acum a fost extinsă din nou, până în martie 2026.
Vorbim, așadar, despre o măsură care s-a dovedit necesară și eficientă, într-un context economic marcat de inflație și de provocări sociale.
Lista de produse vizate include 17 categorii esențiale pentru consumul zilnic: pâinea, laptele, iaurtul, făina, mălaiul, ouăle, uleiul, carnea de pui și multe altele. Aceste alimente nu sunt un lux, ci baza traiului de zi cu zi.
Efectele plafonării s-au văzut imediat. Inflația alimentară, care risca să se mențină la cote ridicate, a fost temperată. Datele Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației a coborât la 5,1% în decembrie 2024, cu o scădere vizibilă pe segmentul produselor alimentare, iar acest rezultat a fost confirmat și de rapoartele guvernamentale.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat GeorgeAdrian Popa, Grupul parlamentar al PSD.
- Nu este.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, PSD.
- Nu este.
- Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara? Nu este.
Domnul Alexandrin Moiseev? Este prezent?
## **Domnul Alexandrin Moiseev**
**:**
Da.
Vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Județul Botoșani se numără printre regiunile cu o tradiție viticolă veche de sute de ani, legată de arealul viticol al Cotnariului. Localități precum Frumușica, Vlădeni sau Rădeni păstrează încă soiuri tradiționale de viță-de-vie, iar producția de vin, deși modestă în raport cu alte regiuni ale țării, are o valoare culturală și economică de necontestat. Vinul negru, renumit pentru unicitatea sa, face parte din identitatea locală și ar putea deveni un brand recunoscut la nivel național, dacă ar beneficia de sprijinul adecvat. Din păcate, realitatea de astăzi arată că producătorii din Botoșani se confruntă cu mari dificultăți. Costurile de întreținere a plantațiilor sunt ridicate, piața de desfacere este limitată, iar promovarea lipsește aproape cu desăvârșire. În plus, multe gospodării continuă să producă vin la scară mică, fără sprijin tehnic și financiar, ceea ce face ca potențialul zonei să nu fie pe deplin valorificat.
Există totuși inițiative demne de apreciat. Antreprenori locali, precum cei care au lansat branduri artizanale în Frumușica, demonstrează că tradiția poate fi îmbinată cu inovația. Aceste proiecte arată că vinurile din Botoșani pot concura cu succes pe piața premium, dar pentru a ajunge acolo este nevoie de programe de finanțare, de certificări bio și de campanii de promovare pe piețele externe.
Consider că Ministerul Agriculturii și autoritățile locale trebuie să acorde o atenție specială acestei industrii. Sprijinul pentru viticultori, accesul la fonduri europene și promovarea brandurilor locale pot transforma Botoșaniul într-un reper pentru vinurile de calitate. Avem tradiția, avem resursele și avem pasiunea oamenilor. Ceea ce lipsește este o strategie coerentă și sprijin instituțional constant.
## Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat SilviuOctavian Gurlui, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**
## Stimați colegi,
Aduc în atenția dumneavoastră, desigur, cazul de la Iași.
La Spitalul „Sfânta Maria”, zilele trecute au fost înregistrate șapte decese ale copiilor, o tragedie, din cauza infecției cu bacteria _Serratia marcescens_ . Această bacterie are, de asemenea, proprietatea de a forma un biofilm de grosime microscopică, care poate adera ușor la pereții interiori ai țevilor sau ai sistemelor de climatizare și poate rămâne activ pentru perioade mari de timp. Acest strat de biofilm este cunoscut pentru capacitatea de a proteja microbii împotriva unor factori de stres, cum ar fi dezinfectanții. Însă, sub acțiunea unor factori fizico-chimici, a regimului de curgere al apei, a vibrațiilor și așa mai departe, se pot desprinde fragmente, care pot provoca infecții grave.
Deși spitalul a trecut, între 2019 și 2023, printr-o etapă de reabilitare importantă privind rețelele de apă, canalizare și ventilație, rămâne firească întrebarea dacă, în perioada acelor lucrări, au fost respectate procedurile de igienizare și de dezinfectare prevăzute de standardele în domeniu.
Din literatura de specialitate se cunoaște faptul că chiar și câteva celule bacteriene rămase pot coloniza în timp conductele și pot atinge un nivel critic în 1-3 ani, mai ales în acele zone unde debitul apei este redus.
Așa cum au ajuns informațiile până la această dată, se înțelege că toate probele de apă, aer și suprafețe recoltate au ieșit negative, deși ulterior s-a constatat, într-adevăr, că sunt scurgeri sau au fost scurgeri la o chiuvetă de unde,
potențial, ar fi cauza, așa cum am și estimat-o anterior, personal. Aceste date preliminare, în opinia mea, nu exclud existența biofilmului, care poate fi eliberat în fragmente, eliberând, totodată, bacteriile înglobate, în mod intermitent, dacă sunt variații de presiune, de temperatură sau ale parametrilor de compoziție a apei.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Mulțumesc, domnule deputat.
Pentru că ne apropiem de finalul primei părți a ședinței dedicate declarațiilor politice, voi da citire numelor deputaților care au depus declarații politice în scris.
Grupul parlamentar al PSD: Petru-Bogdan Cojocaru, Ilie Toma, Liviu-Bogdan Ciucă, Marius-Constantin Budăi, Georgeta-Carmen Holban, Vlad Drinceanu, Răzvan-Iulian Ciortea, Alexandru-Mihai Ghigiu, Ștefan-Alexandru Băișanu, Virgil Alin Chirilă, Ion Samoilă, Ion-Alin Tomoescu.
Grupul parlamentar al AUR: Silviu-Titus Păunescu, SorinTitus Muncaciu, Petre Pușcașu, Andrei-Cosmin Gușă, Daniel-Răzvan Biro, Nicolae Mîndrescu, Cosmin-Teodor Iosub, Andra-Claudia Constantinescu, Doru-Lucian Mușat, Cristina-Irina Butură, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Ionelia-Florența Priescu.
Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuța Stănescu, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Alexandru Popa, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Dumitru Țiplea, Adrian Mocanu, Andreea-Firuța Neacșu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Radu-Marin Moisin, Mircea Roșca, Ion-Marcel Vela, Ion Iordache.
Grupul parlamentar al SOS România: Vasile Nagy, George Oltenașu, Florin Caragață, Mihai Țiu, Andreea Cîmpianu.
Acestea fiind zise, stimați colegi, declar închisă prima parte a ședinței noastre, dedicată declarațiilor politice. Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 180.
Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11:00.
Votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30.
După încheiere, au loc ședințele Biroului permanent și Comitetului liderilor.
Stimate colege și stimați colegi,
Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observații.
Nu există.
Doamnelor și domnilor deputați, Intrăm în ordinea de zi.
Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative.
6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor; Pl-x 124/2025.
Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Doamna deputat Murariu Oana. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Această inițiativă vrea să aducă o corectură legilor justiției. În comisia specială din 2022, împreună cu colegii... – unii se mai află și la acest mandat, în Parlament –, s-au adus niște îmbunătățiri legilor justiției, dar au fost și multe omisiuni.
De exemplu, lipsa evaluării magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, intenționată, eu cred că este o eroare.
Acest proiect de lege propune modificarea legilor justiției și pentru evaluarea magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Nimeni nu este mai presus de lege, nimeni nu este Dumnezeu, să nu poată fi evaluată activitatea sa.
Imaginați-vă ce ar însemna ca judecătorul de la Ploiești să nu fie evaluat. Da, acolo este o curte de apel.
Dar, la fel, poate și un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție să dea niște hotărâri absolut aberante și nimeni nu îi evaluează activitatea; nu există nicio consecință. Eu cred că ar trebui să trecem acest proiect de lege. Vă mulțumesc.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Mulțumesc, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, domnule președinte.
Stimați colegi,
Am rugămintea să faceți liniște în sală. E o chestiune de respect față de colegii care iau cuvântul.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnilor colegi,
Voi prezenta raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Precizez că am fost sesizați în conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Luând în considerare avizele pe care le-am primit, dar mai ales punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, care a dat un aviz negativ, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Doamna deputat Vârgă Mariana. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Este foarte interesant faptul că inițiatorul acestui proiect legislativ face constant trimiteri la perioade de tristă amintire. Mai sunt astăzi două legi pe ordinea de zi în care își amintește ce au făcut în pandemie, când au devalizat bugetul statului român și noi toți am stat și am privit. Unii, care ați fost la guvernare, chiar ați confirmat.
Evaluarea magistraților se face în condiții legale, dar nu poți să evaluezi un magistrat, indiferent de gradul instanței, pe baza unor cereri, plângeri, cereri privind tergiversarea procesului care se depun la dosarul de evaluare, în condițiile în care statul român nu este capabil să creeze o mărime optimă a volumului de activitate pentru judecători, în condițiile în care știți foarte bine care sunt condițiile din instanțele de judecată. Dar inițiatorul se rezumă să amintească de o soluție pronunțată de un judecător. Bună, rea, ea se desființează în căile de atac, nu de la tribuna Parlamentului.
Suntem de acord cu evaluarea judecătorilor, dar cred că nu se va înțelege nimic din acea evaluare care este propusă astăzi, pentru că este extrem de dificilă. Sunt foarte multe probleme și foarte multe condiții pe care un judecător, cel puțin la Înalta Curte, trebuie să le treacă, să le îndeplinească, pentru a putea accede la această instanță supremă.
Deci noi nu ne opunem evaluării, dar în condiții obiective. Nu să aduni la dosarul judecătorului cereri de la avocați, petiții, contestații la tergiversarea procesului, când tu, stat român, lași ca un judecător de instanță să judece pentru alți cinci magistrați.
Asta nu este calitate pentru justiție. Eu voi vota împotrivă. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Pot fi de acord, în parte, că este vina statului român că judecătorii au o astfel de încărcare, dar este vina și a judecătorilor. Este vina CSM, în primul rând, în calitate de organ suprem de administrare a justiției, pentru că se luptă în continuare, astfel încât să fie păstrat acest statu-quo. Se luptă în continuare să iasă la pensie repede magistrații și, astfel, închidem acest cerc vicios din care nu putem să ieșim.
De aceea, reglementările pe care le-a luat Guvernul, și anume această asumare de răspundere, care acum este atacată la Curtea Constituțională – ghiciți de cine, exact de Înalta Curte, de judecătorii de acolo –, are în plan tocmai să rezolve această problemă.
Dar, revenind la acest proiect, acest proiect nu face decât să normalizeze, să înlăture încă un privilegiu, pentru că și acesta este un privilegiu: impunitatea, imposibilitatea de a verifica dacă un judecător își desfășoară sau nu corect activitatea, dacă tergiversează anumite cauze – și știm foarte bine că se întâmplă foarte des astfel de lucruri. Inclusiv acest protest pe care-l fac în acest moment magistrații este unul ilegal, nu are nicio legătură cu legalitatea, în schimb el este perpetuat.
Și stăm acum și ne uităm, de exemplu, la ce a spus Departamentul de Stat al Statelor Unite. Și a spus că avem mari probleme cu corupția, avem mari probleme legate de modul în care sunt soluționate cauzele penale. De ce? Pentru că, din nefericire, am lăsat justiția să se oligarhizeze. Și spun cu multă, multă responsabilitate acest lucru. În momentul de față justiția, CSM-ul este oligarhizat. Și, dacă noi nu vedem acest lucru și nu facem cu responsabilitate legi noi, astfel încât să oprim această problemă, vom continua și vom perpetua o stare de fapt care nu ne face cinste și nu ne ajută deloc în ceea ce privește statul de drept.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Mulțumesc, domnule deputat.
Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond...
Doamna Vedinaș, Grupul parlamentar al SOS. Vă rog.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Ascult uneori de la tribuna Parlamentului niște afirmații care vă mărturisesc că mă îngrozesc. Care, dacă aș fi un om
mai slab și n-aș avea aproape 4 decenii de catedră în spate, poate chiar mi-ar zdruncina niște constante care mi-au călăuzit întreaga activitate.
## Dragi colegi,
Noi trebuie să facem acte normative care să reglementeze și să facă funcționale principiile constituționale. De aici trebuie să pornim. Și unul din principiile constituționale este independența justiției. Independența justiției care este nu numai proclamată, declamată, în capitolul VI al titlului III, referitor la „Autoritatea judecătorească”, ci ea reprezintă și o limită de revizuire a Constituției, alături de altele, cele privind caracterul național, unitar etc., limba română, pluralismul politic și alte valori constituționale.
Nu vreau să intru în amănunte pe conținutul legii, dar ceea ce se degajă, inclusiv din dezbaterile care au avut loc – și care într-un fel v-au dat de gol pe cei care ați inițiat-o –, este faptul că încercați să consacrați niște instrumente prin care, mă rog, să nu se mai pronunțe hotărâri – s-a spus aici – care spală nu știu pe cine, care murdăresc nu știu pe cine, care salvează nu știu pe cine.
Așa vorbim noi despre justiție?!
Asta este independența justiției?!
Ne permitem să spunem de la tribuna Parlamentului că justiția face astfel de lucruri, într-un stat guvernat, de 35 de ani, de dumneavoastră, în cea mai mare parte?!
Deci toate aceste lucruri mă determină să vă rog...
## Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Alin-Bogdan Stoica:**
## Domnule președinte,
## Dragi colegi,
O să încerc foarte pe scurt să vă determin, pe aceia dintre voi care sunteți deschiși, să vă gândiți la cum anume ar arăta un sistem de justiție în care judecătorii și-ar face treaba, conform Constituției, și în care ar fi evaluați după modul în care își fac activitatea. Pentru că noi facem aici legi – și mă uit și în partea aceea, la antevorbitori –, facem legi prin care puterile din stat să se controleze unele pe altele.
Or, în acest moment, dacă noi avem un corp profesional pe care nu-l evaluează absolut nimeni, atunci nu există niciun fel de _checks and balances_ . Da? Facem legi prin care să arătăm că putem să evaluăm activitatea oricărui corp profesional. Și corpul profesional al judecătorilor este foarte important, pentru că fără justiție nu există democrație. Iar în acest moment suntem în situația în care un proces durează mulți ani de zile. Este ca o denegare de dreptate, pentru că, cu un judecător care nu pronunță o hotărâre ani de zile și se prescriu faptele, înseamnă că nu există justiție, înseamnă că noi nu avem, în acest moment, un stat funcțional, care să reacționeze la ceea ce se întâmplă grav în societate. Fenomenul corupției este unul grav și vedem că corpul judecătorilor nu reușește să pronunțe în timp util hotărâri.
Da, este nevoie să evaluăm activitatea lor, pentru ca, în funcție de acea activitate, fiecare judecător să aibă o oglindă. Nu spune nimeni că trebuie să mergem după ei, să le facem nu știu ce, dar trebuie să știm care sunt cauzele pentru care aceste procese trenează ani și ani de zile, în special procesele penale.
Mulțumesc, domnule deputat.
Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
· Consultare europeană · Trimis la votul final
118 de discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,
Vă rețin atenția cu această prezentare de raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
Am fost, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, corect sesizați, ca și comisie.
## Suntem Camera decizională.
Membrii comisiei, luând în considerare dezbaterile și solicitările din cadrul comisiei, precum și avizele, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule președinte.
La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
## Mulțumesc.
Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
15. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare – COM(2025) 85; PHCD 61/2025.
## Stimați colegi,
Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect de hotărâre. Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în ședința Camerei Deputaților din data de 29 septembrie 2025.
Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Trecem la dezbaterile pe articole.
Domnul Coleșa.
Dezbateri generale, domnul Coleșa, din partea Grupului AUR.
## Da, mulțumesc.
Este o comunicare din partea Comisiei Europene pe un subiect foarte important. O industrie competitivă, zic ei, așa-zis „curată”, prin decarbonizare.
Trebuie să înțelegem foarte clar ce înseamnă acest concept de decarbonizare. Înseamnă o reducere, până în 2040, cu 90% a emisiilor de dioxid de carbon, iar până în 2050 o eliminare totală a emisiilor nete de dioxid de carbon. Este un lucru absurd și ilogic, dar recunoaștem – o dovadă – faptul că, în prezent, prin decarbonizare, avem o industrie tot mai curată, prin faptul că ea este distrusă progresiv, nu mai există.
În prezent, industria și decarbonizarea sunt antonime. Trebuie să înțelegem acest lucru: decarbonizarea distruge industria, repet, iar dioxidul de carbon – informal, carbonul –, în prezent și în toată istoria omenirii, a fost sinonim cu o industrie puternică și cu bunăstare.
Comisia Europeană identifică foarte bine sursele de dioxid de carbon, industria grea, industria auto, industria energetică pe bază de combustibili fosili, și le pune un gând rău. Cum? Prin interzicerea utilizării combustibililor fosili, petrol, dar și a gazului metan, care este privit ca un combustibil de tranziție, printr-un mecanism de taxare a emisiilor de dioxid de carbon, acele certificate de emisii care au evoluat de la 1 euro per tonă la peste 100 de euro per tonă, și un număr finit de certificate de emisii de carbon, care scade progresiv, de la an la an, asta însemnând că în fiecare an, progresiv, industria trebuie să dispară. Și nu este de mirare că avem aceste falimente: Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Liberty Galați, Alro Slatina, Azomureș, Alum Tulcea, IMGB – astea doar la nivel de România, iar la nivel european este același lucru.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cîmpean Ovidiu-Vasile.
Vă rog.
Astăzi discutăm despre Pactul pentru o industrie curată, un document care va avea un impact direct asupra economiei românești.
100 de miliarde de euro vor fi puse la dispoziție, prin noua bancă de decarbonizare industrială, pentru proiecte în energia curată și industrie. Peste 60% din industria europeană este energointensivă, prin urmare este foarte important să investim mulți bani în producția de energie curată. Și o să vă dau imediat câteva date concrete, pentru că cei de la AUR inventează dușmani imaginari la Bruxelles, însă nu vorbesc cu date concrete.
60% din industria europeană este energointensivă, iar pentru România asta înseamnă direct oțel, ciment, chimie, adică locuri de muncă în zeci de familii.
Uniunea Europeană importă peste 70% din materiile prime critice, de aceea noul act privind materiile prime critice pune accent pe reciclare și pe producția locală, o oportunitate pentru România.
Comunicarea propune piețe lider pentru produse verzi, oțel cu emisii reduse, hidrogen, baterii, domenii unde România poate atrage investiții și inovație.
Prin interconexiunile energetice, România poate deveni un hub regional, asigurând securitatea energetică nu doar pentru noi, ci și pentru Republica Moldova, Ucraina sau statele din Balcani.
Stimați colegi,
Aceste cifre ne arată că nu discutăm doar despre principii, ci despre o șansă reală pentru industrie, energie și competitivitate.
Adoptând această opinie, România transmite un mesaj clar: vrem să fim parte activă a transformării industriale a Europei și să aducem acasă investiții, locuri de muncă și siguranță energetică.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Mulțumesc, domnule deputat.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu?
Nu sunt.
Adoptat.
La preambul?
Nu sunt obiecții.
Adoptat.
La articolul unic, obiecții?
Nu sunt.
Adoptat.
Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
Da, stimați colegi, știu că v-ați înscris mai mulți, însă vă reamintesc prevederile regulamentului, care spun că: în cazul unor astfel de proiecte, doar un singur vorbitor din partea fiecărui grup, 3 minute; de la neafiliați, un reprezentant, 3 minute.
16. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor – COM(2025) 95; PHCD 62/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru transporturi și infrastructură, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru știință și tehnologie și Comisia pentru transporturi și infrastructură, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea pentru Planul de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor;
– a recomandat studierea metodelor alternative de producere a combustibililor surogat pentru alimentarea motoarelor aflate în utilizare în diversele sectoare publice;
– a propus îmbunătățirea competențelor și abordarea dimensiunii sociale, prin pregătirea forței de muncă pentru noile tehnologii, în scopul asigurării recalificării angajaților din domeniul autovehiculelor.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 9 septembrie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Gurlui Silviu-Octavian, Grupul parlamentar al AUR.
## Vă mulțumesc.
Stimați colegi,
Impresia mea este că noi căutăm, cumva, o baghetă magică să salvăm clima și, poate, și poluarea, fără a avea, de departe, instrumentele necesare, de profunzime, pentru a face o estimare riguroasă.
Estimările mele sunt acestea. Chiar dacă, în momentul de față, toată Europa n-ar mai respira, să spunem așa, în sensul că n-am mai avea emisii de dioxid de carbon în atmosferă, surpriza este aceasta. Măcar pentru 50 de ani, de aici încolo, cât se presupune că mai sunt aceste rezerve de petrol, creșterea temperaturii sau câștigul ar fi de 0,05 grade Celsius. Acesta este câștigul, pe de o parte.
Iar, pe de altă parte, vedem industrii care cad, vedem industrii de energie, de producție, care nu reușesc să țină pasul cu această optică.
Este evident că trebuie adaptate aceste industrii, specific pentru fiecare țară în parte, cu rezervele necesare și cu capacitatea pentru fiecare țară în parte.
Fără o estimare riguroasă – și să fim realiști și să venim în profunzimea lucrurilor –, sunt foarte mulți bani risipiți în Europa, în loc să-i investim în capacități inteligente și care să aibă viitor și să ne protejeze pe noi. În fond, pe noi trebuie să ne preocupe, în primul rând, cum să ne adaptăm la aceste modificări la care asistăm, naturale.
Am văzut Broșteni, am văzut Pechea și altele. Trebuie să știm cum să ne adaptăm și să ne protejăm. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Înțeleg că există un acord pentru cedarea timpului de la SOS pentru domnul Coleșa Alin, deputat AUR. Vă rog.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Nu sunt. Adoptat.
Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
17. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele – COM(2025) 125; PHCD 63/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog.
## Mulțumesc.
Apreciez foarte mult ce a spus colegul meu, domnul deputat Gurlui, care este profesor universitar, pe această temă, dar, în esență, prin această Comunicare a Comisiei Europene privind industria auto, Comisia ne spune că va continua această politică sinucigașă de distrugere a industriei.
De ce?
În primul rând, ea recunoaște că industria auto este motorul bunăstării, că generează la PIB peste 1.000 de miliarde de euro, 13 milioane de locuri de muncă directe și indirecte.
Și sigur că noi suntem de acord cu chestiuni secundare din comunicare, cum ar fi inovarea și digitalizarea, vehiculele autonome, parcarea automată și alte chestiuni pe care piața le cere sau nu le cere, însă oamenii și companiile vor vehicule ieftine, robuste, reparabile, o piață a mașinilor de ocazie bogată și accesibilă.
Comisia ce face însă? Spune că până în 2030 va trebui să reducem cu 55% producția de vehicule cu combustie internă, diesel, benzină și așa mai departe, iar până în 2035 să încetăm total această producție, să mergem spre aceste emisii „zero”, care este un concept aberant, dar pe care, dacă, prin reducere la absurd, l-am îndeplini, am obține în 50 de ani acel 0,05% câștig ipotetic în grade, deci n-am obține nimic, ci doar ne-am autodistruge.
Mulțumim, domnule deputat.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.
La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic, obiecții?
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Energiei și Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, respectiv analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea pentru Planul de acțiune european, din perspectiva importanței strategice a sectorului oțelului și metalelor, și a cerut soluții și măsuri eficiente pentru redresarea și stimularea cererii interne în UE;
– a recomandat măsuri de reducere a prețurilor energiei, în scopul restabilirii competitivității internaționale a sectoarelor amintite, precum și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen;
– a cerut îmbunătățirea funcționării mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră, acțiuni pentru gestionarea efectelor comerciale negative cauzate de supracapacitățile mondiale de producție și măsuri de apărare comercială împotriva concurenței neloiale la nivel mondial;
– a susținut edificarea unei piețe unice a deșeurilor metalice și de oțel pentru sporirea caracterului lor circular;
– a susținut măsurile de apărare a locurilor de muncă și a recomandat sprijinirea corespunzătoare a celor mai afectate zone geografice;
– a evidențiat importanța caracterului predictibil al cadrului de reglementare pentru investițiile în decarbonizare și pentru funcționarea unei piețe-pilot.
Vă mulțumesc.
Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Da, domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul AUR.
## **Domnul Valeriu Munteanu:**
Domnule președinte de ședință,
## Stimați colegi,
Discutăm astăzi despre Planul de acțiune european privind oțelul și metalele, un domeniu de importanță strategică pentru întreaga Uniune Europeană și în mod special pentru România.
Salutăm faptul că se recunoaște caracterul vital al acestor sectoare pentru securitatea economică, pentru apărare și pentru stabilitatea socială.
Totuși, documentul ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, nu putem ignora riscul ca politicile de decarbonizare accelerată, combinate cu prețurile foarte ridicate la energie, să conducă la pierderea competitivității industriei europene. În România, efectele se simt deja, cu închideri de capacități și reducerea locurilor de muncă.
În al doilea rând, din păcate, constatăm în România un grad redus de exploatare a resurselor proprii de oțel și metale, în timp ce dependența de importuri crește. Aceasta slăbește suveranitatea economică și vulnerabilizează lanțurile de aprovizionare.
AUR consideră că planul european are componente utile, dar că România trebuie să se asigure că interesele sale naționale nu sunt sacrificate. Protejarea locurilor de muncă industriale și scăderea costului energiei pentru marile industrii trebuie să rămână o prioritate reală.
În aceste condiții, Grupul parlamentar al AUR se va abține de la a susține acest proiect, pentru a transmite un semnal de echilibru: susținem obiectivele strategice, dar nu putem valida măsuri care, aplicate orbește, riscă să accentueze dezindustrializarea țării noastre.
Mulțumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Allen Coliban:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Eu nu pot să înțeleg cum poți să te plângi că Uniunea Europeană îți impune aia și aia, iar când ai ocazia să dezbați și să vii cu o opinie și cu o propunere, ca stat membru, alegi să te abții.
Am ascultat cum colegii din partea aceasta a sălii
tocmai ne spun că n-au citit foarte atent COM-ul, comunicatul, propunerea de la nivel european, pentru că acolo se vorbește exact de a găsi pârghiile și metodele prin care să susținem sectorul industriei oțelului și toate celelalte, în contextul decarbonizării. Se ridică problema necesității de a menține și de a prioritiza aceste industrii, chiar și în contextul decarbonizării.
Noi aici suntem un for legislativ, forul cel mai reprezentativ la nivel politic în România, capabil să susțină o poziție a statului român.
Dumneavoastră nu vă convine că Europa spune „da, haideți să prioritizăm și haideți să găsim soluții pentru sectorul acesta!”, dar vă abțineți!
Puteți, în comisii, să veniți cu propriile propuneri. România, ca stat membru, poate să facă opinie diferită sau poate să vină cu propriile amendamente, cu propriile inițiative
la aceste lucruri. Nu faceți asta. Și de fiecare dată când avem de dezbătut câte un regulament, câte o directivă, câte o propunere de la nivel european, nu faceți decât să vorbiți contra interesului național și european, care, de altfel, sunt și statuate în Constituție.
Prin urmare, asta este ceea ce faceți dumneavoastră, acesta este modul dumneavoastră: să vă abțineți atunci când aveți ocazia să vorbiți și să produceți o diferență, dar altfel să faceți retorică antieuropeană. Rușine!
Domnul deputat Coleșa Alin, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
## Mulțumesc.
Propunerea noastră este foarte simplă. Menționez că citim cu atenție aceste comunicări, nu doar proiectele de hotărâre.
În general, proiectele de hotărâre ale Parlamentului la care fac, facem, am făcut personal mai multe sugestii de a fi cuprinse nu sunt aprobate în comisii, pentru că există o majoritate.
Deci facem propuneri concrete, pentru a fi regăsite în proiectele de hotărâre, care să critice aceste comunicări, aceste direcții de politici ale Comisiei Europene. Nu sunt luate în seamă, dar noi ne facem datoria.
Aș vrea să accentuez faptul că în document sunt contradicții importante. Se spune că industria trebuie sprijinită, însă trebuie să continuăm politicile de decarbonizare, în condițiile în care se recunoaște că: în decembrie 2024, 11.000 de concedieri în Germania au avut loc; în noiembrie 2024, ArcelorMittal și-a amânat investițiile în decarbonizare în întreaga Europă; în iunie 2024, Liberty Ostrava și-a anunțat falimentul, în Republica Cehă, din același motiv.
În condițiile în care conducători ai industriei auto spun foarte clar... CEO-ul de la Mercedes-Benz, în august, spune așa: Uniunea Europeană trebuie să revină cu picioarele pe pământ și să revizuiască politica de decarbonizare, să înceteze aceste interdicții de a produce vehicule pe bază de petrol, de benzină, de motorină, de GPL, altfel, piața auto din întreaga Uniune Europeană riscă să se prăbușească.
Deci ce facem noi este să susținem industria prin propuneri concrete.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Stoica Diana, USR.
## **Doamna Diana Stoica:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vreau doar să le reamintesc colegilor de la AUR că în Comisia noastră pentru afaceri europene, întotdeauna, când a existat o propunere, un amendament care să fi fost bun pentru români, pentru țara noastră, el s-a bucurat de susținerea majorității.
Dar, înainte de asta, domnule Coleșa, că nu sunteți membru în această comisie, trebuie să existe și amendamente, propuneri din partea colegilor, pe care să le dezbatem, și nu au fost foarte multe. Puteți să discutați cu colegii și, dacă aveți propuneri, veniți cu ele în comisie; le dezbatem și, dacă sunt bune pentru români, eu vă garantez că toți colegii din coaliție le vor susține și va exista majoritate.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu?
Nu sunt.
Adoptat.
La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu sunt.
Adoptat.
Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
18. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10; PHCD 66/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog, doamnă președinte.
## Mulțumesc.
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru sănătate și familie și de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Autorității pentru Digitalizarea României, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene:
– și-a exprimat susținerea pentru obiectivele Planului de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale;
– a susținut înființarea unui Centru paneuropean de suport în materie de securitate cibernetică pentru spitale și furnizori de servicii medicale de către Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică;
– a recomandat instruirea personalului din sectorul medical în aplicarea bunelor practici de protecție împotriva atacurilor cibernetice în cadrul zonelor rurale sau defavorizate;
– și a recomandat colaborarea cu DNSC pentru evaluarea impactului noilor tehnologii asupra securității cibernetice și dezvoltarea de programe de instruire și certificare în domeniu.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 16 septembrie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumim.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu?
Nu sunt.
Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat.
La articolul unic, obiecții? Nu sunt.
Adoptat.
Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
19. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind competențele de bază – COM(2025) 88; PHCD 67/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog, doamnă deputat.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind competențele de bază – COM(2025) 88
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă și protecție socială și de Comisia pentru învățământ, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea față de obiectivele Planului de acțiune;
– a cerut abordarea cauzelor profunde ale scăderii nivelului competențelor de bază în rândul elevilor, evitarea încărcării excesive a programei de învățământ, gestionarea evoluțiilor de ordin tehnologic prin intermediul competențelor de bază;
– a susținut dezvoltarea gândirii logice și abstracte și a competențelor cetățenești;
– a sprijinit alfabetizarea și educația digitală, însă a recomandat identificarea unor instrumente pentru limitarea utilizării excesive a resurselor digitale în procesul de învățare de natură să-i afecteze pe aceștia; – a cerut cu prioritate măsuri de atragere a fetelor în studiile și profesiile din domeniul științelor, tehnologiilor, ingineriei și matematicii;
– a recomandat explorarea corelației dintre contextul socioeconomic și cultural al elevilor și nivelul de însușire a competențelor de bază, în scopul îndrumării eficace a resurselor necesare pentru elevii proveniți din medii defavorizate;
Mulțumesc, doamnă deputat. În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Bucur Ariana-Oana, Grupul parlamentar al PSD.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt.
Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu sunt.
Adoptat.
Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
20. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea – COM(2025) 90; PHCD 68/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog, doamnă deputat Atanasiu.
## **Doamna Corina Atanasiu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Problema competențelor este esențială. Conceptul de competențe a constituit elementul central în curriculumul școlar și prioritate în sistemele de învățământ la nivelul Europei.
Accentul pe aceste competențe a rezultat din nevoia învățării pe tot parcursul vieții, din nevoia transferabilității rezultatelor învățării și, nu în ultimul rând, din nevoia de abordare integrată a învățării.
Așa cum cu siguranță știți, s-au parcurs o serie de etape în elaborarea documentelor de politică educațională și demersurile au început în anul 2000, printr-un memorandum al Comisiei Europene cu privire la educația permanentă.
În anul 2001 – o scurtă trecere în revistă, da? – în anul 2001 apare cadrul de referință european pentru limbile străine, despre care cu siguranță ați auzit.
În 2005 apare reglementat cadrul european pentru calificări, deci, în zona profesională, ați auzit cu siguranță de competențe EQF, da, care sunt rezultate ale învățării în contexte formale, informale sau nonformale.
Și în 2006 apare o recomandare a Parlamentului European și a Comisiei referitoare la aceste competențe de bază. Ele sunt grupate pe opt domenii – se mai numesc și competențe-cheie – și care trebuie urmărite de către formatori în procesul de învățare.
În 2018, acestea sunt regrupate, reinterpretate și actualizate.
Și vreau să rețineți că aceste competențe sunt foarte importante...
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Mulțumesc, doamnă deputat.
Doamna deputat Atanasiu, din partea Grupului USR.
În regulă.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea competențelor
Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă și protecție socială și de Comisia pentru învățământ, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea față de obiectivele Uniunii competențelor;
– a evidențiat importanța cooperării dintre statele membre în abordarea provocărilor din domeniul educației și al competențelor, precum și a unei finanțări adecvate, alături de coerența și predictibilitatea politicilor publice, în vederea atingerii unor rezultate solide în planul educației și competențelor;
– a considerat îngrijorătoare tendința descendentă a dobândirii competențelor de bază, în școală, de către tineri în vârstă de 15 ani și provocările demografice actuale din anumite regiuni europene;
– a solicitat acordarea unei atenții speciale abordării nevoilor copiilor și tinerilor proveniți din medii defavorizate și reducerii decalajelor între zonele rurale și cele urbane;
– a sprijinit schimbul de bune practici între statele membre asupra abordărilor inovatoare în domeniul educației și formării;
– a evidențiat importanța deosebită a programului Erasmus+;
– a sprijinit dezvoltarea învățământului dual și adaptarea la nevoile pieței forței de muncă și la evoluțiile tehnologice. Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 16 septembrie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Vă mulțumesc și eu.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Gurlui Silviu-Octavian, din partea AUR.
**Doamna Mirela Elena Adomnicăi**
**:**
M-am înscris prima.
Da, doamna Adomnicăi era înscrisă la cuvânt înainte. Îi dau cuvântul doamnei deputat Adomnicăi Mirela Elena, PSD.
## **Doamna Mirela Elena Adomnicăi:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Acest proiect de hotărâre vine în mod firesc spre adoptare după precedentul, privind competențele generale, pentru că această inițiativă a Comisiei Europene vine, practic, în urma unui raport al Comisiei Europene pentru anul 2025 care studiază evoluția pieței muncii și evoluția situației sociale în Uniunea Europeană și constată că o cincime dintre persoanele cu vârsta pentru muncă, persoane active, respectiv 51 de milioane, sunt în afara pieței muncii europene, principalele categorii greu ocupabile fiind: femei, persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani și persoane cu handicap.
Sună cunoscut și pentru noi, pentru că acestea sunt categoriile greu ocupabile în România.
Însă noi mai avem încă o altă problemă, în sensul în care România are printre cele mai mari procente cu tineri fără loc de muncă; media în România este undeva... 23,9%, media europeană este 14,9%.
De aceea este salutară această inițiativă, pentru că, printre alte obiective, pentru 2030, acest plan de acțiune își propune să crească ponderea tinerilor cu studii în domeniile STEM – științe, tehnologie, inginerie, matematică – cu 32% în ceea ce privește studiile superioare pentru tineri și 45% școală profesională.
Dar misiunea noastră nu se încheie aici, pentru că această strategie, acest plan de acțiune european trebuie transpus la nivel național.
De aceea, rolul Parlamentului, în continuare, va fi să transpună strategia europeană într-o strategie națională, cu instrumentele adoptate la nivel european – Garanția Competențelor, Observatorul European al Competențelor – în acte normative care să..., dacă vreți, să rezolve o problemă care poate fi rostogolită pe viitor în ceea ce îi privește pe acești tineri, care încă nu sunt pregătiți pentru o piață a forței de muncă într-o dinamică permanentă.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Îi dau cuvântul domnului deputat Gurlui, din partea AUR.
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**
Mulțumesc.
Stimați colegi,
AUR va vota pentru această inițiativă, dar, pe fond, avem niște probleme pe care le știm cu toții, sunt deja delicate și ar trebui să le implementăm de urgență, riguros și cu profunzime.
În această lege, Uniunea competențelor riscă să rămână doar un exercițiu birocratic dacă nu există măsuri concrete și finanțare reală pentru regiunile defavorizate ale țării.
Vorbim aici despre mobilitate și recunoașterea automată a calificărilor, dar România are încă mii de absolvenți care nu-și pot valorifica studiile în Uniunea Europeană, din cauza procedurilor lente și inechitabile.
Iar documentul pune accent pe digital, pe verde, dar ignoră decalajele uriașe de infrastructură educațională dintre vestul și estul Europei. Și știm foarte bine unde stăm la calitatea învățământului în România.
Fără o implicare reală a autorităților locale și a regiunilor, Uniunea competențelor va fi doar un proiect centralizat la Bruxelles, departe de realitatea din sate și orașele mici ale noastre.
Țara noastră are nevoie de o strategie proprie de formare și de calificare, adaptată pieței interne, nu doar de o copiere a unor modele europene, la care asistăm, care nu țin cont de specificul nostru, cum se întâmplă de obicei.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Mulțumesc, domnule deputat.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
- Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt.
Adoptat.
- La preambul?
Nu sunt obiecții. Adoptat.
La articolul unic, obiecții?
- Nu sunt.
Adoptat.
- Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre
- rămâne la votul final.
- Vă mulțumesc. Stimați colegi,
- Vă invit la votul final, la ora 11:30.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Stimate colege,
Stimați colegi,
Începem ședința de vot final.
Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru cardinalul Lucian Mureșan, Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, trecut la cele veșnice pe data de 25 septembrie anul curent.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Dumnezeu să-l odihnească!
Am să vă rog, pentru viitor, să faceți aceste solicitări la Biroul permanent. Așa este regulamentar.
Domnul lider de grup de la Partidul Național Liberal, data trecută, a avut această rugăminte.
Puteți să transmiteți unui grup și puteți să solicitați. Pentru viitor!
## Mulțumesc.
I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
Punctul 1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare – COM(2025) 85; PHCD 61/2025.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Adoptat.
Punctul 2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor – COM(2025) 95; PHCD 62/2025.
Doriți explicarea votului?
## **Domnul Valeriu Munteanu**
**:**
Da.
Bun. Vă rog.
Domnul deputat Munteanu Valeriu, de la AUR.
Stimați colegi,
A fost supusă votului opinia Camerei Deputaților privind Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare.
Este un document care trasează o direcție de ansamblu, la nivel european, pentru industrie și energie.
Din perspectiva AUR, este evident că obiectivele de reindustrializare și de inovare trebuie urmate cu seriozitate, însă trebuie să fim atenți ca aceste obiective de decarbonizare să nu fie transformate în termene nerealiste și presiuni disproporționate asupra statelor membre mai puțin dezvoltate, cum, din păcate, este țara noastră.
România are astăzi cel mai mic nivel de emisii pe cap de locuitor, dar și una dintre cele mai fragile baze industriale.
În aceste condiții, orice accelerare galopantă a decarbonizării, fără a ține cont de particularitățile economiei noastre și de nevoia de a susține industriile energointensive, riscă să ducă nu la reindustrializare, ci la dezindustrializare.
Trebuie să spunem răspicat: prețul energiei electrice este principala povară pentru industria românească.
Fără o strategie clară pentru reducerea acestui cost și fără investiții serioase în capacități de producție reale, rețele și interconectări, România nu va fi un hub energetic, ci va rămâne captivă importurilor.
Din aceste motive, AUR a votat prin abținere acest document, un vot care nu respinge necesitatea acestei tranziții, dar care atrage atenția că România are nevoie de o voce mai puternică și mai prudentă, în fața unor obiective ambițioase, dar adesea rupte de realitatea economică a țărilor din Europa de Est.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Punctul 2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor – COM(2025) 95; PHCD 62/2025.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Domnule deputat, vă rog.
## **Domnul Allen Coliban:**
## Vă mulțumesc.
Pentru că nu înțeleg cum vă puteți abține la o astfel de propunere, am zis să fac câteva referiri la textul propunerii pe care ați votat-o și la care dumneavoastră v-ați abținut.
Sunteți împotriva alocării a 1,8 miliarde de euro din fondul de inovare. ## Sunteți:
– împotriva îmbunătățirii competențelor și abordării dimensiunii sociale, prin pregătirea forței de muncă pentru noile tehnologii;
– împotriva dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi;
– împotriva studierii și cercetării unor metode alternative de producere a combustibililor surogat și combustibili din hidrocarburi lichide, prin hidrogenarea cărbunelui bituminos;
– sunteți împotriva cercetării, sunteți împotriva fondurilor disponibile pentru acest sector;
– sunteți împotriva unor oportunități de dezvoltare a României.
Noi, normal, am votat pentru această propunere.
Sunt foarte curios cum justificați retorica asta goală, antieuropeană, în acest domeniu.
Mulțumesc.
Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, AUR.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
Stimați colegi,
E timpul să vă uitați la adevăr.
Toată civilizația europeană occidentală, după începutul revoluției industriale, se bazează pe motoarele cu combustie internă.
Nu vă mai ascundeți după deget!
Bun, o să aduceți alte..., să înlocuiți benzina sau motorina! Dar adevărul este că fără motoare cu combustie internă nu există civilizație! Că n-o să pui baterii pe un camion de 50 de tone!
Dumneavoastră însă puneți o limită de timp. Care este limita de timp?
Dumneavoastră spuneți așa: până în 2030 și până în 2035. La aceea ne opunem!
Pentru că este absurd să-ți închipui că poți să scazi și să îngropi industria de motoare cu combustie internă, pentru că ai să inventezi tu ceva sau ai să înlocuiești tu cu ceva!
Iar chestiunea aceasta cu energia verde... Păi, nu produce energie în bandă! Ce vreți să faceți, să ne băgați în _blackout_ ?! Asta e?!
Deci noi nu ne opunem la inovație, noi ne opunem la _phase out_ !
Ceea ce vreți voi să faceți este să puneți o limită și să închideți fabricile pentru combustie internă.
Așa ceva nu se poate!
Asta este absurditatea acestui COM!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Punctul 3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele – COM(2025) 125; PHCD 63/2025.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Explicarea votului, domnul deputat Burduja SebastianIoan, PNL.
## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
De multe ori asist la anumite lucruri care se spun de la tribuna Parlamentului privitoare la sectorul energetic.
Și m-aș bucura ca cei care sunt interesați de subiect să vină măcar să discutăm, ca să le pot explica situația, cum stă ea, de fapt, și adevărul.
După 17 ani, România are, începând de anul trecut, o strategie energetică națională și acolo, dacă o veți citi, dacă vă veți preocupa, veți vedea că ordinea de prioritate este: energie sigură, energie ieftină și energie curată. În ordinea asta de priorități.
Cei care vorbesc de lipsa investițiilor în energie habar nu au! În 2 ani de zile am atras 14 miliarde de euro din fonduri europene și sunt în lucru undeva la 10.000, spre 15.000 de megawați putere instalată, inclusiv capacități de stocare, că tot e un subiect la modă.
Deci, vă rog frumos, ca să aveți toate datele pe masă, mă găsiți oricând și cu mare plăcere stăm de vorbă.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Coleșa Ilie-Alin, AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Apreciez cuvintele domnului ministru, însă reamintesc că faptele ne arată următorul lucru: prioritatea Guvernului este de a avea facturi tot mai mari. Asta este realitatea pe care o avem în ultimii 5, 10, 17 ani.
Uitați-vă pe grafice! Facturile la energie cresc cel puțin în progresie geometrică! Iar noi nu suntem împotriva cercetării, inovării, bineînțeles. Suntem împotriva unor ținte total absurde:
– _Fit for55!_ Adică reducerea cu 55% până în 2030 a emisiilor de dioxid de carbon, cu 90% până în 2040, și cu 100% până în 2050.
– Interzicerea, reducerea producției de vehicule cu ardere internă – benzină, motorină, GPL – cu 55% până în 2030 și cu 100% până în 2035.
– Filosofia taxării emisiilor de dioxid de carbon și mecanisme prin care prețul la energie electrică este speculativ, așa cum este mecanismul de stabilire a prețului pe piața zilei următoare, acel Pay-as-Clear, în loc de Pay-asBid. Acestea sunt chestiuni absolut punctuale împotriva cărora suntem noi și al căror efect îl poate verifica oricine, în facturi și în date industriale.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Doamnă președinte de ședință, Dragi colegi,
Faptul că s-a invocat aici, ca pe un merit extraordinar, că avem pentru prima dată o strategie în domeniul electricității sau al energiei ori cum vreți să-i spuneți, dragii mei, pe mine nu mă impresionează cu nimic și nici pe românii care plătesc cele mai mari prețuri pe energie din Europa.
Din 1990 facem strategii. Strategii pe toate domeniile! Suntem plini de strategii! Iar țara cade pe noi!
Domeniile esențiale ale existenței sociale sunt la ultimul nivel, inclusiv cel energetic.
Facem strategii care se adoptă sau se aprobă de către Guvern, prin hotărâri de guvern, deși, în mod firesc, strategiile ar trebui aprobate de către Parlament. Că Parlamentul e organul reprezentativ suprem, nu este Guvernul!
De aceea, dragii mei, faptul că avem strategii... Oare în strategia aia s-a introdus ca noi, românii, să plătim cel mai mare preț la energie din Europa?
Oare în strategia aia s-a scris că românii nu mai pot să supraviețuiască, din cauza prețurilor exorbitante la toate serviciile esențiale pentru viața lor?
Eu nu cred!
Aceasta este explicația votului nostru.
Vă mulțumesc, domnilor colegi.
Mulțumesc.
Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
## Mulțumesc.
Eu nu m-am abținut, eu am votat contra.
Am votat contra majorării prețului la energie, am votat contra majorării prețului la gaze naturale, am votat contra majorării prețului la combustibili, am votat contra dezindustrializării României, am votat contra acestor măsuri aberante, pe care dumneavoastră, de 5 ani, le implementați, sau de 10 ani, iar România este în colaps, este într-o cădere totală, din perspectivă economică.
Și pentru domnul Burduja, ca să discutăm cu datele pe masă:
În 5 ani de zile, de la 12.000 de megawați, cât producea România, acum avem 5.000 de megawați.
Cum explicați lucrul ăsta?!
Care sunt mecanismele pe care le-ați pus în practică, de am scăzut cu 7.000 de megawați în 5 ani de zile?
Uitați-vă pe harta Transelectrica și aveți răspunsul.
O să închideți și zona de cărbune, care astăzi produce 800 de megawați. Practic ne băgați într-un colaps energetic.
Am votat contra și voi vota contra intereselor dumneavoastră!
Voi vota pentru poporul român!
Voi vota pentru cei care m-au trimis în Parlament, nu pentru voi, care sunteți trimiși aici să distrugeți!
Să știți că, până la urmă, trădarea este cea mai mare teză pe care ați încercat s-o introduceți la nivel de lege în România.
Ați înrobit poporul român, prin trădare! Să vă fie rușine!
Am rugămintea să încercați să nu mai pronunțați numele colegilor, pentru a nu genera drept la replică. Vă rog, domnule Burduja, drept la replică.
## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**
## Profit de asta.
Constat că sunt mulți specialiști în energie – cu tot respectul – și constat că, pe o simplă comunicare a Comisiei, există foarte multă efervescență.
Probabil că dacă era o comunicare a Comunității Statelor Independente sau de pe la Kremlin era mai mult consens.
Dar vreau să vă spun un singur lucru.
În primul rând, producția se măsoară în megawați-oră, eventual, nu în megawați, dar putem discuta ce s-a întâmplat.
Și pot să vă spun că anul trecut, domnule Coarnă, România a pus în funcțiune – rețineți! – 1.251 de megawați noi în sistem, inclusiv Grupul 5 de la Rovinari, pe cărbune, terminat după 10 ani. Acești 1.251 de megawați sunt cât în 8 ani anteriori, într-unul singur.
Și, pentru toți românii care țin la adevăr, inclusiv pentru dumneavoastră, și știți bine lucrul ăsta: singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile – grupuri noi, creșterea capacității de producție de energie românească.
Alt mecanism – și cu tot respectul –, dacă nu vreți să ieșim din UE, este Pay-as-Clear. Acesta este principiul la care am agreat; așa e în toate țările europene.
Dar România are resurse. Trebuie să finalizăm investițiile începute.
Și, încă o dată, apropo de ce spuneați cu prețurile la energie: vă rog eu frumos, uitați-vă pe datele Eurostat; nu mai spuneți că România plătește nu știu ce prețuri exorbitante față de alte state...
Uitați-vă, vă rog...
## **Doamna Gianina Șerban**
**:**
Ați primit factura?
## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**
## Uitați-vă în tot...
Da, sunt furnizori în piață care au prețuri de 1 leu per kilowatt-oră, ceea ce este mai puțin decât 1,3 lei per kilowattoră, cât era plafonul pentru consumul de peste 300 de kilowați-oră – că știți despre ce vorbesc –, deci unele facturi chiar s-au ieftinit, iar cei care erau la 0,68 de lei per kilowattoră, dacă sunt vulnerabili, primesc 50 de lei, deci nu le-a crescut factura; dacă nu sunt vulnerabili, nu mai discutați de facturi duble sau triple, că e pur și simplu fals.
Faceți un calcul matematic între...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
La explicarea votului, câte un coleg de la fiecare grup parlamentar.
De la grupul parlamentar al USR nu a vorbit, până în momentul de față...
Imediat! Imediat!
De la Grupul parlamentar al USR avem două persoane care au solicitat.
Doamna Stoica Diana sau domnul Coliban Allen.
Care dintre dumneavoastră doriți să veniți? Allen Coliban.
Vă rog.
## **Domnul Allen Coliban:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Cred că ar fi bine ca, în timpul transmisiunii acesteia, să fie undeva afișat, pentru cei care ne urmăresc, și textul pe care-l discutăm, pe care îl votăm, pentru că, din nou, mi se pare că veniți la explicația votului cu cu totul altceva decât scrie în COM.
Vreți să vă citesc din COM?
Vă citesc, nu e nicio problemă: „susține măsurile de apărare a locurilor de muncă industriale de calitate și recomandă sprijinirea corespunzătoare a zonelor geografice concentrate pe activități din sectoarele oțelului și metalelor și acordarea unei atenții deosebite efectelor de ordin social ale transformării acestor sectoare, în particular cu referire la reconversia profesională, alături de sprijinirea adecvată a inovației”.
Împotriva ăsteia ați votat dumneavoastră, domnilor. Sunteți penibili!
Veniți și vorbiți de date legate de energie de pe vremea lui Ceaușescu, așa cum a făcut domnul milițian Coarnă, care ne zice de 40.000 de gigawați-oră pe an; capacitatea suplimentară de producție pe care o putem amenaja în strategia națională, pe care dumneavoastră nici măcar n-o citiți, este de 10,5 terawați-oră anual, suplimentar față de ce avem acum.
Producția este de 18,3 terawați-oră anual.
În 2023 am exportat 2,4 terawați-oră anual.
Acestea sunt datele reale!
Restul e retorica Kremlinului, care nu ne-a dat niciodată bani pentru energie, doar ne-a furat Tezaurul!
Cu ăștia sunteți voi!
## Da.
Domnul Coarnă, drept la replică, cu rugămintea de a nu mai pronunța numele colegilor.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Nu mai pronunț niciun nume.
Sigur că eu am lucrat un pic în sistemul energetic, pentru domnul prim-ministru, și știu exact că vorbim de megawațioră. Dumneavoastră trebuia să înțelegeți că eu vorbeam despre megawați-oră.
Dar văd că aveți o problemă. Nu Kremlinul a distrus România, nu Călin Georgescu, ci voi ați distrus România, pas cu pas!
Și vă mai repet o dată cifrele.
1989, că am spus-o de câteva ori: putere instalată – 25.000 de megawați-oră. Produceam 20.000. Aveam o centură de 5.000 de megawați.
Și, ca să nu ne mai comparăm cu Ceaușescu, vă duc la Viorica Dăncilă.
Noiembrie 2019... Octombrie, că în noiembrie ați demis-o! Aveam o producție de 12.000 de megawați-oră, un consum de 9.000 de megawați-oră; exportam 3.000.
Ce ați făcut dumneavoastră, de la Orban până la Bolojan? Ați distrus energia românească, ați închis 7.000 de megawați-oră. Astăzi producem 5.000 și avem importuri masive; importăm la prețuri mari, exportăm la prețuri mici în Moldova; avem cele mai mari prețuri la energie din Europa.
Sunt date, sunt lucruri pe care le puteți consulta. Dar sunteți trimiși aici să distrugeți România. Noi nu o să vă lăsăm, indiferent de câte jigniri și câte, știu eu?, încercări de tipul ăsta...
- Când n-aveți soluții, veniți și jigniți! Ăsta e nivelul vostru;
- nu puteți mai mult!
- Dumnezeu și România n-o să vă ierte!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnul deputat Murad Mohammad, de la AUR, dar vorbește pe timpul alocat Grupului parlamentar al POT.
## **Domnul Mohammad Murad:**
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Eu vreau să vă spun un singur lucru: nu sunt specialist în energie. Dar pot să vă spun că plătim foarte scump. Deci energia în Bulgaria e la jumătate de preț. Forța de muncă și impozitul pe salariu sunt la jumătatea impozitului din România, aproape. Produsele le aducem din Bulgaria ca să facem la Caracal conserve.
Și atunci întrebarea: oare mai merită să stăm în țară?! Vorbiți și concurați cât de mult știți ce înseamnă megawați și cât producem.
Important e un singur lucru: oameni buni, plătim mai mult!
Din primele 50 de companii din România care fac cele mai mari profituri în România, sunt 13 pe energie, din care șapte au sediul în apartamente și mai puțin de 10 angajați.
Păi, eu muncesc cu aproape 3.000 de salariați.
Domnule, eu nu fac profit cât face o companie care are opt angajați!
De ce, prieteni?
Suntem penibili dacă arătăm cu degetul! E o problemă! Trebuie rezolvată! Eu, dacă produc energie la distanță de un kilometru, nu pot să o bag în sistem, cu toate că o consum.
Deci nu mai putem face concurență țărilor vecine, pentru că producem energie foarte scumpă.
Știți că jumătate din ce produce Cernavodă ziua, din păcate, se pierde?
N-a fost în stare, de 35 de ani, statul român, să facă un parc industrial unde să avem energie ieftină! Asta este o normalitate?!
Mulțumesc.
Nu putem vorbi și generaliza...
Mulțumesc.
## **Domnul Mohammad Murad:**
...că tot timpul AUR n-are soluție.
Aș vrea...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Ultimul coleg care va interveni, domnul deputat RemusGabriel Lăpușan, de la Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**
## Dragi colegi,
Cred că ar trebui să fim mai serioși și, înainte de a veni la acest microfon, să punem mâna pe un manual de energie și să citim ce înseamnă energia.
Am văzut foarte mulți amatori aici, la microfonul acesta, și cred că ar trebui să ne trezim și să ne gândim că suntem în Parlamentul României, cel mai important for al României.
Deci România este pe locul 15, din 43, la nivel european, ca preț! Deci m-am săturat să aud cea mai mare minciună spusă aici!
Deci nu avem cel mai mare preț la energie!
Când spuneți așa ceva, mințiți de tună microfoanele!
Mi-e și rușine de dumneavoastră cum puteți să spuneți asemenea inepții!
Deci o dată că nu avem cea mai scumpă energie din Europa... Și, dacă vreți să știți, cea mai scumpă energie din Europa este în Germania, care are preț dublu față de România.
În al doilea rând, i-aș ruga pe colegii noștri din coaliția guvernamentală să facem tot ce trebuie ca să finalizăm lucrările la hidrocentrala de la Răstolița și, atunci, cu siguranță că o să avem mai mulți megawați-oră produși și o să fiți mai mulțumiți și dumneavoastră.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Pe procedură, domnul Dimitriu Alexandru, de la USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
## Doamnă președinte,
V-aș ruga, pe viitor, să nu mai dați timpii de la un partid la altul, pentru că este vorba despre explicarea votului. N-are cum cineva de la un partid să explice votul cu privire la celălalt partid! Că, așa, o să ajung și eu să explic votul celor de la AUR și nu cred că doriți asta!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Punctul 4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10; PHCD 66/2025.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Nu avem cereri pentru explicarea votului.
Punctul 5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind competențele de bază – COM(2025) 88; PHCD 67/2025.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Punctul 6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea competențelor – COM(2025) 90; PHCD 68/2025.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
II. Legi ordinare. Adoptări.
7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 576/2022; lege ordinară; procedură de urgență.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Explicarea votului, domnul deputat Cîmpan CristianEmanuel, Grupul parlamentar al POT.
## **Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Explicarea votului era pentru PHCD 67, însă nu ați observat intervenția mea.
Înțeleg că și PHCD 63 a fost important, însă nu era vorba despre energie.
Știm cu toții, curentul este scump în România, însă haideți să vă explic votul nostru pentru!
Grupul POT votează pentru viitorul educației din România și pentru creșterea competitivității elevilor și a adulților noștri pe piața de muncă europeană.
De ce am votat „pentru” la acest proiect? Pentru că stopăm analfabetismul funcțional. Susținem adoptarea de măsuri naționale care să abordeze cauzele profunde ale scăderii nivelului de competențe de bază.
Obiectivul strategic este alfabetizarea funcțională, care este esențială pentru succesul personal și profesional.
Dezvoltarea gândirii critice. Promovăm o educație modernă care depășește simpla memorare.
Recomandăm consolidarea competențelor cetățenești, dezvoltarea gândirii logice și abstracte și oferirea de instrumente pentru combaterea dezinformării și informării greșite, adaptarea la era digitală.
Susținem alfabetizarea și educația digitală...
Vorbim de...
## Dragi colegi,
Eu am apăsat pe butonul de a vorbi și ați sărit două puncte pe ordinea de zi.
## Numai puțin!
Este un proiect de lege – de fapt, l-am votat – pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.
Am înțeles! Și la proiectul de lege care trebuia dezbătut, pe educație?
Trebuia să solicitați să luați cuvântul în timp util!
Eu am solicitat, am apăsat de două ori! A cui este vina?
Din păcate, nu ați solicitat!
Este vina mea?!
Nu ați solicitat!
Eu vă dau cuvântul în momentul în care apare pe display numele persoanei care solicită.
Deci să înțeleg că doar la anumite subiecte putem interveni noi, cei de la POT...
Nu, puteți să interveniți la absolut toate subiectele.
## **Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:**
...și la alte subiecte nu putem interveni.
Vă rog frumos să fiți atent și să solicitați în timp util.
Eu am solicitat, am apăsat, am apăsat, am apăsat și nu mi s-a dat cuvântul!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Am două colege, secretari de ședință, care mă ajută și nu au văzut solicitarea dumneavoastră nici măcar ele. Deci suntem trei persoane!
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Punctul 8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2024 pentru prorogarea unor termene și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 48/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
Punctul 9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea și completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 136/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 (PHCD 66/2025; rămas pentru votul final) 23
· Comemorativ · adoptat
13 discursuri
Mulțumesc, doamnă președinte.
Proiectul legislativ supus astăzi dezbaterii aduce o îmbunătățire necesară cadrului de finanțare pentru instituțiile de învățământ superior din domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, un sistem de finanțare adecvat, susține modernizarea infrastructurii educaționale, dotările tehnologice și cercetarea și se reflectă direct în nivelul de pregătire al viitorilor ofițeri, subofițeri și agenți.
Investind în educația cadrelor din armată, poliție, servicii de informații și alte structuri de siguranță publică, întărim capacitatea statului de a răspunde provocărilor actuale și viitoare și mă bucur că acest proiect de lege a trecut cu o majoritate mare de voturi.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Punctul 11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 604/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria cardinalului Lucian Mureșan, Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
III. Legi organice. Adoptări.
Punctul 12. Proiectul de lege pentru modificarea art. 597 alin. (2), (2[1] ) și (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 180/2025; lege organică.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria cardinalului Lucian Mureșan, Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna secretar Murariu Oana.
## **Doamna Oana Murariu:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Vă mulțumesc pentru acest vot pentru digitalizarea justiției.
În mai am fost în delegație oficială în Letonia, merg întotdeauna în instanțe să văd care este situația sistemului judiciar. Procesele se desfășoară prin videoconferință, ca regulă. Anul trecut, tot în delegație oficială, în New York, un avocat pe un ecran, un avocat pe celălalt ecran și mă gândeam când o să ajungem și noi la acest nivel de digitalizare a justiției.
Ei, bine, prin acest proiect aducem primul tip de proces în care, ca regulă, procedurile se vor desfășura prin videoconferință, deci un mare pas pentru digitalizare, și vă mulțumesc pentru vot.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.
## **Domnul Eduard-Tatian Mititelu:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Partidul Național Liberal a votat pentru acest proiect, inițiat de Partidul Național Liberal.
Țin să-l felicit pe colegul meu Ovidiu Jitaru pentru această inițiativă, care aduce digitalizarea mai aproape în administrație – în sistemul judiciar, în acest caz –, pentru că era necesar să aducem normalitatea de a nu mai pune oameni pe drumuri, de a nu mai aloca resurse pentru plimbările unora și ale altora și, astfel, să avem digitalizare în mai multe sectoare ale statului.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
III. Legi organice. Respingeri.
Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor; Pl-x 124/2025; lege organică.
Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative. Suntem prima Cameră sesizată.
##
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria cardinalului Lucian Mureșan, Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Propunerea a fost adoptată.
Explicarea votului, doamna secretar Murariu Oana.
## **Doamna Oana Murariu:**
## Stimați colegi,
Cred că rezultatul acestui vot este o greșeală.
Colegii din Comisia juridică știu foarte bine că, de 4 ani și ceva, prin fiecare intervenție, fiecare dintre noi încercăm să îmbunătățim sistemul judiciar, dar, în contextul actual, în care avem proteste ale magistraților – pentru că grevă nu pot face, dar îi spunem altfel, îi spunem protest – și se amână procesele cetățenilor pe care îi reprezentăm și, practic, un sistem judiciar întreg își bate joc de cetățenii României, noi să respingem un vot prin care mai tăiam un privilegiu și să păstrăm o lipsă a evaluării magistraților nu știu dacă este oportun. Eu cred că e o greșeală.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Și punctul 14, ultimul punct, Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă; PL-x 291/2025; lege organică.
Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria cardinalului Lucian Mureșan, Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Declar închisă ședința de vot final și invit membrii Biroului permanent în sala de ședință.
## _Ședința s-a încheiat la ora 12:16._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#165741„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653196]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 119/15.X.2025 conține 32 de pagini.**
Prețul: 192 lei
complicate și dispute între ministere. Fiecare lună pierdută înseamnă întârzieri în șantiere, costuri suplimentare și, cel mai grav, șanse pierdute pentru viețile celor care ar fi putut fi salvați într-un spital modern.
Un asemenea proiect nu poate fi tratat ca o simplă opțiune. Este o obligație morală și o datorie față de societate. În acest moment, avem la dispoziție soluții alternative de finanțare, fie direct din renegocierea PNRR, fie prin alte linii care o să fie puse la dispoziție. Fonduri există, există voință, însă, cel mai important, trebuie să existe decizii care să ne aducă în situația în care în 2 ani de zile acest spital să fie finalizat.
Nu putem cere performanță medicilor și asistentelor dacă îi condamnăm să lucreze în clădiri neadaptate realităților actuale.
## Stimați colegi,
România europeană nu înseamnă doar drumuri și autostrăzi, ci și spitale moderne, accesibile, funcționale. Un copil salvat astăzi înseamnă un adult sănătos mâine. Fiecare leu investit în sănătatea copiilor este o investiție în viitorul țării.
De aceea, vă cer să tratăm cu toată seriozitatea acest subiect și să transmitem împreună un mesaj clar Guvernului: Spitalul Regional Monobloc de Copii din Cluj nu poate fi amânat, nu poate fi redus și nu poate fi abandonat.
Fac apel la solidaritate politică, la responsabilitate și la unitate. În fața unei astfel de provocări, nu mai contează culorile politice, ci doar binele public. Sănătatea copiilor noștri este mai importantă decât orice dispută politică.
Vă mulțumesc.
Remus Lăpușan, deputat al PSD de Cluj.
Stoparea oricăror lucrări începute și chiar instituirea obligativității proprietarului de a reabilita habitatul presupus a fi fost afectat.
Ca fost ministru al mediului, nu pot decât să militez pentru protejarea florei și faunei, atât de minunate, aici, în România.
Ca om, îmi doresc să le las la fel generațiilor viitoare!
Dar trăim în secolul XXI, în țara numită România..., nu Utopia, într-un mediu economic concurențial feroce.
Am trăit frustrarea de a ne fi închis propriile capacități de producție de medicamente și materiale sanitare în perioada pandemiei și ne-am ars destul!
Să vă amintesc cu cât am plătit niște amărâte de măști din import – și acelea neconforme?
Am trăit și criza uleiului de floarea-soarelui.
Trăim și criza prețului la energie electrică.
Și nici cu industria de apărare nu stăm prea bine, cu un război la graniță!
Chiar se dorește să punem lacăt pe economia noastră și să devenim „clienți la mâna oricui”?
Nu aș vrea asta!
Iată de ce, de la tribuna Parlamentului, fac apel...
Și să nu uităm: fiecare pensionar poartă o poveste de viață. A le oferi siguranță este nu doar obligația statului, ci și un gest de recunoștință pentru părinții și bunicii noștri.
La mulți ani tuturor seniorilor și tuturor persoanelor vârstnice!
Bogdan Toader, deputat de Prahova, Circumscripția electorală nr. 31.
E foarte bine să-i ajutăm pe vecini, dar hai să avem grijă de cămașa noastră, nu de căciulă!
Mai am un punct de spus și cu asta închei.
Nu vorbim despre deficitul bugetar creat de plafonarea la energie electrică și, mai bine zis, de cum am ajuns în situația de a cheltui doar în 2025 peste 30 de miliarde de lei, pentru că, la un moment dat, am primit niște ordine de afară, prin niște „cozi de topor” din țară, să liberalizăm prețul electricității, fără un consum clar, fără o producție clară, fără o strategie de piață clară.
Cred că, în ziua în care o să închidem anul bugetar 2025, o să ne luăm cu mâinile de păr și o să înțelegem că această plafonare, fără o strategie bine aplicată în spate, a fost un dezastru pentru România.
Mulțumesc.
Cei care au trăit acele vremuri își amintesc foarte clar ce a însemnat ca România să închidă toate cele 31 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Probabil, domnul președinte Nicușor Dan era mai preocupat cu calculele matematice sau cu activismul lui ONG-ist și nu înțelegea realitatea de atunci, la fel cum nu înțelege nici realitatea de acum.
Acum, în fruntea statului sunt două persoane care nu înțeleg absolut nimic din ceea ce se întâmplă. Bolojan ne spune că intrăm în incapacitate de plată și ne vulnerabilizează din punct de vedere economic, Nicușor Dan ne spune că nu trebuia să fim în Uniunea Europeană. Aceștia sunt proeuropenii care sunt în fruntea statului.
Vă mulțumesc.
De aceea, dezbaterea sinceră de la Chișinău trebuie să aibă pe masă toate opțiunile constituționale și politice, inclusiv sincronizarea parcursului NATO – UE, în acord cu practica europeană, și combaterea sistematică a dezinformării ruse privind „neutralitatea”.
Republica Moldova nu poate fi lăsată la cheremul „neutralității” interpretate abuziv de către agresor și nici captivă propagandei care vrea să o țină în zona de influență a Federației Ruse. Integrarea în NATO este garanția fundamentală a supraviețuirii democratice și trebuie explicată cetățenilor, chiar dacă, deocamdată, acest concept nu este foarte popular în stânga Prutului.
Ca român, dar și ca basarabean, reafirm dezideratul nostru: un viitor comun, românesc și european. Drumul Republicii Moldova spre NATO și Uniunea Europeană este, în fond, drumul său firesc spre România – un drum al frăției, al securității, al libertății și al demnității.
Mulțumesc, domnule deputat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.
Cred că Rusia, astăzi, nu mai are nicio pârghie să readucă Republica Moldova – Basarabia de peste Prut, Moldova Răsăriteană – în acest țarc al său, în care libertatea, demnitatea și democrația nu au existat niciodată.
Și, nu în ultimul rând, votul pentru PAS este un vot pentru unire. Unioniștii din Republica Moldova au votat cu PAS, iar acest lucru trebuie spus foarte clar.
România și Republica Moldova sunt astăzi mai aproape ca niciodată.
Vă mulțumesc.
Aceleași pericole sunt și în mediul online, iar România chiar ar fi bine să învețe de la Republica Moldova în ceea ce privește securitatea cibernetică! În perioada alegerilor din Republica Moldova au fost multe atacuri cibernetice, dar autoritățile au reușit să câștige această luptă, pe când autoritățile române au cam pierdut-o.
Autoritățile din Republica Moldova s-au luptat în instanță și cu o persoană politică din România, respectiv cu George Simion, care se dădea inițial mare prieten al statului moldovean și apoi s-a dovedit a fi în colaborare cu serviciile de informații ruse. Simion a demonstrat și în România că de multe ori deservește interesele rușilor!
Merită să menționăm că la lupta anticorupție a avut un rol important și faptul că Republica Moldova este campioană la digitalizarea instituțiilor statului, fiind fruntașă într-un clasament european, în timp ce România este pe ultimul loc.
Toate aceste lucruri mă fac să spun: _chapeau_ , Maia Sandu! _Chapeau_ , moldoveni!
Să fii moldovean a devenit o mândrie!
Închid cu o glumă: acum, după ce au văzut rezultatele alegerilor din Republica Moldova, buzoienii mei recunosc, în sfârșit, că sunt moldoveni și se mândresc cu asta!
Nu știu dacă și buzoianul cel mai vinovat de situația în care se află România în momentul de față este și el mândru acum de faptul că este moldovean sau cumva se simte jignit în continuare.
Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.
Războiul hibrid nu dărâmă clădiri, dar poate dărâma încrederea în democrație. Și tocmai de aceea lupta noastră trebuie să fie fermă și lucidă – niciun pas înapoi în fața extremismului, niciun pas înapoi în fața manipulării și minciunii și niciun pas înapoi în fața Rusiei.
Vă mulțumesc.
Delta Dunării nu este doar un peisaj, ci și o parte din identitatea României.
Dacă pierdem Delta, pierdem o moștenire pe care nicio generație viitoare nu o va mai putea recupera.
Opoziția propune azi o lege clară și fermă pentru salvarea Deltei Dunării.
Nu mai este timp pentru amânări.
Fac apel la responsabilitatea tuturor grupurilor parlamentare – să lăsăm deoparte calculele politice și să votăm pentru protejarea celui mai prețios patrimoniu natural al țării noastre.
Mesajul nostru este simplu – Delta Dunării trebuie salvată! Deputat Ana-Marcela Baș, Circumscripția nr. 37 Timiș, al Partidului SOS România.
Duminică, cetățenii Republicii Moldova au arătat că o țară mică își poate alege singură viitorul, că o țară mică are resurse colective de a se opune tentativelor multiple de vasalizare pe care le-a construit Moscova împotriva Chișinăului.
Armata ucraineană, pe front, și cetățenii Republicii Moldova, la urne, în mod repetat, insistent, fără echivoc au demonstrat că picioarele colosului sunt de lut. Că ambițiile imperialiste ale Federației Ruse pot fi atrofiate, chiar destructurate.
Europa însăși, România și Ucraina în particular, fiecare în mod diferit, au multe de învățat din această superbă luptă pentru libertate a Republicii Moldova.
Poate că această victorie nu ar fi existat fără sprijinul uriaș acordat permanent de România și, prin extensie, de țările europene Republicii Moldova.
Votul de duminică al cetățenilor Republicii Moldova consolidează relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova și obligă Bucureștiul la noi inițiative strategice de sprijinire a parcursului european al Republicii Moldova.
Votul de duminică al cetățenilor Republicii Moldova lărgește, totodată, potențialul de cooperare trilaterală –
România, Republica Moldova și Ucraina – și aduce puțină liniște în securitatea regională.
Mai multă liniște vom putea construi acum împreună. Vă mulțumesc.
Transmit astăzi, de la tribuna Camerei Deputaților, un gând de prețuire și respect tuturor persoanelor vârstnice din județul Sălaj, tuturor seniorilor României.
Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați construit, pentru înțelepciunea și exemplul de viață pe care ni le dăruiți zi de zi.
România are nevoie de dumneavoastră, iar factorii de decizie ai acestei țări au obligația de a vă reda dreptul de a nu mai purta povara grijii zilei de mâine.
Deputat Ionel Ciunt, Circumscripția electorală nr. 33 Sălaj. Vă mulțumesc.
Romeo Lungu, Circumscripția nr. 10 Buzău. Mulțumesc.
Parlamentul și Guvernul au datoria să susțină acest șantier, să stimuleze parteneriatele și să promoveze investițiile care pot transforma Galațiul într-un reper european. Într-un context geopolitic complicat, nu ne putem permite să ignorăm un atu atât de important. Șantierul Naval din Galați trebuie să devină un partener prioritar în strategia României pentru securitate, dezvoltare și prestigiu internațional.
Vă mulțumesc.
– eliminarea monumentelor și simbolurilor sovietice și comuniste din spațiul public;
– anularea privilegiilor acordate filialei locale a Bisericii Ortodoxe Ruse și retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a bunurilor confiscate de fostul regim;
– integrarea Republicii Moldova în inițiativa de reducere a tarifelor de roaming, la nivelul pieței naționale românești.
Totodată, considerăm vitală refacerea infrastructurii de transport și comunicații cu Uniunea Europeană. Este esențială finanțarea reconstrucției celor 13 poduri peste Prut.
Doamnelor și domnilor, drumul Chișinăului spre Uniunea Europeană trece prin București și doar prin București. Basarabia e România.
Vă mulțumesc.
compromisul. Rămâne un stindard. Nu al unui partid, ci al unei idei: România trebuie apărată.
Moștenirea tatălui meu, Corneliu Vadim Tudor, este un legământ. Iar eu aleg să-l duc mai departe.
Mulțumesc.
Fără bani risipiți, fără obligații de partide servite din banii românilor!
Vă mulțumesc.
Dragi colegi,
Adevărul nu doare mai mult decât moartea absurdă a unui pacient care putea fi salvat.
Fac un apel către ministrul sănătății să accelereze punerea în funcțiune a Registrului electronic de raportare a infecțiilor nosocomiale și să asigure transparentizarea acestui registru. Reforma din Sănătate trebuie să garanteze fiecăruia dintre noi dreptul de fi tratat cu profesionalism.
Prima operație salvatoare pe care trebuie să o facem este pentru extirparea minciunii. În orice fel de reformă de substanță.
Mulțumesc.
Și, ca să fie ironia completă, AUR a făcut acest pas la braț cu administrația Scripcaru. În loc de reculegere, avem acum un festival al troițelor. Un milion – șipca, un milion – scripca. Adevărul este că, în spatele lozincilor despre „patrie” și „credință”, așa-zișii „suveraniști” au copiat repede moda cheltuielilor fără măsură.
Importanța patrimoniului cultural și spiritual este incontestabilă. Dar, atunci când un metru pătrat de troiță costă cât un apartament, nu mai vorbim de protejarea patrimoniului, ci de căpușare. Nu mai vorbim de credință, ci de afaceri.
Românii trebuie să vadă acest spectacol și să înțeleagă că AUR nu aduce nicio „schimbare”, ci este doar o altă față, încă și mai urâtă, pocită de falsurile de pe social media, a aceleiași vechi politici – promisiuni pentru oameni, bani pentru clientele.
AUR a promis viață mai bună, a promis case, dar, prin votul de la Brașov, la 35.000 de euro, nu a oferit de fapt decât 2 metri pătrați de pământ gol pentru fiecare român care l-a crezut.
Mulțumesc.
Ovidiu Paraschivescu, deputat al USR de Brașov.
Prin adoptarea proiectului, am face, ca societate, un pas înainte în creșterea încrederii cetățenilor deopotrivă în clasa politică și în administrația publică. Am da, de asemenea, un exemplu de înțelegere a așteptării oamenilor și de îndepărtare accelerată de o perioadă rușinoasă, în care corupția în administrație nu primea răspunsul cuvenit.
Mulțumesc.
Ciprian Rigman, deputat de Cluj.
Mergeți într-un supermarket din Germania, luați un coș de produse de bază și comparați bonul cu unul din România. Veți descoperi că românii plătesc uneori chiar mai mult, dar din salarii de cinci ori mai mici și pentru produse de o calitate inferioară. Și, atunci, unde este piața aceea bună despre care vorbiți?
## Stimați colegi,
În județe precum Vaslui, unde salariul mediu abia trece de 700 de euro, oamenii dau jumătate din el pentru mâncare și pentru facturi. Jumătate din tot ce câștigă – doar ca să supraviețuiască. Cum să spuneți că piața merge bine, când familiile își calculează fiecare pâine, fiecare litru de lapte, fiecare medicament? Pensionarii își numără monedele la farmacie, părinții își întreabă copiii la ce să renunțe luna aceasta – la caiete, la rechizite sau la haina groasă pentru iarnă.
Profesorii și muncitorii simt că munca lor nu mai valorează nimic și voi veniți astăzi și spuneți că piața este echilibrată, iar soluțiile propuse, tot de dumneavoastră, sunt: comitete, grupuri de lucru, monitorizare.
Românii nu mai au răbdare pentru comitete; românii nu trăiesc din ședințe; românii trăiesc din salarii și pensii care nu acoperă nici măcar strictul necesar.
Cetățenii nu cer minuni, nu cer salariile cetățenilor nemți peste noapte, cer doar să nu li se mai spună că totul este bine, când la supermarket mâna le tremură pe portofel. Cer decizii clare împotriva speculei, reguli ferme pentru marile lanțuri comerciale, transparență pe tot lanțul de preț, pentru că, altfel, ceea ce faceți este să vă spălați pe mâini. Și un stat care se spală pe mâini, în timp ce cetățenii lui se afundă în datorii și lipsuri, nu își mai îndeplinește astăzi rostul.
Statistica poate minți frumos, dar frigiderul gol și portofelul subțire spun întotdeauna adevărul.
Piața nu merge bine, domnilor, oamenii merg din rău în mai rău și asta e realitatea pe care niciun raport, nicio prezentare, niciun comitet nu o mai pot ascunde.
Vă mulțumesc.
Deputat de Vaslui Raisa Enachi.
Autoritatea de Concurență a consemnat scăderi de preț pe categoriile vizate, arătând că măsura și-a atins obiectivul, chiar dacă, firește, comercianții au încercat adaptări pe alte produse.
Tocmai de aceea era esențial ca plafonarea să fie menținută pe coșul de bază, pentru a nu lăsa familiile vulnerabile expuse unui nou val de scumpiri.
Beneficiile pentru cetățeni sunt clare. Această prelungire înseamnă stabilitate, predictibilitate și protecție pentru milioane de români. În absența ei, estimările oficiale indicau un risc real de reaprindere a inflației până aproape de 15% spre finalul anului, ceea ce ar fi afectat în primul rând oamenii cu venituri mici și medii. Prin menținerea plafonării, Guvernul a arătat că a învățat lecțiile ultimilor ani și că nu lasă piața să se regleze pe spatele cetățenilor.
Această măsură este o victorie a Partidului Social Democrat, care a insistat, în cadrul coaliției, să se găsească soluții reale și eficiente pentru a proteja nivelul de trai.
Partidul Social Democrat a fost și rămâne partidul care se uită în primul rând la oameni, nu la profituri excesive. Prin această decizie arătăm că politica social-democrată înseamnă fapte, nu vorbe, și că intervențiile statului pot și trebuie să facă diferența în viața...
Viitorul viticulturii botoșănene depinde de modul în care vom reuși să păstrăm și să valorificăm această moștenire. Este responsabilitatea noastră să nu lăsăm să se piardă o parte din identitatea culturală și economică a județului.
Vă mulțumesc.
Alte cazuri internaționale arată că astfel de episoade se pot declanșa chiar și la 2-4 ani după modernizarea sau renovarea instalațiilor, cum ar fi cazurile raportate în Belgia, Canada, Germania și Statele Unite, în care biofilmul din conducte sau din sistemele de climatizare a fost identificat ca sursă de contaminare.
Având în vedere cele semnalate mai sus, solicit Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului să verifice procedurile de punere în funcțiune a instalațiilor de apă și climatizare la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași și să stabilească dacă s-au respectat standardele prevăzute de igienizare și să aplice, dacă este nevoie, măsuri de decontaminare suplimentare adecvate.
Vă mulțumesc.
Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
Și închid prin a spune: gândiți-vă ce a făcut Înalta Curte, pe câți corupți i-a spălat, gândiți-vă pe câți criminali i-a spălat! Lucrul acesta nu trebuie să mai continue!
Este un act de normalitate să putem să avem un mecanism de evaluare. Și mă uit la dumneavoastră și vă spun: votați această lege, pentru că este o lege democratică, care întărește justiția.
Mulțumesc.
Nu vom susține acest lucru.
Mulțumesc.
Și vă mai dau încă câteva cifre legate de tranziția energetică. Doar anul acesta Uniunea Europeană a făcut economii la factura de energie, prin producerea de energie curată, de peste 45 de miliarde de euro.
Efectele acestor politici se văd foarte clar în scăderea producției de vehicule cu aproape 20%, cu 17%, în ultimii ani, scăderea cotei de piață cu peste 10%, în ultimii ani, sute de mii de locuri de muncă deja pierdute; doar în România, în ultimii 2 ani, s-au pierdut multe mii de locuri de muncă în industria auto, direct și indirect, chiar și în industria IT.
Deci n-avem nimic cu dioxidul de carbon, pro sau contra, ci doar cu realitatea economică și industrială.
Mulțumesc.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 septembrie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.
– a solicitat instrumente pentru competențele de bază în ucenicii, în scopul orientării practice a școlilor și angajatorilor.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 16 septembrie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.