Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputați – PSD, 4 deputați – AUR, 4 deputați – PNL, 4 deputați – USR, 3 deputați – UDMR, 2 deputați – minoritățile naționale, un deputat – SOS, un deputat – POT, un deputat neafiliat.

În continuare, vă rog să îmi permiteți să dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu este.

Domnul deputat Voicu Vușcan? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Reformele propuse de Guvernul Bolojan vor avea, așa cum PSD a atras atenția de nenumărate ori, cetățenii în rol de victime colaterale.

În prezent, locuitorii din Apuseni plătesc impozite locale reduse la jumătate, în sensul în care Guvernul suplinește aceste reduceri pe care primăriile le acordă locuitorilor. Odată puse în aplicare noile măsuri, primarii din Apuseni vor fi obligați să impună impozitele locale la valoarea lor totală, urmând să nu mai primească subvenție de la Guvern.

Desigur, îmi doresc ca toți sau măcar o bună parte dintre primarii din Apuseni să păstreze cotele de impozitare reduse și să găsească surse alternative pentru a acoperi sumele de bani pe care Guvernul nu le va mai pune la dispoziție.

Apusenii, mai departe de frumusețile și bogățiile naturale, sunt o zonă nu doar defavorizată, ci abuzată de-a dreptul, iar oamenii de acolo au nevoie de sprijin. Și nu mă refer doar la sprijinul direct, ci în special la un sprijin pentru administrații, ca ele să poată dezvolta zona turistic și economic.

Trebuie să ieșim o dată și pentru totdeauna din retorica în care lăudăm frumusețile și bogățiile, fără ca ele să fie dublate de măsuri concrete. Cade în sarcina noastră, dragi colegi parlamentari, să gândim și să adoptăm un set de măsuri care să asigure atât echitate socială, cât și oportunități egale. Iar aceste oportunități egale nu pot fi atinse în lipsa unor stimulente care să atragă investiții și să dezvolte comunitățile izolate din zonele montane.

Cred că e datoria Guvernului să vină cu soluții pe termen scurt, care să ofere garanții că reformele nu înseamnă că uităm și lăsăm comunități în urmă, la fel cum este datoria noastră, a Parlamentului, să asigurăm un cadru legislativ adecvat, care să țină cont de situațiile specifice și să ofere oportunități egale tuturor comunităților. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața! Și vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În calitate de parlamentar ales în județul Maramureș, aduc în atenție și discuție următoarea situație: mai mulți editori de presă scrisă reclamă majorarea unilaterală și fără consultări, de către conducerea Poștei Române, a comisioanelor încasate pentru distribuirea ziarelor tipărite.

Șaptesprezece societăți/editori care tipăresc ziare locale în diverse județe atrag atenția că, în condițiile în care Poșta solicită 1,50 lei pentru fiecare ziar distribuit către cititori, presa scrisă nu va putea rezista. Majorarea comisioanelor pentru distribuirea abonamentelor va însemna un aport infim la bugetul Poștei Române, dar va duce inevitabil la închiderea a zeci de redacții și dispariția a mii de locuri de muncă, de la redactori și tehnoredactori până la salariați ai tipografiilor, va duce la dispariția de pe piață a celei mai credibile surse de informare pentru cetățeni, și anume presa scrisă.

Este și cazul ziarului „Graiul Maramureșului”, cu răspândire în toate localitățile județului și cu o experiență în domeniu de peste 35 de ani, singurul cotidian tipărit rămas pe piață în județul Maramureș. Închiderea ziarului ar fi o mare pierdere, atât pentru cititorii de la orașe, cât și pentru cei din zona rurală, care nu utilizează tehnologii moderne.

Precizez că, pe fondul dispariției rețelei de distribuție a presei scrise prin intermediul chioșcurilor private, Poșta Română este singura care în prezent poate mijloci accesul publicului la presa tipărită. Or, impunerea unor tarife în mod arbitrar pentru acest domeniu atât de important pune sub semnul întrebării continuitatea apariției presei tipărite.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Titlul declarației de astăzi este: „Șefii PNL ai Consiliului Județean Iași i-au pus cruce și lui 2025. Niciun proiect relevant. În schimb, Bihorul domnului Bolojan nu simte austeritatea”.

Stimați colegi,

Încă un an irosit de conducerea liberală a Consiliului Județean Iași. Nimic parcă nu se leagă, cei de la PNL și-au dat măsura deplină a incompetenței. Toate proiectele, anunțate cu ani în urmă, sunt încă la nivel de intenție. Și, mai grav, lipsesc obiectivele pe termen mediu, mai ales cele cu finanțare europeană nerambursabilă.

În schimb, la Bihor, colegii domnului Bolojan aspiră bani din surse multiple și derulează mari proiecte de infrastructură, cum ar fi: șosele de centură, drumul expres către Arad, iar nu mai târziu de săptămâna trecută, la sediul Consiliului Județean Bihor, a fost semnat un contract pentru proiectarea unui nou pasaj rutier suprateran. Aceste lucrări se demarează prin PNRR, iar toate ar trebui să se finalizeze până în vara anului 2026. Pentru Iași, din păcate, n-au mai ajuns nici măcar firimiturile.

Lista eșecurilor PNL de la Consiliul Județean Iași:

– lărgirea la patru benzi din capăt CUG spre intersecția cu Centura Iași. Proiectul a fost anunțat acum cel puțin 4 ani de zile, dar nu s-a băgat niciun hârleț în pământ. Costurile au tot crescut, însă lățirea drumului de 3 kilometri nu a început;

– alt proiect: un traseu alternativ către Aeroportul Iași, prin Aroneanu, pe la lizieră, este, de asemenea, încă la stadiul de promisiune neonorată a șefilor consiliului județean.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpușan. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Piața de capital – o resursă strategică pentru finanțarea economiei verzi și digitale”.

România se află într-un moment decisiv pentru viitorul său economic. Într-o lume în care investițiile, inovația și tranziția verde definesc competitivitatea națiunilor, este esențial să înțelegem că dezvoltarea durabilă nu se poate construi doar prin bugetul de stat. Avem nevoie de o piață de capital puternică, modernă și conectată la economia reală, capabilă să finanțeze proiectele de transformare ale țării noastre.

Piața de capital nu înseamnă doar bursă sau tranzacții, ci un mecanism complex de mobilizare a economiilor private către investiții productive. Este un spațiu în care încrederea, transparența și comunicarea joacă un rol la fel de important ca lichiditatea sau performanța financiară. După cum a subliniat recent președintele Bursei de Valori București, piața de capital este și despre vizibilitate, despre educație financiară și despre înțelegerea faptului că economia are nevoie de canale multiple de finanțare.

În prezent, una dintre cele mai mari provocări ale economiei românești este insuficienta capitalizare a companiilor care nu utilizează încă piața de capital. Cele deja listate sunt capitalizate și beneficiază de instrumentele și oportunitățile pe care această piață le oferă. România are deja a treia cea mai mare bursă din regiune, după Polonia și Austria, iar piața noastră este funcțională, cu numeroase companii din portofoliul statului deja listate. Pentru aceste firme, bursa reprezintă un instrument concret, care le ajută să crească și să se dezvolte. Bursa susține economia și companiile locale pentru a deveni campioni naționali și ulterior regionali, consolidând astfel rolul României în economia europeană.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Florin-Bogdan Velcescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am văzut săptămâna trecută cum o armată de TFL-iști s-au superisterizat pentru o melodie cântată la Catedrala Neamului și am zis să vin să vă mai irit și eu un pic, cu o dedicație, așa, la prima oră.

Despre asta e vorba.

Vreți dialog? Vreți reconciliere? Vreți pace socială? Păi, renunțați la nenorocirile astea! Pentru că, pur și simplu, într-o societate normală, ai dreptul la opinie, ai dreptul la cuvânt, ai dreptul să spui ceea ce gândești.

A, vi se pare vouă că Vexler are dreptate! Continuați să-i dați dreptate lui Vexler și o să vedeți unde ajungeți!

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației mele politice – „Copil agresat într-o școală din Cluj-Napoca. Când frica devine politică educațională, statul eșuează”.

## Dragi colegi,

Cazul apărut la Școala „Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca este unul dintre acele momente care îți arată, fără menajamente, cât de vulnerabili sunt copiii și cât de ușor pot deveni victime într-un sistem care ar trebui să-i protejeze. Vorbim despre un copil de doar 6 ani, dezbrăcat, bătut, umilit de colegii din propria clasă, apoi rănit grav, cu un deget prins în ușa unui dulap. Dincolo de violența șocantă a faptei, mai revoltătoare este reacția instituțiilor: negare, minimalizare și o liniște care s-a dorit mai importantă decât adevărul.

Au apărut informații – din presă, bineînțeles – despre o conducere școlară care ar fi încercat să reducă totul la o simplă „neînțelegere”, despre cadre didactice care au tratat cu superficialitate suferința copilului și despre o cultură a fricii care pare să fi pus stăpânire pe cei care ar fi trebuit să

vorbească. Jurnaliști și părinți au semnalat presiuni, telefoane insistente, intimidări, o atmosferă care nu ar fi trebuit să existe în nicio instituție publică, cu atât mai puțin într-una dedicată copiilor.

Vreau să spun clar, fără ocolișuri: nu contează cine sunt părinții agresorilor. Nu contează dacă sunt români, romi, ucraineni, dacă sunt oameni cu bani, cu relații, cu statut sau cu influență în comunitate. Nu contează ocupația, numele sau conexiunile lor. În momentul în care un copil este agresat într-o școală, statul trebuie să protejeze victima, nu reputații și sensibilități adulte. Faptul că în jurul acestui caz s-a instalat frica, și anume: frica profesorilor, frica directorilor, frica unor părinți, este poate cel mai alarmant element al întregii situații.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Într-o perioadă în care inflația alimentară lovește puternic fiecare familie, iar prețurile cresc de la o lună la alta, terenul agricol devine elementul central al securității economice a României. Pământul este resursa care asigură hrana populației și stabilitatea unei națiuni.

Pentru a clarifica situația proprietății funciare din România, am adresat o interpelare Ministerului Agriculturii privind mecanismele prin care terenurile agricole ajung sub control străin. Am solicitat date clare despre suprafețele deținute de capital străin și despre modul în care sunt monitorizate transferurile indirecte, inclusiv schimbările de acționariat în firmele care exploatează mii de hectare.

Răspunsul primit este îngrijorător. Ministerul Agriculturii admite oficial că nu deține informații nici măcar despre suprafața totală de teren agricol aflată în proprietatea capitalului străin.

## Stimați colegi,

Pământul nu poate fi relocat, nu poate fi înlocuit și nu poate fi reprodus. Este baza producției alimentare, a stabilității economice și a capacității unei națiuni de a-și proteja cetățenii. Controlul asupra terenurilor agricole înseamnă controlul asupra viitorului României.

Tocmai de aceea, fac un apel către prim-ministru să trateze această temă ca prioritate de securitate națională și să dispună următoarele măsuri urgente:

– Actualizarea Registrului unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole, astfel încât acesta să devină un instrument complet, care să arate în mod transparent cine deține terenul agricol din România – capital românesc sau capital străin.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Răzvan Biro, din partea Grupului AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Județul Mureș a intrat într-un scenariu al groazei instituționale. După vestitele „azile ale groazei”, după centrele pentru copii aflate în aceeași stare revoltătoare, acum asistăm la un nou episod cutremurător: secția de psihiatrie din municipiul Târnăveni. Un nou punct pe harta rușinii administrative, un nou exemplu al colapsului instituțiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Județean Mureș.

Situația șocantă de la Spitalul de Psihiatrie Târnăveni expune fără echivoc un sistem compromis, abandonat și lăsat să se degradeze sub privirile indiferente ale autorităților publice locale. Imagini cu pacienți înghesuiți în saloane supraaglomerate, cu lipsă de igienă, lipsă de supraveghere și lipsă de resurse elementare arată nu doar o instituție în derivă, ci un sistem de sănătate aflat în colaps moral și administrativ.

În locul unui spital în care oamenii vulnerabili ar trebui să primească îngrijire, recuperare și respect, găsim un mediu în care dezorganizarea, lipsa de responsabilitate și nepăsarea au devenit normă.

Cu toate acestea, atât managerul spitalului, cât și președintele Consiliului Județean Mureș au avut o reacție stupefiantă. Au considerat situația drept „normală”, „încadrată în rigorile legale”, iar pe cei care au scos la iveală aceste probleme îi cataloghează drept „abuzatori”.

Această situație nu este întâmplătoare. Nu este o greșeală administrativă izolată. Este rezultatul direct al managementului incompetent, al nepăsării politice și al unei conduceri care nu și-a asumat niciodată responsabilitatea pentru degradarea continuă a serviciilor medicale.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

„Turismul românesc – o resursă care nu este exploatată la potențialul maxim”

România beneficiază de una dintre cele mai bogate și variate oferte de atracții turistice din această parte a Europei. Avem munte, mare, băi termale, mănăstiri unice în lume, rute culturale și istorice fără egal. Cu toate acestea, noi nu reușim să valorificăm acest potențial uriaș în favoarea operatorilor economici români și în favoarea economiei naționale.

La finalul acestei toamne, când se fac bilanțurile pentru anul pe care îl încheiem, vedem că Turcia a atras în anul 2025 peste 50 de milioane de turiști și venituri de peste 50 de miliarde de dolari. Grecia a ajuns să depășească 22 de miliarde de euro din încasări din turism. Italia a avut un număr de turiști mai mare decât numărul total de locuitori al Italiei. Iar Bulgaria a depășit 13 milioane de turiști.

În România, deși în creștere numărul turiștilor străini care ne-au vizitat țara în anul 2025, vedem că abia dacă ajungem la două milioane de vizitatori străini. Dacă mai scădem persoanele care au venit în țara noastră exclusiv în interes de afaceri, atunci cifra este și mai îngrijorătoare.

Stimați colegi,

Este adevărat faptul că, la nivel global, există o competiție extrem de puternică pentru atragerea turiștilor străini, ca factor-cheie pentru stimularea consumului și a economiei interne. Statele care astăzi beneficiază de pe urma turismului au avut strategii foarte bine ancorate în valorificarea ramurilor economiei naționale și au investit masiv în acest lucru.

De asemenea, toate statele la care ne uităm astăzi admirativ susțin cu toată forța promovarea internațională a propriilor destinații turistice.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Balan. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

„Resursele naturale trebuie exploatate în primul rând în interesul românilor”

Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

România este o țară extrem de bogată care, din păcate, continuă să nu își valorifice resursele naturale prioritar în interesul economiei naționale și al cetățenilor români. În agricultură am ajuns lideri europeni la producția de cereale, însă cei care prosperă în urma acestui succes sunt cei care intermediază comerțul sau cei care aduc valoare adăugată produselor românești. De asemenea, resursele minerale, lemnul și alte resurse ale solului și subsolului continuă să fie subvalorificate în economia națională, deși miza primordială a secolului al XXI-lea o reprezintă resursele naturale.

Nici în sectorul energetic nu stăm mult mai bine. Ne anunță actualul ministru al energiei că exportăm ziua energie electrică la prețuri de nimic și importăm noaptea energie la prețuri colosale. De asemenea, tot auzim că vom deveni independenți energetic și că vom fi cel mai mare producător de gaze naturale, dar consumatorul final din România plătește prețuri mai mari decât în Franța, Germania sau Italia – aceasta din urmă neavând niciun fel de resurse naturale.

## Stimați colegi,

Nu mai putem admite ca românii să nu beneficieze de avantajele de a avea o țară bogată. Este inadmisibil ca în „grânarul Europei” pâinea să fie la fel de scumpă ca în țările fără producție de cereale. Este inadmisibil ca noi, românii, cu cele mai multe surse de producție a energiei electrice, să plătim cele mai mari facturi. Este inadmisibil ca, după ce PNL s-a străduit să extindă rețelele de gaze naturale către populație, începând din județul Suceava, comuna Moara, să ne întoarcem la încălzirea cu lemne, pentru că gazul e prea scump și merge prioritar la export.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Ca român, mă doare să văd cum Delta Dunării, un simbol național care atrăgea numai cuvinte de laudă din partea

sutelor de mii de turiști români și a zecilor de mii de turiști străini, a devenit acum un subiect de îngrijorare pentru presa internațională, care vorbește cu luciditate despre „agonie” și „colaps ecologic” în sud-estul României. Când un mare cotidian european ca „Le Monde” pune oglinda în față autorităților de mediu de la București, ni se transmite, de fapt, un adevăr rușinos: că decizia lipsește acolo unde e cea mai mare nevoie de ea.

Delta Dunării, cel mai tânăr pământ românesc, este lăsată fără apărare în fața unor pericole care se înmulțesc, se suprapun și se amplifică, în timp ce decidenții rămân, paradoxal, surzi la plânsul ei. Delta este victima schimbărilor climatice, a războiului de la graniță, a traficului naval crescut, a poluării aduse odată cu valurile și, mai ales, a indiferenței instituționale.

Un paradis natural, inclus în urmă cu 34 ani în patrimoniul mondial UNESCO, stă să se prăbușească sub ochii localnicilor, care își văd comunitățile puse în pericol. Nu doar că seceta extremă din ultimele luni a adus Delta într-un punct critic, pe care puțini l-au crezut posibil, dar agresiunea turbată a Rusiei a transformat această zonă într-o linie neoficială de front. În urmă cu doar două zile, oamenii din Plauru și Ceatalchioi au fost evacuați după ce o navă cu GPL a fost lovită de o dronă rusească, pe malul ucrainean al Dunării.

## Dragi colegi,

Când am plecat de la Ministerul Mediului am lăsat un plan de management al rezervației complet, actualizat, validat științific și agreat cu localnicii, în cadrul dezbaterilor pe care le-am avut la Tulcea, Sfântu Gheorghe și Mila 23, pentru că deciziile nu se iau din birourile de la București, de către „dictatori” administrativi care nu înțeleg Delta și oamenii Deltei la pas. Un plan care reflectă nevoile naturii, dar și pe cele ale oamenilor care trăiesc acolo, un plan construit împreună cu cei mai buni specialiști din domeniu.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Vetuța Stănescu. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Securitatea energetică a României este vitală pentru bunăstarea noastră”.

România are nevoie, mai mult ca oricând, de o viziune comună și coerentă în materie de apărare și securitate națională. Strategia Națională de Apărare, elaborată de Președintele României și asumată de instituțiile statului, reprezintă documentul fundamental care ghidează direcția strategică a țării în fața provocărilor de securitate din regiune.

Partidul Național Liberal susține această strategie ca pe un instrument indispensabil pentru predictibilitate, stabilitate și coeziune națională. PNL consideră că securitatea națională nu se apără prin discursuri, ci prin investiții solide, planificare riguroasă și un comportament integru în toate structurile statului. De aceea, reforma administrației publice locale, transparentizarea achizițiilor și eliminarea vulnerabilităților birocratice sunt elemente esențiale ale arhitecturii de securitate a României.

Strategia Națională de Apărare confirmă, de altfel, direcția asumată de Guvernul susținut de PNL: stat modern, instituții curate, parteneriate internaționale consolidate și decizii rapide, luate în interesul național.

Partidele din coaliție trebuie să conștientizeze că apărarea României începe cu buna guvernare și cu responsabilitatea fiecărei instituții publice.

PNL va continua să promoveze reforme, care înseamnă buget echilibrat, investiții serioase și dezvoltare așezată pe baze solide.

Pentru județul Hunedoara, Strategia Națională de Apărare are semnificație directă și profundă. Hunedoara este un pilon al securității energetice a României, un domeniu vital inclus în strategia națională, ca element de apărare și reziliență.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR avem trei colegi înscriși la cuvânt.

Nefiind în sală, trecem la Grupul parlamentar al minorităților și îi dau cuvântul domnului deputat Ghervazen Longher.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Doresc să aduc în atenția Parlamentului României un moment de mare importanță pentru națiunea poloneză și

pentru comunitatea poloneză din țara noastră – Ziua Națională a Independenței Poloniei, celebrată anual la 11 noiembrie.

Cu acest prilej, în data de 15 noiembrie, la Cacica, Uniunea Polonezilor din România a organizat un eveniment solemn care a reunit diplomați polonezi, reprezentanți ai autorităților române, lideri ai comunităților locale, cadre didactice, preoți, precum și reprezentanți ai Contingentului Militar Polonez din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est care staționează la Craiova. Această prezență diversă și numeroasă confirmă soliditatea relațiilor polono-române și aprecierea de care se bucură comunitatea poloneză din România.

Sărbătoarea independenței Poloniei marchează revenirea, în 1918, a statului polonez pe harta Europei, după 123 de ani de împărțire și ocupație. Este, așadar, mai mult decât o comemorare istorică: reprezintă o reafirmare a valorilor europene fundamentale – libertatea, demnitatea, solidaritatea și responsabilitatea față de binele comun.

În contextul actual, în care Europa trece prin provocări majore de securitate și stabilitate, lecțiile istoriei poloneze sunt extrem de relevante. Ele ne reamintesc că independența și pacea nu pot fi considerate niciodată garanții absolute, ci trebuie apărate în permanență, prin unitate, prin cooperare și prin încredere reciprocă între națiuni.

Relația dintre România și Polonia se înscrie exact în această linie. Cele două state sunt astăzi parteneri puternici în NATO, cooperând activ pe flancul estic al Alianței, și sunt membre ale Uniunii Europene, împărtășind aceleași obiective de dezvoltare, securitate și consolidare democratică.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Bouda, din partea Grupului parlamentar al minorităților. Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Goidescu, din partea Grupului SOS România. Nu este.

Dau cuvântul doamnei deputat Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Astăzi ridic o problemă care, din punctul meu de vedere, nu mai poate fi trecută sub tăcere, și anume: Serviciul Român de Informații a ajuns să construiască spitale, să deruleze investiții medicale și să gestioneze fonduri publice uriașe, în afara oricărui cadru de transparență democratică. Aceasta nu mai este doar o chestiune administrativă, este o problemă de suveranitate, de control parlamentar și de respect față de banii publici.

Românii trăiesc într-un sistem sanitar subfinanțat, în spitale cu tencuiala căzută și echipamente depășite, în timp ce instituții care nu au nicio atribuție medicală cheltuiesc sume colosale pentru infrastructuri paralele, ascunse sub pretextul „securității naționale”.

Așadar, întreb: cine a decis că SRI trebuie să devină un actor medical? Cine a aprobat aceste bugete, ce legi au fost invocate și ce mecanisme de control au fost aplicate?

Sunt întrebări legitime, la care nici cetățenii, nici Parlamentul nu au primit un răspuns clar.

De aceea, denunț public lipsa de transparență și derapajul instituțional al Serviciului Român de Informații, care pare să-și extindă competențele dincolo de ceea ce îi permit Constituția și legislația națională.

Nu putem accepta ca, în România anului 2025, serviciile secrete să construiască spitale, să administreze fonduri publice fără control real și să devină stat în stat. Este o abatere gravă de la principiile statului de drept și o sfidare la adresa cetățenilor plătitori de taxe.

În acest context, solicit în mod public:

– Guvernului României – să prezinte situația completă a investițiilor medicale realizate de SRI, inclusiv valoarea totală, sursele de finanțare și justificarea lor bugetară;

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Popa, din partea Grupului parlamentar POT.

Nu este.

Dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu, din partea neafiliaților.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Guvernul Bolojan dă banii românilor firmelor străine”.

## Stimați colegi,

În timp ce oamenii se luptă cu prețuri mărite, taxe uriașe și lipsa oricărui sprijin, milioane de lei pleacă către companii din afara țării. Ni se spune că „nu sunt bani”, dar pentru firmele străine apar imediat.

Compania germană Dräxlmaier primește 133 de milioane de lei ajutor de la stat.

Automobile Dacia SA, parte a grupului francez Renault, primește și ea 37,5 milioane de lei pentru un proiect de modernizare.

În același timp, oamenii care au nevoie de ajutor real – copii cu alocații mici, mamele singure, bătrâni care abia își plătesc medicamentele – sunt ignorați de stat. Pentru ei, Guvernul nu găsește bani. Pentru firmele străine găsește imediat, deși toate sunt pe profit.

Asta numesc ei dezvoltare, dar, de fapt, este un sistem în care românul plătește, iar alții câștigă. Un sistem în care statul uită de oamenii lui și își dă resursele către companii străine.

## Domnule premier Bolojan,

Alte țări impun reguli ferme atunci când acordă ajutor de stat. Germania, Franța sau Polonia nu dau bani publici fără garanții clare de beneficiu pentru cetățeni. La noi, în schimb, dumneavoastră puneți omul pe ultimul loc, iar firmele străine ajung pe primul, fără niciun efort și fără nicio responsabilitate.

Oamenii din această țară au dreptul ca banii pe care îi plătesc către stat să se întoarcă la ei, să se întoarcă în școli, în spitale, în drumuri, în comunități. Statul trebuie să sprijine oamenii, nu profiturile care pleacă în afara țării.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

„Românii merită un salariu minim decent. Prețurile cresc, oamenii nu mai pot fi lăsați în urmă”

Organizațiile sindicale au ieșit în stradă pentru a transmite un mesaj limpede Guvernului: politicile actuale sufocă puterea de cumpărare, iar înghețarea salariului minim îi condamnă pe cei mai vulnerabili să trăiască de pe-o lună pe alta. Nu este o acțiune sindicală obișnuită, ci un strigăt al oamenilor care muncesc din greu și, totuși, nu pot asigura un trai demn familiilor lor.

În timp ce toate celelalte state europene au actualizat salariul minim, România riscă să rămână singura care îl menține blocat, exact într-un moment în care inflația și costul vieții apasă cel mai tare pe umerii salariaților prost plătiți. Când refuzi să crești salariul minim într-o economie în care prețurile au explodat, mesajul transmis celor care trăiesc din acest venit este: „Descurcați-vă singuri!”

Decizia de a îngheța salariul minim nu este o necesitate economică, ci o alegere politică. Deficitul bugetar, invocat obsesiv ca pretext, nu a fost generat de salariile mici, ci de opțiuni ideologice și fiscale greșite. De altfel, fiecare creștere a salariului minim din anii recenți a dus la venituri mai mari la buget, nu la scăderi – așa cum arată datele Consiliului Fiscal. Veniturile din contribuții și impozite au crescut consistent, tocmai pentru că oamenii au avut ceva mai mulți bani de cheltuit, iar economia a fost stimulată.

Există dovezi clare că majorarea salariului minim produce efecte pozitive: reduce sărăcia în muncă, întărește consumul și sprijină creșterea economică. Banii pe care oamenii îi câștigă rămân în economie, nu pleacă în paradisuri fiscale.

Acești oameni au familii, copii, părinți, cheltuieli, facturi de achitat, au dreptul la venituri decente, au dreptul la un trai decent.

Uniunea Europeană a stabilit foarte clar, prin Directiva nr. 2022/2041, că statele membre au obligația de a asigura salarii minime adecvate, stabilite prin mecanisme transparente și predictibile.

Nu mai putem continua cu logica veche: „dacă mărim salariul minim, pleacă investitorii”. Faptele din ultimii ani arată exact contrariul. Investitorii nu au fugit, firmele nu au falimentat, iar profiturile au atins recorduri absolute.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandrin Moiseev:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Astăzi doresc să aduc în atenția plenului Parlamentului României o pagină de istorie pe care nicio generație de români nu are voie să o uite: viața, suferința și exemplul moral al regretatului Ilie Ilașcu. Un om care a înfruntat cu demnitate un regim opresiv și care a plătit cu ani grei de detenție prețul dragostei sale față de poporul român.

Ilie Ilașcu nu a fost doar un prizonier politic, el a fost simbolul demnității românești în fața brutalității orchestrate de Moscova, prin regimul separatist de la Tiraspol. A fost răpit, judecat de un tribunal ilegal, condamnat la moarte și supus unor torturi inimaginabile. A trăit ani de zile în întuneric, în lanțuri, lipsit de drepturi, de lumină și de libertate.

Dar nici în fața morții nu a cedat.

În timp ce i se citea sentința capitală, Ilie Ilașcu a găsit puterea de a rosti cu voce tare, cu o demnitate pe care niciun călău nu i-ar fi putut-o fura: „Trăiască, trăiască, trăiască și înflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!”

Iar din adâncul celulei sale întunecate, sub presiunea terorii, a transmis românilor unul dintre cele mai emoționante și mai sincere mesaje din istoria recentă: „Te iubesc, popor român!”

Aceste cuvinte, rostite nu din libertate, ci din beciurile unui regim criminal, sunt mărturia clară a sacrificiului pe care rușii l-au adus în Basarabia: închisori, deportări, foamete, transnistrizare, suferință.

Este imposibil să vorbim despre viața lui Ilie Ilașcu fără să vedem clar rănile pe care Rusia le-a lăsat în trupul și sufletul Basarabiei. De la ocupația țaristă la deportările sovietice, la

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Adrian Bara, din partea Grupului PSD.

Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Bordian, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Titlul declarației: „Ilie Ilașcu, un destin de sacrificiu pentru cauza românească: «Rămâneți cu bine! Vă iubesc, popor român!»”.

Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Ca român basarabean și ca reprezentant al unei Românii care nu-și uită rădăcinile și sacrificiile din istorie, voi rosti la această tribună câteva cuvinte despre Ilie Ilașcu, un simbol al demnității, al rezistenței antiimperiale și al idealului românesc de unitate, omul despre a cărui trecere în nemurire am aflat cu tristețe alaltăieri. Înmormântarea va avea loc în București.

Ilie Ilașcu este unul dintre cei mai cunoscuți români. El a fost omul care a plătit prețul suprem pentru curajul de a iubi România și pentru angajamentul său neclintit față de cauza reîntregirii naționale. Pentru susținerea idealului reunirii Basarabiei cu România a fost condamnat la moarte de autoritățile separatiste rusești de la Tiraspol, pe 9 decembrie 1993. Sentința, emisă într-un simulacru de proces, a șocat comunitatea internațională, acuzațiile fiind motivate politic și geopolitic, nu juridic. În închisoarea rusească din regiunea transnistreană, Ilie Ilașcu a stat în condiții extrem de grele. A fost ținut în cușcă de fier, alături de alți eroi români: Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc, Tudor Petrov-Popa și Petru Godiac. Ei au fost supuși izolării, torturilor psihice și fizice, fără acces constant la familie sau la îngrijiri medicale. Și totuși, în ciuda tuturor acestor suferințe, nu au renunțat la idealul lor. Curajul lor moral a inspirat întreaga Basarabie și Românie, ca și întreaga comunitate a românilor care crede în refacerea unității noastre naționale distruse de Moscova și Kiev, pe de o parte, și de Berlin, pe de altă parte.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Aduc în discuție o problemă gravă din județul Iași, o problemă legată de copii, din mediul rural îndeosebi. E legată de cei care au probleme de sănătate mintală, de sănătate emoțională și de cei cu dizabilități. Sunt acei copii care au nevoie de un sprijin real din partea autorităților, de psihologi, de consilieri, de profesori specializați în probleme de acest tip, de oameni care să-i asiste atunci când sunt la școală, sau copii care au nevoie să urmeze anumite tratamente în afara localității.

În Iași sunt zeci de mii de elevi care au asemenea probleme. Și în mediul rural aproximativ 50% din acești copii sunt cu asemenea probleme.

Și dați-mi voie să vă prezint câteva cifre care sunt relevante:

– sunt aproximativ 900 de elevi cu cerințe educaționale speciale;

– sunt aproximativ 12.000 cu probleme de sănătate mintală;

– sunt aproximativ 17.000 – din mediul rural – cu dificultăți emoționale și de adaptare;

– și sunt aproximativ 1.900 de copii cu dizabilități.

Din experiența mea, din cele sugerate, din informațiile primite din partea părinților, am observat astfel de probleme foarte grave și m-am documentat și cer public ministerului, Guvernului și autorităților să întreprindă urgent măsuri de ajutor pentru acești copii.

În momentul de față, în Iași există un singur psiholog la aproximativ 1.200 de elevi. Un psiholog care ajunge o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni pentru una, două sau trei comune.

Evident că astfel de ajutor din partea instituțiilor statului este unul neglijabil, iar copiii sunt practic lăsați în voia sorții. De aici și pericolul abandonului școlar și, mai departe, al unei educații precare, nefiind posibil susținută de personalul de învățământ din școli, pentru că nu au specializarea adecvată, nu au resursele adecvate și nu au posibilități pentru a-i ajuta pe acești copii.

## **Doamna Gianina Șerban:**

## Mulțumesc.

- Vă rog să-mi permiteți și mie să citesc o declarație

- politică.

Bună ziua, stimați colegi!

- Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Taxa pe

- viață în România, impusă de un guvern abuzator”.

- În România de astăzi, statul nu doar că ne cere tot mai

- mult, dar o face fără rușine, fără limite și fără responsabilitate.

- În România câștigi un venit astăzi?

- Ești taxat.

- Cheltuiești acel venit? Ești taxat.

- Vrei să economisești sau să investești pentru viitorul tău

- sau pentru viitorul copiilor tăi? Ești taxat. Îți construiești o casă?

- Ești taxat.

- Mănânci, bei, conduci, trăiești în România? Ești taxat.

- Vrei să dăruiești sau să donezi pentru un caz umanitar? Ești taxat.

- Iar când viața ți se termină... statul vine din nou și își ia

- partea. Moștenitorii, urmașii sunt taxați.

- Ce fac guvernanții cu toți acești bani?

Toate aceste taxe vin peste un popor din ce în ce mai împovărat, în timp ce guvernanții continuă să risipească banii pe clientelism politic, pe structuri inutile, contracte cu dedicație și privilegii nemăsurate.

- Risipesc acești bani pe nimic – și am fost diplomată

- spunând asta!

- Este momentul să spunem clar: asta trebuie să înceteze! România are nevoie de o reformă profundă, de oameni

- care nu își bat joc de munca și de viețile românilor.

- România nu este bancomatul Guvernului!

Banii noștri trebuie să se întoarcă în școli, în spitale, în infrastructură, și nu în buzunarele partidelor politice sau în buzunarele clientelei de partid.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoș-Florin Coman. Domnul Ionel Gheorghe?

Nefiind în sală, trecem la Grupul parlamentar al PNL. Dau cuvântul domnului deputat Ionuț-Marian Stroe. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Incidentul petrecut acum 3 zile, la meciul Bosnia – România, când un grup restrâns de suporteri români, din păcate, a afișat bannere provocatoare în sprijinul lui Ratko Mladić, un criminal de război condamnat pentru genocid împotriva populației bosniace, nu are nimic de-a face cu spiritul sportiv.

În egală măsură, aș vrea să spun foarte clar faptul că violențele și insultele xenofobe la adresa echipei României, venite din tribunele bosniace, sunt, evident, la fel de condamnabile: jucătorii noștri, s-a văzut, au fost hărțuiți; gazdele, din păcate, nu au asigurat condiții propice de organizare a acestui meci.

Și dacă în privința neregulilor semnalate la această partidă probabil FIFA și UEFA se vor sesiza în legătură cu gazdele, în ceea ce privește autoritățile române, din punctul meu de vedere, trebuie în mod urgent să-i identifice și să-i sancționeze pe cei care, din păcate, în mod repetitiv, comit asemenea acte; trebuie să verifice cine organizează aceste deplasări, cine le finanțează mesajele, coregrafia, cine organizează aceste acțiuni cu iz evident politic și revanșard și, bineînțeles, să identifice rețelele care, din păcate, se manifestă în acest fel.

Pentru că, din păcate, dragi colegi, acesta nu este un eveniment izolat, ci este unul repetitiv.

În ultimii ani am plătit de prea multe ori prețul comportamentelor xenofobe ale câtorva extremiști, care, din păcate, se manifestă în felul ăsta și noi plătim, ca federație, foarte mulți bani, bugete care ar putea să finanțeze, de exemplu, tinerii sportivi, pe care, din păcate, le folosim pentru a acoperi această rușine internațională generată de asemenea acțiuni. România riscă – și s-a întâmplat de multe ori să primească sancțiuni severe din partea organismelor europene fotbalistice – amenzi uriașe, riscăm meciuri cu porțile închise și, din păcate, riscăm chiar depunctări în cazul în care aceste fenomene se repetă.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moș. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Investițiile finanțate cu bani din PNRR continuă! Prin deciziile ferme luate de Guvernul Ilie Bolojan, planul de redresare continuă și vor fi finalizate proiecte importante pentru modernizarea infrastructurii, educației, sănătății și dezvoltarea comunităților noastre.

Varianta revizuită a PNRR înseamnă siguranță financiară, predictibilitate și bază pentru creșterea economică din viitorul apropiat.

În județul Bihor, fondurile din PNRR au fost investite în proiecte concrete pentru oameni, pentru bihorenii noștri. Peste 170 de milioane de euro au fost investiți prin intermediul a peste 200 de contracte, prin care s-au renovat energetic creșe, grădinițe, spitale și clădiri administrative. Practic, bani europeni pentru facturi mai mici la energie.

Tot cu fonduri din PNRR digitalizăm administrațiile locale, deci, implicit, servicii de calitate pentru cetățeni. Construim, cu bani din PNRR, creșe moderne în Beiuș și Marghita.

Am reabilitat și modernizat Spitalul Orășenesc Aleșd, am extins și dotat ambulatoriul Spitalului de Psihiatrie Ștei și urmează să extindem și să modernizăm compartimentul de terapie intensivă neonatală al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor.

Sunt proiecte care schimbă fața comunităților bihorene, de la cele mai mici UAT-uri până la marile municipii. Fiecare contract semnat, fiecare șantier deschis și fiecare investiție finalizată reprezintă o dovadă a faptului că PNRR funcționează și produce efecte directe în viața oamenilor.

În acest context, consider că este esențial ca procesul de absorbție a fondurilor europene să continue fără sincope. Revizuirea PNRR oferă României predictibilitatea necesară pentru a îndeplini jaloanele rămase și pentru a asigura finalizarea investițiilor până în august 2026.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian-Felician Cozma. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

La aproape 98 de ani de la moartea marelui patriot Ion I. C. Brătianu, omul căruia îi datorăm Marea Unire, cel care a ridicat România prin carte și credință, ne aflăm în fața unei ofensive fără margini împotriva simbolurilor autentic naționale.

La Satu Mare, UDMR și PSD au lovit în inima României – în școala românească.

Cu o nepăsare cinică, au decis că a face comasare înseamnă să comasezi doar liceele românești, patru la număr, printre care și Liceul Tehnologic „Ion I. C. Brătianu”.

Să ne amintim ce a făcut Brătianu pentru această țară. Între 1922 și 1928, guvernele liberale au ridicat peste 10.000 de școli.

Fiecare comună trebuia să aibă o școală, fiecare copil un dascăl, fiecare sat o poartă spre lumină.

Aceste clădiri nu erau doar școli. Erau simboluri ale identității naționale, temelia României Mari.

Și ce fac azi PSD și UDMR?

Pun la cale o „reformă” de culise, o comasare făcută pe ascuns, cu o intenție limpede – să marginalizeze învățământul românesc și să împingă liceele românești în afara orașului, dacă se poate, după centură.

Este o palmă dată demnității naționale și a românilor.

Ieri, în Satu Mare, profesorii și părinții au protestat masiv.

Oamenii au ieșit în stradă pentru că patru licee românești sunt amenințate de o decizie luată în doar câteva zile, fără consultare, fără transparență, fără respect.

Decizia majorității PSD-UDMR din Consiliul de administrație al inspectoratului școlar a fost justificată prin nevoia de a face ajustări bugetare, lucru de înțeles, însă de neacceptat atunci când se aplică doar asupra învățământului românesc.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, din partea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Astăzi vorbesc despre un proiect esențial pentru memoria istorică a României, dar și despre un eșec care privește direct județul meu, Buzău: Muzeul „Închisoarea Tăcerii”, de la Râmnicu Sărat.

Duminică, 15 noiembrie, la comemorarea revoltei anticomuniste din 1987, am fost la Râmnicu Sărat împreună cu colegii din USR Buzău, cu membri PNȚCD-MM și cu candidatul independent Mihai Răzvan Moraru, susținut de USR și PNL pentru Consiliul Județean Buzău. Am participat la slujba de pomenire pentru Seniorul Corneliu Coposu, la 30 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat este un loc unic în istoria represiunii comuniste. Acolo, sub torționarul Vișinescu, oamenii au fost ținuți în izolare totală: fără lumină și fără drept la vorbire. De aceea locul a fost numit „Închisoarea Tăcerii”.

Seniorul Coposu a spus limpede: acest loc trebuie să devină muzeu, ca generațiile viitoare să realizeze ce nenorociri pot aduce comunismul și extremismul.

Ce s-a întâmplat cu proiectul?

În 2020 s-au alocat 900.000 de lei – insuficienți.

În 2022, prin PNRR, s-au alocat 10 milioane de euro. În 2025, proiectul nu este nici măcar început!

Motivul este rușinos: Guvernul nu a asigurat cofinanțarea necesară. Iar premierul Marcel Ciolacu, buzoian, nu a considerat prioritar un proiect cu impact cultural, turistic și economic pentru propriul său județ.

Domnul Ciolacu a găsit însă fonduri de 12 miliarde de euro pentru sinecuri politice, a girat eșecuri precum Nordis și a tratat cu indiferență investițiile reale. Iar astăzi, același fost premier pretinde că vrea să fie președintele Consiliului Județean Buzău.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, din partea Grupului USR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: „Primari în două tururi – condiția minimă pentru ca democrația să fie reală, nu confiscată”. Stimați colegi,

Democrația poate fi corectă în teorie, dar profund nedreaptă în practică, dacă regulile sunt făcute pentru a păstra în funcție pe cine nu mai reprezintă voința majorității. Astăzi avem primari aleși cu 15-20% din voturi, în timp ce majoritatea cetățenilor nu i-au vrut. Avem orașe și comune conduse de oameni care nu reprezintă voința comunității, ci efectul votului fragmentat. Iar asta nu este democrație, este doar un simulacru convenabil pentru cei care se tem de competiție.

Sistemul actual de alegere a primarilor într-un singur tur este cea mai mare farsă electorală pe care o joacă vechile partide românilor. Este mecanismul prin care se mențin la putere administrațiile slabe, incompetente sau corupte. Este modul prin care baronii de partid își conservă privilegiile și își securizează funcțiile pentru încă 4 ani.

Alegerea primarilor în două tururi este o măsură de decență democratică, nu un capriciu politic. Este garanția că oamenii pot vota sincer în primul tur și decisiv în al doilea.

Sistemul într-un singur tur distorsionează democrația. O fură pe tăcute. O răstoarnă matematic. Iar cei care se opun revenirii la două tururi știu foarte bine de ce. Nu pentru că ar exista vreo logică administrativă sau vreo economie bugetară, ci pentru că două tururi ar aduce o competiție adevărată și ar elimina privilegiul celor care câștigă astăzi doar din inerție, noroc sau combinații. Acest sistem a blocat comunități întregi, a cimentat în funcții primari care nu mai dau socoteală nimănui și a transformat administrația locală într-un spațiu al autosuficienței și al stagnării.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian. Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Bouda, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de azi se intitulează „Urgența reabilitării drumului județean 571A. Comunitatea cehă din Gârnic cere respect”.

Vă aduc astăzi în atenție o problemă care nu ține doar de asfalt și pietriș, ci de demnitate, respect și supraviețuire. Este vorba despre situația dramatică a drumului județean 571A, tronsonul care traversează localitatea Gârnic din județul CarașSeverin, inima uneia dintre cele mai vechi și valoroase comunități etnice din România, comunitatea cehă din Banatul Montan.

Gârnicul nu este doar un sat pe hartă, este un simbol al patrimoniului nostru cultural, un pilon de păstrare a identității cehe în România. Locuitorii săi, cetățeni europeni, români cu drepturi depline, se nasc astăzi izolați și marginalizați din cauza unei infrastructuri deplorabile.

Starea drumului 571A este pur și simplu o rușine. Nu mai vorbim de disconfort, ci de un pericol constant – pericol chiar pentru viața și sănătatea locuitorilor.

Ambulanțele de urgență nu pot ajunge la timp. Vibrațiile și gropile afectează locuințele, iar accesul la școală și la locul de muncă devine un calvar zilnic.

Un risc economic și turistic, acest drum este singura legătură vitală, starea sa precară distruge potențialul turistic unic al zonei, un turism care ar putea aduce prosperitate nu doar Gârnicului, ci întregului județ. De asemenea, descurajează orice investiție locală.

Izolare socială și culturală – comunitatea cehă, care a ales să rămână și să își păstreze tradițiile aici, este pedepsită, efectiv, prin izolare forțată.

Stimați reprezentanți ai administrației județene și centrale, Vă cer astăzi, de la această tribună, o acțiune imediată și concretă, nu promisiuni amânate. Nu ne putem permite să pierdem o valoare europeană precum comunitatea cehă, forțând-o la exod din cauza indiferenței administrative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Goidescu. Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Sorin Oltenașu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Trăim vremuri în care libertatea de exprimare pare să fi devenit un privilegiu. Când unii vorbesc, se numește „opinie politică”. Când alții spun exact același lucru, se numește „infracțiune”. Cel mai recent exemplu? Declarația domnului Nicușor Dan, care, comentând ancheta care o vizează pe doamna Oana Gheorghiu, a spus că „reacția CSM a fost exagerată și nu semnează cererea de urmărire penală”.

Cu alte cuvinte, președintele își permite să comenteze decizii ale unei instituții independente și chiar să blocheze un act procedural, deși Constituția interzice clar imixtiunea politicului în justiție.

Și, totuși, nimeni nu se autosesizează, nimeni nu vorbește despre „presiune asupra procurorilor”, despre „abuz în serviciu” sau „trafic de influență”. Tăcere totală.

În schimb, atunci când Diana Iovanovici-Șoșoacă face o declarație politică, fie că place, fie că nu, imediat se deschid dosare penale și se declanșează anchete. De ce? Pentru că nu e din „tabăra bună”? Pentru că are curajul să spună lucrurilor pe nume?

Citez din reacția ei, care cred că merită să fie cunoscută: „Să înțeleg că de azi dosarele mele se clasează?

Stimate domnule Nicușor Dan, cetățenii sunt toți egali în fața legii, nu numai Oana Gheorghiu.”

Exact așa este! Toți cetățenii sunt egali în fața legii, nu doar prietenii politici sau colaboratorii „utili”. Constituția nu are două fețe – una pentru putere și alta pentru restul României.

Este inadmisibil ca într-un stat european, într-un stat care se pretinde democratic, dreptul la opinie să fie interpretat după criterii politice. Azi se numește libertate, mâine devine delict, în funcție de cine o rostește.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Popa, din partea Grupului parlamentar POT.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Și se pregătește, de la neafiliați, doamna deputat Mariana Vârgă.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Poate știți povestea omului care moare și, întâmpinat în cer de Sfântul Petru, este pus să aleagă între iadul cu plaje, petreceri, mâncare și băutură, și raiul cu îngerași, care stau pe norișori și cântau la harpă. Bineînțeles, omul a ales iadul și, când a fost dus înapoi, bineînțeles că varianta anterioară era varianta de campanie electorală.

Românii sunt campioni la bășcălie și batjocură. Însă, când copii neajutorați mor în spitale, tineri sunt arși de vii, iar oameni nevinovați sunt victime ale unor explozii de neexplicat, nu mai este de glumă.

Ce sunt promisiunile unui candidat către cetățeni? Sunt obligațiile lui către toți oamenii, nu doar către cei care l-au votat. Este un contract care intră în vigoare în momentul validării mandatului. Are obligația morală și responsabilitatea să facă ceea ce a promis în campanie. Iar dacă nu poate sau nu știe, să plece. România nu are nevoie de conducători care să țină blocat un popor întreg.

Dar, pentru că au putere și nepăsare, vechii politicieni se cred atotputernici și nu mai respectă contractul. Au impresia că vor scăpa basma curată. Și astfel inventează instrumentele necesare să amendeze și să asuprească cetățenii după bunul-plac. Cetățenii nu au asemenea instrumente. Deci jocul este, aparent, nedrept.

De ce la conducerea țării este nevoie de oameni noi, cu principii noi și moralitate? Pentru a face reguli noi și să aducă un suflu nou, unde cetățenii au un cuvânt de spus. Nu doar la vot, ci în fiecare zi.

Românii vor o țară eliberată de nepotisme, corupție și minciuni, care țin blocate economia, educația și funcționalitatea instituțiilor publice. Chiar dacă are răbdare cu noi, Dumnezeu a creat lumea aceasta în care nimic nu rămâne neplătit – asta este cu adevărat o lecție ce, mai devreme sau mai târziu, fiecare o învață pe pielea lui. Cu ce preț? Rămâne de văzut.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, din partea neafiliaților.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Președintele României, Nicușor Dan, subminează statul de drept”.

Subjugarea Justiției înseamnă abolirea libertăților, captivitatea cetățenilor și a instituțiilor statului.

Refuzul public al președintelui Nicușor Dan de a semna cererea de avizare a urmăririi penale pentru vicepremierul Oana Gheorghiu reprezintă o ingerință politică directă în activitatea organelor judiciare și o subminare gravă a independenței justiției.

Președintele Nicușor Dan a declarat că „o opinie oarecare nu poate constitui o faptă penală” și că nu va semna nicio cerere de avizare a urmăririi penale. Această poziție este total neadecvată și juridic incorectă, deoarece doar organele de urmărire penală pot stabili dacă o declarație constituie sau nu infracțiune; președintele însă interferează politic cu procesul penal și creează un precedent extrem de periculos pentru statul de drept.

Sub aspect penal, Codul penal, la art. 266-288, sancționează ferm orice acțiune care împiedică, influențează sau compromite activitatea justiției, având prevăzute infracțiuni ca: favorizarea făptuitorului; omisiunea sesizării organelor judiciare; obstrucționarea justiției și acțiuni împotriva ordinii de drept.

Solicit public Președintelui României ca, înainte de a deveni un infractor, să respecte separarea puterilor în stat și independența justiției și să înceteze orice ingerință politică în procesele judiciare, altfel va rămâne în istoria României ca un președinte infractor și necondamnat, pentru că este protejat de imunitate parlamentară.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Adrian Bara, din partea Grupului PSD.

Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoș-Florin Coman, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Anunțul privind introducerea unei cote obligatorii de 70% carne de porc românească în rafturile marilor supermarketuri, în perioada sărbătorilor, readuce în prim-plan o discuție importantă despre sprijinirea producției interne. Intenția poate fi lăudabilă, însă modul în care este formulată ridică întrebări serioase privind realismul și sustenabilitatea ei.

În primul rând, este greu de ignorat dimensiunea populistă a unei astfel de măsuri. Introducerea unei cote fixe, impusă administrativ, este complicată din punct de vedere atât logistic, cât și juridic. Lanțurile mari de retail funcționează pe structuri de aprovizionare integrate, adesea transfrontaliere, iar obligarea lor la un anumit procent național poate intra în coliziune directă cu regulile de concurență și cu legislația europeană. În plus, nu există garanția că fermierii români pot asigura, în vârf de sezon, volumele necesare la nivel de calitate și predictibilitate cerute de piață. Riscăm astfel să transformăm o intenție corectă într-o decizie populistă dificil de aplicat și care, în final, poate crea frustrări în lanț – de la comercianți până la consumatori.

Pe de altă parte, această discuție nu poate fi separată de realitățile din agricultură. Fermierii români se confruntă cu dificultăți majore, care nu pot fi compensate prin gesturi simbolice. Un exemplu relevant este Programul „Rabla pentru tractoare”, esențial pentru modernizarea utilajelor agricole, a cărui suspendare oficială până la 31 decembrie 2025 lasă sectorul fără un instrument vital de investiții. Iar aceasta nu este o simplă întârziere birocratică: utilajele învechite reduc productivitatea, cresc costurile și limitează competitivitatea întregii agriculturi românești.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România are nevoie de un muzeu național al comunismului”.

În anul 2019, în Parlamentul României a fost adoptată, iar apoi promulgată de Președintele României, Legea privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului, o lege inițiată de parlamentarii Partidului Național Liberal, la acea dată.

În anul 2020, Guvernul României a dat o hotărâre de guvern prin care dispunea începerea măsurilor administrative care să pună în aplicare prevederile stipulate prin legea din 2019.

Înființarea acestui muzeu al comunismului trebuie să fie o prioritate pentru noi toți. Din păcate, de atunci și până astăzi, foarte puține lucruri s-au schimbat, muzeul – care a fost înființat, prin vot, în plenul Parlamentului României, să fie pus în lumina adevărului și să reprezinte un stâlp a ceea ce trebuie să însemne educația, conștiința și memoria istorică a națiunii române – încă nu a reușit să ajungă să funcționeze de sine stătător și să aibă o clădire adecvată, să aibă spații de expoziție, spații care să îndeplinească criteriile muzeale recunoscute internațional.

Astăzi, Muzeul Ororilor Comunismului funcționează într-un spațiu limitat și limitativ, în același timp, la Biblioteca Națională a României.

Deseori ne întrebăm foarte multe lucruri, în România. Ne punem probleme cu privire la ceea ce înseamnă memoria istorică, cu privire la ceea ce înseamnă educația, cu privire la ceea ce înseamnă spiritul democratic, ce înseamnă civismul, ce înseamnă valorile fundamentale, ce înseamnă respectul pentru individualitate, pentru libertate, pentru viață, pentru demnitatea persoanei umane, ne punem atâtea și atâtea întrebări. Dar cred că, pentru o societate liberă, demnă, puternică, morală, echilibrată, este fundamental să avem un muzeu național al comunismului în România. Nu putem, sub nicio formă, să uităm ceea ce a însemnat acest regim odios, criminal și totalitar impus prin forța brutală a tancurilor sovietice și a Rusiei criminale asupra poporului român.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Goidescu, din partea Grupului SOS.

- Domnul Tudor Ionescu? Nu este.

- Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclișan,

- din partea neafiliaților.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

„România este singura țară care își închide munții” Stimați colegi,

Transalpina nu este un drum oarecare. Este una dintre cele mai frumoase rute ale României, un drum național care ar trebui să lege, să dea viață, să aducă dezvoltare. Și, totuși, sectorul Oașa – Obârșia Lotrului este închis aproape 8 luni pe an. Această realitate lasă comunități izolate, afaceri prăbușite și o întreagă zonă blocată în loc.

În toată Europa drumurile alpine sunt deschise tot anul. La noi se pune lacătul. Și nu pentru că nu s-ar putea lucra, ci pentru că nu se vrea. Pentru că nu există planificare, nu există întreținere și nu există responsabilitate. Iar oamenii din Alba și Vâlcea plătesc prețul.

Însă Transalpina nu este doar o șosea. Este un simbol al României care poate, dar nu este lăsată să fie. Este un drum strategic, o legătură vitală între două regiuni.

Este revoltător să tratăm un drum național ca pe o potecă uitată, să acceptăm pierderi economice masive, să acceptăm izolarea oamenilor, să acceptăm stagnarea.

Cer redeschiderea permanentă a sectorului Oașa – Obârșia Lotrului și un plan real de întreținere pe tot parcursul anului. Nu doar pentru turism, ci pentru economie, pentru comunități, pentru respectul pe care îl datorăm propriilor cetățeni.

Transalpina trebuie să fie un drum al unirii, nu al izolării; un drum al dezvoltării, nu al nepăsării.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să-mi dați voie să revin la fiecare grup parlamentar, la colegii care s-au înscris pentru a susține declarații în plen.

Domnul Nicolae-Adrian Bara, din partea Grupului PSD? Nu este. Rămâne la declarații depuse în scris. Domnul deputat Ionel Gheorghe?

Nu este. Rămâne la declarații depuse în scris.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Brian Cristian?

Din partea Grupului parlamentar SOS, Ionel Goidescu? Tudor Ionescu?

Din partea neafiliaților, domnul deputat Robert Alecu? Domnul deputat Dumitru Coarnă?

Nefiind în sală, vă rog să îmi permiteți să vă citesc și numele colegilor deputați care au depus declarații în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ștefan Țintă, Ion-Alin Tomoescu, Mirela Elena Adomnicăi, Răzvan-Iulian Ciortea, Marius-Constantin Budăi, Romeo-Daniel Lungu, Mihai Weber, Virgil Alin Chirilă, Alexandru-Mihai Ghigiu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Gușă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Andra-Claudia Constantinescu, CristinaEmanuela Dascălu, Fabian-Cristian Radu, Petre Pușcașu, Dorel Vulpoiu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Călin-Grațian Gal, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Aneta Matei.

Din partea Grupului parlamentar al USR – Ciprian Rigman.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR – Biró RozáliaIbolya.

Din partea minorităților naționale – Dragoș Gabriel Zisopol și Varol Amet.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: doamna Verginia Vedinaș, domnul Nini Pascalini, domnul Florin Caragață, doamna Ana Baș, domnul Mihai Țiu, domnul Vasile Nagy.

Din partea neafiliaților, doamna deputat Raisa Enachi. Nemaifiind colegi pentru a citi declarații politice, declar ședința închisă.

Mulțumesc.

DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 170.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final – prezență fizică și online – este programat pentru ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau cuvântul doamnei deputat Dumitrița Gliga, președintele Comisiei permanente comune pentru relația cu UNESCO, pentru susținerea unei alocuțiuni.

Aveți cuvântul, doamnă președinte.

## **Doamna Dumitrița Gliga:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Marcăm Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România, instituită prin lege, la inițiativa Comisiei pentru relația cu UNESCO – o zi care ne reamintește că protejarea patrimoniului nu este doar un act de conservare, ci este un angajament ferm pentru viitor.

România este prezentă în onoranta listă UNESCO prin locuri de o frumusețe aparte și de o semnificație unică: Delta Dunării, Sarmizegetusa Regia, bisericile pictate din nordul Moldovei, fortificațiile dacice, Mănăstirea Horezu, bisericile fortificate din Transilvania, dar și printr-o mulțime de elemente de patrimoniu imaterial – de la cămașa cu altiță și mărțișor până la doină, colinde și Călușul, fără a le putea cuprinde acum pe toate, într-o simplă enumerare.

Toate aceste bunuri culturale și elemente de patrimoniu viu spun lumii povestea unui popor care a știut să păstreze un echilibru firesc și frumos între natură, credință și cultură. Doamnelor și domnilor,

Patrimoniul nu mai este astăzi o simplă fotografie a trecutului, ci este adevărata forță a identității și a continuității; trebuie ocrotit, cunoscut și transmis generațiilor viitoare. În sensul UNESCO, durabilitate înseamnă tocmai acest echilibru între protejare și dezvoltare, între respect pentru moștenire și deschidere spre modernitate.

Comisia pentru relația cu UNESCO va continua să sprijine inițiativele menite să consolideze o viziune coerentă de protejare și valorificare a patrimoniului nostru, prin dialog între instituții, dar mai ales va fi un promotor constant al cooperării dintre comunități, specialiști, meșteșugari și autorități.

Vă mulțumesc și eu, distinsă doamnă deputat.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observații cu privire la ordinea de zi.

Nu.

Mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 82/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt observații sau comentarii de ordin general.

Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul?

Nu.

Adoptat. La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

4. Proiectul de lege pentru modificarea art. 150 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 240/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea inițiatorilor?

Da, doamna deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR, vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,

Ne sufocăm cu atâta birocrație. E valabil și în instanțele de judecată. Dacă mergem într-o arhivă a unei instanțe de judecată, avem senzația că se răstoarnă peste noi toate dosarele acelea pline de praf.

În ceea ce privește debirocratizarea, și digitalizarea este o soluție.

Prin acest proiect de lege propunem ca, atunci când se trimit prin e-mail acte la dosarul cauzei, acestea să poată fi conformate cu originalul – o solicitare a Codului de procedură civilă – prin aplicarea semnăturii electronice.

De prea multe ori, din păcate, instanțele solicită să vii la arhivă și să semnezi de mână, filă cu filă, conform cu originalul, aceste acte. Este o solicitare care nu mai este în acord cu vremurile în care trăim.

Prin acest proiect de lege, practic, trecem negru pe alb faptul că se pot conforma actele cu originalul prin semnătură electronică, să nu mai avem aceste discuții, să digitalizăm, să debirocratizăm.

Mulțumesc.

Prezentarea raportului, din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Ciucă, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 150 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Am fost sesizați în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților și cu celelalte prevederi în vigoare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect.

La fel și Consiliul Economic și Social.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

La fel și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 150 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă din partea grupurilor parlamentare?

Da, avem o solicitare, doamna deputat Vârgă Mariana, neafiliată.

## **Doamna Mariana Vârgă:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Cu privire la acest proiect de lege, vreau să vă spun că nu este util la acest moment, pentru că din punct de vedere legal, procedural, există reglementare. Nu putem să mergem la infinit cu paralelisme legislative.

Art. 150 din Codul de procedură civilă, în forma actuală, se referă și la certificarea copiilor de pe înscrisuri cu originalul, atunci când sunt semnate electronic.

De asemenea, art. 199 și art. 268 din Codul de procedură civilă asigură posibilitatea transmiterii cererilor și înscrisurilor în format electronic – prevede la alin. (2) că, semnătura fiind electronică, ea este valabilă doar dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege. Și ne referim aici la Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, care pune în aplicare Regulamentul european nr. 210/2014.

Foarte grav este că se urmărește încărcarea grefierilor de ședință cu noi atribuții, în condițiile în care oricum se confruntă cu un volum excesiv de activitate și această atribuție excedă practic specificului muncii lor.

Eu nu o să votez această lege, pentru că, așa cum am spus, există reglementare și nu mi se pare normal să venim în Parlament cu reglementări doar de dragul de a ne afirma politic.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Dau citire raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 191 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 248/2025.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 248 din 1 octombrie 2025, Comisia pentru învățământ a primit, spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru completarea art. 191 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 191 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în scopul extinderii sferei persoanelor și instituțiilor în cadrul cărora cadrele didactice și personalul didactic auxiliar pot fi detașate în interesul învățământului, prin includerea direcțiilor județene pentru învățământ preuniversitar și a direcției municipiului București pentru învățământ preuniversitar și Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, se introduce posibilitatea detașării atât a personalului didactic de predare titular, cât și a personalului didactic auxiliar angajat cu contract pe perioadă de muncă

nedeterminată, se extinde astfel și lista instituțiilor, prin includerea direcțiilor județene, a direcției municipiului București pentru învățământ preuniversitar, ca structuri descentralizate nou-create prin Legea nr. 198/2023, cu atribuții importante în implementarea politicilor educaționale la nivel local. Totodată, se introduce în mod expres posibilitatea detașării pentru ocuparea unor funcții de specialitate în Ministerul Educației și Cercetării, corectându-se astfel o omisiune și asigurând implicarea cadrelor didactice și a personalului auxiliar în activitatea ministerului.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din data de 3 noiembrie 2025, comisia, cu 15 voturi pentru și două abțineri, a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele de tehnică legislativă din anexă.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Mulțumesc.

Avem o singură solicitare, din partea domnului deputat Făget Mădălin-Laurențiu, neafiliat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Foarte bună inițiativa, genială, numai că ne gândim la premierul Bolojan, care vine acum cu pachetul 3, în care va interzice toate detașările.

De asemenea, dacă stăm și ne gândim la fostul președinte Iohannis, care a ținut ocupată o funcție timp de 20-30 de ani, cât a fost el plecat prin altă parte, este ideală această mutare și delegare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole a inițiativei legislative.

Avem trei amendamente admise.

Dacă există obiecții, comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al acestor comisii asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Am fost sesizați în conformitate cu art. 139 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Și, așa cum s-a precizat, această lege se află în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 241 din 2025, deja publicată în Monitorul Oficial.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare, în ședința din 29 septembrie 2025.

Camera Deputaților, în această procedură și în acest context, este decizională.

Iar, în urma dezbaterilor, membrii comisiilor sesizate au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Murariu Oana, din partea Grupului parlamentar al USR.

Vreau să punctez doar faptul că acest proiect este unul bun; el este astăzi cu propunere de respingere pentru că a înfrânt principiul bicameralismului. Pentru că la noi, în Camera Deputaților, Cameră decizională, au avut loc mai multe întâlniri, discuții cu specialiști, cu executorii, și au avut loc multe amendamente, prea multe, astfel încât a fost înfrânt principiul bicameralismului, de aceea astăzi este o propunere de respingere, ca urmare a declarării ca neconstituțională.

Dar am reînregistrat mai mulți colegi acest proiect de lege. Repet, este unul benefic și a venit în urma multiplelor discuții cu specialiști. Doar eu am avut cel puțin 10 audiențe pe această temă. Și în Comisia juridică a Camerei Deputaților, în legislatura trecută, am avut multe intervenții, s-a ținut cont de ele.

Este un proiect bun și, când va veni la vot, rugămintea va fi să îl susțineți. Mulțumim.

## Mulțumesc.

Doamna deputat Șerban Gianina, Grupul parlamentar AUR.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Și aici mă adresez celor care ați fost în Parlament atunci când s-a dezbătut acest proiect, în 2023, PL-x 144.

Vă amintiți? Au fost discuții aprinse; am ieșit la tribună și am semnalat că acest proiect este neconstituțional; s-a făcut precizarea inclusiv în comisii; și totuși n-ați ținut cont și ați mers mai departe cu un proiect clar neconstituțional.

Spuneați că ați avut consultări. Poate că ar trebui să vă consultați un pic și cu cetățenii, să vedeți și poziția lor pe acest proiect legislativ, nu doar cu o parte, și anume doar cu cei care reprezintă o anumită categorie și sunt de o anumită parte a mesei. Vedeți ce spun și cetățenii!

Așa cum ați făcut ieri – și v-am spus că tot ce s-a întâmplat ieri în plenul Camerei Deputaților a fost o procedură total neconstituțională –, așa ați făcut și în 2023 și iacătă, în 2025, avem un proiect declarat neconstituțional.

Tot spuneați că AUR nu face nimic – doar vă atenționează!

Nemaifiind alte solicitări, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea legii.

## Mulțumesc.

Prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, transmis cu adresa PL-x 324/2020 din 3 iunie 2020, înregistrat sub nr. 4c-1/251 din 4 iunie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 27 mai 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și, respectiv, Comisia pentru muncă și protecție socială au avizat favorabil.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Potrivit expunerii de motive, prezentul act normativ prevede următoarele modificări: asigurarea independenței Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză în ceea ce privește realizarea prognozelor, pentru asigurarea calității acestora; eliminarea tuturor acelor dispoziții care se referă la gestionarea schemelor de ajutor de stat, finanțări și coordonarea parteneriatului public-privat, pentru revenirea la obiectul principal de activitate; desființarea Consiliului de Programare Economică și întărirea capacității instituționale a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

De asemenea, în vederea exercitării funcțiilor și atribuțiilor sale, Comisia Națională de Strategie și Prognoză colaborează cu ministerele și cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, cu institutele de cercetare, cu Comisia Europeană, precum și cu alte organizații internaționale de specialitate ce își fundamentează politica pe o prognoză economică.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate în ședința din 8 septembrie 2025, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tilea Dumitru.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Prezentul act normativ reașază Comisia Națională de Strategie și Prognoză în rolul său de bază, și anume elaborarea de analize și prognoze macroeconomice, prin eliminarea atribuțiilor suplimentare. Totodată, se desființează Consiliul de Programare Economică și se pune accentul pe independența acestei comisii în activitatea de prognoză.

Se pare că toate partidele politice care s-au aflat la putere au dat alte atribuții Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Spre exemplu, pe timpul lui Dragnea, comisia aceasta era un fel de moașă comunală. Pe timpul lui, era însărcinată să administreze scheme de ajutor de stat, fonduri de dezvoltare, fonduri de investiții.

Noua reglementare are anumite aspecte pozitive: clarifică statutul și rolul comisiei, ca instituție independentă în materie de prognoză macroeconomică și sectorială; elimină suprapunerile de competențe cu alte autorități și potențiale blocaje instituționale; întărește cooperarea comisiei cu Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Consiliul Fiscal, Comisia Europeană; contribuie la fundamentarea mai riguroasă a politicilor economice și strategiilor bugetare; asigură o mai bună utilizare a resurselor umane și o ajustare a structurii interne, cu reducerea numărului de posturi.

Partidul nostru va vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Lăpușan Remus-Gabriel.

## Stimați colegi,

Comisia Națională de Strategie și Prognoză elaborează prognoze privitoare la evoluția macroeconomică, precum și cercetare sectorială.

A fost o perioadă în care, prin reglementări succesive, comisia a dobândit competențe care nu aveau legătură cu activitatea sa de bază. Aceste reglementări au constituit resurse cheltuite în altă direcție decât în direcția principală, și anume analize și prognoze macroeconomice.

Pe anumite activități, Comisia de Strategie și Prognoză și anumite ministere se pot confrunta cu anumite blocaje, cu consecințe în plan financiar și administrativ.

De aceea, simplu, s-a ajuns la acest proiect de lege pe care noi îl susținem.

Clarificăm foarte clar funcțiile și atribuțiile Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Susținem acest proiect.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 139 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate cu reexaminarea Legii acvaculturii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale, trimisă cu adresa PL-x 474/2021/2025.

În data de 1 iulie 2024, Legea acvaculturii a fost transmisă, spre promulgare, Președintelui României.

În data de 8 iulie 2024, Președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra legii transmise spre promulgare.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 555 din 29 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 77 din Legea acvaculturii sunt neconstituționale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea în ședința din 26 mai 2025, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 555/2024.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor și a reexaminării legii, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Legii acvaculturii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, Legea acvaculturii face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Matieș Călin-Gheorghe.

## Mulțumesc mult.

Avem legi, avem intenții bune câteodată, dar Guvernul sau guvernele care s-au perindat n-au avut acțiuni. Importăm 90% din peștele pe care îl consumăm.

Consumăm și, din aceste cauze, de 10 ori mai puțin decât țări ca Spania, Portugalia și chiar Franța.

Dragi colegi,

Domnilor de la Guvern,

Avem nevoie de acțiuni, avem nevoie de susținere a sectorului piscicol, pentru că, în acest moment, banii românilor se duc pe importuri, se duc în afara țării.

De aceea, trebuie acțiuni și mai puține povești. Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Andrei Dolineaschi.

## **Domnul Andrei Dolineaschi:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

E o lege care a fost blocată în culoarele legislative din 2021.

Mulțumesc comisiilor de specialitate, care au grăbit procesul de avizare și am intrat la votul final cu Legea pisciculturii și a acvaculturii.

România producea, în 1988, 57.000 de tone de pește; acum, pe suprafață mult mai mică, producem undeva la 15.000 de tone de pește; restul până la 135.000 de tone, consum național, este din import.

Este un pas înainte. Este un pas pe care l-au cerut asociațiile din piscicultură și acvacultură.

Trebuie să ținem cont că 97% din cei care au astfel de ocupații sunt oameni care au peste 40 de ani și sunt din firme de familie sau IMM-uri – și reprezintă 97%.

Această lege este un pas înainte.

Mulțumim comisiilor avizatoare pentru că au grăbit procesul și sper că vom intra pe un parcurs util, pentru a produce ce consumăm în România.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Țiplea Dumitru.

## **Domnul Dumitru Țiplea:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Ne aflăm astăzi în fața unui moment crucial pentru sectorul agroalimentar românesc.

În 2024, Parlamentul României a făcut un pas fundamental prin adoptarea Legii privind pescuitul și protejarea resurselor acvatice vii, asigurând o gestionare și o conservare adecvată acestor resurse naționale.

Astăzi a venit rândul acvaculturii să beneficieze de atenția cuvenită, după un proces legislativ lung, de 4 ani, presărat cu obstacole, dar care a permis totodată o îmbunătățire substanțială a textului legii.

Proiectul de lege pe care îl vom adopta astăzi are menirea clară de a rezolva neajunsurile birocratice și legislative prin care trec, de decenii întregi, crescătorii de pește, aducând o dezvoltare benefică și o importanță reală acestor sectoare vitale.

Independența celor două domenii va asigura o perspectivă transparentă, durabilă și progresivă asupra competitivității fiecăreia dintre aceste activități.

Acvacultura nu este o anexă a pescuitului; este sectorul cu cel mai mare ritm de creștere dintre toate sectoarele producătoare de hrană la nivel global și este esențial în asigurarea unor alimente de înaltă calitate și sănătoase pentru consumatorii români.

Prin adoptarea Legii acvaculturii vom oferi în sfârșit o direcție instituțională clară, vom avea un cadru legislativ modern, aliniat la normele europene, care să încurajeze sectorul să producă mai mult pește, reducând astfel dependența de importuri și sprijinind producătorul autohton. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Vedinaș Verginia.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Doamnă președinte, Dragi colegi,

S-a vorbit până acum despre componenta obiectivă, despre conținutul reglementării, despre semnificația acestui conținut pentru economia românească, despre faptul că domeniul acvaculturii este unul din puținele care au rămas și care pot să contribuie la dezvoltarea și mersul înainte al României.

Ce vreau eu să spun privește însă aroganța și lipsa de responsabilitate care se manifestă prea adeseori în Parlamentul României cu privire la respectarea principiilor și normelor constituționale, a procedurilor care trebuie respectate atunci când reglementăm.

De mai multe ori ni s-a replicat că n-au nicio semnificație astea, că noi nu suntem Curtea Constituțională. Nu suntem Curtea Constituțională, dar din cauza unei asemenea atitudini ajungem ca o lege de care era nevoie în 2021, când a fost adoptată – da? –, să tergiverseze ani de zile și să ajungem la o atare situație care nu s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi înțeles, în procedura parlamentară, că nu este permis ca atunci când reexaminezi o lege să adaugi aspecte, norme care n-au făcut obiectul cererii de reexaminare.

Spun acest lucru pentru că, din păcate, continuăm să persistăm în astfel de abordări. Iar ceea ce s-a întâmplat ieri, cu sesizarea pe care am făcut-o, cu aspectele de procedură neconstituțională pe care le-am semnalat și care au fost respinse de către putere; sunt o dovadă că încă nu conștientizăm.

Sper ca pe viitor să facem acest lucru și să respectăm Constituția în litera și în spiritul ei.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Bună ziua, stimați colegi!

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2022 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2022 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, transmis cu adresa PL-x 521/2022 din 26 septembrie 2022, înregistrată la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare sub nr. 4c-1/449 din 27 septembrie 2022, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativteritoriale sunt acționari unici sau majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu modificări, prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, în sensul adoptării la nivel național a unor măsuri de ordin legislativ care să permită operatorilor economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară, care nu au obținut în ultimii doi ani venituri potrivit obiectului principal de activitate prevăzut în actele constitutive, să fundamenteze bugetele de venituri și cheltuieli pentru anul în curs.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2022 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Sandu Viorica.

## Stimați colegi,

Acest proiect de lege reprezintă un pas necesar pentru a întări disciplina financiară la nivelul operatorilor economici unde statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari.

În ultimii ani am văzut cum o parte din aceste companii, unele cu rol strategic pentru economie, s-au confruntat cu restrângerea activității, pierderi sau chiar suspendări cauzate de crize succesive: pandemie, scumpiri, dificultăți în lanțurile de aprovizionare.

Disciplina financiară nu înseamnă austeritate, înseamnă responsabilitate, înseamnă ca banii publici să fie cheltuiți cu rost, iar oamenii care muncesc în aceste companii să aibă garanția că statul își face datoria nu doar ca acționar, ci și ca partener al dezvoltării.

Partidul Social Democrat susține acest proiect tocmai pentru că el oferă echilibru – echilibru între rigoare economică și protejarea locurilor de muncă, între eficiență și solidaritate socială.

România are nevoie de companii de stat solide, bine administrate, capabile să ofere servicii publice moderne și sigure.

## Vă mulțumesc.

Între timp a ajuns și reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor.

Vă rog să prezentați punctul de vedere.

## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Prin proiectul de act normativ se propune completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.

Prin ordonanță s-au adoptat, la nivel național, unele măsuri de ordin legislativ care să permită operatorilor economici care nu au obținut, în ultimii doi ani, venituri conform obiectului principal de activitate, să poată să își aprobe bugetele.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.

Mulțumim.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

## Mulțumesc.

Prin ordonanța de urgență s-a instituit mecanismul de etichetare a cheltuielilor bugetare și a cheltuielilor fiscale, în vederea includerii în categorii din punctul de vedere al impactului asupra mediului.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței de urgență.

Mulțumim.

Mulțumesc. Prezentarea raportului.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2024 privind instituirea cadrului conceptual, procedural și instituțional pentru reglementarea etichetării cheltuielilor bugetare și cheltuielilor fiscale în procesul bugetar. Bugetarea verde este, potrivit proiectului de lege, procesul de analiză și etichetare a cheltuielilor bugetare și a cheltuielilor fiscale care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu, respectiv evaluarea impactului politicilor bugetare sau fiscale asupra mediului, cu luarea în considerare a jalonului 123 din Planul național de redresare și reziliență al României – „Finalizarea și aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde”.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2024 privind reglementarea etichetării cheltuielilor bugetare și cheltuielilor fiscale pentru bugetarea verde, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt intervenții? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

## **Domnul Dragoș-Florin Coman:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; Pl-x 338/2025 În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 338 din 6 octombrie 2025, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru tineret și sport au primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

În ședința din ziua de luni, 10 noiembrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea propunerii legislative celor două comisii sesizate în fond, în vederea examinării și depunerii unui nou raport comun.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se ca ponderea de participare a sportivilor de performanță români la competițiile sportive naționale oficiale să nu fie mai mică de 40% din totalul de sportivi participanți, pentru fiecare echipă, iar constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor să fie făcute și de federații împuternicite prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun. Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Paraschiv Ciprian-Constantin.

Pe procedură?

Vă rog, domnule vicelider.

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Stimați colegi,

Cu îngăduința dumneavoastră, am vrea să prelungim programul de lucru până la discutarea punctului 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2024 pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Există consens? Da.

Bun.

Continuăm cu proiectul de lege pentru care s-a prezentat raportul.

Deci din partea Grupului parlamentar AUR. Vă rog.

## **Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:**

Stimate colege, Stimați colegi,

Vorbim despre un ordin de ministru care nu este pus în aplicare de către federații, la acest Pl-x. Acest ordin de ministru a fost făcut de un cetățean român de etnie maghiară, Carol-Eduard Novák, care a purtat cu mândrie tricolorul pe umeri.

Dar ce trebuie să înțelegem cu toții? Că noi nu vorbim astăzi despre un vot politic. Nu este proiect pentru AUR, nu este pentru PSD – și vă felicit pentru amendamentul pe care l-ați adus! – că în orice instituție – bine, aici ne referim la sport – e nevoie de o gândire strategică, dacă vrem predictibilitate și sustenabilitate. Nu este pentru PNL, nu este pentru USR, UDMR, minorități, SOS sau POT!

Acest proiect este pentru copiii României!

Și, stimați colegi, eu am părul alb la tâmple, am ajuns la vârsta în care mă rog să-mi iasă mai bine ecografiile decât fotografiile...

Am copiii mari, fata are...

Fata are 27 de ani, băiatul, 20 de ani. Au făcut sport de performanță, dar nu mai fac, nu-i mai impactează.

În schimb, mă uit în Parlament și văd parlamentari mult mai tineri decât mine, care aveți copii mici, care poate veți avea copii și nu aș vrea ca copiilor dumneavoastră să le fie frânte aripile dacă vor face un sport de performanță, din cauza impresarilor, din cauza jucătorilor străini obscuri și din cauza, poate, a banilor negri care se învârt în jurul acestui melanj.

Așa că, stimați colegi, blazonul fiecărei federații îl reprezintă echipa națională.

Vă îndemn, cu smerenie, haideți să votăm acest proiect pentru viitorul României!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Stroe Ionuț-Marian.

## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Calitatea și performanța sportivilor români, viitorul tinerilor sportivi români nu se obțin prin limitarea dreptului la muncă al altor cetățeni; se obțin prin investiții în sport, se obțin prin academii, se obțin prin cluburi foarte bine finanțate, se obțin prin infrastructură sportivă. Așa se obțin. Nu limitând altora dreptul de a participa într-o competiție.

Și astăzi, din păcate, dragi colegi, riscăm să ne dăm un adevărat autogol legislativ, adoptând acest proiect. Și spun asta pentru că inițiatorii – AUR, POT, SOS și ceilalți – ne propun să facem o discriminare între ai noștri și străini în ceea ce privește alcătuirea echipelor. Practic, aducem politica în vestiarul echipelor sportive.

În primul rând, proiectul încalcă libera circulație a forței de muncă în Uniunea Europeană și introduce acest regim discriminatoriu, contrar tuturor tratatelor europene și jurisprudenței europene în materie de dreptul muncii și sport.

În al doilea rând, în regulamentele sportive să știți că există deja o diferențiere foarte corectă, pe criteriul apartenenței la Uniunea Europeană – comunitari și extracomunitari. Dar – atenție! – nu între cetățenii din interiorul Uniunii Europene! Și nu cred că cuiva i-ar conveni vreodată ca mâine sportivii români care activează în cadrul Uniunii Europene, în cluburi sportive, să fie discriminați și trimiși acasă de o lege similară, care practic impune un asemenea regim, într-o altă țară parteneră UE.

România vă spun sincer că riscă să devină țara care bagă politica în vestiarul echipelor sportive!

În al treilea rând, transmitem un mesaj – și vorbiți cu investitorii din zona sportivă – foarte toxic. Practic, le spunem: „Veniți cu bani în sport, investiți, dar – atenție! – statul vă face lotul și primul unsprezece pe care îl veți introduce pe teren!”

În felul ăsta să știți că nu încurajăm investițiile în sport, le descurajăm, le blocăm acestor investitori posibilitatea de a face performanță și, bineînțeles, le impunem niște cote politice, niște cote publice.

Și în primul...

## Timpul a expirat.

Vă mulțumesc foarte mult pentru intervenție.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Cristian Brian.

## **Domnul Brian Cristian:**

vorba de respectarea cotei de minimum 30% din banii care merg la copii și juniori – lege a USR –; să fie respectată.

Haideți să facem legi bune, haideți să facem legi aplicabile, care să aducă soluții bune în timp pentru români și pentru sportul românesc!

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar POT, domnul deputat Popa CristianAlexandru.

## **Domnul Cristian-Alexandru Popa:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Cu toții știm că sportul ține tinerii departe de alcool, droguri, pornografie, jocuri de noroc. Deci, cu cât implicăm mai mulți tineri în activitățile sportive, cu atât ei vor fi mai activi și mai sănătoși.

Și, dacă vorbim despre investiții în sport, haideți să le și vedem practic! Pentru că dacă s-ar investi în sport măcar la jumătate cât se investește în celelalte țări europene am fi campioni aproape peste tot.

Mulțumesc mult.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul lider Csoma Botond.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Sunt convins că toți cei care au vorbit astăzi, de la această tribună, își doresc dezvoltarea sportului românesc, își doresc mai mulți sportivi români și în echipele profesioniste, dar și un număr mai mare al totalului de sportivi români.

În momentul de față vedem că punem, prin lege, o cifră care, într-adevăr, este într-un anumit ordin. Nu vreau să vorbesc despre paralelismul legislativ, nu vreau să vorbesc despre dreptul comunitar, când vine vorba de muncă, mi-aș dori să vorbesc despre cauzalitate, despre soluții și problemele pe care aceste provocări pe care le are sportul românesc..., soluțiile pe care le vom găsi noi.

În primul rând, vreau să spun că încă din mandatul trecut USR a trecut o lege prin care obligă autoritățile publice locale să dea minimum 30% din fondurile datorate către sport către copii și juniori. Această inițiativă, această lege în vigoare, din păcate, nu este respectată de autoritățile publice locale.

În al doilea rând, soluția cu privire la investițiile în infrastructură sportivă, pe care o avem într-un pachet legislativ, când vine vorba de finanțarea sportului, de sponsorizarea sportului, în momentul de față este blocată în comisiile parlamentare.

Cred că pentru a avea un sport mai bine finanțat, cred că pentru a crește numărul cetățenilor care practică sportul avem nevoie de investiții în infrastructură, avem nevoie să prioritizăm sportul de copii și juniori, așa cum am făcut-o în toate celelalte inițiative legislative.

Și cred că mai important decât a impune arbitrar – da, într-adevăr, poate pe termen lung această măsură s-ar putea dovedi bună, cândva –, dar cred că, în loc de a impune arbitrar aceste cote, cred că mai degrabă ar trebui să dăm resurse acolo unde trebuie – sport de copii și juniori și infrastructură. Și spun asta pentru că – pe toți pe care îi aud astăzi cu patriotismul în gură – mi-aș dori tare mult să mai amendăm încă o dată Legea sportului și atunci când vine

Cred că atât domnul ministru, cât și colegii care au inițiat acest proiect de lege sunt bine intenționați.

Pe de altă parte, este o problemă foarte complexă și este greu de luat o decizie, pentru că să impui o cotă, să instituim o anumită obligativitate; eu cred că mai bine ar trebui să mergem pe ideea să sprijinim sportul, să sprijinim cluburile, să ajungem ca, prin forțe proprii, prin acest sprijin, să ajungem la un 40%, fără a institui o anumită obligativitate care ar putea să ridice și probleme de ordin legal, în cadrul Uniunii Europene.

Nu știu, sincer vă spun, eu, cel puțin, personal sunt destul de nehotărât în privința acestui proiect. Nu știu dacă – reiterez –, prin instituirea acestei obligații, facem bine sau nu pe termen mediu sau pe termen lung.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Botez Mihai-Cătălin.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Sportul a fost, este și va fi un loc al fairplayului. Dacă vrem să obținem rezultate bune în sport, cred că nu ar trebui să intervenim prin aceste restricții. Cred că sportul ar trebui lăsat să-i scoată la iveală pe cei mai buni dintre noi.

Dacă vrem ca acest popor să fie sănătos, să aibă modele bune, haideți să investim mai mult în sportul de masă! Avem nevoie ca mai mulți dintre noi să facem sport, nu doar o elită care să facă performanță.

Dacă vrem o societate mai bună avem nevoie de tineri, de juniori, de adulți chiar, care să facă sport la nivel de amatori. Și de acolo vor apărea, încet-încet și din nou, acele valori care vor face performanță. Pentru asta militez, la asta vă propun să vă gândiți. Cred că asta este soluția – să lăsăm fairplayul să scoată la iveală performanța.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna deputat Grosaru Ioana, neafiliată.

## **Doamna Ioana Grosaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Mulțumesc, dragi colegi.

În calitate de om care o viață întreagă am lucrat în performanță și am făcut performanță – vreau să vă spun că am și un campion mondial –, deci știu ce înseamnă performanța, știu ce înseamnă să investim în performanță și în copiii noștri.

De aceea, vă rog să fiți foarte atenți la ceea ce veți vota pentru sportul de performanță, pentru copiii noștri.

Și vă mai spun că imediat după Revoluție sau într-o perioadă lungă de timp chiar nu am avut grijă de acești copii buni, copii valoroși ai României.

Așa că vă rog să nu vă mai uitați la ceea ce se spune, că se investește foarte mult în performanță. Folosim performanța numai atunci când este nevoie de anumite interese.

Eu vă mulțumesc și voi vota toate legile care într-adevăr vor fi pentru copiii noștri, pentru ceea ce înseamnă copiii valoroși ai României.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, transmis cu adresa PL-x 489 din 1 octombrie 2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 23 septembrie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 268/2001, în sensul instituirii cadrului legislativ care să permită împădurirea suprafețelor de terenuri agricole ce pot fi pretabile împăduririlor din administrația Agenției Domeniilor Statului, prin accesarea fondurilor europene nerambursabile prin PNRR, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Potrivit reglementărilor art. 62 și art. 64 și ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.

Avem nouă amendamente admise.

S-a răzgândit! S-a răzgândit între timp! Avem nouă amendamente admise.

Două minute.

Dacă există intervenții?

Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Și ultimul proiect pentru ședința de astăzi.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2024 pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului; PL-x 489/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.

Avem amendamente admise.

Reprezentantul Guvernului nu este, așa că am să invit reprezentantul comisiilor sesizate în fond.

Comisia pentru agricultură?

Comisia pentru mediu, vă rog să prezentați raportul.

Notă asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2024 pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Două minute.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Chilat Crina-Fiorela.

## **Doamna Crina-Fiorela Chilat:**

## Mulțumesc.

Prin acest act normativ se consideră necesară crearea cadrului legislativ care să poată permite împădurirea suprafețelor de terenuri agricole ce pot fi pretabile împăduririlor din administrația ADS-ului, prin accesarea fondurilor europene nerambursabile prin PNRR, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Această solicitare vine în urma identificării de către ADS a terenurilor agricole de categorie de folosință 4 și 5, precum și din cadrul contextului privind importanța transsectorială pe care o au pădurile pentru creșterea capacității de stocare a carbonului, în special în zone cu deficit de pădure și care sunt afectate de deșertificare, ariditate, eroziune a solului sau alte fenomene de degradare a terenurilor. Terenurile identificate de către ADS sunt terenuri neproductive, din categoriile 4 și 5, și prin acest proces de împădurire va crește valoarea terenurilor, în primul rând prin valoarea investițiilor de tip rambursabil ori de tip nerambursabil, realizate prin PNRR, dar mai ales prin stoparea procesului de deșertificare.

În plus, aceste păduri vor contribui la prevenirea eroziunilor și inundațiilor, la curățarea aerului și la combaterea schimbărilor climatice.

Măsura se aliniază cu obiectivele Pactului Verde al Uniunii Europene, sprijină dezvoltarea economică a zonelor rurale din România.

Astfel, impactul acestei ordonanțe de urgență a Guvernului vizează creșterea valorii terenurilor deținute de statul român și apoi absorbția fondurilor europene nerambursabile, cu efect pozitiv asupra bugetului general consolidat.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări, pentru alte intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem șase amendamente admise.

Dacă există observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Declar închisă ședința.

Ne vedem la ora 11:30, pentru ședința de vot final. Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Stimate colege, Stimați colegi, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Explicarea votului, domnul Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

## Mulțumesc, AUR!

Și, cu ocazia asta, vreau să vă spun că acest proiect este expresia acordului din mai multe partide și AUR chiar a pus umărul serios la acest proiect, pentru că, în Senat, senatorul Vlahu, căruia îi mulțumesc, a depus un amendament care a îmbunătățit proiectul pe care l-am depus; și vă mulțumesc pe această cale.

Le mulțumesc și colegilor din PNL, colegilor din PSD, care au ajutat la trecerea acestui proiect.

Este un proiect de bun-simț, este un proiect normal, care ajută procesul civil să se desfășoare mai rapid, cu celeritate, și partea de digitalizare să crească, astfel încât costurile să fie reduse.

Și cred că este un moment bun să ne dăm seama că putem să facem lucruri excepționale împreună. Este momentul să ne dăm seama că trebuie diferențele pe care le avem din punct de vedere doctrinar să fie date la o parte atunci când este un lucru bun pe care îl avem în față, un proiect bun, care ajută românii.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Valeriu Munteanu.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Vreau doar să-i spun antevorbitorului că AUR întotdeauna face bine, doar că acum USR-ul, după ce...

, USR-ul, după ce s-a prăbușit în sondaje, încearcă să dreagă busuiocul.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Grupul parlamentar AUR a votat pentru acest proiect de lege care introduce o precizare necesară într-un context în care digitalizarea sistemului judiciar nu mai este un deziderat, ci o realitate cotidiană.

Posibilitatea ca părțile să conformeze electronic copiile înscrisurilor reprezintă o adaptare firească la noile instrumente tehnologice și o măsură de eficientizare a proceselor judiciare, fără a afecta garanțiile de autenticitate ale documentelor.

Este totodată de remarcat că inițiativa completează logic modificările recente privind comunicarea electronică între instanțe, justițiabili, întărind coerența într-un proces mai amplu de modernizare a justiției.

Într-o epocă în care administrația publică, mediul economic și chiar Parlamentul, uneori, din păcate, funcționează deja cu semnătură electronică, era firesc ca și instanțele de judecată să beneficieze de aceleași rigori procedurale. În aceleași timp, considerăm că observațiile formulate de Guvern, deși nu au mai putut influența procesul legislativ la acest moment, merită reținute, pentru o reformă viitoare amplă și coerentă a Codului de procedură civilă, astfel încât digitalizarea să nu se mai facă prin intervenții fragmentare, ci printr-o viziune unitară.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul 3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză; PL-x 324/2020.

Începem votul.

286 de voturi pentru, un vot... nu s-a exprimat.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2022 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară; PL-x 521/2022.

Începem votul.

274 de voturi pentru, 17 abțineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2024 privind reglementarea etichetării cheltuielilor bugetare și cheltuielilor fiscale pentru bugetarea verde; PL-x 462/2024.

Începem votul.

212 voturi pentru, 63 împotrivă, 14 abțineri, un vot.. nu s-a exprimat.

Proiectul a fost aprobat.

Explicarea votului, domnul deputat Popovici Florin-Cornel.

## **Domnul Florin-Cornel Popovici:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest PL-x, din punct de vedere tehnic, propune un mecanism ce nu are criterii clare și cuantificabile. Etichetarea cheltuielilor în verzi, maro sau mixte se bazează pe o metodologie eminamente europeană, abstractă, fără adaptare la specificul economiei românești. Rezultatul nu va fi decât o clasificare formală, nu o schimbare de substanță în prioritizarea investițiilor – investițiilor publice –, având în vedere că aceste investiții trebuie totuși să conțină bunuri noi care să răspundă tuturor criteriilor de mediu.

Înființarea unui comitet interministerial fără personalitate juridică, doar cu atribuții extinse de coordonare, creează un vid de răspundere și riscă să adauge, practic, birocrație, nu eficiență.

Și, chiar mai mult, termenul de implementare, dacă e să ne raportăm la el, din 2026, este unul nerealist pentru administrația locală, în condițiile în care știm foarte bine că aceștia nu dispun încă de un personal specializat și nici de instrumente pentru a evalua impactul ecologic al acestor cheltuieli.

Mai mult, să reținem totuși că actuala reformă propune o reducere cu 10% a personalului de specialitate aflat la dispoziția primarilor și chiar a cheltuielilor de personal.

Din perspectivă economică, proiectul nu oferă stimulente pentru investiții verzi și nici sancțiuni pentru cheltuielile poluante. Practic, nu vorbim despre bugetare verde, ci despre reclasificare contabilă, o simplă raportare care va genera costuri administrative, fără beneficii reale pentru mediu sau pentru economie.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Mulțumesc.

Punctul 6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; Pl-x 338/2025.

Proiectul a fost aprobat.

Explicarea votului, domnul deputat Paraschiv CiprianConstantin.

## **Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:**

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă felicit pe toți cei care ați votat!

Vă asigur că azi părinții din toată România s-au uitat cum votăm.

Și vă mai zic că pe traseul legislativ mai este un proiect la fel de important, poate mai important, cred că cel mai important proiect din ultimii 20 de ani, un proiect făcut în proporție de 90% de Comisia pentru tineret și sport din Camera Deputaților – vorbim de Legea nr. 4 –, proiect la care se vor uita toți sportivii din România, toți suporterii din toate colțurile țării, toate federațiile, toate cluburile.

Dar, revenind la acest PL-x, vreau să fiu extrem de sincer și de fairplay și să recunosc că ideea inițierii acestui demers legislativ nu mi-a aparținut mie. Undeva în luna martie am fost sunat de un coleg care mi-a zis: „Ciprian, uite un proiect bun pentru români, întâlnește-te cu Novák!” și, de aceea, vreau să-i mulțumesc și colegului meu de partid, domnului președinte George Simion, pentru „inception”.

Vă mulțumesc tuturor inițiatorilor, tuturor celor care ați votat.

Și cei care nu ați votat – vă asigur că în timp veți vedea că e un proiect foarte bun.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnul deputat Ionuț Stroe.

## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**

Mesajul meu este unul foarte scurt, domnule președinte. Se adresează în principal celor care au votat acest proiect de lege.

N-ați făcut nimic altceva decât să transformați România în țara în care politicul se implică în vestiar.

Niciunde în lume nu există vreo lege în vreo țară civilizată care să stabilească acest lucru.

Acest lucru, într-adevăr, se poate reglementa prin regulamentele sportive, dându-le federațiilor sau organizatorilor de competiții posibilitatea de a stabili anumite cote. Și, atenție!, cotele nu se stabilesc pe discriminare în funcție de cetățenie, ci pe un principiu european la care cu toții am aderat: cel al apartenenței sau nu la Uniunea Europeană – comunitari sau extracomunitari. Niciunde în lume nu veți întâlni așa ceva.

Probabil că legea va fi întoarsă în Parlamentul României.

Și încă un lucru foarte important: nu vă iluzionați gândind că în felul ăsta creștem calitatea sportivilor români sau performanța. Asta se face prin investiții. Asta se face prin investiții în academii, prin profesori, se face prin infrastructură sportivă, se face prin programe naționale de sprijin, nu prin limitarea dreptului la muncă al celorlalți, pe criteriul că sunt străini.

Falsul sentiment patriotic pe care astăzi încearcă unii – POT, AUR, SOS; apropo, domnul Simion, l-am auzit de la acest microfon –, încearcă să-l inducă nu face nimic altceva decât să transmită încă un mesaj ieftin și patriotard celor care, probabil, în naivitatea lor, nu știu ce înseamnă o competiție adevărată, sportivă.

Și, mai mult decât atât, niște reguli elementare care țin de dreptul muncii.

Domnul deputat Cristian Brian.

## **Domnul Brian Cristian:**

## Stimați colegi,

Acum, că Parlamentul a votat o măsură care se afla deja în vigoare printr-un ordin de ministru, prin legislație secundară, vă invit să semnați și inițiativa USR care aplică sancțiuni mai dure când vine vorba de investițiile în sportul de copii și juniori.

În momentul de față avem o lege trecută de Parlament, adoptată, în vigoare, dar care nu este respectată, care prevede că minimum 30% din resursele sportului, din resursele publice ale autorităților locale care merg spre sport ar trebui să meargă spre sportul de copii și juniori.

Vă invit să semnați această inițiativă care dă sancțiuni mai dure, la fel cum vă invit să deblocăm împreună și pachetul de legi privind sponsorizarea și finanțarea sportului, care favorizează infrastructura sportivă.

Banii din taxele românilor, când vine vorba de sport, nu ar trebui să meargă pe salarii; ar trebui să meargă pe

infrastructură sportivă, sport de copii și juniori; și așa ajungem la dezvoltare, și nu prin limite impuse artificial, care pot să varieze dintr-o parte în alta.

Haideți să susținem cu adevărat măsurile bune pentru sport!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Merka.

## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

A trecut 1990 și e democrație. Poate că această democrație o înțelegem fiecare altfel. Suntem diferiți toți. Dar poate ar trebui să stăm și noi la un moment dat cu picioarele în apă și să ne gândim la viitor.

Să știți că foarte multe țări au trecut prin ceea ce trecem noi, din punct de vedere sportiv.

Dar să și spunem care este nivelul deja al României, din punct de vedere sportiv, și să revenim acolo unde am fost, folosind seva poporului nostru, folosind ceea ce are România. La un moment dat, poate, da, impunând. Să revenim înapoi să sprijinim copiii din România, tineretul din România. Poate prin discriminare, nu vă supărați, stimate domn ministru, fost ministru, da, poate prin discriminare, dar cumva trebuie să revenim înapoi.

Noi înțelegem ceea ce înseamnă discriminare pozitivă. Așa ar trebui să facem și noi, poate și în sport.

Asta este poziția poate a mea, personală, fost sportiv, profesor de educație fizică, dar este o poziție pe care eu o susțin.

Și fiecare poate s-o susțină cu argumentele lui.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Popa.

## **Domnul Cristian-Alexandru Popa:**

## Domnule ministru,

Haideți să vorbim despre investiții care trebuiau făcute deja de 30 de ani! Dacă mergeți în câteva săli de sport – și vă iau cu mine, dacă vreți, și mergem să vă arăt cum copiii fac sport în săli complet, complet, complet neconforme cu standardele UE. Mergem să vedeți cum profesorilor li se spune: „Mai ușor cu sportul la noi în școală, vă rog frumos!” Mergem să vedeți cum profesorilor li se spune: „Nu prea e nevoie de sport la noi în școală.” Mergem să vedeți cum sunt duși copiii în săli de clasă, pentru că nu au săli de sport unde să facă.

Haideți să vorbim despre investiții reale, nu despre povești!

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

## Mulțumesc.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2024 pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului; PL-x 489/2024.

Începe votul.

291 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Proiectul a fost aprobat.

Legi organice

Punctul 8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 191 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 248/2025.

- „nu votez”.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 9. Legea acvaculturii, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 555 din 29 octombrie 2024,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306

din 7 aprilie 2025; PL-x 474/2021/2025; lege organică.

-

Proiectul a fost adoptat.

Și punctul 10 – Respingeri – Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 241 din 9 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 10 septembrie 2025; PL-x 144/2023/2025.

- legea a fost respinsă.

- Vă mulțumesc.

- Închidem ședința de azi.

Invit membrii Biroului permanent în camera de lângă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11:54._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653516]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 151/4.XII.2025 conține 32 de pagini.**

Prețul: 192 lei