Stenogramă plen

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 234.

Doamnelor și domnilor,

Ieri, Sanctitatea Sa Papa Francisc, un prieten al României, a trecut în neființă.

În memoria sa, vă propun să păstrăm un moment de reculegere.

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi,

Vă reamintesc că, la data de 21 aprilie, în fiecare an, marcăm Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania.

## Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă pregătiți pentru intonarea imnurilor.

Vă invit să ascultăm Imnul național al Germaniei și Imnul național al României.

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să salut prezența în loja oficială a Excelenței Sale domnul Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România.

Bine ați venit, domnule ambasador!

Stimate colege și stimați colegi,

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Victor Ganț, secretar al Camerei Deputaților, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România, pentru o scurtă alocuțiune consacrată acestui eveniment.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Excelența Voastră domnule ambasador al Republicii Federale Germania,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Pe 21 aprilie am sărbătorit Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania. Este ziua în care s-a semnat, în anul 1992, la București, Tratatul privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa dintre România și Republica Federală Germania.

Mulțumesc Parlamentului României pentru adoptarea, în cvasiunanimitate, a legii privind marcarea acestei zile și

colegului meu, deputatul Silviu Vexler, pentru colaborarea în realizarea și inițierea proiectului.

Tratatul a deschis calea unei relații exemplare de parteneriat și prietenie între cele două țări, atât în plan bilateral, cât și în Uniunea Europeană și în NATO.

În contextul internațional actual al războiului de agresiune a Rusiei asupra Ucrainei și al reașezării relațiilor transatlantice, relația cu Republica Federală Germania este pentru România de maximă importanță. În NATO suntem foarte buni aliați, dovadă fiind colaborarea din ultimii ani, precum și intențiile concrete ale Germaniei de a investi în industria de apărare din România. În plan economic, Germania este principalul nostru partener comercial, cu un volum de peste 42 de miliarde de euro în anul 2024. Totodată, în ceea ce privește originea capitalului investit, Germania este de departe principalul investitor în economia românească, peste 19 miliarde de euro. Numai într-un an, 2023-2024, creșterea a fost de peste două miliarde de euro. Aceste investiții au generat sute de mii de locuri de muncă, astfel încât concetățeni de-ai noștri pot munci aici, la ei acasă, în condiții foarte bune. Sute de mii de români trăiesc și muncesc în Germania, constituind, alături de noi, cei din minoritatea germană, o solidă punte de legătură între cele două țări.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bouda Ștefan, din partea Grupului minorităților naționale.

Vă rog.

## **Domnul Ștefan Bouda:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Vă adresez câteva cuvinte, în numele Grupului minorităților naționale din Camera Deputaților.

În aceste zile luminate de Învierea Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, vestea trecerii la Domnul a Papei Francisc a înconjurat întreaga lume și ne-a întristat, cred, pe toți. Personalitatea universală a Papei Francisc a fost și va rămâne, nu numai pentru credincioșii catolici, ci și pentru întreaga omenire, un pelerin al inimii și grădinar al sufletelor.

Cel care a vorbit cu zâmbetul lui Francisc din Assisi a umblat printre noi cu pasul simplu și modest și nu a uitat niciodată ce înseamnă să fie aproape de fiecare om pe care l-a întâlnit.

A pledat în întreaga sa viață pentru unitatea lumii creștine și pentru buna înțelegere între toate religiile, ca o stavilă a umanității în fața ateismului, ca o mișcare a tuturor credincioșilor pentru a salva sufletele celor fără de credință.

A fost un poet al milei, un arhitect al păcii și un păstor care a știut să-și murdărească mâinile cu lutul lumii, nu să stea departe de ea.

A strâns la piept bolnavi, prizonieri, copii și a cerut în schimbul compasiunii sale, cu o voce blândă, dar fermă: „Rugați-vă pentru mine!”

A fost un om smerit și asta se vede și din dorința lui de după moarte de a fi pus în pământ într-un sicriu simplu din lemn.

Caracterul smerit proeminent al Papei Francisc, urmând modelul Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, a reușit să amelioreze conflictele acestei lumi, pe care și-a dorit-o din toată ființa lui să fie o lume mai bună, în care să triumfe pacea și iubirea, așa cum spune Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, numit și Apostolul Iubirii, un călăuzitor al vieții Papei Francisc, „Dumnezeu este Iubirea” – capitolul 4, versetul 16, după Ioan.

Dumnezeu să primească sufletul bun și luminos al Papei Francisc și să-i lumineze calea!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL. Vă rog.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc. Hristos a Înviat!

Trecerea din această lume a Sanctității Sale Papa Francisc reprezintă pentru noi toți, indiferent de cultul căruia îi aparținem, pentru toți cei care suntem creștini, și nu doar pentru creștini, un moment de referință în a înțelege ceea ce înseamnă un model autentic, un model al creștinismului trăit.

Papa Francisc, purtând nu întâmplător numele Sfântului Francisc, un sfânt dedicat carității, dedicat misionarismului și îngrijirii celor aflați în situații delicate, și-a sacrificat întreaga sa viață pentru cei aflați în nevoi, pentru cei suferinzi, pentru cei persecutați, pentru cei nedreptățiți, ceea ce reprezintă una dintre misiunile fundamentale ale creștinismului.

La Papa Francisc regăsim acest principiu fundamental lăsat nouă moștenire de Însuși Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, „Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”.

Nimic nu este mai presus de această nobilă clipire a Lui Dumnezeu către oameni, când Hristos Însuși ne învață să-i

iubim pe toți, indiferent că sunt altfel decât noi, că ne sunt apropiați, că ne sunt îndepărtați, că putem avea puncte de vedere diferite cu ei, că ne seamănă ori ne sunt complet diferiți, iar asta cred că este pe undeva marea moștenire a Sanctității Sale Papa Francisc – iubirea aproapelui, dedicarea, devotamentul, sacrificiul și această lepădare de sine care reprezintă pe undeva miezul gândirii, filosofiei creștine și a doctrinei sociale a bisericii, indiferent de cult.

Prin ceea ce am învățat de la Papa Francisc, cred că ar trebui să înțelegem cât de important este dialogul, cât de important este spiritul de frățietate și cât de important este să nu-i uităm niciodată pe cei care traversează încercări, pe cei care sunt deznădăjduiți, pe cei care suferă și cei care, câteodată, tind a fi lăsați la marginea societății. Pentru că nimeni nu este la marginea societății; Hristos ne-a învățat că suntem frați, Hristos ne-a învățat că suntem cu toții una, o singură comunitate de oameni, înzestrată cu același spirit al liberului arbitru și dedicată acestui principiu fundamental al iubirii, iar iubirea aproapelui este mai presus de orice diferență și mai presus de orice controversă.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, USR. Vă rog.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Într-o vreme în care în spațiul românesc ideea de Dumnezeu este folosită mai degrabă în scop electoral, și nu cu smerenie, aș citi un text biblic care l-a călăuzit pe cel care a fost Papa Francisc – „Ți s-a arătat, omule, ce este bine! Și ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubești mila și să umbli smerit cu Dumnezeul tău?” – Mica 6:8. Aici, unde se vorbește mult și se face de foarte multe ori mult prea puțin pentru comunitate, e bine să vorbim despre smerenie, pentru că Papa ne-a fost un asemenea exemplu.

Ce înseamnă să fii smerit?

Mă întorc la exemplul antevorbitorului meu, care spunea că Papa a vrut să fie îngropat într-un loc simplu, în pământ, cu o cruce simplă, pe care scrie „Franciscus”. Atât.

Mă gândeam cât de mult investim, unii dintre noi, în lucruri strălucitoare, în lucruri care trec; câte investiții în cavouri!

Îmi amintesc de un caz din Cluj, când un om de afaceri a amenințat un viceprimar că îl dă pe mâna SRI și îi face dosar penal dacă nu-i dă un loc de veci într-o anumită zonă din Cluj, unde este un monument istoric. O să vă spun într-o zi și cum îl cheamă.

Toți suntem niște foști. Colegii mei din USR își amintesc de discursul meu de la un congres USR din 2017. Asta ar trebui să învățăm toți din lecția de viață a acestui papă, din ceea ce a fost mai mult decât din ceea ce a vorbit sau a făcut, adică un om smerit, care ne oferă un exemplu bun.

Și să știți că tot ce rămâne în urma noastră, după anii de umblare pe acest pământ, este caracterul. Și atât.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Manole Petre-Florin, PSD. Vă rog.

## **Domnul Petre-Florin Manole:**

Nu mi-am pregătit o frază pentru această ocazie, dar m-a inspirat avalanșa asta de discursuri și aș vrea să zic și eu că, pentru mine, care n-am fost niciodată cel mai sârguincios elev la religie din clasă, Papa Francisc a fost un exemplu de dedicare pentru cauze sociale.

Și, dacă tot îl cităm și dacă tot îl apreciem, și acum, ca și în timpul vieții, poate ar fi foarte util să practicăm dintre cele spuse de Papa Francisc, care a vorbit foarte rar despre profit și despre taxe mai mici pentru companii și a vorbit foarte des despre mila față de săraci, despre empatie, despre faptul că pe planetă, în orice țară, și în țările foarte dezvoltate chiar, există oameni săraci, copii săraci, care nu au ce mânca.

Spun asta de aici, de la tribuna Parlamentului, de unde s-a votat, acum poate 7 ani, o lege care spunea că, dacă iei ajutor social de 242 de lei, venit minim garantat, dar refuzi muncă, înseamnă că ești leneș, că ai o problemă în această societate și nu trebuie să mai primești această sumă „fabuloasă” de 242 de lei pe lună.

Dacă măsurăm cu principiile, cu discursurile și cu practica Papei Francisc toate legile pe care le-am vota, legate de domeniul social, cred că ar trebui să schimbăm deseori votul pe care îl dăm.

Cred că ar trebui să avem discursul ăsta al Papei Francisc în minte de câte ori vedem în discursul mainstream românesc teme care-i blamează pe cei mai săraci pentru că nu vor să muncească. Asta domină, din păcate, spațiul public românesc.

Și cred – și cu asta închei – că, dacă este să rămână o moștenire după acest Papă, care, pentru mine, a fost, mult mai mult decât predecesorul său, un model, ar trebui să practicăm principiile sale de câte ori, în acest plen, o să avem teme sociale de votat și să punem în practică principii despre care spunem, poate chiar cu justețe, că ne inspiră.

## Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 22, și miercuri, 23 aprilie 2025; programul de lucru pentru perioada 21-26 aprilie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 14-22 aprilie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17:00 vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și prezentarea interpelărilor.

Doamnelor și domnilor deputați, Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de hotărâre privind aprobarea procedurii de evaluare profesională a personalului din serviciile Camerei Deputaților; PHCD 38/2025. Doamnă Vedinaș, vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Precizez, încă de la început, că noi vom vota împotriva acestui proiect, cum am făcut, de altfel, și în ceea ce privește hotărârea inițială; am sesizat și Curtea Constituțională, care ne-a respins, invocând o așa-zisă „autonomie” a Parlamentului, uitând însă Curtea Constituțională, din păcate, că autonomia începe și se termină unde spune legea.

Dar, trecând peste aceste aspecte, în legătură cu proiectul pe care îl avem de aprobat:

În primul rând, denumirea proiectului este absolut improprie. Ce-i asta „aprobarea procedurii de evaluare profesională a personalului”?

Una este evaluarea profesională a personalului, care se face după un tip de reglementare, iar Curtea Constituțională a statuat că trebuie să fie o reglementare de tipul legilor organice, și alta este un fel de testare profesională în cadrul procedurii de reorganizare, cum se pare că reglementează acest proiect de hotărâre.

Deci denumirea, în opinia noastră, este improprie. Conținutul este plin de elemente care ne determină să credem că nu există nicio garanție de obiectivitate a acestui proces. Și, sintetic, vă voi spune:

1. Secretarul general stabilește, prin ordin, și compartimentele unde se restructurează, și posturile, și câți sunt, câți pleacă, câți rămân etc.

2. Componența comisiilor – de asemenea, numai șefii structurilor, niciun membru care, prin statutul său, să asigure o anumită obiectivitate. Până și membrii de sindicat pot participa, deși sindicatul, în opinia noastră, ar trebui obligatoriu să fie prezent.

Vă mulțumesc.

Stoica Alin-Bogdan, USR, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin această procedură de evaluare profesională, noi ar trebui să facem în așa fel încât cei mai merituoși dintre angajați să rămână pe funcție.

Ce se propune acum ar putea să fie, cum să spun?, un fel de semnal pentru reorganizările pe care ar trebui să le facem în întregul aparat administrativ. Și semnalul nostru care este? Că vor rămâne cei care vor lua cea mai bună notă la un test-grilă, scris? Rămânem în continuare în aceeași paradigmă? 80% din evaluare înseamnă test scris de cunoștințe. Nu luăm în seamă experiența omului respectiv, care a fost performanța lui pe postul respectiv. Nu luăm în seamă meritocrația, ci capacitatea de a reproduce un text. Atât.

Credeți că ăsta este model de reorganizare pe care noi după aceea să-l ducem mai departe? Noi ar trebui să fim un model pentru orice fel de reorganizare în orice fel de instituție din țara asta. Și ce facem? Dăm un model greșit, asta facem.

Domnilor, haideți să ne revenim! Să ne întoarcem la meritocrație, să dăm un semnal bun pentru oamenii care sunt angajați că, da, activitatea lor contează. Nu contează dacă au tocit un cod și apoi au completat bine un chestionar. Ca să nu mai vorbesc de suspiciunile care există întotdeauna la astfel de concursuri că acele subiecte ar putea să fie cunoscute de anumiți oameni.

Cum putem să îndepărtăm pilele? Cum o facem? Prin teste scrise? Asta e o rușine!

Da.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat. Preambul?

Nu.

Adoptat. Articolul unic, obiecții?

Nu.

Adoptat.

La anexa privind procedura de evaluare profesională a personalului din serviciile Camerei Deputaților, obiecții?

Nu.

Adoptată.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale; PL-x 76/2025.

Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Claudiu Constantin Damian** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Claudiu Damian sunt, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Ordonanța Guvernului nr. 9/2025 vizează modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale. Modificările au în vedere: redefinirea cabinetelor individuale asociate grupate și societățile civile medicale; activitățile care se pot desfășura prin cabinetul medical; obiectul de activitate al acestora; reprezentarea cabinetului din punct de vedere juridic; condițiile de organizare și funcționare, precum și control al cabinetelor medicale organizate în structura ministerelor sau instituțiilor cu rețea proprie; condițiile de organizare a cabinetelor medicale în cadrul societăților comerciale, fundațiilor, asociațiilor și cultelor religioase.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Vă mulțumesc.

Înțeleg că avem o înscriere la cuvânt din online. Domnul Oprea Octavian?

Vă rog. ## **Domnul Octavian Oprea**

**:**

Da.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă rog.

## **Domnul Octavian Oprea**

**:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

În acest moment ne aflăm în fața unei realități în care sistemul de sănătate trebuie să fie accesibil, eficace și capabil să se adapteze la schimbări și provocări viitoare.

În aceeași idee, sistemul de sănătate se confruntă cu presiuni din toate părțile, care îl obligă să evolueze, să se modernizeze și să se adapteze la un mediu în continuă schimbare și, totodată, trebuie să răspundă și să se aplece mai mult asupra comunităților și grupurilor vulnerabile.

În acest sens, precizăm că la nivel național sunt în total 328 de localități, comune și sate, care nu au niciun medic de familie. Necesarul calculat, în funcție de populația din aceste localități, este de 376 de medici de familie, populația totală a acestor comune fiind de peste 550.000 de locuitori, adică peste 2,5% din populația României. Din acestea, 282 de localități au peste 900 de locuitori, niciun medic de familie și un necesar de 330 de medici de familie. Acest lucru este inadmisibil.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Este un demers necesar, impus de realitatea din sistemul medical, demers ce va contribui direct la calitatea actului medical. Este un angajament ferm pe care trebuie să ni-l asumăm, de a extinde cadrul legal pentru înființarea și funcționarea cabinetelor medicale..., cu responsabilitate și eficiență, introducând noi locații unde acestea își pot desfășura activitatea, în cadrul instituțiilor publice de asistență socială, în unități de învățământ, școli, licee, universități, în cadrul persoanelor juridice, pentru angajații proprii, în serviciile interne de prevenire și protecție, cabinete de recuperare, medicină fizică și balneologie din cadrul centrelor de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu.

Vă mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Hristos a Înviat!

Adevărat a Înviat!

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, prin adresa PL-x 76/2025 din 12 martie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998, în sensul stabilirii de noi norme referitoare la formele de organizare, înființare, funcționare și control al cabinetelor medicale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 martie 2025.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în ședințele din 25 martie și 14 aprilie 2025, cu prezență fizică și online, și au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

La lucrările comisiei au fost prezenți deputații conform listei de prezență.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru sănătate și familie propun plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Coleșa Ilie-Alin, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba de un PL-x prin care se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 9/2025, dată pe 31 ianuarie anul acesta, care aduce modificări privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale.

Am auzit o statistică, la antevorbitorul meu, cu situații extrem de grave, că avem 320 și ceva de localități fără medici de familie, a căror populație reprezintă peste 500.000 de locuitori, și că am avea o facilitare a înființării acestor cabinete medicale individuale, și nu numai, atât de necesare. Însă, pe lângă lucrurile normale și, sperăm, bune pe care le aduce această ordonanță guvernamentală, există și unul extrem de negativ. Este vorba de capitolul I art. 2 alin. (6), unde sunt enumerate condiții privind posibilitatea de autorizare a unui medic de a lucra într-un cabinet care nu este al lui. Și se spune că poate fi titular, administrator, angajat, persoană fizică independentă cu un contract și așa mai departe.

Efectul acestei reglementări a fost că, pentru a lucra în interiorul unui cabinet al cărui proprietar sau administrator nu este un medic, trebuia să se facă un fel de reautorizare a acelui spațiu. O aberație evidentă.

A fost corectat la Senat, însă în raportul comisiei a fost reintrodus acest alineat, articol aberant, motiv pentru care noi nu-l putem vota în această formă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Ungureanu Emanuel, USR. Vă rog.

Marea majoritate dintre dumneavoastră nu sunteți familiarizați cu zona medicală. Sunt sigur că aproape n-ați înțeles nimic din ceea ce s-a spus până acum legat de această ordonanță și e foarte greu de înțeles abrambureala de la minister.

Încerc să fiu cât mai explicit, pentru că sunt și profesor.

Imaginați-vă că oricare dintre dumneavoastră ați avea o clinică, unde aveți diferite forme de colaborare cu medici de diferite specialități. Cu unii aveți contract individual de muncă, cu alții, pentru că sunt SRL-uri, aveți alt tip de contract.

S-a gândit statul român, prin domnul Rafila, la Ministerul Sănătății, să ia dreptul la asociere, un drept fundamental în această țară, și să-l definească în așa fel încât o grămadă de medici au rămas pur și simplu fără job, efectiv, peste noapte, și multe clinici au rămas fără colaborări.

După acea abrambureală, domnul Rafila a dat o altă ordonanță, nr. 8/2025, prin care a încercat să repare ce a stricat astăzi.

În comisie am adus niște amendamente care au încercat să readucă dreptul la libera asociere între medici, în locul unde exista.

Pare-se că între decizia de la comisie, pe care a citit-o doamna deputat, și decizia de astăzi avem un raport care este schimbat, deci e ceva diferit. Îi văd și pe domnul Muncaciu, și pe alți colegi că se uită mirați.

Pare-se că textul pe care l-am aprobat noi este altul. Așa că până mâine ne lămurim cu privire la raport, iar Grupul USR o să voteze în consecință.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu, dacă sunt intervenții?

Nu.

La amendamente admise?

Domnul Coleșa?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da.

Vă rog.

Deci este vorba de acel amendament de la Senat care corecta Ordonanța Guvernului nr. 9, același lucru pe care îl corectează și Ordonanța de urgență nr. 8, din martie același an, care însă trebuia să rămână acolo. Și, în loc de a rămâne eliminat acel art. 2 alin. (6), a fost eliminată eliminarea, astfel încât el a rămas.

Deci doresc să supuneți la vot marginal 7, unde avem art. 2 alin. (6), reintrodus, și el ar trebui să fie eliminat, așa cum a decis Senatul.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

O secundă, domnule Coleșa, vă rog! Marginal 7 ați spus? Doriți să-l citiți?

## **Domnul Gabriel Andronache**

_**:**_

La admise sau la respinse?

La respinse...

Nu avem respinse, din câte știu.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

La admise...

N-o să-l citesc pe tot, că nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră...

## **Domnul Gabriel Andronache**

_**:**_

Deci ăsta este amendament admis sau respins?

Admis.

Deci avem marginal 7, art. 2, care spune: „va avea următorul cuprins...”.

Am înțeles.

Asta este forma de la Senat. Iar în raport scrie „se elimină”. Noi nu dorim să se elimine. Mulțumesc.

Deci ce propuneți, domnule Coleșa?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Să-l supuneți la vot, astfel încât noi să avem oportunitatea să votăm contra acestui amendament. Și el să nu mai existe în raport.

Mulțumesc.

E în regulă. Mulțumesc. Vot pentru marginal 7, vă rog. Amendament admis. Vot, vă rog. 126 de voturi pentru, 82 contra, 15 abțineri. Amendamentul rămâne admis. Dacă nu mai sunt intervenții... Enachi Raisa, vă rog.

Hristos a Înviat! Domnule președinte de ședință, Ați început cu stângul acest proiect legislativ...

...de Cameră, doamnă!

## **Doamna Raisa Enachi:**

Ați început cu stângul acest proiect legislativ, pentru că, așa cum spunea colegul anterior, membru în Comisia pentru sănătate, și ceea ce ne-a citit colega noastră deputat este că acest raport a fost discutat, așa-zis, în două ședințe la Camera Deputaților. Și sunt amendamente pe care, procedural, nu puteți să le supuneți acum la vot.

Propunerea mea este să o întoarcem la comisie și să venim cu un raport foarte bine punctat și să nu încălcăm procedura.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

N-am înțeles ce ați propus, să știți!

## **Doamna Raisa Enachi**

**:**

Să-l retrimiteți la comisie, pentru că raportul a fost pe 24 aprilie și după a fost unul în altă lună...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Aveți funcție de vicelider dumneavoastră?

## **Doamna Raisa Enachi**

**:**

Poftim?

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Dumneavoastră sunteți vicelider?

## **Doamna Raisa Enachi**

**:**

Da.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Sunteți?

**Doamna Raisa Enachi**

**:**

Da, da!

Unde?

Vă rog, domnule Ungureanu.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Deci am discutat și cu colegii din PNL și sunt sigur că și cei din PSD sunt de acord.

Este o chestiune tehnică. Avem la vot altceva decât s-a votat.

Pur și simplu, este o chestiune de tehnică legislativă. Nu știu cum a apărut un alt text.

Propunerea mea de bun-simț este de retrimitere la comisie, ca să revedem acest raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Vă rog, domnule Andronache, procedură.

Mulțumesc, domnule președinte. Solicit o pauză de consultări, de 5 minute, între liderii de grup.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

De acord.

Vă rog, domnule Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților. În urma consultării între liderii de grup, am ajuns la concluzia să vă propunem următorul lucru: și anume să menținem punctul acesta pe ordinea de zi, să retrimitem raportul la comisie, pentru o zi, urmând să se facă corecturile necesare în raport, în concordanță cu ceea ce s-a discutat și s-a supus votului în comisie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vot pentru propunerea domnului Andronache.

Voturi pentru – 222, un coleg care se abține, 2 colegi care nu votează.

Adoptat. 7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 213/2020 privind participarea României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Europene de Investiții în conformitate cu Decizia (UE) 2019/1.255 a Consiliului din 18 iulie 2019 de modificare a Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiții; PL-x 91/2021; procedură de urgență.

Guvernul României, aveți cuvântul.

Domnule Chirilă, bănuiesc că nu doriți să interveniți aici. Alin Chirilă?

Domnule deputat! Bună ziua! Butonul!

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Bună ziua!

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 213/2020 s-a aprobat majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru, la Banca Europeană de Investiții, cu 125,4 milioane de euro.

Valoarea capitalului vărsat, a rezervelor și provizioanelor echivalente rezervelor este de aproximativ 36,4 milioane euro și se achită în 10 tranșe egale semianuale.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 213/2020 privind participarea României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Europene de Investiții în conformitate cu Decizia Uniunii Europene 1.255/2019 a Consiliului din 18 iulie 2019 de modificare a Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiții

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează aprobarea participării României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Române de Investiții, ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, ceea ce a însemnat pentru Banca Europeană de Investiții o pierdere de capital subscris.

Lipsa măsurilor de readucere a nivelului capitalului, cel puțin la valoarea de astăzi, ar afecta valoarea operațiunilor pe care banca le poate derula și ar deteriora indicatorii financiari care se iau în calcul la stabilirea ratingului.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Caragață Florin, SOS România. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Vreau să vă spun că nu este vina noastră că Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană.

România este o țară săracă și nu vom fi de acord să participăm cu alte fonduri la Uniunea Europeană. De fiecare dată am observat că ordonanțele de urgență sunt pentru a da bani către Uniunea Europeană. N-am văzut nicio ordonanță de urgență în care să luăm bani de la Uniunea Europeană.

Drept care Grupul parlamentar al SOS România va vota împotriva acestei ordonanțe de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Bruynseels Ramona-Ioana, Grupul AUR. Vă rog.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Bineînțeles că AUR susține, fără rezerve, apartenența României la structuri europene de finanțare.

Banca Europeană de Investiții este extrem de importantă, dar este extrem de important și să vedem cum mergem acolo, și, mai ales, cum ne vom comporta, și ce vom susține, și dacă vom sta cu fruntea sus sau vom continua să stăm în poziția ghiocel, chiar și acolo.

Totodată, haideți să ne uităm puțin și acasă, la băncile noastre! Și să ne gândim: avem noi, cu adevărat, bănci românești de stat care să fie în stare, într-adevăr, să finanțeze mediul de afaceri din România? Le capitalizăm suficient, în așa fel încât acestea chiar să aducă valoare adăugată? Le operaționalizăm, în așa fel încât antreprenorii români să simtă sprijinul statului și capitalului autohton? Noi, categoric, nu suntem împotriva nimănui și, într-un fel, bineînțeles că vom saluta mereu prezența băncilor străine.

Dar haideți să avem grijă și de ai noștri și haideți să ajungem în acea situație în care antreprenorii români nu au nevoie de o ambasadă a României la București!

Așadar, da, salutăm creșterea contribuției României la BEI; așteptăm să vedem și rezultate; așteptăm să vedem mai ales proiecte viabile care să însemne mult pentru îmbunătățirea vieții românilor.

Dar, încă o dată, haideți să stăm drepți și să ne urmărim și noi interesele, așa cum o fac și alte state care se respectă și care-și respectă cetățenii!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2021 privind unele măsuri pentru susținerea activității aeroporturilor regionale pentru care consiliile județene au calitatea de autoritate publică tutelară; PL-x 56/2022; procedură de urgență.

Guvernul României, vă rog.

Nu avem?

OK.

Comisia pentru politică economică, pentru transporturi, pentru buget, pentru administrație publică.

Scurt, domnule Alin, vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților. În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2021 privind unele măsuri pentru susținerea activității aeroporturilor regionale pentru care consiliile județene au calitatea de autoritate publică tutelară.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor patru comisii sesizate în fond și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, USR.

Vă rog.

## Bună ziua!

Avem o ordonanță din 2021, care a primit raport în 2023. Suntem în 2025 și o avem în plen.

Între timp, toate efectele ordonanței s-au împlinit, banii au fost alocați, cheltuiți, totul este bine.

Noi facem treabă în Parlament și aprobăm, în 2025, ordonanțe din 2021, care au raport din 2023.

Felicitări, domnilor!

Acesta este modul în care funcționează Parlamentul.

Nu credeți că ar trebui să facem ceva să schimbăm modul ăsta defectuos de a funcționa?

Mulțumesc.

Crușoveanu Marian, PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Anul 2020 a fost cel mai negru an pentru sectorul aerian, nu doar în România, ci în întreaga lume.

Acest pachet de sprijin, gândit atât pentru anul 2020, cât și pentru 2021, a fost o gură de oxigen pentru acest sector greu încercat.

În anul 2020, traficul aerian la nivel european a scăzut dramatic. În prima săptămână a lunii aprilie 2020, până la un nivel de doar 10% din traficul înregistrat în 2019. Au fost zile în care nu s-a ridicat niciun avion de la sol.

Redresarea a fost una extrem de lentă, pe parcursul a 2 ani, ceea ce a condus la situația în care veniturile aeroporturilor din România au scăzut la un nivel care punea în pericol menținerea acestora în stare operațională, pe termen scurt.

Sprijinul acordat aeroporturilor regionale, prin acest act normativ, a fost pentru acoperirea deficitului de lichidități estimat pentru semestrul I al anului 2022, cu care se confruntă, pentru un număr de 12 aeroporturi din România, cu un trafic situat între 200.000 și 3 milioane de pasageri pe an.

Această plasă de siguranță a contat mult, situația financiară fiind una delicată, care punea în pericol funcționarea în condiții de siguranță și securitate a acestor aeroporturi.

Pentru anul 2022 scenariile de lucru indicau, de asemenea, nevoia continuării acestui sprijin, având în vedere faptul că nivelul traficului era estimat, în mod optimist, la un procent de 81% din traficul din 2019, în timp ce scenariile pesimiste indicau un trafic de doar 64% din traficul din 2019.

Măsurile de sprijin au fost necesare pentru funcționarea acestor aeroporturi, cu menținerea standardelor de securitate și siguranță în vigoare, și revenirea la capacități operaționale normale. În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest act normativ.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură.

Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Între timp, colegii de la Comisia pentru sănătate s-au lămurit cu privire la situația care a fost supusă discuției liderilor, aici, în pauza de consultări, și au constatat faptul că a intervenit o ordonanță de urgență care a abrogat articolul asupra căruia existau discuții, fapt pentru care nu mai este necesară retrimiterea la comisii.

De aceea, vă rog să dăm un vot formal pentru a repune pe ordinea de zi, cu raportul existent deja la plen, acest proiect și să-l discutăm mâine, primul raport, în cadrul dezbaterilor de la ora 10:00.

Mulțumesc mult.

## DUPĂ PAUZĂ

Bună ziua, stimați colegi!

Continuăm ședința de astăzi cu partea a doua, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Avem patru răspunsuri.

Pentru restul, Guvernul, prin ministere, solicită amânare. Avem două ministere.

Ministerul Educației, doamna secretar de stat Irina Danielescu.

Prima întrebare este din partea domnului Vasile Nagy, de la Grupul SOS, întrebarea nr. 656A – „Solicitare de date actualizate și clarificări privind fenomenul abandonului școlar”.

Dacă domnul deputat dorește să expună întrebarea sumar?

Domnul deputat Vasile Nagy este prezent... atent? Bun.

Atunci, dau cuvântul doamnei secretar de stat, pentru a

oferi răspunsul la această întrebare, în maximum 3 minute. Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Irina Danielescu** _– secretar de stat_

Da.

Vot, vă rog.

Vot formal.

183 de voturi pentru, 12 contra, 23 de abțineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Finalizăm dezbaterile aici.

Vă mulțumesc.

Inițiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit:

– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2025 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale; PL-x 83/2025; procedură de urgență.

Prima Cameră sesizată.

Data depunerii la Camera Deputaților – 20.03.2025.

Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 18.04.2025, potrivit art. 115 din Constituție și art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților.

## PAUZĂ

_în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Irina Danielescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 656A/2025, vă comunic următoarele.

Pentru încurajarea participării școlare și a reducerii abandonului, Ministerul Educației și Cercetării, pe lângă cadrul legislativ care garantează dreptul la educație, a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naționale și strategii de incluziune socială și a pus în aplicare programe de intervenție destinate diferitelor grupuri-țintă.

Doamnă secretar de stat, ați depășit puțin timpul alocat, conform regulamentului, care este de 3 minute.

Dacă puteți să rezumați răspunsul cu informațiile cele mai importante de acolo?

Vă mulțumesc.

Sigur. Mulțumesc. Încă 30 de secunde.

În scopul reducerii și prevenirii abandonului școlar, s-au implementat proiecte, în cadrul a două apeluri de proiecte competitive POCU74 – „Școală pentru toți”, POCU73 – „Profesori motivați în școli defavorizate”, iar rezultatele așteptate, în urma implementării operațiunilor finanțate în cadrul acestora, vizează creșterea ratei de participare în învățământul primar și secundar, prin dezvoltarea unor măsuri integrate de prevenție și competențe îmbunătățite ale personalului didactic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă domnul deputat Vasile Nagy dorește să intervină cu precizări sau comentarii, din sală sau din online, având în vedere că ședința se desfășoară în format hibrid?

Nu.

Atunci, trecem la următoarea întrebare, adresată de același domn deputat, întrebarea nr. 657A – „Clarificări privind calitatea educației”.

La fel, doamnă secretar de stat, vă rog să oferiți răspunsul. Și încercați să vă încadrați în cele 3 minute alocate regulamentar.

Mulțumesc.

Am să încerc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Clarificări privind calitatea educației”, vă comunic următoarele.

Principalele orientări strategice în domeniul asigurării unei educații incluzive și de calitate pentru toți copiii sunt convergente cu documentele europene programatice – Planul de redresare și reziliență, Pactul verde european, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană.

Prioritățile Ministerului Educației și Cercetării aferente acestui domeniu au în vedere: crearea și promovarea de practici incluzive; sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar; îmbunătățirea și promovarea programelor de susținere a reintegrării școlare a persoanelor care au abandonat școala; reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ; îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice; susținerea copiilor cu părinți plecați să lucreze în străinătate; creșterea calității sistemului de educație, la toate nivelurile; consolidarea pachetului social pentru educație, vizând elevii din grupele de risc.

Ministerul Educației și Cercetării, prin Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, este partenerul 1 în Proiectul „Sistem unitar pentru educație timpurie incluzivă și de calitate”, finanțat prin Programul „Educație și ocupare 2021-2027”.

ARACIP are ca atribuție efectuarea evaluării externe a calității educației, realizată de orice furnizor de educație din învățământul preuniversitar sau de alte organizații furnizoare de programe de formare profesională.

## Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Vasile Nagy dorește să intervină din online sau din sală?

Nu.

Atunci trecem la a treia întrebare pentru Ministerul Educației, și ultima, adresată de domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, din partea minorităților naționale.

Este vorba de întrebarea nr. 666A – „Condiții restrictive privind accesul la un post didactic la Liceul Pedagogic «Taras Șevcenko» din Sighetu Marmației”.

Doamnă secretar de stat, aveți 3 minute pentru a oferi răspunsul la această întrebare.

Vă rog.

## Da, mulțumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Condiții restrictive privind accesul la un post didactic la Liceul Pedagogic «Taras Șevcenko» din Sighetu Marmației”, vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor art. 32 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, aprobată prin OM nr. 6.877/2023, comisia județeană sau a municipiului București de mobilitate analizează, actualizează și corectează, după caz, în colaborare cu unități de învățământ, proiectul de încadrare a personalului didactic de predare, precum și condițiile specifice de ocupare a posturilor didactice.

Condițiile specifice de ocupare a posturilor catedrelor vacante sunt considerate doar în cadrul etapei de transfer/pretransfer, consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar și în cadrul etapei de modificare a repartizării cadrelor didactice angajate cu contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului catedrei.

Conform prevederilor OM nr. 4.812/2020, ocuparea posturilor și catedrelor didactice de la clasele cu profil pedagogic necesită, în mod obligatoriu, avizul directorului colegiului sau liceului pedagogic, pe baza unor criterii specifice.

De asemenea, solicitanții trebuie să prezinte, în perioada de înscrieri și de verificare a dosarelor sau de validare a fișelor de înscriere la aceste etape, acordul directorului liceului pedagogic, eliberat în baza criteriilor stabilite de consiliul de administrație, avizat de inspectorul școlar, pentru ocuparea posturilor didactice, catedrelor vacante sau rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic de la liceele cu profil pedagogic.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

De la Ministerul Apărării Naționale, înțeleg că s-a solicitat posibilitatea de a oferi domnului deputat Emanuel Ungureanu răspuns în scris la întrebarea nr. 495A.

Prin urmare, am epuizat lista întrebărilor pentru care există reprezentanți ai Guvernului în sală și dau citire întrebărilor pentru care se solicită amânare.

Respectiv:

– de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sunt trei întrebări: întrebările 641A, 668A, 669A, pentru care se solicită amânare;

– o întrebare pentru care Ministerul Afacerilor Interne solicită amânarea – 644A;

– și cinci întrebări adresate Ministerului Sănătății, pentru care acest minister solicită amânarea, respectiv nr. 632A, 667A, 670A, 559A și 540A.

Sperăm ca aceste răspunsuri să fie oferite de Guvern într-un timp cât mai scurt.

Acestea fiind zise, trecem la partea ședinței care este consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse – aceasta este prevederea regulamentară.

Și vă reamintesc, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Să începem cu Grupul...

Haideți să facem în ordinea mărimii grupurilor!

Dacă, din partea Grupului PSD, domnul Daniel-Gheorghe Georgescu este prezent și dorește să susțină interpretarea? Nu.

Domnul deputat Maricel Popa. Aveți două interpelări.

## **Domnul Maricel Popa**

**:**

Scurte!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă încadrați în cele 3 minute?

**Domnul Maricel Popa**

**:**

Da.

Vă rog.

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Bună ziua, stimați colegi!

Am o interpelare adresată domnului ministru al investițiilor și proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloș.

Interpelarea poartă numele „Stadiul implementării proiectelor finanțate prin PNRR în județul Iași”.

Domnule ministru,

Planul național de redresare și reziliență – PNRR reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare strategică pentru România, în contextul crizelor multiple cu care ne confruntăm. Pentru județul Iași acest instrument de finanțare este cu atât mai relevant, cu cât regiunea are nevoie urgentă de investiții în infrastructură, educație, sănătate și digitalizare.

Implementarea eficientă și transparentă a proiectelor finanțate prin PNRR este esențială pentru creșterea calității vieții cetățenilor și reducerea decalajelor față de alte regiuni europene. În același timp, monitorizarea riguroasă a stadiului actual al proiectelor este esențială pentru a preveni riscurile pierderii finanțării din cauza întârzierilor sau neîndeplinirii jaloanelor asumate.

În acest context, vă rog să îmi comunicați următoarele informații referitoare la implementarea PNRR în județul Iași:

Care este valoarea totală a proiectelor aprobate prin PNRR în județul Iași, defalcată pe axe de finanțare și beneficiari?

Care este stadiul fizic și financiar al principalelor proiecte? Ce proiecte din județul Iași sunt în pericol de a pierde finanțarea, din cauza neîndeplinirii termenelor sau jaloanelor asumate?

Ce măsuri a întreprins Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a sprijini accelerarea implementării proiectelor din județul Iași?

- Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, deputat Maricel Popa.

- Domnule președinte, mă încadrez? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai am o interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu.

Interpelare: „Măsurile și proiectele Ministerului Afacerilor Interne pentru reducerea accidentelor rutiere cauzate de consumul de substanțe psihoactive”. ## Domnule ministru,

Vă mulțumesc și eu. Din partea Grupului AUR, domnul Pușcașu? Nu este.

Domnul Radu? Nu.

Doamna Dascălu? Nu. Doamna Bruynseels? Sunteți!

Da, vă rog, aveți cuvântul, 3 minute, pentru a prezenta interpelarea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare către domnul Ion-Marcel Ciolacu, primministrul României.

Obiectul interpelării: „Neconcordanța dintre populația totală a României și numărul cetățenilor înscriși cu drept de vot”.

Domnule prim-ministru,

Într-un context electoral extrem de important pentru viitorul României, marcat de alegerile prezidențiale, apariția unor discrepanțe între datele oficiale referitoare la populație și cele ce privesc numărul de alegători ridică întrebări legitime cu privire la corectitudinea și transparența procesului electoral.

Conform datelor publicate de Eurostat, populația totală a României, pentru 2024, este de 19.067.576, în timp ce, conform INS, ea este de 21.778.859.

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut public numărul de 18.018.970 alegători înscriși cu drept de vot, la data de 4 mai 2025.

Statisticile INS mai arată că, din totalul de cetățeni, circa 4,2 milioane – cetățeni români rezidenți în România și alte state – au vârsta de până în 18 ani și, ca atare, nu au dreptul legal de a vota.

Așadar, scăzând din totalul populației, indicate de INS – 21.778.859 sau de Eurostat – 19.067.576, numărul minorilor, rezultă un număr de alegători de 17.578.859, conform INS, sau 14.864.409, conform Eurostat.

Așadar, la un simplu calcul, reiese că în Registrul Electoral sunt înscrise în plus fie 1.395.657, fie 4.110.107 persoane.

Având în vedere aceste neconcordanțe, care ridică semne de întrebare privind exactitatea registrelor electorale și transparența procesului de exercitare a votului, vă adresez următoarele întrebări:

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc. Trecem la Grupul PNL.

Dacă este vreun coleg care dorește să susțină interpelarea?

Domnul deputat Muraru? Doamna deputat Moș? Nu este.

Din partea Grupului USR?

Doamna deputat Atanasiu sau domnul deputat Alexandru?

Nu sunt.

Trecem la Grupul SOS.

Doamna deputat Toader este prezentă?

Facem ordinea grupurilor și o să ajungem la AUR foarte curând, că văd că nu sunt de la celelalte grupuri.

Doamna deputat Toader, de la SOS?

Nu este.

Doamna deputat Constantinescu, de la SOS? Nu este.

Domnul deputat Jianu, de la SOS? Nu este.

Doamna Enachi?

Domnul Ionescu? ## **Doamna Raisa Enachi**

**:**

Prezentă.

A, îmi cer scuze, doamnă deputat Raisa Enachi! Aveți cuvântul.

Hristos a Înviat!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Adevărat a Înviat!

Interpelare adresată domnului prim-ministru Marcel Ciolacu.

Subiectul interpelării: „Câți tineri mai trebuie să moară, domnule prim-ministru, până vă veți trezi?”.

Stimate domnule prim-ministru,

Astăzi nu vorbim despre politică, ci despre moartea unui copil. Un adolescent român care, în loc să fie protejat, ascultat și sprijinit, a murit încet, sub ochii noștri, în direct, pe rețelele de socializare.

Tragedia lui Rareș este rezultatul direct al unei indiferențe care durează de ani, al unei complicități tăcute și al lipsei totale de reacție. Este exact ceea ce se întâmplă când Guvernul închide ochii la traficul de droguri, la rețelele care otrăvesc tinerii, la absența unei educații reale în școli și la nepăsarea tăcută a celor care ar trebui să fie în prima linie.

Domnule Ciolacu, nu vă mai puteți ascunde în spatele unor comunicate sterile sau al unui joc al responsabilității pasate de la o instituție la alta, așa că am câteva întrebări simple, dar pe care mulți părinți le gândesc cu teamă și furie:

1. Câți tineri mai trebuie să moară ca Rareș până când veți avea curajul să recunoașteți public că România e în plin război cu drogurile și îl pierde zi de zi, în tăcere și în nepăsare?

2. Ce ați făcut concret, în ultimele 6 luni, pentru a opri fluxul de substanțe interzise care ajung în școli, în parcuri, pe telefoanele copiilor noștri? Sau e mai comod să aruncați vina pe părinți?

3. Câte centre de reabilitare ați deschis în fiecare județ? Câți psihologi ați trimis în școli? Ce buget ați alocat pentru prevenție reală, dincolo de afișe de decor, de broșuri uitate în sertare?

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului POT, domnul deputat Groza?

Vă rog.

A, nu, nu, imediat, o să ajung din nou la... Facem ordinea grupurilor.

Deci domnul deputat Groza nu este.

Domnul deputat Pîclișan? Nu.

Nu, din partea Grupului minorităților, domnul Silviu Vexler?

Nu e prezent.

Sau domnul Ștefan Bouda?

Am pronunțat corect?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Ștefan Bouda:**

Interpelare adresată domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale.

Obiectul interpelării – „Aplicarea MS 107/2017 pentru aprobarea MRU 2/1 Norme de definire a funcțiilor personalului din structurile MApN, drepturile financiare ale personalului medical din spitalele militare, care execută misiuni ca instructori asociați în cadrul Centrului de Pregătire Medico-Militară Sebeș și echivalarea funcțiilor de soldați gradați profesioniști cu funcții civile”.

Stimate domnule ministru,

Am fost informat despre trei situații de inechitate cu privire la veniturile unor angajați ai Ministerului Apării Naționale.

O primă problemă apare în cazul medicilor militari care obțin gradul profesional de medic primar și sunt încadrați pe funcții prevăzute în statele de organizare cu medic specialist, întrucât, conform anexei nr. 4 din MRU 2/1 Norme de definire a funcțiilor personalului din structurile MApN, funcțiile militare sunt diferențiate prin niveluri ierarhice, categorii și grade militare.

În statele de organizare, funcțiile de medici civili sunt definite ca „medic specialist, primar”. Astfel că un medic civil, după 5 ani de la confirmarea ca medic specialist, poate susține examenul de medic primar, urmând să fie încadrat ca medic primar și să beneficieze de toate drepturile bănești imediat ce a fost confirmat prin ordin al ministrului sănătății.

Spre deosebire de funcțiile de medici civili, funcțiile de medici militari sunt definite ca două tipuri de funcții diferite – „medic specialist” sau „medic primar”, astfel că un medic specialist militar care a promovat examenul de medic primar și a fost confirmat prin ordin al ministrului sănătății nu poate beneficia de drepturile aferente, întrucât este încadrat pe funcție de medic specialist. Pentru a putea beneficia de drepturi egale cu cele ale unui medic civil, este necesară modificarea statului de organizare pentru transformarea funcției de „medic specialist” în „medic primar”. Această procedură de transformare/modificare a funcției conduce la inechități salariale pentru medicii militari care au fost confirmați în gradul de „medic primar” cu același ordin de ministru prin care au fost confirmați medicii civili, întrucât ei vor beneficia de drepturile salariale doar cu data intrării în vigoare a modificării statului de organizare, în timp ce medicii civili beneficiază de toate drepturile salariale aferente de la data la care au fost confirmați ca medici primari.

Vă rog, încheiați când...

Mulțumesc.

În ultima perioadă au existat numeroase cazuri de soldați și gradați profesioniști încadrați pe funcții de sanitari care nu au putut beneficia de sporurile de care beneficiază personalul medico-sanitar civil, încadrat conform anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, întrucât HG nr. 153/2018 este Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială”, iar soldații și gradații profesioniști sunt salarizați conform anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Această inechitate a condus la disfuncții salariale, în sensul că nu pot beneficia de drepturi salariale egale cu cele ale unei infirmiere sau ale unui brancardier care desfășoară activități medicale în aceeași secție; exemplu, un salariat civil în secția ATI beneficiază de un spor de 85% – spor de secție, iar un soldat sau gradat profesionist 10% – spor de radiații.

Aceste neconcordanțe salariale au condus la migrarea soldaților și gradaților profesioniști spre unități militare, altele decât spitalele, iar funcțiile din spitale au rămas descoperite și sunt foarte greu de încadrat.

Având în vedere cele trei probleme prezentate, vă solicit, domnule ministru: să analizați posibilitatea amendării cadrului normativ infralegal, astfel încât modificarea statului de funcții să permită plata de la momentul eliberării certificatului de medic primar, la fel ca în cazul medicilor civili; identificarea unei soluții pentru ca instructorii asociați să-și mențină drepturile salariale, inclusiv sporurile de secție, în perioada în care sunt în misiune la Centrul de Perfecționare Medico-Militară Sebeș; precum și completarea dispoziției DMRU nr. 27/20/09/2017 cu funcțiile echivalente și pentru soldații, gradații profesioniști.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc. Revenim la Grupul AUR. Dacă mai este cineva? E pe listă domnul deputat Barstan. Nu este.

Sunteți?

## **Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan**

**:**

Da.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă rog, domnule deputat Barstan.

Și apoi o să luăm Grupul SOS – fiind singurele grupuri rămase în sală.

De unde?

**Domnul Eduard-Virgil Koler**

**:**

Tot de la AUR.

Da, da, da, dar facem AUR, SOS, AUR, SOS. Asta e ordinea grupurilor, pentru că celelalte grupuri nu mai sunt în sală.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiectul interpelării este legat de „Clarificările de strategii ale Guvernului privind complexurile energetice și mineritul în Valea Jiului”.

Valea Jiului, un teritoriu cu o istorie îndelungată în domeniul mineritului, a fost fundamentul economiei județului Hunedoara, dar și al sistemului energetic național, prin producția de energie electrică provenită din resursele de lignit și huilă. Totuși, în ultimele decenii, procesul de restructurare a complexurilor energetice și a sectorului minier a fost extrem de abrupt, ceea ce a dus la o serie de dificultăți economice, sociale și de mediu, cu efecte devastatoare asupra întregii regiuni.

În ciuda acestor realități, regiunea Valea Jiului rămâne un punct strategic de interes național, din perspectiva atât a securității energetice, cât și a dezvoltării economice și a protecției mediului. În acest context, consider că este necesar ca Guvernul României să adopte o strategie coerentă, integrată și sustenabilă, care să răspundă atât provocărilor actuale, cât și cerințelor pe termen lung ale regiunii și ale economiei naționale.

Prin urmare, vă solicit respectuos, domnule prim-ministru, să furnizați răspunsuri detaliate la următoarele întrebări:

1. Care este viziunea Guvernului României în ceea ce privește viitorul complexurilor energetice din Valea Jiului, având în vedere declinul producției de energie pe baza cărbunelui și presiunea internațională pentru reducerea emisiilor de CO ? 2

În ce măsură Guvernul are în vedere un plan concret de tranziție energetică care să includă surse alternative de energie regenerabilă – eoliană, solară, hidroenergie sau biomasă – și care să asigure în continuare securitatea energetică a regiunii și a țării?

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului SOS este prezentă doamna deputat Cîmpianu?

Nu.

Dar domnul deputat Tudor Ionescu? Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Hristos a Înviat!

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, iar obiectul interpelării este „«Importul» unor populații străine în România, în scop de muncă, _versus_ încurajarea repatrierii cetățenilor români emigrați, care pot fi reintegrați pe piața forței de muncă din România”.

Stimate domnule ministru al afacerilor interne,

În ultimii ani, Guvernul României a aprobat un contingent anual de 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă din România.

În acest sens, pentru ușurința acordării vizelor de muncă, au fost organizate misiuni consulare mobile, itinerante, în țări ale Asiei cu surplus de populație activă economic, precum Bangladesh, Nepal, India, Vietnam, Sri Lanka.

După cum bine știm, în diverse state occidentale, membre sau nemembre ale Uniunii Europene, există milioane de cetățeni români care au fost nevoiți să se expatrieze – temporar sau definitiv – din cauza lipsei de locuri de muncă bine plătite. Exilul economic românesc cuprinde comunități numeroase – între 500.000 și 1.000.000 – în state ca Italia, Marea Britanie, Spania, Franța sau Germania. Rata emigrației se menține ridicată, cifrându-se, în medie, la 200.000 de persoane pe an.

Totodată, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în ultimii 4 ani, numărul repatrierilor – al imigrării cetățenilor români care au avut anterior domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat – este în creștere, depășind 217.000 în anul 2023, ultimul an pentru care dispunem de date definitive.

Așadar, pe de o parte, românii sunt „alungați” din țară, iar, pe de altă parte, străinii din state incompatibile sau greu compatibile cultural cu Europa sunt invitați să vină în țara noastră, în scop de muncă!

## Vă mulțumesc.

Și cred că ultima interpelare, domnul Eduard Koler, Grupul AUR.

Mai este cineva, în afară de domnul deputat, care dorește să susțină?

Nu. Bun.

Aveți onoarea de a avea ultima intervenție din ședința de astăzi.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul acestei interpelări este „Situația capacității de intervenție subacvatică în județul Mehedinți și lipsa dotărilor moderne pentru salvări de urgență” și se adresează domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne.

## Domnule ministru,

Vă adresez prezenta interpelare în contextul unui accident subacvatic recent petrecut în județul Mehedinți, care a evidențiat lipsa cronică de dotări și de capacitate operațională a structurilor specializate în salvări acvatice și subacvatice din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

În mod concret, în timpul intervenției nu au fost disponibile drone subacvatice, echipamente moderne de căutare sau scafandri dotați cu tehnologie de localizare, ceea ce a întârziat căutările și a compromis șansele de salvare.

Este inadmisibil ca, în anul 2025, după ani întregi de bugete aprobate, fonduri europene absorbite și planuri strategice comunicate public, România să nu dispună de capacități reale de intervenție în situații de urgență subacvatice, cel puțin în fiecare județ cu deschidere la Dunăre sau la lacuri și baraje – iar județul Mehedinți are o mare deschidere la Dunăre, așa cum știți.

Solicit, așadar, următoarele răspunsuri concrete:

1. Care este dotarea efectivă a ISU Mehedinți privind intervențiile subacvatice – număr de scafandri, drone subacvatice, senzori de căutare, bărci rapide?

2. Ce investiții au fost realizate în ultimii 10 ani în această direcție, cu menționarea sumelor alocate și a surselor de finanțare – buget de stat, fonduri europene sau PNRR?

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc.

Și, constatând că nu mai există niciun deputat înscris pe listă, declar ședința de astăzi închisă.

Și vă reamintesc că mâine avem ședința dedicată declarațiilor politice, de la ora 8:30.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652557]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 55/14.V.2025 conține 20 de pagini.**

Prețul: 110 lei