Stenogramă plen

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dar, domnule Neamțu... Bună dimineața! Dar nu sunteți primul!

Nu.

Orice învăț are și un dezvăț! Mulțumesc. Când vă vine rândul... Perfect! Domnul Bogdănel? Vă rog.

## **Domnul Lucian-Gabriel Bogdănel:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Lumea euroatlantică, destinul istoric al României: 30 de ani de la «Declarația de la Snagov»”.

Anul acesta, la 21 iunie, se împlinesc 30 de ani de la faimoasa „Declarație de la Snagov”, un moment politic fundamental în fixarea cursului euroatlantic al României, prin însușirea strategiei naționale de aderare a României la Uniunea Europeană.

Rămasă în istorie și sub titulatura de „Consensul de la Snagov”, Declarația de la 21 iunie 1995, semnată de liderii tuturor formațiunilor politice de la acea vreme, a consfințit orientarea fermă a României de a-și axa dezvoltarea pe promovarea atributelor unei societăți democratice și crearea unei economii de piață eficiente și durabile, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituțiile și politicile Uniunii Europene.

Documentul statua, între altele, că aderarea României la Uniunea Europeană era un „obiectiv strategic național”. O zi mai târziu, la 22 iunie 1995, ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, depunea, la Paris, cererea țării noastre de aderare la Uniunea Europeană.

Consecințele istorice ale Consensului de la Snagov și ecourile acestuia reverberează și azi, la 3 decenii distanță, cu aceeași convingătoare putere de exemplu pentru întreaga

clasă politică. Societatea noastră are nevoie, mai mult ca oricând, de spiritul consensualist al Snagovului și de o figură tutelară capabilă să aducă la aceeași masă partide, instituții, universități, antreprenori și societatea civilă, așa cum, în 1995, președintele Ion Iliescu, cu echilibru și înțelepciune politică, a dovedit că poate să o facă.

Mulțumesc. Domnul Lăpușan.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației mele politice este „Turismul românesc, o resursă valoroasă, încă insuficient promovată”. Turismul a devenit, în ultimele decenii, nu doar un motor economic important la nivel global, ci și un mijloc prin care statele își afirmă identitatea, valorile și frumusețea. Este un domeniu care aduce nu doar venituri consistente la bugetele publice, ci contribuie și la consolidarea imaginii externe a unei țări. Prin intermediul turismului, o națiune se face cunoscută, respectată și apreciată pentru ceea ce este: cultură, tradiție, ospitalitate și unicitate.

În acest context, România dispune de resurse valoroase, recunoscute atât pe plan intern, cât și internațional: peisaje naturale deosebite, tradiții bine conservate, patrimoniu cultural vast și ospitalitate autentică, de la zone montane și lacuri glaciare, până la cetăți medievale, mănăstiri, sate cu identitate și obiceiuri păstrate de secole.

Cu toate acestea, datele oficiale privind turismul în România, în anul 2024, ne oferă o imagine care merită toată atenția noastră și asupra acestui aspect am vrut să insist.

Conform Institutului Național de Statistică, turiștii străini care au vizitat România, anul trecut, au cheltuit aproximativ 5,3 miliarde de euro. În același timp însă, românii care au călătorit în afara țării au cheltuit peste 9,7 miliarde de euro, generând, astfel, un deficit de 4,3 miliarde de euro în balanța turistică.

Această diferență semnificativă ne arată că, deși România atrage vizitatori, fluxul turistic extern este mult mai intens. Este o realitate care ridică semne de întrebare și care necesită reflecție. Într-o lume în care competiția pentru atragerea turiștilor este acerbă, imaginea unei țări joacă un rol esențial. Nu este suficient să avem ce arăta; trebuie și să știm cum să prezentăm acest lucru, în mod coerent și profesionist, pe piețele externe și în fața potențialilor vizitatori și, bineînțeles, să arătăm și turiștilor români că au ce vizita în România; nu trebuie neapărat ca prima lor opțiune, pentru mulți, să fie opțiunea de a vizita o țară străină.

## Doamna Szőke?

Domnul Neamțu. Acum.

Bună dimineața! Distinși colegi, Domnule președinte,

Primele zile ale mandatului lui Nicușor Dan au început sub semnul acesta bizar, al mândriei, care a defilat pe Calea Victoriei din București. Pe vremuri, credeam că trebuie să te mândrești cu o performanță sportivă, intelectuală. Nu ne este clar exact cu ce s-au mândrit cei care au coborât în stradă – întâi pentru a-l susține pe Nicușor Dan, pentru ca mai târziu să-și exhibe sexualitatea deviantă –, dar este clar că avem un fenomen fără precedent care se petrece în societatea românească. Mii de tineri sunt luați de pe băncile școlii și duși să contemple posibilitatea ca un oarecare Gigel să devină, poate la 10, poate la 15, poate la 18 ani, Maricica.

Povestea asta cu schimbarea de sex nu-i chiar o glumă. Transgenderismul pe care îl vedem etalat, mai nou, la aceste festivități, e un fenomen bizar. Deciziile acestea de a-ți schimba, de pildă, sexul nu sunt chiar triviale. Nu se compară cu schimbarea unor chiloți, cămăși sau cravate.

Injectarea cu hormoni produce stări de deprimare și tulburări grave ale identității. De multe ori vedem și semne ale acestei depresii în rata mare a sinuciderilor.

Blocarea chimică, de pildă, a evoluției firești a corpului, masculin sau feminin, creșterea părului pe pieptul tinerilor bărbați reprezintă, din punctul nostru de vedere, un abuz. Și ar trebui să nu fie tolerată această chestiune în spațiul medical românesc.

Vă reamintesc că, în America, pentru ca să bei alcool trebuie să ai minimum 21 de ani.

În România, mai nou, ca să vorbești despre schimbarea de sex e suficient să ai 10-12 ani.

Doamna Priescu? Domnul Negrea?

## **Domnul Petru-Gabriel Negrea:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Weekendul trecut, în chiar ziua Cincizecimii, una dintre cele mai mari și sfinte sărbători ale Ortodoxiei, în inima capitalei, la câțiva pași de altarul neamului din Piața Unirii, a avut loc un marș LGBT, desfășurat ostentativ, provocator și sfidător față de credința și valorile majorității poporului român.

Nu mai este vorba despre o simplă manifestație pentru drepturi; este o acțiune ideologică agresivă, gândită să lovească în rădăcina noastră spirituală, să impună o nouă normalitate prin presiune mediatică, susținere politică și fonduri externe. Această paradă a fost un mesaj clar, prin care se dorește impunerea unei ideologii care ridică păcatul la rang de virtute și care expune copiii la comportamente incompatibile cu valorile morale și tradiționale ale unei societăți care, ne place sau nu, este încă profund creștină.

Repet și subliniez: nu avem nimic cu oamenii, cu persoane concrete, fiecare este liber să trăiască așa cum dorește, în spațiul privat. Dar avem tot dreptul – și chiar datoria – să luăm atitudine atunci când se încearcă transformarea păcatului în politică publică și când imoralitatea devine normă.

România vrea în Europa valorilor, nu într-o Europă decăzută moral. Vrem în Europa demnității, a familiei, a identității culturale și spirituale. Nu vrem o Europă în care familia este relativizată, copiii sunt confiscați ideologic, credința este ridiculizată, iar păcatul este premiat cu fonduri publice.

Cer autorităților să ia măsuri pentru ca astfel de manifestații ostentative să nu mai fie autorizate în zilele de sărbătoare religioasă. Nu este vorba despre restrângerea dreptului la liberă exprimare, ci despre respectarea unui echilibru social, despre decență, despre respect față de Biserică și față de simbolurile sacre ale poporului român.

Vă mulțumesc.

Domnul Maricel Popa.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este „Violența împotriva femeilor”.

Agresiunile îndreptate împotriva femeilor reprezintă, din nefericire, o realitate cotidiană, o realitate mascată de tăcerea autorităților, minimalizată prin prejudecăți și ignorată până ajunge la tragedii ce zguduie opinia publică, însă prea târziu.

Moartea violentă a Teodorei Marcu, o tânără însărcinată, ucisă fără milă în mijlocul străzii, sub privirea fetiței sale, nu este un incident izolat. Este simptomul unui sistem care dă greș constant în fața celor mai vulnerabile persoane. Este vocea nerostită a multor femei care, an de an, sunt bătute, amenințate sau ucise de parteneri, foști parteneri, persoane cunoscute și apropiate lor.

Datele oficiale sunt alarmante. În România, 60% dintre faptele de violență semnalate au ca victime femei.

Este de neconceput ca o femeie care raportează în mod repetat amenințări și acte de hărțuire să nu beneficieze de protecție reală. Este revoltător ca sesizările ei să se piardă între dosare, să fie trimise dintr-un birou în altul, până când agresiunea escaladează în omor.

Violența domestică nu este o simplă dispută conjugală. Este rezultatul unui dezechilibru profund de putere, perpetuat de indiferență și de lipsa unor reacții ferme. Avem responsabilitatea de a combate acest fenomen, prin măsuri

legislative clare și prin promovarea unei culturi bazate pe respect și egalitate, pe prevenție și raportare.

Nu este suficient doar să înăsprim pedepsele. Avem nevoie de un sistem de justiție care să intervină prompt, de polițiști care să trateze cu seriozitate orice semnal de pericol și de procurori care să nu închidă anchetele fără o analiză riguroasă. Dar, mai presus de toate, e nevoie de o transformare profundă a mentalităților. Alertarea autorităților nu trebuie să fie o rușine în fața unui pericol, fie că suntem victime sau spectatori, ci trebuie să fie prima reacție.

Domnul Mușat?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „România ca stat în disoluție!”

Comanda este clară: distrugeți cât de repede România și românismul!

Fără a fi vreo surpriză, cei care astăzi desfășoară ultimele faze ale acestui plan comandat din exterior, dar dirijat din interior, sunt aceiași care au fost la conducerea țării în ultimii 35 de ani și aceleași partide care au pus umărul ca la Palatul Cotroceni să avem astăzi o hologramă.

Din păcate, peste 5 milioane de români, unii de bunăcredință, alții nu, le-au căzut din nou în mreje, ca urmare a unui asalt media și utilizării unor tehnologii de control al maselor cum în România n-a mai avut loc.

Cum arată România astăzi, după 35 de ani de PSD, PNL, UDMR și USR?

O țară depopulată, fără industrie, fără control asupra resurselor naturale, fără control alimentar, fără armată, fără servicii secrete, fără păduri, fără companii strategice, fără viziune!

Anul trecut s-au născut mai mulți copii în diaspora decât în țară, iar, menținând același ritm, în 2100 populația României va fi de doar 8 milioane.

Anul acesta au fost cei mai puțini elevi înscriși la examenul de bacalaureat din ultimii cel puțin 20 de ani. Aproape un sfert din elevii care au început clasa a XII-a în septembrie nu au mai ajuns la examen.

Anul acesta depășim borna de 220 de miliarde de euro datorie externă, 154 de miliarde de euro fiind contractate în ultimii 10 ani.

Anul trecut am avut un deficit de cont curent de 29,3 miliarde de euro, mai mare cu 7,8 miliarde decât în 2023.

Anul trecut, deficitul balanței comerciale a fost de 33 de miliarde de euro, iar la 30 aprilie 2025 a fost deja 11,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o majorare de 24,5% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Domnul Țiplea.

Vă mulțumesc.

„Ce face statul român cu banii plătiți de noi pentru impozite și taxe?”

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul care va fi condus de Ilie Bolojan va avea misiunea deosebit de dificilă de a stabiliza rapid economia țării noastre, concomitent cu declanșarea unui amplu proces de reformă a statului român. Chiar dacă cele două sarcini ale viitorului prim-ministru pot părea diferite, ele sunt complementare și interdependente. Vreau să subliniez că lipsa reformelor din ultimii ani sau reformele făcute cu jumătate de măsură sunt cele care ne-au adus dificultățile financiare din prezent și riscurile enorme asupra creșterii economice. Fără reforme solide, nu vom avea stabilitate financiară pe termen lung și nici credibilitate în fața investitorilor și a cetățenilor români.

## Stimați colegi,

Deficitul mare de încredere pe care l-au acumulat instituțiile publice din țara noastră, în ochii contribuabililor români, este determinat de faptul că și în anul 2025 în România persistă o risipă uriașă de bani publici, transformată în dispreț față de cei care plătesc taxe și impozite.

Eu nu caut vinovați și nici nu arăt cu degetul, însă vreau să subliniez că încrederea cetățenilor nu o vom recâștiga decât atunci când românii vor vedea că banii plătiți de ei, prin impozite și taxe, vor fi cheltuiți cu cea mai mare chibzuință și

se întorc la oameni, prin servicii publice de calitate, prin lucrări de infrastructură trainice și prin măsuri de susținere a economiei producătoare de valoare.

Mulți o să spună că așa ceva nu se poate, că să mai așteptăm puțin, căci o să vină alții să ne facă curățenie în propria casă. Eu nu voi fi de acord cu o asemenea atitudine, pentru că știu că se poate, iar, la Bihor, echipa PNL, condusă de Ilie Bolojan, a creat deja un precedent, adică un model de bune practici în sectorul public. Da, se poate!

Doamna Pistru?

Domnul Năcuță.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

România traversează o perioadă economică complicată, în care echilibrul între responsabilitatea fiscală, nevoile societății și stimularea economiei trebuie atent gestionat. Este clar pentru toată lumea că viitorul guvern va avea în față o misiune complexă: reducerea deficitului bugetar și încadrarea în ținta asumată față de Uniunea Europeană, până la sfârșitul anului, fără a afecta coeziunea socială, ritmul investițional și stabilitatea economică.

În acest context, consider că este esențial ca măsurile ce vor fi adoptate să fie echilibrate, realiste și sustenabile, urmărind în primul rând:

– reducerea și eficientizarea cheltuielilor bugetare, prin auditarea marilor instituții publice, eliminarea risipei, digitalizarea aparatului administrativ și reforma administrativă;

– menținerea unui ritm ridicat al investițiilor structurale;

– reforma fiscală inteligentă, care să vizeze în primul rând creșterea colectării și combaterea evaziunii.

Este de înțeles îngrijorarea mediului de afaceri privind posibila creștere a unor taxe precum TVA, impozitele pe venit, dividende sau accize. Dar trebuie spus clar: fără disciplină bugetară și un efort colectiv, România riscă nu doar o criză financiară prelungită, ci și pierderi semnificative de fonduri europene, atât din PNRR, cât și din cadrul financiar multianual.

Acest efort trebuie să fie însă just și echitabil distribuit în societate. Nu putem cere sacrificii doar de la cei vulnerabili. Este obligația noastră să protejăm categoriile defavorizate, să păstrăm puterea de cumpărare a populației active.

Domnul Tanasă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De ani de zile, politicienii se prefac că luptă pentru a rezolva două mari probleme sociale – corupția și inechitatea –, inclusiv în cazul pensiilor speciale.

Aceste realități au generat furie în rândul cetățenilor, au erodat încrederea în stat și au transformat România în raiul extremiștilor.

Deși lupta anticorupție părea un obiectiv ferm la începutul anilor 2000, astăzi constatăm lipsa totală de voință politică în combaterea acestui flagel.

În paralel, pensiile speciale continuă să fie un simbol al nedreptății, o sfidare la adresa milioanelor de români care muncesc cinstit și care contribuie la bugetul de stat, dar care nu beneficiază de astfel de avantaje.

Este intolerabil ca persoane condamnate pentru corupție să continue să beneficieze de pensii speciale, ca și cum trădarea interesului public ar fi recompensă de stat.

Prin urmare, inițiativa legislativă pe care o propunem prevede pierderea automată a dreptului la pensie specială pentru cei condamnați definitiv pentru fapte de corupție. Venim cu un act de responsabilitate față de românii cinstiți și față de valorile pe care ni le dorim de la o societate democratică.

Legea propusă nu trebuie privită ca o măsură punitivă, ci mai degrabă ca o responsabilizare a celor care au ajuns să acționeze în numele statului român, indiferent de funcția pe care au dobândit-o.

Cei care trădează încrederea românilor prin acte de corupție nu pot continua să se bucure de pensii speciale, obținute nu prin contributivitate, ci printr-un statut dobândit tocmai datorită funcțiilor pe care le-au reprezentat.

Doamna Raisa Enachi.

## **Doamna Raisa Enachi:**

## Bună dimineața!

Subiectul declarației politice: „România are nevoie de justiție fiscală, nu de poveri suplimentare pentru români”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În timp ce românii așteaptă, cu speranță, un viitor mai bun, după alegeri, în culisele puterii se poartă negocieri pentru formarea noului guvern – funcții, alianțe, împărțiri de ministere. Tot mai frecvent apar zvonuri, neconfirmate, dar nici infirmate, despre posibile măsuri fiscale precum majorarea taxei pe valoarea adăugată, impozitarea pensiilor, inclusiv a celor de 2.500 de lei, și reducerea cheltuielilor sociale.

Aceste discuții ignoră problema esențială, și anume evaziunea fiscală.

## Stimați colegi,

Potrivit estimărilor oficiale, evaziunea fiscală se ridică la 10%-15% din PIB, adică între 20 și 33 de miliarde de euro anual. Aceste sume, pierdute an de an, subminează direct capacitatea statului de a asigura servicii publice esențiale, cum ar fi: spitale moderne, școli sigure, drumuri decente.

Este inacceptabil ca marii evazioniști să prospere nestingheriți, în timp ce pensionarii și salariații sunt puși să plătească nota de plată a unei administrații fiscale care refuză să-și facă treaba.

România nu are nevoie de noi biruri, ci are nevoie de voință politică reală, de măsuri ferme și de curaj pentru a opri frauda, a face ordine în sistem și de a reda demnitatea celor care contribuie corect.

În schimb, ce vedem? Se discută despre taxe pe pensii de 2.500 de lei, adică despre a lua de la bătrâni, în timp ce marii evazioniști prosperă nestingheriți. Se vorbește despre majorarea TVA, ceea ce înseamnă scumpiri în lanț pentru toată populația, de la pâine, lapte și medicamente, până la orice alt serviciu esențial; despre profiturile uriașe ale firmelor care ocolesc legea fiscală, tăcere totală.

Domnul Pascalini.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică – „Trădarea și mascarada politică”.

Toată mascarada asta, cu alegerile trecute, cu tot ce facem noi aici, cu ce propuneți, cu guvernul și jocurile de culise, este o bătaie de joc.

Mă uitam ieri, în Comisia juridică, cum efectiv democrația este călcată în picioare, fiindcă un deputat al unei minorități naționale vine cu un proiect de lege care pune pumnul în gură celor care mai au ceva de zis. Vor ei, ca minoritate, să facă legi pentru majoritate. Avem manifestații Pride! De fapt, o bătaie de joc la adresa creștinilor. Și nu cred în coincidențe, când Dumnezeu a spălat mizeria de săptămâna trecută de pe străzi, inundând efectiv Bucureștiul.

Mă uitam și la acest guvern interimar, un guvern incompetent care va fi înlocuit cât de curând cu un același guvern incompetent. Nu, nu am greșit exprimarea, ăsta este purul adevăr.

În timp ce lumea se gândește cum să mai supraviețuiască de pe o zi pe alta, cei care vor să preia funcții de conducere și ne anunțau cu fast relansarea economiei acum vor să vină cu alte biruri peste cetățeni, de parcă nu ar fi deja destul că peste 60%-70% din veniturile noastre se duc la stat. Realitatea este clară: majoritatea dintre cei care vor să fie miniștri sau să ne conducă nu o fac decât pentru faptul că dă bine la CV și să aibă parte, vezi Doamne, de respect din partea cetățenilor.

Politicieni de carieră, oameni care se dau rotunzi și de care nu mai scăpăm o dată pentru totdeauna, vin în fața oamenilor să spună că uite ce miniștri buni au fost. Știu că nu vor face nimic, toți știu asta, dar nu le pasă, dacă lor le este bine.

Doamna Porumboiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi în funcții veșnice,

Dragi români care încă mai sperați,

Declarația mea politică de azi se intitulează „Promisiuni electorale false”.

Când v-ați lansat în cursa pentru Cotroceni, domnule președinte Nicușor Dan, ați spus: „Voi fi președintele care schimbă Sistemul.” Aplauze, emoție și multă speranță.

Aceasta este schimbarea promisă, domnule președinte Nicușor Dan? Adică, din milioane de cetățeni, iarăși aceleași cinci-șase figuri plimbate prin toate guvernele? Aceleași bibelouri politice? Au atâta valoare sentimentală?

Același catalog magic – „Funcționarul universal” – care merge la orice minister, ca un prelungitor băgat în toate prizele. E bun la Economie, merge și la Cultură, dacă e nevoie, se pricepe și la Meteorologie. Dacă mâine se înființează Ministerul pentru Sarmale Strategice și Gogoși Politice, ghici cine va fi ministru? Predoiu sau Rafila?

Cred că numirile se fac totuși pe criterii zodiacale. „E Berbec? E perfect. Ăștia se descurcă foarte bine în administrație.” Sau poate că există un algoritm secret: dacă ai pierdut trei alegeri, ai dat-o-n bară de două ori în funcții publice și ai și un dosar DNA, dar fără condamnare, bravo, ești eligibil pentru noul guvern, marca Nicușor Dan.

Avem o listă scurtă, dar sacră. „Aprobații eterni”. Dacă vreunul dispare o perioadă, nu vă panicați – nu s-a retras, doar e „la încărcat”.

Iar noi, restul, trebuie să aplaudăm cu entuziasm această mare rotire de cadre. Să ne facem că nu vedem aceiași oameni, cu aceleași idei expirate, reciclate ca un PowerPoint cu font mare și conținut mic.

Te întrebi de ce? Simplu: pentru că, în România posturilor publice, talentul nu este o calitate, este o amenințare. Oamenii capabili dau peste cap sistemul – vin cu idei, cu inițiativă și cu intenții bune. Și cine are nevoie de așa ceva?

„Președintele care schimbă Sistemul.” – ce glumă! _Stand-up comedy_ , chiar!

Astăzi, din păcate, Sistemul schimbă președintele. Și vă întreb, cu toată ironia amară de care mai pot dispune:

Aceasta este schimbarea? Să-i schimbați între ei pe acești oameni, indiferent de doctrină, de morală sau de rezultate?

Domnul Matei? Domnul Chiriță? Domnul Petrețchi.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 5-6 iunie am participat la cea de-a treia ediție a Summitului Internațional al Orașelor și Regiunilor, desfășurat la Kiev, Ucraina, eveniment care a reunit personalități de rang înalt, precum și reprezentanți din peste 20 de țări și 22 de ambasade străine.

Summitul din acest an s-a desfășurat sub egida „Uniți pentru Pace și Securitate”, putând fi constatată existența unui interes real și în creștere al autorităților ucrainene centrale și locale de a crea platforme de dialog și colaborare la nivel regional cu parteneri din țările europene, în particular, din țări europene vecine. Numeroși parteneri ucraineni au transmis disponibilitatea lor de a crea relații de colaborare și parteneriat solide, sustenabile și pe termen lung, cu parteneri locali din România, fie prin semnarea unor acorduri-cadru de colaborare și parteneriat, fie prin semnarea unor acorduri de colaborare sectorială.

Potențialul de colaborare și parteneriat între autoritățile publice locale din județele noastre și regiunile ucrainene este uriaș, iar oportunitățile de colaborare se pot dezvolta exponențial, mai ales din perspectiva convenirii marilor programe de participare la reconstrucția postconflict a Ucrainei. Însă nișa pentru participarea administrațiilor locale din România la aceste programe se poate închide curând. Avem nevoie ca la nivelul administrațiilor publice locale din România să încurajăm exprimarea unei mentalități instituționale care să identifice și să exploateze oportunități de colaborare transfrontalieră sau internațională, pentru a nu se rata posibile beneficii directe pentru populație și economie la nivel local sau atrageri de fonduri internaționale care pot susține proiecte locale de interes major.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Alecu.

Doamna Simu. Chiar urmați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Libertatea arestată!”.

Stimați colegi, Dragi români,

Cu cât vorbim mai mult despre democrație, cu atât ea pare să se îndepărteze de noi. Cu cât invocăm mai des libertatea, cu atât suntem mai puțin liberi. În numele păcii, producem arme. În numele toleranței, interzicem opinii. Iar acum, în numele combaterii urii, suntem pe punctul de a adopta o lege care seamănă mai degrabă cu un instrument de control ideologic decât cu un act democratic.

PL-x 168/2025, care modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018, nu întărește statul de drept. Dimpotrivă. Introduce termeni vagi și interpretabili – fără nicio delimitare clară între incitare și cercetare, între ură și memorie, între propagandă și opinie.

Este un derapaj periculos de la principiile constituționale. Încălcăm prevederi fundamentale privind legalitatea incriminării, proporționalitatea sancțiunii și libertatea de exprimare, așa cum au fost consacrate de Curtea Constituțională și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dragi colegi,

Această lege nu protejează democrația, ci o subminează. Nu combate ura, ci o înlocuiește cu frica. Frica de a vorbi, de a scrie, de a cerceta, de a citi. Frica de a aminti. Citiți acum Eminescu, Eliade și alți autori, pentru că în curând, probabil, vor fi interziși!

Suntem în pragul unei forme subtile, dar reale, de totalitarism. Ne îndepărtăm de o societate liberă și ne apropiem, cu pași repezi și sub pretexte nobile, de o societate controlată și cenzurată. Cu toții știm că România nu va accepta așa ceva. Românii nu vor accepta așa ceva. În anul 2025, România nu se poate transforma într-un spațiu al autocenzurii, al stigmatizării și al controlului ideologic.

Doamna Szőke.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi este despre Galați. Galațiul, care trebuie să devină un motor de forță al reindustrializării României.

Doresc, astfel, să aduc în atenția dumneavoastră importanța orașului Galați, precum și potențialul imens al județului Galați, un pilon al economiei naționale timp de decenii. Încă de la inaugurarea combinatului siderurgic, muncitorii gălățeni au contribuit la dezvoltarea industrială a României, iar șantierul naval a devenit repede unul dintre cele mai mari și mai respectate din Europa. Istoria noastră industrială trebuie să constituie fundația pe care să ne construim viitorul.

Fluviul Dunărea ne oferă acces direct la piețe externe, iar cu facilități portuare moderne și conexiuni intercontinentale am putea deveni o verigă-cheie a economiei naționale. La malul apei se pot dezvolta terminale moderne pentru transport combinat, depozite logistice și rampe de încărcare pentru nave comerciale. Investind în infrastructura portuară, putem atrage operatori mari care să readucă traficul maritim la niveluri competitive.

Pe de altă parte, șantierul naval merită un proiect de modernizare ambițios. Reconversia vechilor hale în spații de producție pentru vase specializate și colaborări cu parteneri internaționali pot crea mii de locuri de muncă, de data aceasta, calificate. Resursele umane din zonă, generații întregi de strungari, sudori și ingineri navali, sunt o forță unică pe care nu avem voie să o risipim. Însă pentru continuitate avem nevoie de reformarea instituțiilor de învățământ tehnic care pot asigura pregătirea continuă a viitorilor angajați.

Domnul Alecu.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o întrebare grea, dar inevitabilă:

„Cine răspunde pentru Praid?”

Cine răspunde pentru lăsarea unei comori naturale, culturale și economice, Salina Praid, la voia sorții și a infiltrațiilor, până în punctul în care astăzi stăm cu toții și ne uităm neputincioși cum un întreg munte se prăbușește peste o comunitate întreagă?

Ceea ce se întâmplă la Praid, județul Harghita, nu este doar o catastrofă naturală. Este rezultatul unui lanț de complicități și neglijențe administrative care începe cu o decizie politică din 2011. Atunci, Guvernul României a încredințat custodia Rezervației „Muntele de Sare” unui ONG din Cluj, Societatea de Geografie „Cholnoky Jenő”. ONG-ul are finanțare constantă de la Guvernul Ungariei și a avut în mod legal drept de aviz asupra tuturor lucrărilor din zona protejată.

Știți ce a făcut acest ONG în 2013?

A blocat printr-un aviz negativ proiectul Salrom de deviere a pârâului Corund. Exact acel pârâu care în 2025 a distrus mina. O lucrare de prevenție a fost oprită în numele protecției mediului, dar fără alternative propuse, fără soluții. A fost acest aviz tehnic sau un aviz politic, venit de la un ONG strâns legat de interese externe?

Și mai grav este că, după acel moment, statul român nu a mai făcut nimic serios timp de mai bine de 11 ani. Nici Ministerul Mediului, nici Salrom, nici autoritățile locale nu au avut curajul să reevalueze situația. Iar azi, când Președintele Ungariei vine în vizită la Praid, iar premierul Viktor Orbán anunță că dublează donațiile cetățenilor ungari și că oferă sprijin oficial pentru salvarea regiunii, autoritatea română este absentă, tăcută și fără reacție.

Doamna Priescu? Nu vine astăzi. O tăiem de pe listă. Doamna Dascălu.

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**

Bună dimineața!

Titlul declarației mele de astăzi – „Profesorii nu sunt sclavii unui sistem incompetent!”.

Domnule președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Am ascultat cu revoltă declarațiile recente ale ministrului educației, domnul profesor universitar doctor Daniel David, care afirmă senin că profesorii trebuie să stea 8 ore, zilnic, în școală, pe motiv că, dacă sunt plătiți pentru 8 ore, trebuie să stea 8 ore. Punct. O afirmație hazardată, ruptă de realitatea din teren și de noblețea meseriei de dascăl.

Domnule ministru, profesorii nu sunt sclavii unui sistem birocratic incompetent.

A venit vremea să spunem lucrurilor pe nume: în România, profesorii muncesc mai mult decât 8 ore pe zi, dar nu în fața unui birou sau în așteptarea vreunui funcționar cu dosarul sub braț. Profesorii muncesc pregătind lecții, cursuri, corectând lucrări, consiliind copiii, comunicând cu părinții, participând la perfecționări, făcând educație în sensul adevărat al cuvântului – acolo unde statul a abandonat complet generațiile de astăzi.

În loc să faceți ordine în haosul din minister și să stopați fuga cadrelor didactice din sistem, ați ales, domnule ministru, să puneți biciul pe dascăli, ca într-o fabrică de epocă sovietică, în care omul e redus la statutul de rotiță fără drept la opinie.

România suverană, România pe care AUR o apără, înseamnă respect pentru profesorii săi, pentru cei care educă viitoarele generații de români. Nu-i mai tratați pe dascăli ca pe niște angajați de la bandă, domnule ministru! Câtă vreme școlile din țară se prăbușesc, câtă vreme copiii învață în condiții inacceptabile, iar profesorii sunt batjocoriți salarial și profesional, dumneavoastră nu aveți autoritatea morală să dictați reguli absurde și umilitoare.

Domnul Tilea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Populația județului Teleorman, o populație îmbătrânită”.

Stimați colegi,

La sfârșitul anului 2024, județul Teleorman avea o populație de 315.104 persoane, din care 155.068 bărbați și 160.036 femei, adică, procentual, bărbații reprezentau 49% și femeile 51%. În mediul rural locuiau 67,55% persoane și în mediul urban 32,45%. Referitor la grupele de vârstă, cea mai numeroasă este cea între 50 și 59 de ani, adică 50.304 persoane, iar vârstnici de peste 65 ani sunt în număr de 82.842 persoane – 26% din totalul populației județene.

Indicele de îmbătrânire – populația de peste 65 de ani la populația de la 0 la 14 ani – este de 195 de vârstnici la 100 de tineri, față de media națională de 121 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Județul Teleorman rămâne în primele trei zone cele mai îmbătrânite din România.

Structura populației județului pe etnii: 87,35% sunt români, 2,92% sunt romi, 0,01% sunt bulgari și alte etnii reprezintă 0,03%.

Referitor la structura pe religii, situația este astfel:

- ortodoxă – 97,7%;

- adventistă – 1,3%;

- penticostalii reprezintă 545 de persoane;

- baptiștii – 481de persoane.

În județ, populația activă totală este de 122.909 persoane, din care 112.559 persoane cu ocupație și 10.350 persoane în șomaj. Rata șomajului în acest județ este de 9,88%, una dintre cele mai ridicate din România.

În județul Teleorman cea mai mare parte a populației lucrează în agricultură – 67%, industria e reprezentată de 14,3%, comerțul de 8% și construcțiile de 3%.

## Domnul Pușcașu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este despre noile taxe din 2025.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

După ce ani de zile coaliția PSD-PNL-UDMR a jefuit, după bunul-plac și în complicitate chiar cu instituțiile care ar fi trebuit să aibă grijă de banii noștri, bugetul țării, acum apare cu tot felul de propuneri de redresare economică, pe care, din păcate, tot românii vor trebui să le plătească.

Astăzi, vreau să vă prezint doar câteva din propunerile care vor sărăci și mai mult cetățenii acestei țări.

Spre exemplu, s-a propus introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile mai mari de 2.500 de lei, cu un nivel al contribuției de 10%. Nu ni se spune de ce, nimeni nu ține cont că oamenii afectați de această măsură au plătit CASS 40 de ani.

Apoi, s-a propus o taxă de solidaritate aplicabilă tuturor veniturilor mai mari de 10.000 de lei. Solidaritate cu cine? Cu Guvernul condus de Ciolacu? Sau cu Guvernul Ciucă? Guverne care au făcut praf și pulbere fondurile europene și PNRR, iar acum 50 de miliarde de euro sunt în pericol de a fi pierdute.

De ce trebuie să scoatem noi bani din buzunar pentru ca politicienii să refuze banii europeni nerambursabili?!

Creșterea TVA-ului este și ea pe listă, deci un alt lanț întreg de scumpiri. Nimeni nu ne poate spune cât vom plăti la factura de energie electrică de luna viitoare.

Și, stimați colegi, v-am oferit doar câteva exemple prin care incompetența politicianistă de la noi și-a arătat rezultatele. Nu avem niciun proces deschis pentru trădare națională, marile dosare de corupție se prescriu pe bandă rulantă, alegerile prezidențiale sunt anulate la comandă și reluate până iese cine trebuie, iar noi, românii de rând, trebuie să plătim, în continuare, prețul trădării clasei politice, sacrificând viitorul copiilor noștri.

Domnul Tudor Ionescu.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sâmbătă, 7 iunie, Partidul SOS România și Asociația „Noua Dreaptă” au organizat, la București, cea de-a XX-a ediție a „Marșului normalității”, cea mai constantă manifestare publică din România, organizată în sprijinul valorilor familiei. Zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a dezavua parada homosexualilor, organizată în aceeași zi, și pentru a spune, cu această ocazie, un „nu” hotărât legalizării parteneriatelor, căsătoriilor și adopțiilor homosexuale și un „da” la fel de hotărât familiei naturale, întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Patriarhia Română a emis, de asemenea, un comunicat prin care și-a exprimat deschis dezaprobarea cu privire la organizarea la București, într-o capitală creștină, a unei parade a homosexualilor, denumită în mod batjocoritor și provocator „Bucharest Pride”, adică „Mândria Bucureștiului”, în ajunul marelui praznic împărătesc al Rusaliilor.

În aceeași zi, 24 de ambasadori acreditați la București au transmis o declarație comună de susținere a paradei homosexualilor din București, săvârșind o ingerință grosolană în afacerile interne ale României și o încălcare clară a statutului diplomatic. 24 de ambasadori, care se cred stăpânii României, au încălcat deci uzanțele diplomatice și voi face o interpelare ministrului de externe și îi voi cere să-i convoace pe cei 24 de ambasadori pentru această imixtiune grosolană în treburile interne ale statului român și activitate incompatibilă cu statutul lor diplomatic, cu încălcarea convențiilor la care România este parte, precum Convenția de la Viena sau Carta Națiunilor Unite, dar și a principiului care prevede că este interzis amestecul în treburile interne ale unui stat de către alte state ori reprezentanți ai acestora.

Mulțumesc. Doamna Petronela Cîmpianu? Domnul Nicolae-Mirel Ion? Domnul Sergiu Matei? Domnul Răzvan Chiriță?

## **Domnul Răzvan-Mirel Chiriță:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică privind „Respectarea mandatului electoral și riscurile încălcării normelor constituționale în organizarea parlamentară”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimele săptămâni, opinia publică a fost martora unui nou episod de disoluție a ordinii politice rezultate în urma votului democratic din 2024. Mai mulți deputați aleși pe listele Partidului Oamenilor Tineri au părăsit formațiunea noastră, iar surse parlamentare indică intenția acestora de a constitui un nou grup parlamentar, sub denumirea unei formațiuni politice care nu a participat la alegerile parlamentare.

Consider că este de datoria mea, ca deputat ales de cetățeni pe baza unui program politic clar asumat de Partidul Oamenilor Tineri, să atrag atenția asupra pericolului constituțional, legal și moral reprezentat de o astfel de manevră parlamentară.

Potrivit art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaților, grupurile parlamentare se constituie în termen de 10 zile de la începerea legislaturii, în raport cu rezultatele electorale. Legitimitatea unui grup parlamentar derivă exclusiv din votul

popular acordat unei formațiuni politice, nu din reconfigurări operate ulterior scrutinului, pe baze personale sau conjuncturale.

În plus, trebuie reamintit că în România avem vot pe liste, nu vot uninominal. Cetățenii au votat lista Partidului Oamenilor Tineri și proiectul nostru politic. A încerca acum fabricarea unui nou grup parlamentar, în favoarea unei entități care nu a obținut niciun vot în alegerile generale, este o formă de uzurpare a legitimității democratice și o tentativă de accesare ilegitimă de resurse publice, inclusiv subvenții de la Autoritatea Electorală Permanentă, de către un partid care nu a trecut prin testul urnelor.

Domnul Paraschiv.

„Creșterea TVA pentru accesul la evenimente sportive e o rușine națională”

Stimate domnule președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi,

La Cotroceni, de mai bine de o săptămână, într-un bolnăvicios conclav contraproductiv pentru români, partidele sistemului negociază strâmb. Ce anume? Cum să evite pierderea ciolanului, prin asuprirea și mai acută a cetățeanului.

Concret, în loc să reducă drastic toate cheltuielile pricinuite de posturi inutile, servicii de fațadă și instituții cu zero utilitate, se discută nici mai mult și nici mai puțin decât creșterea TVA. Asta, pe lângă alte nenorociri ce se pregătesc pe capul românilor – accize, creșterea impozitului pe dividende, două cote de impozit pe venit și câte altele. Toate sub jugul și oblăduirea FMI, care nu are vreodată de ce să se implice în deciziile naționale. Se pune la cale sărăcirea românilor.

În calitate de președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, de fost sportiv de performanță care și-a construit toată cariera ulterioară spre buna administrare și dezvoltare a sportului românesc, nu pot să nu observ cum, în lista creșterilor de taxe negociate la Cotroceni, așa cum a ieșit ea „pe surse” în spațiul public, regăsim inclusiv creșterea TVA, de la 9% la 19%, pentru accesul la evenimente sportive. Într-o vreme în care atât de puține bucurii mai au românii, tocmai pe una dintre cele mai ieftine să le-o retezi, asta e strigător la cer! Încă o dată, se dovedește clar: ne vor bolnavi, însingurați, fără identitate, generații cu capul plecat, pe care să le mistuie pentru interese străine de neamul românesc. De ce să scoți românii de pe stadioane și din sălile de sport, de ce să le iei copiilor și tinerilor accesul la valorile sportului, să descurajezi, astfel, practicarea lui pentru sănătate și o viață curată?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu mulțumesc.

Acestea fiind spuse, nemaiavând colegi care să susțină declarațiile...

Numele?

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui**

**:**

Silviu Gurlui.

Păi, v-am mai strigat! Vă rog.

cauzat de dezechilibre hidraulice și, nu în ultimul rând, de o platformă de monitorizare inteligentă, conectată în timp real, care să avertizeze în legătură cu orice pericol structural.

Toate aceste soluții tehnologice există, dar România nu are aceste echipamente, pentru că nu a investit în cercetare, n-a contribuit la acestea. Ne-au trebuit doar câteva decenii, de altfel, de ignoranță politică, pentru a ajunge să cerem acum experți din afară.

Da, ajutorul lor este binevenit și trebuie salutat, dar faptul că România nu mai este capabilă să gestioneze singură o astfel de catastrofă e o palmă dureroasă dată cercetării românești, dată specialiștilor, care au fost alungați, marginalizați, subfinanțați.

În aceste condiții aduci un expert străin, când vrei să colaborezi, nu atunci când nu mai ai încredere în țara ta, incapabilă să înțeleagă și să rezolve problemele proprii. Această capacitate nu ține de specialiști, ci de lipsa cronică de finanțare, de haosul instituțional.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.

Mulțumesc. Declar ședința închisă.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

„Salina Praid, între catastrofă și renaștere” Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi aduc în fața Parlamentului României o situație gravă, simbolică și rușinoasă în același timp: starea catastrofală a Salinei Praid.

Una dintre cele mai valoroase resurse naturale și economice ale României, ajunsă în pragul colapsului, inundată, nesupravegheată corespunzător, amenințată de prăbușiri, această salină reflectă cu exactitate modul în care statul român a ales să își trateze patrimoniul strategic: cu indiferență, cu lentoare, cu lipsă de viziune.

Salina Praid nu este o simplă cavitate subterană; este, fără exagerare, una dintre cele mai importante saline din Europa, ca potențial economic, turistic și simbolic.

Estimările prudente arată un aport potențial de peste 1.000.000.000 de euro, dacă ne raportăm la exploatarea durabilă, la generare de venituri directe și indirecte, la valoarea în imagine națională și internațională.

Și ceea ce se întâmplă acum acolo este o situație-limită care necesită o intervenție de urgență, dar intervenție nu în orb, nu cu improvizații, ci cu o infrastructură de diagnosticare și reconstrucție reală, adaptată specificului subteran, salin și structural al zonei.

România are nevoie urgent, în această operațiune, de: echipamente de scanare subacvatică care să permită cartografierea internă a salinei chiar și în ape cu salinitate extremă; vehicule subacvatice robotice, controlate de la suprafață, capabile să pătrundă în galeriile inundate și să ofere imagini clare, măsurători de stabilitate, mostre de apă și de sedimente; senzori geotehnici de perete și de tavan, pentru a evalua riscul iminent de prăbușire; sisteme de extragere a apei cu control fin al presiunii interne, pentru a evita un colaps

Doamnelor și domnilor colegi,

Continuăm ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 176.

Vă reamintesc că programul de lucru cuprinde: până la ora 11:00 – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; la ora 11:30 – sesiunea de vot final, urmată de cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Că tot vorbeam de lideri de grup, întreb dacă există observații sau propuneri de modificare a ordinii de zi. Domnul Popa.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc.

Am o propunere de modificare a ordinii de zi, și anume vă rog să fiți de acord să mutăm Pl-x 170/2025

, care se află pe poziția 14, ca să devină poziția 6 pe ordinea de zi.

Aveți acord?

Nu am discutat cu toți liderii de grup. Supuneți la vot, vă rog.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/3.VII.2025

Bun.

Stimați colegi, Vă rog să vă pregătiți cartelele. Pl-x 170/2025, de pe poziția 14 pe poziția 6. Vot, vă rog. Cred că era acord.

179 de voturi pentru, două contra, două abțineri, un coleg care nu votează.

Așadar, Pl-x 170/2025 va fi pe poziția 6. Domnul Rodeanu.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea noastră este de repoziționare a PL-x 487/2024

, de pe poziția inițială, 17 pe ordinea de zi, pe poziția 8.

E vorba de un proiect care consolidează cadrul normativ pentru protecția juridică a polițiștilor.

Menționez că nu am acordul tuturor liderilor, pentru că nu am reușit să discut cu dumnealor.

Bun. Hai să facem o verificare! AUR? De acord. SOS? De acord. POT? De acord. PSD? Da. PNL? Da. Minorități? Da. USR, evident, că ei au făcut propunerea. UDMR? Da.

Așadar... Așadar, PL-x 487/2024 va fi pe poziția 8. Mai departe.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Și revin cu încă o propunere: aceea de a repoziționa de pe poziția 18, inițială, respectiv PL-x 456/2024

, acest PL-x pe poziția 9.

Este un proiect de act normativ care urmărește clarificarea instituțiilor responsabile și modul de implementare a sprijinului temporar aferent anului 2024 acordat categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea costului aferent achiziției și montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale.

Ca și în celălalt caz, nu am discutat cu toți liderii de grup pentru această modificare.

AUR? Da. SOS? Da. POT? Da. PSD? Da. Minorități? Da. PNL? Da. UDMR? _Igen_ . Așadar, PL-x 456/2024 va fi pe poziția a noua.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Și mai am eu o mențiune de făcut.

PL-x 168/2025

, care acum figurează pe poziția 8, să rămână pe poziția 10, după aceste modificări făcute de mine și de domnul Rodeanu. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Păi, pentru asta nu ne trebuie nici vot și nici acord. Întrucât ordinea de zi s-a modificat în fața proiectului de pe poziția 8, prin deducție logică, PL-x 168/2025 va fi pe poziția 10.

Rog colegele noastre drăguțe să vină să permuteze dosarele.

Chiar ați putea să le aplaudați pe colegele noastre de la stafful tehnic...

, că sunt extrem de drăguțe și n-am putea să funcționăm fără ele.

Și harnice, și muncitoare.

Nu vă emoționați acum! Nu vă emoționați! Până ne ajunge Pl-x 170...

11. Proiectul de lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci; PL-x 153/2025.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru tineret și sport, Comisia pentru administrație, vă rog, raportul comun. Haideți, domnule Paraschiv, sau... alt domn!

## Domnule președinte,

Raport comun asupra Proiectului de lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tineret și sport și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru învățământ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 și 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun de adoptare a Proiectului de lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Doamna Mirela Adomnicăi, Grupul PSD, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Deși există o multitudine de motive pentru care este necesară o asemenea propunere legislativă, aș vrea să mă opresc doar asupra a trei motive.

În primul rând, anul viitor, pe 18 iulie, se împlinesc 50 de ani de când Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial prin primirea punctajului de 10,00 la ediția jocurilor olimpice, fiind prima gimnastă care a primit un 10,00 perfect, compus din 7 note de 10,00, care a dat afișajele electronice peste cap și a stabilit un record absolut, provocând confuzie și uimire, dar mai ales o bucurie imensă.

Momentul de la Montreal a adus o schimbare a modului în care a fost percepută și gimnastica la nivel mondial, existând de atunci elemente de gimnastică care îi poartă numele în Codul de punctaj al Federației Internaționale de Gimnastică, precum „Săritura Comăneci” și „Coborârea Comăneci”.

De asemenea, anul viitor, pe data de 12 noiembrie, Nadia Comăneci împlinește 65 de ani.

Iar anul viitor, de asemenea, va fi lansat și un documentar dedicat performanței istorice de la Montreal.

În acest context, anul 2026 reprezintă o oportunitate excepțională prin care putem celebra legenda Nadiei Comăneci, iar cu această ocazie va fi desemnat Comitetul Olimpic și Sportiv Român în calitate de coordonator al activităților dedicate Nadiei Comăneci, pe durata întregului an, fiind implicate instituții publice ale administrației centrale, locale, iar Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor difuza campanii de promovare a activităților dedicate Anului Nadia Comăneci.

Doamna Iagăr Monica, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Da, eu sunt... Am început activitatea sportivă de la Nadia Comăneci.

Mă bucur că avem această inițiativă. Sunt unul dintre inițiatorii acestei legi.

Bineînțeles, talentul, munca, perseverența, ambiția sunt cele care o caracterizează pe Nadia și le promovează și le susține activ în România.

Instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci va permite o vizibilitate mai mare a domeniului sportului și creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța acestuia.

De asemenea, această inițiativă legislativă arată un angajament al statului român față de respectarea valorilor, precum și faptul că sportul face parte din identitatea națională.

Mulțumesc.

Și anul viitor vom sărbători cu cinste „Nadia Comăneci”.

Domnul Botez, vă rog.

Sunt doar sportiv amator, dar cred că și doamna Nadia Comăneci, și alți mari sportivi și-ar dori să vadă mai mulți români, mai mulți tineri că fac sport. Că sportul de performanță contează, dar sportul de masă este cel care permite să ajungem în cele din urmă să identificăm acei sportivi care ajung să facă și performanță.

De aceea, în pregătirea acestui an care vine, vă propun să deschidem curțile școlilor, pentru că avem lege în acest sens, să deschidem curțile pentru copiii și tinerii care vor să facă sport, să deschidem și să permitem accesul pe bazele sportive pe care le avem, pentru cei pasionați de sport.

Încă multe baze sportive stau cu lacătul pe ușă, doar pentru anumiți privilegiați, ca să zicem așa.

Și, desigur, în măsura în care bugetul ne va mai permite, haideți să facem baze sportive în toate municipiile, care să permită practicarea sportului de masă!

Vine anul acesta și USR va susține acest proiect de lege, însă putem și trebuie să facem mai mult cu ce avem acum și acesta este apelul meu în pregătirea acestui an foarte binevenit.

Vă mulțumesc.

Domnule Paraschiv, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:**

## Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Vă încurajez să susțineți acest proiect inițiat de marea sportivă Elisabeta Lipă, care a fost votat în unanimitate de Comisia pentru tineret și sport a Camerei Deputaților, pe care o prezidez, și care, în același timp, este susținut și de Grupul AUR.

Sunt multiple argumente incontestabile pentru care Anul Nadia Comăneci reprezintă un demers firesc, obligatoriu și cu implicații pozitive în diferite segmente ale vieții românilor.

Într-o vreme în care generațiile tinere au nevoie mai acut ca oricând de valori și exemple, când identitatea ne este zguduită, iar trecutul se dorește reinterpretat de interese străine de binele nostru, Nadia Comăneci trebuie să fie, inclusiv prin acest proiect, un piedestal pentru visurile tinerilor și copiilor români și un reper.

Mai departe, Anul Nadia Comăneci nu reprezintă doar o titulatură, ci o serie de acțiuni concrete care lucrează împreună implicit pentru repoziționarea sportului românesc ca prioritate națională.

Nu în ultimul rând, Anul Nadia Comăneci recuperează și formal blazonul neprețuit al unui ambasador formidabil pentru tot ce înseamnă românii și România în lume. În zilele acestea, când diplomația noastră devine o glumă, Nadia Comăneci e mai mult ca oricând unul dintre cele mai serioase simboluri ale reprezentării noastre.

În concluzie, personal consider că, prin conferirea unui an pentru marea sportivă Nadia Comăneci, cea care a dăruit o viață marii performanțe în sportul românesc și reprezentării României, nu facem doar o obligatorie reverență cu recunoștință, ci un an Nadia Comăneci înseamnă și un viitor al României prin sport.

Domnul Popa George-Adrian. Nu.

Doamna Simu Aurora.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt.

Pe lângă faptul că sărbătorim o mare personalitate a sportului românesc, cu toții știm că sportul aduce beneficii majore asupra sănătății fizice, dar și psihice, așa că voi susține orice proiect care ne face mai sănătoși și mai fericiți.

Și vreau să vă mai menționez încă un aspect important pentru care merită să facem aceste proiecte de lege: studiile nordice de prevenție arată că participarea în programe sportive este asociată cu o reducere a consumului de droguri ilegale. Aproximativ 80% din studii confirmă această legătură între scăderea consumului de droguri și o activitate sportivă.

De asemenea, Comisia ONU promovează activitatea sportivă ca un instrument eficient de construire a rezilienței, a abilităților sociale și a prevenției consumului de substanțe. Voi vota cu drag această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Domnul Brian. Cristian Brian.

## **Domnul Brian Cristian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu obișnuiesc să semnez, să coinițiez astfel de propuneri legislative, dar vorbim totuși despre Nadia Comăneci, probabil unul dintre cei mai buni ambasadori ai României peste hotare.

Mi-ar plăcea să cred că, dacă Nadia s-ar naște azi, ar putea să facă exact aceleași performanțe pe care le-a făcut în trecut, dar cred că i-ar fi mult mai greu. Și nu, nu mă refer la talentul, la munca, la perseverența ei, ci mai degrabă la susținerea oferită și la oportunități.

N-aș vrea acum să fac o dezbatere despre neajunsurile vechiului regim, dar dacă ne gândim doar la bazele sportive înstrăinate, pierdute sau folosite în mod abuziv din anii ’90, în

condițiile în care s-au pus prea puține în loc, putem să ajungem la niște concluzii triste. Avem talente generaționale care probabil se pierd, avem zeci de ani de politici publice proaste în domeniul sportului, iar toate acestea ne-au adus în situația în care copiii pot mai degrabă să viseze la a fi mari campioni, iar astfel de exemple, precum Nadia Comăneci, sunt mai degrabă excepții, și nu reguli susținute de statul român.

Cred că, pe lângă acest gest simbolic pe care îl face Parlamentul astăzi, mai avem nevoie de niște reforme curajoase privind sportul din România, ce țin de infrastructură, ce țin de investițiile în copii și juniori, ce țin de profesionalizarea domeniului, ce țin de legislație și mai ales de o bună gestiune a resurselor publice, și așa puține, în domeniul sportului.

Urmează să avem un nou guvern în zilele, în săptămânile următoare. Mi-aș dori tare mult ca sportul și sănătatea românilor să nu fie ignorate, să fie puse ca de fiecare dată la capitolul „și altele” – și acest lucru depinde doar de dumneavoastră, stimați colegi.

Domnul Pascalini.

## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, Partidul SOS România, bineînțeles că vom vota acest proiect de lege, fiindcă respectăm valorile naționale și, cu atât mai mult, pentru faptul că eu sunt din județul Bacău, iar Nadia Comăneci este de la noi, din Onești, băcăuancă de-a noastră, care ne-a adus onoare și ne-a făcut mândri că suntem români.

Ne-am obișnuit ca până acum să ne onorăm valorile doar când acestea trec în eternitate, dar acum avem ocazia să onorăm o personalitate care a adus României mai mult prestigiu decât au făcut toți politicienii care au guvernat până acum – dacă tot spunea colegul nostru de guvernare.

E un respect pe care noi, ca nație, îl acordăm și Partidul SOS România susține cu tărie promovarea valorilor autentice, care reprezintă repere pentru România peste tot în lume.

Destul suntem arătați cu degetul din cauza celor care comit infracțiuni peste tot, dar este necesar ca toți să ne cunoască pentru ceea ce suntem și pentru ce ne mândrim și mai ales pentru sportul de performanță.

Și încă o dată felicitări și colegilor noștri, care sunt aici, parlamentari!

Putem să ne implicăm mult mai mult în acest domeniu. Mulțumesc foarte frumos.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă la art. 1 sau 2 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final. 6. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 170/2025.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Drăgoescu, inițiatorul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am depus acest proiect de lege dintr-un motiv foarte simplu: nu are sens să-i pui pe oameni să dea același examen de două ori.

Astăzi, în România, dacă ai permis categoria A1 sau B1 și vrei să treci la A sau la B, trebuie să susții din nou proba teoretică, chiar dacă ai trecut-o și chiar dacă știi regulile.

Ce propun? Propun să eliminăm această redundanță și propun, totodată, ca cei care au deja permis obținut pentru o categorie inferioară să nu trebuiască să dea din nou proba teoretică.

Evident, proba practică rămâne, astfel încât siguranța rutieră nu va fi afectată, însă candidatul va avea de câștigat timp, bani și nervi.

Totodată, statul și autoritățile vor scăpa de mii și mii de dosare inutile.

Eu consider că este o măsură de bun-simț, o măsură de debirocratizare, o măsură ce va simplifica atât viața cetățenilor, cât și viața autorităților statului.

Vă invit și pe dumneavoastră să o susțineți. Nu pentru mine, ci pentru toți cetățenii care doresc să își extindă drepturile de conducere, însă se lovesc de această birocrație absurdă și inutilă.

Vă mulțumesc.

Menționez că ați vorbit, domnule Drăgoescu, în numele inițiatorilor, mai mulți.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnule Ciucă, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități, asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Am fost sesizați conform regulamentului și legilor în vigoare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, dar Camera Deputaților este decizională.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun prin care se propune adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În conformitate cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. Dacă de la art. 1 la 8 există obiecții? Nu.

Rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; PL-x 487/2024; procedură de urgență.

- Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Mulțumesc.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnule Neață, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, prin adresa PL-x 487/2024, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2024, prin care se modifică și se completează Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în scopul consolidării cadrului normativ pentru protecția juridică a polițiștilor. Astfel, se stabilesc conținutul juridic și limitele dreptului în virtutea căruia se decontează cheltuielile de asistență juridică, în cazul polițistului împotriva căruia se desfășoară un proces penal și/sau civil pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau care are ori a avut, într-un proces penal, calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.

De asemenea, este reglementată modalitatea de acordare a gradelor profesionale absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în funcție de vechimea în structurile MAI. Totodată, se instituie posibilitatea aplicării măsurii „atenționării”, ca măsură administrativă cu rol preventiv, se reglementează unele dispoziții cu privire la răspunderea materială a polițistului, în acord cu deciziile Curții Constituționale a României și cu nevoile instituției, precum și modalitatea și criteriile în baza cărora se realizează repartizarea absolvenților instituțiilor de învățământ ale MAI.

Mulțumesc.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii...

Mulțumesc.

...au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

Domnul Năcuță Sorin.

Stimați colegi,

Importanța adoptării acestei ordonanțe de urgență derivă din necesitatea protejării acestei categorii profesionale, în condițiile în care în exercitarea profesiei de polițist apar o serie de îndatoriri și riscuri deosebite.

Proiectul vizează, printre altele, gestionarea eficientă a resurselor umane din structurile Ministerului Afacerilor Interne, adaptarea cadrului normativ la nevoile polițiștilor și îmbunătățirea protecției juridice a acestora.

Avantajele acestui act normativ au un impact direct asupra activității polițiștilor, îmbunătățind atât condițiile de muncă, cât și eficiența operațională.

Având în vedere că, prin acest proiect de lege, polițiștii vor putea să-și desfășoare activitatea într-un cadru mai sigur și mai organizat, ceea ce se va reflecta direct în calitatea serviciilor oferite populației, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Doamna Iagăr?

## **Doamna Monica Iagăr:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Da, AUR va vota pentru această lege, bineînțeles. Este o lege care este binevenită pentru polițiștii din cadrul

Ministerului de Interne, pentru protecția lor. Știm foarte bine că n-au protecție în faptele de ultraj. Bineînțeles că se instituie măsura atenționării, care este o măsură administrativă cu rol preventiv, o măsură care nu exista.

Ce voiam eu să vă aduc în atenție – și pentru că avem și Ministerul de Interne aici: aș vrea ca la înscrierile la Academia de Poliție și polițiștii să facă proba medicală înaintea probei sportive. Pentru că, în momentul de față, ei aleargă, execută proba sportivă, fac și proba scrisă, după care fac evaluarea medicală. Iar în evaluarea medicală internă sunt anumite caracteristici care îi dau la o parte.

Mulțumesc.

Domnul Coarnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că voi vota această inițiativă legislativă, dintr-un simplu motiv.

Am propus acest lucru încă din 2007-2008, pentru că polițistul este un subiect de drept calificat și, de cele mai multe ori, ați văzut, într-un conflict, este lovit, este vătămat corporal. Se numește infracțiunea de ultraj.

În condițiile în care era vorba de infracțiunea în legătură cu serviciul, polițistul parte vătămată a infracțiunii de ultraj era abandonat de statul român, trebuia singur să-și plătească apărarea și să se prezinte în fața instanțelor de judecată, lucru care avea un efect negativ asupra profesiei de polițist.

Mă bucur că, după 18-20 de ani, s-a ajuns la concluzia pe care noi, sindicatele, am implementat-o încă din anii 2000.

Sigur că, în momentul în care am văzut că statul a abandonat această profesie de polițist și l-a lăsat singur în fața furtunilor juridice, noi, sindicatele, apăram membrii de sindicat prin avocați specializați.

Da, voi vota această inițiativă și sigur că am văzut la Academia de Poliție, așa cum doamna Iagăr spunea, ați schimbat regulile. De ce?

Dacă un candidat care a luat nota 10 veniți și-l respingeți la medical sau la testarea psihologică...

Logica firească a lucrului este ca acele testări eliminatorii să fie date înaintea probelor scrise. Și aici avem trei testări eliminatorii. E vorba de examenul psihologic, medical și sportiv, după care intrau la scris.

Acum, ca să eliminați copiii buni, ați răsturnat situația și puneți examenul medical, testarea psihologică și sportul la final. Un copil cu nota 10 îl respingeți la sport sau la psihologic. Nu e corect și de aceea avem de cele mai multe ori eșecuri în Poliție.

Mulțumesc.

Suntem în procedură de urgență: un singur vorbitor pe

grup.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 456/2024; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii, vă rog, raportul comun.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2024, prin care se urmărește clarificarea instituțiilor responsabile, precum și a modului de implementare a sprijinului temporar aferent anului 2024, acordat categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea costului aferent achiziției și montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale cu energie termică, în imobile de tip condominiu, racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Doamna Moș Patricia-Simina-Arina, Grupul PNL. Pe scurt, doamnă Arina Moș.

Mulțumesc frumos.

Stimate domnule președinte, Dragi colegi,

Situațiile de criză, într-adevăr, pun serios la încercare mecanismele statului de a le gestiona și de a proteja persoanele vulnerabile.

În ultimii ani am avut parte de crize suprapuse care ne-au afectat, dar am încercat să găsim cele mai bune soluții pentru a ajuta oamenii. S-au alocat fonduri pentru a plăti facturile la energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguș, cărbune, păcură, peleți, brichete, combustibili lichizi sau solizi și orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuințelor.

Totodată, a existat și sprijin cu energia termică în imobile racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că a fost și este o măsură bună, prin care am sprijinit populația.

Avem datoria să susținem inițiativele prin care oferim suport real consumatorilor vulnerabili. Trebuie să susținem oamenii, prin investiții și alte măsuri de stimulare, să aibă acces la energie ieftină și accesibilă.

Mulțumesc.

Doamna Sandu Viorica, Grupul PSD.

Într-o perioadă cu facturi tot mai greu de suportat, cei mai vulnerabili dintre noi nu trebuie lăsați în urmă.

Proiectul despre care vorbim astăzi oferă un sprijin real pentru ca zeci de mii de români să poată face față costurilor crescute la energie. Este mai mult decât o compensare; este o măsură de echitate socială și demnitate umană.

Partidul Social Democrat rămâne alături de românii din categoriile defavorizate, ca parte a angajamentului nostru ferm pentru o Românie solidară.

Doamna Mitrea Dumitrina.

Domnule Tanasă, vă reamintesc că e procedură de urgență.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Și Partidul AUR va vota această propunere legislativă, pentru că este una normală și trebuie votată.

Însă le-am auzit pe colegele mele vorbind despre demnitate umană, despre sprijin, despre ajutor.

Demnitate umană, sprijin și ajutor din banii cui? Din banii poporului, din bugetul statului. Despre asta vorbim. Când vorbim de sprijin, ajutor și demnitate umană nu trebuie să ne raportăm tot la buzunarul românilor și așa mai departe.

Când vom reuși să ducem la îndeplinire și să facem investițiile necesare, să nu uităm de cele 60 de milioane de euro care s-au pierdut pentru Termocentrala de la Iernut.

Continuați să ascundeți acest lucru. Termocentrala de la Iernut trebuia să fie pusă în funcțiune pe 1 decembrie 2024. Și uitați că deja s-a făcut o prelungire, s-au mai dat bănuți acelei instituții și tot nu s-a întâmplat nimic. Termocentrala continuă să fie închisă și noi vorbim astăzi în continuare de plafonări pentru români, în continuare de ajutor, în continuare de sprijin, când noi nu suntem în stare. Adică voi, nu noi! Voi, cei care aveți guvernarea și conduceți statul român și apăsați pe butoanele a tot ceea ce înseamnă bugetul statului. Voi nu sunteți în stare ca măcar Termocentrala de la Iernut să o puneți în funcțiune! Mințiți Comisia Europeană că ați scos din funcțiune mii de megawați de energie și nu ați pus nimic în loc. Nimic! Sau foarte puțin.

Așa că vă rog să încetați cu tot ceea ce considerați voi că dați, voi, voi, cei care guvernați România! Dar este normal să dați, pentru că dați din bugetul statului. Dați voi ajutor și sprijin românilor?! Nu, acest sprijin și-l iau românii din bugetul lor!

Doamna Vedinaș.

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Evident că, date fiind efectele acestui act normativ, nu putem decât toți să îl susținem.

Problema este de ce s-a ajuns aici?!

Problema este că guvernăm această țară umilind o categorie din cetățenii săi, pe care îi transformăm în persoane vulnerabile, dar vorbim, cum a observat și colega mea, despre demnitatea umană. Demnitatea umană și dreptul la demnitate, cum este el calificat în legislația europeană, va fi respectat atunci când nu vom mai avea persoane vulnerabile, atunci când statul va duce o politică de prețuri, ca să nu mai aducă lumea în această situație, atunci când vor dispărea „băieții șmecheri” din energie, atunci când vor dispărea „suveicile” în importuri și exporturi, despre care nu vorbește nimeni.

Deci, dragi colegi, haideți, de data asta, să-i ajutăm! Dar, pe viitor, să încercăm să eliminăm cauzele care determină o asemenea situație.

Vă mulțumesc.

Domnul Coarnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am implementat atâtea scheme încât trăim din rău în mai rău.

Pe zi ce trece puterea de cumpărare scade, nivelul de trai scade.

Soluția nu e asta.

Eu o să votez, pentru că astea sunt doar artificii ca să mințim poporul cu televizorul.

Soluțiile sunt simple. Mixați energia. Mixați Hidroelectrica cu Termo, mixați Nuclearelectrica cu Co și o să ne rezulte un preț de 60 de bani pe kilowatt-oră la consumatorul final.

Uitați-vă cine câștigă din această logică și o să aveți răspuns la toate întrebările.

Deschideți Termo Iernut, deschideți Termo Chișcani. Acolo avem putere instalată de aproape 1.000 de megawați.

Păi, noi exportăm ziua ieftin și importăm seara scump. De ce? Pentru că n-avem capacitatea să stocăm și nici n-ai cum să stochezi energia eoliană și cea din zona de fotovoltaice.

Dar avem la îndemână două termocentrale, pe care, cu intenție, nu le puneți în funcțiune. Și vorbim de Iernut și de Chișcani.

Domnul ministru Burduja are alte interese acolo decât interesele românilor.

Am aplicat scheme și în agricultură – 80% sunt în faliment.

Aplicăm scheme în energie – o să ajungem să nu avem bani de utilități.

Țineți cu România! Mixați energia. Ajungem la un preț final de 60 de bani pe kilowatt-oră, un preț corect pentru România.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Domnul Rodeanu?

N-aveți cartela? Domnul Miruță, fără cartelă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că este momentul ca în această sală de plen și în sala de la Palatul Victoria să vorbim foarte asumat și răspicat despre cărbune.

România nu este în situația în care să prefere energia verde, nu pentru că n-o iubim, ci pentru că nu este suficientă.

Discuția despre energie verde este una valabilă; trebuie susținută, trebuie să crească volumul acestei energii, dar nu alegem între energie verde și cărbune. Alegem între a importa energie sau a lăsa, în continuare, termocentralele pe bază de cărbune să funcționeze.

Energia devine mai ieftină atunci când este mai multă. Și în momentul de față acel „mai mult” poate să vină la buton doar din termocentralele pe bază de cărbune.

## Mulțumesc.

Proiectul rămâne la votul final, întrucât a fost procedură de urgență și au vorbit reprezentanții tuturor grupurilor.

10. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură; PL-x 168/2025. Dau cuvântul inițiatorului, domnul Silviu Vexler.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Într-o societate democratică care respectă și garantează drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor săi, prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură nu sunt doar acte de justiție socială. Ele sunt, în primul rând, măsuri esențiale pentru asigurarea stabilității și coeziunii naționale.

Riscul radicalizării individuale, prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spațiul public și de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război și crime împotriva umanității impun o atenție mult mai mare și măsuri concrete.

Am inițiat acest proiect legislativ pentru a corecta și a adapta legislația națională la noile realități și pentru a ajusta modul de implementare, pentru a preveni ca răul pe care extremismul îl aduce să se întindă în întreaga societate, pentru a preveni ca o serie de criminali să fie transformați în eroi. Nu criminalii trebuie să fie modele naționale.

De altfel, reamintesc un lucru simplu. Mișcarea legionară a fost o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă și antisemită, caracterizată de atrocități și fapte inumane, de inițierea unor persecuții etnice și dezlănțuirea unor acte inimaginabile de violență.

Cu toate tentativele de a le conferi o aură de eroi naționali, Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți reprezentanți de seamă ai mișcării legionare rămân ceea ce au fost – criminali, nu martiri, și, cu siguranță, nu salvatori. Doar criminali.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul.

## **Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a da citire raportului, o să fac o referire la o eroare materială, de tehnică legislativă.

În titlul legii, așa cum știm, și conform avizului Consiliului Legislativ, trebuie făcută referire și la actul normativ sau actele normative care trebuie modificate. Din eroare, nu s-a făcut referire la Ordonanța de urgență nr. 31, motiv pentru care voi citi corect, îndreptând această eroare, titlul acestui act normativ: „Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului”.

Comisia a fost sesizată, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Suntem Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii a trimis observații și a avizat acest proiect.

## Senatul a adoptat.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut această inițiativă legislativă și au decis, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu titlul pe care l-am menționat mai devreme, cu corectura erorii materiale, cu amendamente admise și amendamente respinse, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Nu avem.

Așadar, începem cu domnul Tudor Ionescu, SOS.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Un proiect de lege liberticid, copiat rudimentar după alte proiecte liberticide din Occident, pe care le cunoaștem atât de bine, un proiect care nu răspunde niciunei realități din societatea românească, nu răspunde niciunei nevoi, nu răspunde niciunei așteptări. Nu există în România un curent antisemit și dacă spun acest lucru cred că sunteți cu toții de acord cu mine. Nu există în România o organizație antisemită. Acest proiect de lege nu face altceva decât să încerce să genereze o reacție adversă.

Motiv pentru care noi, Grupul deputaților SOS România, vom vota contra acestui proiect de lege și vă invităm și pe dumneavoastră să faceți la fel.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Gavrilă Anamaria, Grupul POT.

Stimați colegi, vă rog!

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Acesta este tipul de lege care desparte o societate.

Atunci când faci legi care scot la suprafață și întăresc cuvinte precum „extremism”, „izolaționism”, „legionar”, termeni care, dacă ai întreba omul obișnuit de pe stradă, nu știe să spun exact ce sunt, ce nu sunt, și atunci venim cu legi care, obiectiv nu, ci subiectiv, determină cineva că altcineva este legionar sau antisemit sau mai știu eu ce.

Și cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi? Unde este nevoia, în societatea noastră, să trimiți pe cineva la închisoare pentru că s-a exprimat?

Ce fel de societate suntem noi, când numești cel puțin 5,3 milioane de români „extremiști”? Și continui...

continui și nu te lași!

Când jumătate din țară îți spune că nevoia este pentru coeziune socială, este pentru colaborare, este pentru a uni țara, ce faci tu? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la pușcărie pentru că s-au exprimat liber în public.

Să vă fie rușine!

Acesta nu este nici măcar un moment... Și legile trebuie făcute pentru necesitatea și nevoia oamenilor, nu pentru niște satisfăcuți sau nesatisfăcuți social.

Mulțumim.

Da.

O să continuăm cu o doamnă.

Doamna Gorghiu, Grupul PNL, vă rog.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Stimați colegi,

Dați-mi voie să încep prin a-l felicita pe domnul deputat Vexler pentru inițiativă.

E o inițiativă legislativă, dar, în același timp, este și un apel la responsabilitate democratică. Și asta nu se exprimă țipând de la microfon.

E o lege care are rolul de a ne proteja împotriva pericolului extremist, de a asigura orice cetățean român, indiferent de etnie și de religie, că are dreptul să trăiască în siguranță în țara asta, că are dreptul la demnitate, că integritatea sa fizică și psihică este protejată.

Iar această lege este raportată la realitatea de astăzi, pentru că prevede corelări, prevede îmbunătățiri de text, incriminarea unor fapte online, creșterea unor limite de pedeapsă și așa mai departe.

Rețelele sociale, să nu uităm, și platformele digitale sunt astăzi un instrument de conectare între oameni, dar, în același timp, pot fi, așa cum am văzut foarte bine în ultima vreme, și canale de propagare pentru ideologii extremiste. Apar constant în acest mediu mesaje extremiste, mesaje de ură, mesaje antisemite, mesaje împotriva unor minorități. Sunt fenomene de radicalizare online pe care n-avem voie să le mai ignorăm.

Vorbim despre un proiect care, printre altele, și o spun foarte pe scurt, definește clar noțiunile de: „materiale fasciste”, de „materiale legionare”, „rasiste”, „xenofobe”, prin includerea imaginilor, a materialelor audio-video, a mesajelor text, a conținutului audio-video. Altfel, dacă nu făcea această modificare deputatul inițiator, legislația ar fi rămas ineficientă în fața noilor forme de propagandă extremistă.

Domnul Silviu Vexler.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Înainte de a începe remarca pe care voiam să o fac, am o curiozitate care mă macină de mult timp.

Pentru o colegă care a vorbit mai înainte, când fugea de presă prin Parlament și se ascundea prin birouri...

## **Doamna Anamaria Gavrilă**

**:**

Stai la subiect! Stai la subiect!

## **Domnul Silviu Vexler:**

...era tot o admirație pentru...

**Doamna Anamaria Gavrilă**

**:**

Ai argumente?

## **Domnul Silviu Vexler:**

...libertatea de exprimare?

**Doamna Anamaria Gavrilă**

**:**

Deci fără declarații politice!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai o secundă! Doamnă...

Doamnă deputat, când v-ați îndreptat spre microfon, mi-am rugat colegii mei și ai dumneavoastră să facă liniște; vă rog, respectați momentul! Și vă aflați în Parlament.

Dacă i-am oprit pe ei, vă opresc și pe dumneavoastră.

Vă rog, domnule Vexler.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Mulțumesc. Domnule președinte,

Pentru că ieri unele fantome ale trecutului m-au acuzat...

că sunt, din nou, „trădător de țară”, „o rușine pentru evreii buni”, „un criminal care omoară copiii și susține o țară criminală”, alături de alte invective, și pentru că vreau să nu existe neclarități, condamn și disprețuiesc orice formă de violență, indiferent de modul în care este exprimată, indiferent de context, indiferent dacă este îndreptată împotriva unor entități sau împotriva persoanei mele.

Disprețuiesc chiar și violența îndreptată împotriva celor pe care eu îi disprețuiesc pentru ura pe care încearcă să o răspândească în jur.

Sunt mândru de modul în care România luptă să corecteze greșelile trecutului.

Sunt mândru de modul în care Statul Israel, singura democrație din Orientul Mijlociu și cel mai apropiat aliat al României în regiune, face orice este posibil și imposibil pentru a-și apăra cetățenii și libertatea din întreaga lume.

În ceea ce mă privește, voi continua să fac tot ceea ce pot pentru a sprijini ambele țări, ambele popoare și pentru a dezvolta această relație unică, exact așa cum evreii din

România au procedat în permanență de-a lungul istoriei, arătând loialitate absolută pentru România. Au făcut acest lucru chiar și atunci când nu au fost doriți, chiar și atunci când conducerea temporară a țării a încercat să-i distrugă. Același lucru este valabil și pentru toate celelalte minorități naționale. Nicio amenințare, chiar și cele cu execuția sau acuzații de înaltă trădare, nicio presiune nu va schimba...

Domnul Manole.

## **Domnul Petre-Florin Manole:**

În afară de faptul că, evident, susțin acest proiect, am vrut să iau cuvântul pentru că s-a vorbit despre libertate de exprimare și cred că s-a vorbit despre libertate de exprimare în necunoștință de cauză. Pentru că avem o Convenție pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care are un articol 10, cu două subcapitole. În primul evident că este consacrată libertatea de exprimare și este recunoscută valoarea exercitării acestui drept, dar există și punctul 2 și cred că merită, pentru aceia care se exprimă despre libertatea de exprimare, să treacă cu propriile lecturi și pe la punctul 2, pentru că acolo se spune că exercitarea acestor libertăți comportă îndatoriri și responsabilități.

Iar extremismul de dreapta, stimați colegi, înseamnă uneori încălcarea responsabilităților și respectării integrității fizice, a dreptului la viață, a dreptului la siguranță a unor compatrioți, pe niște criterii ilegitime, uneori pe criterii etnice.

Așadar, da, atunci când exprimarea conține amenințări, conține discriminare etnică, rasială și așa mai departe, exprimarea aceea este ilegitimă și nu este o formă de libertate, ci este o amenințare, este ceva ilegal, este ceva ce trebuie combătut.

Mulțumesc.

Domnul Dimitriu, Grupul USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Ieri am asistat, în Comisia juridică, la un eveniment foarte trist, din perspectiva modului în care o parte dintre colegii noștri s-au exprimat. Am avut de-a face cu ieșiri legionare, incitări la ură, direct în Comisia juridică.

Este imposibil să înțelegi cum aveți capacitatea aceasta de a spune că aveți nevoie de libertate la exprimare; vreți să vă exprimați, dar, de fiecare dată când cineva este în dezacord cu domniile-voastre, domniile-voastre încep să se exprime în cel mai suburban mod posibil.

În ceea ce privește acest proiect de lege, vă spun cu sinceritate că el este o exprimare a libertății. Este o exprimare a libertății mele față de incitarea dumneavoastră la ură. Eu trebuie să am libertatea să nu fiu de acord cu așa ceva. Eu trebuie să am libertatea să îmi protejez familia...

și copiii de invective...

și de ura pe care o propagați dumneavoastră.

Pentru că teoria generală a dreptului, oricât nu v-ar conveni domniilor-voastre, spune în felul următor: dreptul tău încetează atunci când intră peste dreptul meu.

Eu nu vreau ca dreptul meu la normalitate...

să fie afectat de ura pe care o propagați.

Și să știți că, atunci când vine vorba despre legionarism, este vorba despre criminali, este vorba despre oameni care au făcut asasinate, oameni care au făcut genocid...

și lucrul acesta este normal să nu fie uitat.

Nu este normal ca dumneavoastră, sub cupola protejării „românismului”, să fiți cei mai antiromâni cu putință. În momentul în care nu ne dați voie să doborâm dronele rusești, sunteți antiromâni.

În momentul în care propagați ura, sunteți antiromâni. Deci noi trebuie să fim protejați de voi, cei de la AUR, SOS și POT.

Domnul Csoma Botond, Grupul UDMR.

## **Domnul Csoma Botond:**

Doamnelor și domnilor,

Noi, cei de la UDMR, credem că nu putem construi o solidaritate socială sau o coeziune socială dacă pornim de la ură.

Noi niciodată n-am susținut că 5,3 milioane de cetățeni din această țară ar fi extremiști. Noi am susținut...

Noi am susținut că anumite partide, care au încercat să manipuleze opinia publică, am susținut că aceste partide sunt extremiste, dar nicidecum n-am folosit acest adjectiv în privința acelor milioane de cetățeni care, unii dintre ei, din păcate, au fost manipulați de către dumneavoastră.

Suntem de acord cu acest proiect de lege, aduce anumite clarități foarte necesare și cred că conferă autorităților din România instrumentele necesare pentru a lupta împotriva antisemitismului și a urii rasiale.

Nu putem să avem o societate democratică dacă vrem să clădim totul numai pe ură, pe ură rasială, pe ură etnică și pe antisemitism.

De asemenea, am credința și speranța că autoritățile, Poliția și Procuratura vor aplica aceste prevederi legale, pentru că, fără a fi aplicate, aceste prevederi legale nu au nicio valoare.

Doamnelor și domnilor, stimați parlamentari, UDMR va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă, vă rog, Grupul AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Constat cu titlu preliminar că absolut toți colegii, de la toate partidele, când ați ieșit să argumentați acest proiect, întotdeauna v-ați uitat...

către această parte de sală, ca o confirmare a faptului că acest proiect de lege n-are nimic de-a face cu antisemitismul, ci este doar o bâtă pe care doriți să o folosiți împotriva celor care nu aplaudă...

care nu aplaudă...

care nu aplaudă...

PSD, PNL, USR și UDMR.

Cu titlu preliminar, domnule Vexler, cu tot respectul, cum am spus și ieri, există pe teritoriul național al României cultul criminalului de război Wass Albert, condamnat de Tribunalul Poporului în ’46, găsit vinovat de moartea unor români și evrei.

Niciodată – eu personal am fost, vorba aia, prin instanțele de judecată, în România, încercând să combat cultul criminalului de război Wass Albert, vinovat de moartea unor români și evrei. Niciodată – ați tăcut complice și continuați să tăceți complice.

La fel de complice ați tăcut și în cazul cultului scriitorului antisemit și fascist Nyirő József, care beneficiază pe teritoriul național al României de un cult al personalității absolut abject. Nyirő József beneficiază de denumiri de instituții, de grădinițe, de școli, sub oblăduirea colegilor de la UDMR, care îl ridică în slăvi.

Găsiți pe blogul meu personal toate dovezile de care aveți nevoie – să protestați, nu, să aplicați o lege. Nimeni absolut niciodată n-a fost tras la răspundere în România pentru că se face cultul criminalului de război Wass Albert și al scriitorului fascist și antisemit Nyirő József. Asta cu titlu preliminar.

Mi-aș fi dorit, domnule deputat și dragi colegi, mi-aș fi dorit să găsesc, în expunerea de motive, motivele pentru care facem noi acest proiect de lege – o cazuistică, dosare, procese; nu se regăsesc. Pentru că ce faceți, ce încercați să faceți este să ne protejați de ceva care s-a întâmplat acum 85, 90, 100 de ani.

Evident, folosiți această chestiune pe post de bâtă, că, repet, v-ați uitat întotdeauna...

acolo.

Fără doar și poate, există în Codul penal suficiente prevederi legale ca să apărați și să protejați instigarea la ură și la discriminare.

Doamnă Anamaria Gavrilă, vă reinvit la microfon. A doua luare de cuvânt din partea POT. Că este aceeași persoană, asta e. Vă rog.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Știam eu că lucrurile bune le învățați repede.

Nu am auzit, încă o dată, de la acest microfon, să vorbim despre: alegerile s-au terminat, hai să vedem cum unim țara!

Nu am auzit – de fapt, am venit să vă rugăm să vorbim despre coeziune socială, să vorbim despre ce avem de făcut de acum încolo.

Ce face domnul de la USR? Ce face domnul de la PSD? Ce face doamna de la PNL? Exact aceleași cuvinte lipsite de conținut: „extremiști”, „legionari”, bla-bla-bla, bla-bla.

Spuneți-mi și mie – nu aveți nici măcar posibilitatea de a ne da definiția, pentru că nici voi nu o știți; nici voi nu o știți!

Și astăzi, în loc să veniți și să spunem ce avem noi toți de făcut mai departe, pentru că vine FMI-ul, o să fim downgradați la „junk”, avem treabă de făcut, cu ce vă ocupați voi? Cu ce vă ocupați? Cum să-i facem pe ceilalți mai extremiști.

Bravo!

Ăștia sunteți voi? Asta vreți? Ăsta este viitorul?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu că n-am fi depășit cu mult timpul, dar eu nu mă grăbesc nicăieri.

Domnul Făget, Grupul SOS. Al doilea, cred.

Da. Vă rog.

## **Domnul Mădălin-Laurențiu Făget:**

Mulțumesc, domnule președinte. Problema mea este cu totul diferită. Și de ce spun diferită? Pentru că acum două săptămâni, în acest plen, s-au votat 10 acte normative, din care toate 10 erau ordonanțe de urgență. De ce? Pentru că săptămâna trecută, din opt acte normative votate, șase au fost ordonanțe de urgență.

Și, atunci, mă întreb – ce facem noi aici? Pentru că vedem că ne grăbim, avem la sertar PL-x-uri vechi de cinci, șase sau mai mulți ani și ne-am trezit că avem o urgență cu acest nou PL-x din 2025 și, cum spunea și colegul meu mai devreme, nu am văzut în expunerea de motive dacă aceste fapte au escaladat, dacă această ordonanță a condamnat pe cineva.

Eu am căutat pe portalul acesta al justiției și nu am găsit niciun condamnat și, atunci, mă întreb – de ce este nevoie de o mărire a pedepsei dacă nu avem fapte?

De asemenea, mi se par niște lucruri neclare. Ce înseamnă „sistem informatic”?

Bineînțeles că am intrat în Codul penal și am citit ce înseamnă „sistem informatic”, unde nu se face nicio referire la Facebook sau mai știu eu ce alte social media unde se promovează astfel de lucruri.

Ar trebui totuși reglementat mai exact ceea ce dorim noi în online.

De asemenea, am mai văzut o situație în care se face referire la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor. Conducere la ce nivel? La nivel național? La nivel județean? La nivel regional, cum era organizată țara la acel moment?

Deci concluzia mea este că ar trebui să ne axăm pe legile care..., exact cum spunea și colega, cele economice, pentru că aici avem problema cea mare.

Domnul Allen Coliban, Grupul USR.

## **Domnul Allen Coliban:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

E incredibil ce se întâmplă. Parcă am fi în Caragiale. O vedem pe doamna Gavrilă care ne cere definiții, în condițiile în care dumneaei nu știa ce înseamnă „sorosist”, o ștampilă pe care a aplicat-o de atâtea ori, „sădindură”.

Îi vedem pe domnii de la SOS

...

SOS!

## **Domnul Allen Coliban:**

...care spun – nu există antisemitism în România.

Nu există antisemitism în România? Voi ați fost dați afară din sală într-un moment care trebuia să celebreze relațiile diplomatice dintre România și Statul Israel. Ați fost dați afară din sală pentru că ați venit la microfon să vorbiți despre alogeni și să puneți imaginile unor condamnați pentru crime.

AUR, voi profanați morminte; așa v-ați făcut platforma politică și veniți să spuneți că în România nu avem nevoie de astfel de legi.

Ba da, avem nevoie.

Știți care e speranța? Că mulți dintre dumneavoastră ați fost PSD-iști, ați fost pe la alte partide, sunteți traseiști, v-ați descoperit tot delirul ăsta extremist doar acum, la bătrânețe,

ca să ajungeți în Parlament cu el, nu este ceva ce să vă caracterizeze și aveți o șansă să vă reveniți.

Iar cei 5,3 milioane de români nu sunt nici antisemiți, nici extremiști. Sunt oameni care-și iubesc țara, pe care i-ați mințit, ați sădit ură și ura asta împotriva dumneavoastră o să se întoarcă.

România are un viitor dacă rămâne în familia europeană...

și își cultivă toleranță, democrație și toate valorile acestea care nu au legătură cu ceea ce promovați dumneavoastră, nu au legătură cu ura.

Despre asta este vorba.

De aceea avem nevoie de o astfel de lege.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Mirel-Nicolae, nu mai puteți vorbi. S-a vorbit deja din partea grupului, de două ori.

## **Domnul Nicolae-Mirel Ion**

**:**

Pe procedură, domnule președinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Lăsați-mă cu procedura acum!

## **Domnul Nicolae-Mirel Ion**

**:**

La sfârșit, nu?

Doi. Domnul Neamțu, Grupul AUR.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

Dumneavoastră vreți o Europă creștină sau dumneavoastră vreți o Europă liberală?

Nu-mi este foarte clar. Noi sigur vrem Europa creștină. Dar ignorați faptul că în România, la această oră, avem un cult al foștilor bolșevici, pe care inclusiv orașul numit Cluj-Napoca îl găzduiește. În Piața Unirii din Cluj avem Clubul sau Restaurantul „Ernesto Che Guevara”. Avem zeci de tineri care poartă tricoul acestui fost criminal, care vă reamintesc că a executat în Cuba peste 300 de fermieri care s-au opus colectivizării.

Discursul urii este și un discurs al stângii.

Unde sunteți, domnule Vexler? Unde sunteți?

Este și un discurs al stângii radicale și nu v-am auzit vorbind deloc despre asta.

În România am avut un regim stalinist care, din păcate, a convertit intelectuali de soi. Și nu voi vorbi despre Sadoveanu, dar vă amintesc că Mihai Beniuc a fost un comunist și purtăm – din păcate, în anumite localități, există numele acestui fost scriitor.

Petru Groza – vă spune ceva? A fost reprezentantul României staliniste. Avem străzi cu numele lui Petru Groza.

Henri Barbusse – a fost omul lui Troțki și al lui Lenin.

De ce nu vă împotriviți acestor forme de extremism de stânga, dumneavoastră, care ziceți că sunteți în favoarea libertății?

Așa că avem, ca întotdeauna, doamnelor și domnilor, o dublă măsură: avem, din păcate, un dispreț față de memoria națională și avem o formă de reductivism absolut abject care ne sugerează că Mircea Eliade sau că, de ce nu? chiar Mihai Eminescu, care s-a născut acum 175 de ani, erau împreună doar niște antisemiți. Eu nu pot să accept această formă de barbarie culturală la care ne invitați dumneavoastră, cei care vorbiți în numele Europei liberale.

A fi liberal cu adevărat înseamnă să iubești libertatea. Doamne-ajută!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Chiar dacă era o licență retorică, fac eu o corectură – Grupul SOS.

Domnule Coarnă, va trebui să mai așteptați. Domnule Câciu, vă rog.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Și îl felicit pe colegul nostru, Silviu Vexler, pentru acest proiect.

Toată lumea se duce în zona asta de antisemitism, dar asistăm și astăzi în sală la un discurs radical – de ambele părți, hai să ne înțelegem!

La instigare la ură am asistat în campania electorală.

Eu sunt convins că toți v-ați născut după ’90. Niciunul n-aveți bunici care au fost omorâți de fasciști; niciunul n-aveți străbunici sau case la țară care au fost terminate și au fost, să zic așa, rechiziționate de legionari.

Sunt convins că toți sunteți niște sfinți.

Pe de altă parte...

Da, și când au venit comuniștii și v-au naționalizat caii, boii, carele și chiloții – mă scuzați că zic așa –, și aia este o situație care nu trebuie să se mai întâmple în România.

Și nu vreau să mă uit la voi, că iar o să ziceți că am ceva cu voi.

Dar, doamnă Gavrilă, de ce „fugem” de această lege? Domnilor, de ce „fugem” de la a fi normali?

De ce vrem să lăsăm sau tolerăm instigarea la ură?

V-ar conveni să aveți copiii și familiile alergate pe stradă în campaniile electorale?

Stimată doamnă!

## **Domnul Adrian Câciu:**

Vi se pare normal să tolerăm acest lucru?

Ce face această lege, de fapt?

Nu tolerează radicalismul, nu tolerează anarhia, nu tolerează fascismul.

Care este problema cu această lege?

De ce ne deranjează normalitatea? De ce ne deranjează, dacă suntem o țară civilizată, o societate modernă?

Cumva ne e teamă pentru că suntem așa cum scrie acolo? Mulțumesc.

Domnule Coarnă, va trebui să mai așteptați. Al doilea vorbitor de la PNL, Bogdan Ionel-Ovidiu.

## **Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:**

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Observ aici, în sală, o dezbatere foarte aprinsă pe acest proiect de lege și e bine să existe dezbatere, pentru că asta înseamnă, de fapt, libertatea de exprimare.

Libertatea de exprimare însă nu este un drept absolut. Este un drept fundamental, nu un drept absolut. Adică are și el, și acest drept, libertățile, dar și limitările lui.

Să fim foarte clari în ceea ce spunem – nu putem să promovăm ura și dezbinarea, nu putem să promovăm de aici, din Parlamentul României, sau oriunde, în țară, în străinătate, în societate, nu putem să promovăm absolut orice, oricând și cum vrem. Asta înseamnă, până la urmă, să ne și respectăm unii pe ceilalți.

De aceea, acest proiect vine să clarifice câteva aspecte esențiale pentru societatea românească.

Și, mai mult decât atât, cred că trebuie să mai învățăm puțină istorie, pentru că istoria ne poate învăța un lucru absolut esențial, și anume să nu repetăm greșelile care au fost făcute de anumite grupuri de interese sau indivizi, în trecutul nostru, al României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bun.

Stimați colegi,

Vă rog să vă păstrați orice alte luări de cuvânt pentru explicarea votului; am depășit cu 27 de minute programul aprobat.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vă propun sistarea dezbaterilor la acest proiect. Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot, vă rog.

161 de voturi pentru, 80 contra, două abțineri, 2 colegi care nu votează.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

De la art. 1 la 21? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne revedem în 20 de minute, la sesiunea de vot final.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să vă ocupați locurile, cei care încă mai sunteți pe holuri să veniți în sală, colegii din online să fie pregătiți cu tabletele, domnul secretar să mă însoțească.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele și tabletele. Vom face un vot de verificare a cvorumului. Vot, vă rog.

280 prezenți. Avem cvorum. Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări 1. Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca „Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial”; PL-x 477/2020.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, unu contra, 19 abțineri, 4 colegi care nu votează.

Adoptat.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr....

Doamna Cîrligeanu, explicarea votului?

## **Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

AUR a votat pentru adoptare, dar trebuie să ne aducem aminte că generațiile respective au luptat și s-au sacrificat pentru o națiune unită și pentru Basarabia.

Astăzi, din păcate, avem printre noi, în Parlamentul României, deputați care consideră că pe cele două maluri ale Prutului sunt două popoare diferite.

Țin să-i contrazic și vreau să vă aduc aminte că, de-a lungul istoriei, am avut deportați pentru că nu s-au dezis de faptul că sunt români. De-a lungul istoriei, am avut deportați pentru că nu s-au dezis de limba română. Am avut deportați pentru că au citit Eminescu și l-au citit pe Blaga.

Nu trebuie, prin acțiunile unora, să reducem la inutil sacrificiul lor.

Dacă este nevoie să vorbesc cu accent și cu regionalisme pentru a vă demonstra că suntem aceeași națiune, o voi face. Basarabia e România!

- Vă mulțumesc.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 512/2024.

Vot, vă rog.

303 voturi pentru, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Domnul Ciunt? Explicarea votului.

Am votat pentru, împreună cu colegii mei din Grupul PSD, pentru că acest proiect de lege este absolut necesar, întrucât se corelează cu reglementările europene și prorogă o serie de termene maximale aferente măsurilor necesare, pentru a ne asigura de închiderea programelor 2014-2020 și continuarea implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene în perioada de programare 2021-2027.

Prin adoptarea acestor măsuri s-a instituit, de fapt, cadrul legal care a permis valorificarea flexibilității acordate de către Comisia Europeană statelor membre de a utiliza noile termene stabilite, astfel încât să poată fi realizate în mod efectiv și eficient toate etapele și procesele necesare închiderii programelor operaționale 2014-2020.

Mulțumesc.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2023 pentru modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 30/2024. Vot, vă rog.

- 303 voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Doamna Dascălu, explicarea votului.

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**

AUR a votat acest proiect de lege având convingerea că educația în limba română este una dintre cele mai importante forme de păstrare a identității naționale și de întărire a legăturilor dintre românii de pretutindeni.

România are datoria morală și constituțională de a sprijini românii de pretutindeni, inclusiv pe copiii și tinerii care doresc să studieze în țara noastră.

AUR susține consolidarea cadrului legislativ pentru ca statul român să poată controla și mai riguros riscurile de imigrație ilegală sau de amenințare la adresa securității naționale, fără însă a îngrădi accesul legitim al tinerilor români din diaspora la educația în țara-mamă.

Este obligația noastră, a tuturor, ca stat național, suveran și unitar, să încurajăm și să sprijinim păstrarea limbii, culturii și conștiinței naționale a românilor de peste hotare, oferindu-le oportunitatea de a învăța, de a trăi și a se dezvolta aici, acasă, în România.

România nu uită de fiii săi.

Mulțumesc.

Doamna Albu Dumitrița.

## Mulțumesc.

Susțin acest proiect, pentru că este normal ca România să rămână un loc unde educația este accesibilă pentru toți cei care aleg să studieze aici. Este un semn de respect față de școală și față de elevi, indiferent de unde vin.

Cred că trebuie să încurajăm tinerii să învețe în România, să se formeze aici și să contribuie la ceea ce construim împreună.

Acest proiect clarifică o situație necesară și sprijină parcursul educațional al elevilor străini care aleg școlile din țara noastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil; PL-x 52/2025. Vot, vă rog.

Cu 227 de voturi pentru, 83 de abțineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Dar haideți să-i dăm cuvântul primei înscrise, doamna Anamaria Gavrilă!

- Vă rog.

Șșș....

Grădinița! Grădinița!

## Exact!

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

POT este primul partid din România care și-a depus candidaturile la parlamentare în format electronic.

Suntem un partid care nu doar vorbește de digitalizare, ci face digitalizare.

Așadar, noi susținem...

## Stimați colegi,

Vă rog să vă uitați către microfon – vorbește o doamnă.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Așadar, POT susține digitalizarea instituțiilor publice și recomandăm noului guvern să înceapă cu digitalizarea ANAF-ului. Este una dintre instituțiile-monstru care se pare că nu poate fi atinsă de nimeni.

Dacă vreți cu adevărat să facem curat în țară, dacă vreți cu adevărat să facem ceva semnificativ, trebuie să începem cu digitalizarea ANAF-ului.

Mulțumesc mult.

Domnul Miruță.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

România are nevoie de digitalizare. Dar digitalizarea are nevoie mai mult de oameni buni decât de legi. Nu sunt multe legi care-i lipsesc României să fie digitalizată, însă sunt vreo șase instituții care răspund de digitalizare și care nu vorbesc între ele. Și, în multe dintre aceste instituții, pe statul de plată sunt specialiști, însă în fața calculatorului sunt niște oameni care n-au legătură cu specialitatea.

Dacă în aceste zile toată lumea vorbește despre cum să aducem mai mulți bani la Guvern ca să reducem din deficit, să știți că, dacă România ar ajunge doar la media Uniunii Europene în zona de digitalizare, am avea 3% din PIB suplimentar doar din creșterea competitivității agenților economici. Și am mai avea încă 3% suplimentar din trasabilitatea evaziunii fiscale. Asta înseamnă de două ori bugetul sistemului național de educație.

Așadar, treaba asta cu digitalizarea, dacă vrem cu adevărat s-o avem, ar trebui să fie ridicată la nivel de prioritate națională.

Doamna Vedinaș, Grupul SOS.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Acest proiect de lege aprobă o ordonanță de urgență, ordonanță care pretinde că transpune în practică niște acte europene, un regulament din 2014, niște directive din 2016-2018.

Ne întrebăm retoric, firește, ce a făcut Guvernul între 2018 și 2024, de ce n-a reglementat pe calea procedurii parlamentare obișnuite, pentru ca să vină și, pe nerăsuflate, să ne bage pe gât, din nou, o ordonanță de urgență.

Digitalizarea este clar că este o necesitate, dar nu se poate face în hopuri.

Recunoaștem cu toții că avem nevoie de ea, dar o reglementăm de o materie deficitară, care face ca autoritățile care se ocupă de digitalizare să fie nefuncționale, să nu aibă specialiști. Și s-a mai discutat acest lucru.

În opinia noastră, ar fi necesară o legislație integratoare, care să vizeze nu numai obiectivele României în domeniu, ci și arhitectura instituțională a autorităților publice, cu relațiile dintre acestea, pentru ca digitalizarea să devină nu o experiență eșuată în foarte multe domenii, ci o realitate de care avem cu toții nevoie.

Vă mulțumesc.

5. Proiectul de lege privind instituirea anului 2026 ca „Anul

Nadia Comăneci”; PL-x 153/2025.

Vot, vă rog.

307 voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Doamna Lipă Elisabeta, explicarea votului.

## **Doamna Elisabeta Lipă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Sunt foarte fericită și mă simt de parcă am câștigat cea mai strălucitoare medalie la competiția supremă.

Și vreau să vă mulțumesc din suflet pentru că astăzi, prin votul dumneavoastră, ați onorat unul dintre cele mai mari simboluri ale sportului românesc, Nadia Comăneci.

În numele meu, în numele Nadiei Comăneci – pentru că este atentă, ne urmărește –, în numele sportului românesc, vă mulțumesc. Mulțumesc colegilor noștri senatori, mulțumesc membrilor CES, pentru că au votat, în unanimitate, pentru prima dată, un asemenea proiect. Vă mulțumesc că ați susținut această inițiativă legislativă și astăzi sportul se bucură că, în 2026, vom concura toți sub egida numelui Nadiei Comăneci. Și nu ne vom opri aici, pentru că Nadia înseamnă și viitor, Nadia înseamnă și prezent.

Copiii noștri au nevoie de modele și sper, pentru că astăzi am demonstrat că atunci când vrei, când există consens și mai ales când există spirit de echipă, iată că, într-un timp record, putem aproba o inițiativă frumoasă.

Vă mulțumesc din suflet. Vă doresc sănătate și numai bine.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Doar o întrebare tehnică pentru doamna Andra Constantinescu, de la Grupul SOS. Sigur vă merge consola?

Nu.

Domnul Mugur Mihăescu.

## **Domnul Mugur Mihăescu:**

## Stimați colegi,

E normal că am votat pentru ceea ce reprezintă una dintre singularitățile României. Și spun singularitate pentru că o compar cu exact conceptul de singularitate din fizică, acolo unde legile omenescului dispar, legile pe care noi le cunoaștem dispar.

Doar că, dacă aceste singularități ar trăi în ziua de astăzi și ar fi nevoite să se antreneze în ziua de astăzi, mă gândesc că ar fi niște ONG-uri care ar sări să bage antrenorii în pușcărie, pentru că sunt abuzați, pentru că eu cred că Nadia Comăneci nu a avut o copilărie pe care noi o definim normală.

Nu știu dacă copiii din ziua de astăzi, care fac antrenamente pentru a ajunge în Olimp, în Olimpul acesta nelumesc, nu cumva ar fi duși la un control psihologic, pentru că au fost abuzați de niște metode barbare, medievale.

Avem nevoie de asemenea singularități. Avem nevoie nu să le explicăm, ci să le promovăm.

Și, așa cum doamna Elisabeta Lipă vă mulțumește – și cred că toți românii vă mulțumesc – pentru că am dat României un an al singularității Nadia Comăneci, aș dori ca în fiecare an de acum înainte să avem noi, în țară, destule singularități pe care să le punem și să le celebrăm ca un model pentru ceea ce înseamnă România.

Dragii mei, aștept cu nerăbdare și un an Ilie Năstase, și un an Gheorghe Hagi, și un an Ana Aslan, și celelalte singularități care n-au avut probabil copilărie, ci au avut doar valoare, iar noi, neofiții, ne mândrim cu ele acum, pe bună dreptate.

Vă mulțumesc.

Domnul Gigel Știrbu, PNL.

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă spun, de la bun început, că nu sunt un specialist în domeniul sportului, dar am un fiu care, de la 5 ani de zile, face tenis de performanță. Ca mine sunt zeci de familii, mii de familii, în România, care fac eforturi supraomenești pentru a duce la bun sfârșit visul copilului lor.

În ultimii 35 de ani, dragii mei – iar ăsta poate fi un semnal de alarmă pe care aș vrea să-l trag aici, mai ales că înaintea mea a vorbit o doamnă care a făcut performanță și care a și condus sportul românesc într-o anumită perioadă... Trag un semnal de alarmă că sportul românesc, în acest moment, nu este o prioritate pentru toți cei care au condus România în ultimii 35 de ani.

Nu ajunge să facem o lege pentru cineva care a făcut performanță. Nu ajunge să facem o lege pentru un om. Trebuie să facem o lege pentru generații întregi. Trebuie să facem legi pentru fiecare domeniu în parte. Se pare că legile trebuie făcute aici, pentru ca guvernanții să țină cont de ele. Nu mai trebuie să lăsăm la latitudinea unui ministru, nu mai trebuie să lăsăm la latitudinea unui partid domenii întregi de activitate care pot să ridice România. Sunt sute, poate mii, zeci de mii de familii care își iau banii de la gură pentru a împlini visele copiilor lor, indiferent de domeniile în care activează acești copii.

Ați văzut cu toții că, atunci când Simona Halep a avut prima ei mare performanță la Roland Garros, mai-marii țării s-au îngrămădit la aeroport să o primească și să facă fotografiile de rigoare. Niciunul dintre acei demnitari nu a știut care au fost eforturile familiilor acestor copii.

Mulțumesc. Domnul Silviu Feodor? Vă rog.

Doamnă Mitrea, să știți că a vorbit domnul Mugur Mihăescu.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale a votat această lege și vreau să vă aduc aminte că etimologia numelui Nadia este „nădejde”, „speranță”. Nadia Comăneci a fost o speranță a României, a adus glorie țării, a fost un ambasador și rămâne un ambasador, alături de alți sportivi, cum este Ivan Patzaichin, Gheorghe Hagi sau Simona Halep.

Iată că are România potențial sportiv și România trebuie să investească în tot ce înseamnă copii, tineret, baze sportive și toate aceste lucruri pot să aducă României nu numai renume, ci și profit, astfel încât marile competiții – mondiale, europene – să se desfășoare în România. Și România va fi un renume pe plan mondial, iar pentru noi această personalitate, Nadia Comăneci, este o mândrie națională.

Vă mulțumesc frumos.

Și, fiind vară, vă propun să vizitați Muzeul „Ivan Patzaichin”, de la Mila 23.

- Vă mulțumesc frumos.

- Multă sănătate Nadiei!

Doamna Vedinaș, Grupul SOS.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Eu o să vă provoc la un experiment pentru care sper să nu fiu sancționată de către șefa mea de partid, în sensul că o să subscriu propunerii pe care a făcut-o aici domnul deputat Știrbu și pe care o discutasem înainte cu colegii mei – și pot să depună mărturie –, aceea că nu este suficient să sărbătorim niște oameni, fie ei și simboluri. Disciplinele sportive, care includ mult mai multe valori, pentru ca să putem cu adevărat să le ajutăm și România să redevină o țară nobilă, prin personalitățile ei sportive, vă propun să reflectați pe viitor, cei care faceți aceste inițiative, să sărbătorim disciplinele, sporturile, tenisul, sporturile nautice – avem aici un simbol, pe doamna Lipă – gimnastica, pentru că în felul acesta determinăm Guvernul să-și schimbe atitudinea de pasivitate și România să fie din nou așezată, așa cum a fost cândva, între marile state, din punctul de vedere al performanței sportive.

Sper din tot sufletul să reflectați la această propunere și vă mulțumesc.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 170/2025.

Vot, vă rog.

284 de voturi pentru, 6 contra, 15 abțineri. Adoptată.

Explicarea votului, doamna Silvia Mihalcea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru.

Mă număr printre semnatarii acestui proiect și vreau să vă mulțumesc pentru votul de astăzi. S-a simplificat, astfel, procedura de obținere a permisului auto, prin eliminarea sălii, așa cum îi spunem, examenul teoretic, întrucât acesta a fost susținut deja.

Totodată, este vorba despre o reducere a timpului de obținere a permisului auto și de o reducere a cheltuielilor solicitantului. Bineînțeles, toate acestea, fără a fi afectată siguranța rutieră.

Vă mulțumesc.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 456/2024.

Vot, vă rog.

Cu 309 voturi pentru, o abținere, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da, domnule președinte, am votat, susținem, este nevoie ca persoanele vulnerabile să fie sprijinite.

În egală măsură, este nevoie să fim onești cu românii și să le spunem că România este o țară care are un bazin hidrografic, poate unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, și că, într-o anumită perioadă din istoria noastră, părinții și bunicii noștri au construit unități de producție a energiei electrice, și că nu există niciun fel de justificare, economică, financiară sau de altă natură, pentru care românii trebuie să plătească câteodată cel mai scump curent din Uniunea Europeană.

Ba da, există o singură explicație: doar dacă voi, cei de la PSD, PNL, USR, UDMR, țineți în mod intenționat prețul ridicat, ca să vărsați bani în conturile „băieților deștepți” din energie electrică.

Altfel, având în vedere, repet, rețeaua hidrografică și unitățile de producție de energie electrică, practic, în România curentul ar trebui să fie gratuit sau aproape gratuit. Pentru că toate acele companii private pe care le-ați lăsat să pătrundă pe piața din România... Pentru că în Franța ce să vezi? Producția și distribuția sunt controlate de companii de stat sau private franceze. În România ni se spune că trebuie să fie capitalism, cu economie liberă de piață, să vină străinii să ne controleze producția și distribuția de curent electric.

Și, da, asta este strategia, democrația și asta este ce guvernați, ce construiți de 35 de ani în România, voi, cei de la PSD, PNL, USR, UDMR: îi țineți pe români în sărăcie, îi țineți cu salarii mizere și cu pensii mizere, ca după aceea să veniți să spuneți că îi salvați, pe cupoane, pe compensări, veniți să-i salvați, în loc să le oferiți românilor demnitate. Asta vă spunem să le oferiți românilor: demnitate, salarii decente, pensii decente și să nu-i mai mințiți. Atâta tot.

Doamna Enachi Raisa.

## **Doamna Raisa Enachi:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Chiar nu-mi doream să ies la explicarea votului; îmi doream la dezbateri, doar că, fiind un proiect de urgență, a fost intervenția unui coleg de-al meu.

Însă vreau să precizez încă o dată că cei care au ieșit la tribună, la acest microfon, și vociferează și ne spun și ne povestesc cât de bine și cu câtă reținere și cu câtă durere și cu cât of votează totuși acest proiect de lege, însă vreau să le aduc la cunoștință că probabil au uitat că sunt membri în aceste comisii de fond și au avut toată oportunitatea, toată posibilitatea să depună amendamente.

Iar dacă declarați de la microfon pentru ca să dați bine în circumscripție, în teritoriu, este greșit.

Și sper ca românii să asculte, să analizeze, nu doar să declarați foarte bine și să dați bine la TV!

Atât doar.

Vă mulțumesc.

Domnul Miruță.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

Știu că celor de la AUR nu le place adevărul, dar îmi place să li-l spun.

Domnule Tanasă, în timp ce USR are un proiect de lege care interzice închiderea termocentralelor pe bază de cărbune, și dumneavoastră, și domnul Simion vorbiți despre energie, dar nu aveți în Parlament nicio inițiativă legislativă, de 5 ani de zile, nici în avantajul minerilor, nici al energeticienilor, nici al sistemului energetic național.

Vorbiți de ceva pentru care nu aveți nicio propunere.

Acum, domnule Coarnă, dacă v-aș spune că îi dau cuvântul domnului Câciu, ați spune că e ceva... Dar vă rog, haideți!

Domnul Coarnă.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

## Mulțumesc.

Dacă era domnul Câciu, regulamentar așa ar fi trebuit să fie, n-am o problemă, eu mă supun regulamentului; la fel și dumneavoastră, de altfel.

Când vorbim despre energie, haideți să privim doi vectori fundamentali – 1989 și 2025. Aveam o producție de 25.000 de megawați-oră în 1989; astăzi avem 5.300 de megawațioră, din care vreo 4.000 sunt utilizați de consumul casnic.

Înțelegeți cum a fost distrusă economia din România, la ce nivel am ajuns noi astăzi, acum? Facem scheme ca să ascundem sărăcia. Faceți scheme în agricultură, iar ei sunt în faliment; facem scheme în energie, iar oamenii nu mai au bani de facturi.

V-am venit cu soluții corecte, pertinente. Repet, mixați energia și ajungem la 0,68 de bani kilowattul. Dumneavoastră îl duceți la 3 lei, la 4 lei. Mergeți pe lanț, de la producător, distribuție, furnizor, să vedeți cine câștigă – OMV Petrom. Cine plătește? Noi plătim. Plătim noi, consumator final, persoană fizică, și mediul economic, care este închis. Avem 1.000 de megawați în mediul economic, de la 20.000 de megawați-oră în ’89-’90 la 1.000 de megawați – mediu economic.

Asta ați făcut timp de 35 de ani. Restul sunt discuții, scheme, scheme, scheme ca să distrugem România. La fel ca și în penal – acum facem o schemă în penal, ca să arestăm dreptul la opinie.

Mulțumesc mult.

Domnul Câciu.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Vedeți dumneavoastră, când mai multe părți au foarte multe idei bune, dar nu vedem aplicabilitate deloc, până la urmă, menirea unor oameni de stat este aceea de a proteja poporul până când mințile luminate, și din Parlament, și din guverne, și de unde vreți dumneavoastră, în afară de a spune în cuvinte frumoase cum vom avea noi energie ieftină, cum vom avea producție, dar n-am făcut nimic să o avem, până când s-or întâmpla lucrurile astea, oamenii trebuie să trăiască, să fie protejați.

De aceea am votat acest proiect de lege.

De aceea este și explicarea votului, cu recomandarea că, dacă tot aveți atâtea idei bune și o să avem milioane și milioane de megawați, haideți, domnilor, și faceți megawații ăștia și după aia criticați, dacă facem noi scheme! Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Capitolul II. Legi organice. Adoptări

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2019 pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României; PL-x 429/2019.

Vot, vă rog.

Le reamintesc tuturor colegilor care cred că simpla pomenire a numelui reprezintă automat acordarea unui drept la replică – se înșală.

Vă mulțumesc.

Am rugămintea la distinșii colegi de la AUR să se hotărască cine dintre cei doi va explica votul.

Cu 265 de voturi pentru, 35 de abțineri, adoptat.

Vă rog, domnule Dan Tanasă, explicarea votului.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Domnule președinte,

Numele meu și al președintelui AUR au fost utilizate, da, într-un context negativ și este evident, conform regulamentului, că sunteți obligat nu doar de regulament, ci și de eleganță, domnule președinte, să ne dați un drept la replică.

Adevărul e că, știu, unii au memoria scurtă, dar eu îmi amintesc că în 2022 un domn de la USR a sunat la 112 să se închidă o carieră, domnule.

Deci un domn de la USR a sunat la Poliție, la 112, ca să se închidă... să reclame să se închidă o carieră; și s-a închis o carieră.

## Evident...

Berceanu.

Evident, nu pot să nu mă uit, ferească Dumnezeu, și să-mi fac cruce, să mă uit la cei de la USR care ies aici... Păi, voi sunteți autorii PNRR, prin care v-ați angajat, cu Ghinea. Voi

sunteți cei care ați născut PNRR, prin care v-ați angajat să închideți minele de cărbuni.

În timp ce mine de cărbuni se deschid în...

în Polonia...

și în Germania...

în Polonia...

în Polonia și în Germania se deschid mine de cărbuni pentru producție de energie electrică ieftină, voi, cei de la USR, sunteți autorii PNRR-ului.

Voi știți că, în timp ce aici discutați, voi, cei de la USR, neomarxismul vostru abject, discutați de Green Deal, voi știți că în Asia s-au deschis 1.000 de mine de cărbune? 1.000 de mine de cărbune. În timp ce aici, în Europa, ne terorizați cu neomarxismul vostru.

De fiecare dată când mă uit la voi, cei de la USR, înțeleg conceptul acela de „criminali cu gulere albe”.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Acuma, vă dau dreptate, domnule Tanasă, nu am argumente să vă contrazic când vorbiți despre eleganța mea. Mulțumesc.

Cât despre dreptul la replică, să știți că nu aveți dreptate și putem discuta despre regulament oricând doriți dumneavoastră.

Domnul Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

După cum v-am rugat și în Comisia juridică, stimate domn Tanasă, ar fi fost interesant să ne demonstrați că nu sunteți extremist, să ne demonstrați că puteți să discutați civilizat...

în baza unor argumente normale și de bun-simț...

, fără să iasă veninul...

prin toți porii...

Stimați colegi!

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

...pe care îi aveți dumneavoastră în corpurile dumneavoastră.

Ar fi fost interesant să... chiar explicați votul și să lăsați ura deoparte. Și iată că dumneavoastră, prin această luare de poziție, reargumentați nevoia de a avea legea, pe care am votat-o deja, împotriva urii. Dumneavoastră emanați ură...

cu fiecare respirație pe care o faceți...

și încercați să denaturați absolut orice este de bun-simț, orice este normal.

Mulțumesc...

Este normal într-o...

...domnule Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Este normal într-o democrație...

să nu...

și să permiți oricui să-și spună punctul de vedere.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Rog liderii de grup să vină până sus, la pupitru la mine, vă rog. ## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu**

**:**

## Poftim?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Continuați.

Rog liderii de grup să vină până la mine.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu**

**:**

Nu mai continui dacă vin liderii de grup.

Ne înțelegem foarte bine, nu vă îngrijorați!

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; PL-x 487/2024.

Vot, vă rog.

288 de voturi pentru, 14 obțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului; PL-x 168/2025.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 99 contra, două abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna Anamaria Gavrilă.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Este foarte trist că într-o eră în care alte țări vorbesc despre crypto, despre cum să trimiți sateliți în spațiu, despre cum să construiești o rachetă care să aterizeze întreagă înapoi pe Pământ, este trist că noi încă mai vorbim despre legionarism și nu aveți alte subiecte decât ăsta. Sunteți învechiți, sunteți demult în urma timpului și a perioadei în care ne aflăm.

Încercați să acoperiți gaura mare de la buget, încercați să acoperiți discuțiile eșuate despre guvernare, încercați să acoperiți multe lucruri și multe dureri care vin asupra cetățenilor cu astfel de legi.

Cum faceți asta? Încercând să băgați la închisoare oameni care, cu libera exprimare, v-au adus pe voi la procentele tot mai joase pe care le vedeți în sondaje.

Mulțumesc mult.

Domnul Coarnă Dumitru.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

## Mulțumesc.

Eu întotdeauna m-am ținut de cuvânt. Și dumneavoastră, de această dată. Eu am votat contra acestei inițiative legislative. Ia uitați-vă ce simplu: ați venit, ați distrus, ați plecat!

Asta este, dacă vreți ceea ce vreți dumneavoastră de la România. Nu poți vota o lege – 10 ani cu executare pentru un delict la opinie.

Dar de ce nu 25 de ani cu executare? De ce nu detenție pe viață?

Bine că au scos din Codul penal pedeapsa cu moartea, că cine știe ce se întâmpla!

Această inițiativă legislativă mărește, dacă vreți, conflictul din societate.

Luați criminalitatea legală și o să vedeți că nu avem o persoană condamnată în ultimii 30 de ani pentru această infracțiune. Nu există o persoană condamnată de o instanță din România pentru această infracțiune. De ce trebuia să faceți dumneavoastră această reglementare?

Această lege, domnule Câciu – că vă întrebați la un moment dat ce se întâmplă cu noi –, o să interzică cărți, de exemplu; această lege o să-l interzică pe Eminescu, pe Iorga, pe Goga. O să vă treziți sau o să ne trezim cu o poză a lui Eminescu pe Facebook – 10 ani cu executare!

Ca să înțelegeți de ce am votat contra.

Am votat pentru democrație, am votat pentru dreptul la opinie și am votat împotriva dictaturii și a reinstaurării cenzurii.

Dumneavoastră ați venit, ați votat, ați distrus, ați plecat. Mulțumesc.

Domnul Mugur Mihăescu.

## **Domnul Mugur Mihăescu:**

Dragi colegi și stimate scaune goale, Vă mulțumim.

Că noi așa „fugem” de dezbatere, „fugem” acasă – tot vă place să confundați acest pupitru cu ce înseamnă emisiunea „iUmor”.

Eu știu că aș fi votat și eu această lege dacă alături de legionarism și antisemitism ar fi fost inclus și neomarxismul. Pentru că până acum neomarxismul a dus la o încercare de asasinat asupra președintelui Donald Trump, asupra premierului Fico, asupra lui Michael Uribe sau, cum îl cheamă, Miguel Uribe, din Columbia.

Eu știu că neomarxismul este cel care duce la ora actuală politica de ură de-a lungul lumii. Și dacă vedeți ce se întâmplă, ce s-a întâmplat în Portland sau, actualmente, ce se întâmplă în Los Angeles, înțelegeți cine sunt principalii promotori ai urii și ai nenorocirilor pe acest pământ.

Și, da, poate atunci aș fi votat această lege.

Dar cea mai bună luptă pentru libertatea de expresie este mai multă libertate de expresie.

Dumneavoastră ați fugit din sală, scaunelor goale, dar restul lumii stă și aude, vede și gândește. Și va veni un moment când va trebui să răspundeți pentru cine incită la ură, pentru cine incită la violență, extremism și izolaționism.

Și, da, v-aș propune un amendament prin includerea în această lege, dacă tot ați adoptat-o, a conceptului de neomarxism, alături de conceptul de legionarism.

Vă mulțumesc din suflet.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Ion Nicolae-Mirel, Grupul SOS. Nu.

Mulțumesc. Declar ședința închisă.

Îmi pare foarte rău, din partea deputaților neafiliați a vorbit domnul Coarnă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**

Stimați colegi,

Acum, îmi pare rău că sunt..., așa, suntem o cantitate neglijabilă, nu prea suntem remarcați de către președintele Camerei.

Dar, trecând peste statutul pamfletar, SOS a votat împotriva acestei legi, din mai multe puncte de vedere.

O lege, indiferent care este ea, trebuie interpretată în litera și în spiritul acesteia.

În litera legii, are nenumărate greșeli, are niște pedepse exagerate, are niște termeni care nu concretizează spre ce se dorește a se incrimina.

A ieșit colegul de la USR și a spus: „Partidul SOS

este antisemit”, în condițiile în care domnia-sa nu înțelege termenul de „semit”. Pentru că – pentru cultura lui generală – „semiți” se referă la un grup de popoare din Orientul Mijlociu și nordul Africii, cu aceleași caracteristici rasiale; în concret – evreii și arabii.

Or... Dar la dânsul nu ne putem aștepta la mare lucru, din moment ce spune „Partidul SOS

România”.Dacă el în 6 luni n-a învățat cum se pronunță numele unui partid parlamentar, n-avem ce să discutăm.

Însă, revenind la lege, numai în art. 6 sunt niște condamnări de la unu la 5 ani numai pentru punerea în discuție a problemelor care se referă la comunitatea evreiască.

Și întreaga lege nu este nici antișovină, nici contra xenofobiei; este doar împotriva organizațiilor care, într-un fel sau altul, de-a lungul istoriei au avut conflicte cu comunitatea evreiască.

Fără îndoială, România este prietenă cu Statul Israel, fără îndoială, este bine să avem aceste relații de prietenie, dar prietenia presupune și respect reciproc. Eu n-am văzut în Parlamentul israelian o lege care să condamne antiromânismul. Și, atâta timp cât nu există respect reciproc decât de o parte, ăla nu e respect, nu e prietenie – este slugărnicie.

Mulțumesc.

Mă refeream la domnul Pîclișan, ca al doilea vorbitor de la deputații neafiliați, nu la reprezentantul SOS.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Mergem la Biroul permanent.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12:42._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652793]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 79/3.VII.2025 conține 32 de pagini.**

Prețul: 176 lei