Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 iunie 2025
Camera Deputaților · MO 87/2025 · 2025-06-25
· Declarații politice · adoptat
207 de discursuri
## Bună dimineața!
Declar deschisă ședința de astăzi, 25 iunie.
Cunoașteți regulile legate de declarațiile politice, și anume că se prezintă în scris sau verbal; n-au voie să depășească 3 minute; dacă depășiți 3 minute, timpul se oprește automat; există un algoritm în baza căruia grupurile parlamentare susțin declarațiile politice.
Începem cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu.
Vă rog.
## **Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi deputați,
Educația reprezintă fundamentul unei societăți echitabile, prospere și pregătite pentru provocările viitorului. Programul de guvernare 2025-2028 propune măsuri clare și asumate pentru ca această viziune să devină realitate: de la extinderea orarului școlar până la ora 17:00 la redimensionarea sistemului de burse și investiții consistente în infrastructura educațională.
Salut deschiderea Ministerului Educației și Cercetării față de transformările structurale necesare și faptul că România își propune ca până în anul 2030 să atingă o alocare bugetară de 15% din bugetul general pentru educație. Este un semnal clar de voință politică și strategică, dar, în egală măsură, o responsabilitate majoră.
Din perspectiva Partidului Social Democrat, echitatea în educație nu este negociabilă. În comunitățile vulnerabile, în școlile din mediul rural sau în zonele locuite majoritar de minorități naționale, accesul real la educație de calitate trebuie să constituie o prioritate absolută. Nu putem vorbi de performanță și merit fără a corecta mai întâi dezechilibrele structurale.
Susținem ferm reformele curriculare și inovațiile din învățământul dual și digital, dar subliniem că acestea trebuie însoțite de formarea adecvată a cadrelor didactice, salarizare echitabilă și evaluare riguroasă, bazată pe criterii relevante, cum ar fi congruența dintre notele acordate elevilor și rezultatele obținute la examenele naționale.
Educația timpurie, extinderea Programului „Școală după școală”, investițiile în creșe, în campusuri duale, precum și digitalizarea administrației școlare sunt măsuri esențiale pentru o Românie educată – nu doar declarativ, ci în mod concret și sustenabil.
Totodată, Partidul Social Democrat atrage atenția că succesul reformei nu depinde doar de legislație și strategii, ci de modul în care acestea sunt implementate: de capacitatea sistemului de a sprijini profesorii, elevii și comunitățile locale; de reducerea reală a birocrației și de absorbția eficientă a fondurilor europene.
## Stimați colegi,
Viitorul educației românești se scrie acum. Nu e vorba doar de o înșiruire de măsuri punctuale, ci despre o schimbare de paradigmă: de la supraviețuire instituțională la performanță sistemică, de la politici centralizate la sprijin descentralizat și adaptat realităților din teritoriu.
Educația echitabilă nu este un...
## Mulțumesc și eu.
Îmi pare rău că se oprește atât de brutal timpul! Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
## Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația mea este intitulată „Protejarea cetățenilor în fața scumpirilor la energie”.
Într-o perioadă în care instabilitatea regională, inflația și tensiunile din piețele de energie se reflectă direct în facturile românilor, protejarea populației și a economiei de creșterile de prețuri devine o obligație, nu o opțiune. Vorbim despre un domeniu strategic, care influențează toate celelalte sectoare, de la industrie și agricultură până la traiul de zi cu zi al fiecărei familii.
Această realitate nu poate fi ignorată și nu poate fi tratată cu măsuri temporare. În absența unor acțiuni coerente și ferme, vom continua să asistăm la efecte negative în lanț, care vor afecta competitivitatea economică, coeziunea socială și chiar încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
România are o resursă extrem de valoroasă și prea puțin valorificată în favoarea cetățenilor: energia electrică și, în același timp, Compania „Hidroelectrica”. Este cel mai ieftin producător de energie din țară și una dintre companiile cele mai stabile din punct de vedere financiar. În opinia mea, prima și cea mai eficientă opțiune de protecție pentru consumatorii casnici este alegerea Hidroelectrica ca furnizor. Aceasta este o soluție directă, imediată și care poate avea un impact concret asupra reducerii costurilor cu energia electrică.
Procedura este simplă și accesibilă, însă este esențial ca autoritățile și operatorii implicați să fie pregătiți să gestioneze eficient un volum mai mare de solicitări în această perioadă. Este important ca migrarea către acest furnizor să fie accelerată atunci când există cerere crescută, astfel încât beneficiile să ajungă rapid la cât mai mulți români.
De aceea, Hidroelectrica nu trebuie vândută. Convingerea mea fermă este că această companie strategică trebuie să rămână în proprietatea statului român. Este vorba despre o garanție a echilibrului energetic, o ancoră de stabilitate pentru întreaga economie. Nu putem discuta despre siguranță energetică fără să păstrăm controlul asupra resurselor-cheie.
Privatizarea unei asemenea companii ar însemna renunțarea, pe termen lung, la un instrument esențial de protecție economică și socială. Consider că aceasta este o linie roșie, peste care nu trebuie să se treacă. În același registru, mi se pare absolut necesar ca proiectele energetice aflate în derulare să fie tratate cu mai multă hotărâre și viteză. România are nevoie de investiții concrete și rapide, care să ducă la creșterea capacităților interne de producție. Doar așa putem reduce presiunea de pe piața de energie și dependența de surse externe, care și așa vin foarte greu. În mod special, vreau să atrag atenția asupra unei investiții strategice care nu mai poate fi amânată: centrala de la Iernut. Cred că finalizarea acestui proiect este mai mult decât esențială. Este realizată în proporție de 97%, dar este esențial să o finalizăm în perioada următoare.
Vă mulțumesc.
Remus Lăpușan, deputat de Cluj.
## **Doamna Raluca Turcan:**
Mulțumesc.
Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.
Atunci, domnul deputat Maricel Popa. Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Titlul declarației politice de astăzi este „Valorificarea activelor neutilizate ale statului”.
Stimați colegi,
România deține astăzi un portofoliu semnificativ de active – hoteluri, clădiri administrative, monumente istorice, terenuri – care stau în paragină.
Avem tabere școlare și baze de agrement ale fostului Minister al Tineretului și Sportului care sunt închise sau abandonate, unele transferate către autoritățile locale, dar în continuare nefuncționale. Din aproximativ 156 de tabere școlare aflate în patrimoniul statului, 94 sunt în paragină, în loc să fie un prilej de bucurie pentru elevii care ar putea să își petreacă timpul acolo și o sursă de venit pentru statul român.
Avem, de asemenea, monumente istorice lăsate în ruină, în loc să fie fructificate prin restaurare și incluse în circuite turistice de vizitare. Vă dau doar un exemplu: monumentul istoric din centrul Capitalei, Palatul Voievodal, care păstrează cele mai vechi mărturii despre București, uitat din nou de autorități, din anul 2018, când lucrările de consolidare s-au sistat și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
Să nu mai lăsăm uitate hotelurile abandonate din stațiunile de pe litoral sau Băile Herculane, acestea fiind numai două exemple.
Aceste proprietăți nu doar că nu aduc venituri, dar generează costuri constante de întreținere. Mai mult, ele blochează oportunități reale de investiții pentru mediul privat, care ar putea transforma aceste spații în centre economice, turistice sau logistice funcționale.
În loc să menținem această pasivitate administrativă, avem posibilitatea să creăm o strategie națională clară de inventariere, evaluare și valorificare a acestor active. Concesionarea pe termen lung sau vânzarea transparentă a acestora sunt opțiuni prin care statul ar putea atrage capital privat, ar putea genera locuri de muncă și ar transforma spații abandonate în surse de venit și dezvoltare.
Este momentul să înlocuim modelul pasiv al „pazei patrimoniului nefolosit” cu un model activ, în care statul devine partener al investitorului și vector de dezvoltare economică.
Este momentul să inițiem urgent un proces transparent, digitalizat și auditabil de inventariere și valorificare a acestor
active, în parteneriat cu autoritățile locale și sectorul privat. Avem nevoie de eficiență, nu de moșteniri neadministrate. Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Maricel Popa. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Continuăm cu Grupul AUR, domnul deputat Samuel-Virgil Miclău.
Este? Este?
Dumneavoastră sunteți? OK.
Vă rog.
Bună ziua! Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
În săptămâna care a trecut, mii de cadre didactice din toată țara au participat la un protest simbolic organizat de federațiile sindicale din învățământ. Pe durata întregului program de lucru, profesorii au purtat ecusoane cu mesaje precum: „Educație, nu austeritate!”, „Demnitate pentru Educație!” și „România educată, nu sacrificată!”, semnalând public o nemulțumire profundă față de direcția în care se îndreaptă politica educațională a Guvernului.
Deși protestul nu a întrerupt cursurile, semnalul transmis este cât se poate de serios: profesorii nu mai sunt dispuși să accepte măsuri decise fără consultare, fără fundamentare pedagogică și fără o minimă înțelegere a realităților din sistem.
Printre principalele nemulțumiri se numără intenția de creștere a normei didactice pentru personalul didactic de predare, scăderea plafonului de venituri pentru acordarea voucherelor de vacanță și a indemnizației de hrană.
În județul Caraș-Severin, aceste intenții guvernamentale generează și mai multă îngrijorare. Suntem un județ care se confruntă cu probleme demografice grave, cu migrație școlară, cu un deficit de personal calificat în multe localități rurale și cu o infrastructură educațională subfinanțată. În astfel de condiții, orice măsură care descurajează activitatea cadrelor didactice nu face decât să adâncească dezechilibrele și să îndepărteze tot mai mulți profesioniști de la catedră.
Stimați colegi,
Să nu uităm că în primăvara anului trecut profesorii din România au fost nevoiți să declanșeze o grevă generală care a durat aproape 3 săptămâni.
Este inadmisibil ca profesia didactică să fie tratată, încă o dată, ca o variabilă de ajustare bugetară. Educația nu este o cheltuială, ci o investiție pe termen lung. Și nu vorbim doar de salarii – deși acestea continuă să fie sub nivelul responsabilităților asumate –, ci și de respectul simbolic și funcțional față de rolul esențial pe care îl joacă profesorii în societate.
Alianța pentru Unirea Românilor susține că nicio reformă în educație nu poate fi legitimă sau eficientă dacă este impusă de sus, fără consultarea celor care duc greul în sălile de clasă. Mai mult, condamnăm ferm orice tentativă de a compensa lipsa de coerență bugetară prin reducerea drepturilor unor categorii profesionale esențiale, cum sunt cadrele didactice. Dascălii nu cer favoruri. Cer predictibilitate, respect și condiții decente pentru a-și putea desfășura activitatea. Cer ca vocea lor să fie ascultată și tratată cu seriozitate.
În încheiere, fac apel la toți colegii parlamentari, indiferent de culoarea politică, să trateze cu maximă responsabilitate această criză care se conturează în sistemul educațional. Dincolo de poziții ideologice sau calcule electorale, avem datoria de a apăra stabilitatea școlii românești și demnitatea celor care o slujesc.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu. Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „La vremuri noi, tot noi”.
Se pare că suntem blestemați să fim conduși, în mod perpetuu, de aceleași partide politice și de aceiași politicieni. La Energie a venit rândul PSD-ului să-și numească copiii preferați în fruntea ministerului.
Vreau să-i amintesc domnului ministru Bogdan Ivan, noul ministru al energiei, că astăzi Complexul Energetic Oltenia se află într-o criză cauzată de foștii miniștri Virgil Popescu și Sebastian Burduja și de partidele care încă conduc România și pe care le reprezintă. Bugetul CEO, locurile de muncă, situația salariilor și a voucherelor de vacanță sunt toate lovite de incertitudine. Acum, că avem un nou ministru, energeticienii se așteaptă la rezolvarea unora dintre aceste probleme și speră că noul buget nu va însemna o stagnare a salariilor ori diminuarea voucherelor de vacanță și a salariilor.
Ei speră că noul guvern nu va fi vinovat pentru eventuale concedieri. În contextul crizei energetice mondiale, noi nu ne permitem micșorarea forței de muncă de la CEO. Mai mult, CEO este principalul angajator din județul Gorj. Clasa politică care ne conduce de 35 de ani și care a numit și acest nou guvern este vinovată pentru lipsa locurilor de muncă din județul Gorj. Dacă și locurile de muncă de la CEO vor fi atacate de măsurile Guvernului, atunci Gorjul va fi condamnat definitiv la sărăcie.
Am văzut declarațiile liderilor de sindicat, care spuneau că nu vor renunța la voucherele de vacanță și la locurile de muncă ale oamenilor. Îi susțin și îi îndemn să nu renunțe la ce li se cuvine!
De asemenea, îi îndemn pe angajații CEO să lupte pentru drepturile lor. Să lupte împotriva iminentelor măsuri de austeritate ce urmează să fie impuse de Guvernul Bolojan, prin ministrul Ivan, și îi asigur că eu și AUR nu-i vom lăsa singuri, iar orice măsură care le va pune în pericol locurile de muncă ori siguranța economică a familiilor lor va fi combătută cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziție.
Ionelia Priescu, deputat, Circumscripția nr. 20 Gorj.
## **Doamna Raluca Turcan:**
Mulțumesc.
Domnul deputat George-Mihail Neamțu.
Cu mare drag, dar se oprește automat timpul.
Distinși colegi, Dragi români,
N-am să comentez faptul că actualul ministru al culturii n-a putut să recite din memorie măcar trei versuri din opera lui Mihai Eminescu. Am să mă refer la altceva, anume la un CV gol ca un șvaițer din patria lui Fritz. E vorba de acel _curriculum vitae_ al doamnei Țoiu, de la Ministerul Afacerilor Externe.
Și spun asta în condițiile în care sunt un mare admirator al multor prezențe feminine în istoria românească, de la regina Maria până la Doina Cornea sau Monica Lovinescu.
Am căutat o explicație rațională pentru faptul că doamna Țoiu a ajuns să ocupe jilțul pe care au stat cândva titani de talia lui Titulescu sau Grigore Gafencu.
M-am întrebat: ce o face eligibilă pe această doamnă să ocupe o funcție pe care a onorat-o cândva prietenul lui Vasile Alecsandri, Ghica, sau Take Ionescu, cel numit și „Gură de Aur”?
A luptat oare doamna Țoiu pentru ca, nu știu, școlile sau bisericile din Ucraina să fie menținute în integritate? A militat dânsa să aducă pacea pentru românii din Bucovina de Nord, ca ei să nu mai moară, să nu mai dispară rapid în luptele din Donbas?
N-am găsit niciun element clar de patriotism în biografia doamnei Țoiu, însă n-am găsit nici elemente de strălucire academică. N-am văzut nici articole, nici cărți savante.
Și, atunci, m-am uitat să identific poate elemente de șarm personal – o vervă irezistibilă, o carismă feminină, care să-mi amintească de portretul reginei Maria, pe care am și pomenit-o. N-am găsit, ci, recunosc, am nimerit peste o imagine buclucașă, care acum a devenit subiect de cancan și recunosc că nu am distorsionat eu acea fotografie, care, la drept vorbind, nici n-avea nevoie de o distorsionare. Am retras postarea după 30 de minute și am înțeles că originalul fusese modificat de AI.
Regret situația, dar am înțeles mai bine după aceea că nu inteligența artificială e de vină, ci mai degrabă prostia naturală a celor care fac praf interesele României la Haga, la Bruxelles sau la Paris.
Vă întreb: oare ce este trucat în România, o fotografie oarecare sau mai degrabă examenele organizate la Ministerul Afacerilor Externe?
Ce este trucat în România: meritocrația sau, din păcate, tot ceea ce înseamnă competiție electorală? Uitați-vă cum au eliminat, deci au trucat, meciul alegerilor prezidențiale în această primăvară!
Trăim într-o țară a simulacrelor, a formelor fără fond. Și vă spun doar atât – România merită mai mult. Vă mulțumesc.
Domnule deputat, ați ratat ocazia să vă cereți scuze față de doamna Țoiu.
Și, în același timp, aș vrea să vă întreb: dacă nu era doamnă și era un domn, cu același CV, ați fi avut aceeași poziție?
Mulțumesc.
Continuăm.
Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Țiplea.
## Vă mulțumesc.
„Digitalizarea sectorului public aduce beneficii mari și reduceri semnificative de costuri”
## Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Este dificil de explicat faptul că România, o țară recunoscută pe plan internațional pentru specialiștii săi în domeniul tehnologiei informației, este în continuare codașă la a pune computerele în serviciul public. Dosarul cu șină, pixul și hârtia, fotocopia și ștampila sunt în continuare elemente indispensabile în relația cetățeanului român cu autoritățile publice, iar coada la ghișeu este în continuare brandul nostru de țară, brandul nostru național. De asemenea, este uimitor cum operatorii economici români reușesc să creeze și să gestioneze platforme online de cea mai bună calitate, cu milioane de utilizatori, iar statul român, cu resurse financiare semnificativ mai mari, abia dacă reușește să mențină active paginile de internet ale instituțiilor publice.
Este foarte adevărat și faptul că digitalizarea sectorului public înseamnă transparență, înseamnă trasabilitatea certă a interacțiunii cetățeanului cu instituția publică, înseamnă responsabilitate și integritate în exercitarea funcțiilor publice. Or, aceste aspecte deranjează și cred că reprezintă principalul motiv pentru care digitalizarea a bătut pasul pe loc în țara noastră.
## Stimați colegi,
Digitalizarea sectorului public din țara noastră s-a dezmorțit odată cu venirea PNL la guvernare. S-au făcut progrese semnificative, de la operaționalizarea platformei ghișeul.ro la digitizarea dosarelor de pensie și până la construirea platformelor electronice care reprezintă suportul tehnic pentru depunerea de proiecte cu finanțare guvernamentală sau europeană.
Cu toate acestea, mai sunt pași mulți și importanți de făcut până la a spune că avem un sector public complet digitalizat și perfect adaptat noilor realități. Nimeni nu mai poate să invoce astăzi lipsa resurselor financiare, în condițiile în care Uniunea Europeană ne pune la dispoziție fonduri nerambursabile, importante tocmai pentru digitalizare.
Așadar, dacă ne dorim un sector public mai eficient, mai transparent, mai rapid în acțiuni și mai puțin costisitor, atunci trebuie să accelerăm procesul de digitalizare în toate domeniile de acțiune ale statului român.
Vă mulțumesc.
Dumitru Țiplea, deputat al PNL de Bihor.
## **Doamna Raluca Turcan:**
Mulțumesc.
Domnul deputat Ciobanu?
Nu este.
Continuăm cu domnul deputat Călin...
A, nu v-am văzut! Erați în dreptul ecranului.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Distinse colege,
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi reprezintă un apel către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și către Administrația Fondului pentru Mediu, privind reluarea urgentă a Programului „Rabla” în cele trei componente ale sale.
După blocarea Programului „Rabla pentru tractoare” și suspendarea etapei de evaluare a cererilor pentru instituții publice și UAT-uri, lansarea programului pentru persoane fizice, programată săptămâna trecută, a fost suspendată în premieră, cu doar o zi înainte, deși era foarte așteptată de mulți români care și-au casat deja mașinile vechi în anticiparea startului oficial.
Întârzierea implementării acestui program a produs deja efecte negative: înmatriculările de autovehicule noi au scăzut cu 25%, iar vânzările de autovehicule electrice au scăzut cu 40% în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În schimb, importurile de vehicule utilizate au crescut cu 30%, vârsta medie a acestora depășind 8 ani.
Trebuie să recunoaștem rolul esențial pe care l-a avut Programul „Rabla” în ultimii 20 de ani: peste un milion de mașini vechi casate și sute de mii de mașini noi finanțate. Totuși, această ediție a devenit cea mai întârziată din istorie, afectând serios atât dealerii, cât și cetățenii, care fie au contractat credite, fie au plătit avansuri, cu speranța unui program funcțional.
Așadar, solicit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrației Fondului pentru Mediu:
– revenirea rapidă și predictibilă a Programului „Rabla” 2025 – cu cel puțin aceleași condiții comunicate anterior: ecotichet de 7.400 de euro pentru autovehicule electrice, 3.000 de euro pentru autovehicule plug-in hibrid, 2.000 de euro pentru hibride și 2.000 de euro pentru benzină/GPL, păstrând bugetul inițial;
– solicit, totodată, stabilitate decizională și transparență – astfel încât piața să poată planifica fără riscuri, iar cetățenii să nu mai suporte daune financiare din cauza schimbărilor de ultim moment.
Acest program nu este doar un mecanism de finanțare. Este o ancoră a economiei auto și un pilon al tranziției spre electromobilitate. Fără el, riscăm să derapăm de la obiectivele asumate prin PNRR și obiectivele Uniunii Europene privind scăderea emisiilor poluante.
România are nevoie de un Program „Rabla” predictibil, eficient și susținut constant, un instrument real pentru reînnoirea parcului auto și susținerea tranziției verzi. În acest sens, trebuie să readucem urgent stabilitatea acestei inițiative vitale.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc. Domnul deputat Călin Gal.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
„Guvernul Bolojan – ordine în finanțe, guvernare chibzuită și respect pentru oameni!”.
Votul de învestitură acordat Guvernului Ilie Bolojan și depunerea jurământului de către membrii Guvernului pun capăt climatului de incertitudine politică și neîncredere socială din ultimele luni.
Mai mult, formarea Guvernului pune capăt acestei perioade caracterizate prin lipsa reformelor publice, a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar și eficientizarea instituțiilor.
Rezultatul s-a tradus prin întârzierea fondurilor pe care România trebuia să le atragă din PNRR, diminuarea investițiilor și deteriorarea climatului de încredere pe care România îl are în ochii investitorilor străini și, de asemenea, pe piețele financiare.
Acum, România are șansa unei noi direcții, care presupune refacerea echilibrelor financiare și relansarea economică, direcție pe care nu trebuie să o rateze. Și sunt convins că nu o vom rata.
În primul rând, garanția este dată de însuși omul care conduce Guvernul României, domnul Ilie Bolojan. Este o persoană care a dat dovadă de profesionalism și eficiență în administrație, care a livrat viziune, reforme și rezultate pentru cetățeni.
Transformarea municipiului Oradea și a județului Bihor într-un pol de dezvoltare regională, care oferă oportunități pentru investitori și servicii publice de calitate, este în mare parte meritul fostului primar și președinte, Ilie Bolojan.
Măsurile din programul de guvernare sunt vitale pentru România și sunt convins că ele vor genera efecte pozitive pentru economie și vor relansa marile proiecte de investiții în infrastructură, care la rândul lor asigură bunăstare.
Coaliția de guvernare proeuropeană este o garanție solidă pentru adoptarea reformelor instituționale și a măsurilor economice necesare pentru a scoate România la liman, este o garanție pentru continuarea parcursului european al României, este un factor de echilibru și de încredere pentru partenerii noștri europeni.
Avem un guvern condus de o persoană credibilă și hotărâtă să facă reforme, domnul Ilie Bolojan, avem o șansă de a pune România pe drumul cel bun și am încredere că rezultatele acestei guvernări vor fi benefice pentru cetățeni.
Vă mulțumesc.
Călin Gal, deputat al PNL de Bihor.
Mulțumesc.
Continuăm cu domnul deputat al USR Allen Coliban.
## Dragi români,
## Stimați colegi,
Mi-am propus ca pentru prima declarație din acest mandat să aduc la tribuna Parlamentului vocea și problemele celor pe care îi reprezentăm, așa cum sunt ele percepute în
rândul comunității din care mândru fac parte, municipiul Brașov.
Doamna Maria Dogaru este pensionară, locuiește în Brașov din august 1948, adică de aproape 77 de ani.
Doamna Dogaru, deși se confruntă cu probleme de sănătate, este foarte activă în viața comunității și în problemele orașului, atât în viața reală, cât și pe rețelele de socializare.
Când am întâlnit-o, mi-a spus că ar dori să vină în fața parlamentarilor și să adreseze un mesaj.
Întrucât regulamentul nostru nu permite acest lucru, voi da eu citire rândurilor scrise de doamna Dogaru.
Încep: „Mi-am dorit foarte mult să vin în Parlamentul României, la Camerele reunite, ca să îmi spun doleanțele mele. Vă scriu pentru că Isus a fost răstignit pentru iertarea păcatelor noastre și pentru binele nostru. Fac referire și la Revoluția din 1989, când au murit oameni și foarte mulți tineri pentru binele nostru. Îmi pare rău să vă scriu că acest bine este astăzi într-o măsură mult prea mică pentru sacrificarea Domnului Isus, a oamenilor și mai ales a tinerilor din 1989.
În primul rând, vreau să vă scriu că nu sunt de acord că: după 30 de ani de muncă mi s-a mărit pensia cu 143 de lei. Acum 3 luni mi s-au dat 750 de lei restanță și luna aceasta încă 400 de lei, dar pensia este efectiv... de proastă, pentru că nu vreau să folosesc alt cuvânt.
În al doilea rând, cum este posibil ca după mai mult de 17 ani să fie limita de 300 de lei pentru rețetele de la medicul de familie?
În al treilea rând, cum este posibil ca, pentru 22 de lei – am pensia 2.122 de lei –, să nu mai beneficiez de reducerea de 90% pentru medicamente, deoarece plafonul este de 2.100 de lei?
În al patrulea rând, cum este posibil să nu se mai dea tichete de Paște și de Crăciun, pentru că plafonul este de 2.000 de lei?
În altă ordine de idei, ar fi foarte bine să se facă mai multe spitale pentru oamenii cu venituri mici. Ar fi bine să se facă un centru rezidențial pentru persoanele cu probleme psihiatrice. Acești oameni, la un moment dat, rămân fără părinți și nu se pot descurca singuri.
Ar fi foarte bine să se facă un parc unde a fost Platforma IUS, în Brașov, pentru că în zona Hărman – Vlahuță nu este niciun parc și blocuri sunt prea multe. De asemenea, parcul central să fie amenajat atât pentru adulți, cât și pentru copii.
Ar fi foarte bine să se rezolve cu parcările pentru mașini și luate măsuri pentru că poluarea mediului este la maximum.
Ar fi foarte bine să se pună mai mult accent pe educație, la toate școlile să existe afterschool, ca acești copii să beneficieze de o masă caldă și să se facă lecțiile acolo. Părinții, fiind ocupați cu serviciul, nu au suficient timp pentru lecțiile lor și la unii dintre ei sunt probleme mari cu școala.
Cum este posibil să faci un RMN sau un CT, să stai cu lunile, dacă nu-ți permiți din pensie, și nu numai?
Domnilor deputați și senatori, v-am scris toate acestea pentru că am aflat zilele trecute că persoanele fizice nu pot vorbi în fața dumneavoastră în mod direct.
Îmi doresc din tot sufletul să se facă toate cele scrise de mai sus, pentru binele nostru, al tuturor.”
Semnează – pensionar Maria Dogaru. Mulțumesc mult.
Mulțumesc. Continuăm cu Grupul SOS. Doamna deputat Raisa Enachi.
## **Doamna Raluca Turcan:**
## Mulțumesc.
Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu. Este? Faceți un semn. Este doamna deputat? Nu este.
Domnul deputat Tudor Ionescu.
## Mulțumesc frumos.
Subiectul declarației politice: „Când austeritatea e doar pentru unii, românii strâng cureaua, politicienii își schimbă doar centura de siguranță”.
## Stimați colegi,
Trăim vremuri în care românii plătesc prețul greșelilor coalițiilor de guvernare. Niciodată în istoria României nu am avut o structură guvernamentală mai împovărătoare și mai puțin justificată, cu cinci vicepremieri.
Spuneți de reforme, de austeritate, că trebuie să strângem cu toții cureaua. Dar cine sunt, de fapt, acei „toți”? Românii care muncesc onest și plătesc taxe la zi? Sau politicienii care schimbă doar ministerul, nu și metehnele? Pentru unii, „austeritatea” e doar un cuvânt în discurs. Pentru alții, e pâinea lipsă de pe masă.
Sau și cei care, după ce și-au falimentat firmele, și-au demonstrat incompetența și iresponsabilitatea primesc azi funcții și scaune în Guvern și ne țin lecții de bună guvernare? Aceasta e marea ipocrizie: eșecul astăzi este premiat.
Se vorbește mult de solidaritate și de sacrificii „împărțite” între Guvern și cetățeni. Dar să fim serioși, cine cu cine este astăzi solidar? Românul de rând nu a avut contracte cu statul, nu și-a clădit averea din bani publici. Românul de rând plătește astăzi taxe și așteaptă, pe bună dreptate, școli decente, spitale funcționale și drumuri practicabile, nu cinci vicepremieri și promisiuni fără acoperire.
Cum poți avea pretenția să conduci și să reformezi o țară când tu însuți ai datorii la stat și conturi nereglate? Cum poți vorbi despre austeritate și solidaritate după ce ani la rând ți-ai plătit angajații la negru, ți-ai ascuns averea prin firme paravan și ai profitat de un sistem pe care acum doar mimați că vreți să-l reparați? Asta nu este reformă. E doar ipocrizie ridicată la rang de guvernare.
Astăzi unii uită esențialul. România nu e alcătuită doar din consilieri și funcții inventate, ci din oamenii care muncesc zi de zi, în tăcere. Funcționarii onești, profesorii, medicii, polițiștii, pompierii – ei nu trebuie aruncați în aceeași oală cu incompetenții numiți politic.
Cei care au adus România în pragul falimentului, coalițiile și grupurile de interese care i-au susținut trebuie să fie primii care dau socoteală poporului. Nu poți cere sacrificii, în timp ce alții se ascund în spatele privilegiilor, pensiilor speciale și contractelor cu dedicație. Nu este moral ca românul onest să plătească nota de plată a celor care au risipit și furat această țară.
Primul care ar trebui să iasă public și să își asume toate aceste eșecuri și situația dezastruoasă este chiar domnul Ciolacu și echipa sa, ce poartă responsabilitatea directă. Ei trebuie să dea socoteală și să facă sacrificii, nu românii.
Oare cât mai durează până înțeleg și acești conducători că reforma nu se face împotriva oamenilor, ci împreună cu ei? Sau cred că eficiența apare din funcții inventate și decizii luate din birouri...
## Doamnă președinte,
Stimați colegi,
În fiecare an, pe 26 iunie, marcăm Ziua drapelului național, o sărbătoare încă prea puțin cunoscută și asimilată în conștiința colectivă a românilor. Sărbătoarea Tricolorului, acest simbol fundamental al identității și unității noastre naționale, nu ocupă încă locul pe care îl merită în sufletul fiecărui român.
Și dacă tot avem o sărbătoare a drapelului național, instituită prin lege, avertizăm, cu această ocazie, că în județele Covasna și Harghita drapelul național este adesea sfidat sau ignorat, ca și cum prezența lui ar fi o ofensă, și nu un simbol firesc al unei Românii independente, suverane, unitare și indivizibile. La fel de grav este că în teritoriile românești răpite în urma Celui de-Al Doilea Război Mondial – în nordul Bucovinei și în sudul Basarabiei, dar și în Transnistria – tricolorul românesc este considerat, în mod nedrept și ofensator, simbol fascist. Aceste denaturări ale adevărului istoric și ale simbolisticii noastre naționale reprezintă o rană deschisă în sufletul tuturor românilor și o provocare la adresa valorilor noastre naționale.
Trebuie să ne amintim că sub tricolor suntem același popor, atât în România, cât și în Republica Moldova, chiar dacă frontierele politice ne despart încă. Drapelul nostru roșu, galben și albastru exprimă continuitatea istorică, legătura de sânge și spirit între frați și dreptul legitim la unitate națională, oriunde s-ar afla românii, inclusiv în comunitățile exilului economic românesc – în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania și în toată Europa, precum și în America de Nord, unde tricolorul flutură pe casele multor români, ca simbol al rădăcinilor, al apartenenței și demnității naționale. Pentru milioanele de români care au fost nevoiți să își caute rostul departe de țară, steagul nu este doar o pânză vopsită în roșu, galben și albastru, ci esența identității lor și puntea de legătură cu România.
De aceea, Ziua drapelului trebuie să fie pentru noi toți un prilej de reafirmare a solidarității naționale, de respect și mândrie față de acest simbol suprem. Tricolorul ne cheamă să fim demni, uniți și conștienți de identitatea noastră, indiferent de granițe sau vremuri.
Să cinstim drapelul național nu doar prin vorbe, ci și prin fapte care să arate respectul nostru față de trecut, responsabilitatea față de prezent și încrederea în viitorul românesc!
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Continuăm cu Grupul POT. Domnul deputat Cristian Cîmpan.
Stimați colegi,
Astăzi asistăm la învestirea unui guvern constituit în urma unei largi majorități parlamentare, susținută de partidele PNL, PSD, USR și UDMR. Este, fără îndoială, un moment de importanță politică majoră, dar care nu trebuie să ne abată atenția de la provocările economice și sociale reale cu care se confruntă România.
În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, consider că am obligația de a analiza cu rigurozitate și obiectivitate fiecare măsură adoptată de noul executiv, având în vedere interesul general al cetățenilor și, în mod particular, al locuitorilor județului Bihor.
Guvernul condus de Ilie Bolojan va trebui evaluat exclusiv prin prisma rezultatelor concrete. Simpatiile politice nu pot substitui performanța administrativă. Indiferent de apartenența politică a miniștrilor, ceea ce contează cu adevărat sunt soluțiile și impactul acestora în domenii esențiale precum economia, agricultura și, bineînțeles, bunăstarea populației.
Din perspectiva mea, evaluarea acestui guvern va fi făcută strict pe baza acțiunilor întreprinse. Aștept un plan coerent pentru sprijinirea fermierilor din județul Bihor, investiții consistente în infrastructura agricolă și o abordare fiscală responsabilă și predictibilă.
Nu sunt aici pentru a oferi validări formale sau pentru a formula opoziții de principiu. Sunt aici pentru a-mi îndeplini mandatul cu seriozitate: să urmăresc modul în care este gestionat bugetul public, să dau voce nevoilor bihorenilor și să acționez cu responsabilitate față de viitorul țării.
România nu mai are nevoie de spectacol politic. România are nevoie de rezultate.
Vă mulțumesc. Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul Cristian Popa. Este? Nu este. Domnul Sergiu Matei? Nu este. Doamna Gabriela Porumboiu.
tăcerea societății –, aveți curajul să ne spuneți că acest guvern e „nou”?
Este o insultă. Nu doar la adresa noastră, a celor care luptăm în fiecare zi cu sistemul, ci la adresa tuturor românilor care muncesc, plătesc taxe, cresc copii, își îngrijesc părinții și așteaptă minimul: să nu fie furați, umiliți și mințiți încontinuu.
Dar minciuna e singura voastră competență reală. Ați reciclat miniștri din Guvernul Ciolacu – da, acela care zbura la Monaco cu Nordis, în timp ce țara intra în derivă, în caz că ați uitat. Ați numit oameni fără nicio legătură cu ministerele pe care ar trebui să le conducă.
Programul vostru de guvernare? 87 de pagini scrise de Chat GPT! O culegere de fraze goale și lozinci vechi de 20 de ani, spălate, parfumate și vândute ca „viziune”. Fără cifre. Fără planuri concrete. Fără soluții reale. Acest guvern are un singur obiectiv, clar ca lumina zilei, pe care nici măcar nu se mai obosește să îl ascundă: menținerea puterii. Ce altceva înseamnă fraza repetată obsesiv de toți miniștrii la învestire: „Dorim recâștigarea încrederii oamenilor”?!
Iar voi, cei care ați girat această impostură, sunteți complici. Da, complici la falimentul politicii românești. Complici la degradarea încrederii în instituții. Complici la împingerea acestei țări în haos, extremism și sărăcie. Ați împachetat același aparat de partid cu o fundă nouă. Și i-ați spus poporului: „Iată salvarea!” Iat-o: Guvern de austeritate și salvare cu 5 vicepremieri?!
Păi, da, cum altfel să tăiem din cheltuielile cu aparatul de stat decât numind un guvern cu cel mai mare număr de vicepremieri din istoria României? Bravo! Bravo!
Cum să justificăm în fața românilor aceste numiri? Un ministru al apărării fără nicio legătură cu domeniul. O jurnalistă-fantomă la Externe. Un ministru al culturii aflat în proces chiar cu ministerul pe care urmează să-l conducă. E grotesc. E cinic. E o rușine.
Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj. Mulțumesc.
Grupul UDMR va depune declarații în scris. Grupul parlamentar al minorităților naționale. Domnul Nicolae Păun? Nu este.
Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.
Doamnă președinte, Stimați colegi, Dragi români,
Aseară am plâns. Da, am plâns. Singură, închisă într-o cameră de hotel, cu pumnii strânși și greață în stomac. Nu de emoție. Nu de slăbiciune. Ci de furie și revoltă. După acel spectacol sinistru din comisii, în care propușii răspundeau constant cu „no comment”, după acel simulacru de ședință în care ne-a fost servit, fără rușine, un nou guvern format din... aceiași oameni care au distrus România.
În plină criză economică, cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, cu Fondul de rezervă golit fără rușine – 60 de miliarde cheltuite doar ca să-și cumpere voturi și
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
Avem, de luni, un nou „kilometru zero” executiv al României, o coaliție de guvernare și un guvern care vor asigura tranziția dificilă a țării noastre spre politici publice mai responsabile și spre o sănătate economică și politică a României pe termen lung.
Uniunea Ucrainenilor din România sprijină coaliția de guvernare, noul guvern, direcția executivă strategică a României, spre stabilitate și spre responsabilitate. Avem încredere că putem găsi, împreună, resursele necesare pentru a depăși actuala criză economică și pentru a răspunde provocării uriașe de a găsi rapid drumul drept, către stabilitate și prosperitate, pe care cetățenii acestei țări îl merită. Este imperioasă nevoie ca aceste măsuri să fie adoptate în mod echilibrat, iar măsurile financiare, sociale și economice să fie distribuite și ele rațional și legitim.
Nu ajunge însă doar să aplicăm echitabil și cu bunăcredință măsurile dificile din programul de guvernare. Într-un spațiu public în care vocile rațiunii ajung tot mai greu, într-un spațiu public locuit tot mai zgomotos de vocile populiste, este nevoie vitală să explicăm detaliat și convingător cetățenilor României măsurile care urmează să fie adoptate. Să oferim acestora, în regim permanent și prioritar, toate clarificările necesare, care fac ca aceste măsuri să fie pur și simplu de neevitat.
Să precizăm cu claritate măsurile de redresare economică, să probăm convingător disponibilitatea noastră de a găsi soluții optime.
În actualul context de guvernare, direcția prioritară absolută trebuie să o reprezinte reducerea risipei, măsurile de „dietă bugetară”, de suplețe a instituțiilor statului, de reducere a cheltuielilor nesăbuite. Acestea trebuie să fie în centrul acțiunii executive.
Încrederea cetățenilor noștri în capacitatea clasei politice de a găsi soluții echilibrate și echitabile la problemele comune ale țării noastre și ale populației ei a devenit, în timp, foarte mică. De aici trebuie să plecăm, de la recuperarea, cinstită și responsabilă, a acestei încrederi. Pierderea pe termen lung a acestei încrederi poate duce România spre faliment politic și economic, pe termen lung.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea neafiliaților, domnul deputat Dumitru Coarnă. Nu este. Doamna deputat Dumitrița Albu.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Reforma pe hârtie, tragedie în sala de nașteri”.
Vin astăzi în fața dumneavoastră nu doar ca parlamentar, ci ca părinte, pentru că niciun rol politic nu poate anula durerea de a auzi că un bebeluș a murit la mai puțin de o oră de la naștere, într-un spital din România anului 2025, într-un oraș universitar, într-un centru medical considerat de excelență, Iași.
Familia acuză neglijență medicală, spune că au fost semne ignorate, că nașterea nu a fost supravegheată corespunzător.
Sunt acuzații care trebuie anchetate cu toată rigoarea, însă, chiar și înaintea oricărui verdict, se ridică întrebarea: câte tragedii trebuie să mai îndure părinții din România pentru ca Ministerul Sănătății să admită că sistemul pe care-l administrează este bolnav cronic?
Ni se spune, adesea, cu statistici reci și lozinci sterile, că reformăm sistemul, că investițiile curg, că digitalizarea bate la ușă, că spitalele regionale sunt aproape de start. Dar în realitatea de la patul de spital sângele curge, nu fondurile, și mor copiii, nu problema.
Nu vi se pare ironic că România se pregătește să construiască spitale noi, în timp ce în cele vechi viața nu are
niciun preț, că vorbiți de performanță într-un sistem în care o naștere devine o tragedie, pentru că, probabil, cineva nu a avut timp sau chef să observe o hemoragie. Pentru că nu lipsa de bani e cauza, poate că nu lipsa de personal, ci lipsa de vigilență, de responsabilitate și, mai ales, de frică. Pentru că, într-un sistem unde nu răspunde nimeni, greșelile devin obișnuință.
Solicit oficial ministrului sănătății să dispună o anchetă independentă în cazul de la Iași, nu doar o comisie de imagine, să publice lunar situațiile privind decesele neonatale și motivele acestora în toate spitalele din România și, mai ales, să vină în fața Parlamentului pentru a explica ce măsuri reale a luat pentru prevenirea neglijenței medicale în maternități.
## Domnule ministru,
Reforma sănătății nu se face în birouri, cu grafice și proiecte pe hârtie; se face în sala de naștere, la terapie intensivă, la camera de gardă, acolo unde încă se moare cu zile, acolo unde, în România de azi, încă mai mor copii din cauza neglijenței și a lipsei de răspundere.
Vă mulțumesc.
Albu Dumitrița.
Reluăm.
Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara. Este? Nu este.
Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.
## Bună dimineața!
Declarația politică de astăzi este despre măsuri împotriva abuzurilor, nu împotriva pacienților, respectiv concediile medicale nu vor fi penalizate.
În ultimele zile, spațiul public a fost animat de numeroase discuții privind măsura propusă de includere a contribuției de sănătate – CASS – în cazul concediilor medicale.
În calitate de membru în Comisia pentru sănătate, doresc să aduc câteva precizări, menite să clarifice această inițiativă și, mai ales, să liniștească temerile legitime ale cetățenilor.
Această măsură nu înseamnă o scădere a veniturilor pentru românii de bună-credință, care au cu adevărat nevoie de sprijin în perioadele de boală. Venitul lunar al pacienților aflați în concediu medical nu va scădea, ba, dimpotrivă, va rămâne la același nivel ca într-o lună de muncă obișnuită. Situația anormală din prezent, în care unele concedii medicale aduc venituri mai mari decât salariul lunar obișnuit, va fi corectată în mod echitabil.
Totodată, trebuie subliniat un aspect fundamental: nu ne aflăm în fața unei „vânători”. Nimeni nu va merge acasă la pacient, nimeni nu va fi pus sub lupă fără temei. Controlul va viza exclusiv corectitudinea actului medical și respectarea regulilor în emiterea concediilor, acolo unde există suspiciuni reale.
România are nevoie de un sistem de sănătate sustenabil și corect. Din păcate, realitatea ne arată că există un număr semnificativ de concedii fictive, un fenomen care afectează nu doar bugetul public, ci și încrederea generală în mecanismele de protecție socială.
Această măsură nu este împotriva pacienților, ci în favoarea unui sistem mai just, care să-i ajute cu adevărat pe cei bolnavi și să descurajeze abuzurile.
Vom continua dialogul cu asociațiile din domeniu, cu sindicatele și cu profesioniștii din sistemul medical, pentru a ne asigura că nicio persoană aflată în nevoie reală nu va avea de suferit.
Fac apel la echilibru, informare corectă și responsabilitate. Nu este vorba de o „taxă pe boală”, ci de un pas necesar pentru curățarea sistemului și protejarea celor care chiar au nevoie de el.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Alexandrin Moiseev?
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte. Stimați colegi,
Astăzi vreau să subliniez o temă esențială pentru dezvoltarea României, mai exact investițiile în infrastructura rutieră. Construirea de autostrăzi și drumuri expres reprezintă o urgență care ține de coerența economică, de siguranța cetățenilor și de viitorul regiunilor istorice ale țării.
Autostrăzile A8 și A7 reprezintă o șansă reală pentru Moldova, pentru județul Botoșani și pentru toată zona de nord-est de a deveni parte activă a economiei naționale și europene. A7, care va lega Ploieștiul de Pașcani, trebuie continuată cu hotărâre până la Siret, iar A8, care traversează Carpații de la est la vest, trebuie accelerată fără întârziere, continuând proiectul pe axa Iași-Ungheni-Chișinău, pentru a lega Basarabia de trupul țării.
În absența acestor conexiuni rapide, investitorii ocolesc județe întregi, iar tinerii pleacă din comunitățile noastre. Satele și orașele noastre rămân cu șomaj, subdezvoltare și drumuri peticite. Autostrăzile nu rezolvă toate problemele, dar fără ele niciuna dintre marile dificultăți din regiunea Moldovei nu va fi abordată serios.
Este vital ca ritmul lucrărilor să fie menținut și accelerat. Licitațiile trebuie finalizate la timp, contestațiile soluționate rapid, iar șantierele să fie deschise și urmărite cu maximă responsabilitate. În paralel, trebuie să continuăm investițiile și în celelalte drumuri expres aflate în plan: Focșani-Brăila, Brăila-Galați, drumul spre Tulcea și conexiunile Dobrogei cu restul țării.
România are nevoie de o infrastructură modernă, care să unească regiunile între ele, să aducă dezvoltare acolo unde azi este stagnare și să ofere românilor condiții europene de mobilitate. Moldova – și în special județul Botoșani – nu trebuie să mai fie la coada investițiilor.
Infrastructura rutieră reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii moderne. Fără drumuri sigure, rapide și eficiente, niciun sector nu poate funcționa la adevăratul său potențial. Investițiile în autostrăzi și drumuri expres reduc timpii de transport, atrag investiții străine, stimulează turismul și creează locuri de muncă. Pentru județe precum Botoșani,
conectivitatea rutieră este esențială pentru a valorifica resursele locale și pentru a opri exodul populației.
Infrastructura de transport bine dezvoltată înseamnă acces echitabil la oportunități economice și sociale pentru toți cetățenii, indiferent de regiune.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru? Nu este? Continuăm. Grupul parlamentar al AUR. Domnul deputat Fabian-Cristian Radu.
## **Domnul Fabian-Cristian Radu:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
La începutul acestei săptămâni, după luni întregi de așteptare, a fost învestit noul guvern al României. Unii îl numesc Guvernul Ciolacu 3, alții îl consideră Guvernul Cioloș 2, însă câteva aspecte sunt certe: am auzit aceleași promisiuni goale, care ascund aceleași interese meschine, din partea acelorași politicieni ai sistemului, care, în fața pericolului unei opoziții reale a poporului român, a fost nevoit să își unească toate forțele, luând la guvernare inclusiv falsa opoziție de la USR.
Fără doar și poate, ne aflăm într-un punct în care economia românească suferă categoric, dar povara fiscală, de fapt, se varsă pe umerii cetățenilor români, prin supraimpozitare. Aproape jumătate din salariul unui angajat este confiscat de stat, prin contribuții și taxe. Iar, din jumătatea rămasă în buzunar, un cetățean român plătește, în continuare, bir statului român prin cota de TVA, aplicabilă oricărui produs sau serviciu achiziționat. Cu toate acestea, Guvernul pare că a decis deja cele mai importante măsuri fiscale pe care își propune să le implementeze în acest mandat. Cota redusă pentru energie și lemne de foc se majorează de la 5% la 9%, în timp ce restul cotelor reduse cresc până la pragul de 19%, excepție fiind în cazul alimentelor și al medicamentelor. De asemenea, accizele cresc cu 10%, impozitul pe dividende și profit la 16%, se majorează și valoarea taxei de rovinietă, iar pensionarii cu venituri mai mari de 4.000 de lei vor fi obligați să plătească, din nou, CASS, după ce toată viața au contribuit la statul român prin taxe și impozite. Sub pretextul atingerii jaloanelor din PNRR, crește impozitul pe proprietate la persoanele fizice, ceea ce va produce schimbări considerabile în piața imobiliară, și se introduce o nouă taxă, numită „taxare ecologică”. Cei cu adevărat privilegiați rămân neatinși, iar multinaționalele continuă să fie taxate minimal, în timp ce profită de forța de muncă ieftină din România. Nimeni nu discută despre pensiile speciale și despre averile uriașe care sunt scutite de contribuții reale și ascunse prin diferite portițe legislative.
Nu cu foarte mult timp în urmă, Dragoș Anastasiu, actualul vicepremier și fostul consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, a declarat că una dintre cele 100 de măsuri discutate vizează tăierea investițiilor și blocarea celor care au ajuns în procedura de implementare. Cum rămâne cu propaganda ieftină care atenționa societatea civilă că investitorii se vor retrage din România dacă George Simion câștigă alegerile? Lipsa investițiilor este cauzată de instabilitatea fiscală și de schimbările legislative făcute fără a respecta prevederile menționate în Constituția României, și anume de a anunța mediul de afaceri cu minimum 6 luni înainte de orice modificare legislativă. Mai mult decât atât, o lovitură de proporții pentru economia românească ar fi implementarea inițiativei USR...
vastă, aproximativ 1.500 de resurse bugetare consistente și peste 800 de posturi neocupate sau înghețate. În ciuda acestui aparat masiv, rezultatele sunt absente. Adevărul dureros este că avem o instituție supradimensionată și profund ineficientă. De la strategie, viziune și prestigiu, am ajuns la experimente periculoase de politică externă, într-un moment în care România are nevoie de diplomați, și nu de influenceri de partid.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
România trece printr-un moment delicat în ceea ce privește politica externă – un domeniu esențial pentru poziționarea noastră strategică, care, din păcate, în ultimii ani a fost marcat de inactivitate, incoerență și, mai ales, de o serie de decizii administrative cel puțin discutabile.
Într-o scurtă radiografie, Ministerul Afacerilor Externe a avut „performanța” istorică de a îngropa diplomația românească, sub conducerea fostului ministru de externe, care a bifat una dintre cele mai mari rușini diplomatice din ultimii ani: excluderea din Programul Visa Waiver. Un eșec în fața partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii, fără nicio explicație clară, fără o asumare, fără un plan de redresare.
Dar nu a fost singurul derapaj al fostului ministru, care ne-a reprezentat cu o confuzie identitară profundă, a admis abateri de la eticheta diplomatică și cu tăceri rușinoase în momente-cheie, toate catalogate ca simptome ale unei diplomații în colaps.
Și, dacă tot vorbim de fapte concrete, să spunem lucrurilor pe nume: în mandatul domnului Hurezeanu, politica externă a României nu a evoluat prin legi sau proiecte de lege adoptate în Parlament. Nu a existat niciun act legislativ major în 2025 în acest domeniu și totul s-a redus la hotărâri de Guvern, memorandumuri și ceva decizii executive netransparente.
Astăzi, în loc de corectarea diplomației românești, avem parte de o continuare a tragediei.
Fără nicio importanță a genului ministrului, fără nicio importanță nici măcar a partidului din care provine, actualul ministru de externe este un politician fără carieră diplomatică, fără viziune externă, fără implicare în vreun dosar strategic. Dincolo de lipsa de experiență, doamna ministru susține măsuri care vor afecta direct milioane de români, mai ales din diaspora: introducerea unor taxe consulare suplimentare pentru servicii notariale și de urgență, justificată prin nevoia de a „susține digitalizarea serviciilor”. În realitate, această măsură se traduce prin noi costuri pentru cetățeni, în condițiile în care accesul la serviciile consulare este deja anevoios și insuficient digitalizat.
Ministerul Afacerilor Externe este un mamut – beneficiază de 2.651 de posturi aprobate oficial, o rețea diplomatică
Mulțumesc. Domnul deputat Dumitru Tilea.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Eu o să citesc o declarație politică care vizează locurile în care trăiesc, de aceea am intitulat-o „Turnu Măgurele – un municipiu plin de istorie, cu tendința de a deveni în viitor o comună”.
Stimați colegi,
Prima atestare istorică a localității Turnu Măgurele apare în anul 1934. În anul 1836 domnitorul Alexandru Ghica emite Edictul de înființare a orașului Turnu Măgurele, cu plan stradal elaborat, iar în evenimentele din 1848 localitatea a avut un rol important.
În anul 1968, orașul Turnu Măgurele devine municipiu de gradul III, în urma reorganizării administrativ-teritoriale a țării.
În anul 2011, municipiul avea o populație de 24.772 de locuitori, populație care la sfârșitul anului 2022 a scăzut la 19.597 de locuitori, iar în anul 2021 în municipiu erau 10.396 de femei, adică 53% din totalul populației, și 9.201 bărbați, adică 47% din totalul populației. În funcție de vârstă se constată că preponderentă este populația cuprinsă în intervalul 60-69 de ani, iar tinerii sub 25 de ani sunt subreprezentați, ceea ce sugerează un potențial declin natural și o migrație a tinerilor spre alte zone urbane sau în străinătate, cauzată și de oportunitățile economice limitate ale municipiului.
Astăzi Turnu Măgurele traversează o transformare structurală din punct de vedere economic: de la un centru industrial cu forță de muncă mare în comunism la o economie mai diversificată, dar fragilizată, industriile tradiționale suferă un declin, în timp ce comerțul modern și agricultura asigură o stabilitate mai mare pe termen scurt.
Indicatorii financiari oferă totuși o imagine curajoasă – profitul și cifra de afaceri sunt în creștere. Problemele de mediu și lipsa unor investiții majore atrase rămân provocări ce frânează dezvoltarea acestei localități.
Conform Camerei de Comerț și Industrie Teleorman, în municipiu activează astăzi 1.233 de firme, dar acestea sunt societăți mici, ce practică micul comerț. Păcat că, dintr-un mare centru industrial, acest municipiu își continuă drumul în regres; lipsa investițiilor în industrie, reducerea și îmbătrânirea populației ne vor conduce în viitor către un statut de comună sau, spre consolarea noastră, a localnicilor, la statutul de cea mai dezvoltată comună a României.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc. Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „28 iunie – ziua unei tragedii naționale”.
La 28 iunie 1940, în urma ultimatumului sovietic, România pierdea Basarabia și nordul Bucovinei. Atunci, marele istoric Nicolae Iorga spunea: „Ne batem! Blestem pe noi dacă nu ne batem!” Iar blestemul a venit și România, de atunci și până în 1989, a fost victima dictaturilor, terorilor și regimurilor totalitare.
Când ne gândim astăzi la ceea ce a însemnat pentru frații noștri de peste Prut această zi cumplită de 28 iunie, nu putem decât să ne punem în pielea unor oameni care au trecut prin această traumă.
Oare ce au simțit acei români care au luat calea refugiului cu hainele de pe ei, salvându-și în ultima clipă copiii și trecând Prutul, în teritoriul rămas sub autoritatea statului român?
Oare ce au simțit acei români care au fost deportați în Siberia, ținuți în condiții inumane, condiții în care „dezumanizare” este poate puțin spus, dacă amintim aceste atrocități ale regimului criminal stalinist?
Sunt lucruri pe care suntem chemați să nu le uităm și să ni le amintim și să înțelegem cu toții că ocupația sovietică, ocupația rusească asupra Basarabiei și a nordului Bucovinei, după 1940 și apoi până la prăbușirea Uniunii Sovietice, a reprezentat un regim care a vizat direct distrugerea conștiinței naționale românești, deznaționalizarea românilor și care în numeroase rânduri s-a dedat la crime, masacre și orori, pe care cu greu ni le mai putem imagina.
Trebuie să înțelegem cu toții că atunci când vorbim despre Republica Moldova de astăzi vorbim despre parte din cultura, civilizația, ființa și parte din ceea ce reprezintă identitatea, conștiința și românitatea noastră.
Iar noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, din România și din Republica Moldova, trebuie să știm că această tragedie de la 28 iunie 1940 va fi cu adevărat spălată, această rușine, în clipa în care vom înțelege să facem unirea. Suntem o singură națiune.
Mulțumesc. Din partea Grupului USR, nu mai există... Domnule deputat Stoica, aveați...?
Nu. OK.
Din partea Grupului SOS, a venit doamna AndreeaPetronela Cîmpianu?
Nu.
Domnul deputat Ionel Goidescu? Și nu mai figurează nimeni. Bun.
Din partea Grupului POT, domnul Cristian Popa? Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
„Atenție la reducerea cheltuielilor, în primul rând”
33 de miliarde de euro anual se duc pe cheltuieli cu personalul bugetar; nu în salarii, ci în cheltuieli cu aparatul bugetar. Din această sumă, aproape 3 miliarde de euro sunt prime, bonusuri sau sporuri – „spor de murături”, „spor de stres” sau „spor de antenă”.
Dacă cei care inventează astfel de sporuri și-ar folosi inteligența pentru a aduce valoare adăugată companiilor unde lucrează, ar face performanță reală, companiile ar prospera, serviciile oferite ar fi la un nivel ridicat, românii ar vedea asta în facturile mai mici, salariile ar crește pe o bază reală, de merit, nu umflate artificial pe spatele românilor.
În privat nu-ți permiți să oferi prime decât dacă ai de unde. La companiile de stat îți permiți, pentru că vin banii, chiar dacă nu ești muncitor sau inovativ.
Astăzi, acum, antreprenorii sunt obligați să găsească soluții la impozite și taxe din ce în ce mai mari, iar directorii de la stat pleacă acasă cu zeci de mii de euro lunar. Fără stres, pentru că banu’ vine și dacă-ți faci treaba și dacă nu-ți faci treaba. Și, dacă tot se poate să nu-ți faci treaba, de ce să ți-o faci?
În timp ce firmele românești caută să-și scoată banii în afara țării, unde sistemul financiar este mult mai relaxat, companiile de stat se prăbușesc sub o conducere neperformantă, căpușată de salarii mult prea mari, mult prea multe și oameni incompetenți.
Companii de stat care, după ce li s-a redus valoarea intenționat, sunt vândute pe nimic la străini, care, culmea, le fac performante și duc profiturile la ei în țară.
Acestea trebuie să înceteze. Partidul Oamenilor Tineri cere noului guvern oprirea și desființarea primelor și sporurilor care nu au la bază performanța angajatului, iar salariile posturilor de conducere să se plafoneze la 4.000 de euro. Ceva mai puțin decât are acum Președintele României. Dacă el poate să aibă grijă de o țară întreagă, de ce nu ar putea și ei?
Mulțumesc.
Cristian Popa, Partidul Oamenilor Tineri.
Mulțumesc. Domnul deputat Sergiu Matei. Este?
Nu este, nu?
Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul deputat Nicolae Păun? Este?
Nu.
Domnul deputat Ștefan Bouda? Nu.
Neafiliați, domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu este.
Continuăm, de la Grupul PSD. Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara? Nu.
Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru? Nu este. Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Ionel Gheorghe? Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ia românească și drapelul național – simboluri vii ale identității noastre”.
Stimați colegi,
Între două sărbători care ne definesc ca popor – Ziua internațională a iei – 24 iunie – și Ziua drapelului național – 26 iunie – avem șansa să ne întoarcem, fie și pentru o clipă, către esența a ceea ce înseamnă a fi român.
Ia românească nu este un simplu obiect tradițional. Este o poveste scrisă cu ac și ață de mâinile bunicilor noastre, o formă de rugăciune purtată pe umeri, un testament cultural cusut cu dor, cu speranță, cu mândrie. Ea nu ne leagă doar de trecut, ci ne reamintește că în simplitate trăiește noblețea poporului român.
Drapelul național nu este o pânză, ci este o inimă care bate în culori. Este sângele eroilor noștri, este lumina dreptății și cerul libertății. Este chemarea către demnitate, către unitate și curaj. A fost înălțat în bătălii, în revoluții și înrădăcinat în conștiința fiecărui român care nu și-a uitat patria.
Astăzi, între cele două simboluri se află România adevărată: cea care încă își caută echilibrul între rădăcini și viitor, dar care nu încetează să spere, să lupte și să creadă. Aceasta este România profundă, autentică, vie – România în care credem și pentru care lucrăm.
Avem o datorie sacră: să ne păstrăm valorile, să ne protejăm cultura și să ne respectăm istoria.
Pentru că România nu este un loc pe hartă. România este o inimă care bate în fiecare dintre noi.
Vă mulțumesc.
Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.
Mulțumesc.
Domnul deputat Doru-Lucian Mușat.
## **Domnul Doru-Lucian Mușat:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
„Antreprenorii și companiile românești, uitați de statul român”
Odată cu creșterea taxelor și impozitelor, firmele românești sunt tot mai aproape de faliment. În loc ca statul român să se concentreze pe combaterea marii evaziuni fiscale, a optimizărilor agresive practicate de multinaționale, pe reforma aparatului de stat sau pe impozitarea corectă a profiturilor obscene ale băncilor, se alege calea ușoară: împovărarea fiscală a antreprenorilor români.
Această politică fiscală dezechilibrată va avea un efect de bumerang asupra economiei românești. Ne pierdem competitivitatea în regiune, iar primele semne sunt deja vizibile. Tot mai mulți oameni de afaceri își relochează afacerile în țări vecine, precum Bulgaria, unde impozitul pe profit este de doar 10%, cel pe dividende de 5%, iar
contribuțiile sociale mai echilibrate. În 2024, Bulgaria a atras peste 13 milioane de turiști, în timp ce România a înregistrat puțin peste 2,5 milioane. Deficitul bugetar al Bulgariei a fost de 3%, în timp ce România a ajuns la 9%.
S-a demonstrat de nenumărate ori că majorarea taxelor și impozitelor duce la creșterea evaziunii fiscale și la scăderea veniturilor colectate.
Noi credem că drumul corect este exact opusul: sprijinirea companiilor românești printr-o relaxare fiscală inteligentă, acces facil la credite cu dobânzi subvenționate pentru investiții, stabilitate și predictibilitate fiscală, forță de muncă bine calificată, energie accesibilă și programe concrete pentru dezvoltarea capacităților de producție.
AUR este partidul întreprinzătorilor români. Înțelegem eforturile, sacrificiile și presiunile zilnice la care sunt supuși cei care țin economia României pe umeri. Știm cât de greu este să fii antreprenor într-un stat care te tratează ca pe un dușman, nu ca pe un partener. Promisiunea noastră este clară: ne vom lupta pentru dreptul lor de a produce, de a se dezvolta și de a avea acces la piața europeană. Nu este normal ca firmele românești să fie controlate obsesiv, în timp ce multinaționalele scapă nepedepsite.
Ieri, AUR a lansat o platformă dedicată antreprenorilor români. Dorim să fim sprijinul pe care statul ar fi trebuit să-l ofere: un partener de încredere. Vom oferi asistență juridică, consultanță contabilă, sprijin pentru accesarea fondurilor europene, promovare și toate instrumentele necesare pentru ca firmele românești să se poată dezvolta aici, acasă.
România va deveni mai prosperă, mai stabilă și mai educată atunci când companiile românești vor deveni mai puternice.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei. Vă rog.
## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Titlul declarației mele politice – „Un iredentist la CCR. Cum va apăra Constituția?”.
Stimați colegi,
Ieri am asistat la un nou episod al capturării instituțiilor fundamentale ale statului român de către o coaliție transpartinică, ce nu mai are nicio legătură cu interesul național. Votul de ieri din plenul Parlamentului, prin care domnul Asztalos Csaba a fost numit la Curtea Constituțională, este o ofensă adusă Constituției și românilor care încă mai cred în statul de drept.
Domnul Asztalos Csaba a condus timp de aproape două decenii Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituție pe care a transformat-o într-un instrument ideologic, de impunere a corectitudinii politice și de reprimare a opiniilor creștine și conservatoare. A sancționat cetățeni pentru opinii firești, dar a tăcut atunci când românii au fost umiliți în propria lor țară.
Mai grav decât orice: acest om a afirmat public că susține autonomia unui ținut imaginar, o declarație inadmisibilă din partea unui pretins apărător al Constituției. În orice stat normal, o astfel de poziție ar descalifica automat orice candidat pentru o funcție înaltă în justiție. În România condusă de USR, PSD, PNL și, bineînțeles, UDMR, el este răsplătit cu o funcție-cheie la Curtea Constituțională.
Întreb: cum poate un om care susține fragmentarea teritorială a României să jure cu mâna pe Constituție că o va apăra? Ce încredere mai pot avea cetățenii români într-o Curte Constituțională în care sunt promovați indivizi care sfidează caracterul unitar și indivizibil al statului român?
Este timpul ca românii să înțeleagă că nu suntem în fața unei simple numiri, ci a unei trădări instituționale, cu implicații grave pentru suveranitatea națională. Curtea Constituțională nu este locul potrivit pentru agenda periculoasă a separatismului sau pentru jocurile politice ale celor care se joacă cu viitorul acestei țări.
Vă mulțumesc.
Daniel Ciornei, deputat în Circumscripția nr. 26 Maramureș.
Din partea Grupului minorităților: domnul Nicolae Păun și Ștefan Bouda.
Din partea neafiliaților: domnul Dumitru Coarnă. Declar închisă prima parte a ședinței de astăzi. Vă mulțumesc.
PAUZĂ * * *
## DUPĂ PAUZĂ
Mulțumesc.
Din partea Grupului SOS, a venit doamna deputat Cîmpianu?
Nu.
Domnul deputat Goidescu? Nu este.
Din partea Grupului POT, domnul deputat Cristian Popa? Nu.
Și nici domnul Sergiu Matei. În regulă.
Din partea Grupului minorităților, domnul Nicolae Păun? Nu este.
Domnul Ștefan Bouda? Nu.
Neafiliați, domnul Dumitru Coarnă? Nu.
Din partea Grupului PSD, a venit domnul deputat NicolaeAdrian Bara?
Nu.
Și nici domnul Petru-Bogdan Cojocaru.
Acestea fiind spuse, vor depune declarații în scris: domnul deputat Nicolae-Adrian Bara, domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Ștefan Țintă, Ion-Alin Tomoescu, Virgil Alin Chirilă, Liviu-Bogdan Ciucă, Răzvan-Iulian Ciortea, Ștefan-Alexandru Băișanu, Romeo-Daniel Lungu, Marius-Constantin Budăi.
Din partea Grupului AUR, vor depune declarații în scris: Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, AndreiCosmin Gușă, Dorel Vulpoiu, Petre Pușcașu, Petru-Gabriel Negrea, Cristina-Emanuela Dascălu, Mihai-Claudiu Gheorghe, Coman Dragoș, Ramona Lovin.
Din partea Grupului PNL: domnul Sebastian Rusu, FlorinClaudiu Roman, Ion-Marcel Vela, Vetuța Stănescu, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Gabriel Andronache, IulianAlexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Simona-Geanina Pistru-Popa.
Din partea Grupului SOS România: doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu și domnul deputat Ionel Goidescu plus Sorin-George Oltenașu, Florin Caragață, Vasile Nagy, Ioan Lăzăroi, Verginia Vedinaș.
Din partea Grupului POT: domnul Sergiu Matei și domnul deputat Cristian Popa.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Bună dimineața, stimați colegi!
Continuăm ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment și-au înregistrat prezența 156.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00. La ora 11:30 vom avea sesiunea de vot final și apoi cele două ședințe, de Birou permanent și Comitet al liderilor.
Liderii de grup, dacă există observații în legătură cu ordinea de zi?
Domnule Popa, vă rog. Și Ștefan, și Ovidiu...
Cu această ocazie, la mulți ani, domnule lider de grup!
## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**
Vă mulțumesc frumos, stimați colegi!
Am și eu o rugăminte la dumneavoastră: să fiți de acord să mutăm PL-x 193/2025
, care se află pe poziția 2, să îl mutăm pe poziția 40.
123 sau 193?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Bun. Există acord al liderilor?
**Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**
**:**
N-am discutat.
N-am discutat. Bun.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 87/17.VII.2025
Grupul POT, de acord cu mutarea PL-x 193/2025? De acord. Grupul SOS, doamna Vedinaș? De acord. Grupul AUR? De acord. PSD? Evident. Partidul Național Liberal? De acord. Minoritățile? De acord. USR? De acord. Și UDMR de acord. Am făcut eu această operațiune. Așadar, prin acordul liderilor, PL-x 193/2025 nu va mai fi pe poziția 2 a ordinii de zi, ci se mută la poziția 40.
Vă mulțumesc pentru această concordie. Alte intervenții în legătură cu ordinea de zi? Nu avem.
Așadar, trecem la dezbaterea proiectelor înscrise.
– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 48/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Întreb dacă sunt obiecții în legătură cu el. Nu sunt.
La titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
1. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea cauzelor producerii accidentului ecologic de la Salina Praid și identificarea responsabilităților instituționale; PHCD 43/2025. Cine dorește să ia cuvântul din partea inițiatorilor? Dar vă rog să apăsați, stimate coleg! Acum, haideți! Haideți acum, nu mai mergeți!
## **Domnul Valeriu Munteanu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Vă solicităm sprijinul pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze accidentul ecologic produs în luna mai la Salina Praid, un obiectiv de interes național aflat în administrarea Salrom, companie cu capital majoritar de stat. Evenimentul constând în infiltrarea masivă de apă în galeriile active a avut consecințe grave asupra infrastructurii miniere, a activității economice și turistice din zonă.
Datele disponibile arată că acest incident nu este rezultatul unei întâmplări, ci al unor deficiențe sistemice.
Printre cauzele discutate în spațiul public enumerăm: nerespectarea unor măsuri tehnice asumate anterior, precum devierea pârâului Corund, lipsa de coordonare între autoritățile centrale, județene și locale, blocaje administrative provocate de unele ONG-uri de mediu, care au contestat soluțiile tehnice, și posibile deficiențe de management, în cadrul Salrom, privind prevenirea riscurilor.
În acest context, Parlamentul trebuie să-și asume rolul constituțional de control și să stabilească cine a greșit, ce decizii nu s-au luat la timp și ce modificări legislative sunt necesare.
Comisia propusă va analiza responsabilitățile instituționale, barierele administrative și impactul real al activității actorilor implicați.
Totodată, va formula soluții concrete pentru protejarea infrastructurii miniere și a comunităților locale.
Vă invit să susținem acest demers pentru aflarea adevărului, repararea prejudiciilor și consolidarea capacității statului de a preveni astfel de dezastre. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Așadar, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Domnule Andronache, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doar câteva cuvinte.
Demersul este unul strict politicianist, în mod evident. Nu are niciun fel de finalitate această comisie, atâta timp cât există deja o serie de anchete declanșate, inclusiv de Corpul de control al prim-ministrului.
Cel mai corect ar fi să așteptăm mai întâi rezultatul acelor investigații și, ulterior, să vedem dacă la nivel parlamentar trebuie sau nu făcut un demers.
Grupul PNL va vota împotriva acestui demers. Mulțumesc.
Doamna Prună.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sigur că e bine să aflăm adevărul despre ce s-a întâmplat la Salina Praid, însă comisii de anchetă, aici, în Parlamentul României, am mai tot avut; multe dintre ele n-au făcut decât să îngroape anumite subiecte.
Și eu vă spun, sincer: problema cu Salina Praid este că e gestionată de o companie de stat, iar companiile de stat din România știm foarte bine că gestionează foarte prost active, de multe ori sunt pe pierderi; credem că sunt activele noastre, ale tuturor, ale românilor, dar, când colo, sunt controlate politic de unii sau de alții.
Atâta timp cât vom avea un număr atât de mare de companii de stat în România, unde primează mai degrabă alte interese decât cele ca o comunitate precum cea de la Praid să poată să trăiască de pe urma activității economice de acolo, să existe un interes ca astfel de obiective naționale să nu se surpe... Pentru că, gândiți-vă, dacă era acolo un investitor privat, nu avea niciun interes ca acea salină să se surpe, pentru că asta ar fi însemnat că îi îngroapă toată activitatea economică.
Dar, ce să vedeți?, interesul n-a fost la cineva anume, care chiar să-și dorească ca acea activitate să funcționeze, ci a fost într-o mână politică, unde nu a existat chiar acest interes ca lucrurile să funcționeze.
Sigur, haideți să vedem rezultatul anchetei, dar eu cred că este unul previzibil și ar trebui să ne uităm mai cu atenție, dacă chiar vrem să avem atâtea companii de stat și să avem, în continuare, genul acesta de dezastre! Vă mulțumesc.
atâția ani de zile, au fost omise. Oare deliberat sau nu? Pentru că mie nu-mi este foarte clar de ce sau cum și dacă doar volumul de apă și acel eveniment produs au fost singura cauză care a generat acest dezastru.
Și mă întreb, de asemenea, de ce nu au fost instalate din timp nu numai instalații de măsurare a fluxului de apă, a debitului și a altor coordonate, ci și altele care generează sau pot investiga calitatea solului, vibrațiile sau unele tensiuni care se acumulează în timp. De ce nu au fost instalate pentru a preveni un așa dezastru?
Lucrurile, pentru mine, sunt destul de clare. Este o lentoare națională, iar sistemul de cercetare național a fost omis cu bună știre, cred eu, într-un așa demers, pentru a ajuta și comisia internațională, și nu invers.
Vă mulțumesc.
Domnule Csoma Botond, vă rog.
La Salina Praid cred că s-a întâmplat o catastrofă care putea fi preîntâmpinată, prevenită.
Credem noi, cei din Grupul UDMR, că conducerea Salromului și conducerea Apelor Române, aceste două instituții, au o responsabilitate serioasă în producerea acestei catastrofe și credem că acești conducători, de la aceste instituții, ar trebui să-și dea demisia.
Nu știu ce rezultate ar putea să aducă o asemenea comisie de anchetă. Am mai văzut comisii de anchetă, în acest Parlament, care, din păcate, n-au ajuns la nicio concluzie. Dar, în același timp, credem că sunt anumite momente și cauze când avem nevoie de o abordare transpartinică, pentru că catastrofa de la Praid este o catastrofă care nu privește numai comunitatea maghiară din România; cred că este o catastrofă naturală care are o relevanță națională. Și, în acest sens, credem că o abordare transpartinică este binevenită.
Sigur, sunt sceptic în privința eficienței acestei comisii de anchetă, dacă vom susține constituirea acestei comisii, dar, repet, cred că conducerea Salromului și conducerea Apelor Române ar trebui să-și dea demisia.
Mulțumesc.
Și eu mulțumesc. Domnul Gurlui, din partea Grupului AUR.
Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,
Am avut șansa să întreb conducerea Salinei Praid dacă comisia internațională desemnată s-a prezentat la Praid cu instalații. Nu! Singurele date au fost cele satelitare. Și dați-mi voie să vă spun că, măcar în calitatea mea profesională, lucrurile acolo au fost depășite total, pentru că monitorizarea adecvată tridimensională, cu instalații Lee, cu instalații de la suprafață sau din interior, n-a fost nicicând și nicicum rezolvată. Nu aveam infrastructură de niciun fel, iar semnalele trase de cercetători, așa cum se știe, de altfel, de
Și eu vă mulțumesc. Domnul Dimitriu, din partea Grupului USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Sunt de acord și eu că această comisie nu are cum să producă vreun beneficiu, trebuie să așteptăm autoritățile să-și facă treaba, dar aș vrea să punctez, dacă tot suntem aici, că această catastrofă petrecută la Praid, din nefericire pentru România lui 2025, e o chestiune de normalitate. Și când spun lucrul acesta mă refer la faptul că România nu stă pe niște baze solide, care să permită autorităților să-și facă treaba.
Și avem o „surpare” inclusiv a puterii economice, în România lui 2025, avem o „surpare” inclusiv în ceea ce privește administrația publică și iată că avem și o surpare a Salinei Praid.
Și lucrul acesta poate să înceteze dacă ne schimbăm cu totul abordarea în ceea ce privește modalitatea în care conducem România.
România nu mai trebuie să fie condusă cu scopul de a fi extrase resurse pentru o mână de oameni. Resursele României sunt ale cetățenilor României și ele trebuie să fie exploatate astfel încât toți să beneficiem. Pentru că, dacă am avea o conducere cu cap, dacă am avea o conducere care se gândește la binele național, la binele comun, la binele tuturor cetățenilor, n-am ajunge în astfel de situații. N-am ajunge în astfel de situații, pentru că am avea mecanisme care să oprească numirile anormale, numiri cum sunt cele de la CCR, politizate, numiri cum sunt cele din consiliile de administrație, politizate. N-au cum să producă bunăstare.
Și, de aceea, îi invit pe colegii mei de coaliție ca, de acum înainte, să dăm un reset acestui mod anormal de a pune problema și să facem lucrurile astfel încât să funcționeze în interesul național. Doar în felul acesta putem să stopăm excesele extremiste. Altfel, ne vom trezi peste 3 ani că oamenii din stânga mea vor câștiga alegerile și asta va fi cu adevărat o catastrofă
și o „surpare” a națiunii noastre.
Domnul Biro Daniel.
## **Domnul Daniel-Răzvan Biro:**
Să știți că grupul din stânga va câștiga alegerile, că vreți, că nu vreți dumneavoastră.
Iar, dacă tot vorbeați de numiri politice la CCR, ieri tocmai ați votat o numire politică la CCR.
Catastrofa de la Praid nu este o catastrofă naturală; este o catastrofă generată de o altă catastrofă, politică, de maniera în care s-au făcut numirile în aceste companii de stat, pe care unii dintre dumneavoastră mult o blamați.
Este nevoie de mult mai multă responsabilitate când facem astfel de numiri, al căror unic criteriu, până acum, a fost cel de clientelism politic.
Vreau să vă spun că efectele a ceea ce se întâmplă la Salina Praid sunt năucitoare și asupra multor comunități din județul Mureș. Sunt zeci de mii de mureșeni, de cetățeni români care astăzi nu beneficiază, în toiul verii, de apă potabilă, de apă menajeră. Și fac un apel la dumneavoastră să soluționăm această problemă. Aici cred că trebuie alocate fondurile din rezerva de stat, pentru astfel de situații de urgență, în care cetățeni români, în toiul verii, nu au apă.
Este nevoie de o intervenție imediată, în județul Mureș, pentru a ne asigura, pe perioada aceasta, că atât factorii economici din județul Mureș, cât și localnicii pot să își desfășoare activitatea în condiții optime, din punct de vedere atât economic, cât și sanitar.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc.
Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.
Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La art. 1? Nu. Adoptat. La art. 2? Nu. Adoptat.
La art. 3 textul prevede ca această comisie să fie constituită din 15 membri. Grupurile parlamentare nu au depus propunerile pentru componența nominală a comisiei. Aceste propuneri ar trebui să fie prezentate de liderii grupurilor parlamentare în cadrul ședinței. Nu prea s-a întâmplat.
Aveți obiecții la art. 3?
Nu.
Adoptat. De la 4 la 13? Nu.
Adoptate.
La anexă vă întreb dacă aveți obiecții sau comentarii. Dar anexa ar trebui să cuprindă propunerile nominale.
## **Domnul Mihai-Adrian Enache**
**:**
Ar trebui să le facem.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Să le scrieți, totuși... Proiectul rămâne la votul final.
4. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși; PL-x 151/2025.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Ca inițiator, domnule Daniel?
Bine.
Comisia pentru administrație, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, vă rog, raportul comun.
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate pentru o dezbatere cu privire la Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, transmis cu adresa PL-x 151/2025 din 20 mai 2025.
Avem câteva considerații făcute.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși. Potrivit inițiativei, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, chiar și Ministerul Afacerilor Externe, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări culturale dedicate celebrării vieții și operei lui Constantin Brâncuși.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, în forma adoptată de Senat.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL. Vă rog.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În primul rând, țin să-i felicit pe inițiatorii acestui proiect. Constantin Brâncuși nu este doar un simbol național, ci este un reper al artei, al culturii și al universalității; este unul din acei români care au depășit granițele României, este cel care, după cum el însuși spunea, nu a încercat să surprindă, prin sculptura sa, pasărea, ci zborul. El este cel care spunea că frumosul este echitatea absolută și cel care considera că arta reprezintă cea mai esențială formă de materializare a realității. Constantin Brâncuși, dacă ne gândim acum la întreaga sa operă, fie că vorbim de „Pasărea măiastră”, de „Sărutul”, de „Rugăciunea”, de „Cumințenia Pământului”, de ciclul acesta monumental de la Târgu Jiu, Calea Eroilor, unde vedem „Coloana Infinitului”, „Masa Tăcerii” și „Poarta Sărutului”, indiferent dacă vorbim de tinerețea sa petrecută în România ori de maturitatea sa creatoare, în Franța, este unul dintre acei oameni care pornesc din individualitate și își încheie existența în universalitate.
Arta lui Constantin Brâncuși reprezintă, până la urmă, o sinteză a valorilor spirituale, prin materialitate sculpturală.
Această întreagă perspectivă pe care o vedem, atât cosmogonică, atât ontologică, în întreaga expresie a lui Constantin Brâncuși, cred că ar trebui să fie unul din acele lucruri care să ne facă mândri ca români și să ne facă mândri ca oameni. Pentru că el însuși, Constantin Brâncuși, nu aparține doar României, nu aparține doar artei noastre naționale, ci aparține umanității. Și cred că este foarte important să avem puterea de a învăța de la Constantin Brâncuși onestitatea, decența și capacitatea de oglindire a spiritului, prin materie creatoare.
PNL va susține deplin acest proiect. Vă mulțumesc.
Domnul Rigman Ciprian-Doru.
## **Domnul Ciprian-Doru Rigman:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Și Grupul USR va susține acest proiect.
Constantin Brâncuși este un simbol al culturii române, este cel care a legat, alături de alte mari nume ale culturii române, ceea ce am produs noi cultural, de spiritul culturii și civilizației occidentale. Este și un simbol al tenacității, pentru că, ne aducem aminte cu toții, a plecat la Paris să studieze, la începutul secolului al XX-lea, pe jos. Acum... n-a ajuns chiar pe jos, pentru că a luat și trenul din Elveția către Franța, dar mare parte din drum l-a parcurs pe jos, a și lucrat, pentru a se putea întreține. Este un simbol al luării sorții în propriile mâini, al tenacității, al ideii de a nu renunța niciodată. Și îmi aduc aminte că, studiind arta sculpturii, în atelierul marelui maestru Auguste Rodin, la un moment dat, a decis să plece și marele maestru francez l-a întrebat de ce anume își asumă plecarea. Și i-a spus foarte simbolic: „La umbra marilor stejari nu crește nimic.” Trebuia să plece, să devină și el un „stejar”, așa cum a și devenit. A redus ceea ce înseamnă esența sculpturii la sâmburele esențial.
În altă ordine de idei, mi se pare absolut incredibil ca un domn care jignește public, succesiv, așa cum este domnul Neamțu, să prezinte un raport al Comisiei pentru cultură, vorbind despre Constantin Brâncuși.
Cred că domnia-sa ar trebui să aibă minima demnitate să se retragă din funcția de președinte al Comisiei pentru cultură.
Așteptăm demisia de onoare.
Mulțumesc mult.
Domnule Daniel Gheorghe, dezapăsați, vă rog! Doamna Vedinaș, Grupul SOS.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Domnule președinte,
Distinși colegi,
Constantin Brâncuși nu este numai un simbol al universalității și al eternității poporului român; el este un simbol și al demnității acestui popor.
La un moment dat a intrat în atelierul lui unul din marii bogați ai acelor vremuri, care l-a întrebat, după ce s-a entuziasmat de lucrări, la despărțire: „Ce pot să fac, maestre, pentru dumneavoastră?” Și el a răspuns: „Ia mătura și te rog să mături atelierul!”
Mă gândesc ce ar fi răspuns cei care, în ziua de astăzi, sunt deschiși să-și vândă sufletul pentru niște nimicuri care înjosesc și un animal, nu numai un om.
Constantin Brâncuși este și un martir al poporului român, pentru că acest popor a greșit enorm față de el. Și mă gândesc la momentul 1951, când Constantin Brâncuși a vrut să doneze statului român opera sa, iar Academia Română, într-o rușinoasă ședință, a refuzat acest lucru.
Eu mă bucur că acum, noi, acest Parlament, vom șterge, măcar în parte, din micimile și vinovăția pe care poporul român o are față de acest mare simbol al culturii universale.
De aceea, sper din tot sufletul că va fi una din puținele legi pentru care, cu toții, ne vom da un aviz și un vot pozitiv.
Vă mulțumesc.
Domnul Simion.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Sigur că Grupul AUR votează pentru acest proiect legislativ.
Din păcate, încercăm să-i cinstim memoria marelui Constantin Brâncuși, așa cum am făcut-o și la sfârșitul săptămânii trecute, la Hobița. Am marcat, cu această ocazie, și Ziua iei. Dar peste operele sale se așterne uitarea sau mari scheme de speculații financiare se fac pe seama lui Constantin Brâncuși. Vă aduceți aminte... Domnul Cioloș, domnul Pîslaru... „Cumințenia Pământului”..., ce au făcut în 2016.
De asemenea, în Târgu Jiu, primarul Romanescu, trecut de la PNL la PSD, a luat bani consistenți din reabilitarea absolut împotriva legilor protejării a patrimoniului de pe Calea Eroilor – și știți foarte bine asta, colegii din Gorj și toți cetățenii din Târgu Jiu.
Cât despre pretențiile celor de la USR, să ne schimbăm noi șefii de la comisii, de la cultură și din alte părți, un partid care este astăzi la guvernare, USR împreună cu PSD, deși a luat puțin peste 10% din voturile românilor...
Dacă ieri v-am citat din Eminescu, astăzi probabil trebuie să vă citez, la acest punct de pe ordinea de zi, din Constantin Brâncuși, care spunea că: „V-am lăsat săraci și proști și acum vă găsesc și mai săraci, și mai proști.”
Succes, dragi USR-iști!
Domnul Dimitriu.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
## Domnule Simion,
Dumneavoastră faceți ce știți să faceți – să dezbinați, să propagați ura. Și stau și mă gândesc în felul următor: dacă dumneavoastră sunteți capabil să susțineți un om care jignește femeile, un om care jignește oamenii, îi înjură, în funcția de președinte al Comisiei pentru cultură, ce așteptări să mai avem, în rest, de la domniile-voastre?
Dumneavoastră, domnule Simion, ați ajuns un om foarte amărât și vă înțeleg, la nivel personal. Ați pierdut lamentabil aceste alegeri prezidențiale. Dar stăteam și mă gândeam în felul următor: poate ar fi un moment în care vă gândiți un pic, în interiorul dumneavoastră, dacă nu cumva ați făcut și dumneavoastră vreo greșeală, dacă nu cumva ura pe care ați propagat-o și ascultarea acelor ordine venite de la ruși au reprezentat, poate, o greșeală. Vă gândiți la lucrul acesta, domnule Simion, sau continuați cu ura, încontinuu, și cu dezbinarea asta națională? Pentru că, vă spun, nu ajungeți nicăieri!
Ceea ce face domnul Neamțu este o rușine națională, care se propagă asupra dumneavoastră. Nu că ar mai fi fost necesar, pentru că gradul de rușine la care ați ajuns este unul care tinde spre infinit.
Rușine să vă fie, domnule Simion!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Drept la replică!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnule Simion, vă rog.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Drept la replică.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Sau al doilea vorbitor de grup.
Nu vom face nimic pentru că așa vrea USR-ul. Recomandăm românilor să se gândească de două ori dacă acceptă aceste taxe abuzive, care vin doar să plătească leafa a cinci vicepremieri.
Cinci vicepremieri – și se cer sacrificii din partea românilor și se taie din angajații profesioniști de la buget!
Bravo, USR, dați dovadă de micime, stați liniștiți că nu ne schimbați voi niciun președinte!
Mulțumesc.
Domnul Câciu.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Și mă bucur că avem din ce în ce mai multe proiecte care cinstesc valorile neamului românesc.
Din păcate, ce nu înțelegem – și aș face un apel la pace între toate forțele politice, dar și între cetățeni –, valorile noastre sau cei care, până la urmă, au făcut ceva pentru România în timpul vieții lor, din cauza mentalității pe care o moștenim încă de la cei care au făurit poporul român, de la daci și romani, dar mai ales de la romani, care și-au ucis pe cel care a făcut cel mai amplu imperiu – Brutus l-a ucis pe Cezar –, din păcate, avem această mentalitate, că valorile sau pe cei care, atunci când sunt în viață, indiferent unde se află, îi hulim.
Brâncuși n-a plecat de bine din România. Nadia n-a plecat de bine din România. Toți ceilalți pe care acum... Eminescu, pe care ar trebui să-l cunoască o întreagă nație, dar generațiile actuale încep să-l uite...
, n-a dus-o bine.
Dacă vrem să facem ceva mai mult decât a cinsti memoria oamenilor care au făcut ceva pentru România, ar trebui să facem un apel la conciliere, apel la recunoașterea valorilor noastre care sunt în viață, încă. Și mai puțină ură. Nu ne face bine.
Peste 50 de ani va veni un alt Parlament, care îl va cinsti pe domnul Simion sau pe domnul Dimitriu.
Haideți, domnilor, să facem întâi pace!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Drept la replică!
Sau al doilea vorbitor de grup.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Cred că de cinci ori mi-a fost invocat numele de partenerii de coaliție ai PSD-ului, domnii de la USR, care, exact la fel, de la tribuna acestui Parlament, spuneau cum noi ne vom alia cu PSD-ul; aveau și pancarte.
Astăzi sunt în coaliție și singurul motiv... și singura replică pe care aș putea să o dau acestui individ care mi-a invocat de cel puțin cinci ori numele este faptul că nu vom câștiga alegerile peste 3 ani; le-am câștigat și acum și voi le-ați anulat. Faceți parte din acest sistem.
Nu vom schimba niciun șef de comisie pentru că așa vrea USR-ul.
Despre asta e discuția – despre conciliere, despre înțelegere și despre a cinsti eroii sau valorile românești atunci când ele sunt în viață. Și să nu le uităm niciodată.
Dacă astăzi întrebați la bacalaureat de o poezie, despre Eminescu, o să aveți surprize mari.
Mulțumesc.
Domnul Szabó Ödön.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
Cultura trebuie să unească. Și cultura a unit întotdeauna, mai ales prin valorile ei importante sau personalitățile importante.
Brâncuși, la fel ca Enescu, la fel ca alții, a generat o valoare pentru întreaga umanitate. Au avut prieteni și au avut muze, inclusiv din comunitatea noastră maghiară. Domnișoara Pogany, Pogány Margit, este poate una dintre cele mai cunoscute muze ale lui Brâncuși. A avut 19 busturi realizate despre doamna Pogány Margit.
„Domnișoara Pogany”, cum îi spuneți dumneavoastră, dar, de fapt, Pogány Margit, a avut... și este o prezență activă în viața sculptorului la Paris, în momentele foarte grele din perioada 1914-1916.
Dacă vreți să faceți ceva pentru unitate, atunci, cei care sunt astăzi foarte naționaliști și foarte împotriva comunității noastre, poate ar trebui să vă uitați mai des la „Domnișoara Pogany”.
Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_
Domnul Gigel Știrbu.
## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule Câciu, sper din toată inima să fiți profet mincinos și peste 50 de ani Parlamentul respectiv să nu-l omagieze pe domnul Simion sau pe domnul...
Dimitriu.
Dragi colegi,
O inițiativă binevenită. Cu o astfel de inițiativă probabil ne vom mai întâlni. Sau cu astfel de inițiative în următorii ani ne vom mai întâlni.
Dar cred că ceea ce trebuie să facem noi este să punem bazele unor inițiative legislative care să ducă la crearea unor platforme în care tinerii să se dezvolte și să apară mai mulți Brâncuși, mai mulți de alde Enescu, mai multe de alde Nadia și așa mai departe. Pentru că, dacă stăm să ne gândim, toți acești oameni au devenit mari personalități atunci când au avut o recunoaștere mondială. Atunci când au fost în România sau cât au stat în România și a trebuit să le oferim recunoașterea națională, poporul român n-a făcut-o.
De aceea, dacă vreți să faceți ceva pentru generațiile viitoare, creați aceste platforme, care să ridice viitorul sau să ridice tinerii noștri.
Aceste legi sunt bune, dar nu mai sunt folositoare celor care și-au dat viața ca numele României să treacă dincolo de granițele ei.
Mulțumesc.
Doamna Albu Dumitrița.
## **Doamna Dumitrița Albu:**
## Mulțumesc.
Grupul neafiliaților va susține acest proiect, dar să nu uităm că, în ritmul în care votăm în fiecare săptămână fie anul unei personalități – pe 11 iunie am votat Anul Nadiei Comăneci –, fie ziua unei regiuni istorice – săptămâna trecută am avut Zilele Maramureșului, acum ceva timp am votat Zilele Banatului –, riscăm să procedăm ca Maria Antoaneta, ultima regină a Franței înainte de Revoluția Franceză. Se spune că, atunci când a aflat că poporul nu mai are pâine, a rostit celebra frază „Să mănânce cozonac!”.
Sigur, istoricii au arătat că cel mai probabil nu a spus asta, dar legenda a rămas, tocmai pentru că simbolizează o conducere ruptă de realitatea cetățenilor săi.
Să nu ajungem în situația în care, preocupați de festivisme și declarații simbolice, să pierdem din vedere problemele reale ale oamenilor, care nu așteaptă de la noi comemorări, ci soluții concrete.
Mulțumesc.
## Bine, fie!
Domnul Muncaciu.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
## Stimați colegi,
Nu am intenționat să iau cuvântul, dar discuția aceasta legată de cultură mi-a adus aminte de o lecție pe care am primit-o în Statele Unite, când un profesor conservator vorbea despre cultura Sudului și un tânăr student s-a ridicat și a întrebat: „Da’ la ce ne trebuie nouă cultura Sudului?” Și acest profesor s-a uitat la el și i-a spus: „Tinere, cultura este Divinitatea în viața de zi cu zi. Nu bagatelizăm cultura!”
Cred că este un act de injustețe față de tradiția și cultura acestui popor să ajungem în sala Parlamentului să avem dispute pe tema culturii.
## Mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; Pl-x 203/2025.
Domnule Vexler, dacă doriți să luați cuvântul în calitate de inițiator?
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Acest proiect vine să coreleze principalele acte normative care privesc subiectul retrocedărilor, să le aducă la un numitor comun și să asigure o practică unitară pentru toți cetățenii României.
De asemenea, sunt rezolvate o serie de situații distincte care au apărut de-a lungul anilor. Spre exemplu, în ceea ce privește aplicanții care necesită documente aflate în arhivele statului și la care nu au acces.
Proprietățile confiscate în perioada comunistă rămân până în ziua de astăzi una din marile drame ale țării.
Acest proiect este un pas mic, dar un ajutor real și o formă de respect pentru toți cei care au trecut prin această suferință.
Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat până în prezent și vă rog să-l susțineți până la capăt. Vă mulțumesc.
Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul. Vă dau eu raportul.
Dar nu mai citiți titlul, că e lung!
## Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise, redate în anexă.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Perfect! Vă mulțumesc. Doamna Vedinaș.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Domnule președinte,
## Dragi colegi,
Cu ani în urmă, profesorul Nicolae Popa, marele jurist care a înnobilat cândva Curtea Constituțională, inclusiv prin calitatea de președinte al ei – acum mă gândesc cine o va denobila, cine o va murdări, de altfel, la propriu, prin votul politic pe care l-ați dat –, spunea că se afla în biroul Președintelui Poloniei; tocmai îi venise un proiect de lege, care era cam ce a fost Legea nr. 10 la noi, cu Legea nr. 165, și președintele, cu care era prieten, se cunoșteau din studenție, i-a spus: „Nu voi accepta niciodată să semnez un asemenea proiect. Asta înseamnă că împovărez generații pe 25-30 de ani de acum încolo, în Polonia!” – și n-a semnat.
Nicăieri nu s-a întâmplat dezmățul care s-a întâmplat la noi, dragilor.
Din activitatea mea de la Curtea de Conturi, vă spun – și am proprietatea cuvintelor – că am constatat că s-au retrocedat mai multe păduri decât deținea România în momentul în care au fost expropriate abuziv. Am constatat câte retrocedări obscen de nelegale, cu acte contrafăcute nu știu prin ce țară, s-au realizat din avuția României – că tot am auzit aici cât de mult vă pasă de România și de avuția ei și cât de extremiști suntem noi, colțul din stânga.
Vă rog să aveți o doză de demnitate, cât a mai rămas din ea, în Parlamentul ăsta!
Constituția noastră folosește în două articole cuvântul „suprem” – la Parlament și la Curtea Constituțională. Mai suntem oare supremi în România?
Noi vom vota împotrivă.
Domnul Dimitriu.
Fără să personalizez, atrag atenția că mai sunt 10 minute. Nu generați, prin intervențiile dumneavoastră, drepturi la replică.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Proprietatea este sfântă. Și ea este sfântă pentru că, altfel, o democrație n-are cum să funcționeze.
În momentul în care preaslăvim modalitățile comunistoide în care a fost administrată țara, ne batem joc inclusiv de proprietate.
Proprietatea privată este singurul mecanism care ne permite să ne dezvoltăm. Și lucrul acesta s-a văzut în istorie. Revoluția industrială din Marea Britanie a avut la bază proprietatea privată.
Reușita din perioada interbelică, respectiv de la finalul secolului XIX, a noastră, a României, s-a datorat proprietății private.
Fără proprietate privată nu putem să ajungem nicăieri. Iar acest sistem de retrocedare, acest sistem prin care este dată înapoi proprietatea oamenilor cărora le-a fost furată de către comuniști este un lucru de normalitate.
Și sunt de acord parțial cu dumneavoastră, doamnă profesor Vedinaș, că anumite retrocedări nu au fost făcute cum trebuie, că a existat corupție, că poate mai există în continuare, dar n-avem cum, de la exemple, poate, unele, izolate sau mai puțin izolate, să ne batem joc de toți oamenii care au avut ceva în proprietate, care au muncit, cu brațele lor, cu munca lor, românii care au reușit să agonisească.
Agonisirea de avere nu este un lucru rău; este singura modalitate prin care putem noi, România, să mergem mai departe. Pentru că, am văzut, statul român nu este capabil el însuși să administreze averi; asta este situația. Poate peste 10-15 ani vom fi capabili să facem lucrul acesta ca stat. Dar, în acest moment, singura modalitate prin care ne putem dezvolta, singura modalitate prin care putem să fim demni în Europa este să permitem mediului privat să funcționeze. Și asta inclusiv în ceea ce privește impozitarea, care nu trebuie să genereze o povară mult prea mare pe mediul privat.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnul Szabó Ödön.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Drept la replică, domnule președinte; mi-a pronunțat numele!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Opriți microfonul!
##
Doamnă Vedinaș, vă rog să veniți până la mine și vă dau regulamentul și să citiți exact ce înseamnă... cu dreptul...
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Am regulamentul.
Vă rog să citiți cu dreptul la replică! Dacă nu, o să o fac eu. Mulțumesc. Domnul Szabó Ödön.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
În perioada comunistă, de instaurare a acelui regim odios, toate proprietățile, atât ale persoanelor fizice, cât și ale comunităților, cât și ale comunităților religioase, au fost naționalizate prin decrete, în general, într-o singură noapte.
Școli ale unor comunități istorice, școli confesionale, au trecut de pe o zi pe alta din proprietatea unor congregații, a unor culte, printr-o simplă decizie, în proprietatea statului.
Această nedreptate a fost parțial și cu foarte multe întreruperi refăcută, regândită și redată această proprietate comunităților respective, dar nici acum finalizată.
Autoritatea care răspunde de această... și are în competență această responsabilitate, din păcate, în multe situații, nu a ținut cont de cei care au avut aceste proprietăți și care le-au fost uzurpate pe timpul perioadei comuniste.
Nu se poate construi o democrație fără să repari greșelile trecutului. Și a lua de la comunități ceea ce sute de ani, mii de ani a fost al acestor comunități este o greșeală.
Trebuie la un moment dat acest stat să pună capăt acestei greșeli.
Și în acest demers vom susține toate inițiativele legislative care merg ca aceste greșeli să fie reparate. Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Domnul Velcescu.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Al doilea...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnul Velcescu, de la AUR, doamnă.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Mai avem dreptul la...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și o să vă dau cuvântul.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
Încep prin a-l felicita pe domnul Vexler. Este cel mai talentat parlamentar din Parlamentul României. Are o viteză demnă de invidiat.
Pur și simplu, orice își pune în minte, îndeplinește _ad litteram_ și cu viteza luminii.
Citez din propunerea legislativă: „Cererea de retrocedare se consideră valabilă în situațiile în care conține elemente de identificare generice suficiente pentru întemeierea convingerii că solicitantul a fost proprietarul imobilului solicitat.”
Adică cum? Sau – să-l citez pe domnul Ciolacu – „cum adica?”.
Mai departe: „Solicitantul poate să precizeze oricând obiectul cererii de retrocedare, până la soluționarea acesteia, în situația în care, ulterior depunerii cererii de retrocedare, în urma actelor doveditoare comunicate de către arhive sau alte instituții ale statului, apar noi elemente de identificare ale obiectului cererii față de datele existente la momentul depunerii cererii, dar care nu fac să se schimbe obiectul cererii inițiale.”
Adică depun o cerere, blochez toată procedura un an, doi, trei, cinci, inventez câțiva moștenitori, opa henț...! Am moștenit un teren și încă trei clădiri.
Știți mai bine, la PNL, ce exprimare e.
Mai departe. Mi se pare fascinant cum discutăm despre minorități și culte în modul ăsta.
Aveți dreptate, domnilor de la USR; trebuie să reparăm lucrurile astea. Dar n-am văzut în PL-x 168 să condamne comunismul domnul Vexler. Acum condamnă comunismul.
Hotărâți-vă, când a fost bun comunismul, în... 168 sau acum?
„În perioada menținerii afectațiunii de interes public, noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, care se stabilește în funcție de valoarea imobilului, prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere.”
„Cuantumul anual al chiriei este de 8,5% din valoarea construcției și a terenului, stabilită conform alin. (6[1] ).”
Adică cereți chirie până când se retrocedează. Ce înseamnă asta?
Treziți-vă, dragilor!
Avem mii, zeci de mii de români care nu și-au luat terenurile și casele de la comuniști și dumneavoastră vreți chirie pe ceea ce încă n-ați moștenit.
Rușine!
A doua intervenție din partea Grupului SOS, și nu drept la replică, doamna Vedinaș.
Până vorbește doamna Vedinaș, între domnul Coarnă și doamna Albu – un singur coleg va putea vorbi, vă rog să vă înțelegeți.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Domnule președinte și dragi colegi,
Mi-a ușurat colegul de la AUR munca, pentru că eu voiam să dau câteva citate care scot în evidență, cu asupra de măsură, vorba poetului, cât de perfid este alcătuită această lege și în ce mod nu are nicio legătură cu cele trei principii pe care le impune art. 1 alin. (5) din Constituție – privind calitatea legii, claritatea, previzibilitatea legii.
În contextul în care te exprimi de o asemenea manieră, este clar că portițe pentru abuz vor fi deschise cu nemiluita.
În al doilea rând, principiul stabilității ordinii de drept, pe care l-au fundamentat cele două Curți – de la Luxemburg și de la Strasbourg –, unde mai este, domnilor colegi, dacă, după 35 de ani, noi continuăm, fără termen – „fără număr, fără număr”, vorba manelelor –, fără niciun termen, continuăm să lăsăm deschise mijloace procedurale pentru ca să se solicite și să se restituie proprietăți?
Am fost senator de Bihor. În Bihor se ajunsese la un moment dat în care nu mai exista nimic; și spitalul, și ambulatoriul, și colegiile, toate fuseseră retrocedate unui cult mizericordios sau milostiv, care avea un singur om, unul...
, și toate astea au fost restituite, iar oamenii aduceau vată și aspirină ca să meargă la spital.
Nu credeți că am ajuns prea departe?
Respect proprietatea, dar nu permit să se batem joc de ea. Pentru că și românii de astăzi merită să fie respectați. Vă mulțumesc.
Domnul Coarnă.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Mulțumesc, domnule președinte. Subiecte delicate.
Din 1991, 15 martie, cu Legea nr. 28, ați început retrocedarea României.
Și haideți să facem un recurs la memorie: Legea nr. 555 – nu ați retrocedat, ați cedat Austriei gazele și petrolul; ați cedat Austriei pădurile.
Acum, încet, dar sigur, vreți să cedați Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Romgaz.
Asta este, dacă vreți, substanța acestei inițiative legislative, pe care dumneavoastră încercați, sub cupola proprietății private, să încercați aceste dispute, discuții între public și privat.
Nu! Dumneavoastră ați distrus România în ultimii 35-36 de ani, prin aceste artificii, pentru că, în mod constant, guvernele care au condus România au aparținut lor, străinilor, celor pe care dumneavoastră îi venerați și celor cărora le cedați toate proprietățile din România.
Cedați toate resursele. O să ajungem cerșetorii lumii.
Uitați-vă ce se întâmplă cu Grecia! Nu mai au bani pentru buget, pentru că au cedat acele venituri care aduceau bani la buget.
Asta faceți și dumneavoastră cu România; asta încercați să ne impuneți.
La 35 de ani de la Revoluție, când vorbim de retrocedări de la Legea nr. 18/1991, v-ați trezit acum că aveți ceva de recuperat?
Au fost legile consecvente la momentul respectiv; toată lumea a luat.
Deci vreți să mai luați. Vreți să luați tot. Vreți să distrugeți tot. Și se pare că o să vă iasă, că aveți o majoritate covârșitoare – 60%-70% din dumneavoastră o să cedați în tot România.
Dar atenție mare la copiii noștri și la nepoții noștri! Pentru că un om politic trebuie să gândească la generațiile următoare, nu la alegerile următoare.
Gândiți profund la ceea ce faceți cu țara asta!
Lăsați asta cu proprietatea, publică, privată; ăsta e un joc din ăsta, pentru cei care nu înțeleg mecanismele din spate! Ați cedat și o să distrugeți în tot România! Mulțumesc.
Domnul Szabó Ödön.
Deși mă gândesc dacă să nu supun la vot sistarea dezbaterilor.
Domnul Szabó Ödön, totuși.
Vă rog.
## **Domnul Szabó Ödön:**
Stimate domnule președinte,
Stimați colegi,
O aberație mai mare ca un drept să fie legat de numărul de persoane, juridic, nu am auzit în viața mea.
Dacă cineva are doar un singur moștenitor, să spunem, nu are dreptul la a primi retrocedarea din partea statului, dacă i-a fost luată o casă?
Eu, în locul dumneavoastră, mi-aș cere scuze și mi-aș da diploma înapoi, de jurist.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
A fost doar domnul Dimitriu de la USR?
Da? Bine.
Domnul Vexler.
Domnule președinte,
Doamne, Dumnezeule mare, câte prostii se pot rosti de la acest microfon fără să clipească cineva!
Stimată doamnă, îi mulțumesc lui Dumnezeu că un om ca dumneavoastră, care, de la tribuna Parlamentului României, anunță public și formal că ar susține continuarea furtului generalizat, nu a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României.
Vă dați seama cum ar fi arătat Curtea cu un astfel de judecător, care aici laudă faptul că, într-o situație în care proprietățile oamenilor au fost furate, conducerea politică dintr-un anumit moment a refuzat să întoarcă furtul? Acest lucru este de condamnat, nu de lăudat.
De asemenea, pentru colegul, îmi cer scuze, al cărui nume nu îl știu, cu barbă...
Lăsați, lăsați...
...fără nume!
## **Domnul Silviu Vexler:**
Sunt ferm convins – vă mulțumesc pentru aprecierea la adresa persoanei mele – din nou: nu ați înțeles nimic din acest proiect de lege.
Iar, în cazul în care doriți să condamnați comunismul, eu fiind incapabil, aparent, sunteți peste 100; de două săptămâni puteați redacta și depune câte un proiect zilnic. Nu ați făcut nimic, dar ați venit aici..., dar ați venit aici să acuzați permanent...
și să acuzați... tot felul de aberații.
Da, poate că au fost abuzuri în ceea ce privește retrocedarea proprietăților.
Dacă există abuzuri, abuzurile trebuie sancționate.
Dar pentru un abuz, în orice stat de drept și într-o democrație funcțională, nu-i condamni pe toți oamenii pentru un abuz sau o greșeală.
Vreau, de asemenea, să vă retrag atenția că nu există culte care să aibă o singură persoană, nu există minorități care să fie compuse dintr-o singură persoană decât în capul oamenilor care se prezintă ca mari experți și doresc ca la fiecare ședință să găsească un nou populism.
Având în vedere că timpul aprobat de Biroul permanent a expirat...
Propunerea legislativă rămâne la votul final. Pauză.
Ne revedem la ora 11:30.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Și cum v-ați dus voi, după 5 zile, 6 zile, să vedeți tragedia umană reprezentată de președintele numit al României, acolo, la Praid?! Și cât de interesați ați fost să dați vina unii pe alții! Și câte fonduri s-au strâns, și în România, și în Ungaria, pentru Salina Praid!
Dar, de fapt, voi cunoașteți vinovații, știți responsabilii și nu vreți ca opinia publică din România să cunoască acest lucru, pentru că – nu-i așa?! – a trecut o lună de atunci, s-a dus emoția, nu o să vă critice mare parte din televiziuni, care sunt deținute de voi.
Nu așa funcționează, dragii mei! Nu puteți băga gunoiul sub preș la infinit! Lucrurile astea le veți deconta.
Iar cei care au distrus Salina Praid, cei pe care ați încercat să-i „cumpărați”, prin 100 de milioane, de parcă cei 100 de milioane ai voștri o să revitalizeze vreodată zona, o să se trezească în continuare în sărăcie, în continuare fără oportunități în județele din centrul țării, la fel cum i-ați ținut până acum.
## **Domnul Adrian Solomon**
**:**
Fără sare.
## PAUZĂ
*
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Stimați colegi,
Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, colegii din online să fie pregătiți.
Vă rog să vă ocupați locurile, să putem face un vot de verificare a cvorumului.
În regulă, liderii de grup?
Stimați colegi, Vot, vă rog. 251 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.
Putem începe.
Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 48/2025.
Vot, vă rog.
269 de voturi pentru, două contra, o abținere, un coleg care nu votează.
Adoptat.
2. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea cauzelor producerii accidentului ecologic de la Salina Praid și identificarea responsabilităților instituționale; PHCD 43/2025.
Vot, vă rog.
100 de voturi pentru, 121 contra, 53 de abțineri, un coleg care nu votează.
Înființarea comisiei nu a fost aprobată de către plenul Parlamentului.
Vă rog, explicarea votului, domnule Simion.
Da, domnule Solomon, fără sare, pentru că, la fel cum în Harghita și Covasna oamenii sunt ținuți în sărăcie, și în județul Vaslui sunt ținuți în sărăcie, pentru că resursele naturale ale României nu sunt fructificate în interesul românilor.
Și sarea este o bogăție, și hrana, și apa, și energia...
Și Solomon este deputat la al patrulea sau al cincilea mandat...
Succes!
Nu pot să nu remarc o relație specială.
Domnule Csoma Botond, UDMR, vă rog, explicarea votului.
## **Domnul Csoma Botond:**
Cel mai important lucru ar fi ca cei de la conducerea Salromului și de la Apele Române să-și dea demisia. Noi credem că ei sunt responsabili pentru această catastrofă, care putea fi prevenită, la Praid.
A vorbit aici un antevorbitor despre Harghita și Covasna.
Eu i-aș propune ca, înainte să ne țină lecții de morală și de economie, să-și amintească cum a dansat el în Harghita pe mormintele străbunicilor noștri.
Să-i fie rușine!
Domnul Rodeanu.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Am susținut comisii speciale de anchetă, în trecut, ca ultimă variantă, pentru că am văzut, la momentele respective, că entitățile guvernamentale nu fac destul pentru a soluționa sau a clarifica o situație. Momentul acesta are cu totul altă conotație. Avem încredere în preocuparea Președintelui României pentru acest subiect
, avem încredere în ceea ce înseamnă demersurile guvernamentale susținute de Ilie Bolojan și, totodată, avem încredere în eforturile colegilor noștri, atât de la Ministerul Mediului, cât și de la Ministerul Economiei.
Vă mulțumesc.
Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări
3. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși; PL-x 151/2025.
Vot, vă rog.
Cu 275 de voturi pentru, un vot contra și un coleg care nu votează, adoptat.
Explicarea votului, doamna Intotero, Grupul PSD.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
În numele Grupului parlamentar al PSD, dar și în nume personal, ca inițiator, vreau să vă mulțumesc pentru această susținere.
Anul 2026 va fi un moment-cheie pentru a ajuta, cu toții, continuarea demersurilor de a susține patrimoniul cultural românesc lăsat ca moștenire de cel care a scris și continuă să scrie istorie pentru România, Constantin Brâncuși.
Îmi doresc foarte mult ca demersurile inițiate de Institutul Național al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuși la Târgu Jiu să continue.
Doamne-ajută!
Doamna Enachi Raisa, Grupul SOS.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Felicitări celor trei colegi inițiatori ai acestui proiect de lege!
Susținem cultura, doar că, din păcate, astăzi mai sunt vii și viabile cuvintele lui Brâncuși, atunci când s-a reîntors dintr-o vizită de la Paris.
Și citez: „Când am plecat v-am lăsat săraci și proști. Acum, vă găsesc și mai săraci, și mai proști.”
Vreau să spun că cele 30 de minute sunt mult prea puține pentru a vorbi despre opera lăsată de Brâncuși. Și a fost recunoscut, din păcate, nu de noi.
Bine că ne-am trezit, totuși!
Însă menționez că tot ce se întâmplă astăzi în societatea românească se datorează nu doar celor care guvernează, ci și celor care îi susțin. Însă, declarativ, susțin cu totul altceva.
Celor de la AUR vreau să le spun – ca prima de a critica PSD din județul Vaslui și a vorbi despre Vaslui –, le aduc la cunoștință că au girat și au deputat tot din partea PSD. Mulțumesc.
Doamna Prună.
Eu nu cred că acest citat, pe care l-am auzit de două ori spus astăzi, de la această tribună, de către colegii din partea stângă a sălii, este reprezentativ pentru ce reprezintă, pe de o parte, Brâncuși și, de cealaltă parte, ce este poporul român.
Eu nu cred că această etichetă e una pe care, de aici, de la tribuna Parlamentului, să o spună unii și alții.
Nu, cred că românii sunt un popor care a demonstrat multe, de-a lungul timpului, dar, sigur, am avut întotdeauna politicieni care, poate, n-au lăsat țara asta să se dezvolte la adevăratul său potențial. Dar eu cred că românii sunt și deștepți, și capabili, dar n-au avut, din păcate, un cadru în care chiar să-și atingă potențialul.
Pentru că aceiași români, atunci când au plecat din țară – și, iată, este și exemplul lui Brâncuși –, au performat, au putut să-și atingă potențialul.
Și poate întrebarea e: de ce aici, în România, în pofida statului, oamenii reușesc lucruri, și nu pentru că statul chiar ajută?
Mulțumesc.
Doamna Gavrilă Anamaria.
Voci din sală
#131863Șșș...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Stimați colegi,
Vă rog să fim cuviincioși, așa cum sunt întotdeauna cei din stânga sălii.
Vă rog, doamnă Gavrilă.
Dați drumul la timp.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
Este extraordinar de văzut schimbarea la față a USR. Acum nu mai sunt proeuropeni, nu mai vorbesc despre Europa, nu mai vorbesc despre directivele europene și ce trebuie noi să facem, și ce ne spune Uniunea Europeană să facem. Vorbesc despre români. Ați devenit, peste noapte, mai suveraniști și mai români... _ever_ .
La al câtelea mandat sunteți?
La al treilea? La al treilea?!
La al treilea?!
Un pic de bun-simț, să mergeți pe un echilibru, nu aveți? Ați întors-o ca la Ploiești, 180 de grade!
De la „privatizăm”..., „nu suntem în stare”..., „Europa trebuie să vină să ne spună ce să facem”..., acum românii sunt extraordinari, românii au excelat afară.
Serios?!
Numai puțin, domnule Coarnă! Nu știu cum nimeriți așa. „Deputații și celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligați să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt”, cu excepția declarațiilor politice. Acest text se aplică inclusiv la explicarea votului.
Și acum, cu drag, domnule Coarnă, vă rog.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Mulțumesc, domnule președinte. Sigur că am votat pentru.
Vorbim de Constantin Brâncuși. Este „patriarhul” sculpturii românești.
Dar, când avem cultură, nu știm s-o păzim.
Coiful de la Coțofenești vă spune ceva?
Străinii, când n-au putut să ne ia niște bunuri, așa, păcălindu-ne, ni le-au furat.
Mai vorbește cineva despre acel tezaur? Mai vorbiți, doamnă ministru?
Avem, acum, la Cultură... N-am nimic cu nimeni și nu vreau să-i pronunț numele, dar se pare că-i condamnat penal pentru infracțiune cu intenție, conflict de interese. Asta ați pus în Guvernul României?!
Nu mai vorbesc despre Eminescu, că nici nu știa cine e, nu versuri!
Asta este realitatea în care trăim!
Dacă nu le dăm noi, de bunăvoie, ni le fură ei!
Am votat pentru. Nu poți să votezi împotriva lui Constantin Brâncuși!
Iar aia cu „săraci și proști” e valabilă pentru conducători, nu pentru România!
Asta e discuția de fond. Mulțumesc.
Măcar ați dat, așa, senzația că v-ați referit la proiect. III. Legi organice. Adoptări
Voci din sală
#1343754!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## III.
4. E acel titlu lung.
Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; Pl-x 203/2025.
Vot, vă rog.
Cu 188 de voturi pentru, 87 contra, 6 abțineri, adoptată. Domnul Coleșa, explicarea votului.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Acest act de trădare, adoptat de Cameră, dar respins de Senat...
Noi am votat contra unor premise prin care vor avea loc retrocedări ilegale, nu împotriva proprietății private și împotriva retrocedărilor legale.
Citez din expunerea de motive și din inițiativă: „Având în vedere numeroasele situații în care, în urma demersurilor
efectuate de foștii proprietari, la arhive sau la alte instituții, nu s-a reușit identificarea actului normativ, administrativ, de preluare/trecere în proprietatea statului și, cu toate acestea, imobilul se află, de drept, în proprietatea statului, este necesar să se stabilească o prezumție relativă de preluare abuzivă a imobilului, care să opereze în beneficiul foștilor proprietari.” – așa-zișilor „foști” proprietari.
Deci statul beneficiază de o prezumție de vinovăție, în lipsa unor acte doveditoare.
Acest demers, coroborat cu altul, de acum aproximativ 2 ani, prin care foștii așa-ziși „proprietari” nu mai erau nevoiți să aducă dovezi legale solide că, într-adevăr, au fost proprietarii de drept, creează premisele unor retrocedări ilegale și abuzive. Împotriva unor astfel de reglementări am votat noi.
Se creează premisele, de exemplu, domnii de la UDMR, ca unii administratori din perioada precomunistă să fie asimilați unor proprietari de drept, deși imobilele au fost în proprietatea statului, iar ei au fost doar administratori.
Mulțumesc.
Doamna Prună.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sigur că am votat pentru acest proiect de lege, pentru că, da, proprietatea privată este sfântă și, mai ales, pentru că, din păcate, 45 de ani de comunism au lăsat răni adânci, pe care le vedem și astăzi.
Am auzit, de la această tribună, cum că acest proiect de lege o să facă tot felul de cedări de proprietate către unguri, către austrieci, către olandezi, către... nu mai știu ce popoare. Este extrem de fals. Iar acest discurs nu face decât un foarte mare rău României, pentru că România s-a dezvoltat atunci când a înțeles că dreptul de proprietate privată este sfânt și atunci când s-a deschis
către Vest, atunci când investiții străine au venit în România, atunci când românii au putut să investească, atunci când am înțeles că suntem parte din marea familie europeană. Da, toate lucrurile acestea, inclusiv când am putut să circulăm liber în țările din Vest, atunci prosperitatea a venit în România.
Comunismul ne-a sărăcit!
Țineți minte asta și nu mai veniți cu acest discurs păgubos, care nu face decât să ne izoleze aici, în Europa de Est.
Întotdeauna voi apăra interesele poporului român și nu o să vin aici, la tribuna Parlamentului, să mă bat cu pumnul în piept și să spun tot felul de tâmpenii numai pentru a câștiga – chipurile, electoral – niște voturi, care nici măcar nu sunt meritate, pentru că nu faceți decât să induceți frica în oamenii din această țară.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Stimați colegi, Doamna Vedinaș, Vă rog, ridicați drapelul de jos! Nu are ce căuta pe podea!
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Care drapel?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Acolo, în spate! Dacă tot îl afișați, nu-l lăsați pe jos. Mulțumesc.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Dar nu l-am afișat!
Doamna Vedinaș, vă rog.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Dragi colegi,
Votul nostru negativ în mare parte l-am explicat. Și pentru asta am fost sfătuită să-mi dau înapoi diploma. Aș da-o chiar domnului care m-a sfătuit, dar nu prea are ce să facă cu ea, pentru că trebuie să aibă acoperire, în egală măsură, încât nici la Curtea Constituțională – aveți dreptate, domnule! –, la o asemenea... și printre asemenea oameni, chiar n-aș fi avut ce să caut.
Adaug la argumentele pe care deja le-am spus câteva lucruri.
S-a spus că statul este un prost administrator și de asta trebuie să-l ia privatul.
Ce au făcut privații în cei 35 de ani? Au adus țara asta în faliment, de tăiați ajutoarele de înmormântare ca să supraviețuiți? Asta au făcut.
S-a mai spus aici că în toată această perioadă... sau, mă rog, cei care suntem din colțul din stânga, speriem lumea, aruncăm tot soiul de minciuni.
Nu! Noi spunem adevărul care doare, în România, dragii mei, și durerea aceasta dumneavoastră nu o auziți, pentru că
sunteți surzi. Nu aveți nici urechi, nici inima nu mai este deschisă pentru suferințele acestui popor.
Vreau să vă spun că în Franța, țara asta către care ne-am uitat tot timpul, serviciile esențiale sunt gestionate, în egală măsură, de stat și privat. Dar statul își păstrează întotdeauna acțiunea de aur. Uitați-vă la energie, uitați-vă la „chemins de fer” franceze și alte servicii publice, unde statul încheie contracte de calitate, ca cetățeanul să se ducă la el, nu la privat.
Toate argumentele pe care le aduceți sunt eminamente politicianiste. Argumentele noastre vin din știință, din experiență și din dragoste pentru poporul român. Vă mulțumesc.
Doamna Albu Dumitrița.
## **Doamna Dumitrița Albu:**
Vreau să zic că nu am susținut propunerea domnului Vexler, dar nu pot să nu constat și să mă uit către domnia-sa cu o ușoară invidie, pentru că toate propunerile sale legislative se transformă în legi, iar propunerea mea legislativă, „La un click distanță de ambasadă sau consulat”, propunere legislativă de care ar fi beneficiat 5,6 milioane de români aflați în diaspora, a picat iar la Senat.
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Declar ședința închisă.
Ne vedem – cu cei cu care ne vedem – la Biroul permanent.
Vă doresc tuturor o zi minunată.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#141030„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|652878]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 87/17.VII.2025 conține 28 de pagini.**
Prețul: 154 lei