Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 11 februarie 2026 · monitorul.ai

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declarația politică de astăzi va fi intitulată „Cine plătește nota de plată când profiturile pleacă din România?”.

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 11 februarie 2026, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Stimați colegi,

Decizia domnului Ilie Bolojan de a modifica, prin ordonanță de guvern, prin abrogarea art. 25[1] din Codul fiscal, regulile fiscale aplicabile multinaționalelor reprezintă o eroare gravă și un nou semnal că interesele marilor corporații sunt puse înaintea interesului național.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, în Parlament, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, voi vota împotriva Ordonanței nr. 6/2025 și vă explic de ce.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

România are nevoie de investiții serioase, dar nu de investiții obținute cu prețul slăbirii statului și al pierderii controlului asupra propriilor venituri fiscale. România are nevoie de reguli corecte și echilibrate. Un stat funcțional nu se construiește atunci când permitem ca profiturile realizate aici să fie mutate în afara țării, în timp ce cetățenii români și companiile care își desfășoară activitatea corect în România sunt împovărați tot mai mult.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume patru deputați – PSD, patru deputați – AUR, patru deputați – PNL, patru deputați – USR, trei deputați – UDMR, doi deputați ai

Nu putem vorbi despre echitate fiscală atâta timp cât Guvernul creează mecanisme prin care marile companii pot reduce artificial impozitul pe profit, folosind plăți interne către firme afiliate din alte state. Acest tip de politici nu încurajează competiția corectă, ci adâncesc dezechilibrele dintre multinaționale și firmele românești, care nu au la dispoziție astfel de instrumente de optimizare fiscală. Nu putem vorbi despre un stat funcțional atâta timp cât permitem ca profiturile să fie transferate în afara țării, iar nota de plată să fie lăsată exclusiv pe umerii cetățenilor români și ai firmelor care își plătesc taxele aici.

Adevărata competitivitate economică nu se bazează pe portițe fiscale, ci pe reguli clare, aplicabile tuturor, pe transparență și pe respectarea interesului public. Nu putem cere solidaritate de la populație, nu putem vorbi despre sacrificii și responsabilitate bugetară în timp ce statul renunță voluntar la venituri importante și transferă povara fiscală către cei care nu au cum să o evite.

Aderarea la OCDE trebuie să fie un pas înainte pentru România, nu un pretext pentru abandonarea unor instrumente esențiale de protejare a bugetului național. Alinierea la standardele internaționale nu înseamnă capitulare fiscală și nici ignorarea realităților economice interne. Orice modificare trebuia făcută echilibrat, negociat și transparent, nu prin eliminarea totală a limitelor și fără garanții clare pentru statul român.

În acest context, deciziile trebuie luate cu mare responsabilitate față de țară și de cetățeni. Guvernul trebuie să propună un cadru fiscal coerent, care să sprijine investițiile reale, dar să protejeze veniturile publice și interesul economic al României. Un stat puternic nu se construiește favorizând discreționar pe cei mai puternici, ci tratând corect pe toți contribuabilii.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Maricel Popa.

Viorica Sandu

#13199

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de azi se intitulează „Reglementarea rețelelor sociale și protecția copiilor”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rețelele sociale sunt astăzi o realitate inevitabilă. Ele aduc beneficii incontestabile, dar au devenit și un spațiu în care copiii sunt expuși unor riscuri serioase: conținut inadecvat, presiuni psihologice, dependență digitală, manipulare.

Nu mai vorbim despre excepții, ci despre un fenomen de masă. Copiii petrec ore întregi pe platforme construite nu pentru educație sau dezvoltare, ci pentru maximizarea atenției și a profitului.

Sistemele informatice de distribuire a conținutului nu țin cont de vârstă, de vulnerabilitate sau de consecințele asupra sănătății mintale.

De aceea, dezbaterea privind reglementarea rețelelor sociale nu este despre cenzură și nici despre limitarea libertății de exprimare. Este despre responsabilitatea statului de a proteja minorii și despre responsabilitatea platformelor față de societate.

România trebuie să acționeze echilibrat, dar ferm, în linie cu inițiativele europene. Avem nevoie de reguli clare privind:

- verificarea reală a vârstei utilizatorilor;

- limitarea expunerii copiilor la conținut nociv;

– transparența modului în care sistemele informatice de distribuire a conținutului promovează conținut către minori; – mecanisme eficiente de control și sancțiuni reale pentru platformele care ignoră aceste obligații.

În paralel, trebuie să investim mai mult în educația digitală: pentru copii, părinți și cadre didactice.

Legislația, fără educație și prevenție, nu este suficientă.

Protejarea copiilor în mediul online nu este o temă ideologică și nu ar trebui să fie un subiect de dispută politică. Este o responsabilitate comună și un test al maturității noastre ca legislatori.

Copiii României au dreptul la un spațiu digital sigur. Iar noi avem datoria să îl construim.

Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu.

Ecaterina-Mariana Szőke

#15291

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi este despre „Podul GalațiBrăila: între potențial strategic și exigența calității”.

Podul peste Dunăre care leagă județele Galați și Brăila de județul Tulcea și, drept urmare, de toată regiunea Dobrogea este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură realizate în România în ultimele decenii. Este un obiectiv strategic, așteptat de comunități întregi, menit să asigure conectivitate, siguranță rutieră și dezvoltare economică pentru întreaga Regiune de Sud-Est.

Cu atât mai îngrijorător este faptul că, la doar 2 ani și jumătate de la inaugurare, acest pod se confruntă deja cu probleme repetate: reasfaltări succesive, deficiențe la elementele de siguranță, infiltrații și, recent, tasări ale carosabilului, care au impus restricții de viteză de 40 km/h pe anumite porțiuni. Aceste situații nu pot fi tratate ca simple incidente izolate, ci trebuie privite în ansamblul lor.

Desigur, proiectul se află în perioada de garanție, iar lucrările de remediere sunt suportate de constructor. Însă pentru cetățeni acest argument nu este suficient. Oamenii nu traversează un pod „în garanție”, ci un pod care trebuie să fie sigur și funcțional în orice moment. Repetarea acestor probleme afectează încrederea publicului și ridică semne legitime de întrebare privind calitatea execuției și eficiența mecanismelor de control.

Nu vorbim doar despre un obiectiv local. Vorbim despre un simbol al modului în care statul român gestionează marile investiții publice. Fie demonstrăm că știm să construim durabil și responsabil, fie acceptăm ideea că improvizația și corectările permanente sunt noua normalitate.

De aceea, consider necesar ca Ministerul Transporturilor și CNAIR să ofere explicații clare și transparente privind cauzele reale ale acestor deficiențe, soluțiile tehnice definitive și măsurile luate pentru a preveni reapariția lor. Este nevoie, totodată, de o evaluare tehnică riguroasă a întregului proiect, astfel încât siguranța participanților la trafic să nu fie pusă sub semnul întrebării.

Podul Galați-Brăila trebuie să rămână un simbol al conectivității și al progresului, nu un exemplu de vulnerabilitate. Este o responsabilitate pe care o avem față de cetățeni și față de modul în care construim viitorul infrastructurii românești.

Vă mulțumesc.

Ștefan Țintă

#17782

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Confirmarea eșecurilor măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan nu este reflectată doar de viața tot mai grea la care sunt condamnați românii, ci și de către Eurostat. Ca să nu existe niciun fel de comentarii privind acest rezultat al politicilor falimentare de dreapta, subliniez că acest organism al Comisiei Europene se ocupă de statistică. Deci această instituție nu poate fi acuzată de partizanat politic dâmbovițean, de parti-pris-uri sau de aranjamente. Tocmai din acest motiv crește mai mult îngrijorarea mea față de înrăutățirea traiului românilor de rând.

Dacă încă de pe acum le este din ce în ce mai greu oamenilor să facă față scumpirilor în lanț la alimente, la serviciile și produsele de bază, la toate acele cheltuieli care apasă cel mai greu pe pensionari, pe familiile cu venituri mici și pe clasa de mijloc, mă întreb cum ne vom descurca în viitor cu atâtea sacrificii sociale obligatorii.

Și, concomitent, îmi exprim și indignarea față de această nouă performanță rușinoasă pentru România, care ne-a plasat pe primul loc în Europa la scumpiri.

După măsurile implementate de premierul Bolojan, în special după creșterea TVA, România a ajuns la o inflație de 8,6%. Este o cifră de minimum patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. Așadar, în timp ce alte state europene reușesc să țină prețurile sub control, românii sunt împinși zilnic spre sărăcie, prin decizii cinice și incompetente. Nu le pot cataloga altfel, pentru că, în ciuda opoziției constante a noastră, a PSD, Guvernul Bolojan a ales să-și cosmetizeze propria sa lipsă de viziune, precum și incapacitatea administrativă, taxând consumul și lovind direct în populație. Nu a stopat risipa, nu a combătut evaziunea fiscală, nu a taxat marile interese. A preferat cea mai simplă și mai brutală soluție: să bage mâna în buzunarul românilor amărâți, al femeilor însărcinate sau cu bebeluși, al bolnavilor cronici, al tuturor celor care muncesc. Și, ca și când nu era deja suficient, s-a dispus de la Palatul Victoria și înghețarea salariilor. Iar inevitabilul dramatic s-a produs instantaneu – nivelul de trai se prăbușește. Calculele PSD, la fel ca și cifrele Eurostat, denotă flagrant că situația actuală nu este o problemă conjuncturală, ci un eșec major al guvernării de dreapta, pentru care cineva trebuie să răspundă. Și nu românii trebuie să plătească pentru incompetența Guvernului! Pentru PSD, este o certitudine că România nu poate fi administrată prin șocuri fiscale, austeritate mascată și dispreț față de cetățeni! Dar pentru partenerii noștri de dreapta astfel de strategii guvernamentale greșite se dovedesc singura lor variantă de lucru.

De aceea, noi cerem politici economice responsabile. Noi vrem ca România să redevină un stat care nu își sacrifică cetățenii, ci îi apără. În acest sens, PSD a pus pe masa

Executivului două pachete de măsuri ferme, soluțiile necesare repornirii economiei și reformei administrative.

Deciziile noastre nu sunt conjuncturale sau politicianiste, ci sunt singura modalitate de revenire a României pe calea cea bună.

Vă mulțumesc.

Dumitrina Mitrea

#21034

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi vorbesc despre o rană deschisă în patrimoniul cultural al comunității noastre: Muzeul Zoologic „Constantin Romanescu” din Dreptu, Poiana Teiului, Neamț. O colecție datând din 1927, rezultat al pasiunii profesorului Constantin Romanescu, prieten cu Mihail Sadoveanu, care a fost distrusă de neglijență, dezechilibru instituțional și interese meschine.

În 2024 am atras atenția ministerelor despre faptul că renovarea muzeului, finanțată din fonduri europene, prin PNRR, a fost blocată de constructor, lăsând colecția expusă la factori de mediu neprielnici. A trecut un an, iar răspunsurile oficiale au arătat un dezechilibru lamentabil: muzeul nu intră în subordinea directă a Ministerului Culturii, nu are aviz de înființare, iar responsabilitatea ar părea să aparțină Primăriei Poiana Teiului. Direcția Județeană de Cultură Neamț atrage însă atenția încă din 2021 asupra degradării muzeului și într-un raport arată că, în prezent, colecția nu aparține nimănui, fiind bunuri culturale neclasate în muzee și colecții nepublice.

Deci avem o clădire etichetată ca muzeu, cu exponate valoroase, dar lipsa recunoașterii și a unei guvernanțe clare pune în pericol identitatea noastră națională.

Deși nimeni nu recunoaște oficial colecția zoologică, sunt semne clare care contrazic această situație: zeci de articole publicate pe Google, referințe pe site-ul Discover GAL despre valoarea exponatelor, iar în 2023 primăria a lansat un proiect finanțat din PNRR, de aproximativ 670.000 de lei, menționând muzeul ca habitat al unei colecții valoroase.

Cu toate acestea, răspunsurile recente indică faptul că proiectul a fost blocat, din interese meschine ale unor grupuri politice, iar lucrările și fondurile au fost gestionate într-un cadru lipsit de claritate și responsabilitate.

Faptul că lucrurile nu au funcționat corect îl arată cele două dosare penale aflate pe rol.

Este o problemă care merge dincolo de administrativ. Este vorba despre demnitatea noastră colectivă, despre încrederea cetățenilor în promisiunile de protecție a identității noastre culturale.

Astăzi, referitor la acest muzeu cu exponate distruse, cerem doar deschiderea unei anchete privind deciziile, procedurile de achiziție și gestionarea fondurilor europene, pentru a identifica responsabilitățile și măsuri corective.

Pe viitor avem nevoie de legi care să implice răspunderea pentru deciziile luate și măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Stimați colegi, nu este vorba doar despre un muzeu. Este despre respectul pentru memoria comunității, despre responsabilitatea noastră față de generațiile viitoare și despre modul în care protejăm ceea ce ne definește ca națiune. Trebuie să acționăm cu transparență, să cerem responsabilitate și să reconstruim încrederea în instituțiile care ar trebui să păzească patrimoniul cultural al țării.

Și, mă întreb, dacă interesele au fost atât de obscure și de imorale la nivelul unui sat mic din România, unde edilii locali și-au dat mâna să sifoneze banii veniți pentru dezvoltarea...

Dumitru Tilea

#24279

Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața, colegi!

Declarația mea politică este intitulată: „Sănătatea românească – un sistem obosit, salvat de profesionalismul unor oameni”.

Stimați colegi,

Sistemul medical românesc este locul unde ajungem cu toții, mai devreme sau mai târziu, când ne doare ceva, când ne este teamă, când avem nevoie de ajutor. Este un sistem vital, dar aflat de mulți ani într-o stare de fragilitate. Multe spitale din România sunt clădiri vechi, unele construite înainte de Al Doilea Război Mondial; sunt greu de întreținut, aglomerate și de multe ori improprii pentru medicina modernă.

Există și spitale renovate sau noi, dar acestea sunt prea puține pentru nevoile reale ale populației. Medicii și asistentele sunt în general bine pregătiți profesional. România formează specialiști buni, recunoscuți inclusiv în străinătate. Problema este lipsa de personal: prea puțini medici pentru prea mulți pacienți. Mulți au plecat din țară, dar cei rămași merită tot respectul nostru și al meu personal. În ultima perioadă am cunoscut medici și personal medical dedicat profesiei – și aici îi amintesc pe: doctor Tănase Mihai, doctor Prună Mădălina, doctor Păun Cătălin, de la Spitalul Militar Central; doctor Deleanu Dan și doctor Deaconu Silvia, de la Spitalul „Monza”; doctor Mihaela Mihai și Elena Anghelescu, maseur – de la Sanatoriul de Recuperare Techirghiol.

În opinia mea, aceștia nu sunt doar medici; sunt niște eroi, sunt iubitori de oameni, sunt dătători de viață. Au tot respectul meu!

Referitor la dotări și medicamente, în unele spitale găsim aparatură modernă, în altele lipsesc lucruri de bază, accesul la serviciile medicale la nivel național este îngreunat de proceduri complicate: trimiteri, aprobări, dosare, liste de așteptare. Pentru oamenii în vârstă sau pentru cei din mediul rural, sistemul devine greu de înțeles și greu de parcurs.

România alocă sănătății mai puțini bani decât majoritatea țărilor europene.

În concluzie, putem spune că sistemul medical românesc funcționează datorită oamenilor care muncesc în el, nu datorită modului în care este organizat. Nu este un sistem prăbușit, dar este unul obosit. Are nevoie de investiții, de reguli clare și, mai ales, de respect față de pacient și respect față de cadrele medicale.

Sănătatea nu ar trebui să fie o luptă. Ar trebui să fie o garanție.

Un medic tânăr de la Spitalul Militar Central, de 28 de ani, spunea: „Domnule Tilea, trebuie să avem mai multe spitale.” Și ce dreptate avea!

Vă mulțumesc.

Elena Doboș

#26991

Bună dimineața, stimată doamnă președinte!

Azi încep declarația mea politică prin a o felicita pe Cezara Daria Tirlogeanu, o tânără tulceancă, în vârstă de 17 ani, care a adus prestigiu județului Tulcea și României, prin cucerirea medaliei de bronz la Campionatul European de Arte Marțiale Mixte – Euro 2026, Belgrad.

Prin această declarație, de sub cupola Camerei Deputaților, doresc să spun: felicitări, Cezara, pentru succesul pe care l-ai avut la competiția europeană!

Felicitări, pentru că drapelul nostru este din nou la loc de cinste prin munca ta!

Felicitări, Cezara, pentru că Tulcea este pusă pe harta sportivă, atât național, cât și internațional!

Felicitări pentru munca pe care ai depus-o pentru a cuceri podiumul Campionatului European!

Felicitări pentru că nu ai renunțat și ești un caracter tare, când uneori statul pe care îl reprezinți nu a făcut eforturi pentru a te ajuta!

Felicitări părinților care te-au susținut moral și financiar pe tot parcursul tău de până acum și cred că și pe viitor!

Felicitări antrenorilor care au fost lângă tine și te-au pregătit riguros și atent pentru această competiție!

Felicitări Clubului „Sakura Dojo” pentru profesionalism și disciplină, pentru că a atras tineri pe care i-a făcut campioni!

Felicitări, Cezara! Regretăm că statul român, prin ministerele și fundațiile sale, nu te-a sprijinit până acum, dar județul nostru, Tulcea, se mândrește cu tine.

Aș vrea să nu politizez această reușită excepțională a Cezarei Daria Tirlogeanu, dar nu pot să stau deoparte și să nu fiu revoltată la vestea că toate costurile participării la competiție au fost suportate de sportivă, prin cotizații individuale. Performanța Cezarei Daria Tirlogeanu, care a câștigat medalie europeană la Campionatul European de Arte Marțiale Mixte – Belgrad, 2026, la doar 17 ani, arată un adevăr pe care statul preferă să-l ignore. Sub guvernarea lui Ilie Bolojan, măsurile de austeritate au lovit tocmai în domeniile care ar trebui să-i susțină pe tineri ca ea: sport, educație, federații sportive. Sportivii își plătesc singuri drumurile, cantonamentele, echipamentele și taxele de concurs, în timp ce instituțiile care ar trebui să-i ajute nu fac absolut nimic și dau din umeri.

Sportul este unul dintre puținele lucruri care mai aduc României un prestigiu concret, pe plan internațional, dar este lăsat să sufere fără sprijin. Acest lucru nu ține la nesfârșit. Soluțiile sunt simple.

Statul nu trebuie să laude după medalii, ci să le fie alături înainte să le câștige.

Vă mulțumesc.

Andra-Claudia Constantinescu

#29687

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Fiecare leu cheltuit trebuie justificat în fața românilor”.

Stimați colegi,

Suntem martorii unei politici externe făcute pe ascuns, fără transparență, fără consultare reală și fără respect față de cetățenii României. Decizii majore se iau în spatele ușilor închise, fără o dezbatere reală în Parlament.

În timp ce românilor li se cer sacrificii, li se îngheață salariile și pensiile, li se cresc taxele și li se impune austeritatea, Guvernul oferă sprijin extern fără limite clare și fără să explice impactul asupra bugetului și economiei.

Aflăm chiar de la ministrul apărării că anumite informații nu pot fi făcute publice. Este firesc să protejăm securitatea țării. Dar nu este firesc ca românii să nu știe ce angajamente sunt asumate în numele lor. Pentru că ei muncesc, ei plătesc și ei suportă consecințele.

Cum pot autoritățile să justifice aceste cheltuieli uriașe, în timp ce, prin deciziile lor, au aruncat românii în sărăcie? Cum poate un guvern care scumpește viața și mărește impozitele să risipească miliarde fără să dea socoteală nimănui?

Acest guvern a ales, din nou, să pună interesele altora înaintea intereselor românilor. În timp ce spitalele sunt fără fonduri, școlile sunt subfinanțate, iar infrastructura este abandonată, banii pleacă în afara țării fără control și fără explicații.

Un stat care își abandonează propriii cetățeni, dar este generos cu alții nu construiește viitor, ci își pierde demnitatea.

Solidaritatea este importantă. Dar nu poate însemna sărăcirea propriului popor. Mai întâi ai grijă de ai tăi, apoi îi ajuți pe alții. Așa funcționează un stat responsabil.

Românii au dreptul să știe exact ce resurse sunt alocate, în ce condiții și cu ce beneficii pentru interesul național. Nu putem accepta decizii luate pe ascuns, fără control parlamentar și fără respect față de cetățeni.

Cerem transparență, responsabilitate și respect. Cerem ca politica externă a României să fie făcută pentru români, nu pentru imagine și nu la ordin din afară.

Vă mulțumesc.

Dumitru Țiplea

#33743

„Relansarea economică înseamnă măsuri corecte și curajoase”

Guvernul condus de Ilie Bolojan s-a achitat ireproșabil de prima sa misiune, și anume de a frâna derapajul bugetar major în care se afla România la jumătatea anului trecut. Cu un deficit bugetar diminuat substanțial, care i-a surprins și pe oficialii Comisiei Europene, Guvernul poate trece deja la o nouă etapă – implementarea unui set curajos de măsuri liberale pentru relansarea economiei. Am auzit și eu voci care spuneau că măsurile de relansare economică ar fi trebuit luate deja, însă aceleași voci tăceau atunci când erau întrebate cu ce bani se vor susține aceste măsuri. Pentru că pentru orice măsură de stimulare economică este nevoie de bani! Orice măsură de sprijin pentru economie înseamnă impact bugetar, iar Guvernul Bolojan a identificat deja resursele financiare pentru a pune în practică acest plan ambițios.

Vorbim, așadar, despre scheme de ajutor de stat sau despre credite fiscale pentru stimularea investițiilor private, despre bonificații pentru firmele care își plătesc obligațiile fiscale la timp, despre majorarea plafonului TVA la încasare, despre garanții de stat și granturi pentru antreprenorii care vor să se dezvolte, despre măsuri de sprijin pentru companiile care vor să se listeze la bursă și despre multe alte măsuri așteptate de către firmele românești de mulți ani de zile. ## Stimați colegi,

Am convingerea că acest pachet de măsuri pentru relansarea economiei naționale își va produce efectele pozitive până la finalul acestui an, iar România se va bucura în anul 2026 de o creștere economică sănătoasă, determinată de creșterea producției interne, de creșterea ocupării forței de muncă și de dezvoltarea întreprinderilor românești. Fără un mediu privat puternic, susținut de Guvern prin măsuri corecte, nu putem vorbi nici despre creștere economică, nici despre redresare bugetară, nici despre venituri mai mari pentru populație.

De aceea, este esențial ca Guvernul Bolojan să fie susținut pe deplin în demersul său de a ajuta firmele românești să se relanseze economic, căci, nu trebuie să uităm, antreprenorii români au dus tot greul ultimilor ani și, cu toate acestea, au ținut economia pe creștere și șomajul la rate foarte mici.

Vă mulțumesc.

Andrei-Florin Gheorghiu

#38135

Mulțumesc, doamnă președinte.

„231 de milioane pentru privilegii, zero respect pentru România”

## Stimați colegi,

În România de astăzi există două țări. Una care se trezește la 6 dimineața, plătește taxe, așteaptă pensia la 65 de ani și speră la o viață mai bună. Și alta care se pensionează la 50 de ani, cu venituri mai mari decât salariul, protejată de ziduri juridice și de amânări convenabile. Între aceste două Românii s-au pierdut 231 de milioane de euro.

Acești bani din PNRR sunt astăzi considerați pierduți de Comisia Europeană. Nu din lipsă de proiecte, ci din cauza amânărilor fără sfârșit privind pensiile speciale. Aceasta este realitate contabilă, care se va simți în investiții amânate. Factura va fi plătită de români, nu de cei care au ținut aceste pensii speciale în brațe. România nu pierde bani europeni pentru că nu știe să construiască. Îi pierde pentru că unii știu prea bine să blocheze.

Responsabilitatea este clară. Judecătorii numiți politic la Curtea Constituțională, în special cei susținuți de PSD, au amânat o decizie esențială. Nu au ezitat să pună în paranteză interesul național pentru a ține în viață un sistem de privilegii.

Aceasta este tergiversare cu dedicație. Curtea Constituțională nu ar trebui să fie un scut pentru o castă. Rolul ei este să apere Constituția, nu pensiile de lux.

Dar, în acest caz, CCR a preferat să fie un scut, nu o punte. A fost informată oficial asupra riscurilor, a știut consecințele și totuși a preferat amânarea. Iar astăzi România plătește.

## Stimați colegi,

Pensiile speciale nu mai sunt o nedreptate morală. Au devenit o gaură neagră bugetară și un obstacol în calea investițiilor. 231 de milioane de euro înseamnă: grădinițe, spitale moderne, proiecte de infrastructură, șanse reale pentru comunități care așteaptă de ani de zile.

Toate acestea au fost sacrificate pentru ca o mână de privilegiați să nu piardă nimic.

Cum să le spui oamenilor că nu sunt bani la buget, dar sunt bani pentru pensii de lux?

Cum să le ceri românilor răbdare, când statul își protejează elitele, nu cetățenii?

România nu mai poate plăti pentru lașitatea unor instituții. Nu mai poate fi ținută ostatică de câțiva judecători și de un sistem susținut de PSD. Nu își permite luxul amânărilor. Nu își permite să piardă milioane de euro pentru privilegiile unei caste. Banii din PNRR nu sunt ai politicienilor, nu sunt ai CCR; sunt ai românilor și, din păcate, îi pierdem. Vă mulțumesc.

Marius-Nicolae Alecsandru

#40710

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi este: „Nu hidroenergia salvează România, ci Mintia!”

Eu nu înțeleg de unde atâta orgoliu la unii politicieni care insistă cu finalizarea în orice condiții a hidrocentralelor din ariile protejate!

Chiar nu mai contează dacă obiectivele proiectelor nu sunt atinse?

Ceea ce nu spun politicienii care insistă pe acest subiect este că termenul lor de finalizare este după 2030.

Păi, până în 2030 vor fi finalizate multe alte surse de energie, cu o contribuție chiar semnificativă la coșul energetic național!

Spre exemplu, anul acesta se va finaliza Mintia, care are 1.700 MW, fiind cea mai mare centrală pe gaz din Europa, Iernut, care are 430 MW, plus multe alte centrale fotovoltaice și eoliene.

Plus de asta există în implementare, la Buzău, parcul eolian Vifor, de 462 MW, din care, în anul 2027, se va da în funcțiune o putere de 200 MW.

De asemenea, până în 2030 se vor pune în funcțiune și modulele 3 și 4 de la Cernavodă, care au împreună 1.400 MW și care chiar au producție în bandă și au și cel mai bun randament de conversie.

În plus, până în 2030 vor fi puse în funcțiune și investițiile SMR de la Doicești, deci alți 462 MW.

Nu mai zic că pe viitor este în plan să se instaleze cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, de 1.000 MWp, iar în zona Botoșani se va implementa un proiect care o să fie cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 1.200 MW. Tot pe eolian există în județul Galați un proiect de 620 MW.

Dacă mai luăm în calcul și puterea instalată în parcurile fotovoltaice, de 3.300 MWp, și puterea instalată la prosumatori, de 3.200 MWp, chiar nu înțeleg de unde atâta încăpățânare pentru aceste hidrocentrale, care, însumate, vor avea o putere reală nu mai mare de 150 MW și vor putea fi finalizate după 2030, cu costuri mari și cu impact semnificativ asupra mediului și asupra vieții comunităților.

În cazul hidrocentralei de la Surduc nu există acumulare, ci doar un stăvilar care deviază apa în munte, iar în satele din aval există riscul major de a rămâne fără apă potabila, așa cum se întâmplă acum în zona Curtea de Argeș, unde comunitatea nu are apă de mai bine de 3 luni din cauza lucrărilor de la Barajul Vidraru, care au fost dezastruos gestionate de către ultimii miniștri ai energiei, Burduja și Ivan.

Întrebarea mea este cine va răspunde penal dacă obiectivele proiectului de la Surduc nu sunt atinse și sunt afectate și mediul, și viața comunității, aiurea.

Cine va plăti pentru aceste calcule greșite? Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău. Mulțumesc.

Mihai-Cătălin Botez

#43463

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

„Drumurile din județul Vaslui: bilanțul unui eșec plătit din bani publici”

Dacă aș putea, aș aduce la această tribună noroiul de pe drumurile comunale și sătești din județul Vaslui, pentru că este un simbol al risipei și al eșecului politicilor promovate de PSD, prin programe precum PNDL și „Anghel Saligny”.

Slavă Domnului, avem un sezon cu precipitații abundente, bune pentru agricultură, dar, din cauză că multe drumuri au rămas de pământ, ele devin și impracticabile. Oameni care rămân izolați în casele lor, copii care nu mai pot ajunge la școală, ambulanțe blocate în drum din cauza noroiului – acesta este bilanțul unui dezastru PSD.

De ce spun dezastru PSD? Pentru că județul Vaslui este PSD-izat de 35 de ani. Are cei mai mulți parlamentari PSD, președinți de consilii județene, 80% din primării PSD, chiar deconcentrate populate cu PSD-iști.

Sunt și situații în care avem primari nou-instalați în funcție, dar și unii primari care sunt primari de când s-au inventat primăriile. Parcă mai tare în acele localități oamenii au fost abandonați în noroaie.

Pe de altă parte, palatele personale ale primarilor și domeniile agricole pe care aceștia le-au acumulat sunt dovada preocupării neîntrerupte, să zicem, pentru nevoile comunității.

În multe comune din județ drumurile sătești sunt fie neasfaltate, fie „modernizate” doar pe hârtie. Sunt tronsoane modernizate unde s-a recepționat o cârpeală cu asfalt sau pietriș, unde s-au înghesuit câte 10 politicieni la tăiat panglica. Acum acolo e noroi până-n gât și tăietorii de panglică au dispărut.

Acesta este modelul PSD: contracte pentru firme „de casă”, lucrări de mântuială și zero consecințe pentru cei responsabili.

PNDL a fost prezentat ca un program de investiții, dar în realitate a devenit un mecanism de recompensare politică. Fondurile au fost alocate netransparent, pe criterii de obediență față de partid, nu în funcție de nevoile reale ale comunităților. În Vaslui, acest lucru s-a tradus prin lucrări începute și abandonate, drumuri făcute de mântuială și bani publici cheltuiți fără rezultate durabile.

Programul „Anghel Saligny” nu a corectat aceste probleme, ci le-a perpetuat.

Una peste alta, Vasluiul a mai avut și ghinionul de a fi sub spectrul lui Buzatu „Portbagaj”, prins de DNA cu șpaga în portbagaj, evident tot de la un contract de drum.

România nu mai poate continua cu programe de tip PNDL sau „Anghel Saligny”, construite special pentru a ocoli regulile, competiția corectă și fondurile europene. Dezvoltarea nu se face cu bani aruncați discreționar, ci cu proiecte bine pregătite, cu criterii obiective și cu control strict al calității.

Banii publici nu sunt fondul de campanie al PSD. Județul Vaslui nu are nevoie de pomeni electorale asfaltate prost. Are nevoie de drumuri durabile, de administrație competentă și de respect față de cetățeni. Atât timp cât PSD va continua să trateze infrastructura rurală ca pe un instrument politic, Vasluiul va rămâne prizonierul subdezvoltării.

Vă mulțumesc. Mihai Botez, deputat de Vaslui.

Ghervazen Longher

#46639

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

În zilele de 13 și 14 ianuarie anul acesta am avut onoarea de a face parte din delegația oficială a Senatului României, condusă de domnul președinte Mircea Abrudean, aflată într-o vizită de lucru în Republica Polonă.

Această vizită a reprezentat o reconfirmare solidă a parteneriatului strategic dintre România și Polonia, un parteneriat construit pe încredere, valori comune și responsabilitate împărtășită pentru securitatea regiunii noastre.

Întâlnirile avute la Varșovia cu mareșalul Senatului, doamna Małgorzata Kidawa-Błońska, cu vicepreședintele Seimului, domnul Szymon Hołownia, precum și cu viceprimministrul și ministrul apărării naționale, domnul Władysław Kosiniak-Kamysz, au evidențiat convergența profundă de viziune dintre statele noastre. Totodată, aceste discuții au demonstrat implicarea activă și constantă a autorităților poloneze în menținerea și dezvoltarea relațiilor bilaterale cu România, atât la nivel politic și instituțional, cât și în planul cooperării strategice.

România și Polonia sunt astăzi piloni esențiali ai flancului estic al NATO. Prezența trupelor române pe teritoriul Poloniei și a trupelor poloneze în România este expresia concretă a solidarității noastre și a angajamentului comun pentru securitatea europeană.

Pentru mine, în calitate de deputat al minorității polone din România și președinte al Uniunii Polonezilor din România, o semnificație specială a avut-o întâlnirea cu doamna mareșal Małgorzata Kidawa-Błońska. În cadrul acesteia, a fost abordată și situația comunității poloneze din România.

Președinta Senatului Poloniei a subliniat implicarea activă și constantă a autorităților poloneze în menținerea legăturilor cu polonezii din afara granițelor, inclusiv cu comunitatea poloneză din România. Totodată, a mulțumit statului român pentru grija față de această comunitate și pentru condițiile foarte bune create pentru păstrarea identității, limbii și culturii poloneze. Aceste aprecieri sunt o recunoaștere a faptului că România reprezintă un model de bune practici în ceea ce privește protecția drepturilor minorităților naționale.

În încheiere, doresc să subliniez că relația dintre România și Polonia este mai mult decât un parteneriat strategic. Este o relație întărită de istorie, de interese comune și de oameni.

Grija comună față de polonezii din România reprezintă o punte vie între cele două națiuni și un exemplu de cooperare bazată pe respect reciproc. Sunt convins că acest parteneriat va continua să se dezvolte în beneficiul României, al Poloniei, al Uniunii Europene și al securității întregii regiuni. Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

Nicolae-Miroslav Petrețchi

#49488

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Nevoia de stabilitate în România a devenit vitală. Amenințările la adresa acesteia cresc necontenit, atât în exterior, cât și în interior. Neliniștile lumii și ale Europei cresc. În jurul României instabilitatea sporește constant: alegeri anticipate, tensiuni sociale foarte aprinse, războaie în vecinătatea frontierei.

În interior, măsurile de redresare a economiei produc efectele scontate. Deficitul începe să scadă, urmând să fie adoptat pachetul de redresare economică. Semnele prosperității vor fi din nou vizibile în România.

Acum însă este prea devreme să sărbătorim. Munca grea și responsabilă trebuie să continue. Pericolul recesiunii economice este iminent. Suntem la jumătatea drumului, iar abdicarea este imposibilă etic.

Cine renunță acum face inutile toate eforturile colective din ultimul an. Responsabilitatea măsurilor de limitare bugetară este uriașă și cere mult curaj politic. Foarte puțini, în România, au avut acest curaj în vremuri dificile. Foarte puțini, în România, s-au luptat cu risipa bugetară sau cu supradimensionarea aparatului bugetar.

Pachetul 3 implică, deopotrivă, curaj și responsabilitate. El este așteptat de cetățeni pentru că transmite dorința sinceră de a echilibra povara austerității, purtată până acum de către populație.

În aceste momente se văd maturitatea și luciditatea clasei politice. În aceste momente cad măștile celor care își construiesc cariera politică pe mesaje siropoase, pe promisiuni fără acoperire. În aceste momente este nevoie, mai mult ca niciodată, ca responsabilitatea și luciditatea să prevaleze asupra oricăror calcule politice de bucătărie.

Este nevoie de dialog responsabil în coaliție și de continuarea fermă a planului de ieșire a României din criza economică în care ne-au adus risipele bugetare succesive precedente.

Nu mai avem timp pentru amânări, pentru noi amăgiri. Prin certuri nesfârșite în spațiul public, riscăm să discredităm încrederea populației României în proiectul de țară.

Da, acest proiect de țară începe cu măsuri nepopulare, pentru că este nevoie să ieșim acum din zona de risc economic și social. La capătul acestor măsuri ne așteaptă reconstrucția și prosperitatea.

Avem nevoie de stabilitate politică pentru a aduce această construcție la bun sfârșit. Avem nevoie de stabilitate politică pentru a readuce prosperitatea acolo de unde alții au gonit-o, prin nesăbuințe și risipe.

În momente precum acesta se „călește” oțelul clasei noastre politice.

Eu am încredere că vom depăși cu bine proba de solidaritate și de responsabilitate a coaliției de guvernare, pentru că ea are viziune, are curaj, are busolă etică și construiește.

Vă mulțumesc.

Cristian-Emanuel Cîmpan

#53092

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Vineri aflăm adevărul: România intră în recesiune sau Guvernul mai câștigă timp prin statistici”.

Stimați colegi și dragi cetățeni,

Săptămâna aceasta nu este importantă doar pentru economiști sau pentru Guvern. Este importantă pentru tine, pentru familia ta și pentru fiecare firmă din România.

Vineri, Institutul Național de Statistică va publica datele despre PIB-ul României din trimestrul IV 2025. Este raportul care va spune clar dacă România a intrat sau nu în recesiune economică.

Ce înseamnă aceasta, pe scurt?

Dacă economia a scăzut și în trimestrul IV, după ce a scăzut deja în trimestrul III, România este oficial în recesiune. Fără interpretări. Fără explicații politice. Așa funcționează economia.

Acesta este, probabil, cel mai important raport statistic din ultimii ani. Pentru că nu mai este vorba de cifre pe hârtie. Este vorba de realitatea pe care tu o simți deja. Prețuri mai mari. Bani mai puțini. Vânzări mai slabe. Facturi mai grele.

Datele existente arată rău. După creșterile de taxe din 2025, inflația a explodat în a doua parte a anului. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În același timp, consumul a scăzut cel mai mult din UE. Oamenii cumpără mai puțin, pentru că nu mai au de unde.

Ultima dată când consumul a scăzut atât de rapid a fost în 2010. Atunci era o criză economică mondială. Astăzi nu avem o criză globală. Avem o criză făcută aici, prin decizii greșite.

Trimestrul IV este, de regulă, cel mai bun trimestru al anului. Crăciunul, sărbătorile, Black Friday, toate ar trebui să împingă economia în sus. Dacă nici acest trimestru nu a mai reușit să țină economia pe linia de plutire, problema este serioasă.

Pentru a vedea dacă există recesiune, se compară trimestrele consecutive, nu aceleași trimestre din ani diferiți. Orice altă comparație este ocolirea adevărului. Oamenii nu trăiesc din comparații statistice. Trăiesc din salarii, pensii și vânzări reale.

Sunt două variante.

Prima. INS spune adevărul și confirmă scăderea economică. Asta înseamnă că situația este atât de gravă încât nu mai poate fi ascunsă. Vor urma atacuri politice, pierdere de încredere și presiune și mai mare pe economie.

A doua. INS anunță o creștere mică. Guvernul mai câștigă timp. Dar nu câștigă soluții. Pentru că datele din teren arată prost, iar trimestrul I din 2026 va spune adevărul.

Mulțumesc. Neafiliați. Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan? Doamna deputat Raisa Enachi? Vă rog.

Raisa Enachi

#55666

Mulțumesc, doamnă președinte.

Subiectul declarației politice: „Bogățiile României nu aparțin niciunei persoane fizice”.

Astăzi țara traversează o perioadă dificilă: facturi care cresc fără oprire, presiuni tot mai mari asupra antreprenorilor și un nivel de trai în scădere.

În acest context, responsabilitatea celor care conduc această țară ar trebui să fie clară: protejarea interesului național și a resurselor strategice ale României, patrimoniu al poporului român și al generațiilor viitoare.

În aceste condiții, participarea doamnei Țoiu la reuniunea privind mineralele rare de la Washington, unde a afirmat că a reprezentat România, alături de Rubio și Vance, ridică întrebări fundamentale. Cine i-a conferit acest mandat? În baza cărei decizii legale și cu ce responsabilitate față de statul român?

Vorbind despre resurse strategice – litiu, cobalt, nichel, grafit, metale rare și cupru –, trebuie subliniat că acestea nu aparțin niciunui ministru, niciunui guvern temporar. Ele reprezintă un patrimoniu național care trebuie gestionat cu mandat clar, control parlamentar și informare completă a cetățenilor.

Când se vorbește despre „valorificarea parteneriatelor” sau „lanțuri de aprovizionare”, fără detalii concrete despre ce se negociază și ce beneficii reale aduc României, există riscul ca țara să fie tratată doar ca un furnizor de materie primă ieftină.

Este de neacceptat ca decizii cu impact major asupra viitorului nostru economic să fie luate în afara Parlamentului, fără consultarea cetățenilor și fără asumarea responsabilității politice.

Românii au dreptul să știe ce se discută, ce se promite, ce se semnează și ce obligații își asumă statul în numele lor.

Experiența ne arată că gestionarea resurselor fără responsabilitate duce la pierderi de valoare, de locuri de muncă și oportunități de dezvoltare, lăsând în urmă doar promisiuni și explicații tardive.

Prin urmare, solicit public:

– clarificarea mandatului cu care doamna Țoiu a participat la aceste discuții;

– publicarea documentelor relevante și a termenilor negocierilor; – asumarea politică și transparentă a oricărei decizii care vizează resursele strategice ale României.

Transparența, responsabilitatea și controlul parlamentar nu sunt opționale. Ele reprezintă condiția esențială pentru protejarea interesului național și pentru viitorul economic și strategic al României.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Cosmin Andrei

#58297

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Bugetul austerității și costul social al Guvernării Bolojan”.

În ultimele luni, românii au îndurat măsuri dificile și au înțeles un mesaj tot mai clar: se taie de la cei mulți și vulnerabili, în timp ce marii privilegiați sunt tratați cu mănuși. Am tot auzit că aceste chestiuni sunt „în lucru”, „în analiză” sau „în pachetul următor”. Concret, pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, statul a redus indemnizația de la 85% la 75% din venituri și a introdus reținerea CASS de 10%. În paralel, în educație, organizațiile studențești arată că fondul de burse și protecție socială a fost redus cu circa 52%, măsuri care lovesc direct în accesul la educație pentru copiii din familiile obișnuite.

De asemenea, cu privire la investițiile locale, Guvernul a introdus criterii de prioritizare în programe precum „Anghel Saligny”, cu efectul, practic, că unele proiecte rămân fără finanțare sau sunt amânate, blocând apă, canalizare, drumuri și șantiere deja începute.

Și atunci întreb: de ce curajul „austerității” nu a fost la fel de ferm acolo unde era loc real de echitate? În decembrie 2025, Guvernul a discutat reducerea și apoi eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru marile companii, în timp ce oamenilor simpli li se taie din venituri.

Vedem că în domeniul jocurilor de noroc au fost impuse anumite taxe, de cele mai multe ori plătite tot de jucători, nu de firmele din domeniu, iar fenomenul rămâne insuficient tratat în miezul său social: dependență, publicitate agresivă, acces facil și costuri publice uriașe.

Iar în privința pensiilor speciale încă vorbim despre proiecte și promisiuni, în timp ce tăierile „certe” s-au aplicat mamelor, profesorilor, elevilor și celor care au nevoie de sprijin.

Guvernul condus de Ilie Bolojan spune că vrea să repare „nedreptățile” și să recâștige încrederea. Dar încrederea nu se recâștigă cerând sacrificiu doar de la cei fără apărare. Dacă această direcție continuă, nu obținem doar economii financiare. Obținem neîncredere, distanțare și sentimentul că speranța pusă în guvernare a fost taxată, la propriu, tocmai pe spatele celor care aveau mai puțin.

Vă mulțumesc.

Ariana-Oana Bucur

#60667

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Declarația mea politică se intitulează „Conducerea Educației prin interimat nu mai poate continua!”.

Interimatul de aproape 3 luni la conducerea Ministerului Educației și Cercetării nu mai este o situație excepțională, ci devine o formă de evitare a răspunderii politice. Este o conducere provizorie care paralizează decizia, blochează reforme, condamnă întregul domeniu la stagnare! Un ministru interimar nu are nici mandatul, nici autoritatea politică necesară pentru a lua decizii strategice.

Concret, în perioada imediat următoare există pericolul alocării unui buget inadecvat, neadaptat realității, rezultat al necunoașterii profunde a nevoilor reale ale sistemului, și al direcționării unor resurse spre proiecte prioritare doar formal, ignorând urgențele și deficiențele sistemului.

O lume întreagă în actualul context integrează IA-ul în curricula școlară și universitară. România dispune la acest moment de infrastructura necesară, asigurată prin proiectele PNRR, însă implementarea reală lipsește! Pregătirea cadrelor didactice este o urgență absolută! Fiecare zi în care acest proiect major este amânat va produce doar efecte negative!

Mai mult, o alocare de buget eronată va crea percepția de incompetență și lipsă de asumare, subminând credibilitatea și așa fragilă a Ministerului Educației și Cercetării. Aceasta nu este guvernare! Este administrare de avarie!

Domnule prim-ministru Bolojan, această situație nu mai poate continua! Responsabilitatea este directă și nu o puteți pasa! Menținerea interimatului transmite un semnal clar de slăbiciune politică. Statul nu poate fi condus cu soluții temporare, iar ministerele nu pot fi ținute în așteptare la nesfârșit.

Vă solicit public să puneți capăt acestui interimat și să veniți în fața Parlamentului cu o propunere clară, asumată politic, pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării.

România are nevoie de miniștri cu mandat deplin, capabili să decidă, să reformeze și să răspundă pentru acțiunile lor. Orice zi în plus de interimat înseamnă blocaj, lipsă de reformă și pierderea încrederii în instituțiile statului, iar pentru acest lucru trebuie să vă asumați răspunderea! Mulțumesc.

Alexandrin Moiseev

#63056

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. „Români fără buletin, români fără drepturi” Stimați colegi,

Sute de mii de cetățeni români născuți în Basarabia s-au trezit, peste noapte, fără buletin. Fără identitate administrativă. Fără posibilitatea de a-și exercita drepturile fundamentale. Vorbim despre cetățeni români care trăiesc, muncesc și contribuie cinstit la această țară.

Printre ei se numără și oameni care au case, afaceri, familii și un rost aici, în România. Și totuși, de luni de zile, așteaptă refacerea actelor, blocați într-un labirint birocratic și supuși unor verificări umilitoare, în care trebuie să demonstreze că locuiesc în propriile lor case, chiar dacă dețin acte de proprietate.

Și vorbesc astăzi nu doar în numele lor, ci și în nume personal.

Sunt cetățean român născut în Basarabia. Dețin un apartament în Constanța. Și mă aștept și eu ca într-o zi să vină poliția să verifice dacă sunt acasă. În timp ce eu sunt aici, în Parlamentul României, îndeplinindu-mi mandatul dat de cetățeni. Există riscul real ca, nefiind găsit acasă, buletinul meu să fie anulat.

Am ajuns în situația absurdă în care aș putea deveni primul deputat român fără buletin românesc.

Aceasta nu este doar o problemă administrativă. Este o problemă de demnitate, de respect și de responsabilitate a statului față de propriii cetățeni.

Da, au existat mii de cazuri de domicilii fictive. Iar acolo unde legea a fost încălcată, legea trebuie aplicată. Dar curățenia trebuie începută și acolo unde a început problema: în instituțiile care au tolerat ani de zile aceste practici. Nu este drept ca doar cetățenii să plătească prețul, în timp ce cei care au permis această situație să rămână fără răspundere.

Românii din Basarabia nu sunt cetățeni de mâna a doua. Sunt cetățeni români cu drepturi depline.

Cer autorităților statului român să oprească aceste abuzuri, să restabilească respectul față de cetățeni și să demonstreze, prin fapte, că România este statul tuturor cetățenilor.

Vă mulțumesc.

Ionelia-Florența Priescu

#65314

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ruinarea unui județ și pierderea locurilor de muncă”.

Planul de distrugere a Complexului Energetic Oltenia evoluează rapid, afectând tot mai multe locuri de muncă din județul Gorj, și, cu toate acestea, nu vedem nicio intervenție și niciun plan strategic, nici din partea celor care guvernează țara și nici din partea celor care conduc județul Gorj.

Asumări ca implementarea unui management profesionist, depolitizat au rămas pe hârtie, în continuare menținându-se privilegiile și funcțiile inutile din structurile de conducere ale companiei, bineînțeles, ca sinecuri pentru politicieni, însă planul de restructurare din rândul angajaților este respectat milimetric.

După valurile de concedieri din CEO, zilele acestea, peste 170 de angajați ai Minprest au fost anunțați că își vor pierde

locurile de muncă. Nu a contat că acești oameni nu au nicio perspectivă reală de reangajare și că familiile lor sunt lăsate fără venituri și fără speranță. Bineînțeles că acești oameni nu sunt politicieni, nu sunt privilegiați și, cu atât mai puțin, nu sunt vinovați pentru deciziile greșite luate în birourile călduțe de la București. Ce se întâmplă acum în CEO și în Minprest este o tragedie socială, un dezastru umanitar, dar și economic pentru întregul județ.

De asemenea, lipsa investițiilor, facilitățile degradate, lipsa echipamentelor de protecție pun în pericol viața celor care încă nu au fost trimiși acasă.

Toate acestea nu sunt întâmplătoare, domnilor parlamentari, ci sunt o consecință inevitabilă a greșelilor repetate și a deciziilor iresponsabile venite din partea celor care au guvernat țara, au condus Ministerul Energiei și au impus oameni incompetenți la vârful Complexului Energetic Oltenia.

Stimați colegi parlamentari, chiar și în ceasul al doisprezecelea putem interveni să salvăm ce a mai rămas de salvat. În Parlamentul României avem un proiect de lege depus, pentru sprijinirea producției de energie pe bază de cărbune și, implicit, pentru salvarea locurilor de muncă din județul Gorj. Din păcate, acest proiect a fost respins de cei din coaliție. La votul din Senat, PSD a respins, în mod viclean, prin abținere, acest proiect salvator pentru Gorj. Dar aici, în Camera Deputaților, avem șansa de a corecta această situație și de a arăta că nu vă este indiferentă situația din Gorj, că nu vă este indiferentă situația zecilor de mii de oameni care vor fi afectați la nivel de județ.

Vă mulțumesc.

Petru-Gabriel Negrea

#68012

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Un stat care se preocupă cu adevărat de viitorul său este un stat care investește constant și inteligent în educație. Educația nu este o cheltuială care trebuie tăiată la primul semn de dificultate bugetară, ci fundamentul pe care se construiesc economia, coeziunea socială și siguranța unei națiuni.

În aceste zile, profesorii din România ies în stradă pentru a-și exprima nemulțumirile față de primul pachet de măsuri, care a lovit direct în sistemul de educație. Vorbim despre norme didactice crescute, despre presiune suplimentară pe cadrele didactice și despre decizii luate fără consultare reală. Aceste proteste nu sunt un moft și nu sunt un joc politic. Sunt semnalul clar că educația a ajuns la limită.

În loc ca aceste avertismente să fie tratate cu responsabilitate, domnul Ilie Bolojan pregătește un al doilea pachet de măsuri, materializat printr-un ordin privind cifra de școlarizare. Un ordin care înseamnă mai puține clase, mai mulți elevi înghesuiți, comasări forțate și noi restrângeri de activitate pentru profesori. Este un pachet care adâncește criza, nu o rezolvă. Toate acestea se întâmplă într-o Românie în care realitatea este deja alarmantă. Studii naționale și internaționale arată că aproximativ jumătate dintre elevii români se află în zona analfabetismului funcțional. Copii care ajung la liceu fără să înțeleagă corect un text, fără să poată folosi informația și fără șanse reale de integrare profesională. Aceasta este baza de la care pornim.

Într-un asemenea context, a continua politicile de austeritate în educație înseamnă să torni benzină peste un foc deja aprins. Analfabetismul funcțional nu se combate prin clase mai mari și profesori epuizați. Nu se combate prin tăieri și comasări, ci prin sprijin individual, stabilitate și investiție.

În concluzie, întrebarea rămâne una simplă și gravă: încotro ne îndreptăm și ce viitor oferim copiilor noștri?

Dacă tratăm educația ca pe o problemă de contabilitate, viitorul României va fi unul al eșecului.

Vă mulțumesc.

Silviu-Octavian Gurlui

#70204

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Pledoaria mea o să înceapă cu a citi câteva lucruri, așa cum stau ele, legate de o problemă gravă de sănătate.

Până în 2025, pacienții cronici care aveau bilete la MONITOR, codurile 3-8, aveau prioritate garantată și puteau face investigații paraclinice, inclusiv RMN și CT, în maximum 5 zile lucrătoare, dar din ianuarie 2026 prioritatea aceasta nu mai există pentru pacienți cu: diabet zaharat, adică MONITOR 3, boli cardiovasculare, adică MONITOR 4, boli rare, adică MONITOR 5, afecțiuni neurologice – MONITOR 6, boli cerebrovasculare – MONITOR 7 și, respectiv, boală cronică renală – MONITOR 8. Pentru aceste categorii, investigațiile CT și RMN vor fi decontate, atenție!, doar în limitele fondurilor contractate prin plafon, ceea ce înseamnă că pacienții pot intra pe listele de așteptare mai lungi și nu vor mai avea garantat termenul de 5 zile.

În aceste condiții, am observat în spațiul public o îngrijorare din partea Guvernului că medicii ar părăsi țara în mod cumva nejustificat.

Atrag atenția că nu numai medicii părăsesc țara, ci și profesorii, ci și inginerii, ci și specialiștii – fizicieni, chimiști, biologi și așa mai departe –, care părăsesc țara nu de bine, ci pentru că statul nu le oferă o garanție și un respect pe măsura valorii și capacității lor.

În aceste condiții, observăm în Iași, pentru că este un centru universitar, cultural și de cercetare de o așa natură, vedem spitalele pline ca după bombardament – oameni bolnavi care stau pe holuri, în condiții dificile. Spitalele nu mai au resurse. Iar toate acestea, pe fondul unor, deja, amenințări cu tăieri de 10% din bugetul alocat sistemului medical.

Este evident că în Iași, așa cum stau lucrurile, este necesar să se reia avizele și toate procedurile pentru a se realiza, măcar în această privință, Spitalul Regional de Medicină Cardiovasculară. Este un proiect vital pentru toată zona de nord-est a țării, un proiect-pilot, așa cum este și Zona Roșie Tehnologică, ca și acest pilot, o zonă de cercetare, o zonă în care să nu importăm tehnologie la nesfârșit, ci noi, România, să producem tehnologie.

Sunt proiecte importante pentru comunitatea din zona Iașiului, pentru Moldova și atrag atenția instituțiilor să-și ofere atenția sporită spre aceste proiecte.

- Vă mulțumesc.

Silviu Gurlui, deputat, AUR, Iași.

Lidia Vadim-Tudor

#74556

## **Doamna Lidia Vadim-Tudor:**

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „«Furtuna perfectă», năpasta abătută asupra românilor”.

România se află într-o criză teribilă astăzi. Ca să folosesc limbajul de specialitate, s-a abătut „furtuna perfectă” asupra noastră, adică avem de-a face cu o situație dezastruoasă, creată de mai multe evenimente negative petrecute în aceeași perioadă de timp. O să le enumăr pe toate și o să indic și soluțiile la final.

– Din cauza hoțiilor din pandemie, a împrumuturilor fără cap și a banilor și armamentului date în secret Ucrainei, România a ajuns la o datorie publică de 60% din PIB. În pragul falimentului, la mâna FMI.

- Avem cea mai mare inflație din Europa.

- Cel mai mare deficit bugetar din Europa.

- Plătim cele mai mari dobânzi la credite din Europa.

- Plătim și de trei ori mai mult decât alți cetățeni europeni

- pentru energia electrică.

– Prețul gazelor urmează să crească cu până la 35% în perioada următoare, potrivit specialiștilor, odată cu liberalizarea pieței. Altă năpastă asupra românilor.

– Taxele și impozitele au crescut și ele nesimțit de mult, în vreme ce pentru multinaționale au fost introduse noi facilități: impozit zero pe cifra de afaceri și posibilitatea de a externaliza profiturile.

– Oamenii încep să fie dați afară de la locurile de muncă, din cauza introducerii inteligenței artificiale pe scară largă. Și nu cei care lucrează la stat, nu membrii de partid, ci oamenii din mediul privat. Șomajul crește.

– Din cauza inteligenței artificiale, tinerii sunt anxioși, se tem că își vor găsi cu greu un loc de muncă în următorii ani. La fel, părinții lor se tem pentru ei. Nici măcar IT-ul nu mai este o meserie sigură.

– Companiile auto din Germania au probleme mari din cauza concurenței firmelor chinezești și, din acest motiv, unii români care lucrează pentru furnizori de componente de la noi din țară încep să-și vadă amenințate locurile de muncă. Acum, ce-i de făcut, pe scurt:

- Să înțelegem ce guvern avem. Cum au adus România

- în pragul falimentului, cu politicile lor.

- Să ieșim în stradă în număr mare. Să protestăm. Să

- cerem demisia Guvernului și alegeri anticipate.

- Un nou Parlament, format în majoritate din patrioți.

- Suspendarea și trimiterea acasă a lui Nicușor Dan.

- Justiție liberă.

- Călin Georgescu să candideze la alegerile

- prezidențiale.

- Un nou început, în care să reparăm lucrurile din țară.

- Niciun ban pentru Ucraina.

- Investiții în armament doar pentru noi și doar inteligent.

- Klaus Iohannis, Nicușor Dan, toți premierii din ultimii ani

- și toți membrii coaliției să răspundă în fața legii.

- Jos mafia! Sus Patria!

Mircea Fechet

#77422

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Vânătoarea de resurse strategice nu mai este de mult doar o chestiune economică, ci a devenit una dintre cele mai importante mize geopolitice.

Competiția pentru materii prime rare se duce la cel mai înalt nivel, pentru că în joc este obținerea controlului pe întregul lanț, de la extracție și procesare până la produsele finite. În aceste condiții, este evident pe cine a deranjat

participarea României, în cursul săptămânii trecute, la conferința ministerială privind mineralele critice, de la Washington.

Atacul fără precedent care a urmat vizitei delegației române în capitala SUA nu a fost deloc întâmplător, cu atât mai mult cu cât a fost luat în țintă chiar partenerul nostru strategic, respectiv Statele Unite ale Americii.

A fost un atac fără arme și s-a dat pe frontul cel mai aglomerat cu putință: pe rețelele sociale și în aplicațiile de mesagerie de unde se informează zilnic milioane de români. Totodată, a fost orchestrat cu mii de distribuiri ale unui text care sugera că România ar fi pe punctul de a fi jefuită de resurse, șantajată financiar și lipsită de suveranitate.

## Dragi colegi,

În ultimii 35 de ani, narativul „Noi nu ne vindem țara” a apărut periodic în spațiul public și a fost distribuit apoi constant pe rețelele sociale. Însă, în acest caz, tiparul a fost altul. Când SUA sunt prezentate drept un stat inamic aflat „în faliment”, secretarul de stat Marco Rubio drept cel mai mare adversar al intereselor statului român, iar Rusia și China apar ca alternative rezonabile, înseamnă că avem de a face cu un sabotaj în toată puterea cuvântului. Practic, într-un moment de maximă instabilitate în regiunea Mării Negre, românilor li se cere, subtil, să își urască aliații și cei mai mari apărători ai Flancului Estic al NATO.

Ipotezele prezentate drept „adevăruri ascunse”, potrivit cărora România își cedează bogățiile către SUA, începând cu Roșia Montană și petrolul din Marea Neagră și încheind cu zăcămintele de minerale rare, descoperite recent în Apuseni, sunt parte a unui joc geopolitic de anduranță, în care câștigă cine înțelege miza și folosește avantajele în interesul național.

Da, România e o țară bogată și ar putea fi și mai bogată dacă am trage toți la un proiect de țară în care nu suntem doar un pion pe tabla de șah a altora, ci o țară care știe ce potențial are și care știe ce vrea. Sigur, asta implică putere de decizie și de negociere, dar și un patriotism de neclintit. Care ține piept inclusiv cascadei de știri false de pe rețelele sociale, și de la Moscova, și de la Beijing.

Vă mulțumesc foarte mult.

Andrei Daniel Gheorghe

#80186

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România – o țară demnă în lume”.

Cred că, pe undeva, cu toții ne întrebăm care este, până la urmă, perspectiva României ca actor regional și european în lumea de astăzi. Ne punem anumite întrebări și adesea tindem, din păcate, în societatea românească, să oscilăm între două extreme – între o extremă a complexului de superioritate și o extremă a complexului de inferioritate. Iar în discursul populist din spațiul public românesc vedem permanent această oscilare între cele două extreme: între viziunea asupra unei Românii mici, izolate, oropsite, pur și simplu lăsate undeva la marginea omenirii, și acea teorie, să spunem așa, protocronistă, a unei națiuni în jurul căreia se învârte însăși soarta Universului – ca să mergem acum într-un registru, să spunem, mai lejer.

Dar de ce ajungem pur și simplu aici? Aici ajungem pentru că, din păcate, în România, adesea, tratăm cu superficialitate, tratăm cu dezinteres, tratăm cu o lipsă reală de profunzime problemele majore. Iar aceste probleme majore, care vizează rolul României în lume, vizează perspectivele de dezvoltare ale României, care au în vedere inclusiv felul în care România știe să-și gestioneze propriile sale resurse și propriile sale capacități, cred că ar trebui să reprezinte o prioritate pentru absolut oricine.

România are o serie de atuuri – economice, politice, geopolitice, geoeconomice, culturale, sociale și identitare – care fac din națiunea noastră una dintre acele țări europene care trebuie să aibă un cuvânt greu de spus întotdeauna. Iar acest cuvânt al României trebuie rostit întotdeauna cu responsabilitate, cu mai mult curaj și, nu în ultimul rând, cu acea putere de a înțelege că suntem o națiune care are un rol real la masa deciziilor europene. În regiune, România trebuie să devină un actor fundamental. Atuurile României, de la resursele energetice până la capacitatea cetățenilor României, până la resursa umană absolut excepțională, cred că se cer a fi puse în valoare într-o dimensiune mult mai importantă.

Așadar, nu putem să ajungem o națiune care să oscileze permanent între ura de sine și mania persecuției.

România poate să privească demn, România poate să aibă un rol important în Europa, atâta timp cât înțelegem să ne respectăm pe noi înșine și să-i respectăm pe cei de lângă noi.

Vă mulțumesc.

Ștefan-Iulian Lőrincz

#83378

60-70 de ore de muncă pe săptămână, fără ore suplimentare plătite. Muncă de noapte sâmbătă și duminică, fără sporuri, concedii neplătite sau inexistente, odihnă în cabina camionului, săptămâni la rând, parcări nesigure, furturi de motorină, furturi de marfă, frică permanentă.

Nu vorbim de o problemă punctuală; vorbim de o mulțime de probleme și de un sistem de exploatare pentru mulți dintre șoferii români.

Șoferii români sunt obligați să respecte reguli stricte: atestate profesionale, tahograf, ADR, examene periodice,

conduc utilaje de zeci de tone, răspund de vieți omenești și de bunuri de milioane de euro.

Și totuși, în acte, mulți sunt tratați ca muncitori necalificați, cu salariul minim, fără protecție reală.

Această ipocrizie nu afectează doar șoferii; afectează siguranța rutieră, afectează companiile corecte, afectează bugetul statului, pentru că munca nedeclarată și orele nefiscalizate sunt o formă clară de evaziune fiscală.

De aceea, am depus mai multe interpelări și sesizări, la care aștept răspunsul. Am sesizat Ministerul Muncii privind neplata orelor suplimentare, munca nedeclarată și presiunile exercitate asupra șoferilor. Am adresat o întrebare Ministerului Transporturilor despre parcări sigure, timp de odihnă și siguranță rutieră. Am cerut ISCTR cifre clare despre controale, sancțiuni și abateri și am întrebat Guvernul României ce mecanism coordonat are pentru a opri exploatarea din transportul rutier.

Aceste probleme se rezolvă cu controale reale, cooperare între instituții și voință politică.

Vreau să fie foarte clar – nu vorbim despre a pune piedici unui sector strategic; vorbim despre a opri o competiție bazată pe abuz.

Șoferii de camion nu cer privilegii, așa cum se luptă astăzi judecătorii CCR să le mențină pentru magistrați; cer doar să fie respectată legea. Cer mai multă siguranță, cer demnitate. Iar statul român are obligația să le ofere – nu mâine, acum! Pentru că România se construiește cu respect pentru muncă, lege și oameni, iar șoferii de camioane merită tot respectul nostru.

Și, la final, vreau să le mulțumesc pentru munca pe care o depun.

Dragi români, fără voi economia nu ar exista! Vă mulțumesc.

Silviu Feodor

#85666

## **Domnul Silviu Feodor:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Ziua mondială a leguminoaselor – 10 februarie”.

Dragi colegi deputați,

Marcarea Zilei mondiale a leguminoaselor, desemnată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la data de 10 februarie, reprezintă un moment oportun pentru a analiza rolul strategic al legumiculturii și culturilor de leguminoase, în contextul politicii agricole comune, al Planului național strategic 2023-2027 și al obiectivelor europene privind sănătatea publică și tranziția către o agricultură sustenabilă.

Leguminoasele au o contribuție majoră atât din punct de vedere nutrițional – fiind o sursă importantă de proteine vegetale, fibre și micronutrienți, având un impact direct asupra prevenirii bolilor cardiovasculare, a diabetului și a altor afecțiuni cronice –, cât și agronomic, prin fixarea azotului în sol, reducerea necesarului de îngrășăminte chimice și îmbunătățirea rotației culturilor. Din această perspectivă, extinderea suprafețelor cultivate cu leguminoase trebuie susținută prin scheme de sprijin cuplat, ecoscheme și măsuri agroclimatico-ambientale. Consider necesară consolidarea măsurilor de sprijin pentru legumicultură, prin:

- plăți directe orientate către fermele mici și mijlocii;

- facilitarea accesului la fonduri europene pentru irigații,

- sere, solarii, depozitare și procesare primară;

- stimularea formării de cooperative agricole funcționale,

- capabile să asigure accesul producătorilor la piață.

În acest context, doresc să exprim aprecierea față de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru eforturile depuse în implementarea programelor de sprijin destinate legumiculturii, pentru utilizarea instrumentelor oferite de politica agricolă comună și pentru măsurile de susținere a fermierilor români. Este important ca aceste politici să fie continuate și adaptate realităților din teren, astfel încât legumicultura românească să devină mai competitivă și mai rezilientă.

Totodată, trebuie accelerată tranziția către agricultura ecologică și practicile agricole durabile, prin reducerea utilizării pesticidelor și a inputurilor chimice, în concordanță cu strategiile europene „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate”. Sprijinirea producției de legume bio, prin măsuri dedicate și proceduri accesibile de certificare, contribuie direct la protejarea mediului și la sănătatea consumatorilor.

Un obiectiv strategic rămâne creșterea gradului de autosuficiență alimentară, prin susținerea producției autohtone de legume și reducerea dependenței de importuri. În acest sens, politicile publice trebuie să vizeze lanțurile scurte de aprovizionare, achizițiile publice de produse locale și promovarea produselor românești pe piața internă.

În rândul Comunității Rușilor Lipoveni din România, organizație a minorităților naționale pe care o reprezint în Parlamentul României, numeroși membri se ocupă, în mod tradițional, de cultivarea legumelor, în special în Moldova și Dobrogea, contribuind la menținerea agriculturii familiale și la dezvoltarea economiei rurale. Această tradiție demonstrează că agricultura, identitatea culturală și dezvoltarea locală pot fi armonizate prin politici publice adecvate.

## Dragi colegi,

Doresc să actualizez faptul că cea mai mare bogăție a României o reprezintă sănătatea populației sale și, din această perspectivă, Ziua mondială a leguminoaselor trebuie să fie...

Ștefan Bouda

#89230

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Aș vrea să vorbesc astăzi despre sportul românesc.

Cu toții ați văzut, de altfel: în aceste zile se desfășoară Jocurile Olimpice de Iarnă din Milano și Cortina. Și, în acest sens, aș vrea să vă spun că în ziua de azi nu vorbim doar despre medalii pierdute, ci despre un sistem care a intrat, după părerea mea, în moarte clinică. Sportul românesc nu mai funcționează prin sistem, ci prin excepții și sacrificii individuale.

În timp ce ne mândrim cu campioni precum David Popovici, ignorăm faptul că federațiile noastre funcționează

cu conturi goale, incapabile să plătească utilități sau antrenori.

Care este realitatea?

Infrastructură de muzeu. Majoritatea bazelor sportive sunt degradate sau nefuncționale, forțând talentele noastre să se antreneze în condiții improprii sau să plece din țară.

O națiune sedentară. Doar aproximativ 6% dintre români

mai practică sportul de masă, mult sub media europeană. Nu putem avea performanță fără o bază largă de selecție. Finanțare haotică. Deși s-au făcut promisiuni de investiții masive în baze sportive, implementarea rămâne lentă și adesea deturnată de interese politice, din păcate.

Ce trebuie să facem urgent?

Noua Lege a sporturilor. Avem nevoie de un cadru legislativ modern, care să încurajeze parteneriatul publicprivat și să ofere facilități fiscale reale firmelor care investesc în cluburi.

Investiția în resursa umană. Un program național pentru remunerarea corectă a antrenorilor și pentru atragerea tinerilor către cariera sportivă.

Descentralizarea reală. Autoritățile locale trebuie să preia și să modernizeze bazele sportive sub un control riguros al standardului de calitate.

Stimați colegi,

Sportul nu este un lux, ci o investiție în sănătate și mândria acestei națiuni.

Să nu mai așteptăm următoarea olimpiadă pentru a ne aminti că existăm pe harta sportului mondial. Este timpul să trecem de la promisiuni la șantiere și bugete reale. Vă mulțumesc.

Bouda Ștefan, minorități.

Elena-Laura Toader

#91402

## **Doamna Elena-Laura Toader:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate doamne și stimați domni, Dragi colegi parlamentari,

„Guvernarea actuală încalcă deliberat legea și condamnă persoanele cu dizabilități la marginalizare”.

Ceea ce se întâmplă astăzi în România nu mai poate fi numit o simplă neglijență administrativă, ci reprezintă o încălcare gravă și sistematică a legii, comisă de actuala conducere politică împotriva persoanelor cu dizabilități.

Prin decizii succesive de limitare, plafonare și întârziere a drepturilor legale, Guvernul încalcă în mod direct:

– art. 50 din Constituția României, care obligă statul să asigure protecție specială persoanelor cu dizabilități;

– Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în special art. 2, art. 6 și art. 58, care consacră dreptul la prestații sociale, asistență personală și viață independentă;

– art. 16 din Constituție, privind egalitatea în fața legii, încălcat prin tratamentul discriminatoriu aplicat unei categorii vulnerabile.

Mai mult, reducerea sau restrângerea drepturilor prevăzute de Legea nr. 448/2006 contravine principiului neretroactivității și al securității juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, care impune respectarea legii și a statului de drept.

Este inacceptabil ca, în anul 2026, statul român să ignore cu bună știință și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată prin Legea nr. 221/2010, care are forță juridică superioară legislației ordinare.

Articolele 19, 28 și 33 ale convenției obligă statul la asigurarea unui nivel de trai adecvat și a autonomiei personale, nu la tăieri mascate și abandon instituțional.

Dacă privim către alte state membre ale Uniunii Europene, vedem un cu totul alt sens al politicilor publice:

– în Germania, principiul „participării egale” garantează prestații sociale stabile și ajustate costului real al vieții;

– în Franța, drepturile persoanelor cu dizabilități sunt consolidate prin mecanisme automate de indexare și servicii integrate;

– în Spania, Curtea Constituțională a stabilit clar că drepturile sociale ale persoanelor cu dizabilități nu pot fi diminuate arbitrar, nici măcar în perioade de criză.

Guvernul României a ales însă ilegalitatea și cinismul.

Curtea Constituțională a României a stabilit constant, prin deciziile nr. 872/2010, nr. 447/2013 și nr. 139/2019, că drepturile sociale ale persoanelor vulnerabile nu pot fi restrânse arbitrar și statul are o obligație...

Doru-Lucian Mușat

#96128

Mulțumesc, doamnă președinte. „Tinerii români nu sunt de vânzare!”

În timp ce noi suntem preocupați de problemele cotidiene, de taxele și impozitele crescute, de inflația reală, care a ajuns la 15%, și de traiul tot mai greu al românilor, un rău profund, reprezentat de ONG-urile finanțate din exterior, care promovează homosexualitatea, identitatea de gen, genurile fluide, LGBTQ și, în general, tot ceea ce nu este normal, are o nouă țintă: tinerii din mediul rural.

Acest rău are mai multe brațe: politic, partide precum USR, PLUS și SENS, dar și o adevărată pânză de asociații și ONG-uri, cu menirea de a rupe cât mai mulți tineri de valorile tradiționale, de valorile creștine și de familia formată din femeie și bărbat, cu scopul de a-i transforma în niște indivizi fără o busolă morală.

Astfel, asociația ACCEPT, înființată în 1996, beneficiară a multor milioane de euro provenite de la diverse multinaționale și organizator principal al marșurilor „Pride” – un spectacol grotesc, care nu își are locul într-o țară creștină –, promovează agresiv pe rețelele sociale înscrierea la diverse tabere, precum cea organizată în perioada 20-22 februarie. Pentru aceste tabere se oferă gratuit transport, cazare și masă participanților cu vârste între 16 și 19 ani, care se declară trans sau queer, indiferent ce ar însemna acest lucru, proveniți din mediul rural sau din orașele mici.

Așadar, vedem cum acest rău, după „succesul” avut în rândul tinerilor din marile centre urbane – fapt reflectat și de sutele de mii de voturi pe care partidele USR, SENS și PLUS le-au primit și continuă să le primească –, se îndreaptă acum spre sate, pentru a-i corupe și pe acești tineri.

Știu oare acești copii de 16-18 ani ce presupun cu adevărat aceste așa-zise „valori” trans și queer? Știu părinții acestor tineri ce se încearcă, în realitate, cu copiii lor? Sunt autoritățile statului capabile să apere acești tineri de acest cancer al societății, reprezentat de aceste asociații și ONG-uri?

De la tribuna Parlamentului, cer instituțiilor abilitate să se sesizeze. Cer ca direcția pentru protecția copilului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, precum și Ministerul Educației să intervină și să împiedice organizarea acestor tabere. Este momentul să controlăm strict aceste asociații și ONG-uri în ceea ce privește finanțarea lor, scopul declarat și mijloacele prin care acestea aduc sau nu un beneficiu real societății românești.

Dacă vrem să mai avem o țară și mâine, nu trebuie să fim nepăsători astăzi. Trebuie să acționăm împreună împotriva acestor forțe demonice!

Mulțumesc.

Sebastian-Mihai Rusu

#98862

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Aș vrea să vorbim despre bani pentru fabrici, nu hârțogărie, cum susținem capitalul românesc și salariile mari prin proiecte de impact.

Dragi colegi,

Vin în fața dumneavoastră după două decenii de experiență în mediul privat. Am gestionat relația cu mediul de afaceri și din funcția de viceprimar al municipiului Brașov și cunosc direct problemele, riscurile și greutățile cu care se confruntă economia noastră. Știu ce înseamnă să pornești o afacere, dar și să o menții profitabilă.

Ultimul an a fost dificil. Aud acest lucru săptămânal, la cabinetul meu parlamentar, de la antreprenorii brașoveni. Acești oameni produc valoare și plătesc salarii. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe de anul trecut au avut un scop clar: oprirea hemoragiei financiare a României. Am reușit să stabilizăm ratingul de țară și să evităm un colaps economic.

Acum însă este momentul să trecem de la stabilizare la dezvoltare. Guvernul lansează o schemă de ajutor de stat masivă pentru proiectele care depășesc un miliard de lei. România răspunde rapid și convingător nevoilor marilor investitori.

Această finanțare sprijină direct capitalul românesc și investitorii externi care construiesc fabrici aici. Nu subvenționăm simpla prezență a unor firme, ci finanțăm extinderea lor pe piețe regionale și utilizarea tehnologiilor de ultimă generație.

Fiecare proiect trebuie să producă rezultate clare.

În primul rând, construim unități de procesare care transformă materia primă în produse finite.

În al doilea rând, impunem integrarea furnizorilor locali, pentru a păstra banii în economia națională.

În al treilea rând, creăm locuri de muncă stabile pentru profesioniști calificați. Aceste investiții garantează salarii peste medie și stabilitate pentru comunitățile noastre.

Dragi colegi,

Vă îndemn la responsabilitate. În loc să irosiți timpul cu atacuri politice la televizor, vă cer să susținem împreună aceste măsuri.

Mediul de afaceri are nevoie de acțiune, nu de scandal! Vă mulțumesc.

Aurora-Tasica Simu

#101350

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se referă la criza apei în România. Astăzi, în februarie 2026, România se află în fața unei crize hidrice grave, amplificată de neglijența și deciziile inexplicabile ale statului român. Baraje esențiale, precum Paltinu, Vidraru, Bolboci, Bicaz și altele, au fost golite simultan în 2025 pentru reparații și retehnologizări, lăsând sute de mii de oameni fără apă potabilă săptămâni întregi. La Paltinu, peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă, iar riscul de repetare persistă luni de zile. Nici acum nu au toți apă potabilă. Instituțiile statului își bat joc de rezervele noastre vitale: fără surse de backup, fără planificare adecvată, în plină secetă europeană hidrologică persistentă. Riscul de apariție a bolilor este ignorat total.

În județul Cluj, în Apuseni, satele din Beliș, Mănăstireni, Călățele și Râșca ar putea fi alimentate simplu și eficient din Lacul de Acumulare Beliș, care este o sursă naturală, apropiată și sustenabilă. Însă se insistă stupid pe conectarea la aceeași rețea ca și orașul Huedin, pompând apa sus pe munte, cu costuri uriașe și pierderi inutile, ignorând faptul că vara nici măcar cei din orașul Huedin nu au apă în blocurile cu multe etaje. De exemplu, la etajul 4, în plină secetă, apa nu mai urcă.

Așadar, dragilor, de ce ignorați soluțiile logice și simple? Care este interesul?

Europa și România trec printr-o criză majoră a apei, agravată de schimbările climatice. Uniunea Europeană promovează reziliența, reutilizarea și soluții locale. Însă România nu are niciun plan concret!

Nu putem permite ca directivele de la Bruxelles să ne dicteze totul, fără să ne adaptăm la realitățile din România. Seceta, poluarea și pierderile masive de apă nu sunt luate în considerare de statul român.

Și, mai grav, poate că unii vor să distrugă definitiv agricultura din România, ca să aibă un pretext pentru a justifica votul criminal dat Acordului UE-Mercosur. Acest pact cu diavolul deschide porțile importurilor ieftine de carne, zahăr și cereale din America de Sud, în condiții de standarde inferioare, amenințând fermierii noștri cu falimente masive.

România a votat în favoarea acestui acord, împotriva propriului popor, invocând garanții, însă fermierii noștri știu și sunt îngrijorați că, fără măsuri concrete, fără apă pentru irigații, producția scade, iar aceste importuri vor deveni, cică, „necesare”.

Sacrificați securitatea alimentară pe altarul intereselor comerciale, pentru că, în realitate, sunteți niște asasini economici fără morală și umanitate.

Vă mulțumesc.

Cristina-Emanuela Dascălu

#109942

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Această propunere legislativă, Pl-x 427/2025, ce urmărește eliminarea degrevării de normă didactică pentru persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative să participe la procesul de monitorizare și evaluare a calității în învățământul preuniversitar, ridică o problemă ce depășește simpla modificare tehnică a unei dispoziții legale; ea atinge însăși filosofia funcționării dialogului social în educație.

Degrevarea de normă didactică nu reprezintă un privilegiu acordat discreționar, ci un instrument funcțional, menit să permită exercitarea reală și efectivă a unor responsabilități suplimentare. Monitorizarea și evaluarea calității presupun timp, analiză, participare la comisii, consultări, redactarea unor rapoarte fundamentate. A elimina degrevarea înseamnă, în mod practic, a transforma această participare într-un exercițiu formal, lipsit de substanță. Educația nu poate fi administrată eficient prin reducerea mecanismelor de dialog și cooperare instituțională, într-un sistem deja tensionat de reforme succesive și de presiuni structurale, unde stabilitatea legislativă este o condiție esențială. Modificările frecvente ale cadrului normativ, fără o evaluare clară a impactului, generează incertitudine și pot afecta funcționalitatea instituțională.

Or, intervenția propusă nu este însoțită de o analiză temeinică privind consecințele asupra procesului de evaluare a calității și echilibrului dintre autoritate și reprezentativitate.

Într-un stat democratic, parteneriatul social nu este o concesie, ci o garanție a echilibrului decizional, iar eliminarea degrevării ar transmite un semnal de descurajare a implicării structurale a cadrelor didactice în procesele de monitorizare și evaluare, cu efecte indirecte asupra calității guvernanței educaționale.

Ca urmare, AUR susține doar acele amendamente care pun interesul elevului, demnitatea profesorului și viitorul educației românești mai presus de interese administrative sau conjuncturale.

Respingere; contra adoptare. Mulțumesc.

Vot · Amânat

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Cine plătește nota de plată când profiturile pleacă din România?”; – Viorica Sandu – declarație politică având ca subiect „Reglementarea rețelelor sociale și protecția copiilor”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică despre „Podul Galați- Brăila: între potențial strategic și exigența calității”; – Ștefan Țintă – declarație politică intitulată „Eurostat demonstrează negru pe alb eșecul tăierilor și al scumpirilor dispuse de Cabinetul Bolojan”; – Dumitrina Mitrea – declarație politică având titlul „Distrugerea patrimoniului cultural românesc de iresponsabilitate și incompetență”; – Dumitru Tilea – declarație politică intitulată „Sănătatea românească – un sistem obosit, salvat de profesionismul unor oameni”; – Elena Doboș – declarație politică dedicată Cezarei Daria Tirlogeanu, tânăra tulceancă ce a cucerit podiumul EURO MMA 2026, Belgrad; – Andra-Claudia Constantinescu – declarație politică intitulată „Fiecare leu cheltuit trebuie justificat în fața românilor”; – Patricia-Simina-Arina Moș – declarație politică având titlul „Ilie Bolojan oferă certitudine în aceste vremuri incerte, de aceea are încrederea PNL”; – Dumitru Țiplea – declarație politică intitulată „Relansarea economică înseamnă măsuri corecte și curajoase”; – Vlad-Ioan Șendroiu – declarație politică despre progresism; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică intitulată „231 de milioane pentru privilegii, zero respect pentru România”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Nu hidroenergia salvează România, ci Mintia!”; – Mihai-Cătălin Botez – declarație politică intitulată „Drumurile din județul Vaslui: bilanțul unui eșec plătit din bani publici”; – Ghervazen Longher – declarație politică având ca temă vizita de lucru în Republica Polonă, o reconfirmare solidă a parteneriatului strategic dintre România și Polonia; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică având ca temă „nevoia de stabilitate politică în România”;

Ana-Marcela Baș

#149236

## **Doamna Ana-Marcela Baș:**

## Stimați colegi,

Proiectul legislativ aflat în discuție este prezentat ca fiind unul tehnic, administrativ, menit să clarifice proceduri.

În realitate însă el ridică o problemă de fond: cine gestionează simbolurile statului și în ce limite?

Nu vorbim aici doar despre organizarea unor ceremonii; vorbim despre memoria națională, despre recunoașterea meritelor excepționale, despre modul în care statul român își onorează personalitățile și momentele istorice. Vorbim despre simboluri naționale, nu despre simple proceduri administrative.

În forma propusă, proiectul transferă organizarea funeraliilor de stat sub controlul direct al Executivului. Această abordare ridică întrebări legitime privind echilibrul instituțional și riscul politizării unor acte care ar trebui să rămână deasupra ciclurilor politice și deasupra intereselor guvernamentale de moment.

Demnitatea națională nu trebuie gestionată de guverne vremelnice. Demnitatea națională trebuie protejată prin mecanisme instituționale stabile, echilibrate și cât mai puțin expuse influenței politice conjuncturale.

Există riscul ca, în lipsa unor garanții clare, criteriile de acordare a funeraliilor de stat să devină flexibile, decizia să fie concentrată excesiv într-o singură zonă de putere executivă, simbolurile statului să fie asociate direct sau indirect cu agenda politică a momentului.

Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că există nevoia unei clarificări legislative în domeniu.

De aceea, poziția de abținere reflectă tocmai această dualitate.

Recunoaștem necesitatea reglementării, dar considerăm că actuala formă nu oferă suficiente garanții privind neutralitatea instituțională și protejarea caracterului național al acestor ceremonii.

Considerăm că un astfel de cadru ar trebui să includă mecanisme de consultare instituționale extinse, criterii transparente de stabilitate, un echilibru clar între...

Vot · Amânat

Vot · approved

242 pentru · 15 contra · 26 abțineri

Vot · Amânat

Vot · approved

227 pentru

Vot · approved

282 pentru · 3 contra · 4 abțineri

Vot · approved

281 pentru

Vot · approved

284 pentru

Vot · approved

195 pentru · 25 contra

Vot · approved

199 pentru · 22 contra · 70 abțineri

Vot · approved

222 pentru · 50 contra

Cuprins

Stenograma