Stenogramă plen

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o solicitare justificată atât de realitatea din teren, cât și de criterii de oportunitate strategică, și anume includerea Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș în lista unităților medicale cu rol strategic în situații de criză și urgență majoră.

Această propunere nu se bazează pe considerente simbolice, ci pe realități obiective, și anume: poziționare geografică, responsabilitate regională, capacitate medicală și investiții recente.

Caransebeșul este un nod medical crucial pentru zona de est a județului Caraș-Severin, o zonă caracterizată de relief accidentat, acces dificil în sezonul rece și o rețea rutieră care nu permite mereu transferuri rapide către alte centre universitare.

Spitalul deservește anual peste 100.000 de persoane, incluzând nu doar locuitorii municipiului Caransebeș și ai comunelor limitrofe, ci și zone turistice active – Muntele Mic, Valea Sebeșului, Poiana Mărului –, unde incidentele montane și accidentele rutiere sunt frecvente. Mai mult, traversarea DN6 și DN68 face ca acest spital să fie primul punct medical important pentru multe intervenții în caz de accidente majore pe ruta Timișoara – Drobeta-Turnu Severin – Petroșani.

Spitalul din Caransebeș nu este o unitate învechită, ci un centru medical în plin proces de modernizare. Au fost deja renovate toate cele cinci săli de operație, cu instalații sanitare și electrice noi, geamuri și pardoseli antibacteriene. Blocul operator funcționează la standarde moderne și europene, cu circuite medicale separate pentru cazurile infectocontagioase și nonseptice, o cerință esențială în orice intervenție majoră.

Mai mult decât atât, acest spital este inclus într-un proiect major de investiții prin Programul național de consolidare „Mihail Cantacuzino”, în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este singura unitate medicală din Banat inclusă pe această listă. Proiectul prevede construcția de noi corpuri de clădire, extinderea unității de primiri urgențe, dotarea completă a secției de imagistică. Un alt proiect complementar aflat în evaluare la Ministerul Sănătății vizează modernizarea integrală a spitalului, cu eficiență energetică și circuite funcționale.

Nu există în acest moment nicio justificare pentru ca o unitate medicală de acest tip – modernizată, cu acces regional facil, cu specialități chirurgicale și de urgență bine dezvoltate – să nu fie inclusă în lista spitalelor cu rol strategic. Statutul de spital strategic nu este decorativ – înseamnă acces prioritar la finanțare, participare în rețelele naționale de răspuns medical în situații de criză civilă sau militară, resurse speciale pentru pregătirea personalului.

Fără această includere, județul nostru rămâne dependent aproape exclusiv de Reșița sau de Timișoara, două centre deja suprasolicitate în situații de criză medicală. Este o vulnerabilitate sistemică pentru tot sud-vestul țării. Nu putem construi un sistem de sănătate rezilient ignorând tocmai spitalele care asigură acoperirea zonelor de frontieră greu accesibile, cu populație dispersată și expusă.

Cer Ministerului Sănătății și Departamentului pentru Situații de Urgență să finalizeze procedura de evaluare tehnică și să includă Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș în lista unităților medicale strategice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Și se pregătește doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Maricel Popa:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „Coșmarul restructurărilor și pierderea locurilor de muncă în România”. Stimați colegi,

Ne aflăm într-un moment de gravitate fără precedent pentru oamenii din România. În ultimele luni ale anului 2025 peste 52.000 de români și-au pierdut locurile de muncă. Și fiecare cifră reprezintă o poveste, un drum întrerupt, un viitor amânat. Fiecare pierdere de loc de muncă este o familie afectată, un vis spulberat, o viață care se confruntă cu nesiguranță și frică.

Această criză nu face discriminări. Oamenii afectați provin din diverse sectoare: muncitori din fabrici, angajați în comerț, profesioniști în administrație, specialiști IT sau în sectorul financiar-bancar.

Gândiți-vă la oamenii care ani la rând au muncit cinstit, au construit cariere, au susținut familii, doar pentru a fi brusc aruncați în incertitudine, la tinerii care, după ani de studii și efort, se văd fără perspectivă, la părinții care nu mai știu cum să le asigure traiul copiilor. Această criză nu este doar economică, ea este umană, socială și morală.

Fiecare concediere lasă în urmă nu doar oameni fără loc de muncă, ci și comunități afectate, orașe în care speranța se diminuează, piețe locale care se contractă. Industria, comerțul, administrația și serviciile nu mai sunt doar sectoare economice, ele sunt viețile oamenilor. Și atunci când aceste vieți sunt zdruncinate întreaga țară resimte consecințele.

Aceasta nu este doar o criză a pieței muncii, este o criză a încrederii și a siguranței pe care oamenii o au în propriul viitor. Fiecare familie afectată, fiecare comunitate zdruncinată ne amintește că România trebuie să fie mai atentă la oamenii săi. Pentru că, până când aceste realități nu vor fi recunoscute în totalitate, până când frica și incertitudinea nu vor fi tratate cu seriozitate, coșmarul restructurărilor va continua să lase în urmă oameni și comunități în derivă.

Fiecare loc de muncă pierdut este o povară socială, un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat.

Este momentul să privim realitatea în față, este momentul să adresăm întrebări.

Câte alte locuri de muncă vor mai dispărea până când această realitate va fi recunoscută la adevărata ei dimensiune?

Câte familii trebuie să treacă prin umilința incertitudinii înainte ca drama lor să devină o prioritate națională?

Ce se întâmplă cu generația tânără care vede cum stabilitatea devine o raritate?

Să nu uităm și să nu ne amăgim – pierderea a zeci de mii de locuri de muncă înseamnă reducerea consumului intern, scăderea puterii de cumpărare și încetinirea economiei locale. Fiecare salariu dispărut înseamnă mai puțini bani în comerț, în servicii, în investiții, înseamnă taxe mai puține colectate la buget și o presiune mai mare pe sistemele de protecție socială. Și în plan social consecințele sunt la fel de grave: creșterea migrației externe, destrămarea familiilor, accentuarea sărăciei și a inegalităților. Comunități întregi pot intra într-un declin accelerat, cu școli mai goale...

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, din partea Grupului PSD.

Și se pregătește doamna deputat Mirela-Florența Matichescu.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi este despre „România turistică – între potențial și neputință administrativă”.

Turismul României reprezintă, în 2026, un paradox dureros: o țară cu un patrimoniu natural și cultural excepțional, dar cu rezultate economice mult sub potențialul său real. Suntem binecuvântați cu munți spectaculoși, cu Delta Dunării, una dintre cele mai biodiversificate regiuni ale Europei, cu sate tradiționale autentice, cu ape termale, cu trasee precum Via Transilvanica, incluse în topurile internaționale ale celor mai atractive experiențe de călătorie. Presa străină ne numește „bijuterie a turismului de natură” și ne plasează pe harta destinațiilor emergente.

Și totuși cifrele oficiale ne arată o realitate îngrijorătoare: scăderea numărului de turiști, ponderea redusă a vizitatorilor străini și un buget de promovare externă și internă de doar câteva milioane de euro anual, insuficient pentru o țară europeană cu un trecut admirabil în domeniu.

În timp ce alte state investesc zeci și sute de milioane în promovare, noi ne mulțumim să sperăm că frumusețea naturală va vorbi singură.

Însă nu este suficient. Turismul nu este doar o activitate recreativă. Este o industrie strategică, este o sursă majoră de venituri bugetare, un generator de locuri de muncă, un catalizator pentru infrastructură, pentru dezvoltarea IMMurilor, pentru revitalizarea comunităților rurale și putem continua enumerarea. În multe state europene turismul contribuie semnificativ la PIB. De exemplu, doar în Bulgaria turismul contribuie cu până la 15% din PIB, în timp ce în România, incluzând veniturile indirecte, cifra ajunge până la aproximativ 5%.

Avem un avantaj competitiv clar: natură, autenticitate culturală, potențial pentru ecoturism, experiențe personalizate – exact tendințele globale ale anului 2026. Dar fără investiții în infrastructura rutieră și feroviară, în aeroporturi regionale, în digitalizare și în formarea profesională a forței de muncă din HoReCa, acest potențial rămâne nevalorificat. Este nevoie de coerență în politicile publice, de o strategie multianuală de promovare, de parteneriate reale cu mediul privat și de stabilitate fiscală. Introducerea taxelor turistice trebuie însoțită de transparență și reinvestirea clară a fondurilor în promovare și infrastructură.

Turismul poate deveni o componentă mult mai importantă în economia României, dar numai dacă îl tratăm ca pe un

domeniu strategic, nu ca pe un capitol secundar al economiei.

Depinde de noi să transformăm această frumusețe într-o politică publică inteligentă și într-un motor economic real. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Mirela-Florența Matichescu.

Și se pregătește domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. „Nu putem scoate la mezat un activ strategic”

România nu poate trata Combinatul Siderurgic de la Galați ca pe o simplă marfă scoasă la mezat.

Liberty Galați nu este doar o companie aflată în dificultate, este cea mai mare capacitate de producție de oțel din România, este un pilon industrial, este un activ strategic, mai ales în contextul geopolitic actual.

Statul român este deja creditor major acolo. Vorbim despre sute de milioane de euro din bani publici, prin ANAF și prin finanțările acordate prin Exim. Dacă tot avem această expunere, atunci e firesc să întrebăm: de ce statul stă pe margine și privește licitația?

Combinatul este scos la vânzare la aproximativ 700 de milioane de euro. Un singur furnal mare poate costa în jur de 150 de milioane de euro. Asta înseamnă că întreaga platformă – furnale, laminoare, infrastructură portuară la Dunăre, utilități, terenuri – ajunge să fie evaluată cât patru sau cinci echipamente industriale majore.

Mie nu mi se pare o simplă tranzacție, mi se pare o decizie strategică uriașă.

Reconstrucția Ucrainei va însemna o cerere masivă de oțel. Galațiul are o poziție logistică excepțională. Dacă pierdem controlul acum, riscăm ca tot ce se produce acolo să plece la export, iar România să ajungă să cumpere scump ceea ce ar putea produce acasă.

Nu vorbesc despre naționalizare ideologică, vorbesc despre responsabilitate.

Statul are opțiuni moderne și compatibile cu regulile europene, poate participa la licitație printr-un vehicul investițional, poate converti parțial datoria în participație, poate construi un parteneriat cu un investitor strategic solid, poate impune clauze clare privind producția pentru piața internă și investițiile viitoare.

Pentru că miza este mare, românii au dreptul să știe cine susține această formulă de vânzare, cine a decis că aceasta este singura soluție, unde este analiza strategică.

Când o tranzacție de o asemenea importanță se face în grabă și fără explicații clare suspiciunile apar, iar cei care au inițiat și susțin această procedură au obligația să lămurească lucrurile.

Cer Guvernului să analizeze această procedură cu maximă responsabilitate, să prezinte public toate scenariile și să ia în calcul inclusiv participarea statului, pentru a proteja atât banii publici deja investiți, cât și interesul strategic al României. Și mai este ceva. Ani la rând am crezut că piața rezolvă tot. Între timp, marile puteri economice ale Europei și-au consolidat domeniile strategice, au protejat energia, au protejat gazele naturale, au protejat resursele critice. Au înțeles că industriile fundamentale nu sunt simple active comerciale, ci instrumente de suveranitate economică. Exact în aceste domenii se duce astăzi un adevărat război economic la nivel internațional.

Dacă vrem să fim puternici în Uniunea Europeană trebuie să învățăm de la cei care știu să-și apere interesele, să stabilizăm sectoarele strategice, să acționăm pentru România, nu doar să reacționăm la presiuni.

Nu este vorba doar despre o licitație, este vorba despre direcția industrială a României, pentru că deciziile strategice nu se iau în grabă și nu se explică în șoaptă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

Și se pregătește doamna deputat Monica Iagăr. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Coaliția se ceartă, românii trăiesc fără apă potabilă!”.

Stimați colegi,

Situația de la Lacul Vidraru a devenit simbolul perfect al modului în care actuala coaliție guvernează România: fără coordonare, fără asumare și fără respect față de cetățeni.

Lacul a fost golit pentru lucrări. O decizie tehnică, ni se spune. Dar ceea ce nu ni se spune este de ce românii au fost lăsați fără apă potabilă și cine își asumă această situație.

Astăzi asistăm la un spectacol jenant: USR arată spre Ministerul Energiei, PSD arată către Ministerul Mediului. Probabil uită că ambele ministere sunt conduse de aceeași coaliție PSD-USR, ambele ministere sunt ale lor.

În loc să ofere soluții rapide pentru comunitățile afectate, în loc să prezinte un plan clar de intervenție și compensare, reprezentanții guvernării pasează responsabilitatea dintr-o parte în alta. Între timp, cetățenii din județul Argeș stau fără apă potabilă de 3 luni de zile și cară apă cu bidoanele. Aceasta este realitatea din teren.

Guvernarea înseamnă responsabilitate, nu pase de vină. Românii nu sunt victime colaterale ale conflictelor interne din coaliție. Nu mai este momentul pentru explicații contradictorii, este momentul de asumare politică, pentru că atunci când Guvernul se ceartă românii suferă.

Vă mulțumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.

Mulțumesc, domnule deputat. Dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr. Și se pregătește domnul deputat Petre Pușcașu. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi, Dragă națiune, Suntem într-un haos administrativ de neînchipuit. „Trei luni fără buget. Trei luni de umilință națională” Acesta este titlul declarației mele politice de astăzi.

Au trecut trei luni fără buget în sport, trei luni în care statul român a demonstrat că este capabil să distrugă sistematic exact domeniul care aduce disciplină, sănătate și prestigiu internațional.

Nu mai putem vorbi despre întârziere, nu mai putem vorbi despre proceduri, nu mai putem vorbi despre „blocaje tehnice”.

Vorbim despre incompetență cronică, vorbim despre nepăsare, vorbim despre un guvern care tratează sportul ca pe o anexă inutilă.

În timp ce sportivii se antrenează în condiții improprii, în timp ce cluburile își calculează ultimele zile de funcționare, în timp ce părinții fac sacrificii financiare reale pentru a-și ține copiii în competiții, Guvernul mimează preocuparea și produce doar declarații goale.

Trei luni fără buget înseamnă competiții anulate, cantonamente suspendate, contracte blocate, loturi naționale ținute în incertitudine, cluburi private împinse spre faliment.

Nu lipsa banilor este problema, după cum știm. Buget există. Problema este incapacitatea de prioritizare și disprețul față de performanță.

Aceeași guvernare care găsește resurse pentru aparatul birocratic supradimensionat nu reușește să asigure finanțare pentru sportivi.

Aceeași clasă politică ce se fotografiază lângă campioni întoarce spatele procesului care produce acei campioni.

Sportul nu este un moft, nu este o cheltuială opțională, este investiție în sănătatea publică, este prevenție medicală, este educație prin disciplină, este unul dintre puținele domenii unde România mai poate construi respect.

Astăzi însă sportul românesc este ținut artificial în viață de pasiunea antrenorilor și de sacrificiul familiilor. Statul lipsește.

Această situație nu este doar o greșeală administrativă, este o formă de sabotaj prin indiferență.

Fiecare lună fără finanțare distruge ani de muncă, fiecare întârziere produce retrageri, fiecare blocaj birocratic înseamnă un copil care renunță la sport.

Iar când generațiile vor lipsi, când performanța va dispărea complet, aceiași politicieni vor invoca „contextul” și „dificultățile economice”.

Nu, responsabilitatea este foarte clară, dragi colegi! Un guvern incapabil să asigure continuitatea finanțării sportului este un guvern care nu înțelege ce înseamnă construcția pe termen lung. Un guvern care abandonează sportul abandonează sănătatea publică. Un guvern care abandonează performanța abandonează ideea de merit.

Trei luni fără buget nu reprezintă doar o cifră, reprezintă o declarație politică tacită – sportul nu contează. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Pușcașu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Austeritate pentru cetățeni, protecție pentru clientela de partid”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Guvernarea actuală cere din nou sacrificii celor care nu mai au de unde să dea. Pensionarii, oameni care au muncit o viață întreagă, sunt împinși spre limita supraviețuirii. Profesorii, cei care țin în viață educația acestei țări, sunt tratați ca o povară bugetară. Aceasta este realitatea crudă a politicilor promovate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMRminorități.

Ni se vorbește despre responsabilitate fiscală. În practică, vedem altceva: tăieri de salarii, blocaje și presiune fiscală exact asupra celor fără protecție politică. Pentru că, în același timp, stimați colegi, mecanismele de privilegii rămân intacte: funcții bine plătite, consilii de administrație, agenții și structuri populate pe criterii de partid continuă să consume resurse publice fără nicio jenă.

Partidele de la guvernare au inventat o formulă cinică pentru așa-zisa salvare a României: austeritate pentru cetățeni, imunitate pentru clientela politică. Când este vorba despre pensionari și profesori, bugetul devine brusc insuficient. Când este vorba despre sinecuri, bugetul devine, miraculos, flexibil...

Dar românii nu sunt naivi. Văd cum se cer sacrificii generale, într-un stat care refuză să își reducă propriile excese! Văd cum nota de plată este transferată, sistematic, de către cei care fură către cei care muncesc!

Din punctul meu de vedere, România nu poate fi redresată prin lovirea repetată a celor mai slabi. Nu poți construi un echilibru bugetar menținând un sistem de privilegii politice. Nu poți invoca criza cât timp refuzi să începi cu stoparea risipei și a recompenselor de partid.

Pe această cale, stimați colegi, trag un semnal serios de alarmă și vă spun cât se poate de clar: sărăcia care se adâncește nu este un accident economic.

Nu vă mai bateți joc de români, pentru că nu veți putea anula alegeri la nesfârșit!

Vă mulțumesc.

Petre Pușcașu, deputat, Circumscripția nr. 31 Prahova.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Eu vă prezint astăzi o situație, aș putea spune dramatică, pentru faptul că în spațiul public, în Iași, se vehiculează un scenariu extrem de păgubos pentru România, și anume că Palatul Culturii din Iași ar putea trece din administrația Ministerului Culturii în administrația Primăriei Municipiului Iași.

Țin să vă atrag atenția că Palatul Culturii din Iași a depășit cu mult granițele țării prin simbolistică, prin o așa imagine care este un simbol pentru România și e privit cu așa admirație de toți cei care vizitează Iașiul, din țară și, deopotrivă, de peste hotare.

Palatul Culturii din Iași cuprinde de fapt o multitudine de muzee de mare calibru și rigoare la nivel național și internațional – Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” și așa mai departe. Palatul Culturii din Iași a avut o serie de lucrări de o importanță atât de mare, de restaurare. Zeci de milioane de euro au fost investiți, iar prin infrastructura sa, specifică prin simbolistică, prin obiectele de artă unicat, este... doar să amintesc aici vitraliile sau ceasul din turnul palatului și așa mai departe. Chiar și infrastructura, o așa infrastructură delicată ce a urmat Planul Berindei, care necesită o grijă aparte din partea celor care țin să gestioneze acest palat.

Toate acestea sunt cel puțin câteva din sutele de argumente care stau la baza acestui demers al meu. Demers făcut, de asemenea, de cei din Palatul Culturii din Iași. Sunt peste 135 de oameni, din câte știu eu, care au făcut deja o petiție în acest sens, pentru că lucrurile merg într-o direcție extrem de gravă.

Nu mai spun că un astfel de demers ar putea să deschidă o cale către manifestări politice sau evenimente, pentru a înlesni anumite formațiuni politice care pot fi la un moment dat la conducerea... în Iași sau în România.

De asemenea, un lucru care este grav, măcar prin faptul că un așa palat nu mai are o umbrelă financiară atât de mare, o stabilitate pentru a corela și a coordona mai departe proiecte la nivel național pentru Palatul Culturii din Iași. Vă mulțumesc frumos.

Deputat Silviu Gurlui, partidul AUR, Iași.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moș.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

„Reformele trebuie să aducă echitate în marile sisteme publice!”

Am remarcat faptul că, frecvent, cei care se opun constant reformării marilor sisteme publice au tendința de a diviza societatea și de a acredita ideea că reformele sunt îndreptate împotriva cuiva anume. Nimic mai fals! Reformele adevărate nu pot fi interpretate niciodată ca fiind împotriva cuiva, ci doar în beneficiul tuturor. Reformele asumate de prim-ministrul Ilie Bolojan vizează acele sectoare în care s-au acumulat, în decursul anilor, tot mai multe probleme. De exemplu, nu putem avea companii de stat, cu poziție de monopol, care să nu fie profitabile doar pentru că au un management deficitar!

Nu putem avea mai mult de jumătate din administrațiile publice locale care să nu își poată finanța cheltuielile curente din veniturile proprii. Nu putem avea aproape 5 milioane de cetățeni care ies la pensie la vârsta de 65 de ani, după 35-40 de ani de muncă, în timp ce alte categorii pot părăsi câmpul muncii la 48-49 de ani, adică exact atunci când au cea mai bună expertiză în muncă. Aceste exemple, alături de multe altele, ne demonstrează că reformele Guvernului Bolojan sunt orientate către însănătoșirea sistemului public și către eliminarea oricăror nemulțumiri care s-au tot acumulat în societate de-a lungul anilor. ## Stimați colegi,

Decizia favorabilă, adoptată săptămâna trecută de Curtea Constituțională a României, privind reconfigurarea, într-un orizont de timp previzibil, a condițiilor de pensionare pentru magistrați trebuie înțeleasă ca un semnal pozitiv și ca o încurajare pentru Guvern ca să ducă reformele mai departe, cu rigoare și cu respectarea prevederilor constituționale. Știm că reformele pot aduce nemulțumiri în rândul unor oameni, însă trebuie să înțelegem cu toții că un stat nereformat poate să ajungă oricând un stat eșuat.

Așadar, grație măsurilor deja adoptate în ultimele 8 luni, țara noastră a pornit pe o traiectorie credibilă la nivel intern și internațional, lucru confirmat prin scăderea costurilor de îndatorare și prin calificativele date de agențiile internaționale de rating.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Vetuța Stănescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Finalizarea barajului de la Mihăileni nu mai poate suferi amânare”.

Aduc astăzi în atenția Parlamentului o problemă care afectează direct siguranța și dezvoltarea unei întregi zone din județul Hunedoara și care nu mai poate fi tratată ca o chestiune marginală sau pur procedurală. Este vorba despre situația critică a amenajării hidrotehnice de la Mihăileni, din comuna Buceș, un obiectiv început în urmă cu aproape patru decenii și care, în prezent, se află într-un blocaj administrativ cu consecințe grave pentru comunitățile locale. Această investiție, aflată într-un stadiu avansat de realizare, și-a pierdut autorizația de construire ca urmare a unei acțiuni în instanță, provocată de Asociația „Declic”. Dincolo de argumentele juridice, realitatea din teren este una foarte clară: lipsa unei soluții rapide expune mii de oameni în fața unor riscuri majore provocate de inundații și compromite zeci de investiții publice.

Amenajarea de la Mihăileni nu este un proiect industrial, nu generează energie și nu produce beneficii private. Este o lucrare de interes public, concepută pentru regularizarea debitului râului Criș și pentru reducerea riscului de inundații într-o zonă care a cunoscut, în mod repetat, episoade severe de distrugeri. Localități precum Buceș, Crișcior sau Brad au resimțit direct efectele lipsei unor infrastructuri de protecție adecvate. Pentru locuitorii acestor comunități, fiecare perioadă de precipitații abundente înseamnă incertitudine, pierderi materiale și teamă legitimă. Finalizarea barajului ar însemna, în mod concret, protejarea gospodăriilor, a infrastructurii locale și asigurarea unei surse sigure de apă pentru populație. Finalizarea barajului ar însemna, în mod concret, protejarea gospodăriilor. Mai mult, această investiție este nodul central al unui lanț de alte proiecte publice esențiale. Drumul de acces și linia electrică aferentă amenajării sunt, la rândul lor, dependente de finalizarea lucrării. În același timp, operatorul regional de apă are nevoie

de această infrastructură, pentru a-și finaliza lucrările de aducțiune apă în aceste localități.

Blocarea barajului înseamnă, practic, blocarea întregii strategii de dezvoltare a unei zone și riscul pierderii unor investiții realizate din fonduri publice considerabile. În aceste condiții, este legitim să cerem claritate și responsabilitate instituțională. Statul român nu își poate permite să abandoneze o lucrare de interes vital, după aproape 40 de ani de eforturi și cheltuieli. Este nevoie de o abordare fermă, de soluții juridice rapide și de un calendar asumat pentru reautorizare și finalizare. Aceasta nu este o dispută tehnică și nici un exercițiu birocratic. Este un test de credibilitate pentru capacitatea statului de a-și duce la capăt angajamentele față de oameni. Acesta este un test și nu mai poate fi amânat.

Vă mulțumesc.

Vetuța Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Nemaifiind colegi din partea Grupului PNL în sală, trecem la Grupul parlamentar al USR și îi dau cuvântul domnului deputat Daniel Blaga.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Și se pregătește domnul deputat Ciprian Rigman.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Curtea de Conturi a publicat de curând raportul privind modul în care au fost gestionate programele de investiții locale – PNDL, „Anghel Saligny” și Programul de locuințe sociale. Este un document tehnic, dar concluziile lui sunt profund politice, pentru că vorbim de miliarde de lei din bani publici.

La 31 decembrie 2024, doar 2,2% din proiectele incluse în Programul „Anghel Saligny” erau finalizate. Repet, 2,2%. Peste 1.600 de proiecte în valoare de 17,6 miliarde de lei nu aveau nici măcar contractele semnate. În cazul PNDL, program care trebuia închis în 2020, avem încă sute de proiecte nefinalizate la sfârșitul anului 2024.

Curtea de Conturi arată că decontările se fac pe baza documentațiilor minimale, adesea pe declarații pe propria răspundere a beneficiarilor. Verificările din teren sunt insuficiente. Monitorizarea este tratată ca o formalitate birocratică, nu ca un mecanism real de control. Cu alte cuvinte, statul verifică hârtii, dar nu verifică suficient realitatea din teren. Mai mult, lipsesc mecanismele ferme de suspendare a finanțării sau de recuperare rapidă a sumelor neeligibile. Întârzierile nu sunt sancționate suficient, responsabilitatea este diluată, iar asta înseamnă blocaje, asta înseamnă lucrări întârziate, asta înseamnă comunități care așteaptă ani de zile după apă, canalizare, drumuri sau școli modernizate. Și problema nu este doar tehnică, este de guvernanță publică. România nu duce lipsă de programe, România duce lipsă de monitorizare reală și de asumare. Iar Curtea de Conturi spune clar: cadrul legal este permisiv, iar mecanismele de prevenire a neregulilor sunt insuficiente.

Nu putem construi o dezvoltare locală pe inerție administrativă. Avem nevoie urgent de: digitalizarea completă a procesului de decontare și monitorizare, verificări reale înainte de plată, indicatori de performanță pentru fiecare proiect, clauze contractuale ferme, care să responsabilizeze beneficiarii, și controale în teren, nu doar controale pe hârtie.

Banii publici nu sunt o formalitate contabilă, sunt încrederea cetățenilor în stat. Iar fiecare leu blocat într-un proiect neterminat înseamnă o comunitate ținută pe loc. Iar fiecare raport ignorat înseamnă că nu am învățat nimic din propriile noastre greșeli administrative.

Iar acest raport nu trebuie pus într-un sertar, trebuie să fie un punct de inflexiune, pentru că dezvoltarea reală nu se măsoară în sume alocate, ci în proiecte finalizate și funcționale.

Vă mulțumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmbovița.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Rigman, din partea Grupului parlamentar al USR.

Și se pregătește domnul deputat Andrei Gheorghiu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„Educația așteaptă nu doar un nou ministru, ci și o nouă abordare”

La mai bine de două luni de la anunțarea demisiei ministrului Daniel David, Educația nu are un nou ministru plin. Este doar una din expresiile situației extrem de dificile în care a ajuns acest domeniu. Niciun candidat valoros nu a dorit să-și lege în aceste două luni numele de conducerea educației românești. Acest lucru nu este surprinzător. În educația preuniversitară se fac consultări pentru o grevă generală și există riscul boicotării examenelor. Anul trecut, profesorii au fost loviți de măsuri de austeritate. Acestea au crescut volumul de muncă și, totodată, au redus veniturile. Acum se vorbește în termeni de caracter permanent, deși inițial se discuta despre măsuri cu caracter temporar și nu există perspective pentru schimbarea în bine a situației. Dimpotrivă, înjumătățirea sporului de doctorat ar afecta și mai mult veniturile cadrelor didactice, atât din preuniversitar, cât și din universitar.

Or, în educație, deținerea unui doctorat este o certificare a unei pregătiri profesionale superioare, care aduce valoare adăugată societății prin educația oferită generațiilor care vin. Este important, de aceea, ca educația să fie exceptată de la măsura reducerii sporului doctoral, altfel va crește demotivarea profesorilor, în paralel cu reducerea atractivității profesiei, într-un moment în care asigurarea de resursă umană valoroasă în domeniu este cheia pentru creșterea calității educației românești.

Tragedia cea mai mare este, de altfel, că nu discutăm în prezent despre rolul fundamental al educației românești, despre cum putem crește calitatea educației și cum să o adaptăm la nevoile societății românești și la evoluțiile inteligenței artificiale. Și cred că aceasta este schimbarea de abordare și noua paradigmă de care educația românească are nevoie din partea unui nou ministru.

Mulțumesc.

Ciprian Rigman, deputat, Circumscripția Cluj.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu.

Și se pregătește domnul deputat Iulian Lőrincz. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Declarație politică: „Vâlcea, județ captiv al baronilor”. Stimați colegi,

Vâlcea este astăzi un exemplu dureros despre cum un județ cu potențial uriaș poate fi ținut pe loc de lipsa de viziune și de excesul de interese personale. Vâlcea nu este un județ sărac. Este un județ sărăcit de decizii politice greșite, de ani de administrație fără direcție și fără respect pentru oamenii care muncesc aici.

Avem printre cele mai mici salarii din România, dar printre cele mai mari facturi la gigacalorie – și totuși oamenii stau în frig. Avem antreprenori care se luptă să supraviețuiască, dar nu au în față o administrație care să îi sprijine, ci una care îi ignoră sau îi împiedică. Avem CET Govora și zona industrială în pragul închiderii, iar autoritățile locale privesc această prăbușire ca pe un fenomen natural, nu ca pe rezultatul propriilor lor eșecuri.

Aceasta este realitatea administrației conduse de baroni locali cu interese: multă putere, puține rezultate și zero responsabilitate. De ani de zile, județul Vâlcea este condus nu cu gândul la viitor, ci cu gândul la control. Nu cu gândul la dezvoltare, ci cu gândul la influență. Nu cu gândul la oameni, ci cu gândul la rețelele de interese care au sufocat acest județ.

În timp ce alte județe au construit parcuri industriale și au atras investiții, Vâlcea a rămas blocat de baroni. În timp ce alte administrații au creat locuri de muncă bine plătite, Vâlcea exportă tineri și importă stagnare.

## Și totuși soluțiile există.

Vâlcea poate avea parcuri industriale moderne, care să atragă investitori și să creeze locuri de muncă bine plătite. Vâlcea poate revitaliza sectorul industrial prin investiții moderne și eficiente. Vâlcea poate sprijini mediul privat prin facilități fiscale locale și prin reducerea birocrației. Vâlcea poate deveni un pol regional în turism, inovație și industrie. Dar toate acestea au nevoie de un lucru simplu: de voință politică. Și, mai ales, de curățenie politică.

Pentru că adevărul este că Vâlcea nu duce lipsă de resurse. Vâlcea duce lipsă de lideri care să pună interesul public deasupra interesului personal. Baronii locali au transformat administrația într-o fortăreață a puterii, nu într-un motor al dezvoltării. Au confundat conducerea cu stăpânirea și funcția publică cu proprietatea personală.

Dar Vâlcea nu este proprietatea nimănui. Este casa a sute de mii de oameni care merită respect și dezvoltare. Vâlcenii merită mai mult decât salarii mici, facturi mari și promisiuni goale. Merită investiții reale. Merită o administrație care construiește, nu una care conservă privilegii. Merită un viitor. Iar viitorul se construiește cu responsabilitate și cu viziune, nu cu interese personale din partea baronilor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nemaifiind în sală colegi din partea Grupului USR, trecem la Grupul minorităților naționale și îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Au trecut deja patru ani de la declanșarea agresiunii pe scară largă împotriva Ucrainei. Patru ani de apărare eroică, de morți, de exil, de suferință, de îngheț, de întuneric, de frică, de lacrimi, de durere inimaginabilă, de solidaritate și speranță.

Pentru România, patru ani de solidaritate și empatie cu victima acestui război și patru ani de neliniște, în vecinătatea imediată a unui război cu efecte catastrofice.

Războiul și, deopotrivă, neliniștile sale pentru toți continuă netulburate. Nu am reușit să stopăm agresiunea și agresorul, iar pacea stabilă, credibilă și de durată rămâne încă foarte departe, imună la speranțele noastre permanente de a o vedea grabnic și construită just.

În acești patru ani am trăit și construit câteva certitudini: Ucraina își duce demnă și în picioare un război legitim de apărare, în virtutea dreptului la autoapărare consacrat în sistemul de drept internațional.

Ucraina a reușit o mobilizare maximă a resurselor ei interne, umane și demografice, militare, economice, politice, diplomatice, ce poate fi dată ca un exemplu pentru orice confruntare-limită contemporană.

România a manifestat o solidaritate și o empatie fără rezerve față de suferințele poporului ucrainean. Țara noastră a acordat și acordă Ucrainei un sprijin foarte larg, sistemic, multidimensional, constant și generos. Suntem în prima linie a sprijinului pentru Ucraina, de la găzduirea generoasă a peste 200.000 de refugiați la încurajarea participării Ucrainei la scheme multidimensionale de achiziție, ajutor umanitar, susținerea politicii de sancțiuni a UE, susținerea aplicării unor instrumente financiare multiple ale Uniunii Europene privind Ucraina, susținerea includerii Ucrainei în programele Uniunii Europene și NATO de sprijin. Solidaritatea și sprijinul României contribuie masiv la crearea premiselor pentru construirea și derularea unor relații de parteneriat strategic între România și Ucraina.

Fără sprijinul solid și permanent al țării noastre în anii de război, un parteneriat strategic în relația bilaterală nu ar fi fost posibil.

Acest sprijin trebuie să continue. Investițiile României în sprijinirea războiului de apărare a Ucrainei sunt investiții în securitatea țării noastre, în stabilitatea regiunii și în viitorul copiilor noștri. Continuăm să construim împreună o relație de parteneriat strategic cu o apropiere credibilă a Ucrainei de Europa și de Uniunea Europeană, reconstrucția postconflict a Ucrainei și, mai ales, o arhitectură de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre care să țină cont de nevoile și interesele de securitate ale țării noastre.

Uniunea Ucrainenilor din România a fost permanent, în acești patru ani, parte activă a întregii construcții de pace, securitate, stabilitate și liniște în această parte a Europei, parte a sprijinului românesc și internațional pentru Ucraina, parte a eforturilor pentru o pace justă și pe termen lung. Vom fi în continuare. Construim poduri europene spre Ucraina și sprijinim poduri ucrainene spre România și Europa.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Vidra, din partea Grupului SOS România.

Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Sorin-George Oltenașu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Și se pregătește domnul deputat Daniel Grofu, din partea Grupului POT.

Vă rog.

Doamnelor și domnilor colegi,

Județul Ialomița se află sub media națională în ceea ce privește contribuția la produsul intern brut. Aceasta nu este o simplă statistică. Este radiografia unui dezechilibru economic care persistă de ani de zile și care afectează direct nivelul de trai al populației.

Când un județ rămâne constant în partea inferioară a clasamentelor economice, nu mai putem vorbi despre întâmplare. Vorbim despre lipsă de strategie, despre investiții insuficiente și despre absența unor politici coerente de dezvoltare regională. Vorbim despre comunități care muncesc, plătesc taxe și, cu toate acestea, nu văd progresul reflectat în infrastructură modernă, locuri de muncă bine plătite sau oportunități reale pentru tineri.

Ialomița are potențial agricol major, poziție geografică avantajoasă și resursă umană capabilă. Cu toate acestea, valoarea adăugată generată local rămâne scăzută. Exportăm materie primă și importăm produse finite. Pierdem forță de muncă activă, care pleacă spre alte județe sau în afara țării. Rămân în urmă investițiile în infrastructură și în modernizarea economică.

Într-o Românie care își propune dezvoltare și competitivitate nu este acceptabil ca diferențele regionale să se adâncească. Nu putem construi o economie solidă ignorând zone întregi ale țării. Fiecare județ care rămâne în urmă trage în jos potențialul întregii țări.

Ialomița nu are nevoie de compasiune. Are nevoie de investiții strategice, de politici fiscale predictibile, de infrastructură care să susțină mediul de afaceri și de un plan clar de creștere economică. Are nevoie de decizii ferme, nu de promisiuni repetate.

Partidul SOS România susține orice proiect fundamentat economic și sustenabil, care contribuie la creșterea investițiilor, la dezvoltarea infrastructurii și la stimularea mediului antreprenorial. Mai mult decât atât, avem inițiative și propuneri concrete care pot îmbunătăți competitivitatea economică și pot transforma potențialul existent în rezultate măsurabile.

Dacă vrem o Românie puternică, trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea nu este un privilegiu rezervat câtorva centre, ci o realitate pentru toate comunitățile. Ialomița trebuie să devină un exemplu de redresare și creștere, nu un simbol al stagnării.

Este momentul să transformăm acest potențial în performanță și promisiunile în rezultate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel Grofu, din partea Grupului parlamentar POT. Și se pregătește doamna deputat Mariana Vârgă, de la neafiliați.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Daniel Grofu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi privește programele de înzestrare finanțate prin instrumentul UE Security Action for Europe – SAFE.

Pe 18 februarie 2026, la Palatul Parlamentului, domnul ministru al apărării naționale a declarat că, până la 31 mai 2026, trebuie semnate cele 11 contracte de achiziții individuale pentru înzestrare, finanțate din SAFE. Din totalul de 21 de programe, 10 sunt proiecte comune cu alte țări și 11 achiziții individuale.

Valoarea aplicației formulate de România este de 16,68 de miliarde de euro, a doua ca mărime, după Polonia, cu 43,7 miliarde de euro. Din sumă, 75% sunt destinate apărării și 25% infrastructurii duale – autostrada Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Ministerul Afacerilor Interne a propus proiecte de 3 miliarde de euro privind echipamente de supraveghere, drone, mobilitate, managementul situațiilor de urgență și securitatea cibernetică.

În comunicatele oficiale și mass-media sunt folosite expresii ca „alocare”, „beneficiază”, „primește”, „oportunitate rară”. Este foarte importantă precizarea că nici nu „beneficiem” de banii respectivi, cum declară Guvernul, și nici nu îi „primim”, cum ne liniștește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pur și simplu îi împrumutăm pe 40 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani, astfel încât cele 16,68 de miliarde de euro sunt adăugate la muntele datoriei externe existente, spre a fi plătite de urmași. În timpul perioadei de grație, dobânda este de 3%, adică 480 de milioane de euro pe an.

Ministrul apărării naționale precizează că „se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare”, că, pe lângă „relansarea unor capacități industriale”, acestea să poată funcționa și după încheierea finanțării prin SAFE.

Nu este clar cum industria națională de profil se va dezmorți, având în vedere că sume imense sunt destinate achizițiilor de armamente și echipamente străine. Mai mult, Blocul Național Sindical afirmă că realitatea contrazice declarațiile oficiale și hotărârea CSAT.

Suntem în situația dependenței cvasitotale de furnizori străini. A fost lăsată de izbeliște industria națională de apărare, care dusese România în clubul select al marilor...

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă.

Și se pregătește domnul deputat Ștefan Țintă, din partea Grupului PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Stimați colegi,

Am pornit, în această dimineață, cu declarația mea politică de la o altă declarație a ministrului politicilor sociale din Ucraina, domnul ministru Denys Uliutin, care a afirmat că

de la 1 martie 2026 pensiile vor crește în Ucraina cu 12%. De patru ori mai mult decât indicele de inflație din anul 2025. Când auziți aceste lucruri, nu vă strânge inima și sufletul în vreun fel?!

Suntem de acord să ajutăm orice țară aflată în nevoie, dar nu în detrimentul României și al cetățenilor români. Noi nu mai putem tolera finanțarea unui război nedrept, în timp ce întărim structura de rezistență a altor state.

Am intitulat declarația mea „Prețul unei false urgențe: nesiguranța familiilor și destabilizarea administrației publice”.

Nu lăsați oamenii fără locuri de muncă, în timp ce lucrați pentru alte state, în mod nelegitim!

Așa-numita reformă administrativă a Guvernului Bolojan, a coaliției de guvernare, este doar o formă de presiune instituțională, pentru că finanțează conflicte militare armate în care România n-ar trebui să aibă nicio implicare.

Și aici vreau să fac un apel. Să luăm exemplul statelor din jurul nostru, vecinii noștri, care își protejează cetățenii și refuză să suporte financiar un conflict perceput ca nedrept. Și mă refer aici, relativ recent, la Slovacia și Ungaria.

Vorbim acum de ordonanța de urgență privind reforma administrației publice, o ordonanță abuzivă, nelegală, pentru că nu are curajul Guvernul să o treacă prin Parlament, aici, în templul dreptății, unde noi facem dezbateri. Este o ordonanță vulnerabilă constituțional, o ordonanță care trimite acasă cel puțin 13.000 de oameni din aparatul de stat.

Un stat, astăzi, poate fi ușor destabilizat și ușor atacat, nu numai prin conflicte armate sau atacuri cibernetice, ci prin destabilizarea structurii de stat și a aparatului administrativ.

Ce credeți? Rolul instanțelor de judecată este deja supraaglomerat de la concedierile voastre. Primul termen de judecată la tribunal este în 2029, pentru că sistemul de repartizare aleatorie este supraîncărcat. Justiția pe care o blamați în fiecare zi și o atacați necontenit va rezolva aceste probleme pe care Guvernul le numește colaterale.

De asemenea, vreau să spun că această măsură cuprinde și evaluarea funcționarilor publici. Fac apel să faceți aceste evaluări în mod obiectiv, nu pe interese politice. Un element-cheie, un principiu-cheie trebuie să fie în reforma administrativă separarea politicului de profesionalism, adică să nu trimitem acasă oameni competenți, ci pe cei ineficienți, dacă vrem o reformă cu adevărat administrativă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Țintă. Și se pregătește domnul deputat Ion-Alin Tomoescu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Românii au ajuns astăzi în zodia loviturilor succesive, iar viitorul nu pare deloc mai promițător. Scumpirea costurilor de trai de către dreapta guvernamentală nu se mai termină, la fel și disponibilizările și diluarea alocărilor pentru domeniile prioritare. Guvernanții de la PNL și USR ne demonstrează, zi de zi, că știu doar să taie orice venit și să majoreze taxe, dar nu știu să construiască nimic pentru generațiile actuale și viitoare. În schimb, pregătesc majorarea TVA la 24%, așa cum și-au dorit încă de la început. Banca Națională vine și avertizează și ea că rata anuală a inflației va înregistra o nouă creștere în trimestrul al doilea al acestui an, pe fondul efectelor complexe, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și – atenție! – al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Concret, românii vor resimți din nou presiunea scumpirilor, după ce deja au fost loviți de expirarea schemei de plafonare a energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. Deși este prea devreme, BNR estimează și o corecție descendentă abia spre finalul anului. Intrarea inflației în intervalul-țintă este preconizată abia pentru mijlocul lui 2027. Dar până atunci? Până atunci cine va achita nota de plată a experimentelor voastre fiscale, stimați colegi de guvernare de la PNL și de la USR? Firește că milioanele de familii de români vor suporta consecințele deciziilor voastre fiscale, luate fără protecție socială reală. PSD s-a luptat constant pentru creșterea protecției sociale, însă dreapta își arată „mărinimia” cel mult prin alocări operate cu pipeta.

Iar dacă în economie lucrurile sunt fragile, în educație situația devine dramatică. Întregul sistem de învățământ este dirijat deliberat spre desființare chiar de liberalii care ne promiteau o „Românie educată”, iar acum ne-am trezit cu o Românie direct falimentată. Și nu este o coincidență, ci este o opțiune politică de dreapta. Educația nu mai este o prioritate, ci o cheltuială de ținut în frâu, decontată de elevi și de profesori. Iar dacă astăzi inflația lovește în nivelul de trai, mâine subfinanțarea educației va lovi în șansele generațiilor următoare. Și ambele dezastre poartă aceeași semnătură politică: a PNL și a USR.

Așadar, nu putem vorbi despre corecții bugetare fără să vorbim despre consecințe sociale, nu putem invoca echilibre macroeconomice ignorând dezechilibrele umane. România nu riscă doar o perioadă de inflație fluctuantă, ci riscă să piardă încrederea cetățenilor și să-și erodeze fundația, în speță educația.

Se știe foarte bine că o națiune nu se prăbușește atunci când rămâne fără bani. Orice popor se prăbușește atunci când rămâne fără școală, fără profesori motivați și fără șanse egale pentru copii.

De aceea, vă întreb, domnilor de la PNL și de la USR: când veți opri această austeritate fără discernământ, când veți abandona calculele voastre eronate și vă veți întoarce cu fața spre români, ca să vedeți că sunt la limita supraviețuirii?

Indiferent de intențiile voastre, a venit timpul să punem oamenii înaintea cifrelor și viitorul înaintea improvizației, așa cum a procedat dintotdeauna PSD.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu. Și se pregătește doamna deputat Crina-Fiorela Chilat. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Astăzi se împlinesc 4 ani de la 24 februarie 2022, ziua în care Federația Rusă a declanșat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei, un moment care a schimbat profund arhitectura de securitate a Europei și a afectat milioane de suflete. În fața acestei realități nu vorbim doar despre

geopolitică, ci despre oameni: familii despărțite, comunități distruse, copii privați de normalitate și un cost uman pe care niciun discurs nu îl poate cuprinde pe deplin.

În acești 4 ani, poporul ucrainean a demonstrat o capacitate de apărare remarcabilă, în condiții extrem de dificile. Rezistența sa nu a fost un gest de bravură abstractă, ci o alegere repetată, zi după zi, de a-și proteja viața, casele, instituțiile și dreptul legitim de a-și decide singur viitorul. Acest efort a presupus sacrificii omenești considerabile, iar fiecare pierdere rămâne o tragedie care obligă la responsabilitate și la prudență în orice demers diplomatic orientat spre pace.

Trebuie amintit și un adevăr istoric apropiat: încă din 2014, peninsula Crimeea a fost supusă unei preluări forțate, contestată pe scară largă la nivel internațional, în contradicție cu principiul integrității teritoriale a Ucrainei. Acea evoluție a arătat că presiunile exercitate asupra Ucrainei nu au fost un episod izolat. Din păcate, apetitul pentru extinderea controlului teritorial nu s-a oprit atunci, iar escaladarea din 2022 a confirmat că miza depășește orice „înțelegere” impusă prin forță.

Ca deputat al României, reafirm angajamentul pentru stabilitate regională, pentru protejarea dreptului internațional și pentru sprijinirea eforturilor care pot conduce la o pace justă și durabilă. O pace reală nu poate fi construită pe negarea suveranității unui stat și nici pe normalizarea faptului împlinit prin violență, ea are nevoie de garanții, de mecanisme credibile și de respectarea principiilor care protejează toate statele, indiferent de mărime.

Vă mulțumesc.

Alin Tomoescu, deputat de Mehedinți.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat. Și se pregătește domnul deputat Alexandrin Moiseev. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Bună dimineața!

## Stimați colegi,

În calitate de parlamentar ales în județul Maramureș, aduc în atenție, analiză și dezbatere posibilitatea scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport agricole pentru autovehiculele apicole omologate ca atare de Registrul Auto Român, utilizate exclusiv la transportul stupilor în activitatea de pastoral, în temeiul art. 469 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, articol prin care consiliile locale pot acorda scutiri sau reduceri ale acestui tip de impozit.

Aceste autovehicule utilizate în activitatea de pastoral apicol au un regim de exploatare strict profesional, fiind folosite pentru transportul stupilor între vetrele permanente și zonele de cules, având deci o destinație unică și clar definită, indispensabilă desfășurării activității apicole. Transportul stupilor pentru pastoral se realizează eficient prin pavilioane apicole mobile, remorci specializate sau autovehicule dotate cu sisteme de ventilație, securizare, iluminare și frânare funcționale pentru drumurile publice, precum și sisteme de încărcare-descărcare a stupilor.

Din punct de vedere funcțional aceste autovehicule au o destinație similară altor mijloace de transport agricole, fiind echivalente, ca rol economic și utilizare, cu tractoarele, remorcile sau alte vehicule folosite în mod direct în activitatea agricolă. Mai mult, gradul lor de utilizare este redus și cu un rulaj anual mic, determinat de caracterul sezonier al activității apicole, nu pot fi folosite în alt scop, ceea ce confirmă faptul că nu pot fi asimilate mijloacelor de transport utilizate în afara domeniului agricol, respectiv apicol.

Apicultura este recunoscută în mod expres ca activitate agricolă, fiind încadrată în codul CAEN 0149 – creșterea altor animale, cod care include explicit activitatea de creștere a albinelor și producția apicolă. Astfel, toate activitățile auxiliare indispensabile desfășurării apiculturii, inclusiv transportul stupilor, reprezintă activități agricole conexe, fără de care exploatarea agricolă apicolă nu poate funcționa în parametri normali. În plus, activitatea de pastoral contribuie direct la polenizarea culturilor agricole, la menținerea biodiversității și la susținerea producției agricole locale. În acest context, sprijinirea apicultorilor, prin măsuri fiscale la nivel local, reprezintă o politică legitimă și coerentă, în deplină concordanță cu spiritul și litera legii.

Activitatea apicolă deja traversează o perioadă foarte dificilă, începând cu anul 2022 se confruntă cu o concurență neloială din partea produselor extracomunitare, a produselor contrafăcute, a schimbărilor climatice, o mortalitate de peste 50% a efectivului de albine.

Să nu uităm, albinele înseamnă viață, mierea înseamnă sănătate!

Mulțumesc.

Crina Chilat, deputat al PSD.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului PSD.

Și se pregătește domnul deputat Alexandru Bordian, din partea Grupului AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

„Patru ani de sânge – Rusia criminală, Ucraina în prima linie a libertății”

Ieri s-au împlinit patru ani de la declanșarea unui război care nu ar fi trebuit să existe niciodată, patru ani de când Federația Rusă, sub conducerea criminală a lui Vladimir Putin, a ales să calce în picioare dreptul internațional, să bombardeze orașe, să ucidă civili și să transforme teroarea în politică de stat.

Să nu ne ascundem după cuvinte diplomatice: acesta nu este doar un război, este o campanie sistematică de distrugere, o expresie brutală a unui regim care disprețuiește libertatea, viața și demnitatea umană. Rusia nu apără nimic, Rusia invadează, ocupă, torturează și ucide.

În fața acestei barbarii, Ucraina a răspuns cu o forță morală care a surprins lumea. Iar, în fruntea acestei rezistențe, președintele Volodimir Zelenski a refuzat să fugă atunci când i s-a spus că totul este pierdut. A ales să rămână. A ales să lupte. A ales să fie liderul unui popor care nu îngenunchează.

Soldatul ucrainean nu este doar un militar. Este simbolul viu al luptei pentru libertate. În tranșeele înghețate, sub ploaia de rachete, în orașe transformate în ruine, acești

oameni țin piept uneia dintre cele mai agresive mașinării de război din lume. Iar adevărul este unul incomod pentru unii: Europa are nevoie de experiența soldatului ucrainean. Are nevoie de curajul, disciplina și lecțiile învățate cu sânge pe frontul acestui război. Pentru că securitatea Europei nu se mai discută teoretic, se apără concret, zi de zi, în Ucraina.

Acest război nu este doar despre Ucraina. Este și despre noi toți. Este despre ce fel de lume alegem să lăsăm în urmă: una a legii sau una a forței brute, una a democrației sau una a dictaturii.

De aceea, sprijinul nostru nu este negociabil. Este o obligație. Economic, umanitar, noi, românii, trebuie să fim acolo. Nu din generozitate, ci din responsabilitate. Pentru că, dacă Ucraina cade, următoarea linie de front va fi mai aproape decât vrem să credem.

Și trebuie să spunem răspicat: în România, cei care aleg să susțină Rusia sau să îi minimalizeze crimele nu sunt „neutri”. Sunt complici morali. Sunt cei care, prin tăcere sau propagandă, legitimează agresiunea. Istoria îi va consemna exact așa cum merită: de partea greșită, de partea rușinii.

Astăzi nu este loc de ambiguități. Este momentul adevărului.

Ori ești de partea libertății, ori ești de partea crimei. Slavă Ucrainei!

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Bordian, din partea Grupului AUR.

Și se pregătește domnul deputat Dragoș-Florin Coman. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

La 24 februarie s-au împlinit patru ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a zguduit securitatea europeană și a provocat suferințe uriașe. România a condamnat fără echivoc această încălcare gravă și rămâne solidară față de Ucraina, oferindu-i sprijin politic, sprijin umanitar și militar.

Această solidaritate este însoțită de preocuparea noastră legitimă pentru situația minorității române din Ucraina, de peste 500.000 de persoane, din peste 300 de localități, foste teritorii ale României anexate de URSS în 1940, care se confruntă cu dificultăți majore în păstrarea identității naționale, lingvistice și religioase, cauzate de regimul Zelenski.

Reforma educațională ucraineană afectează grav învățământul în limba română. Din 120 de școli românești pe care le aveam în Ucraina, în 1991, astăzi au mai rămas doar 57, o situație mai proastă decât în timpul URSS.

Noua lege a dublei cetățenii, intrată în vigoare în ianuarie 2026, exclude România de pe lista statelor acceptate, în pofida sprijinului pe care-l acordăm.

De un an și jumătate Kievul refuză înregistrarea juridică a „Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina”, parte a Patriarhiei Române, încălcând brutal dreptul românilor de a avea propria lor organizație religioasă, așa cum prevede Tratatul bilateral din 1997.

Sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să fie însoțit de respectarea deplină a drepturilor minorității române, conform standardelor europene. Ucraina nu va putea câștiga războiul împotriva Rusiei și nici nu se va putea integra în Uniunea Europeană atâta timp cât luptă împotriva minorității române din cuprinsul său.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoș-Florin Coman, din partea Grupului AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor,

Propaganda guvernamentală ne explică de câteva zile că recesiunea economică în care a fost împinsă România, prin măsuri greșite și fără sens, face bine economiei naționale și românilor de rând. Ceva mai absurd chiar că nu s-a auzit până acum! Cine poate să creadă o asemenea mistificare a adevărului, câtă vreme mii de firme românești intră lunar în faliment sau în insolvență, angajații nu-și pot plăti facturile la întreținere, iar pensionarii fac împrumuturi la CAR ca să cumpere alimente? În fiecare săptămână auzim că Guvernul a mai pedepsit câte o categorie socială, în special persoane vulnerabile, tăindu-le din drepturi, excluzându-le de la servicii publice și impunând biruri mai mari.

## Stimați colegi,

Trag astăzi un puternic semnal de alarmă în privința falimentului anunțat al industriei ospitalității din România, în care activează sute de mii de antreprenori și angajați români. Pensiuni, hoteluri și restaurante sunt amenințate cu dispariția, din cauza TVA-ului mare, a impozitelor locale absurde și a creșterii necontenite a prețurilor. Guvernanții se fac că nu știu că HoReCa este unul dintre cei mai mari clienți ai produselor românești și că spre acest sector se îndreptă o parte esențială din producția fermierilor și a industriei alimentare românești.

Falimentul HoReCa înseamnă o lovitură cruntă dată și fermierilor mici și mijlocii, care nu vor mai avea cui să vândă produsele, înseamnă totodată pierderi majore pentru procesatori, transportatori, producători de băuturi, furnizori de servicii, dar și pentru bugetul de stat, prin reducerea încasărilor din taxe și contribuții.

Falimentul HoReCa nu este un eveniment izolat, ci declanșatorul unui efect de domino în economia reală.

Poate că așa vrea Guvernul să ne facă pe toți să consumăm produse din import, însă cu buzunarele golite de impozite dublate sau triplate românii nu vor mai trece pragul unui restaurant și nici nu își vor mai planifica vacanțe în țară. Dacă avertismentul meu nu este suficient, poate Guvernul ia în seamă măcar semnalul de alarmă tras de Banca Națională a României.

Guvernatorul Mugur Isărescu a recunoscut public că există pericolul major al unei crize în HoReCa și comerț, generată de restrângerea cererii de consum, în special în acest sector. Avertismentul vine chiar din partea instituției responsabile cu stabilitatea financiară a țării, ceea ce demonstrează gravitatea situației.

Solicit Guvernului României să prezinte de urgență un pachet de măsuri pentru salvarea industriei ospitalității, reducerea TVA pentru HoReCa, plafonarea temporară a taxelor locale, scheme de sprijin pentru capital de lucru și

suspendarea penalităților fiscale pentru firmele aflate în dificultate.

Prin politica tăierilor și a taxării excesive, Guvernul nu doar că nu va evita criza, ci o construiește pas cu pas. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Și se pregătește domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Acordul din cadrul coaliției de guvernare cu privire la reforma administrației publice și la pachetul de relansare economică reprezintă un pas necesar pentru corectarea greșelilor.

Prin decizia în unanimitate, liderii politici au recunoscut că România nu poate progresa dacă redistribuie sărăcia, cum s-a făcut mulți ani în urmă, 20-30 de ani, nici cu traiul pe datorie încercat mai recent de acest stat scump și greoi.

Ce avem de făcut?

Reformele Guvernului Ilie Bolojan schimbă vechile politici care au îngropat finanțele țării cu plata unor dobânzi astronomice.

În domeniul administrației publice trebuie ca statul să nu mai risipească banii oamenilor, să fie eficient, să ofere servicii publice de calitate, să respecte cetățenii, nu interesele birocratice, să pună oamenii pe primul loc.

Dar la fel de important este un nou model de creștere economică: folosirea fondurilor europene, un aparat de stat corect în relația cu mediul de afaceri, disciplină în ceea ce privește impozitele și taxele locale și învingerea sărăciei prin singura metodă care dă rezultate pe termen lung: atragerea oamenilor pe piața muncii, creșterea salariilor și a productivității.

Aceste reforme nu ar fi avut loc fără perseverența premierului Ilie Bolojan.

Prioritatea de acum este adoptarea rapidă a unui buget sănătos pentru anul 2026. Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Inteligența artificială – o provocare pentru omenire”.

Au fost multe momente de transformări profunde în istoria umanității, însă niciuna dintre generațiile anterioare nouă nu a mai cunoscut ceea ce astăzi putem defini în această nouă revoluție în evoluția lumii – apariția, și nu doar apariția, ci și dezvoltarea pe scară largă a inteligenței artificiale. O putem compara, pe undeva, cu descoperirea agriculturii, cu descoperirea roții, cu descoperirea scrisului. Este o transformare mult mai profundă decât Revoluția industrială, decât momentul în care omenirea a cunoscut beneficiile energiei electrice ori decât apariția radioului și a televiziunii, în această perioadă a istoriei noastre contemporane.

Cred că cu toții trebuie să înțelegem un aspect: că multe dintre lucrurile care păreau în anii ʼ80-ʼ90 științifico-fantastice și erau prezentate în filme de anticipație drept ipostaze ale unui viitor îndepărtat față de cel pe care îl trăim noi astăzi, când, iată, am pășit într-un viitor pentru omenirea de acum 50-60 de ani, toate aceste lucruri care păreau îndepărtate, iată, ele deja fac parte din prezentul nostru. Iar, după cum știm cu toții, omenirea a traversat o serie de transformări accelerate în ceea ce privește acest câmp al lumii informatice – automatizarea, digitalizarea, creșterea rolului societății multimedia și al rețelelor de socializare –, și toate acestea pun o mare presiune, atât la nivel socioeconomic, cât și la nivel psihologic, moral ori chiar cognitiv. Iar inteligența artificială are un impact cognitiv uriaș.

Inteligența artificială este o transformare care nu are doar acest impact al presiunii asupra locurilor de muncă, al transformării unor profesii, al apariției ori dispariției unor profesii, al schimbării stratificării economico-sociale. Nu, ea duce la transformări majore de ordin psihologic, moral, cognitiv, am spus, intelectual, dar chiar și cultural, identitar. Și trebuie să fim pregătiți pentru toate aceste lucruri. Și trebuie să înțelegem că umanitatea nu poate să pășească într-o lume din care să-și piardă principalele sale resorturi fundamentale.

Și cred că este esențial să avem în România o reglementare strictă a uzului, funcționării și utilizării inteligenței artificiale. Asta, ca să ne protejăm pe noi înșine. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, din partea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi: „Și din lacul Meledic a ieșit un pește mic, iar pe coada lui scria: «Marcele, nu m-afecta!»”.

Cam acesta este mesajul de disperare al biodiversității din Aria protejată a lacului Meledic din județul Buzău!

Ce este cu lacul Meledic? Păi, este o raritate la nivel mondial, pentru că este un lac de apă dulce format pe un masiv de sare, și asta datorită stratului de argilă de pe fundul lacului.

Aflat pe platoul Meledic, lacul este inclus în rețeaua siturilor Natura 2000 și face parte din Geoparcul Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului”!

Ce se întâmplă? Păi, se întâmplă ca președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, să aibă subaltern pe poziția de director tehnic un domn care nu știe ce gestionează, care nu știe că barajul de potabilizare de la Cireșu este deținut de către CJ Buzău.

Care este legătura cu lacul Meledic din Aria protejată? Păi, CJ Buzău a delegat utilizarea barajului de la Cireșu către Compania de Apă Buzău și urmează să se efectueze

lucrări de retehnologizare la acest baraj de potabilizare, în cadrul unui proiect cu investiții prin fonduri europene, însă problema cea mai mare este că pe perioada lucrărilor, de minimum trei săptămâni, autoritățile din Buzău, respectiv prefectura, consiliul județean, CJSU, se gândesc că o variantă alternativă ar fi să alimenteze cu apă potabilă comunele de pe Valea Slănicului din lacul Meledic.

Au mai avut o astfel de încercare în septembrie 2025, dar au renunțat la idee din cauza revoltei cetățenilor, iar acum această temă s-a reactivat, întrucât se pare că este dificil să se realizeze alte variante și autoritățile buzoiene sus-menționate nu doresc să facă investiții în captări de izvoare în comuna Lopătari, la Terca și la Lunci, captări care ar conferi volumele necesare, continuitate și ar ajuta și pe termen lung, ci preferă o soluție alternativă „de urgență”, cu alimentare din lacul Meledic, din zona protejată UNESCO, pentru că este mai puțin costisitoare!

Specialiștii geoparcului atrag atenția că orice extragere de apă din lac riscă să afecteze grav stabilitatea solului și să ducă la secarea completă a lacului, cu efecte catastrofale asupra biodiversității și turismului din zonă!

Ținând cont că proiectul de retehnologizare a lacului Cireșu este finanțat prin PDD și că el nu respectă principiul de a nu aduce prejudicii semnificative mediului, fac apel la autoritățile buzoiene responsabile să nu distrugă situl protejat UNESCO al lacului Meledic, ci să adopte varianta de alimentare alternativă cu apă din foraje, pentru a avea soluție pe termen lung sau, _in extremis_ , varianta cu alimentare din rezervoare de stocare dedicate.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Bouda, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Și se pregătește domnul deputat Vlad Vidra, de la SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Salut constituirea Grupului interparlamentar de prietenie Republica Cehă – România în cadrul Camerei Deputaților din Parlamentul Republicii Cehe și alegerea doamnei Barbora Urbanová în funcția de președinte al acestui grup.

Relațiile dintre România și Republica Cehă au o bază solidă, construită pe o prietenie istorică autentică, pe legături culturale profunde și pe valori comune. Apartenența noastră la Uniunea Europeană și la NATO consolidează acest parteneriat și îi conferă o dimensiune strategică, cu atât mai importantă într-un context internațional marcat de provocări complexe. Comunitățile românești din Republica Cehă și comunitatea cehă din România reprezintă punți vii între societățile noastre și merită toată susținerea noastră. Ele dau substanță relației bilaterale și transformă cooperarea instituțională într-un dialog autentic între oameni. În acest cadru, diplomația parlamentară are un rol esențial. Grupurile de prietenie sunt instrumente concrete prin care putem aprofunda dialogul politic, încuraja schimburile de bune practici și susține inițiative comune în beneficiul cetățenilor ambelor state. În calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Cehă din Parlamentul României, îmi exprim întreaga disponibilitate pentru o colaborare activă și constantă. România rămâne un partener solid și un prieten de încredere al Republicii Cehe.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Vidra, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Și se pregătește domnul Cristian Popa, din partea Grupului POT.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Articolul 16 din Constituția României consacră un principiu fundamental: egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

În practică însă asistăm la o realitate care contrazice acest principiu. Plângeri penale temeinic motivate, susținute de probe clare, inclusiv înscrisuri oficiale înregistrate în registre publice precum REVISAL sau ONRC, rămân nesoluționate, în timp ce alte cauze sunt instrumentate cu o celeritate remarcabilă.

Această diferență de tratament nu este o simplă problemă administrativă. Este o vulnerabilizare a statului de drept.

Codul de procedură penală stabilește clar obligația organelor de urmărire penală de a asigura aflarea adevărului și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea persoanei cercetate. Procurorul nu are o competență facultativă, ci are o obligație legală de a dispune efectuarea urmăririi penale atunci când există indicii privind săvârșirea unei infracțiuni.

Tergiversarea nejustificată a cauzelor în care probele sunt evidente nu poate fi acceptată sub pretextul volumului de activitate. Justiția selectivă echivalează cu o formă de inechitate instituționalizată.

Mai grav este însă faptul că există situații în care cetățeni care sesizează fapte aparent ilegale ajung să fie descurajați, intimidați sau chiar supuși unor presiuni indirecte. Acest lucru nu transmite exercitarea dreptului de a sesiza autoritățile.

Într-o democrație funcțională, legea nu se aplică preferențial, prioritizarea cauzelor trebuie să fie obiectivă și transparentă, iar răspunderea profesională trebuie să funcționeze atunci când apar derapaje.

Justiția nu trebuie să protejeze prin pasivitate și nici să sancționeze curajul civic.

Justiția trebuie să fie imparțială, egală pentru toți. Statul de drept nu se proclamă. Se aplică. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Popa, din partea Grupului parlamentar POT.

Și se pregătește domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, de la neafiliați.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Ce facem cu anularea alegerilor? Este întrebarea pe care o primesc de la aproape fiecare cetățean.

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții l-am avut invitat pe domnul Jim Ferguson, fost membru al Parlamentului din Marea Britanie, o figură internațională, recunoscut pentru susținerea suveranității națiunilor. Împreună cu acesta urma să dezbatem și să clarificăm motivele pentru care alegerile din 2024 s-au anulat. Dar cu cine? Cu șase membri prezenți? Pentru că 13 parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR și minorități au dat bir cu fugiții. Ședința a fost anulată, la fel ca și alegerile din 2024.

Mai mult, Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Interne au fost invitate la dezbatere. Au refuzat să vină.

Domnului președinte Nicușor Dan i s-a cerut continuu de către POT desecretizarea ședinței CSAT de anulare a alegerilor, dar el continuă să ne ignore.

Dovezile pentru anularea alegerilor din 2024 nu le-a văzut nimeni. Iar despre raportul privind anularea alegerilor, raportul SUA, ce să zici? Nici urmă de intervenție externă. Sfidarea la adresa poporului român este la cote maxime.

Am cerut doamnei președinte de la comisie să convoace ședință după ședință dezbaterea privind anularea alegerilor, până când vom avea cvorum și vom putea discuta despre acest subiect în mod efectiv. Absența intenționată a unor parlamentari nu poate bloca la nesfârșit o temă de interes public major.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Popa Cristian, deputat de Brașov, Partidul Oamenilor Tineri.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, din partea neafiliaților.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

„Nicușor Dan s-a dus la Washington ca să îi spună președintelui Trump că se poate baza pe România”

Dar românii, românii, domnule președinte, când se pot baza pe România?

Când pot să se bazeze pe un stat care nu îi jupoaie prin taxe și impozite inventate peste noapte? Când pot să se bazeze pe un ANAF care colectează TVA de la marile companii, nu doar de la firmele mici pe care le sufocă?

Când pot să se bazeze pe o justiție reformată cu adevărat, nu pe minciuni repetate?

În Statele Unite ale Americii ați promis reconstrucția poliției, a justiției și a administrației din Gaza. Dar acasă, aici, în România, nu suntem în stare să reformăm propriile instituții. Vorbiți despre expertiză instituțională, dar țara noastră este campioană la deficit, la evaziune și la birocrație.

Ați vorbit și despre leadership, dar conduceți un stat care pierde miliarde prin incompetență și neputință.

Spuneți că putem salva o mie de copii din afara țării. Este un gest umanitar pe care nimeni nu îl contestă. Dar pe copiii României cine îi salvează de școli închise, de profesori plătiți prost și de un sistem care le-a tăiat alocațiile și bursele?

Ați mers să oferiți echipamente și experți pentru reconstrucția altora.

Între timp, spitalele noastre cer donații, ambulanțele sunt vechi, iar românii plătesc tot mai mult pentru servicii tot mai slabe.

Domnule Nicușor, ați pozat în arhitect al păcii mondiale, dar nu sunteți în stare să faceți ordine acasă.

Așadar, dacă puteți reconstrui instituțiile altora, începeți cu ale noastre. Dacă puteți salva sisteme în criză, salvați România. Până atunci, promisiunile din America rămân doar vorbe frumoase. Iar românii s-au săturat de vorbe.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Ciubuc, din partea neafiliaților.

Și se pregătește domnul deputat Robert Alecu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Domnul Ciprian Ciubuc!

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Declarația mea politică se intitulează „Rezoluția Adunării Naționale a Crescătorilor de Ovine – 2026”.

În data de 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, APC împreună cu crescătorii de ovine din întreaga țară s-au adunat și au transmis un mesaj clar: sectorul ovin din România este împins la limită.

Nu mai vorbim despre profit, stimați colegi, ci despre supraviețuire.

Oierii din România nu cer privilegii, ci cer reguli corecte și aplicabile. Cer respect.

În ceea ce privește pășunile, solicităm atribuirea acestora strict în funcție de numărul real de animale, redevențele și taxa pe pășune corelate cu realitatea economică și diferențiate pe zone – șes, deal, munte. Nu putem accepta transformarea izlazurilor în parcuri fotovoltaice și nici dubla concesionare a pășunilor, pentru pășunat și fond de vânătoare, pe aceeași suprafață. De asemenea, cerem modificarea prevederilor din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 care interzic pășunatul în perioada 6 decembrie – 24 aprilie, fără a ține cont de realitățile din teren.

La capitolul sprijin financiar, fermierii cer programe corecte, fără obligativități abuzive și fără finanțarea unor registre care nu respectă legislația europeană. Instituțiile vizate – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – trebuie să răspundă transparent și rapid.

În domeniul sanitar-veterinar, solicităm modificarea cadrului stabilit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor astfel încât fermierii să își poată alege medicul veterinar concesionar pe principiul cum alegem medicul de familie, iar despăgubirile să nu mai fie blocate abuziv pe coduri de exploatație.

Încetați să omorâți oile!

În raport cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cerem transparență totală privind relocarea urșilor și posibilitatea pășunatului controlat în păduri bătrâne, contra cost.

Pe lanțul de valorificare, este esențial ca plata mieilor să fie garantată la predare prin certificat de producător, iar neplata să fie sancționată clar. Fermierii trebuie să știe prețurile reale la export, nu mafia mieilor și mafia oieritului care fac export să facă prețul.

Sectorul ovin înseamnă tradiție, stimați colegi, economie rurală, tradiție de mii de ani, locuri de muncă și identitate națională. Dacă dispare oieritul...

Nu, nu dispare ciobanul român, niciodată, cu toate greutățile lui.

...dispare o parte din România profundă.

Solicităm un răspuns oficial din partea ministerelor avizate și soluții concrete într-un termen rezonabil. În lipsa acestora, crescătorii de animale, ciobanii și oierii își rezervă dreptul la acțiuni legale și proteste.

Oierii României nu cer favoruri, stimați colegi. Cer corectitudine. Cer echitabilitate. Cer dreptul de a munci și de a trăi din munca lor în România.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu, din partea neafiliaților.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Robert Alecu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Coerența legii și drepturile celor care au lucrat în condiții grele”.

În România există mii de pensionari care au activat în minerit, siderurgie, petrochimie, energie, transport feroviar și alte ramuri ale industriei grele, unde activitatea a fost încadrată în condiții deosebite sau condiții speciale de muncă. Sunt oameni care au lucrat zeci de ani în medii cu risc profesional ridicat și care au avut contribuții frecvent majorate la bugetul asigurările sociale. O parte dintre ei nu au ajuns să beneficieze de pensie, iar alții au avut o perioadă de pensionare scurtă, după decenii de muncă în condiții care le-au afectat sănătatea. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede că perioadele suplimentare acordate pentru aceste activități constituie stagii de cotizare în condiții normale de muncă.

Ulterior, prin Normele metodologice de aplicare ale aceleiași legi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, aceste perioade sunt calificate drept necontributive.

Această diferență de calificare produce efecte dramatice în modul de determinare a stagiului valorificat și în aplicarea mecanismului punctelor de stabilitate.

Pentru persoane cu 30 sau 35 de ani de activitate în astfel de condiții, perioada suplimentară poate însemna încă 10-15 ani adăugați la vechime. În practică, aceasta poate genera diferențe semnificative în cuantumul pensiei.

În cazul unor pensii oricum modeste, o astfel de diferență reprezintă o parte consistentă din venitul lunar și ar influența favorabil nivelul de stabilitate financiară al familiilor respective.

Dimensiunea administrativă este clară – casele teritoriale de pensii aplică normele metodologice la emiterea deciziilor de pensionare și de recalculare a pensiei. Calificarea introdusă în normă produce efect imediat asupra drepturilor stabilite prin act administrativ. Dacă există necorelări între lege și normele de aplicare, consecința se reflectă automat în cuantumul pensiei individuale.

În cazul în care beneficiarul contestă decizia, trebuie să parcurgă procedura administrativă și, eventual, cea juridică. Pentru persoane aflate la vârsta pensionării acest demers presupune timp și incertitudine. În materie de pensie, incertitudinea nu este doar un detaliu, ci reprezintă un factor de stres care afectează încrederea în sistem.

Am solicitat ministrului muncii clarificări privind temeiul juridic al acestei calificări, impactul numeric asupra beneficiarilor și implicațiile bugetare.

Sistemul public de pensii trebuie să funcționeze pe baza coerenței normative, a predictibilității administrative și a respectării principiului contributivității. Discutăm despre generații care au dus greul în industria românească și au contribuit constant la bugetul public. Clarificarea legii și consecvența aplicării ei reprezintă garanția respectului față de contribuabili, iar respectul față de românii care au contribuit la bugetul public de stat este o măsură de...

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc.

Vă rog să îmi permiteți să citesc lista colegilor deputați înscriși pentru a susține declarații politice oral. Nefiind în sală, declarațiile lor vor rămâne la declarații scrise.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Cristina-Irina Butură și Ionelia-Florența Priescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Mircea Fechet, Robert-Ionatan Sighiartău.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Oana Țoiu, Iulian Lőrincz, Andrei Plujar, Dumitru Văduva, Marius-Felix Bulearcă.

Din partea neafiliaților: Aurora-Tasica Simu, Dumitru Coarnă, Florin Groza, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu.

Acești colegi au depus declarații pentru a le susține oral; nefiind în sală, rămân la scrise.

Și vă rog să-mi permiteți să vă citesc și lista cu colegii înscriși la declarații depuse în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Remus-Gabriel Lăpușan, Virgil Alin Chirilă, Marius-Constantin Budăi, PetruBogdan Cojocaru, Vlad-Florentin Drinceanu, Mircea-Vasile Govor, Ionel Ciunt, Romeo-Daniel Lungu, Ion Samoilă, Rodica Nassar, Răzvan-Iulian Ciortea, Nicolae-Adrian Bara, Georgeta-Carmen Holban, Mirela Furtună și Angel Tîlvăr.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Elena Doboș, Valeriu Munteanu, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Gușă, Nicolae Mîndrescu, Dorel Vulpoiu, Petru-Gabriel Negrea, Ramona Lovin, Lidia Vadim-Tudor, Cosmin-Teodor Iosub, AndraClaudia Constantinescu, Cristina-Emanuela Dascălu și DoruLucian Mușat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei și Bogdan-Iulian Huțucă.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților: Dragoș Gabriel Zisopol.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Florin Caragață, Simona-Elena Macovei Ilie, Nini Pascalini, Mihai Țiu, Elena-Laura Toader, Verginia Vedinaș, Cîmpianu Andreea-Petronela și Vasile Nagy.

Din partea...

Atât.

Nemaifiind colegi înscriși pe ordinea de zi, declar ședința închisă.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 150.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor.

Stimate colege și stimați colegi,

Întreb liderii de grup, înainte de a intra în ordinea de zi, dacă există observații.

Nu.

Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 236/2022 privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 505/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.

Raport fără amendamente.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul György Attila** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună ziua!

Prin proiectul de lege se modifică Legea nr. 236/2022, în vederea implementării modificărilor aduse prin Directiva 2994/2024.

Menționăm că Guvernul susține inițiativa legislativă. Mulțumim.

Mulțumesc.

Invit reprezentatul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului. Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru politică economică?

Domnule președinte Dunava, vă rog.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate pentru dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există solicitări de intervenții?

Nu.

Nefiind amendamente...

Da, există o solicitare.

Doamna Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Vreau doar să vă spun că este benefic să susținem acest proiect de inițiativă legislativă, pentru că altfel riscăm din nou o acțiune de infringement; este benefic să-l susținem, deoarece costurile nu sunt semnificative. Însă un singur lucru vreau să atrag atenția ASF-ului, că noi nu am uitat acel istoric rușinos, atunci când mari companii de asigurare au eșuat, nu am uitat pagubele financiare care le-au fost create românilor. Și vrem să le atragem atenția că această creștere a ariei competențelor și atribuțiilor ASF-ului nu se va reduce din nou doar la creștere de salarii, de indemnizații și alte beneficii de natură salarială.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Profit de prezența domnului secretar de stat, dacă poate să mă asculte.

Atunci când am făcut legea inițială, domnule secretar de stat – să le transmiteți și celor de la ASF –, deși era vorba și de transpunerea unei directive, am vrut să creăm ceea ce înseamnă Contrapartea Centrală pe piața noastră bursieră.

Nici la acest moment această contraparte centrală nu există.

Rugămintea, către cei de la ASF, de fapt e o solicitare, este să ne spună ce mai trebuie făcut ca această contraparte să existe, pentru că lipsa unei contrapărți centrale înseamnă o vulnerabilitate majoră pe piața bursieră, în orice piață

bursieră, înseamnă lipsa posibilității folosirii instrumentelor derivate. Deci practic avem o bursă imperfectă.

Deci solicitare... rugăminte, cum vreți s-o luați. 2022 a fost anul în care am făcut legea.

Am venit acum și aprobăm o lege care, să zic așa, consolidează ceea ce prevede directiva. Dar ne lipsește ceea ce am vrut să facem. Și atunci trebuie luate o serie de măsuri de către ASF, și chiar de dumneavoastră – să ne spuneți dacă putem să ajutăm din Parlament –, ca această instituție, numită Contraparte Centrală, care există în toate piețele bursiere din lume, să existe și în România.

Ni se vinde sau li se vând investitorilor povești că totul este safe.

Fără garantarea prin Contrapartea Centrală a tranzacțiilor, fără existența unei contrapărți centrale care pot să permită instrumente derivate, piața bursieră este limitată și este vulnerabilă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

7. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2025.

Dau cuvântul doamnei Laura Gherasim, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, pentru prezentarea raportului.

Da. Nu este doamna Gherasim.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raportul complet are 34 de pagini, doar că voi da citire unui rezumat al acestuia.

Așadar, Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2025.

Pe parcursul primului semestru al anului 2025, respectiv în perioada de referință 1 ianuarie – 30 iunie 2025, comisia și-a desfășurat activitatea atât în cadrul celor 11 ședințe în plen, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză, în conformitate cu atribuțiile constituționale și regulamentare, având ca obiectiv principal exercitarea controlului parlamentar asupra autorităților administrației publice și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Activitatea comisiei a fost orientată către soluționarea petițiilor, monitorizarea modului de răspuns al instituțiilor publice și identificarea disfuncționalităților sistemice care impun intervenții legislative.

Comisiei i-au fost adresate, în primul semestru al anului 2025, un număr total de 396 de petiții formulate de persoane fizice și persoane juridice. De asemenea, au fost organizate audiențe cu cetățenii și deplasări în teritoriu, inclusiv vizite în unități penitenciare pentru verificarea directă a situațiilor semnalate. Activitatea comisiei s-a caracterizat printr-o abordare activă, bazată pe dialog direct, verificări la fața locului și colaborare instituțională.

Continuând tendința din sesiunile de raportare anterioare, cel mai mare număr de memorii vizează problemele cu care se confruntă persoanele private de libertate în mediul penitenciar, urmate, ca pondere, de petițiile care sesizează chestiuni din domeniul justiției. Având în vedere specificul și gravitatea aspectelor reclamate, comisia a efectuat vizite în mai multe unități de detenție din țară. Constatările au relevat probleme structurale majore: supraaglomerare, deficit acut de personal, acces limitat la servicii medicale și resurse insuficiente pentru hrană. Deosebit de gravă a fost situația identificată la Penitenciarul de Femei Ploiești-Târgșorul Nou, singurul penitenciar pentru femei din România, unde lipsesc servicii medicale esențiale.

În urma vizitelor efectuate în unitățile de detenție, precum și ca urmare a analizei cadrului legal care reglementează condițiile de detenție, comisia a constatat că problemele identificate impun organizarea unei dezbateri parlamentare comprehensive, programată pentru data de 30 septembrie 2025, cu participarea tuturor părților implicate, în vederea fundamentării propunerilor legislative necesare pentru reforma legislației penale în domeniile detenției și prevenției.

Pe lângă problematica mediului penitenciar, comisia a analizat un număr semnificativ de petiții din domeniul justiției, care au vizat aspecte privind activitatea parchetelor și a instanțelor judecătorești, durata excesivă a procedurilor, întârzieri la soluționarea cauzelor, dificultăți de acces la actele din dosare, comunicarea deficitară cu justițiabilii, precum și sesizări privind presupuse abateri de la normele deontologice sau încălcări ale dreptului la un proces echitabil.

Cu respectarea principiului constituțional al separației puterilor în stat, comisia a transmis aceste sesizări instituțiilor competente și a monitorizat modul de soluționare a acestora, reținând existența unor disfuncționalități recurente care afectează încrederea cetățenilor în actul de justiție.

În perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 au fost adresate comisiei 24 de memorii vizând probleme din domeniul economic.

Comisia constată că memoriile primite în domeniul economic reflectă dificultățile întâmpinate de cetățeni în relația cu operatorii financiari și societățile de asigurare, în special în ceea ce privește respectarea termenelor legale, comunicarea modului de soluționare a dosarelor de daună RCA și asigurarea transparenței procedurale.

Mandatul comisiei a fost îndeplinit prin analiza sistematică și temeinică a petițiilor cetățenilor, prin monitorizarea activă a modului în care instituțiile statului răspund solicitărilor acestora, prin colaborarea cu autoritățile pentru soluționarea cazurilor individuale, precum și prin identificarea blocajelor administrative și a disfuncționalităților sistemice care impun intervenții legislative pentru eficientizarea instituțiilor cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Constatăm cu surprindere că o parte semnificativă a administrației publice centrale și locale, inclusiv primării, consilii județene, precum și unele instituții private de utilitate publică reglementate, nu respectă întotdeauna drepturile cetățenilor, depășind termenele legale, oferind informații incomplete sau evazive și manifestând un grad de opacitate incompatibil cu obligațiile legale și cu standardele unui stat membru al Uniunii Europene. În anumite cazuri, aceste instituții funcționează ca entități autonome, impermeabile la solicitările legitime ale cetățenilor, tratând dreptul constituțional de petiționare ca pe o formalitate, și nu ca pe o expresie fundamentală a democrației.

Cetățeanul nu poate fi perceput în mod preponderent prin prisma obligațiilor sale fiscale, ci prin recunoașterea deplină

a calității sale de titular de drepturi fundamentale, care impune administrației publice îndatoriri de respect, diligență și transparență. Orice interpretare contrară subminează principiul constituțional conform căruia instituțiile statului își găsesc rațiunea existenței în serviciul public oferit cetățenilor, nu în instrumentalizarea acestora.

Concluziile raportului evidențiază faptul că disfuncționalitățile semnalate de cetățeni nu sunt limitate la un singur domeniu, ci se manifestă transversal, inclusiv în sfera justiției, a administrației publice și a serviciilor de interes public, fiind necesară o abordare integrată și coerentă din partea autorităților statului.

Comisia subliniază că respectarea drepturilor cetățenilor, transparența instituțională și aplicarea unitară a legii reprezintă condiții esențiale pentru consolidarea statului de drept și pentru recâștigarea încrederii publice în instituțiile democratice.

Comisia, prin toți membrii săi, semnalează Camerei Deputaților necesitatea urgentă a clarificărilor legislative și a simplificării vieții cetățenilor prin utilizarea tuturor instrumentelor democratice disponibile, inclusiv cel al legiferării.

Activitatea cetățenilor trebuie să fie predictibilă, iar problemele lor trebuie să fie soluționate, respectându-se echilibrul fundamental al obligațiilor reciproce: obligația cetățenilor de a respecta legea, obligația Parlamentului României de a modifica legea atunci când aceasta nu mai corespunde realității sau nu mai servește interesul public și obligația instituțiilor statului de a-și îndeplini atribuțiile în slujba cetățenilor români care, prin taxe și impozite, le asigură existența.

Comisia reafirmă că respectarea Constituției presupune, în mod firesc, respectarea legii de către toate instituțiile statului, respectarea drepturilor cetățenilor și respectarea autorității Parlamentului României, ca reprezentant al suveranității naționale.

Prin exercitarea consecventă a controlului parlamentar, comisia va continua să monitorizeze cu vigilență respectarea drepturilor cetățenilor, să semnaleze prompt orice disfuncționalități sistemice care subminează încrederea în instituțiile democratice ale României și să propună măsurile legislative necesare pentru ca instituțiile statului să își îndeplinească mandatul constituțional: servirea interesului public cu profesionalism, transparență și respect față de demnitatea fiecărui cetățean.

Veți regăsi în textul raportului care v-a fost distribuit informații, date și mențiuni privind toate categoriile de probleme cu care comisia a fost sesizată și modul în care acestea au fost soluționate, în limitele competențelor regulamentare.

La data la care s-a redactat acest raport au mai rămas trei petiții pe rol, urmând ca noi să procedăm la soluționarea acestora, în colaborare cu alte autorități și instituții publice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Observații? Comentarii? Nu.

Am luat act.

8. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; PL-x 323/2025; caracter ordinar.

Avem amendamente admise.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva? Da, domnul Ciunt Ionel.

Vă rog.

## **Domnul Ionel Ciunt:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Promovarea modelelor de excelență – în educație, în cercetare, în mediul academic sau în orice alt domeniu – socotesc că este o treabă benefică pentru societatea noastră și, fără îndoială, poate fi un exemplu de bună practică pentru generațiile mai tinere.

Atribuirea numelui unei instituții de cercetare, în memoria unei personalități de prestigiu din domeniul cercetării agricole, a domnului profesor universitar doctor Valeriu Tabără, este, cu siguranță, un demers bun, un demers justificat, să spun.

Sigur că, în această logică a lucrurilor pe care le-am prezentat mai devreme, vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră, indiferent de grupul parlamentar din care faceți parte, să votați pentru acest proiect de lege care se află în dezbatere astăzi, în plenul Camerei noastre.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru știință și tehnologie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, transmis cu adresa PL-x 323/2025.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca, în tot cuprinsul legii, sintagma „Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare-Agricolă Lovrin” să fie înlocuită cu sintagma „Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă «Prof. univ. dr. Valeriu Tabără» Lovrin”. Propunerea de adăugare a numelui „Prof. univ. dr. Valeriu Tabără” reprezintă recunoașterea contribuției deosebite aduse științei agricole românești, educației universitare și dezvoltării cercetării aplicative în agricultură, având în vedere activitatea de decenii desfășurată în institut.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, cele trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

De principiu suntem de acord, nu văd o problemă aici pentru a onora activitatea unui cercetător.

Dar, dacă tot vorbim despre cercetare, ați avut ieri în ședința Comisiei pentru agricultură o tânără cercetătoare care, după patru ani, a trebuit să părăsească un institut de cercetare în domeniul agricol, tocmai pentru că pur și simplu nu are cum să facă față unui stil de lucru toxic.

Îmi rezerv acest drept de a vă spune că nu toți cercetătorii trecuți de o anumită vârstă lasă loc în jurul lor să crească alți vlăstari.

Am avut ieri un exemplu viu în Comisia pentru agricultură, care, după patru ani de cercetare, a trebuit să renunțe și să se apuce de business, iar după alți nouă ani de business trebuie să dea faliment, pentru că statul îi îngrădește accesul în piața de inputuri ecologice.

Nu este normal să ne împopoțonăm cu titluri, cu diverse instituții, cu diverse plăcuțe, dar să nu încurajăm, într-adevăr, cercetarea în domeniul agricol.

Aș fi vrut să văd mai multă speranță în ochii tinerilor, în momentul în care se îndreaptă către acest domeniu, dar, din păcate, observ că vin către acest domeniu cu inima strânsă, pentru că în aceste instituții de cercetare nu prea e loc, așa, ca să fiu foarte elegant în exprimare.

Dacă tot vrem să încurajăm cercetarea, haideți să dăm o șansă și tinerilor, pentru că au și ei dreptul să vină cu inovații, să vină cu digitalizarea aceasta mult rostită prin anumite ministere!

Să nu se înțeleagă greșit – suntem de acord cu acest proiect de lege, dar vreau să menționez lucrul ăsta. Mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Țiplea, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Dumitru Țiplea:**

## Stimați colegi,

Proiectul pe care-l discutăm astăzi are un caracter aparte. Nu modifică politici publice, nu introduce mecanisme administrative noi și nici nu creează obligații bugetare.

Proiectul așază în memoria instituției, a statului, numele unei personalități care a marcat, prin activitatea sa, un domeniu întreg al științei românești.

Prin această lege, Stațiunea de Cercetare Agricolă Lovrin va purta numele profesorului universitar doctor Valeriu Tabără. Este un gest care depășește recunoașterea individuală, este un mod prin care sistemul de cercetare agricolă din România își asumă public continuitatea, își recunoaște reperele și își afirmă valorile. Cinstirea unei personalități nu se face doar prin evocarea meritelor sale, ci și prin asocierea numelui său cu instituțiile care au beneficiat de munca, viziunea și leadershipul acesteia.

Prin adoptarea acestei legi nu doar onorăm o personalitate, ci transmitem un mesaj generațiilor de cercetători care vin din urmă: că munca lor contează, că societatea recunoaște excelența, că instituțiile științifice pot avea identitate și prestigiu, consolidate prin oameni care le-au definit istoria.

Vă invit să adoptăm cu toții acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Doamna Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar SOS România.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte, Dragi colegi,

Înainte de a vorbi despre proiectul de lege vreau să ridic o chestiune de ordin procedural.

Camera Deputaților are 330 de membri, iar astăzi, din cele anunțate de doamna președinte de ședință, am fi 150. Deci este mai puțin de jumătate plus unu.

Dincolo de modul neclar în care este formulat regulamentul nostru, vreau să vă spun că e un veritabil truism al dreptului, și public, și privat, că pentru ca un organ colegial să se întrunească trebuie să aibă cvorum. Cvorumul, ca regulă, este jumătate plus unu, da? Cvorumul nu este valabil numai ca să votăm, ci și ca să ne întrunim colegial.

Al doilea lucru, legat de proiectul de lege.

Eu sunt convinsă că dacă o fi ceva pe lumea cealaltă și dacă domnul profesor Tabără ne poate vedea, din steluța lui de acolo, sunt convinsă că zâmbește cu blândețea-i caracteristică și cu bucuria că măcar după moartea lui este prețuit așa cum trebuie să fie. De altfel, și în timpul vieții a avut oportunitatea să slujească țara, să slujească și să facă o administrație și o activitate de guvernare demnă și profesionistă care, din păcate, nu se mai regăsește în ziua de astăzi cu atâta frecvență cu cât am avea noi nevoie și consider și eu că atribuirea numelui domniei-sale pentru o stațiune de cercetare este o formă de a ne cinsti valorile.

Subscriu însă observației care s-a făcut deja înainte, că nu-i suficient să ne împopoțonăm cu nume, cu denumiri de nume și cu alte lucruri formale.

Trebuie să privim fondul, iar agricultura românească, despre care în ʼ90, în ʼ91 se spunea că am câștigat pariul, din păcate, în ultimul timp, l-am cam pierdut.

Vă mulțumesc.

La începerea ședinței nu avem nevoie de cvorum. Dar vă informez că în momentul de față în sală și online suntem 179 de deputați prezenți. Probabil că în următoarele minute vor mai sosi și alți colegi.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul CălinGheorghe Matieș.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Domnul Valeriu Tabără, un moț autentic din comuna Sălciua, județul Alba, a fost un mare susținător al gospodăriei

țărănești, mare susținător al micului producător al satului românesc.

Mi-aș dori ca colegii din Comisia pentru agricultură, dar nu numai, să aibă măcar jumătate din puterea de a susține satul românesc.

Ce vreau să vă spun? Pentru că anul trecut, Guvernul PSD-PNL a tăiat din bugetul Ministerului Agriculturii vreo 3,4 miliarde de lei, acea bucățică pentru susținerea fermelor mici.

Sper că anul acesta, în buget, o să aveți grijă ca susținerea fermelor de familie, susținerea micilor fermieri să aibă un buget considerabil.

Mulțumesc mult.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

## Doamnă președinte,

Este o luare de cuvânt pe procedură.

Să știți că cvorumul este necesar inclusiv în faza dezbaterilor. Nu este posibil ca un for care dezbate și votează să aibă două categorii de cvorumuri. Ai un singur cvorum, e cel constituțional, care impune 50% plus unu, minimum.

Mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură, domnul George-Nicolae Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Mulțumesc domnului deputat Dimitriu.

Fac un apel la toți colegii. Ceea ce se întâmplă în acest moment, după cum am repetat în ședințe succesive, nu este admisibil. Acest vot online, de fapt, nu este votul deputaților. Trebuie ca deputații să fie prezenți fizic în sală și trebuie să se asigure cvorumul.

De aceea, fac un apel la toate grupurile parlamentare – UDMR, USR, minorități, PNL, PSD, SOS, POT, neafiliați – haideți să anulăm această absurditate, așa cum au făcut-o și cei de la Senat!

Votul online de fapt este o formă de a nu se prezenta parlamentarii aici, în sală.

Vă mulțumesc și sper din suflet că putem ajunge la un consens, pentru că nu se poate ca o majoritate a coaliției să impună niște reguli, în disprețul votului românilor. Totuși, există putere și opoziție și ar trebui să luați în seamă și vocea acelor români care au pus ștampila pe partidele noastre.

Vă mulțumesc.

Da. În momentul de față suntem în sală 185 de deputați plus 65 de colegi online.

Vă rog, domnule deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Trebuie să vă spun că există, atât în regulament, cât și o decizie a Curții Constituționale care spune foarte clar că doar la votul final este necesar cvorumul de ședință și majoritatea atunci trebuie să fie prezentă. Așa a funcționat de 35 de ani acest Parlament și există – v-am spus – decizii ale Curții Constituționale în acest sens.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem patru amendamente admise.

Dacă există obiecții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2025 privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 1/2026; caracter organic; procedură de urgență.

Raport fără amendamente. Invit reprezentantul Guvernului. Vă rog.

## **Doamna Teodora Stoian** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Teodora Stoian, Ministerul Justiției, secretar de stat.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii, Guvernul a propus ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor din justiție admiși la INM în anul 2026 să rămână la 2 ani, ca măsură temporară, motivat de faptul că, în prezent, instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea se confruntă cu o situație dificilă în ceea ce privește asigurarea resurselor umane.

De asemenea, dispozițiile legii care privesc calculul vechimii fără luarea în considerare a perioadei cât judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și prelungirea până la 31 decembrie 2027, inclusiv, a aplicării dispozițiilor care suspendă procedura de promovare pe loc a magistraților.

Astfel, doamnelor și domnilor deputați, vă rugăm să dați curs acestui proiect de lege și să dați un vot de adoptare. Vă mulțumim.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Prezentarea raportului, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă dau cuvântul dumneavoastră, vă dau și raportul.

Doamna Oana Murariu, pentru prezentarea raportului.

## **Doamna Oana Murariu:**

O secundă, că nu găsesc raportul.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2025 privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum și pentru modificarea unor acte normative

Dezbaterea în fond a avut loc în procedură de urgență. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare este prelungirea cu un an, respectiv pentru 2026, a dispoziției potrivit căreia durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție admiși la INM în anul 2026 să rămână doi ani.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice.

## Mulțumesc.

Și acum, la dezbateri generale, aveți cuvântul, distinsă doamnă.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,

Adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost necesară pentru că în 2022 Comisia specială pentru legile justiției a adoptat o prevedere extrem, extrem de neoportună, și anume prelungirea de la doi ani la trei ani a cursurilor la Institutul Național al Magistraturii, deși toți formatorii de la INM au spus că nu este necesar, nu au ce să mai predea, acel an suplimentar.

Aceasta a fost decizia politică la acel moment.

Eu consider că este o greșeală.

Drept urmare, au fost ordonanțe de urgență peste ordonanțe de urgență ca să se mențină termenul de doi ani.

Și poate totuși schimbăm voința politică și revenim la normalitate, adică să avem cursurile la INM de doi ani.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației; PL-x 28/2026; caracter organic; procedură de urgență; avem și un amendament.

Invit reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

## **Domnul Marian Daragiu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Având în vedere necesitatea măsurilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2026, în scopul instituirii cadrului legal necesar pentru buna funcționare a unităților de învățământ preuniversitar și a instituțiilor de învățământ superior, Ministerul Educației și Cercetării susține raportul Comisiei pentru învățământ și vă adresează rugămintea, doamnelor și domnilor deputați, de a aproba proiectul de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului, domnul președinte Mihai Ghigiu.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere, pe fond, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 199/2023 și a Legii nr. 198/2023, în scopul instituirii cadrului legal necesar pentru buna funcționare a instituțiilor de învățământ preuniversitar și superior, precum și pentru organizarea programelor de formare profesională și didactică. Modificările propuse urmăresc adaptarea cadrului normativ la necesitățile actuale și flexibilitate în derularea procesului de învățământ, în conformitate cu prevederile în vigoare.

În funcție de obiect și conținut, legea face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 9 februarie 2026, comisia, cu majoritate de voturi, a propus adoptarea proiectului de lege în forma inițiatorului, cu un amendament respins.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Avem o intervenție, o solicitare, doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu, Grupul parlamentar AUR.

## Mulțumesc.

Este foarte frumos faptul că ne interesează educația, dar avem o problemă cu liceele românești din Ucraina.

Trebuie să înțelegem că pentru românii de acolo nu sunt doar instituții de învățământ; ele reprezintă un bastion al limbii române în niște regiuni în care limba română este vorbită de secole.

Vă rog să faceți referire...

Dacă...

...la proiectul de lege...

...ne prefacem că nu vedem...

...care se află în dezbatere.

...că nu avem ochi să vedem și ne prefacem că nu avem urechi să auzim...

Distinsă doamnă, vă rog...

...nu înseamnă că această problemă...

...să faceți referire la...

...nu există.

...proiectul pe care îl dezbatem.

## **Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:**

N-am văzut comunicatul ambasadei...

Mulțumesc.

Avem un amendament respins.

Dacă dorește cineva să îl susțină? Nu.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul de Consorțiu ELIXIR de stabilire a infrastructurii europene de științe ale vieții pentru informații biologice (ELIXIR), aprobat la Copenhaga la 22-23 aprilie 2013, intrat în vigoare la 12 ianuarie 2014; PL-x 489/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Invit reprezentantul Guvernului.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Acordul de consorțiu – ELIXIR Consortium Agreement – este documentul juridic fundamental care înființează ELIXIR ca o infrastructură europeană distribuită pentru datele de științele vieții.

Acest acord interguvernamental a intrat în vigoare pe 12 ianuarie 2014 și leagă centrele de excelență în bioinformatică din țările membre și European Molecular Biology Laboratory.

Prin participarea României și a entităților din România la ELIXIR preconizăm beneficii privind obiectivele legate de îmbunătățirea sănătății umane, conservarea biodiversității, competitivitatea agriculturii în condițiile schimbărilor climatice și pregătirea României în gestiunea patogenilor și a epidemiilor. Beneficiile vor fi obținute prin accesul la programe de dezvoltare a expertizei, dezvoltarea sistemelor de gestiune a datelor, creșterea participării în proiectele europene de amploare în științele vieții și creșterea gradului de organizare națională.

Având în vedere importanța participării României și a entităților din România la ELIXIR, Ministerul Educației și Cercetării susține raportul comun al Comisiei pentru învățământ și al Comisiei pentru știință.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Prezentarea raportului, Comisia pentru învățământ sau Comisia pentru știință și tehnologie.

Comisia pentru învățământ, domnul președinte Mihai Ghigiu.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru știință și tehnologie au primit spre dezbatere, în fond, Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul de Consorțiu ELIXIR de stabilire a infrastructurii europene de științe ale vieții pentru informații biologice (ELIXIR), aprobat la Copenhaga la 22-23 aprilie 2013, intrat în vigoare la 12 ianuarie 2014.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Acordul de Consorțiu ELIXIR.

Și, în funcție de conținut, face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

În urma examinării inițiativei și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, să supună plenului Camerei un raport comun de adoptare, în forma inițiatorului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

## Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Este adevărat, pe hârtie, aceste proiecte stau foarte bine.

Este evident că profesorii mereu au căutat susținere și să se ancoreze la platformele internaționale, pentru a schimba date și pentru a evolua din perspectivă științifică și, mai ales, în această zonă biologică, a științelor exacte.

Dar eu mă întreb, cu ce bani? Să aducă profesorii bani de acasă, așa cum se întâmpla cu zeci de ani în urmă? Pentru că înțeleg că pentru Guvern profesorii și cercetarea reprezintă deja o povară, prin diminuarea acestor susțineri pentru știință, în general.

Or, un așa demers științific evident că partidul AUR îl susține, dar nu avem încredere că contractele acestea – și susținerea Guvernului este de un așa augur să ducă până la capăt așa proiecte, așa cum nu s-a făcut până acum și suntem de rușine la nivel internațional, pentru că proiectele duse mai departe de Guvern n-au fost reglementate și susținute ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, tot Grupul parlamentar AUR.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnul profesor, colegul meu – domnul profesor universitar Silviu Gurlui – a punctat niște aspecte esențiale din care derivă punctul nostru de vedere.

Avem în față un proiect legislativ prin care se dorește ratificarea aderării României la un organism de cercetare internațional numit „ELIXIR”.

În prezent este o structură, o bază de date distribuită la nivel, deocamdată, european, dar deschisă și altor instituții și țări de la nivel mondial. Ea sună foarte atrăgător din punct de vedere științific, conținând niște date biologice care țin de genomul uman, specifice fiecărei țări, regiuni, etnii și așa mai departe, dar și date medicale, date sociale, date de mediu, date agricole, date din industria biologică, deci niște date extrem, extrem, extrem de sensibile.

Practic, facem o bază de date cu format deschis și cu acces către o multitudine de entități, rezultând un conflict între cercetare, securitatea datelor și protecția datelor personale.

Securitatea datelor este clar că nu va putea fi asigurată, deoarece accesul este atât de mare încât marile țări, marile entități, bune sau rele, vor avea acces la aceste date.

Istoria recentă ne-a arătat că există nu doar o cursă a înarmărilor reale, cu arme convenționale, ci și pentru baze de date mari, care reprezintă principala sursă de informație a sistemelor de inteligență artificială. Ele constituie niște vulnerabilități pe care statul român, Guvernul român a dovedit cu vârf și îndesat în ultimii ani și zeci de ani că nu este capabil să le asigure.

Drept urmare, noi ne vom abține. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

## Procedură!

Pe procedură, domnul lider Gabriel Andronache.

## Vă mulțumesc.

Pentru a nu rămâne nelămurită chestiunea legată de cvorum în timpul ședinței de dezbateri, e bine să citim regulamentul și să... îi rog pe unii colegi să uite de avântul din opoziție atunci când sunt la putere și să citească dispozițiile articolului din regulament care – vorbim de art. 130 alin. (7) –, care conține definiții și spune așa acest articol:

„În înțelesul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații...”.

La lit. b) – „cvorumul de ședință consacrat votului final reprezintă condiția prealabilă, care trebuie întrunită imediat înaintea votării, în scopul asigurării unei prezențe semnificative a parlamentarilor...”.

Atât timp cât regulamentul definește existența cvorumului doar la ședința de vot final, în mod evident, în cazul ședinței de dezbateri nu este necesar acest cvorum.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Da.

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

Procedură!

Pe procedură vreți? Doamna Verginia Vedinaș.

## Doamnă președinte, Dragi colegi,

Văd că problema pe care am ridicat-o a stârnit veritabile pasiuni și poate e bine să o lămurim acum.

În niciun caz nu se poate – cum să spun? – califica drept ignoranță sau lipsă de cunoaștere a regulamentului ridicarea problemei juridice astfel cum am făcut-o.

Din conținutul textului pe care l-a citit domnul lider de la Grupul PNL rezultă că este un text nefericit, un text care amalgamează două noțiuni – definește cvorumul de ședință prin raportare la majoritatea cerută de lege pentru votare.

Nu, dragi colegi, sunt două sintagme și concepte procedurale diferite.

Cvorumul de ședință e necesar ca un organ colegial să se întrunească valabil, iar majoritatea cerută de lege este majoritatea simplă, absolută sau calificată, necesară pentru votarea unui act, indiferent că e vorba de un organ legislativ sau de altă natură, administrativ sau de altă natură.

De aceea, nici eu, nici domnul deputat Dimitriu n-am greșit cu nimic atunci când am ridicat această problemă. Și ne preocupă serios să îndreptăm textul din regulament. Mulțumesc.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare; PL-x 109/2024; caracter ordinar; avem și amendamente admise.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Ștefan Pălărie.

## **Domnul Ștefan Pălărie** – _senator_ **:**

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință. Mă bucur că suntem în acest punct în care o lege adoptată de Parlamentul României în 2019, o lege la care colegii mei din acel mandat, Cristi Ghica și Oana Bîzgan, au lucrat să devină realitate, ajunge astăzi într-o discuție de îmbunătățire.

La momentul în care am inițiat această lege de îmbunătățire a cadrului Legii agresorilor sexuali aveam următoarele realități: un registru care conținea 65.300 de persoane condamnate definitiv pentru agresiune sexuală, trafic de minori, exploatare sexuală și multe altele. Aceste persoane care, în teoria psihologilor, au un risc de recidivă extrem de mare, nu erau suficient de mult izolate, pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili – copii, vârstnici, persoane cu dizabilități –, care nu se pot apăra. Tocmai de aceea, România era zguduită de scandaluri publice în care profesori

condamnați definitiv pentru prostituție și pentru trafic de persoane predau la catedră bine-mersi.

Această inițiativă, cu votul plenului Camerei Deputaților, dacă trece, și am convingerea că va trece, va adăuga câteva domenii-cheie, inclusiv domeniul cluburilor sportive, unde un alt scandal arăta cum un instructor de înot abuza sexual o elevă minoră de 14 ani.

De asemenea, va duce la obligativitatea ca agresorii să își declare locul de muncă. În felul acesta, dacă va fi nevoie, poliția va putea să facă verificări că în acele locuri de muncă nu intră în contact cu persoanele vulnerabile.

Mi-ar fi plăcut să nu elimine comisia raportoare prevederea prin care poliția ar fi putut să închidă contractele de muncă ale celor afectați, dar, dacă acest lucru nu a putut fi – știu că a fost invocată capacitatea MAI de a o face –, măcar avem astăzi o lege mai bună, iar protecția celor vulnerabili este, în România, cu această lege, în mâini mai bune.

Vă mulțumesc foarte mult.

Prezentarea raportului, Comisia pentru apărare, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, transmis cu adresa PL-x 109 din 4 martie 2024.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 26.02.2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 118/2019, în scopul instituirii unor consecințe juridice ale înregistrării unei persoane în registru, precum și a procedurilor de informare a angajatorilor entități publice sau private.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna vicepreședinte Gianina Șerban.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Da, AUR va vota „pentru” la acest proiect legislativ, însă am câteva mențiuni.

Ieșim la tribună – și colegul antevorbitor de la USR vorbea de abuzuri, care se întâmplă în continuare, nu e o noutate. Am solicitat în Parlament, în Camera Deputaților, înființarea unei comisii de anchetă pentru abuzurile sexuale comise în universități.

Să știți, stimate coleg, că ieșiți din sală ( _Se referă la domnul senator Ștefan Pălărie.)_ , Grupul USR a votat împotrivă.

Atunci am spus că sunteți cei care îi protejați, prin votul dumneavoastră, pe acești agresori. I-ați protejat de fiecare dată.

Am o lege inițiată de mai bine... de mai bine de un an și jumătate, care stă blocată în Comisia juridică din Camera Deputaților, și anume un proiect legislativ prin care cerem castrarea chimică pentru pedofili, violatori, agresori sexuali. Ce se întâmplă cu acel proiect? Tot dumneavoastră îl țineți blocat.

Dacă vrem să protejăm, să facem prevenție cu adevărat, trebuie să dăm drumul la proiecte.

Nu cred că este important cine a inițiat acest proiect. Am văzut deunăzi că un proiect similar, aproape identic, a fost inițiat și de colegii de la PNL. Nu cred că contează cine a inițiat acest proiect. Important este să fie votat. Și să-l aduceți la plen, la vot final, să facem cu adevărat prevenție și protecție pentru victimele agresiunilor sexuale – din școli, din instituții, din sport, așa cum spunea colegul meu.

Asta înseamnă să vă pese de victimele abuzurilor sexuale.

Doamna deputat Corina Atanasiu, Grupul parlamentar al USR.

## **Doamna Corina Atanasiu:**

Îi amintesc doamnei... colegei de la AUR că există deja o comisie pe acest subiect, creată.

Și, dacă vrea dumneaei, putem să creăm altă comisie, care să investigheze abuzurile sexuale de la școlile de vară ale AUR.

Astăzi

, dragi colegi, votăm un mecanism de prevenție și protecție prin extinderea aplicării Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale de exploatare a unor persoane și asupra minorilor, incluzând în aceste categorii antrenorii sportivi care lucrează direct cu copiii.

Cu alte cuvinte, statul nu trebuie să mai reacționeze după tragedii, ci trebuie să le prevină.

Fenomenul abuzului sexual asupra copiilor crește constant.

În 2019 au fost înregistrate 994 de cazuri; în 2020 – 1.045; în 2021 – 1.349; în 2023 – 1.500; în 2024 – peste 1.900.

Deci fenomenul nu se reduce, nici nu stagnează, se amplifică.

Am văzut în mass-media antrenori sportivi care au abuzat copii chiar în timpul antrenamentelor; am văzut ce se întâmplă când copiii noștri ajung în aceste medii care se presupune că sunt sigure.

Nu vorbim despre restrângeri arbitrare ale dreptului de muncă; vorbim de limitarea accesului persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale în zone unde pot face din nou victime.

Și mai am un mesaj pentru dumneavoastră, dincolo de îndemnul de a vota pentru acest proiect de lege.

Haideți să facem educație sexuală în școli, pentru că de asta avem nevoie, de fapt!

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură, domnul Rodeanu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vin cu o propunere de prelungire a programului de lucru, până la finalizarea dezbaterilor pe acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Menționez că nu am consultat toți liderii, pentru a transmite dacă există consens sau nu.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Am înțeles.

În consecință,

Domnul deputat Lucian-Nicolae Andrușcă, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Sunt lucruri care nu trebuie relativizate – siguranța copiilor, siguranța persoanelor vulnerabile, încrederea pe care familiile o au atunci când își lasă copiii sau părinții în grija unei instituții.

Statul nu poate funcționa pe presupuneri, trebuie să funcționeze pe reguli clare și pe prevenție.

Dacă există un mecanism care poate reduce un risc real, atunci avem obligația să-l consolidăm.

Acest proiect nu este despre etichete și nu este despre spectacol politic. Este despre responsabilitate, despre a închide breșe și a transmite un mesaj limpede: în spațiile unde vulnerabilitatea este mare, standardul de siguranță trebuie să fie maxim.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru, pentru că protecția celor vulnerabili este o prioritate, nu o formalitate. Vă mulțumesc.

Doamna vicepreședinte Gianina Șerban.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Aș vrea să îi dau un răspuns colegei; este femeie.

Nu știu dacă sunteți mamă, dar să știți că aducând în discuție...

## Foarte bine, felicitări!

Dar este rușinos și vă spun că este regretabil să ieșiți la această tribună să mediatizați un scandal care, dacă a existat, stimată doamnă, există...

există miniștri, există instituții, există un proces, probabil, un dosar, o anchetă, și instituțiile ar trebui să-și facă treaba. Faptul că profitați de o minoră, că probabil este fiica cuiva acel copil, și, dacă a existat, atunci, sunteți la guvernare, faceți-vă treaba, puneți presiune pe miniștri, puneți presiune pe organele de anchetă să îi aresteze pe cei vinovați, să-și facă treaba!

Ieșind și mediatizând această situație, nu faceți altceva decât să vă bateți încă o dată joc de victime, indiferent de unde sunt. Victima unui abuz sexual este victimă.

Și ce trebuie să facă organele de cercetare, instanțele? Să-și facă treaba și să-i pedepsească cu celeritate pe toți, fără excepție, stimată doamnă.

Aici nu discutăm de cineva, de o persoană, discutăm de toate victimele abuzurilor sexuale.

Acești agresori trebuie pedepsiți de îndată.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR, a doua intervenție.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Tocmai ce-am avut o dovadă a faptului că cei de la AUR sunt extremiști.

Adică eu cred că o dovadă mai clară decât asta n-o să vedeți.

Să vii și să spui că aveți miniștri care trebuie să pună presiune să fie oamenii arestați nu face decât să probeze faptul că...

Doamne ferește, ați ajunge la guvernare și am intra într-o epocă sinistră – și ceaușistă, și putinistă.

Vă spun clar: este ilegal să faci așa ceva.

Doi la mână – este clar că vă doare, pentru că simțiți că aveți o răspundere, cel puțin politică...

în legătură cu violul petrecut la școala de vară AUR.

Și, da, veți avea stigmatul acesta toată viața dumneavoastră politică...

pentru că ați permis așa ceva.

Și este normal să scoatem în evidență de fiecare dată acest lucru, ca să nu se mai întâmple astfel de lucruri.

Și trei la mână – să vii și să critici o astfel de propunere legislativă, iar dovedește, vădește faptul că sunteți niște extremiști.

Rușine să vă fie, mai ales că vorbim despre doamne care nu au luat atitudine în momentul în care s-a petrecut o asemenea monstruozitate la școala de vară AUR!

## **Doamna Gianina Șerban**

**:**

Să-ți fie rușine!

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Mie n-are de ce să-mi fie rușine, pentru că-mi cresc copiii cum trebuie. Nu are de ce să-mi fie rușine, pentru că semnalez toate aceste abuzuri. Trebuie să vă fie dumneavoastră rușine, că le întrețineți și nu le criticați.

Și, mai ales, trebuie să vă fie rușine...

că încercați să puneți presiune politică pe justiție.

Asta este o chestiune de care trebuie să vă fie rușine.

Ultima intervenție, domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget.

## **Domnul Mădălin-Laurențiu Făget:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Mă speriasem...

, dar domnul coleg antevorbitor deja mi-a spart toate speranțele, mi-a aruncat la gunoi toate speranțele.

De ce aveam speranțe? Pentru că observ că este o lege foarte bună, toată lumea a lăudat-o, cu toate că sunt surprins că i-a trebuit doi ani de zile să ajungă să fie votată, dacă este așa de bună.

Pot să vă spun că o perioadă destul de lungă, cel puțin trei ani de zile, am coordonat această activitate a Registrului. Activitatea este foarte benefică și ajută la identificarea și stoparea acestui flagel, numai că în sistemul de apărare foarte mulți polițiști nu pot să-și facă această activitate, pentru că au alte activități.

Vreau să vă spun că în Comisia pentru apărare s-a votat în unanimitate, deci sunt convins că vom avea, tot așa, unanimitate, și de data aceasta.

În schimb, mi-aș dori ca aceste înțepături și aceste gesturi să nu le mai avem aici, la tribună.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Avem cinci amendamente admise. Dacă există observații, intervenții? Nu.

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Încheiem dezbaterile ședinței de astăzi. Ne vedem la 11:30, la ședința de vot final.

## PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Stimate colege,

Stimați colegi, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiți!

Adoptat. Explicarea votului, domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

## Stimați colegi,

La dezbateri generale, niște colegi au spus că un afiș nu rezolvă mare lucru.

Vreau să vă contrazic. Dacă un afiș, un material informativ salvează o singură ființă umană de la traficare, dacă salvăm un singur om, salvăm o lume.

Și această vorbă înțeleaptă, care se găsește în Talmud, ar trebui să vă pună pe gânduri atunci când refuzați, dintr-un motiv sau altul, să votați legi bune care pot să îmbunătățească, pot să protejeze femei vulnerabile, indiferent despre ce țară vorbim. În cazul de față, din păcate, România se află într-un top foarte, foarte rău, într-o zonă foarte periculoasă a istoriei Europei, în ceea ce înseamnă traficul de persoane.

Așa că vreau să-i felicit pe toți cei care au avut această inițiativă și rog autoritățile statului să treacă de la vorbe la fapte, atunci când este vorba de protecția reală, în teren, a acestor victime.

Doamna deputat Verginia Vedinaș, explicarea votului, Grupul parlamentar SOS România.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte,

Înțelepte cuvinte am auzit înainte.

Dar eu vreau să vă întreb, așa, retoric, firește. Din cauza cui a ajuns România raiul pedofiliei, raiul traficului de persoane și raiul tuturor relelor care se întâmplă în lumea de astăzi? Din cauza noastră, a extremiștilor ăstora de la SOS, de la AUR, sau din cauza celor care au guvernat într-un mod, în baza unei legislații incapabile să prevină, pentru că noi punem prea mult accent pe înlăturare, dar pe prevenție, pe managementul acestor situații, ce ați făcut în trecut, dragi colegi?!

Și, da, ne menținem punctul de vedere și pentru asta ne-am abținut, pentru că noi credem că problema asta e atât de gravă încât merită mult mai multă atenție, mult mai multă acțiune, și normativă, și instituțională, decât să punem un afiș.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție; PL-x 16/2026; lege ordinară.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Explicarea votului, domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

O să vă citesc un titlu de presă: „Bărbatul arestat pentru trafic de persoane este membru AUR și lucra pentru senatorul Șipoș, șeful AUR Cluj”.

Am un mesaj și pentru PSD Suceava – domnul Bejinariu este aici –, și pentru doamna Adomnicăi, care este deputată a PSD.

Aveți la Suceava un primar...

Radu Reziuc, care a lovit o noapte întreagă două doamne – una este consilieră locală a PSD la Siminicea.

Acest tip de tricou

sau orice fel de brățară care nu este însoțită de gesturi puternice, de la vârful partidelor, care ar trebui să dea afară asemenea bestii, sunt doar vorbe goale.

Deci fac un apel la femeile din PSD să facă presiuni ca această bestie să fie dată afară.

Dacă un primar în funcție lovește o consilieră locală a PSD, o amenință cu arma, o sechestrează o noapte întreagă și poliția și procuratura nu-l arestează pe acest monstru, facem legi degeaba, sunt vorbe goale!

Deci fac un apel la membrii PSD, mai ales la doamne, să se solidarizeze cu victimele reale care sunt în viață, dar sunt în pericol.

Gândiți-vă, individul acesta este liber!

Cine amenință cu arma, cine amenință cu moartea, cine leagă o noapte întreagă două femei lipsite de orice fel de apărare trebuie închis! Dacă nu la pușcărie, sigur la psihiatrie!

Domnul Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc.

Îmi pare rău că cei de la USR vin cu aceeași poveste și aceeași poveste, cu atacuri la persoană.

Noi, ca partid, ne-am delimitat întotdeauna – dar întotdeauna! – de oricine dintre noi, de oricare membru al nostru, indiferent de nivelul lui, când face asemenea fapte.

Partidele sunt formate din oameni, din tot felul de oameni!

Pentru început, fiecare dintre ei beneficiază de principiul nevinovăției. Și nu acuzăm un concept, un partid, per ansamblu, doar pentru un om.

Să nu uităm însă că cei de la USR au avut parlamentari care au făcut acte grave de violență.

Asta nu înseamnă că poți să acuzi întreg USR-ul de violență, însă poți să-l acuzi de faptul...

unei ideologii, a unei doctrine extrem de agresive, neomarxiste, inumane, de promovarea acelor fapte, de promovarea unei atitudini care duce tocmai la faptele pe care le incriminează; vorbim despre agresiunile sexuale.

Ei promovează o educație sexuală, o pornografie a copiilor încă de mici, pentru ca apoi să vină să ne spună cât le pasă lor de protecția victimelor.

Trebuie să privim adevărul în față și să nu mai facem atacuri la persoană.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar SOS România.

## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**

## Stimați colegi,

Fără îndoială, intenția acestei legi este bună. Dar aveam o lege bună cu privire la violența domestică și până acum. Aveam o lege bună cu privire la ordinele de restricție temporară și până acum. Cu toate acestea, rezultatele sunt cele care se văd.

Ca atare, facem o nouă lege, în care mai adăugăm niște metode de constrângere, de coerciție, dacă vreți, împotriva celor care fac astfel de fapte.

Problema care se pune este, așa cum a arătat colega mea de dinainte, doamna Vedinaș, problema nu este coerciția. Cred că ar trebui să lucrăm mai mult la prevenție, pentru că astfel de fapte se întâmplă, de regulă, în mediile de populație mai defavorizată financiar și educațional. Acolo, în principal, există violență domestică.

Da, exemplele date de colegul de la USR sunt punctual discutabile; și acolo, fără îndoială, este o lipsă de educație.

Întărind prea mult coerciția, riscăm să ajungem la abuzuri, pentru că prin coerciție nu înlături cauza fenomenului, ci doar te referi la efecte.

De aceea, SOS s-a abținut să voteze această lege, pentru că legea nu are în vedere cauza fenomenelor, înlăturarea cauzelor, ci doar a efectelor.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 236/2022 privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 505/2025; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

4. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; PL-x 323/2025; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru știință și tehnologie propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul de Consorțiu ELIXIR de stabilire a infrastructurii europene de științe ale vieții pentru informații biologice (ELIXIR), aprobat

la Copenhaga la 22-23 aprilie 2013, intrat în vigoare la 12 ianuarie 2014; PL-x 489/2025; lege ordinară.

Comisia pentru știință și tehnologie și Comisia pentru învățământ propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Legi organice. Adoptări

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2025 privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 1/2026; lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Suntem prima Cameră sesizată.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Grupul USR a votat pentru această propunere, însă cred că este momentul – și, da, repetăm acest lucru, de la acest microfon, noi, de la USR – să revenim asupra acestei legi și să abrogăm, să terminăm cu amânările acestea, pentru că n-are nicio logică să avem la Institutul Național al Magistraturii, cel de pregătire a magistraților, să avem cursuri de trei ani de zile. Doi ani de zile este suficient.

Trei ani de zile ar însemna, de fapt, ca în sistemul de justiție un an de zile să nu mai intre magistrați.

Și așa avem un deficit foarte mare de magistrați.

Propunerea mea către dumneavoastră, stimați colegi, este să lucrăm împreună și să rezolvăm această problemă, ca să nu mai venim an de an cu ordonanță și, ulterior, cu lege de aprobare în Parlament.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației; PL-x 28/2026; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

-

- 51 de colegi care nu votează. Adoptat.

- Explicarea votului, domnul Mihai-Cosmin Pascariu,

- Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Mihai-Cosmin Pascariu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Iată că avem de-a face, din păcate, cu o nouă cârpeală a Guvernului la Legea învățământului. În loc să avem un învățământ stabil, solid, predictibil și bine finanțat, avem din când în când astfel de cârpeli. Din păcate, una din stipulările acestei ordonanțe este că se va renunța la Programul național „Vouchere culturale pentru elevi”. Asta înseamnă că elevii nu vor mai avea vouchere pentru cărți, pentru excursii cu tematică istorică și culturală, pentru acces la muzee.

În același timp, observăm că președintele Dan se laudă că vom extinde programul de burse pentru elevii străini.

Am avut zilele acestea o vizită a unor studenți și elevi, a reprezentanților elevilor și studenților din România, în Comisia pentru învățământ, și a trebuit să le explicăm de ce nu mai au burse, de ce nu mai au aceste vouchere, de ce nu mai au acces la transport.

Spuneți-ne cum e să-i privim în ochi și să le spunem că se găsesc tot timpul fonduri pentru studenți străini, dar nu se găsesc fonduri pentru elevii români.

Dimitriu...

când v-a salvat tăticuʼ de accidentul ăla făcut la Gara de Nord.

Dar aici este... aici este tupeul, aici este tupeul, domnule Dimitriu. Dumneavoastră v-ați lansat în viața publică în emisiuni de chiloțăreală, domnule Dumitriu...

, iar acum veniți...

veniți la acest microfon să ne dați nouă lecții de morală?

Ăsta este tupeul abject al USR-iștilor. Dumneavoastră sunteți un reprezentant, un pion lansat în spațiul public în emisiuni de chiloțăreală...

și pozați acum

în salvator al națiunii

și în mare reper de moralitate.

Rușinea cred că trebuie să fie la dumneavoastră, domnule Dimitriu!

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Înainte de a trece la ultimul punct, permiteți-mi să-i urăm la mulți ani colegului nostru Mircea Roșca, Grupul parlamentar al PNL!

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare; PL-x 109/2024; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Explicarea votului, domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Sigur că da, am votat, Grupul AUR a votat această lege, însă nu pot să nu remarc că, domnule Dimitriu, dumneavoastră probabil că ați chiulit în anul II la facultate, că în dreptul penal răspunderea e întotdeauna individuală.

E cel puțin ridicol să veniți la microfon să ne acuzați pe noi, în grup, că am fi noi vinovați în vreun fel de o faptă penală comisă de o persoană.

Deci în dreptul penal, domnule Dimitriu, răspunderea e întotdeauna individuală.

Doar în sistemele totalitare pe care dumneavoastră le reprezentați, le susțineți prin ideologia dumneavoastră politică, doar acolo răspunderea este întotdeauna în grup.

Dar nu trebuie să ne surprindă acest lucru, chestiunea asta venită de la domnul Dimitriu...

că domnul Dimitriu, pe la 17 ani, era un teribilist, a lovit cu mașina, pe la Gara de Nord...

Domnule Dimitriu, uitați-vă la mine, domnule Dumitriu!

...pe la Gara de Nord...

când v-a salvat tăticuʼ...

când v-a salvat tăticuʼ, domnule

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Este regretabil că n-ați fost dumneavoastră la cursurile pe care le-am predat eu, la Universitatea București, pe drept comercial...

și dreptul penal al persoanei juridice. Ca să știți și dumneavoastră, domnule Tanasă, că există răspunderea persoanei juridice, iar dumneavoastră, AUR, sunteți responsabili pentru violul de la școala de vară AUR. Foarte simplu.

Doi la mână – acuzațiile pe care le-ați făcut de la acest microfon la adresa mea sunt simple fabulații. Ați visat azi-noapte ceva, ați inventat ceva și ați vomitat de la acest microfon _. (Vociferări.)_ Este fals! Și este degradant pentru un membru al acestui Parlament să vină și să mintă în mod deșănțat de la acest microfon.

Este rușinos, dar este normal pentru nivelul pe care îl aveți dumneavoastră, domnule Tanasă.

Este un nivel care, de fapt, vădește extremismul. Sunteți un putinist în adevăratul sens al cuvântului...

, un extremist, iar unul ca dumneavoastră, dacă, Doamne ferește, ar ajunge în funcții de conducere, ne-ar duce într-un univers orwellian.

Este ru-și-nos!

Domnul Ciprian Ciubuc, neafiliat.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

## Stimați colegi,

## Dragi români,

Sunt binevenite aceste proiecte de lege după 35 de ani – protecția victimelor și combaterea traficului de persoane –, însă haideți să reflectăm și să fim transparenți atât cu românii, cât și cu noi înșine!

Acum doi ani am legiferat – voi, cei de la putere: PSD, PNL, UDMR, USR, ați legiferat videochatul în România. Sunt 400.000 de românce care lucrează cu carte de muncă în videochat, iar foarte multe dintre aceste românce din așa-zisele „videochaturi”, care sunt de fapt niște bordeluri, ce fac? Șantajează tinerele românce și le obligă să se prostitueze. Deci cei de la PNL, pe 12 ianuarie, vin cu un proiect de lege pentru legiferarea prostituției. Păi, nu vine acest proiect de lege, să fie o ipocrizie din partea dumneavoastră, stimați colegi? Am ajuns să avem femei pe care le exportăm drept carne vie și acum venim cu niște legi ca să reglementăm această practică.

Da, desigur, eu am votat pentru. Și bine că au trecut aceste proiecte de lege, inclusiv abuzul asupra copiilor minori. Dar să nu uităm că acesta este un genocid care, din păcate, din păcate afectează întreaga națiune română. Este o rană care trebuie stârpită, iar Ministerul Afacerilor Interne nu face nimic ca să combată acest flagel, nu există cadru legal. Din contră, tot felul de grupuri de interese doresc să legifereze această practică rușinoasă a femeilor românce.

De aceea, stimați colegi, trebuie să ne aplecăm serios și să blocăm orice proiect de lege care vine în contradicție cu valorile noastre creștine și cu neamul nostru românesc. Mulțumesc.

Domnul deputat Alecu Robert, neafiliat.

votat favorabil, pentru că protecția victimelor violenței domestice trebuie întărită.

Dar trebuie spus foarte clar – textul legii nu este complet. Am introdus obligații pentru autorități fără să fixăm răspunderea clară pentru neîndeplinirea lor; am prevăzut consilierea agresorului, însă mecanismul de verificare este ușor de ocolit; am stabilit sancțiuni, dar fără să întărim instrumentele operative care fac diferența în teren; și, în ultimul rând, am extins cadrul juridic fără să consolidăm coordonarea concretă între instituții.

Legea sună bine, dar diferența dintre o lege care sună bine și modul ei de aplicare o plătesc victimele acestor agresiuni.

Dacă ne vom opri aici, sigur ne vom putea lăuda cu un text bine formulat și adoptat, de lege, în timp ce realitatea va continua să ne arate că doar gestionăm și numărăm consecințele. Iar atunci nu va mai fi vorba doar de un text legislativ, ci va fi vorba de consecințe politice, pe care sper să vi le asumați.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Robert Alecu:**

Mulțumesc, doamnă președinte, că mi-ați dat cuvântul. Stimați colegi,

Mă refer la PL-x 16/2026

, pentru care am

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Declar închisă ședința de astăzi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653912]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 21/12.III.2026 conține 32 de pagini.**

Prețul: 208 lei