Stenogramă plen

## **Domnul Mihai Coteț:**

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc în sală.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 30 martie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 97.

Ședința este condusă de Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Niculina Stelea și domnul senator Vasile Blaga, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii asupra ordinii de zi?

Nu sunt.

Vă supun la vot ordinea de zi.

- Domnule senator, doar o secundă, vă rog, să dau

- cuvântul...! Avem două..., trei solicitări.

- Domnul Cernic Sebastian, un anunț.

Numai un pic!

Vă rog, domnule Cernic.

## **Domnul Sebastian Cernic:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

La balconul Senatului avem 40 de elevi curajoși din județul Bacău, din comunele Coțofănești, Căiuți, Corbasca și Colonești, care au ales să se implice în viața publică, au ales să protejeze democrația și vă rog să ne ridicăm și să-i aplaudăm pentru curajul lor.

## Felicitări!

Și sperăm ca peste 20 de ani ei să fie în aceste bănci și noi să stăm să-i privim de la balcon.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Ștefănache Gheorghe, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Ștefănache:**

## Stimați colegi,

Cu onoare și bucurie, vă anunț că, în cadrul acțiunii „Parlamentar pentru o zi”, avem la balconul Senatului invitat un grup de elevi de la Colegiul Alimentar „Elena Doamna” din Galați.

Vă rog să le transmitem gândul nostru bun. Aprecieri. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Cașcaval, vă rog să luați cuvântul.

## **Domnul Dan Cașcaval:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

Marea Unire din 1918 a început în fapt pe 27 martie, când, după 106 ani, Basarabia a revenit la patria-mamă – doar pentru 32 de ani, căci, printr-un act ilegal, palmat într-un protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, în 28 iunie 1940 avea să fie ruptă de România și ocupată, în doar două zile, de trupele sovietice.

Acum 9 ani a fost semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România.

Trăim vremuri despre care doar în cărțile de istorie am învățat înainte. Umbra Rusiei, asemenea unui urs înfometat, întunecă cerul Republicii Moldova mai mult ca oricând.

Cu toate acestea, anul trecut, basarabenii au dovedit din plin, cu asumare, că își doresc cu adevărat locul în ceea ce numim, poate nedrept de restrictiv, Uniunea Europeană. Au dovedit că au temeritatea să facă pasul care să-i ducă mai departe de amenințarea Rusiei, rupând, cu fiecare an, încă un lanț al încătușării odiosului Pact Ribbentrop-Molotov. Iar politicieni și oameni de cultură au consolidat la Chișinău democrația, valorile europene și identitatea românească și și-au asumat drumul comun în Uniunea Europeană. Până la urmă, istoria ne va arăta tuturor că Basarabia se va elibera complet din strânsoare și nu va mai fi doar acel „copil înfășurat în sârmă ghimpată”, cum spunea Grigore Vieru.

Nu am crezut niciodată că Prutul are menirea să fie mai mult decât o sursă de viață, o sursă de încredere în viață. Nu am crezut niciodată că malurile Prutului, de oricare parte ar fi, pot fi altceva decât doar ținuturi menite să nască așezări românești. Niciodată nu am văzut Prutul ca pe o graniță, pentru că, dintotdeauna, pe românii de dincoace și dincolo de Prut ne-a unit mult mai mult decât credeam. Am înlocuit simbolul „podurilor de flori” cu accesul la cetățenia română, cu accesul la educația de nivel european, cu consultanță și investiții în Republica Moldova.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aniversând Unirea Basarabiei cu țara, ar trebui în primul rând să ieșim din capcana cărților de istorie și să spunem adevărul, măcar pentru aceste zile.

În primul rând, trebuie să spunem că prima alegere a românilor basarabeni și a celorlalți locuitori ai guberniei Basarabia a fost independența – în 1917, la fel și în 1991. Republica Democrată Moldovenească a fost proiectată pentru a rezista. Istoria a arătat însă că nu poate să reziste fără unirea cu România.

Deci pragmatismul a triumfat în 1918 și adevărul este că datorăm acest triumf cel puțin a trei oameni... către trei oameni, pe care prea ușor îi uităm: Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Nicolae Iorga.

În al doilea rând, e vremea să renunțăm la multe ambiguități și să dezambiguizăm relația cu Republica Moldova. România are datoria să pună ferm pe masă un proiect de unire a celor două state. Acest proiect poate să vină numai de la București. El nu va veni niciodată de la Chișinău. Și acest proiect trebuie să rămână ca o ofertă că, atunci când Republica Moldova va dori, va găsi înțelepciunea să revină la situația de dinainte de 1940, să poată s-o facă.

În al treilea rând, trebuie să renunțăm la anumite abordări romantice și să înțelegem că a sosit vremea unor chestiuni pragmatice. Trebuie să înlocuim asistența financiară nerambursabilă cu investiții. Și trebuie s-o facem într-un mod riguros și temeinic. Statul român are datoria să orienteze acele investiții spre obiectivele sale esențiale.

În altă ordine de idei, avem nevoie de o abordare, spuneam, tenace, riguroasă și organizată. Și vă dau exemplul Coreei, unde, la Seul, există un Minister al Reunificării, care are în componență inclusiv un institut care se ocupă de problema reunificării.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, o să vorbesc eu. Stimați colegi,

Astăzi marcăm 108 ani de la un act de curaj și de destin – Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. Nu a fost un gest simbolic, a fost o alegere – o alegere făcută într-un moment dificil, de oameni care au înțeles că viitorul nu se așteaptă, se construiește. Sfatul Țării de la Chișinău a decis atunci nu doar unirea cu România, ci revenirea la un spațiu de valori, de limbă, de cultură și de demnitate. A fost o decizie despre identitate, dar mai ales a fost o decizie despre responsabilitate. Astăzi, după 108 ani, avem datoria să ne întrebăm sincer: ce facem noi cu această moștenire? Pentru că istoria este doar despre ce s-a întâmplat atunci, este despre ceea ce alegem noi să facem acum.

Basarabia nu este doar o pagină de manual, ci este parte din conștiința noastră, iar relația dintre România și Republica Moldova nu trebuie privită festiv, din când în când, ci construită zi de zi, prin lucruri concrete. Nu este suficient să spunem că suntem împreună. Trebuie să și demonstrăm asta. Prin infrastructură, prin educație, prin energie, prin proiecte reale, care apropie oamenii. Pentru că, în fond, apropierea reală dintre oameni înseamnă mai mult decât orice declarație politică: înseamnă drumuri care să ne lege, înseamnă școli în care copiii au aceleași șanse, înseamnă oportunități egale de a construi un viitor aici, în Europa. Pentru că unitatea nu este doar un fapt istoric; este un proces. Și depinde de noi să-l ducem mai departe.

Astăzi, într-un moment complicat la granițele noastre, această responsabilitate devine și mai clară, cu atât mai mult cu cât vedem cum Rusia încearcă din nou să destabilizeze și să îndepărteze Republica Moldova de parcursul ei european.

Mulțumesc, stimați colegi.

Invit la microfon reprezentantul Grupului parlamentar al USR.

Vă rog.

## **Domnul George-Cătălin Bochileanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt onorat că am pășit, chiar în ziua de 27 martie, în Sala „Unirii” din actuala Academie de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, locul în care, în 1918, Sfatul Țării a votat și a semnat Unirea Basarabiei cu România. Vorbim despre un act uriaș de demnitate și asumare, definitoriu pentru spațiul românesc.

Cei care au votat unirea, fie ei intelectuali, țărani, militari sau preoți, au înțeles atunci că identitatea, limba și memoria comună sunt mai puternice decât frica. Și vorbim în mod remarcabil despre oameni tineri, care au avut forța să contribuie decisiv la această alegere istorică: Pantelimon Halippa avea 34 de ani, Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, avea 33 de ani, iar Ion Buzdugan, cel care a semnat actul și i-a dat citire, avea doar 31 de ani.

Acolo, în acea sală, 108 ani mai târziu, am simțit nu doar încărcătura lăsată de curajul acestor tineri, ci și emoția pe care românii de peste Prut de toate vârstele o trăiesc și astăzi, atunci când vorbesc despre acel moment și despre România. La peste un secol distanță, după atâtea încercări și

contexte dificile, această emoție rămâne vie. Iar această încărcătură trebuie să ne responsabilizeze și pe noi.

Unirea din 27 martie ne spune că, indiferent de blocaje, presiuni, incertitudini, există momente în care putem mai mult. Putem alege limpede și curajos calea corectă.

Și statul român poate mai mult în relația cu românii de peste Prut: poate mai multă corectitudine și predictibilitate în procesul de dobândire a cetățeniei, poate o comunicare mai deschisă cu cetățenii cu dublă cetățenie care acum trăiesc un moment dificil, de incertitudine, poate instituții care să ne apropie și mai mult.

## Mulțumesc.

Invit la microfon reprezentantul Grupului PACE – Întâi România.

## **Domnul Clement Sava:**

## Stimați colegi,

Din păcate, astăzi nu e zi de sărbătoare, ci e o zi de tristețe, pentru că trăim în trecut. Ar trebui să ne oprim de la festivismele pe care le facem în fiecare an și să ne gândim cum facem efectiv unirea.

Dacă iau fiecare coleg de aici, din sală, și-l întreb, cred că o mare majoritate vor fi pentru unire. Și nu mă înșel, nu-i așa?

Dar nu știu de ce nu ne unim toți pentru această unire, lăsând disputele politice deoparte. Putem să uităm o clipă de coaliții, de opoziție și să ne gândim că unirea e nevoie să fie înfăptuită, nu sărbătorită în fiecare an cu vizite inutile.

Moldovenii – care sunt români, nu sunt un stat separat, în inimile noastre – ar dori să realizăm această unire, nu să tot sărbătorim o amintire din trecut. De fapt, ce aniversăm astăzi? Un copil care nu se mai naște și care ne tot așteaptă să-i fim părinți. Avem curajul să dăm o declarație a Senatului că susținem unirea? Avem curaj să trecem peste partizanatul politic și să spunem: da, noi toți de aici, stânga, dreapta, opoziție, putere, vrem cu adevărat să facem unirea? Sau stăm și ne plângem că am ratat încă un moment istoric?

În ultimii 35 de ani, au fost mai multe șanse să realizăm unirea. Anul acesta este una din marile ocazii ale istoriei. O să o pierdem și pe aceasta? Depinde de fiecare dintre noi.

Și, da, insist, cred că Senatul, ca for reprezentativ, ar trebui să dea o declarație în care să spunem că susținem unirea, iar pașii îi vom găsi mai târziu.

Vă mulțumesc dacă gândiți românește. Vă mulțumesc dacă aveți deja declarația. Cine o votează, asta e problema, și cine o pune în aplicație.

E din 2018. Avem nevoie astăzi, aici, cu Parlamentul actual, pentru ca s-o și punem în mișcare. Vă mulțumesc tuturor.

Și haideți să facem unirea reală, nu cea de la festivități! Vă mulțumesc.

## **Din sală:**

## Bravo!

Mulțumesc. Alocuțiunile s-au terminat. Domnule senator Păduraru, vă rog.

## **Domnul Răducu-Adrian Păduraru:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am bucuria să vă anunț că la balcon se află un grup al Colegiului Național „Calistrat Hogaș” de la Piatra-Neamț și alături de el sunt doamnele profesoare Tărcăoanu Cătălina și Țiriac Felicia.

Vă rog să le acordăm un gând bun și un mesaj de „Bine ați venit!”.

Doamna senator Violeta Alexandru, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Stimați colegi senatori,

Învățăm din istorie, dar ne uităm și spre viitor.

Mi-ați dat sarcina să coordonez activitatea Comisiei speciale comune pentru sprijinirea României în procesul de aderare la OCDE și m-am gândit, împreună cu colegii senatori și deputați, să deschidem acest proces – pentru care vă mulțumesc pentru tot sprijinul acordat – și către studenți, astfel încât, în temeiul unui parteneriat pe care îl avem cu mai multe facultăți de profil, deschidem astăzi seria discuțiilor noastre cu studenții prin prezența... Și-i avem la balcon, alături de ceilalți copii. Să știți că nu fac diferență, dragii mei, între invitații mei și ai colegilor – vă mulțumim tuturor –, în balcon sunt și studenții SNSPA, ai Școlii Naționale de Științe Politice și Studii Administrative, coordonați de domnul profesor Claudiu Crăciun.

Le mulțumesc; sper că au avut o zi interesantă.

Le mulțumesc și colegilor care au invitat alte echipe de copii și vă dorim mult, mult succes!

Mulțumesc frumos pentru oportunitate.

Doamna senator Anisie Monica, vă rog.

## **Doamna Monica-Cristina Anisie:**

## Bună ziua, stimați colegi!

## Domnule președinte de ședință,

Am bucuria să anunț că la balcon se află studente de la Facultatea de Litere a Universității din București, studente care au ales să facă practică la noi, la Senat.

Vă mulțumim că sunteți alături de noi și vă urăm mult succes!

Și sper să vă placă în cadrul Senatului.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumim.

De asemenea, stimați colegi, vă informez că un grup de studenți de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB, la invitația domnului senator Tasnadi Istvan-Szilard, sunt la balcon.

De asemenea, vă rog să-i aplaudăm.

Vă mulțumesc.

Continuăm lucrările.

La punctul 2, secțiunea I, avem dezbaterea și votul pentru moțiunea simplă cu tema „Diana Buzoianu, comisarul roșuverde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”, semnată de 44 de senatori, conform art. 170 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.

Stimați colegi,

Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura.

Dacă nu sunt, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și invit la microfon pe domnul senator Sava Clement pentru a prezenta moțiunea simplă. Vă rog.

## **Domnul Clement Sava:**

## Stimați colegi,

Eu v-am propus să ne împăcăm pentru unire. Dacă nu s-a întâmplat, trecem la lupta politică.

„Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”

Există în istoria noastră momente când ideologia orbește logica elementară. Astăzi, sub bagheta Dianei Buzoianu, trăim o formă nouă de colectivizare: ni se colectivizează dreptul la apă, la energie și la proprietate, totul sub faldurile unui steag verde care ascunde, de fapt, un roșu-aprins de dictatură administrativă.

Sabotajul economic și terorismul energetic prin ghilotina avizelor de mediu!

Stimați colegi și colege,

Asistăm la un spectacol al absurdului care frizează trădarea de țară. În plină criză energetică mondială, când fiecare megawatt produs pe teritoriul național înseamnă independență și facturi mai mici pentru români, Ministerul Mediului a devenit o fortăreață a blocajului.

Proiecte strategice, precum cele de pe Valea Jiului (Bumbești-Livezeni) sau barajul de la Răstolița, realizate în proporție de peste 90%, sunt astăzi monumente ale neputinței impuse. Sub semnătura actualei ministre, aceste investiții de sute de milioane de euro sunt blocate de studii de impact care par scrise nu pentru protejarea naturii, ci pentru protejarea importurilor de energie scumpă.

Nu putem accepta ca soarta securității naționale să fie decisă de un fanatism verde care ignoră realitatea din teren. În timp ce alte state europene își securizează resursele hidro, la noi, Ministerul Mediului pune preț pe proceduri birocratice interminabile, în detrimentul dreptului românilor de a avea lumină și căldură la prețuri corecte.

Vorbim despre obiective în care s-au pompat miliarde de lei din munca acestui popor. Să blochezi finalizarea lor acum, invocând pretexte de ultim moment, nu este ecologism; este sabotaj economic pur. Este o ofensă la adresa inginerilor români și a efortului național de a construi o infrastructură solidă.

Actuala conducere a ministerului a transformat avizul de mediu dintr-un instrument de reglementare într-o armă politică de distrugere a capacităților de producție. Cine răspunde pentru miile de megawați care stau sub cheie, în timp ce românii plătesc cele mai mari prețuri din regiune? Cine răspunde pentru degradarea acestor construcții lăsate în voia sorții?

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Stimați colegi,

Înainte de a merge mai departe, mai avem un anunț de făcut, din partea doamnei senator Dobra Adelina.

Peste 50 de elevi de la Școala Generală nr. 1 din municipiul Moreni, județul Dâmbovița, sunt la balcon, însoțiți de profesorii lor: domnul Roșu Marian, doamna Pană Anca Irina, doamna Nagy Rodica și domnul Mihăilescu Cătălin.

Vă rog să-i aplaudăm.

Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 15 minute;

– dezbateri pe grupuri parlamentare – 31 de minute, după cum urmează: PSD – 8 minute, AUR – 7 minute, PNL – 5 minute, USR – 4 minute, PACE – Întâi România – 3 minute, UDMR – 3 minute, senatori neafiliați – un minut. Total – 31 de minute.

Îi dau cuvântul...

Vă rog, pe procedură.

Domnule senator, aveți ceva de spus sau mergem mai departe?

## Mergem mai departe.

Îi dau cuvântul doamnei Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea simplă.

Vă rog, doamna ministru.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu** _– ministrul mediului,_

## _apelor și pădurilor_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Moțiunea de față are un singur merit, și anume: nu mai încearcă să ascundă extremismul, nu mai mimează argumentul, nu mai mimează bunul-simț, nu mai mimează decența.

Este un text care înlocuiește faptele cu insulta, logica cu eticheta și controlul parlamentar cu circul politic. Exact asta este această moțiune simplă, acest text; nu un instrument de control democratic, ci o criză de nervi, peste care s-a pus antetul Senatului. Inițiatorii vor să sperie, vor să bruieze, vor să facă foarte mult zgomot ca să se ascundă un singur adevăr. Și adevărul ăsta este simplu.

În ultimii ani de zile, în România, de fiecare dată când a apărut cineva care a deranjat rețele, privilegii, inerții, abia atunci a apărut corul oamenilor care s-au îmbuibat de toate beneficiile legale, ilegale, imorale și care vor să păstreze sistemul exact așa cum este astăzi: oameni care se unesc să se lupte pentru luxul câștigat, de altfel, pe sărăcia românilor. Când nu le mai merge cu datul cu telefoanele, numesc asta „teroare administrativă”. Când nu le mai merge cu „lasă că rezolvăm noi”, li se pare că statul a devenit brusc dușmanul lor.

Moțiunea vorbește despre blocaj. Da, e adevărat. Am blocat corupția, am blocat telefoanele, am blocat construcțiile ilegale. Haideți să vedem totuși și cifrele, pentru că, știți, hârtia poate să suporte multe și, Doamne ferește, cât a suportat hârtia asta! Dar, mai departe de această hârtie, cifrele sunt destul de clare. Vorbiți în moțiune despre investiții pentru managementul deșeurilor și despre infrastructura împotriva inundațiilor.

Dacă în 2026 vorbim de 18 lucrări care primesc investiții, în anii anteriori puteți să vedeți că numărul este mult mai mic. Și, dacă ne ducem și mai în spate, la fel: foarte mic.

Suplimentar, pe proiectele care aduc apă în comunități, avem în momentul de față AFM care a preluat proiecte în valoare de 2,3 miliarde de lei care să fie salvate; apă și canal în comunități care în 2026 nu au apă și canalizare.

Asta înseamnă să ajuți comunități, nu să faci circ politic în Parlament. Același text de moțiune vorbește și despre baraje și hidrocentrale. Unii au impresia că patriotismul înseamnă să pui beton fără niciun fel de întrebare sau să semnezi fără să ai niciun fel de răspundere. Ei bine, asta nu este nici patriotism, nici suveranism. Înseamnă doar iresponsabilitate cu steag la butonieră. În realitate, chiar și în exemplele invocate obsesiv de către moțiune, de către inițiatorii moțiunii, la Bumbești există acord de mediu emis de către Ministerul Mediului, la Răstolița există acord de mediu emis de către Ministerul Mediului. Chiar zilele acestea au fost făcuți pași esențiali pentru a reprezenta aceste acorduri în instanță. De când am ajuns la Ministerul Mediului, în mai puțin de 8 luni de zile, am semnat deja două acorduri de mediu pentru două hidrocentrale care au fost blocate în ultimii zeci de ani de zile și al treilea este, zilele acestea, semnat.

## A, nu vă place că am pus întrebări?

Nu vă place că am trecut condiții suplimentare exprese pentru protecția mediului și pentru protecția comunităților? Mergeți dumneavoastră. Vă invit să vă duceți în comunitățile care aveau risc să rămână fără apă și să le explicați dumneavoastră oamenilor că nu vă convine că drepturile lor sunt reprezentate și că, într-adevăr, există în momentul de față condiții mai dure în aceste acorduri de mediu. În loc să tratați tema apei cu responsabilitate, o transformați în recuzită și vă urcați pe ea ca într-un teatru politic, iar asta reprezintă una dintre cele mai josnice forme de oportunism politic.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Invit la microfon reprezentantul Grupului parlamentar al PSD. Domnul...

## **Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am citit textul moțiunii, am și ascultat aici, prezentat la microfon, și nu împărtășesc multe din etichetările formulate acolo, dar sunt și anumite critici care sunt îndreptățite.

Știți bine că eu, personal, mă lupt de multă vreme cu aberațiile doamnei ministru Buzoianu și profit de această ocazie să vă spun că nu voi renunța. Știți la fel de bine că Grupul PSD a votat deja moțiune împotriva ministrei USR, pentru managementul catastrofal și pentru fanatismul ecologic prin care a paralizat investiții de sute de milioane de euro în dauna Sistemului energetic național. Iar, ca poziție politică, să știți că rămânem consecvenți. În același timp, vă spun sincer: sunt convins că un nou vot pentru o altă moțiune simplă împotriva ministrei nu va schimba cu nimic situația.

Haideți să fim realiști! Nu e nimeni în această sală care își pune speranța că, dacă moțiunea trece, atunci doamna Buzoianu va fi cuprinsă de rușine, de remușcare față de sutele de mii de români pe care i-a lăsat fără apă și își va depune demisia sau că o va demite domnul Bolojan. Nu a făcut-o atunci când a avut proba incompetenței domniei-sale; sunt sigur că nu o va face nici acum. Tot aud de la colegii de la USR că încălcăm acordul coaliției. Ce nu înțeleg colegii de la USR e că există, în orice acord politic, o clauză care nu se pune niciodată explicit. E vorba de clauza decenței politice, a bunului-simț politic, care spune că, atunci când greșești și când lași sute de mii de oameni fără apă din pură incompetență, trebuie să-ți asumi răspunderea politică.

10 secunde, vă rog.

## **Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:**

Ne-am lămurit cu toții că și concursul, la fel ca multe altele, n-a fost decât o șaradă mediatică și atât.

PSD nu va participa la acest vot.

Credem că doamna ministru trebuie să plece – poate odată cu domnul prim-ministru Bolojan.

- Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al AUR.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al AUR va vota această moțiune, respectând principiul că un ministru care a primit un vot negativ în timpul unei moțiuni simple ar trebui să plece acasă – prin demisie sau prin demitere. Deci este, dacă vreți, o referire la ceea ce s-a întâmplat la precedenta moțiune.

Nu aș vrea să comentez mai mult, dar nu mă pot împiedica să aduc în aleasa dumneavoastră atenție faptul că avem o datorie față de limba română și cred că trebuie să facem distincția între „procent” și „procentaj”. Un procent este un procent. 70% nu este un procent; este un procentaj.

Vă rog frumos, din solidaritate față de țara a cărei cetățenie o purtați, să încercăm cu toții să respectăm această distincție. Am auzit de multe ori această confuzie, dar cred că avem nevoie de distincția asta între procent și procentaj, indiferent de meseria cu care ne-a lăsat Dumnezeu.

Mulțumesc.

Timpul alocat Grupului parlamentar al PNL este cedat Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, reprezentantul Grupului USR, poftiți la microfon.

## **Doamna Ana-Cynthia-Ioana Păun:**

Vă obsedează Diana Buzoianu.

Ați făcut o țintă dintr-un ministru onest, care pur și simplu nu se teme de voi. Cu cât nu cedează, cu atât vă enervează mai tare. Doar că obsedații scriu, de obicei, scrisori de dragoste.

Dumneavoastră ați scris o scrisoare plină de minciuni. Dacă s-ar da condamnări pentru minciună, ați lua câteva sute de ani de pușcărie. Dar nu se dau condamnări pentru minciună. Se dau, în schimb, bani ca să-ți retragi candidații sau bani pentru semnături false. Și, atunci, eu mă întreb... stau și mă întreb: ca să faci treaba murdară a PSD-ului în Senat, cât a fost darul? Căci la Senat, de luni de zile, vedem modul de operare: strigă Zamfir, sare PACE. Halal suveraniști, cu cheița la PSD!

Moțiunea asta este despre cei care au scris-o și cei care au comandat-o mai mult decât despre Diana Buzoianu. Zeci de ani, problemele de mediu au fost ignorate, au fost tratate populist, au fost expediate chiar. Când avem o ministră care s-a apucat pe bune de treabă, hai s-o terminăm!

## Vă obsedează, v-am zis!

Hai să vă dau un exemplu de fățărnicie de aici, din Parlamentul României, ca să arătăm cât de mult vă pasă dumneavoastră, de fapt, de mediu!

Ați avut tupeul să scrieți în text despre, și aici aș vrea să citez: „depozitele de deșeuri neconforme care otrăvesc solul și pânza freatică”. Păi, n-ați votat voi, dragi suveraniști, săptămânile trecute, împotriva inițiativei USR care obliga autoritățile locale să ia măsurile necesare ca să nu mai avem depozite de deșeuri care să polueze și să otrăvească oamenii?

Dar mă întorc la baza obsesiei, la miza acestei isterii. O atacați pe Diana Buzoianu pentru că aveți enorm de multe de pierdut, enorm de multe lucruri de ascuns. Iar ea vi le scoate la lumină: rețele construite pe sinecuri și decenii de prăduială. Păi, dacă voi sunteți suveraniști, nu tocmai asta ați vrea să dispară? Ce fel de credibilitate are discursul vostru contra corupției sau contra acestui sistem infernal de administrație pe bază de carnet de partid, dacă loviți exact în ministrul... și unul dintre miniștrii care a dovedit că se luptă împotriva acelor lucruri, pe care și voi le condamnați?

, când vine momentul, serviți exact aceleași interese, cot la cot cu PSD.

Fiecare lovitură pe care încercați să i-o aplicați Dianei Buzoianu nu face decât să o valideze și mai mult. Și nu se va opri; vă va demasca și va face ceea ce este corect pentru a-și onora funcția publică.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

De la Grupul PACE – Întâi România sunt doi solicitanți. Cine vine, vă rog?

Domnule Peia Ninel, vă rog.

Da, da, după ce se dovedește ceva. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Senator Peia vă deranjează astăzi – și vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru logica elementară, ucisă cu sânge rece la Ministerul Mediului.

Am ascultat-o pe doamna ministru și i-am înțeles strategia: dacă românii n-au apă, să bea cerneală bio, dacă n-au lumină, să se încălzească la flacăra progresismului, pe Facebook.

Doamna Buzoianu a reușit performanța istorică de a fi singurul om care vede terorism ecologic într-un baraj de beton și vede sustenabilitate în 100.000 de prahoveni care se spală cu bidoanele de la supermarket. Suntem singura țară din lume unde hidrocentralele sunt tratate ca infractori, în timp ce gândacul de bucătărie are statut de refugiat politic și protecție ministerială.

## Doamna ministru,

Vă rog frumos, lăsați trotineta la intrare și luați un bilet dus către realitate. Românii nu vor economie circulară în jurul unei găleți goale; vor apă la robinet și curent ieftin la priză. Dragi colegi senatori și depu...

Votați moțiunea, înainte să ne pună doamna ministru taxă și pe oxigenul pe care îl consumăm în timp ce o ascultăm!

## **Din sală:**

Bravo!

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al UDMR.

## **Domnul Turos Lóránd:**

Domnule președinte, Doamna ministru, Stimați miniștri, Stimați colegi,

Trăim un moment complicat, cu un război la graniță, cu presiuni economice în creștere și cu o societate care așteaptă răspunsuri serioase. Într-un astfel de context, România nu își permite spectacol politic.

Avem, într-adevăr, probleme. Este firesc să recunoaștem că lucrurile nu sunt perfecte și că întotdeauna pot fi făcute mai bine. Dar există o limită între critică și distorsionare. Știm foarte bine, încă din antichitate, că adevărul nu se găsește în extreme. Iar, când într-o dezbatere publică ajungem să vorbim despre „dictatură”, „bolșevism” și „trădare de țară”, nu mai căutăm adevărul, ci îl deformăm deliberat.

Există o lecție simplă, veche cât politica: când totul este dus la extrem, dispare adevărul, iar, când fiecare problemă devine trădare, fiecare decizie este dictatură și fiecare dezacord este un dușman, nu mai vorbim despre politică, ci mai degrabă despre extremism. Exact asta vedem și astăzi: un tip de discurs care nu poate funcționa decât în extreme și care nu oferă soluții, ci doar conflict și radicalizare.

România nu își permite asta acum. Avem provocări economice reale, avem responsabilități serioase și avem nevoie de sustenabilitate. Nu apărăm greșelile, dar nu putem accepta ca ele să fie transformate într-un pretext pentru radicalizare. România are nevoie de luciditate, nu de extremism.

UDMR nu va vota această moțiune. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, înțeleg că au cedat timpul domnului senator de la Grupul PACE – Întâi România.

Vă rog, cine vine? Gheorghe Daniel-Romeo? Vă rog.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Doamna ministru Diana-Anda Buzoianu,

Stăm prost – și fără să glumim – la toți factorii de mediu. Nu există un factor de mediu în Ministerul Mediului cu care noi să ne lăudăm.

Mie îmi pare rău că nu am găsit acea tablă aici, să vă contrazic și să vă arăt pe tablă cât puteți să mințiți. Haideți să vă spun despre ce este vorba!

Sistemul de management integrat al deșeurilor de ce nu este implementat, doamna ministru, în România? Cu tot cu sistemul de management neimplementat în România, colectarea este de 7%, cu tot cu Sistemul RetuRO, pe care îl aplaudați cu toții.

Ca să vedeți o diferență, știți, în țările civilizate din Europa, care este cota de colectare? 60, 70 sau 90%. Noi avem 7%, cu tot cu Sistemul RetuRO. În ce țară trăiți? Ce visați voi noaptea, de spuneți balivernele astea și minciunile astea neadevărate? Eu... Nu-mi vine să cred ceea ce ascult în momentul în care voi veniți și vorbiți de la acest microfon. Este incredibil!

Haideți să vă pun două întrebări! Două întrebări vă pun, doamna ministru...

Suplimentați, vă rog!

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Din numărul total de puieți raportați ca fiind plantați în campaniile oficiale, care este rata de supraviețuire a acestora în primii 2 ani de zile? Există un control postplantare? Prima întrebare.

Și a doua întrebare: ce măsuri de monitorizare strictă au fost introduse pentru a preveni contaminarea pânzei freatice din gropile de gunoi neconforme și ilegale? Pentru că aceste gropi de gunoi neconforme și ilegale afectează pânza freatică și afectează sănătatea tuturor românilor.

Și ultima întrebare, a treia, îmi permit să... Îmi răspundeți, vă rog frumos, dacă Sistemul de management integrat al deșeurilor este implementat în România? Adică, dacă eu pun

o întrebare, dumneavoastră să îmi răspundeți cu „da” sau „nu”. Și, dacă nu este implementat, nu mai mințiți, doamna mini...

## **Din sală:**

Bravo!

## Mulțumesc.

Domnule senator Oprinoiu Aurel, vă rog.

## **Domnul Aurel Oprinoiu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Doamna ministră,

O cunosc pe doamna ministră Diana Buzoianu de foarte mult timp. Am lucrat împreună la numeroase proiecte legislative, iar la majoritatea am fost cosemnatari. M-a impresionat întotdeauna energia ei molipsitoare și dorința reală de a mișca lucrurile în bine. Eram în opoziție și ne făceam planuri despre ce am face dacă am avea puterea de decizie în Ministerul Mediului, iar astăzi vedem pas cu pas cum doamna ministră pune în aplicare acele reforme pe care atunci le dezbăteam și de care România are atât de multă nevoie azi.

Dar reformele deranjează. Deranjează grupurile de interese, deranjează mafiile construite în ultimii 35 de ani: mafiile deșeurilor, ale pădurilor și ale apelor. Aceste rețele, prin intermediul suveraniștilor de carton, propagă minciuni și ajung să scrie moțiuni de cenzură folosind un limbaj jignitor. S-a ajuns până la folosirea cuvântului „bolșevic”. Țin să le reamintesc semnatarilor acestei moțiuni un lucru simplu: doamna ministră nici nu era născută în perioada în care unii dintre dumneavoastră făceau parte din regimul comunist represiv.

Cine deranjează mafiile, sinecurile, deconectează grupurile de interese de la banul public, atunci apar imediat reacțiile. Iar suveraniștii vin cu moțiuni de cenzură.

Stimați colegi,

Dacă sunteți cu adevărat așa cum vă prezentați și dacă iubiți România, votați împotriva propriei dumneavoastră moțiuni de cenzură, pentru că doamna ministră Diana Buzoianu o să continue reformele, o să continue să protejeze mediul, pădurile și apele României.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt solicitări din partea grupurilor parlamentare. În continuare, îi dau cuvântul doamnei ministru DianaAnda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, pentru a răspunde.

Vă rog, doamna ministru.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

N-am nevoie decât de câteva secunde.

N-aș mai fi vrut să iau cuvântul, dar nu mă pot... nu pot..., nu știu, să nu văd că, de fiecare dată când încercăm să facem niște reforme, sunt fix oamenii din sistem care vin să urle cel mai tare.

Domnule Gheorghe, ați fost comisar-șef ani de zile la comisariatul de la București. Ați fost dat afară pentru incompetență, pentru greșeli pe care le-ați făcut.

Dumneavoastră veniți și spuneți de ce nu se face în 2026 un management corect al deșeurilor?!

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art. 174 din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Raportat la aceste dispoziții regulamentare, coroborat cu prevederile art. 143 alin. (1) din regulament, vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Există intervenții cu privire la procedura de vot propusă? Domnule senator Stoica, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință Coteț. Foarte scurt.

Vreau să vă atrag atenția că acest vot secret electronic numai secret nu este.

În al doilea rând, sub oblăduirea dumneavoastră, vedeți că și la votul secret unii lideri de grup pe aici, prin față, de la PSD, de la PNL, de la USR și de la UDMR, fac tot felul de gesturi și semne obscene, indicându-le colegilor cum să voteze.

Păi, ce vot secret mai este acesta, domnule președinte de ședință?

Așa că eu v-aș ruga frumos să supuneți la vot procedura de vot secret cu bile, singura care asigură secretul votului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Gheorghe Daniel, vă rog.

Ce avem noi aici? Minciuna persistă. Doamna ministru,

Dumneavoastră lucrați cu domnul Andrei Corlan, comisarul general de la Garda de Mediu. Eu, cât am fost comisar-șef la București, acest domn era adjunctul meu. Era un tânăr care promitea, iar în continuare a rămas și cu...

Stimate coleg, Vorbim de procedura de vot...

Dați-mi voie!

## **Domnul Mihai Coteț:**

...dezbaterea s-a terminat.

Procedura de vot, vă rog.

Procedura de vot!

Dezbaterea s-a terminat!

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Filmați-l! Vă rog să-l filmați!

Vă rog, procedura de vot. Domnule...

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Nu! Mi s-a folosit numele, dați-mi voie să mă apăr.

Drept la replică, atunci.

Trebuia să spuneți.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Așadar, să știți că de ceea ce am făcut eu în momentul când am fost comisar-șef la Garda de Mediu, 3 ani de zile, la București, profitați și dumneavoastră acum. Că, dacă nu este bun domnul Andrei Corlan, dați-l, doamnă, afară!

Dar minciunile..., oricum, minciunile de la USR..., m-am obișnuit cu ele.

Dați-i drumul la treabă!

## **Domnul Mihai Coteț:**

Stimați colegi,

Vă rog să vă reintroduceți cartelele în consolele de vot. Vom proceda la un vot-test.

Prezenți – 96: pentru – 32, contra – 16, abțineri – 32, „nu votez” – 16.

Sistemul de vot electronic funcționează.

Vă supun la vot procedura de vot propusă, și anume vot elec...

Am înțeles.

Vă supun la vot procedura de vot propusă – vot electronic secret.

Vă rog să votați.

Prezenți – 115: pentru – 75, contra – 40.

Procedura de vot propusă a fost adoptată – vot secret electronic.

Supun votului moțiunea simplă cu tema „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”.

Vă rog să votați.

Pentru – 41, contra – 45, abținere – unu.

Moțiunea a fost respinsă.

La punctul 3, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește afișat pe pagina de internet a Senatului.

Invit reprezentantul Comisiei pentru regulament pentru a prezenta raportul suplimentar și proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Dau citire raportului suplimentar privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședința din ziua de 24 martie 2026, la solicitarea plenului Senatului, pentru a reexamina, dezbate și aproba Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Amendamentele supuse dezbaterii și adoptării comisiei au fost înscrise în anexa nr. 1 – amendamente admise, iar amendamentele respinse au fost înscrise în anexa nr. 2 la prezentul raport.

În urma amplelor dezbateri, raportul și proiectul de hotărâre au fost aprobate cu majoritate de voturi.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, însoțit de Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului. Mulțumesc.

Stimați colegi, Dacă sunt intervenții, obiecții sau propuneri? Vă rog.

Domnule senator Iacob Ciprian, vă rog.

Da, domnule președinte, avem un amendament care nu a primit decât 3 voturi din... cei 6 prezenți în comisie.

Considerăm că este necesară modificarea art. 218 alin. (1), care se referă la secretarii generali adjuncți ai Senatului, având în vedere contextul bugetar actual, care determină limitarea cheltuielilor publice, precum și faptul că actuala structură organizatorică a Senatului a fost restructurată.

În documentul aprobat de Biroul permanent al Senatului se face referire la faptul că, în urma reorganizării aprobate de către conducerea Senatului, s-a susținut și aprobat că, în configurația actuală, este suficient un număr de doi secretari generali adjuncți, aceștia preluând atribuțiile celor doi secretari generali adjuncți ale căror posturi și atribuții au fost desființate. Astfel, susținem că au fost eficientizate fluxurile informaționale între structuri, conform prevederilor legale în vigoare.

Menționăm faptul că, prin actuala structură organizatorică a Senatului României, afișată pe pagina de internet a instituției, reiese că au rămas în funcție doi secretari generali adjuncți ca urmare a reorganizării și, în acest sens, considerăm că este necesară eliminarea discrepanțelor dintre prevederile Regulamentului Senatului, republicat, și cele ale Hotărârii Biroului permanent nr. 13/2025.

În conformitate cu măsurile pentru reorganizarea activității Senatului României și reducerea cheltuielilor bugetare, luăm în considerare argumentele prezentate, vă solicităm respectuos sprijin în vederea adoptării prezentei... prezentei presupuneri de modificare și completare a Regulamentului Senatului, republicat, respectiv:

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Stimați colegi...

Domnule Vela, supunem la vot amendamentul.

Domnule Vela, supunem la vot amendamentul! Domnule Fenechiu, pe procedură?

Domnule Fenechiu, haideți să supunem întâi la vot acest amendament..., domnule... domnule Fenechiu...!

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu**

**:**

Sunt două amendamente respinse. Le prezentăm pe amândouă și...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Am înțeles. OK! Stimați colegi... Stimați colegi, vă rog să fim un pic atenți. Îl voi supune la vot.

Este un al doilea amendament, care este în legătură cu acesta prim și va trebui să votăm în cunoștință de cauză. Vor fi supuse la vot.

Ascultați-mă, sunt diferite! Aveți răbdare; nu e nimic nelegal.

Separat vor fi supuse la vot.

Deschideți microfonul.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

...

normalității spune că e normal ca cei care votează să voteze în cunoștință de cauză.

La acea ședință în care voi spuneți că e „nelegal”, că e „neregulamentar”, la care ați fost amândoi, și domnul Iacob, și cu tine, au existat două amendamente. Și este normal ca, chiar dacă primul pe care îl votăm să fie al domnului Iacob, colegii să știe că a existat și un alt amendament.

Este. Este în tabelul de amendamente.

Deci pe același articol de lege, aceeași Comisie pentru regulament, în luna ianuarie, a votat un amendament care suna așa: „Serviciile Senatului sunt conduse de un secretar general, ajutat de secretari generali adjuncți.”, da?

Eu nu cred...

Eu nu cred că este în regulă... Eu nu cred că este în regulă să mișcăm Regulamentul Senatului ori de câte ori avem câte un interes, pentru că organigrama Senatului, cea care stabilește numărul de secretari generali adjuncți, are o forță mai mare decât regulamentul și este aprobată.

Deci Grupul Partidului Național Liberal va vota împotriva acestui regulament.

Mulțumesc.

## **Din sală:**

Amendament!

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Voi supune la vot amendamentul domnului senator Iacob Ciprian.

Domnul senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Stimate domnule președinte,

## Onorați colegi,

N-am crezut că în Senatul României, care este garantul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, se poate face discriminare în privința drepturilor unor senatori de a-și exercita și ei dreptul la a-și justifica votul la o anumită propunere legislativă.

Deci, în art. 145 alin. (4), la care se face referire în regulament că doar grupurile parlamentare pot ca să justifice votul printr-un reprezentant, este omis... – și trebuie ca să fie schimbat –, este omis acest lucru fundamental: fiecare senator are dreptul să-și poată motiva și justifica votul, nu doar grupurile parlamentare. De asta suntem într-un stat democratic. Și trebuie să apărăm drepturile fundamentale, începând din locul acesta și, după aceea, până la ultimul cetățean.

Domnul Vela protestează: trebuie îndreptat Regulamentul...

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Stimați colegi,

Regulamentul.

Pentru – 80, contra – două, 33 de abțineri.

Proiectul de modificare și completare a regulamentului a fost adoptat.

Trecem la punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

## Stimați colegi,

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 30 martie 2026, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Am apăsat butonul înainte să treceți la punctul 1.

Și propun retrimiterea la comisie a punctului 5 – L89.

Termen – două zile, adică miercuri să votăm noul raport. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții pe ordinea...? Nu? Supunem la vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și infrastructură, prin adresa L137/2026, din data de 09.03.2026, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și a elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor derogări de la prevederile art. 22 (7[1] ), ale art. 23 (2), ale art. 27 ale Ordonanței de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin modificări și completări prin Legea nr. 49/2011. Dezbaterile au avut loc în ședințe separate, în prezența majorității senatorilor.

În cursul acestor ședințe, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și infrastructură supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Domnule senator Șipoș Cristian, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de astăzi ne arată că în România, atunci când Guvernul vrea, brusc se găsesc soluții – se găsesc excepții de la lege, se găsesc proceduri rapide, se găsesc voturi.

Grupul AUR susține această propunere.

Autostrada este un obiectiv strategic, un interes public major, exact cum scrie în textul pe care îl votăm. Dar rămâne întrebarea: dacă pentru autostradă putem face excepție, de ce pentru hidrocentrale nu? Amenajările hidroenergetice Răstolița și Bumbești – Livezeni sunt construite în proporție de 90%, sute de milioane de euro din banii românilor, bani deja cheltuiți, și stau blocate de ani de zile prin instanțe și la CCR. Asta, în timp ce traversăm o criză energetică globală, în timp ce românii plătesc facturi tot mai mari, iar noi importăm curent la prețuri exorbitante.

Parlamentul a votat deja o lege care declară hidrocentralele obiective strategice naționale, așa că întrebarea e simplă: dacă instanțele, activiștii și CCR-ul nu blochează și legea de astăzi, cum va fi justificat acest dublu standard? Este autostrada mai strategică decât energia?

Așadar, Grupul AUR votează „da” de această dată, dar vă cerem: renunțați la dublul standard, găsiți urgent soluții juridice, care nu pot fi atacate, și pentru hidrocentrale. Vă mulțumesc.

Domnule senator Bodea Marius, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Discutăm astăzi un proiect care vizează autostrada Sibiu – Pitești și care arată, într-adevăr, că, atunci când există voință politică, România găsește și soluții, inclusiv atunci când vorbim despre limite reale: despre protecția mediului, despre arii protejate, despre obligații europene.

Astăzi, România construiește autostrăzi și recuperează întârzieri istorice. Și pentru regiunea Moldovei însă acest moment este extrem de important. Autostrăzile de aici, A8 și A7, nu sunt doar proiecte de infrastructură, ci sunt chiar coloana principală de dezvoltare a unei regiuni care a fost

ignorată decenii la rând. A7, deja în execuție și aproape de finalizare – avem astăzi, concret, autostradă de la Adjud la București și, foarte curând, de la Bacău și apoi de la Pașcani. A8 este un proiect complex, dificil, la fel ca autostrada Sibiu – Pitești, care începe în sfârșit să prindă ritm, un ritm încă insuficient, dar vizibil și ireversibil.

Și mai este un lucru important. Aceste autostrăzi nu sunt doar despre România; sunt și despre Republica Moldova, despre conectare, despre apropiere reală între cele două maluri ale Prutului, subiect cu care am început astăzi ședința de plen.

Dar nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără decizii luate la timp. Și, trebuie spus clar, USR a fost decisiv în momentele-cheie. Fondurile din PNRR pentru infrastructura mare, inclusiv pentru A7 și A8, au fost puse acolo în mandatul USR la guvernare, prin ministerele de resort: Transporturi și Fonduri Europene. În acea perioadă, aceste proiecte au fost scoase din sertare, puse pe direcție și, cel mai important, prinse la finanțare. Fără acei bani, nu am fi avut astăzi șantierele despre care vorbim.

Domnule senator Puiu Ovidiu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Salut votul favorabil în unanimitate în Comisia pentru mediu și, mai ales, adoptarea derogărilor de la legislația regimului ariilor protejate. E un moment în care arătăm românilor că suntem aici să susținem dezvoltarea înainte de toate, că nu punem frâne care pot friza absurdul, așa cum s-a întâmplat de foarte multe ori în trecut. Sunt convins că votul de astăzi va fi o dovadă incontestabilă a faptului că, dacă există voință politică și dacă interesul național primează, totul se poate.

Și mai vreau să cred că, odată cu acest vot, vom deveni cu toții mai determinați în a sprijini proiecte naționale de importanță strategică, care sunt blocate astăzi de legislația de mediu. Și astăzi s-a făcut vorbire despre hidrocentralele din România care întârzie de zeci de ani.

Și, dacă tot moare speranța ultima, vreau să cred că, având precedentul votului de astăzi, vom avea o abordare cât se poate de rațională a zonelor prioritare pentru biodiversitate și că nu vom trece, sub nicio formă, peste acordul explicit al comunităților locale. Nu trebuie să acceptăm, sub nicio formă, hărți desenate din birou, ținte și planuri rupte de realitate. Suntem aici să guvernăm pentru oameni și pentru comunități, iar românii și România trebuie să fie pe primul loc în deciziile noastre.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Varga Glad, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pentru interesul național avem nevoie de derogări punctuale, dar nu neapărat întotdeauna un cec în alb. Astăzi discutăm despre o ordonanță care, pe scurt, rezolvă un blocaj real. Avem un proiect major, autostrada Sibiu – Pitești, un proiect esențial pentru România, pentru economie, pentru conectarea cu Europa. Traseul autostrăzii trece prin situl „Natura 2000”, dar și prin zona de conservare durabilă a Parcului Național Cozia, iar legislația actuală nu permite lucrări în aceste zone, chiar și atunci când vorbim de un proiect strategic. De aici apare blocajul. Fără această intervenție punctuală, lucrările nu puteau continua. Riscul era unul major: pierderea finanțării și blocarea proiectului – 17 miliarde de lei. Pentru că avem cele două secțiuni, secțiunile 2 și 3. 1 și 5 sunt date în trafic și secțiunea 4 este realizată în proporție de 85%.

Această derogare este una clară, limitată și aplicată strict pentru acest proiect. Concret, se permite realizarea autostrăzii în aceste zone, pentru anumite segmente, scoaterea unor terenuri din fondul forestier sau din circuitul agricol și doar strict pentru aceste lucrări. Nu se ocolește protecția mediului, o respectăm, dar, acolo unde realitatea din teren o cere, trebuie să modificăm legislația.

Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege, pentru adoptarea ordonanței.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Să vă aduc aminte de ceva. În ianuarie 2020, un segment important din această autostradă A1, Sibiu – Pitești, a fost oprit – și nu de către guvernanții noștri, ci la cererea Comisiei Europene – pentru că un gândac, și anume gândacul croitor al stejarului, era, ca specie, pus în pericol, viața lui era pusă în pericol. Credeți că s-a schimbat ceva în răstimpul acesta, 2020 și până acum?

Nu, dragilor. Și nu e vorba doar de specia aceasta de gândaci, de insecte, ci și de alte specii din faună și din floră.

Dintr-odată, facem derogări. Dar dacă ar fi să punem în balanță cât câștigăm cu rovinieta și cu taxele pe autostradă și cât am putea câștiga din turismul pe anumite zone de floră și faună, am ieși mai câștigați dacă am investi în turism.

De aceea, domnul Vela, la acest proiect de lege, se abține, pentru că această derogare este împotriva ca...

## Declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/2018 privind piețele și instrumentele financiare (L135/2026).

## Declar deschise dezbaterile.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.

Vă rog.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul György Attila** _– subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare cuprinde modificări care vizează transpunerea prevederilor Directivei nr. 790/2024 și ale art. 12 din Directiva nr. 2.864/2023 în ceea ce privește înființarea și funcționarea punctului unic de acces european.

Guvernul susține proiectul de lege. Mulțumim.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele separate, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și cei ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat proiectul de lege, avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au transmis avize favorabile.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Ciuperceanu Ionuț, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect nu este doar o simplă modificare legislativă, ci un pas esențial pentru modernizarea pieței de capital din România. Alinierea la standardele europene înseamnă mai multă transparență, reguli clare și protecție reală pentru investitori, ceea ce poate atrage capital extern și poate susține dezvoltarea unei economii reale. Într-un context economic volatil, consolidarea încrederii în mecanismele financiare este vitală, iar Guvernul demonstrează că înțelege această nevoie strategică. Totuși, nu putem ignora observațiile pertinente, formulate inclusiv la nivel instituțional, care indică necesitatea unei mai bune clarități și coerențe normative. În materie de politici publice cu impact financiar, regulile sunt clare: orice investiție trebuie fundamentată riguros, inclusiv prin evaluarea impactului bugetar și economic.

PSD susține ferm dezvoltarea unei piețe de capital solide, ca instrument de finanțare pentru o economie reală și pentru antreprenoriatul românesc. Este o direcție corectă, dar care trebuie dublată de rigoare legislativă și responsabilitate. Mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

De curând, presa din România, respectiv ziarul national.ro, spunea și alerta, ca să spun, publicul că noua carte electronică de identitate, pe care USR-ul se chinuiește s-o implementeze în mod alert în România, generează deja... a generat peste 21 de probleme privitoare la siguranța datelor. Noi avem acum un proiect de lege cu punctul unic de acces, care se face inclusiv prin accesarea cărții electronice de identitate și a cardurilor bancare și așa mai departe.

Ce vreau să spun? Domnul Vela se abține la acest punct de pe ordinea de zi, pentru următoarele considerente.

Noi, în loc să securizăm datele, noi, practic, mărim riscul ca aceste date personale și phishingul, furtul de date personale, să fie mărit în România. Deci să avem grijă cum votăm la acest proiect de lege, pentru că nu este pentru siguranța...

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Stimați colegi, Îl rog pe domnul senator Mazilu... Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea este de a prelungi programul de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Vă supun la vot propunerea colegului senator Mazilu.

Ordonanța de urgență nr. 5/2026 vizează modificarea și completarea Legii nr. 231/2015 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului nr. 260/2012.

Guvernul susține proiectul de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 5/2026. Mulțumim.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 231 și a altor acte normative conexe pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării Regulamentului nr. 886/2024. Obiectul principal este facilitarea și extinderea transferurilor de credit instant în euro în cadrul zonei unice de plăți în euro (SEPA), oferind utilizatorilor instrumente de plată eficiente, rapide și sigure. Urgența adoptării este determinată de riscul iminent de declanșare a fazei contencioase în procedura de infringement (Cauza nr. 2.145/2025), termenul de transpunere fiind depășit.

În data de 25.03.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule senator Catana, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin acest act normativ, aducem în România un standard european deja implementat în multe state, și anume plăți instant în euro, adică transferuri realizate în câteva secunde, sigure, accesibile și fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Înseamnă că românii își pot trimite banii imediat, la orice oră, fără întârzieri, fără birocrație, fără costuri ascunse. Înseamnă mai puține erori, mai puține fraude și mai mult control pentru fiecare utilizator. În același timp, acest proiect obligă sistemul bancar să facă un pas important: să investească, să se digitalizeze, să ofere servicii moderne, la nivel european. Este un impuls necesar pentru competitivitate și pentru dezvoltarea economiei digitale. Dar, mai important decât atât, nu ne permitem să privăm românii de servicii financiare moderne, rapide și sigure. Acest proiect este despre români, despre accesul la tehnologie, despre eficiență și despre încredere.

De aceea, vă invit să votați acest proiect de lege, pentru că este un pas înainte pentru România. Mulțumesc.

Domnul senator Vela Gheorghe.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca la punctul precedent, o chestiune la care trebuie să fim atenți când o abordăm în ziua de astăzi și mai ales când o votăm, și anume phishingul, furtul de date de identitate, inclusiv furtul de date referitoare la cardurile bancare.

Ați văzut cumva în ordonanța asta, pe care noi trebuie s-o aprobăm prin proiectul acesta de lege, să fie făcută o minimă referință la care sunt acele elemente suplimentare de siguranță a transferurilor de credit? Niciuna. Numai ni se spune că sunt elemente de siguranță. Nu-i niciuna. De frica infringementului, se grăbește adoptarea unui proiect de lege, ca să nu fie sancționați de către Uniunea Europeană. Dar siguranța nu crește, a utilizatorilor de produse bancare, ci, din contră, scade. De aia, să avem grijă de cetățeni și de banii lor din conturi, pentru că altfel ne judecă că n-am votat așa cum se cuvine și n-am acționat în interesul lor.

Domnul Vela se abține la acest proiect de lege, încă o dată.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind reglementarea Programului național de accesibilizare a locuințelor – „Lift pentru viață” (L70/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Inițiatorul?

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Patru milioane de oameni, care locuiesc în 90.000 de blocuri de trei și patru etaje, așteaptă de la Parlamentul lor o soluție legislativă care să le facă viața mai ușoară. „Lift pentru viață” este o formă de răspuns la aceste așteptări.

Pentru mulți dintre acești oameni, părinții sau bunicii noștri, timpul nu mai are răbdare. „Nu vreau să-i deranjez pe copii, au și ei problemele lor”, îmi spunea o doamnă de 82 de ani, care coboară o dată la 2-3 săptămâni de la etajul 2, pentru a merge la farmacie și la biserică. Un inginer auto,

imobilizat, ironia sorții, într-un scaun cu rotile, nu a coborât de 3 ani de zile de la etajul 4 al blocului în care locuiește. Pentru o doamnă cu doi copii, al căror tată lucrează temporar în străinătate, mersul în parc înseamnă de fiecare dată frica de a nu se accidenta, cu un cărucior pe care trebuie să-l coboare de la etajul 4.

Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră aveți un membru de familie sau prieteni care locuiesc în blocuri de trei sau patru etaje și înțelegeți foarte bine durerea care însoțește, de foarte multe ori, venitul acasă. Acestor oameni nu le putem spune că suntem neputincioși, nu le putem spune mereu că nu se poate, că nu avem soluții tehnice sau financiare. Ba da, avem soluții. Vă invit, pe 7 aprilie, să vedeți zeci de soluții tehnice pe care studenții de la Arhitectură le vor prezenta în foaierul Senatului.

Avem șansa ca în acest an să se discute bugetul european 2028-2034. Îmbătrânirea populației, izolarea și accesul la locuințe sunt printre preocupările majore ale Uniunii, cărora acest buget trebuie să le ofere soluții. Dacă în acest an vom demara un proiect-pilot, pe care îl putem finanța tot din fonduri europene, vom crește șansele României să poată beneficia de cel puțin un miliard de euro din noul buget pentru demararea unui program național.

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

...pentru a nu rata această șansă uriașă de a folosi fondurile europene pentru a crea mii de locuri de muncă, pentru a investi, ulterior, în întreținerea acestor instalații.

Mulțumesc colegilor din Comisiile juridică și de administrație pentru votul unanim dat pentru acest proiect și haideți să ducem împreună această bătălie, pentru a aduce fonduri europene și pentru a scoate din Constituție statul social, care să coboare în rândurile oamenilor...

Mulțumesc, domnule senator.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion-Cristinel Rujan:**

## Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind reglementarea Programului național de accesibilizare a locuințelor – „Lift pentru viață”.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului care să permită asociațiilor de proprietari, organizate în baza Legii nr. 196/2018, să solicite primăriilor să deruleze programe de investiții pentru instalarea de lifturi în blocurile de trei sau mai multe etaje supraterane. Asemenea programe pot fi finanțate din...

Asemenea programe pot fi finanțate din resurse proprii atrase de asociațiile de proprietari, fonduri ale autorităților locale sau naționale sau din fonduri europene alocate României.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc. Domnul senator Peiu Adrian.

Domnule președinte, Stimați colegi,

PSD-ul ne obișnuiește încă o dată cu aceste proiecte populiste.

Este un proiect care nu se va realiza niciodată, pentru că îmi este greu de crezut cum un lift se poate aplica pe clădirea unui bloc și cum va intra acesta în... cum locuitorii vor intra pe scara blocului, cum vor sparge elemente de rezistență ale clădirilor și așa mai departe.

De asemenea, vă rog să... PSD-ul, era bine să-l băgați mai devreme, pentru că acest proiect ar trebui să aibă o extindere: lifturile trebuie să ajungă și până la secția de votare. Pentru că acolo vă interesează pe voi. Și până în 2028 ar fi bine să-l implementați.

Vă doresc mult succes!

Eu voi vota împotriva acestui proiect PSD. Mulțumesc.

Domnule senator Iacob, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Există în mentalul colectiv o imagine aproape clișeică a bătrâneții izolate, dar realitatea din blocurile României este mult mai dură decât orice proiecție socială. Vorbim despre mii de români, bunicii noștri, oameni cu dizabilități sau părinți,

care au devenit peste noapte și fără vreo vină prizonierii etajelor superioare.

Pentru o persoană în vârstă, distanța până la farmacie se măsoară, din păcate, în trepte, care au devenit un zid de netrecut. Pentru mulți dintre români, propria casă a devenit o cușcă de beton, o pedeapsă la domiciliu, pe fondul lipsei elementare de accesibilitate.

Dragi colegi,

Rolul nostru real nu este să ne lamentăm de la tribună prin acte de populism. Compasiunea față de rigoare, admirativă, este doar demagogie electorală. De aceea, Grupul AUR nu a stat pe gânduri să privească acest proiect ca pe o simplă intenție de salutat. Prin amendamentele pe care le-am introdus, am vrut să curățăm legea de acele capcane birocratice, care în România fac ca un proiect bun să moară înainte de a fi bătut primul cui.

Am insistat pe simplificarea procedurilor de autorizare și pe termenele clare de execuție. Nu vrem ca drumul de la dosar la montarea ascensorului să dureze un deceniu. Un punct-cheie pe care l-am întărit prin amendamente vizează parteneriatul cu autoritățile locale. Trebuie să le spunem primarilor că acest proiect reprezintă o investiție în demnitatea orașelor lor. Administrațiile locale au acum toate pârghiile pentru a accesa fonduri europene nerambursabile. Cadrul legal este aici, sursele de finanțare sunt deschise; acum este nevoie doar de voință politică, pentru a dărâma zidurile invizibile dintre etajul 4 și trotuar.

Domnule senator Humelnicu, vă rog.

## **Domnul Marius Humelnicu:**

Bună ziua, domnule președinte!

Nu interveneam, dar colegul care e de la SOS, acum e PACE – Întâi România, după care... Dintre inițiatori, să știți, dacă ne uităm, să știți că este domnul Sorin Silviu, și Petrea, care este liderul dumneavoastră de grup, să știți. Dacă nu știți, ar trebui să discutați cu dânsul ce votează ca inițiator. E foarte complicat.

Acum, vorbim de 3,8 milioane de români – nu știu dacă-s mulți sau puțini 3,8 milioane de români –, să putem să-i ajutăm prin acest proiect. Și mulțumesc și felicitări, Robert Cazanciuc, pentru această inițiativă, pe care am semnat-o și eu, bineînțeles, ca inițiator.

Este un lucru benefic. Sunt fonduri europene, pe care ar trebui să le accesăm în perioada 2021-2027, să avem, într-adevăr, un program-pilot, iar pentru următorul exercițiu financiar multianual 2028-2034 din fonduri europene să putem, într-adevăr, să consolidăm.

Iar din punct de vedere tehnic, stimate coleg, trebuie să facem o expertiză tehnică, facem un studiu de fezabilitate, facem un proiect tehnic, facem...

facem tot ceea ce ține... și, după care, implementarea, să știți.

Eu înțeleg că nu ați fost în Parlament și nu ați implementat proiecte, dar sunt unii care chiar au reușit să facă din fonduri europene și chiar dezvoltă România: și în municipii, și în județe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna senator Alexandru Violeta, vă rog.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Problema identificată de proiectul domnului senator este corectă. Este o chestiune de mobilitate la nivelul seniorilor României și nu este nimeni în această sală care să nu recunoască că așa este.

Pe de altă parte, un asemenea proiect – care ce înseamnă? investiții, bani – nu se poate face printr-un proiect legislativ, ci el se inițiază de Guvern, care știe care-s condițiile tehnice, care sunt parametrii în care se poate discuta despre montarea unui lift, de așa manieră încât să se poată susține și financiar, și sub aspect funcțional.

Dar recunosc că problema este una corectă. Sper să fie abordată corect pentru toți cetățenii. Și pentru seniorii care stau la etajul 1 într-o vilă și care vor trebui să contribuie la costurile unui program pentru ceilalți care locuiesc la bloc. Legile se fac, în general, ca să fie corect pentru cât mai multe persoane. Dacă se poate, pentru toată lumea. Înțeleg că se adresează mediului urban. Și, încă o dată subliniez, problema este corectă, însă, din punct de vedere tehnic și din punctul de vedere al posibilității unui parlamentar să inițieze un asemenea proiect, dați-mi voie să am rezervele mele. Și o spun cu toată aprecierea și cu un pronunțat simț tehnic, pe care l-am dezvoltat ca urmare a experienței mele.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Vela Gheorghe.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Și Partidul Oamenilor Tineri – POT susține acest proiect de lege, pentru că el vorbește despre demnitate și acces real la viață.

Astăzi în România, există persoane care nu pot ieși efectiv din propriile locuințe. Nu din lipsă de voință, ci din lipsă de infrastructură. Și acest lucru este inacceptabil într-un stat care respectă drepturile fundamentale.

Proiectul creează un mecanism clar: permite montarea de lifturi și soluții de acces în clădiri rezidențiale, oferă sprijin celor care au nevoie. Nu vorbim despre un beneficiu opțional, vorbim despre o obligație a statului. Accesul la locuință și la mobilitate nu trebuie să fie un privilegiu.

Importanța proiectului este ridicată, impactul este direct asupra calității vieții pentru mii de oameni și, din aceste motive, partidul POT susține adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 5 a fost retrimis la comisie.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției (L50/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Inițiatorul, vă rog.

## **Domnul Alin-Bogdan Stoica** _– deputat_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

## Stimați colegi,

Acest proiect își propune să aducă echitate în interiorul magistraturii.

De ce? Pentru că sunt magistrați care sunt plătiți diferit, deși fac același lucru.

Diurna de 2% pe zi nu face altceva decât să distorsioneze politicile salariale din interiorul profesiei, pentru că același job este făcut de un magistrat care este plătit cu indemnizația din lege și un alt magistrat este plătit cu 40%, până la 40% în plus față de colegul lui. Lucrul acesta nu este benefic pentru justiție în general, pentru că induce această inechitate în corpul judecătorilor, și, de asemenea, nu este benefic pentru că distorsionează procesul decizional.

Acest beneficiu, care este foarte mare, nu face altceva decât să distorsioneze acceptarea sau neacceptarea unei delegări pe posturile de conducere. Am ajuns, în anul 2025, să avem zero posturi de conducere în urma concursurilor, ocupate în urma concursurilor, și peste 1.000 de posturi ocupate prin delegare/detașare, ceea ce nu este absolut deloc normal pentru sănătatea justiției.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției

În ședința din 30 martie 2026, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au reexaminat propunerea legislativă, amendamentele, punctele de vedere și avizele primite.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumesc.

Doamna senator Spătaru Elena, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu, nu. Semne bune cu privire la acest proiect când te împiedici, pentru că înseamnă că chiar contează. Aducem doar echitate, deci nimeni nu lovește pe nimeni.

Să nu uităm că sunt magistrați care trimit solicitări cu privire la acest sistem de diurne, care le e favorabil celor aproximativ 1.000 de magistrați plimbați pe posturi de conducere și atât. Restul, care duc greul și care muncesc și care au același grad profesional, au aceeași pregătire, deci aceeași experiență, rămân cu salariul de bază.

Deci tot ce facem cu acest proiect, stimați colegi, este să venim la diurna de 23 de lei pe zi, de care beneficiază și ceilalți angajați din sistemul public. Rămâne, bineînțeles, dreptul de cazare, de transport; nimeni nu umblă la acest lucru. Dar cred că este firesc, după un număr de 20 de ani, de când Ordonanța nr. 22 e în vigoare, să ajungem și la acest sistem de echitate, foarte potrivit pentru miile de magistrați care își desfășoară cu onestitate, la locul de muncă, atribuțiile pe care le au.

Mulțumesc.

Domnule senator Niculescu-Țâgârlaș, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Această inițiativă, din punctul meu de vedere, este un atac direct la justiție, la o putere a statului în România. Este un atac pentru că nu are o justificare și nu are o argumentație în spate, ci, în România zilelor noastre, un atac la nivelul unui

magistrat îți aduce puncte și voturi și atunci uităm exact rațiunea democrației și a principiilor de drept.

Un argument important împotriva acestei inițiative și a modului în care a fost votată este faptul că nu are avizul CSM și această inițiativă vizează modul de organizare a justiției, iar avizul CSM este obligatoriu.

De ce spun că nu are avizul CSM, iar sancțiunea va fi ca fiind... declarată neconstituțională? Pentru că, inițial, varianta prevedea o anumită formă și a fost modificată prin încălcarea regulamentului, prin amendamente care nu au fost avizate. Acest lucru a fost confirmat de o mare parte a comisiei, a membrilor Comisiei juridice, dar majoritatea a decis să respingă solicitarea temeinică și legală de a solicita un aviz CSM-ului. Deci acesta este motivul tehnic.

Al doilea motiv – lipsa unei coerențe. De ce inițiativa viza 20 km în varianta inițială, iar ulterior s-a ajuns la 5 km? De ce nu 6, de ce nu 4, de ce nu 3? Astea nu sunt argumente de natură juridică, sunt argumente doar pentru a lovi și a pune presiune asupra magistraților, pentru a obține voturi și pentru a încuraja o lipsă de forță a justiției în România.

Motiv pentru care voi vota împotriva raportului de admitere și împotriva acestei inițiative.

Doamna senator Cerva, vă rog.

Pe scurt, motivul tehnic nu este motiv tehnic, pentru că, dacă amânam astăzi și trimiteam la CSM, trecea tacit acest proiect, ceea ce nu era OK pentru Senat.

Doi. Domnule... nu o să mai spun numele. Stimați domni din coaliție, atacul la justiție l-ați făcut dumneavoastră, atunci când ați transferat banii la buget, din salariile magistraților, la primării. Nu în fonduri sociale, ci la primării. Ăsta a fost atacul la justiție. Acolo ați slăbit puterea justiției, când ați luat banii. Și ați slăbit și puterea din buget, pentru că va urma să le plătim magistraților nu salariile duble, cred că triple. O să ajungă magistrații să prefere să țină banii la Guvern, pentru că e mai bună dobânda decât cea de la bancă. Deci, cu acest buget, n-ați făcut decât să măriți datoria către acești magistrați și ați atacat magistrații.

Acum, proiectul cu aceste diurne; nu mă pronunț pe el. Poate este un act de dreptate, poate este un act de nedreptate. În Comisia juridică am votat, urmează ca fiecare coleg să voteze așa cum consideră. Dar, încă o dată, atacul la justiție l-a dat coaliția, prin Legea bugetului.

Domnule senator Iacob, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încă un moment în care ne arată politica că această coaliție nu funcționează: propuneri venite de la USR – nevotate de PNL; propuneri de la PNL – nevotate de USR. Și-atunci, cetățeanul este realmente bulversat de situația în care se află, crezând că au o guvernare stabilă. Iată încă un proiect la care nici nu știm cum să votăm: dacă e mai bine ce spune USR sau dacă e mai bine ce spune PNL.

Însă n-am auzit colegul de la PNL să spună că întregul grup va vota într-un sens sau altul și tare suntem curioși să vedem votul efectiv care va fi afișat pe această tabelă. Vă mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT, mă împotrivesc acestui proiect legislativ, împreună cu partidul din care fac parte. Așa cum a spus și domnul Țâgârlaș, este un atac la o putere a statului, care este puterea judecătorească.

Să ne aducem aminte că acum câțiva ani, începând cu 2023, magistrații au început să protesteze față de anumite măsuri iresponsabile ale Guvernului. Au blocat, aproape au paralizat sistemul judiciar, prin faptul că au tot amânat cauzele. Din două-trei termene, se acoperea un an. Și ulterior au continuat aceeași strategie, chiar și în anii următori și în 2025, anul trecut, și acum. Oare ce vrem să facem? Să îi deranjăm din nou, să-i supărăm din nou?

Să nu confundăm lucrurile. Magistratul e magistrat, funcționarul public e funcționar public; nu sunt pe picior de egalitate, iar responsabilitatea în fața oamenilor și în fața legii e cu totul alta. Deci niciodată nu putem să coborâm magistratul la nivelul unui funcționar public. Drepturile lui și salariul lui sunt una, iar ale funcționarului public sunt alta. Pentru asta...

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L21/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Vă rog, doamna senator.

În România, dacă ești vulnerabil, plătești de două ori: o dată pentru că ai nevoie de ajutor și încă o dată pentru că statul îți impozitează ajutorul. Am primit multe mesaje de la oameni care lucrează în servicii sociale, oameni care încearcă, zi de zi, să țină în viață centre pentru persoane vulnerabile și care ne-au spus același lucru: că, pe lângă toate dificultățile, au ajuns să fie taxați exact pe banii acestor oameni, bani plătiți de vârstnici, de persoane cu dizabilități, de familii care abia se descurcă. Nu vorbim despre profit și nu vorbim despre afaceri, ci despre contribuții pentru îngrijire, hrană și tratament.

Și totuși aceste sume au ajuns să fie impozitate. Nu pentru că a existat o decizie clară în acest sens, ci pentru că există o ruptură între Legea asistenței sociale și Codul fiscal,

o ruptură care în practică s-a transformat în decizii de impunere și presiune pe ONG-uri care deja funcționează la limită. Pentru ei este această lege și, de fapt, pentru oamenii de care au grijă.

Inițiativa nu face ceva chiar spectaculos, însă intervine la esență, clarifică faptul că aceste contribuții nu sunt venituri impozabile și că ele trebuie să rămână acolo unde sunt deja prea puține: în serviciile sociale, în mese mai bune, în personal, în terapii și în condiții decente.

Pentru mine, aceasta nu este doar o corelație fiscală, ci o alegere despre ce taxăm și ce protejăm. Și cred că este momentul să spunem clar că nu taxăm vulnerabilitatea. Vă invit să susținem împreună acest proiect. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Este vorba de raportul suplimentar al Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului suplimentar asupra acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul includerii în categoria veniturilor neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, în cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, și a contribuțiilor bănești... a contribuțiilor bănești achitate de beneficiarii serviciilor sociale furnizate de către asociații, fundații și federații acreditate ca furnizori de servicii sociale.

În data de 25.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele și amendamentele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă sunt supuse spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Astăzi, multe dintre problemele contribuabililor nu vin atât din lipsa legii, cât din lipsa de claritate a acesteia, din interpretările diferite, care creează blocaje, litigii și costuri suplimentare. Acest proiect încearcă să intervină acolo unde este nevoie. Încearcă să clarifice reguli, încearcă să uniformizeze aplicarea lor, încearcă să creeze un cadru fiscal stabil – pentru economie, predictibilitatea fiscală este esențială –, dar totuși nu reușește. Măsura... nu reușește în mod suficient. Măsura care este propusă prin acest proiect de lege, măsura fundamentală, afectează favorabil veniturile ONG-urilor cu activitate socială, în sensul că nu ar mai fi impozitate pentru contribuțiile bănești din partea beneficiarilor.

În principiu, este o idee bună, dar dacă ar utiliza aceste ONG-uri banii doar și strict în sprijinul beneficiarilor reali. Or, nu avem clarificată problema aceasta, că nu există opțiunea să...

## Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare (L33/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Îi dau cuvântul comisiei.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru sănătate au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru sănătate și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate cu L33 în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra proiectului de lege.

Potrivit expunerii de motive, intervenția legislativă vizează să stabilească în mod expres interdicția consumului de tutun, respectiv sub vârsta de 18 ani.

La dezbaterea asupra propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, domnul deputat Ștefan Tanasă, inițiator, și doamna Stela Firu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, precum și reprezentanți ai industriei tutunului din România.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ propunerea. Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru tineret și sport au avizat negativ propunerea legislativă.

În ședințele separate din zilele de 17 și 24 martie 2026, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avize și puncte de vedere, au formulat amendamentele și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Amendamentele admise și respinse se regăsesc în anexa nr. 1, respectiv anexa nr. 2 și sunt parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru sănătate și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Streinu Cercel, vă rog, la dezbateri.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În esență, s-a luat în discuție modul în care putem să ajungem la o interdicție a fumatului la cei sub 18 ani, lucru care este, într-adevăr, foarte dificil de realizat.

S-a luat în discuție, de asemenea, să nu poată fi folosite țigarete electronice, dispozitive de încălzire a tutunului, produsele inhalabile fără ardere, pliculețe de nicotină pentru uz oral et cetera.

Mai mult decât atât, s-a încercat și modificarea definiției tutunului, lucru care nu s-a realizat în totalitate, pentru că am constatat că încă, în România, sunt destui fumători care țin la dreptul lor de a fuma. Dar aici era vorba de minori, nu era vorba de adulți.

În acest context, am ajuns la o serie de – știu și eu? – compromisuri. Este un prim pas în vederea interdicției lui. Dar aș vrea să vă spun un singur lucru: incidența cancerului pulmonar a crescut foarte mult de când au apărut aceste instrumente de vapat, fumat tutun încălzit, neîncălzit et cetera, lucru care reprezintă un pericol foarte mare – mai ales pentru tânăra generație.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Vlahu Nicolae, vă rog.

## **Domnul Nicolae Vlahu:**

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Nu dorim să minimalizăm problema sănătății publice și nici nu susținem în vreun fel consumul produselor din tutun, în mod evident, și cu atât mai mult de către minori, dar nu putem fi de acord cu transformarea Parlamentului într-o instituție a interdicțiilor, fiindcă noi suntem adepții libertății.

Forma inițială a proiectului era una catastrofală, fiindcă redefinea foarte larg noțiunea de „spațiu public deschis”, incluzând drumuri publice, trotuare, alei pietonale, parcuri, piețe, gări, autogări, aeroporturi, dar și unități economice private, unde să nu se mai fumeze, vapeze sau să se consume narghilea ori tutun încălzit. Iar aici regăsim adevărata miză a acestui proiect: extinderea permanentă a controlului și a interdicției inclusiv în zone care țin de activitatea economică privată.

Dacă discutam strict despre minori și instituțiile publice sau despre anumite spații dedicate copiilor, puteam avea o dezbatere diferită. Dar când ajungem să împovărăm și mai mult agenții economici, operatorii privați, atunci trebuie să spunem foarte clar că această abordare este una greșită. Antreprenorii sunt cei care investesc, suportă costuri, creează locuri de muncă și, cel mai important, trebuie să-și facă singuri planul de afaceri. Mediul privat nu trebuie tratat ca un segment asupra căruia statul vine doar cu interdicții. Statul nu poate sufoca antreprenorii prin reglementări excesive de fiecare dată când vrea să bifeze o temă corectă politic. Antreprenorilor le sunt suficiente taxele puse în sarcina lor. Fiindcă știm foarte bine că statul a ajuns să fie asociat majoritar chiar în companiile private, prin taxele impuse. Și sunt acționari doar când vine vorba despre încasat bani.

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Nicolae Vlahu:**

Ceea ce se propune prin acest proiect este încă un pas în direcția suprareglementării ineficiente.

Mai mult, chiar comisiile Senatului au eliminat părți importante din filozofia inițială a proiectului prin amendamentele admise, iar noi mai discutăm doar despre o interdicție care nu mai are prevăzută o sancțiune în lege. Iar această chestiune contravine principiului _nulla poena sine lege_ , atunci când legiuitorul...

Mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT, susțin acest proiect de lege și voi vota pentru adoptarea lui, pentru următoarele considerente.

Consumul de tutun este o problemă care nu este doar individuală, ci este o problemă de sănătate publică, cu efecte directe asupra întregii societăți. Costurile sunt suportate de sistemul medical și, implicit, de fiecare dintre noi.

Acest proiect vine cu reguli mai clare și mai ferme, protejează în special tinerii, limitează accesul și expunerea la produse din tutun, întărește aplicarea legii. Nu discutăm despre restrângerea unor drepturi, ci despre protejarea vieții și a sănătății publice. Statul are această obligație.

Importanța proiectului este cu adevărat majoră. Impactul este direct asupra sănătății populației și asupra viitoarelor generații de tineri.

Din aceste motive, susținem adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul răspunderii extinse a producătorului pentru ambalaje (L26/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Îi dau cuvântul...

Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au elaborat un raport comun; invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu.

Dezbaterile au avut loc în ședințe separate, în prezența majorității senatorilor. În cursul acestor ședințe, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, amendamentele depuse, avize și puncte de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Ovidiu Puiu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Această inițiativă legislativă, deși pretinde că aduce aliniere la cadrul Uniunii Europene, depășește în mod nejustificat și neargumentat cerințele impuse de dreptul Uniunii Europene.

Inițiativa propune obligații suplimentare, sub pretextul alinierii la un viitor regulament al Uniunii Europene, al cărui cadru de aplicare nu este finalizat și care, cel mai probabil, va fi aplicat după 2030.

Fără studii de impact și fără o viziune clară, L26/2026 inventează cote, inventează reguli și condiționări noi, care nu doar că aduc poveri pentru mediul de afaceri, ci pot veni în contradicție cu ceea ce se va decide la nivel european. Mai mult, propune o suprataxare și o supratranspunere, aducând riscuri multiple de blocaje de piață, creșteri de costuri, majorări de preț, o denaturare a concurenței – într-un cuvânt, risc de haos.

Nu credem că este cazul să intervenim asupra cadrului de reglementare existent doar de dragul de a o face, forțând regulile înaintea Uniunii Europene și amplificând fragmentarea cadrului normativ. Este, dacă vreți, o încercare de a fi mai catolici decât papa, fără să avem niciun studiu de impact sau o înțelegere obiectivă a pierderilor sau câștigurilor potențiale.

Românii așteaptă de la noi coerență legislativă, reguli clare, predictibilitate și, tocmai din aceste motive, cred că L26/2026 trebuie să fie respinsă de noi toți astăzi.

PSD va vota împotrivă.

Domnul senator Silegeanu Cătălin.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Toată lumea vorbește despre reciclare, economie circulară și responsabilitate. Direcția este bună, numai că proiectul aruncă o povară nouă în spinarea operatorilor economici, peste costuri deja ridicate și peste o piață care funcționează cu destule hopuri și improvizații. Când pui cote noi peste sticlă și metal, contribuții de 4 lei pe kilogram și reguli strânse pentru accesul la material reciclat, nu întărești reciclarea, ci împingi o parte din nota de plată spre economie și, mai devreme sau mai târziu, spre omul care cumpără produsul de la raft.

Mai grav, proiectul sare înaintea realității. România nu are nici infrastructura, nici capacitatea de procesare, nici stabilitatea de piață care să susțină un asemenea nivel de obligații, iar fundamentarea economică a noilor contribuții rămâne slabă.

Peste toate, textul trece și dincolo de cerințele europene, fără studiu de impact și fără o evaluare serioasă a efectelor, motiv pentru care noi, de la AUR, vom vota pentru raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Declar încheiate dezbaterile...

## Domnule Vela, nu ați apăsat.

Domnule Vela, uitați-vă pe consolă!

Dar facem o excepție pentru dumneavoastră în seara asta – și ultima.

Domnule Vela, data viitoare să apăsați pe consolă.

Este pentru a doua săptămână când îmi faceți concesii, domnule președinte, și vă mulțumesc frumos.

Deci, domnul Vela, ca să fie scurt, doar atâta vrea să vă spună: am avut o lege bună, acum vreo două săptămâni, 3 săptămâni, prin Senat, a domnului Vela, L65, a economiei circulare. PNL-ul s-a opus, erau soluții complete, și nu soluții limitate, cum sunt prin acest proiect de lege.

În opinia mea, trebuie să găsim exact ceea ce au alte state, cum sunt și cele asiatice și cele europene. Am avut un asemenea proiect de lege, nu că țin că a fost al meu, dar era destul de bun. Domnul Abrudean a spus că sunt un vizionar.

Ce să spun?

Nu pot să fiu de acord cu acest proiect de lege. Susțin și eu proiectul de respingere și voi vota împotrivă. Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trai decent în România (L132/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Vă rog, doamna senator.

Liniște, vă rog!

## **Doamna Victoria Stoiciu:**

## Stimați colegi, bună ziua!

Cine muncește în România cu normă întreagă nu are voie să trăiască în sărăcie. Este un principiu moral elementar, pe care acest proiect de lege își propune să-l transforme în normă juridică.

Sute de mii de români muncesc din greu pe salariul minim – care le asigură doar supraviețuirea, nicidecum un trai decent. Uniunea Europeană ne-a arătat drumul. Directiva privind salariile minime adecvate prevede că salariul minim trebuie să asigure un trai decent, dar Codul muncii nu prevede ca salariul minim să se raporteze la un reper concret al costului vieții, și anume coșul minim pentru un trai decent.

Scepticii vor spune că „economia nu suportă”, că „bugetul nu permite”. Dar răspunsul este foarte simplu: acest proiect nu are un impact bugetar – și o confirmă opinia Consiliului Fiscal. De asemenea, mulți vor spune că nu putem majora salariul peste noapte. Dar nu asta prevede proiectul de lege. Iar cifrele oficiale spun altceva, spun despre „economia care nu suportă” următorul lucru: cifra de afaceri a companiilor din România s-a triplat între 2008 și 2024, iar profitabilitatea a crescut de peste patru ori. Cred că este timpul ca și muncitorii, cei care lucrează, să beneficieze de pe urma acestui lucru.

Cei care se tem cu adevărat de această lege sunt cei care și-au construit planuri de afaceri pe forță de muncă ieftină. Dar un model de business care nu poate supraviețui fără exploatare nu este un model sustenabil. Este o povară pe care o plătesc în fiecare lună sute de mii de angajați care nu au un trai decent și nu li se respectă dreptul la o viață demnă. Cred că și noi toți, ca societate și ca țară, avem de câștigat de pe urma unei munci plătite decent. Este de mult timpul ca România să renunțe la modelul de dezvoltare bazat pe forță de muncă ieftină. E un avantaj competitiv care și-a atins limitele. Acest model nu face decât să perpetueze hemoragia de resurse umane către statele din vestul Europei și să submineze dezvoltarea țării noastre pe termen lung. Nu putem construi o economie competitivă pe spatele celor care abia supraviețuiesc de la o zi la alta. Nu putem fi o țară europeană cu prețuri europene, dar cu salarii asiatice. Aceasta este o rețetă pentru subdezvoltare.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 24 martie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au examinat textul proiectului de act normativ, avizele transmise, precum și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea de voturi, întocmirea unui raport de admitere, în vederea asigurării unui nivel de trai decent și consolidarea legislației naționale cu principiile europene legate de remunerarea echitabilă.

Amendamentele depuse au fost adoptate cu majoritate de voturi și se regăsesc în anexă la prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Doamna senator Alexandru Violeta, vă rog.

## Stimați colegi,

Câtă vreme activez în acest Parlament voi continua să-mi susțin cu toată convingerea lucrurile în care cred.

Există criterii în lege pentru creșterea salariului minim. Se introduce un nou criteriu, care presupune că toți mâncăm la fel. Mă scuzați, eu sunt un om de dreapta, am o cu totul altă viziune. Știu că suntem diferiți, știu că n-am cum să pretind

că oricare dintre dumneavoastră mâncați mălai, făină, carne, pui... poate mâncați diferit, poate mâncați tot ce-i acolo sau poate în plus și așa mai departe. Nu vreau să văd că o luăm pe panta în care facem și cartelă cu rație cât să mâncăm fiecare ca să nu crească prea mult costul pentru salariul minim.

În al doilea rând, vă imaginați unde se poate ajunge? Ca, în momentul în care crește un produs sau altul, cineva din economie... că suntem de acord: sistemul public este totuși susținut de oamenii din economia privată, ăsta este adevărul. Că muncesc și cei de la stat, e adevărat, dar originea banilor cu care se alimentează bugetul de stat vine din... originea are legătură cu munca în mediul privat. Vă imaginați unde se poate ajunge, dacă va crește – căci structura creșterii e diferită, are legătură cu multipli factori – prețul la ouă, la carne în diverse momente? Ce va însemna? Că trebuie să o luăm de la capăt, să crească salariul imediat ce aceste elemente se actualizează. Dau înapoi? Trebuie să ducem discuția – nu-i așa? – în partea cealaltă, din moment ce au scăzut prețurile.

Deci eu vă invit să avem o gândire serioasă și aplicată. Sunt pentru creșterea salariului minim pe formula actuală, cu îmbunătățire, predictibil și așa mai departe.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Doamna senator Stoiciu Victoria, vă rog.

## **Din sală:**

Domnul Vela încheie.

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Frumusețea are prioritate!

## **Doamna Victoria Stoiciu:**

## Stimați colegi,

Este o ipocrizie să spunem, să afirmăm că ne pasă de bunăstarea românilor și vrem să-i scoatem din salariul minim, și, cu toate astea, ne opunem acestei legi – aș vrea să fie foarte, foarte clar acest lucru, da?

Nu ține de dorința angajatului dacă continuă pe acel salariu minim sau nu. Ține de voința angajatorului. Iar faptul că angajatorii aleg să păstreze oamenii pe salariul minim pe economie – și cifrele ne arată o persistență foarte mare a acestui segment – nu este o problemă a angajatului.

Această lege vine să... Nu modifică... În primul rând, aș vrea să ne lămurim încă o dată foarte clar: nu se modifică formula de calcul, dar se instituie un etalon de aur la care ne vom putea raporta pe viitor – da? –, atunci când se va stabili salariul minim, să știm către ce țintim. Și nu e nimic utopic. Avem un studiu al Consiliului Economic și Social, care este un organism tripartit, care ne arată că, dacă menținem o anumită rată de creștere a salariului minim, până în 2032 putem să ajungem ca valoarea salariului minim să fie egală cu cea a coșului.

În ultimul rând, este o dezinformare crasă să afirmați că acest coș vine și ne spune cât să mâncăm.

Stimată doamnă,

Este un coș făcut de cercetători, inclusiv de la Academia Română – da? –, de la companii de consultanță, care este bazat pe interviuri, pe discuții, pe focus-grupuri cu nutriționiști și care stabilește un coș normativ și orientativ. Nu vă obligă să mâncați mai mult sau mai puțin salam. Puteți să vă cumpărați haine, dacă doriți, și să mâncați și mai puțin. Deci este o dezinformare.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Doamna Barcari Dorina, vă rog.

Domnul Pălărie, pe procedură.

Dar, vă rog, pe procedură să fie.

Da, o să am o intervenție pe procedură.

Dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, e normal să conduceți ședința și să interveniți când se fac derapaje.

Stimați colegi,

## Stimate colege,

E normal să avem opinii diferite, opinii politice, dar nu e normal să alunecăm atât de repede la acuzații de ipocrizie sau la atacuri la persoană atunci când opiniile noastre nu coincid.

Și aș mai adăuga ceva, stimate coleg.

Aspectul fizic al unei persoane poate generează prioritate în capul și în fanteziile dumneavoastră, dar, atunci când vine vorba de o țară civilizată, aspectul fizic nu poate fi un detaliu de discriminare nici măcar în ordinea celor care vorbesc.

Deci, stimate domnule președinte, vă rog, faceți apel la respectarea unor principii de bună-cuviință atunci când oamenii iau cuvântul aici.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Barcari, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau să aduc în discuție niște probleme.

În primul rând, s-a pus problema... ați pus problema posibilității plății pensiilor. Aici sunt două aspecte foarte grave.

Unu, sistemul foarte sigur de pensii a fost eliminat printr-o experimentare de cea mai proastă factură a unui guvern anterior, în aprilie ’90, printr-un ordin președințial abuziv, nr. 50, și am trecut la un sistem care e deficitar. Asta face... Se pune problema așa: când salariaților li s-au reținut banii pentru pensie, n-au fost întrebați dacă mai au sau nu bani de trăit; li s-au reținut și gata. În secunda asta, pensiile nu e cazul să mai fie discutat dacă pot sau nu să fie plătite. Ele trebuie să fie plătite și punct!

Punctul doi, în ceea ce privește salariile, atâta timp cât există noțiunea de coș minim de trai, el trebuie să reprezinte un nivel de la care să se plece în plata muncii. Nu este normal ca un român să muncească în țara lui o lună de zile și să fie muritor de foame. Să nu faceți confuzie între liberalism și sclavagism, pentru că liberalismul nu exclude plata corectă a muncii. Munca trebuie plătită corect și un angajator care nu poate plăti munca corect înseamnă că nu-și conduce afacerea cum trebuie. Să și-o conducă și să-și poată plăti salariații! Este foarte important.

Problema se pune că acest coș minim nu trebuie să reprezinte salariul minim brut. Trebuie să reprezinte salariul net brut și mai mult decât atât. De altfel, în Codul muncii, Legea nr. 53, se menționează că salariul trebuie să crească o dată la 2 ani. Și foarte mulți angajatori, în mod, să spun, sfidător, măresc salariile, dacă sunt obligați să o facă, cu câțiva leuți, ca să fie că au respectat legea. Și n-o respectă.

Domnule senator Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Partidul Oamenilor Tineri – POT susține acest proiect de lege și va vota pentru adoptarea lui, pentru următoarele considerente:

Aduce o bază reală în politicile reale din România. Nu putem discuta despre salarii fără să raportăm aceste venituri la costul real al vieții. Coșul minim de consum nu este o teorie; este o realitate zilnică a fiecărui cetățean. Acest proiect introduce criterii clare, creează un instrument obiectiv pentru stabilirea politicilor publice, aduce transparență și predictibilitate pentru angajați și înseamnă protecție și echitate pentru celelalte categorii de cetățeni români.

Ar fi de dorit ca la stabilirea și actualizarea salariului minim brut garantat pe țară să existe aceste criterii precum valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent și puterea de cumpărare a salariului minim și, atunci, am face mai multă ordine în creșterea veniturilor, dar și în stabilirea cu prioritate a bugetelor pe anii viitori.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2026 ca Anul clerului militar (L177/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 24 martie 2026, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnule senator Chelaru Mircia, vă rog.

Facem și concesii câteodată.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Nu iau cuvântul pentru palmares de prezență. Vreau doar să atrag atenția asupra acestei legi, care pare derizorie, dar pentru alții merita a fi respinsă. Am văzut niște opinii ale unor instituții care se detașează total de _clue_ -ul, de esența societății românești. E drept, sunt 30 de ani de când s-a reînființat serviciul militar religios în Armata Română. De fapt, nu numai în Armata Română, în toate instituțiile militare. Și...

Cu rugămintea... cu rugămintea, puțină atenție, vă rog! Sunt obosit și mă disturbați în sensul acesta.

Deci, din acest punct de vedere, în situația în care societatea este din ce în ce mai secularizată – poate e un termen prea dur –, mai depărtată de trăirea spirituală...

, a aduce în discuție și a promova această lege înseamnă o recunoaștere a trăiniciei spirituale a neamului nostru, în mod deosebit față de cei care...

sunt la căpătâiul militarului în condiții de combatanță, în momentul în care pleacă din această lume, prin jertfa vieții sale.

Am să vă dau doar un singur exemplu din istorie.

La un contraatac la Cotul Donului, un preot slujea înmormântarea.

Domnii de la PSD, poate reușiți să ascultați și dumneavoastră!

Acel individ, numit preot militar, slujea la căpătâiul celor îngropați și i s-a strigat: „Pleacă, părinte, de acolo, pentru că vine contraatacul tancurilor rusești.” Și a spus: „Nu. Îmi termin slujba de mântuire a celora pe care eu i-am păstorit.” Și a rămas în genunchi, rugându-se, până când tancul a trecut peste el.

E un model de a-ți asuma jertfa și trăirea întru Cristos și, în această săptămână premergătoare Învierii, această lege este binevenită, întru amintirea celora care au știut să moară pentru neam și pentru glia sa.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnule senator Catana Claudiu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi ne aflăm în fața unei inițiative legislative care, dincolo de caracterul său simbolic, are o profundă încărcătură morală și identitară: declararea anului 2027 drept Anul clerului militar. Această propunere nu este doar un gest de recunoaștere formală, ci o datorie de onoare față de cei care de-a lungul timpului au fost alături de militarii români nu doar în momentele de liniște, ci mai ales în cele de cumpănă.

Clerul militar a reprezentat și continuă să reprezinte un sprijin spiritual important pentru soldații noștri, fie că vorbim despre misiuni în teatrele de operații externe, fie despre activitatea lor din țară. Într-o lume marcată de incertitudini, conflicte și provocări tot mai complexe, dimensiunea umană și spirituală a Armatei devine din ce în ce mai importantă. Militarii nu sunt doar profesioniști ai apărării, ci oameni care poartă în suflet responsabilități uriașe, iar în acest context rolul clerului militar este acela de a oferi echilibru, speranță și sens.

Prin această inițiativă nu alocăm resurse semnificative, nu creăm structuri noi și nu generăm presiuni bugetare. În schimb, oferim recunoaștere, respect și vizibilitate unei componente fundamentale a instituției militare. Este un gest de normalitate, dar și de recunoștință. Mai mult decât atât, declararea anului 2026 ca Anul clerului militar creează oportunitatea organizării unor evenimente, dezbateri și activități care pot aduce mai aproape de societate rolul și importanța acestei misiuni. Este o ocazie de a întări legătura dintre Armată, Biserică și cetățeni, într-un spirit de unitate și valori comune.

Stimați colegi,

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnul senator Vela Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

În Al Doilea Război Mondial, Biserica Ortodoxă Română și Armata Română au avut un episcop militar – Partenie Ciopron. În Al Doilea Război Mondial, Biserica Ortodoxă Română și Armata Română au avut preoți militari care, ajungând în Rusia, au redeschis bisericile care au fost închise de către bolșevici și au botezat în râurile din Rusia zeci de mii de oameni, au reîncreștinat o parte din populația URSS-ului.

Trebuie să onorăm clerul militar, pentru că este un pilon de rezistență și un simbol al demnității neamului nostru românesc. Avem ocazia ca acest an să fie o sărbătorire a acestui cler, care întotdeauna a pus umărul la binele poporului român și la prestigiul poporului român peste hotare.

Deci, cu toată inima, și ca creștin ortodox, și ca cetățean, și ca avocat, și ca senator, susțin acest proiect de lege și cred că clerul militar din România trebuie să fie onorat. Este sărbătorit în 26 octombrie, de ziua Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir, în fiecare an, dar trebuie să-i...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Doamna senator Orban, pe procedură.

Deschideți microfonul, vă rog, în sală!

## Domnule Vela...

Vă rog frumos să-i transmiteți domnului Vela, colegial, să nu mai urle la noi.

Vă rog frumos, înțelegeți lucrul acesta.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumim.

Declar epuizate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Continuăm cu exprimarea votului asupra inițiativelor legislative dezbătute în ședința plenului de astăzi.

La punctul 1 avem L137/2026.

A funcționat foarte bine.

La punctul 1 avem L137/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule senator Stoica, vă rog, exprimarea votului.

## Dragi colegi,

Bineînțeles, la fel cum v-am obișnuit, de fiecare dată când este un proiect de lege benefic, noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, am votat „pentru”.

Însă acum o să mă adresez dumneavoastră, pentru că astăzi am numărat cel puțin trei sau patru abateri de la conduită și de la regulament, făcute chiar de președintele de ședință Coteț...

Am înțeles.

...care, ce să vezi...

Stimate coleg...

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

...a spus că face conce...

Stimate coleg... stimate coleg... stimate coleg, ați explicat votul, vă rog să rămâneți la ordinea de zi și conform regulamentului.

În momentul ăsta, și dumneavoastră încălcați regulamentul.

Vă rog frumos. Vă rog frumos să mergeți în sală.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Conform Regula...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Trecem la punctul 2 al ordinii de zi – L135/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule senator Stoica, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

## Mulțumesc.

## Dragi colegi,

Bineînțeles că la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 126 din anul de grație 2018 privind piețele de instrumente financiare, L135/02.03.2026, o lege ordinară, care a venit cu raport de admitere, noi, cei din Grupul Alianța pentru Unirea Românilor, ne-am abținut.

Motivele au fost explicate de către colegii mei specialiști în domeniu. Ele sunt mai multe, le-ați putut auzi în intervenția lor...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Conform regulamentului, aveți la dispoziție un minut.

Ați votat regulamentul mai devreme, n-ați fost atent.

Da, atâta este.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

A fost un minut.

Vă mulțumesc.

Punctul 3 al ordinii de zi – L138/2026.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul, cu amendamente admise.

Ați apăsat greșit, stimate coleg.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală...

Liniște, vă rog!

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene – procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic – procedură de urgență;

4. Lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654179]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/29.IV.2026 conține 32 de pagini.**

Prețul: 208 lei