Stenogramă plen

Invit colegii în salã pentru a începe lucrãrile în plen. Bunã dimineaþa!

cred cã este o problemã de acuzare a cuiva sau de punere sub semnul întrebãrii a vreunei persoane. Eu cred cã este bine sã se facã acest lucru pentru imaginea ºi pentru viaþa politicã româneascã ce va urma.

Vã mulþumesc.

Vã rog foarte mult sã faceþi acest lucru, pentru cã acest proiect treneazã prin sertarele comisiilor de specialitate.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Deschid lucrãrile în plen ale ºedinþei Senatului României, de astãzi, 7 septembrie 2000.

Conducerea de ºedinþã este formatã din subsemnatul, ca preºedinte, asistat de domnii secretari... greºit trecut aici Sorin Adrian Vornicu, este vorba de domnul senator Ioan Ardelean ºi de domnul senator Mircea Ioan Popa.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au anunþat prezenþa pânã acum 109 colegi, 3 sunt în Guvern, 2 în delegaþie ºi 2 în comisii speciale.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 colegi senatori.

Pentru astãzi avem o ordine de zi destul de ambiþioasã. Aþi luat cunoºtinþã despre legile care vor fi supuse dezbaterii noastre. Dacã existã observaþii asupra ordinii de zi...?

Nefiind observaþii, supun ordinea de zi votului dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Ordinea de zi a fost adoptatã cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Pentru sãptãmâna viitoare programul este cel obiºnuit:

Luni Ñ activitate în plenul Senatului de la ora 15,00 la ora 19,00;

Marþi Ñ zi plinã de dezbateri legislative;

Miercuri Ñ activitate în cadrul comisiilor permanente;

Joi Ñ plen de la ora 9,00 la ora 13,00.

De asemenea, am þinut cont de observaþiile domnilor colegi senatori ºi am cãutat ca ordinea de zi pentru sãptãmâna viitoare, proiectele legislative, sã conþinã acele proiecte care au fost solicitate de cãtre Executiv pentru a fi dezbãtute în procedurã de urgenþã ºi, de asemenea, propunerile fãcute de Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România, care au fost analizate ieri în ºedinþa Biroului permanent ºi am ajuns cu toþii la concluzia cã acele proiecte care au rapoarte întocmite de cãtre comisiile de specialitate Ñ atât la rugãmintea Executivului, cât ºi la propunerile Grupului parlamentar P.D.S.R. Ñ sã fie incluse pe ordinea de zi a sãptãmânii viitoare.

Dacã asupra programului pentru sãptãmâna viitoare existã observaþii?

Domnul senator Maior.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Noi am depus de vreun an ºi jumãtate un proiect de lege legat de declararea averilor demnitarilor ºi aºa mai departe. Se apropie alegerile ºi eu cred cã ar fi foarte bine ca acest proiect de lege care nu necesitã dezbateri îndelungate sã fie pus pe o poziþie prioritarã.

Vã rog sã mã înþelegeþi foarte exact, eu nu am nimic împotriva oamenilor de afaceri, dar Legea privind impozitul pe venitul global la 1 martie 2001 intrã oricum în vigoare ºi lumea îºi declarã ce venituri are. Dar eu cred cã pentru electoratul românesc, în aceastã toamnã, ar fi bine ca fiecare candidat sã-ºi declare veniturile ºi nu

Am reþinut, domnule senator. De fapt, aceastã problemã va fi discutatã în ºedinþa Biroului permanent. Aºa cum se obiºnuieºte, orice propunere venitã din salã face obiectul analizei în Biroul permanent.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

În luna mai a.c., am depus douã proiecte de lege, unul privind confirmarea moralã a primarilor ºi consilierilor aleºi în alegerile locale, în care mã refeream la faptul cã aºa-numita Lege ”Ticu DumitrescuÒ trebuia aplicatã chiar de la începutul acestui an. E adevãrat cã n-au fost fonduri, n-a fost timp ºi atunci am propus o modalitate de aplicare a legii respective chiar ºi dupã alegeri ºi am cerut sã fie discutatã în procedurã de urgenþã.

Un al doilea proiect de lege, în care ceream... fiindcã s-au întâmplat niºte lucruri, în timpul campaniei alegerilor locale s-au publicat diverse sondaje de opinie care ulterior s-a vãzut cã erau complet în afara rezultatelor, cu mult în afara rezultatelor. S-a utilizat sistemul de a publica sondaje de opinie în timpul campaniei electorale, pentru ca electoratul sã fie indus în eroare. De exemplu, la mine, la Vâlcea, s-a spus: ”Domnule, primarul de la Vâlcea va ieºi din primul tur cu 59% din voturiÒ. El a intrat în turul doi, e adevãrat, dar nici n-a mai fost ales în turul doi. Deci s-a utilizat acest sistem ºi atunci am propus un proiect de lege foarte scurt, prin care ceream ca în timpul campaniei electorale sã nu se mai publice sondaje de opinie. Campania o sã înceapã ºi ar fi necesar ca acest proiect de lege sã fie publicat, ca sã terminãm cu aceastã inducere în eroare deliberatã pe care o fac unele partide.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte, vã informez cã ºi Grupul parlamentar P.D.S.R. a depus o iniþiativã legislativã privind sprijinul acordat tinerilor care locuiesc ºi se stabilesc în mediul rural. Le reamintesc colegilor de la putere cã, printre altele, în acest proiect de lege noi am avut în vedere ceea ce dânºii s-au angajat cã vor face dupã ce se va vota legea numãrul 1. Cred cã avem tot sprijinul dumneavoastrã ºi al celorlalþi colegi care s-au angajat atunci ºi este cazul ca aceastã iniþiativã sã aparã pe ordinea de zi începând de sãptãmâna viitoare. Un alt lucru pe care vi-l solicit, domnule preºedinte, mai bine zis repet ceea ce am solicitat marþi, este sã ni se facã o informare privind ordonanþele care au fost depuse de cãtre Guvern în perioada vacanþei parlamentare, astfel încât sã nu ne trezim cã peste noapte mai apar ºi alte minuni. Eu credeam cã astãzi cu aºa ceva se va începe ºi fiecare, nu neapãrat sã se facã o informare, dar, eventual, sã avem la casete ordonanþele care au venit, s-au înregistrat la cele douã Birouri permanente, pânã la începerea sesiunii parlamentare, pentru cã noi am abilitat Guvernul sã emitã nu ºtiu câte ordonanþe, de ordinul sutelor, ºi urmãrind ”Monitorul OficialÒ am vãzut, cel puþin într-un domeniu pe care îl urmãresc, cã nu a apãrut absolut nimic.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Aº dori sã vã rãspund la ambele chestiuni, începând cu a doua problemã ridicatã. A fost analizatã în ºedinþa Biroului permanent de ieri ºi s-a dispus Secretariatului general sã se întocmeascã o adresã cãtre Guvern pentru a ne trimite rãspunsul la solicitarea dumneavoastrã. Cum îl avem vi-l ºi punem la dispoziþie.

Dar nu adresã cãtre Guvern...

Deci aþi solicitat atunci sã avem o evidenþã asupra tuturor ordonanþelor emise de Guvern în perioada vacanþei parlamentare. O parte din ordonanþeÉ

Care s-au înregistrat la GuvernÉ

Da, am înþeles. O parte din ordonanþe au fost trimise Senatului, o parte Camerei Deputaþilor. Se face aceastã evidenþã ºi v-o punem la dispoziþie.

În legãturã cu prima problemã ridicatã, ea figureazã pe programul de prioritãþi legislative pentru Senat, solicitat de Grupul parlamentar P.D.S.R., la poziþia 10, are raport întocmit, fiþi convins cã va figura pe ordinea de zi de sãptãmâna viitoare.

Domnul senator Triþã Fãniþã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Printre legile pe care Guvernul le cere a fi dezbãtute cu prioritate în Senat se aflã ºi Legea privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale a Fermelor de Stat. Eu doresc sã vã informez pe dumneavoastrã cã aceastã lege la ora actualã nu mai are obiect.

Este necesar sã fac un mic istoric pentru a vã aduce în memorie filmul respectiv. Deci legea trecutã prin Senat ºi aprobatã cu unanimitate de voturi, mi se pare cã au fost doar trei abþineri, stã la Camera Deputaþilor din 9 februarie 1999, în timp ce domnul Mureºan, cu bunãvoinþa ºi iresponsabilitatea fostului prim-ministru, domnul Radu Vasile, P.P.R., a obþinut o ordonanþã ºi a

trecut la aplicarea acesteia, privind privatizarea I.A.S.-urilor. În prezent sunt peste 150 de I.A.S.-uri prãduite, vândute la preþuri de nimic. Cea mai bunã unitate din Bãrãgan, Dragalina, unde eu am lucrat 10 ani, a fost vândutã cu 10.000 lei acþiunea, unitate care anul acesta a scos 5.800 kilograme de grâu la hectar, în condiþiile de secetã ale acestui an. Deci discutarea legii respective, de la articolul 7 în continuare, nu este decât o formalitate pentru a legifera abuzurile ºi fãrãdelegile care se fac în legãturã cu privatizarea care se opereazã în prezent, pentru cã normele metodologice de aplicare a acestei ordonanþe au fost fãcute de Agenþia NaþionalãÉ sau cum îi ziceÉ a Domeniilor, agenþie care are tot personalul, de la director ºi pânã la secretarã, din Târgu-Mureº sau din zona Mureº, lipsit total de transparenþã. Deci participanþii la o licitaþie nu ºtiu de ce au pierdut sau de ce a câºtigat cel care a câºtigat, pentru cã nu li se spune. Este negociere directã, directã cu fiecare ºi câºtigã unul din ei. De ce? De-aia!

Eu am prezentat luni, în Senat, o declaraþie politicã ºi am publicat ºi un raport cãtre þarã, din care rezultau aceste lucruri, ºi sper ca de data aceasta Biroul permanent al Senatului, care este foarte puþin receptiv la aceste lucruri foarte grave pentru economia naþionalã, sã se sesizeze ºi, aºa cum se cere, sã fie stopatã privatizarea I.A.S.-urilor pânã când se ia la mânã de cãtre Curtea de Conturi, Corpul de Control al primului-ministru, comisiile de specialitate din Parlament modul cum s-a procedat pânã acum, normele care sunt total necorespunzãtoare ºi fãcute tocmai pentru a se promova frauda ºi, în sfârºit, clientela politicã, ºi nu numai, de afaceri a grupului Mureºan.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ghiþiu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Legat de cele spuse de domnul senator Maior vreau sã vã amintesc cã existã un proiect de lege asemãnãtor, pe care l-am depus în toamna anului trecut, pentru modificarea Legii privind declararea averilor demnitarilor, funcþionarilor etc., ºi care, deocamdatã, nici acesta nu a fost luat în discuþie. Cred cã ar fi foarte bine ca în dezbaterea Biroului permanent ºi în discuþia din Biroul permanent, de fapt, sã se vorbeascã despre ambele proiecte. Acestea sã fie, eventual, conexate la comisie, astfel ca sã avem un proiect bun.

Din câte ºtiu, am lucrat direct pe proiectul pe care l-am depus, el asigurã o transparenþã foarte mare a situaþiei averii celor care candideazã, la un moment dat, atât pentru Parlament, pentru posturi din administraþia localã, cât ºi pentru funcþionarii din diverse locuri.

Deci rugãmintea este sã se discute despre ambele proiecte, ele sã fie apoi luate de cãtre comisie ºi sã avem un proiect comun pe care sã-l dezbatem.

Am reþinut, domnule senator. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte,

Vreau sã fac o micã precizare. Aceste discuþii se referã la urmãtorul punct, deoarece dumneavoastrã deocamdatã aþi supus la vot programul pentru sãptãmâna care urmeazã. Vã propun ca întâi sã votãm programul, iar observaþiile pertinente care au fost fãcute de cãtre toþi colegii mei sã fie preluate pentru punctul de vedere privind ordinea de zi a activitãþii de sãptãmâna viitoare.

Deci întâi v-aº ruga sã supunem aprobãrii programul nostru, iar aceste lucruri sã fie considerate intervenþii pentru ordinea de zi a activitãþilor de sãptãmâna viitoare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Turuianu. Turianu, pardon, Turianu! Sper sã nu se supere domnul senator.

Nu, domnule, aþi corectat, e în regulã. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Eu aº ruga, alãturi de ceilalþi colegi senatori care au cerut Biroului permanent sã dea prioritate absolutã proiectelor legislative vizând legile electorale, eu vã reamintesc cã am o propunere legislativã foarte simplã, care nu necesitã, ca ºi celelalte propuneri, nu necesitã mare timp de discuþie, este vorba de interdicþia de a accede la funcþiile parlamentare a celor care au antecedente penale ºi a celor care au antecedente morale. Este inadmisibil, în opinia mea, ca pentru deþinerea unei funcþii de gestiuneÉ

Pentru cã nu-mi permit sã-l deranjez pe domnul Ghiþiu acolo, în conferinþã, daþi-mi voie sã mã duc la alt microfon!

Stimaþi colegi, am rugãmintea sã fim atenþi laÉ

Nu, nu, insistaþi degeaba, are o discuþie mare acum. Deci spuneam cã atâta vreme cât la un gestionar, oricare ar fi el, se cere obligatoriu fiºa cu antecedente penale, nu vãd de ce la o personalitate care accede la o funcþie publicã sã nu se pretindã a nu avea antecedente penale, infracþiuni de drept comun.

De asemenea, degeaba s-a votat Legea ”TicuÒ, degeaba s-a înfiinþat un consiliu naþional atâta timp cât nu existã o interdicþie expresã în Legea electoralã pentru a împiedica accesul persoanelor care au figurat în fosta poliþie politicã. Pentru cã altminteri, chiar dacã un senator face o declaraþie cã n-a colaborat cu Securitatea, dupã aceea însuºi acel Consiliu de studiere a dosarelor, dacã a minþit, nu poate decât sã-i facã un semn discret la obraz. Când scrie în Legea electoralã cã este interzis a candida, atunci, volens-nolens, acea persoanã face o declaraþie, un fals în acte publice. Toate aceste chestiuni, credeþi-mã, nu vor dura decât câteva minute, ºi Legea electoralã trebuie modificatã de noi, de cãtre Parlament.

Eu vã spun cã ce s-a fãcut pânã acum de cãtre Guvern, modificãri ale Legii electorale pe ordonanþã de urgenþã, este contra legii, e neconstituþional. Oricine poate invoca cu prilejul validãrii cã s-a încãlcat iarãºi Constituþia. Aceastã simplã modificare o putem face în câteva minute.

Deci, mã raliez colegilor mei ºi celelalte propuneri... eu nu pledez pentru vot uninominal, pentru cã nu-i momentul acum, cu o lunã înainte de alegeri, sau alte modificãri, dar pledez pentru un minim pentru ca sloganurile astea sã fie acoperite, populismele astea ieftine, cã se vrea neapãrat o limpezire a clasei politice.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Buruianã, tot la programul de sãptãmâna viitoare, pe fond, la proiectele de lege ce urmeazã a fi dezbãtute? Cã eram la votul pentru programul sãptãmânii viitoare.

Vã rog.

Sigur, tot la acest subiect ºi eu. În general, nu ocup timpul degeaba pentru ºedinþele Senatului.

Cred cã Biroul permanent ar trebui sã ne propunã nu programe sãptãmânale, ci ar trebui sã propunã plenului Senatului un program de ansamblu asupra principalelor probleme pe care doreºte sã le rezolve pânã la alegeri. Dacã nu va exista o astfel de propunere vom merge din soluþii sãptãmânale în soluþii sãptãmânale ºi vom termina partea activã a acestei sesiuni fãrã sã putem clarifica lucrurile importante. De aceea, cred cã esenþial ar fi ca nouã sã ni se prezinte, dupã o dezbatere corespunzãtoare în cadrul Biroului permanent al Senatului, ce anume sau care anume probleme esenþiale urmeazã a fi rezolvate în perioada de pânã la alegeri ºi dupã aceea sã ne facem programele sãptãmânale pe care sã le împãnãm ºi cu alte lucruri, ca sã zic aºa, secundare.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, supun deci atenþiei dumneavoastrã programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Înainte de a trece la dezbaterea legislativã domnul senator Popovici ºi domnul senator Cotarcea au solicitat cuvântul.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã luni, în prima zi a acestei sesiuni, Grupul parlamentar naþional liberal a fãcut o propunere de rocadã între Comisia economicã ºi Comisia de administraþie, în vederea asigurãrii continuitãþii preºedinþiei, conform algoritmului, de cãtre P.N.L. la Comisia economicã. Aceastã propunere a noastrã a stârnit anumite nemulþumiri, în sensul cã domnul senator Gãvãnescu doreºte sã rãmânã membru în Comisia economicã ºi, de asemenea, colegii dânsului în Comisia economicã agreeazã ca dânsul sã rãmânã în aceastã comisie.

Înþelegând acest lucru vã rog sã ne permiteþi sã revenim asupra propunerii ºi sã vã oferim o altã propunere care a fost ieri negociatã, discutatã ºi acceptatã prin consens de membrii Comisiei economice.

Este vorba de mãrirea, pe care vã rugãm sã o aprobaþi prin vot, a numãrului membrilor Comisiei economice de la 13 la 15, urmând ca un membru sã fie de la P.N.L., domnul Emilian Brânzan, ºi un membru de la P.D.S.R.

Vreau sã vã precizez cã, având în vedere partidele care urmeazã sã vinã cu cei doi membri, am avut consultãri cu domnul preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, ºi cu domnul vicepreºedinte al Senatului, domnul Doru Ioan Tãrãcilã, care au agreat aceastã soluþie ºi, repet, a fost agreatã, prin consens, ºi de Comisia economicã.

Deci este vorba de mãrirea de la 13 la 15, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal nominalizându-l pe domnul Brânzan, iar Grupul parlamentar al P.D.S.R. nominalizând, de asemenea, pe cine cred Domniile lor de cuviinþã.

Vreau sã mai precizez cã în acest sens se rezolvã ºi o problemã de la Comisia de administraþie, care pânã în prezent avea numãr par, 12 membri, iar prin plecarea domnului Brânzan rãmân 11, deci numãr impar, aºa cum trebuie sã aibã o comisie.

Vã mulþumesc.

Mai am douã probleme, legate tot de demisia domnului Burtea, pentru douã comisii de mediere. Una este cea cu proiectul Legii privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori, unde îl înlocuim cu domnul Bãdulescu Laurian, iar în comisia care se ocupã de proiectul Legii privind produsele cosmetice îl înlocuim cu domnul Gaita Doru pe domnul Burtea.

Deci domnul Bãdulescu la prima ºi domnul Gaita la a doua comisie.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã propunerea formulatã de Grupul parlamentar al P.N.L. de majorare a numãrului membrilor Comisiei economice de la 13 la 15 senatori.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Propunere acceptatã cu 80 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

Urmeazã ca cele douã grupuri parlamentare, P.N.L. ºi P.D.S.R., sã facã cuvenitele propuneri nominale pentru aceastã comisie.

De asemenea, dacã Grupul P.D.S.R. este pregãtit acum, putem supune la vot imediat acest lucru.

Am propus-o pe doamna senator Doandeº.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi daþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Cotarcea.

## Imediat, o clipã!

Grupul parlamentar P.D.S.R. este pregãtit sã nominalizeze o persoanã pentru Comisia economicã, un coleg senator?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Prin plecarea sau prin demisia domnului Ion Mînzînã, senator de Argeº, pentru cã a fost ales vicepreºedinte al Consiliului judeþean, a venit în locul dânsului domnul senator Baciu Emilian.

Vã propun ca locurile în comisiile din care a fãcut parte domnul Ion Mînzînã sã fie ocupate de domnul senator Baciu Emilian, respectiv Comisia de muncã ºi protecþie socialã, ºi a doua comisie, Comisia pentru cercetarea abuzurilor.

Am reþinut, domnule senator.

Domnul senator Matetovici, pentru cã tot am intrat la probleme organizatorice. Ele figurau la ultimul punct de pe ordinea de zi. O sã le epuizãm de acum.

În urma demisiei domnului senator Burtea a fost validatã doamna senator Doandeº Petra, pe care în Comisia economicã a nominalizat-o grupul nostru, în locul domnului Burtea. Deci nu se întâmplã nici o schimbare politicã în componenþã.

Daþi-ne un rãgaz de gândire.

Deci încã un coleg de la dumneavoastrã ne trebuie, doamna Doandeº ocupã locul fostului coleg senator.

Deci o amânãm, problema, pentru ºedinþa de luni. Am reþinut.

Vã rog, domnul senator.

## Domnule preºedinte,

Grupul parlamentar naþional liberal a propus pe domnul Emilian Brânzan sã facã parte din Comisia economicã ºi vã rog sã-l supuneþi la vot.

Eu consideram cã era bine sã supunem la vot ambele propuneri. Mã rog, eu fac ºi acest lucru.

Deci Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal îl propune pe domnul senator Brânzan Emilian.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Propunere acceptatã cu 76 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 6 abþineri. Grupul parlamentar al Partidului România Mare solicitã ca domnul senator Baciu sã facã parte din douã comisii permanente ale Senatului, e vorba de Comisia de muncã ºi Comisia pentru cercetarea abuzurilor, în locul fostului nostru coleg.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra propunerii Grupului parlamentar România Mare.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi, propunerea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Propunere acceptatã cu 74 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 4 abþineri.

Solicitãm listã.

Vã rog, domnul senator Ion Predescu.

Domnule preºedinte, putem face propunerea pentru domnul senator Sersea Nicolae, pentru Comisia economicã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, Grupul parlamentar P.D.S.R. îl propune pentru Comisia economicã pe domnul senator Sersea Nicolae.

Domnul senator Ionel Aichimoaie.

## Domnule preºedinte,

Vã rugãm sã supuneþi votului ºi propunerea Grupului parlamentar P.D. ca domnul senator Frosin Eugen sã facã parte din Comisia de cercetare a abuzurilor ºi petiþii, în locul domnului senator Cãncescu Aristotel, care ºi-a dat demisia din Parlamentul României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Vã mulþumesc ºi eu.

De asemenea, Grupul parlamentar P.D.S.R. propune plenului Senatului ca doamna senator Doandeº Petra sã facã parte din Comisia economicã, în locul fostului nostru coleg care ºi-a prezentat demisia, domnul senator Burtea.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi, propunerea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Propunere acceptatã cu unanimitate de voturi, 83 de voturi.

De asemenea, Grupul parlamentar P.D.S.R. propune ca din comisiile de mediere anunþate sã facã parte domnul senator Bãdulescu Ñ prima comisie Ñ ºi în a doua comisie de mediere domnul senator Gaita Doru.

Pentru domnul senator Gaita, care sã facã parte din a doua comisie de mediere, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, propunerea a fost acceptatã.

De asemenea, propunerea Grupului parlamentar al Partidului Democrat ca domnul senator Frosin sã facã parte din Comisia pentru abuzuri, în locul domnului senator Aristotel Cãncescu care ºi-a dat demisia din Senatul României.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestei propuneri.

Cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri propunerea a fost acceptatã.

Domnul senator Liviu Maior ºi-a exprimat dorinþa de a lua cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã mã scuzaþi cã intervin a doua oarã, dar astãzi am citit într-unul din cotidienele centrale o informaþie legatã de un protest a zece congresmeni americani în care Senatul României este acuzat cã oficializeazã memoria mareºalului Ion Antonescu ºi cã de la 1 iunie noi, de fiecare datã, pãstrãm un moment de reculegere.

Eu nu vreau sã fac nici un fel de comentariu în legãturã cu aceastã chestiune, dar v-aº ruga foarte multÉ acest raport a fost înaintat Departamentului de Stat al Statelor Unite ºi am vrea ca Biroul permanent al Senatului sã ne punã ºi nouã la dispoziþie acest raport sau, cel puþin, Biroul permanent sã exprime o poziþie oficialã, adresându-se celor care ne acuzã prin toate oficialitãþile cã nu ne ocupãm decât de asemenea chestiuni.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã rog, domnule senator, probabil cã am omis sã

Da, ºi-mi pare foarte rãu. Am fãcut o propunere, ºi anume ca Biroul permanent sã ne prezinte Ñ ºi, mã rog, cred cã ar trebui supusã ºi discuþiei sau aprobãrii plenului Senatului Ñ la începutul sãptãmânii viitoare, când va putea, ce anume reglementãri importante sau proiecte de legi importante hotãrãºte sau doreºte sã le supunã discuþiei pânã la alegeri, pentru cã improvizaþiile acestea de la sãptãmânã la sãptãmânã ne vor pune în situaþia Ñ e bine spus de la sãptãmânã la sãptãmânã, de regulã de la zi la zi Ñ sã scãpãm din vedere principalele probleme care trebuie rezolvate.

Cred cã lista principalelor proiecte de lege pe care Biroul permanent al Senatului doreºte sã le treacã prin Senat pânã la alegeri trebuie neapãrat adusã din timp la cunoºtinþa Senatului.

Am reþinut ºi o vom prezenta în plenul Senatului dupã urmãtoarea ºedinþã de Birou permanent. ## Stimaþi colegi,

Intrãm în ordinea de zi de astãziÉ

Nu mai terminãm, e deja ora 10,00! Vã rog, domnule senator Ciurtin.

Domnul preºedinte Quintus ne-a spus cã a primit de la Guvern lista cu prioritãþi. Unde este, cã noi nu o avem la casete?! Sã ne spuneþi ºi nouã ce s-a întâmplat cu lista aceea, care sunt legile importante ce intereseazã Guvernul ºi actuala putere pentru demararea alegerilor, sã ºtim!

## Domnule senator,

Se pare cã dumneavoastrã nu aþi fost de la începutul ºedinþei noastre de astãzi. Eu am prezentat colegilor senatori cã în ºedinþa Biroului permanent de ieri s-au luat în discuþie prioritãþile solicitate de Executiv ºi, de asemenea, prioritãþile solicitate de Grupul parlamentar P.D.S.R. Cele care au rapoarte întocmite vor fi introduse pe ordinea de zi de sãptãmâna viitoare.

Dacã dumneavoastrã doriþi, eu dau citire celor 18É

Protecþia Consumatorilor, ambasadele Poloniei, Ungariei, Cehoslovaciei, privind modul cum s-a fãcut privatizarea acolo.

Domnul senator Popescu mi-a adus un extras dintr-un ziar din care rezultã cã compania americanã GTI s-a retras din managementul lui ROMTELECOM ºi, de asemenea, veau sã precizez cã noi am lucrat vara aceasta, am obþinut date importante, dar existã încã o serie întreagã de lucruri la care nici Agenþia Naþionalã de Comunicaþii ºi Informaticã, nici Fondul Proprietãþii de Stat nu ne-au rãspuns. Am fãcut din nou adrese, de asemenea am fãcut adrese ºi la Serviciul Român de Informaþii, S.I.E., Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne, privind problemele de siguranþã naþionalã. Am cerut un termen, cred cã s-a discutat în Biroul permanent de ieri, dar mai este nevoie ca domnul Mînzînã, din partea P.R.M., care a plecat, sã fie înlocuit cu alt senator. S-a înlocuit?

Da.

Atunci este în ordine.

Dar anunþaþi-ne ce esteÉ

Am reþinut.

É18 prioritãþi, dar acestea vor fi distribuite la caseta dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Pe mine nu mã intereseazã ce stabiliþi dumneavoastrã prin înþelegeri, pe mine mã intereseazã anunþul fãcut de preºedintele Senatului, în prima zi de sesiune, când a spus cã au sosit prioritãþile Guvernului, sã ºtim care sunt acestea, prioritãþile Guvernului în materie legislativã. Acestea ne intereseazã pe noi.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimate coleg,

Dumneavoastrã... Grupul parlamentar P.U.N.R. are un reprezentant în Biroul permanent al Senatului, la mapa Domniei sale se aflã aceste prioritãþi semnate de domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, v-o poate pune la dispoziþie întregului grup, dar am reþinut propunerea ºi voi dispune ca aceste prioritãþi sã fie depuse la casetele tuturor colegilor senatori. Cu asta cred cã am încheiat subiectul.

Trecem la ordinea de zi. Iar? Domnul senator ªerban Sãndulescu, vã rog. Mai facem ºi dezbateri legislative astãzi?

Vã rog sã mã scuzaþi, dar am vãzut cã la 12,30 sunt probleme organizatorice ºi vãd cã au fost fãcute acum. Eu lãsasem pentru 12,30, dar cu atât mai bine acum.

În legãturã cu Comisia de anchetã privind privatizarea ROMTELECOM am fãcut o cerere. Noi am depus o activitate foarte susþinutã, am obþinut o serie de materiale importante de la Consiliul Concurenþei, Oficiul pentru

Domnul senator Câmpean.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Legat de problema listei prioritãþilor, vã rog sã-mi permiteþi sã mã duc cu ideea mai departe. Noi nu putem accepta în calitatea noastrã de plen al Senatului neapãrat ce hotãrãºte Biroul permanent. Lista prioritãþilor vã rog sã ne fie comunicatã din timp ºi sã ni se fixeze o zi în care sã avem posibilitatea discutãrii asupra acestor prioritãþi. Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, eu cred cã am fost destul de explicit în ceea ce am prezentat.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterile pe proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi.

Invit Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Intrãm pe proiectul Legii privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent programului SAPARD, pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat pe anul 2000.

Iniþiatorul? Îl invit ºi pe domnul ministru Mureºan în salã, acum este la uºã.

Are audienþe.

Domnule ministru Mureºan, sunteþi aºteptat. Domnule ministru, cred cã aþi luat cunoºtinþã asupra stadiului dezbaterilor la acest proiect de lege. A fost prezentat raportul comisiei. De asemenea, expunerea de motive, au existat numeroase întrebãri din partea colegilor senatori, care v-au fost aduse la cunoºtinþã de domnul secretar de stat. Vã rog sã aveþi amabilitatea sã rãspundeþi la întrebãri.

Aveþi cuvântul!

Îmi permiteþi înainte, domnule preºedinte?

**Domnul Ioan Avram Mureºan Ñ** _ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Un moment!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori...

Domnule senator, dupã!

Eu vreau sã reamintesc numai cã raportul comisiei, care v-a fost prezentat ieri, se încheie cu propunerea ca proiectul de lege sã fie supus spre adoptare plenului Senatului. Proiectul a fost avizat de cãtre Comisia de buget, finanþe, bãnci. Discuþiile de ieri s-au referit la înfiinþarea unei agenþii care nu are legãturã cu subiectul. El trebuie supus adoptãrii ca atare.

Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege pe care l-am propus anul trecut este absolut necesar pentru ca noi, vreme de 7 ani de acum încolo, sã avem o bazã legalã prin care sã putem pune banii bugetari alãturi de cei veniþi de la Comunitatea Europeanã. Acesta este primul ºi cel mai mare obiectiv al acestui proiect de lege.

Vedeþi dumneavoastrã, suntem în perioada în care se discutã rectificarea bugetarã ºi o condiþie pentru ca acordul multianual de finanþare sã fie semnat între România ºi Comunitatea Europeanã este ca în bugetul Ministerului Agriculturii sã existe o cofinanþare de aproximativ 30 % din valoarea banilor care vin de la Comunitate, respectiv 48 milioane euro, asta însemnând aproximativ 1.000 miliarde lei. De aceea am fost puþin îngrijorat, deoarece credeam cã proiectul de lege a fost trimis la Parlament încã din iarnã ºi cã pânã la rectificare vom avea aceastã bazã legalã pentru a putea cere banii în buget. Aceasta este una din condiþiile esenþiale fãrã de care nu se discutã semnarea acordului multianual de finanþare care înseamnã 150 milioane de euro în fiecare an, vreme de 7 ani.

Celelalte douã condiþii vi le spun pe scurt, pentru cã s-au pus întrebãri ºi a rãbufnit ºi o dezbatere publicã cu multã încãrcãturã politicã ºi electoralã. Eu aº vrea sã fiu foarte sincer cu dumneavoastrã, sã vã spun stadiul acestui program ºi modul în care ne pregãtim ca sã îndeplinim condiþiile pânã la 27 octombrie.

Prima condiþie este elaborarea Planului naþional de dezvoltare ruralã, pe care noi l-am depus la sfârºitul anului trecut, în decembrie, în prima variantã. Apoi am depus o variantã îmbunãtãþitã în 27 martie 2000.

La aceastã variantã am primit observaþii la sfârºitul lunii iunie, dupã întâlnirea pe care am avut-o la Bruxelles cu domnul Franz Fischler, comisarul pentru agriculturã, toþi miniºtrii din þãrile central ºi est-europene care beneficiazã de acest program. Toate þãrile au primit observaþii. Aici aº vrea sã subliniez foarte clar. Nici o þarã nu a semnat acum acordul multianual de finanþare. Nici o þarã nu a primit încã banii, fiindcã ei se alocã începând cu sfârºitul acestui an. Aceasta este o a doua condiþie. Am luat aceste observaþii, le-am trimis în cursul verii la Bruxelles prin e-mail, sãptãmâna trecutã am convocat Comitetul interministerial care se ocupã de problema SAPARD, la care au participat toþi membrii comitetului, reprezentanþii finanþelor, externelor, M.L.P.A.T., mediu ºi pãduri. Pânã în data de 12 trebuie sã facã ultimele corecturi pentru ca noi sã depunem ultima variantã convenitã cu Bruxelles în ceea ce priveºte Programul de dezvoltare ruralã.

## **Domnul Virgil Popa**

**:**

E bine cã declaraþi asta...

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

...dar lucrurile acestea nu mai pot merge aºa. Cel puþin cât sunt aici, la minister, mã cunoaºteþi, sunt pe poziþii ºi nu vreau sã cedez ceea ce ministrul, oricare ar fi el, trebuie sã aibã sub control. Pentru cã eu sunt întrebat la Bruxelles dacã am fãcut planul. Nimeni nu a venit sã scrie la Planul de dezvoltare ruralã, care are 600 de pagini. Nimeni nu s-a chinuit sã aleagã mãsurile necesare pentru ca sã putem construi programele! Toatã lumea se înghesuie sã dea banii sau sã ia banii!

Din acest punct de vedere, aici recunosc cã am acceptat Ñ este greºeala pe care mi-o asum Ñ ca funcþia de platã sã fie la Ministerul Finanþelor. Luni, la Comitetul interministerial, am propus o altã formã ºi am cerut ca aceastã funcþie de platã sã revinã la Agenþia SAPARD, care este în subordinea Ministerului Agriculturii.

În acest stadiu ne aflãm. Sãptãmâna viitoare am cerut colegilor mei din Cabinet sã-mi dea observaþiile pânã luni ºi tot atunci sã promovez ordonanþa de urgenþã cu agenþia SAPARD în subordinea Ministerului Agriculturii.

## **Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov**

**:**

Fãrã Parlament!

## **Din salã**

:

Fãrã, fãrã... fãrã...

Aºa cum am vãzut... Dacã-mi permiteþi...

Stimaþi colegi, dacã veþi avea întrebãri dupã, vã dau posibilitatea sã le puneþi.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Eu am vãzut la televizor declaraþiile pe care le-aþi fãcut în mare parte, domnule Gavaliugov, absolut în totalã necunoºtinþã de cauzã. Gavaliugov cu teme politice.

Aceastã agenþie se va face sãptãmâna viitoare. De bunã seamã cã veþi avea ordonanþa de urgenþã, astfel încât sã o puteþi discuta, este normal. Termenul ca agenþia sã fie construitã ºi acreditatã este 27 octombrie, termen pânã la care programul va fi agreat, agenþia construitã ºi banii care trebuie sã aparã acum la rectificare, ca o poziþie de cofinanþare special pentru Programul SAPARD, nu pentru altceva. Acestea sunt cele 3 condiþii pe care trebuie sã le îndeplinim.

Celelalte propuneri, stimaþi senatori, ca sã ºtiþi, de a construi o nouã agenþie, chipurile independentã Ñ de parcã celelalte programe care sunt oferite, ISPA sau PHARE, sunt gestionate de agenþii independente ºi nu sunt gestionate tot de ministerele de resort Ñ, cer timp. Cine a intrat în Ministerul Transporturilor sã gestioneze banii de la ISPA? Nimeni! Cine a gestionat banii de la PHARE, atâta vreme cât exista un mare minister al cercetãrii care se ocupa de PHARE? Ca sã nu vã spun ce s-a întâmplat, nu?

Deci în acest moment Ministerul Agriculturii îºi asumã rãspunderea pentru gestionarea acestui program, care este în sfera lui de autoritate ºi reglementare.

O agenþie independentã sunt de acord sã se construiascã, nu m-am opus, numai cã aceastã construcþie cere timp. Sã construieºti o agenþie capabilã sã facã plata pânã la nivelul comunitãþii înseamnã cel puþin un an, cu oficii de platã, cu oameni acreditaþi de Uniunea Europeanã, nu doar aºa, cã spunem noi cã se fac plãþile. Deci cine mizeazã pe acest lucru ºi îl vrea, cu siguranþã nu doreºte ca România sã semneze acordul multianual de finanþare anul acesta, ci vrea sã-l împingã pânã în 2001Ñ2002.

Mai spun un lucru, ca sã fie clar. Toate þãrile sunt în acest stadiu. Acum douã sãptãmâni am fãcut o vizitã în Slovenia, la invitaþia ministrului agriculturii. În acea vreme se discuta în Guvern construcþia Agenþiei SAPARD Ñ urmând ca la sfârºitul lunii septembrie cei de la Bruxelles sã vinã sã o acrediteze Ñ, care se aflã în subordinea Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltare Ruralã sloven.

Asta este! Nu ºtiu de ce noi trebuie sã facem altfel decât celelalte þãri.

Vã rog sã fiþi de acord cu proiectul de lege pe care l-am propus. El încearcã sã stabileascã cadrul legal prin care o construcþie bugetarã anualã sã cuprindã cofinanþarea României la programul SAPARD. Eu cred cã pentru toatã lumea este benefic. Legea asta ne întãreºte ºi putem arãta ºi la Comunitatea Europeanã cã abordãm cu seriozitate programul ºi cã nu se poate ca legea sã nu fie respectatã. Dacã avem lege, ºi banii vor veni în buget, altfel va fi foarte greu sã gãsim cofinanþarea din buget, pentru cã mai existã cealaltã cofinanþare din domeniul privat.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnul senator Solcanu a solicitat cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervin într-o chestie care nu priveºte dezbaterea acestei legi, spre a anunþa Senatul României cã liderul sindical de la uzina TEPRO din Iaºi a fost asasinat acum o orã. Cel care de 4 ani de zile Ñ dupã privatizarea TEPRO, în condiþiile pe care le-am anunþat în declaraþia politicã de marþi dimineaþã Ñ ...din 1998, s-a luptat pentru a reinstaura legalitatea în aceastã uzinã, acum o orã a fost asasinat.

În ce condiþii?

## **Domnul Ion Solcanu:**

În scara blocului, i s-a tãiat carotida în momentul când ieºea din bloc.

Anunþ aceasta pentru cã este limpede cã în spatele privatizãrii de la TEPRO au fost interese foarte mari. Ca o uzinã sã fie vândutã pe 3 milioane de dolari Ñ deºi costa zeci ºi sute de milioane de dolari, a fost datã pe nimic, la aceasta adãugându-se ºi stocurile de produse finite la nivelul anului 1997, de 120 miliarde lei Ñ, este clar cã toatã maºinaþiunea infernalã s-a pus în miºcare ºi liderul sindical trebuia fãcut sã tacã într-un fel.

Înainte de a veni aici, tocmai am discutat pe larg cu un reporter care voia sã facã un reportaj despre Sãhleanu ºi cazul TEPRO. Din pãcate, ºi în România am ajuns la reglãri de conturi ºi nu ºtim dacã nu cumva nu numai noul proprietar, ci ºi cei care au privatizat TEPRO în condiþii total ilicite ar putea sã fie implicaþi în asemenea lucruri.

Vã cer sã pãstrãm un moment de reculegere pentru un lider sindical care...

Am discutat, domnule coleg, cu comandantul poliþiei...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, nu este cazul.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Nu e senator.

Bine. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Confirm ºi eu cele spuse de domnul senator Solcanu. Pânã în 1992 eu am fost director la S.C. TEPRO Ñ S.A. ºi l-am cunoscut pe liderul de sindicat. Cunoaºteþi ºi dumneavoastrã, stimaþi colegi, întreaga bãtãlie pe care am dus-o pentru ca sã se facã luminã în privatizarea acestei societãþi ºi mai ales modul cum s-a implicat Fondul Proprietãþii de Stat în actul postprivatizare ºi urmãrirea clauzelor contractuale.

Sã sperãm cã acum, la expirarea termenului, în luna august, Fondul Proprietãþii de Stat va face luminã în acest caz.

Sã trecem la subiectul nostru.

Domnul senator Gavaliugov. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:**

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimaþi domni senatori, Doamnelor ºi domnilor invitaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi ºi mie, asemeni colegului nostru, domnul senator Solcanu, ca în faþa acestui eveniment produs la Iaºi Ñ urmare a ameninþãrilor de care trebuia sã þinem cont mai de mult, a pericolului acþiunii deja hotãrâte a crimei organizate în România Ñ sã mã alãtur indignãrii pe care, probabil cu destulã reþinere, domnul senator Solcanu ºi domnul vicepreºedinte Vasiliu, preºedintele de ºedinþã, au exprimat-o în faþa dumneavoastrã, faþã de abominabila crimã petrecutã la Iaºi.

Spun aceasta pentru cã încã o datã vedem cã aceia care se ridicã împotriva zonei în care dominã o putere ascunsã Ñ crima organizatã, care iese din când în când la luminã numai pentru a drena mijloacele ºi bunurile de care are nevoie, dar ºi pentru a da lovituri necruþãtoare Ñ sunt trataþi cu indiferenþã, pânã la momentul în care nu putem decât sã-i conducem pe ultimul drum, ca victime ale crimei organizate.

Nu mai departe de ieri, în faþa unor colegi senatori, ºi din partidul domnului Solcanu, din Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a Senatului, am ridicat problema ameninþãrii ºi a premiului pus pe capul primarului general al Capitalei, 700.000 de dolari.

Am solicitat pentru început obþinerea unor informaþii pertinente de la instituþiile de specialitate. Reþinerea a fost mare. Au spus cã ºi alþii mai mici au primit ameninþãri. Nu au trecut 24 de ore de la aceastã abordare ºi avem deja cazul concret: crima. Oricât ne-ar pãrea de rãu ºi orice mãsuri am lua, viaþa unui om nu o mai putem reda. În felul acesta, România democraticã, în drumul ei de consolidare democraticã, este marcatã de o crimã care loveºte foarte puternic sistemul.

Cu aceasta, aº vrea sã mã opresc, pentru cã aº vrea sã vã promit, stimaþi colegi, cã ne vom întoarce în Comisia pentru apãrare ºi vom lua în discuþie mãsurile, împreunã cu cei din instituþiile statului care au aceastã posibilitate de a ne oferi cele mai bune date, pentru ca, într-adevãr, în cel mai scurt timp, înainte de a intra în campania electoralã, sã putem spune cã viaþa în România este mai sigurã ºi cã exerciþiul democratic, întrunirile noastre, circulaþia oamenilor, integritatea fizicã a oamenilor, a ultimului cetãþean, sunt într-adevãr garantate în România.

Cu aceasta, aº vrea sã mã întorc la... ªi vã mulþumesc pentru îngãduinþa pe care mi-aþi acordat-o pânã acum.

Domnule ministru, sigur cã îmi pare foarte rãu cã am fost nevoit sã exprim de la aceastã tribunã a Senatului niºte accente critice, într-un discurs al meu, acum douã zile, dar nu numai uimirea mea, ci ºi a multor colegi senatori a fost foarte mare în momentul în care am vãzut Ñ vizavi de susþinerea pe care aþi fãcut-o astãzi asupra importanþei, urgenþei, pericolului care planeazã asupra României, asupra relaþiilor sale de finanþare cu Uniunea Europeanã, în legãturã cu soarta acestui Program SAPARD Ñ faptul cã dumneavoastrã nu aþi considerat firesc, deºi sunteþi parlamentar, sã veniþi pentru a susþine acest proiect marþi, în faþa Senatului, ºtiind, de fapt, angajamentul public, polemicile pe care dumneavoastrã le-aþi dezvoltat, încercând printr-o acþiune machiavelicã sã creaþi ºi alþi vinovaþi, pe lângã titularul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, care, sigur, el este cel chemat ºi negociat cu Uniunea Europeanã sã coordoneze acest Program SAPARD.

Dar, din demersul pe care l-aþi fãcut dumneavoastrã în faþa noastrã, noi ne gãsim acum în faþã cu propunerea de a crea încã o structurã, aºa cum în mod neadevãrat ne-aþi informat, o structurã care ar exista în toate þãrile din zona de est a Europei care se aflã în drumul lor de a adera la Uniunea Europeanã. Vreau sã vã precizez cã o agenþie de gestionare a unor fonduri tip SAPARD, între þãrile candidate la Uniunea Europeanã, existã doar în Ungaria, ºi în Ungaria, în mod îndreptãþit, nu dintr-o pornire orgolioasã, pentru simplul motiv cã Ungaria Ñ ºi în mod special Ministerul Agriculturii din Ungaria Ñ a realizat procesul de reformã instituþionalã, relaþia cu agricultorii, relaþia cu agenþii care au interes pentru produsele agricole ºi produsele alimentare cu mult timp înainte.

Domnule senator, am rugãmintea sã fiþi mai scurt, întrucât noi am parcurs etapa de dezbateri generale. Dacã aveaþi vreo întrebare de pus... Vã rog sã încheiaþi.

Eu o voi ºi formula. Deci voi încheia fraza ºi voi formula întrebarea.

Deci Agenþia SAPARD înseamnã o structurã suplimentarã birocraticã ºi costisitoare. Avem la dispoziþie, la ora actualã, suficiente elemente, din cele 4Ñ5 ministere sau agenþii guvernamentale, care pot interveni în mod operativ în acest an. Iar dacã domnul ministru Ñ ºi îi doresc sã fie ministrul agriculturii poate ºi în anii urmãtori Ñ va ajunge sã facã procesul de reformã la Ministerul Agriculturii, atunci o sã aibã ºi întreaga gestiune pentru politicile agricole la Ministerul Agriculturii. Dar, pânã atunci, putem sã facem acest lucru pe structurile ministeriale actuale, iar decontarea, în mod firesc, trebuie sã revinã Ministerului Finanþelor, care, vreau sã spun, pentru toate programele finanþate de Uniunea Europeanã, are desemnatã o singurã persoanã în numele României. Nu ºtiu din ce partid face parte, nu ºtiu de cine este susþinutã acea persoanã, important este cã un înalt funcþionar din Ministerul Finanþelor are funcþia de trezorier al acestor fonduri ale Uniunii Europene pentru România.

Este de la Partidul Democrat.

Imediat...

## **Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:**

Mã întorc la întrebarea pe care voiam sã i-o adresez domnului ministru.

Spuneþi-mi ºi mie, domnule ministru, în ce context, în aceastã dezbatere, putea apãrea pericolul ca Ministerul Afacerilor Externe sã coordoneze Programul SAPARD? Vã mulþumesc.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Când am amintit eu de Ministerul Afacerilor Externe? Ce, am vorbit eu de aºa ceva?

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, o chestiune de procedurã. Vã rog foarte mult sã trecem la dezbaterea pe articole, pentru cã putem prelungi discuþiile oricât dacã nu trecem la dezbaterea pe articole. Uitaþi-vã ce elemente confuze au apãrut în discuþie! Domnul Gavaliugov, pe de o parte, propune o comisie mixtã, cu participarea ºi a Ministerului Agriculturii, ºi a Ministerului Transporturilor, ºi a Ministerului Mediului ºi aºa mai departe, iar, pe de altã parte, spune cã nu este nevoie de nici un fel de comisie. Adicã este un flagrant delict de logicã, îmi pare foarte rãu. ªi pot apãrea fel de fel de astfel de intervenþii, ne putem lungi foarte mult, motiv pentru care, încã o datã vã rog, haideþi sã trecem la dezbaterea pe articole.

ªi eu doresc acelaºi lucru ca ºi dumneavoastrã. Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vreau, în primul rând, sã reamintesc intervenþia iniþialã a domnului preºedinte al comisiei, anume: avem de dezbãtut un proiect de lege, comisia a avizat acest proiect de lege ºi sã discutãm acest proiect de lege. În privinþa disputelor din interiorul Guvernului României, a fost reclamatã prezenþa domnului ministru Mureºan marþi, aici. Eu cred cã a fost o solicitare minimalã. Ca sã lãmurim lucrurile, ar trebui sã-l chemãm pe domnul prim-ministru ºi sã împartã dânsul adevãrurile între diferitele pãrþi.

A fost, evident, o intervenþie glumeaþã aceasta, dar cred cã nu este obiectul Senatului sã lãmurim, dacã vreþi, încruciºãrile de spade Ñ dacã sunt, cel puþin, încruciºãri de spade, nu de ciomege Ñ în interiorul Guvernului. Avem de fãcut o treabã, mã raliez poziþiei domnului senator Tocaci Ñ de fapt, asta voiam sã spun iniþial Ñ sã ne întoarcem la propunerea comisiei, care a fost fãcutã aici.

În privinþa restului lucrurilor, sã solicitãm domnului prim-ministru sã stabileascã, dacã vreþi, o disciplinã de grupã premergãtoare ºcolarizãrii în privinþa activitãþii din interiorul Guvernului.

De acord cu dumneavoastrã, domnule senator. Mai era înscris domnul senator Apostolache, dupã care trecem la procedura legislativã de vot.

Domnule preºedinte de ºedinþã, acelaºi lucru voiam sã-l spun ºi eu: sã trecem la dezbateri, pentru cã, oricum, aceastã discuþie nu are nici o legãturã cu acest proiect ºi, de asemenea, rãspunsurile date de domnul ministru sunt total alãturi de proiect. Disputele Domniilor lor în Guvern, sub oblãduirea domnului Isãrescu, pot sã continue. Noi sã dãm drumul acestui proiect ºi dupã aceea o sã vedem dacã într-adevãr Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, în actuala formulã ºi cu oameni care nu au nimic comun cu agricultura, va fi în stare sã implementeze acest proiect.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnule ministru, doriþi sã mai rãspundeþi la întrebãri?

Doar câteva cuvinte.

Vã rog, haideþi sã trecem la procedurã!

Doar câteva cuvinteÉ

Vã rog.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã simt dator sã dau foarte scurte rãspunsuri. Eu îmi cer scuze cã nu am putut sã particip marþi, însã solicitarea a venit cu mare întârziere ºi eram într-o altã ºedinþã. ªtiþi cã nu am refuzat niciodatã prezenþa în plenul Senatului, aºa cum este normal, în condiþiile în careÉ

Dacã-mi permiteþi sã-mi terminÉ

Vã rog, stimaþi colegiÉ Stimaþi colegiÉ Aveþi cuvântul!

## Mulþumesc.

Mai doriþi procedurã? Domnul senator Dobrescu.

## Domnilor colegi,

L-aþi auzit pe domnul ministru când a spus cã adoptarea acestui proiect de lege este foarte urgentã, pentru cã avem un termen limitã Ñ 27 octombrie. V-aº ruga sã trecem de îndatã la dezbaterea pe articole ºi sã încheiem orice alte discuþii preliminare.

Deci în condiþiile în care am putut sã particip la ºedinþele din SenatÉ Joia aveam întotdeauna ºedinþã de Guvern, am venit aici, de multe ori, sau am fost dincolo, pentru a putea lãmuri problemele. Credeþi-mã cã nu a fost niciodatã din partea mea o rea-credinþã în acest sens. Am însã o dezamãgire, aºa, când vãd cã se spun foarte multe lucruri neadevãrate ºi discuþiile se duc într-o altã zonã. Este evident faptul cã nu este vorba de o încãrcare cu alte construcþii instituþionale, ci, dimpotrivã, oameni care lucreazã în departamentele de dezvoltare ruralã vor intra în aceastã agenþie. Este nevoie de un interlocutor unic pentru Comunitatea Europeanã, de aceea solicitarea este sã se numeascã un director de agenþie ºi nu putem vorbi de alte structuri care, iatã, au dovedit cã sunt neoperaþionale, respectiv aceste structuri interministeriale ºi interdepartamentale.

Eu nu mai vreau sã spun altceva, pentru cã, de fapt, nici nu am ce sã mai comentez. Domnul senator Gavaliugov, evident, nu cunoaºte problema, a venit s-o spunã doar dintr-un punct de vedere politic, se simþea dator sã intervinãÉ Eu nu am amintit de Ministerul Afacerilor Externe aici sub nici o formã, dar pot sã spun: cine coordoneazã fondurile de la Uniunea Europeanã este reprezentantul Partidului Democrat, doamna ªiclovan, deci nu poate sã spunã domnul Gavaliugov cã nu ºtie cine gestioneazã la Ministerul Finanþelor fondurile de la Uniunea Europeanã.

Acestea au fost rãspunsurile mele. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru, Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnul ministru Mureºan este în vechiul ton pe care l-a adoptat de când este membru al Guvernului României. Asta este, s-a schimbat de când era deputat.

Eu vreau sã fac urmãtoarea precizare: poziþia mea am fãcut-o dupã o realã documentare ºi dupã ce am fost surprins de comportamentul domnului Mureºan în negocierile cu Uniunea Europeanã. ªi amintesc aici poziþia în care nu aþi acceptat inclusiv o reprezentare colegialã a delegaþiei româneÉ pentru cã, ºtiþi foarte bine, vã întâlniþi cu Uniunea Europeanã, care înseamnã un interlocutor colegial, format din mai mulþi funcþionari, format din mai mulþi negociatori, reprezentând diverse þãri, aºa cum este firesc într-un asemenea sistem.

Pe de altã parte, din afirmaþia pe care aþi fãcut-o, cã existã un gestionar al fondurilor europene în persoana unui secretar de stat al Ministerului Finanþelor, vreau sã vã fac precizarea cã desemnarea unui secretar de stat de la Ministerul Finanþelor a fost condiþie impusã de cãtre Uniunea Europeanã pentru finanþarea unor programe europene în România, iar a deconta niºte programe nu înseamnã a le gestiona. În legãturã cu Programul SAPARD, vã revine dumneavoastrã, domnule ministru, cu agenþie sau fãrã agenþie, în calitate de titular al Ministerului Agriculturii, sã coordonaþi activitatea ºi proiectele care se realizeazã în domeniul acestui program SAPARD. ªi îmi pare rãu cã domnul senator Tocaci, mai înainte, nu a reuºit sã descifreze, sã separe poziþia mea în favoarea unei comisii interministeriale care funcþioneazã la ora actualã Ñ ºi nu avem ce instituþionaliza mai mult Ñ ºi suprastructura constisitoare a unei Agenþii SAPARD pe care am crea-o în subordinea Ministerului Agriculturii. Subliniez: dezvoltare ruralã nu înseamnã numai fonduri ºi proiecte avizate de Ministerul Agriculturii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, sã trecem la titlul legii.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nefiind observaþii,

Asupra art. 1, observaþii? Nefiind observaþii, îl

Art. 2. Observaþii? Nefiind observaþii, îl

- douã abþineri.

Dacã asupra art. 3 existã observaþii?

Nefiind observaþii, îl

- abþineri.

Stimaþi colegi,

Mã scuzaþi! Dacã asupra anexei existã observaþii? Neexistând observaþii, o supun votului.

Adoptatã cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Acum

Vã mulþumesc, domnule ministru, mulþumesc comisieiÉ

Domnule preºedinte, o singurã problemãÉ

Dacã-mi permiteþi un cuvântÉ

Deci, în primul rând, domnule preºedinte, aº vrea sã remarc un singur lucru. Dupã dezbaterile de marþi, nu am primit nici un rãspuns la întrebãrile care au fost puse. Deci aceasta este dovada cã pe domnul ministru nu l-a interesat, efectiv, ce s-a discutat în Senat ºi am aºteptat sã vãd dacã, într-adevãr, va rãspunde la ceva. Are sprijinul nostru în tot ce face, dar îºi bate joc de Senat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnilor senatori, pentruÉ

Domnule ministru, îmi cer scuze, eu am avut un alt document aici, la mine. Existã un art. 4 la proiectul de lege care a fost dezbãtut în Camera Deputaþilor ºi îmi fac mea culpaÉ Am rugãmintea sã am la mapã exact documentele care trebuie.

Deci existã art. 4: ”Condiþiile pentru aplicarea art. 1Ð3 din prezenta lege se vor stabili prin acte normative elaborate în concordanþã cu reglementãrile Comisiei Europene nr. 1.268/1999 ºi 2.759/1999Ò. Supun atenþiei dumneavoastrã ºi art. 4 din aceastã lege.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Adoptat cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Legea în ansamblu acum, ºi cu art. 4 conþinut în ea. Mulþumesc din suflet. Legea a fost adoptatã cu 99 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere.

Domnule ministru, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Doamnelor ºi domnilor senatori, eu vreau sã vã mulþumesc pentru votul acordat astãzi ºi, dacã nu am reuºit sã rãspund la toate întrebãrile dumneavoastrã, sunt la dispoziþia Comisiei pentru agriculturã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru valorificarea eficientã a exporturilor de fier vechi Ñ 3 articole, propunere legislativã adoptatã de Camera Deputaþilor. Raportor, Comisia economicã. Legea este ordinarã.

Întreb staff-ul tehnic dacã este prezent unul din cei patru iniþiatori. Au fost anunþaþi, dar nu sunt prezenþi.

Stimaþi colegi, punctele 4, 5 ºi 6 se referã la ordonanþe de urgenþã. Avem prezent în salã un director general din Ministerul Finanþelor. Dacã sunteþi de acord sã le dezbatem în prezenþa Domniei sale.

Deci punctul 3 îl amânãm, întrucât nu este prezent nici unul din cei patru iniþiatori.

Punctul 4 de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind ajustarea structuralã a sectorului privat, semnat la Washington la 17 iunie 1999.

Raportor, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci.

Invit iniþiatorul ºi, de asemenea, din partea comisiei, pe domnul senator Csap— Iosif.

Am rugãmintea sã vã prezentaþi ºi sã citiþi expunerea de motive.

## **Doamna Mioara Ionescu** Ñ _director general al Direcþiei_

_de relaþii cu organismele financiare internaþionale din Ministerul Finanþelor_ _**:**_

Prin proiectul de ordonanþã propus s-a cerut ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, pentru un împrumut pe care România l-a obþinut anul trecut, în sumã de 300 de milioane de dolari. Este un împrumut de ajustare structuralã care susþine balanþa de plãþi externe, iar echivalentul în lei s-a folosit la finanþarea deficitului bugetar.

Practic, împrumutul a fost utilizat, s-au tras cele douã tranºe de câte 150 milioane de dolari ºi, în prezent, suntem în continuare cu realizarea condiþionalitãþilor din programul convenit cu Banca Mondialã, la a cãrui susþinere a contribuit ºi acest împrumut de 300 de milioane de dolari.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi, domnule senator, raportul comisiei.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raportul în data de 8 octombrie 1999. În acest raport au fost anumite observaþii ale domnilor senatori din P.D.S.R. care fac parte din Comisia pentru buget, finanþe, bãnci. Pe baza acestor observaþii, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a întocmit un raport suplimentar la data de 18 mai 2000. În acest raport suplimentar sunt adoptate ºi anumite amendamente care sunt redate în anexa prezentatã. Solicitãm aprobarea acestor amendamente ºi propunem plenului Senatului, spre dezbatere, proiectul de lege. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt colegi care sã doreascã a lua cuvântul. Întreb iniþiatorul: sunteþi de acord cu amendamentele prezentate de comisia de specialitate?

Domnule preºedinte, este un acord de împrumut pentru ajustare structuralã. Amendamentele solicitate de Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a Senatului privesc faptul cã el este denumit ”împrumut de ajustare structuralã pentru sectorul privatÒ.

Uzanþa Bãncii Mondiale este sã foloseascã principalul scop al matricei de condiþionalitãþi în denumirea împrumutului. Eu v-aº ruga, dacã este posibil, fiindcã nu ar avea sens un amendament la acest împrumut atâta timp cât el este împrumut de ajustare structuralã de genul celor care au fost ºi anterior Ñ FESAL, PSAL, ASAL Ñ ºi el a fost folosit, a ºi intrat suma de 300 de milioane dolari, a intrat la rezerva valutarã a statului ºi a fost folosit la finanþarea deficitului bugetar.

Deci, cu tot respectul pentru domnul senator Marin Stelian, îl rog mult sã-ºi aminteascã acea naturã de credite de la Banca Mondialã care se referã la ajustare structuralã.

Nici nu este aici.

Am observat cã nu este aici, darÉ

Solicit punctul de vedere al comisiei de specialitate. Dupã explicaþiile date de iniþiator, dacã îºi menþine amendamentele formulate la prezentul proiect de lege...

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere cã deja acest acord a fost realizat, consider cã amendamentele nu pot fi finalizate, deci renunþ la amendamentele propuse.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Titlul legii a fost adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Nefiind observaþii, îl

Stimaþi colegi,

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2000 privind aprobarea reglementãrii obligaþiilor reciproce dintre România ºi Republica Islamicã Iran, rezultate din stingerea soldului contului de clearing româno-iranian ºi din aplicarea clauzei valutare în baza Acordului interguvernamental româno-iranian din 14 mai 1974, conform Minutei semnate la Teheran la data de 22 octombrie 1999. Caracterul legii, ordinarã; raportor, de asemenea, Comisia pentru buget, finanþe bãnci.

Am rugãmintea sã prezentaþi expunerea de motive.

Datoria Iranului faþã de România, provenitã din acorduri comerciale cu derulare prin contul de clearing în sumã de 43,3 milioane dolari S.U.A., a fost reglementatã la nivel guvernamental la sfârºitul anului 1996, cu ocazia lucrãrilor celei de-a 11-a sesiuni a Comisiei mixte româno-iraniene de la Teheran.

În conformitate cu Memorandumul de înþelegere al Comisiei mixte, lichidarea soldului contului de clearing s-a efectuat prin livrãri de pãcurã ºi þiþei iranian la un coeficient de recuperare de 80 % din valoarea nominalã, conform Memorandumului semnat între Banca Centralã a Iranului ºi Ministerul Finanþelor din România la data de 31 ianuarie 1996.

Soldul contului de clearing româno-iranian în favoarea pãrþii române la data de 22 octombrie 1999, verificat ºi confirmat de bãncile autorizate, Banca Comercialã Românã, pentru partea românã, ºi Banca Centralã a Iranului, pentru partea iranianã, este de 5.151.870,49 dolari S.U.A. În baza Acordului interguvernamental româno-iranian din 14 mai 1974, ”Universal TractorÒ

Braºov ºi ”Tractor UTBÒ Braºov au derulat între anii 1979Ñ1982 contracte de export tractoare cu o firmã iranianã în care s-a prevãzut clauza de consolidare valutarã a monedei contractuale. Obligaþia de platã a pãrþii române rezultatã din aplicarea clauzei valutare este de 2.164.372,94 dolari S.U.A.

Prin ordonanþã se propune lichidarea soldului final al contului de clearing româno-iranian în favoarea României în sumã de 2.389.998,04 dolari S.U.A., care va fi realizatã prin platã cash de cãtre partea iranianã în doi ani ºi ºase luni, în cinci rate semianuale, dupã cum urmeazã: primele trei rate, în valoare de 40.000 dolari S.U.A., ºi ultimele douã rate, în valoare de 1.134.999,02 dolari S.U.A.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Csap—, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Comisia a redactat raportul în data de 29 februarie 2000. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, cu unele observaþii pe care iniþiatorul ºi le-a însuºit.

În urma analizei, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc ºi eu, domnule coleg.

La dezbateri generale dacã existã doritori a lua cuvântul?

Nefiind, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã votaþi.

Titlul a fost adoptat cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Asupra articolului unic existã observaþii?

Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi, domnilor colegi. Articolul unic a fost adoptat cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Stimaþi colegi,

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Naþionalã a României, în calitate de agent al împrumutatului, ºi Comunitatea Europeanã, în calitate de împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2000.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Mulþumesc.

Prin aceastã ordonanþã s-a aprobat ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Uniunea Europeanã pentru un împrumut de 200 milioane de euro. Acest împrumut este tot de natura împrumuturilor de ajustare structuralã. De fapt, prima tranºã de 100 milioane euro a fost deja eliberatã, a intrat în rezerva de stat valutarã imediat dupã ºedinþa _board_ -ului la Fondul Monetar Internaþional, din 7 iulie a.c.

Uniunea Europeanã a aprobat, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, acordarea acestui împrumut în vederea susþinerii programului cu mãsuri de ajustare structuralã, privatizãri, restructurãri, protecþie socialã, privatizãri-restructurãri atât în domeniul bancar, cât ºi în domeniul întreprinderilor, în sectorul întreprinderilor, program convenit cu Fondul Monetar ºi cu Banca Mondialã. De aceea ele, de fapt, merg legate. Sunt corelate. Acest împrumut este de aceeaºi naturã ca ºi împrumutul PSAL de la Banca Mondialã. Împrumutul este acordat pe o perioadã de 10 ani, el are o dobândã uzitatã de Uniunea Europeanã Ñ Euribor Ñ fiindcã este denominat în euro, deci Euribor la ºase luni, plus o marjã de 0,2%. Costurile sunt foarte avantajoase.

Vã mulþumesc. Comisia noastrã de specialitate?

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Raportul a fost întocmit în data de 29 februarie 2000. Referitor la prevederile acordului, Consiliul Uniunii Europene a decis sã disponibilizeze pentru România un împrumut în suma maximã de 200 milioane euro, în cel puþin douã tranºe, în scopul sprijinirii balanþei de plãþi ºi întãririi rezervei valutare a României, împrumutul reprezentând o mãsurã adecvatã pentru a ajuta uºurarea constrângerilor financiare externe ale României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, cu unele observaþii de care iniþiatorul a þinut seama.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de lege fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Deci vã rog sã acceptaþi ca termenul de împrumutat sã fie înlocuit cu termenul de debitor sau, eventual, dacã nu vã place acest termen, beneficiar al creditului, iar termenul de împrumutãtor sã fie înlocuit cu termenul de creditor.

Da, mulþumesc. Alte observaþii? Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Doamnã secretar de stat,

Stimaþi colegi,

Am trãit o experienþã foarte tristãÉ cu câtevaÉ cred cã un an înainteÉ în care ne-a fost readus în discuþie un asemenea document, dacã þin bine minte, un fel de convenþie între România ºi Japonia, în care s-a constatat cã traducerea documentului din limba originalã s-a fãcut într-un mod greºit. Cred cã þineþi minte acest incident din Senat.

Vreau sã fac, dacã vreþi, o precizareÉ sã pun ºi eu o întrebare. Suntem siguri cã, dacã vom vota una dintre cele douã variante, n-aº vrea sã mã exprim care dintre ele este cea mai bunã, deºi varianta ultimã propusã de domnul senator Dobrescu mi se pare cea mai bunã, pentru ”împrumutãtorÒ Ñ beneficiar de credite, mi se pare mai bunã, ºi nu creditor, dar vreau sã fac o precizare ºi sã pun ºi o întrebare.

Aceste documente pe care le aprobãm noi trebuie sã fie traduceri exacte ale documentelor redactate într-o limbã internaþionalã, în cazul respectiv erau redactate în limba englezã. Aº dori sã cunosc formularea în original, pentru a nu fi puºi în situaþia de a mai relua încã o datã o asemenea discuþie care mi se pare cã este deasupra unei discuþii de semanticã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt alte observaþii?

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Nu existã colegi care sã ia cuvântul.

Supun atenþiei dumneavoastrã titlul legiiÉ Îmi cer scuze, domnul senator Dobrescu.

Nefiind, rog iniþiatorul sã se pronunþe asupra amendamentului propus de domnul senator Dobrescu ºi de asemenea sã rãspundã la întrebarea domnului senator Oliviu Gherman.

Aveþi cuvântul!

În titlul legii ºi poate ºi în articolele ce urmeazã se folosesc doi termeni improprii: împrumutat ºi împrumutãtor. Este un limbaj arhaic, nepotrivit. Existã termeni moderni. Deci a folosi aceºti termeni de ”împrumutatÒ ºi ”împrumutãtorÒ este exact cum, în loc de cravatã, am spune gâtlegãu.

Împrumutatul se numeºte debitor, ºi împrumutãtorul se numeºte creditor. ªi cei doi termeni trebuie înlocuiþi, pentru cã este vorba de un contract de împrumut, este vorba de o relaþie juridicã ºi aceasta este terminologia corectã.

Aº începe cu rãspunsul la întrebarea domnului senator Gherman.

În limba englezã este ”Ioan agreementÒ ºi ”borrowerÒ. Cu tot respectul, mi-aº permite sã spun cã denumirile acestea sunt permanent folosite de toate organismele financiare internaþionale, deci acord de împrumut, împrumutat, iar termenii de debitor, creditor, debit, credit sunt pe partea contabilã, deci toate traducerile sunt autorizate cu rãspunderea Ministerului Finanþelor. Consiliul Legislativ de obicei ne trimite observaþii ºi acolo unde este cazul Ñ ºi au dreptate Ñ le facem. De aceastã datã nu ne-au trimis nici un fel de observaþii.

Cer cuvântul în replicã.

Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Iniþiatorul îºi menþine punctul de vedere asupra textului iniþial.

Dacã domnul senator Rãsvan Dobrescu doreºte sã fie supus votului amendamentul fãcutÉ?

Îmi pare foarte rãu, însã doamna director general greºeºte, ºi aici eu sunt de meserie, ºi nu dânsa. Sunt de douã ori de meserie, pentru cã sunt ºi jurist ºi sunt ºi traducãtor. ªi atunci când traduci dintr-o limbã strãinã trebuie sã redãm cuvântul potrivit românesc, nu trebuie sã copiem cuvântul strãin, pentru cã altfel ajungem sã nu mai vorbim româneºte, ci sã vorbim o limbã pãsãreascã care nu este nici româna, nici limba din care traducem. Existã termeni consacraþi, sunt termeni tehnici, ºi aici este vorbaÉ deci contractul de împrumut este un contract. Deci el consfinþeºte un raport juridic, ºi în raportul juridic cel care dã împrumutul se numeºte creditor, ºi celãlalt se numeºte debitor sau, dacã din contextul actului normativ rezultã cã nu cuvântul debitor este cel mai potrivit, atunci, beneficiar al împrumutului. În nici un caz aceºti termeni! Aceºtia sunt barbarismeÉ barbarismul fiind, vã explic, cã nu toatã lumea ºtie, ºi în special economiºtilor le explic, barbarismul este o greºealã de limbã, care constã în folosirea greºitã a unui cuvânt strãin pe care cautã sã-l implanteze, ºi nu sã-l implementeze, cã ºi ãsta este alt barbarism, sã-l implanteze în limba în care se traduce.

Deci cuvântul corect este creditor pentru cel care dã împrumutul ºi debitor sau beneficiar al creditului pentru cel care primeºte împrumutul.

Da, mulþumesc. Domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

La proiectul de lege sunt anexate cele douã acorduri, respectiv Acordul de împrumut ºi Memorandumul de înþelegere. Acordul de împrumut, textul oficial în limba românã, foloseºte termenii prevãzuþi ºi în acord ºi în textul proiectului de lege, aceiaºi termeni sunt folosiþi ºi în Memorandumul de înþelegere dintre Comunitatea Europeanã ºi România, text oficial, care este atestat ºi de Ministerul Finanþelor prin ºtampilarea fiecãrei pagini din acordul respectiv ºi din memorandum.

Având în vedere faptul cã aceste texte sunt oficiale, deja, în limba românã, acceptate de pãrþile respective, Comunitatea Europeanã, România ºi Banca Naþionalã, respectiv Comunitatea Europeanã ºi România, aceste texte pot fi modificate numai dacã pãrþile acceptã aceste modificãri de termeni.

Deci consider cã la ora actualã se pot modifica referirile prevãzute în proiectul de lege dacã se modificã ºi în acord ºi în memorandum, în textul oficial în limba românã. Având în vedere acest fapt, nu cred cã se pot opera modificãrile propuse, deºi justificate, în proiectul de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Doresc sã fie supus votului, pentru cã eu sunt pentru o limbã românã purã.

Am înþeles. Nu mai trebuie sãÉ domnul senator, sã nu umblãmÉ sau sã jignim colegii sau iniþiatorii.

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Stimaþi colegi, existã o propunere a domnului senator Rãsvan Dobrescu ca titlul legii sã aibã urmãtoarea formulare: Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, în calitate de debitor, Banca Naþionalã a României, în calitate de agent al împrumutatului, ºi Comunitatea Europeanã, în calitate de beneficiar de credite, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2000.

Îmi cer scuze! DeciÉ Banca Naþionalã a României nu în calitate de agent al împrumutatului, ci în calitate de agent al beneficiarului credituluiÉ

Aceste douã cuvinte, împrumutat ºi împrumutãtor, sã disparã complet.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Asupra articolului unic existã observaþii?

Nefiind, îl

Stimaþi colegi, legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Legea a fost adoptatã cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Stimaþi colegi, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, care se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/1999 pentru alocarea în anul 1999 a unor fonduri Ministerului Culturii, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sãnãtãþii, Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, precum ºi Ministerului Tineretului ºi Sportului, pentru Comitetul Olimpic Român. Legea este ordinarã; raportor Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog sã vã prezentaþi pentru stenogramã.

## **Domnul Hunor Kelemen Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Anul trecut, începând din luna septembrie, Ministerul Culturii a fost în incapacitate de a continua activitatea, fiind alocat un buget foarte mic de la începutul anului ºi noi am apelat la alte surse decât bugetul de stat, ºi la Fondul Proprietãþii de Stat am avut ocazia sã gãsim înþelegere, ºi din fondurile F.P.S.-ului, Guvernul, printr-o ordonanþã de urgenþã, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 171, a alocat o sumã de 110 miliarde lei Ministerului Culturii.

În anexa nr. 1 sunt prevãzute toate detaliile privind defalcarea acestui buget. Ministerul Culturii a respectat aceastã ordonanþã, execuþia bugetarã din acest fond de 110 miliarde a fost 99% ºi toate instituþiile subordonate Ministerului Culturii au beneficiat de o subvenþie importantã la sfârºitul anului, fãrã de care nu ºi-ar fi putut continua activitatea.

Am început un program de informatizare a bibliotecilor judeþene, un program care continuã ºi în acest an ºi va continua ºi în anul viitor. Pentru acest capitol a fost alocatã o sumã de 5 miliarde lei, pentru subvenþii Ñ 67 miliarde 300 milioane, pentru cheltuieli materiale Ñ 320 miliarde, ºi pentru cãrþi ºi publicaþii Ñ 6 miliarde. Acestea au fost sumele mai mari. Dar dacã aveþi întrebãri atunci putem da rãspunsurile concrete ºi detaliate.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Raportul a fost întocmit în data de 3 februarie 2000, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã de urgenþã, comisiile pentru politicã externã, pentru învãþãmânt, pentru administraþia publicã ºi pentru culturã, artã ºi mijloace de informare avizeazã favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru sãnãtate avizeazã favorabil, cu o singurã observaþie; Comisia pentru privatizare propune respingerea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã; Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de lege cu urmãtorul amendament: în titlul proiectului de lege, în cadrul articolului unic ºi în titlul ordonanþei de urgenþã sã se introducã în text, dupã fragmentul ”în anul 1999Ò, sintagma ”din resursele Fondului Proprietãþii de StatÒ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Corneliu Bucur.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule secretar de stat,

Stimaþi colegi,

Fãrã doar ºi poate cã vom vota Ñ ºi o spun ºi în numele Partidului Democrat Ñ aceastã ordonanþã de urgenþã, dar discutarea ei în ºedinþa de astãzi a Senatului îmi oferã posibilitatea sã ridic o problemã care mi se pare de fond.

Noi aprobãm în fiecare an Legea bugetului, în situaþia în care prin dezbaterile ample pe care le avem în comisii constatãm cã anumite sectoare de activitate, în speþã fiind vorba de domeniul culturii, nu pot funcþiona la nivelul cifrelor de buget pe care le aprobãm prin lege.

În 1999, în aceastã situaþie de avarie naþionalã, situaþie de crizã profundã a instituþiilor de stat subordonate Ministerului Culturii, s-a ajuns atât de departe încât strigãtul general apãrut în toatã presa a fost ”închidem porþileÒ. Acesta ar fi fost un act primordial în istoria culturii instituþionalizate din România, ºi anume situaþia de faliment.

Mie mi se pare cã a venit vremea, procedând sau pornind de la exemplul pe care-l dezbatem astãzi, sã reþinem urmãtoarea pildã pentru tot ceea ce înseamnã dezbatere parlamentarã cu privire la acea cifrã Ñ sine qua non Ñ fãrã de care nu se poate asigura minima funcþionare a instituþiilor pe care le avem în cazul de faþã în domeniul culturii.

De ce spun asta? Pentru cã anul trecut s-a gãsit, ºi iertaþi-mi pleonasmul, s-a recurs la o gãselniþã, la aceastã cedare, la aceastã donaþie din fondurile F.P.S.-ului, care nici mãcar nu a fost posibil sã fie adunatã, sã fie asociatã cifrelor de buget, s-a spus cã asta este în afara bugetului. Nu a constituit reperul de la care s-a plecat în proiecþia bugetarã pe anul 2000.

Or, aceastã situaþie ne repune într-un infinit cerc vicios de a constata cã în fiecare an nu ajung banii fãrã de care instituþiile statului nu pot funcþiona.

ªi în acest moment am avut o consultaþie, chiar cu numai câteva minute în urmã, cu reprezentanþii Ministerului Culturii ºi s-a apreciat cã suntem din nou în aceeaºi situaþie de crizã profundã, în mãsurã sã ne aducã peste numai câteva zile, mai ales pornind de la tot ceea ce se întâmplã la ora actualã prin majorarea preþurilor la tot ceea ce înseamnã servicii publice, sã ne aducã în situaþia, realmente, sã nu mai putem achita facturile de platã pentru curent electric, telefonie, canal, apã etc., etc.É

Nu mai sunt alþi colegi care doresc sã ia cuvântul. Iniþiatorul este de acord cu propunerea formulatã de cãtre comisia de specialitate?

Suntem de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord.

Stimaþi colegi,

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, aceste texte sunt completate cu amendamenteÉ

Am fãcut precizarea, cu amendamentul comisiei noastre de specialitate, însuºit de iniþiator.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Dacã mai sunt colegi doritori sã ia cuvântulÉ Vã rog, domnule senator Zavici.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intenþia mea este de a spune puþine cuvinte. Spun puþine cuvinte pentru cã situaþia generalã expusã Ñ ºi cu care, în mare parte, sunt de acord Ñ de domnul senator Bucur este, într-adevãr, un fapt care sã ne atragã atenþia pentru atitudinea financiar-economicã a Ministerului Culturii pentru perioada urmãtoare.

Nu ºtiu în ce mãsurã vom mai avea noi puterea de a determina acest lucru. Dar ceea ce vreau eu sã spun este cã constat cu satisfacþie cã Ministerul Culturii a gãsit soluþia care îi era absolut necesarã pentru existenþa unei culturi acceptabile la nivel economico-financiar în þara noastrã.

Eu încã o datã cred, cultura româneascã, chiar dacã pleacã de la o valoare de avarie la început, nu va fi lãsatã sã moarã niciodatã. Iar aceastã ordonanþã este

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dacã asupra anexei 1 existã observaþii? Nefiind, o

Anexa 2.

Observaþii? Nefiind, o

- Anexa 3.

Observaþii? Nefiind, o

- nici o abþinere.

- Anexa 4.

Observaþii? Nefiind, o

- nici o abþinere.

- Anexa 5.

Observaþii? Nefiind, o

Anexa 6.

Observaþii? Nefiind, o

ªi ultima anexã, nr. 7.

Observaþii? Nefiind, o

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc foarte mult.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1997 privind unele mãsuri de protecþie ce se acordã personalului din industria minierã ºi din activitãþile de prospecþiuni ºi explorãri geologice.

Invit iniþiatorul.

Întrunitã în data de 8.12.1999, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, luând act de faptul cã proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 68/1998 nu mai are obiect, a hotãrât respingerea acesteia.

Vã mulþumesc.

Punctul de vedere al iniþiatorului.

Avem acelaºi punct de vedere. Este o succesiune de modificãri ale Ordonanþei nr. 22/1997. Ordonanþa nr. 98/1999, care a creat cadrul legislativ pentru acordarea plãþilor compensatorii ºi care acum ºi ea este abrogatã, a reglementat aceste situaþii. Deci toate prevederile din Ordonanþa de urgenþã nr. 68/1998 se regãsesc în Ordonanþa de urgenþã nr. 98, fapt pentru care toate cheltuielile care s-au fãcut... aceastã ordonanþã a fost absolut necesarã, extinderea ºi la subunitãþi. Acelaºi punct de vedere îl avem.

Are raport negativ.

Vã mulþumesc.

Da. Este o continuare a dezbaterilor. Are raport negativ. Legea este ordinarã.

Vã rog, doamnã secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motiveÉ sau este vorba de o continuare.

## **Doamna Norica Nicolai Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ **:**

Da, este vorba de o continuare a dezbaterilor.

Da. Invit comisia noastrã de specialitate.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cele prezentate, supun atenþiei dumneavoastrã respingerea acestei ordonanþe.

Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi.

Ordonanþa a fost respinsã cu 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vreau sã aduc la cunoºtinþa colegilor senatori cã au fost depuse la casete ordonanþele emise de Guvern în baza Legii de abilitare nr. 125 din 13.07.2000.

Urmãtorul proiect de lege se referã la aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 146/1999 privind unele mãsuri de acompaniament social pentru salariaþii din industria metalurgicã, ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective.

Legea este ordinarã.

Rog iniþiatorul sã prezinte expunerea de motive.

## Domnilor senatori,

Pentru ca sã lãmurim mai bine situaþia, daþi-mi voie sã citesc raportul comisiei, pentru a se înþelege mai bine despre ce este vorba.

Modificarea ºi completarea Ordonanþei nr. 22/1997, realizatã prin Ordonanþa de urgenþã Ñ pe care o discutãm Ñ nr. 68/1998, se referã, în esenþã, la extinderea drepturilor salariaþilor disponibilizaþi ºi în cazul încetãrii activitãþii sau închiderii unor subunitãþi la care se înregistreazã pierderi ºi arierate.

De asemenea, se stabileºte ca sumele de bani aferente plãþilor compensatorii sã se achite în rate lunare, ºi numai condiþionat într-o singurã tranºã sau douã.

Luând în consideraþie faptul cã problemele vizate de Ordonanþa de urgenþã nr. 68/1998 Ñ pe care o discutãm Ñ au fost reglementate prin Ordonanþa de urgenþã nr. 98/1999, apãrutã ulterior ºi, ca atare, Ordonanþa de urgenþã nr. 68 a fost abrogatã, plenul Senatului a hotãrât în ziua de 7 decembrie 1999 remiterea proiectului de lege la comisia sesizatã în fond.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere importanþa sectorului metalurgic pentru economia naþionalã, cât ºi necesitatea restructurãrii acestuia, Ordonanþa nr. 146/1999 propune o nouã formulã de abordare a politicii de protecþie socialã. Ea se referã la implicarea partenerilor sociali Ñ patronat ºi sindicate Ñ, efectiv, în programele de preconcediere ºi reconversie profesionalã ºi propune crearea unui fond, la care sã contribuie atât patronatul din metalurgie, cât ºi angajaþii, deci prin reprezentarea lor sindicalã, ºi a unei uniuni naþionale de reconversie profesionalã.

De ce considerãm cã angajaþii din metalurgie trebuie sã aibã acest tip de protecþie socialã? Este o meserie care implicã foarte multe dificultãþi ºi cu o specificitate deosebitã, iar abordarea într-un cadru global nu ar putea aduce parametrii de eficienþã pe care-i gândim. Deci înfiinþãm o uniune naþionalã de reconversie în metalurgie Ñ care este doritã de partenerii sociali Ñ ºi un fond naþional care sã permitã realizarea unor proiecte punctuale în toate unitãþile siderurgice care se restructureazã. Pentru cã, în acest moment, România a elaborat un program referitor la restructurarea siderurgiei ºi metalurgiei, program în acord cu integrarea în Uniunea Europeanã ºi în conformitate cu acest program în urmãtorii cinci ani se prevede posibilitatea disponibilizãrii a circa 60.000 persoane.

Nu mai dorim sã fim puºi în faþa unui fapt împlinit ºi dorim ca acest program sã fie acompaniat încã de la început de mãsuri de reconversie profesionalã care sã permitã celor care vor fi disponibilizaþi sã se integreze foarte repede în activitate.

Pânã acum am declanºat aceste programe ulterior disponibilizãrii, iar efectele au fost negative.

## Vã mulþumesc.

Domnule senator, am rugãmintea sã prezentaþi raportul comisiilor noastre de specialitate.

Domnule preºedinte,

Doamnã secretar de stat,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aceastã Ordonanþã nr. 146/1999 aduce niºte mãsuri de protecþie socialã suplimentare faþã de cele existente, într-un domeniu care e supus restructurãrii, unde peste 150.000 de oameni lucreazã în condiþii, totuºi, de muncã dificile ºi reconversia profesionalã cere ºi bani, ºi timp.

Consider cã aceastã ordonanþã este bine venitã, grupul nostru parlamentar va susþine ºi va vota aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte luãri de cuvânt?

Domnul senator Cotarcea.

Întrunitã în ºedinþa din 1 martie 2000, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a analizat proiectul de lege, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 146/1999, ºi a hotãrât avizarea favorabilã în vederea supunerii acesteia în dezbaterea plenului Senatului.

Menþionãm cã proiectul de lege la care ne referim are avize favorabile din partea Comisiei pentru buget-finanþe ºi bãnci, precum ºi a Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Întrucât provin ºi eu dintr-o zonã industrialã metalurgicã ºi cunosc situaþia grea a acestor oameni, a fost bine venitã aceastã ordonanþã ºi Grupul parlamentar al Partidului România Mare o va vota.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Domnul senator Oliviu Gherman, domnul senator Creþu.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

Domnule preºedinte, Stimatã doamnã secretar de stat, Stimate colege, stimaþi colegi,

Desigur, Grupul parlamentar P.D.S.R. susþine aceastã ordonanþã de urgenþã. Suntem, din nou, însã, într-o situaþie extrem de delicatã. O ordonanþã de urgenþã care a fost pusã în aplicare în 1999 o aprobãm acum.

Desigur, nu se poate porni de la ipoteza cã toate aceste ordonanþe de urgenþã vor fi automat aprobate de Parlament ºi mereu rãmânem cu senzaþia, ceea ce am spus ºi marþi, cã suntem, dacã vreþi, pe o poziþie pe care am exprimat-o, eufemistic vorbind, despre REBU, puteam sã mã exprim incomparabil mai apropiat de realitate, adicã sã rezolvãm post factum ceva care, de fapt, nu poate fi rezolvat altfel, deºi, în cazul de faþã, nu existã nici un motiv pentru a fi împotriva unei mãsuri reale de protecþie socialã, aºa cum prevede ordonanþa de urgenþã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Creþu Ioan.

## Domnilor senatori,

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. susþine acest proiect ºi susþinerea noastrã se întemeiazã pe faptul cã noi, P.N.Þ.C.D., apreciem cã trebuie sã facem, desigur, reformã economicã, însã trebuie sã mai facem ºi altceva pe lângã reformã economicã. Trebuie sã avem grijã ca persoanele care vor fi disponibilizate ca urmare a închiderii unor întreprinderi sã nu fie lãsate în voia soartei, sã avem grijã de ele. Societatea ºi statul trebuie sã aibã grijã de ele ºi grija aceasta nu trebuie sã constea numai în plata unui ajutor de ºomaj. Trebuie sã avem grijã de viitorul lor, trebuie sã avem grijã sã-i recalificãm pentru a-i face din nou utili atât economiei ºi societãþii, cât ºi familiilor lor.

De aceea, aceastã ordonanþã este, întru totul, în acord cu concepþia partidului nostru ºi pentru acest motiv noi susþinem aceastã ordonanþã.

## Vã mulþumesc.

În acest sens este ºi Programul RICOP, de altfel. Domnul senator Dan Mircea Popescu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Aºa cum vã sublinia ºi domnul profesor Gherman, Grupul parlamentar P.D.S.R. susþine pe de-a-ntregul aceastã ordonanþã a Guvernului trecut, Radu Vasile.

Am luat cuvântul pentru a sublinia ceea ce doamna secretar de stat a spus, ºi anume o schimbare de concepþie în materia respectivã.

Dacã pânã la acest moment, respectiv momentul 1999, mãsurile active erau luate dupã momentul disponibilizãrii, o datã cu aceastã ordonanþã observãm ºi salutãm o schimbare de concepþie în aceastã materie, ceea ce doamna secretar de stat v-a spus, ºi anume Ñ pe de o parte Ñ faptul cã aici avem de-a face pentru prima oarã cu împãrþirea efortului, nu numai pe fondul de ajutor de ºomaj, dar ºi patronatul de ramurã este dispus sã participe la eforturile ºi la mãsurile active de reinserþie profesionalã ºi reintegrare profesionalã a celor disponibilizaþi. Aceasta este o primã chestiune.

O a doua noutate este faptul cã avem de-a face, aºa cum vã spuneam, cu mãsuri active de protecþie socialã, ceea ce pânã la momentul 1999 nu s-a întâmplat. Cunoaºtem cã avem aproape 8.000 de miliarde de lei plãtiþi la nivelul celor 4 ani pentru plãþi compensatorii, deci pentru mãsuri pasive de protecþie socialã.

Iatã, cu aceastã ordonanþã de urgenþã ºi în urma a ceea ce partidul nostru a susþinut de-a lungul acestor ani, puterea ºi-a schimbat concepþia ºi am vrut sã salut în mod special acest lucru.

Vã mulþumesc, domnule senator. Ultimul înscris la cuvânt, domnul senator Blejan.

## **Domnul Constantin Blejan:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Ca senator de Hunedoara, judeþ în care metalurgia este foarte bine reprezentatã, amintindu-ne de faptul cã oraºul Hunedoara a trãit ºi trãieºte încã pe seama acestei metalurgii, de asemenea, oraºul Cãlan care, la ora actualã, are probleme deosebite, vreau sã-mi arãt ºi eu susþinerea ºi bucuria cã s-a gândit Guvernul sã susþinã metalurgia, dar vreau ca Ñ cu aceastã ocazie Ñ sã rog pe doamna secretar de stat, sã rog Guvernul sã aprobe ºi demersurile care se încearcã de ani de zile pentru a se declara aceastã zonã Ñ zona HunedoaraÐCãlanÐ Ghelar ºi toatã zona din jur, care încã are probleme Ñ zonã defavorizatã.

Este o rugãminte a noastrã, a parlamentarilor de Hunedoara, a oamenilor din aceastã zonã, pentru cã sunt convins cã nu sunt suficiente numai mãsurile care se vor institui prin aceastã ordonanþã.

Grupul naþional liberal sigur cã va vota aceastã ordonanþã.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Vã rog sã votaþi.

Legea a fost adoptatã cu unanimitate de voturi, 88 pentru.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi ºi ultimul se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/1999 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 236/1998 pentru ratificarea Convenþiei europene de asistenþã judiciarã în materie penalã, adoptatã la Strasbourg la 20 aprilie 1959, ºi a Protocolului adiþional la Convenþia europeanã de asistenþã judiciarã în materie penalã, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978.

Iniþiatorul, vã rog sã vã prezentaþi pentru stenogramã. Comisia juridicã o invit la pupitru.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Mã numesc Flavius Baias, secretar de stat în Ministerul Justiþiei.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba despre faptul cã prin Legea nr. 236/1998 România a ratificat Convenþia europeanã de asistenþã judiciarã în materie penalã, adoptatã la Strasbourg la 20 aprilie 1959, precum ºi Protocolul adiþional la aceasta.

Art. 2 din lege cuprinde declaraþiile ce se vor formula cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, declaraþii admise de convenþie.

Art. 4 din legea de aprobare a convenþiei conþinea dispoziþii cu privire la suportarea cheltuielilor ocazionate de îndeplinirea celor de asistenþã judiciarã internaþionalã, acestea fiind în sarcina autoritãþilor judiciare solicitante.

În cursul aplicãrii în practicã a prevederilor convenþiei, dupã aprobarea ei prin Legea nr. 236/1998, au apãrut unele probleme care au dus la interpretarea diferitã a acestui text din legea de aprobare Ñ art. 4 Ñ ºi au dovedit a fi necesarã modificarea urgentã a acestui text pentru lãmurirea lui.

În acest context, urgenþa modificãrii prin ordonanþã de urgenþã a fost evidentã, iar textul modificat existã Ñ fãrã îndoialã îl cunoaºteþi Ñ în posesia dumneavoastrã.

Având în vedere cã aceastã modificare nu a urmãrit altceva decât lãmurirea înþelesului textului iniþial, detalierea dispoziþiilor textului iniþial al art. 4, vã rugãm sã adoptaþi Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 90/1999 aºa cum v-a fost supusã atenþiei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule preºedinte, vã rog, raportul comisiei.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Observaþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã. Titlul legii a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Comisia juridicã a hotãrât, în unanimitate, sã adopte un raport favorabil, fãrã amendamente de redactare.

Mã raliez întru totul expunerii pe care a fãcut-o plenului Senatului domnul secretar de stat Baias. Aº adãuga un singur lucru, cã mai existã încã un motiv care conduce la admiterea acestei ordonanþe, un motiv care constã într-o urgenþã, ºi anume la data de 16 iunie 1999 a intrat în vigoare Convenþia europeanã faþã de România ºi este nevoie sã nu se ajungã la interpretãri diferite ale unor texte, precum ºi la ocazionarea de cheltuieli judiciare suplimentare care ar putea sã fie cerute statului român de cãtre alte state membre la Convenþia europeanã.

Adaug cã s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã, de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi de la Consiliul Legislativ, iar legea are caracter ordinar.

Nefiind, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Titlul legii a fost adoptat cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Dacã existã observaþii asupra articolului unic? Nefiind,

- îl

- ºi nici o abþinere.

- Legea în ansamblu.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Legea a fost adoptatã cu 87 de voturi pentru, nici un

- vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Stimaþi colegi, am epuizat ordinea de zi, problemele

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, dacã sunt înscrieri la dezbaterile generale...?

- organizatorice le-am discutat la începutul ºedinþei noastre. Vã doresc un sfârºit de sãptãmânã plãcut. Ne revedem luni.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 109/19.IX.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei