Stenogramă plen

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Stimaþi colegi, declar deschise lucrãrile ºedinþei plenului Senatului de azi, 21 septembrie 2000.

## **Domnul Triþã Fãniþã**

**:**

Domnule preºedinte, o problemã de procedurã!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Ar aduce atingeri programului de astãzi?

## **Domnul Triþã Fãniþã**

**:**

Da. ªi programului.

Vã rog, iertaþi-mã! Trebuie sã consemnez cã avem 118 înscrieri. Mãcar pe baza lor sãÉ

Înscrieri la cuvânt!

Ooo! Dacã e ”la cuvântÒ vorbim un an! Vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu referire la programul de astãzi, voiam sã vã rog sã aveþi în vedere cã la punctul 18 a fost cuprins subiectul privind constituirea comisiei de analizare a condiþiilor în care au fost privatizate societãþile comerciale agricole Ñ consider cã asta nu se poate þine. În primul rând cã P.D.S.R.-ul are consiliul naþional la ora 14,00 ºi în al doilea rând, la ora aceea, chiar dacã nu ar fi consiliu, nu am avea cvorum. Vã propun amânarea pentru luni.

A doua chestiuneÉ

S-o discutãm luni?

Pentru luni, când vom avea cvorum. ( _Discuþii, comentarii în salã._ )

La prima orã nu, domnilor colegi. Problemele organizatorice, de comun acord, le-am pus la sfârºitul programului.

Dacã vreþi s-o discutãm, puneþi-o la o orã potrivitã. La sfârºitul programului ºtiþi cã în salã sunt 14 senatori.

A doua chestiune se leagã de programul de mâine. Eu m-am gândit sã propun plenului ca mâine sã avem zi de comisii. Vã mãrturisesc cã în comisii s-au strâns atâtea proiecte de lege ºi de ordonanþe, avem atâtea consultãri de fãcut cu iniþiatorii, încât e mult de lucru, se terminã sesiunea ºi rãmânem cu ele în sertare.

Vã rog sã supuneþi la vot. Vã mulþumesc.

Da. Alte puncte de vedere, domnilor colegi. Aº vrea sã aud ºi pãrerea liderilor de grupuri parlamentare faþã de aceastã propunere.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?!

Da.

Prima chestiune. Rugãmintea este ca problemele organizatorice sã le rezolvãm în ºedinþa de dimineaþã, întrucât dupã-amiazã avem o reuniune politicã ºi deci nu putem participa, motiv pentru care Grupul parlamentar P.D.S.R. solicitã sã lucrãm în comisii. Vorbesc de astãzi dupãamiazã. De aceea, sã începem cu problemele organizatorice. În situaþia în care existã acceptul celorlalte grupuri parlamentare, sã încercãm sã rezolvãm chestiunea legatã de constituirea comisiei de anchetã. Dacã nu existã voinþa ca s-o facem astãzi, sigur cã vom discuta luni.

Prima chestiune am reþinut-o. A doua treabã era sã lucrãm în comisii astãzi ºi mâine la fel? Vã rog, aºtept opiniile de la grupurile parlamentare. ( _Discuþii în salã._ ) Vã rog, îmi permiteþi aceastã consultare, sã vedem dacã e acelaºi punct de vedere.

Domnule preºedinte, Grupul parlamentar P.D. ºi-a exprimat opinia în legãturã cu activitatea de sãptãmâna asta începând chiar de sãptãmâna trecutã. În orice caz, noi subscriem la acest punct de vedere. Sunt convins cã

fiecare comisie are ce discuta în plenul ei ºi, ca atare, propunerea venitã din partea domnului senator Triþã Fãniþã este bine venitã, suntem de acord cu ea ºi v-aº ruga s-o supuneþi votului.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc, domnule senator. Înþeleg cã ºi Grupul parlamentar P.N.L. are aceeaºi opinie. Da? Ca ºi P.N.Þ.C.D.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

ªi independenþii!

ªi independenþii, mai ales.

P.R.M.-ul, de acord!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Cine? DomnuÕ senator, am înþeles, nu mai trebuie sã-mi spuneþi.

Noi suntem de acord cu propunerea domnului senator Triþã Fãniþã. Poate cã în cursul sãptãmânii viitoare vom gãsi un timp ca sã recuperãm ceea ce pierdem mâine.

Mulþumesc. Domnul senator Buruianã. Vã rog! Ultimul punct de vedere ºi o sã punem la vot.

Domnule preºedinte, eu revin cu o propunere cu care m-am mai prezentat în faþa acestui microfon de cinci ori pânã acum Ñ ºi pentru care aveam azi termen de rezolvare Ñ ºi anume, prezentarea listei cu principalele proiecte de lege pe care se doreºte sã le discutãm ºi aprobãm pânã la sfârºitul acestei sesiuni.

Vã rãspund, domnule senator, dacã-mi permiteþi. Ieri în Biroul permanent am vãzut aceastã listã. Este întocmitã. Este întocmitã ºi pe prioritãþile solicitate de Guvern ºi, respectiv, de grupurile parlamentare. Trebuie sã fie depusã la casetele dumneavoastrã. Deci s-a fãcut. Dacã doriþi s-o vedeþi înainte, v-o dau pe cea care am avut-o eu în mapã.

Nu ºtiu dacã vreau s-o vãd înainte, vreau s-o vãd totuºi.

Nu, pentru buna-credinþã a ceea ce v-am spus, v-o dau pe cea care am avut-o eu în mapã. S-a fãcut aceastã chestiune.

Deci, domnilor colegi, primul lucru, haideþi sã ne votãm programul. De la ora 9,00 la ora 13,00, astãzi, cu propunerea mea Ñ dacã-mi permiteþi Ñ de a lua la ora 12,30 în discuþie propunerea domnului senator Triþã Fãniþã, care era prevãzutã la ora 17,30.

Domnule preºedinte, întrucât se restrânge pentru ziua de astãzi termenul alocat programului legislativ, noi suntem de acord ca propunerea de înfiinþare a comisiei sã nu o luãm în dezbatere astãzi, s-o luãm luni.

Mulþumesc, domnule senator. Deci: de la 9,00 la 13,00 Ñ program de lucru în plen; dupã-amiazã Ñ program de lucru în comisii; mâine Ñ program de lucru în comisii. Asta aþi propus, da?

Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi, pe aceastã propunere.

Cu 98 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog sã votãm programul de lucru pe ziua de astãzi. La ora 13,00 ne oprim ºi depinde de noi câte puncte putem face din el.

Vã rog, votul dumneavoastrã, aºa cum este întocmit programul pe ziua de astãzi, în ordinea în care sunt fãcute nominalizãrile de lucru.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Primul punct de pe ordinea de zi priveºte Nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile articolului 17 alineatele 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al aparatului Senatului urmãtoarele legi:

Ñ Lege privind dispozitivele medicale;

Ñ Lege privind produsele cosmetice;

Ñ Lege pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii nr. 90/1996;

Ñ Lege privind declararea oraºului Gherla municipiu; Ñ Lege privind declararea oraºului Orºova municipiu; Ñ Lege privind declararea oraºului Codlea municipiu; Ñ Lege privind declararea oraºului Motru municipiu. Prezenta notã a fost adusã la cunoºtinþa dumneavoastrã în ºedinþa de plen de astãzi, 21 septembrie 2000.

Cu privire la problemele ridicate în ºedinþa anterioarã de cãtre domnii senatori Victor Fuior, Corneliu Bucur, Liviu Maior, Ionel Aichimoaie, Corneliu Turianu Ñ deci punctele dumneavoastrã de vedere, pe baza stenogramei, au fost analizate în Biroul permanent de ieri.

Cu privire la problema ridicatã de domnul senator Victor Fuior, Legea muntelui. În cazul acestei legi s-a primit punctul de vedere al Guvernului. Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã, silviculturã poate sã finalizeze raportul.

Domnule preºedinte, supãrarea dumneavoastrã este justificatã, dar nu este o excepþie aceastã situaþie care a apãrut.

Mãcar sã vã lãsãm o moºtenire fãrã excepþii.

Având însã în vedere cã în realitate existã o modalitate, din partea iniþiatorilor, de îmbunãtãþire a proiectului, comisia este de acord ca acest proiect sã se discute în prima ºedinþã din sãptãmâna viitoare...

Da, aºa a fost ºi aici discuþia.

Deci suntem de acord cu propunerea Biroului permanent, nu pentru altceva, ci pentru acurateþea propunerii legislative.

Perfect de acord cu dumneavoastrã, domnule senator, dar am hotãrât ceva acolo, inclusiv eu am spus: ”Mâine sã se difuzeze imediat. De dimineaþã, când trec domnii colegi pe la casete, sã ia programul valid pe zi.Ò Nu se poate chestia asta!

Domnul senator Apostolache, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Aceastã iniþiativã legislativã, semnatã de mai mulþi senatori reprezentând grupul parlamentar, a apãrut ca o necesitate, mai ales dupã ce ºi în declaraþiile politice care s-au tot fãcut de la aceste microfoane ºi, mai ales, dupã ce s-a promis la ”Legea LupuÒ, cã se va veni cu o modificare sau cu un proiect de lege pentru a acorda un sprijin tinerilor ºi acest lucru nu s-a întâmplat, noi am demarat aceastã acþiune.

O sã vã prezint, în continuare, expunerea de motive.

Dupã Revoluþia din Decembrie 1989, România se confruntã permanent cu neajunsurile tranziþiei, cum ar fi instabilitatea socialã ºi financiarã, care conduce la degradare progresivã a tuturor structurilor economiei ºi, în final, compromite însãºi noþiunea de democraþie. Efortul social este direct proporþional cu riscul depãºirii pragului firesc de suportabilitate.

Tineretul este cel mai afectat de aceste restructurãri din economie care cel mai adesea constau în restrângere de activitate ºi deci disponibilizãri de personal dupã regula ”ultimul venit, primul restructuratÒ, aºa încât, din ce în ce mai mulþi tineri emigreazã, îngroaºã rândurile celor care muncesc la negru sau Ñ chiar mai rãu Ñ al delicvenþilor.

Tot mai mulþi tineri care nu vor sã-ºi pãrãseascã þara îºi îndreaptã privirile cãtre zona ruralã, ca ultimã speranþã.

Ce perspective oferã însã viaþa la þarã? Analizând statisticile, în mediul rural trãieºte peste 40% din populaþia þãrii, aproximativ, deci 9 milioane de persoane. În anul 2000, dacã se pãstreazã acest curs evolutiv, peste 70% din locuitorii satelor vor depãºi vârsta de 60 de ani. Este foarte posibil ca una din cauzele pentru care nu a apãrut o clasã de mijloc prosperã la sate sã fie tocmai lipsa perspectivei, lipsa posibilitãþilor de realizare în spaþiul rural pentru tineri.

Tot mai multe forþe politice afirmã rolul agriculturii ºi al tineretului în relansarea economiei þãrii. Chiar ºi din ”Contractul cu RomâniaÒ rezultã o corelare directã între relansarea agriculturii ºi atragerea ºi consolidarea rolului tineretului în spaþiul rural.

Iatã de ce considerãm justificatã încrederea noastrã cã acest proiect de lege va fi susþinut de toate forþele politice.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi raportul celor douã comisii.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru administraþia publicã ºi amenajarea teritoriului au fost sesizate în fond cu propunerea legislativã privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediu rural.

Propunerea legislativã mai sus amintitã a fost iniþiatã de un grup de 16 senatori aparþinând Grupului parlamentar P.D.S.R. ºi are ca obiect acordarea unor facilitãþi tinerilor din mediul rural pentru construirea de locuinþe pe suprafeþe concesionate în intravilanul localitãþilor, pentru angajarea de credite în vederea cumpãrãrii de locuinþe sau terenuri ori pentru investiþii cum ar fi achiþionarea de animale de rasã, maºini agricole, plantaþii de pomi sau viticole.

Sumele necesare vor fi alocate anual de cãtre Guvern în bugetele ordonatorilor de credite desemnaþi sã coordoneze proiectele vizate de prezenta iniþiativã legislativã.

Având în vedere cã iniþiativa legislativã implicã modificarea bugetului de stat, s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. 1 din Constituþia României.

Guvernul, rãspunzând solicitãrii adresate, îºi argumenteazã punctul de vedere prin faptul cã în programul de guvernare a fost inclus ºi programul naþional pentru atragerea ºi stabilirea în mediul rural a specialiºtilor ºi tinerilor. În baza acestui program, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a elaborat un proiect-cadru structurat pe 5 subprograme, printre care ºi cel referitor la atragerea ºi stabilirea în mediul rural a specialiºtilor ºi tinerilor agricultori.

În acelaºi context, s-a elaborat un proiect de lege care va fi supus Guvernului spre aprobare ºi înaintat Parlamentului spre dezbatere ºi adoptare.

De asemenea, o serie de prevederi ale prezentei iniþiative legislative sunt reglementate prin acte normative deja în vigoare, cum ar fi: Legea locuinþei nr. 114/1996, Legea privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe nr. 152/1998, Legea nr. 82/1995 pentru aprobarea ºi modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiþiilor pentru lucrãri publice ºi construcþii de locuinþe, Ordonanþa Guvernului nr. 36/1998 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi instalaþii pentru irigat din producþia internã, Legea nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor.

Aþi ascultat cele douã puncte de vedere.

Domnilor colegi, discuþii generale pe tema în cauzã. Menþionez cã este raport negativ. Dacã nu doriþi, nu rãmâne decât sã supunem raportul la vot ºi sã vedem mai departe ce facem.

Vã rog, iniþiatorul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Acest raport comun, dupã cum vedeþi ºi dumneavoastrã, a fost întocmit în 11.04 anul curent. Dupã pãrerea mea, fãcut Ñ sã fie iertat! Ñ mai mult în fugã ºi neþinându-se cont de faptul cã, pe de o parte, Consiliul Legislativ ºi-a dat un aviz, Consiliul Economic, de asemenea, ºi-a dat aviz favorabil pentru acest proiect de lege. Mã surprinde faptul cã în argumentarea care a fost prezentatã de reprezentantul uneia din comisii Ñ ºi aº fi bucuros dacã ar fi ºi reprezentantul Comisiei pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului Ñ nu s-a fãcut nici o referire la câte binefaceri au adus proiectele de lege enumerate pânã acum. Puteau sã facã un bilanþ, respectiv ce s-a realizat urmare a Legii locuinþei din 1996 în mediul rural, ce s-a realizat urmare a Legii nr. 82/1995, cum sunt stimulate investiþiile în mediul rural ºi ce s-a realizat în acest sens, câte fonduri au fost alocate.

Aºa, sã înºiri niºte acte normative care, practic, n-au avut nici o finalitate ºi Ñ dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã foarte bine Ñ se modificã de la o zi la alta, mi se pare cã Ñ ºi rog sã fiu iertat de colegii din celelalte comisii Ñ n-au fãcut o analizã foarte serioasã. Fãcând trimitere la Ordonanþa Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli, ºtiþi foarte bine cu toþii cã s-au luat 14 tractoare într-un an de zile. Deci acesta este rezultatul a ceea ce a întreprins Guvernul pânã acum. Legea nr. 165/1998 a fost modificatã, s-a modificat ºi printr-o hotãrâre de guvern, tocmai constatându-se cã nu se utilizeazã nici fondurile care au fost alocate pentru aceste acþiuni.

Stimaþi colegi, consider cã înainte de a da un vot de respingere sau de a aproba acest raport negativ, sã cerem sã fim informaþi cu efectele pe care le-au avut aceste acte normative asupra a ceea ce se doreºte, respectiv sprijinul tinerilor din mediul rural, pentru cã altfel este o poezie.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Marin Stelian, pe procedurã, pe ce?

La discuþii generale.

Domnule preºedinte, în legãturã cu motivaþia din raport, cã trebuie obligatoriu avizul Guvernului României potrivit art. 110 din Constituþie, eu zic cã nu, pentru cã prin proiectul de lege nu se face nici o propunere privind modificarea veniturilor ºi cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2000. Probabil cã vor fi alte guverne care vor trebui sã prevadã sume cu aceastã destinaþie în bugetul de stat. Legile la care face referire raportul, într-adevãr, nu s-au aplicat. Nu s-au aplicat, pentru cã în bugetul de stat nu s-au prevãzut sume pentru susþinerea unor asemenea acþiuni. Deci avem legi, legi care au fost trecute în raport, dar care sunt ignorate ºi sunt ignorate de Executiv.

Deci nu sunt de acord cu conþinutul raportului ºi rog colegii din comisie Ñ cã eu n-am participat la aceastã comisie când s-a discutat proiectul de lege Ñ sã nu mai încadreze toate propunerile legislative în art. 110 din Constituþie, respectiv informarea obligatorie a Guvernului. Sã se uite întâi la conþinut ºi pe urmã sã facã raportul, nu sã facã raportul ºi sã nu vadã conþinutul propunerii legislative.

Vã mulþumesc.

Îmi daþi voie, domnule preºedinte?

Domnul senator Tocaci, domnul senator Fuior. Dupã aceea, domnul senator Sãndulescu, domnul senator Ardelean.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Suntem confruntaþi cu o situaþie care este oarecum deosebitã. Se cere o lege pentru a aduce facilitãþi unor categorii pentru a lucra în mediul rural. În principiu, nu ne putem opune unei asemenea legi. Ar însemna sã ne opunem unor astfel de facilitãþi. E limpede asta.

S-a invocat existenþa unor legi care au un efect similar ºi, ca urmare, se deduce din aceastã luare de poziþie a comisiei cã legea în discuþie ar fi inutilã, dar, chiar dacã este inutilã, nu înseamnã cã trebuie sã ne opunem ei.

Celelalte legi Ñ s-a spus aici Ñ nu s-au aplicat. E adevãrat cã, dacã nu s-au aplicat celelalte, existã riscul sã nu se aplice nici aceastã lege, pentru cã ne-am obiºnuit de mult cu situaþia în care legile rãmân literã moartã.

În ceea ce priveºte avizul Guvernului, mai exact, al Ministerului Finanþelor, dacã bugetul nu este atins, într-adevãr, el nu trebuie cerut. ªi aºa Guvernul ne-a obiºnuit cu avalanºe de ordonanþe fãrã sã ne cearã avizul. Atunci când vrem ºi noi sã avem o iniþiativã legislativã, dacã bugetul de stat nu este atins, avizul Guvernului nu este, într-adevãr, necesar.

Prin urmare, se deduce din tot ceea ce am auzit ºi chiar ºi din ce spun eu, cã aceastã lege în principiu nu poate fi respinsã pentru cã nu are sens sã respingem o lege care urmãreºte o dezvoltare a unei agriculturi care este în grea suferinþã.

În aceeaºi ordine de idei, vã spun o chestiune pe care poate aþi scãpat-o. Asearã, un post de televiziune, nu-mi amintesc exact care, vorbea de o gravã disfuncþie în vamele româneºti ºi anume: acel act normativ care

priveºte scutirea de taxe vamale pentru investiþii ºi utilaje în vederea investiþiilor nu poate fi aplicatã în cazul agriculturii. De ce nu poate fi aplicatã în cazul agriculturii? Pentru cã anumite tractoare, batoze ºi alte utilaje agricole serioase sunt taxate ca fiind mijloace de transport, întrucât se pot deplasa ºi singure. Fiind mijloace de transport, iar în actul normativ nefiind precizatã scutirea de taxe vamale pentru mijloacele de transport, aceste foarte importante utilaje nu pot fi aduse în þarã fãrã taxe vamale. ªi zac, se pare, sute de astfel de utilaje în vãmile româneºti.

Mulþumesc ºi eu. Domnul senator Fuior.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Aceastã iniþiativã legislativã este susþinutã de Grupul parlamentar P.U.N.R., motivatã de faptul cã Grupul parlamentar P.U.N.R. întotdeauna a susþinut iniþiativele legislative ale P.D.S.R.-ului, fiind în opoziþie.

Aceastã iniþiativã legislativã o sã fie votatã în unanimitate la sfârºitul dezbaterilor generale ºi pe articole, pentru cã, dacã n-ar fi votatã în unanimitate, ar fi declaratã ca o iniþiativã legislativã populistã. Ea este semnatã numai de 16 senatori P.D.S.R. Mã surprinde faptul cã n-au venit ºi pe la noi ca s-o semnãm ºi s-o susþinem, dar noi oricum o susþinem.

Opoziþia o va vota, pentru cã, dacã n-o voteazã Opoziþia, o sã fie consideratã o lege populistã a P.D.S.R-ului ºi o sã fie în contradicþie cu ceea ce vrea în fond aceastã lege.

Efortul financiar al Guvernului, fiind prezentat aici de cãtre comisii în data de 11.04.2000, o sã fie efortul financiar al Guvernului P.D.S.R., fiindcã acest Guvern P.D.S.R, adicã, respectiv, iniþiatorii P.D.S.R.-ului care stau la baza acestei iniþiative, o vor implementa.

Deci trebuie sã o votãm cât mai repede, astfel încât sã treacã ºi prin Camera Deputaþilor, iar dupã alegerile din noiembrie, sã poatã fi implementatã imediat ºi pusã în aplicare. Am fãcut aceastã referire în special senatorilor de la puterea actualã ca s-o susþinã.

În ceea ce priveºte expunerea de motive, este fundamentatã prin legile existente la ora actualã, respectiv Legea nr. 114/1996, Legea nr. 152/1998 ºi Ordonanþa nr. 19/1994.

Deci, domnule preºedinte ºi domnilor senatori, v-aº ruga sã votãm în unanimitate aceastã iniþiativã legislativã ºi sã susþinem dupã alegerile care vor fi în aceastã toamnã ºi implementarea acestei legi.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Sãndulescu.

Ca ºi antevorbitorii mei, consider cã legea este foarte necesarã, fiindcã situaþia la þarã este tragicã.

Numãrul tinerilor din comune a scãzut foarte mult, iar cei care au mai rãmas acolo sunt þinuþi de pãrinþii lor, n-au ce face, nu se ocupã nimeni de ei, nu organizeazã nimeni ºi nimeni nu ia iniþiativa sã organizeze activitatea lor.

Avem o mulþime de ministere. Nu se ºtie care este situaþia. Spre exemplu, ar fi foarte interesant sã se facã o statisticã, sã se vadã care este numãrul de tractoare care mai lucreazã în agriculturã, cum a evoluat el în ultimii 10 ani.

Am aflat de la domnul senator Tocaci cã sunt cele care vin din strãinãtate care stau la vamã fiindcã sunt considerate mijloace de transport, iar Uzinele ”TractorulÒ, parcã am înþeles bine, anul trecut au vândut în þarã 500 de tractoare sau ceva de acest ordin.

Vã spun sincer cã, dacã s-ar face aceastã statisticã, am afla lucruri care ne-ar îngrozi. Nu se face, pentru cã existã o armatã de oameni în ministere care nu fac nimic.

A doua problemã: vreau sã vã zic cã sunt speriat, trecând prin comune, când vãd oamenii cã merg la munca câmpului cu sapa în spate ºi vrem sã intrãm în Europa. Nu se poate aºa ceva!

Am rugat câþiva primari din comunele Ñ am fãcut ºi eu niºte iniþiative Ñ de la mine, din judeþul Vâlcea, sã-mi spunã care este vârsta medie în comunele respective ºi vã spun cã ne vom îngrozi ce vom afla.

Nimeni nu-ºi pune problema cã, dacã se merge în continuare aºa, peste câþiva ani, nu va mai avea cine sã lucreze pãmântul la þarã.

O asemenea lege este utilã, dar ea trebuie sã vinãÉ Ar trebui Guvernul, organele abilitate sã vinã ºi cu niºte soluþii concrete de aplicare a legii respective, cã noi dãm legi care rãmân în aer, nu se aplicã. Guvernul a dat câteÉ am avut ani în care s-au dat ºi 11 hotãrâri de Guvern pentru o lege sau în medie la o lege, dar nu au rezolvat problemele respective, fiindcã întreaga activitate

a Executivelor care au fost în ultimii ani, dupã 1990 încoace, a fost necoordonatã. Nu s-a ºtiut ce se vrea ºi ce trebuie sã facã. Nu se poate aºa ceva!

De aceea, consider cã legea aceasta este utilã, dar cu completãrile de rigoare, care sunt structurile, care sunt organele care se vor ocupa de punerea în practicã, de soluþii concrete de aplicare a acestei legi, fiindcã altfel rãmâne o lege ca celelalte, care nu are nici o urmare. Vã mulþumesc.

Domnul senator Ardelean.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi senatori,

Am þinut neapãrat sã intervin la acest proiect de lege, care mi se pare de o importanþã deosebitã. Mai mult decât atât, aº vrea sã fac o precizare, ºi anume, cã acest proiect, dacã ar fi venit mai demult, cel puþin cu 6Ð7 ani în urmã, nu am fi participat ºi nu am fi asistat la aceastã depopulare crâncenã, pe care o suportã satele, cu deosebire zona piemontanã ºi zona montanã.

Înainte de a intra în subiect, am sã vã dau o pildã, ca sã putem face o scurtã comparaþie între ceea ce se întâmplã în alte þãri ºi ceea ce se întâmplã la noi. Iatã, spre exemplu, în Egipt, pentru tinerii care doresc sã se ocupe în mod intens de agriculturã, li se oferã facilitãþi cu totul ºi cu totul deosebite. Li se construieºte casa la locul unde va lucra, la ferma respectivã, li se oferã utilaje cu termen de rãscumpãrare între 10 ºi 20 de ani ºi li se asigurã realizarea irigaþiilor de cãtre stat. Investiþia este formidabilã. În comparaþie cu aceastã þarã, România face sau a fãcut cu totul altceva, presupunând cã, dupã aplicarea acestei legi, sã zicem, vom avea alte situaþii în agriculturã.

Se constatã de mulþi ani o permanentã hemoragie de materie cenuºie care ia drumul, nu aº vrea sã spun al exilului, dar drumul vestului, acolo unde încearcã sã îºi realizeze ºi sã îºi punã în practicã ideile.

Tineretul nostru are chiar o aplecare spre agriculturã, dar, o datã ieºit din matca lui, din localitatea lui, din satul lui, greu se mai reîntoarce, motiv pentru care aceºtia trebuie stimulaþi ca sã rãmânã în sat, sã rãmânã în mediul rural, sã îºi procure utilajele necesare ºi sã se ocupe intens de agriculturã.

Dintre tinerii care pãrãsesc þara nu sunt numai cei foarte bine pregãtiþi din diverse domenii, medicinã ºi aºa mai departe, ci mulþi dintre ei pleacã sã presteze activitãþi agricole în alte þãri, pentru o recompensã, sã zicem, uneori, chiar minorã: Grecia, Italia, Spania. În mod deosebit sunt þãrile care absorb aceastã forþã de muncã tânãrã, care pleacã din þara noastrã. Noi trebuie sã ºtim cã aceastã forþã de muncã este bine sã rãmânã în þarã sau, cel puþin, o parte din ea sã rãmânã în þarã. Dar în ce condiþii? În condiþiile în care le asigurãm câteva facilitãþi.

aveam reglementãrile, actele normative care reglementeazã domeniile respective, dacã nu sunt alocate sumele necesare din bugetul de stat.

Deci consider Ñ doamnelor ºi domnilor senatori Ñ cã reglementãrile actuale asigurã o protecþie ºi un sprijin adecvate tinerilor din mediul rural, pontru a întemeia o gospodãrie ºi pentru a desfãºura o activitate agricolã beneficã ºi eficientã, însã sprijinul efectiv alocat din bugetul statului lipseºte.

ªi, din aceastã cauzã, aº insista pentru a respecta actele normative care sunt în vigoare, prin bugetul statului, chiar prin rectificarea bugetului, pentru cã numai în acest mod putem asigura cele necesare care menþin populaþia tânãrã în mediul rural, pentru activitate beneficã, atât în domeniul agricol, cât ºi în domeniul serviciilor.

Deci, în consecinþã, doamnelor ºi domnilor senatori, eu sunt pentru propunerea Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci ºi a comisiei sesizate în fond, pentru cã aº dori sã evit o dublã reglementare, ºi aº dori sã accentuez alocarea fondurilor necesare, pe baza actelor normative existente, din bugetul de stat, pentru acest sprijin.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da. Mai sunt alte puncte de vedere? Iniþiatorul, vã rog.

Domnul senator Iosif Csap—.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Fiind membru al Comisiei de buget, finanþe, bãnci, am fost de acord cu propunerea de a respinge aceastã propunere legislativã. Motivaþia: am considerat cã va fi o dublã reglementare în majoritatea domeniilor la care se referã prezentul proiect de lege. Guvernul ne-a dat un rãspuns ºi afirm cã, în concepþia comisiei, a fost justificatã trimiterea sau solicitarea avizului Guvernului, în legãturã cu aceastã propunere legislativã, pentru cã vizeazã taxele, vizeazã impozitul, vizeazã creditul cu dobândã preferenþialã, care poate sã aibã influenþã asupra bugetului de stat.

Guvernul ne-a dat un rãspuns care vizeazã actele normative ce reglementeazã în domeniu. Nu doresc sã enumãr acele domenii, dar aº dori sã mã refer la Legea nr. 18 din 1991, la Legea nr. 169 din 1997, la Legea nr. 1/2000, care reglementeazã posibilitatea obþinerii terenurilor necesare pentru construcþii, pentru a întemeia o gospodãrie. Nu aº dori sã mã refer la facilitãþile care sunt acordate tinerilor ce întemeiazã o gospodãrie, cu privire la obþinerea materialului lemnos, atât pentru construcþie, cât ºi pentru prelucrare, pentru uz de meseriaº. Nemaivorbind de faptul cã avem legi care stipuleazã în mod concret posibilitatea acordãrii creditelor preferenþiale pentru anumite destinaþii care vizeazã ºi tinerii din mediul rural. Dar problema este cã nu s-au fãcut alocãrile necesare în bugetul de stat. Deci degeaba

Domnule preºedinte de ºedinþã...

Domnule senator, dacã îmi permiteþi, v-aº ruga sã comentaþi, pentru cã s-au fãcut niºte afirmaþii la art. 7, cu privire la liniuþa c), ºi sã demantelãm puþin acest articol, da?, ca sã vedem, de fapt, de unde se suportã diferenþa de dobândã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, eu cred cã, de la bun început, trebuie sã clarificãm lucrurile: intrãm pe dezbateri, dacã se acceptã dezbaterea în fond, dacã se respinge raportul... Nu, vom face procedura, dar s-a ridicat aceastã problemã.

S-au ridicat mai multe probleme aici. De pildã, s-a ridicat ºi aceastã problemã, de ultim moment, privind dubla reglementare. Mie îmi pare foarte rãu, dar sã vedem, dacã citim cu atenþie legea, cã nu este vorba nicãieri de taxe ºi impozite care ar afecta bugetul statului. Dar se aduc aci ca argumente lucruri care nu sunt adevãrate, tocmai pentru a se menþine poziþia adoptatã în comisie.

Aº vrea sã atrag atenþia asupra unui lucru: eu ºtiu de unde pleacã toatã aceastã reþinere, de la faptul cã, pe undeva, prin aceastã lege s-ar urmãri sã se dea niºte teren tinerilor. Nu, chiar am þinut cont de acest lucru. Eu mã aºteptam ca acum, în dezbaterile generale, sã se vinã din partea celor care s-au angajat la ”Legea LupuÒ, ºi anume, cã vor veni cu o iniþiativã pentru acordarea de teren tinerilor. Noi nu am avut în vedere acest lucru, plecând de la reþinerea de care se dã dovadã din partea Puterii, ºi anume, cã, pânã nu se pune în aplicare ”Legea LupuÒ, sã nu se acorde teren tinerilor. Noi am mers pe ideea ca terenul existent sã fie concesionat, deci terenul liber, ºi posibilitatea ca aceºti tineri sã cumpere teren. Mai mult decât atât, comunitãþile locale, respectiv consiliile locale, sã stabileascã aceste terenuri, aceste amplasamente. Aºadar, nu mai trimitem cãtre organele centrale ca, pânã peste nu ºtiu cât timp, sã se dea avize, în sensul acordãrii acestor terenuri pentru construire de locuinþe sau pentru demararea unor afaceri.

Dacã ne uitãm cu atenþie, în afarã de faptul cã se are în vedere sau se urmãreºte un lucru care ar putea fi chiar eliminat din lege, o garanþie a statului sau, mai bine zis, o suportare a diferenþei de dobândã de cãtre stat, putem sã plecãm de la premisa cã aceste garanþii, aºa cum este prevãzut ºi prin Legea locuinþei, constituie tocmai aceste terenuri care sunt cumpãrate, aceste locuinþe care se construiesc sau afacerile pe care o sã înceapã sã le facã tinerii.

Dar eu am senzaþia cã nu se doreºte ºi, mai ales, nu se expune clar poziþia grupurilor parlamentare. Dorim sã sprijinim tinerii sã se stabileascã la sat sau nu dorim? Dacã dorim acest lucru, sã îl spunem ºi, în continuare, sã lucrãm pe textul legii, care sigur poate suporta îmbunãtãþiri.

Comisia, vã rog, sã aud ºi punctul dumneavoastrã de vedere faþã de problemele care s-au ridicat în discuþiile generale. Mi-am permis ºi eu o întrebare aici, dar nu am rãspuns.

Dar vi-l dau, domnule preºedinte, dacã þineþi neapãrat!

Domnule preºedinte, sigur cã, aparent, de un aviz al Guvernului nu ar fi neapãrat nevoie, pentru cã, s-a susþinut aici, nu existã impact pe buget. Dar ºi eu mi-am fãcut niºte însemnãri care merg tot la art. 7 alin. 1 lit. c), unde, mai sus, se vorbeºte de o dobândã la credit de 5%, iar la pct. c) se spune cã ”diferenþa de dobândã de la 5% pânã la nivelul dobânzilor comerciale se suportã de cãtre stat ºi se va negocia de cãtre autoritatea desemnatã de Guvern, ordonatorul principal de credite, cu societãþile bancare.

De asemenea, la art. 9 se spune: ”Guvernul va stabili anual, prin hotãrâre de guvern, în funcþie de evoluþia preþurilor, plafoanele creditului individual pe destinaþie.Ò

La art. 13: ”Guvernul va aloca anual în bugetele ordonatorului de credit destinat sã coordoneze, sã controleze ºi sã susþinã proiectele vizate de prezenta lege, plafoanele aferente.Ò

La art. 14: ”Guvernul va emite, prin hotãrâre de guvern, norme metodologice de aplicare a prezentei legi.Ò

Sigur cã, cel puþin pentru aceste considerente, pentru cã Guvernul este nominalizat nu numai sã urmãreascã,

sã emitã normele metodologice, dar chiar sã aloce din buget fonduri destinate a face ca aceastã lege sã fie funcþionalã, ne-a determinat sã cerem avizul Guvernului ºi sã avem punctul de vedere al Guvernului. Punctul de vedere al Guvernului l-am menþionat ºi este negativ.

Cu privire la celelalte legi menþionate, îmi pare rãu sã spun cã aceste legi, pentru cei care le cunosc ºi le solicitã aplicarea, ele funcþioneazã: funcþioneazã ºi Legea locuinþei, funcþioneazã ºi Legea privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Acolo sunt credite ipotecare care se acordã...

ªi câte au mers în rural, domnule Paºca?

De asemenea, funcþioneazã ºi Ordonanþa Guvernului nr. 36/1998 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tractoare ºi aºa mai departe. Deci existã o realitate! Sigur cã, în principiu, atunci când am discutat, nici unul dintre cei care am propus în final respingerea iniþiativei legislative nu ne-am opus ºi nu ne opunem existenþei unor facilitãþi pentru tineri, în general, ºi pentru cei din mediul rural, în special. Dar, aºa cum s-a arãtat, pentru ca o lege sã funcþioneze, în primul rând trebuie sã i se aloce de la buget sume pentru ca sã devinã funcþionalã ºi, în al doilea rând, existã prevederi în alte legi care deja funcþioneazã.

Acestea sunt considerentele pentru care, în final, comisia, cele douã comisii, reprezentanþii celor douã comisii, mã rog, membrii care au participat la aceastã discuþie, au votat ºi rezultatul votului a fost de respingere a acestei iniþiative legislative.

Vreau sã vã fac o propunere.

Dacã are mai multã autoritate în comisie un membru al comisiei, atunci stau jos.

Domnule senator, nu înþeleg aserþiunea. ªi, în al doilea rând, vã rog sã mã lãsaþi ºi pe mine. Mai ascultaþi-mã ºi pe mine, vã rog frumos!

Dar am cerut cuvântul!

L-aþi cerut ºi o sã vedem dacã este cazul sã mai facem polemicã în continuare. Vreau sã o evit astãzi, pentru cã tot noi am votat cã dupã-amiazã nu lucrãm.

Dumneavoastrã mã cenzuraþi pe mine, dacã iau sau nu cuvântul?

Nu, domnule senator, aplic regulamentul!

rezolva aceastã chestiune, pentru cã oricum o putem face rapid, ºi sã o discutãm în prima ºedinþã pe care o conduc eu, cu toate lucrurile lãmurite.

Aveþi aceastã competenþã?

Am competenþa sã vã dau cuvântul, dar, lãsaþi-mã! Aveþi rãbdare!

Nu aveþi competenþa sã spuneþi dacã doriþi dumneavoastrã sã îmi daþi cuvântul sau nu!

Ascultaþi-mã ºi pe mine, domnule senator, pentru cã am ºi eu dreptul la un punct de vedere. Vã rog frumos. Dacã nu, cer regulamentul ºi citesc din el, ca sã vedeþi cã îl aplic mot ˆ mot. Vã rog frumos. Aveþi rãbdare, nu am cenzurat pe nimeni, este departe de mine.

Domnilor colegi, riscãm sã intrãm într-o polemicã între iniþiatori, între comisii.

Domnule preºedinte, nu este vorba de polemicã.

Vã rog sã mã ascultaþi, domnilor colegi. Sigur cã sunt... m-am uitat ºi eu foarte atent, deºi, principial vã spun, este în ordine, dacã vreþi. Nu vreau sã cad aici, este în ordine pentru situaþia realã ºi pentru nevoia de stabilizare ºi vã rog sã luaþi numai ca argument tehnic. Numai cã, citind acolo, sunt niºte afirmaþii care duc oricum, vrem nu vrem, la buget.

Eu ce v-aº propune dumneavoastrã? Raportul este negativ. Putem continua aceastã discuþie pe toatã dimineaþa. V-aº propune sã fiþi de acord sã retrimitem aceastã iniþiativã la comisia de specialitate, la aceastã ºedinþã sã participe ºi domnul senator Stelian Marin, pentru cã este vicepreºedintele Comisiei de buget, finanþe, bãnci. Chiar eu voi face, dacã vreþi, intervenþia necesarã, ca sã vinã ºi Ministerul Finanþelor ºi sã avem un punct de vedere mai consolidat, dincolo de aceste schimburi de opinii.

V-aº solicita sã fiþi de acord cu acest lucru ºi sã nu vedem în toate numai rãul sau numai, sã spunem, ”disputa politicãÒ, pentru cã nu este în ordine. În spate sunt niºte oameni, totuºi.

Eu aceasta v-aº supune la vot. ªi de aceea i-am spus domnului senator Stelian Marin...

Supuneþi raportul la vot, domnule preºedinte, ºi atunci clarificãm odatã...

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi!

Domnule senator, vã permit atunci când vã dau eu cuvântul. Eu am fãcut o solicitare: dacã mi se respinge aceastã solicitare, voi trece la cererea de acceptare a raportului; dacã nu, vom vedea. Aceasta este procedura.

Deci, domnilor colegi, eu am solicitat retrimiterea la comisie, pentru cã altfel, vã spun, deja m-am uitat pe ceas, sunt argumente pro ºi contra. Principial, vã spun, am citit-o, este corectã. Dupã pãrerea mea, mai sunt câteva amãnunte, spre exemplu: termenele de graþie, la nu ºtiu ce, sunt prea scurte, domnilor, pentru agriculturã.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru retrimiterea la comisie. Nu putem lãmuri toate problemele. Tot la comisie se lãmuresc.

61 de voturi pentru retrimitere, 30 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã rog sã fiþi convinºi dumneavoastrã, grupul parlamentar, cã sunt lucruri, principial, foarte bune aici, dar sunt lucruri care mai trebuie lãmurite. ªi v-aº mai spune o chestiune: credeþi dumneavoastrã ºi puteam noi sã rectificãm din salã, cã pentru achiziþionarea de animale de rasã sau pentru maºini agricole, cât aþi dat aici, termenele de graþie sunt suficiente? Eu vã spun cã mai trebuie sã reflectãm. Eu zic cã nu sunt. ªi le împovãrãm pe o lege cu incapacitate de a asigura o prevedere.

A fost timp de reflecþie un an de zile.

De acord cu dumneavoastrã.

Eu vreau sã fac urmãtoarea remarcã: îmi pare foarte rãu cã aceastã trimitere la comisie va conduce la abandonarea acestui proiect. Exact aºa cum v-aþi þinut de cuvânt în momentul în care noi am cãzut de acord cu acel amendament privind acordarea de teren tinerilor, înþelegere fãcutã la nivelul liderilor partidelor, ºi lucrul acela nu s-a respectat.

Acum, încercãm sã repunem, în cu totul ºi cu totul alte condiþii, aceeaºi situaþie ºi îmi pare foarte rãu, dar cred cã acesta poate constitui chiar un semnal pentru seriozitatea de care veþi da dovadã ºi în negocierile pe care le purtãm astãzi cu Legea imobilelor. Vã mulþumesc.

Am dreptul la o propunere înainte de a supune respingerea, da?, de a o supune la vot pe cea mai puþin gravã. Eu cred cã aceasta ar fi o soluþie ºi se poate

Domnule senator, este declaraþie politicã. Aveþi ziua de luni destinatã pentru treaba aceasta. Vã rog frumos! Dar dumneavoastrã nu aþi reþinut un lucru ºi îmi pare rãu, pentru cã, prin calitatea de preºedinte de ºedinþã, am ºi dreptul sã stabilesc un termen când o reluãm ºi comisia trebuie sã îºi facã acel punct de vedere. Nu aþi înþeles, domnule senator! Dupã 4 ani, regulamentul vãd cã este fãcut numai pentru câþiva oameni, cu drepturile ºi obligaþiile pe care le au.

Punctul 4: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat.

Eu v-am înþeles, domnule preºedinte, dar, dacã sunteþi amabil, spuneþi-ne ºi la ce regulament faceþi trimitere.

La ora 13,00 facem împreunã, dacã vreþi, urmãrirea pe regulament, acela al Senatului.

Acela care s-a modificat numai la imunitate?

Nu, domnule senator, aºa cum este el astãzi. Comisia pentru buget, finanþe, bãnci. Domnul senator Stelian Marin.

La ora 11,00 trebuie sã plec.

Atunci, spuneþi cã nu aþi participat. Aici aveþi un punct de vedere.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

## **Doamna Doina Leonte** _Ñ secretar general-adjunct în Ministerul Finanþelor_ **:**

Bunã ziua, domnule preºedinte, domnilor senatori! Sunt Doina Leonte, secretar general adjunct la Ministerul Finanþelor.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat conþine un mecanism prin care contribuabilii care la 30 aprilie 1999 înregistrau restanþe la buget, sã fie stimulaþi în gãsirea de resurse financiare pentru plata acestora. Din analiza obligaþiilor restante, s-a observat cã un numãr însemnat de persoane juridice înregistrau majorãri de întârziere destul de mari, ce depãºeau uneori obligaþiile care le-au generat.

De asemenea, gradul de încasare a majorãrilor de întârziere este, în general, foarte redus. În aceastã ordonanþã s-au prevãzut înlesniri la plata majorãrilor de întârziere, concomitent cu mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiar-fiscale. Înlesnirile la platã prevãzute au constat în amânarea la platã, pânã la 30 noiembrie 1999, a majorãrilor de întârziere neachitate ºi scutite sau reducerea acestora, în funcþie de termenul la care au fost achitate debitele, reprezentând impozite, taxe ºi alte venituri ale bugetului de stat, care au generat respectivele majorãri, precum ºi de respectare a celorlalte condiþii de platã, a obligaþiilor curente la bugetul de stat.

Volumul obligaþiilor fiscale încasate în perioada de aplicare a ordonanþei, respectiv 21 mai Ð 30 noiembrie 1999, ca efect al acesteia, a fost de 4.461 de miliarde lei, iar volumul majorãrilor de întârziere scutite sau reduse la platã, ca urmare a încadrãrii în condiþiile ordonanþei, a fost de 1.560 de miliarde lei. Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc.

Comisia, vã rog, raportul dumneavoastrã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat, în 28 mai 1999.

La acest proiect de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a depus Raportul nr. 14/238/10 iunie 1999, însã, dupã aceastã datã, a mai fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat.

Pentru a se evita adoptarea mai multor legi cu aceeaºi problematicã, pentru perioade apropiate de timp, comisia a reþinut, sub formã de amendamente la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999, prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/1999.

Faþã de cele prezentate, Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, în baza art. 73 din Regulamentul Senatului, propune, pentru dezbatere ºi adoptare, plenului Senatului proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999, cu amendamentele din anexã. ªi, dacã aºa va fi, dacã va fi adoptatã, sigur cã cealaltã ordonanþã v-o propunem pentru respingere.

Cealaltã fiind care, domnule senator? Cea de la punctul 5, da?

Cea de la punctul celãlalt, da.

Bine, am înþeles.

Domnilor colegi, discuþii generale. Înþeleg cã nu sunt. V-aº propune sã mergem dupã anexa la raport, unde sunt specificate amendamentele ºi ar trebui sã începem cu pct. 2, pe pag. 2, pentru cã aceasta presupune sã umblãm numai la articolele menþionate, da?, din ordonanþã, ca dupã aceea sã putem sã revenim la lege.

Aºa este! |**Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**||Dumitrescu Ticu Constantin|absent| |---|---|---|---| |Domnilor colegi, este vorba de alin. 1 al art. 4, cu for-<br>larea din raport.<br>Sunt observaþii? Nu sunt.<br>Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã repetaþi votul.<br>Vã rog sã pregãtiþi o listã de prezenþã.<br>Nici nu trebuia sã citesc, pentru cã eu cunosc stilul<br>lucru.<br>Vã rog, prezenþa, domnule senator Popa!||Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Alexandru Radu<br>Frosin Eugen<br>Frunda Gheorghe<br>Fuior Victor<br>Gabrielescu Valentin Corneliu<br>Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu Dorin|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |**Domnul Mircea Ioan Popa:**||Gãvãnescu Vicenþiu|absent| |Domnii senatori:<br>Achim George<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan<br>Avarvarei Ioan<br>Avram Gheorghe<br>Baciu Emilian<br>Badea Dumitru<br>Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent|Gheorghiu Costel<br>Gherman Oliviu<br>Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin<br>Hajdœ MenyhŽrt G‡bor<br>Hauca Teodor<br>Huidu Dumitru<br>Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan<br>Iliescu Ion<br>Ion Vasile<br>Ionescu Cazimir Benedict<br>Ionescu-Quintus Mircea|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Bãlãnescu Mihail|absent|**Domnul Vasile Ion:**|| |Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile|absent<br>absent|Ion Vasile! Sunt prezent, domnule Popa!|| |Bleahu Marcian-David|prezent|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |Blejan Constantin<br>Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel|prezent<br>prezent<br>absent|Juravlea Petru<br>Ion Vasile<br>Lãzãrescu A. Dan|prezent<br>prezent<br>absent| |Boilã Matei|prezent|Lšrinczi Iuliu|absent| |Bold Ion|prezent|Maior Liviu|absent| |Brânzan Emilian|prezent|Marcu Ion|absent| |Bucur Corneliu Ioan|prezent|Marin Dan Stelian|absent| |Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan|prezent<br>absent|Marinescu Bogdan Voinea<br>Mark— BŽla|absent<br>absent| |Buruianã Florin<br>Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|absent<br>prezent<br>absent|Matetovici Mihai<br>Meleºcanu Teodor Viorel<br>Moisin Ioan|prezent<br>absent<br>absent| |Câmpean Teodor|absent|Mortun Alexandru Ioan|absent| |Cârciumaru Ion|absent|MŸller Constantin|absent| |Cerveni Niculae|absent|NŽmeth Csaba|absent| |Chiriacescu Sergiu|prezent|Nicolaescu Sergiu|prezent| |Ciurtin Costicã|prezent|Nicolai Marin|absent| |Clonaru Victor|prezent|Ninosu Petre|prezent| |Cotarcea Haralambie|prezent|Oprea Andreiu|absent| |Cozmâncã Octav|absent|Opriº Octavian|prezent| |Crecan Augustin|prezent|Paleologu Alexandru|prezent| |Creþu Ioan|prezent|Panã Viorel Marian|absent| |Csap— Iosif|prezent|Paºca Liviu Titus|absent| |Dide Nicolae|prezent|Pãcuraru Paul|absent| |Dima Emil|absent|Pãtru Nicolae|prezent| |Doandeº Petra|absentã|Pãvãlaºcu Gheorghe|prezent| |Dobrescu Rãsvan|absent|Petrescu Mihai|absent| |Dobrescu Vasile|prezent|Plãticã-Vidovici Ilie|absent| |Drãgulescu ªtefan Iosif|absent|Pop Ioan Sabin|absent| |Dumitraºcu Gheorghe|absent|Pop Stelian Alexandru|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent|Popa Mircea Ioan|prezent|

Mi se comunicã de cãtre domnii secretari cã cu cei care sunt la Comisia juridicã... ºi dumneavoastrã ºtiþi de ce... suntem în cvorum, deºi nu ocupãm locurile ca atare.

Înþeleg cã cei care sunt la Comisia juridicã au o convenþie cu colegii Domniilor lor.

Domnilor, vã rog sã repetãm votul cu privire la alineatul 1 articolul 4. Vã rog sã repetãm votul.

Domnilor, vã rog, încã o datã, cã nu mai ºtiu ce sã cred!

Domnilor colegi, domnule senator Paºca, vã rog frumos, haideþi sã votãm! Strigãm catalogul, suntem în cvorum cu cei care sunt la comisie ºi... Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Punctul 3 cu privire la articolul 7, reformulare.

Sunt observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog, încã o datã!

Domnilor, aveþi timp sã daþi interviuri dupã ºedinþã! Vã rog sã repetãm votul.

- Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 5 abþineri, s-a adoptat.

Tot pe aceeaºi paginã, la punctul 4, dupã articolul

- 7 se introduce un articol nou, 7 indice 1.

- Sunt observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 6 abþineri, s-a adoptat.

Punctul 5 cu privire la articolul 10.

Sunt observaþii? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 5 abþineri, s-a adoptat.

Revenim acum la titlul legii. Punctul 1 de la amendamente. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 7 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la articolul unic, care se completeazã cu punctele modificate din ordonanþã, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 7 abþineri, s-a adoptat.

- Legea în ansamblu, vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 8 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la punctul 5 cu menþiunea, care s-a fãcut adineauri. V-o menþionez eu, ca sã mergem puþin mai repede: s-a fãcut raport negativ, întrucât prevederile de acolo au fost prevãzute în...

În 68!

...în 68! Aveþi comentarii faþã de propunerile de respingere, raport negativ? Nu! Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acceptarea raportului negativ, implicit respingerea ordonanþei. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a respins, deci s-a acceptat raportul negativ.

Punctul 6: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.

Ministerul Finanþelor, vã ascultãm.

## **Domnul Eugen Iordãchescu Ñ** _director general în Ministerul Finanþelor_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Ministerul Finanþelor a iniþiat proiectul de ordonanþã în luna august 1998, l-a supus spre aprobare Guvernului care l-a împãrtãºit ºi astfel a fost adoptatã aceastã ordonanþã privind executarea creanþelor bugetare prin forme atipice.

Prin aceastã metodã se încearcã folosirea cãilor ºi pârghiilor nedestructive în cazul societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat care au mari datorii bugetare restante, motiv pentru care s-a apreciat cã în cazul anumitor societãþi comerciale cu astfel de datorii este unica metodã posibilã pentru salvarea agentului economic, în condiþiile în care acesta prezintã o valoare pentru economie.

Vreau sã menþionez cã metoda prevãzutã de aceastã ordonanþã a fost aplicatã, în cazul unor societãþi comerciale, cu succes, cum a fost, spre exemplu, cazul societãþii FIBREX Sãvineºti, unde un grup de renume mondial, spre exemplu RADICI, a realizat o investiþie în prezent de peste 11 milioane de dolari, iar astãzi societatea comercialã a fost salvatã.

Prin metodele atipice de recuperare a creanþelor bugetare se realizeazã în acelaºi timp ºi o valorificare a creanþelor bugetare ºi o acoperire a acestora ºi, prin efort, se realizeazã, practic, o privatizare.

Credem cã aceastã metodã va rãspunde, în situaþia în care dumneavoastrã veþi adopta acest act normativ, exigenþelor viitoare ºi se va realiza, dacã vreþi, eliminarea unei pãrþi a arieratelor din economie.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Comisia, vã rog, punctul de vedere.

La acest proiect de lege Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a prezentat Raportul nr. 15/175 din 29 aprilie 1999 care a fost discutat în plenul Senatului în ºedinþa din 15 iunie 1999.

În cadrul acestei ºedinþe plenul Senatului a hotãrât: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia economicã sã reanalizeze ºi sã prezinte un raport comun la urmãtoarele proiecte de lege pentru aprobarea ordonanþelor de urgenþã prin care s-au adus completãri Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996: Ordonanþa de urgenþã nr. 15/1998, Ordonanþa de urgenþã nr. 22/1999, Ordonanþa de urgenþã nr. 41/1999.

Cele douã comisii, în ºedinþele din 6 ºi 13 octombrie 1999 au analizat ºi dezbãtut proiectele de lege menþionate ºi constatã urmãtoarele.

a) Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 15/1998 s-a instituit un mecanism prin care creanþele bugetare restante la societãþile comerciale unde statul este acþionar se vor stinge prin valorificarea acþiunilor statului. Stingerea creanþelor se va face prin mai multe modalitãþi.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã de ale cãrui observaþii ºi propuneri s-a þinut seama la definitivarea ordonanþei.

b) Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 22/1999 s-a modificat articolul 13 alineatul 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996, care prevede: ”Cota majorãrilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaþiilor bugetare

se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului la propunerea Ministerului Finanþelor corelate cu rata medie a dobânzii practicate pe piaþa interbancarã, la care se pot adãuga cel mult 20 de puncte procentuale.Ò

În urma analizei fãcute, comisiile constatã cã, în alineatul 3 iniþial al articolului 13 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996, cota procentualã era de 10 puncte, majoratã de Guvern prin Ordonanþa nr. 53/1997 la 20 de puncte ºi redusã din nou de Parlament, prin Legea de aprobare a acestei Ordonanþe nr. 258/1998 care a intrat în vigoare la data de 30 decembrie 1998, la 10 puncte.

La discutarea ºi aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1997 în plenul Senatului s-a propus ºi s-a revenit la varianta iniþialã prevãzutã de Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996, întrucât rata medie a dobânzilor interbancare este mai mare decât rata medie a dobânzilor de referinþã a B.N.R., ceea ce ar conduce la majorãri exagerate, imposibil de plãtit pentru agenþii economici afectaþi de blocajul financiar din economie.

Da, mulþumesc.

Consult iniþiatorul: Care este poziþia dumneavoastrã faþã de propunerile comisiei de specialitate a Senatului?

Suntem de acord cu ele, domnule preºedinte.

Sunteþi de acord, da?

Da, da, domnule preºedinte.

Domnilor colegi, mergem pe raportul comisiei, din 8.11.1999.

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Discuþii generale.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

O singurã observaþie, domnule preºedinte! Rezolvate separat!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, da, le rezolv separat, evident. Respingerile le pun dupã aceea la vot.

Nu sunt. Dacã nu sunt, domnilor colegi, vã propun sã mergem pe raport. Voi citi punctul din raport ºi-l voi supune votului dumneavoastrã, dacã nu mã atenþionaþi în mod special cã doriþi un comentariu sau un amendament.

Punctul 1 din raport, articolul 92 cu 2. Sunt observaþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 5 abþineri, s-a adoptat.

Punctul 2 din raport cu privire la articolul 92 cu 3 ali-

- neatul 3, reformulare ca în raport. Sunt observaþii? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 6 abþineri, s-a adoptat.

- Punctul 3 cu referire la articolul 92 cu 11, completare

- la alineatul 3. Sunt observaþii? Nu.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 4 abþineri, s-a adoptat.

- Cu privire la punctul 4 din raport... le pun în ordine.

- Sunt observaþii? Nu.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 7 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la punctul 5 din raport, articolul IV, reformulare, sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 67 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri s-a adoptat.

Revenim la titlul legii. Cu privire la titlul legii, sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la articolul unic, cu completãrile care au rezultat în conformitate cu raportul prezentat, sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

4 abþineri, s-a adoptat.

Votul dumneavoastrã pe lege, în ansamblu.

7 abþineri, s-a adoptat respingerea.

Punctul 8, aceeaºi chestiune, da? Respingere. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 7 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la punctul 9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 211/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.

Iniþiatorul, vã ascultãm.

Caracterul legii, lege ordinarã.

Domnule preºedinte,

Vreau sã vã precizez cã acest act normativ are legãturã cu anterioarele ordonanþe care au fost adoptate de cãtre dumneavoastrã. Din nefericire, trebuie sã vã relev cã Ordonanþa de urgenþã nr. 211/1999, în modul în care ea este formulatã vine în contradicþie cu ce aþi adoptat anterior în ceea ce priveºte...

Am înþeles, deci propuneþi respingerea, da?

Da, propunem respingerea.

Da? Am înþeles motivaþia. Comisia?

De acord!

Domnilor colegi, punctul 9. Se propune respingerea Legii de aprobare a ordonanþei.

Vã rog, votul dumneavoastrã. ”DaÒ înseamnã pentru. Vã rog, votul dumneavoastrã la punctul 9.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat respingerea.

Punctul 12 Ñ pentru cã avem Ministerul de Finanþe aici. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 76/1999 pentru aprobarea Aranjamentului stand-by dintre Guvernul României ºi Fondul Monetar Internaþional ºi a Memorandumului Guvernului României privind politicile economice, convenit cu Fondul Monetar Internaþional.

Iniþiatorul, vã ascultãm, dar vã rog sã fiþi sintetici.

## **Doamna Mioara Ionescu** _Ñ director general în Ministerul Finanþelor_ **:**

## Bunã ziua!

Mã numesc Ionescu Mioara ºi sunt director general în Ministerul Finanþelor.

Prin ordonanþa supusã aprobãrii dumneavoastrã, ne-am propus sã obþinem aprobarea Aranjamentului stand-by cu Fondul Monetar Internaþional, aranjament care a fost aprobat în Consiliul directorilor executivi ai F.M.I. din 5 august anul trecut.

Din acest aranjament a fost utilizatã numai o primã tranºã, ºi aceea micºoratã Ñ de 53 de milioane DST, circa 76 milioane de dolari. Aranjamentul, de fapt, a ºi expirat la 31 martie anul acesta, dar înainte de expirare el a fost prelungit ºi completat printr-un alt aranjament care a fost aprobat de Consiliul directorilor executivi în 7 iulie anul acesta.

Ordonanþa îºi propune aprobarea acestui aranjament care a fost convenit cu Fondul Monetar Internaþional.

Mulþumesc, doamnã. Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege menþionat mai sus, reþinând urmãtoarele: ordonanþa a fost adoptatã în temeiul articolului 1 litera c) punctul 26 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe ºi publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 422 din 31 august 1999.

Nemaimenþionând ce prevede aceastã ordonanþã, pentru cã a spus-o iniþiatorul, vreau sã concluzionez ºi sã spun cã, Comisia economicã avizeazã favorabil proiectul de lege, Comisia pentru politicã externã avizeazã favorabil proiectul de lege, Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege. Ca atare, în baza articolului 73 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege menþionat.

Menþionez cã legea este ordinarã ºi se adoptã potrivit art. 74 din Constituþia României.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale. Sunt discuþii generale? E un acord acord încheiat ºi consumat. Nu sunt.

Domnilor colegi, titlul legii.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog, sã repetãm votul.

Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi.

Cu 67 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- 7 abþineri, s-a adoptat.

Articolul unic. Sunt observaþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã repetãm votul.

- Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- 3 abþineri, s-a adoptat.

Vot final, pe lege. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu doamnã. Mulþumesc comisiei. Punctul 10 ºi 11 Ñ transporturile. Haideþi sã încercãm sã facem ºi astea, cã vãd cã ne subþiem rãu. Mãcar astea douã sã le facem, cã au venit... a, nu, ºi mai avem una singurã. Trei chestiuni ºi ale S.I.E.

Le putem face rapid. Depinde ºi de colegii noºtri cum... Aveþi cuvântul.

Ce numãr, 11?

10. 10 ºi 11.

La 10 nu-s eu.

La 10 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea în standardele internaþionale pentru siguranþa navelor, prevenirea poluãrii ºi asigurarea condiþiilor de muncã ºi viaþã la bordul... Comisia economicã, avem?

Avem, da!

Avem reprezentant la Comisia economicã? Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adrian Marinescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Deci în aceastã ordonanþã este vorba de aprobarea condiþiilor de siguranþã a navelor, prevenirea poluãrii ºi asigurarea condiþiilor de muncã ºi viaþã la bordul navelor maritime care utilizeazã porturile româneºti sau care navigheazã în apele naþionale. În cursul anului 1999, România a aderat la o serie de protocoale ale Convenþiei Organizaþiei Mondiale Maritime, ºi prin ordonanþele de Guvern nr. 53/1999 ºi 56/1999 au adoptat o serie din prevederile acestor convenþii. De asemenea, pentru a evita distorsionarea competiþiei prin utilizarea selectivã de cãtre navele sub standard a anumitor porturi în scopul evitãrii unui control eficient, prin rezoluþia Adunãrii Organizaþiei Maritime Internaþionale nr. 788 din 23 XI 1995, s-a adoptat o abordare armonizatã a procedurilor de control a statului portului, cunoscutã sub denumirea _Port Stade Control_ .

Uniunea Europeanã, de asemenea, prin Directiva Consiliului nr. 95/21, a adoptat reguli proprii pentru armonizarea procedurilor de inspecþie în vederea asigurãrii aplicãrii omogene în rândul statelor membre a principiilor de siguranþã a navigaþiei, prevenirea poluãrii ºi cele privind condiþiile de muncã ºi viaþã la bord, care constituie nucleul politic ºi comunitar de transport ºi mediu. Aceste reguli comunitare privind controlul statului portului au fost amendate în mai multe rânduri în vederea armonizãrii cu liniile directoare elaborate în cadrul Organizaþiei Mondiale Internaþionale. Scopul ordonanþei îl constituie instituirea controlului statului portului ca serviciu public administrativ, având ca motivaþie drepturile ºi îndatoririle ce revin statului român în virtutea convenþiilor internaþionale la care România este parte. Controlul statului portului constã din inspecþii efectuate la bordul navelor sub pavilion strãin în vederea verificãrii validitãþii certificatelor ºi altor documente care trebuie sã existe la bordul navei, în conformitate cu prevederile convenþiilor, precum ºi a stãrii navei, a echipamentului ºi echipajului sãu, ca ºi a condiþiilor de viaþã ºi de muncã ale echipajului. Ordonanþa abiliteazã Inspectoratul Navigaþiei Civile, instituþie publicã în subordinea Ministerului Transportului ca autoritate competentã pentru organizarea ºi efectuarea controlului statului portului în România.

Da, domnul secretar de stat. Mulþumesc, am înþeles. Avem ºi noi expunerea de motive. Credeam cã ne aduceþi noutãþi.

Comisia.

Comisia a analizat...

Vã rog, prezentaþi concluzia.

Cine prezintã? Prezint eu sau domnul?

Dumneavoastrã. Comisia.

Deci comisia a analizat în 23 februarie ºi 1 martie anul curent aceastã Ordonanþã nr. 38. Cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de Lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

Da. Discuþii generale? Nu sunt.

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã. Titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã!

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la formularea articolului unic sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- 4 abþineri, s-a adoptat.

Legea în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 68 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

5 abþineri, s-a adoptat. Legea este ordinarã.

Trecem la pct. 11 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 110/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1997 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Domnule secretar de stat, vã rog sã fiþi sintetic.

În principal, modificarea...

Expunerea de motive o avem toþi în faþã ºi am urmãrit-o.

În principal, aceastã ordonanþã are în vedere modificarea unor prevederi din Legea nr. 118 privind Fondul special al drumurilor publice, ca urmare a constatãrilor fãcute pe parcursul aplicãrii ei. În principal este vorba de aplicarea cotei de 25% asupra carburanþilor livraþi de rafinãrii, deci la poarta rafinãriei, de includerea în aceastã taxare ºi a carburanþilor necesari transportãrii acestor carburanþi de la rafinãrie cãtre distribuitori. La fel, pentru importatori este vorba de aplicarea cotei la valoarea în vamã în ziua declarãrii valorii respective ºi impunerea acestei cote ºi carburanþilor folosiþi de autovehiculele care transportã aceºti carburanþi. De asemenea, este vorba despre scutirea de taxe pe vehicul pentru acele autovehicule furnizate din fonduri PHARE, indiferent cã sunt pentru instituþii sau sunt pentru agriculturã, tractoare, remorci ºi alte vehicule, ºi, de asemenea, precizarea privind plata acestei taxe de cãtre unele categorii speciale. E vorba de autovehicule, remorci ºi biciclete, motociclete ºi despre persoanele cu handicap. Deci acestea sunt scutite de plata taxei pe vehicul. Deci legea aceste lucruri le reglementeazã prin modificarea legii iniþiale.

Vã mulþumesc. Pentru acest lucru doresc sã vã solicit aprobarea acestei legi.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia buget, finanþe, bãnci.

Comisia a fost sesizatã cu acest proiect de lege ºi, fãrã a mai intra în detalii, vreau sã vã menþionez cum cã Consiliul legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, cu unele observaþii ºi propuneri de redactare ºi tehnicã legislativã pe care iniþiatorul le-a însuºit. Comisia economicã a avizat favorabil proiectul de lege, fãrã amendamente; domnul senator Csap— Iosif, membru în Comisia buget, finanþe ºi bãnci, a prezentat urmãtoarele amendamente: la art. 4, de eliminat pct. 2 lit. a) ºi b); la art. 4 pct. 3 alin. 2 în rândul 1, de eliminat sintagma ”ºi 2Ò la art. 4 pct. 3, de eliminat alin. 4; la art. 5 alin. 1, în rândul 2 de eliminat sintagma ”ºi 2Ò.

În urma analizei, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza art. 73 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, cu urmãtorul amendament. La articolul unic al legii, dupã cuvintele ”Monitorul OficialÒ se introduce sintagma ”al RomânieiÒ, dupã care textul continuã.

## Da, mulþumesc.

Comentarii, discuþii generale? Domnul senator Creþu, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnule secretar de stat,

## Stimaþi colegi,

Proiectul de lege care ni se prezintã astãzi pentru dezbatere de fapt este o aliniere la legislaþia europeanã în domeniu. Adicã s-a trecut de la acele impozite pe autovehicule, aºa numita ”Taxa BãsescuÒ cunoscutã pânã în prezent la cota de 25% din combustibilul de la rafinãrii, plus transportul, plus aceeaºi cotã, chiar la intrarea în vamã. Reducându-se, adicã desfiinþându-se

aceastã taxã ºi, cum zicea domnul secretar de stat, ºi pentru scutirea autovehiculelor primite cadou prin acele fonduri PHARE. Este o nouã metodã care sper sã aducã la Fondul special al drumurilor noi surse de finanþare de care România are nevoie pentru modernizarea, în primul rând, ca sã zic, a drumurilor rapide, etapa a doua, cum suntem acum, ºi etapa a treia Ñ Moldova. Sigur cã nu ne vor ajunge aceste fonduri pentru autostrãzi sau alte infrastructuri de mari dimensiuni, dar, dacã mã refer doar la autostrãzi, modernizãri de drumuri ºi poduri, România ar avea nevoie mare de credite. Sigur cã pentru finanþarea aceasta va fi nevoie de credite externe pentru care Ministerul Transporturilor ºi are o serie de proiecte în valoare cam de 4 miliarde de dolari. Cam atâta e, domnule secretar de stat? În continuare, deci, având proiectul de modernizare a infrastructurii la drumuri, inclusiv la cãi ferate, cum aveþi dumneavoastrã porturi ºi aeroporturi, planul este fãcut încã pe douã legislaturi de aici înainte. Grupul nostru parlamentar susþine ºi voteazã acest proiect.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Buruianã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã o astfel de lege trebuie sã existe ºi principiul dupã care funcþioneazã ea este extrem de important. De dorit ar fi, dupã pãrerea mea, ca principiul dupã care funcþioneazã sã vizeze exact scopul pentru care ea este întocmitã. Din pãcate, aceastã lege nu rezolvã scopul. De ce spun acest lucru? Pentru cã ceea ce distruge drumurile, deci ceea ce cere îmbunãtãþirea drumurilor sau refacerea drumurilor nu este nici capacitatea cilindricã a maºinii, nici consumul de benzinã pe o sutã de kilometri, nici dacã maºina este de lux sau o maºinã normalã. Ceea ce este important, ceea ce este esenþial pentru drum este greutatea pe osie. Oricine care cunoaºte cât de puþin aceastã problemã ºtie cã o maºinã care are 4 tone pe osie distruge incomparabil mai mult drumul, decât o maºinã care are 500 de kg pe osie. Probabil cã o lege corectã în materie ar trebui fãcutã dupã acest principiu. Cum noi mai avem mult pânã când sã facem o lege corectã, cred cã putem fi de acord ºi cu aceastã lege, dar atenþionarea mea a fost numai pentru a se încerca, în timp, redactarea unei legi mai potrivite scopului de principiu pentru care este fãcutã.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Csap—. Adineauri era cât pe ce sã vã botez. ªi am vrut sã dau cuvântul ºi colegului dumneavoastrã, numai aºa, sã mã întrebe: De ce mi-l dai, domnule?

Vã cer scuze, pentruÉ

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/2.X.2000

Mulþumesc, domnule preºedinte. Aceastã ordonanþã a fost emisã în 1999 ºi vizeazã, bineînþeles, modificarea ºi completarea Legii nr. 118 din 1996. La momentul respectiv am propus modificãri esenþiale cu privire la reaºezarea taxelor ºi anume, în sensul ca taxele pe vehicule sã fie încorporate în preþul benzinei ºi sã nu fie menþinute în vechea formã care a fost cunoscutã ºi aplicatã. Am propus ºi modificãri în ceea ce priveºte taxa pe drum pe tractoare ºi pe combinã ºi pe utilaje, pe vehicule care sunt în leasing. Având în vedere cã în anul 2000 deja s-au rezolvat anumite modificãri care au fost propuse, pe care le-am propus pe marginea acestui proiect de lege, renunþ la propunerile formulate, pentru cã deja o parte ºi-au gãsit soluþiile în anul 2000.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Înþeleg cã alte comentarii, observaþii nu mai sunt. Domnilor colegi, titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Articolul unic, introducându-se sintagma ”al RomânieiÒ dupã ”Monitorul OficialÒ ºi continuã cum e formulat.

Sunt alte observaþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 68 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- 5 abþineri, s-a adoptat.

Legea în ansamblu. Ordinarã.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc ºi eu. Mulþumesc ºi comisiei.

Ultima ordonanþã pe care o facem astãzi, pentru cã dupã aceea nu mai avem participanþi, am înþeles, ºi am înþeles cã sunt ºi niºte programe care trebuiesc asigurate de grupurile parlamentare, punctul 13 Ñ sã dea Dumnezeu sã nu fie cu ghinion, deºi noi ne cam rãrim Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 61/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a produselor de tehnicã militarã din import, destinatã înzestrãrii Serviciului de Informaþii Externe.

Iniþiatorul, aveþi cuvântul.

## **Domnul ªtefan Costicã Ñ** _director general al Serviciului de Informaþii Externe_ **:**

Domnule preºedinte, sunt director general al Serviciului de Informaþii Externe. Precizez cã este vorba de contracte de import, de tehnicã militarã, încheiate în anii

1998 ºi 1999, cu derulare pe mai mulþi ani, printre care ºi în anul 2000. Contractele s-au derulat în cea mai mare parte pânã în prezent, iar în anul 1999 Parlamentul României a aprobat scutirea de taxã pe valoarea adãugatã la aceste contracte.

Vã rugãm sã fiþi de acord ca ºi pentru partea rãmasã de executat sã fim scutiþi de taxa pe valoarea adãugatã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc dumneavoastrã. Vã rog, comisia.

Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a luat în discuþie acest proiect de lege ºi, fãrã a mai repeta ceea ce a susþinut iniþiatorul, vã aduc la cunoºtinþã cã plenul comisiei vã propune pentru dezbatere ºi aprobare proiectul de lege menþionat, fãrã amendamente.

Da, mulþumesc.

Discuþii generale? Nu sunt. E-n ordine. Mulþumesc. Cu privire la titlul legii sunt observaþii, precizãri? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã. Attention! Vã rog, votul dumneavoastrã!

Domnule, nimeni nu poate sã fie Pythia pe lumea asta!

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la formularea articolului unic sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Legea în ansamblu, domnilor colegi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc. Mulþumesc ºi domnilor colegi din comisie. Domnule senator Predescu, la dispoziþia dumneavoastrã, ce facem? Vine domnul secretar de stat Mocuþa? E pe drum. Domnule, trecem la o chestiune cu justiþia, dumneavoastrã sunteþi pe finanþe.

Sã vinã justiþia, nu-i problemã!

Pânã vine, sã ascultãm, sã audiemÉ Avem confirmarea cã este în drum. Sã audiem raportul comisiei, da, sunteþi de acord, domnilor colegi? Ce numãr e domnule senator? Ce numãr e, domnule senator? 16. E ultima, sã ºtiþi. Trebuie sã ajungem ºi la comisia cu locuinþe ca sã încheiem ºi acea discuþie. Legea este ordinarã. Domnule senator Predescu, punctul 16.

## Domnule preºedinte,

E vorba de Ordonanþa nr. 188 din 26.11.1999, care se referã la transmiterea unui imobil din Bucureºti, str. Unirii nr. 37 Ñ Magazinul ”JuniorÒ Ñ din patrimoniul Societãþii Comerciale ”BucureºtiÒ Ñ S.A. în domeniul privat al statului, iar de aici, transmiterea cãtre Ministerul Justiþiei, instanþele judecãtoreºti din Capitalã. Ordonanþa a fost confirmatã de Camera Deputaþilor ºi comisia noastrã dupã reexaminãri a ajuns, cu o observaþie, la concluzia de acceptare a proiectului de lege în formula Camerei Deputaþilor, cu o singurã modificare: în loc de ”transferulÒ, care e termenul juridic între unitãþi din acelaºi sistem, ”transmiterea imobiluluiÒ. ªi avem titlul ordonanþei ºi titlul în corpul legii. Ordonanþa de urgenþã privind ”transmitereaÒ imobilului situat în Bucureºti, strada etc. din patrimoniul Societãþii Comerciale ”BucureºtiÒ Ñ S.A. în domeniul privat al statului. Iar ca protocol de la stat la instanþele judecãtoreºti se realizeazã în modul cum v-am spus. Deci aceasta este modificarea, atât în titlul proiectului de lege, cât ºi în cuprinsul ordonanþei. În loc de ”transferÒ Ñ ”transmitereÒ. Magazinul ”JuniorÒ pentru instanþele din Bucureºti, Curtea de Apel. F.P.S. îl transmite în domeniul privat ºi din domeniul privat se transmiteÉ

## Domnule preºedinte,

În mod normal, cu toatã bunãvoinþa domnului preºedinte de comisie, domnul vicepreºedinte, domnul Predescu, totuºi, se încalcã procedura. Daþi-mi voie. Proiectul de lege trebuie prezentat de cãtre iniþiator.

Vine imediat!

Deci vrem ca proiectul de lege sã fie prezentat de cãtre iniþiator ºi sã fie întrunite toate elementele constitutive de procedurã legislativã.

Aveþi dreptate, dar vã rog sã acceptaþi o abatere de la rigoarea aceasta. Se acoperã procedura imediat.

Dacã nu vine domnul secretar Baias, eu am încercat sã compensez, dacã vreþi, între cei doi timpi. Dar am convenit toatã lumea cã aceastã chestiune este simplã, sigur cã da. E o abatereÉ

Doresc sã subliniez cã e adoptat de Camerã ºi trebuie sã-l definitivãm. S-au terminat lucrãrile, instanþele se mutã. Trebuie sã înþelegem lucrul acesta.

De acord.

Este de acord ºi domnul senator Solcanu.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Facem convorbirea acum.

Cine este proprietarul actual?

F.P.S.-ul, care l-a trecut în domeniul privat al statului. Este datã aprobarea de cãtre adunarea generalã a F.P.S. Existã o hotãrâre a adunãrii generale, s-a ratificat de cãtre stat ºi apoi s-a hotãrât transmiterea cãtre instanþele judecãtoreºti.

## **Domnul Florin Buruianã:**

Poate nu am fost clar. Dumneavoastrã aþi început cu actualul proprietar. Cine este actualul proprietar?

Nu, nu, nu, a spusÉ

În domeniul privat al statului e trecut. ªi l-a transmisÉ

Cine este actualul proprietar? Aþi spus un nume de firmã.

A fost, a fostÉ S.C. ”BucureºtiÒ Ñ S.A. Societatea Comercialã ”BucureºtiÒ Ñ S.A. a fost.

Aceastã societate e cu capital majoritar de stat? E în regulã, e bine. Deci poate sã facã aceastã miºcare.

Se poate face transferul ºi dintr-un domeniu într-altul ºi de laÉ

Este corect, domnule senator, aºa s-a fãcut operaþia.

Da, transferul s-a fãcut iniþial ordonanþei de transmitere. Adunarea generalã a hotãrât transferul. Apoi se hotãrãºte transmiterea. Hai, cã le-am pitrocit destul!

Domnule preºedinte de comisie, pentru cã ãstaÉ Magazinul ”JuniorÒ este pe cheiul Dâmboviþei, era un magazin cu vreo 3Ð4 niveluri axat pe produse de încãlþãminte, echipamente. Pe partea stângã, covoareÉ cu tot ce vreþi. Problema e cum de aþi reuºit, cã bãtaia a fost mare? Cum a reuºit Ministerul Justiþiei sã ia acest magazin, cã bãtaia a fost mare? În Capitalã erau cel puþin zece pretendenþi, asta vreau sã-l întreb pe nea Ion, încoloÉ

Vreau sã vã informez cã s-au ºi finalizat lucrãrile de transformare structuralã, de adaptãri ºi dotãri corespunzãtoare funcþionãrii instanþelor. A ºi început mutarea instanþelor: Curtea de Apel, Tribunalul Bucureºti ºi alte douã judecãtorii. Operaþiunea este în curs de definitivare ca instalare în aceste spaþii. Pentru cã ordonanþa e executorie, sigur cã da. Dupã cum ºtiþi, Palatul Justiþiei va primi altã destinaþie, dupã ce va fi consolidat, restructurat etc. Curtea de Apel Bucureºti nu are sediu ºi nu are unde funcþiona, aºa încât s-a gãsit în sfârºit o soluþie. De aceea, vã rog sã fiþi de acord cu ea. Ministerul ºi-a gãsit loc, e mutat în altã parte.

Vine, domnule, mai dureazã câteva minute ºi vine! E pe drum, a dat telefon.

Da, nu e problemã de minister, aici e problemã de instanþe.

Domnilor colegi, haideþi sã facem puþin un remember aºa. Aþi uitat anul trecut când am discutat o chestiune legatã de clãdirea BANCOREX-ului? Nu, dar vã aduceþi aminte, tot legatã de Ministerul Justiþiei cãtre Ministerul Public ºi atunci a apãrut în discuþie unde se face ºi Curtea de ApelÉ Vã aduc aminte discuþiaÉ ªi s-a spus cãÉ E corect ce spun, domnule senator, da?

Sigur cã da! S-a fãcut schimbul atunci, vã amintiþi, cu S.R.I., cu alteÉ

ªi atunci când s-a ridicat problema lui ”JuniorÒ s-a pus întrebarea dacã societatea de care el depinde are capital majoritar absolut de stat ca sã poatã sã facã acest transfer. ªi s-a spus cã are cota de 70% ºi aºa mai departe. Domnul senator Gherman.

S-a discutat ºi s-au hotãrât ºi compensaþiile care opereazãÉ

Atunci ne-am înþeles cu banii... fostul sediu al BANCOREX-ului, aia a fost discuþia lungã atunci, de unde se plãteºte.

Da, da, erau sutele alea de milioane.

Domnule preºedinte, incontestabil, existã un consens în Senat în legãturã cu faptul cã aceastã lege este conformã cu interesul naþional etc., ºi cã legea ar trebui votatã, dar pentru cã noi nu ºtim dacã altã datã, când vom avea situaþie similiarã, va fi un caz în care sã nu

existe probleme. Sã nu introducem cutuma de a discuta o lege fãrã iniþiator. Ca principiu, deciÉ

Da, v-am cerut îngãduinþa sã aºteptãm. E pe drum, avem confirmarea, e miºcarea care trebuie fãcutã, trebuie sã aparã.

Ca principiu, pentru cã altfel se poate întâmpla orice.

Da, bineînþeles.

De aceea am ºi propus sã audiem punctul de vedere, tocmai ca sã nu depãºim ºiÉ

Când vine sã mã chemaþi ºi pe mine, ca sã nu mã duc eu dupã dânsul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Eu te-aº sfãtui sã n-ajungi niciodatã pe sãlile alea, e cel mai bine.

Haideþi, pânã când vine dânsul, domnilor colegi, pentru sãptãmâna viitoare s-a depus la casetele dumneavoastrã programul pe sãptãmâna viitoare.

Luni, de la ora 14,00 Ñ lucrãri în grupurile parlamentare, lucrãri în plen, declaraþii politice, agenda obiºnuitã. Marþi, de la 9,30Ð18,30 Ñ lucrãri în plenul Senatului.

Miercuri, ºedinþa comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, raportul F.N.I. ºi, probabil, încã o singurã chestiune ºi atât.

Avem raport la casetã?

Eu cred cã da, pentru cã asta a fost una dinÉ Deci pânã la orele 13,00.

Asta este miercuri.

Nu, ºi miercuri dupã-amiazã, pânã când se terminã raportul. Aceasta a fost dorinþa, sã fie o zi alocatã acestei chestiuni.

Joi, de la 9,00Ð13,00 Ñ lucrãri în plenul Senatului. Vineri, activitãþi în circumscripþii.

Sâmbãtã, activitãþi în circumscripþii. Acesta este programul pe sãptãmâna viitoare.

Sunt comentarii? Nu sunt.

ªi anexe, sigur cã da, pe fiecare zi în parte sunt date ºi punctele de discuþie, ordonanþele ºi legile.

Dacã sunteþi de acord cu programul acesta, aº solicita votul dumneavoastrã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnilor, vã rog sã repetãm votul pentru programul pe sãptãmâna viitoare. Cu 92 de voturi pentru, fãrã nici un vot împotrivã ºi fãrã nici o abþinere.

Domnule preºedinte, pânã când vine reprezentantul Ministerului Justiþiei, aº dori o explicaþie.

Observând modificãrile pe care le-a propus Comisia juridicã, se constatã, evident, cã nu sunt modificãri de fond, ci de formã: înlocuirea unor termeni. Ca sã nu mai aibã loc procedura de mediere eu declar cã renunþ la susþinerea acestor modificãri care nu afecteazãÉ

Se merge pe propunerea de lege de la Camera Deputaþilor, da?

DaÉ care nu afecteazã substanþa reglementãrii cu nimic în fondul problemei, pe de o parte. Pe de alta, nu e vorba de o reglementare care sã se aplice în timp; se executã, cum se spune, un ictu, adicã, prin simplul fapt al executãrii, s-a terminat cu legea, este încheiatã, astfel încât sã adoptãm ordonanþa, proiectul de lege, aºa cum l-a adoptat Camera Deputaþilor, fãrã a mai face mediere.

Nu e prima datã!

Ei, cum sã nu?!

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Trebuia sã se propunã o datã ºi asta!

Haideþi, domnule secretar, veniþi aºa de greu!

Ce-aþi pãþit, domnulÉ aþi venit pe jos?

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Nu, dacã ºtiam cã e aºa de greu, veneam pe jos.

Dureazã 7Ð8 minute, vã spun eu cât cronometrãm noi de aici acolo.

Domnule, domnul secretar Baias e pe vine? Mai stãm puþin, domnule vicepreºedinte Vãcãroiu.

În douã, trei minute trebuie sã vinã, pentru cã altfel ne saboteazã.

Haideþi sã abordãm legea.

Domnule preºedinte, dezbaterile s-au fãcut, vã rog sã informaþi...

Un moment.

Staþi puþin, sã fumez ºi eu þigara asta, cã poate apare. Ia sã vedem!

Domnule preºedinte, vine ºi luaþi act cã a fost prezent.

Vã rog sã supuneþi ordonanþa votului. Nu vãd împotrivire.

Nu se poate crea un asemenea precedent.

Domnule senator, nu se poate, colegii dumneavoastrã sunt împotrivã.

N-are de formulat alte susþineri în plus.

Domnule Predescu, nu se poate, este prima oarã în istoria Senatului când se propune aºa ceva.

Domnule secretar de stat, dezbaterile le-am fãcut ca sã... mã rog, sã compensãm cã n-aþi fost de faþã.

Îmi cer iertare!

Vã spun eu pe scurt, raportul este favorabil.

L-am vãzut, domnule preºedinte de ºedinþã, vã mulþumesc.

Noi renunþãm, domnule preºedinte, la modificãri, cum am zisÉ

Un moment, domnule senator. Domnul senator Predescu mi-a atras atenþia, pentru a nu intra în conciliere ºi în divergenþã cu Camera Deputaþilor, cã-ºi retrag dânºii observaþiile pe care le-au socotit cã ar fi fost bine sã le facã, dar nu sunt de fond, ºi sã rãmânã aºa cum este propunerea de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

E un act normativ important pentru starea viitoare a sediilor instanþelor din Bucureºti ºi vã mulþumesc pentru înþelegere ºi dumneavoastrã, domnule senator Predescu.

ªi eu vã mulþumesc cã aþi venit, pentru cã era cât pe aici sã încalc o procedurã ºi nu e în ordine.

Domnilor colegi, titlul legii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 97 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri s-a adoptat.

Punctul 1.

Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Vot final pe lege. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, ne-am rãrit, orice am încercaÉ

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 98 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri s-a adoptat.

Punctul 2 Ñ modificarea articolului 4.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Ca la Camera Deputaþilor, domnule preºedinte.

Ca la Camera Deputaþilor. Pãi, am spus cã merg pe textul de la Camera Deputaþilor.

Mulþumim foarte mult.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc ºi eu domnilor colegi. Ne întrerupem aici.

Vã mulþumesc astãzi pentru cã am reuºit sã facem cât am fãcut. O treabã bunã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 122/2.X.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei