Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã. (Continuarea dezbaterilor.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/1999 privind aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte. (Procedurã de urgenþã.)

5. Proiectul de Lege privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc, judeþul Covasna, municipiu. (Lege organicã.)

1. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor. (Proiectul de hotãrâre care se referã numai la modificarea art. 176 din regulament.)

2. Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ. (Continuarea dezbaterilor.)

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuãrii ºi finanþãrii activitãþilor de cercetare-dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã aferente suportului tehnic naþional pentru domeniul de energeticã nuclearã din cadrul Regiei Autotnome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã. (Procedurã de urgenþã.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului. (Procedurã de urgenþã.)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 67/1998 privind restructuarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ S.A. (Bancorex).

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

## **Vot final privind:**

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente, cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor, discutã procedura de urmat.)

## _ªedinþa a început la ora 16,35._

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 271. Participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 18 deputaþi, 72 sunt absenþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.

În ceea ce priveºte ordinea de zi ºi programul de lucru, care au fost aprobate de dumneavoastrã în ºedinþa de joi, au intervenit unele modificãri. Aveþi noua ordine de zi în mape.

Faþã de aceste modificãri, aveþi observaþii de fãcut? Nu sunt.

În condiþiile acestea,

entru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free, adoptat de Senat în ºedinþa din 19 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/2000 privind finanþarea de la bugetul de stat a unor mãsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor, adoptat de Senat în ºedinþa din 19 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/2000 pentru completarea art. 16 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a cadrelor militare ºi a salariaþilor civili, care se vor aplica în perioada restructurãrii aparatului central, comandamentelor de armã, inspectoratelor generale, marilor unitãþilor ºi formaþiunilor din compunerea Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, în numele Grupului parlamentar al P.N.L., solicitãm procedura de urgenþã. Vreau sã relev faptul cã unicul act în vigoare care reglementeazã regimul metale- lor preþioase este decretul amintit de dumneavoastrã. El cuprinde o serie de prevederi referitoare la regimul metalelor preþioase ºi al pietrelor preþioase ºi acest act nesocoteºte cu desãvârºire proprietatea privatã, în prezent fiind depãºit ºi devenind o frânã în activitate, deoarece, din varii motive, nu a fost abrogat pânã în prezent.

Noi credem cã se impune modificarea majorã, dacã nu chiar abrogarea acestui act normativ anacronic, care impune în diverse forme monopolul de stat în aceastã activitate, care sigur cã face parte din ceea ce numim piaþã liberã. ªi, mai mult, trebuie sã ne armonizãm cu prevederile Uniunii Europene, prin care sã liberalizãm regimul, activitatea în domeniu, circulaþia metalelor preþioase ºi a pietrelor preþioase ºi semipreþioase.

Vreau sã mai subliniez, în continuare, cã susþinem menþinerea monopolului de stat asupra extracþiei minereurilor ºi nisipurilor conþinând metale preþioase, pietre preþioase ºi semipreþioase.

Vã mulþumesc.

Deci s-a solicitat procedura de urgenþã ºi o supun la vot.

Cine este pentru a se aproba procedura de urgenþã, solicitatã de iniþiatori?

Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Sã supun încã o datã.

Cine este pentru? ...cã n-am numãrat!

Care doriþi, trebuie sã vã exprimaþi votul. Sunt destul de multe.

Împotrivã? 7 voturi împotrivã. Abþineri?

Câte voturi au fost pentru?

Doriþi sã numãrãm ºi voturile pentru? Da?

Încã o datã, nu vã supãraþi! Cine este pentru procedura de urgenþã, ca sã putem numãra? Vã rog, numãraþi! 64 voturi pentru.

Împotrivã? 29 voturi împotrivã. Abþineri? 27 abþineri.

Nu e cvorum! Constataþi cã nu e cvorum!

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Sigur cã nu am întrunit majoritatea, adicã jumãtate din cât ar fi cvorumul de lucru. În consecinþã, vã propun sã o lãsãm în procedurã normalã, nu am obþinut votul pentru procedura de urgenþã.

Domnule deputat, vã satisface aceastã soluþie?

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Domnule preºedinte,

E jenant, nu vreau sã cer cvorumul, dar de prima datã trebuia sã vedeþi cã lumea e neatentã ºi...

Aceasta mã obligã, atunci, sã fac apelul, ca sã strâng cvorumul.

Faceþi cum vreþi...

Faceþi apelul!

Liderii grupurilor parlamentare, puteþi face o mobilizare? În 10-15 minute, rog liderii sã încerce o mobilizare, ca sã avem cvorumul!

Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu profit de faptul cã lucrãrile sunt astãzi conduse chiar de preºedintele Camerei Deputaþilor, ca sã pun o întrebare. Poate eu greºesc, s-ar putea ca sã nu fi fost atent, dar am fost ºi eu sesizat de diverºi, care mi-au spus: ”Dar ordonanþa privind impozitul pe venit nu mai ajunge la Parlament?Ò

Este o ordonanþã din 27 august 1999! E o ordonanþã simplã!

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

A cui?

## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**

A Guvernului.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Care Guvern? A cui e?

Pãi, nu mã luaþi aºa, domnule ministru... Eu întreb... Pentru cã normal este ca aceastã ordonanþã, care este un act normativ de o deosebitã importanþã...

Eu am ridicat aceastã chestiune ºi cu alte prilejuri, nu, într-adevãr, de la tribuna Parlamentului, cã e ordonanþã simplã ºi cã printr-o ordonanþã simplã nu pot fi abrogate prevederi din legi organice.

Aºteptãm cvorumul, domnule Zoner!

## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**

Lãsaþi cvorumul, acum, cât vorbesc eu! Ziceþi mersi, cã mai vin, poate, colegi ºi va fi cvorum!

ªi, ca atare, eu v-aº ruga sã puneþi în discuþia Biroului permanent acest lucru. Mãcar acum, la sfârºit, cã e o ordonanþã simplã.

Stã de aproape un an ºi jumãtate fãrã sã treacã prin Parlament? ªi e ceva de importanþã deosebitã, se schimbã sistemul de impozitare!

ªi, dacã se întâmplã acest lucru, nu ºtiu dacã nu se datoreºte faptului a ceea ce v-am spus înainte: cã prin ordonanþã simplã nu poþi sã abrogi prevederi din legi organice!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Vreau sã-i rãspund domnului deputat!

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã-i rãspund distinsului meu coleg, domnului deputat Zoner.

Am informaþii foarte exacte, dupã care chiar ºeful Domniei sale, domnul ministru Remeº, nu a trimis pe nimeni la comisia respectivã pentru discutarea acestui act normativ. Ar fi bine sã-l întrebe... ( _Rumoare, vociferãri. Deputaþii din salã roagã sã nu se transfere la microfon conflictele din interiorul partidului._ )

Domnul Romulus Raicu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am solicitat cuvântul pentru a anunþa plenului Camerei Deputaþilor hotãrârea mea de a demisiona, începând cu ziua de astãzi, din Grupul parlamentar al P.U.N.R. Nu doresc sã dau explicaþii suplimentare în legãturã cu gestul meu, vreau doar sã vã asigur cã nu am solicitat ºi nu solicit loc pe listele electorale ale vreunui alt partid, pentru cã nu voi candida la alegerile din toamnã.

Din acest moment mã declar deputat independent, iar pânã la sfârºitul legislaturii voi participa la activitatea Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Vã mulþumesc.

Domnule Zoner, poftiþi!

Eu am pus aici o problemã de principiu, o problemã legislativã, nu am venit în propagandã electoralã, cum vine domnul Haºotti! Iar dacã e vorba de cine a semnat-o, au semnat-o mai mulþi miniºtri, inclusiv domnul Stoica! Dacã e vorba aºaÉ ªi cine mi-a rãspuns, ...fals! ...cã este ordonanþã de urgenþã, când, de fapt, era ordonanþã simplã? Tot domnul Stoica mi-a rãspuns, într-o ºedinþã de a noastrã!

Dar eu n-am vrut sã pun problema în felul acesta, microfonul ãsta e pentru dezbateri parlamentare, restul la televizor, în pieþe publice, unde vreþi dumneavoastrã! Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Domnule Avramescu, vreþi cuvântul? Poftim!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mã iertaþi cã revin în legãturã cu cererea de a fi discutatã în procedurã de urgenþã acea iniþiativã.

Este necesarã, pentru cã în domeniu este, la ora actualã, îmi iertaþi cuvântul, o mare zãpãcealã! Chiar atunci când a apãrut, prin anii Õ80 ºi ceva (numai cã nu a mai apãrut alt act normativ), era depãºit acest decret ºi exemplul cel mai bun pe care vi-l pot da este cã în ceea ce priveºte producþia de aur, pe vremea dinainte de

1989, se accepta... La un moment dat apãruse un H.C.M., prin care puteau sã producã aur ºi privaþii; era vorba de þãrani ºi romi, care, cu ºaitrocul, din albiile râului, mai puteau scoate aur; ºi începuse sã funcþioneze treaba aceea.

Deci a pune acum lucrurile la punct, a elimina ce era prost în decretul acela ºi nu mai corespunde condiþiilor actuale ºi a lãsa ceea ce era bun, este ceea ce putem face, ca ºi în domeniul acesta sã fie ceva în regulã. Bineînþeles, rãmânând statul singurul, cel care adunã tot aurul.

Mulþumim.

Domnule chestor, mai numãrã o datã! Dacã nu avem cvorumul, o sã facem apelul.

Ne lipsesc 19 oameni pânã la cvorum! Rog un domn secretar sã facem apelul.

## **Domnul Vasile Miclãuº:**

|**Domnul Vasile Miclãuº:**|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (Dâmboviþa)<br>Ana Gheorghe (Hunedoara)<br>Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|absent<br>absent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>absent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica|prezent<br>prezentã| |Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc|prezent<br>absent| |Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Baciu Mihai|absent| |Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu|prezent<br>absent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase|absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Bartoº Daniela|prezentã| |Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru|prezent<br>prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea|absent<br>absent| |Berci Vasile|absent| |Berciu Ion|prezent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|absentã<br>absent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Boda Iosif|absent| |Bšndi Gyšngyike|absentã| |Boºtinaru Victor|prezent| |Bot Octavian|prezent| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/4.X.2000

Botescu Ion absent Gaspar Acsinte prezent Bran Vasile absent Gavra Ioan absent Brezniceanu Alexandru prezent Gavrilaº Teodor absent Bud Nicolae prezent Gazi Gherasim prezent Buga Florea prezent Georgescu Florin prezent Bujor Liviu absent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Burlacu Viorel prezent Gheorghe Valeriu prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Buzatu Dumitru absent Gheorghiu Adrian prezent Calimente Mihãiþã absent Gheorghiu Mihai prezent Cazacu Vasile-Mircea prezent Gherasim Ion-Andrei absent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Ghidãu Radu prezent Cândea Vasile prezent Ghiga Vasile absent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae absent Giurescu Ion prezent Chichiºan Miron prezent Glãvan ªtefan absent Chiliman Andrei-Ioan prezent Godja Petru prezent Chiriac Mihai absent Grãdinaru Nicolae absent Chiriþã Dorin prezent Grigoraº Neculai absent Ciontu Corneliu prezent Grigoriu Mihai absent Ciumara Mircea absent Groza Nicolae prezent Cîrstoiu Ion prezent Gvozdenovici Slavomir absent Cojocaru Radu-Spiridon prezent Haºotti Puiu prezent Constantinescu Dan prezent Hilote Eugen-Gheorghe absent Corâci Ioan Cezar prezent Hlinschi Mihai prezent Corniþã Ion prezent Honcescu Ion absent Cosma Liviu-Ovidiu absent Hrebenciuc Viorel absent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Iacob Elena prezentã Cotrutz Constantin Eremia absent Ianculescu Marian prezent Cristea Gabriela prezentã Ifrim Dumitru prezent Cristea Gheorghe absent Igna Ioan absent Cristea Marin prezent Ignat ªtefan absent Cunescu Sergiu prezent Iliescu Valentin-Adrian absent Dan Marþian prezent Ionescu Alexandru absent Dan Matei-Agathon absent Ionescu Anton absent Darie Simion prezent Ionescu Bogdan absent Dãrãmuº Nicolae Octavian absent Ionescu Constantin absent Dãnilã Vasile prezent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile Constantin prezent Decusearã Jean prezent Ionescu Gheorghe prezent Dejeu Gavril absent Ionescu Marina absentã Diaconescu Ion prezent Ionescu Nicolae prezent Dimitriu Sorin Petre absent Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Dîrstaru Dorin prezent Ioniþã Nicu absent Dobre Traian absent Iorga Leonida Lari prezentã Dobrescu Smaranda prezentã Iorgulescu Adrian absent Dorian Dorel absent Irimescu Haralambie prezent Dorin Mihai prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Dragoº Iuliu Liviu absent Jurcan Dorel absent Dragu George prezent Jurcã Teodor absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Kakasi Alexandru absent Drecin Mihai Dorin absent Kelemen Atila Bela Ladislau absent Drumen Constantin prezent Kerekes K‡roly prezent Dugulescu Petru absent K—nya Hamar Alexandru prezent Dumitraºcu Laurenþiu prezent Kovacs Carol-Emil prezent Dumitrean Bazil prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dumitrescu Marilena absentã Lazia Ion absent Dumitrescu Paul Adrian absent Lãdariu Lazãr absent Dumitriu Carmen prezentã Lãpuºan Alexandru prezent Elek Barna Matei absent Leca Mihai Radu prezent Enache Marian absent Leonãchescu Nicolae prezent Enescu Ion prezent Lepºa Sorin Victor absent Fenoghen Sevastian prezent Lixãndroiu Viorel absent Filipescu Ileana prezentã Lupu Vasile absent Furo Iuliu Ioan prezent Macarie Sergiu prezent Galic Lia-Andreia absentã Manole Odisei absent

Completaþi prezenþa cu cei care au venit. Domnule Pambuccian, aveþi cuvântul.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº dori sã vã supun aprobãrii o modificare la o comisie de mediere Ð este vorba de medierea Legii privind constituirea ºi organizarea clerului militar, unde în locul meu propun sã participe la mediere din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale domnul EberhardWolfgang Wittstock.

Vã mulþumesc.

Aþi auzit rugãmintea domnului Pambuccian. Supun la vot aceastã inversare Ð schimbarea Domniei sale cu colegul tot de la grupul respectiv.

Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri. Deci s-a fãcut aceastã înlocuire. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Au rãspuns prezent 196. Deci cvorumul este cu prisosinþã. De fapt, cvorumul de lucru este doar de 126; avem 10 deputaþi plecaþi la Strasbourg, avem 18 în comisiile care lucreazã în momentul acesta ºi avem domni miniºtri. Deci, avem cvorumul cu prisosinþã.

Reluãm problemele de unde le-am lãsat.

Procedura de urgenþã cerutã de domnul Haºotti la acea iniþiativã parlamentarã a dânºilor.

O luãm invers, ca sã fie mai uºor.

Cine este împotriva procedurii de urgenþã?... 5. Abþineri? Majoritatea.

Cine este pentru?

Majoritatea celor de faþã s-a abþinut de la vot. Deci rãmâne în procedurã normalã. Ea va fi trimisã la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Trecem la ordinea de zi.

În ordinea de zi, la primul punct este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/1999 privind ratificarea Protocolului adiþional nr. 8 la Acordul central european de comerþ liber (CEFTA), semnat la Budapesta în 20 octombrie 1999.

Iniþiatorul este?

Poftiþi!

**Domnul Mihai Berinde** _Ñ subsecretar de stat la Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa de urgenþã nr. 204/1999 a fost adoptatã în contextul unor modificãri tehnice care au trebuit aduse la Protocolul adiþional nr. 8 cu privire la regulile de origine aplicabile între þãrile membre ale Acordului central european de liber schimb.

Nevoia de a introduce aceste modificãri în legislaþia românã a rezultat din faptul cã, în caz contrar, produsele româneºti nu mai puteau fi exportate pe pieþele respective cu beneficierea de concesiile tarifare convenite prin acordul respectiv.

Urgenþa acestei iniþiative legislative a rezultat din faptul cã ea a fost adoptatã undeva la sfârºitul lunii octombrie, iar, în situaþia în care de la 1 ianuarie 2000 nu puteam aplica efectiv acest lucru, exporturile româneºti trebuiau sã se efectueze în þãrile CEFTA cu plata taxelor vamale.

Din partea comisiei? Domnul deputat Piþigoi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 434 din 11 septembrie a.c. Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, în conformitate cu prevederile art. 86 ºi 102 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a sesizat în fond, în procedurã de urgenþã, Comisia pentru industrii ºi servicii cu dezbaterea ºi avizarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/1999 privind ratificarea Protocolului adiþional nr. 8 la Acordul central european de comerþ liber (CEFTA), semnat la Budapesta la 20 octombrie 1999.

În urma dezbaterii în ºedinþã în data de 13 septembrie 2000 a proiectului de lege menþionat mai sus, având în vedere ºi avizele favorabile primite de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Consiliul Legislativ, comisia noastrã a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege în forma trimisã de Senat ºi trimiterea lui spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor.

Conform art. 74 alin. (2) din Constituþia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare pe fond are un caracter de lege ordinarã. Vã mulþumesc.

Mai are cineva de fãcut vreo obiecþie asupra ordonanþei? Dacã nu, trecem mai întâi sã dezbatem ordonanþa de urgenþã la care se referã aceastã lege.

Supun spre aprobare titlul acestei ordonanþe Ð Ordonanþã de urgenþã privind ratificarea Protocolului adiþional nr. 8 la Acordul central european de comerþ liber (CEFTA), semnat la Budapesta în 1999.

Cine este pentru? Mulþumim.

Împotrivã? Nu sunt voturi.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Deci titlul ordonanþei de urgenþã a fost aprobat.

Articolul unic al ordonanþei, pe care îl aveþi în textele dumneavoastrã.

Dacã sunt ceva comentarii asupra acestui articol unic? Nu sunt.

Supun la vot articolul unic din cadrul ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt voturi.

Abþineri? Nu sunt.

Deci articolul unic a fost aprobat.

Supun la vot ordonanþa în întregime.

Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt voturi.

Abþineri? Nu sunt.

Acum, pe baza acestei ordonanþe, legea respectivã de aprobare a ordonanþei.

Titlul legii, care este acelaºi ca ºi la ordonanþã, pe care vi l-am citit.

Cine este pentru titlul legii? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Deci, titlul legii a fost aprobat.

Articolul unic privind aprobarea ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt voturi.

Abþineri? Nu sunt voturi. Legea în ansamblu, de aprobare a ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt voturi. Abþineri? Nu sunt voturi.

În consecinþã, acest punct de pe ordinea de zi, aceastã lege de aprobare a ordonanþei respective, a fost aprobat.

Punctul 3: proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi Convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã. Regresul statului...? Cum vine asta?

La aceastã ordonanþã, cãreia dumneavoastrã i-aþi aprobat majoritatea articolelor, a rãmas în suspensie un singur articol, art. 5, care a rãmas, comisia respectivã, sã facã un raport suplimentar. Aºa scrie în documentaþia pe care-o am.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi invitaþi,

În ºedinþa de sãptãmâna trecutã, noi am prezentat un raport suplimentar, care a fost difuzat tuturor colegilor.

El menþine, pe fond, soluþia pe care a dat-o comisia ºi care se regãseºte în raportul prezentat în legãturã cu acest proiect de lege, cu unele precizãri care au rezultat în urma participãrii la discuþie ºi a reprezentanþilor iniþiatorului. ªi acest raport suplimentar, care vizeazã redactarea ºi conþinutul art. 5 alin. 1, are urmãtorul conþinut: ”Desemnarea candidaþilor în numele României pentru funcþia de judecãtor al Curþii se face de cãtre Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândurile juriºtilor cu mare prestanþã moralã ºi civicã ºi cu reputaþie profesionalã recunoscutã, cu avizul conform al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ale Camerei Deputaþilor ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã ºi validãri, al Comisiei pentru drepturile omului ale Senatului, reunite în ºedinþã comunã. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de cãtre ministrul justiþiei, care va ºi prezida lucrãrile acestuia, fãrã a participa însã la votÒ.

Acesta este raportul suplimentar, care în urmã cu o sãptãmânã a fost adoptat cu unanimitate de voturi de cãtre membrii comisiei noastre, ºi care a fost prezentat ºi acum o sãptãmânã.

În cadrul dezbaterilor care au urmat au fost unele obiecþii pe care le-a formulat domnul deputat Gavril Dejeu ºi, de asemenea, domnul deputat Emil Popescu.

Domnul deputat Gavril Dejeu a optat pentru formula numirii de cãtre Guvern, într-o primã intervenþie a Domniei sale, într-o a doua a vorbit despre posibilitatea numirii sau a desemnãrii candidaturilor pentru funcþia de judecãtor din partea României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, de cãtre Parlament, fãrã sã mai precizeze alte aspecte.

Intervenind domnul deputat Emil Popescu, invocând faptul cã nu trebuie sã existe o confuzie în ceea ce priveºte raporturile dintre puterea judecãtoreascã ºi puterea executivã, a propus ca ºi în cazul desemnãrii unui candidat Ñ aºa cum se face potrivit art. 135 din Constituþie, ºi anume ca desemnarea candidaþilor, a celor 3 candidaþi pe care fiecare stat membru îi prezintã la Comitetul Miniºtrilor ºi, dupã aceea, ajung în plenul Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei Ñ, a propus ca numirea, desemnarea candidaþilor sã se facã de cãtre Preºedintele României ºi la propunerea pe care s-o facã comisiile.

Am înþeles cã domnul Emil Popescu a avut de fãcut obiecþii. Vãd cã este prezent.

Deci domnule Emil Popescu, am sã vã rog ca, dupã iniþiator, sã vã spuneþi punctul de vedere în legãturã cu propunerea fãcutã de domnul Dan Marþian. Vã rog, domnule iniþiator, poftiþi!

## **Domnul Gheorghe Mocuþa** _Ñ secretar de stat la Ministerul Justiþiei:_

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Dupã cum s-a spus aici, discutãm numai despre art. 5 din Ordonanþa nr. 94 din 30 august 1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã.

Discuþia care se face este legatã, în primul rând, de competenþa celui care propune judecãtorul pentru a

reprezenta România la Curtea Europeanã de Justiþie, la Curtea Drepturilor Omului.

Sigur cã tot ceea ce s-a spus ºi discuþiile care au avut loc în comisiile de specialitate au reprezentat puncte de vedere deosebit de interesante, însã, noi ne menþinem punctul de vedere, ºi anume... pe care l-am ºi formulat: ”Desemnarea candidaþilor în numele României pentru funcþia de judecãtor al Curþii se face de cãtre Guvern, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul consultativ al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor ºi a Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a SenatuluiÒ.

De ce nu putem accepta ideea care a fost exprimatã pânã acum referitor la posibilitatea ca aceastã numire sã fie fãcutã de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii? Pentru cã o astfel de activitate ar excede prevederilor constituþionale ºi daþi-mi voie sã vã citesc ºi punctul nostru de vedere în acest sens: ”Conform art. 133 din Constituþie, atribuþiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt expres ºi limitativ prevãzute, ºi anume: propune Preºedintelui României numirea în funcþie a judecãtorilor ºi a procurorilor, cu excepþia celor stagiariÒ ºi, doi, ”...îndeplineºte rolul de Consiliu de Disciplinã al JudecãtorilorÒ.

Prin urmare, conferirea oricãrei alte atribuþii printr-o lege specialã duce la încãlcarea inevitabilã a dispoziþiilor constituþionale. Considerãm necesarã precizarea potrivit cãreia calitatea de judecãtor la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului este esenþial diferitã faþã de calitatea de magistrat român, aºa cum este definitã de prevederile constituþionale, precum ºi de cele ale Legii nr. 92/1992.

Domnul Emil Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Chestiunea a fost discutatã, deja, o datã. Acum sintetizãm, din nou, poziþiile ºi, pe mãsurã ce am ascultat pe antevorbitorii mei, am ajuns la concluzia cã, aºa cum gândim ºi cum prezentãm lucrurile, ultima formulã pe care v-am prezentat-o este legalã, corectã ºi singura recomandabilã.

Reamintesc aceste argumente, care n-au fost contrazise prin argumentele care au fost aduse astãzi, aici.

Este vorba de numirea unui judecãtor la o instanþã internaþionalã în care România, ca subiect de drept public, este reprezentatã prin aceastã persoanã, care trebuie sã îndeplineascã anumite calitãþi.

Am spus cã, strict formal, un organ internaþional numeºte, dar, pânã se apucã sã numeascã organul, cineva din interior trebuie sã facã desemnarea. ªi una este selectarea persoanelor ºi recomandãrile care se dau de obicei, cu titlu preparatoriu, pentru numirea unui judecãtor, în speþã, pentru ca sã se facã desemnarea finalã, ºi alta este argumentarea care se aduce acum. Din nou se reitereazã argumentul cã Guvernul este cel care realizeazã politica externã a þãrii. Acesta este un lucru adevãrat, dar nu-i mai puþin adevãrat cã din punct de vedere al dreptului intern, eu nu controversez cu Ministerul Justiþiei, am fost de multe ori de partea Ministerului Justiþiei, aici este o controversã corectã, ºtiinþificã ºi trebuie discutatã ºi epuizatã. Deci ministrul justiþiei face propuneri cu privire la judecãtorii interni, dar Preºedintele þãrii este cel care-i numeºte.

Ce raþiuni au determinat legiuitorul constituant român sã hotãrascã asta? ªi eu am spus cã, atunci când legiuitorul a hotãrât prin Constituþie cã ”Preºedintele numeºte...Ò, a vrut sã confere aceastã prerogativã unui organ care este neutru, care creeazã un echilibru între puteri ºi cã, în nici un caz, numirea nu ar trebui sã fie fãcutã de una din puteri, pentru cã noi suntem în aceastã triadã Ð Executiv, Legislativ ºi judecãtoresc Ð ºi ar urma ca un judecãtor internaþional, care înfãþiºeazã statul român, deci foarte importantã poziþia, deci foarte importante calitãþile persoanei, sã fie numit de Guvern, mai exact, sã fie desemnat de Guvern. ªi eu spun cã putem accepta ca Guvernul sã facã o recomandare, ºi cred cã ar trebui sã fie fãcutã o recomandare ºi din partea Consiliului Superior al Magistraturii, dar nu putem accepta, nu putem sã facem greºeala aceasta, ca sã lãsãm ca Guvernul sã hotãrascã cine sã fie judecãtorul, pentru cã atunci se creeazã un dezechilibru faþã de celelalte puteri în stat. ªi eu cred cã conferirea acestei prerogative Guvernului ar crea un precedent grav.

Deci, înþeleg cã dumneavoastrã nu agreaþi nici formula din...

Nu. Noi am spus foarte clar: ”Preºedintele þãrii desemneazã...Ò

Da.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din banca comisiei):_

Oricum, înaintea dânsului pot sã fie niºte propuneri, niºte iniþiative fãcute de Guvern...

Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

S-au conturat pânã în momentul de faþã, aici, 3 soluþii: este soluþia propusã de cãtre iniþiator, de cãtre Guvern; soluþia propusã de cãtre Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, prin raportul suplimentar; punctul de vedere exprimat aici de preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor.

Vreau sã vã spun cã nu împãrtãºesc nici una din aceste 3 soluþii ºi am sã vã motivez de ce.

Dacã luãm textul Guvernului, se spune aºa: ”Desemnarea candidaþilor...Ò ºi am cãzut de acord cã este vorba despre 3 candidaþi, ”... în numele României, pentru funcþia de judecãtor al Curþii se face de cãtre Guvern, la propunerea Ministerului Justiþiei, cu acordul consultativ al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor ºi Comisiei juridice de numiri ºi disciplinã a SenatuluiÒ.

Prima criticã pe care o aduc aici: potrivit Constituþiei, art. 101 alin. 3, ”Guvernul este alcãtuit din primul-ministru, miniºtri ºi alþi membri stabiliþi prin lege organicãÒ. Deci ar urma ca pentru funcþia de judecãtor desemnarea sã se facã de cãtre Guvern la propunerea ministrului justiþiei. Adicã, Guvernul, la propunerea unui membru al sãu, face aceastã desemnare. Pe de o parte.

A doua chestiune: comisiile permanente ale Parlamentului sunt structuri de lucru ale celor douã Camere. Constituþia ºi regulamentele noastre nu stabilesc raportul de avizare din partea comisiilor pentru Guvern. Deci aceasta cu privire la punctul de vedere al Guvernului.

Cu privire la propunerea pe care a fãcut-o comisia prin raportul suplimentar, sigur cã s-a încercat ºi aici o atenuare a textului, dar relaþia persistã ºi aici în ceea ce priveºte avizul pe care trebuie sã-l dea aceste comisii, ºi care este un aviz conform, ºi aviz care trebuie sã fie dat Guvernului. Deci, ºi din acest punct de vedere, mi se pare cã soluþia nu este cea mai potrivitã ºi nu corespunde întru totul textelor constituþionale.

Punctul de vedere, exprimat aici de cãtre domnul deputat Emil Popescu, ca aceste desemnãri sã se facã de cãtre Preºedintele României este criticabil sub acelaºi aspect: Preºedintele României nu poate sã intre în raportul cu comisiile Parlamentului.

Domnul Mocuþa.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

N-aº vrea sã revin asupra argumentelor pe care le-am prezentat în legãturã cu Consiliul Superior al Magistraturii ºi cu imposibilitatea ca acesta sã participe la propunerile unor profesori universitari sau ale unor alþi juriºti care ar putea fi pe lista judecãtorilor europeni.

Aº vrea însã sã facem o precizare în legãturã, în primul rând, cu ce a spus domnul preºedinte de comisie, Emil Popescu.

Domnul preºedinte al României nu poate face aceste propuneri.

Noi trebuie sã vã spunem aici cã aceºti judecãtori nu sunt niºte judecãtori naþionali, ei nu reprezintã punctul de vedere al României într-o Curte Europeanã de Justiþie. Ei judecã în cadrul acestor Curþi Europene potrivit convingerilor lor personale, iar când dau dovadã de parþialitate, atunci sunt supuºi unor sancþiuni ºi pot fi chiar verificaþi de cãtre instanþe disciplinare. Aceasta este prima problemã.

Cea de-a doua problemã pe care vreau sã v-o aduc la cunoºtinþã este Recomandarea nr. 1429/1999 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei. Adunarea Parlamentarã recomandã Comitetului Miniºtrilor sã invite Guvernele statelor membre sã-ºi consulte Parlamentele atunci când întocmesc aceste liste. Or, prin propunerea pe care noi am fãcut-o, noi considerãm cã am rãspuns acestui deziderat, ºi anume Guvernul nostru consultã Parlamentul prin comisiile de specialitate, atunci când se fac propuneri cu privire la judecãtori.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Magistraturii. Aºa cum spuneam ºi data trecutã, treptat, treptat, ajungem sã modificãm întreaga Constituþie.

Se pare cã dispoziþiile interne se bat cap în cap ºi existã un conflict de dispoziþii interne ºi în aceastã situaþie, în care dispoziþiile interne între ele ºi apoi dispoziþiile interne cu cele externe se bat cap în cap, vine un text constituþional...

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Care acordã prevalenþã.

## **Domnul Leon Petru Pop:**

...care acordã, vorba domnului preºedinte Emil-Teodor Popescu, acordã prevalenþã reglementãrilor internaþionale.

Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituþie, dacã existã neconcordanþã între pactele ºi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, deci aici e vorba de Curtea care se ocupã de drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, ºi legile interne, au prioritate reglementãrile internaþionale. Deci consider cã de data aceasta are prevalenþã, are prioritate aceastã reglementare din Constituþia României, art. 20, alin. 2. Vã mulþumesc.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

ªi ce-i cu asta, de ce nu spuneþi drept?!

## **Domnul Leon Petru Pop:**

Înseamnã cã Guvernul României, aºa cum se prevede în reglementarea internaþionalã, este menit sã facã aceastã propunere.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Dar nu spune asta reglementarea!

Aºa spune reglementarea internaþionalã.

Domnul Rãdulescu-Zoner. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã cum a subliniat domnul preºedinte al comisiei, textul raportului suplimentar a fost adoptat în unanimitate, indiferent de apartenenþa membrilor la un grup parlamentar sau altul. Dar textul cu care a venit domnul Gaspar... mã rog, eu vorbesc aºa, sã zic, pe margine...

## **Domnul Viorel Burlacu** _(din salã):_

Poftiþi, domnule Pop!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ne confruntãm într-o dezbatere parlamentarã pentru a treia sau a patra oarã, în legãturã cu numirea sau modalitatea de numire a unui judecãtor pentru Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.

Sunt fel de fel de puncte de vedere. Vãd cã se insistã foarte mult pe a adãuga, a excede Constituþia în ceea ce priveºte atribuþiile Consiliului Superior al

Nu este prima datã...

...cã nu sunt jurist, dar dumneavoastrã, prin textul cu care aþi venit, veniþi exact contrar argumentelor pe care le aduce domnul ministru, în sensul cã circumscrieþi numirea unui membru la Curtea Europeanã doar la magistraþi, pe când textul nostru este mult mai permisiv. În textul pe care l-a prezentat preºedintele comisiei, se scrie clar: ”É din rândul juriºtilor cu experienþãÒ etc., etc. Juriºti! Dumneavoastrã, în textul pe care îl propuneþi, nu faceþi aceastã specificare ºi, ca atare, într-un fel, daþi apã la moarã, mã scuzaþi de expresie, dar, de astã datã, domnul ministru are perfectã dreptate sã vã contrazicã, pentru cã excludeþi universitari, academicieni, care nu sunt magistraþi, pe când noi am inclus.

Asta am vrut eu sã subliniez ºi, pânã la urmã, de astã datã vorbesc în nume personal, eu cred cã soluþia pe care domnul deputat Emil Popescu, încã o datã, nu sunt jurist, dar cred cã este... dânsul m-a convins ºi cred cã soluþia datã de domnul preºedinte al Comisiei juridice, care vine în întâmpinarea propunerii noastre, a Comisiei pentru drepturile omului, este, poate, cea mai acceptabilã.

Vã mulþumesc.

Mulþumim. Domnul Gaspar.

## Stimaþi colegi,

Atunci când am fãcut precizarea ca desemnarea candidaþilor sã se facã de cãtre Parlament, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin aceasta, eu nu am exclus ºi alte categorii de juriºti care sã participe.

Consiliului Superior al Magistraturii îi este interzis, de pildã, sã recomande un profesor de la Facultatea de Drept din Iaºi?

Pentru cã, dupã mine, este cel mai autorizat, cel mai competent sã aprecieze valoarea juriºtilor, fie cã sunt practicieni, fie cã sunt teoreticieni.

Mulþumim. Mai e cineva care doreºte? Poftiþi, domnule Dan Marþian!

## **Domnul Marþian Dan:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

S-au ridicat aici mai multe probleme în privinþa cãrora vreau sã mai spun câteva lucruri, poate cã unele nu vor fi absolut noi, pentru cã, vrândÐnevrând, chestiuni similare sau tangente le-am discutat ºi în ºedinþa anterioarã.

În primul rând, aº vrea sã rãspund la imputãrile sau, ºtiu eu, criticile, ca sã nu folosesc un termen atât de grav, imputãri.

La criticile pe care le-a fãcut reprezentantul iniþiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa, dânsul a reluat ideea cã introducerea unei anumite participãri într-o anumitã verigã a procedurii de desemnare a candidaþilor din partea României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului nu respectã Constituþia.

Aº vrea sã spun urmãtorul lucru. Sigur cã, dacã luãm litera art. 133 din Constituþie ºi în general a articolelor care se referã la Consiliul Superior al Magistraturii, s-ar putea trage o concluzie, dupã pãrerea mea, forþatã, pentru cã eu pun urmãtoarea problemã: dacã Consiliul Superior al Magistraturii discutã ºi face propuneri de numire în funcþie a judecãtorilor ºi a procurorilor de cãtre preºedintele României, situaþie prin care aceºtia, în urma

numirii, devin inamovibili, oare Consiliul Superior al Magistraturii nu este cazul sã discute, când este vorba de candidaturi, din partea României, la funcþia de judecãtor la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, sã existe o discuþie în legãturã cu cei care candideazã?

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Sigur cã da!

## **Domnul Marþian Dan:**

Oare este mai bunã soluþia unei singure persoane, cea a ministrului justiþiei, decât în acest colectiv? Pentru cã, ºtiþi foarte bine, Consiliul Superior al Magistraturii are, mi se pare, 15 membri, nu mai ºtiu acum exact ºi, în orice caz, prin structura lui, existã oameni care cunosc ce se întâmplã în magistraturã, cunosc ce se întâmplã în învãþãmântul superior de drept în România, cunosc destule lucruri ºi cu privire la activitatea avocaþilor. Este, deci, un for de dezbatere mult mai competent ºi cu posibilitãþi de a judeca din perspective diferite candidaturile ce se fac.

Oare, dacã aici se fac numai propuneri de candidaþi, iar numirea lor mai parcurge câteva secvenþe, câteva momente atât din procedura internã de numire, cât ºi din cea internaþionalã Ñ mã refer la discuþia în Comitetul Miniºtrilor al Consiliului Europei ºi dupã aceea venirea cu candidaturile respective în plenul Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei Ñ, oare, din acest punct de vedere, nu este firesc sã existe o asemenea dezbatere mai complexã, mai obiectivã ºi mai multilateralã decât ceea ce poate sã facã o singurã persoanã?

Aº întreba pe domnul Mocuþa: nu i se pare dânsului cã Ñ având relevanþã împrejurarea cã atunci când se discutã în Consiliul Superior al Magistraturii candidaturile pentru numirea ºi pentru definitivarea, pentru dobândirea inamovibilitãþii pentru judecãtori ºi pentru procurori, fapt ce se face în urma deciziei Preºedintelui României Ñ la acea desemnare a candidaturilor, ministrul justiþiei nu este menþionat cã el are iniþiativa acestor numiri?

În al doilea rând, este specificat în art. 133 din Constituþie cã el nu participã la vot. Cu alte cuvinte, nu are aceasta nici un fel de semnificaþie, în raport cu formula pe care o propune iniþiatorul? Aceasta este o observaþie.

A doua. Se spune cã, prin propunerea noastrã, am restrânge cercul persoanelor ºi specialitãþilor din lumea juriºtilor care ar avea vocaþia sã candideze.

Îmi pare foarte rãu, dar, probabil cã din considerente þinând de faptul cã nu a avut raportul suplimentar în faþã, dânsul face aceastã apreciere, pentru cã se spune acolo: ”Éîn urma audierii persoanelor propuse de membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul juriºtilor cu mare prestanþã moralã ºi civicã ºi cu reputaþie profesionalã recunoscutãÒ, deci nu am spus aici cã numai din rândul magistraþilor. Felul cum este formulatã aceastã chestiune în raportul comisiei este concordant cu dispoziþiile alin. 3 din art. 139 din Convenþie. Deci aceastã observaþie cade.

**:** Mulþumesc.

Nu, aºa este. Eu respect polemica ºi respect argumentele, însã ceea ce mie mi se pare este urmãtorul lucru ºi vã rog sã vã gândiþi: este cazul sã se implice persoana care are cea mai înaltã magistraturã în statul român în desemnarea a 3 candidaþi, care, dupã aceea, intrã în coordonatele segmentului internaþional de desemnare a judecãtorilor, respectiv vor fi examinate aceste 3 candidaturi în cadrul Comitetului Miniºtrilor al Consiliului Europei ºi dacã Comitetul Miniºtrilor al Consiliului Europei va considera cã, mã rog, candidaturile sunt viabile, sunt pertinente ºi meritã sã fie luate în seamã, ele se înainteazã, cele 3 candidaturi, în plenul Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei care, evident, va decide.

Având în vedere faptul cã dupã decizia internã, naþionalã mai este ºi segmentul procedurii internaþionale în materie de numire a judecãtorilor, mie mi se pare cã nu este dezirabilã implicarea preºedintelui României în aceastã chestiune.

Cât priveºte propunerea domnului deputat Gaspar, eu nu exprim aici un punct de vedere în numele comisiei, pentru cã nu am discutat aceastã chestiune ºi eu trebuie sã apãr punctul de vedere care rãzbate în raportul suplimentar, dar probabil cã se poate lua în considerare ºi o asemenea alternativã: desemnarea de cãtre Parlament, la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii ºi în urma audierii de cãtre comisiile care sunt menþionate ºi, evident, a prezentãrii unui raport în plenul Camerei.

Sigur, acestea sunt elemente care pledeazã. Sunt altele, probabil, care nu pledeazã.

Eu mã opresc aici ºi îmi cer scuze. Nu mai intervin pe marginea acestei probleme.

Domnul Emil Popescu.

Dar vã rugãm, ca sã ajungem la o soluþie.

Foarte pe scurt, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vedeþi cã s-au emis fel de fel de opinii ºi fiecare are pretenþia cã este foarte întemeiatã ºi bine motivatã.

Eu nu mai discut acum opinia pe care am exprimat-o. Eu spun, însã, cã s-au apropiat douã puncte de vedere ºi douã grupe de argumentãri, acelea pe care le-am expus eu ºi acelea pe care le-a expus domnul profesor Dan Marþian, ºi cã chestiunea este clar cã nu poate fi soluþionatã acum printr-un vot, dar eu spun cã punctul de vedere al Ministerului de Justiþie este vicios, greu de primit, pentru cã dacã Guvernul face ºi desface la propunerea ministrului de justiþie, atunci, înseamnã cã tot Guvernul face, iar ministrul de justiþie e o pãrticicã din Guvern. ªi eu spun cã acest lucru nu poate fi acceptat.

Dacã e sã respectãm spiritul, repet, spiritul art. 29-3 din Convenþia Europeanã, noi trebuie sã ne apropiem de o soluþie aºa cum este ea gânditã ºi conceputã.

Eu, de aceea, vã propun respectuos, domnule preºedinte, sã puneþi la vot returnarea acestei chestiuni la cele douã comisii: juridicã ºi de drepturile omului.

Da. Cu rugãmintea ca cele douã comisii sã se punã de acord, sã gãseascã o soluþie comunã, cã altfel e foarte greu, aici, în plen, sã scoatem o soluþie comunã.

Deci supun la vot propunerea ultimã fãcutã sã retrimitem problema la cele douã comisii, cerându-le, însã, sã ne dea un raport comun, pânã la urmã, ºi o soluþie.

Cine este pentru aceastã propunere? Vã mulþumim. Împotrivã?

Abþineri? O abþinere. Sã dãm un termen. Domnule Popescu, ce termen vã dãm? Douã sãptãmâni. E mult?

Dupã alegeri!

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Nu, cã vin alegerile!

**Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Mâine sunt comisii.

## **Domnul Ion Diaconescu:**

O sãptãmânã, domnule Popescu.

**Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

O sãptãmânã.

Bine. Deci acest punct, care ne-a luat atâta timp, a cãpãtat, pânã la urmã, aceastã dezlegare. Mai departe.

Cât este ceasul? Da...

Mai mergem câteva minute.

Punctul 4: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/1999 referitor la aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 la Acordul european instituind o asociaþie între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene.

Deci el se referã la ordonanþa de urgenþã respectivã, cu titlul, ºi o sã punem întâi la vot ordonanþa ºi dupã aceea legea de aprobare a ordonanþei.

Sunt ceva observaþii de fãcut asupra acestui lucru? Iniþiatorul are ceva de adãugat? Nu are nimic. Comisia? Aveþi ceva?

Îmi permiteþi, domnule preºedinte, timpul de lucru: propun pentru dezbateri 3 minute, avem foarte puþine..., 2 minute pentru ... ºi o jumãtate de minut pentru fiecare intervenþie.

Ordonanþa de urgenþã. Titlul ordonanþei. Supun la vot titlul ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri. S-a votat titlul ordonanþei. Articolul unic privind ordonanþa. Sunt observaþii de fãcut? Nu sunt. Supun la vot articolul unic al ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Supun la vot ordonanþa în ansamblul ei. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Acum legea de aprobare a acestei ordonanþe. Supun la vot titlul legii. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Supun la vot articolul unic de aprobare a acestei ordonanþe.

Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Supun la vot legea în ansamblul ei, privind aprobarea acestei ordonanþe.

Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În consecinþã, s-a votat aceastã Lege privind amendarea Protocolului nr. 4 al Acordului european ..., aºa cum este titlul pe care îl aveþi.

Încã mai sunt vreo douã, tot de maniera aceasta. Punctul 5 este organic.

Iniþiatorul: e vorba, la punctul 5, de o lege organicã. Dupã felul cum aratã prezenþa aici, eu aº zice sã o lãsãm pe aceasta când va fi un cvorum mai mare. Deci

punctul 5 se reprogrameazã pentru când vom avea un cvorum mai bogat.

Punctul 6: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2000 pentru completarea art. 5 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate.

Iniþiatorul are ceva obiecþii? Nu. Comisia? Nici comisia nu are. Întâi supunem la vot ordonanþa. Titlul ordonanþei. Cine este pentru? Vã mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul unic, cu toate literele sale: g), h), i), j), k), articol unic privind aceastã ordonanþã de urgenþã.

Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Ordonanþa, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Aceasta a fost ordonanþa. Legea de aprobare a acestei ordonanþe. Titlul legii. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul unic al legii privind adoptarea ordonanþei. Cine este pentru? Vã mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Legea în ansamblul ei. Cine este pentru? Mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Deci s-a aprobat ºi acest punct 6, aceastã ordonanþã. Ordonanþa de la punctul 5, care necesitã un vot organic, o amânãm pentru altã datã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea noastrã este o revenire la alte douã întrebãri anterioare care au fost trimise Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale în sesiunea trecutã ºi la care noi credem cã nu am primit un rãspuns favorabil, dar nu pentru mine nu este rãspunsul favorabil, ci pentru cetãþenii care ni s-au adresat.

În ultima adresã din partea Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale se spune cã, în raport cu situaþia socio-economicã a persoanelor vizate, se vor stabili forme de sprijin, respectiv ajutor social, ajutor de urgenþã, masa la cantina de ajutor social sau alocaþie de solidaritate, lucruri pe care eu nu le-am remarcat în actele normative, respectiv hotãrâri de guvern care au fost emise în aceastã varã, referitor la faptul cã din Fondul naþional de solidaritate, conform Ordonanþei de urgenþã nr. 118 din 1999, respectiv conform Legii nr. 67 din 1995 privind ajutorul social, art. 22, este autorizat Ministerul Muncii sã acorde aceste ajutoare.

Aºtept din partea domnului ministru un rãspuns favorabil, pe care sã-l transmitem împreunã celor care ni s-au adresat, un rãspuns favorabil ca, pentru o anumitã perioadã de timp limitatã, viaþa sã li se îmbunãtãþeascã. Vã mulþumesc.

Mulþumim.

Doamna secretar de stat Simona Marinescu, pentru rãspuns.

**Doamna Simona Marinescu** _**Ñ** secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale:_

Mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Aº vrea sã rãspund, întâi de toate, cu permisiunea dumneavoastrã, la interpelarea formulatã de domnul deputat Petre Naidin în data de 13 septembrie. Aceastã interpelare se referea la situaþia grea în care se aflau patru familii; este vorba de familia Roºu Marin, familia Stan Alexandrina, Mãturaru Tudor ºi Creþu Elena. La toate aceste patru familii s-au efectuat anchete sociale. În ceea ce priveºte familia Roºu Marin, am putut stabili o alocaþie de solidaritate; în ceea ce-i priveºte pe ceilalþi, celelalte trei familii, în urma anchetelor am determinat situaþia în care se aflã ºi am solicitat date cu privire la veniturile pe care le realizeazã pentru a pune în platã alocaþii de solidaritate.

Pentru cã domnul Petre Naidin a avut mare dreptate în formularea acestei interpelãri ºi pentru cã astãzi s-a ridicat ºi problema alocaþiilor de solidaritate, în general, ºi a altor mãsuri de protecþie socialã pentru familiile sãrace, aº vrea sã spun urmãtoarele: am luat act de faptul cã Direcþia de muncã ºi protecþie socialã din judeþul Cãlãraºi este una dintre direcþiile care a lucrat cele mai puþine anchete sociale ºi a avut cele mai puþine mijloace de intervenþie directã în cazul familiilor sãrace, deºi Ordonanþa nr. 118/1999 dãdea posibilitatea tuturor celor care au obligaþia de a dezvolta mãsuri de protecþie socialã sã intervinã rapid.

Fondul naþional de solidaritate are ca vocaþie intervenþia rapidã în cazul familiilor sãrace.

Nu s-a întâmplat acest lucru.

În general, la Cãlãraºi s-au stabilit cele mai puþine alocaþii de solidaritate ºi sunt puþine anchete, motiv pentru care vom lua ºi mãsuri administrative în ceea ce-i priveºte pe funcþionarii Direcþiei de muncã ºi protecþie socialã din Cãlãraºi.

Mulþumesc pentru aceastã interpelare. Era, de fapt, obligaþia Direcþiei de muncã ºi protecþie socialã sã identifice aceste cazuri, drepturile sociale se dau la cerere,

Urmeazã domnul deputat Petru Bejinariu. Este? Da. Dupã dânsul va urma domnul deputat Gheorghe Tarna.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor deputaþi, Domnilor miniºtri,

Textul întrebãrii a fost înaintat Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei în timp util, aºa încât eu nu-l voi dezvolta, decât voi spune cã problemele campaniei de toamnã, campaniei agricole, sunt grele peste tot ºi avem în vedere ºi situaþia anului acestuia deosebit, lovit de o grea secetã. Aceste probleme sunt prezente ºi în localitãþile ºi în solele din judeþul Suceava ºi Ð la solicitarea unui numãr mare de cetãþeni din zona noastrã agricolã Ð am formulat aceastã întrebare, pe care o citesc: ”Vã rugãm, domnule ministru Ioan Mureºan, sã precizaþi ºi sã informaþi oamenii din agriculturã care sunt mãsurile pe care le adoptã ministerul dumneavoastrã pentru sprijinirea financiarã efectivã a lucrãrilor agricole din toamna anului 2000, un an cu condiþii speciale.Ò

Vã mulþumesc.

Mulþumim.

Rãspunde domnul secretar de stat ªtefan Pete.

## **Domnul ªtefan Pete** _Ñ secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La data de 18 septembrie a.c., suprafaþa recoltatã de floarea-soarelui Ð vã rãspund pe baza interpelãrii scrise de dumneavoastrã, unde aþi amintit ºi problema florii-soarelui ºi a terenului care încã nu este recoltat Ñ deci suprafaþa recoltatã la floarea-soarelui este de 68%, respectiv la porumb 36%.

Referitor la mãsurile pe care le vom adopta, Ministerul Agriculturii, în sprijinirea financiarã efectivã a lucrãrilor din aceastã toamnã, vã precizãm urmãtoarele: Legea nr. 165 privind finanþarea lucrãrilor agricole expirã la sfârºitul anului 2000. Din aceste considerente, Ministerul Agriculturii a propus Ministerului Finanþelor prelungirea valabilitãþii acesteia pe o perioadã de încã doi ani. Actul normativ este înaintat la Ministerul Finanþelor. Ministerul Agriculturii a întreprins demersuri ºi a înaintat Ministerului Finanþelor un proiect de Ordonanþã pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 219/1999 privind Programul naþional pentru þãrãnime, bazat pe cupoane atribuite gratuit, în sensul cã valorificarea cupoanelor este propusã la 300.000 lei pentru un hectar, pentru lucrãrile agricole din toamna anului 2000, deci, este un proiect de ordonanþã. S-au întreprins demersuri pentru asigurarea urgentã a primei de grâu; prima propusã este de 500 lei/kg de grâu livrat de producãtorii agricoli din recolta anului 2000, care este destinat consumului intern, în cantitate de 1,5 milioane tone. Deocamdatã, acest proiect este tot la Ministerul Finanþelor ºi se aºteaptã rectificarea bugetului pe anul 2000.

Subvenþia de 37% pentru sãmânþa folositã în aceastã toamnã la semãnatul grâului este o altã mãsurã propusã de noi, care a ºi fost aprobatã în ºedinþa de Guvern din data de 14 septembrie ºi va deveni operaþionalã dupã publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Astãzi m-am interesat, va avea nr. 826 ºi apare în Monitor azi, mâine va fi publicatã.

Pierderile suferite datoritã calamitãþilor naturale au fost inventariate, s-a promovat un act normativ în acest sens Ministerului de Finanþe, un proiect de ordonanþã de urgenþã pentru susþinerea producãtorilor agricoli care au suferit din aceastã cauzã, prin acordarea de despãgubiri. În cazul rectificãrii bugetului pentru 2000 vor fi asigurate fonduri cu aceastã destinaþie.

Mulþumim.

Domnul deputat Gheorghe Tarna, urmeazã domnul deputat Wittstock.

Poftiþi!

Mulþumesc.

Cred cã domnul Pete, reprezentant al Ministerului Agriculturii, mi-a dat ºi mie rãspunsul, aºa cã, pentru a câºtiga timpul, rog sã-mi dea rãspunsul în scris. De acord?

Da. Deci, am înþeles. Dânsul v-a dat cu anticipaþie rãspuns ºi dumneavoastrã. Nu mai are rost sã-l citeascã încã o datã. Vã mulþumim.

Domnul deputat Wittstock.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Întrebarea mea adresatã ministrului culturii are ca obiect Ordonanþa nr. 5 din anul 1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

Întrebarea sunã în felul urmãtor: Ce a întreprins pânã în prezent Ministerul Culturii în vederea aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional? Mulþumesc.

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Mulþumim.

Rãspunde domnul secretar de stat Hunor Kelemen.

**Domnul Kelemen Hunor** _Ñ secretar de stat la Ministerul Culturii_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

În legãturã cu întrebarea domnului deputat Wittstock, pot sã vã spun cã Ministerul Culturii a coordonat organizarea diverselor activitãþi ºi acþiuni interne ºi internaþionale, având drept þintã capacitarea intereselor unor specialiºti, foruri ºi instituþii pentru programul ”Sibiu 2000Ò. Ministerul Culturii a coordonat activitatea Comitetului ”Sibiu 2000Ò, compus din reprezentanþii Ministerului Culturii, Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, Ministerului Transporturilor, Agenþiei Naþionale pentru Turism, Ministerului Finanþelor, Ministerului Justiþiei.

Ministerul Culturii a organizat ºi a colaborat la organizarea activitãþilor de fundamentare ºtiinþificã a operaþiunilor de restaurare-reabilitare a centrului istoric al Sibiului, astfel încât în anul 2000 am organizat 3 conferinþe, un colocviu de planificare a activitãþilor Agenþiei de Cooperare Tehnicã din Germania, am fost coorganizator al colocviului de analizã a acþiunilor primei etape de intervenþie a Agenþiei de Cooperare Tehnicã de reabilitare a centrului istoric ºi am fost colaboratori ai Cartei restaurãrii oraºului Sibiu.

Ministerul Culturii a promovat, prin acþiuni specifice, programul ”Sibiu 2000Ò. În primul rând, aº aminti Conferinþa de la Londra din aprilie 2000 sub patronajul Alteþei sale regale prinþul de Wales, Conferinþa asupra renovãrii urbane în Europa de Est, în data de 15 octombrie anul trecut la Leipzig.

Pentru realizarea practicã a demersurilor, Ministerul Culturii a introdus în programul naþional de restaurare, finanþat din fondurile alocate de la bugetul de stat, 10 obiective din Sibiu, 10 obiective care necesitã lucrãri urgente de consolidare ºi restaurare. Noi am considerat cã în acest an aceasta este o prioritate în municipiul Sibiu ºi în zona respectivã, deci consolidarea, restaurarea monumentelor istorice.

În 1999, în anul trecut, dupã aprobarea ordonanþei, au fost contractate lucrãri de expertizare ºi proiectare în valoare de 3 miliarde 350 de milioane de lei.

**:**

Ce faceþi, þineþi o conferinþã?

Da, am terminat imediat, dar era o întrebare foarte importantã, ºi vom continua în acest an pânã la terminarea lucrãrilor prevãzute în proiectul nostru.

Mulþumesc.

Mulþumim.

Trecem la interpelãri, prezentarea pe scurt a interpelãrilor.

Domnul deputat Baban ªtefan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Pe scurt, aºa cum doriþi dumneavoastrã ºi cum este corect.

Prima interpelare se adreseazã Direcþiei Generale a Vãmilor, domnului director general Nini Sãpunaru, ºi-l rog sã reuºeascã sã-mi rãspundã cum înþelege sã aplice Legea nr. 133/1999, la care tot cere ºi tot aºteaptã sã mai aparã ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, în timp ce întreprinderile mici ºi mijlocii care doresc sã creeze locuri de muncã ºi sã facã producþie, sã-ºi plãteascã taxele cãtre stat, dar, în acelaºi timp, sã se ºi bucure de aceste facilitãþi vamale, sunt obstrucþionate. Sigur cã voi depune interpelarea la Secretariatul Camerei.

A doua interpelare se referã la banii falºi, care au devenit un fenomen cotidian, este adresatã Ministerului de Interne, domnului ministru Dudu Ionescu, ºi guvernatorului B.N.R., Emil Ghizari. Solicit atât B.N.R.-ului, cât ºi Ministerului de Interne sã ne prezinte cu argumente forte mãsurile pe care le întreprind, pentru ca cetãþeanul de rând, de bunã-credinþã, sã nu se trezeascã înºelat fãrã voie atunci când ºi-a primit nevolnica leafã.

Vã mulþumesc. Sper sã primesc rãspunsurile scrise.

ziare, cât ºi mai multe declaraþii ale parlamentarilor P.D.S.R. au atras atenþia asupra situaþiei grele de la metrou. Este vorba de scãderea dramaticã a numãrului de cãlãtori, de scumpirea de 7 ori a preþurilor în ultimii trei ani, în timp ce cheltuielile ºi veniturile n-au crescut decât de trei ori, de creºterea costurilor cu energia electricã, de abateri grave în domeniul consumãrii sumelor obþinute din strãinãtate ori ca ajutor nerambursabil, ori ca Ð mã rog Ð credite de la Banca Europeanã pentru Investiþii.

Aceastã situaþie grea nu a generat pânã acum nici un fel de replicã din partea Guvernului, respectiv a Ministerului Transporturilor. În aceastã idee am fãcut aceastã interpelare, pentru cã solicit prezenþa ministrului la ºedinþa de rãspunsuri care va fi programatã de cãtre conducerea Camerei.

Vã mulþumesc.

## Mulþumim.

Deci doamna Popa Daniela a dat în scris. Domnul Nicolescu Mihai, dupã care va urma domnul Serac Florian.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Domnilor miniºtri,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Ioan Mureºan, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, ºi are ca obiect stadiul lucrãrilor agricole de toamnã ºi mãsurile preconizate de minister pentru realizarea acestora.

Pornind de la situaþia la zi a lucrãrilor agricole din aceastã toamnã, rog respectuos conducerea ministerului sã clarifice câteva aspecte legate de obiectul interpelãrii, ºi anume:

1. Cum este asiguratã sãmânþa de grâu, orz, orzoaicã necesarã pentru campania agricolã din aceastã toamnã ºi dacã se preconizeazã importuri de sãmânþã din speciile amintite?

2. Ce program de lucrãri va adopta ministerul la nivelul judeþelor ºi al þãrii pentru încheierea semãnatului cerealelor de toamnã pânã la 5 octombrie în zona a treia a þãrii ºi pânã la 20 octombrie în celelalte zone? ºi

3. Care este strategia ministerului privind fertilizarea culturilor de grâu, orz, orzoaicã, horticole, secarã, plante furajere în aceastã toamnã? Ce structurã de îngrãºãminte chimice se va folosi ºi în ce cantitãþi? Vã mulþumesc.

## Mulþumim.

Domnul deputat Mihãilescu Petru. Va urma doamna Popa Daniela. _(Domnul deputat Popa Nicolae oferã prezidiului intervenþia scrisã a doamnei deputat Daniela Popa)._ Nu este doamna Popa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Anca Boagiu, ministrul transporturilor. Se referã la situaþia deosebit de grea înregistratã la metroul bucureºtean. Atât presa, prin ”Jurnalul NaþionalÒ ºi ”CurentulÒ ºi prin alte

## Mulþumim.

Are cuvântul domnul Serac Florian, va urma domnul Vitcu Mihai.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima dintre cele douã interpelãri pe care vreau sã le prezint este adresatã domnului Constantin Dudu Ionescu, ministrul de interne, ºi se referã la niºte întâmplãri nefericite din judeþul Bihor privind unele bãtãi suportate de unii oameni angajaþi politic. Iar a doua interpelare este adresatã domnului Valeriu Stoica, ministrul justiþiei, se referã la unele încãlcãri ale legii de cãtre judecãtorul-sindic desemnat pentru lichidarea Societãþii comerciale ”MultimecÒ Marghita.

## Mulþumim.

Are cuvântul domnul Vitcu Mihai ºi va urma domnul Bejinariu Petru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi se referã la întâlnirea ce a avut loc la Botoºani între România, Ucraina ºi Moldova privind semnarea documentelor constitutive legate de euroregiunea Prutul Superior. Din pãcate, la aceastã întâlnire nu a participat nimeni din partea Guvernului României, deºi acolo s-au discutat documente internaþionale semnate de partea românã. Un asemenea document este Convenþia încheiatã între Guvernul României ºi Guvernul Ucrainei, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 818 privind trecerea simplificatã a frontierei de stat. Aceastã prevedere este întãritã ºi de Acordul euroregiunii Prutul Superior ºi, concret, sunt 5 puncte de frontierã în judeþul Suceava: Vicovul de Sus, Ulm, Climãuþi, Izvoarele Sucevei, Vãscãuþi, din care s-au închis douã din raþiuni financiare.

Rugãm pe domnul prim-ministru sã rãspundã dacã prezenþa membrilor Guvernului la reuniuni internaþionale ce vizeazã integrarea europeanã a României este facultativã ºi dacã eforturile ce s-au fãcut pentru o mai bunã comunicare între comunitatea româneascã ºi cea ucraineanã din cele douã þãri pot fi anulate prin mãsuri discreþionare ale ministrului finanþelor, Decebal-Traian Remeº.

Vã mulþumesc.

## Mulþumim.

Are cuvântul domnul Bejinariu Petru, va urma domnul Naidin Petre.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã vã cer îngãduinþa sã citesc numai prima frazã din textul interpelãrii adresate Ministerului Transporturilor, respectiv domniºoarei ministru Anca Boagiu.

Porþile de intrare cu trenul în localitãþi, respectiv gãrile C.F.R., spaþii cu care iau contact cãlãtorii, zonele liniilor ferate ºi civilizaþia ºi estetica arhitecturii C.F.R., respectiv clãdirile gãrilor ºi magaziile, se prezintã acum într-o stare deplorabilã în prea multe oraºe... ºi, dupã care, dezvolt obiectul interpelãrii.

Rugãm conducerea Ministerului Transporturilor sã precizeze, pentru mulþimea de cãlãtori ºi pentru populaþia din zonele respective, dacã are în vedere ºi când anume sã ia mãsuri concrete pentru asigurarea ordinii ºi curãþeniei în spaþiile administrate de S.N.C.F.R.

A doua interpelare se adreseazã domnului ministru Petre Roman, ministrul afacerilor externe, din care citesc numai prima propoziþie: ”Atitudinea României faþã de Republica Moldova, strãvechi pãmânt românesc,

influenþeazã în mare parte evoluþia evenimentelor din acest al doilea stat românesc din EuropaÒ. Întrebarea: Vã rugãm, domnule ministru Petre Roman, sã precizaþi pentru opinia publicã interesatã care este atitudinea Ministerului Afacerilor Externe privind solicitarea populaþiei din Basarabia de a obþine cetãþenia românã, dacã, pe cale diplomaticã, veþi interveni ca în Republica Moldova limba oficialã sã fie denumitã limba românã, ºi dacã se vor face eforturi ca, la Chiºinãu, sã ajungã presã ºi carte româneascã.

Vã mulþumesc.

## Mulþumim.

Are cuvântul domnul Naidin Petre, va urma domnul Tarna Gheorghe.

Cu aceastã interpelare mã adresez primului-ministru privind modul de privatizare a unei societãþi cãlãrãºene ºi, mai ales, modul de respectare a politicii sociale, aºa cum a fost convenit cu liderii de sindicat. Vã mulþumesc.

## Mulþumim.

Are cuvântul domnul Tarna Gheorghe, va urma domnul Popa Nicolae.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului Lucian Liviu Albu, ministrul muncii ºi protecþiei sociale.

Aºadar, se impune sã precizaþi, domnule ministru, când se va perfecta un sistem unitar de pensionare, în funcþie de contribuþia fiecãruia la asigurãrile sociale de stat ºi de importanþa muncii prestate. Am sã dezvolt textul interpelãrii în prezenþa domnului ministru. Vã mulþumesc.

Mulþumim.

Are cuvântul domnul Popa Nicolae, va urma domnul Valeca Constantin.

Interpelarea este adresatã Ministerului Finanþelor, domnului ministru Decebal-Traian Remeº. Ea se referã la sumele care nu au fost acordate privind acordarea primei de 500 de lei la grâu ºi, totodatã, subvenþii la seminþe, sume care nu au fost acordate efectiv de Ministerul Finanþelor.

Mulþumesc.

## Mulþumim.

Deci domnul Valeca nu este, urmeazã domnul Bot Octavian. Domnul Valeca a depus în scris interpelarea. Deci, urmeazã domnul Bot Octavian, ºi ultimul va fi domnul Pavel Vasile.

Poftiþi? Nu este domnul Bot. Poate a depus-o, da. Domnul Pavel Vasile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am o interpelare pentru domnul ministru al sãnãtãþii, domnul Hajdœ G‡bor, ºi voi prezenta în douã propoziþii, douã fraze, sã zic, interpelarea mea.

Situaþia dificilã la nivel naþional în domeniul sãnãtãþii se înregistreazã ºi în cadrul judeþului Bacãu, fiind cunoscut faptul cã Spitalul judeþean Bacãu se aflã în primele ºase judeþe din þarã cu datorii mari la furnizori, valoarea totalã fiind de 54 de miliarde de lei. La crearea acestei situaþii din judeþul nostru, o contribuþie însemnatã o are ºi politica sanitarã necorespunzãtoare a Direcþiei de sãnãtate publicã Bacãu, care nu colaboreazã cu finanþatorul sistemului, respectiv Casa de Asigurãri de Sãnãtate, mai mult, mãsurile organizatorice instituite conduc la o acutizare a situaþiei.

O sã anexez un material, pe care îl voi preda departamentului de specialitate, cu problemele concrete care

sunt acolo. De asemenea, anexez ºi extrase din presa localã care probeazã acest scandal, care are loc de peste un an în sistemul sanitar al judeþului Bacãu, precum ºi procesul-verbal de control nr. 4363 din 24 mai 2000, întocmit de Casa de Asigurãri de Sãnãtate Bacãu, în urma controlului efectuat la Spitalul judeþean Bacãu. Faþã de cele arãtate, cu tot respectul, vã rog sã verificaþi situaþia creatã ºi sã prezentaþi poziþia Ministerului Sãnãtãþii în acest caz.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Doamna Viorica Afrãsinei a depus în scris interpelarea.

Cu aceasta, ºedinþa noastrã de astãzi a luat sfârºit. Vã mulþumim.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,05._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

> Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

> cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

> E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 124/4.X.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei