Stenogramă plen

Îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 10 octombrie 2000, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori secretari Mircea Ioan Popa, prezent, ºi domnul senator Ioan Ardelean, pe care-l invit la prezidiu.

## Mulþumesc.

## ªi domnul Ardelean este prezent.

Din totalul de 143 de senatori ºi-a înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 86 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 4 senatori, 3 sunt membri ai Executivului, ai Guvernului, un coleg este plecat în delegaþie, domnul senator Morþun.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 de senatori.

Programul zilei de astãzi Ñ lucrãri în plen între orele 9,00 ºi 18,00.

Ordinea de zi v-a fost distribuitã, o sã vã ofer cuvântul domnul senator Ciurtin, înþeleg cã doriþi prelungirea programului cu cele 30 de minute care au fost irosite pânã în acest moment. Sigur cã da, propunerea dumneavoastrã este constructivã.

Deci, ordinea de zi v-a fost distribuitã.

Dacã în legãturã cu programul aveþi de fãcut observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi!

Vã rog sã vã mobilizaþi colegii!

Da, domnilor senatori, vã invit în salã.

Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru al Senatului. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!

Programul de lucru al Senatului este aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri. Bãnuiesc cã nimeni nu doreºte o listã. În legãturã cu ordinea de zi.

Da, domnul senator, vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Propun ca propunerea legislativã privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950Ñ1961 sã fie trecutã mai în faþã pe ordinea de zi, pe locul 3.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Alte observaþii legate de ordinea de zi. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator NŽmeth. Vã rog sã votaþi!

Proiectul de lege de la poziþia 17 sã vinã pe locul 3, aprobat de Senat cu 69 de voturi pentru, 3 contra, 6 abþineri.

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995.

Invit reprezentanþii ExecutivuluiÉ Da, vã rog!

Înainte de a intra în dezbaterea legii, a solicitat cuvântul domnul senator, este adevãrat, de la începutul ºedinþei. Îl oferim cu plãcere.

Pleacã din grupul dumneavoastrã de independenþi?

## Domnule preºedinte,

## Distinºi colegi,

Permiteþi-mi ca astãzi, când aniversãm 74 de ani de la înfiinþarea Partidului Naþional Þãrãnesc, sã vã aduc la cunoºtinþã înscrierea mea în acest partid cu data de ieri, gest care are drept consecinþã pãrãsirea Grupului parlamentar din Senat al Partidului Naþional Þãrãnesc CreºtinDemocrat ºi trecerea în marea familie a independenþilor din Senat.

De asemenea, vã rog sã luaþi act de demisia mea din Comisia de anchetã parlamentarã a activitãþii Ministerului Agriculturii, pentru ca noile mele raporturi cu Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin-Democrat sã nu umbreascã într-un fel concluziile ce vor fi reþinute în raportul ce va fi înaintat de aceastã comisie.

Vã mulþumesc.

Senatul, legat de cele douã solicitãri, sigur cã trebuie sã adopte douã poziþii.

În legãturã cu prima chestiune ridicatã de dumneavoastrã, înscrierea într-un partid sau demisia dintr-un grup parlamentar, sigur cã Senatul nu poate decât sã ia act de voinþã unilateralã.

În legãturã cu cea de a doua chesiune, demisia dumneavoastrã dintr-o comisie, dintr-o comisie de anchetã, sigur cã dã dreptul grupului parlamentar care v-a propus sã facã o nouã propunere.

Aþi fost propus, înþeleg, de Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.; rugãmintea este cãtre acest grup sã propunã Biroului permanent, cred cã da, sigur cã da, nu poate sã facã în plen, sã facã o propunere cãtre Biroul permanent pentru a fi supusã votului plenului Senatului, a unui înlocuitor pentru domnul senator în Comisia de anchetã privind probleme legate de agriculturã.

Domnul senator Victor Apostolache.

Acum, ce sã mai spun, m-am înscris pentru ceva ºi am impresia cã va trebui sã spun ºi altele.

Noi, pânã acum, în Comisia aceasta de anchetã privind privatizarea I.A.S.-urilor, lucrãm la limita cvorumului. Cu solicitarea de plecare a domnului Juravlea, cred cã vom fi în situaþia de a nu mai putea lucra.

Dar tot referitor la activitatea acestei comisii, domnule preºedinte, ºi profit din nou de prezenþa în salã a domnului preºedinte al Senatului, dupã câte ºtim,É dialogheazã colegii între ei, aici, ºi mã conturbã. Deci, dupã spusele domnului preºedinte Quintus, s-a adresat o scrisoare domnului prim-ministru, plecând de la aceastã reþinere, sã-i spun aºa, a domnului ministru Mureºan, de a ne pune la dispoziþie documentele.

Eu consider cã este cazul sã ºtim dacã domnul primministru a luat vreo mãsurã, pentru cã, efectiv, noi nu ne putem limita decât la audieri de persoane ºi nu avem la dispoziþie documentele pe care le-am solicitat, pentru cã domnul ministru al agriculturii refuzã sã le punã la dispoziþie.

Deci, din punctul acesta de vedere, eu rog ca în ºedinþa de mâine a Biroului permanent sã mai luaþi o decizie, eventual sã-l rugãm pe domnul prim-ministru sã ne ajute în derularea activitãþilor în Parlamentul României.

ªi încã o problemã, pentru Biroul permanent de mâine, vã rog, domnilor preºedinþi, sã sesizaþi primulministru al României cã la ora actualã agricultura nu are motorina necesarã sã execute lucrãrile.

Pânã acum nu s-a fãcut aproape nimic, acum nu se acordã motorinã.

Suntem sesizaþi din toate judeþele, trebuie ca mãcar acum, în ultimul ceas, primul-ministru sã arate cã meritã sã candideze la Preºedinþie, altfel, sã fie iertat, dar ar trebui sã ne lase în pace.

Mulþumesc.

Alte intervenþii dacã sunt?

Domnul preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Trebuie sã vã informez cã, aºa cum am spus joi, dacã nu mã înºel, chiar în aceeaºi zi, cele douã adrese, una cãtre domnul prim-ministru ºi alta cãtre domnul ministru Mureºan, au plecat.

Din pãcate a plecat ºi domnul prim-ministru, dupã cum am înþeles, ºi de-abia asearã s-a întors.

Pânã acum nu am primit nici un rãspuns.

Vã informez cã spre domnul prim-ministru a plecat adresa, în sensul cã orice corespondenþã dintre un minister ºi Parlament, Senat, trebuie sã treacã ºi sã fie semnatã de Domnia sa, rugându-l sã intervinã ºi pentru ca domnul ministru Mureºan sã-ºi îndeplineascã îndatoririle, iar cãtre domnul ministru Mureºan, direct, i-am atras atenþia cã aºa-zisele documente confidenþiale nu sunt cerute, comisia cere acolo unde s-au fãcut, dupã cum ºtiu eu, privatizãrile, ºi nu cele în curs de privatizare, acelea se vor face cum or fi, ºtiu eu, încât cei doi demnitari au fost sesizaþi.

Pânã în clipa de faþã, azi am verificat încã o datã corespondenþa, nu am primit nici un rãspuns.

În ceea ce proveºte motorina, dacã izbutesc sã-l prind pe domnul prim-ministru la telefon, rugându-l sã ne rãspundã, am sã-i atrag atenþia ºi cu privire la aceastã situaþie, într-adevãr îngrijorãtoare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, sã intrãm în ordinea de zi.

Deci vã propun sã luãm în dezbatere, proiectul de Lege trecut prin Camera Deputaþilor privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.

Reprezentanþii Executivului sunt prezenþi.

Domnul secretar Baias, domnul preºedinte al Uniunii Avocaþilor Ñ Cãlin Zamfirescu.

Îl invit pe domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog, iniþiatorii sã prezinte expunerea de motive.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat la Ministerul Justiþiei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În anul 1995 era adoptatã Legea nr. 51 privind exercitarea profesiei de avocat.

Dupã 5 ani de aplicare a acestei legi, s-a ajuns la concluzia cã sunt necesare unele modificãri ale sale, modificãri impuse de practica aplicãrii actului normativ menþionat.

De aceea, în deplina înþelegere ºi colaborare cu Uniunea Avocaþilor din România, Ministerul Justiþiei a propus Guvernului modificarea Legii nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, în câteva puncte esenþiale.

Acest proiect de act normativ a fost adoptat de cãtre Camera Deputaþilor ºi a fost dezbãtut în, dacã îmi îngãduiþi sã spun aºa, douã runde, în Comisia juridicã a Senatului, existând un raport iniþial ºi un raport suplimentar, care vã sunt supuse astãzi spre discuþie.

Vã rugãm sã aprobaþi prin votul dumneavoastrã acest proiect de lege, astfel cum a fost adoptat prin cele douã rapoarte ale Comisiei juridice a Senatului. Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Îl întreb pe domnul preºedinte al Uniunii Avocaþilor dacã doreºte sã completeze?

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu.

## Domnilor colegi,

Nu vreau sã repet cele spuse de domnul secretar de stat Flavius Baias, pentru cã sunt în întregime de acord cu Domnia sa.

Aº vrea sã adaug un singur lucru, pentru a preîntâmpina anumite nedumeriri pe care le-ar putea avea unii colegi.

Prin aceastã modificare a legii se instituie obligativitatea unui examen de admitere în profesie pentru tinerii absolvenþi, situaþie care pânã în momentul de faþã nu existã. ªi vreau ca sã vã dau niºte explicaþii, de ce a fost necesarã aceastã mãsurã, ºi merg pe cifre.

În momentul de faþã, numai în Baroul de Bucureºti existã înscriºi circa 4.300 de avocaþi; dintre aceºtia, 2.100 sunt avocaþi stagiari.

Potrivit legii, avocaþii stagiari nu au voie sã lucreze singuri. Ei trebuie sã beneficieze de îndrumarea unui avocat care se numeºte avocat îndrumãtor.

Vã mulþumesc.

Sã nu intrãm în amãnunte, domnule preºedinte, poate o sã le vedem dacã va fi cazul.

Numai puþin, termin imediat.

Deci, existã 2.200 de avocaþi definitivi. Însã, dintre aceºtia, nu au dreptul sã fie avocaþi îndrumãtori decât avocaþii care au dreptul, potrivit vechimii lor, sã pledeze în faþa Curþii Supreme de Justiþie.

ªi dacã îi scãdem pe ceilalþi, vom afla un numãr de avocaþi cu vocaþia de a fi avocaþi îndrumãtori, care nu poate acoperi nici numãrul de stagiari existent în momentul de faþã în Bucureºti.

De aceea este necesar ca cel puþin pentru viitor situaþia sã se remedieze ºi aceastã modificare a legii vine sã remedieze pentru viitor situaþia existentã.

Nu este, sigur, singura modificare în lege, sunt mai multe, este pe examen. Aºa cum este corect, pentru cã ºi în magistraturã ºi în notariatÉ

Da, doriþi o intervenþie sau o întrebare?

Da, domnul senator Tocaci.

Numai puþin, sitmaþi colegi. Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule senator Tocaci,

Vã rog, întrebãri sau intervenþii.

Încep prin a pune o întrebare, de fapt o întrebare complexã, care ar putea sã se constituie în mai multe întrebãri ºi ulterior îmi permit sã-mi prezint ºi punctul de vedere.

Întreb atât ministerul cât ºi comisia dacã aceastã lege are sau nu un caracter restrictiv.

Impresia pe care o lasã aceastã lege este cã introduce restricþii suplimentare cu scopul de a limita în viitor numãrul avocaþilor.

ªi se sugereazã limpede cã este o tendinþã de a, mã rog, de a aduce avantaje actualilor avocaþi, pentru a nu apãrea o concurenþã din partea tineretului.

O profesiune liberalã, cum este cea de avocat, se transformã, dupã impresia pe care o lasã legea, se transformã într-un fel de cerc care nu permite pãtrunderea în interior a multora dintre tineri, decât dacã se trece printr-o anumitã probã sau printr-un ansamblu de probe, adicã se constituie o breaslã cu caracter de castã.

Aceasta este impresia pe care o lasã în primul moment legea, chiar dacã, mã rog, este destul de bine voalatã aceastã esenþã a ei.

Dar ca sã mã conving dacã este sau nu este aºa, pun întrebãrile pe care le-am anunþat ºi anume: acel examen de avocat se dã în faþa cui, cine este împuternicit ºi în ce mãsurã Ministerul Educaþiei Naþionale participã la comisia în faþa cãreia se dã examen? Dacã nu participã Ministerul Educaþiei Naþionale atunci gândiþi-vã, domnule preºedinte, ce se întâmplã?

O universitate acordã o licenþã. Dacã acea licenþã nu este suficientã, atunci este pusã sub semnul întrebãrii activitatea instituþiei de învãþãmânt superior.

Dacã Ministerul Educaþiei Naþionale nu participã la comisia care urmeazã sã fie constituitã, dacã nu este un factor de control al acelei comisii sau a instituþiei în faþa cãreia se dã examenul, înseamnã cã peste procesul de educaþie, peste procesul de instrucþie oficial se mai suprapune un control. Al cui ºi de ce?

Înþeleg, la medicinã, pentru cã este vorba de vieþi de oameni, înþeleg ºi în magistraturã, pentru cã este vorba de posibilitatea de a distorsiona destine, un magistrat. Mã rog, care nu este competent sau care are alte carenþe, poate distorsiona destine, fie vorba între noi ºi aºa magistraþii noºtri distorsioneazã aproape toate destinele care ajung în contact cu justiþia, ºi nu din motive de incompetenþã, ceea ce este foarte grav, din cu totul alte motive.

ªi poate compromite interesele clientului.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã nu interveniþi pentru cã aþi fãcut-o ºiÉ

Nu interesele câtorva clienþi, nu va mai avea nici un client.

Oricum, aceastã tendinþã de a îngrãdi o profesiune liberalã este contrarã spiritului pieþei libere. ªi eu am impresia cã toþi cei care au un spirit liberal ar trebui sã ia atitudine împotriva acestei legi. Dacã, bineînþeles, ce am înþeles eu din lege este corect.

ªi ca sã fie limpede, vã rog sã-mi spuneþi: ce este acest filtru suplimentar licenþei, de ce acest filtru suplimentar licenþei, altul decât cel al baroului? Pentru cã existã ºi acum un filtru ºi încã un filtru foarte sever este în momentul de faþã.

Avocatul stagiar, dupã stagiaturã trebuie sã dea un examen. De ce trebuie ceva suplimentar sau ceva aparte? Care este logica acestei atitudini? ªi vã rog sã demontaþi aceastã impresie care nu-mi aparþine doar mie, sã ºtiþi cã m-am consultat cu foarte multã lume înainte de a lua cuvântul aici în faþa dumneavoastrã, impresia aceasta este cvasigeneralã.

Este vorba de un spirit de castã, care se doreºte a fi menþinut ºi care nu face altceva decât sã restrângã numãrul avocaþilor pledanþi, pentru ca, nu-i aºa, sã fie o clientelã cât mai bogatã pentru fiecare dintre aceºtia. Este limpede asta!

Iar dacã dumneavoastrã aveþi altã pãrere, vã rog sãmi demontaþi, mã rog, întreaga argumentaþie care se leagã în primul rând de acel examen, dar nu numai, ci de tot spiritul general al legii.

Dacã este vorba, dimpotrivã, de o deschidere spre caracterul liberal al profesiunii, atunci, sigur, nu putem sã fim decât de acord. Eu, în caz contrar, aº cere Ñ dacã nu voi fi convins de eroarea în care mã aflu Ñ trimiterea înapoi la comisie a legii, pentru cã mai este ºi altceva suspect, domnilor colegi, Sunt atâtea legi importante, atâtea legi vitale, dar noi o þinem una ºi bunã cu aceastã lege a avocaþilor, ca ºi când ar fi o reglementare care ar avea mari implicaþii în viaþa socialã sau economicã a þãrii. Mi se pare ºi asta destul de ciudat, ca sã fiu sincer. Prin urmare, aºtept rãspunsul la întrebarea pe care am pus-o, ºi în funcþie de rãspuns îmi voi menþine propunerea de a fi retrimisã legea la comisie sau mi-o voi retrage.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte sau pe domnul secretar de stat...

La dezbateri generale...

Staþi puþin! Domnul senator Tocaci a pus o serie de întrebãri. Sã dãm rãspunsul ºi continuãm dezbaterile generale imediat.

Bine.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã oferiþi rãspunsul, domnule secretar de stat sau domnule preºedinte, domnului senator Tocaci.

## **Domnul Cãlin Andrei Zamfirescu Ñ** _preºedintele_

_Uniunii Avocaþilor din România_ **:**

Vã mulþumesc.

O primã precizare.

Primirea în profesia de avocat a fost fãcutã ºi anterior, potrivit acestei legi, prin examen. Nu e vorba de concurs, ci de examen. Nu existã un _numerus clausus_ , nu a existat niciodatã, ci un minim de barem de cunoºtinþe. În prezent sunt 11.000 de avocaþi, faþã de 2.400 de avocaþi cât existau în 1990. Eu apreciez cã este cea mai largã deschidere profesionalã care a existat

în aceastã perioadã. Toate dispoziþiile legii ºi propunerile de modificare cu care sunteþi sesizaþi nu fac decât o datã în plus sã dovedeascã ideea de liberalizare a profesiei. De ce s-a simþit nevoia sã se excludã una din excepþiile de primire în profesie fãrã examen? Pentru cã, în realitate, propunerea fãcutã nu este de a se instaura examenul de intrare în profesie Ñ care a existat ºi potrivit vechii legi Ñ ci ca una din excepþiile prevãzute Ñ respectiv tinerii licenþiaþi Ñ sã fie înlãturatã din lege pentru a fi ºi ei supuºi unui examen de intrare, prin urmare sã nu mai fie primiþi cu scutire de examen ca pânã în prezent.

Scopul:

1) Corelarea Legii profesiei de avocat din România cu legislaþia Uniunii Europene. E adevãrat, nu putem sã ajungem chiar la standardul lor. În þãrile Uniunii Europene existã urmãtorul sistem: un institut pentru pregãtirea ºi perfecþionarea viitorilor avocaþi, care este absolvit ulterior terminãrii facultãþii, dar prealabil intrãrii în profesia de avocat. Cei care absolvã acest institut, care în Franþa dureazã un an, în Germania un an, în Anglia 2 ani, cu diploma de absolvire a acestui institut postuniversitar se pot înscrie în barou. Nu existã la noi Ñ în cadrul Uniunii Avocaþilor Ñ posibilitatea ºi resursele de a putea pregãti în acest sistem pe viitorii avocaþi;

2) Examenul de intrare în profesia de avocat Ñ potrivit legii Ñ e susþinut în faþa profesorilor Facultãþii de Drept a Universitãþii Bucureºti. Aºa a fost întotdeauna, aºa este ºi acum.

**:**

ªi dacã e din Iaºi?

## **Domnul Cãlin Andrei Zamfirescu:**

ªi dacã e din Iaºi, tot în faþa Facultãþii de Drept din Bucureºti, pentru cã acest examen este organizat la nivel naþional.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Este o inechitate faþã de celelalte centre universitare.

## **Domnul Cãlin Andrei Zamfirescu:**

Va fi descentralizat când numãrul de candidaþi va cere aceastã împrejurare. Pânã în prezent suntem confruntaþi cu un numãr de 300 de candidaþi anual.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Este cel puþin ciudat...

## **Domnul Cãlin Andrei Zamfirescu:**

Poate cã aveþi dreptate. Dumneavoastrã ne-aþi sugerat ideea cã nu existã un control al Ministerului Educaþiei Naþionale ºi eu v-am replicat spunându-vã cã sunt facultãþi de stat.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

De ce neapãrat Bucureºtiul?

## Domnule senator,

Eu nu spun cã nu puteþi avea dreptate. Însã, fie cã sunt ºi alte centre universitare, fie cã e numai Bucureºtiul Ñ cum s-a întâmplat pânã în prezent Ñ ele au girul Ministerului Educaþiei Naþionale ºi sunt cadre universitare.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã vã referiþi strict la întrebãri, pentru cã a stabili o comisie de examinare, sigur cã se poate ºi cu reprezentanþi din celelalte centre universitare, cã doar nu scriem în lege cã se dã examen numai cu profesori de la Bucureºti.

Da. Spre deosebire de examenul de definitivat unde examinatorii sunt avocaþi Ñ pentru cã el are un caracter preponderent practic Ñ la intrare el are caracter teoretic.

3) Reþineþi împrejurarea cã profesia de avocat, prin organele sale Ñ baroul ºi uniunea Ñ îºi asumã în planul pregãtirii profesionale o rãspundere faþã de clienþi. În mãsura în care cei care sunt calificaþi ca fiind avocaþi, primiþi în profesia de avocat, nu au un nivel de cunoºtinþe incipient necesar, se pune în pericol însãºi credibilitatea ºi seriozitatea profesiei de avocat. Acesta este argumentul pentru care, ca în toate celelalte profesii legale: magistrat Ñ sub forma procurorului sau judecãtorului; notar public, unde existã astfel de examene, s-a apreciat util sã se facã o uniformizare a accesului în profesia legalã a avocatului. Repet: atât în plan naþional cât ºi în plan european Ñ ºi mã refer în principal la Uniunea Europeanã. Aceastã dispoziþie nu face decât sã stabileascã un minim de cunoºtinþe care se verificã de cãtre cadrele didactice pentru a garanta o minimã pregãtire ºi competenþã profesionalã a viitorilor profesioniºti, care Ñ ºi cu aceasta închei Ñ vã rog sã reþineþi! un avocat stagiar, exceptând faptul cã nu poate pune concluzii în faþa unei instanþe superioare sub aspectul consultanþei, este egal în posibilitãþi ca un avocat definitiv sau un avocat experimentat. El nu are nici un fel de diminuare a competenþei. Ca atare, din moment ce îl acreditez ºi îi dau posibilitatea ca la douã zile dupã ce a devenit avocat sã dea consultanþã trebuie sã am ºi garanþia cã minimul necesar îi este familiar.

Fãrã îndoialã cã profesia de avocat este o profesie liberalã. Acest lucru nu este de contestat. Nu trebuie însã sã punem semnul egalitãþii între profesia de avocat ºi o societate comercialã oricât de micã ar fi ea. Deci între cel care îºi deschide o tarabã ºi este societatea comercialã ”srlÒ ºi cel care devine avocat trebuie sã existe o deosebire clarã ºi deosebirea aceasta se justificã cu urmãtoarea motivaþie: cel care îºi deschide o tarabã merge la un risc pe care îl acceptã de la început ºi cumpãrãtorii acceptã ºi ei riscul ºi el va avea succes sau insucces în funcþie de niºte date ale problemei, pe care nu este cazul sã le discutãm. El nu are decât un rol comercial.

Spre deosebire de acest comerciant, avocatul are în principal un rol social. Oamenii, cetãþenii, au dreptul sã li se facã dreptate în litigiile pe care le au. De acest lucru se ocupã justiþia. ªi menirea socialã a justiþiei este sã împartã dreptatea. Menirea socialã a avocatului este legatã de aceastã menire socialã a justiþiei. Avocatul trebuie sã apere interesele legale ale clientului sãu. ªi pentru ca sã apere în mod corespunzãtor, el trebuie sã aibã o bunã pregãtire. Tânãrul avocat Ñ care nu are voie, potrivit legii, sã lucreze singur ºi nici nu poate, pentru cã este un ”puiºorÒ care trebuie sã creascã sub o oblãduire Ñ trebuie sã beneficieze de îndrumãrile unui maestru. ªi trebuie sã existe suficienþi maeºtri pentru ca sã poatã acoperi cerinþele stagiarilor. Dacã un barou va fi inundat de avocaþi stagiari care nu vor putea beneficia de îndrumarea unui maestru, pregãtirea lor profesionalã este compromisã. ªi dacã pregãtirea lor profesionalã este compromisã, existã ºanse majore ca ei sã facã greºeli profesionale. Greºeli profesionale care sunt de naturã sã lezeze Ñ în mod mai mult sau mai puþin grav Ñ interesele legale ale clientului lor ºi în felul acesta se compromite rolul social al avocatului.

Sper cã am fost sucifient de explicit. Nu vreau sã fiu mai lung.

## Stimaþi colegi,

Înainte de a oferi cuvântul domnului senator Ion Predescu, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., v-aº ruga sã vã referiþi la modificãrile aduse prin acest proiect de lege pentru cã, ce se întâmplã? Noi discutãm despre ceea ce existã.

Deci, vã rog, domnule senator Predescu.

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu,

Aveþi cuvântul în numele grupului parlamentar, am înþeles. Staþi puþin! Deci, nu doriþi în numele grupului parlamentar?

Nu.

Doreºte vreun grup parlamentar sã-ºi exprime punctul de vedere? Dacã nu, aveþi cuvântul, domnule senator!

Eu aº dori sã subliniez ideea care sã nu fie pierdutã din vedere ºi anume: activitatea avocaþilor se desfãºoarã în sfera activitãþii autoritãþilor judecãtoreºti. Nu trebuie uitat lucrul acesta. Este ºi motivul pentru care articolele de la 1 la 3, din Legea avocaturii, au instituit principiile generale de organizare ºi funcþionare a avocaturii. ªi în art. 1 este definitã ”instituþie de interes publicÒ nu de ”interes privatÒ. Interesul naþional o poartã în sfera activitãþii autoritãþilor judecãtoreºti. Pãi, dacã aceasta este realitatea ºi reglementarea legalã, nu trebuie sã coborâm sub nivelul cerinþelor sferei de activitate a avocaþilor. Dacã pentru magistraþi existã exigenþa prevãzutã de Constituþie ºi de legile dezvoltãtoare, ºi pentru avocaþi trebuie sã existe aceeaºi exigenþã.

Dacã noi avem aproape permanent obiecþiuni cu privire la activitatea instanþelor, sã nu uitãm cã în bunã parte rãspunzãtori de activitatea instanþelor sunt ºi avocaþii. ªi poate chiar în mare mãsurã. Din punct de vedere al pregãtirii, al prezentãrii, al relaþiilor cu instanþele ºi procuraturile Ñ parchetele, al relaþiilor cu justiþiabilii ºi din punct de vedere al comportãrii lor în întreaga lor activitate. Lucrurile acestea sunt ºi trebuie sã fie cãlãuzitoare. Modificãrile ºi completãrile aduse legii sunt rezultatul aplicãrii legii din 1995 ºi pânã astãzi. Nu sunt chiar toate câte ar trebui sã fie Ñcompletãri ºi modificãri. Mai sunt ºi altele. Toatã lumea cred cã recunoaºte lucrul acesta.

Pentru a se ajunge la o reglementare cât mai bunã, cât mai aproape de perfecþiune sunt ºi alte modificãri ºi completãri de fãcut. Dar, deocamdatã, la stadiul corelãrii, ºi, reþineþi, vã rog, la stadiul corelãrii cu reglementarea autoritãþilor judecãtoreºti ºi a activitãþii acestora, completãrile ºi modificãrile aduse Legii avocaturii sunt corespunzãtoare.

O problemã este aceea care a fost ridicatã de mai mulþi dintre specialiºti Ñ ºi chiar din Senat Ñ aceea cã s-a renunþat la convenþiile de reciprocitate pe care le prevedea textul în prima sa reglementare, în relaþiile profesionale cu avocaþii din alte þãri. Noi am înscris, atunci când am adoptat legea, aceastã condiþie a reciprocitãþii, din dorinþa de a proteja instituþia avocaturii în România, de a proteja drepturile ºi libertãþile, interesele legitime ale cetãþenilor români în faþa autoritãþilor judecãtoreºti, inclusiv în faþa autoritãþilor administrative a notarilor ºi a celorlalte instituþii ºi de a limita Ñ pe cât posibil Ñ în condiþiile legii ºi ale convenþiilor de reciprocitate, pãtrunderea ºi desfãºurarea de activitãþi de cãtre avocaþi strãini în România. Prin aceasta urmãrind, în principal, scopul protecþiei instituþiei de interes naþional, avocatura românã.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Caraman.

## **Domnul Petru Caraman:**

Îmi cer scuze cã nefiind de specialitate iau cuvântul, dar doresc, înainte sã votez, sã fiu lãmurit. Relativ la ce a spus iniþiatorul, cã acest examen, aceastã comisie care verificã, verificã un minimum de competenþã. Întrebarea mea este urmãtoarea: acest minimum de competenþã nu a fost verificat cu ocazia licenþei?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

E diferenþã. Una e generalã, alta specificã...

Da. Puteþi sã rãspundeþi, domnule preºedinte. Da, poftiþi, domnule senator Predescu! Se pare cã aþi omis sã spuneþi în legãturã cu aceastã chestiune.

Eu mi-am desfãºurat marea parte a activitãþii mele în avocaturã ºi am fost foarte riguros în profesie, aºa cum am fost în întreaga mea activitate ºi cred cã am dovedit-o ºi în Senat. A susþine cã nu este necesar examenul de intrare, examenul de definitivare etc. însemneazã a lãsa profesia în afara rigorilor. Pãi dacã, domnilor, repet, dacã activitatea avocatului este în directã legãturã cu activitatea judecãtorului ºi a procurorului ºi a autoritãþilor publice puteþi accepta ideea cã aici poate sã fie oricine? Exclus lucrul acesta! Aºa încât pregãtirea generalã este pentru toþi deopotrivã ºi cum judecãtorul dã examen de intrare în magistraturã ºi dupã aceea dã examen de capacitate, de definitivare tot în magistraturã, ºi acestea privesc cunoºtinþele specifice magistratului Ñ judecãtorii, procurorii nu dau examen în comun, ci separat. Apoi, în Legea de organizare judecãtoreascã, la art. 123 Ñ pe care, daþi-mi voie sã menþionez cã l-aþi pierdut din vedere sau poate nu-l cunoaºteþi Ñ fiecãreia dintre profesii i se cer aptitudini profesionale specifice ºi toate aceste examene se referã deopotrivã la aptitudinile profesionale...

Domnule senatori, haideþi cã...

Domnule preºedinte,

Vreau sã fie foarte bine înþeles cã noi nu susþinem _pro domo_ , nu susþinem avocatura ca o instituþie deosebitã, specialã... E nevoie de a avea acest regim.

S-a înþeles. Mulþumesc. Domnul senator Ciurtin.

## **Domnul Costicã Ciurtin:**

Aº vrea sã revin la ceea ce domnul senator Tocaci spunea anterior. Cred cã este totuºi o limitare a practicii avocaturii. ªi acum Ñ pentru cã nu am lucrat în avocaturã Ñ dar vreau sã fac câteva referiri, cu câteva date concrete. Iatã, de exemplu, în anul universitar 1999 Ñ 2000 au absolvit, sã presupunem, 5.000 de studenþi ai facultãþilor de drept din România. Aºa dupã cum cunoaºteþi dumneavoastrã, acum, sãptãmâna viitoare, pe data de 19 octombrie are loc un examen pentru cei care

au determinat Facultatea de Drept ºi vor sã intre în avocaturã. Procedura de intrare în avocaturã este extraordinar de greoaie ºi dumneavoastrã cred cã o cunoaºteþi. Un tânãr absolvent Ñ eu vã dau exemple de la mine, cunosc vreo 10Ñ15 absolvenþi de Facultate de Drept Ñ îi trebuie, în primul rând, ca un avocat Ñ aºa cum prevede legea ºi cum domnul preºedinte spunea Ñ deci un acel ”maestruÒ trebuie sã-i accepte cererea sã meargã stagiar la dânsul. Pe lângã aceasta mai trebuie încã douã contrasemnãturi a încã doi avocaþi dacã îl primesc sau nu. Dupã aceasta vine Ñ vã dau cazul meu de la Cluj Ñ vin sãptãmâna viitoare vreo 7Ñ8 absolvenþi de Facultate de Drept sã dea examenul. Cu chiu cu vai Ñ ºi nu vã spun prin ce mijloace, cred cã dumneavoastrã înþelegeþi; semnãturile acelea au fost date cu ”cevaÒ, admis cu ”cevaÒ. Vã rog sã mã credeþi! Nu se dau aºa semnãturile... cã te iau stagiar.

Asta e o primã formalitate.

ªi-a fãcut cererea, trebuie doi avocaþi care sã îi contrasemneze cererea de aprobare a intra la examen Ñ care contrasemnãturi sunt extraordinar de scumpe. Bun. Acum vine data de 19, când se prezintã la acest examen, dupã ce el a terminat facultatea ºi a dat examenul de stat cu 6 luni în urmã sau cu 3 luni de zile în urmã, vine ºi mai dã un nou examen. De data aceasta nu-l dã în faþa profesorilor care l-au pregãtit timp de 4 ani de zile, trebuie sã dea acest examen în faþa unei comisii care este cu caracter obligatoriu din Bucureºti. Prin urmare, iatã ce se întâmplã în chestiunile acestea. Bun. Poate nu am spus în ordine. Gândiþi-vã ºi la altceva. Dacã un absolvent de drept vrea sã meargã la un adevãrat maestru avocat, prin legea avocatului Ñ acel avocat maestru care ºi-a deschis un birou poate mai are ºi alte birouri în þarã Ñ este limitat în a-ºi putea recruta aceºti presupuºi viitori avocaþi sau stagiari de un numãr pe care dumneavoastrã l-aþi stabilit anul trecut sau în primãvara aceasta la un congres la Constanþa. Prin urmare, un avocat nu are voie sã aibã mai mulþi decât 3 sau 4 stagiari, mi se pare. Trei nu, domnuÕ Predescu? Aºa s-a stabilit la Constanþa.

**:**

Nu e aºa! Limitarea e pe alte criterii.

Dumneavoastrã puteþi sã spuneþi orice, eu nu sunt în interior. Am terminat ºi Facultatea de Drept, dar nu am profesat. Prin urmare, iatã cum se îngusteazã posibilitatea ºi, nu mai vorbesc Ñ aºa cum ºtie domnul secretar de stat Ñ pentru pregãtirea magistraþilor existã acel institut Ñ sau înalt institut Ñ de magistraturã, care, ºi acolo, este atâta concurenþã încât nu ºtiu câte locuri pot fi pentru pregãtirea magistraþilor. Prin urmare, în loc ca acest absolvent Ñ revin la avocaturã Ñ care a dat examenul de licenþã acum 3 luni de zile sã intre la avocatul care îl primeºte, nu este necesar sã mai dea acum examen pentru aceasta.

Dã examenul de definitivat dupã 2 ani de zile, dupã ce a fãcut stagiatura. Asta e cu totul altceva. Dar acum îl îngrãdeºti, practic. ªi îl îngrãdeºti ºi prin numãrul de stagiari stabilit prin lege Ñ aºa cum am spus anterior: 3 stagiari, mai mulþi nu. Pãi, aici este problema! Gândiþi-vã cât trebuie sã scoatã acel candidat din buzunar. Dacã v-aº spune... Nu vreau sã dau aceastã sumã. Dacã v-aº spune cât s-a cerut la Timiºoara pentru un stagiar, cred cã rãmâneþi perplecºi. Dar nu spun suma pentru cã este ceva de neconceput.

Vã mulþumesc.

Da.

Doamna senator Rodica Stãnoiu.

## **Doamna Mihaela-Rodica Stãnoiu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº începe Ñ pentru a-mi justifica, într-un fel, luarea de cuvânt Ñ prin ceea ce ºtie toatã lumea a fi definiþia specializãrii: ”A ºti cât mai mult despre cât mai puþin...Ò

## Stimaþi colegi,

Am oferit cuvântul doamnei senator Rodica Stãnoiu. S-o ascultãm!

Deci: ”A ºti cât mai mult despre cât mai puþin, prin a sfârºi a ºti totul despre nimicÒ. Aceasta este definiþia specializãrii. O spun pentru cã întotdeauna evit sã iau cuvântul când este vorba de chestiuni la care nu sunt chiar în mijlocul lor ºi nu le stãpânesc foarte bine. Deci, am lãsat avocaþii sã vorbeascã, în special, dar aici, profesorul care sunt la Facultatea de Drept mã determinã sã iau cuvântul. Sunt foarte mulþi absolvenþi. ªi foarte, foarte, foarte mulþi, din pãcate, foarte slabi. Eu ºtiu acest lucru, eu sunt unul din profesorii extrem de exigenþi, dau nenumãrate examene cu cei care trebuie sã intre peste 2Ñ3 zile în licenþã, pentru cã nu au trecut în anul II de examenul care trebuie sã-l dea cu mine. Deci, în momentul de faþã, vrem nu vrem, aceasta este situaþia. Nu e cazul acum ºi aici sã discutãm de ce este aºa, dar va trebui într-o zi sã discutãm ºi sã vedem ce se poate face cu învãþãmântul românesc în momentul de faþã. Dar asta este situaþia.

Din acest motiv, eu socotesc cã este absolut necesar acest examen de intrare în avocaturã. Mai întâi, studenþii care terminã nu susþin licenþa cu profesorii care îi pregãtesc, din pãcate. Acesta este sistemul în momentul de faþã. Dar, trecând ºi peste acest aspect, acest examen, vã spun, este absolut obligatoriu, în aceastã stare în care se aflã învãþãmântul ºi în care trebuie sã punem aceastã reglementare.

Sunt, însã, douã aspecte în aceastã lege: unul este acela de exigenþã care priveºte calitatea ºi un filtru, a-l obliga sã mai înveþe ceva ºi încã ceva pentru oricare din profesiile juridice pe care le exercitã, ºi altele sunt aspectele birocratice, dupã pãrerea mea. Aici, foarte multe din cele semnalate de domnul senator Ciurtin sunt adevãrate. ªi la mine au venit Ñ ºi profit de prezenþa dumneavoastrã, aici, domnule preºedinte ºi domnule ministru Ñ nenumãraþi absolvenþi plângând ºi spunând ce condiþii absolut imposibile li se cer din partea unor avocaþi ca sã poatã face o stagiaturã ºi ca sã poatã primi acele ade-

verinþe. Este inadmisibil aºa ceva! ªi aici este sarcina dumneavoastrã. Am ridicat-o de câteva ori, nu eraþi prezent, dar profit de aceastã prezenþã a dumneavoastrã: aici trebuie neapãrat fãcut ceva! A intra într-o profesie în care trebuie sã aperi dreptatea ºi în care onestitatea ar trebui sã fie principala calitate, pe aceastã cale, este un lucru extraordinar de grav ºi de intolerant. Pentru un tânãr absolvent de drept, ca sã îºi facã debutul în acest mod este dramatic. ªi aceste lucruri semnalate de domnul senator sunt adevãrate.

Da. Vã mulþumesc, doamnã senator. Domnul senator Emilian Brânzan.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Ca practicant al acestei profesii, mã binedispun aceste discuþii care vãd cã sunt foarte, foarte ample, dar am impresia cã sunt pe lângã subiect. În afarã de câþiva colegi care, într-adevãr, au ridicat probleme, se pare cã se tinde a face din aceastã profesie de avocat ceva care, mã rog, ar echivala cu un comerþ la drumul mare sau la marginea unei pieþe.

Domnilor,

Dacã pânã în prezent am avut o lege care a reglementat aceastã instituþie, care mie mi se pare o instituþie de prestigiu, dacã veþi face un sondaj, aºa cum se fac sondaje în practica politicã sau guvernamentalã, veþi afla, cu surprindere pentru noi, pentru toþi, cã avocaþii sunt foarte, foarte necesari în activitatea de desfãºurare a justiþiei.

Mie mi se pare cã ceea ce se susþine în legãturã cu noile norme, noile reglementãri Ñ de fapt, aceste reglementãri nu sunt contrare celor care au fost pânã în prezent Ñ au venit sã îmbunãtãþeascã activitatea avocaþialã în þara noastrã. ªi cum era necesar din practica de avocaturã, trebuia sã se prevadã unele norme, unele restricþii, dacã vreþi, pentru aceastã activitate, ca ºi celelalte profesii, s-a venit cu aceste modificãri.

Eu cred cã aceste modificãri nu vin sã birocratizeze, cum s-a susþinut, activitatea avocaþialã, ci, dimpotrivã, sã ridice nivelul calitativ al avocaþilor. Nu ºtiu dacã aþi avut vreodatã curiozitatea sã mergeþi în sãlile de ºedinþã ºi sã urmãriþi desfãºurarea unor procese, practic, procese care se referã la diverse activitãþi ale instanþelor de judecatã, veþi putea constata cã o mare parte a avocaþilor mai în vârstã ridicã problemele esenþiale care trebuie dezbãtute în faþa instanþelor de judecatã. Sunt însã, în ultima perioadã de timp, atât de mulþi avocaþi veniþi, într-adevãr, mã rog, de pe bãncile facultãþilor, care, pur ºi simplu, sunt strãini acestor instituþii. Cel puþin în Bucureºti, eu vã declar cã în anul 1990 a existat un numãr de circa 800Ð900 de avocaþi pe tot Bucureºtiul. În momentul de faþã sunt peste 4.000 sau 5.000.

Vã rog, dacã puteþi, dacã aveþi aceastã ocazie, sã vã duceþi în sãlile de ºedinþã ºi sã vedeþi ce probleme ridicã aceastã activitate avocaþialã. Pentru cã, domnilor, atât judecãtorii, cât ºi procurorii ridicã, în procesele care se desfãºoarã în sãlile de ºedinþã, unele probleme specifice ºi sunt avocaþi tineri care nu au dat încã examenele acestea, nu au fost trecuþi prin acest filtru, care pur ºi simplu sunt strãini total.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Îi invit pe domnii senatori, dar ºi pe asistenþi, sã îºi ocupe locurile, fotoliile rezervate. Deci, îi invit pe cei prezenþi în salã sã îºi ocupe locurile rezervate, inclusiv gazetarii ºi le adresez rugãmintea ca totuºi sã stea cu faþa la prezidiu ºi la domnii senatori.

A doua chestiune: mai sunt înscriºi la cuvânt domnii senatori Oliviu Gherman, Gyšrgy Frunda ºi Iosif ªtefan Drãgulescu.

Eu

Au ºi avocaþii preºedintele lor, acum.

Da.

Da.

Da, dacã este regulamentar, eu sunt de acord, dar vã spun cã nu este regulamentar.

Deci, vã rog, domnilor senatori, sã vã pronunþaþi prin vot asupra sistãrii discuþiilor. Vã rog sã votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri, Senatul a acceptat acest lucru.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Stimatã colegã ºi stimaþi colegi,

Aceste modificãri care au fost aduse ºi raportul suplimentar constituie, într-adevãr, o jumãtate de pas înainte ºi o sã îl susþin, din punctul meu de vedere, avându-se în vedere mai ales faptul cã la ora actualã existã un numãr enorm de absolvenþi de Facultate de Drept, care nu au nici o contingenþã cu aceastã calitate de absolvent al unei Facultãþi de Drept. Deci, sunt de acord ºi cu toate argumentele care au fost aduse de domnul senator Ion Predescu.

Vreau sã mai spun însã cã ceea ce s-a ridicat aici, soluþia Uniunii Europene, aceea a unui an de cursuri suplimentare de pregãtire, este cea mai ieftinã ºi cea mai corectã, pentru cã problemele ridicate aici sunt probleme reale ºi sunt probleme care afecteazã însãºi imaginea avocaturii, în opinia publicã.

ªi sã mai spun un lucru care o sã vã întristeze: aceste _talk show_ -ri ne-au adus în faþã celebritãþi ale baroului. Vã rog sã mã credeþi, am asistat la niºte defecþiuni de logicã de îmi venea ori sã trag în televizor, ori sã mã împuºc. Iertaþi-mã! Celebritãþi ale baroului care fãceau argumentaþii antilogice, la o logicã formalã, elementarã.

Deci, aici vreau sã spun cã, dacã se merge pe soluþia Uniunii Europene, a unui an de pregãtire în condiþii într-adevãr corespunzãtoare, evitãm ºi situaþia deformãrii unora dintre tineri, în aceastã relaþie cu persoane care ºi-au dobândit acest statut de conducãtori. Dar aceasta este o altã chestiune, nu intrã în cadrul legii ºi de aceea mã restrâng. Dar îi atenþionez pe cei care sunt în miezul subiectului cã aceastã soluþie actualã este o soluþie de antiperformanþã, la nivelul cel puþin al stagiaturii, pe lângã un aºa-zis maestru. Sunt ºi maeºtri, incontestabil, dar, vã rog sã mã credeþi Ñ ºi am auzit la _talk show_ din partea unora Ñ, mi-a venit sã mã las de orice profesie ºi sã îmi vãd de alte treburi.

## Domnule preºedinte,

Închidem lista, dar cu rezerva de a-mi permite sã comentez rãspunsul care mi s-a dat.

Sã îl comentaþi dumneavoastrã? Sau...

Da, mulþumesc.

Poate emisiunile erau de divertisment.

Deci, domnul senator Gyšrgy Frunda.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îl salut, cu mare plãcere, pe domnul Zamfirescu ºi pe domnul secretar de stat Baias, ºi, cu foarte, foarte mare plãcere iau cunoºtinþã de faptul cã domnul senator Gherman a tras în televizor. Este o plãcere sã îl avem în mijlocul nostru. Dar, oricum, un televizor costã mai puþin.

Vorbind serios, domnule preºedinte, aceastã modificare de lege este foarte importantã, dupã pãrerea mea. Sunt avocat pledant de peste 25 de ani ºi acest proiect de modificare este rezultatul cristalizãrii activitãþii avocaþiale de când legea a fost admisã cu câþiva ani în urmã.

Într-adevãr, foarte multe probleme s-au ridicat, începând cu intrarea în avocaturã, pânã la problema jurisconsulþilor, problema avocaþilor strãini care exerseazã în România, numãrul de stagiari sau de colaboratori pe care poþi sã îi ai. Deci, este o problemã foarte complexã, cu atât mai mult cu cât activitãþile similare juridice, mã gândesc aici la notari, au o cu totul altã reglementare ºi au o apãrare de castã mult mai pronunþatã decât avem noi, avocaþii, ceea ce mi se pare inacceptabil ºi inechitabil. La nivelul Târgu-Mureºului, ca sã dau un exemplu, oraºul meu natal, la 200.000 de locuitori sunt 16 notari ºi 150 de avocaþi. Bineînþeles cã nu este nevoie de 150 de notari, dar este nevoie de cel puþin 50 de notari la numãrul populaþiei. Ei sunt complet închiºi, nu poate intra nimeni, iar în avocaturã sunt colegi care trãiesc la nivelul unei existenþe subdecente. Deci, aceastã problemã trebuie reglementatã. Cum o putem reglementa? Problema stagiarilor, eu cred cã propunerile fãcute în proiectul de lege sunt foarte bune ºi pertinente. Putem, într-adevãr Ñ ºi aceasta este norma europeanã, din câte cunosc eu Ñ, sã admitem absolvenþii facultãþilor, nefãcând nici o distincþie între facultãþile de stat ºi cele private, dar cu condiþia ca licenþa sã se obþinã dupã aceleaºi reguli ºi dupã aceleaºi criterii de selectivitate. Deci, aceºti tineri colegi juriºti sã se poatã înscrie în barou, cu anumite condiþii: o anumitã medie obþinutã, condiþii suplimentare, dar nu de domiciliu, nu de câþi stagiari are un maestru sau altul, ci cu condiþia ca examenul de definitivat, care îi recunoaºte profesia, sã fie un examen foarte sever, foarte selectiv, organizat de un grup de profesori universitari, cu unul sau doi reprezentanþi ai Uniunii Avocaþilor, care sã fie, într-adevãr, la sfârºit, dupã stagiaturã. Examen de definitivat care sã fie o cenzurã realã, profesionalã, selectivã a avocaþilor. Aceasta poate permite ca nivelul de prestaþie al avocaþilor sã creascã.

4.800.

4.800. Deci, ºtiam foarte bine. Sunt foarte mulþi avocaþi, dar nu uitaþi cã ”Amnesty InternationalÒ, cã O.N.G.-urile româneºti aratã cã sunt multe cazuri când nu gãseºti un avocat atunci când trebuie cineva arestat. Or, problema dreptului la apãrare este la fel de importantã ca problema dreptului la viaþã, ca problema dreptului de proprietate, pentru cã este vorba despre dreptul de libertate. Aºadar, presupune ºi o organizare mai bunã a sistemului avocaþial din interiorul lui. Problema nu este sã nu mãrim numãrul avocaþilor, ci problema este sã creascã calitatea exercitãrii profesiei de avocat.

A doua problemã: problema jurisconsulþilor. Aici, domnilor, existã mai multe. P.D.S.R. a depus la Camerã un proiect de lege, nu mai ºtiu ce s-a întâmplat cu el, în care cerea ca jurisconsulþii sã fie o categorie aparte a celor care profeseazã avocatura ºi care sã se poatã ocupa exclusiv de procese comerciale, de probleme comerciale.

Rugãmintea este sã nu deschideþi ºi aceastã paginã, pentru cã, altfel, împotmolim sigur legea ºi dezbaterile.

ªtiam, domnule preºedinte, cã dumneavoastrã nu sunteþi de acord ca jurisconsulþii sã fie acceptaþi ca avocaþi...

Când intrã în plen, o sã aflaþi poziþia mea. Deocamdatã o discutãm pe aceasta.

Deci, atunci, numai pentru a fi de acord cu dumneavoastrã, nu voi ridica aceastã problemã, dar ea trebuie rezolvatã, chiar dacã nu o discutãm acum. Eu cred cã sunteþi de acord cu mine.

A treia problemã Ñ pe care am vãzut-o în raport Ñ este foarte bunã reglementarea privind activitatea societãþilor civile avocaþiale ºi a avocaþilor strãini în România, cerând ca acele cabinete avocaþiale strãine care activeazã în România sã aibã un numãr cel puþin egal de avocaþi cetãþeni români ca avocaþii strãini ºi acest lucru sã se întâmple pe bazã de reciprocitate.

La articole poate vom avea propuneri, dar grupul nostru parlamentar va vota aceastã propunere de modificare a legii de exercitare a profesiei de avocat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Iosif ªtefan Drãgulescu, aveþi cuvântul!

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/20.X.2000

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule secretar de stat,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De obicei nu iau cuvântul decât la problemele legate de activitatea de medic ºi de învãþãmânt, dar, ascultând pe doamna profesor universitar Stãnoiu, în calitate de profesor universitar, ºi pe domnul senator Frunda, în calitate de profesionist, aº vrea sã îmi exprim punctul de vedere fãcând o comparaþie între calitatea de liberã practicã în medicinã ºi profesia de avocat.

ªi noi am trecut printr-o serie de dezbateri ºi anul 1999Ð2000 a adus, printr-o discuþie foarte deschisã ºi foarte aprinsã între Colegiul Medicilor, Ministerul Sãnãtãþii ºi universitãþi, la instaurarea licenþei naþionale, cu subiecte unice ºi cu corecturã tip grilã (secret), care, de asemenea, a dus la o creºtere a calitãþii acestui examen de selecþie.

Nu vreau sã fac comentarii prea profunde legate de criteriul de selecþie, în ceea ce priveºte activitatea, deci a profesiei de avocat, dar sunt în concordanþã totalã cu ceea ce a spus doamna profesor universitar Stãnoiu, cã va trebui, într-adevãr, afiliindu-ne la criteriile europene, sã gãsim un examen de selecþie foarte sever, astfel cã dreptul la sãnãtate ºi dreptul la libertate sã fie apãrat ºi promovat de specialiºti de calitate în domeniu.

Deci, ascultându-l, în final, pe domnul senator Frunda, nu pot sã fiu decât de acord cu aceastã ordonanþã. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul secretar de stat Flavius Baias sau pe domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu...

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Domnule senator,

Vã rog sã vã ocupaþi locul! Deci, aþi avut cuvântul de douã ori. Sã îl ascultãm ºi pe domnul ministru Flavius Baias, sã vedem... Vã rog! Sigur cã o sã vã ofer cuvântul, dar sã... Aºadar, noi am vorbit zece, sã aflãm punctul de vedere al Ministerului Justiþiei ºi al domnului preºedinte al Uniunii Avocaþilor ºi dupã aceea vã ofer cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Doar câteva cuvinte, pentru cã tot ceea ce era important s-a spus deja.

Vreau sã mulþumesc doamnei senator, doamnei profesor Rodica-Mihaela Stãnoiu, pentru distincþia necesarã pe care a fãcut-o între cele douã probleme, ºi anume modul în care se face accesul astãzi în profesia de avocat ºi avatarurile prin care trebuie sã treacã un tânãr absolvent pentru a reuºi sã acceadã în profesia de avocat, ºi

problema pregãtirii profesionale, care Ñ ea, singurã Ñ este vizatã de introducerea acestui examen.

Vreau sã subliniez faptul cã acest text a fost introdus în proiect de cãtre Ministerul Justiþiei ºi reflectã preocuparea care existã la nivelul Ministerului Justiþiei pentru a asigura profesionalismul, aº îndrãzni sã spun, pe cât posibil, cel mai înalt profesionalism în domeniul tuturor profesiilor juridice. De altfel, îndrãznesc sã vã reamintesc cã în urmã cu o sãptãmânã sau douã aþi votat Ñ ºi vã mulþumesc încã o datã pentru aceasta Ñ proiectul Legii de organizare ºi funcþionare a profesiei de executor judecãtoresc. ªi acolo se prevedea cã atât pentru cei care vor sã devinã executori judecãtoreºti stagiari, cât ºi pentru cei care vor sã intre în profesie ca executori judecãtoreºti definitivi este necesar un examen.

De aceea, eu cred cã problema examenului nu poate fi privitã decât din aceastã perspectivã a realizãrii, a asigurãrii exigenþelor unui înalt profesionalism, pentru cei care doresc sã acceadã în profesia de avocat.

De altfel, cred cã nu se poate reproºa acestui proiect împrejurarea cã vrea sã sugrume accesul într-o profesie liberalã, sã împiedice accesul într-o profesie liberalã a tinerilor absolvenþi ºi nu se poate reproºa deci antiliberalismul. În ce mã priveºte, nu aº fi fost de acord, personal, cu un astfel de proiect. Dar, dimpotrivã, dacã vã veþi Ñ ºi sunt convins cã aþi fãcut-o deja Ñ apleca cu atenþie asupra proiectului, veþi vedea cã proiectul liberalizeazã accesul în profesia de avocat.

Nu vreau sã deschid ”cutia PandoreiÒ, aºa cum spunea domnul preºedinte de ºedinþã, aici, sã discut despre profesia jurisconsulþilor, dar una dintre problemele pe care le rezolvã acest proiect este accesul în profesia de avocat, fãrã examen, al consilierilor juridici care au o anumitã vechime. Vechime aptã, ca ºi în cazul magistraþilor sau notarilor, sã asigure, oarecum, competenþa ºi exigenþele profesionale.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Zamfirescu!

## Domnilor senatori,

ªi eu vreau sã vã mulþumesc pentru înþelegerea pe care aþi acordat-o acestui proiect de modificare.

Aº vrea sã fac o singurã precizare finalã: aceste modificãri sunt rodul unei experienþe de 10 ani, împãrþitã, întâmplãtor, simetric în douã perioade a câte 5 ani.

În 1995 profesia a cãpãtat, printr-o lege organicã, o organizare ºi o exercitare bine definitã.

Preocupãrile în rândul acestei profesii liberale, la începutul anilor Ô90, au fost de reîmprospãtare a ei, de primirea unui numãr cât mai mare de profesioniºti, pentru a putea acoperi necesarul pieþei juridice. În prezent, preocuparea se îndreaptã, aproape exclusiv, nu spre organizarea profesiei, care este bine definitã ºi închegatã, ci spre exercitarea acestei profesii. Or, exercitare înseamnã, în principal, competenþã ºi calitate. Standardele pe care vreþi sã le introducem, pe de o parte, obligatoriu, pentru cã ele nu fac decât sã armonizeze legislaþia româneascã cu cea europeanã; pe de altã parte, se impune o creºtere a competenþei profesionistului. Aceastã competenþã nu face decât sã sporeascã forþa profesiei ºi sã satisfacã, în final, pentru cã nimeni nu a vorbit pânã acum aici, interesul clientului. Or, clientul este un nume generic, în spatele lui se ascund o serie întreagã de persoane fizice ºi juridice, chiar de instituþii ale statului, care au nevoie de aceastã competenþã pentru a primi sfaturile necesare.

Ca atare, aº putea caracteriza aceste modificãri ca fiind, pe de o parte, în sensul sporirii criteriilor de selecþie ºi de garantare a calitãþii competenþei profesiei de avocat; pe de altã parte, acomodarea acestei legislaþii cu cea europeanã, spre care sper cã ne vom îndrepta cât mai curând.

Nu ascund faptul cã, din punct de vedere al barourilor din Comunitatea Europeanã, legea noastrã de organizare este apreciatã ca fiind cea mai avansatã din legile þãrilor Europei Centrale ºi de Est. Ar fi pãcat sã nu pãstrãm acest stindard în avansul celorlalte þãri ºi sã nu ne punem de acord ºi în ultimele modificãri pe care legislaþia europeanã le impune: crearea Institutului Naþional pentru Pregãtirea ºi Perfecþionarea Avocatului nu face decât sã încheie cadrul organizatoric sub aspectul pregãtirii profesionale.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator Tocaci dacã doreºte sã mai intervinã.

Da, câteva secunde.

Vã rog! Aveþi 2 minute.

Este limpede cã marea majoritate a celor prezenþi sunt în favoarea legii.

Eu rãmân ostil ei. ªi vreau sã vã spun urmãtorul lucru, stimaþi colegi: aceastã susþinere, pe care aþi auzit-o cu toþii ºi din partea ministerului ºi din partea multor vorbitori, înseamnã un blam la adresa învãþãmântului superior românesc, înseamnã o lipsã totalã de încredere în licenþã. ªi grav este cã cei care nu au încredere în aceste licenþe au ºi dreptate. Aceasta este grav! Aceasta înseamnã cã a decãzut în aºa mãsurã învãþãmântul românesc Ñ ºi dumneavoastrã spuneþi implicit, dar foarte clar, chiar dacã este implicit Ñ, încât este necesar un examen, un astfel de examen ºi un astfel de institut. Aceasta este foarte grav!

ªi, dacã a decãzut în aºa mãsurã învãþãmântul încât este necesar acest nou filtru, eu, dupã ce domnul senator Frunda o sã înceteze consultaþia, am sã îi pun o întrebare domnului ministru: ce garanþii aveþi, domnule ministru, ce garanþii aveþi cã, aºa cum licenþele nu au efectul dorit, nu au rezultatul dorit, examenul dumneavoastrã va avea rezultatul dorit?

Aceasta este o chestiune.

Aºa cum licenþa s-a degradat, existã marele pericol ca din aceleaºi cauze sã se degradeze ºi filtrul pe care îl instituiþi dumneavoastrã.

Aceasta, pe de o parte.

Da.

Una.

ªi a doua: a face simetrie, a stabili o simetrie între profesiunea de magistrat Ñ care nu e liberalã Ñ ºi pro- fesiunea de avocat, care este liberalã, este un defect de logicã.

Dar nu are importanþã, ºtiu cã legea va trece pentru cã, dupã cum s-a vãzut ºi astãzi, majoritatea susþinãtorilor sunt avocaþi.

O sã treacã, eu mã voi opuneÉ ºi, vã rog, aºa simbolic, sã puneþi propunerea mea la vot, domnule preºedinte; ºtiu cã va fi respinsã, adicã propunerea de retrimitere la comisie, ºi retrimitere pentru cã multe chestiuni sunt bune acolo, într-adevãr, sunt câteva puncte bune, mai ales relaþia cu avocaþii strãini e foarte bunã, dar aceastã exigenþã suplimentarã, aceastã închidere cu caracter de castã a breslei mi se pare cã este nedreaptã ºi chiar dacã ar fi necesarã, pentru cã învãþãmântul în domeniu a decãzut, chiar dacã ar fi aºa, nu acestea ar trebui sã fie mãsurile, ci mãsurile ar trebui sã se reflecte în învãþãmânt.

Da, vã mulþumesc domnule senator. Sã nu reluãm dezbaterile generaleÉ

Vã rog sã puneþi la vot propunerea mea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, vã rog sã observaþi cã, cu 76 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri, Senatul a sistat discuþiile.

2. Nu pot sã încalc regulamentul. Dacã îmi arãtaþi textul din regulament care îmi permite sã

Art. 1, preambul.

Observaþii? Avem textul Camerei, da?

Da.

Nici un amendament.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 74 de voturi pentru, 5 voturi împreunã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.

Poziþia 1, art. 3 avem amendament doar la lit. c), nu?

Exact!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Observaþii în legãturã cu amendamentul propus de Comisia juridicã la art. 3 lit. c).

Iniþiatorul? De acord.

Observaþii, domnilor senatori? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de Comisia juridicã din Senat.

Cu 85 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul a fost acceptat.

Domnule preºedinte,É

Da?

De ce nu se poate trimite legea?!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pentru cã are raport pozitiv, vã rog sã citiþi Ñ sunteþi un parlamentar cu experienþã extrem de multã, sunteþi profesor Ñ ce scrie în regulament, nu vã supãraþi? Eu nu inventez regulamentul.

Stimaþi colegi,

Vã

Nu, nu!

Iniþiatorul, de acord?

Susþinem.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Îmi cer scuze, existã o modificare, un amendament ºi la lit. b). În ultimul rând, textul Camerei Deputaþilor care este ”românã sau strãinãÒ a fost amendat în Comisia juridicã în ”românã ºi strãinãÒ.

Deci e necesar sã puneþi la vot acest amendament.

În primul raport sau în care?

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

În primul raport aveþi ”ºiÒ-ul, conjuncþia ”ºiÒ, care este cu litere groase ºi înlocuieºte conjuncþia ”sauÒ de la Camera Deputaþilor, la lit. b).

## **Domnul Petre Ninosu**

**:**

Nu trebuie sã fie ”ºiÒ, ci ”sauÒ, altfel nu e corect, ”românã sau strãinãÒ.

Da. Iniþiatorii?

E alternativã, ca în varianta de la Camerã.

Deci susþineþi varianta Camerei?

”SauÒ este corect.

Renunþaþi la amendament, domnule preºedinte, cã e al Comisiei juridice?

Deci renunþaþi.

Numai puþin! Textul devine aºa: ”apãrarea, reprezentareaÉÒ.

Lãsaþi textul! Susþineþi conjuncþia ”ºiÒ, ”sauÒ?

Imediat, imediat!

Luaþi textul de la capãt.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias:**

E alternativ.

**Domnul Petre Ninosu**

**:**

Nu sunt cumulative!

Sunt cumulative?

Nu, renunþãm.

Deci aþi renunþat?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

3 abþineri, art. 3 a fost adoptat de Senat. Punctul 2 din proiectul de lege, modificãrile la art. 5É

Alin. 5.

Da, numai puþin. Deci în raportul suplimentar avem 5[1] dar vom discuta dupã adoptarea art. 5É

Nu, dupã aceea.

Sunt douã rapoarte ºi sã nu ne încurcãm. Observaþii la punctul 2, respectiv modificarea alin. 5 al art. 5!? Nu sunt observaþii. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 65 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Poziþia a 3-a, introducerea art. 5[1] . Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de Senat.

Art. 5[2] , observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de Senat.

Punctul 4. Deci deja este art. 5. La art. 5 avem în raport, în primul raport, nu?

Aþi votat deja art. 5[2] . Acum vine nr. crt. 5 poziþia 4. Eu cred cã este bine sã mergeþi pe numerele marginale din prima coloanã.

Cred cã este foarte greu sã mergem, oricum, pe 3 rapoarte.

Tocmai, ca sã nu se creeze confuzii.

Deci numãrul marginal 5 care se referã la art. 6 alin. 1.

Merg dupã lege ca sã nu scãpãm vreun articol.

Nu, nu aþi scãpat pânã acum.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Trecem la punctul 4 din proiectul de lege, respectiv modificarea art. 6 alin. 1, textul Camerei Deputaþilor, nemodificat.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de Senat.

Poziþia 5, punctul 5 din lege, 6 din raport, modificarea art. 9 alin. 1 lit. a) în varianta Camerei Deputaþilor. Sunt observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de Senat.

Punctul 6 din raport, art. 10. La art. 10É

E amendament la alin. 3.

Imediat!

Avem textul Camerei Deputaþilor alin. 1, 2, 3. La alin. 3 avem un amendament. Iniþiatorul, de acord?

Da.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la art. 10 alin. 3. Vã rog sã votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat de Senat.

La Comisia juridicã alin. 4. Avem amendamente. Îl menþineþi, da?

4 ºi 6.

Imediat, sã-l luãm pe amendamente. Alin. 4. Iniþiatorul, de acord? Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, textul a fost adoptat de Senat.

Alin. 6, de asemenea amendament al Comisiei juridice. Îl menþineþi?

Da.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, textul a fost adoptat de Senat.

Punctul 9 din proiectul de lege, modificarea art. 15 alin. 3. Textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Punctul 10, introducerea art. 15[1] . Textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Punctul nr. 11É Numai puþin!

Este tehnicã legislativã.

Alin. 1 în loc de precedent, de acord.

Da, vreau sã merg ºi pe raportul comisiei. Deci poziþia 12 din comisieÉ

Nu, pânã la art. 27 nu existã în raportul suplimentar nici o modificare.

17 alin. 2, avem text propus deÉ

Da, este de tehnicã legislativã, s-a înlocuit textul Camerei, ”dispoziþiile alineatului precedentÒ, cu ”dispoziþiile alin. 1Ò.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Iniþiatorul, de acord? Observaþii, domnilor senatori? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, amendamentul Comisiei juridice a fost adoptat de Senat.

Alte observaþii la art. 10?

Punctul 7 din proiectul de lege vizeazã modificarea art. 12 alin. 1 lit. a).

E de limba românã.

De acord. Poziþia 8 din raportul Comisiei juridice, aveþi amendament ºi dumneavoastrã, avem amendament ºi noi. De acord cu amendamentul Comisiei juridice. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Punctul 8 din proiectul de lege, modificarea art. 14 alin. 2. Observaþii? Este textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

De acord, dar trebuie votat, este amendament propus de Comisia juridicã.

Sigur, sigur cã da!

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului propus de Comisia juridicã la punctul 11 din lege, respectiv alin. 2 al art. 17.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Punctul 12 din proiectul de lege, modificarea art. 19 alin. 2, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de Senat.

Abrogarea art. 23 lit. c), soluþie propusã de Camerã. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, soluþia a fost adoptatã ºi de Senat.

Punctul 14, modificarea art. 24, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, textul a fost adoptat de Senat.

Punctul 15, de asemenea textul Camerei Deputaþilor. Numai puþin! Avem la alin. 2 textul CamereiÉ

ªi se introduce alin. 3.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Se introduce alin. 3. Exact!

Deci, Comisia juridicã în raportul suplimentar la art. 27 propune introducerea unui alineat nou, 3. Conþinutul a fost prezentat în dezbaterile generale de domnul senator Predescu.

Iniþiatorul, de acord?

Da.

Comisia juridicã de acord.

Da, da!

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui alineat 3, nou, al art. 27.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Alin. 2.

Da, întregul articol acum.

Numai puþin! Camera a dispus ca alin. 2 al art. 27 sã devinãÉ

Articol separat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Articol separat. Prin situaþia aceasta, acest alin. 3 nu va rãmâne alin. 3. Ori sã meargã ºi el 27[3] , domnuÕ senator Predescu, ori poate sã meargã 27 alin. 2.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

E ideea în continuare.

Îl lãsãm alin. 2 atunci?

Nu, nu!

În comisie s-a propus aºa: ca textul acesta nou care a fost votat acum sã devinã alin. 3 al art. 27, iarÉ

Da, domnule preºedinte, ºiÉ

Éiar vechiul alin. 2 al art. 27 sã devinã art. 27[1] .

De acord cu dumneavoastrã ºi atunci un articol are alin. 1 ºi alin. 3, nu are alin. 2. ªi spun alin. 3 sã devinã 2.

Ba da. Alin. 2 l-aþi supus la vot, este la poziþia 15, primul text este alin. 2É

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi devine art. 27[1] .

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Iar acest text nu poate fi înaintea lui 27[1] pentru cã nu e logic; se referã la conturi.

Domnule secretar de stat, vã rog!

Vã mulþumesc.

Sunt douã soluþii aici, domnule preºedinte de ºedinþã, sau, aºa cum s-a spus aici, la punctul 17 din raport, respectiv punctul 16 din lege, alin. 2 al articolului trebuie alin. 2 ºi 3 ale art. 27 devin art. 27[1] . Aceasta ar fi o soluþie. Trebuie amendat acum punctul 16.

A doua soluþie ar fi sã se elimine punctul 16 adoptat de Camera Deputaþilor ºi sã rãmânã un art. 27 cu 3 alineate.

Având în vedere Ñ dacã-mi îngãduiþi sã continui Ñ unitatea de reglementare a textelor cred cã ar putea sã devinã alin. 2 ºi 3 ale art. 27, art. 27[1] cu alin. 1 ºi 2.

Deci mi se sugereazã cã la art. 27 alin. 1, vechi, trebuie sã rãmânã ca atare.

A ºi rãmas.

Éalin. 3 pe care l-am votat sã devinã alin. 2, iar vechiul alin. 2: ”în acest scop avocatul poate sãÉÒ ºi aºa mai departe, sã devinã art. 27[1] . Aºa s-a votat în comisie. Este o hibã în raport.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/20.X.2000

Este o greºealã, domnule preºedinte.

În raport. Exact! Aºa este!

Vã rog sã fiþi atenþi! Stimaþi colegi,

Art. 27 alin. 1 ºi alin. 2 au fost votate de noi; la fel ºi alin. 3. Chestiunea este acum doar de aranjat în text.

Exact!

De asamblare. Se propune de cãtre iniþiator ca art. 27 alin. 2 ºi 27 alin. 3 sã devinã art. 27[1] pentru cã sunt legate între ele cele douã alineate.

Domnule preºedinte, îmi îngãduiþi?

E o eroare, art. 27, în original, nemodificat, are deja douã alineate în lege.

Pãi, nu, eu vorbeam de cel în care am mutat pe 2.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, soluþia a fost acceptatã de Senat.

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, aþi sãrit peste un text. Textul numerotat la rubrica nr. crt. cu 18 ºi care se referã la art. 28, modificat în Comisia juridicã a Senatului.

Punctul 18 din primul raport, m-am uitat numai în al doilea.

Da, da aºa este.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Primul raport al Comisiei juridice, dacã sunt observaþii, respectiv modificarea art. 28, cele 3 alineate. Dacã nu sunt observaþii,

Poziþia 18 din proiectul de legeÉ nu, la punctul 19É

Nu, aveþi întâi punctul 18, introducerea art. 35[1] .

Da, dar sunt deja douã alineate în textul legii nemodificat. Deci, practic, ceea ce se spune aici cã va fi alin. 2 va fi 3 în realitate.

Nu, nu va mai fi 3 pentru cã alin. 2 ºi 3 vor forma un articol nou, 27[1] .

Domnule preºedinte, dacã mi-aþi permiteÉ

Stimaþi colegi,

Vechiul articol despre care vorbea domnul preºedinte este neschimbat. El nu s-a modificat. Noi discutãm de textul adoptat de Camera Deputaþilor la art. 27 alin. 2 în legãturã cu care doreaþi sã faceþi un articol nou, 27[1] , ºi textul votat de noi în comisie ºi acum în plen, care era alin. 3, ºi se propune ca, împreunã cele douã alineate sã formeze art. 27[1] .

Da, e cea mai bunã soluþie.

Pãi atunci, nu ne încurcaþi! Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 66 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, soluþia a fost adoptatã de Senat.

Poziþia 17 din lege, abrogarea art. 31 alin. 2. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Acela îl vedeam, mã uitam la 19 în raportul dumneavoastrã, dar acesta este rezolvat cu abrogarea art. 31.

Ne întoarcem la proiectul de lege. Punctul 18 din lege, respectiv introducerea art. 35[1] .

Exact!

Dacã sunt observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 35[1] .

Domnilor senatori, vã invit în salã. Vã rog sã votaþi! Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, art. 35[1] a fost votat de Senat.

Poziþia 19, modificarea art. 48 alin. 2 lit. h), textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Poziþia 20 din lege, modificarea art. 54 alin. 1. Este textul Camerei Deputaþilor, da? Da.

Da, da!

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 67 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri, articolul a fost adoptat de Senat. Punctul 21 din proiectul de lege, modificarea art. 58 lit. i). Avem un prim amendament la Comisia juridicãÉ

Se introduce lit. j).

ªi al doilea amendament în raportul suplimentar.

Da, exact!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Urmãtorul punct, 22, din lege, alin. 1 lit. c), text nemodificat de Camera Deputaþilor în primul raport, modificat în al doilea.

Exact!

Menþineþi amendamentul?

Da, da!

Iniþiatorul? De acord. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului de la poziþia 22, respectiv art. 68 alin. 1 lit. c), amendament propus de Comisia juridicã. Vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, textul a fost adoptat de Senat. PunctulÉ

23!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Numai puþin, sã mergem pe toate o datã.

Punctul 23, respectiv art. 70, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 7 abþineri, articolul a fost adoptat de Senat.

Punctul 24 din proiectul de lege. la art. 71 alin. 2. Textul Camerei Deputaþilor, da? Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 8 abþineri, articolul a fost adoptat.

Punctul 25 din lege, art. 73 alin. 2, varianta Camerei. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, articolul a fost adoptat.

Art. 2, text propus de Comisia juridicã. Iniþiatorul de acord. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Art. 3. Observaþii? Textul Camerei. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat de Senat.

Acum aveþi un text nou la IV.

Da.Iniþiatorul?

De acord.

De acord. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra articolului IV în varianta datã de Comisia juridicã.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri, textul a fost adoptat.

Invit domnii senatori în salã.

Alte observaþii la proiectul de lege?

Dar mai esteÉ deci articolul IV devine articolul V.

În textul Camerei.

E ultima modificare de text, e o renumerotare.

Punctul 8 din raportul suplimentar.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Punctul 8, sigur cã da.

## Domnilor senatori,

Daþi-mi voie sã precizez cã acest proiect de lege este o lege organicã. De aceea, vã rog sã vã concentraþi, sã vã dispersaþi ºi sã votaþi.

Vrem listã, domnule preºedinte!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bãnuiesc cã cei care au votat contra doresc listã. Mai avem un proiect de lege, este o propunere legislativã, bãnuiesc cã va trece foarte repede. Aþi observat cã are raport negativ din Comisia juridicã.

La punctul 2 în ordinea de zi este o propunere legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 51.

Îl invit pe domnul senator Caraman care este iniþiator ºi sã susþinã proiectul de lege.

Vã rog, renunþaþi? Vã rog, aceea cu avocatura. O propunere legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.

Nu, nu, sunt mai mulþi domni senatori. Nu, eu am vãzut-oÉ la adresa dumneavoastrã la comisie. Deci, dacã dintre iniþiatori, cine mai este prezent?

Deci, stimaþi colegi, acest proiect de legeÉ Pãi, noi n-avem cum. Nu vã supãraþi, existã o procedurã legislativã. Renunþãm, punem la vot ºi respingem, nu aºa, da? Deci vã rog sã luaþi loc. Iniþiatorul? Din partea iniþiatorului, poftiþi, cine doreºte. Deci, este un proiect de lege cu un singur alineat, în sensul ca deputatul sau senatorul, licenþiat al unei facultãþi de drept, care a îndeplinit aceastã funcþie, cel puþin un mandat, sã fie ºi avocat. Ca ºi cum am uitat textele constituþionale sau ce-am votat pânã acum. La dezbaterile de acum douã ore spuneam cã toþi suntem egali în faþa legii ºi acum, aceastã lege aratã cã unii sunt mai egali decât alþii. Da, vã rog, iniþiatorii sã prezentaþi expunerea de motive, ºi reprezentanþii Ministerului de Justiþie.

Accept raportul negativ.

Din partea Ministerului de Justiþie?

De acord cu raportul negativ, domnule preºedinte de ºedinþã.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, stimaþi colegi, Comisia juridicã a dat acestei iniþiative legislative, pentru cã este o propunere venitã din

partea domnilor senatori, raport negativ, întrucât dorea sã creeze un regim de favoare pentru cei care într-un mandat au fost parlamentari, legat de exercitarea unei profesii. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei juridice, raport negativ.

Chiar fãrã facultate sã fie avocaþi.

Pãi, era un amendament pentru astãzi. Deci, Senatul, în unanimitate, cu 82 de voturi pentru, bãnuiesc cã este ºi cu votul colegilor care au semnat aceastã iniþiativã, 8Ñ10 colegi, a respins propunerea legislativã acceptând raportul Comisiei juridice.

Am votat mai devreme ca un proiect de lege care era la poziþia 17, parcãÉ Da, cu 82 de voturi, dacã n-am anunþat, iniþiativa legislativã precedentã a fost respinsã de plenul Senatului.

Invit pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile, sau doriþi o pauzã de 5 minute, cã vãd cã nu ºtiu ce se întâmplã pe aici. Da, 5 minute pauzã? Bun.

## DUPÃ PAUZÃ

Invit pe domnii senatori în salã. Daþi-mi ºi mie o listã cu prezenþa.

Domnii senatori Popa ºi Ardelean, domnii secretariÉ Domnilor senatori, Vã invit în salã!

Domnilor senatori, Vã invit sã vã ocupaþi locurile!

Achim Gheorghe absent

Rog sã consemnaþi ºi în conformitate cu prevederile regulamentului sã aplicaþi dispoziþiile legale pentru senatorii absenþi.

|**Domnul Ioan Ardelean:**|| |---|---| |Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae|prezent<br>absent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|absent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe<br>Baciu Emilian|absent<br>absent| |Badea Dumitru<br>Badea Nelu|absent<br>absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent| |Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail|prezent<br>absent| |Blaga Vasile|absent| |Bleahu Marcian-David|absent| |Baraº Ioan<br>Blejan Constantin|absent<br>prezent| |Bogdan Florin|prezent| |Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei|absent<br>absent| |Bold Ion|absent| |Brânzan Emilian|prezent| Bucur Corneliu Ioan absent Mortun Alexandru Ioan absent Bunduc Gheorghe prezent MŸller Constantin absent Burghelea Ioan absent NŽmeth Csaba prezent Buruianã Florin absent Nicolaescu Sergiu absent Caraman Petru absent Nicolai Marin prezent Cataramã Viorel absent Ninosu Petre prezent Cãncescu Aristotel Adrian absent Oprea Andreiu prezent Câmpean Teodor absent Opriº Octavian absent Cârciumaru Ion prezent Paleologu Alexandru absent Cerveni Niculae absent Panã Viorel Marian absent Chiriacescu Sergiu prezent Paºca Liviu Titus prezent Ciurtin Costicã absent Pãcuraru Paul absent Clonaru Victor absent Pãtru Nicolae prezent Cotarcea Haralambie absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Cozmâncã Octav absent Petrescu Mihai prezent Crecan Augustin absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Creþu Ioan prezent Pop Ioan Sabin prezent Csap— Iosif prezent Pop Stelian Alexandru prezent Dide Nicolae absent Popa Mircea Ioan prezent Dima Emil absent Popa Virgil prezent Doandeº Petra absentã Popescu Dan Mircea absent Dobrescu Rãsvan absent Popescu Virgil prezent Dobrescu Vasile prezent Popovici Alexandru absent Drãgulescu Iosif ªtefan absent Prahase Ioan Mircea prezent Dumitraºcu Gheorghe absent Preda Elena prezentã Dumitrescu Cristian Sorin absent Preda Florea absent Dumitrescu Ticu Constantin absent Predescu Ion prezent Eckstein Kov‡cs-PŽter absent Predilã Marin prezent Fãniþã Triþã absent Prisãcaru Ghiorghi absent Feldman Radu Alexandru absent Pruteanu George-Mihail absent Frosin Eugen prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Frunda Gyšrgy absent Roman Petre absent Fuior Victor absent Sava Constantin absent Gabrielescu Valentin Corneliu absent Sãndulescu ªerban absent Gaita Doru prezent Secrieru Dinu absent Gavaliugov Corneliu Dorin absent Seres DŽnes absent Gãvãnescu Vicenþiu absent Sersea Nicolae absent Gheorghiu Costel prezent Solcanu Ion absent Gherman Oliviu prezent Spineanu Ulm Nicolae prezent Ghiþiu Paul absent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezent Glodean Voicu Valentin absent Szab— K‡roly-Ferenc absent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor prezent ªtefan Viorel absent Hauca Teodor absent ªtireanu Octavian absent Haidu Dumitru absent Tambozi Justin absent Ilie Aurel Constantin absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Ilie ªtefan absent Timofte Alexandru-Radu prezent Iliescu Ion absent Tocaci Emil absent Ion Vasile prezent Tudor Corneliu Vadim absent Ionescu Cazimir Benedict prezent Turianu Corneliu absent Ionescu-Quintus Mircea absent Ulici Laurenþiu absent Juravlea Petru absent Ungureanu Vasile absent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Vasile Radu absent Lšrinczi Iuliu prezent Vasiliu Constantin Dan prezent Maior Liviu prezent Vasiliu Eugen prezent Marcu Ion absent Vãcaru Vasile absent Marin Dan Stelian prezent Vãcãroiu Nicolae absent Marinescu Bogdan Voinea absent Verest—y Attila absent Mark— BŽla absent Vladislav Tiberiu absent Matetovici Mihai absent Vornicu Sorin Adrian absent Meleºcanu Teodor Viorel absent Vosganian Varujan absent Moisin Ioan prezent Zavici Nicolae prezent

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc, domnule secretar.

Vã rog sã consemnaþi prezenþa domnilor senatori, dar sã nu mai strigaþi prezenþa, ci s-o faceþi dumneavoastrã ºi apoi o înaintãm secretariatului tehnic. Deci, stimaþi colegi, aºa cum am votat de dimineaþã sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la poziþia nr. 17, dacã nu mã înºel, respectiv, propunerea legislativã privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei generale a serviciului muncii în perioada 1950Ð1961. Rog pe cineva din partea iniþiatorilor ºi, de asemenea, din partea Comisiei noastre pentru probleme de muncã sã susþinã raportul. Deci, domnii senatori Dan Mircea Popescu, Constantin Blejan.

Da, vã rog! Sigur. De acord. Dar sã nu creeze probleme domnul senator Bãdiceanu. Deci, vã rog sã nu creaþi probleme, ci sã prezentaþi expunerea de motive. _(Discuþii la masa prezidiului)._

Vã rog! Iniþiatorii, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnul preºedinte,

Cu toate cã prin Convenþia nr. 29/1930 a Organizaþiei Internaþionale a Muncii s-a interzis munca forþatã, constituirea prin Decretul nr. 2/14 ianuarie 1950 a unui corp de muncã din tinerii prisos de contingent ºi a Direcþiei generale a serviciului muncii din subordinea Ministerului Construcþiilor a avut un caracter discriminatoriu. Condiþiile de muncã, hranã, cazare au afectat sãnãtatea multora pentru tot restul vieþii. Munca prestatã în cadrul Serviciului muncii nu a fost retribuitã. Reducerea rezistenþei fizice ºi psihice a celor din detaºamentele de G.S.M. se realiza metodic pe urmãtoarele cãi: regim de muncã zi-luminã, 10Ð14 ore pe zi, obligarea la realizarea normei zilnice de muncã, hrana lipsitã de consistenþã, lipsã totalã de echipamente de protecþie sau de lucru Ñ uniforma de culoare gri era de fapt singurul articol vestimentar primit Ñ, iar cazarea se fãcea în spaþii improvizate. Datoritã acestor condiþii de muncã ºi viaþã, foarte mulþi dintre foºtii membri ai detaºamentelor D.G.S.M. s- au întors acasã cu boli incurabile sau, în cel mai fericit caz, epuizaþi fizic, situaþie care necesitã tratamente medicale ºi un regim alimentar adecvat pentru refacere.

Dupã aderarea României la O.N.U., în decembrie 1955, ºi în urma pregãtirii condiþiilor pentru demararea politicii de deschidere a statului român, Direcþia Generalã a Serviciului Muncii a fost desfiinþatã prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 2/1961. Numai un singur lucru vreau sã evidenþiez. Majoritatea tinerilor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii proveneau din familii etichetate drept duºman de clasã de cãtre comuniºti, declararea lor ca surplus de contingent ºi încorporarea în detaºamente ale Serviciului muncii nu a constituit însã în toate cazurile o persecuþie de naturã politicã. Un numãr însemnat de persoane a ajuns în aceastã situaþie datoritã rea voinþei autoritãþilor locale sau rãzbunãrii personale, eventual datoritã studiilor incomplete. Ca urmare, sediul materiei care reglemen-

teazã acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Serviciului muncii este un act normativ separat ºi nu în cadrul Decretului-lege nr. 118 din 1990.

## Da, vã rog, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Nistor Bãdiceanu sã prezentaþi raportul Comisiei pentru muncã ºi probleme sociale.

În legãturã cu proiectul menþionat, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a fost sesizatã, în fond, cu adresa nr. L 284/IX 2000. Prin proiectul de lege la care ne referim se urmãreºte recompensarea moralã ºi acordarea unor facilitãþi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Serviciului muncii ºi care au fost obligaþi sã lucreze, prestând munci ºi activitãþi care nu au avut nimic comun cu instruirea militarã. Iniþiatorii proiectului au prezentat ºi susþinut proiectul în comisie, apreciind cã în acest fel ºi persoanele care efectuau stagiul militar în cadrul Serviciului muncii din România li se recunosc eforturile fãcute ºi vor avea un tratament egal cu cei din alte þãri vecine: Polonia, Cehia, Ungaria. Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a examinat proiectul de lege în ºedinþa din 13.IX.2000 ºi a hotãrât sã propunã dezbaterea acestuia în plenul Senatului, cu amendamentele din anexã.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doresc sã ia cuvântul domni senatori? Dacã nu doriþi sã luaþi cuvântul la dezbateri generale, la dezbateri pe articole. Observaþii în legãturã cu titlul legii.

Iniþiatorii, vã rog, sau comisia, aveþi amendament la titlul legii?

Ne menþinem amendamentul.

Suntem de acord.

## Domnule preºedinte,

Precizãm cã suntem de acord cu toate amendamentele fãcute de comisie.

## Da, vã mulþumesc.

Alte observaþii din partea domnilor senatori. Dacã nu sunt observaþii, supun titlul legii la vot în varianta datã de Comisia pentru muncã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Domnilor senatori, vã rog sã votaþi!

Titlul legii este adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri. Art. 1, nemodificat, deci nu sunt amendamente. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1.

Adoptat de Senat cu 66 de voturi pentru, douã contra ºi 4 abþineri.

Art. 2, amendament propus de comisia noastrã sesizatã în fond. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articol adoptat de Senat cu 68 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.

Comisia propune eliminarea alin. 3. Iniþiatorul de acord?

Da.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Soluþia acceptatã de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru ºi 6 abþineri.

La art. 4, comisia are amendament. Iniþiatoriil sunt de acord. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articol adoptat de Senat cu 70 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

Art. 5, amendament propus de comisie. Iniþiatorii de acord. Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 71 de voturi pentru ºi 4 abþineri. La art. 6 numai la preambul existã un amendament. Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 6.

Adoptat de Senat cu 71 de voturi pentru, unul contra ºi 7 abþineri.

La art. 7 existã un amendament.

## Domnule preºedinte,

Un moment! Deci, art. 6 a devenit art. 5, având în vedere cã s-a eliminat articolulÉ

Staþi cã n-a devenit, o sã devinã când vom vota. Este o propunere, votãm la urmã. Altfel votam de fiecare datã. Observaþii la art. 7.

Vã rog!

Domnul senator Creþu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

De reformulare. Având în vedere cã legea pensiilor, practic, va intra la data de 1 aprilie 2001, iar legea de faþã, pe care o discutãm noi, se prevede cã va intra la 1 ianuarie, ºi aceste case de pensii, judeþene, regionale, teritoriale deocamdatã nu sunt înfiinþate, propun ca în loc de casele de pensii judeþene, teritoriale sã stabilim ºi ”plata pensiilor prevãzute în prezenta lege sã se facã de cãtre Direcþiile generale de muncã ºi protecþie socialã judeþene ºi a municipiului BucureºtiÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

La art. 7 nici nu existã. Nu înþeleg ce legãturã areÉ Deloc n-are legãturã.

Art. 7 Ñ ”perioada în care persoana prevãzutã la art. 1 ºi 3 nu s-a încadrat în muncã în urma unei invaliditãþiÉÒ. E altceva, alt text.

Mã scuzaþi!

Ce aveþi?

Art. 7 din raport.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pãi, staþi puþin, noi suntem la art. 7 din lege. Noi nu mergem pe rapoarte ºi pe hârtiuþe. E pe lege. Deci la art. 7 existã un singur amendament din partea comisiei. Pãi, lãsaþi-l, ãla e 8. Deci, la art. 7, un prim amendament al comisiei noastre de specialitate. Dacã sunt observaþii în legãturã cu amendamentul comisiei sau alte observaþii la acest articol? Nu. Deci,

La art. 8 existã un prim amendament al comisiei la pct. 1. De acord cu el? Domnul senator Creþu, tot la pct. 1 din art. 8?

Da, aici este, într-adevãr.

Deci, vã rog sã prezentaþi amendamentul dumneavoastrã faþã de textul proiectului de lege.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Repet: casele teritoriale de pensii cãrora prezenta propunere legislativã le atribuie competenþele stabilite ºi plata drepturilor prevãzute nu existã în prezent. Ele urmând a intra în funcþiune în momentul începerii aplicãrii Legii nr. 19/2000, adicã legea pensiilor ºi alte drepturi, de la data de 1 aprilie 2001, iar prezenta lege va intra în vigoare, conform termenului prevãzut, la 1 ianuarie 2001. Deci, pentru a elimina aceastã neconcordanþã, propun :”stabilirea ºi plata drepturilor prevãzute în prezenta lege se face de cãtre Direcþiile generale de muncã ºi protecþie socialã judeþene ºi a Municipiului BucureºtiÒ, în loc de ”Casele de pensiiÒ.

Iniþiatorul de acord?

Da, de acord.

Vã rog sã prezentaþi în scris amendamentul pentru ca sã-l avem în stenogramã.

Nu mie, prezentaþi-l la stenogramã, vã rog!

Deci, iniþiatorul este de acord cu amendamentul domnului senator Creþu?

Da.

Domnul senator Bãdiceanu, în numele comisiei, de acord?

Da, de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Observaþii, domnilor senatori.

Deci, supun în primul rând votului dumneavoastrã amendamentul propus de domnul senator Creþu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Deci la art. 8, punctul 1. Vã rog sã votaþi!

Amendament acceptat de Senat cu 72 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 5 abþineri.

Celelalte 4 alineate sunt nemodificate. Observaþii? Nefiind observaþii,

Art. 9 este nemodificat. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat de Senat cu 67 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 8 abþineri.

Ar. 10. Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã exercitaþi dreptul de vot.

Corelarea cu modificareaÉ

Staþi, domnule, mai avem încã unul!

Art. 10 adoptat de SenatÉ, da, sigur, schimbãm ”Casele de pensiiÒ pentru cã am dat un vot din preambulul art. 10 cã esteÉ

Pãi, dar din moment ce s-a votatÉ, de aia spuneam doar corelarea cu celelalteÉ

Deci, art. 10 este adoptat de Senat cu 69 de voturi pentru ºi 7 abþineri, dar în preambulul art. 10, în loc de ”Casele teritoriale de pensiiÒ sã fie trecutã denumirea exactã actualã: ”Direcþiile judeþeneÒ. Da?

Da. Suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 11 are amendament comisia noastrã. Observaþii?

Supun plenului Senatului propunerea legislativã privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950Ð1961 Ñ proiectul de lege în ansamblu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Vã rog sã votaþi!

Legea are caracter ordinar.

Adoptatã de Senat cu 77 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Mulþumim, domnilor senatori.

Domnilor senatori, în numele iniþiatorilor vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim. Stimaþi colegi,

Deºi noi am votat legile într-o anumitã ordine, este prezent pentru proiectul de lege de la poziþia a 6-a domnul ministru Hajdœ G‡bor.

Avem ºi punctul 5 de discutat care trece repede.

Nu este prezent nimeni la punctul 5.

Avem reprezentantul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Nu, Ministerul Apãrãrii Naþionale nu poate fi reprezentat decât de ministru sau de cãtre secretarul de stat conform Constituþiei.

Are pile domnul G‡bor!

Aia e altã problemã. Nici la 3 nu este.

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Ñ** _ministru de stat,_

_ministrul sãnãtãþii_ _**:**_

Sau are dar nu prea are.

Deci proiectul de lege de la punctul 6, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã.

Invit reprezentanþii noºtri, Comisia pentru sãnãtate. ªi-a ocupat locul.

Domnule ministru,

În calitate de iniþiator, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Susþin nota de fundamentare în care sunt arãtate acele considerente care ne-au determinat la elaborarea Ordonanþei nr. 1/20 ianuarie 2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã. Aceastã ordonanþã a fost elaboratã în baza Legii de abilitare nr. 206/1999, dupã ce timp de peste 30 de ani activitatea medico-legalã s-a desfãºurat în baza Decretului nr. 446/1966 ºi în baza Hotãrârii Consiliului de Miniºtri, H.C.M., cum ºtiam noi, nr. 1085 din acelaºi an, privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziþiilor decretului menþionat.

În aceastã perioadã, de peste 30 de ani, s-au produs multe, multe schimbãri.

În fruntea medicinii legale româneºti este domnul profesor Vladimir Beliº. Dânsul a avut iniþiativa, în urmã cu câþiva ani, de a obþine elaborarea unei legi, dar ne-am împotmolit în legiferarea propunerii respective ºi astfel, cum v-am spus mai înainte, s-a adoptat Ordonanþa nr. 1/20 ianuarie. Aceastã ordonanþã cuprinde dispoziþii privind activitatea de medicinã legalã arãtând cã aceastã activitate constã în efectuarea de expertize, examinãri, constatãri, examene de laborator ºi alte lucrãri medicolegale asupra persoanelor în viaþã, asupra cadavrelor, produselor biologice ºi corpurilor delicte în vederea stabilirii adevãrului în cauzele privind infracþiunile contra vieþii, integritãþii corporale ºi sãnãtãþii persoanelor ori în alte situaþii prevãzute de lege, precum ºi în efectuarea de expertize medico-legale, psihiatrice ºi de cercetare a filiaþiei.

De asemenea, cuprinde dispoziþii cu privire la organizarea ºi atribuþiile Consiliului Superior de Medicinã Legalã, dispoziþii cu privire la atribuþiile instituþiilor sanitare care desfãºoarã activitate de medicinã legalã; de asemenea, organizarea ºi atribuþiile Comisiei Superioare MedicoLegale ºi ale comisiilor de avizare ºi control ale actelor medico-legale, finanþarea activitãþilor instituþiilor de medicinã legalã ºi, bineînþeles, dispoziþii finale ºi tranzitorii.

Noi, în baza acestei ordonanþe, am supus aprobãrii Guvernului Regulamentul de aplicare a dispoziþiilor Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã, acest regulament fiind aprobat prin Hotãrârea nr. 774 publicatã în **Monitorul Oficial** din 19 septembrie 2000.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, comisia.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia de sãnãtate, ecologie ºi sport a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege, primind avize favorabile de la Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, Consiliul Legislativ ºi din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Acest proiect de lege oglindeºte schimbãrile produse în societatea româneascã ºi adapteazã domeniul respectiv la condiþiile contemporane.

Proiectul de lege reglementeazã organizarea ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã care formeazã o reþea coerentã constituitã la nivelul întregii þãri.

În activitatea de medicinã legalã ordonanþa stipuleazã independenþa acestei activitãþi interzicând orice ingerinþe în aceastã activitate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sunt convins cã susþineþi fundamentareaÉ

Comisia acordã aviz favorabil, cu amendamentele din anexã.

Când ajungem la articolele respective. În aceastã situaþie vã mai trebuie un amendament, inclusiv la textul legii.

Articolul unic al legii trebuie sã fie modificat întrucât dumneavoastrã propuneþi mai multe amendamente.

Da, se aprobã ordonanþa cu amendamentele acceptate.

Sigur cã da.

Nu, pãi nu se scrie în textul de lege ”cu amendamenteÒ. Sã ajungem acolo.

Deci, la dezbateri generale, dacã doriþi sã luaþi cuvântul.

Da, la articolul unic, acolo da.

Sigur cã da, la articolul unic din proiectul de lege, vorbesc, mai trebuie fãcut un amendament.

La dezbateri generale dacã sunt domni colegi care doresc sã ia cuvântul.

Domnii senatori? Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã vã concentraþi ºi sã votaþi!

Titlul legii a fost adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere, cu menþiunea cã ºi aceastã lege are caracter organic.

Deci, înainte de a discuta despre articolul unic se pare cã se va impune un amendament ºi la articolul unic, în situaþia în care la ordonanþã veþi agrea modificãri. Deci, la art. 1 din ordonanþã nu sunt modificãri.

Pânã la 12, domnule preºedinte, la art. 12 alin. 3.

Da, pãi de aceea acum mã gândeam ºi eu, nu mai ºtiam ce sã fac, sã le mai votez pe toate sau numai amendamentele.

În final vreau sã punem expresia: ”pe bazã de concursÒ.

Deci art. 1, vã rog sã mã ascultaþi ºi doar sã acþionaþi.

La art. 1 nu sunt modificãri. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1 din ordonanþã.

Adoptat de Senat cu 76 de voturi pentru ºi douã abþineri.

77, ºi raportorul.

Art. 5. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 78 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Art. 6. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru, un vot contra ºi 5 abþineri.

Art. 7. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 71 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Art. 8. Nu sunt modificãri.

Ce e cu articolul ãla, dacã se impune sau nu se impune modificarea lui?

Pãi, Constituþia spune cã legea se adoptã pe articole. Adoptat, art. 8, cu 70 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Art. 9. Nu sunt modificãri. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat de Senat cu 69 de voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri.

Art. 10. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 73 de voturi pentru ºi 6 abþineri. Art. 11. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru ºi 5 abþineri. Titlul cap. II. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 73 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Titlul cap. I.

Titlul cap. I. Ñ vrea ºi domnul Rãsvan Dobrescu sã aibã o intervenþie pentru istoria parlamentarã.

Uitaþi cã Senatul nu v-a acceptat-o. Haideþi totuºi sã sprijinim propunerea domnului senator Rãsvan Dobrescu ºi sã nu lãsãm ordonanþa fãrã titlu.

Cu 75 de voturi pentru ºi o abþinere, sigur, ºi titlul cap. I a fost adoptat.

La art. 12 existã un amendament din partea Comisiei noastre de muncã. 12 alin. 3.

Domnule ministru, sunteþi de acord sau nu?

Nu pot sã existe douã modalitãþi de vot în acelaºi timp.

Art. 2.

Unul prin vot manual.

Adoptat de Senat cu 75 de voturi pentru ºi douã voturi contra.

Art. 3. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 71 de voturi pentru ºi un vot contra.

Art. 4. Nu sunt modificãri.

Adoptat de Senat cu 76 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

”Pe bazã de concursÒ.

Suntem de acord.

Sunteþi de acord cu amendamentul?

La alin. 3, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 12 alin. 3.

Sã se introducã sintagma: ”spre aprobareÒ, fiind subordonate Ministerului Sãnãtãþii.

Iniþiatorul, de acord?

Da, da!

Iniþiatorul?

Suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 2.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de comisie.

Adoptat de Senat cu 71 de voturi pentru, un vot contra ºi 6 abþineri.

Eu am votat aici.

Adoptat de Senat cu 66 voturi pentru, un vot contra ºi 5 abþineri.

- Art. 14. Nu sunt amendamente. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- Adoptat de Senat cu 71 de voturi pentru, 5 abþineri. Titlul cap. III. Nu sunt amendamente.

- Adoptat de Senat cu 75 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

- Art. 15. Nu sunt amendamente. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- Adoptat de Senat cu 76 de voturi pentru, un vot con-

- tra ºi douã abþineri.

- Art. 16. Nu sunt amendamente. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat de Senat cu 73 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Art. 17. Nu sunt amendamente.

- Adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Art. 18. Nu sunt amendamente.

- Adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Art. 19. Nu sunt amendamente. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru, un vot con-

- tra ºi 4 abþineri.

- Titlul cap. IV. Nu sunt amendamente.

- Adoptat de Senat cu 75 de voturi pentru, 3 voturi

- contra ºi 3 abþineri.

- La art. 20 la lit. f), comisia are un amendament pe

- care îl susþine, da?

Da.

Aveþi amendament la lit. b)?

Da, domnule preºedinte, ca sã fim în concordanþã cu ce am adoptat la 20.

Eu sunt de acord, dacã-l susþineþi sau nu.

Da, de acord.

Domnule ministru?

Suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord.

Observaþii? Nu sunt.

- ºi 7 abþineri.

-

- contra ºi 6 abþineri.

Art. 23. Nu sunt amendamente.

- Adoptat de Senat cu 71 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Art. 24. Nu sunt amendamente. Vã rog sã votaþi! Adoptat de Senat cu 71 de voturi pentru, un vot con-

- tra ºi 5 abþineri.

Art. 25. Nu avem amendamente; la 30 parcã avem...

Nu, nu avem.

Dar liberalii unde sunt, domnule?!

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/20.X.2000

Sunt prezenþi prin reprezentanþi. Toate grupurile parlamentare sunt prezente prin reprezentanþi.

Dar nu vãd nici unul.

juridic ºi al acurateþei textului trebuie sã vinã dupã art. 32.

Deci, e vorba cã dupã 28 ar urma 31, 32 din lege, ºi 29 ºi 30, dându-le o nouã numerotare, vin dupã art. 32, pentru acurateþea textului.

Deci: ”Prezenta ordonanþã intrã în vigoare la 60 de zileÉÒ; aici este locul adecvat pentru acest articol.

De bazã.

Deci, vã rog sã votaþi art. 25.

Vã rog sã vã concentraþi asupra dezbaterilor legislative ºi nu asupra prezenþei, care nu este atât de importantã.

Observaþi, articolul este adoptat cu 66 de voturi pentru, un vot contra ºi 5 abþineri. Titlul cap. V.

”Dispoziþii finale ºi tranzitoriiÒ.

Mai avem finanþarea activitãþii.

Nu sunt amendamente la titlul cap. V. Vã rog sã-l votaþi!

Cu 70 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 5 abþineri, titlul cap. V a fost adoptat.

Art. 26. Nu sunt amendamente.

Adoptat cu 69 de voturi pentru, un vot contra ºi 5 abþineri.

Art. 27. Nu sunt amendamente. Vã rog sã votaþi! Adoptat de Senat cu 67 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri.

Cap. VI Ñ titlul capitolului Ñ nu sunt amendamente.

Ba da, în loc de: ”Dispoziþii finale ºi tranzitoriiÒ Ñ ”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ.

Deci intervenþia domnului senator Creþu a fost oportunã fiind în timpul votului. Sunt convins cã aþi votat cu 74 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri amendamentul pe care dânsul tocmai îl susþinea.

La art. 28 nu aveþi amendament?

Nu avem.

Adoptat cu 68 de voturi pentru, unul contra ºi 7 abþineri.

Art. 29, parcã aveþi.

Domnule preºedinte,

Art. 29 ºi 30 Ñ ”Prezenta ordonanþã intrã în vigoare dupã 60 de zile de la publicareÒ, din punct de vedere

ªi la 2 luni veniþi cu o ordonanþã de urgenþã.

Nu mai este de urgenþã ºi trebuia sã fi dat un rãgaz pentru aÉ

Deci, nu putea sã nu fie de urgenþã pentru cã legea este organicã.

Deci, am accentuat, în baza unei legi de abilitare am elaborat ºi s-a adoptat aceastã ordonanþã.

Este, este, noi am aprobat aceasta; domnul ministru are dreptate.

Vrea sã spunã cã la 2 luni se pune în aplicare.

Pãi, deja a intrat în vigoare, deci a trecut rãgazul de 60 de zile pânã cândÉ

Staþi puþin, dacã legea este organicã ea nu poate fi adoptatã prin ordonanþã de Guvern în baza legii de abilitare.

Existã text expres în Constituþie în acest sens.

Pãi stai, domnule, o respingem?!

Obligatoriu!

Pãi stai, domnule, e Guvernul dumneavoastrã, se poate! Acum îl abandonaþi toþi?! O sã ajungem noi, opoziþia, sã susþinem Guvernul în ultimele zile.

Sigur cã da, trebuie sã susþinã ºi domnul Dobrescu.

Staþi puþin cã avem probleme!

Deci, ajungem ºi la 29. Haideþi sã facem întâi textul de la 31!

Da, ºi 32, da.

ªi-l lãsãm de-o parte pe acesta cã oricum nu trebuie scris aºa.

Comisia a hotãrât aºa.

Nu e bai, la 31É pãi, se înfiinþeazã institutele de medicinã legalã.

31 Ñ aveþi observaþii? Deci, 31 va deveni art. 29.

Da.

Deci, votãm o datã cu douã þinte: textul ºi numãrul articolului.

Deci art. 29, cel din textul ordonanþei la poziþia art. 31, adoptat de Senat cu 73 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Am zis sã-l luãm ºi pe 32 înainte.

La art. 32 din ordonanþã, sunt observaþii? Care va deveni art. 30. Sunt observaþii?

Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat de Senat cu 68 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 5 abþineri.

Deci trebuie sã ne întoarcem acum la art. 29, care va deveni art. 31.

Vã rog, intervenþii?

Domnul senator Ninosu.

Am vãzut cã aþi ridicat mâna. Renunþaþi? Domnul senator Dobrescu.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Dacã aceastã lege este o lege organicã ea nu poate sã fie adoptatã prin ordonanþã de Guvern în baza legii de abilitare, pentru cã existã text expres al Constituþiei care interzice acest lucru.

Textul este discutabil doar în privinþa... ºi mult discutat în privinþa ordonanþelor de urgenþã. ªi aici existã pãreri împãrþite; dupã pãrerea mea se poate adopta o lege organicã prin ordonanþã de urgenþã, alte pãreri spun cã nu.

În ce priveºte însã ordonanþele de Guvern emise în baza unei legi de abilitare, textul Constituþiei este expres ºi niciodatã o astfel de ordonanþã nu poate reglementa în domeniul legilor organice.

Problema e alta, domnule !

Da, vã rog, domnule senator Predescu!

Problema este dacã reglementarea þine de domeniul legii organice.

Da, aºa este sigur.

Dar de ce e sigur, pãi ce reglementeazã? Un institut de specialitate despre care pot eu sã vã spun cu tãrie cã poate fi reglementat ºi prin hotãrâre de Guvern.

Domnul senator Predescu are perfectã dreptate ºi eu am discutat în ipoteza în careÉ, deci eu n-am studiat în mod special dacã aceastã ordonanþã reglementeazã în materie de lege organicã. Eu am spus cã numai în cazul în care reglementeazã ceva de domeniul legii organice nu se poate reglementa prin ordonanþã. Dacã e lege ordinarã se poate.

Stimaþi colegi,

Am înþeles, nu discutãm pe ipoteze, ci pe concret.

Noi discutãm pe un anumit proiect de lege, cã de dimineaþã am discutat teoria cu avocatura ºi cu examenele.

Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege, prin materia pe care o reglementeazã, este de domeniul legii ordinare.

Foarte bine, o adoptãm.

Bun, deci în aceastã situaþie mergem înainte.

Sigur cã da, nu e de domeniul legii organice pentru cã nu reglementeazã un set de materii a cãror reglementare decurge direct dintr-un principiu constituþional. Acelea sunt legile organice.

Spuneam, în aceastã situaþie, cã legea se va adopta într-un anumit cvorum.

Da, caracterul de lege ordinarã.

Bun, problema este textul art. 29, fiind vorba de o lege ordinarã este corect, numai dacã era lege organicã nu putea sã intre în vigoare la altã datã, ci de la publicare ºi depunere. E altceva!

Deci, nu sunt observaþii pe fond la art. 29, care devine art. 31. Adicã pe text. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului propus al acestui articol care va deveni 31 în economia legii. Vã rog sã votaþi!

Adoptat de Senat cu 75 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 4 abþineri.

Observaþii asupra art. 30 din ordonanþã, care va deveni articolulÉ

Nu, 33, domnule preºedinte, urmeazã acum.

Am discutat 31 ºi 32 care vor deveni 29 ºi 30, art. 29 este 31, art. 30 urmeazã acum.

Pãi, 30.

Bun, ºi urmeazã 33.

Pãi, nu l-am votat pe 30.

Da, urmeazã cã ar veni 32.

Aveþi ceva cu mine, vreþi sã mã terorizaþi.

Nu, nu, absolut nimic!

Dupã ºedinþã am sã fac din cap aºaÉ

Am înþeles, deci urmeazã art. 30, care va deveni 32.

Pãi, urmeazã 30 din ordonanþã.

Care va fi 32.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, observaþii în legãturã cu art. 30 nu sunt.

Art. 33. Observaþii? Nu sunt pe text. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Domnilor senatori, vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 75 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere.

Ne întoarcem la articolul unic. Trebuie sã facem un amendament în partea finalã, întrucât a fost aprobatã cu modificãri ºi completãri.

Cu modificãrile ºi completãrile aprobate la articolul unic.

Ce pãrere aveþi, domnule ministru?

Da. De acord. Am analizat ºi am fost de acord.

Obligatoriu, cã am aprobat circa 10 amendamente, sau nu ºtiu câte. Sigur cã fiecare din aceste articole Ñ art. 12 alin. 2, art. 13 lit. e), art. 20 alin. 1 lit. f), art. 21 alin. 1 lit. b) ºi titlul cap. VI Ñ reprezintã cele 5 amendamente acceptate ºi atunci va trebui sã trecem la articolul unic cu umãtoarele modificãri ºi trecut textul în parte.

Da. Fiecare în parte, da. ªi se dã textului o nouã numerotare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da.

Acceptate.

Nu acceptate, cu urmãtoarele amendamenteÉ

Amendamente, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cu 69 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 5 abþineri, s-a aprobat amendamentul de modificare a articolului unic, în sensul includerii amendamentelor aprobate de plen în articol, în text.

- 3 împotrivã ºi 4 abþineri.

- Vã mulþumesc.

ªi eu.

## Pauzã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu. Cum pauzã?! Este prezent domnul vicepreºedinte de la A.N.D.R., da?

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2000, poz. IV: ”Acordarea unui împrumut din disponibilitãþile contului curent generalÒ.

Vã rog! Din partea Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci. Oamenii cu banii sunt prezenþi sau absenþi?! Aºa mulþi senatori ºi nici unul cu bani?!

Domnul senator Csap—, vã rog!

Vã rog, domnule vicepreºedinte, sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Kerekes G‡bor Ñ** _vicepreºedinte al Agenþiei Române pentru Dezvoltare_ _**:**_

## Bunã ziua!

Ordonanþa de urgenþã nr. 37/2000 reprezintã, de fapt, împuternicirea Ministerului Finanþelor de a da un împrumut în sumã de 90 miliarde lei, cu dobândã de 35%, an pentru Agenþia Românã de Dezvoltare, în speþã pentru organizarea Expoziþiei Mondiale Hanovra 2000. Considerentul era cã la momentul respectiv bugetul statului nu a fost încã aprobat ºi pentru demararea lucrãrilor era necesarã aceastã sumã.

Comisia finanþe-bãnci a fost sesizatã în fond. Uitaþi raportul!

Domnule Predescu,

Acum vreþi ºi dumneavoastrã sã ne faceþi greutãþi. Vã rog, domnule senator Csap—, sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia a întocmit raportul în data de 16 iunie 2000. Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege. Comisia economicã, de asemenea, iar Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege fãrã modificãri.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale existã vreun domn senator care doreºte sã ia cuvântul? În aceastã situaþie vã propun sã trecemÉ

Da, domnul senator Bucur.

Cu privire strict la Ordonanþa nr. 37/2000 pe care am luat-o în discuþie ºi care trateazã acordul unui împrumut din disponibilitãþile contului curent al Trezoreriei Statului, pentru realizarea pregãtirii participãrii româneºti la Expoziþia Mondialã, am în faþã un document pe care l- am primit la solicitarea mea din partea Agenþiei Române pentru Dezvoltare în legãturã cu acelaºi subiect ºi voiam sã informez Senatul României asupra faptului cã s-au fãcut toate demersurile pe lângã Guvernul României cu privire la suplimentarea cu 3 miliarde a fondurilor necesare încheierii activitãþii noastre la Expoziþia Mondialã de la Hanovra ºi aducerii în þarã a pavilionului, care a înregistrat un succes deosebit, ca proiectare ºi concepþie.

În momentul votãrii acestei ordonanþe, noi ne pronunþãm cu privire exclusivã la textul ordonanþei Guvernului, dar þineam Ñ în contextul ºedinþei de azi Ñ sã avem în vedere ºi faptul cã se solicitã în acest moment, tot din rezerva bugetarã a Guvernului, suma de 3 miliarde fãrã de care nu se poate încheia activitatea aºa cum ºi-au propus-o organizatorii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi,

La dezbaterea pe articole, observaþii în legãturã cu titlul legii. Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului legii.

Îi invit pe domnii senatori în salã!

Titlul legii este adoptat de Senat cu 63 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 6 abþineri.

Sunt observaþii în legãturã cu ordonanþa? Nu sunt. Vã

rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului ordonanþei. Adoptat de Senat cu 61 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 10 abþineri.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra art. 1.

Adoptat de Senat cu 67 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 9 abþineri.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra art. 2.

Adoptat de Senat cu 68 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 9 abþineri.

Art. 3.

Adoptat de Senat cu 70 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 3 abþineri.

Art. 4, ultimul.

Adoptat de Senat cu 69 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 3 abþineri.

Ne întoarcem la textul legii. Articolul unic. Observaþii? Nefiind modificatã ordonanþa,

Am înþeles cã domnul vicepreºedinte are ºi proiectul de lege de la poz. 7, da?

Da. Ordonanþa de urgenþã nr. 33/1999.

Ordonanþa de urgenþã nr. 33/1999, poz. 7.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Îl invit pe domnul preºedinte Gherman. Comisia pentru privatizare a fãcut raport în fond. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Stimaþi senatori,

Ordonanþa nr. 33/1999 reglementeazã unele mãsuri în vederea privatizãrii BANC POST. Este vorba de mandatarea Comisiei de privatizare a Bãncii BANC POST sã negocieze ºi Fondului Proprietãþii de Stat sã încheie contractul de vânzare-cumpãrare a 45% din acþiuni cu doi cumpãrãtori strategici, cu acordarea unor facilitãþi la preþul acþiunilor. Este vorba de plata în rate de cãtre GENERAL ELECTRIC CAPITAL ºi BANCA PORTUGHEZÃ DE INVESTIÞII.

Mulþumesc. Domnul preºedinte Gherman.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu adresa nr. 110/18.04.2000, Comisia pentru privatizare a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/1999 pentru stabilirea unor mãsuri în vederea privatizãrii BANC POST S.A., adoptat de Camera Deputaþilor, la data de 3 aprilie 2000.

Analizând proiectul legii amintite mai sus, pe parcursul mai multor ºedinþe de comisie ºi în baza unor informaþii primite de la reprezentanþi ai Guvernului, Comisia pentru privatizare avizeazã favorabil ºi supune spre aprobare plenului Senatului proiectul de lege în forma în care a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a transmis aviz favorabil.

Prezentul raport a fost aprobat în unanimitate de membrii comisiei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul? Nu sunt. Observaþii în legãturã cu titlul

legii? Îi invit pe domnii senatori în salã. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului legii.

Cu 75 de voturi pentru, 3 împotrivã, 5 abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Observaþii în legãturã cu ordonanþa. Nu sunt.

Nu are decât douã articole.

Art. 2 din ordonanþã.

Adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 6 abþineri.

Ordonanþa în ansamblu.

Adoptatã de Senat cu 76 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri.

Ne întoarcem la proiectul de lege.

Mai avem un proiect de lege, de asemenea cu agenþia, la pct. 12.

Pct. 4.

Cum pct. 4? S-a votat. Pct. 12, acesta cu ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49/2000. Vã propun sã-l luãm în dezbatere. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Avem. Comisia de buget, finanþe ºi bãnci. Domnul senator Caraman este prezentÉ sau domnul Csap—É cine doreºte.

Nu domnul Marin Stelian, cã ne omoarã. Pardon, ne respinge!

Ordonanþa de urgenþã nr. 49/2000 privind mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãþii **Bãncii Agricole** în vederea privatizãrii. Este un pachet de mãsuri pentru modificarea cadrului juridic referitor la restructurarea financiarã ºi operaþionalã a bãncii în scopul menþinerii funcþionãrii acesteia pânã la privatizare.

Conþine 3 puncte esenþiale:

1. Clarificarea situaþiei privind datoria **Bãncii Agricole** cãtre Banca Naþionalã a României, reprezentând credite acordate de banca centralã în baza Legii nr. 20/1996.

2. Se referã la efectuarea de operaþiuni în regim de mandat. Deci **Banca Agricolã** este însãrcinatã sã deruleze fonduri din resurse financiare externe. 3. Autorizarea B.N.R. sã acorde **Bãncii Agricole** o linie de credit pentru constituirea rezervei minime obligatorii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Domnule Marin Stelian, Doriþi sã veniþi la pupitru alãturi de domnul senator Csap—?

**Domnul Dan Stelian Marin**

**:**

Nu. Vreau sã vorbesc.

Bun.

Domnule senator Csap—, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege. Reglementãrile cuprinse în prezentul proiect de lege au fost elaborate pentru stabilirea cadrului juridic necesar în vederea menþinerii funcþionãrii **Bãncii Agricole** , societate pe acþiuni, în perspectiva privatizãrii acesteia.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã de urgenþã. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza art. 73 din Regulamentul Senatului, propune plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, domnul senator Marin Stelian.

Nu tare, cã Puterea nu mai are decât vreo 4 oameni în salã.

Care Putere?

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este a treia ordonanþã elaboratã de Guvern pentru preluarea la datoria publicã sau în gestiunea Bãncii Naþionale a gunoaielor înregistrate la **Banca Agricolã** . Vã dau câteva exemple:

Prin Ordonanþa nr. 163/1999 s-au preluat la datoria publicã participãrile **Bãncii Agricole** la SOVINVEST, participare cumpãratã de la Ioana Maria Vlas în aprilie 1999 ºi predatã la A.V.A.B. la 31 decembrie 1999. S-au preluat la datoria publicã Ñ deci suma achitatã din bani publici Ñ acþiunile cumpãrate de **Banca Agricolã** în noiembrie 1998 Ñ acþiuni INDUSTRIALEXPORT la purtãtor în valoare de 50 miliarde lei Ñ s-au predat la stat ºi ºi-a încasat banii bine-mersi, dar acesta este un putregai.

Potrivit raportului anual al Bãncii Naþionale, în 1999 **Banca Agricolã** a predat la datoria publicã, la A.V.A.B., titlurile de participare la fondurile de restructurare

DUNÃREA în sumã de 1.026 miliarde. Acum ni se propune sã preia Banca Naþionalã în gestiunea sa, urmând sã reeºaloneze în rezultate, 1.200 miliarde, credite acordate potrivit Legii nr. 20/1996. ªi sumele pe care le-a încasat **Banca Agricolã** de la debitorii sãi, în sumã de 300 ºi ceva de miliarde sã i se restituie **Bãncii Agricole** .

La art. 3 se spune sã-i dea Banca Naþionalã un credit **Bãncii Agricole** ca sã constituie rezerva minimã obligatorie la Banca Naþionalã. Nu ºtiu de ce! Putem sã o scutim de rezerva minimã obligatorie. ªi, apropo de rezervã, sã v-o spun ºi dumneavoastrã: grija Bãncii Naþionale faþã de economia României.

A majorat rezervele minime obligatorii de la 7% la 30% anul trecut, astfel încât la 31 decembrie rezervele minime obligatorii constituite de bãncile comerciale din banii normali strânºi de la populaþie ºi de la societãþi Ñ 27.000 miliarde. Rezervã minimã obligatorie care întrece creditul de 24.000 de miliarde acordat economiei reale, societãþilor comerciale.

Unde vom ajunge noi cu aceastã situaþie? Am preluat la datoria publicã Ñ aºa cum v-am spus Ñ toate gunoaiele, ca sã le facem frumoase, sã le privatizãm ºi pânã la urmã le lichidãm. Pãrerea mea este cã angajãm prea mult viitorul cu aceste acþiuni, cu aceste 1.200 de miliarde, cu acele 1.026 miliarde titluri de participare la fondul de restructurare DUNÃREA. Nici nu ºtiu cu ce se ocupãÉ

Nu e al lui Patriciu?

Nu. Domnul Patriciu este la ALFA. Are participare ºi la ALFA. Este un fond foarte lichid. Are 98% în active care sunt niºte bolovani care nu se fructificã.

Deci, nu ºtiu de ce. Chiar aºa, acceptãm în fiecare zi sã preluãm la datoria publicã orice! Sã preluãm în bilanþul Bãncii Naþionale orice?!

Pãi dumneavoastrã ºtiþi cã noi am mai avut câteva ordonanþe din 1997 încoace Ñ chiar din 1996 Ñ prin care se propunea sã se treacã la datoria publicã diferenþele de curs nefavorabile la participaþiile noastre la F.M.I. ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare. Odatã ni s-au prezentat 15.000 de miliarde, odatã 20.000 de miliarde ºi tot aºa. ªi s-a spus cã se reflectã în ei, dar pe 5 ani. Ce o fi în bilanþul Bãncii Naþionale la ora actualã, câþi bulgãri din ãºtia, câte gunoaie, nimeni nu le vede?!

Aia este o moºtenire care va fi lãsatã viitoarei administraþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Deci ce aþi propus, domnule senator? Sã respingem ordonanþa?

## **Domnul Dan Stelian Marin**

**:**

Da.

Domnul senator Florin Buruianã:

În cadrul Comisiei pentru privatizare, noi am mai avut pentru avizare acest material ºi, din discuþiile din cadrul comisiei, a apãrut o neclaritate însemnatã care am cerut sã ne fie lãmuritã ºi, din pãcate, nu a fost lãmuritã. Sper ca mãcar acum sã ne fie clarificatã problema, ºi anume:

Am rugat sã ni se comunice de cãtre factorii corespunzãtori, îndreptãþiþi dacã sumele prevãzute pentru a fi mobilizate în acest scop, cota aferentã anului acesta Ñ respectiv 1.200 de miliarde, plus încã vreo 300 miliarde ºi care urmeazã a fi eºalonate în decursul a 5 ani, sã spune în material, inclusiv anul acesta Ñ a fost sau nu prevãzutã în bugetul acestui an? Deci dacã cota-parte aferentã acestui an este prevãzutã în vreo poziþie în bugetul acestui an?

Din pãcate, nu am primit rãspuns la aceastã întrebare. Aº ruga dacã se poate clarifica aceastã problemã, cel puþin în ce mã priveºte.

Da.

Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi,

O bunã parte din problematica pe care voiam sã o ridic a fost ridicatã de colegul Buruianã din Comisia de privatizare. Ne-a preocupat problemaÉ

Domnule preºedinte,

Eu vã adresez rugãmintea Ñ deoarece se pare cã este o dezbatere serioasã la aceastã ordonanþã ºi suntem la final de program Ñ sã nu epuizaþi argumentele acum. Bãnuiesc cã este interesant sã o reluãm în discuþie la ora 15,00. Suntem prezenþi numai o parte din senatori aici ºi sunt convins cã, discutând-o în Comisia de privatizare, va fi nevoie dupã-amiazã sã interveniþi din nou.

De acord.

Rugãmintea mea ar fi sã nu vorbiþi totuºi de douã ori. Sunteþi de acord?

De acord.