Stenogramă plen

Bunã ziua, domnilor senatori, declar deschise lucrãrile ºedinþei de astãzi, 16 octombrie 2000.

Din totalul de 143 colegi senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã la aceastã orã 102 colegi; cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori.

Ordinea de zi o cunoaºteþi.

Este un record!

Aºa este, 102 este un numãr record pentru început de sãptãmânã.

Dacã asupra ordinii de zi de astãzi sunt observaþii? Domnul senator Timofte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog sã fiþi de acord ºi sã supuneþi atenþiei colegilor faptul cã la punctul 8 al ordinii de zi pentru astãzi este înscris proiectul de Lege sau propunerea legislativã privind Statutul funcþionarului public parlamentar.

Aº vrea sã fiþi de acord cu ideea, ºi felicit colegii de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizare a teritoriului pentru felul în care au elaborat raportul, dar sã fiþi de acord ca înainte de acest proiect de lege sã supunem dezbaterii plenului Senatului Statutul funcþionarului public; este ordonanþã de urgenþã acum ºi legea-cadru din care ar decurge acest statut al funcþionarului public parlamentar.

Consider absolut necesar ca legea de bazã, respectiv Statutul funcþionarului public, sã fie dezbãtutã înaintea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

El figureazã pe punctul 9 al ordinii de zi, proiectul de Lege privind Statutul funcþionarului public parlamentar.

Pe 8 era la mine, dar poate am greºit.

La 8 este un acord.

Da, deci înaintea dezbaterii acestui proiect de lege...

Deci v-aº ruga sã fiþi de acord cu amânarea dezbaterii acestui proiect de lege, pânã vom dezbate Ordonanþa privind Statutul funcþionarului public.

Am reþinut domnule senator. Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Domnule preºedinte,

De vreo douã sau trei sãptãmâni, dacã-mi aduc bine aminte, nu mai avem probleme organizatorice ºi sunt probleme importante pe care vrem sã le comunicãm ºi sã le discutãm.

Probleme organizatorice când mai sunt?!

## **Domnul Doru Gaita** _(din salã):_

Acum, o bãgãm pe ordinea de zi ad-hoc.

Putem sã discutãm acum probleme organizatorice?

Apare în programul de miercuri dimineaþã pe ordinea de zi.

Pãi aºa a apãrut ºi joia trecutã ºi nu s-a þinut miercuri...

Nu, nu miercuri!

Miercuri e comunã!

Dacã dumneavoastrã propuneþi...

Propun acum sã facem. Eu propun sã facem probleme organizatorice acum, fiindcã nu se mai poate. Vã rog sã supuneþi la vot.

...prin votul plenului Senatului se poate introduce pe ordinea de zi. Da, am reþinut. Domnul senator Tocaci.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Revin ºi eu asupra aceluiaºi subiect pe care l-a abordat ºi colegul Radu Timofte.

Nu cer chiar atât de mult, adicã nu cer amânarea Legii funcþionarului public parlamentar pânã dupã dezbaterea Legii funcþionarului public. Dar cel puþin pânã mâine trebuie s-o amânãm ºi iatã de ce: în primul rând am primit astãzi materialul ºi nu putem sã ne scoatem materialele din casetã ºi sã intrãm imediat în dezbateri.

În al doilea rând, astãzi, luni, este zi de dezbateri foarte modeste ori aceastã lege este importantã. ªtiu cã existã rugãmintea de a-i da forma de la Camerã pentru a evita medierea.

Cu toate acestea sunt douã sau trei puncte care nu pot fi acceptate, în opinia mea ºi a altor colegi, nu pot fi acceptate în forma de la Camerã.

Prin urmare, nu putem sã abordãm un astfel de punct de vedere potrivit cãruia, de fapt, Senatul iese din discuþie, copiazã Camera, trage Camera la xerox ºi automat am scãpat de mediere. E neplãcutã medierea, dar este inevitabilã.

ªi, în afarã de asta, revin la argumentul iniþial, este total indecent într-un anumit fel sã ni se cearã sã dezbatem o lege al cãrui proiect l-am scos acum câteva minute de la casetã.

Aºa încât, deºi agreez ºi propunerea domnului Radu Timofte ºi dacã o veþi pune la vot eu voi vota pentru propunerea dumnealui, dar dacã nu va fi agreatã de cãtre plen propunerea domnului Radu Timofte, atunci vã rog sã puneþi la vot propunerea mea de a amâna cel puþin pânã mâine acest proiect de lege.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnul senator. Alte observaþii?

Nefiind alte observaþii, stimaþi colegi, existã propunerea domnului senator Timofte ca punctul 9 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind Statutul funcþionarului public parlamentar, sã îl amânãm, în ideea de a discuta în primul rând ordonanþa care se referã la statutul funcþionarului public.

Dacã vizavi de aceastã propunere mai existã ºi alte observaþii? Dacã nu, o

De asemenea, existã propunerea domnului senator ªerban Sãndulescu, sã includem în ordinea de zi problemele organizatorice. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra acestei propuneri.

Cu 69 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 6 abþineri propunerea a fost acceptatã.

Dacã nu mai sunt alte observaþii asupra ordinii de zi, o

Ce votãm?

Ordinea de zi cu amendamentele propuse.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere ordinea de zi a fost acceptatã.

Dacã asupra programului de lucru de astãzi sunt observaþii? Deci programul de lucru de la orele 15,00 la orele 19,30. Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 69 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere programul de lucru a fost acceptat.

Cred cã nu a fost votat programul pe aceastã sãptãmânã. La sfârºitul sãptãmânii trecute nu a fost supus aprobãrii plenului, de aceea, dacã aveþi observaþii asupra programului pe aceastã sãptãmânã? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi.

Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri programul sãptãmânii a fost adoptat.

Stimaþi colegi,

Vã fac cunoscut cã în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/1999 pentru stabilirea unor mãsuri în vederea privatizãrii bãncii ”Banc PostÒ Ð SA.

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind retehnologizarea cu mãrirea puterii instalate a hidroagregatelor de la Sistemul Hidroenergetic ºi de Navigaþie Porþile de Fier I, semnat la Kladovo la 16 octombrie 1999.

Ñ Legea privind utilizarea eficientã a energiei.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuãrii ºi finanþãrii activitãþilor de cercetare-dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã aferente suportului tehnic naþional pentru domeniul de energeticã nuclearã din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã.

Domnul senator Creþu Ioan.

Domnul Creþu Ioan. Grupul P.N.L., o propunere.

Cazimir Ionescu.

Domnul Cazimir Ionescu.

Grupul P.N.Þ.C.D., am primit o notã prin care ni se aduce la cunoºtinþã cã a fost desemnat domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pusk‡s.

Grupul parlamentar P.D.S.R.?

Domnul Predescu Ion.

Domnul senator Predescu Ion. Grupul P.R.M., o propunere. Domnul senator Badea Dumitru, mulþumesc. Din partea independenþilor, o propunere.

Domnul senator Cornel Turianu este în meserie ºi...

Da, mulþumesc, domnul senator Cornel Turianu. S-a fãcut o propunere, domnul senator Turianu, nu sunteþi de acord cu propunerea?

Ba da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, am înþeles.

Stimaþi colegi, dacã sunt observaþii asupra componenþei comisiei?

Nefiind, o

A doua comisie de mediere se referã la proiectul de Lege pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I. privind interpretãrile, execuþiile ºi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996 ºi la proiectul de Lege pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I. privind dreptul de autor, adoptat de asemenea la Geneva la 20 decembrie 1996.

O comisie de mediere formatã tot din ºapte colegi. Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

## **Domnul Nicolae Dide** _(din salã):_

Bucur Corneliu.

Domnul senator Bucur Corneliu. Din partea grupului P.N.L.?

Domnul senator Eugen Vasiliu.

## Domnul Eugen Vasiliu.

Grupul P.N.Þ.C.D., o propunere. Grupul P.N.Þ.C.D., o propunere! O propunere din partea Grupului P.N.Þ.C.D. pentru aceastã comisie de mediere.

La ce lege?

Cu drepturile de autor. Domnul senator Moisin. Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Grupul parlamentar P.D.S.R.?

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Grupul P.U.N.R.?

Domnul senator Ardelean Ion.

Domnul senator Ardelean Ion. Din partea independenþilor, o propunere.

Domnul senator Ulici.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnul senator Ulici.

Observaþii, stimaþi colegi, asupra componenþei comisiilor de mediere? Nu sunt observaþii.

O

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, probleme organizatorice.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Domnule preºedinte,

Pe 30 iunie a fost depusã la Senat ºi la Camera Deputaþilor Ordonanþa nr. 129/2000 privind organizarea alegerilor generale ºi a alegerilor prezidenþiale.

În baza art. 114 din Constituþie care spune urmãtorul lucru, alin. 4: ”În cazuri excepþionale Guvernul poate adopta ordonanþe de urgenþã, acestea intrã în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se aflã în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriuÒ.

Cu toate cã aceastã ordonanþã a fost pusã în afara sesiunii, pentru cã sesiunea se terminase pe 29, ºi cu toate cã, personal, am fãcut adrese cãtre preºedintele Senatului, domnul Ionescu-Quintus, ºi cãtre preºedintele Camerei Deputaþilor, domnul Diaconescu, în care am cerut sã se ia în discuþie problema ori sã se convoace o sesiune cum prevede Constituþia, nu s-a fãcut nimic.

Am început sesiunea ordinarã de peste o lunã ºi jumãtate ºi tot nu s-a discutat ordonanþa respectivã care reglementeazã alegerile ce trebuie sã aibã loc acum. Este un exemplu tipic de modul în care este condusã þara: mod dictatorial, se dã o ordonanþã, îºi face efectul, nimeni nu se mai ocupã de ea.

Aceastã ordonanþã conþine lucruri foarte grave. Eu am dat în judecatã Guvernul pentru aceastã ordonanþã, am pierdut la Curtea de Apel, acum sunt la Curtea Supremã ºi vã spun cã voi merge pânã dincolo, la Strasbourg, fiindcã nu se poate domnule în felul acesta! Conducem prin ordonanþe de urgenþã, prin hotãrâri de guvern care modificã legi ºi aºa mai departe.

Noi ar trebui sã avem o conºtiinþã, ce facem?!

Rog sã se punã în discuþie de urgenþã aceastã Ordonanþã nr. 129/2000 cu proxima ocazie, adicã sãptãmâna viitoare. Nu e posibil aºa ceva! Lãsând la o parte cã existã încãlcãri grave ale Constituþiei. Eu personal nu am votat Constituþia, am fost contra ei pe diferite motive, dar o respect! Dar dumneavoastrã care aþi votat Constituþia nu o respectaþi, marea majoritate! Pãi, hai s-o respectãm, sã vedem ce spune Constituþia!

Nu este posibil aºa, vã spun sincer cã Senatul ºi Camera Deputaþilor funcþioneazã ca douã adunãri... Mari Adunãri Naþionale sau aºa mai departe ºi fiecare face ce vrea.

Am reþinut domnule senator.

Bun, a doua problemã, tot la probleme organizatorice. Domnilor, am depus un proiect de lege încã din mai, în care am cerut Ñ are trei articole Ñ ca în timpul campaniei electorale sã nu se mai publice sondaje de opinie, pentru cã sondaje de opinie se pot face, bineînþeles, ºi fiecare partid ascultã ce-i spun sondajele de opinie, dar se practicã de ani de zile acest sistem de a influenþa opinia publicã prin sondaje de opinie plãtite ºi mistificate.

Nu se poate aºa ceva. Este o manipulare crasã a electoratului treaba respectivã. ªi am avut exemple numai cu rezultatele date înainte de alegerile locale.

Eu vã rog foarte mult ca ºi acest proiect de lege care este foarte scurt ºi foarte concis ºi stã depus din prima jumãtate a lui mai la Biroul permanent ºi la Comisia juridicã sã fie pus pe ordinea de zi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu domnule senator, am reþinut propunerile dumneavoastrã, vor fi discutate în ºedinþa Biroului permanent de miercuri de la orele 13,00. Domnul senator Apostolache Victor.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Douã probleme vreau sã ridic.

În primul rând, legat de funcþionarea Comisiei pentru agriculturã, s-a stabilit, s-a luat hotãrârea ca aceastã comisie sã funcþioneze în continuare cu 11 senatori. În schimb, grupurile parlamentare, cu excepþia P.D.S.R.-ului, nu au nominalizat care sunt oamenii care mai fac parte din aceastã comisie.

Aº ruga sã se clarifice acest lucru, dacã nu, sã se facã o problemã în cadrul Biroului permanent.

O a doua problemã, ºi constat cã nu prea mai existã reprezentanþii grupului P.N.Þ.C.D. la comisia de anchetã, practic, prin retragerea domnului senator Juravlea,

P.N.Þ.C.D.-ul trebuie sã-ºi numeascã un reprezentant. Nu a fãcut-o pânã în prezent, aºteptãm ºi am senzaþia cã pe undeva nu se doreºte ca aceastã comisie sã funcþioneze.

Am înþeles cã din nou domnul ministru Mureºan a rãspuns solicitãrilor conducerii Senatului cã nu va pune la dispoziþie documentele pe care le solicitãm.

În aceastã situaþie eu cred cã este cazul ca Senatul, conducerea Senatului, fãcând trimitere la Regulamentul Senatului, sã sesizeze primul-ministru... Acum e gãlãgie prea multã, nici nu se...

Am rugãmintea, stimaþi colegi, sã îl ascultãm pe domnul senator Apostolache. Vã mulþumesc.

Deci eu am înþeles cã Biroul permanent, prin domnul preºedinte Quintus, a sesizat primul-ministru referitor la aceastã atitudine a ministrului agriculturii, dar, dacã aceasta se continuã, eu cred cã este cazul sã-l atenþionãm chiar pe primul-ministru care nu ia nici un fel de mãsurã cu un om care, efectiv, sfideazã atât Legea rãspunderii ministeriale cât ºi Regulamentul Senatului.

Este cazul, domnule preºedinte, ca de acum sã ne spunem punctul de vedere în aceastã instituþie. Dacã într-adevãr suntem subordonaþii ministrului agriculturii, asistãm la ceea ce am mai spus de câtva timp, la instaurarea unei dictaturi þãrãniste reprezentate de un om care, practic, nu mai are susþinerea unui grup parlamentar.

Eu aº ruga sã clarificãm cât mai repede aceastã situaþie sau sã supuneþi discuþiei Senatului, de ce nu chiar unui vot, dacã aceastã comisie mai funcþioneazã, dacã se doreºte ca aceastã comisie sã mai funcþioneze, dacã nu, sã trimitem o scrisoare...Sau, dacã se va da un asemenea vot, sã nu mai funcþioneze, sã trimitem o scrisoare de scuze ministrului Mureºan pentru cã l-am deranjat.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc ºi eu domnule senator.

O sã rog Secretariatul general al Senatului sã întocmeascã o notã cãtre grupurile parlamentare în vederea clarificãrii situaþiei de la Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã, în aºa fel încât sã intrãm în legalitate, conform hotãrârii Biroului permanent al Senatului. Domnul senator Ardelean.

Vã mulþumesc domnule preºedinte.

Tot la probleme organizatorice, o sã mã refer la o problemã care trebuia sã o punem pe tapet de mult timp.

Avem, zic eu, în general, ºi cel puþin din discuþiile purtate ºi cu alþi colegi, o problemã în legãturã cu acest bufet care funcþioneazã în cadrul Senatului.

De o bunã bucatã de vreme, mai bine de o jumãtate de an, am crezut cã se va remedia situaþia. Totul s-a fãcut pe seama unor observaþii de naturã igienico-sanitarã, juste, de altfel, corecte. Dar remedierea situaþiei se putea face cu foarte mare uºurinþã: era necesarã doar o cuvã cu apã fierbinte în care sã se þinã supa sã nu se reîncãlzeascã.

Ce a împiedicat administraþia Senatului sã facã acest lucru?

Solicitã, cred, mai mulþi colegi ºi o sã-i rog sã-ºi spunã pãrerea dacã eu susþin o cauzã dreaptã sau nu.

2. Cu deosebite ocazii colegii au atras atenþia asupra parcãrii din faþa Senatului. Este un adevãrat dezastru ºi toate ar fi suportabile dacã parcarea nu s-ar face mãcar pe trecerea de pietoni. Cred cã este necesar sã se facã o intervenþie la Poliþie, cei care parcheazã pe trecerea de pietoni Ñ mãcar atât sã ne elibereze Ñ sã fie blocate maºinile ºi sã plãteascã ceea ce trebuie sã plãteascã.

Acestea sunt cele douã probleme pe care le-am ridicat din punct de vedere organizatoric. Vã mulþumesc.

Le-am reþinut domnule senator. Domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Urmeazã o perioadã destul de complicatã în activitatea Senatului ºi cred cã ar fi foarte bine dacã din vreme s-ar face un program sãptãmânal pânã la alegeri, în aºa fel încât toþi senatorii sã cunoascã exact cum îºi pot planifica exact activitãþile în teritoriu ºi activitãþile aici, în Senat.

Cred cã lipsa acestui program nu poate decât sã încurce activitatea ºi a Senatului, ºi a senatorilor. Vã rog foarte mult ca în cadrul Biroului sã se ia în discuþie aceastã chestiune ºi sã se fixeze un program clar de lucru pentru zilele urmãtoarelor sãptãmâni.

Am reþinut domnule senator, mulþumesc. Domnul senator Turianu.

Am trei probleme de ordin organizatoric.

Prima ar fi cã în urmã cu ceva timp, pe la începutul anului, Senatul m-a desemnat în funcþia de preºedinte al Comisiei de cercetare a dosarelor revoluþionarilor, modul de întocmire.

În ”Monitorul OficialÒ a apãrut aceastã desemnare semnatã de preºedintele Senatului ºi observ cã de la aceastã datã nimeni nu-mi spune ce am de fãcut ca preºedinte al acestei comisii-fantomã.

În al doilea rând, la legea electoralã, în urmã cu un an de zile am fãcut mai multe propuneri legislative pentru modificarea legii electorale în ceea ce priveºte alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.

Insist pe una din ele: interdicþia accesului la demnitãþile publice a oamenilor care posedã antecedente penale de drept comun ºi a celor care au fãcut parte din forþele Securitãþii ca poliþie politicã.

Propunerea legislativã împlineºte un an jumãtate. Este a cincea oarã când rog Senatul, Biroul permanent sã o ia în discuþie. Se refuzã ostentativ ºi eu vã spun cã are importanþã, pentru cã tot acel consiliu care funcþioneazã funcþioneazã în van, pentru cã o declaraþie care nu e cu consultarea adevãrului nu are sancþiune penalã cât în Legea electoralã nu are aceastã interdicþie.

În al treilea rând, continuând ideea domnului Sãndulescu în ceea ce priveºte Legea electoralã în mare, este o lege neconstituþionalã ordonanþa de guvern emisã în urmã cu câteva sãptãmâni pe alegerile locale ºi generale. E neconstituþionalã pentru cã prima lege organicã unde este interzis a opera cu ordonanþe de urgenþã este Legea electoralã.

Eu aº vrea s-o atac ºi o s-o atac la Curtea Constituþionalã, numai cã mã puneþi în imposibilitate s-o fac pentru bunul motiv cã nu e înregistratã la Senat, cum spune domnul senator Sãndulescu. Faceþi înregistrarea la Senat ºi atunci îmi daþi posibilitatea sã atac la Curtea Constituþionalã. Oricum, în timpul alegerilor voi contesta legalitatea acestor alegeri. O spun de acum, sã nu se spunã cã am intervenit, cumva, tardiv.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu domnule senator.

Stimaþi colegi,

O sã solicit secretarului general al Senatului sã urmãreascã care este stadiul dezbaterii acestor iniþiative legislative la comisiile sesizate cu raport în fond ºi dacã sunt luate avizele necesare pentru a putea fi introduse pe ordinea de zi a Senatului.

Deci veþi primi rãspunsurile dupã ºedinþa Biroului permanent de miercuri de la orele 13,00.

Domnul senator Lšrinczi.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi ca în numele Grupului U.D.M.R. sã propun ca în comisia de anchetã pentru privatizarea I.A.S.-urilor, în locul senatorului Frunda, sã fie trecut senatorul Szab—.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Este vorba de comisia de anchetã?

Acest lucru trebuie sã-l

Domnul senator Badea mai dorea sã ia cuvântul. Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În numele grupului P.U.N.R. cer Biroului permanent sã analizeze situaþia din Comisia pentru cercetarea abuzurilor.

Vreau sã informez plenul Senatului cã nici pânã la aceastã datã nu s-a ales biroul comisiei. Conform algoritmului, preºedinþia acestei comisii trebuia sã revinã Grupului P.U.N.R. Aºa cum în prima zi a sesiunii Grupul P.U.N.R. a fost recunoscut ca grup parlamentar, iar senatorul Ardelean face parte din Biroul permanent al Senatului, fiind secretarul Biroului, rog sã fim recunoscuþi în continuare, sã ni se acorde conform algoritmului preºedinþia Comisiei pentru cercetarea abuzurilor.

Noi am fãcut o adresã prin care nominalizãm colegul care sã fie preºedintele acestei comisii. Rog ca Biroul permanent sã facã o adresã cãtre Comisia pentru cercetarea abuzurilor pentru a se alege structurile de conducere a comisiei.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Nemaifiind alþi colegi înscriºi la probleme organizatorice, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, declaraþiile politice.

Din partea grupului P.D.S.R., domnul senator Liviu Maior.

Este o solicitare pe care o susþine ºi Consiliul judeþean administrativ Bihor ºi o susþinem ºi noi, ca partid.

În altã ordine de idei, s-a discutat aici despre problema aceasta a sondajelor. Eu nu vreau sã fac nici un fel de comentarii în legãturã cu acest mod de a ºti care este pulsul opiniei publice în diferite momente al campaniei electorale, dar faptul cã se plãtesc prin programe PHARE sondaje de opinie eu consider cã este un lucru extrem de neplãcut, ºtiut fiind cã fondurile PHARE sunt date de cãtre Uniunea Europeanã. Or, Uniunea Europeanã nu cred cã se implicã politic, la aceastã datã, în campania electoralã din România.

Eu vã cer în mod expres sã contactaþi instituþiile statului, Ministerul de Externe, Departamentul de Integrare Europeanã, ºi Delegaþia Permanentã a Uniunii Europene sã ne prezinte o datã programele PHARE finanþate de cãtre Uniunea Europeanã pentru tot felul de organizaþii nonguvernamentale, pentru a ºti exact ºi a putea face, apoi, evaluãrile pe care Uniunea Europeanã este îndreptãþitã sã le cunoascã. Sunt banii Uniunii Europene, dânºii pot sã dispunã cum vor de ei, dar trebuie sã ºtim ºi noi de cine ºi pentru ce sunt folosite aceste fonduri PHARE.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Alexandru Popovici.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Aº dori ca în scurta mea declaraþie sã mã refer la starea de incertitudine care continuã sã planeze asupra sistemului de sãnãtate publicã din România datoritã nerezolvãrii problemei asistenþilor medicali care s-au manifestat în stradã nu o datã ºi eu, în calitatea pe care o am, trebuie sã vã transmit, sã vã informez pe dumneavoastrã ºi opinia publicã în legãturã cu situaþia semnalatã de cãtre sindicaliºtii din judeþul Bihor.

Evident, problema numãrul unu pe care o ridicã toþi sindicaliºtii din acest domeniu este neaplicarea Ordonanþei nr. 24/2000. Este un caz tipic de ordonanþã emisã de cãtre Guvernul României, în pornirile sale de neoprit, din acest punct de vedere, care au grevat asupra parlamentarismului, asupra Parlamentului, ca instituþie, ºi a faptului cã suntem puºi, nu o datã, în faþa faptului împlinit ºi în postura de a nu putea face nimic în legãturã cu explozia aceasta de ordonanþe de urgenþã.

Judeþul Bihor, ºi o bunã parte din România de nordvest, este confruntat acum cu cea mai severã epidemie de hepatitã, cazurile sunt foarte numeroase, comparativ cu aceeaºi perioadã a anilor trecuþi, iar personalul sanitar se aflã pe strãzi sau este într-o situaþie extrem de dificilã. Decât sã promiþi unor categorii majorarea salariului, printr-o decizie de aceastã naturã, printr-o ordonanþã de urgenþã care, evident, le oferã pe bunã dreptate aplicarea revendicãrilor lor, mai bine Guvernul s-ar strãdui sã soluþioneze aceastã problemã cât mai grabnic ºi în litera propriei ordonanþe emise de cãtre ei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi ca în cadrul declaraþiei politice sã vã prezint o scrisoare deschisã cãtre Senat Ñ ea a fost înaintatã ºi altor foruri Ñ, scrisoare adresatã de cãtre redactorii-ºefi ºi directorii tuturor publicaþiilor din judeþul Gorj. Scrisoarea are în vedere cazul ziaristului Claudiu Matei.

Nu voi citi toatã scrisoarea, ci doar concluzia ei:

”Apreciem cã fapta pentru care este învinuit ºi cercetat ziaristul în cauzã nu prezintã un pericol social ridicat, fapt pentru care solicitãm sprijinul dumneavoastrã pe lângã factorii decizionali pentru judecarea acestuia în stare de libertate, þinându-se cont de starea precarã a sãnãtãþii sale.Ò

Vã mulþumesc, domnule senator.

Cu permisiunea dumneavoastrã, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o sã iau ºi eu cuvântul. Onoraþi colegi,

Voi face astãzi o declaraþie scurtã asupra unui fapt deosebit de grav: utilizarea banului public, în condiþii de sãrãcie a bugetului ºi a cetãþeanului, pentru atragerea de voturi în campania electoralã.

Campania electoralã, cel puþin cea oficialã, a început de câteva zile, pentru cã cea neoficialã s-a declanºat o datã cu încheierea alegerilor din 1996.

Este firesc ca cei aflaþi în competiþie sã foloseascã o gamã largã de cãi ºi mijloace de propagandã, unele mai ingenioase ca altele, mai eficiente sau mai puþin eficiente, pentru atingerea scopului oricãrui partid ºi politician într-o campanie electoralã, _captatio benevolentiae_ a celui ce va intra în cabina de vot.

Este, de asemenea, firesc ca partidele ºi oamenii pe care i-au propus sã uzeze de mijloacele materiale, în primul rând financiare, pentru a-ºi face cunoscute doctrina, principiile, programele ºi promisiunile în faþa electoratului pe care îl vizeazã.

În sfârºit, campania electoralã înseamnã ºi competiþie, iar în orice competiþie este permis sã se evidenþieze ºi sã se exploateze ºi unele slãbiciuni ale adversarului.

Dar noi, când numim fireºti ºi normale toate cele pe care le-am enumerat pânã aici, înþelegem cã ºi cãile, metodele ºi mijloacele materiale ºi financiare, ca ºi exploatarea slãbiciunilor adversarilor, sã fie folosite în limitele legii, ale moralei comune, dar ºi ale moralei politice.

Da, onoraþi colegi! Noi am afirmat deseori ºi ne menþinem convingerea cã trebuie sã existe ºi o moralã politicã, fãrã a cãrei respectare ne întoarcem în junglã.

Preºedintele Partidului Democrat, domnul Petre Roman, candidat la Preºedinþia României din partea acestui partid, a adresat zilele trecute întregii clase politice, atât de agitatã acum, un apel de bun-simþ în care subliniazã tocmai nevoia de moralã, de bunã-cuviinþã ºi de respect reciproc în campania electoralã.

Dar sã ne întoarcem la scopul principal al acestei declaraþii: mijloacele materiale ºi financiare utilizate în campanie. Spre ruºinea noastrã, în România, deºi nu existã niºte prevederi legale, nu am reuºit sã creãm un sistem eficient de control al surselor financiare ale partidelor, condiþie esenþialã pentru respectarea legii. Aºa încât multe partide ºi numeroºi oameni politici ori încalcã legea în domeniu, ori acþioneazã în zona incertã de la marginile ei. Unii o fac mai discret ºi într-o mãsurã mai micã, dar alþii, în vãzul tuturor, în dispreþul legii ºi mai ales al interesului cetãþeanului. Interesul cetãþeanului este concentrat în banul public ºi în modul lui de gestionare. Un buget sãrac ca al nostru nu permite zburdãlnicii electorale ºi pelerinaje la sfintele moaºte pentru salvarea sufletului nu ºtiu cãrui demnitar.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pe un adversar politic nu îl consider duºman.

Domnul Ion Iliescu, prin urmare, nu îmi este duºman ºi nu îi sunt. Chiar afirmam zilele trecute, într-un cerc restrâns, cã aº ajunge pânã acolo încât sã îl votez, în cazul în care, Doamne, fereºte!, l-ar avea contracandidat pe Corneliu Vadim Tudor în turul al doilea al alegerilor prezidenþiale.

Legea, însã, este lege. Durã, cum este, dar nu permite tocmeala.

În Constituþia României, în art. 16 punctul 1 stã scris, citez: ”Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi autoritãþilor publice, fãrã privilegii ºi fãrã discriminãriÒ. Iar la punctul 2, un citat care apare zilnic în ”AdevãrulÒ: ”Nimeni nu este mai presus de legeÒ. Legea nr. 69/1992, lege votatã de cãtre Constituantã, în care puterea de atunci avea o majoritate mai mult decât confortabilã, la art. 10 prevede: ”Nu pot candida (la Preºedinþia României, bineînþeles) persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiþiile prevãzute de art. 35 din Constituþie pentru a fi alese sau care au fost alese, anterior, de douã ori ca Preºedinte al RomânieiÒ.

Toatã lauda pentru distinsul jurist care a redactat acest text! Cunoscându-l, poate, destul de bine pe domnul Ion Iliescu, ºi-a dat seama cã Domnia sa va interpreta art. 81 din Constituþie, în sensul de a nu lua în calcul primul mandat, aºa cum, de altfel, s-a ºi întâmplat. Textul a fost conceput expres pentru a bara calea spre cel de al treilea mandat al domnului Ion Iliescu. Dacã nu aceasta ar fi fost intenþia, textul putea foarte bine sã fie mult mai simplu: ”Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiþiile prevãzute de art. 35 ºi 81 punctul 4 din Constituþia RomânieiÒ. Sub aceastã formulare, însã, textul ar fi fost interpretabil. Sub formularea pe care autorul textului a dat-o, ”a fost ales, anterior, de douã ori Preºedinte al RomânieiÒ, nu mai poate fi interpretabil. Acest text poate fi nesocotit, ignorat, încãlcat, dar nu poate fi interpretabil. La ora când a fost conceput acest text, nici o persoanã din România nu fusese aleasã de douã ori ca preºedinte al statului. Deci legea reglementa pentru viitor.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ioan Ardelean, Grupul parlamentar al P.U.N.R.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi senatori,

Pornind de la numeroasele scrisori primite din þarã ºi din strãinãtate, consider cã, asemeni mie, aþi primit ºi Domniile voastre, pe diverse cãi, numeroase opinii pro ºi contra modificãrii unor articole din Codul penal ºi din Codul de procedurã penalã; corespondenþa amintitã se referea, cu vehemenþã, la neabrogarea celebrului, de acum, art. 200.

Nu vreau în acest moment sã parcurgem împreunã argumentele favorabile sau nefavorabile abrogãrii articolului mai sus menþionat. Aº vrea, totuºi, sã privim împreunã aceastã problemã din punctul de vedere al firescului.

Nu cred cã, aºa cum spunea Sfântul Augustin în ”Cetatea lui DumnezeuÒ, putem sau trebuie sã împãrþim lumea în douã jumãtãþi: cea pãmânteanã ºi cea a lui Dumnezeu. Asta pentru cã pãrãsirea valorilor morale ºi creºtine ar duce la ruinarea ºi distrugerea ambelor cetãþi.

Nu cred cã este treaba noastrã dacã homosexualitatea este o problemã de naturã fizicã sau psihicã. Aceasta este problema specialiºtilor, ale cãror argumente, este adevãrat, trebuie sã le ascultãm.

Noi trebuie sã discutãm astãzi moralitatea unei astfel de decizii. Statul nu trebuie sã intervinã ”sub plapuma cetãþenilorÒ, pentru cã dreptul la intimitate este unul constituþional, dar nici nu trebuie acceptatã impunerea sub diverse aspecte ºi argumentaþii diferite a unui anumit tip de comportament social, sexual sau de altã naturã. Îmi puteþi riposta cã homosexualitatea era prezentã chiar ºi în timpul Imperiului Roman, ba chiar împãraþi renumiþi fãceau parte dintre cei care aveau astfel de preferinþe sexuale. Este adevãrat, dar nu trebuie uitat cã, tot în acea vreme, la începuturile învãþãturii creºtine, poziþia lui Iisus Hristos ºi a discipolilor sãi era, de departe, împotriva rãspândirii unor astfel de practici. Nici nu putea fi altfel, având în vedere pildele Vechiului Testament.

Nimeni nu poate obliga un om în a deveni creºtin, musulman sau budist. Ca urmare, nimeni nu poate sã cearã respectarea preceptelor cuprinse în aceste învãþãturi. La fel de adevãrat este, însã, ºi faptul cã bunul simþ te obligã în a respecta credinþa celuilalt, la fel cum orice acþiune a ta nu trebuie sã îi deranjeze pe cei din jur.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gheorghe Dumitraºcu. Se pregãteºte domnul senator Corneliu Gavaliugov.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În lumea asta se petrec lucruri hilare, cinice ºi nu se petrec lucruri normale. De pildã, hilarã ºi cinicã ar fi ideea prezentãrii miercuri Ñ am înþeles Ñ a raportului de guvernare a ceea ce s-a întâmplat, a acelora care, între 1996Ñ2000, au condus þara aceasta. Recunosc cã

este destulã hilaritate ºi destul cinism într-un asemenea raport. Dar între lucrurile foarte serioase care nu ºi-au gãsit loc în zece ani de zile, în zece ani ºi jumãtate de când sunt în aceastã instituþie, este depunerea jurãmântului de parlamentar.

Doamnelor ºi domnilor,

Instituþia jurãmântului existã în Spania, în Marea Britanie, în Canada Ñ desigur, acestea nu sunt europene Ñ, Belgia, Elveþia ºi aºa mai departe. Existã depunerea jurãmântului. Noi am spus, cetãþeni, ºi eu am spus, de la acest strung la care lucrez, am spus, de mai mulþi ani, cã noi acþionãm în ilegalitate, ca parlamentari. Iatã ce spun belgienii: ”Senatorii declaraþi aleºi, care nu au depus jurmãmântul de credinþã, nu pot lua parte nici la deliberãri, nici la votãri, în afarã de cele referitoare la validarea legilor ºi verificarea mandatelorÒ. Atât. Fiecare parlamentar, înainte de intrarea în funcþie, este obligat sã depunã jurãmântul în ºedinþa plenarã ºi publicã.

Am propus, la discutarea Constituþiei, alãturi de Ioan Alexandru Ñ fie-i þãrâna uºoarã, acolo unde este! Ñ, un mare român, fãrã îndoialã, deºi se afla pe o poziþie politicã cu totul alta decât mine, ne-am bãtut amândoi pe ideea de a depune jurãmântul, de a depune jurãmântul nu doar de cãtre niºte instituþii. Adicã depun jurãmânt pe Constituþie ºi pe Biblie consiliile de administraþie ale Societãþii de Radio ºi de Televiziune, iar Parlamentul, nu! De ce? Întrebarea cere urmãtorul rãspuns: pentru cã atât celor care au guvernat pânã în 1996 ºi cãrora le era teamã de un partid etnic, cât ºi celor care au guvernat dupã 1996 ºi cãrora le bâþâie ”genunchii inimiiÒ ºi ”genunchii sufletuluiÒ de teama cã acest partid etnic ar putea sã nu voteze nici pe Constituþie, sã nu jure nici pe Constituþie, nici pe Biblie, iar tare mã tem cã cei care vor veni dupã 2000 vor avea aceeaºi atitudine ultraconciliantã. ªi eu sunt de pãrere cã este bine sã avem o atitudine pozitivã, de discriminare pozitivã, dar nu într-atât încât sã fie jignitoare pentru majoritatea acestui popor care este neamul românesc.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Gavaliugov. Se pregãteºte domnul senator Ioan Moisin.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea de astãzi asupra activitãþii F.P.S. este, înainte de toate, rezultatul lipsei de voinþã politicã cu care instituþia fundamentalã a statului, Parlamentul României, a tratat comportamentul Guvernului faþã de F.P.S. ºi al F.P.S. faþã de procesul de privatizare.

Dintr-o instituþie subordonatã Parlamentului, care trebuia sã aplice politica legislativã în domeniul privatizãrii, printr-o nejustificatã uºurinþã de tratament, F.P.S. s-a transformat, printr-un singur articol al unei ordonanþe de urgenþã, într-o instituþie subordonatã Guvernului. În acest context, a dispãrut controlul Curþii de Conturi ºi, de ce nu?, transparenþa procesului de privatizare. Cu paºi mãrunþi, dar siguri, inconsecvenþa cu care Parlamentul a tratat cazul F.P.S. a condus la o nefireascã autonomizare a instituþiei create de Parlament, care prin acþiunea de politizare exageratã, organizatã ºi desfãºuratã în toatã perioada postdecembristã, s-a manifestat în timp prin ieºirea F.P.S. de sub orice control real al statului. Acest control n-a funcþionat nici mãcar în relaþia Guvern Ð F.P.S. Concret, am asistat ºi asistãm la fenomene cel puþin bizare. Conducãtori ai F.P.S. acþioneazã ca preºedinþi de republicã sau prim-miniºtri. Trateazã spectrul politic (nu vorbesc aici de colegii de coaliþie) cu emfazã ºi superioritate, deºi ar trebui sã facã înainte de toate dovada propriei lor competenþe ºi sã prezinte rapoarte scrise despre activitatea lor ºi a instituþiei pe care o reprezintã. De fapt cine este preºedintele F.P.S., indiferent cum s-ar numi el? Înainte de toate, un funcþionar public ºi nimic altceva. El nu are nici calitatea ºi nu ar trebui sã aibã nici mandatul de a comenta deciziile Parlamentului ºi ale Guvernului, ci doar capacitatea profesionalã de a le aplica. Ca sã nu mai vorbim de opacitatea instituþiei ºi de faptul cã în comportamentul ei se regãsesc reguli de funcþionare de tipul ”stat în statÒ. Este neîndoios scandalos un asemenea comportament ºi, bineînþeles, nu-l putem da uitãrii.

Aceeaºi slãbiciune ºi mai ales puternica politizare a instituþiei au condus ºi la promovarea unui management dorit performant, profesionist, dar pânã la urmã destul de autocrat, care a generat nenumãrate scandaluri de privatizare începând cu judeþul Alba ºi continuând cu Bucureºtiul, unde am putea da exemplu Fabrica de calculatoare ”FelixÒ, ºi am ajunge ºi la tragedia de la TEPRO Iaºi. Dacã coroborãm acest lucru cu lipsa unui element fundamental al oricãrei formule manageriale, controlul activitãþii, putem uºor sã ne imaginãm cã sunt suficiente argumente pentru a concluziona un parcurs neperformant al F.P.S. ºi al conducerii sale.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Moisin Ioan, se pregãteºte domnul senator Bleahu Marcian.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Despre procesul comunismului am arãtat pe larg, de-a lungul anilor, aducând multe ºi grave dovezi care converg spre o singurã concluzie: comunismul a fost un sistem criminal ºi trebuie judecat într-un proces al comunismului pentru a fi condamnat oficial ºi definitiv ca sistem criminal. Este vinovat de genocid.

Acest proces, însã, este evitat la noi, ca ºi în alte pãrþi, spre deosebire de ceea ce s-a fãcut la NŸrnberg în privinþa criminalilor naziºti.

Motivele pentru care regimul mult mai criminal al comunismului este cruþat de un proces sunt astãzi, în lumina dovezilor acumulate, destul de strãvezii. Un motiv este implicarea unor puteri occidentale în aducerea la putere a bolºevismului ºi comunismului în Rusia ºi, respectiv, în alte þãri rãsãritene, fie direct, fie indirect. O condamnare a comunismului ar atrage ºi dezvãluirea oficialã ºi condamnarea acestor implicãri. Alt motiv de o importanþã asemãnãtoare este implicarea în acþiunea de impunere a comunismului în Rusia ºi în afara ei, a unor elemente din aceeaºi etnie, care au servit ca instrumente foarte eficiente ale Partidului Comunist ºi ale poliþiei secrete comuniste contra indigenilor. Nu spunem aici despre ce etnie este vorba, dar dispunem de dovezi zdrobitoare, ca ºi în cazul implicãrii unor puteri occidentale. Aici e o mare parte din explicaþie, dar nu toatã. Pentru cã toatã treaba este ºi mai ocultã.

Dispunem de dovezi fãrã drept de apel privind caracterul criminal al sistemului comunist. La cererea venitã din mijlocul alegãtorilor cer sã se deschidã procesul comunismului care ar bara venirea la putere a structurilor criptocomuniste. Chem toatã presa ºi toþi cetãþenii cinstiþi sã sprijine aceastã cerere. Pentru cã poporul a fost direct lovit de comunism, sã înfiinþeze singur tribunalul popular pentru judecarea sistemului comunist.

## Doamnelor ºi domnilor,

Dar mai trebuie un al doilea proces pentru judecarea regimurilor postcomuniste, sub care s-a permis prin neimplicare, incompetenþã sau uneori prin complicitate afectarea intereselor economice ºi financiare pe plan naþional. Sub regimul de stânga postdecembrist s-a produs jefuirea ºi mafiotizarea României, iar sub regimul Convenþiei a continuat acest proces, în pofida promisiunilor de stopare a corupþiei. Poporul a ajuns la sapã de lemn, þara e secãtuitã. Nimeni nu rãspunde pentru aceasta? Se luptã între ei doar ca sã se mai roteascã o datã la împãrþirea bucatelor? Iar poporul alegãtor le face jocul? Un proces ar trezi poporul în sfârºit la realitate. De aceea, cer ºi al doilea proces postcomunist.

Are cuvântul domnul senator Bleahu Marcian, se pregãteºte domnul senator ªerban Sãndulescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

## Onoratã mass-media,

Se spune cã românul este frate cu codrul. Este o vorbã veche ºi justificatã pentru tot ce a reprezentat pãdurea în istoria ºi viaþa poporului român. A fost loc de restriºte în vremurile grele, a fost loc de meditaþie, a fost obiect de inspiraþie ºi aº zice sã ne gândim la adânca legare a lui Eminescu de pãdure, a fost obiect de studiu, ºi ajunge sã amintim extraordinarul studiu ”Istoria pãdurii româneºtiÒ a profesorului Giurescu. Din pãcate, pãdurea este ºi o valoare. O valoare foarte mare, fapt pentru care a fost atacatã necontenit ºi a fost hãcuitã. Natural, în timpul comunismului erau acuzaþi burghezii interbelici, dar care erau niºte îngeraºi faþã de ceea ce a fost comunismul ºi mai cu seamã cei care l-au condus, ºi anume sovieticii din Sovromlemn. Au venit dupã aceea timpurile noi. ªi am zis cã se îndreaptã lucrurile ºi s-au îndreptat oarecum. În momentul de faþã, pãdurea este un obiect atât pentru politicieni, cât ºi pentru economiºtii sau neguþãtorii venali. Ajunge faptul cã avem un braconaj îngrozitor care devasteazã pãdurile, dar suntem pe cale sã facem acum ºi o devastare cu legea în mânã.

Vreau de la început sã spun cã nu sunt împotriva retrocedãrii pãdurilor vechilor proprietari. E un act de dreptate care trebuie fãcut. Dar trebuie fãcut dupã ce avem asiguratã o structurã care va garanta cã aceastã pãdure nu va fi devastatã de noii proprietari. Va trebui pusã în funcþie o structurã complexã de supraveghere, de autorizare ºi de conlucrare a unor organe de stat cu noii proprietari. ªi aceasta s-a încercat sã se facã prin Legea Lupu. Prin Legea Lupu însã s-a fãcut numai jumãtate ºi anume s-a dat pãdurea, dar nu s-a fãcut nimic întru reorganizarea structurilor.

În momentul de faþã presa vorbeºte foarte mult de înlocuirea ministrului mediului, domnul Romicã Tomescu, pentru motivul cã nu l-a destituit pe directorul Regiei Pãdurilor ROMSILVA, pe domnul inginer Ciucã, pentru cã acesta nu a urgentat retrocedarea pãdurilor. Pãi nu le-a retrocedat de fricã sã nu fie distruse, pentru cã nu avem aceastã structurã pusã în funcþie. În momentul de faþã existã pericolul acesta mare, ca dintr-un motiv strict electoral ºi de scurtã duratã, într-o lunã, brusc, sã fie înlocuit ministrul, sã fie înlocuit ºi directorul ROMSILVA ºi sã se facã un compromis sau sã se dea pur ºi simplu pãdurea pe mâna foºtilor proprietari care se vor grãbi sã o taie sã-ºi facã bani, pentru cã se câºtigã foarte mulþi bani, ºi sã ne trezim dupã aceea fãrã pãdure. Nu mã îndoiesc cã viitorul guvern, dupã alegeri, indiferent care va fi el va avea în postul-cheie de ministru al apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului ºi postul-cheie de director al ROMSILVA niºte oameni foarte competenþi, de specialitate, care vor ºti sã apere ºi sã gospodãreascã pãdurea cum trebuie. Dar asta este dupã aceea. În momentul de faþã, a-l schimba pe ministru ºi a-l schimba pe directorul Ciucã numai pentru o lunã, o lunã jumãtate, zicând la repezealã: ”Hai sã le dãm oamenilor pãdure ca sã ne aleagãÒ mi se pare cã este o gravã greºealã, care ameninþã integritatea pãdurii româneºti. De aceea îl conjur pe domnul prim-ministru Mugur Isãrescu cã nu cedeze acestor presiuni ºi sã þinã pe aceºti doi oameni care sunt competenþi ºi, într-adevãr, luptã pentru pãdurea româneascã, sã-i þinã în funcþie ca sã predea un mandat curat celui care va urma.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator ªerban Sãndulescu, ultimul vorbitor de astãzi la declaraþii politice.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Cu toate cã la rãsturnarea dictaturii ceuºisto-comuniste tineretul român ºi-a adus cea mai mare contribuþie de sânge ºi voinþã, în cei aproape 11 ani câþi au trecut de

atunci tineretul a fost cel mai oprimat ºi nãpãstuit segment al societãþii româneºti.

De la aceastã tribunã s-au fãcut de multe ori pânã acum referiri la tinerii dotaþi ºi superdotaþi, cu o înaltã pregãtire ºi o inteligenþã ieºitã din comun, iar România are, probabil, unul dintre cele mai mari procente de astfel de tineri care pleacã pe capete din România. Marile ºi numeroasele valori de astãzi, de care dispune þara, ar putea sã-ºi aducã o contribuþie rapidã ºi determinantã la refacerea þãrii ºi la aducerea ei pe unele din primele locuri din lume. Nu se întâmplã acest lucru deoarece cea mai mare parte a clasei politice postdecembriste este coruptã ºi imoralã. Dar tragedia tineretului român este încã ºi mai mare. Tinerii obiºnuiþi cautã cu disperare un loc de muncã, iar atunci când îl gãsesc fie li se cer sume imense pentru angajare, fie, dacã se angajeazã ca zilieri, sunt exploataþi mai rãu decât iobagii în epoca feudalã. Disperarea care i-a cuprins îi face pe aceºtia sã plece de multe ori ilegal ca sã lucreze în strãinãtate sã poatã sã-ºi câºtige existenþa, chiar dacã acolo sunt puºi sã lucreze în condiþii mult mai grele decât bãºtinaºii. Doresc sã arãt cã dintr-o singurã comunã din judeþul Vâlcea, Olanu, sunt plecaþi în Italia peste 60 de tineri. Unde vom ajunge dacã continuãm pe aceastã cale? Mai grav, însã, este faptul cã unii dintre ei, în special fete, cad victime promisiunilor mincinoase ale unor ticãloºi care le duc în strãinãtate ºi le vând drept carne vie. Toatã drojdia moralã a þãrilor învecinate, ºi nu numai, a gãsit în România mediul propice al unor astfel de asemenea afaceri, tocmai datoritã lipsei de fermitate în aplicarea legilor ºi indolenþei celor care ar trebui s-o facã. Acum douã sãptãmâni am cerut prin intermediul INTERPOL sã fie cãutate ºi gãsite douã tinere din Vâlcea, care, ademenite de doi turci cã le duc în Germania unde le gãsesc un loc de muncã ºi disperate cã acasã mureau de foame, au ajuns sã fie duse ºi vândute în Polonia unor case de moravuri uºoare unde sunt sechestrate. Numãrul unor astfel de cazuri în Vâlcea este foarte mare, probabil ºi în alte judeþe, dar faptul cel mai grav este cã la Vâlcea, chiar unul dintre parlamentarii vâlceni, repet, ca nu cumva sã credeþi cã aþi auzit greºit, unul dintre parlamentarii vâlceni acoperã cu bunã-ºtiinþã asemenea cazuri odioase. De aceea mã întreb cu spaimã dacã pentru poporul român mai existã vreo ºansã de redresare ºi supravieþuire.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc foarte mult, domnule senator. Stimaþi colegi,

Pânã ne vine proiectul de Hotãrâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electoralã ºi repartizarea timpilor de antenã, care se dezbate acum la Camera Deputaþilor, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi ºi anume proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire.

Raportor, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri; caracterul legii, ordinarã. De asemenea, invit iniþiatorul. Avem iniþiator? Nu avem. Haideþi sã ne punem atunci de acord sã vedemÉ

Stimaþi colegi,

Pentru cã avem reprezentanþi din partea Executivului, trecem la punctul 7, proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor, adoptatã la cea de a 87-a Sesiune a Conferinþei Generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva la 17 iunie 1999.

Raportor, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului; caracterul legii, ordinarã. Invit iniþiatorul la pupitru. De asemenea, reprezentantul comisiei noastre de specialitate, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialãÉ La mine apare, în desfãºurarea ºedinþei de astãzi, raportor Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, în alt document apare Comisia pentru drepturile omului.

Doriþi dumneavoastrã sã susþineþi proiectul? Vã rog, domnule senator Moisin.

Iniþiatorul, rog sã se prezinte. Sã vã prezentaþi ºi daþi citire expunerii de motive.

**Domnul Alexandru Gheorghe Man Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale:_

Aº vrea sã subliniez câteva aspecte privind contextul internaþional, ºi anume: Convenþia nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor a fost adoptatã în unanimitate de Conferinþa Generalã a Organizaþiei Internaþionale a Muncii din 17 iunie 1999 la Geneva. Adoptarea acestei convenþii este rezultatul unei activitãþi susþinute desfãºurate de Organizaþia Internaþionalã a Muncii ºi ea se alãturã celorlalte 7 convenþii considerate fundamentale, pe care România le-a ratificat. Considerând cã eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor reprezintã o nouã cauzã mondialã, Organizaþia Internaþionalã a Muncii a lansat un apel cãtre toate statele membre sã acorde o importanþã majorã ºi prioritate ratificãrii acestei convenþii. Având în vedere cã pentru integrarea în Uniunea Europeanã România trebuie sã înregistreze o serie de progrese în domeniul protecþiei drepturilor copiilor, ratificarea Convenþiei nr. 182/1999 reprezintã un atu deosebit de important în acest proces.

Mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei de specialitate.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Convenþia supusã ratificãrii Parlamentului a fost adoptatã de Conferinþa Generalã a Organizaþiei Internaþionale a Muncii la data de 17 iunie 1999. Ea conþine dispoziþii aplicabile tuturor persoanelor sub 18 ani ºi defineºte pentru prima datã formele cele mai grave ale muncii copiilor. Lanseazã un apel pentru toate statele care o ratificã de a lua imediat cele mai eficiente mãsuri în scopul interzicerii ºi eliminãrii acestor forme. Comisia a mai reþinut ºi faptul cã România a ratificat ºi alte convenþii ale Organizaþiei Internaþionale a Muncii, referitoare la protecþia copiilor împotriva celor mai grave forme de exploatare: Convenþia privind munca forþatã, Convenþia privind drepturile copilului ºi Convenþia privind vârsta minimã.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic ºi Social ºi Comisia pentru politicã externã.

În conformitate cu prevederile art. 72Ð74 din Constituþie, Legea are un caracter ordinar. În ºedinþa din data de 4 octombrie 2000 Comisia pentru drepturile omului a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât sã adopte raport de admitere fãrã amendamente de redactare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Neexistând colegi care doresc sã ia cuvântul, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii.

Observaþii asupra titlului legii? Nefiind, îl

|Achim George|absent| |---|---| |Aichimoaie Ionel|prezent| |Alexandru Nicolae|absent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|prezent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe|absent| |Baciu Emilian|prezent| |Badea Dumitru|absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent| |Bãlãnescu Mihail|absent| |Bãraº Ioan|absent| |Blaga Vasile|absent| |Bleahu Marcian-David|prezent| |Blejan Constantin|absent| |Bogdan Florin|absent| |Boiangiu Cornel|prezent| |Boilã Matei|prezent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian|absent| |Bucur Corneliu Ioan|absent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Burghelea Ioan|absent|

|Buruianã Florin|prezent| |---|---| |Caraman Petru|prezent| |Cataramã Viorel|absent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|absent| |Ciurtin Costicã|prezent| |Clonaru Victor|absent| |Cotarcea Haralambie|absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|prezent| |Csap— Iosif<br>Dide Nicolae|prezent<br>absent| |Dima Emil|absent| |Doandeº Petra|prezentã| |Dobrescu Rãsvan|absent| |Dobrescu Vasile|absent| |Între timp...|| |Cârciumaru Ion|prezent| |Burghelea Ioan<br>Drãgulescu ªtefan Iosif|prezent<br>absent| |Dumitraºcu Gheorghe|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|absent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent| |Fãniþã Triþã|absent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Frosin Eugen|absent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Fuior Victor|prezent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|absent| |Gaita Doru|prezent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|prezent| |Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel|absent<br>absent| |Gherman Oliviu|absent| |Ghiþiu Paul|absent| |Glodean Voicu Valentin|prezent| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent| |Hauca Teodor|absent| |Huidu Dumitru|absent| |Ilie Aurel Constantin|absent| |Ilie ªtefan|absent| |Iliescu Ion|absent| |Ion Vasile|absent| |Ionescu Cazimir Benedict|absent| |Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Juravlea Petru|prezent| |Lãzãrescu A. Dan|prezent| |Lšrinczi Iuliu|prezent| |Maior Liviu|absent| |Marcu Ion|absent| |Marin Dan Stelian|absent| |Marinescu Voinea Bogdan|prezent| |Mark— BŽla|absent| |Matetovici Mihai|absent| |Meleºcanu Teodor Viorel|absent| |Moisin Ioan|prezent| |Mortun Alexandru Ioan|prezent| |MŸller Constantin|absent| NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Sergiu absent Nicolai Marin prezent Ninosu Petre absent Oprea Andreiu absent Opriº Octavian absent Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian absent Paºca Liviu Titus prezent Pãcuraru Paul absent Pãtru Nicolae absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Petrescu Mihai absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Ioan Sabin Vasile absent Pop Stelian Alexandru absent Popa Mircea Ioan absent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil prezent Popovici Alexandru absent Prahase Ioan Mircea absent Preda Elena absentã Preda Florea absent Predescu Ion prezent Predilã Marin absent Prisãcaru Ghiorghi absent Pruteanu George-Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Roman Petre absent Sava Constantin absent Sãndulescu ªerban prezent Secrieru Dinu absent Seres DŽnes absent Sersea Nicolae absent Solcanu Ion prezent Spineanu Ulm Nicolae absent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezentã Szab— K‡roly-Ferenc absent ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Timofte Alexandru-Radu prezent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu prezent Ungureanu Vasile absent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan prezent Vasiliu Eugen prezent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu absent Vornicu Sorin Adrian prezent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae prezent Vã rog sã-mi spuneþi dacã a mai venit între timp cineva. Domnul senator Bogdan Florin prezent

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu**

Or sã vinã sã se înregistreze la dumneavoastrã, domnul senator.

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã votaþi.

Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi. Vã rog sã votaþi.

Se pare cãÉ

Vreþi sã centralizaþi rezultatul apelului nominal?

Pânã centralizeazã domnul senator Pusk‡s, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului legii.

O ultimã încercare.

Titlul legii a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Dacã asupra art. 1 existã observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi, art. 1.

Adoptat cu 72 de voturi pentru, 2 voturi împotrivã ºi

5 abþineri.

Art. 2.

Observaþii? Nefiind, îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi.

Votul dumneavoastrã, vã rog.

Legea a fost adoptatã cu 80 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 5 abþineri.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire.

Legea este ordinarã.

Raportor, Comisia noastrã juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Este vorba de punctul 6 de pe ordinea de zi.

Din partea iniþiatorului, domnul Nini Sãpunaru, director general al vãmilor.

Domnule Nini Sãpunaru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Nini Sãpunaru Ñ** _director general al Direcþiei Generale a Vãmilor:_

## Bunã ziua!

Legea are în principal un caracter tehnic. Am încercat s-o trecem prin cele douã Camere pentru a fi într-o deplinã legalitate.

S-a urmãrit armonizarea cu reglementãrile europene, e vorba de reglementarea Comisiei Europene nr. 3295/ 1994. În principiu, lucrurile sunt relativ simple. Aºteptãm intervenþia societãþilor ºi operãm aceste interdicþii. De asemenea, orice oprire de marfã se garanteazã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc domnului Nini Sãpunaru.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei noastre de specialitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Având în vedere aceleaºi caracteristici: cã legea este cu caracter tehnic ºi faptul cã în comisia de specialitate a existat unanimitate, voi spune doar cã, cu adresa nr. 185 din 25 mai 2000, Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost sesizatã cu acest proiect de lege ºi faþã de conþinutul sãu ºi obiectul de reglementare vã roagã sã-l votaþi fãrã rezerve.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Nu existã colegi doritori sã ia cuvântul. Dacã asupra titlului legii sunt observaþii? Nefiind,

Titlul capitolului 1. Observaþii? Nefiind, îl

Dacã asupra art. 1 existã observaþii? Nefiind, îl

Titlul capitolul II, observaþii? Nu existã. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Dacã asupra art. 4 sunt observaþii? Nefiind, îl

Dacã asupra art. 9 existã observaþii? Nefiind, îl

Art. 27. Observaþii? Neexistând, îl

Art. 32.

Art. 32... Numai o clipã, nu l-am observat. Art. 31 este ultimul care apare aici.

Este ºi 32.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

A, da! ”Prezenta lege întrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în ÇMonitorul OficialÈÒ.

Dacã asupra art. 32 existã observaþii?

Nefiind, îl

Mulþumesc domnului Nini Sãpunaru.

Mulþumesc.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei..., acesta l-am fãcut. Punctul 7, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare în domeniile culturii ºi educaþiei între România ºi Republica Argentina, semnat la Bucureºti la 24 noiembrie 1999.

Raportor, Comisia noastrã de culturã, domnule preºedinte Eugen Vasiliu.

Iniþiatorul, vã rog sã luaþi loc la pupitru ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

Pentru stenogramã vã rog sã vã prezentaþi, sã vã spuneþi numele.

## **Domnul Dan Pineta Ñ** _director al Direcþiei generale afaceri culturale din Ministerul Afacerilor Externe:_

Mã numesc Dan Pineta, sunt de la Ministerul Afacerilor Externe, Direcþia generalã de afaceri culturale.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Vasiliu, vã rog sã prezentaþi raportul.

## Mulþumesc.

Luând în dezbatere în ºedinþa din 4 octombrie 2000 proiectul de lege prezentat, Comisia pentru culturã a Senatului apreciazã cã acordul supus ratificãrii asigurã cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea colaborãrii în domeniile învãþãmântului, artei ºi culturii între România ºi Republica Argentina.

Având în vedere cele de mai sus, avizãm favorabil ºi susþinem avizele favorabile primite de la Comisia de politicã externã ºi Comisia de învãþãmânt din Senat. Mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

În dorinþa de a moderniza cadrul juridic al colaborãrii culturale cu alte state, Ministerul Afacerilor Externe a negociat în cursul anului 1999 ºi un Acord de cooperare în domeniile culturii ºi educaþiei între România ºi Republica Argentina. Documentul a fost semnat la 24 noiembrie 1999 de cãtre domnul Mihai Rãzvan Ungureanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ºi doamna ambasador Diana Teresita Berruhet, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureºti.

Elaborat în spiritul transformãrilor înregistrate dupã anul 1989 în ambele þãri, acordul asigurã cadrul juridic necesar dezvoltãrii colaborãrii în domeniile învãþãmântului, artei ºi culturii între România ºi Argentina. Documentul prevede schimburi de oameni de culturã, artiºti ºi specialiºti, participarea reciprocã la manifestãri culturale, precum ºi colaborarea directã între instituþiile de învãþãmânt din cele douã þãri.

A fost încheiat pe o perioadã de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii sale automate pe noi perioade de câte 5 ani, în cazul în care nu este denunþat de cãtre una din pãrþi.

Importanþa deosebitã a acordului constã în aceea cã oferã bazã juridicã încheierii periodice de programe de aplicare, programele obiºnuite executive, acestea urmând sã stabileascã activitãþile concrete ce se vor desfãºura în domeniile culturii ºi educaþiei între cele douã state. În acest scop, se prevede formarea unei comisii mixte româno-argentiniene pentru cooperare culturalã ºi educativã care se va reuni alternativ la Bucureºti ºi Buenos Aires.

În conformitate cu prevederile art. 16, acordul va intra în vigoare la data notificãrii reciproce, de cãtre pãrþi, a îndeplinirii procedurilor interne necesare aprobãrii lui.

Dupã intrarea sa în vigoare documentul va înlocui Acordul de cooperare culturalã între Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Republicii Argentina, încheiat la 5 noiembrie 1968.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Domnul senator Gavaliugov Corneliu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu pot decât sã mã bucur cã negocierile dintre Ministerul de Externe român ºi cel argentinian au oferit pânã la urmã acest rezultat, acordul care ne este prezentat spre ratificare, în domeniul culturii ºi educaþiei.

Spun aceasta deoarece, dincolo de o întãrire în acest fel a unor legãturi cu o þarã din America de Sud cu un potenþial economic foarte mare ºi, în acelaºi timp, cu o veche tradiþie culturalã universitarã, Argentina este o þarã din America Latinã poate cu cea mai puternicã vocaþie proeuropeanã, iar România, prin politica pe care o duce, în perspectivã, probabil trebuie sã serveascã aceleiaºi idei de lãrgire a spaþiului valorilor europene, chiar ºi spre alte continente, ºi legãturile cu Argentina pot avea asemenea bazã.

M-am adresat Domniilor voastre în susþinerea adoptãrii acestui acord pornind ºi de la ideea cã în Argentina existã o comunitate veche ºi valoroasã de români care deja s-au integrat în societatea argentinianã. Ai surpriza sã întâlneºti numeroºi oameni în poziþii care dau strãlucire, ca sã spun aºa, actualei intelecualitãþi argentiniene ºi nu puþini dintre ei sunt chiar membri ai corpurilor profesorale din universitãþile argentiniene.

Aº vrea sã amintesc aici o personalitate poate mai puþin cunoscutã României contemporane, ºi anume profesorul Oreste Popescu, aflat la o vârstã venerabilã, la Universitatea La Plata din vechiul centru universitar argentinian, Universitatea Catolicã, care a fost chiar consilierul preºedintelui Truman.

Cred cã avem o datorie, inclusiv prin acest gen uzual, de îmbunãtãþire a relaþiilor cu o þarã din America Latinã, cum este Argentina, sã facem în acelaºi timp semnele fireºti prin care România sã o facã mai cunoscutã ºi mai apropiatã împotriva distanþei geografice, mai ales cã este vorba ºi de un spaþiu în care trãiesc românii. Este ºi o metropolã, poate mai puþin cunoscutã, acest New York latin, Buenos Aires, în care, subliniez, comunitatea româneascã este bine reprezentatã ºi bine cunoscutã. Deci din partea P.D. doresc sã susþin ratificarea acestui acord.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai sunt alþi colegi doritori sã ia cuvântul? Nu.

Sunt observaþii asupra titlului legii? Nu sunt.

Existã observaþii asupra articolului unic? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavostrã.

Articolul unic a fost adoptat cu 71 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

Legea în ansamblu, domnilor colegi.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi.

Legea a fost adoptatã cu 75 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc iniþiatorilor, mulþumesc, de asemenea, domnule preºedinte al Comisiei pentru culturã.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/2000 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în numele Agenþiei de Implementare a Facilitãþilor Globale de Mediu, realizat prin scrisoarea semnatã la Washington la 9 februarie 2000 ºi la Bucureºti la 23 februarie 2000.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

De asemenea, invit Comisia noastrã pentru sãnãtate, ecologie ºi sport sã prezinte raportul.

## **Domnul Aurel Panã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei:_

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Scopul principal al viitorului proiect este reducerea poluãrii agricole în Dunãre ºi în Marea Neagrã printr-un management integrat în regiunea Cãlãraºi, zona-pilot a proiectului.

Valoarea totalã a viitorului proiect este estimatã la 8,4 milioane dolari S.U.A. ºi va susþinutã din urmãtoarele surse: Facilitatea Globalã pentru Mediu, 5,5 milioane dolari S.U.A.; Know How Found, 0,75 milioane dolari S.U.A.; beneficiarii din zonã, 0,61 milioane dolari S.U.A.; Guvernul României, 1,54 milioane dolari S.U.A. La solicitarea Guvernului României pentru asistenþã financiarã, Facilitatea Globalã pentru Mediu pune la dispoziþie sub formã de donaþie suma de 300.000 dolari S.U.A., donaþie GEF-PPG, care urmeazã sã fie administratã de cãtre Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în scopul pregãtirii viitorului proiect.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Cu aceastã Ordonanþã nr. 107/2000 comisia noastrã a fost sesizatã în fond. Comisia a decis sã dea aviz favorabil fãrã amendamente ºi o propune plenului Senatului spre dezbatere ºi aprobare.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Fãrã amendamente din partea comisiei noastre de specialitate.

La dezbaterile generale sunt colegi doritori a lua cuvântul? Nu sunt.

Existã observaþii asupra articolului unic? Nu sunt. Îl

Stimaþi colegi,

Mulþumesc, domnule ministru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, doamnelor ºi domnilor senatori.

Stimaþi colegi, urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte, ordonanþã cu 9 articole, continuare.

Din partea Comisiei pentru agriculturã ºi industrie alimentarã, un coleg. Domnule senator Câmpeanu, vã rog sã poftiþi sã susþineþi proiectul de lege privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte. Vã dãm noi materialele.

Domnule secretar de stat Panã, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Având în vedere cã din totalul producþiei de lapte realizat în România în ultimii ani autoconsumul reprezintã 41%, valorificarea pe piaþa liberã, 31% ºi doar 20% este preluat de unitãþi specializate în care existã posibilitatea verificãrii calitãþii, valorificãrii acesteia, cât ºi a produselor rezultate ºi a dezechilibrelor între segmentul de producþie ºi cel de procesare, s-a propus aceastã ordonanþã guvernamentalã de urgenþã pentru acordarea unei prime de lapte pentru cei ce-l introduc în circuitul comercial, respectiv îl transmit procesatorilor, indiferent de forma lor de organizare.

În consecinþã, vã rugãm sã luaþi act de acest fapt ºi aº vrea sã vã mai informez cã în urma discuþiilor de la Dialogul Social a reieºit necesitatea modificãrii acesteia în sensul de a nu se mai face referinþã de preþ, cum este la art. 4, pentru cã, în mod real, achizitorii au cam redus preþul cu 500 lei pe fiecare litru de lapte achiziþionat.

Nu ºtiu cum, dar, din punct de vedere juridic, Guvernul a adoptat o ordonanþã guvernametalã de urgenþã cu aceastã modificare care a fost fãcutã la solicutarea sindicatelor ºi a Asociaþiei producãtorilor de lapte din România.

Când a fost emisã aceastã ordonanþã, domnule secretar de stat?

Ordonanþa are toate avizele ºi este în curs de publicare la ”Monitorul OficialÒ modificarea art. 4 ºi art. 6, art. 6 fãcând referire la art. 4.

Da.

Domnule senator Câmpean, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond prin scrisoarea nr. 14 din 20 aprilie 2000 cu proiectul de lege sus-menþionat.

În urma dezbaterilor din comisie, membrii acesteia au hotârât întocmirea raportului negativ. Proiectul de lege a fost supus dezbaterii plenului Senatului care a hotãrât retrimiterea la comisie ºi întocmirea unui raport suplimentar.

În ºedinþa comisiei noastre din data de 4 octombrie 2000 s-au reluat dezbaterile la acest proiect de lege ºi s-a hotãrât în unanimitate întocmirea unui raport suplimentar favorabil cu urmãtoarele amendamente:

1) Art. 2 se completeazã cu un nou alineat, deci art. 2 alin. 2 nou. ”Fac parte din categoria producãtorilor de lapte prevãzuþi la alineatul precedent ºi agenþii economici specializaþi în procesare, dacã sunt deþinãtori de vaci ºi/sau bivoliþe pentru laptele procesat din producþie proprie.Ò

2) Art. 4 nou va avea urmãtorul cuprins: ”Stimulentele destinate producãtorilor se acordã pentru cantitatea livratã la unitãþile procesatoare indiferent de preþul de facturareÒ.

Faþã de cele prezentate, comisia noastrã supune spre aprobare plenului Senatului prezentul raport suplimentar.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, vã însuºiþi amendamentele comisiei noastre de specialitate?

Da, ni le însuºim, mai ales cã la punctul 2 se face o precizare care nu mai lasã loc de excludere a vreunui deþinãtor de vaci sau bivoliþe ºi totuºi am rugãmintea ca art. 6, întrucât ce a propus comisia este identic cu ceea ce s-a promovat ca nouã ordonanþã guvernamentalã de urgenþã, referinþa la preþ, excluderea diferenþei de preþ, sã fie redactat astfel încât sã concorde cu noul conþinut propus al art. 4, ºi anume cã: ”Anual, Guvernul la propunerea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei va actualiza în funcþie de rata inflaþiei suma acordatã ca stimulent producãtorilor de lapteÒ.

La fostul art. 6 se fãcea referinþã ”aºa cum este prevãzut la art. 4 pe cele douã perioadeÒ.

Mulþumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Solcanu.

Nu este vorba de dezbateri generale. Dacã-mi îngãduiþi, domnule preºedinte, eu am înþeles din expunerea domnului secretar de stat cã aceastã ordonanþã este în drum spre ”Monitorul OficialÒ.

Alta.

Alta.

Alta?

Alta, cu modificarea referinþei de preþ, întrucât procesatorii au diminuat preþul de achiziþie cu 500 lei.

Bun. În cazul acesta, oricum, noi nu avem dreptul sã luãm în discuþie o ordonanþã de urgenþã care nu a vãzut lumina tiparului în ”Monitorul OficialÒ. Deci nu facem trimitere prin aceastã ordonanþã la cea care este în curs de publicare. A fost o întrebare.

Da. Noi avem în faþã o ordonanþã veche a Executivului. Cea care urmeazã a fi publicatã... are alt conþinut.

E altceva. Da. Vã mulþumesc.

La dezbateri... Vã rog.

De altfel ºi Comisia pentru agriculturã a venit cu o propunere de acelaºi gen pentru art. 4.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Sunt colegi doritori sã se înscrie la dezbaterile generale? Nu sunt.

Supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Observaþii asupra titlului legii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Titlul legii a fost adoptat cu 73 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

La amendamentele propuse de comisia de specialitate la art. 2 ºi art. 4, însuºite de iniþiator, mai sunt alte observaþii?

Vã mulþumesc.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea Proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agriculturã, semnat la Bucureºti la 27 martie 2000.

De asemenea, Comisia noastrã de agriculturã a fost sesizatã pentru întocmirea raportului de fond.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Vã rog, domnule senator, la microfon.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

La art. 6 susþin amendamentul de a actualiza aceastã sumã de bani anual, prin hotãrâre de guvern, ce se acordã producãtorilor de lapte.

Vã rog sã daþi textul.

Vã dau. Textul art. 6.

”Anual, Guvernul, la propunerea ministrului agriculturii ºi alimentaþiei, va actualiza, în funcþie de rata inflaþiei, suma acordatã ca stimulent producãtorilor de lapteÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Iniþiatorul este de acord cu acest amendament la art. 6?

De acord.

De acord.

Comisia de specialitate este de acord?

Scopul principal al acestui proiect îl constituie dezvoltarea cercetãrii agricole aplicative, precum ºi dezvoltarea serviciilor de susþinere a agriculturii, destinate fermierilor privaþi ºi prelucrãtorilor de produse agricole, pe baza acordãrii unor granturi competitive. Beneficiarii acestor granturi ar putea fi fermieri privaþi, producãtorii de produse agricole, universitãþi, instituite de cercetare, organizaþii neguvernamentale, asociaþii industriale.

Proiectul are o valoare totalã de 17,82 milioane dolari S.U.A. ºi este prevãzut a fi susþinut de Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare într-un cuantum de 11 milioane dolari S.U.A., beneficiarii de fonduri nerambursabile participanþi, 2,96 milioane dolari S.U.A. ºi Guvernul României cu 3,86 milioane dolari S.U.A., în principal pentru acoperirea taxelor, impozitelor ºi a costurilor curente ale unitãþii de management a proiectului care s-a înfiinþat în cadrul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei în baza ordinului ministrului agriculturii ºi alimentaþiei nr. 1030 din 27 ianuarie 2000.

Perioada de rambursare a împrumutului de la Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare este de 20 de ani, din care 5 ani perioadã de graþie, dobânda va fi LIBOR pentru depozitele în dolari S.U.A. la 6 luni în vigoare la începutul perioadei de dobândã plus o marjã de 0,75 %, recalculatã periodic de Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare ºi plãtibilã semestrial pentru sumele trase din împrumut.

Rambursarea va începe din 15 mai 2005 ºi se va finaliza în 15 noiembrie 2019.

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Asupra articolului unic sunt observaþii? Nu sunt.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Având în vedere importanþa proiectului de lege pe care îl dezbatem azi, îmi permit sã citesc raportul în întregime.

”Raport cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agriculturã, semnat la Bucureºti la 27 martie 2000.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare prin scrisoarea L/238/7.02.2000 cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agriculturã, semnat la Bucureºti la 27 martie 2000. Prin acest proiect de lege se ratificã Acordul de împrumut, în valoare de 11 milioane dolari S.U.A., pentru finanþarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor de susþinere a agriculturii.

Valoarea totalã a proiectului este de 17,82 milioane dolari S.U.A., fiind susþinut de Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare cu suma de 11 milioane dolari S.U.A., Guvernul României cu suma 3,86 milioane dolari S.U.A. ºi de cãtre beneficiarii de fonduri nerambursabile, participanþi la program, cu suma de 2,96 milioane dolari S.U.A.

Scopul principal al programului îl constituie dezvoltarea cercetãrii agricole aplicative ºi dezvoltarea serviciilor de susþinere a agriculturii, destinate fermierilor privaþi ºi procesatorilor de produse agricole prin acordare de granturi competitive.

Perioada de rambursare a împrumutului este de 20 de ani, cu 5 ani perioadã de graþie. Rambursarea va începe pe data de 15 mai 2005 ºi se va încheia la 15 noiembrie 2019.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 20 septembrie 2000 ºi a hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabilÒ.

Faþã de cele prezentate mai sus, comisia noastrã propune plenului Senatului sã ia în dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agriculturã, semnat la Bucureºti la 27 martie 2000. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sunt doritori sã se înscrie la dezbateri generale? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Asupra articolului unic sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Vã rog sã votaþi.

Articolul unic a fost adoptat cu 76 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi o abþinere.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, dupã cum bine ºtiþi, în campania electoralã trebuie sã constituim o comisie parlamentarã specialã pentru stabilirea orarului pentru campania electoralã ºi repartizarea timpilor de antenã.

”În conformitate cu prevederile Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, cu modificãrile ulterioare, partidele, formaþiunile politice ºi candidaþii independenþi, reprezentate în Parlament, au acces în timpul campaniei electorale la serviciile publice de radio ºi televiziune subvenþionat de la bugetul de stat.Ò, art. 46 alin. 1 ºi 2.

Astfel, potrivit art. 46 alin. 4 din Legea nr. 68/1992, ”orarul pentru campania electoralã ºi repartizarea timpilor de antenã se stabilesc de o comisie parlamentarã specialã, împreunã cu reprezentanþi ai serviciilor publice de radio ºi televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electoraleÒ.

Având în vedere faptul cã la 12 octombrie 2000 a început campania electoralã pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, iar termenul de 5 zile prevãzut de art. 46 alin. 4 din Legea nr. 68/1992 se împlineºte la data de 17 octombrie a.c., este necesarã constituirea de urgenþã a comisiei parlamentare speciale prevãzute de lege.

Procedural, vã pot aduce la cunoºtinþã cã o asemenea constituire de comisie poate fi fãcutã separat de Senat ºi Camera Deputaþilor, deci nu este obligatorie întrunirea celor douã Camere într-o ºedinþã comunã.

Aceastã hotãrâre a Parlamentului v-a fost adusã la cunoºtinþã o aveþi la casete.

Asupra titlului hotãrârii Parlamentului României sunt observaþii? Nu sunt.

-

- nici unul împotrivã, nici o abþinere.

- Asupra preambulului existã observaþii? Nu sunt.

-

Observaþii? Nu sunt.

Art. 2.

Observaþii? Nu sunt.

Art. 3.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Îl

Asupra art. 4 sunt observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 5.

Observaþii? Nu sunt.

Observaþii? Nu sunt. Îl

Observaþii? Nu sunt.

Îl

Asupra anexei 1 urmeazã ca grupurile parlamentare din cele douã Camere sã facã nominalizãrile ºi le vom supune votului în ºedinþa de mâine. Deci anexa nr. 1 o vom vota mâine.

Asupra conþinutului anexei nr. 2, care, de fapt, reprezintã regulamentul comisiei speciale, sunt observaþii? Nu sunt.

Nefiind, îl

Ultimul punct de pe ordinea de zi de astãzi: ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.

Grupul parlamentar P.D.S.R. dispune de 8 minute, Grupul parlamentar P.D., 4 minute, Grupul P.N.L., 4 minute, Grupul P.N.Þ.C.D., 4 minute, U.D.M.R., douã minute, P.R.M., douã minute, P.U.N.R., douã minute, independenþi, 4 minute.

Dau cuvântul domnului senator Ion Solcanu, Grupul parlamentar P.D.S.R. Se pregãteºte domnul senator Corneliu Bucur, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi senatori,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al agriculturii ºi alimentaþiei, Ioan Mureºan.

Trebuie sã constat, pentru a nu ºtiu câta oarã, cã Guvernul României nu respectã legile þãrii. Disoluþia autoritãþii statului este promovatã ºi generatã de chiar instituþiile sale fundamentale, chemate a respecta ele, cele dintâi, legile þãrii.

Guvernul a dat Ordonanþa de urgenþã nr. 24/2000, pe care nu o aplicã. Astfel, salariaþii Oficiului de Cadastru Agricol ºi Organizarea Teritoriului Agricol Iaºi nu ºi-au primit drepturile salariale prevãzute de actul normativ respectiv pe lunile iunie, iulie, august ºi septembrie a.c.

Aceastã atitudine injustã a Guvernului României, în speþã a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, a provocat greva generalã a salariaþilor Oficiului de Cadastru Agricol Iaºi. În consecinþã, a fost paralizatã activitatea de aplicare a Legii nr. 18/1991 ºi a Legii nr. 1/2000, precum ºi celelalte activitãþi aferente acestora. Iatã cum Guvernul României îºi saboteazã propriul program, între care ºi acea parte care priveºte reconstituirea dreptului de proprietate.

Domnule ministru, în numele alegãtorilor pe care îi reprezint în Senatul României, vã cer insistent sã dispuneþi achitarea imediatã a drepturilor bãneºti salariaþilor Oficiului de Cadastru Agricol ºi Organizarea Teritoriului Agricol Iaºi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vom transmite stenograma interpelãrii dumneavoastrã. Întrucât nu v-aþi înscris la întrebãri ºi interpelãri la sfârºitul sãptãmânii trecute, nu am putut invita pe domnul ministru.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Bucur, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Se pregãteºte domnul senator Ioan Moisin, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Stimaþi colegi, spre regretul dumneavoastrã ºi al meu, sã ºtiþi cã sesiunea de întrebãri ºi interpelãri nu se transmite la radio. Deci, dacã consideraþi ora 18,00..., noi putem sã începem la ora 18,00.

Deci, în campania electoralã, mi se atrage atenþia, aceastã sesiune de întrebãri ºi interpelãri nici nu va mai fi transmisã la radio.

Oricum, sã mã uit...

ªi atunci pot sã formulez întrebãrile?

Da, domnul senator. Oricum, îl aºteptãm sã vinã ºi o sã vã rãspundã. Acestea au fost transmise, de fapt, domnului...

În urma primirii în cursul sãptãmânii trecute a rãspunsurilor Ministerului Culturii la precedentele interpelãri, mi-am permis sã revin cu urmãtoarele întrebãri adresate Ministerului Culturii:

1. Am solicitat în repetate rânduri ºi nu am primit nici pânã astãzi poziþia oficialã, scrisã, semnatã ºi autentificatã a Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor în cazul degradãrii manuscrisului Codex Aureus.

Sunt în posesia unor informaþii foarte recente cu privire la faptul cã persoana care a depistat degradãrile nu a fost niciodatã audiatã de Comisia Naþionalã pânã astãzi ºi ea este persoana de specialitate din cadrul laboratorului de restaurare a Muzeului din Alba-Iulia. Este firesc sã-mi pun întrebarea: de ce personalul calificat, de specialitate, al numitului laborator nu a fost invitat niciodatã la nici o ºedinþã de audieri a Comisiei naþionale care urma sã dea explicaþii în legãturã cu aceastã chestiune? În plus, la acestã problemã Ministerul Culturii afirmã în materialul pe care mi l-a trimis recent cã direcþia de specialitate ºi Comisia Naþionalã a Muzeelor ºi Colecþiilor a întreprins toate cercetãrile, consultãrile ºi analizele necesare. Or, din afirmaþia fãcutã de mine anterior rezultã clar cã suntem departe de a fi fost epuizate audierile acelor persoane care sunt chemate sã ofere probe cu privire la cele întâmplate cu acest manuscris.

Oricum, în situaþia în care nici în perioada imediat urmãtoare nu vom primi un rãspuns de la Comisia naþionalã, care, tot din scrisoarea Ministerului Culturii, aflãm cã nu s-a mai reunit de patru luni, ca urmare a faptului cã preºedintele comisiei nu este în þarã ºi nu s-a gãsit nici o altã formulã pentru convocarea comisiei, ne vedem obligaþi sã dãm curs acelei afirmaþii produse în ºedinþa din 16 mai a Comisiei pentru culturã a Senatului, prin care considerãm cã, faþã de cele petrecute, suntem îndreptãþiþi sã cerem sesizarea Parchetului General în vederea efectuãrii unei anchete legale, oficiale, juridice, întemeiate, cu privire la cele întâmplate.

2. Rog, explicaþi motivele transmiterii sediului Muzeului Calinderu, sediu inalienabil faþã de funcþia sa originarã prin Legea specialã promulgatã de regele Ferdinand în 1914 ºi care nu a fost modificatã pânã astãzi. Acest sediu a fost transmis lui ART EXPO ºi, prin aceasta, s-au încãlcat prevederile exprese ale unui document istoric cu caracter de lege imprescriptibilã ºi care prevede menþinerea în circuit public a acestui sediu în calitate de sediu al Muzeului Calinderu. De la aceastã prevedere expresã ºi legalã nu se poate produce nici o derogare, din iniþiativa nimãnui, decât în condiþiile abrogãrii amintitei legi.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Moisin Ioan.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru.

Obiectul interpelãrii: discriminarea minoritãþii religioase greco-catolice din România.

Domnule prim-ministru,

Toate documentele oficiale ºi alte dovezi demonstreazã caracterul abuziv al preluãrii de cãtre stat, dupã 1 decembrie 1948, a bunurilor care au aparþinut, de drept ºi de fapt, Bisericii Române Unite cu Roma, GrecoCatolice, ºi care nu au fost restituite nici astãzi, o parte dintre ele, anume lãcaºurile de cult cu bunurile aparþinãtoare ºi casele parohiale fiind ”destinateÒ Bisericii Ortodoxe Române, sub falsul pretext, invocat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, cã parohiile greco-catolice au trecut la cultul ortodox.

În acest sens, am cerut dovezile prevãzute de Legea nr. 177/1948 (art. 38 ºi art. 39) de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dovezi care ar trebui sã totalizeze aproape 4.000 de declaraþii cerute de lege de la cei circa douã milioane de credincioºi greco-catolici care, chipurile, în 1948 ar fi trecut de bunãvoie la ortodocºi. Secretariatul de Stat pentru Culte nu a produs pânã în prezent nici o dovadã (ºi ne îndoim cã are vreuna), dar a ºtiut sã invoce prevederile Decretului-lege nr. 177/1948 pentru ca astãzi Biserica Ortodoxã sã intre în posesia unor terenuri greco-catolice de drept, de parcã nu ar fi fost suficient de jefuitã de regimul comunist în favorul statului ºi al Bisericii Ortodoxe Române.

Prin aceasta, domnul secretar de stat pentru culte, care a sprijinit poziþia invocatã de arhiepiscopul de AlbaIulia, Andrei Andreicuþ, în detrimentul Bisericii GrecoCatolice, a dovedit partizanat ortodox, incompatibil cu calitatea sa de persoanã echidistantã în departamentul pe care îl conduce, fapt care poate duce la noi tensiuni intercultice, într-o situaþie ºi aºa incalificabilã a statului democrat faþã de minoritatea greco-catolicã persecutatã din 1948 pânã astãzi.

Pe de altã parte, minimul de dreptate pe care ar fi putut sã-l facã statul, în conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul-lege nr. 126/1990, prin restituirea în starea actualã a bunurilor preluate de cãtre stat prin efectul Decretului nr. 358/1948 cãtre Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, nu a fost decât ”praf în ochiÒ, restituindu-se doar 80 de imobile dintr-un numãr estimat la circa 2000, în afara lãcaºelor de cult ºi a caselor parohiale, de asemenea, nerestituite.

## Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ardelean Ioan, Grupul parlamentar P.U.N.R.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã ministrului industriei ºi comerþului, Radu Berceanu, ministrului finanþelor, Decebal Traian Remeº ºi ministrului apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului, domnul Romicã Tomescu.

Cu o sãptãmânã în urmã, plenul Senatului a aprobat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 173/1999, prin care s-au acceptat cheltuielile de ecologizare a procesului de reciclare a deºeurilor. Ordonanþa amintitã fãcea referire doar la municipiul Baia Mare, cheltuielile de ecologizare urmând a fi suportate din bugetul de stat.

Datã fiind situaþia criticã în care se aflã starea ecologicã a oraºelor Zlatna, Baia de Arieº ºi Roºia Montanã, judeþul Alba, vã adresãm o întrebare întemeiatã: de ce ordonanþa în cauzã nu a cuprins ºi oraºele amintite mai sus? Datele ºi expertizele recente aratã cã starea ecologicã a exploatãrilor miniere amintite este la fel de precarã ca cea a oraºului Baia Mare.

Aceastã stare de lucruri ne obligã sã vã solicitãm o intervenþie imediatã, pentru ca, printr-o ordonanþã de urgenþã, sã se aloce sumele necesare ecologizãrii cât mai grabnice a bazinelor celor trei centre miniere din judeþul Alba, Zlatna, Baia de Arieº ºi Roºia Montanã.

Între timp, domnule preºedinte, doresc sã vã comunic, am primit rãspunsul, cu o micã eroare, prin care domnul ministru aminteºte cã textul ordonanþei nu se referã la nici o unitate economicã.

Nu este adevãrat. Textul ordonanþei Ñ chiar eraþi la prezidiu în momentul acela Ñ spunea foarte clar. Referirea a fost directã la oraºul Baia Mare.

Noi solicitãm, ºi dânsul mi-a spus cã va face toate diligenþele necesare pentru a se lua mãsuri cât mai

rapid, în vederea încercãrii de ecologizare ºi a oraºelor amintite din judeþul Alba.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator ªerban Sãndulescu. Se pregãteºte domnul senator Juravlea Petru.

Nu a venit nimeni de la Ministerul Justiþiei, aºa cã nu voi citi în întregime interpelarea, care doresc sã se publice.

Mã refer la un proces de la Tribunalul Municipiului Bucureºti, în care s-au dat 14 termene consecutive de procedurã neîndeplinitã. 14 termene! Nu s-a putut îndeplini procedura. Evident cã povestea era aranjatã. ªi un altul asemãnãtor de la Râmnicu-Vâlcea. Dar o sã citesc numai ultima parte a interpelãrii.

Mai nou, am asistat, la Comisia de abuzuri, la odiseea ”caritas-urilorÒ la Piteºti, în care s-au furat miliarde de lei, în care sunt implicaþi aproape toþi judecãtorii, procurorii ºi cadrele superioare de poliþie, dintre care unii au fost promovaþi între timp în funcþii înalte, unde cei care au judecat ºi anchetat au fost tocmai cei care trebuiau sã stea în spatele gratiilor, adicã tot ei, ºi judecau cazurile respective. Voi publica lista acestora.

Am asistat sãptãmâna trecutã, la Comisia de abuzuri, la destãinuirea respectivã ºi am documentele.

În aceste condiþii, ce a fãcut Corpul de control din Ministerul Justiþiei? ªi, în aceste condiþii, îl întreb pe domnul ministru Valeriu Stoica dacã nu este cazul sã demisioneze imediat din toate funcþiile. Aºa ar face un ministru cu o comportare moralã, într-un stat democrat, când sub el se petrec lucrurile relatate mai sus.

Dumneavoastrã ce faceþi, domnule ministru Stoica? Probabil cã de asta nu a venit, pentru cã a rãmas sã se gândeascã ce face: demisioneazã sau mai stã? Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Juravlea Petru ºi se pregãteºte ultimul coleg înscris la întrebãri ºi interpelãri, domnul senator Frosin Eugen.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru ºi ministerelor ºi instituþiilor implicate, am avut în vedere Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Fondul Proprietãþii de Stat, ºi se referã la privatizarea Societãþii comerciale I.O.R. Ñ S.A. Bucureºti.

I.O.R. a apãrut în economia româneascã în anul 1936, devenind societate comercialã pe acþiuni în baza Legii nr. 15 din 1990 de transformare a întreprinderilor în societãþi comerciale ºi regii autonome ºi a Hotãrârii de Guvern nr. 139/1991.

Obiectul de activitate al I.O.R., prevãzut în statut, îl constituie producþia ºi comercializarea de microscoape, stereomicroscoape, aparate medicale, aparate ºi obiective foto, aparate de proiecþie, aparate cu destinaþie militarã, aparate optice metrologice, aparate optoelectronice cu laser ºi termoviziune, aparate ºi utilaje pentru diagnostic ºi montaj în centrele de optometrie, lentile de ochelari.

Societatea I.O.R. Ñ S.A. este singura societate din þarã producãtoare de aparaturã menþionatã mai sus, producþia sa fiind destinatã exportului în proporþie de peste 80%. Acþionarii la societate înregistraþi la Registrul Comerþului sunt: S.I.F. Muntenia, Fondul Proprietãþii de Stat, precum ºi persoane fizice ºi persoane juridice.

Societatea face parte din sectorul producþiei de apãrare, dupã cum rezultã din Hotãrârea de Guvern nr. 139/1991, prin care I.O.R. a devenit societate comercialã pe acþiuni, ºi din Hotãrârea de Guvern nr. 532 din 2000 pentru completarea ºi modificarea Hotãrârii de Guvern nr. 174 din 2000 privind unele mãsuri de aplicare a prevederilor art. 6 din Legea nr. 78/1995 privind protecþia personalului ºi a patrimoniului din sectorul producþiei de apãrare.

Pe 28 iulie 2000, Fondul Proprietãþii de Stat a publicat în presã, în ”România liberãÒ, un anunþ de vânzare de acþiuni prin negociere, prin care fãcea cunoscutã scoaterea la vânzare a acþiunilor pe care le deþine la I.O.R. Ñ S.A., reprezentând 66,57 % din capitalul social. În anunþ se fãcea precizarea cã obiectul de activitate îl constituie producþia ºi comercializarea de aparaturã optico-medicalã, optoelectronicã, microscopie, obiective foto, aparate de proiecþie, aparate ºi utilaje pentru diagnostic medical, lentile de ochelari, componente optice ºi bunuri de larg consum, omiþându-se intenþionat componenta militarã din obiectul de activitate. Iar ca acþionari sunt specificaþi Fondul Proprietãþii de Stat, S.I.F. Muntenia, F.P.P.-urile ºi managerul ºi cã, în conformitate cu legislaþia în vigoare, Fondul Proprietãþii de Stat pãstreazã o acþiune nominativã de control.

Am reþinut, domnule senator.

Ultimul coleg înscris la cuvânt, domnul senator Frosin Eugen.

Întrebarea pe care am pus-o se adreseazã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi se referã la construirea unui depozit ecologic regional la Braºov. Motivaþia acestei hotãrâri luate de cãtre consiliul judeþean este legatã de faptul cã actualele rampe de gunoi au toate aviz negativ, adicã, practic, funcþioneazã nelegal, ele neavând nici o legãturã cu actualele legislaþii ºi standardele în vigoare privind funcþionarea acestor rampe de gunoi. Mai bine zis, noi propunem construirea la Braºov a acestui depozit ecologic regional, care, pe lângã municipiul Braºov, cuprinde municipiul Sãcele ºi toate localitãþile din preajmã.

De ce am pus aceastã întrebare pentru minister? Deoarece, cu toate cã existã o asociere la nivel local, în urma hotãrârii Consiliului Judeþean Braºov, documentaþia nu a fost primitã de Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, cu toate cã au fost depuse în termen legal la Direcþia generalã de integrare europeanã programe, proiecte ºi relaþii internaþionale, în termenul legal, cum am spus, ºi este foarte important acest lucru, deoarece se solicitã ºi fonduri nerambursabile din programul ISPA, pentru a realiza o diminuare a costurilor pe care trebuie sã le plãteascã populaþia.

Ministerul nu a primit acest dosar ºi întreb de ce, în loc sã-l primeascã ºi sã îndrume Consiliul Judeþean Braºov în vederea soluþionãrii urgente a acestui dosar?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna secretar de stat Maria Berza, pentru a rãspunde întrebãrilor puse de domnul senator Corneliu Bucur, nu ºi domnului senator Justin Tambozi, care nu a fãcut, în aceastã searã, act de prezenþã.

Deci pentru interpelãrile adresate de cãtre domnul senator Corneliu Bucur.

## **Doamna Maria Berza Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aº clasifica întrebãrile puse de domnul senator Bucur în douã categorii: o întrebare recurentã, din care face parte tocmai manuscrisul Codex Aureus, ºi douã întrebãri care au un conþinut nou faþã de ceea ce Ministerul Culturii a transmis ca date ºi explicaþii pânã acum la solicitarea domnului senator Bucur.

În ceea ce priveºte prima întrebare, legatã de problema degradãrii manuscrisului Codex Aureus, Ministerul Culturii are urmãtorul rãspuns:

Þinând seama de faptul cã au fost mai multe analize ale problemei Codex Aureus, inclusiv în plenul Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor, iar domnul senator Bucur continuã sã fie neliniºtit de acest subiect, Biroul Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor hotãrãºte ca un nou rãspuns sã-i fie dat domnului senator de cãtre plenul Comisiei Naþionale, atunci când aceasta se va întruni în noua sa componenþã, potrivit Legii patrimoniului cultural naþional mobil, ce va fi curând promulgatã.

Întrebarea nr. 2 se referã la motivele transmiterii sediului Muzeului Calinderu lui ART EXPO.

În primul rând, este vorba de o confuzie, domnule senator. Sediul Muzeului Calinderu nu a fost transferat lui ART EXPO, ci Oficiului Naþional pentru Documentare ºi Expoziþii de Artã, care este o instituþie aflatã în subordinea Ministerului Culturii.

Aceastã transmitere s-a fãcut în urma unei hotãrâri de Guvern care prevede reorganizarea instituþiei publice Oficiul Naþional pentru Documentare ºi Expoziþii de Artã prin comasare cu Centrul de culturã Calinderu, aceasta fiind consideratã drept soluþia cea mai bunã pentru punerea în valoare, de cãtre o singurã instituþie, a patrimoniului cultural mobil ºi imobil deþinut pânã în prezent de cele douã instituþii, ale cãror cheltuieli de funcþionare ºi de capital sunt suportate din bugetul Ministerului Culturii.

Nu a mai fost nimic, nu. Domnul senator Tambozi nu a fost prezent, deci nu a mai fãcut interpelarea... Dacã va solicita din nou sã se înscrie la întrebãri ºi interpelãri, sãptãmâna viitoare, o sã daþi rãspunsul...

Sigur, cu plãcere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Întreb pe domnul senator Corneliu Bucur dacã este mulþumit de rãspunsurile primite.

Domnule preºedinte de ºedinþã, vã mulþumesc foarte mult.

Aº dori sã clarific, prin rãspunsul pe care mã simt obligat sã-l dau doamnei secretar de stat Maria Berza, mai înainte de toate, motivele revenirii în ºedinþa de astãzi de interpelãri cu problemele pe care le-am ridicat ºi dupã aceea un punct de vedere care rezultã chiar din rãspunsul Ministerului Culturii transmis pe 5 octombrie a.c. Senatului României la precedenta interpelare.

În chestiunea Codex-ului, aº dori sã se reþinã faptul cã pânã astãzi Senatul României nu a primit niciodatã un document oficial reprezentând punctul de vedere al Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor, sub semnãtura preºedintelui acesteia, cã în materialele anterioare ni s-a promis cã o asemenea examinare responsabilã, atentã va fi fãcutã cu ocazia unei proxime ºedinþe pe 3 iulie. Aceastã ºedinþã nu a putut avea loc, dupã aceea am primit rãspunsul cã nu s-a putut þine ºedinþa, nici lunile iulie-august-septembrie-octombrie datoritã absenþei preºedintelui din þarã, dar nu acest lucru ne-a surprins cel mai mult, ci urmãtoarea afirmaþie din ultimul rãspuns pe care ni l-a transmis chiar doamna secretar de stat Maria Berza, ºi anume: în scrisoarea pe care ne-a comunicat-o se face referire la faptul cã, luându-se în discuþie de cãtre cei numiþi sã expertizeze ultimul act sau ultimul document probatoriu, e vorba de un CD-ROM asupra cãruia existã numeroase incertitudini, inclusiv în declaraþiile doamnei Dârja fãcute la Poliþia din Alba-Iulia, cu privire la data ºi persoana de la care a primit acest CD-ROM care nu a apãrut evidenþiat niciodatã pânã la plecarea Codex-ului din Alba-Iulia. El a fost invocat ca fiind prezent în Alba-Iulia abia dupã ce s-a întors Codex-ul avariat. Textul la care noi ne referim este urmãtorul: persoana care a fost numitã ca expert în legãturã cu situaþia acestui CD-ROM este domnul Dan Matei de la CIMEC. În legãturã cu cele constatate de domnul Dan Matei se spun urmãtoarele lucruri: specialistul solicitat de Comisia naþionalã, domnul Dan Matei, director CIMEC Ñ ºi urmãriþi acuma sensul cuvintelor Ñ a presupus cã degradãrile respective au putut interveni în timpul scanãrii ºi urmeazã concluzia dupã acest ”a presupusÒ ºi ”au putut interveniÒ; oricum este evident cã degradarea a survenit în perioada anterioarã. Acest lucru, adãugat la faptul absolut surprinzãtor cã persoana care a constatat cea dintâi o eventualã degradare a Codex-ului în timpul expunerii în Germania, doamna ªtirban, expert ºi restaurator la Laboratoarele Muzeului din Alba-Iulia, nu a fost niciodatã chematã în faþa comisiei de anchetã sã facã declaraþii cu privire la motivele pentru care Domnia sa a sesizat inclusiv partea germanã, Ministerul Culturii, Biblioteca Naþionalã cu privire la cele întâmplate, se presupune, în timpul expunerii din Germania.

Mulþumesc, domnule senator.

Deci vom aºtepta în scris rãspunsurile sau o completare a rãspunsului pe care l-a dat doamna secretar de stat în aceastã searã.

Vã mulþumesc, doamnã secretar de stat.

Dau cuvântul domnului director Florin Frunzã, sã rãspundã la interpelarea domnului senator Ioan Moisin.

## **Domnul Florin Frunzã Ñ** _director în Secretariatul de Stat pentru Culte:_

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

Rãspuns la interpelarea domnului senator Ioan Moisin. Interpelarea domnului senator Ioan Moisin are ca obiect discriminarea minoritãþii religioase greco-catolice din România.

Faptul cã aceastã bisericã nu este discriminatã este dovedit atât de repunerea ei în legalitate, imediat dupã 22 decembrie 1989, prin Decretul C.F.S.N. nr. 9 din 31 decembrie 1989 ºi apoi prin Decretul-lege nr. 126 din 24 aprilie 1990, cât ºi prin sprijinul constant pe care Secretariatul de Stat pentru Culte îl acordã Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolicã, în domeniul în care este abilitat legal, din care salarizarea personalului de cult, subvenþionarea construcþiilor ecleziastice ºi înfiinþarea de ºcoli teologice sunt cele mai importante.

Toate acestea demonstreazã cã instituþia noastrã a aplicat consecvent noile reglementãri legale pentru soluþionarea situaþiei Bisericii Greco-Catolice.

Pentru a exemplifica, menþionãm cã, împreunã cu Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, în Comisia centralã de avizare a construcþiilor de biserici s-au acordat pentru Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, un numãr de 67 de avize numai în perioada 1996Ð2000. În rãstimpul 1996Ð1999, Bisericii GrecoCatolice, cu un numãr de 700 de preoþi ºi 223.327 de credincioºi, adicã 1% din total populaþiei þãrii, conform ultimului recensãmânt, i s-au acordat ajutoare financiare de la bugetul statului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru construirea unui numãr de 122 de biserici sume în valoare de peste 14 miliarde lei.

Contribuþiile la salarii acordate de la bugetul de stat personalului angajat în bisericã ºi unitãþi de învãþãmânt religios din subordinea Bisericii Greco-Catolice, în perioada 1990 Ñ 1 octombrie 2000, s-au ridicat în total la peste 15.944.000.000 lei, adicã 4,18% din totalul sumelor alocate.

Mulþumesc.

Îl întreb pe domnul senator Moisin dacã este mulþumit de rãspuns.

## Domnule preºedinte,

## Domnule director,

Rãspunsul nu mã mulþumeºte sub nici o formã. Nu este punctual a ceea ce am cerut eu. Eu am cerut sã se producã probele, în conformitate cu Legea nr. 177 care a fost invocatã de Secretariatul de Stat pentru Culte, deci cele 4.000 de hotãrâri de trecere din partea celor 2.000.000 de credincioºi greco-catolici ºi îl rog pe domnul secretar de stat sã se uite cu foarte mare atenþie asupra conþinutului interpelãrii, iar la proxima ºedinþã sãmi rãspundã la ceea ce am cerut.

În continuare, consider ºi subliniez cã Biserica GrecoCatolicã din România este persecutatã, sunt biserici închise cu lacãtul în Transilvania, peste 400 de biserici care nu se restituie proprietarului de drept. Iar parohiile greco-catolice niciodatã nu au fost desfiinþate, conform Decretului nr. 177/1948 pe care Secretariatul de Stat pentru Culte ºtie sã-l invoce în alte situaþii, mai ales

când este vorba de repunerea în drepturi a Bisericii Ortodoxe cu pãmânturile Bisericii Greco-Catolice.

Deci, încã o datã, vã rog ca pentru ºedinþa urmãtoare sã veniþi cu un rãspuns la obiect. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, mulþumesc, domnule senator.

Domnule director, am rugãmintea sã reflectaþi asupra precizãrilor fãcute de domnul senator ºi, eventual, sãptãmâna viitoare ori transmiteþi un rãspuns în scris, ori... dar eu zic cã cea mai bunã soluþie este transmiterea rãspunsului în scris.

Pentru ceilalþi colegi, am primit din partea Executivului rãspunsul cã vor fi transmise acestea în cursul sãptãmânii viitoare, deci rãspunsurile la aceste întrebãri ºi interpelãri vor fi transmise în scris.

Vã mulþumesc pentru participare ºi vã doresc o searã plãcutã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 142/26.X.2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei