Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 noiembrie 2000
Camera Deputaților · MO 162/2000 · 2000-11-23
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Lazãr Lãdariu Ñ atenþionare în privinþa ”actelor antiromâneºti ale unor iredentiºti unguriÒ; Ñ Petru Bejinariu Ñ intervenþie intitulatã ”Reacþii la integrarea euro- peanãÒ; Ñ Petre Þurlea Ñ omagiu celui care a fost marele cãrturar, istoric ºi om politic, Nicolae Iorga
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 pentru modificarea art. 1 al Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege pri- vind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pen- tru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române
Dezbateri asupra raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
71 de discursuri
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Declar deschisã ºedinþa de astãzi, marþi, 14 noiembrie 2000, a Camerei Deputaþilor. Prima parte a acestei ºedinþe este destinatã intervenþiilor deputaþilor. Sunt înscriºi doar doi deputaþi la discuþii.
O sã-i dau cuvântul domnului deputat Lazãr Lãdariu Ð Grupul parlamentar P.U.N.R. Aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
De la o vreme încoace, în fiecare noapte, pe ziduri, pe pereþii unor edificii din Târgu-Mureº apar inscripþii iredentiste antiromâneºti, horthyste: ”Ardealul independentÒ, ”Sã piarã TrianonulÒ, ”Pãmânt ungurescÒ. Toate sunt opera autointitulatei Organizaþii pentru eliberarea Ardealului.
Cine sunt membrii acestei organizaþii? Ce urmãresc ei?
Pânã sã aflãm rãspunsul la aceste întrebãri, sã ne întoarcem în timp ºi sã vedem care sunt precedentele care au dus la aceastã situaþie alarmantã în Ardeal.
De 8 ani, de la acest microfon, aduc la cunoºtinþa Parlamentului României actele antiromâneºti ale unor iredentiºti unguri.
De 8 ani, guvernele care s-au succedat rãmân, în faþa dovezilor, surde ºi oarbe.
Când Savin Gherman, cel sãtul de România, fãcea apologia indirectã a federalizãrii þãrii prin autonomizarea Ardealului, finii strâmbãtori din nas au surâs sarcastic: ”Ei, ºi?Ò
Când pe parapeþii ºi zidurile care însoþesc traseul Gheorgheni-Lacul Roºu, mâini criminale scriau ”Ardealul este pãmânt secuiescÒ, ”Ardealul = UngariaÒ, aceiaºi puternici ai clipei au fãcut un gest a lehamite.
ªi te întrebi: cum pot fi azi posibile toate aceste porniri antiromâneºti? Rãspunsul este simplu: o toleranþã greºit înþeleasã, o nepãsare condamnabilã, criminalã chiar, ale membrilor unui guvern antinaþional ne-au adus aici, spre acest moment de îngrijorare pentru românii ardeleni.
Nimic nu ne mai poate mira. Cine deschide programul electoral 2000 al U.D.M.R., aflã ºi ce fel de Transilvanie doresc udemeriºtii.
Comunitatea naþionalã, dupã cum vedeþi, maghiarii nu mai sunt minoritate în România, care, din legile învãþãmântului, funcþionarilor publici, retrocedãrii pãmânturilor ºi pãdurilor, ºi-au fãcut profit, prin alunecarea dinspre drepturi spre privilegii, incitã, fãrã reþinere ºi la vedere, la separatism ºcolar ºi administrativ.
Universitatea maghiarã de stat, autonomia zonalã ºi culturalã, asigurarea drepturilor colective ale comunitãþii etnice, cea de-a doua limbã oficialã în universitãþi ºi în ºcolile de toate gradele, în administraþie ºi în justiþie, retrocedãrile necondiþionate, atragerea ºi minþirea ceangãilor, muzeu maghiar, arhive locale, simboluri naþionale proprii, paralele cu cele ale statului român, sistem public de radio ºi televiziune în secuime, altul pentru ceangãii din România, toate sunt considerate de U.D.M.R. ”puncte de cotiturãÒ.
Cotituri, spre ce? Spre amplasarea Statuii libertãþii la Arad, spre un post Duna-TV la Vatra Dornei, spre împotrivirile la construirea Cazãrmii jandarmilor la SfântuGheorghe, spre ocuparea Casei cu arcade de aici, spre retrocedarea conacelor, spre ruperea localitãþilor Valea Izvoarelor, Mãdãraº ºi Blezãrei, din judeþul Mureº, din administrarea actualã a comunelor din care fac parte, spre transformarea Liceului **Bolyai** în liceu reformat, spre cedarea Bibliotecii **Teleky** , parte din patrimoniul naþional român, consiliului local.
Sunt suficiente dovezile ºi argumentele în raportul cauzã-efect, cã tot ceea ce se petrece la Târgu-Mureº azi constituie o consecinþã a toleranþei greºit înþelese, a cedãrilor ºi a compromisurilor nepermise ale unui Guvern antinaþional.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Al doilea ºi ultimul înscris la cuvânt pe lista acestor intervenþii ale deputaþilor este domnul deputat Petru Bejinariu Ñ Grupul parlamentar al P.D.S.R.
Aveþi cuvântul, domnule deputat!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Având în vedere însemnãtatea problemei pe care încerc s-o abordez ºi, din respect pentru momentul acesta din programul zilei de astãzi, fie ºi numai pentru stenogramã, prezint declaraþia pe care o intitulez: ”Reacþii la integrarea europeanãÒ.
Occidentul, pe parcursul acestui deceniu, a promis statelor desprinse din regimul totalitar, între care ºi România, sprijin, asistenþã ºi integrare în Uniunea Europeanã.
În prezent, începe sã se dezvolte percepþia, mai generalã, potrivit cãreia, în afara multor declaraþii binevoitoare, Occidentul nu manifestã suficient interes faþã de þãrile estice Ñ spun liderii lor politici.
Ca urmare, au apãrut ºi reacþiile din partea acestor þãri. De mai multã vreme, Varºovia îºi exprimã nemulþumirea faþã de mersul negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã. Nemulþumirea merge pânã la declararea posibilei amânãri a aderãrii, iar oficialitãþile poloneze declarã: ”Ca þarã mare, nu ne putem permite. Trebuie sã ne asigurãm cã tot ceea ce acceptãm satisface anumite cerinþe minimeÒ.
Bulgaria a fost cuprinsã de o adevãratã furie faþã de umilinþa rezervatã prin menþinerea ei pe lista neagrã a vizelor de intrare a cetãþenilor sãi în ”spaþiul SchengenÒ. Oficialitãþile bulgare au ameninþat chiar cã Bulgaria se va retrage din Pactul de stabilitate ºi nu-ºi va închide Centrala atomoelectricã de la Kozlodui.
Preºedintele Estoniei, mai grav, a acuzat faptul cã procesul de lãrgire a Uniunii Europene se transformã întrun târg de sclavi.
Timp de 10 ani Ñ ºi cu deosebire în ultimii 4 ani Ñ, România a tot primit delegaþii, vizite, controale, inspecþii ºi promisiuni de la tot felul de organisme ºi organizaþii democratice europene cu atribuþii în organizarea politicã a Europei, care ne-au judecat, ne-au mustrat, ne-au sfãtuit ºi ne-au îndrumat în opþiunea noastrã pentru integrare europeanã.
Performanþele noastre economice sunt slabe. ªi-i adevãrat. Dar, în ajunul summitului de la Madrid, cu speranþa intrãrii noastre în NATO, în mare grabã ºi cu gravã superficialitate, fãrã sã ne cearã punctual cineva, s-a împlinit ”sacrificiul istoricÒ, concept elaborat la Cotroceni ºi pronunþat cu seninãtate revoltãtoare de cãtre domnul Preºedinte Emil Constantinescu.
A mai solicitat o intervenþie domnul deputat Petre Þurlea. Îi dau cuvântul, înainte de a închide aceastã primã parte a ºedinþei.
## **Domnul Petre Þurlea:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru îngãduinþã. Domnilor colegi, atâþi câþi sunteþi.
Eu cred cã trebuia sã vorbeascã cineva astãzi despre subiectul pe care o sã-l prezint, întrucât este o datorie a Camerei Deputaþilor sã-i omagieze pe cei mai mari dintre foºtii sãi membri.
Astãzi aº vrea sã spun douã vorbe despre Nicolae Iorga, de la asasinarea cãruia, anul acesta, chiar în luna aceasta, peste douã sãptãmâni, se împlinesc 60 de ani.
Este o datorie a noastrã sã-l menþionãm cu aceastã ocazie, mãcar pentru stenograma Camerei Deputaþilor, pe Nicolae Iorga, care a fost preºedinte al acestei Camere între decembrie 1919 ºi martie 1920, care a fost deputat în aceastã Camerã timp de 40 de ani, care a fost primministru al acestei þãri ºi care este unul dintre fãuritorii României Mari.
De asemenea, pe Nicolae Iorga, care este cel mai mare istoric al românilor ºi care a scris peste 1.200 de cãrþi, majoritatea ºi astãzi perfect valabile în istoriografia noastrã ºi mondialã, pe Nicolae Iorga care a fost recunoscut pe toate meridianele ºi care a fost membru al 47 de academii din lume ºi la moartea cãruia, în cele mai multe þãri ale lumii s-au coborât steagurile naþionale în bernã.
Trebuie sã-l comemorãm pe Nicolae Iorga ºi pentru cã a fost cel mai mare învãþãtor al neamului sãu, cel puþin în secoul acesta, al XX-lea.
În 1990, la propunerea mea, a avut loc în Camera Deputaþilor, dar comun ºi cu Senatul, a avut loc o ºedinþã solemnã special dedicatã lui Iorga ºi lui Virgil Madgearu.
Cei care l-au asasinat în 1940 ºi-au luat pedeapsa statului în 1941, dar ºi-au luat mai ales pedeapsa istoriei.
O sã închei aceste puþine cuvinte cu citarea celui mai important îndemn pe care Nicolae Iorga l-a lãsat poporului sãu, îndemn cuprins în discursul de recepþie la Academia Românã în 1909: ”Fiecare generaþie este datoare faþã de tot ceea ce i-au lãsat generaþiile trecute sã ducã mai departe moºtenirea acestora. Generaþia care nu face acest lucru este condamnatã la uitare în amintirea urmaºilorÒ.
## Doamnelor ºi domnilor,
Cred cã mãcar intelectualitatea româneascã ºi, cu siguranþã, toþi românii care au sentimente patriotice sunt perfect conºtienþi cã trebuie sã ducem mai departe moºtenirea lãsatã de înaintaºi ºi mai ales sã ajungem la momentul când aceastã þarã sã fie din nou România Mare. Este o datorie ºi faþã de înaintaºul nostru Nicolae Iorga!
Vã mulþumesc.
O sã închidem aici prima parte a ºedinþei noastre, cea declaratã intervenþiilor deputaþilor.
Partea a doua a ºedinþei va începe la ora 9,20, conform programului nostru aprobat pentru astãzi.
DUPÃ PAUZÃ
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Rog liderii de grupuri sã-ºi facã datoria ºi sã-i îndemne spre salã pe cei care sunt pe la grupurile parlamentare.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã informez cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 201, 142 fiind absenþi. Din aceºti 142, participã la alte acþiuni parlamentare 10, care sunt: 8 deputaþi membri ai Guvernului ºi 2 deputaþi în misiune în strãinãtate. Cvorumul de lucru de astãzi este de 162.
## Onoraþi colegi,
O sã începem cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 pentru modificarea art. 1 al Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.
Comisia de mediere ne propune urmãtoarele texte: la nr. crt. 1 Ð modificarea titlului legii, text comun nou.
Intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Pe urmã, la nr. crt. 2, din nou la articolul unic, un text comun nou.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
## **Domnul Alexandru Ionescu**
**:**
## Domnule preºedinte,
Vã rog sã numãraþi voturile împotrivã!
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Aþi avut un vot împotrivã.
## **Domnul Alexandru Ionescu**
**:**
Da, ºi la un text ºi la celãlalt.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Deci, la amândouã textele a fost câte un vot împotrivã.
Votul final, o datã cu celelalte, la ora 11,30.
Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.
Comisia de mediere ne propune, la nr. crt. 1 din raport Ñ este referitor la articolul unic Ñ un text comun în unanimitate, drept pentru care, dacã nu sunt intervenþii, vi-l supun spre aprobare.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.
Abþineri? Nu sunt. Deci, este adoptat. Vot final, tot la ora 11,30.
Continuãm cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.
Comisia de mediere, care a lucrat într-un numãr de mai multe ºedinþe, propune urmãtoarele texte:
La nr. crt. 1, în titlul legii, text comun nou. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 2. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere ºi un vot împotrivã. Adoptat. Trebuie sã le luãm pe subdiviziuni.
În primul rând, preambulul alin. 1, textul Senatului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Una. Adoptat. La lit. b) de la alin. 1, textul Senatului. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot. Abþineri? O abþinere. Adoptat. La lit. c) este propus un text comun nou. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La lit. d), textul Senatului. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere. Adoptat. Lit. f), text comun nou. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Unul. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Lit. g). Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere. Adoptat. Lit. h), text comun nou. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Unul. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La alin. 2, text comun nou. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poz. 3, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Deci, nr. crt. 4. Vom relua acest mod de lucru, pentru cã este vorba de mai multe texte.
**:**
Da.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
La text?
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
La text ºi în general.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Nu, suntem la text. Eu am rugãmintea sã discutãm pe texte, acolo unde apar probleme, ºi sã le dezbatem acolo.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Domnule preºedinte,
Vã rog sã-mi daþi cuvântul, ca sã fac o afirmaþie de principiu.
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Da, ce se întâmplã? Suntem într-o procedurã de vot. Raportul comisiei de mediere a început. Deci, eu o sã vã rog, când luaþi cuvântul pe probleme de articol, acolo sã discutãm aceastã chestiune.
La nr. crt. 4, preambului este acelaºi, deci nu se mai supune la vot.
La lit. b), o sã vã rog sã-mi daþi mie cuvântul, o sãmi dau cuvântul, pentru cã am eu de fãcut o observaþie.
Onoraþi colegi,
În textul de la Camera Deputaþilor existau, printre persoanele care sunt îndreptãþite la mãsuri reparatorii, ºi acþionarii la fostele societãþi pe acþiuni, care au fost naþionalizate în 1948, conform Legii nr. 119 din 11 iunie Ð Legea naþionalizãrii.
Introducerea acestei categorii de proprietari, proprietarii prin acþiuni, în textul legii la Camera Deputaþilor, adoptat la Camera Deputaþilor ºi trimis de iniþiator, a avut un rost, ºi anume faptul cã ei erau tot proprietari, dar erau proprietari prin intermediul acþiunilor.
În plus, în Legea nr. 119 din 1948, care a fost o lege de deposedare, dar care a pãstrat, a fost singura lege comunistã care a pãstrat aparenþa constituþionalitãþii, se prevedea la cap. IV, în mod explicit, capitol care se chema ”DespãgubiriÒ, cã foºtii proprietari ºi acþionari vor primi despãgubiri.
Faptul cã în loc de despãgubiri n-au mai primit nimic, în aceastã perioadã lungã de timp, unii dintre ei au primit, eventual, niºte ani de puºcãrie, alþii au primit, eventual, posibilitatea sã se expatrieze, dar faptul cã nu au primit despãgubiri nu justificã eliminarea lor din textul legii, având în vedere cã la vremea respectivã, nici chiar comuniºtii nu au fãcut deosebiri între proprietarii direcþi ºi proprietarii prin acþiuni în legea lor. E motivul pentru care poziþia pe care am avut-o la comisia de mediere a fost cã trebuie sã fie pãstraþi în lege ºi acþionarii. La votul respectiv, din pãcate, nu am putut sã merg pentru cã aceastã comisie de mediere a lucrat în vreo 5 sau 6 întâlniri.
Eu vã solicit, însã, pentru ca sã nu creãm o discriminare între douã categorii de cetãþeni, proprietarii direcþi ºi proprietarii prin acþiuni, ºi, vã spun, este o discriminare pe care nici mãcar comuniºtii n-au fãcut-o în 1948, sã nu creãm aceastã discriminare acum, eu vã solicit sã adoptãm textul Camerei Deputaþilor, care este corect din punct de vedere juridic, moral ºi nu creeazã discriminãri între douã categorii de cetãþeni care, de fapt, au fost loviþi în acelaºi mod în perioada comunistã. Nu cred cã are rost sã-i mai lovim ºi noi acum încã o datã.
Vã mulþumesc.
De aceea propun ca textul sã fie textul Camerei, adoptat la lit. b).
## **Domnul Acsinte Gaspar:**
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã rog sã observaþi cã în cadrul comisiei de mediere, în unanimitate, s-a propus adoptarea soluþiei Senatului, ºi pe bunã dreptate, este un text care a fost negociat în prealabil la nivelul comisiei în care fiecare grup parlamentar ºi-a desemnat din partea partidelor câte un reprezentant; pe de altã parte, obiectul legii se referã la restituirea imobilelor. Deci la acei proprietari direcþi de care vorbea domnul vicepreºedinte Chiliman ºi nu la cei care erau prin intermediul acþiunilor.
Ca atare, eu vã propun sã mergem pe soluþia Senatului, soluþie care, repet, a fost convenitã premergãtor ºedinþei comisiei de mediere.
agreat. Nu suntem de acord cu toate soluþiile, dar am venit cu bunã-credinþã pentru a participa la aceastã procedurã. Singura modalitate de a face ca legea sã treacã este, în mod evident, ca raportul nostru sã fie adoptat pe soluþiile comisiei de mediere, la Senat sã se procedeze în acelaºi fel astãzi ºi, în felul acesta, legea poate sã fie promulgatã. Dacã nu, ne spunem de pe acum la revedere, ne vedem de campania electoralã ºi ne vedem dupã alegeri.
Eu cred cã este important, domnule preºedinte, ºi pentru dumneavoastrã în calitate de deputat, sã ºtiþi aceste lucruri ºi sã ºtiþi care este punctul nostru de vedere, ca sã nu ne pierdem vremea. Vã repet cã este în intenþia noastrã sã mergem sã aprobãm astãzi acest raport al comisiei de mediere, cu soluþiile de compromis convenite. Nu ne convin toate, dar credem cã este în interesul general ca aceastã lege sã fie adoptatã. ªi, din acest punct de vedere, rog mai multã seriozitate, dacã nu, stabilim de pe acum cã avem alte lucruri de fãcut ºi mergem sã ni le rezolvãm.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Dejeu.
Domnul deputat Adrian Nãstase. Aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Eu aº vrea sã stabilim de la început dacã suntem aici ca sã ne pierdem timpul sau ca sã rezolvãm chestiunea acestei legi. Pentru cã dacã nu, mergem ºi noi ºi plecãm în campanie, avem o mulþime de lucruri. Nu-i mai chemãm pe colegii noºtri. Deci dacã vreþi sã ne jucãm de-a amendamentele ºi de-a formulele Camerã-Senat ºi nu mergem pe soluþiile raportului comisiei de mediere, spuneþi-ne ºi ne vedem de treabã. Eu cred cã vã este clar, sau cel puþin celor care aþi fãcut 2-3 sãptãmâni de Parlament, cã dacã nu mergem pe soluþii uniforme la Camerã ºi la Senat, pe soluþiile agreate dupã sãptãmâni întregi de cãtre comisia de mediere, nu are sens sã ne pierdem vremea, cã oricum trimitem legea în legislatura urmãtoare. Deci, singura ºansã ca aceastã lege sã poatã sã fie promulgatã, ºi vã rog sã vã uitaþi, domnule preºedinte, ºi rog sã se consemneze în stenogramã, cei mai mulþi oameni din grupurile parlamentare care sunt prezenþi astãzi aici sunt din Grupul parlamentar al P.D.S.R. ...
Voci din salã
#24356ªi U.D.M.R.!
ªi U.D.M.R., îmi cer scuze, aveþi foarte multã dreptate!
Am venit cu intenþia de a participa la acest vot ºi de a rezolva lucrurile în sensul discuþiilor pe care le-am
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Tot respectul pentru opinia exprimatã aici de domnul preºedinte Nãstase, dar nu cred cã putem sã deturnãm acum, la sfârºit de legislaturã, sensul ºi procedura de dezbatere legislativã. Adicã sã ne angajãm sã adoptãm aici o soluþie prestabilitã, chiar dacã ea, acea soluþie, nu este în viziunea ºi gândirea unuia sau altuia dintre grupurile parlamentare sau dintre parlamentari. Dezbaterea trebuie sã urmeze cursul ei firesc ºi normal.
Ideea aceasta de a impune obligatoriu o soluþie unitarã nu este bine venitã. Legea, în concepþia unora sau altora, trebuie sã reflecte voinþa politicã pe care o reprezentãm aici ºi, din punctul de vedere al P.N.Þ.C.D., legea, inclusiv raportul de mediere, nu reprezintã ºi nu reflectã îndreptãþirea proprietarilor, aºa cum o gândim noi. Împrejurarea cã fie ºi la acest articol pe care îl discutãm, dar mai sunt ºi altele, în comisia de mediere s-a realizat o majoritate împotriva opiniei, sã zicem, a noastrã, a þãrãniºtilor, nu însemneazã cã noi trebuie sã plecãm capul aici ºi sã votãm aºa cum se cere de cãtre domnul preºedinte Nãstase, fãrã obiecþiuni ºi la o majoritate totalã sau la fãrã nici un fel de opoziþie. Dezbaterea s-a fãcut timp de 4 ani de zile, sau chiar ºi mai mult, expunând de la acest microfon ºi susþinând puncte de vedere ale fiecãrui grup parlamentar sau ale fiecãrui parlamentar. Aºa încât cu riscul chiar ca aceastã lege sã nu treacã dacã nu se va întruni condiþia proceduralã ºi regulamentarã de adoptare a textelor, dar peste anumite texte de lege fundamentale care sunt împotriva gândirii ºi viziunii noastre nu ne va putea obliga nimeni sã votãm. Noi declarãm aici cã aceastã lege nu restabileºte dreptul de proprietate, aºa cum statul român s-a obligat. ªi dacã n-o facem, suntem obligaþi aici de la aceastã tribunã sã arãtãm punctual unde ºi de ce n-o facem.
Aici, cu privire la aceastã lit. b), regret, eu am fãcut parte din comisia de mediere ºi ºtiu în mod precis cã nu m-am declarat de acord cu soluþia eliminãrii acþionarilor. M-am abþinut de la vot, dar vãd cã aici, în partea dreaptã, vorbeºte de text Senat Ð unanimitate. Cum s-o fi întâmplat o astfel de treabã nu ºtiu. Însã nu are atâta importanþã, indiferent cã a fost unanimitate sau majoritate, este soluþia Senatului, dar domnul preºedinte de ºedinþã a arãtat cã dumnealui personal a susþinut ºi ºi noi am fãcut obiecþii cu privire la eliminarea acþionarilor din acest text, aºa încât cred cã în mod corect textele trebuie sã fie supuse votului Camerei. ( _Aplauze din partea Puterii.)_
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
Domnul deputat Emil Popescu, dupã care vã dau cuvântul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
ªi cu specialã privire mã adresez domnului preºedinte Nãstase pe care îl rog sã ia cuvântul dupã mine.
În 1950Ñ1960Ñ1970Ñ1980 s-au produs o sumedenie de rapturi pe care le cunoaºtem. În 1995 se lucra la o lege Ñ 112 Ñ care ar fi fost pe linie de plutire dacã cineva de la Cotroceni accepta 2 mici modificãri. Una din ele Ñ sã se vândã chiriaºilor locuinþele, dar nu la preþul acesta ºmecheros, ci la preþuri echivalente, ceea ce e raþional.
A doua, sã se restituie ºi proprietarilor care nu locuiau în locuinþele lor pe post de chiriaºi. Deoarece a fost poziþie inflexibilã, s-a ajuns în aceastã situaþiune ºi anume cã Legea nr. 112 a trecut dezechilibratã, este o lege nedreaptã, s-a tot vândut în continuare pe Legea nr. 112, ºi domnul profesor Nãstase ºtie bine, dacã aveaþi de gând sã faceþi o adevãratã restituire, de ce nu aþi încetat efectele Legii nr. 112? Cum vrei sã faci restituire când vinzi în continuare ceea ce este de restituit?! E o anomalie de neconceput, dar eu îl rog pe domnul profesor sã ne explice acest lucru.
Sã ne întoarcem la subiect.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**
Pãi, nu, cã abia acum revenim. Nu pot sã înþeleg acest limbaj, mai ales în gura unei persoane care deþine o funcþie importantã ºi pe care eu îl preþuiesc ºi care are bosã juridicã... s-a convenit, s-a semnat un protocol... Pe de altã parte, ne-aþi dat în cap ani de zile cu faptul cã deputaþii sunt în serviciul poporului. ªi cã mandatul nu e imperativ. Prin urmare, eu vreau sã vã spun de-a dreptul ºi cu francheþe: dacã aþi semnat o mie de protocoale care sunt neconvenabile fiecãrui deputat, deputatul nu e legat de protocol. ( _Aplauze din partea Puterii.)_ Deci asta ca idee de principiu, care trebuie sã fie câºtigatã, indiferent ce discutãm, domnule profesor! De la noi sau de la
dumneavoastrã, dacã niºte lideri se hotãrãsc ei cã vor ei sã ajungã la un compromis care-i compromite sau care ne compromite pe toþi sau tot Parlamentul, nu înseamnã cã suntem legaþi de acel compromis.
Ia sã ne imaginãm, de pildã, cã un lider care este deasupra dumneavoastrã hotãrãºte ceva împotriva voinþei ºi credinþei dumneavoastrã. Veþi accepta acest lucru din slugãrnicie? Sau veþi lua cuvântul în Parlament ºi veþi denunþa compromisul? Asta e ce discutãm noi acum! Deci sã nu veniþi sã ne spuneþi: ”ªtiþi, repede cã noi avem treabã acolo, ne ducem repede cã avem treabã în teritoriuÒ. Pãi ºi noi avem treabã. ªi dacã vrem s-o dãm acum repede, haideþi sã fim de acord cu toate textele. Asta nu e o treabã serioasã. 4 ani, 5 ani, 6 ani nu v-aþi grãbit sã daþi restituirea. ªi acum vreþi s-o daþi pe aceste texte care sunt ruºinoase.
ªi eu îl întreb respectuos pe domnul Nãstase, pentru care, vã repet, am mare consideraþie pentru dumneavoastrã ºi vreau sã vãd cum o scoateþi acum la capãt cu principiile. Dacã aþi fi în Consiliul Europei ºi noi suntem acum acolo, noi 2, 3, 10, aþi avea fruntea sus cu aceste texte? Acestea pe care le-aþi moºit în acel protocol, nu ºtiu ce, asta e întrebarea de principiu ºi eu spun: nu credeþi cã e mai bine ca poimâine dupã ce veþi lua puterea sã faceþi dumneavoastrã o lege de la cap la cap de restituire ºi s-o daþi cum o vreþi ºi sã fie chiar mai largã pentru proprietar, ca peste tot în Europa, cã vreþi proprietatea ºi vreþi restituirile ºi noi vã oferim aceastã variantã. Noi nu suntem de acord cu aceastã variantã, noi cei care suntem aici în salã n-am votat ºi nu suntem de acord nici cu ce s-a hotãrât nu ºtiu unde, nici cu nu ºtiu ce protocoale ale înþelepþilor, nici cu nu ºtiu ce s-a hotãrât în comisia de mediere. V-am spus cã se întâmplã acolo lucruri de genul acesta, unul zice: ”Eu mã abþinÒ ºi acolo apare cã ºi-a dat ºi el votul. Niºte aiureli... Soarta ºi interesele poporului român nu se rezolvã în 3 ore printr-o ºedinþã din asta, am venit cu toþii acasã, haideþi repede sã votãm ºi noi sã nu mai votãm cu discernãmânt. Vã rog foarte mult, nu sunteþi la televiziune unde faceþi dumneavoastrã ce vreþi!
Vã rog, rog liniºte! Domnule deputat Adrian Nãstase, aveþi cuvântul! Aveþi cuvântul, domnule vicepreºedinte!
Vã rog, domnule profesor, sã explicaþi ºi dumneavoastrã, aºa cum am explicat ºi eu aici... Atât cât este Iliescu, nu cred sã fie o lege...
Vã rog, pãstraþi liniºtea, domnule deputat Emil Popescu, vã rog...
Vã rog nu faceþi eforturi, nu staþi foarte mult în picioare cã vã dãuneazã.
Eu vã strâng mâna cu tot respectul, politica dumneavoastrã nu trebuie sã fie ºi politica lui Iliescu.
Nu. Acum are cuvântul domnul deputat Adrian Nãstase.
Domnule deputat Emil-Popescu,
Nu v-am dat cuvântul, nu discutaþi decât prin intermediul meu cu cine doriþi. Vã rog frumos, respectaþi ºi dumneavoastrã regulile acestui Parlament. Dacã nu ne respectãm între noi ºi nu respectãm niºte reguli, atunci înseamnã cã degeaba am venit aici. Existã niºte reguli, trebuie sã le respecte toatã lumea.
Domnule vicepreºedinte Nãstase, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Suntem într-o situaþie absurdã. Noi am crezut cã majoritatea ºi inclusiv colegii noºtri þãrãniºti doresc ca aceastã lege sã fie aprobatã. Am crezut cã existã un interes pentru aceastã lege. Se pare cã suntem într-o mare eroare. A existat la Senat o discuþie între liderii grupurilor politice, aºa cum facem ºi noi la Camera Deputaþilor, în urma unor ample discuþii la care au participat inclusiv reprezentanþii þãrãniºtilor, dacã nu mã înºel, domnul senator Dobrescu încã mai este membru al P.N.Þ.C.D. Poate a fost exclus ºi eu nu ºtiu,
Voci din salã
#33232Poate sãptãmâna viitoare.
Poate sãptãmâna viitoare, s-ar putea...
Deci noi am considerat cã atâta vreme cât P.N.Þ.C.D., reprezentanþii P.N.Þ.-ului nu au denunþat acel protocol, _qui tacet consentir evidetur,_ domnule profesor...
Nu e adevãrat...
Vã rog frumos, pãstraþi liniºtea!
## **Domnul Adrian Nãstase:**
Dumneavoastrã aveþi alte... mergeþi, funcþionaþi pe alte principii. Deci atâta vreme cât dumneavoastrã nu aþi spus absolut nimic în legãturã cu acel protocol, noi am crezut cã-l susþineþi. Înþeleg cã nu-l susþineþi, nu-i nici un fel de problemã, dar eu cred cã dumneavoastrã ne-aþi indus în eroare prin faptul cã ne-aþi dat impresia cã acel protocol vã este opozabil ºi cã acceptaþi principiile. Nu e vorba de mandat imperativ, fiecare va vota cum doreºte, dar era vorba de o anumitã atitudine politicã, era foarte clar cã o soluþie care sã fie un compromis mai bun, mai rãu, putem discuta...
Eu pun aici în discuþie nu soluþiile legii, pentru cã legea poate sã arate într-o sutã de feluri diferite. Dar în
urma unor negocieri de sãptãmâni întregi s-a ajuns la o anumitã soluþie. Vã repet, nu ºtiu dacã este cea mai bunã sau cea mai rea. Noi am participat cu bunã-credinþã considerând cã ºi dumneavoastrã vreþi ca aceastã lege sã fie adoptatã.
ªtiþi foarte bine cã modificarea unui singur punct din raportul comisiei de mediere, ºi sã nu spuneþi cã nu ºtiþi acest lucru, deci modificarea unui singur punct atrage nevoia unei proceduri de conciliere la nivelul celor douã Camere ale Parlamentului, ceea ce va face imposibilã adoptarea, promulgarea legii în aceastã sesiune. Dacã vreþi acest lucru, de ce nu ne spuneþi, stimaþi colegi?! Veniþi aici ºi spuneþi: ”Domnule, noi nu suntem de acord, nu vrem legea astaÒ. Eu asta vã spun: cã este rea-credinþã sã îi chemãm pe toþi colegii noºtri, îi sunãm... vã rog sã observaþi încã o datã, spre deosebire de grupul deputaþilor þãrãniºti care este la jumãtate, grupul nostru este cel puþin la 2/3, dacã nu ºi mai mult. Aceasta dovedeºte intenþia noastrã de a veni aici ºi de-a adopta raportul comisiei de mediere.
Noi poate suntem mai obiºnuiþi cu disciplina ºi la noi, în momentul în care am discutat în grupul parlamentar ºi am stabilit cã mergem pe aceastã soluþie, colegii au venit ºi susþin aceastã soluþie pe care noi, la nivelul partidului ºi la nivelul conducerii grupurilor, ne-am însuºit-o. La dumneavoastrã este altfel. E în ordine, nu e nici un fel de problemã, dar vreau ca aceste lucruri sã fie clar consemnate în stenogramã ºi sã se ºtie foarte bine cã dacã aceastã lege, în forma aceasta, fãrã îndoialã, nu ºtiu, putea sã fie alta mai bunã, poate, dar în forma aceasta, care fusese convenitã, nu poate sã fie adoptatã datoritã opoziþiei Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. din Camerã.
Domnul deputat Mihai Grigoriu.
## **Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Lucrurile nu stau chiar aºa cum a expus domnul Adrian Nãstase.
La Senat, legea a avut o dezbatere lungã. Au fost unele texte care au fost adoptate în comisie fãrã nici un fel de protocol. Dupã care s-a ajuns la art. 16 ºi acolo a rezultat un conflict major. ªi au fost din nou discuþii ºi pânã la urmã s-a ajuns la un protocol între grupurile parlamentare de la Senat. În protocol scrie negru pe alb cã semnatarii înþelegerii de la Senat vor face diligenþele necesare pentru ca cei de la Camerã, din aceleaºi grupuri, sã fie de acord. Însãºi acest text dovedeºte cã prin acel protocol nu erau angajaþi în nici un fel membrii Camerei Deputaþilor. Aratã rezerva acordului acestora. ªi noi, când am venit la comisia de mediere, am înþeles sã mergem pe o atitudine pozitivã, deºi oricum ar fi ieºit legea ar fi fost un compromis inacceptabil pentru dreptate ºi pentru adevãr ºi anume pentru adevãrul cã în regimul comunist proprietatea a fost spoliatã cu violenþã ºi aceastã preluare de cãtre stat cu violenþã nu poate în nici un fel genera altã proprietate.
De exemplu, la acest punct la care suntem acum, eliminarea acþionarilor de la despãgubire nu s-a fãcut pe bazã de negocieri în protocol, s-a fãcut fãrã nici un fel de aprobare de la nici un fel de conducere politicã anterior ºi atunci atitudinea noastrã în comisia de mediere a fost ca asupra lucrurilor care s-au cerut, înþelegem sã fim de acord ºi am fost de acord cu un lucru deosebit de rãu cu care acum, dacã vedem reaua-credinþã a colegilor de la P.D.S.R., nu mai înþelegem sã fim de acord, ºi anume cu acel sistem de despãgubire monstruos de tip cuponiadã Ñ guvern Vãcãroiu Ñ în care proprietarii nu mai primesc bani, în cadrul acestei legi în nici o situaþie, ci primesc... eu ºtiu cã a cerut domnul coleg ca sã expunem punctul de vedere ºi-l expun puþin de-a întregul raportului. Deci acel sistem în care, la fel cum s-a întâmplat cu cupoanele de la marea privatizare, cum i s-a spus, nimeni n-a primit nimic. Deci am cedat la ideea cã în fapt proprietarii care ar fi sã fie despãgubiþi ajung sã nu mai fie despãgubiþi cu nimic. Dar, în 3 puncte - Ðpunctul legat de acþionari, în care au existat ºi acþionari care au fost majoritari ºi care sunt echivalenþi cu proprietarii direcþi asupra unor imobile cu caracter economic ºi
Vã rog sã pãstraþi liniºtea în salã ºi pe dumneavoastrã vã rog sã rezumaþi!
Noi refuzãm acest lucru. Dacã dumneavoastrã, în ipoteza cã veþi câºtiga alegerile, veþi scoate o altã lege, aºa cum a ameninþat un senator, cã: ”Nu vã daþi seama cã noi peste 3 luni o sã scoatem o lege care sigur nu vã va conveni!Ò Ñ e vorba de un membru P.D.S.R. Ñ, nu ne supunem nici ameninþãrilor, nici ºantajelor ºi, în consecinþã, dacã nu realizãm corecþiile care se pot face, în cazul de faþã adoptarea textului Camerei Deputaþilor, nu vom vota raportul de mediere.
Mulþumesc.
Domnul deputat Kelemen.
Kelemen Atilla BŽla Ladislau
#43053Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Tocmai fiindcã vãd cã aceastã problemã a ajuns sã fie politizatã în exces ºi suntem în ultima zi de lucru, vã rog sã constataþi, unii au fãcut aici referire, dacã nu pentru altceva, pentru stenogramã, cã grupul nostru parlamentar Ñ U.D.M.R. Ñ care de fapt susþine de 11 ani aceastã importantã problemã, este astãzi prezent ºi vrea sã fie tranºatã problema astãzi, în aceastã zi. Fiindcã discutãm deja despre rapoarte, despre puncte din aceste rapoarte, despre puncte din aceste înþelegeri, cred cã nu este cazul. Hai sã ne apucãm ºi sã încercãm sã tranºãm aceastã problemã foarte importantã. Cã la anumite puncte o sã avem ºi observaþiile noastre, cã ºi noi favorizãm anumite rezolvãri, este foarte adevãrat. Dar cred cã aceastã problemã foarte importantã pentru toatã þara nu este permis sã fie în exces politizatã.
Grupul nostru parlamentar este prezent ºi aºteaptã sã fie tranºatã aceastã problemã, astãzi, domnule preºedinte!
Mulþumesc.
Domnul deputat Ovidiu Petrescu, dupã care domnul deputat Puiu Haºotti.
Aveþi cuvântul, domnule deputat!
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Noi suntem surprinºi de discuþia aceasta, de acuzaþiile de rea-credinþã, de condamnarea unor negocieri care au existat între liderii politici. Suntem uimiþi pentru cã dacã exista, într-adevãr, bunã-credinþã din partea coaliþiei care conduce acum ºi dacã exista o preocupare deosebitã pentru promovarea acestei legi..., reamintim faptul cã aþi avut la dispoziþie 4 ani; patru ani în care majoritatea parlamentarã deþinea 60% din voturile din acest Parlament. Deci, dacã consideraþi cã aceastã lege este foarte importantã, ºi este într-adevãr importantã, dacã doreaþi cu orice preþ ca ea sã intre în vigoare, exista timpul necesar pentru votarea ei. Dovada este cã ne aflãm astãzi în ultima zi de lucru a acestei legislaturi ºi nici acum nu putem sã finalizãm votarea acestei legi, pentru cã, aºa cum ºtiþi foarte bine, o modificare, o atitudine diferitã faþã de raportul comisiei de mediere la o singurã poziþie presupune cã legea nu se mai poate finaliza în aceastã legislaturã.
În ceea ce priveºte acuzaþiile acestea referitoare la negocierile care au loc între liderii politici, dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã negocieri politice, compromisuri politice se fac în toate parlamentele lumii ºi s-au fãcut ºi, slavã Domnului!, ºi în aceastã legislaturã, dumneavoastrã care aþi guvernat într-o coaliþie, ºtiþi foarte bine ce înseamnã compromisul; nu e cazul sã ne povestiþi nouã.
Domnul deputat Puiu Haºotti.
## **Domnul Puiu Haºotti:**
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Actuala Majoritate ºi-a propus în prima zi în care a fost formatã sã rezolve aceastã chestiune deosebit de
delicatã a proprietãþii. Eu cred cã astãzi, cel puþin în aceastã perspectivã, pentru cã ne aflãm în ultima zi de lucru în Parlament, este aºadar o chestiune simbolicã, noi trebuie sã tranºãm într-un anume fel aceastã chestiune. Acesta este un aspect.
Un al doilea aspect este acela cã, la Senat, liderii partidelor ºi cei împuterniciþi de partide au avut negocieri nu o orã-douã, ci 2Ñ3 sãptãmâni, raportul de mediere a ieºit dupã o dezbatere îndelungatã, a fost urmat de o înþelegere politicã. ªi, dupã pãrerea mea, încheierile din acest raport de mediere sunt perfectibile. Sunt multe chestiuni asupra cãrora chiar am putea sã avem mari obiecþiuni. Dar a fost o înþelegere politicã. ªi liderii noºtri ºi oamenii care au negociat au avut împuternicirea acestor partide. Eu nu am vãzut nici un partid ºi nici un lider al unui partid sã se fi retras de la mediere, sã se fi retras de la aceste negocieri. Cum spuneam, astãzi este ultima zi a Parlamentului. Cel puþin într-o manierã, dacã vreþi, simbolicã, trebuie sã tranºãm aceastã chestiune. Sigur, legea este perfectibilã, o putem îmbunãtãþi...
## **Domnul Emanoil-Dan Barbaresso**
**:**
Legea este proastã!
...chiar dacã este proastã, spune colegul meu, o putem îmbunãtãþi. Legea a fost negociatã...
Cînd, domnule deputat?!
Cât mai curând, domnule Barbaresso!
Vã rog, liniºte! ªi ascultaþi cu atenþie tot ce spune fiecare de la microfon.
Aºadar, agreãm ºi noi aceastã concluzie cã astãzi trebuie sã rezolvãm aceastã problemã prin vot, dacã nu altfel, cel puþin dintr-un pretext care þine de încheierea actualului Legislativ.
Vã mulþumesc.
Existã la ora actualã la lit. b) textul propus de comisia de mediere, care este textul Senatului, pe care vi-l supun aprobãrii. Vã rog frumos sã fiþi atenþi, da?
Vã supun spre aprobare textul propus de comisia de mediere la lit. b).
Voturi pentru? Vã rog sã numãraþi voturile. Vãd cã nu voteazã toatã lumea.
Sunt 88 plus 30, sunt 118. Voturi împotrivã? 33 de voturi împotrivã. Abþineri? 6 abþineri.
Sunt voturi pentru 118, contra 33, abþineri 6. În total sunt 157 de voturi. Conform procedurilor noastre, cvorumul de lucru de astãzi este de 162. Deci, lipsesc 5 colegi ca sã putem sã adoptãm, sã fim în cvorumul de lucru. Rugãmintea mea este ca liderii de grupuri sã-i aducã în salã pe colegi. Pentru cã sunt în clãdire astãzi o mulþime de colegi care nu au intrat în salã. Au venit probabil numai pentru suma forfetarã.
Domnul deputat Adrian Nãstase. Aveþi cuvântul!
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Noi am luat notã de punctul de vedere al Grupului P.N.Þ.C.D. care a votat în bloc împotrivã la aceastã soluþie, a anunþat de altfel prin domnul deputat Grigoriu cã va vota împotriva raportului de mediere...
Voci din salã
#48922Am votat la fel ca ºi la comisie!
Este acelaºi lucru. Din acest motiv, în mãsura în care voturile dumneavoastrã nu vor fi, ºi s-a anunþat foarte clar cã nu vor fi pentru adoptarea în aceastã legislaturã a acestui raport, noi considerãm cã nu are rost sã participãm mai departe la lucrãrile acestei ºedinþe. Vã mulþumim foarte mult.
Am o rugãminte. Liderii de grupuri dacã doresc sã vorbeascã pentru cã a fost o declaraþie de lider de grup. Existã lideri de grup aici.
Onoraþi colegi,
Eu cred cã trebuie sã procedãm în mod corect ºi democratic. Existã niºte proceduri pe care trebuie sã le respectãm. Nu facem declaraþii politice la nivelul...Este vorba de adoptarea acestei legi. Eu cred cã avem obligaþia sã încercãm sã adoptãm aceastã lege gãsindu-i forma cea mai bunã. Dar pentru asta nu trebuie acuma ca unii sã pãrãsim sala ºi ceilalþi sã nu vinã în salã, pentru cã de fapt sunt colegi care sunt pe afarã ºi cãrora nu le pasã de aceastã ºedinþã. Au venit doar ca sã-ºi ia suma forfetarã. Or, lucrul acesta este inacceptabil!
Eu rog liderii de grupuri sã-i aducã în salã pe colegii care mai sunt pe culoare, ca sã putem reveni la votul pe aceastã problemã. Pentru 5 colegi care n-au venit în salã ºi care s-au dus sã fumeze sau Dumnezeu ºtie pe unde sunt, ºi care sunt aici, în clãdire, noi nu putem sã trecem mai departe cu evoluþia acestei legi. Or, lucrul acesta este inacceptabil!
Rog grupurile parlamentare sã nu pãrãseascã sala de ºedinþe. ªedinþa nu s-a întrerupt ºi nu este opritã decât pentru ca liderii de grupuri sã-i aducã în salã pe colegi.
Încã nu este pauzã. Aºteptãm ca liderii de grupuri sã aducã pe colegi în salã. Am rugat ºi Grupul P.D.S.R. sã nu pãrãseascã sala.
Rog secretarii de ºedinþã sã verifice încã o datã cvorumul ºi în cazul în care nu avem cvorum, vom apela la o metodã mai puþin bunã, de a face verificarea prezenþei. Pentru cã azi-dimineaþã s-au înscris pe listele de semnãturi 201 colegi. Probabil cã între timp au mai venit, de la ora respectivã pânã în momentul de faþã, ºi alþii,
or, în salã, aici n-am avut decât 157. ªi atunci vom face un apel. Vom face un apel nominal, care va restabili probabil cvorumul în salã.
Domnul secretar Acsinte Gaspar.
În momentul de faþã nu ne aflãm în cvorum, aºa cã vom face un apel nominal. O sã-l rog pe domnul deputat Gherasim Gazi sã facã dânsul acest apel de la microfon. Repet: apel nominal. ªi vom vedea exact cine e prezent la ora actualã în Camera Deputaþilor.
## **Domnul Gherasim Gazi:**
|**Domnul Gherasim Gazi:**|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica|absent<br>absent<br>absentã| |Albu Alexandru|absent| |Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul|absent<br>absent| |Ana Gheorghe (DB)|absent| |Ana Gheorghe (HD)|absent| |Andrei Gheorghe|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu|absent<br>absentã<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |B‡r‡nyi Francisc|absent| |Barbaresso Emanoil-Dan|prezent| |Barbãroºie Victor|absent| |Barde Tãnase|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea<br>Berci Vasile<br>Berciu Ion<br>Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>absent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Boda Iosif|absent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |Boºtinaru Victor|absent| |Bot Octavian|absent| |Botescu Ion|absent| |Bran Vasile|absent| |Brezniceanu Alexandru|prezent|
|MONITORUL OFICIAL<br>12|AL ROMÂNIEI,|PARTEA a II-a, Nr. 162/23.XI.2000|| |---|---|---|---| |Bud Nicolae|absent|Filipescu Ileana|absentã| |Buga Florea|prezent|Furo Iuliu Ioan|prezent| |Bujor Liviu|absent|Galic Lia-Andreia|absentã| |Burlacu Viorel|prezent|Gaspar Acsinte|prezent| |Buruianã Aprodu-Daniela|absentã|Gavra Ioan|absent| |Buzatu Dumitru|prezent|Gavrilaº Teodor|absent| |Calimente Mihãiþã|absent|Gazi Gherasim|prezent| |Cazacu Vasile-Mircea|prezent|Georgescu Florin|absent| |Cazan Gheorghe Romeo Leonard|absent|Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent| |Cândea Vasile|absent|Gheorghe Valeriu|absent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|prezent|Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Chichiºan Miron|prezent|Gheorghiu Adrian|absent| |Chiliman Andrei-Ioan|prezent|Gheorghiu Mihai|absent| |Chiriac Mihai|prezent|Gherasim Ion-Andrei|prezent| |Chiriþã Dorin|absent|Ghidãu Radu|absent| |Ciontu Corneliu|absent|Ghiga Vasile|prezent| |Ciumara Mircea|absent|Giurescu Ion|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent|Glãvan ªtefan|absent| |Cojocaru Radu-Spiridon|prezent|Godja Petru|absent| |Constantinescu Dan|absent|Grãdinaru Nicolae|absent| |Corâci Ioan Cezar|absent|Grigoraº Neculai|absent| |Corniþã Ion|prezent|Grigoriu Mihai|prezent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent|Groza Nicolae|prezent| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Cotrutz Constantin Eremia|absent|Haºotti Puiu|prezent| |Cristea Gabriela|prezentã|Hilote Eugen-Gheorghe|prezent| |Cristea Gheorghe|prezent|Hlinschi Mihai|prezent| |Cristea Marin|prezent|Honcescu Ion|absent| |Cunescu Sergiu|prezent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Dan Marþian|absent|Iacob Elena|absentã| |Dan Matei-Agathon|absent|Ianculescu Marian|absent| |Darie Simion|prezent|Ifrim Dumitru|absent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|prezent|Igna Ioan|prezent| |Dãnilã Vasile|prezent|Ignat ªtefan|prezent| |Decusearã Jean|absent|Iliescu Valentin-Adrian|absent| |Dejeu Gavril|prezent|Ionescu Alexandru|prezent| |Diaconescu Ion|prezent|Ionescu Anton|absent| |Dimitriu Sorin Petre|prezent|Ionescu Bogdan|absent| |Dîrstaru Dorin|absent|Ionescu Constantin|absent| |Dobre Traian|absent|Ionescu-Galbeni-Niculae Vasile|absent| |Dobrescu Smaranda|prezentã|Ionescu Gheorghe|absent| |Dorian Dorel|absent|Ionescu Marina|absentã| |Dorin Mihai|absent|Ionescu Nicolae|prezent| |Dragoº Iuliu Liviu|absent|Ioniþã Mihail-Gabriel|prezent| |Dragu George|absent|Ioniþã Nicu|absent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent|Iorga Leonida Lari|prezentã| |Drecin Mihai Dorin|absent|Iorgulescu Adrian|absent| |Drumen Constantin|prezent|Irimescu Haralambie|prezent| |Dugulescu Petru|prezent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Dumitraºcu Laurenþiu|absent|Jurcan Dorel|absent| |Dumitrean Bazil|absent|Jurcã Teodor|absent| |Dumitrescu (Bãlan) Marilena|absentã|Kakasi Alexandru|prezent| |Dumitrescu Paul Adrian|absent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent| |Dumitriu (Hunea) Carmen|absentã|Kerekes K‡roly|absent| |Elek Barna Matei|absent|K—nya-Hamar Alexandru|prezent| |Enache Marian|absent|Kovacs Carol-Emil|prezent| |Enescu Ion|prezent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|absent| |Fenoghen Sevastian|prezent|Lazia Ion|absent| |Lãdariu Lazãr|prezent| |---|---| |Lãpuºan Alexandru|absent| |Leca Mihai|prezent| |Leonãchescu Nicolae|prezent| |Lepºa Sorin Victor|prezent| |Lixãndroiu Viorel|prezent| |Lupu Vasile|prezent| |Macarie Sergiu|prezent| |Manole Odisei|absent| |Manolescu Oana|prezentã| |Marin Gheorghe|absent| |Marineci Ionel|absent| |Marinescu Ioan-Sorin|prezent| |M‡rton çrp‡d-Francisc|prezent| |Matei Lucian Ion|prezent| |Matei Vasile|prezent| |M‡tis Eugen|prezent| |Mândroviceanu Vasile|prezent| |Mânea Radu|prezent| |Mera Alexandru-Liviu|prezent| |Meºca Sever|absent| |Miclãuº Vasile|prezent| |Mihãilescu Petru-ªerban|absent| |Mihu Victor Traian|absent| |Miloº Aurel|absent| |Mitrea Miron-Tudor|prezent| |Mogoº Ion|prezent| |Moiceanu Constantin|prezent| |Moldovan Petre|absent| |Moldoveanu Eugenia|absentã| |Morariu Teodor-Gheorghe|absent| |Moroianu Geamãn Adrian Tudor|absent| |Moucha Romulus-Ion|absent| |Munteanu Ion|absent| |Mureºan Ioan|absent| |Muru Grigore|prezent| |Musca Monica Octavia|absentã| |Nagy Stefan|prezent| |Naidin Petre|absent| |Nanu Romeo|absent| |Nãstase Adrian|prezent| |Neacºu Ilie|prezent| |Neagu Romulus|absent| |Neagu Victor|absent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|absent| |Negrãu Mircea|absent| |Nica Dan|absent| |Nichita Dan Gabriel|absent| |Nicolae Jianu|absent| |Nicolaiciuc Vichentie|prezent| |Nicolescu Mihai|absent| |Nicolicea Eugen|absent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|prezent| |Nistor Vasile|absent| |Noica Nicolae|absent| |Oanã Gheorghe|absent| |Oltean Ioan|absent| |Onaca Dorel Constantin|absent|
Onoraþi colegi,
La apelul nominal au rãspuns 162 de colegi. Este adevãrat cã un grup numeros a pãrãsit aproape în integralitate sala ºi sigur cã în momentul de faþã suntem în situaþia de a nu putea continua ºedinþa.
Rog liderii de grupuri parlamentare sã ia toate mãsurile pe care le considerã necesare, pentru ca la ora 14,00 sã putem continua ºedinþa.
Dupã ce au rãspuns la apel 162, în momentul de faþã în salã nu se aflã nici 90 de colegi. Noi nu putem sã lucrãm în condiþii neregulamentare. ªtiþi foarte bine lucrul acesta.
Ca atare, dacã vrem sã lucrãm trebuie sã respectãm toate prevederile regulamentului.
Procedurã? Deci, nu închid ºedinþa. ªedinþa continuã la ora 14,00. Nu întrerupem nici o discuþie, se opreºte deocamdatã la aceastã lit. b) de la nr. crt. 4 din raport, ºi dacã avem cvorumul la ora 14,00, continuãm dezbaterile.
Deci, noi nu am întrerupt activitatea, nu ne-am...
În acest moment, Grupul P.N.Þ.C.D. vã cere un drept de declaraþie.
Grupul P.N.Þ.C.D., o declaraþie. Aveþi cuvântul!
## **Domnul Gavril Dejeu:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Faþã de ceea ce s-a întâmplat astãzi în legãturã cu dezbaterea acestui raport, Grupul P.N.Þ.C.D. aratã cã el este iniþiatorul ºi el este cel care a stãruit, în decursul anilor chiar, pentru adoptarea proiectului de lege privind restituirea proprietãþii ºi cã în efortul sãu a întâmpinat, într-adevãr, pe parcursul evoluþiei legii diverse obiecþiuni ºi opoziþii.
Astãzi am fost puºi în situaþia dramaticã chiar de a accepta un ultimatum, în sensul cã dacã nu suntem de acord cu punctul de vedere al P.D.S.R., care a fost exprimat în acest raport la Senat, deci dacã noi, deputaþii, tindem sã facem anumite obiecþiuni la acest raport, dumnealor nu acceptã discuþia ºi pur ºi simplu au pãrãsit sala.
Noi am arãtat ºi arãtãm cã suntem de acord cu raportul, cu trei sau patru obiecþiuni pe care le-am formulat ºi la comisia de mediere ºi susþinem aceste obiecþiuni pentru cã nu este admisibil ca bunurile care au fost luate în mod silnic, abuziv, fãrã nici o lege, fãrã nici un drept de cãtre statul comunist, sã fie înstrãinate, sã fie validate aceste înstrãinãri, prin aceastã lege. Cu alte cuvinte, sã facem acum naþionalizarea legalã a acelor bunuri pe care statul comunist le-a luat cu japca de la oameni. Noi nu vom fi niciodatã de acord cu astfel de soluþii! ªi acest punct, care se regãseºte, de pildã, la art. 46 din raport, vrem sã-l discutãm. Nu suntem de acord, de asemenea, ca unele instituþii Ñ cum ar fi, de pildã, partide politice sau sedii ale ambasadelor strãine, numai pentru acest motiv Ñ, care deþin astfel de bunuri, sã nu fie restituite proprietarilor. Se poate plãti chirie, aºa cum se plãteºte statului ºi proprietarului care a avut acest bun. ªi mai sunt încã douã sau trei puncte, inclusiv cel cu privire la acþionari, asupra cãrora vroiam sã facem discuþii ºi poate cã ajungeam aici, printr-o discuþie logicã, raþionalã ºi juridicã, la un punct de vedere comun. În rest, noi ne-am declarat de acord, aºa cum rezultã ºi din raportul de mediere, cu soluþiile comisiei de mediere.
Numai pentru aceste puncte, prin urmare, s-a impus sau mai bine zis nu s-a acceptat nici ideea mãcar a discutãrii lor, în mod ultimativ. Noi nu concepem ºi nu vrem sã dezbatem un proiect de lege atât de important, cum este acesta, sub imperiul forþei, sub imperiul dictatului, din partea nimãnui. Avem cu toþii personalitatea noastrã, avem punctele de vedere politice ºi juridice pe care le susþinem ºi vrem ºi trebuie sã le exprimãm aici, în Parlament.
Am sperat ºi eu acelaºi lucru, în momentul în care am vãzut cã dupã un apel nominal nu avem în salã cvorum, ºi fac apel încã o datã la toþi liderii de grupuri pentru ca la ora 14,00 sã avem cvorum.
Eu sper ca, totuºi, conºtiinþa sã prevaleze asupra altor interese, sau sã nu le spun altfel, ºi la ora 14,00 sã putem continua dezbaterile pe acest raport de mediere. Pânã atunci ne oprim.
## PAUZÃ
DUPÃ PAUZÃ
## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**
## Onoraþi colegi,
Vom relua lucrãrile Ñ ºi vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã Ñ cu voturile finale care au rãmas de sãptãmâna aceasta ºi de sãptãmâna trecutã.
Vi le supun pe toate spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Începem cu unul din cele douã rapoarte de mediere. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 pentru modificarea art. 1 al Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.
Deci, vot final.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã?
Abþineri? Nu sunt.
Deci, în unanimitate, adoptat.
Continuãm cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.
Deci, raportul în ansamblu.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.
Raport adoptat.
În continuare, proiectul de Hotãrâre pentru aprobarea participãrii României la Misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea (U.N.M.E.E.) cu militari din Ministerul Apãrãrii Naþionale în Statul major al Brigãzii multinaþionale cu capacitate de luptã ridicatã a Forþelor O.N.U. în aºteptare Ð ªIRPLIC.
Deci, proiectul de hotãrâre în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Adoptat.
ªi, ultimul, proiectul de Lege privind declarea ca oraº a comunei Otopeni, judeþul Ilfov.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Deci, în unanimitate, adoptat.
Onoraþi colegi,
Continuãm cu ce aveam în ordinea de zi, respectiv, ne oprisem la lit. b) de la nr. crt. 4 din textele propuse de comisia de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.
Fac o precizare: colegii noºtri de la Senat, astãzi, au adoptat acest text al raportului de mediere ºi eu cred cã avem o datorie moralã sã încercãm sã trecem ºi noi acest raport de mediere. Evident, dacã nu apar alte probleme.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,
> cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 162/23.XI.2000 conþine 16 pagini.**
Preþul 7.664 lei
Aºa s-a fãcut cã în anul 1997 a fost parafat, semnat ºi ratificat Tratatul politic de bazã dintre România ºi Ucraina, prin care strãvechi pãmânturi româneºti Ñ nordul Bucovinei, Þinutul Herþa ºi sudul Basarabiei Ð au trecut sub stãpânirea Ucrainei. Negocierile au fost purtate
de cãtre distinsul nostru coleg, domnul deputat Adrian Severin.
Fãrã referendum, care se impune pânã ºi la separarea unui sat de comuna din care face parte, cu ignorarea sau, Doamne fereºte!, necunoaºterea istoriei, a dreptului ºi moralei, întinse teritorii ºi peste un milion de români au primit sentinþa de a deveni minoritari pe pãmânt strãbun ºi obiectul deznaþionalizãrii.
În mandatul sãu din 1992-1996, Partidul Democraþiei Sociale din România a pornit ºi a promovat demersurile integrãrii þãrii în Uniunea Europeanã, iar la noua posibilã guvernare 2000-2004 va continua aceastã politicã de integrare. Dar aceastã integrare în Uniunea Europeanã trebuie sã fie demnã, activã, folositoare poporului român.
În oferta electoralã, în proiectul Programului de guvernare ºi în primul rând pentru politica externã, P.D.S.R. are o viziune modernã, activã, realistã, cu respectarea interesului naþional. Integrarea europeanã, respectiv intrarea în structurile NATO, participarea la promovarea valorilor europene sunt coordonate constante în politica þãrii ºi vor fi promovate pe mãsura intereselor României. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule deputat Emil Popescu, Aþi spus cã doriþi sã luaþi cuvântul?
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
Îi dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar.
Vã mulþumesc.
Chestiunea este foarte simplã, nu are rost sã intrãm în discuþii, cum a fost cu proprietatea în secolul XIV, ce s-a întâmplat în perioada interbelicã. Nu asta este esenþa. Repet, eu nu pun în discuþie la acest moment soluþiile ca atare. Vã spun numai cã prin felul în care ne raportãm la acest text al raportului comisiei de mediere putem sau nu sã promulgãm legea în aceastã legislaturã. Iar responsabilitatea va trebui sã fie fixatã undeva. În acest caz, responsabilitea pentru nepromulgarea acestei legi trebuie sã fie foarte clar fixatã la nivelul Grupului P.N.Þ.C.D. Este ceea ce am înþeles eu. Sigur cã lucrul acesta poate sã fie foarte bun, poate ºi alte grupuri sunt împotrivã, dar eu cred cã ar trebui mai curând sã ne prezentãm punctul de vedere foarte scurt aici, ca sã ºtim dacã P.N.Þ.C.D. nu susþine aceastã formulã, vã rog sã faceþi o declaraþie, la fel P.N.L., P.D., U.D.M.R. ºi ºtim cum stãm.
Nu are rost sã trecem prin tot raportul comisiei de mediere. Acesta este punctul meu de vedere, în sensul de a fi foarte pragmatic în legãturã cu aceastã discuþie. Deci nu intru în detaliu privind valoarea textului ca atare. Cred cã nu are rost la acest moment. Problema este dacã susþinem sau nu susþinem raportul comisiei de mediere în totalitate. Sigur cã din punct de vedere tehnic ajungem la votul individual, fiindcã nimeni nu-ºi pune problema de a impune deputaþilor votul. Dar este vorba de o chestiune de abordare ºi care poate ... noi credeam cã aceste lucruri au fost deja clarificate la nivelul grupurilor politice. La nivelul Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. se vede încã o datã cã una ne înþelegem cu ºefii grupurilor la Senat, la Camerã, oriunde, dar dupã aceea lucrurile sunt puse din nou în discuþie la nivelul Camerei. Este o chestiune, pânã la urmã, de continuitate în ceea ce priveºte abordarea unor probleme comune. Probabil cã este vorba de o neînþelegere. Eu vã repet, noi am venit aici ca sã adoptãm raportul comisiei, aºa cum a fost el fixat prin înþelegerea de la Senat, la care au participat ºi reprezentanþii P.N.Þ.C.D.
care, prin scoatere, sunt discriminaþi, nu am fost de acord în nici un moment sã fie eliminaþi, ºi acest punct de vedere l-au exprimat ºi alþi colegi de la alte partide în cadrul comisiei de mediere. S-a profitat de o neatenþie, este adevãrat, cã la acest punct, din neatenþie, s-a votat, dupã care ni s-a reclamat pe procedurã cã la celelate puncte nu mai putem introduce acþionarii. Deci în ceea ce priveºte înþelegerea, acesta este adevãrul. A fost o înþelegere a grupurilor de la Senat în care se prevedea sã se facã diligenþe ca sã fim de acord ºi cei de la Camerã.
În realitate, în raport cu ceea ce s-a expus conducerii partidului, s-au expus în mod special chestiunile legate de art. 16, asupra cãruia am dat o soluþie care nu s-a respectat nici aceea, dar a apãrut o soluþie de compromis acceptabilã, iar, în rest, celelalte puncte cu acþionarii, cu buna-credinþã nãscãtoare de proprietate ºi altele nu au fost prezentate ºi n-a existat un acord politic al conducerii partidului.
De aceea, dacã într-adevãr se doreºte ca aceastã lege sã iasã aºa cum ar putea rezulta regulamentar din raportul de mediere, adicã pe text Camerã sau text Senat ºi dacã existã interes real în a se face dreptate, pentru cã nu un protocol mai mult sau mai puþin greºit este important într-o astfel de acþiune, ci importantã este valoarea legii ºi corectitudinea ei ºi, aºa cum a rezultat din acest raport de mediere, spunem foarte clar cã aceastã lege nu este de dorit ºi P.D.S.R.-ul sigur cã susþine sã adoptãm aceastã lege pentru ca sã se semneze aceastã lege cu autoritatea noastrã moralã, cu autoritatea celor care au fost proprietari ºi au fost omorâþi în puºcãrii.
Opriº Constantin Remus absent Osman Fedbi prezent Palade Dan prezent Pambuccian Varujan absent Paneº Iosif prezent Panteliuc Vasile prezent Pantiº Sorin absent Papuc Aurel Constantin prezent Partal Petre absent Paºcu Ioan Mircea absent Pavel Lavinia prezentã Pavel Vasile prezent Pavelescu Claudiu Costel absent Pãcurariu Iuliu absent Pãunescu Costel prezent Pârgaru Ion absent Pâslaru Dumitru absent PŽcsi Francisc prezent Pereº Alexandru absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Petrescu Silviu prezent Petrescu Virgil absent Petreu Liviu absent Pintea Ioan absent Piþigoi Barbu prezent Podaru Dumitru-Teodor prezent Pop Iftene prezent Pop Leon Petru absent Pop Viorel prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Daniela prezentã Popa Ioan-Mihai absent Popa Nicolae absent Popa ªtefan prezent Popa Virgil absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Popescu Dumitru absent Popescu Emil-Teodor prezent Popescu Ioan-Dan absent Popescu Irineu absent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin prezent Priceputu Laurenþiu absent Protopopescu Cornel prezent Putin Emil-Livius-Nicolae absent Puwak Hildegard-Carola absentã Radu Alexandru-Dumitru absent Radu Elena Cornelia Gabriela absentã R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Raica Florica Rãdiþa prezentã Raicu Romulus prezent R‡koczi Ludovic prezent Rãdulescu Cristian absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban absent Rânja Traian-Neculaie prezent Remeº Decebal-Traian absent Rizescu Sergiu-George prezent Roman Ioan absent Roºca Ioan prezent
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/23.XI.2000
Roºca Teodor prezent Rotaru Dumitru prezent Ruse Corneliu Constantin absent Sandu Alecu absent Sandu Dumitru prezent Sandu Ion Florentin absent Sassu Alexandru absent Sãceanu Constantin prezent Sãndulescu Aureliu Emil prezent Sârbu Marian absent Secarã Gheorghe prezent Serac Florian absent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan prezent Sireþeanu Mihail absent Sonea Ioan prezent Spãtaru Liviu absent Spiridon Didi prezent Stan Vasile prezent Stanca Teodor prezent Stanciu Anghel absent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªaganai Nusfet absent ªerban George absent ªtefãnoiu Luca prezent ªteolea Petru prezent Tabãrã Valeriu prezent Tam‡s S‡ndor absent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe prezent Trifu Romeo Marius prezent Tudor Marcu absent Tudose Nicolae-Florin prezent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre prezent Udrea Florian absent Vaida Francisc Atila absent Valeca ªerban Constantin absent Varga Attila prezent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe absent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile prezent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan prezent Videanu Adriean absent Vilãu Ioan-Adrian absent
Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai absent Viþelar Bogdan absent Voicu Mãdãlin prezent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent
Iatã pentru care motiv noi declarãm cã în continuare suntem de acord sã dezbatem acest raport în cursul zilei de astãzi, în ipoteza în care va exista cvorumul necesar, cu luarea în discuþie a obiecþiunilor pe care le-am pomenit mai înainte.
Cerem, de ultimã orã, dacã este posibil, sã se dea dovadã de înþelepciunea cuvenitã, sã se vinã în salã, nu cu o atitudine de dictat, ci cu o atitudine de conciliere ºi de tratative, pentru finalizarea acestui raport.
Ne-am oprit din lipsã de cvorum, la un moment dat, ºi sper sã nu repetãm acest lucru. Deci, trebuie sã reluãm votul la lit. b) de la nr. crt. 4.
Aºadar, vã supun spre aprobare, din nou, textul Senatului.
Voturi pentru? Am o rugãminte, þineþi mâinile ridicate, pentru cã este fâþâialã multã în salã ºi se numãrã greu. Vã rog mult, ca sã putem numãra! Repet: cine este pentru? 38 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Þineþi mâinile sus, ca sã putem numãra! 31 voturi împotrivã.
Abþineri? Vã rog, þineþi mâinile sus! 11 abþineri.
Constat cã iarãºi nu mai avem cvorum. Totuºi, cred cã ar fi bine ca liderii politici sã ia la telefon colegii. Eu mai las încã 10 minute, sã vedem, poate, totuºi, reuºim sã depãºim acest moment. Rugãmintea mea este sã-i chemaþi pe colegi în salã.
Onoraþi colegi,
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:
Ñ Lege privind declararea ca oraº a comunei Otopeni, judeþul Ilfov;
Ñ Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române;
Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române;
Ñ Lege privind declararea comunei Geoagiu, judeþul Hunedoara, oraº;
Ñ Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.
O sã rog secretarii de ºedinþã sã verifice cvorumul în momentul de faþã, ca sã nu ne mai trezim în situaþia neplãcutã sã punem la vot un articol ºi sã nu ne gãsim în cvorum.
În momentul de faþã în salã se aflã 101 deputaþi. Este, în mod evident, insuficient pentru a continua lucrãrile. O sã aplicãm art. 128 alin. 3.
Urmeazã, totuºi, sã continuãm activitatea parlamentarã, sper eu, ºi dupã alegeri, pânã la instalarea noului Parlament. Sigur, numai pentru legi cu caracter ordinar, nu pentru legi organice, Constituþia permite lucrul acesta.
Vã spun cu multã pãrere de rãu cã nu am reuºit sã trecem astãzi, ºi noi, raportul acesta de mediere. Chiar dacã erau 2-3 puncte diferite de cele de la Senat, era o datorie a noastrã sã încercãm acest lucru. Nu reuºim...
Nu pot decât sã le urez tuturor celor care candideazã din nou succes în alegeri ºi sã sperãm cã ne vedem dupã alegeri, din nou, aici.
Vã mulþumesc.