Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinþarea Centrului de Management pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior ºi a Cercetãrii ªtiinþifice Universitare.

1. Dezbaterea obiecþiei de neconstituþionalitate a art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr. 20 din 2 februarie 2000.

2. Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei.

3. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut. (Procedurã de urgenþã.)

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului Ñ lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare.

6. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

8. Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. (Procedurã de urgenþã; lege organicã.)

9. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi Propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

10. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998.

11. Propunerea legislativã pentru completarea art. 50 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

12. Propunerea legislativã privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureºti, incluzând Noul Centru Civic ºi Centrul Istoric ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã. (Continuarea dezbaterilor.)

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate. (Procedurã de urgenþã.)

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.) 17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

19.

## 20.

## 21.

## 22.

## 23.

## 24.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii, prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãnci Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ð S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. (Procedurã de urgenþã.)

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A. (Procedurã de urgenþã.)

28. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului. (Lege organicã.)

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului.

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române.

31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar. 32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/1999 privind prelungirea termenului prevãzut la art. 3 alin. (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989.

33. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

34. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi a regiilor autonome. (Procedurã de urgenþã.)

Voturi finale privind:

1. Proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. (Lege organicã.)

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992. (Lege organicã.)

3. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

## PROGRAMUL

**¥ Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.**

**Ð ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ð ora 14,00 Ð 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð orele 14,00 Ð 16,30 Ð orele 16,00 Ð 18,00 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð orele 18,00 Ð 18,30 Ð Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primuluiministru Ð orele 18,30 Ð 19,30 Ð Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

**Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**ªEDINÞA COMUNÃ A CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI A SENATULUI Ð orele 9,00 Ð13,00 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð ora 13,00 Ð ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ð ora 14,00 Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð ora 8,30 ªedinþa comunã a Birourilor permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului (la Senat) Ð orele 9,00 Ð 9,50 Ð Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor Ð orele 9,50 Ð 13,00 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð ora 11,30 Voturi finale privind:**

## Joi, 9 martie 2000

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR orele 8,30 Ð 12,30 Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **¥ Proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. (Lege organicã.)**

* * *

- **¥ Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992. (Lege organicã.)**

## **Vineri, 10 martie 2000**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale** ## _ªedinþa a început la ora 9,00._

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 212, participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 20, 131 sunt absenþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.

ªi cât este?

Pentru început, vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 9/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de la plata impozitelor pe salarii ºi/sau pe venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 10/2000 privind selectarea ºi plata specialiºtilor care presteazã servicii de consultanþã necesare realizãrii programelor PSAL ºi PIBL finanþate de Banca Mondialã, a programului RICOP finanþat de Uniunea Europeanã, precum ºi a programelor pentru continuarea acestora, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2000 pentru scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor importuri de bunuri ºi servicii contractate în anul 1999 destinate înzestrãrii Ministerului de Interne ºi Serviciului Român de Informaþii, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ºi acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

|Declanºãm apelul nominal!<br>Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (Dâmboviþa)<br>Ana Gheorghe (Hunedoara)<br>Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe|prezent<br>absent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent| |---|---| |Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent<br>prezent| |Baban ªtefan|absent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Badea Alexandru Ioan|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |B‡r‡nyi Francisc|absent| |Barbaresso Emanoil-Dan|prezent| |Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase|prezent<br>prezent| |Bartoº Daniela|prezentã| |Bãbãlãu Constantin|prezent| |Bãlãeþ Dumitru|prezent| |Bãsescu Traian|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|

## 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26

Bejinariu Petru prezent Berceanu Radu Mircea absent Berci Vasile prezent Berciu Ion prezent Biriº Anamaria Mihaela prezentã Birtalan çkos prezent Bivolaru Gabriel absent Bivolaru Ioan prezent Boda Iosif absent Bšndi Gyšngyike prezentã Boºtinaru Victor prezent Bot Octavian absent Botescu Ion absent Bran Vasile absent Brezniceanu Alexandru prezent Bud Nicolae prezent Buga Florea prezent Bujor Liviu prezent Burlacu Viorel prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Buzatu Dumitru prezent Calimente Mihãiþã absent Cazacu Vasile-Mircea absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Cândea Vasile prezent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Chichiºan Miron absent Chiliman Andrei-Ioan prezent Chiriac Mihai prezent Ciontu Corneliu prezent Ciumara Mircea absent Cîrstoiu Ion prezent Cojocaru Radu-Spiridon absent Constantinescu Dan absent Corâci Ioan Cezar prezent Corniþã Ion prezent Cosma Liviu-Ovidiu prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Cotrutz Constantin Eremia prezent Cristea Gheorghe prezent Cristea Marin prezent Cunescu Sergiu prezent Dan Marþian prezent Dan Matei-Agathon absent Darie Simion prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian absent Dãnilã Vasile prezent Decusearã Jean prezent Dejeu Gavril absent Diaconescu Ion prezent Dimitriu Sorin Petre absent Dîrstaru Dorin absent Dobre Traian prezent Dobrescu Smaranda absentã Dorian Dorel prezent Dorin Mihai absent Dragoº Iuliu Liviu absent Dragu George absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Drecin Mihai Dorin prezent Drumen Constantin prezent Dugulescu Petru prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în bãnci ºi sã trecem mai întâi la discutarea programului de lucru ºi a ordinii de zi pentru sãptãmâna viitoare.

La programul de lucru existã obiecþiuni? Nu existã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La ordinea de zi existã obiecþii? Domnul deputat Naidin. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ºedinþa trecutã am reuºit pe punctul 34 sã cuprindem un raport de respingere a Ordonanþei de urgenþã nr. 49 de anul trecut privind administrarea societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, respinsã de Senat ºi pe care ºi Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a respins-o.

Având în vedere efectele juridice, pentru cã procesul de numire a administratorului unic poate stârni complicaþii, ºi întrucât noi ºtim foarte bine cã aici a fost o disputã ºi o poziþie corectã a Camerei Deputaþilor privind salarizarea administratorilor ºi, respectiv, a celor care participã la comisia de numire a lui, aº dori ca pe acest proiect de lege sã-l introducem pe locul 3 în ziua de marþi.

Fiind respingere, ordonanþa de urgenþã nu ne-ar lua mult timp. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi,

Dacã alte propuneri nu mai sunt,

Ziua de astãzi a fost destinatã dezbaterii iniþiativei privind modificarea ºi completarea Regulamentului Camerei Deputaþilor. Sperãm cã aveþi la îndemânã proiectul de hotãrâre în acest sens. Comisia permanentã pentru regulament este prezentã: domnul Brezniceanu, domnul Bivolaru, domnul SzŽkely, domnul Mândroviceanu.

Mai întâi, invit comisia sã ne prezinte raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În februarie anul trecut a fost înaintatã o iniþiativã de modificare a regulamentului cãtre aceastã comisie care a cãpãtat ºi caracterul de permanentã.

Aceastã Comisie pentru regulament a examinat în cadrul ºedinþelor sale toate amendamentele privind modificarea ºi completarea Regulamentului Camerei Deputaþilor propuse de mai mulþi deputaþi Ð individual, în grup, precum ºi de cãtre grupurile parlamentare, ºi chiar din partea unor comisii permanente ale Camerei Deputaþilor.

Comisia ºi-a însuºit cea mai mare parte din aceste amendamente ºi a propus modificãri ºi completãri, considerând cã prin acestea vor creºte performanþele Camerei Deputaþilor prin eficientizarea activitãþii acesteia, prin simplificarea unor proceduri parlamentare, prin disciplinarea unor practici parlamentare, precum ºi prin oficializarea unor cutume parlamentare.

La redactarea amendamentelor au fost avute în vedere soluþiile care se aplicã în diferite parlamente europene ale cãror practici sunt compatibile cu activitatea Parlamentului nostru.

Principalele direcþii vizate de comisie în cadrul lucrãrilor au fost: creºterea eficienþei activitãþii Camerei Deputaþilor, creºterea activitãþii plenului, stabilirea operativã a ordinii de zi ºi a programului de lucru, creºterea eficienþei activitãþii comisiilor parlamentare permanente ºi speciale, disciplinarea procedurii de depunere a amendamentelor, simplificarea procedurii de vot, evitarea obstrucþionãrii lucrãrilor prin luãri de cuvânt succesive ori prin absenþã.

În acest sens, comisia a vizat o serie de propuneri pe care le voi enumera mai departe în acest raport.

În primul rând, este vorba de propunerile privind creºterea eficienþei activitãþii Camerei Deputaþilor, în vederea creºterii performanþelor Camerei Deputaþilor prin eficientizarea activitãþilor. Propunerile fãcute în raport vizeazã deplasarea centrului de greutate al activitãþii din plenul Camerei Deputaþilor pe activitatea din comisiile parlamentare permanente.

Astfel, în acest raport încercãm sã propunem ºi sã vã supunem atenþiei dumneavoastrã, în primul rând, în baza actualelor prevederi regulamentare, faptul cã absenþa deputaþilor considerãm cã poate bloca activitatea Camerei Deputaþilor prin inexistenþa cvorumului. Pentru a se evita o astfel de situaþie, comisia ºi-a propus sã desfiinþeze condiþia de cvorum pentru lucrãrile în plenul Camerei Deputaþilor, cu excepþia cazurilor prevãzute de art. 64 din Constituþie, respectiv la votul final al legilor, hotãrârilor ºi moþiunilor. Prezenþa în plen se va asigura prin responsabilizarea grupurilor politice. Aceasta este una dintre propunerile fãcute în cadrul acestei comisii.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Trecem la dezbaterile generale.

Din partea grupurilor parlamentare, cine doreºte sã ia cuvântul la dezbaterile generale?

Domnul vicepreºedinte Adrian Nãstase, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R..

Vã rog, domnule vicepreºedinte.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dezbaterea pe care o începem astãzi are o deosebitã importanþã pentru activitatea Camerei Deputaþilor.

Au trecut 5 ani de când, în urma unei dezbateri extrem de serioase, pe baza unei documentãri foarte serioase, am adoptat împreunã un regulament care a stat la baza activitãþilor Camerei Deputaþilor, deºi trebuie sã vedem cu atenþie condiþiile diferite în care a lucrat Camera Deputaþilor înainte de 1996 ºi dupã 1996.

Principala problemã pe care ne-o punem cu toþii este de a face în aºa fel încât activitatea legislativã, activitatea de control parlamentar sã se desfãºoare în condiþii mai bune, în formule mai bune.

Din experienþa pe care am acumulat-o, s-au distins anumite concluzii ºi, dincolo de valoarea relativã a oricãrui text juridic, a oricãrui regulament care încearcã sã structureze într-un anumit fel activitatea unui Parlament, cred cã este momentul acum sã vedem felul în care lucrãm în noile condiþii, într-o clãdire care are ºi avantaje ºi dezavantaje, într-o situaþie în care nu mai trebuie sã împãrþim activitatea în plen într-o clãdire cum era cea din Dealul Mitropoliei ºi comisiile care îºi desfãºurau activitatea în aceastã clãdire.

Deci, în acest nou context, putem sã ne punem problema de a articula într-un alt mod legãtura dintre comisii ºi plen, pentru cã, probabil, problema cea mai importantã, în continuare, rãmâne aceea a felului în care reuºim sã producem mai rapid, mai bine, proiectele de lege ºi rapoartele comisiilor, pentru ca în plen sã limitãm discuþiile noastre în mod esenþial la dezbaterile politice, iar dezbaterile asupra amendamentelor sã se poarte asupra acelora care, într-adevãr, sunt esenþiale.

Nu vom putea substitui comisiile activitãþii în plen, dar nici nu are rost sã folosim plenul în locul comisiilor.

De aceea, din punctul nostru de vedere, considerând cã modificarea regulamentului este o activitate absolut normalã, considerând cã este firesc sã avem de acum înainte o comisie care sã reþinã ceea ce apare ca o disfuncþie în activitatea Parlamentului, pentru a propune, atunci când este cazul, noi modificãri în regulament, ºi existã numeroase exemple de Parlamente în alte þãri, unde lucrurile se desfãºoarã în acest mod, deci avem acum condiþiile pregãtite pentru a realiza, pentru a aduce la zi acest regulament ºi pentru a-l adapta la nevoile de celeritate pe care le reclamã activitatea parlamentarã.

Vã mulþumim ºi noi, domnule vicepreºedinte. Stimaþi colegi,

Înainte sã dau cuvântul urmãtorului vorbitor, ºi exprimându-mi speranþa cã în acest regulament dumneavoastrã veþi introduce ºi prevederea de la Consiliul Europei ca telefoanele mobile sã fie interzise în ºedinþele în plen, vreau sã vã anunþ, trebuie sã vã anunþ, sunt dator, cã în urma apelului nominal ºi-au exprimat prezenþa 219 deputaþi.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., domnul vicepreºedinte Vasile Lupu.

Vã rog, domnule vicepreºedinte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Regulamentul Camerei Deputaþilor este actul normativ în mãsurã, primul, sã contribuie la eficientizarea activitãþii parlamentare.

Impulsul acestei iniþiative legislative se regãseºte în preocupãrile P.D.S.R.-ului încã din vechea legislaturã ºi, dupã o evoluþie de 3 ani, a ajuns în faþa dumneavoastrã raportul Comisiei pentru regulament.

Într-adevãr, eu am pornit cu o iniþiativã de modificare a reglementãrii instituþiei imunitãþii parlamentare din regulament. Atunci, la începutul actualei legislaturi, s-a cerut o comisie specialã, în care sã fie reprezentate toate grupurile parlamentare, am acceptat acea comisie specialã, ale cãrei rezultate, dupã un an, nu s-au prea vãzut, apoi s-a cerut o comisie permanentã, am acceptat ºi acea comisie permanentã, ºi acum, iatã-ne, în sfârºit, în faþa raportului.

Majoritatea textelor acceptate de Comisia pentru regulament ºi prevãzute în raport sunt pe linia reglementãrilor în materie din procedurile parlamentelor europene.

Nu avem a ne face griji cã vom ieºi din acest cadru, trecând la dezbaterea actualei iniþiative legislative.

Iertaþi-mã, domnule vicepreºedinte. Stimaþi colegi,

Am rugãmintea sã ascultãm cât se poate în liniºte ceea ce reprezintã intervenþiile la dezbaterile generale, cu atât mai mult cu cât cu toþii suntem interesaþi de punctele de vedere ale fiecãrui grup parlamentar din aceastã Camerã.

Deci insist, în mãsura în care dialogul pe care-l angajaþi în salã este obligatoriu, faceþi-l în ºoaptã. Vã rog, domnule vicepreºedinte.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dacã regulamentul, în forma actualã, a dat niºte rezultate bune în legislatura trecutã, cu o anumitã configuraþie a Parlamentului, trebuie sã recunoaºtem cã în aceastã legislaturã eficienþa activitãþii parlamentare este discutabilã. În parte datoritã prevederilor regulamentare, în parte datoritã unor disfuncþionalitãþi ce incumbã, fãrã discuþie, rãspunderea fiecãrui grup parlamentar.

Aº ruga distinºii reprezentanþi ai grupurilor parlamentare care vor lua în continuare cuvântul la dezbaterile generale, peste stãruinþa, de care nu ne îndoim, cu care vor contribui la dezbateri ºi la negocierile privind conþinutul viitorului text, sã se pronunþe asupra câtorva chestiuni mai precise.

Mai întâi, dacã suntem de acord cu trecerea ponderii activitãþii parlamentare în comisii. Nu este o noutate, aºa se procedeazã în parlamentele þãrilor cu tradiþie democraticã neîntreruptã. Unii dintre noi, un grup destul de important, avem ºi experienþa dezbaterilor parlamentare din Consiliul Europei.

Apoi, în privinþa disciplinei parlamentare, eu îmi amintesc frecvent cã în legislatura precedentã, art. 125 din Regulamentul Camerei Deputaþilor era aplicat foarte precis ºi cu mai multã eficienþã.

Ca atare, când la un apel nominal se constata absenþa nemotivatã a unui deputat, absenþa antrena partea din indemnizaþie aferentã unei zile lucrãtoare în plen, diurna de deplasare, indemnizaþia de ºedinþã, aºa cum erau reglementate la acea vreme.

Mult mai greu, mult mai dificil este sã se aplice aceastã sancþiune acum, deºi noi, P.N.Þ.C.D.-ul, am susþinut întotdeauna întãrirea disciplinei parlamentare, chiar cu sancþiuni pecuniare.

Aº vrea sã-l asigur pe domnul vicepreºedinte Nãstase cã nu mi-am pierdut câtuºi de puþin entuziasmul, nici eu ºi nici colegii din P.N.Þ.C.D., în a susþine modificarea reglementãrii imunitãþii parlamentare în ceea ce priveºte majoritatea necesarã pentru încuviinþarea datã de Camera Deputaþilor, ca un deputat urmãrit pentru sãvârºirea unei infracþiuni sã poatã rãspunde la procedurile judiciare ca un demn cetãþean român.

Dacã chiar domnul vicepreºedinte Nãstase a invocat în mai multe luãri de cuvânt în cadrul Parlamentului ºi în mass-media cã aceastã mãsurã ar putea fi aplicatã, dar numai începând cu legislatura urmãtoare, acum, când mai avem doar câteva luni de dezbatere parlamentarã, cred cã domnul vicepreºedinte Adrian Nãstase nu mai are nici o rezervã în a susþine, împreunã cu Grupul parlamentar al P.D.S.R., coborârea majoritãþii de la douã treimi, majoritate calificatã, la majoritatea absolutã, de jumãtate plus unu din numãrul celor prezenþi. Noi nu avem nici o rezervã în privinþa aceasta, chiar dacã am fi în opoziþie în legislatura urmãtoare.

Vã mulþumim, domnule vicepreºedinte, ºi am speranþa sã reuºim sã adoptãm repede acest regulament modificat ºi cã-l vom folosi chiar în aceastã legislaturã.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul Alexandru Brezniceanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În intervenþia mea încerc sã sintetizez câteva aspecte pe care Grupul parlamentar al P.D. le considerã importante în ce priveºte modificarea Regulamentului de funcþionare a Camerei Deputaþilor.

Fãrã îndoialã cã orice grup, ºi grupul nostru parlamentar, de asemenea, îºi doreºte o eficientizare cât mai serioasã ºi cât mai rapidã a activitãþii noastre, astfel încât oportunitatea prezentãrii în faþa dumneavoastrã a unui raport al Comisiei pentru regulament este mai mult decât evidentã.

În ce priveºte aceastã eficientizare, noi o gândim ºi o asemãnãm, de fapt, cu o descentralizare, aº putea spune, a activitãþii noastre. Or, dacã este sã decidem, ºi vom decide pânã la urmã, sper eu, aceastã descentralizare, ea nu poate avea loc decât prin mãrirea ponderii activitãþii în comisiile permanente, mãrirea activitãþii ºi importanþei grupurilor parlamentare.

În ce priveºte modalitatea de lucru în Camera Deputaþilor, s-au ivit pe parcursul activitãþii comisiei permanente pe care dumneavoastrã aþi acceptat-o prin votul dumneavoastrã, s-au ivit 4 metode de lucru, pe care, cu voia dumneavoastrã, destul de repede, îmi permit sã vi le reamintesc: una este cea prezentã, în baza cãreia lucrãm ºi pentru care cred cã toþi avem, aºa, idei destul de serioase ºi cu susþineri destul de serioase de a o critica. A doua modalitate de lucru, care a rezultat din amendamentele aduse de dumneavoastrã, este aceea de a se lucra 2-1-1, douã sãptãmâni în plen ºi în grupurile parlamentare, o sãptãmânã în comisii ºi o sãptãmânã în teritoriu. O a treia metodã este aceea de a lucra 1-1-1, adicã o sãptãmânã în plen, una în comisii ºi una în teritoriu. ªi a patra este aceea de a lucra Ñ ºi s-a mai prezentat aceasta, insist foarte puþin asupra ei Ñ, este aceea de a se lucra în paralel, în permanenþã, în comisii ºi în plen.

În felul acesta credem noi, ºi cred eu, personal, cu voia dumneavoastrã, cã lucrând în comisii în permenenþã ºi venind în plen atunci când este nevoie, atunci când un grup parlamentar este interesat Ñ unul sau mai multe Ñ, atunci când preºedintele de ºedinþã solicitã prezenþa noastrã, noi existând în permanenþã în comisii; cred cã în felul acesta se eliminã foarte mulþi timpi morþi, pentru cã asta ne dorim. Se doreºte, prin aceastã metodã, pe care bãnuiþi cã eu personal o susþin, ºi Grupul parlamentar al P.D., de asemenea, se doreºte ca acele articole din proiectele de lege, care nu au amendamente propuse în timp la comisii ºi numai la comisii, se înþelege, sã nu mai fie supuse la vot, ºi mi-aº permite sã reiau gluma unui coleg, astfel încât ”sã obligãm preºedintele de ºedinþã sã discute cu stenogramaÒ. Cer scuze pentru aceastã glumã, dar are importanþa ei...

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R., are cuvântul domnul lider Ioan Gavra.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este de la sine înþeles cã modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor a reprezentat ºi reprezintã...

Vã cer scuze, domnule deputat. Numai o secundãÉ Stimaþi colegi,

Haideþi sã încercãm sã nu mutãm acum ponderea în grupurile parlamentare a discuþiilor noastre. Fiþi amabili ºi sã ascultãm ceea ce colegii noºtri spun de la aceastã tribunã la dezbaterile generale.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule deputat!

Da, da, vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Deci modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor, ca lege de organizare internã a acestui segment al Parlamentului României, a reprezentat ºi reprezintã o chestiune relevantã în activitatea acestei legislaturi a Camerei Deputaþilor.

Au fost foarte multe discuþii, foarte multe dezbateri, din pãcate unele contradictorii, în care s-au afirmat adversitãþile, care n-au condus într-un timp normal la realizarea acestui raport al comisiei speciale, care sã fie prezentat, dezbãtut ºi adoptat în varianta în care va fi adoptat la nivelul Camerei Deputaþilor.

Au existat mai multe puncte de vedere în legãturã cu restructurarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Vreau sã vã precizez cã existã ºi o contestaþie depusã la Curtea Constituþionalã, pe articolul care priveºte organizarea grupurilor parlamentare, chestiunea legatã de independenþii Camerei Deputaþilor care nu vin prin alegeri, ci devin ”independenþiÒ prin pãrãsirea unui grup parlamentar, ºi care, probabil, va trebui luatã în considerare atunci când se va exprima punctul de vedere printr-o decizie a Curþii Constituþionale.

Vreau sã relev acest lucru ºi trebuie sã avem în vedere, chiar dacã depãºim articolul care se referã la organizarea grupurilor parlamentare, ca structuri fundamentale ale Camerei Deputaþilor, pentru cã o decizie similarã a fost datã de Curtea Constituþionalã în anul 1994, în care se dã dreptate celor de la Senat, care au contestat regulamentul, astfel încât se pot constitui grupuri parlamentre ºi din independenþi ºi un independent se poate afilia la oricare grup parlamentar la Senat, fiind considerat de drept membru al grupului parlamentar, ceea ce, deocamdatã, la Camera Deputaþilor nu se poate, pentru cã articolele din regulament interzic acest lucru. De acest lucru va trebui sã þinem cont, pentru cã acest regulament se va aplica în legislatura viitoare ºi, ca atare, debutul, dupã anul 2000, al noii legislaturi, trebuie sã fie în acord cu textul Constituþiei României.

Prima chestiune la care vreau sã mã refer este aceea a grupurilor parlamentare. Din pãcate, prin vechiul regulament, chiar dacã el a fost modificat ºi amendat pe parcurs, grupurile parlamentare nu ºi-au avut locul cuvenit în structurile de conducere ale Camerei Deputaþilor decât formal, deci ca afirmaþie într-un articol de regulament. Or, trebuie sã înþelegem cã structura fundamentalã, de bazã a Camerei Deputaþilor, dupã care funcþioneazã celelalte structuri, inclusiv comisiile permanente, sunt grupurile parlamentare, iar liderii grupurilor parlamentare efectiv trebuie sã participe, chiar dacã la unele chestiuni numai prin consultare, la luarea tuturor deciziilor care privesc funcþionarea ºi organizarea Camerei Deputaþilor.

219.

219, deci relativ apropiat. Oricum, este o cifrã record, ca prezenþã. Vã rog, acum, sã vã uitaþi în salã dacã se mai poate numi reponsabilitate actul formal de a spune prezent la Camera Deputaþilor ºi de a încasa niºte sume de bani pe acest act formal la Camera Deputaþilor; ne batem joc de noi, dar, în acelaºi timp, ne batem joc de þarã, iar dacã þara aratã cum aratã, aratã pentru faptul cã ºi noi arãtãm ca ºi þara, adicã þara aratã ca ºi noi.

ªi atunci, domnilor colegi, eu aº fi vãzut altfel aceastã modificare, în paralel sau simultan cu modificãrile de regulament de la Senat, în asemenea fel încât sã se modifice ºi competenþele legislative, inclusiv prin regulament, ale celor douã Camere. Ele se pot modifica. Prin Constituþie se spune cã cele douã Camere sunt egale, numai cã, prin legile ordinare de organizare a Camerelor, fiecare Camerã îºi poate stabili competenþe: similare cu ale Senatului, pentru cã trebuie sã existe asemenea competenþe, întrucât avem ºi ºedinþele comune ºi trebuie sã ne regãsim, pe undeva, împreunã, dar ºi competenþe speciale sau specifice, mai bine spus. Dacã tot se rosteºte cã la Senat avem o Camerã superioarã, dacã se insistã, mã rog, pe o tradiþie cã la Senatul României se lucra altfel înainte ºi era un fel de supervizor a ceea ce se întâmpla la Camera Deputaþilor, bine ar fi ca, pentru elasticitate, pentru fluidizare, pentru eficienþã, actele normative sã nu parcurgã trasee efectiv similare, la Camerã ºi la Senat. Deci bine era sã ne punem de acord cu cei de la Senat, ca, la modificarea regulamentelor, sã renunþe ei la câte ceva, sã ne adãugãm noi ceea ce ni se cuvine, cã suntem Camera politicã fundamentalã, aºa cum este scris în Constituþie, a Parlamentului României. Noi decidem, în ultimã instanþã, asupra oricãrui act normativ contestat la Curtea Constituþionalã sau care se aflã, dupã mediere, într-o anumitã formã, la Parlamentul

României; pentru cã, dacã în continuare parcurgem aceste trasee paralele ºi similare Ñ ce e la Camerã ºi la Senat Ñ la fiecare act normativ, sã ºtiþi cã nu se schimbã nimic; putem modifica de 25 de ori regulamentul, pentru cã eficienþa ºi, mai ales, fluidizarea actului normativ nu are nici un fel de relevanþã.

Nu ºtiu dacã vom reuºi în actuala sesiune parlamentarã sã încheiem dezbaterea acestui raport al Comisiei speciale pentru modificarea regulamentului. Nu ºtiu dacã vom reuºi, pentru cã sigur ne vom bloca, ne vom opri atunci când va veni vorba, în principal, de imunitatea parlamentarã. Sigur cã, dupã consultãri, probabil cã o sã depãºim ºi acest moment, dar cred cã este timpul, ºi o luaþi ca sugestie, domnule vicepreºedinte, pentru Biroul permanent: sã discutaþi cu Biroul permanent al Senatului, pentru cã am tot discutat, ºi noi, ºi ei, ºi împreunã aici cã ar trebui sã ne modificãm regulamentele, în asemenea fel încât sã nu existe paralelisme ºi similaritãþi totale între noi ºi ei, pentru cã un act normativ parcurge 3 luni de zile, în mod obligatoriu, pentru cã aºa este regulamentul, ºi la noi ºi la ei. ªi atunci nu am fãcut nimic: transformând regulamentele noastre ºi ale lor, nu facem decât sã modificãm niºte articole formal, pentru cã eficienþa este aceeaºi, din pãcate. Singura chestiune, din acest regulament, care, efectiv, intereseazã opinia publicã, pentru cã restul ne aparþine nouã, este cea de modificare a cvorumului, pentru a fi de acord cu solicitarea ministrului justiþiei pentru ridicarea imunitãþii parlamentare. Noi suntem de acord ºi, dupã câte am înþeles, de la celelalte grupuri parlamentare, cu o singurã excepþie, lucrurile sunt clare. În rest, însã, bine ar fi, pentru cã vom avea un traseu, dacã lucrãm numai joi la modificarea regulamentului, de cel puþin o sesiune parlamentarã, dar cred cã ºi în urmãtoarea sesiune parlamentarã, ultima a legislaturii, vom dezbate acest lucru, ar fi bine sã ne punem de acord cu Senatul, ca sã vedem unde mergem împreunã ºi unde ne despãrþim, pentru cã ne dã voie Constituþia sã ne modificãm competenþele legislative ale celor douã Camere.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

S-au fãcut niºte afirmaþii ºi vã cer scuze, stimaþi colegi, dar astãzi dimineaþã am venit dupã ce a început domnul Lupu sã conducã, pentru cã, la decizia Biroului permanent, am fost la un post cunoscut de televiziune, ca sã încerc sã fac o propagandã de reabilitare a Parlamentului României, a parlamentarismului în România ºi a democraþiei ºi mi se pare inadmisibil ca acum sã ne punem noi în faþa unor declaraþii care mai de care mai degradante, dacã vreþi, pentru aceastã instituþie. Dacã noi credem cã regulamentul trebuie modificat ca sã ne ascundem absenteismul, este fals. În acelaºi timp, nu putem condamna pe colegii noºtri sã asiste la discursuri uneori mult prea lungi, alteori dezlânate, alteori nesemnificative, doar pentru cã trebuie ca discursurile sã se facã ºi onoraþii vorbitori sã aibã un cvorum, dacã se poate, foarte amplu. Discursurile atrag sau nu atrag colegii noºtri în salã, în mãsura în care ele sunt interesante ºi semnificative. Noi trebuie sã votãm, iar pãrerea noastrã este cã dezbaterile Ñ pãrerea care a reieºit în Biroul permanent, eu nu vã spun pãrerea grupului meu parlamentar, pentru cã, atunci, trebuie sã cobor la tribunã, cum ar fi normal Ñ, cã dezbaterile concomitente cu adoptarea pe articole ºi amendamente a fiecãrui articol, în plen, nu fac decât sã consume timp. Cum modificarea competenþelor legislative nu se poate face prin regulamente, ar fi un paliativ, sigur cã una dintre Camere poate sã spunã cã adoptã într-un fel legile, dar ele nu pot fi sesizate preferenþial, ceea ce ar fi neconstituþional ºi multe alte atribuþii constituþional definite ca egale nu pot fi modificate. E adevãrat cã o modificare a Constituþiei ar fi un lucru important. Vreau sã atrag atenþia aici, pentru cã s-au fãcut afirmaþii cã este o lege ordinarã: nu, este o lege organicã ºi, ca la orice lege organicã, votul final, aceastã hotãrâre de modificare a regulamentului este ...

## **Domnul Ioan Gavra** _(din salã):_

Este ordinarã aceasta!

Bun, nu intru în aceastã disputã.

## **Domnul Ioan Gavra** _(din salã):_

Este ordinarã!

## Nu este!

Deci în continuare, dau cuvântul... Însã, stimaþi colegi, mi se pare realmente un lucru absolut incorect: pentru a ne face simpatici, pe o imagine publicã a Parlamentului, în plan personal, pentru cã e an electoral, sã degradãm imaginea acestei instituþii, prin afirmaþiile fãcute.

Invit pe domnul SzŽkely Ervin, din partea U.D.M.R. ºi se pregãteºte domnul Vasile Mândroviceanu, din partea P.N.L.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã încep cu o zicalã, ºi anume cã: Òdracul se ascunde în amãnunteÒ. O exemplificare a adevãrului acestei zicale este faptul cã, dupã pãrerea mea, câteodatã, imaginea destul de negativã ºi ºifonatã a Parlamentului are rãdãcini în imperfecþiunile Regulamentului Camerei Deputaþilor, care nu mai corespunde acelor schimbãri care au avut loc pe scena politicã româneascã, pe de o parte, pe de altã parte nu mai corespunde acelor exigenþe pe care le ridicã abundenþa actelor normative care sosesc în Parlament, atât sub formã de iniþiative legislative, proiecte de lege, cât ºi ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã.

Comisia, care a devenit o comisie permanentã ºi s-a ocupat cu modificarea regulamentului ºi a sintetizat, a încercat sã sintetizeze toate amendamentele care au venit din partea colegilor noºtri, a primit un ajutor foarte important de la opoziþie ºi aº vrea sã felicit pe colegii din opoziþie. Pe de o parte, ei au contribuit la succesul acestui raport prin amendamente directe, dar au contribuit ºi în mod indirect, printr-o ingeniozitate foarte remarcabilã, prin modul cum au speculat imperfecþiunile regulamentului pentru a bloca lucrãrile Parlamentului. Toate aceste evenimente care au constat în pãrãsirea abuzivã a sãlii sau depunerea amendamentelor cu scop vãdit de a tergiversa

lucrurile ne-au ajutat sã gãsim soluþiile ca, în viitor, aceste practici sã nu mai poatã fi folosite.

În acelaºi timp, eu consider cã Parlamentul nu este doar o fabricã de legi, este ºi un for politic ºi de aceea trebuie sã spun cã oarecum m-a surprins propunerea P.D.S.R.-ului ca sã se modifice structura programului de lucru, în aºa fel ca, practic, douã sãptãmâni dintr-o lunã parlamentarii opoziþiei sã nu mai aibã posibilitatea de a lua cuvântul în plen despre anumite probleme politice.

Trecând la acest text care se aflã în faþa dumneavoastrã, eu cred cã trebuie sã îl analizãm din douã puncte de vedere: pe de o parte, sub aspect politic, ºi pe de altã parte, sub aspect juridic.

În ceea ce priveºte aspectul politic, intenþia comisiei a fost ca mesajul acestei reglementãri propuse sã fie responsabilizarea politicã a grupurilor parlamentare. Într-adevãr, nu prin mãsuri administrative, coercitive se poate realiza, de exemplu, cvorumul de ºedinþã, ci prin responsabilizarea politicã a grupurilor parlamentare, prin faptul cã eliminãm cvorumul la dezbateri pe articole ºi, atunci, majoritatea parlamentarã, dacã nu este interesatã sã mobilizeze oamenii sã participe la lucrãri, riscã sã piardã sau sã nu mai poatã realiza acele scopuri politice care au fost înscrise în programul de guvernare. Aceeaºi idee a strãbãtut toate amendamentele majore ºi eu cred cã, de la existenþa Parlamentului, din 1990, acest set de modificãri, acest raport aduce modificãrile cele mai mari, de anvergurã ale Regulamentului Camerei ºi aº aminti, cu titlu exemplificativ, introducerea Comitetului ordinii de zi, reducerea cvorumului pentru ridicarea imunitãþii parlamentare, votul prin corespondenþã ºi mutarea accentului activitãþii legislative din plen în comisii, având în vedere cã comisiile de specialitate sunt foruri mai mult profesionale decât politice ºi dezbaterea profesionalã trebuie sã aibã loc acolo ºi nu putem transforma plenul într-o comisie de specialitate.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat, ºi, într-adevãr, eu cred cã are loc o reformã parlamentarã într-o mãsurã importantã prin modificarea acestui regulament. Totuºi, înainte sã dau cuvântul urmãtorului vorbitor, o sã citesc din Constituþie art. 74, din pãcate se pare cã..., bun: art. 74, alin. 1 Ð ”Legile organice ºi hotãrârile privind Regulamentele Camerelor se adoptã cu votul majoritãþii membrilor fiecãrei CamereÒ, deci vot organic ºi la regulament. Cine are urechi sã audã ºi cine a reproºat unora cã nu stau în salã sã revinã!

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, vã rog.

## **Domnul Mihail Nicã** _(din salã):_

Despre cine este vorba, ca sã nu ne simþim cu musca pe cãciulã! Nominalizaþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi încerca sã fiu cât mai scurt, fie ºi numai pentru faptul cã, din punct de vedere tehnic, tot ceea ce trebuia spus de la aceastã tribunã, a fost spus de colegii mei antevorbitori. Deci nu-mi rãmâne decât sã subliniez faptul cã modificãrile aduse Regulamentului Camerei Deputaþilor sunt deosebit de importante, cã ar fi bine ca împreunã

sã ne aplecãm cu toþii asupra lor ºi sã încercãm, pe cât posibil, sã gãsim înþelepciunea necesarã ca sã scoatem varianta cea mai bunã ºi cea mai convenabilã pentru eficientizarea lucrului nostru. Aici mi-aº permite sã fac o singurã observaþie ºi sã rog colegii deputaþi sã încerce sã gãseascã raportul, care este destul de voluminos ºi precis a fost aºezat pe undeva, printr-o zonã mai puþin accesibilã a fiecãruia, sã încerce sã-l gãseascã ºi sã ne vedem, în fiecare joi, cu acest raport în faþã, fiindcã, subliniez încã o datã, modificãrile sunt importante ºi ar fi pãcat sã treacã fãrã o analizã aprofundatã, pe care trebuie s-o facem asupra lor.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal este de acord cu modificãrile, cu toate propunerile de modificãri aduse, cu anumite amendamente pe care le vom face la timpul potrivit ºi nu-mi rãmâne decât sã urez succes Camerei ºi sã dea Domnul sã terminãm regulamentul într-un timp cât mai scurt.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi noi vã mulþumim pentru urãri.

Din partea Partidului România Mare, domnul deputat Duþu.

Vã rog, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare apreciazã cã modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor este o acþiune necesarã ºi are în vedere, în primul rând, simplificarea anumitor proceduri parlamentare, disciplinarea unor practici parlamentare ºi oficializarea unor cutume, cu scopul de a eficientiza activitatea fiecãrui deputat. De aceea am acordat toatã atenþia analizei propunerilor de modificare a Regulamentului Camerei Deputaþilor, evaluãrii propunerilor depuse de colegii noºtri din toate grupurile parlamentare, astfel încât, la baza schimbãrilor din regulament, au stat, cred eu, douã principii fundamentale, ºi anume creºterea eficienþei, a productivitãþii, dacã vreþi, a Camerei Deputaþilor ºi plasarea centrului de greutate a activitãþii deputaþilor de la plenul Camerei la comisiile permanente de specialitate, la grupurile parlamentare ºi chiar la circumscripþiile electorale.

Aºa cum se aratã în Nota de fundamentare, au fost vizate câteva direcþii, ºi anume: creºterea performanþei activitãþii plenului Camerei ºi a activitãþii ºi calitãþii procesului legislativ, creºterea responsabilitãþii ºi eficienþei comisiilor permanente ale Camerei Deputaþilor, disciplinarea procedurilor de depunere a amendamentelor, simplificarea procedurii de vot ºi evitarea obstrucþionãrii lucrãrilor prin luãri de cuvânt succesive sau prin absenþã.

## Stimaþi colegi,

Referitor la câteva propuneri concrete de modificare, doresc sã aduc în atenþia Domniilor dumneavoastrã poziþia Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

În legãturã cu programul de lucru al Camerei Deputaþilor, analizând situaþia actualã ºi propunerile fãcute de Grupul parlamentar al P.D.S.R. de a lucra o sãptãmânã în plen, o sãptãmânã în comisii ºi o sãptãmânã în teritoriu, în circumscripþii, punctul nostru de vedere este cã ºi primul program ºi al doilea sunt acceptabile, dar nu dau suficientã funcþionalitate sistemului, ºi anume: noi am propus ca programul de lucru sã se facã pe o lunã, sã intre în atribuþiile Biroului permanent, în condiþiile în care Biroul permanent va avea, pe întreaga legislaturã, reprezentanþi din toate grupurile parlamentare. Adicã fiecare grup parlamentar sã aibã cel puþin un membru al biroului în Biroul permanent pe întreaga legislaturã, pentru ca grupul respectiv sã poatã sã ia parte efectiv la toate deciziile care se iau vizavi de activitatea Camerei Deputaþilor.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Imediat dau un drept la replicã. Vreau sã amintesc doar cã aceastã propunere am fãcut-o ºi eu prima datã când s-a deschis aceastã problemã, pentru cã am spus cã dacã este la îndemâna unei majoritãþi pur ºi simplu sã ridice imunitatea, sã fie în principiu ºi la îndemâna celor care se aflã în minoritate.

Drept la replicã, domnul vicepreºedinte Vasile Lupu. Vã rog sã poftiþi.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mai întâi aº vrea sã-mi exprim satisfacþia ºi sã felicit plenul Camerei Deputaþilor pentru unanimitatea exprimatã în intenþia de a modifica regulamentul. Este un pas mare, pe care noi îl aºteptãm de 3 ani. Mã asociez ºi eu colegului antevorbitor care a respins critica moralizatoare a unui coleg, privind numãrul redus de parlamentari în salã, coleg care nu mai era ascultat de la grupul Domniei sale decât de alþi doi colegi ºi care imediat ce ºi-a fãcut numãrul la microfon a dispãrut din salã.

Acesta era marele interes pentru modificarea regulamentulului. ªi apoi, eficientizarea activitãþii parlamentare cred cã porneºte de la un punct remarcat de toþi vorbitorii. Dreptul la cuvânt pe care-l are parlamentarul nu incumbã ºi obligaþia de a fi ascultat. Uneori este destul de greu sã fim ascultaþi de la acest microfon.

Cât priveºte procentul de 30%, cu care s-ar putea încuviinþa declanºarea procedurilor de cercetare ºi urmãrire penalã, noi n-am avea nimic împotrivã, dacã se poate acorda cu Constituþia, pentru cã, dacã este vorba de vot, Constituþia nu îngãduie nici un vot cu mai puþin de jumãtate plus unu din majoritatea absolutã a Camerei.

În rest, eu îmi exprim încrederea cã vom continua acele întâlniri ale Biroului permanent cu liderii grupurilor parlamentare chiar în cursul sãptãmânii viitoare, nu cred în unanimitãþi, precum colegul Duþu, de la Partidul România Mare, dar o majoritate cred cã se va putea pronunþa în aceastã sesiune asupra textelor care vor fi agreate de, repet, majoritatea colegilor.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aº propune sã ne oprim în privinþa regulamentulului la dezbaterile generale, urmând ca pe text sã intrãm joia viitoare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc pentru propunere, dar mai sunt luãri de cuvânt angajate pe care trebuie, evident, sã le încheiem.

În consecinþã, invit pe domnul deputat Wittstock Wolfgang de la minoritãþile naþionale pentru a ne prezenta un punct de vedere în numele grupului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Câteva cuvinte despre propunerea de modificare a regulamentulului, punctul de vedere al Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale. În principiu, grupul nostru susþine simplificarea procedurilor care vor conduce la eficientizarea muncii noastre. Susþinem, de exemplu, propunerea ca acele articole de lege la care în comisii sau unde colegii noºtri n-au propus amendamente, inclusiv amendamente de respingere, sã nu mai fie nevoie, pentru aceste articole, de un vot în plenul Camerei Deputaþilor.

Avem însã unele rezerve vizavi de propunerea de a se lucra în paralel în comisii ºi în plen. Credem cã lucrurile, aici, se vor putea încurca.

În schimb, susþinem propunerea sã avem mai mult timp pentru lucru în circumscripþii, adicã, de exemplu, sã se lucreze o sãptãmânã în plen, o sãptãmânã în comisii ºi o sãptãmânã în circumscripþia parlamentarã. Cam acestea sunt punctele de vedere ale grupului nostru parlamentar.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Dacã din partea deputaþilor independenþi se doreºte sã se ia cuvântul? Nu.

Procedurã, domnule secretar Gaspar? Da. Vã rog sã poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Au fost încheiate dezbaterile generale asupra proiectului de Hotãrâre privind modificarea ºi completarea Regulamentulului Camerei Deputaþilor ºi s-ar putea ca, în sãptãmâna urmãtoare, sã trecem la dezbaterea pe texte. Legat de aceste probleme, aº vrea sã stabilim Ð ºi sã fie foarte clar Ð calitatea de iniþiator al acestui proiect de hotãrâre.

Aºa cum este cunoscut, plenul Camerei Deputaþilor, prin votul pe care l-a exprimat, prin acest vot a fost instituitã Comisia pentru regulament. Aceastã comisie a avut misiunea de a aduna toate propunerile de modificare ºi de a prezenta Biroului permanent un proiect de hotãrâre, însoþit de nota de fundamentare, cu tot ceea ce ar trebui modificat ºi completat în acest regulament. De altfel, conform art. 29 lit.c) din regulament, printre atribuþiile care-i sunt conferite Biroului permanent se prevede ºi urmãtoarea: ”supune aprobãrii Camerei Deputaþilor regulamentul acesteia, precum ºi propunerile de modificareÒ.

Deci, domnule preºedinte, ca sã fie clar pentru toþi colegii, iniþiativa ºi proiectul de hotãrâre care ne sunt supuse atenþiei aparþin Comisiei pentru regulament.

Dialogul se va purta cu membrii Comisiei de regulament, toþi ceilalþi avem calitatea de iniþiatori de amendamente. În aceastã calitate vom putea interveni în cursul dezbaterilor. Domnul vicepreºedinte Vasile Lupu a lãsat sã se înþeleagã cã dânsul este iniþiatorul acestui proiect de hotãrâre, lucru care nu corespunde realitãþii, pentru cã acest proiect de hotãrâre înmãnuncheazã în el toate propunerile care au fost fãcute de cãtre deputaþi ºi grupurile parlamentare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc pentru intervenþie. Douã minute, în replicã, domnul Vasile Lupu.

## Stimaþi colegi,

Eu nu mi-am arogat aici în mod absolut iniþiativa acestei modificãri a Regulamentului Camerei Deputaþilor, dar dacã distinsul coleg, domnul deputat Gaspar, a pus chestiunea în discuþie, atunci sã o lãmurim.

Interpretarea textului invocat din regulament, al art. 29, aparþine domnului Gaspar, dar dacã numai Biroul permanent ar avea iniþiativa modificãrii regulamentulului, aceasta ar fi fost prevãzutã în regulament. Mai mult, mai existã un text în Regulamentul Camerei Deputaþilor potrivit cãruia iniþiativele de modificare a regulamentulului urmeazã traseul iniþiativelor legislative în general, ºi dacã este aºa, încã o datã, reamintesc istoricul. Am pornit cu niºte texte separate, s-a invocat nevoia unei modificãri de ansamblu, am prezentat o iniþiativã de modificare în ansamblu a regulamentulului, este adevãrat cã aceastã iniþiativã legislativã avea multe texte lucrate chiar de P.D.S.R. în legislatura precedentã, texte care au trecut pe la Departamentul legislativ, pe la specialiºtii din Consiliul Legislativ ºi chiar pe la specialiºtii din Curtea Constituþionalã. Accept cã suntem cu toþii iniþiatorii acestei modificãri a Regulamentulului Camerei Deputaþilor, dar resping interpretarea cã numai Biroul permanent al Camerei poate fi iniþiator. Biroul supune plenului Regulamentul Camerei Deputaþilor întocmit fie de o comisie permanentã, fie de o comisie specialã, fie de câþiva deputaþi º.a.m.d. ºi supune orice modificare a regulamentulului, deci orice iniþiativã, ceea ce a ºi fãcut.

Dacã vreþi sã lãmurim lucrurile, sã nu mai avem discuþii în legislatura urmãtoare, atunci mai putem adãuga câteva cuvinte la acel text al art. 29, ca sã nu mai intrãm în derutã. Dar aºa cum este formulat textul, interpretarea domnului deputat Gaspar este ºi restrictivã ºi tendenþioasã.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. Vã dau cuvântul imediat, dar vã rog sã-mi permiteþi, în calitate de deputat, sã iau ºi eu cuvântul înainte ºi vã dau, în replicã, cuvântul imediat.

## Stimaþi colegi,

Evident cã dezbaterea este politicã ºi are substanþã, în mãsura în care fiecare, în anul electoral, va dovedi, printre altele, ce lucruri bune a fãcut ºi ce îmbunãtãþiri ºi reforme a generat, inclusiv în sânul Parlamentului. Vreau sã amintesc aici cã existã o iniþiativã depusã ºi de Partidul Democrat privind modificarea regulamentulului. Deci nevoia aceasta de modificare a fost repetatã ºi exprimatã de toate partidele sau oricum de principalele partide din Parlament, prin oamenii lor cei mai competenþi. În aceste condiþii, s-a constituit o Comisie pentru regulament ºi cred cã, din punctul acesta de vedere, nu mai putem avea nici un dubiu cã iniþiativa de modificare a regulamentului îi aparþine acestei comisii, constituitã special cu reprezentanþii tuturor grupurilor parlamentare pentru a aduce toate punctele de vedere pe cât se poate într-un tot comun, ca sã spun aºa.

Deci orice fel de încercare, de orice naturã, a unui deputat sau a unui grup parlamentar, altul decât aceastã comisie, de a-ºi aroga dreptul de iniþiator, este, dupã pãrerea mea, nepotrivitã. Cred cã dezbaterile noastre au început foarte bine, cã vor fi niºte dezbateri purtate eficient, foarte serios ºi rapid ºi cã, în aceste condiþii, vom avea un regulament modificat ºi lucrãrile noastre optimizate.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Putem sã solicitãm pe doamna stenografã sã descifreze ce am spus. N-am spus nici un moment cã Biroul permanent are iniþiativa de modificare a regulamentulului. Am citit textul art. 29 lit.c): ”supune aprobãrii Camerei Deputaþilor regulamentul acesteia, precum ºi propunerile de modificareÒ ºi am spus cã s-a instituit, prin votul plenului, aceastã Comisie pentru regulament ca o comisie

permanentã, care a avut misiunea de a aduna toate propunerile, ºi domnul vicepreºedinte Niculescu-Duvãz a venit ºi a completat în sensul cã ºi Grupul parlamentar al Partidului Democrat a depus. Deci au fost foarte multe propuneri; aceste propuneri au fost adunate, iar comisia ºi-a prezentat proiectul de hotãrâre. De altfel, nota de fundamentare ºi proiectul de hotãrâre care au fost depuse la Biroul permanent sunt acte ale acestei comisii.

Pe de altã parte, oarecum mai indirect, domnul vicepreºedinte Vasile Lupu a spus cã Ð ºi aceasta este realitatea! Ð marea majoritate a unor texte sunt preluate din ceea ce s-a pregãtit încã din 1995. Dar cred cã este bine sã închidem aici discuþia, sã cunoaºtem cã membrii comisiei sunt cei care vor intra în dialog cu deputaþii, iar noi ceilalþi, care am depus amendamente de modificare sau de completare, avem calitatea aceasta de iniþiatori ºi sã intervenim în aceastã calitate.

Vã mulþumim, domnule secretar Gaspar.

Dau curs propunerii domnului vicepreºedinte Vasile Lupu. Închid aici ºedinþa, o datã cu dezbaterile generale, cu menþiunea cã, în principiu, în fiecare joi vom avea dezbateri la regulament ºi sper sã fie cât mai puþine zile de joi, dar, în orice caz, va trebui o prezenþã cât mai bunã în aceste zile.

Vã mulþumesc ºi vã urez: ”Drum bun!Ò

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11,20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 26/2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei