Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Stimaþi colegi, Începem prima parte a ºedinþei noastre.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban.

## Mulþumesc.

Intitulez declaraþia de azi ”Rolul ºi imaginea Parlamentului României în mandatul 1996 Ð 2000Ò.

Parlamentul României reprezintã, potrivit Constituþiei, forul legislativ suprem al þãrii, expresia democraþiei readuse în România prin Revoluþia din Decembrie 1989.

Ca for legislativ suprem, Parlamentul a lucrat la fundamentarea legilor necesare vieþii economico-sociale specifice economiei de piaþã ºi societãþii noastre democratice. Pe parcursul celor douã mandate, Parlamentul a creat baza legislativã ºi principalele instituþii democratice corespunzãtoare, dar rolul ºi imaginea Parlamentului au scãzut, în societatea româneascã în actualul mandat 1996 Ð 2000, din varii motive. Ne oprim la unele din aceste cauze, spre a fi cunoscute ºi apoi înlãturate, poate începând cu finalul acestei legislaturi.

Ordonanþele Guvernului, promovate excesiv, pânã la agresivitate, acum peste 800, au provocat urmãri grave: reducerea rolului Parlamentului ca for legislativ suprem în România, introducerea instabilitãþii legislative ºi, în anumite domenii, chiar haosul legislativ, separarea incompletã sau nesepararea puterii legislative de puterea executivã, respectiv de Guvern, inducerea neîncrederii oamenilor ºi mai cu seamã a investitorilor strãini într-o legislaþie care mereu se schimbã ºi altele.

Spre a-ºi impune voinþa ºi, mai cu seamã, interesele, actuala putere a apelat la asumarea rãspunderii Guvernului fie cã era vorba de Legea privatizãrii sau de alte legi, iar acum se tot vorbeºte de reforma justiþiei, lege care schimbã alte 12 legi ºi care ar urma sã fie fãcutã tot prin asumarea rãspunderii Guvernului.

La întrebãri ºi interpelãri, procedurã parlamentarã, nici unul din primii-miniºtri, nici Victor Ciorbea, nici Radu Vasile ºi nici domnul Mugur Isãrescu, n-a venit sã rãspundã în Camera Deputaþilor.

Rãspunsurile pe care le dau unii miniºtri sau secretari de stat, poate mai puþin Ministerul Transporturilor ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, în ce ne priveºte, sunt

superficiale, fãrã soluþii de rezolvare a problemelor ºi fãrã prospecþia necesarã.

În declaraþiile politice de marþi dimineaþa, parlamentarii spun adevãruri complexe, dimensionate concret ºi uneori tulburãtoare, dar care rãmân numai în stenograme, receptarea lor de cãtre Preºedinþie, Guvern ºi organismele centrale se face slab sau nu se face deloc.

Presa ºi-a fãcut din lucrãrile Parlamentului un subiect predilect ºi, aproape de fiecare datã, au augmentat realitatea politicã, ajungând, uneori, la nemotivata jignire a Parlamentului, fãrã ca Biroul permanent de la Camera Deputaþilor sau de la Senat sã ia atitudinea adecvatã.

Emisiunile TVR-1 Actualitãþi ºi, respectiv, PRO-TV au fost, timp de trei ani ºi jumãtate, traduceri a ceea ce s-a petrecut în Parlament, în locul transmisiilor directe sãptãmânale, pe care noi le-am solicitat de mai multe ori.

Populaþia þãrii este ºi inteligentã ºi receptivã, pentru a înþelege corect ceea ce, de la tribunã, spun parlamentarii, fãrã mulþimea de comentatori, interpreþi sau analiºti, mulþi privilegiaþi ai puterii.

Pe toatã durata mandatului, coaliþia C.D.R. Ð U.S.D. Ð U.D.M.R. a avut majoritate confortabilã în Parlament, dar parlamentarii puterii, în loc sã asigure cvorumul, cum e normal politic ºi moral, au fost mereu preocupaþi de problemele personale de grup sau de partid, ceea ce a dus la amânarea unor lucrãri, apelul la catalog, precum la ºcoalã, ºi, de multe ori, la suspendarea ºedinþelor. ªi, pentru difuzia responsabilitãþii, iatã cã ºi coaliþia guvernamentalã ºi o bunã parte a presei vorbesc tot mai insistent despre slaba calitate ºi lipsa de vocaþie a clasei politice, în general. Acum, absenteismul de la alegerile locale este pus tot pe seama clasei politice, în general, din România.

Domnilor parlamentari ai puterii, de ce nu sunteþi cavaleri politici, ca sã recunoaºteþi cã guvernarea dumneavoastrã Ñ în care opoziþia ºi mai ales P.D.S.R. nu au avut nici un amestec nefast Ñ a dus þara în prãpastie ºi populaþia la disperare ºi cã acestea sunt cauzele reale ale refuzului participãrii la vot ºi jalnicele rezultate ale votului de pânã acum pentru partidele principale din coaliþia guvernamentalã.

În 1997, nou-venit în Parlamentul României, v-am simþit aroganþa ºi v-am auzit aclamate soluþiile ºi cãile unice: vestita cifrã de 15.000 de specialiºti, pachetele mari de legi în proiect ºi fluxul de dolari, democraþie ºi sprijin de investit din Vestul îndrãgostit de C.D.R. Ð U.S.D. Ð U.D.M.R., dar nimic din toate.

Calitatea de senator ºi deputat a ajuns, pentru cercurile largi din societatea civilã, un cuvânt de blam, de ocarã ºi care provoacã reacþii negative, ceea ce este, cu adevãrat, în opinia noastrã, foarte grav acum, când vrem sã construim democraþia realã în România. Multe reglementãri au pornit confuziile de la Guvern ºi, tot aºa, au trecut, prin Parlament, dintr-o anume grabã sau diverse interese ºi care necesitã revenirea lor pe texte, prin deja trista formulare: ”proiect de Lege pentru modificarea LegiiÒ sau ”Ordonanþã de urgenþã pentru modificarea Ordonanþei de urgenþãÒ ºi ar urma sã spunem de mai multe ori aceasta.

În încheiere, formulez douã întrebãri de maximã gravitate. Oare ce interese interne sau externe, sau ambele ascund demersurile denigrãrii Parlamentului României ºi, mai cu seamã, a reducerii rolului ºi importanþei forului legislativ suprem în viaþa politicã a þãrii? Oare cât timp ºi ce eforturi vor fi necesare pentru reaºezarea Parlamentului la locul sãu, în sistemul democratic din România?

Vã mulþumesc.

Deºi românul a pãþit-o cu CARITAS-ul, cu F.N.I.-ul sau cu alte fonduri de investiþii, precum ºi cu sistemul bancar nefundamentat pe o politicã realã, va fi atras, în continuare, de promisiunile tentante ale bãncilor populare. ªi se pare cã, în cel mai scurt timp, România va deveni o a doua Albanie în Europa.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mândroviceanu Vasile. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Drecin.

Domnule deputat, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg. Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. ”La un pas de haosÒ.

Crahurile financiare din ultimele sãptãmâni fac loc unei zvonistici greu de controlat. Reacþiile autoritãþilor sunt subminate de panica devenitã de acum suveranã. Cãderea F.N.I. ºi criza de la B.I.R. au fost ca o bombã pentru piaþa financiar-bancarã a României. Ca ºi cum acestea nu ar fi fost de ajuns, o nouã loviturã în sistem a fost datã sãptãmâna trecutã, când peste tot cuvântul de ordine devenise: ”Ridicaþi-vã banii de la B.C.R.!Ò

Semnalele care anunþau retrageri din conturile B.C.R. de cãtre clienþi persoane fizice au apãrut vineri, 26 mai, dar îngrijorarea nu pãrea sã atingã cote maxime. Primele veºti tensionate au apãrut pe 29 mai, când, în unele oraºe ale þãrii, a fost nevoie chiar de mobilizarea forþelor de ordine pentru a calma spiritele.

Dupã fuziunea cu BANCOREX, statul român, prin Ministerul Finanþelor ºi Banca Naþionalã a României, s-a angajat sã sarã în ajutorul B.C.R. în situaþii de crizã. B.N.R. poate întinde o mânã de ajutor sau pe amândouã, însã marele risc este inflaþia. Cu alte cuvinte, stingi un foc ºi aprinzi altul: apar banii care ies din B.C.R., vor ajunge în mâinile unor oameni bulversaþi, pentru al doilea an consecutiv, de o piaþã ce nu-ºi gãseºte stâlpii de rezistenþã. Existã riscul ca economiile populaþiei sã iasã din bãnci, pentru a intra în valutã. În plus, chiar B.C.R. va avea nevoie de valutã pentru onorarea plãþilor în monedã strãinã. Efectul se va vedea pe piaþa interbancarã: ori vor avea loc creºteri de cotaþii în valutã, ori B.N.R. va vinde direct, cu riscul diminuãrii rezervei valutare. Se face cineva vinovat de aceastã situaþie? Pânã acum au apãrut doar speculaþii: unii spun cã cineva vrea sã fure din clienþii bãncii, alþii cã este mâna partidelor politice aflate în cursa electoralã. Greu de dat un verdict în acest moment.

În aceste condiþii, speculând slãbiciunea sistemului financiar-bancar, singurele câºtigãtoare sunt bãncile populare care anunþã, în mod eronat, cã sunt cele mai sigure, cu depozite garantate sutã la sutã. Toate acestea sunt speculaþii, iar garanþiile sunt verbale, nimic nefiind acoperit de lege.

De peste 10 ani, românii s-au obiºnuit sã aºtepte, cu mâna întinsã spre Occident, rezolvarea problemelor lor sociale ºi financiare ºi, deºi acesta ne-a îndatorat cu miliarde de dolari, progresele economice se lasã încã aºteptate. Aceasta deoarece nomenclaturiºtii, securiºtii ºi activiºtii, tovarãºii ”Epocii de AurÒ, s-au adaptat perfect democraþiei originale, acumulând averi fabuloase ºi conturi valutare în strãinãtate, fãrã ca statul sã poatã cerceta provenienþa acestora ºi sã le poatã impozita.

Mulþumesc, domnule Mândroviceanu. Are cuvântul domnul Mihai Drecin. Domnule deputat, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Mi-am intitulat declaraþia mea politicã de astãzi ”Biserica ºi integrarea României în structurile europeneÒ.

Gãlãgioasa, pasionanta ºi costisitoarea campanie pentru alegerile locale recent încheiate, pigmentatã cu tot felul de scandaluri economice ºi politice, asiduu întreþinute de mass-media, a pus în umbrã câteva importante acþiuni pe care Vaticanul le-a dedicat credincioºilor români, în fond, României.

La 7 mai, pentru prima datã în istoria Romei, Sanctitatea sa Papa Ioan Paul al II-lea a comemorat martirii întru credinþã ai secolului nostru. Cu aceastã ocazie, al treilea pomenit a fost episcopul Ioan Suciu, administratorul apostolic al Blajului, primul înalt ierarh greco-catolic arestat de regimul comunist la 27 octombrie 1948, maltratat în închisorile Securitãþii, întemniþat la Sighet, unde se sfârºeºte din viaþã la 27 iunie 1953.

Prin celebrarea sacrificiului sãu pentru credinþã, Cetatea Eternã aduce un omagiu tuturor episcopilor, preoþilor, cãlugãrilor ºi cãlugãriþelor, creºtinilor greco-catolici români care au suferit ºi s-au jertfit pentru idealurile democraþiei ºi creºtinismului.

Pe 9 mai, peste 2.500 de credincioºi greco-catolici, catolici români ºi unguri din România, au participat, în prezenþa Papei, la o liturghie în limba românã desfãºuratã în Catedrala Sfântul Petru.

Într-un autentic spirit ecumenic, slujba a fost împlinitã de episcopi greco-catolici români, în frunte cu Înalt Preasfinþia sa Lucian Mureºan, arhiepiscop de Alba Iulia ºi Fãgãraº, la care s-au alãturat Înalt Preasfinþia sa Iosif, episcop ortodox al Parisului, ºi episcopul romano-catolic de Satu Mare. Peste 60 de posturi de televiziune italiene ºi strãine au transmis liturghia în direct, mai puþin Televiziunea Românã, deºi a fost invitatã. Penibilul a fost oarecum salvat, ca urmare a prezenþei domnului Teodor Baconsky, ambasadorul nostru în Italia.

Liturghia a avut o dublã semnificaþie: religioasã ºi politicã. În plan religios, Sfântul Scaun aniversa 300 de ani de la unirea unei pãrþi a românilor transilvãneni cu Biserica Romei. În cuvântul rostit cu acest prilej, Sanctitatea sa nu a uitat sã-i pomeneascã ”pe merituoºii pãstori, episcopii Athanasie Anghel, Inocenþiu Micu Klein, Petru Aron, prin opera cãrora unirea nu numai cã a rezistat numeroaselor dificultãþi, dar a produs roade îmbelºugate, în bine, pentru întreaga populaþieÒ, ºi de asemenea, pe episcopii, preoþii ºi credincioºii martirizaþi de regimul comunist ateu.

Mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

S-a terminat lista vorbitorilor, deci prima parte a ºedinþei noastre se încheie aici. Partea a doua începe la ora 9,30, conform programului.

Vã mulþumesc.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa noastrã de astãzi, 6 iunie 2000, anunþându-vã cã, din totalul celor 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 270. Sunt absenþi 73. Participã la alte acþiuni parlamentare 22 deputaþi. Cvorumul de lucru este 150.

Reamintesc liderilor grupurilor parlamentare cã astãzi, la ora 11, avem de dat voturi finale ºi îi rog sã ia mãsurile necesare pentru asigurarea unui cvorum corespunzãtor. Azi este vorba de legi organice, la votul final, cel puþin douã dintre ele. Permiteþi-mi sã vã propun constituirea unor comisii de mediere. Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992: Nicolicea Eugen Ð P.D.S.R., Pâslaru Dumitru Ð P.D.S.R., Þepelea Gabriel Ð P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist, Badea Alexandru Ð P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist, Filipescu Ileana Ð P.D., Musca Monica Ð P.N.L., Kakasi Alexandru Ð U.D.M.R.

Existã comentarii? Înþeleg cã nu.

nea de zi de astãzi este Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã roage colegii sã pofteascã în salã.

Primele 4 puncte din Raportul de mediere au fost votate. Continuãm cu nr. crt. 5, unde comisia de mediere, în unanimitate, ne propune adoptarea unui articol nou, art. 6, în textul adoptat de Senat.

Dacã existã comentarii? Înþeleg cã nu.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 6. Comisia de mediere, în unanimitate, ne propune adoptarea textului propus de cãtre Senat.

Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu avem.

Adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenþi ºi cu un vot împotrivã.

Nr. crt. 7. Comisia de mediere ne propune adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Douã. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat nr. crt. 7 al Raportului de mediere, forma Senatului, cu douã voturi împotrivã ºi majoritatea voturilor celor prezenþi.

Nr. crt. 8. Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, adoptarea textul Senatului.

Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Douã. Abþineri? Nu sunt.

Cu douã voturi împotrivã ºi majoritatea voturilor celor prezenþi, nr. crt. 8 din Raportul de mediere a fost votat.

Votul final asupra Raportului de mediere se va da în sesiunea de voturi finale organizatã astãzi la ora 11.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi este proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe.

Vã reamintesc cã plenul a retrimis la comisie un numãr de articole. Am primit raportul suplimentar pentru articolele care au fost trimise la comisie, în timpul dezbaterilor în plen, pe care am sã-l supun discuþiei, dupã care vom continua dezbaterea pe proiectul de lege.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Amendamentul meu, propus la comisie ºi iniþial acceptat de aceasta, se referã la titularii de contracte de închiriere care au rezidenþa în strãinãtate fãrã a fi detaºaþi, nu au mai folosit locuinþa timp de 2 ani fãrã întrerupere, iar locuinþa a rãmas liberã, nemairãmânând sã locuiascã în ea nici soþul sau soþia, dacã au locuit împreunã cu titularul, nici descendenþii ºi ascendenþii, dacã au locuit împreunã cu acesta, nici alte persoane care au avut acelaºi domiciliu împreunã cu titularul cel puþin un an ºi care au fost înscrise în contractul de închiriere.

Pentru o mai mare claritate ºi precizie, amendamentul meu a fost reformulat astfel. La art. 13, iniþial se spune: ”Prelungirea contractului de închiriere nu se aplicã în cazul...Ò ºi amendamentul meu este lit. j), ”în cazul chiriaºilor rezidenþi în strãinãtate care, fãrã a fi detaºaþi, nu au mai folosit locuinþa mai mult de doi ani fãrã întrerupere, dacã nu sunt alte persoane îndreptãþite sã locuiascã în continuare, precum soþul sau soþia dacã a locuit împreunã cu titularul, descendenþii sau ascendenþii dacã au locuit împreunã cu acesta, alte persoane care au avut acelaºi domiciliu cu titularul cel puþin un an ºi care au fost înscrise în contractul de închiriereÉÒ.

Neacceptarea de dumneavoastrã a acestui amendament care pune de acord acest proiect de lege cu Legea nr. 114/1996 ar însemna cã se intenþioneazã sã se protejeze ºi aceastã categorie de chiriaºi care, de fapt, nu au nevoie sã fie protejaþi, deoarece, desigur, au locuinþe acolo unde muncesc, fie închiriate, fie chiar cumpãrate. ªi este de presupus cã cei care nu s-au întors acasã timp de 2 ani s-au integrat în noul mediu economic ºi social al locului unde muncesc. Este de neconceput ca, în condiþiile unei lipse acute de locuinþe, sã rãmânã nefolosite spaþii de locuit pãrãsite, uneori pentru foarte mulþi ani, când se mai întorc în þarã cei care au pãrãsit-o.

## Da, am reþinut poziþia dumneavoastrã.

Comentarii? Domnul deputat a sprijinit textul iniþial, lit. m), care a fost în raportul iniþial. Am precizat ce aþi sprijinit, pentru cã simþeam nevoia. Am înþeles, da.

Deci vã reamintesc cã la art. 13, comisia, în raportul iniþial, a introdus o literã nouã, lit. m), la propunerea colegului nostru. În cadrul raportului suplimentar, cele douã comisii sesizate în fond au propus eliminarea ºi acum îmi dau seama cã eu Ð ºi îmi cer scuze faþã de dumneavoastrã Ð pornind discuþia cu un raport de mediere, nu am cerut comisiilor în fond sã-ºi ocupe locul. Mi s-a pãrut firesc ºi constat cã nu avem reprezentanþi ºi mã opresc în acest moment ºi rog reprezentanþii Comisiei juridice ºi ai Comisiei pentru administraþie publicã sã-ºi ocupe locul în bancã. Comisia juridicã, domnule secretar, Comisia pentru administraþie publicã, mã rog, cele douã comisii au lucrat împreunã.

Deci, domnule deputat, vã reamintesc, nu ºtiu dacã aþi fost la întreaga discuþie atent, prezent, dumneavoastrã în prima fazã aþi propus adoptarea amendamentului pe care colegul nostru l-a sprijinit la microfon; în a doua fazã a raportului suplimentar aþi propus eliminarea lit. m). Vã pãstraþi punctul de vedere, comisiile?

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Art. 13 se referã la prelungirea contractului de închiriere, când nu se aplicã. Deci, vedeþi, art. 13 spune: ”Prelungirea contractului de închiriere nu se aplicãÉÒ ºi se enumerã cazurile în care acesta nu se aplicã. Comisiile, în discuþia pe care au avut-o la încheierea acestui raport suplimentar ºi au stabilit eliminarea acestui pct. m), s-au bazat pe faptul cã sunt texte în lege care prevãd cã în aceste cazuri nu se aplicã aceastã prelungire de contract pentru mai multe motive: neplata în termen a chiriei º.a.m.d. Aceastã lit. m) este greºit pusã în acest text pentru cã nu trebuie sã aºteptãm 2 ani de zile, proprietarul sã aºtepte 2 ani de zile pentru a putea închiria altcuiva acest spaþiu ºi atunci, aceastã literã, în textul legii, nu are nici un rost, pentru cã sunt alte texte care valorificã aceastã ipotezã.

Mulþumesc.

Vã pãstraþi punctul de vedere de sprijinire? Mã refeream la colegulÉ Îmi pare rãu, nu puteþi, este în procedurã de urgenþã. Mã rog, poftiþi, luaþi cuvântul!

Domnule preºedinte, þin sã subliniez faptul cã în felul acesta, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 40/1999 se deosebeºte de prevederile art. 27 din Legea locuinþei. Iatã ce spune art. 27 din Legea locuinþei: ”În cazul pãrãsirii definitive a domiciliului de cãtre titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, precum ºi în cazul titularului de contract nerezident care, fãrã a fi detaºat, nu a mai folosit locuinþa mai mult de 2 ani fãrã întrerupere, închirierea continuã, dupã caz, în beneficiul soþului sau al soþiei, în beneficiul descendenþilor sau al ascendenþilor ºi în beneficiul altor persoane care au avut acelaºi domiciliu cu titularul cel puþin un an ºi care au fost înscrise în contractul de închiriere. În cazul mai multor cereri, beneficiul contractului de închiriere se dispune prin hotãrâre judecãtoreascã. În lipsa persoanelor care pot solicita locuinþa potrivit alin. 1, contractul de închiriere înceteazã în termen de 30 de zile de la data pãrãsirii domiciliului de cãtre titularul contractului sau de la data înregistrãrii decesului ori de la împlinirea termenului de 2 ani de nefolosire neîntreruptã a locuinþeiÒ. Aceasta este Legea nr. 114, Legea locuinþei, ºi consider cã ºi legea care aprobã Ordonanþa de urgenþã nr. 40 trebuie sã prevadã acelaºi lucru.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da, am reþinut ºi colegii au reþinut. Existã douã puncte de vedere; punctul de vedere al comisiei în raportul suplimentar, ca lit. m), introdusã în primul raport, sã fie eliminatã, sã nu mai facã parte din corpul ordonanþei. Existã un coleg care sprijinã ca aceastã lit. m) sã rãmânã în corpul ordonanþei. Am sã supun, aºa cum este normal, votului dumneavoastrã, în primul rând propunerea comisiei de mediere pe care o regãsim în raportul suplimentar la pct. 1, ºi anume lit. m) sã nu fie cuprinsã în textul ordonanþei.

Voturi pentru? Vã rog. Nu pot sã numãr, ºi aºa nu am secretari, îmi cer scuze, Birourile reunite lucreazã în continuare.

Voturi pentru? Am 20 de voturi pentru.

Abþineri? 11 abþineri.

Sigur, este absolut imposibil sã continuãm cu acest cvorum.

Rog liderii de grupuri... sunt în imposibilitatea de a propune un apel nominal, datoritã continuãrii lucrãrilor la Birourile permanente reunite.

Rog secretarul tehnic sã pregãteascã fiºele pentru un apel nominal.

S-a rediscutat cu comisia ºi cu iniþiatorul. Am sã vã readuc în atenþie lit. m), propusã în raportul iniþial care s-a propus în raportul suplimentar sã fie eliminatã, a fost susþinutã de un coleg al nostru ca sã rãmânã. Comisiile sunt de acord cu colegul nostru, propun ca lit. m) sã rãmânã în textul legii.

Iniþiatorul? Sunteþi pentru. ªi iniþiatorul sprijinã formula din raportul iniþial, ºi anume la art. 13 sã se introducã o literã nouã, lit. m), al cãrei text îl gãsim în raportul iniþial la nr. crt. 6.

Nu, alt text nu pot, domnule deputat, decât textul care este în raportul iniþial, suntem în procedurã de urgenþã. Vi-l citesc. Lit.m): ”Chiriaºii rezidenþi în strãinãtate care, fãrã a fi detaºaþi, nu au mai folosit locuinþa mai mult de 2 ani fãrã întrerupereÉÒ. Acesta este textul pe care îl supun votului dumneavoastrã ºi propunerea comisiei este de a fi adoptat; ºi a iniþiatorului.

Voturi pentru, vã rog? Majoritatea.

Voturi împotrivã? Nu am.

Abþineri? Nu sunt.

Lit.m), în textul formulat de comisie, în raportul iniþial la art. 13, a fost votatã în unanimitate.

Nr. crt. 2 în raportul suplimentar se referã la art. 19. ªi dacã în raportul iniþial se propunea adoptarea textului iniþiatorului, în raportul suplimentar se propune eliminarea art. 19. Iniþiatorul?

Domnule secretar de stat Baias, aveþi cuvântul!

## **Domnul Flavius Antoniu Baias** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu suntem de acord cu eliminarea art. 19, eliminarea acestui text ar duce practic la golirea de conþinut a dreptului de preempþiune reglementat în textele precedente ºi nu ar mai permite rezolvarea acestei chestiuni de o manierã rapidã ºi în favoarea titularului dreptului de preempþiune, care este chiriaºul. Credem cã eliminarea lui ar prejudicia grav pe cei care ar dori sã invoce dreptul de preempþiune atunci când legea le-o permite. Pentru acest motiv, vã solicitãm sã nu fiþi de acord cu propunerea din raportul suplimentar, de eliminare a art. 19.

Pentru a nu vã reþine atenþia mai târziu, am aceeaºi argumentare ºi pentru pct. 3, art. 20. Lucrurile sunt legate între ele.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisiile? De acord cu iniþiatorul.

Deci în raportul suplimentar se propune eliminarea art. 19, în raportul iniþial se propune adoptarea textului propus de iniþiator. Iniþiatorul ºi comisiile propun ca în art. 19 sã rãmânã aºa cum a fost formulat textul iniþial. Intervenþii? Nu avem.

Supun propunerea de eliminare în primul rând votului dumneavoastrã, conform regulamentului, facutã în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Nimeni.

Am sã supun, în acest caz, votului dumneavoastrã art. 19 în formularea propusã de cãtre iniþiator ºi susþinutã de cãtre comisii.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Art. 19, în forma propusã de iniþiator, adoptat în unanimitate.

Art. 20, aceeaºi situaþie. Comisiile au propus în prima fazã, în raportul de fond, pãstrarea textului iniþiatorului, dupã aceea s-a revenit ºi s-a propus eliminarea. Iniþiatorul este împotrivã. De data aceasta comisiile sprijinã poziþia iniþiatorului. Trebuie sã recunoaºteþi cã este o situaþie destul de ciudatã, dar, pânã la urmã, plenul decide.

Am sã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Pe cale de consecinþã, prin faptul cã nu s-au primit cele douã propuneri anterioare ale comisiei din raportul suplimentar, urmeazã sã se menþinã forma iniþialã a art. 21.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc. Comisiile? Sunt de acord cu iniþiatorul.

Am sã supun totuºi, aºa cum este normal, votului dumneavoastrã textul de la poziþia 4 din raportul suplimentar.

Voturi pentru? Existã un vot pentru. Voturi împotrivã? Marea majoritate.

Am sã supun, în acest caz, art. 21, textul iniþiatorului, votului dumneavoastrã.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/15.VI.2000

Voturi pentru? Marea majoritate.

Voturi împotrivã? Nu avem.

Abþineri? Nu avem.

Art. 21 a fost adoptat în unanimitate în forma propusã de iniþiator.

Continuãm dezbaterea ordonanþei de la art. 24, art. 23 a fost adoptat într-o ºedinþã anterioarã. Deci continuãm cu alin. 2 al art. 23, alin. 1 al art. 23 a fost adoptat, alin. 2 al art. 23 nu a fost adoptat, deci lucrãm pe textul ordonanþei, ca sã localizez pentru toatã lumea dezbaterea pe textul ordonanþei.

Art. 23 alin. 2, la nr. crt. 12 din raport existã o formulare nouã pentru alin. 2 art. 23, propusã de cãtre comisii. Iniþiatorul? Este de acord.

Intervenþii art. 23 alin. 2? Nu avem. Am sã

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman** ( _din salã_ ) **:**

Am o intervenþie de procedurã aici. Este o frazã care trebuie sã fie adãugatã. Comisia este de acord.

Domnul secretar Chiliman, o problemã de procedurã.

Domnule preºedinte, aici apare o chestiune. Deci propunerea pe care o fac este sã se elimine ”prin construcþieÒ ºi sã se înlocuiascã cu ”la data preluãrii

acestuia de cãtre statÒ. ªi atunci ar suna aºa: ”Chiriaºul poate fi evacuat ºi din garajul deþinut, dacã acesta a aparþinut la data preluãrii acestuia de cãtre stat locuinþei din care urmeazã sã se muteÒÉ etc. ªi în felul acesta se rezolvã aceastã chestiune.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Daþi-mi textul, domnule secretar! Iniþiatorul?

Textul nou pe care vi-l supun, cu acordul celor douã comisii ºi al iniþiatorului, pentru vot, pentru alin. 4 al art. 24, este urmãtorul: ”Chiriaºul poate fi evacuat ºi din garajul deþinut, dacã acesta a aparþinut, la data preluãrii de cãtre stat a locuinþei din care urmeazã sã se mute, chiar dacã proprietarul nu poate sã ofere chiriaºului un alt garaj la schimbÒ.

Aceasta este forma care v-o

Alin. 4 al art. 24 a fost adoptat cu majoritate de voturi în forma pe care eu am citit-o de la acest microfon.

## **Doamna Viorica Afrãsinei:**

Vã mulþumesc ºi-mi cer scuze pentru întârziere. Vã rog sã observaþi, domnilor colegi, cã amendamentul meu se referã doar la rândul 2 al art. 25, ºi anume la cuvântul ”obligatoriuÒ.

Nu suntem la art. 25!

La art. 25 am eu amendament.

Suntem la alin. 1 al art. 26. Art. 25 a fost votat.

A fost votat fãrã susþinerea amendamentului, da. Pentru cã nu m-aþi întrebat, dar am considerat cã suntem la art. 25, ºi atunci a trecut articolul fãrã amendament.

Da. Îmi cer scuze. Este vina mea, doamna deputat, înseamnãÉ

Da, da. Bine, am înþeles.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Îmi asum vina, este a mea. Am întrebat dacã sunt amendamente respinse. Trebuia sã vã nominalizez atunci. Aveþi dreptate.

Art. 26 alin. 1, forma propusã de comisie ºi adoptatã de iniþiator.

Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 26 alin. 2, nr. crt. 14 din raport. Comisia propune modificarea alin. 2 al art. 26, ne propune un text nou. Iniþiatorul este de acord cu textul nou. Art. 26 alin. 2 Ñ nu am amendamente respinse.

## **Domnul Simion Darie**

**:**

O completare, vã rog, domnule preºedinte.

O completare. Domnule deputat, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este o completare la acest alineat, ºi anume: ”Chiriile pentru locuinþele care aparþin domeniului public sau privat al statului ori al unitãþilor administrativ-teritoriale ale acestuia, pentru locuinþe de serviciu, locuinþele de intervenþii, cãminele pentru salariaþi ai societãþilor comerciale, companiilor ºi societãþilor naþionale ºi regiilor autonome...Ò Ð aici am o completare ...

Domnule deputat, mã iertaþi cã intervin. Vã referiþi la alin. 1, care a fost votat.

Este alin. 2, pagina 5 din raport, numãrul de ordine 14.

Corect, aveþi dreptate, îmi cer scuze.

Doresc aceastã completare: ”Éprecum ºi spaþiile din blocurile de locuinþe închiriate caselor de ajutor reciproc ale pensionarilorÒ ºi textul continuã: ”se calculeazã pornind de la un tarif de bazã lunarÒ.

Comisia?

Nu, nu suntem de acord.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Iniþiatorul?

Da. Vã rog sã vã reocupaþi locurile. Comisiile nu sunt de acord.

Iniþiatorul nu este de acord.

Este un amendament de completare, pe care nu-l primesc.

Stimaþi colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile. Þinând seama de poziþia comisiilor ºi a iniþiatorului, amendamentul este de fond, este de completare a articolului. Suntem în procedurã de urgenþã. Nu pot sã-l primesc.

Deci revin. Art. 26 alin. 2, forma propusã de comisii o

gãsim în raport la nr. crt. 14. Iniþiatorul este de acord. Voturi pentru? Voturi împotrivã?

Rog secretarii de ºedinþã sã numere voturile. Revin. Voturi pentru poziþia din raport? 14 voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Este evident, vãzând care este cvorumul în salã, cã nu s-a votat. Rog colegii parlamentari sã ia loc în bãnci, sã fie atenþi la vot ºi sã-ºi manifeste votul.

Stimaþi colegi, reluãm votul. În salã sunt mult mai mulþi colegi decât cei care ºi-au manifestat intenþia de vot.

Suntem la art. 26 alin. 2.

Comisiile au propus un text acceptat de cãtre iniþiator.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Amendament la alin. 2!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Nu primesc amendamente în procedurã de urgenþã. Nu am nici o prevedere în regulament pentru asemenea soluþie. Vã rog, nu insistaþi. Nu am nici un loc în regulament cu asemenea soluþie. Nu a existat amendament respins, nu pot sã

Am urmãtoarea observaþie aici.

Textul spune urmãtorul lucru: ”Pentru locuinþele sociale, nivelul maxim al chiriei este de 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familieÒ. Pânã aici, totul este în regulã. Ce ne facem în cazul în care o persoanã fizicã, care are în proprietate un asemenea spaþiu cu destinaþie de locuinþã, în care locuieºte o persoanã care se încadreazã în categoria celor care au nevoie de locuinþã socialã, este obligatã sã capete o chirie de 10% din venitul mediu net lunar, chirie cu care nu-ºi va acoperi probabil nici, sã spun, nici impozitele, nici celelalte.

Existã locuinþe sociale în proprietatea privatã a unor persoane fizice. Ca atare, aici a apãrut o frazã, în textul iniþial: ”Diferenþa pânã la valoarea nominalã a chiriei va fi subvenþionatã de la bugetul local al unitãþii administrativteritoriale unde se aflã locuinþaÒ.

Este, dupã pãrerea mea, normal ca cineva sã suporte aceastã diferenþã în cazul locuinþelor sociale aflate în proprietate particularã, pentru cã statul, vedem foarte bine, a vândut locuinþe sociale, are foarte puþine ºi nu construieºte altele.

Deci cred cã ar trebui sã pãstrãm textul iniþiatorului, de la alin. 3, care rezolvã aceastã eventualã contradicþie ºi eventualã pierdere a proprietarului, persoanã alta decât chiar unitatea administrativ-teritorialã. Sau, atunci, trebuie completat alin. 3: ”Pentru locuinþele sociale proprietate ale unitãþii administrativ-teritoriale, nivelul maxim al chiriei este de 10%Ò. Numai în felul acesta se poate rezolva aceastã eventualã contradicþie.

Deci cred cã ar trebui completat alineatul cum l-a propus comisia, cu: ”pentru locuinþele sociale aflate în proprietatea unitãþii administrativ-teritorialeÒ, ºi atunci lucrurile devin clare.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule secretar Chiliman, ca sã înþeleg, sunteþi de acord, sprijiniþi textul iniþial? Deci dumneavoastrã susþineþi textul iniþiatorului, înþeleg?...

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman**

**:**

Da, eu susþin textul iniþiatorului, cu completarea acestui text...

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Nu, ori textul iniþiatorului, ori textul comisiei, pentru cã aºa spune regulamentul.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman**

**:**

Textul iniþiatorului.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Art. 26, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 27 alin. 1. Comisiile propun reformularea alin. 1. Iniþiatorul? Este de acord.

Avem un amendament respins, al domnului deputat Marin Cristea.

Domnule deputat, aveþi microfonul. Îl gãsim la amendamente respinse, nr. crt. 39.

Rog comisiile sã fie atente.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La acest articol, art. 27 alin. 1, eu am fãcut propunerea de reducere cu 40% a tarifului de bazã în lei/m[2] faþã de propunerea iniþiatorului.

În acelaºi timp, comisiile de specialitate Ð pentru administraþie ºi juridicã Ð mai propun sã fie incluse în acest articol, alin. 1, alte trei categorii de suprafeþe, cu tarife propuse în raportul celor douã comisii.

Propunerea mea, adoptatã la aceastã propunere a celor douã comisii, este de a reduce cu 40% tariful de bazã în lei/m[2] la suprafaþa locuibilã, respectiv de la 2.000 de lei/m[2] la 1.200 de lei/m[2] ; tariful pentru suprafeþele antreului, tindei, verandei, culoarului, bucãtãriei, chicinetei, oficiului, debaralei, cãmãrii, camerei de baie, closetului Ð de la 800 de lei la 480 de lei/m[2] ; ºi tariful pentru suprafeþele teraselor, pivniþelor, boxelor, logiilor, spãlãtoriilor ºi uscãtoriilor Ð de la 450 de lei la 270 de lei/m[2] .

Fac aceastã propunere pentru cã este, de fapt, oarecum în concordanþã cu nivelul ºi cu puterea de cumpãrare a salariilor, care nu depãºesc la aceastã orã 40-50% din nivelul anului de bazã de la care s-a pornit, ºi reevaluarea ºi recalcularea taxelor, respectiv a chiriilor.

ªi propun, în acelaºi timp, sau susþin, în acelaºi timp, ca pentru celelalte trei categorii de suprafeþe propuse de cele douã comisii Ñ pentru garaje, pentru dotãri ºi pentru anexele gospodãreºti aferente Ñ sã se pãstreze propunerile celor douã comisii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Comisiile?

Comisiile susþin în continuare textul din raport. Iniþiatorul, ce text? Textul din raport.

Deci comisiile ºi iniþiatorul susþin textul din raport.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Deci amendamentul dumneavoastrã se referã de fapt la prima jumãtate a textului adoptat de cãtre comisii, fiind de acord cu a doua parte.

Domnul Leonãchescu Ð intervenþie pe articol. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Sunt situaþii când aceste clãdiri închiriate fac parte dintr-o arie îngrãditã, au curte.

Aici, la art. 27 alin. 1, în listã s-au trecut: ”anexe gospodãreºti aferente locuinþelor din mediul ruralÒ. Deci la ”anexe gospodãreºtiÒ gândesc cã intrã, de exemplu, grajdurile, amenajãrile pentru creºterea porcilor, coteþele de gãini etc. Dar terenurile pe care se aflã aceste anexe gospodãreºti nu sunt taxate cu un tarif de bazã în lei/m[2]

Eu aº propune sã includem terenul curþii în care sunt amplasate aceste anexe gospodãreºti, inclusiv clãdirile, la tariful acesta de 50 de lei/m[2] , ºi sã rãmânã valabilã o asemenea propunere ºi în cazul construcþiilor care au curte în cadrul oraºelor. Altfel, chestiunea rãmâne în suspensie, deoarece accesul la aceste anexe se face pe un teren care nu este închiriat, este al altcuiva. Poate fi interzisã trecerea etc.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Din pãcate, nu pot sã reþin decât amendamentele care au fost respinse. Suntem în procedurã de urgenþã.

Reamintesc colegilor din salã cã suntem în procedurã de urgenþã. Doar amendamentele respinse pot fi susþinute.

Am un amendament respins, al domnului Marin Cristea, care este jumãtate asemãnãtor cu punctul de vedere al comisiei, în ceea ce priveºte partea a doua Ð chiriile la garaje, dotãri speciale ºi anexe gospodãreºti din mediul rural Ñ, dar care propune pentru prima jumãtate Ñ deci suprafaþã locuibilã, antreu, suprafaþa teraselor Ð o diminuare cu 40 de procente. Corect, domnule Cristea?

Comisiile, sunteþi de acord? Nu.

Iniþiatorul? Nu. Nu sunteþi de acord.

Deci

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman**

**:**

Ridicaþi, mãi, mâna!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

71 de voturi pentru.

Domnule secretar, nu faceþi lobby!

Voturi împotrivã? Vã rog, numãraþi voturile împotrivã. 42 de voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman**

**:**

De unde aþi scos, domnule, 42 de voturi împotrivã?

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule secretar, vã rog sã vã ocupaþi locul în bancã! Nu fiþi nervos!

Vã rog sã permiteþi sã conduc ºedinþa, domnule secretar!

115 voturi exprimate. Este evident cã nu avem nici mãcar cvorumul de lucru, dar cvorumul de vot!

Aveam la ora 11,00 Ð este ora 11,15 Ð programatã o sesiune de voturi finale.

Secretarul care urmeazã sã facã apelul nominal? Domnule secretar, vã rog, apelul nominal!

## **Domnul K—nya-Hamar Alexandru:**

Domnule preºedinte, declanºãm apelul nominal. Achimescu Victor-ªtefan absent Aferãriþei Constantin absent Afrãsinei Viorica prezentã

|Albu Alexandru|prezent| |---|---| |Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul|absent<br>absent| |Ana Gheorghe (Dâmboviþa)|prezent| |Ana Gheorghe (Hunedoara)<br>Andrei Gheorghe|prezent<br>prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|absent| |Antonescu Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica|absent<br>absent<br>absent<br>prezentã| |Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc|prezent<br>absent| |Avramescu Constantin Gheorghe|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Badea Alexandru Ioan|absent| |Bara Radu-Liviu|absent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Bãsescu Traian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>absent<br>absent| |Berci Vasile|prezent| |Berciu Ion<br>Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Gabriel|prezent<br>prezentã<br>prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan<br>Boda Iosif|absent<br>absent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |Boºtinaru Victor<br>Bot Octavian|absent<br>absent| |Botescu Ion<br>Bran Vasile|prezent<br>absent| |Brezniceanu Alexandru<br>Bud Nicolae|prezent<br>absent| |Buga Florea|prezent| |Bujor Liviu<br>Burlacu Viorel|absent<br>prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|prezentã| |Buzatu Dumitru|absent| |Calimente Mihãiþã|absent| |Cazacu Vasile-Mircea|prezent| |Cazan Gheorghe Romeo Leonard|prezent| |Cândea Vasile|prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent| |Chichiºan Miron|prezent| |Chiliman Andrei-Ioan|prezent| |Chiriac Mihai|prezent| |Ciontu Corneliu<br>Ciumara Mircea|absent<br>absent| |Cîrstoiu Ion|prezent| |Cojocaru Radu Spiridon|prezent| |Constantinescu Dan|prezent| |Corâci Ioan Cezar|absent|

## 12

Corniþã Ion prezent Hrebenciuc Viorel absent Cosma Liviu-Ovidiu absent Iacob Elena absentã Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Ianculescu Marian prezent Cotrutz Constantin Eremia absent Ifrim Dumitru absent Cristea Gheorghe absent Igna Ioan prezent Cristea Marin prezent Ignat ªtefan prezent Cunescu Sergiu prezent Iliescu Valentin-Adrian absent Dan Marþian prezent Ionescu Alexandru prezent Dan Matei-Agathon absent Ionescu Anton absent Darie Simion prezent Ionescu Bogdan absent Dãrãmuº Nicolae Octavian absent Ionescu Constantin absent Dãnilã Vasile prezent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile absent Decusearã Jean absent Ionescu Gheorghe prezent Dejeu Gavril prezent Ionescu Marina absentã Diaconescu Ion prezent Ionescu Nicolae prezent Dimitriu Sorin Petre absent Ioniþã Mihail-Gabriel absent Dîrstaru Dorin absent Ioniþã Nicu absent Dobre Traian absent Iorga Leonida Lari absentã Dobrescu Smaranda absentã Iorgulescu Adrian absent Dorian Dorel absent Irimescu Haralambie absent Dorin Mihai prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Dragoº Iuliu Liviu absent Jurcan Dorel prezent Dragu George absent Jurcã Teodor prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Kakasi Alexandru prezent Drecin Mihai Dorin prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau absent Drumen Constantin prezent Kerekes K‡roly absent Dugulescu Petru absent K—nya-Hamar Alexandru prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Kovacs Carol-Emil prezent Dumitrean Bazil prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Lazia Ion prezent Dumitrescu Paul Adrian absent Lãdariu Lazãr absent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Lãpuºan Alexandru prezent Duþu Ion absent Leonãchescu Nicolae prezent Elek Barna absent Lepºa Sorin Victor absent Enache Marian absent Lixãndroiu Viorel absent Enescu Ion prezent Lupu Vasile prezent Fenoghen Sevastian prezent Macarie Sergiu prezent Filipescu Ileana absentã Manole Odisei absent Furo Iuliu Ioan prezent Manolescu Oana prezentã Galic Lia-Andreia prezentã Marin Gheorghe absent Gaspar Acsinte prezent Marineci Ionel prezent Gavra Ioan prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Gavrilaº Teodor prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Gazi Gherasim prezent Matei Lucian Ion prezent Georgescu Florin absent Matei Vasile prezent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent M‡tis Eugen absent Gheorghe Valeriu absent Mazãre Radu ªtefan absent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Mândroviceanu Vasile prezent Gheorghiu Adrian prezent Mânea Radu prezent Gheorghiu Mihai absent Mera Alexandru-Liviu prezent Gherasim Ion-Andrei absent Meºca Sever absent Ghidãu Radu absent Miclãuº Vasile prezent Ghiga Vasile prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin prezent Giurescu Ion absent Mihãilescu Petru-ªerban absent Glãvan ªtefan prezent Mihu Victor Traian prezent Godja Petru prezent Miloº Aurel prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Grigoraº Neculai prezent Mogoº Ion prezent Grigoriu Mihai prezent Moiceanu Constantin prezent Groza Nicolae absent Moldovan Petre prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Haºotti Puiu absent Morariu Teodor-Gheorghe absent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Moroianu Geamãn Adrian Tudor absent Hlinschi Mihai prezent Moucha Romulus Ion prezent Honcescu Ion prezent Munteanu Ion prezent Mureºan Ioan Avram absent Protopopescu Cornel prezent Musca Monica Octavia absentã Putin Emil-Livius-Nicolae prezent Nagy ªtefan prezent Puwak Hildegard-Carola prezentã Naidin Petre prezent Radu Alexandru-Dumitru absent Nanu Romeo absent Radu Elena Cornelia Gabriela absentã Nãstase Adrian prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Neacºu Ilie prezent Raica Florica Rãdiþa prezentã Neagu Romulus prezent Raicu Romulus prezent Neagu Victor prezent R‡koczi Ludovic prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Rãdulescu Cristian absent Negrãu Mircea absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Nica Dan absent Rânja Traian-Neculaie absent Nicã Mihail prezent Remeº Decebal-Traian absent Nichita Dan Gabriel absent Rizescu Sergiu-George prezent Nicolae Jianu prezent Roman Ioan absent Nicolaiciuc Vichentie prezent Roºca Ioan prezent Nicolescu Mihai prezent Rotaru Dumitru absent Nicolicea Eugen absent Ruse Corneliu Constantin absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Sabãu Traian absent Nistor Vasile absent Sandu Alecu absent Noica Nicolae absent Sandu Dumitru prezent Oanã Gheorghe absent Sandu Ion Florentin prezent Oltean Ioan prezent Sassu Alexandru absent Onaca Dorel Constantin absent Sãndulescu Aureliu Emil prezent Opriº Constantin Remus absent Sârbu Marian prezent Osman Fedbi prezent Secarã Gheorghe prezent Palade Dan prezent Serac Florian absent Pambuccian Varujan prezent Severin Adrian absent Paneº Iosif absent Simedru Dan Coriolan absent Panteliuc Vasile prezent Sireþeanu Mihail absent Pantiº Sorin absent Sonea Ioan absent Papuc Aurel Constantin absent Spãtaru Liviu prezent Partal Petre absent Spiridon Didi prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stan Vasile prezent Pavel Vasile prezent Stanca Teodor prezent Pavelescu Claudiu Costel absent Stanciu Anghel prezent Pãcurariu Iuliu prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Pãunescu Costel prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Pârgaru Ion prezent Stoica Valeria Mariana absentã Pâslaru Dumitru absent Stoica Valeriu absent PŽcsi Francisc absent Sturza Popovici Cornel prezent Pereº Alexandru prezent SzŽkely Ervin Zolt‡n prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Szil‡gyi Zsolt prezent Petrescu Silviu prezent ªaganai Nusfet prezent Petrescu Virgil prezent ªerban George prezent Petreu Liviu absent ªtefãnoiu Luca prezent Pintea Ioan absent ªteolea Petru absent Piþigoi Barbu absent Tabãrã Valeriu prezent Podaru Dumitru-Teodor prezent Tam‡s S‡ndor prezent Pop Iftene prezent Tarna Gheorghe prezent Pop Leon Petru prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Pop Viorel prezent Teculescu Constantin prezent Popa Aron Ioan absent Tokay Gheorghe prezent Popa Daniela absentã Trifu Romeo Marius absent Popa Ioan-Mihai prezent Tudor Marcu prezent Popa Nicolae prezent Tudose Nicolae-Florin prezent Popa ªtefan prezent Þepelea Gabriel absent Popa Virgil absent Þocu Iulian-Costel absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Þurlea Petre prezent Popescu Dumitru prezent Udrea Florian absent Popescu Emil-Teodor absent Vaida Francisc-Atila absent Popescu Ioan-Dan absent Valeca ªerban Constantin absent Popescu Irineu prezent Varga Attila prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin absent Vasilescu Nicolae absent Priceputu Laurenþiu absent Vasilescu Valentin absent

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Rog pe cei care nu au spus prezent sã meargã sã completeze prezenþa. Rog colegii sã nu pãrãseascã sala, avem 4 voturi finale, din care 3 sunt la legi sau rapoarte de mediere cu caracter organic.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã, sã ne exprimãm votul final la cele 4 proiecte de lege.

Rog colegii deputaþi sã-ºi ocupe locurile în salã pentru a putea vota. Voturile finale întâi, ºi dupã aceea continuãm discutarea ordonanþei.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în bãnci. Avem de exprimat 4 voturi finale, din care 3 sunt la legi organice.

Vã rog, luaþi loc în bãnci.

Primul proiect de lege pe care îl voi supune votului dumneavoastrã este cel privind declararea oraºului Vatra Dornei din judeþul Suceava municipiu. Vã reamintesc, caracterul legii este organic.

Voturi pentru? Sunt informat de secretarul care a fãcut apelul, de domnul K—nya, cã sunt 243 de deputaþi care au rãspuns la apelul nominal. Marea majoritate.

Voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Proiectul de lege a fost votat cu 236 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Proiectul de Lege privind declararea oraºului Sãcele, judeþul Braºov, municipiu Ð caracter organic.

- Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? 7 voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri.

Cu 220 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 10 abþineri, proiectul de lege a fost votat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei Ñ caracter organic.

Voturi pentru? Rog secretarii de ºedinþã sã numere. 177 de voturi pentru.

Voturi împotrivã?

Stimaþi colegi, vã rog, luaþi loc în bãnci. Este absolut imposibil pentru secretari sã-mi dea un rezultat coerent, atâta vreme cât jumãtate din salã este în picioare. Rog colegii sã ia loc, reluãm votul.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei.

Cine este pentru? Vã rog, numãraþi. 102 voturi plus 16, 118 voturi pentru.

Voturi împotrivã? 131 de voturi. Abþineri? 5 abþineri.

Fiind un proiect de lege organicã, nu a îndeplinit votul de 172, raportul comisiei de mediere a fost respins.

Voturi împotrivã? 95 de voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Raportul a fost votat cu 133 de voturi pentru, 95 împotrivã ºi douã abþineri.

Continuãm dezbaterea la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor.

Vã reamintesc, suntem la art. 27 alin. 1. Comisia a propus o modificare a textului iniþiatorului, modificare pe care o gãsim la nr. crt. 15 din raportul de mediere.

Domnul deputat Marin Cristea are un amendament respins, prin care propune micºorarea cu 40% a tarifelor de bazã la primele 3 poziþii din tabel. Mã refer la suprafaþã locuibilã, suprafaþa antreului, suprafaþa teraselor.

Cu 126 de voturi pentru, 26 de abþineri ºi douã voturi împotrivã, art. 27 alin. 1 a fost votat în forma propusã de comisii.

Nr. crt. 15 din raport. Art. 27 alin. 2. În raport la nr. crt. 15 se regãseºte formularea pe care o propune comisia. Nu existã amendamente respinse. Iniþiatorul, sunteþi de acord cu formularea comisiei? Da.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Art. 30. Comisia propune adoptarea textului iniþiatorului. Nu avem amendamente respinse.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Art. 31 alin. 1. Comisia propune reformularea. Gãsim textul propus de comisie la nr. crt. 17 din raport. Iniþiatorul, de acord. Nu avem amendamente respinse.

Supun textul comisiei votului dumneavoastrã. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Art. 31 alin. 2. Comisia propune textul iniþiatorului. Nu sunt amendamente.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 31, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Comisiile propun la art. 32 alin. 1 o nouã formulare. Iniþiatorul nu este de acord. Aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Susþinem formularea iniþialã a art. 32 alin. 1 deoarece nu se justificã adãugarea din teza a II-a a acestui text, introdusã de comisie, având în vedere cã protecþia chiriaºilor este realizatã prin alin. 2 al art. 32, care plafoneazã, dupã cum se poate vedea, chiria în acele situaþii în care venitul lunar pe familie este sub salariul mediu net lunar pe membru de familie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc. Deci comisia nu este de acord. Un moment! Avem douã amendamente respinse: unul este al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi unul este al domnului deputat Marin Cristea.

Domnule Dan Marþian, vreþi sã susþineþi amendamentul? Vã rog, domnule profesor!

## **Domnul Dan Marþian**

**:**

Susþin amendamentul.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Deci susþineþi amendamentul.

Domnule Marin Cristea, îl susþineþi? Vreþi sã-l susþineþi de la microfon?

## **Domnul Marin Cristea**

**:**

Susþin amendamentul.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Nu, nu am înþeles.

Domnule preºedinte, avem o situaþie cu multe amendamente ºi vreau sã nu ne complicãm, s-o luãm pe bucãþele. Dumneavoastrã aþi propus o modificare, iniþiatorul sprijinã textul iniþial. Am douã amendamente respinse: unul al Comisiei pentru culte, drepturile omului ºi minoritãþi ºi unul al domnului Marin Cristea.

Domnule deputat Marin Cristea, vã susþineþi amendamentul?

Vã rog, aveþi microfonul!

## **Domnul Marin Cristea**

**:**

Este vorba de 27 alin. 1?

Art. 32 alin. 1. Nu? Domnul Marin Cristea renunþã la amendament.

Comisia pentru drepturile omului îºi pãstreazã amendamentul.

Intervenþii? Domnul secretar Chiliman.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## Onoraþi colegi,

Susþin menþinerea la art. 32 a textului iniþiatorului, din urmãtoarele motive: la alin. 1 al art. 32 comisiile propun un lucru care încalcã dreptul de proprietate, ºi anume spune cã ”...pentru locuinþele proprietate particularã, chiria se stabileºte prin negociere între proprietar ºi chiriaº, dar nivelul chiriei nu poate fi decât cu 50% mai mare decât chiria calculatã...Ò potrivit tabelului respectiv pe care l-am votat ºi care este valabil pentru locuinþele aflate în proprietatea statului. Înseamnã cã, de fapt, prin acest articol termenul de negociere dispare între proprietari ºi chiriaºi, înseamnã cã toþi proprietarii trebuie sã-ºi închirieze spaþiile pe care le au pe piaþa liberã la un preþ pe care îl dicteazã cineva, o ordonanþã, Guvernul, Dumnezeu ºtie cine. Pãi, sau încercãm sã mergem spre economie de piaþã liberã, unde relaþiile dintre proprietar ºi cei care utilizeazã proprietatea se stabilesc pe piaþa liberã ºi lãsãm statului dreptul de protecþie socialã pentru cei care chiar au nevoie de aceastã protecþie socialã sau facem un stat intervenþionist, ºi atunci diferenþa faþã de ce a fost înainte de 1989 nu mai existã. Practic, aºa cum a fost gândit acest articol de Guvern, el este corect, el lasã la latitudinea persoanelor sã-ºi negocieze chiria ºi spune, ca o mãsurã de protecþie socialã, în textul iniþiatorului, la alin. 2, cã ...pentru cazurile în care persoanele într-adevãr au venituri scãzute, atunci nivelul chiriei sã nu depãºeascã 25% din venitul mediu net lunar pe membru de familie, în fine, dacã acesta este mai mic decât venitul mediu net lunar pe economie, publicat de Comisia Naþionalã de Statisticã, conform unui articol introdus anterior.

Deci, din acest punct de vedere, se creeazã protecþie socialã acolo unde este nevoie. Vreau sã vã spun însã cã la un nivel al chiriei de 15% propus din acest venit mediu net lunar pe familie, pe care îl propune comisia la alin. 2, existã riscul ca proprietarii sã vinã cu bani de acasã ca sã-ºi plãteascã impozitele pe proprietate. ªi aºa la 25% sunt la limitã, dar absolut la limitã. ªi, dacã vreþi ,am nenumãrate exemple de oameni care mi s-au plâns de aceºti 25%, cerând sã fie mãrit. Am considerat însã cã se poate accepta ideea cã ºi proprietarii fac o oarecare protecþie socialã, cu toate cã rolul ãsta e al statului, nu al proprietarilor. Încãlcãm un principiu: principiul dreptului de proprietate. Ca atare, eu vã solicit ca art. 32 sã rãmânã în forma iniþiatorului, care este corectã ºi moralã din toate punctele de vedere ºi nu introduce limitãri ale închirierilor pentru cã, practic, toate contractele de închiriere aflate în curs vor fi lovite de acest alineat 1, aºa cum îl propune comisia, ºi va trebui sã se scadã nivelul chiriilor, drept pentru care oamenii nu vor mai închiria sau Dumnezeu ºtie ce vor face cu aceste apartamente.

Marea majoritate. Numãraþi voturile!

Lãsaþi-mã pe mine sã apreciez când e marea majoritate. Aºa se întâmplã. Numãrãm. 59.

- Voturi împotrivã, vã rog. 15 voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri.

În mod evident, cvorumul s-a diluat. Nu putem sã...

Faceþi apelul.

Dacã un grup parlamentar cere sã fac o numãrare a prezenþei, o fac, dar vã spun, se vede cu ochiul liber cã nu existã prezenþã, nu existã cvorumul întrunit. Rezultatul la încercarea de vot ne aratã cã nu avem cvorumul îndeplinit. Deci la art. 32 alin. 1 va fi reluat votul în momentul în care va fi cvorum în salã. Nu fac douã apeluri nominale în aceeaºi parte de ºedinþã. Suspendãm lucrãrile ºedinþei noastre. Le reluãm la orele 14,30, sesiunea de dupã-amiazã.

Am încheiat dimineaþa cu un apel nominal. Îmi cer scuze. Dar, în mod evident, cu toate eforturile depuse, nu avem un cvorum acceptabil, ca sã nu spun legal. Rog pe domnul secretar Gaspar sã dea citire unui apel nominal.

Da. Vã rog, avem o intervenþie de procedurã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Deci situaþia la art. 32 alin. 1 este urmãtoarea: iniþiatorul respinge propunerea comisiei; avem douã amendamente respinse. Domnul Cristea a renunþat la el. Comisia pentru drepturile omului îl susþine.

Am sã supun, conform regulamentului, amendamentul adoptat ºi însuºit de cãtre comisie. Dacã acesta nu trece, am sã supun amendamentul comisiei pentru drepturile omului. Dacã nici acesta nu trece, am sã supun textul iniþiatorului, aºa cum este firesc.

Rog colegii sã ia loc ca sã putem desfãºura votul ºi vã rog, în principiu, sã þineþi ºedinþele la grupurile parlamentare, nu în plenul Camerei Deputaþilor.

Am sã

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da. Am sã-mi pun 35 de minute... Vã rog frumos.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Te-ai trezit vorbind la microfon, dar n-ai fost în stare 4 ani sã vorbeºti niciodatã la microfon!

Am sã-mi pun 35 de minute absenþã ºi... Tot procedurã. Vã rog, domnule deputat. |**Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**|B‡r‡nyi Francisc|prezent| |---|---|---| |Eu încep cu o întrebare: ce se întâmplã cu cei care<br>esc cam întotdeauna, ºi sunt cam aceiaºi, la aceste<br>eluri nominale ºi fac un apel prin dumneavoastrã<br>oului permanent de a pune regulamentul în funcþie ºi<br>a retrage indemnizaþia în ziua în care la apelul nomi-<br>deputatul sau doamna deputat lipseºte. Pentru cã aici<br>ne transformãm în douã pãrþi, mã scuzaþi, unii proºti<br>e sunt aici ºi alþii ºmecheri.<br>Vã mulþumesc.|Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Bãsescu Traian<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>absent<br>absent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |**Domnul Miron-Tudor Mitrea:**|Berci Vasile|prezent| ||Berciu Ion|absent| |Domnule deputat, cu excepþia faptului cã nu sunt de<br>rd cã cei care sunt în salã sunt proºti, sunt de acord<br>faptul...chiar dacã vã includeþi dumneavoastrã, eu tot|Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Gabriel|prezentã<br>prezent<br>absent| |sunt de acord. Sunt de acord cu faptul ºi cã cei care<br>sunt prezenþi trebuie sã nu primeascã indemnizaþie, ºi,<br>întotdeauna, rog secretariatul tehnic sã facã anunþurile<br>enite la contabilitate.<br>Comentam la intervenþia colegului dinainte, sunt de<br>ord cã trebuie sã-mi tai 35 de minute din ziua de<br>ncã de astãzi. Rog ca acest lucru sã-l facã secretari-<br>l tehnic. Dar vreau sã-i dau ºi o informaþie colegului<br>e, îmi pare rãu, n-am reþinut în trei ani ºi jumãtate<br>m îl cheamã: sunt vicepreºedinte al Camerei, ºi<br>ºedinte de serviciu.<br>Vã rog, domnule secretar, sã faceþi apelul nominal.<br>Eu am sã fac un anunþ înainte, pânã când domnul<br>spar ajunge jos.<br>În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din<br>gea nr. 47 din 1992 privind organizarea ºi funcþionarea<br>rþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al<br>merei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre<br>putaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale,<br>mãtoarele legi: Legea privind declararea oraºului<br>cele, judeþul Braºov, municipiu ºi Legea privind decla-<br>ea oraºului Vatra Dornei, judeþul Suceava, municipiu.<br>Domnule secretar Gaspar, aveþi microfonul.|Bivolaru Ioan<br>Boda Iosif<br>Bšndi Gyšngyike<br>Boºtinaru Victor<br>Bot Octavian<br>Botescu Ion<br>Bran Vasile<br>Brezniceanu Alexandru<br>Bud Nicolae<br>Buga Florea<br>Bujor Liviu<br>Burlacu Viorel<br>Buruianã-Aprodu Daniela<br>Buzatu Dumitru<br>Calimente Mihãiþã<br>Cazacu Vasile-Mircea<br>Cazan Gheorghe Romeo Leonard<br>Cândea Vasile<br>Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae<br>Chichiºan Miron<br>Chiliman Andrei-Ioan<br>Chiriac Mihai<br>Ciontu Corneliu|absent<br>absent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Acsinte Gaspar:**|Ciumara Mircea<br>Cîrstoiu Ion|absent<br>prezent| |Achimescu Victor-ªtefan<br>prezent|Cojocaru Radu-Spiridon|absent| |Aferãriþei Constantin<br>prezent|Constantinescu Dan|absent| |Afrãsinei Viorica<br>prezentã|Corâci Ioan Cezar|absent| |Albu Alexandru<br>prezent|Corniþã Ion|prezent| |Albu Gheorghe<br>absent|Cosma Liviu-Ovidiu|absent| |Alecu Aurelian Paul<br>absent|Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |Ana Gheorghe (Dâmboviþa)<br>absent|Cotrutz Constantin Eremia|absent| |Ana Gheorghe (Hunedoara)<br>prezent|Cristea Gheorghe|absent| |Andrei Gheorghe<br>prezent|Cristea Marin|prezent| |Andronescu Ecaterina<br>prezentã|Cunescu Sergiu|absent| |Antal Istv‡n<br>absent|Dan Marþian|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu<br>absent|Dan Matei-Agathon|absent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>absent|Darie Simion|prezent| |Argeºanu Valentin<br>absent|Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent| |Arghezi Mitzura Domnica<br>absentã|Dãnilã Vasile|prezent| |Ariton Gheorghe<br>prezent|Decusearã Jean|absent| |Asztalos Ferenc<br>prezent|Dejeu Gavril|prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe<br>absent|Diaconescu Ion|prezent| |Baban ªtefan<br>prezent|Dimitriu Sorin Petre|absent| |Babiaº Iohan-Peter<br>absent|Dîrstaru Dorin|absent| |Babiuc Victor<br>absent|Dobre Traian|absent| |Baciu Mihai<br>absent|Dobrescu Smaranda|absentã| |Badea Alexandru Ioan<br>absent|Dorian Dorel|absent| |Bara Radu-Liviu<br>absent|Dorin Mihai|prezent|

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule secretar Gaspar. Vã rog sã anunþãm sala care este rezultatul. Pânã atunci, deoarece am întrerupt la art. 32 alin. 1, sã continuãm, stimaþi colegi, sã vã reamintesc: s-au purtat discuþiile pe marginea art. 32 alin. 1. În cazul acestui alineat comisiile de specialitate sesizate în fond au propus un nou text care se gãseºte în raport la numãrul curent 18. În acelaºi timp, tot la acest text avem un amendament al Comisiei pentru culturã, al Comisiei pentru minoritãþi ºi drepturile omului, amendament respins, dar pe care comisia ºi l-a susþinut.

Am sã

Voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã.

- Abþineri? 15 abþineri.

Staþi sã vãd care este rezultatul numãrãtorii. Ne-o transmite domnul secretar Gaspar. Am senzaþia cã foarte mulþi colegi n-au votat nici într-un fel, nici în altul.

Aºa, din voturile exprimate, rezultã cã au votat un numãr de 86 colegi. În salã sunt ceva mai mulþi; nu-mi dau seama dacã avem cvorumul de lucru sau nu.

Au rãspuns la apel un numãr de 176 de colegi. Din pãcate, secretarii de ºedinþã mã anunþã cã o parte au pãrãsit sala chiar înainte de a supune la vot.

Avem în salã 132 de colegi, deci am pierdut un numãr de 44 de colegi între apel ºi momentul votului.

Am sã rog liderii de grup ca în urmãtoarele 5 minute sã refacã cvorumul, ca sã putem vota acest articol. Era o ocazie foarte bunã sã terminãm în aceastã dupãamiazã acest proiect de lege ºi rãmâne în continuare.

Deci, pânã la 15,45, rog liderii de grup sã încerce sã aducã colegii în salã. Evident, sunt în clãdire.

Trecem acest articol. Rog colegii sã ia loc în bãnci. Revin. Suntem la art. 32 alin. 1, pe care nu reuºim sã-l votãm de azi de dimineaþã, datoritã lipsei de cvorum.

Rog toþi colegii sã fie atenþi, avem o ºansã astãzi dupã-amiazã sã terminãm acest proiect de lege.

- Art. 32 alin. 1, textul comisiilor.

- Voturi pentru? Rog secretarii sã numere. Textul comisiei.

Domnule Chiliman, vã rog mult, în general

- Parlamentul, Camera Deputaþilor, merge fãrã dirijor. 11 voturi pentru. Insuficient.

- Nu este nevoie de doi dirijori; ajunge unul, voiam sã

- spun.

Articolul 32 alin. 1, amendamentul Comisiei pentru drepturile omului.

- Voturi pentru? Vã rog, numãraþi voturile. 52 de voturi

- pentru, insuficient.

- Articolul 32 alin. 1, textul iniþiatorului. Voturi pentru? 76 voturi pentru. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 16 abþineri.

În mod evident nu avem cvorumul. Rog secretarii de ºedinþã, pentru cã am senzaþia cã au fost colegi care n-au votat, sã verifice cvorumul.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 80/15.VI.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei