Stenogramă plen

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Bunã ziua!

Stimaþi colegi,

Declar deschise lucrãrile din plenul Senatului, de azi, 12 iunie 2000.

Conducerea ºedinþei este asiguratã de subsemnatul, în calitate de preºedinte de ºedinþã, asistat de domnii secretari senatori Mircea Ioan Popa ºi Dumitru Badea.

Din totalul de 143 de colegi, 3 sunt la Guvern, 7 în delegaþii. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori.

Ordinea de zi se va desfãºura dupã programul obiºnuit: declaraþii politice pânã la orele 17,00, dezbateri legislative de la 17,00Ð18,00, întrebãri ºi interpelãri.

Sunt observaþii asupra programului de astãzi? Nu sunt.

Nu aþi luat cartelele! Vã rog sã le puneþi. Imediat! Stimaþi colegi, nefiind observaþii asupra ordinii de zi, o supun votului dumneavoastrã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Ordinea de zi a fost adoptatã cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere. Începem sesiunea de declaraþii politice: Grupul parlamentar P.D.S.R., 23 de minute; Grupul parlamentar P.D., 13 minute; Grupul parlamentar P.N.L., 12 minute; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., 11 minute; Grupul parlamentar U.D.M.R., 7 minute; Grupul parlamentar P.R.M., 5 minute; Grupul parlamentar P.U.N.R., 5 minute; independenþi, 14 minute.

Dau cuvântul domnului senator Ninosu Petre, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Vã rog sã-mi permiteþi ca, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., sã dau citire urmãtoarei declaraþii.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Intervenþia noastrã de astãzi are un caracter mai puþin obiºnuit ºi ea pleacã de la dezbaterea moþiunii ”AgriculturaÒ. Caracterul inedit se datoreazã faptului cã pânã ºi noi, care suntem obiºnuiþi cu diversele manevre politicianiste practicate de coaliþia C.D.R.ÐP.D.ÐU.D.M.R., am ajuns sã spunem: ”Aºa nu se mai poate!Ò

Moþiunea ”AgriculturaÒ atrãgea atenþia guvernanþilor ºi coaliþiei C.D.R.ÐP.D.ÐU.D.M.R. cã trebuie schimbat rapid ceva în politica agricolã guvernamentalã pentru cã România a ajuns piaþã de desfacere pentru produsele agroalimentare din afarã, pentru cã pãmântul a rãmas necultivat, pentru cã sãrãcia locuitorilor de la sate a adus oamenii la disperare, pentru cã ministrul Mureºan patroneazã abuzuri, ilegalitãþi ºi un adevãrat jaf naþional, acoperit fiind de partenerii sãi politici din Convenþie ºi P.D.

Neregulile au ajuns atât de flagrante în acest minister încât procurorul general de pe lângã Curtea Suprenã de Justiþie, Mircea Criste, a cerut permisiunea Camerei

Deputaþilor sã porneascã urmãrirea penalã a ministrului Mureºan.

Cu siguranþã cã domnul procuror general nu ar fi lansat aceastã acþiune dacã nu avea dovezi clare, pentru cã ministrul agriculturii, domnul Ioan Mureºan, este ºi deputat, mai este totodatã ºi vicepreºedinte al P.N.Þ.C.D., principalul partid de guvernãmânt, iar procurorul general este în subordinea directã a ministrului justiþiei, prim-vicepreºedintele P.N.L., Valeriu Stoica.

În orice þarã civilizatã, ministrul agriculturii s-ar fi autosuspendat, ºi-ar fi dat demisia sau ar fi fost eliminat din viaþa politicã. La noi aºa ceva nu se poate, pentru cã politicienii din coaliþie se acoperã unii pe alþii ºi trãiesc cu iluzia cã se aflã mai presus de lege, cã puterea le-a fost încredinþatã în alegeri pentru rapt, ca sã se îmbogãþeascã prin abuzuri ºi ilegalitãþi ei, familiile lor ºi clientela politicã.

La realitãþile dramatice din agricultura româneascã, reprezentanþii Partidului Democrat, ai Partidului Naþional Liberal ºi, evident, ai P.N.Þ.C.D. au gãsit de cuviinþã sã afirme cã: ”toatã dezbaterea pe problemele agricole este o pierdere de vreme, cã vrem sã distragem atenþia de la marile probleme ale þãrii, cã P.D.S.R. a cheltuit banii agriculturii pentru a edita o carteÒ, iar unul dintre vicepreºedinþii Partidului Democrat, Bogdan Niculescu-Duvãz, a spus cã ”moþiunea P.D.S.R. înseamnã o reîntoarcere la agricultura socialistãÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D. nu este nimeni înscris. De asemenea, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Moisin Ioan.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi exprim categoric protestul faþã de faptul cã ministrul afacerilor externe Petre Roman a declarat, în cadrul unei audieri în faþa Comisiilor reunite de politicã externã ale Parlamentului, cã ”toate criticile care au fost aduse Tratatului privind parteneriatul strategic dintre România ºi Moldova sunt demagogiceÒ. Vezi Ciprian Ranghel: ”Roman îi acuzã de demagogie pe politicienii care criticã tratatul cu MoldovaÒ, ziarul ”CotidianulÒ, 25 mai 2000.

Mai mult, citez: ”Ratificarea lui va curma apetitul electoral al unoraÒ, a subliniat Roman.

Resping asemenea insinuãri dupã care a nu accepta un tratat ce s-a vãdit deja cã nu serveºte intereselor noastre naþionale legitime înseamnã demagogie sau interes electoral. De ce nu serveºte interesul naþional românesc? Citesc ce spune comentatorul Victor Roncea: ”Épentru cã acesta consfinþeºte tezele cominterniste cu care Moscova a inoculat fiinþa naþionalã a popoarelor strivite de bolºevism pentru mai bine de 70 de ani. Pentru cã, prin acest act, România contribuie la consolidarea aºa-numitului stat moldovenescÒ ºi altele.

Acelaºi publicist întreabã: ”De ce preferã oare ministrul Petre Roman sã plece urechea la comuniºtii de la Chiºinãu sau la aprobãrile tacite ale Moscovei, în loc sã asculte vocile celor mai în drept români patrioþi basarabeni?Ò

Într-adevãr, într-un apel trimis din temniþa sa din Transnistria, Ilie Ilaºcu a scris: ”Sper cã luciditatea politicã a domnului Emil Constantinescu nu va permite semnarea acestor documente neghioabe de înstrãinare ºi mai departe a unei pãrþi a poporului român.Ò

Iurie Roºca, preºedintele Partidului Popular Creºtin Democrat din Basarabia a declarat într-un text adresat Preºedintelui ºi celor doi preºedinþi ai Parlamentului: ”Intenþia autorului acestor tratate, de a lua prin surprindere opinia publicã Ñ societatea româneascã fiind pusã în faþa unui fapt împlinit, fãrã a fi consultate în prealabil cel puþin principalele partide politice Ñ, trãdeazã o dorinþã suspectã de a muºamaliza o acþiune diplomaticã potrivnicã intereselor naþionale româneºti.Ò

Astfel, în timp ce luptãtorul patriot român Ilie Ilaºcu considerã tratatul arãtat ca o greºealã imensã a politicii de moment, a politicii României, iar liderul miºcãrii naþional-româneºti din Basarabia, Iurie Roºca, socoteºte promovarea tratatului ca fiind potrivnicã intereselor naþional-româneºti, Roman s-a arãtat la Parlamentul României încântat de faptul cã ”filoruºii nu se vor împotrivi finalizãrii documentului.Ò; vezi Victor Roncea.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Bunduc Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Are cuvântul domnul senator Szab—, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Democraþia noastrã a fost caracterizatã în felurite moduri. Cel mai adesea i s-a spus cã este ”originalãÒ. Eu voi aduce un argument în plus la aceastã caracterizare în cursul scurtei mele expuneri pe care am intenþia sã v-o prezint.

Suntem încã în febra alegerilor locale ºi evident cã regrupãrile de forþe ce au avut loc cu aceastã ocazie ºi care, încã, se aflã în curs datoritã turului al doilea al alegerilor pentru primari aduc cu sine numeroase negocieri, înþelegeri, tratative ºi alte asemenea fenomene absolut fireºti la nivelul comunitãþilor locale în legãturã cu configuraþia, hai sã folosim o expresie extrem de utilizatã, ”cu algoritmurileÒ care vor tranºa anumite poziþii ºi funcþii în cadrul autoritãþilor administraþiei publice locale ºi, respectiv, judeþene. Acest lucru este absolut normal ºi firesc.

Ceea ce aduce cu sine argumentul despre care am vorbit în legãturã cu originalitatea este cã, în anumite cazuri, ºi voi da aici un exemplu, aceste tratative, înþelegeri, negocieri, care, aºa cum am spus, au ca scop stabilirea, împãrþirea funcþiilor de conducere a acestor autoritãþi sau, dupã caz, eliminarea unor formaþiuni din aceste eventuale funcþii de conducere, aceste tratative, în anumite cazuri, dar într-unul în mod cert, poartã girul unor autoritãþi care, prin constituþie ºi prin legile care ne guverneazã þara, ar trebui sã stea foarte departe de sfera aceasta. Ba chiar au ca menire ºi chiar au subdiviziuni sau structuri în cadrul organigramei care se intituleazã ”Apãrarea ConstituþieiÒ.

Deci, concret, în 6 iunie 2000, în Satu Mare a avut loc o întrunire la care au participat unele partide, ºi nu au participat alte partide, dar, în mod cert, a participat ºeful secþiei judeþene a Serviciului Român de Informaþii,

Parlamentele din lumea întreagã au avut ºi au o îndelungatã ºi spectaculoasã evoluþie istoricã. Instituþia parlamentarã s-a dezvoltat în timp, de la primele adunãri consultative, organizate de suverani, pe stãri sociale, cu misiunea de a stabili ºi a aduna impozitele de la populaþie, pânã la parlamentele moderne de astãzi, din þãrile democratice ale lumii.

Domnule preºedinte, nu pot sãÉ

Stimaþi colegi, am rugãmintea sã facem liniºte în salã, ca sã poatã sã-ºi facã expozeul domnul senator. Vã mulþumesc.

Spuneam cã este necesarã o astfel de percepere a Parlamentului ºi de prezentare a acestuia, spre ochii ºi minþile opiniei publice, de cãtre mijloacele de informare în masã.

Sunt numeroase acele publicaþii, mai mult sau mai puþin aservite puterii prezente sau trecute, care prezintã ºtiri ºi imagini despre activitatea Parlamentului, deformate, tendenþioase, de multe ori jignitoare, fie la adresa instituþiei în totalitatea ei, fie la cea a unor parlamentari de la putere sau din opoziþie.

Personal, recunosc rolul ºi menirea presei ca a patra sau ca a ”nÒ-a putere în stat, dar aceasta trebuie sã prezinte realitatea aºa cum este, _sine ira et studio_ , în mod echidistant ºi imparþial.

Ultimul test de sondare a opiniei publice, publicat în ziarele centrale, a acordat Parlamentului doar 3% din credibilitatea pe care populaþia o manifestã în aceastã instituþie. Faþã de acest sondaj, îmi exprim, mai întâi de toate, serioase rezerve, iar, pe de altã parte, acelor specialiºti, acelor analiºti politici, pe care eu personal îi consider ca fiind activiºti U.T.C. sau U.A.S.C.R., le propun sã candideze pentru funcþia de deputat sau de senator, pentru ca ei, în aceastã instituþie, sã poatã sã asigure un grad mai înalt de credibilitate.

În încheiere vreau sã adaug faptul cã Parlamentul nu reprezintã numai cel mai înalt forum democratic ºi naþional de dezbatere a legilor, dar el este ºi principalul laborator de elaborare a acestora, toate acestea creând un cadru de manifestare responsabilã a vieþii publice ºi elemente de apãrare faþã de tentativele de diminuare a drepturilor democratice ºi a valorii instituþiilor statului de drept.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Emil Tocaci, din partea grupului independenþilor.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Voi fi foarte scurt.

Vã rog, întâi de toate, pe dumneavoastrã, domnule preºedinte, ºi apoi pe toþi colegii prezenþi sã facem toate eforturile posibile ºi legale pentru a determina Guvernul sã-ºi precizeze, cât mai repede posibil, poziþia faþã de Legea privind alegerile generale, fie printr-un proiect de lege trimis Parlamentului, fie, deºi este total inadmisibil, printr-o ordonanþã de urgenþã care însã, în mod obligatoriu, sã treacã prin Parlament.

Gândiþi-vã cã mai avem o jumãtate de lunã din aceastã sesiune ºi apoi douã luni din sesiunea urmãtoare, un timp extrem de scurt, ºi este uºor previzibil cã ne vom trezi, în pragul alegerilor, cu o ordonanþã de urgenþã Ñ încã o datã spun, este inadmisibil, dar aºa va fi Ñ care va reglementa alegerile parlamentare; ºi prezidenþiale, dar asta mã intereseazã mai puþin.

Domnilor colegi,

Dacã se va întâmpla aºa ºi dacã vor fi imperfecþiuni grave, aceasta va fi o ultimã ºi puternicã loviturã datã parlamentarismului românesc.

De aceea, vã rog, domnule preºedinte, întreprindeþi toate diligenþele posibile pentru ca, dacã se doreºte o ordonanþã de urgenþã, ea sã fie datã în timp util, în câteva zile, pentru a putea fi trecutã prin Parlament, deºi ideal ar fi sã fie vorba de un proiect de lege.

Nu ºtim absolut nimic în ceea ce priveºte intenþiile Guvernului. Este, cred, foarte greu de admis o asemenea situaþie, iar dacã se doresc modificãri esenþiale, atunci s-ar putea lua în discuþie o serie întreagã de proiecte de legi care au fost depuse de mult în Paralmentul României, iniþiative legislative cãrora nu li s-a dat nici o atenþie, deºi unele dintre ele au fost bine primite de opinia publicã ºi de presã.

Prin urmare, ne comportãm nu ca un parlament Ñ îmi pare rãu cã trebuie s-o spun Ñ, ne comportãm cu o toleranþã inadmisibilã faþã de excesele Executivului, ºi eu cred cã în aceste ultime luni de existenþã ale acestei legislaturi este necesar ca, mãcar în ceea ce priveºte constituirea Parlamentului, sã avem un cuvânt de spus.

Vã rog, domnule preºedinte, vã rog, domnilor colegi, nu lãsaþi acest ultim val sã acopere de ruºine Parlamentul României!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dupã cum bine ºtiþi din programul nostru din aceastã sãptãmânã, mâine, la orele 8,30, va avea loc ºedinþa Birourilor permanente reunite ºi fiþi convins, domnule senator, cã voi susþine punctul dumneavoastrã de vedere.

În mod cert, Biroul permanent al Senatului va transmite cãtre primul-ministru îngrijorarea dumneavoastrã ºi, de fapt, a noastrã, a tuturor. ## **Domnul Dan Stelian Marin**

**:**

Avem proiect de lege în Senat, care a trecut prin Camera Deputaþilor.

Pe probleme de procedurã, domnule senator?

Domnule preºedinte, îngãduiþi-miÉ Este de datoria mea sã-l încunoºtinþez ºi pe domnul senator ºi pe dumneavoastrã cã proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor este la Comisia juridicã, dar pânã acum am avut alte prioritãþi stringente.

Ne este foarte util ca Biroul permanent sã someze Comisia juridicã sã devinã prima urgenþã.

Am înþeles, domnule senator.

ªi avem ºi amendamente formulate ºiÉ Un adevãrat dosarÉ

Vã mulþumesc pentru precizãrile fãcuteÉ

Iertaþi-mi intervenþia, darÉ

Nu, nu, nuÉ Este foarte utilã ºi chiar vã mulþumesc pentru intervenþia dumneavoastrã. O s-o aduc la cunoºtinþa Biroului permanent ºi vã garantez cã va fi trecutã pe ordinea de prioritãþi a Comisiei juridice ºi, cu prioritate, în dezbaterea plenului Senatului.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Sergiu Nicolaescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mâine se împlinesc 10 ani de la punctul culminant al violenþelor induse în viaþa politicã a þãrii de dupã Revoluþie, încercarea nereuºitã de loviturã de stat, iniþiatã de un grup organizat în jurul activitãþii de la Piaþa Universitãþii, pe data de 13 iunie 1990.

Evenimentele petrecute atunci, la doar o lunã dupã pierderea alegerilor de cãtre P.N.Þ.C.D. ºi P.N.L., au avut elemente comune cu miºcãrile totalitare de tip legionar sau securist.

Motivul pentru care azi ne referim la acest subiect de tristã amintire este legat de faptul cã acum, în lipsa unui mesaj politic adecvat, în faþa realitãþilor dramatice din economia româneascã, actuala putere, dirijatã de la Cotroceni, încearcã sã aþâþe din nou focul violenþei în viaþa politicã.

Aºa cum se ºtie, procesul de tranziþie în România a fost îngreunat ºi încetinit de violenþa iniþiatã în viaþa politicã ºi socialã de forþe destabilizatoare, încã din 12 ianuarie 1990. Au urmat 28, 29 ianuarie, februarie 1990,

martie la Târgu Mureº ºi apoi apogeul, pe 13Ð15 iunie în Bucureºti.

Cu timpul, aceeaºi violenþã a fost transferatã în maniera dezbaterii politice ºi parlamentare, din pãcate. Continuã sã se manifeste ºi astãzi. Lozinca ”Jos Iliescu!Ò, lansatã pe 28 ianuarie 1990, continuã ºi azi sub forma unor variaþiuni pe aceeaºi temã. Nici pânã în prezent, reprezentanþi ai Convenþiei Democrate, ca ºi alþi politicieni care acþioneazã în afara ei nu au înþeles cã maniera distructivã, violentã ºi antidemocratã, cât ºi încercarea de a-i împiedica pe adversari sã participe la competiþia politicã, în condiþii de egalitate, sunt respinse de populaþie. Unul din motivele pentru care Frontul Salvãrii Naþionale a obþinut o victorie zdrobitoare în 1990 este legat de violenþele generate de permanentizarea demonstraþiei de forþã din Piaþa Universitãþii.

Istoriceºte judecând, electoratul român a respins întotdeauna violenþa. Cei care, în viitor, în loc sã vinã cu soluþii constructive pentru depãºirea dezastrului economic în care a fost târâtã þara, încearcã, prin diferite mijloace, unele economice, unele neconstituþionale, altele în contradicþie cu principiile statului de drept, sã-ºi elimine adversarii politici din cursã vor primi acelaºi vot negativ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Caraman Petru, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat.

## **Domnul Petru Caraman:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoratã asistenþã,

Un fost preºedinte al României este chemat în faþa unei instanþe a statului francez. Este un moment trist pentru istoria României, pentru cã audierea lui Ion Iliescu în cadrul comisiei rogatorii nu îl afecteazã doar pe el. Din nefericire, Ion Iliescu este o persoanã publicã, o persoanã care trebuie sã rãspundã unor acuzaþii referitoare la ilegalitãþi comise în perioada când conducea România.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Citiþi cu intonaþiile impuse!

Audierea liderului ºi a membrilor marcanþi ai P.D.S.R. pune sub semnul întrebãrii legalitatea funcþionãrii instituþiilor statului român înainte de 1996.

Acuzaþiile pentru care trebuie sã rãspundã sunt extrem de grave, iar documentele apãrute pânã acum le dovedesc vinovãþia.

Cunoaºtem cu toþii afaceri murdare în care a fost târât statul român datoritã inconºtienþei conducãtorilor sãi vremelnici. Regimul Iliescu ridicase contrabanda la rangul de politicã de stat. Banii rezultaþi în urma devalizãrii bãncilor,

a contractelor pãguboase cu parteneri strãini dubioºi, a încãlcãrii embargoului împotriva Iugoslaviei au fost meniþi susþinerii candidatului P.D.S.R. la Preºedinþie.

Pe banii contribuabililor, Ion Iliescu ºi-a fabricat materiale electorale în Franþa, 120 de mii de tone de afiºe au fost aduse în România printr-o operaþiune ilegalã de amploare.

Structurile regimului mafiot au funcþionat bine. Banii românilor au ajuns la firma francezã care trebuia sã se ocupe de afiºe. Aceasta a realizat materialele ºi le-a trimis în România. La vama Borº, cele 10 camioane cu marfã de contrabandã au fost preluate de oamenii ºefului Serviciului de Pazã ºi Protecþie, Dumitru Iliescu. Nu s-a plãtit nici un fel de vamã ºi nici un fel de taxã, statul român fiind pãgubit de 5,4 miliarde de lei. Afiºele au ajuns apoi la trezorierul P.D.S.R., Gheorghe Pascu, ºi de la acesta au fost rãspândite în întreaga þarã.

Documentele vamale furate ºi distruse, îmbolnãvirea subitã a unora dintre protagoniºtii afacerii în momentul în care au fost chemaþi la audieri, minciunile ºi retractãrile de tot felul întregesc tabloul uneia din acþiunile mafiote ale regimului Iliescu.

Ion Iliescu urmeazã a fi audiat în calitate de beneficiar al contrabandei. Acelaºi Ion Iliescu vrea însã sã candideze pentru un nou mandat de Preºedinte. Este extrem de greu de înþeles cum mai poate un om anchetat într-un scandal de spãlare de bani sã vrea sã conducã o þarã! Nu la bun-simþ ne aºteptãm de la liderul P.D.S.R., ci mãcar la un calcul pragmatic. Ce fel de Preºedinte vrea sã fie Ion Iliescu? Unul cãruia sã-i fie fricã sã pãrãseascã þara, pentru a nu fi cumva arestat? ªi aºa, orientarea pro-rusã a liderului P.D.S.R. este de notorietate. Occidentul îl va privi acum ºi ca pe un infractor.

Domnule preºedinte, am rugãmintea sã-l rugaþi pe domnul senator sã mai repete o datã cifra numãrului de tone de afiºe. A fost neclarã. 120 de mii de tone?!

Domnule senator, am urmãtoarea rugãminte: la cuvânt invit eu colegii senatori ºi, dacã doriþi un amãnunt în acest sens, puteþi sã-l rugaþi pe domnul coleg Caraman sã vã arate declaraþia politicã.

Urmeazã domnul senator Turianu Corneliu. Renunþaþi? Da.

Domnul senator Gherman Oliviu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Desigur, nu voi pierde ocazia sã mã referÉ

Domnule senator, numai o clipã, vã rog! Stimaþi colegi, am rugãmintea sã pãstrãm liniºtea în salã, din respect pentru cei care iau cuvântul.

Nu voi pierde ocazia sã mã refer la o declaraþie politicã anterioarã, avându-se în vedere cel puþin douã elemente. O declaraþie politicã nostalgicã, deoarece ceea ce am învãþat a fost cã martorii în procesele care au fost intentate împotriva unor conducãtori de partid ºi de stat au devenit ei înºiºi acuzaþi.

Am senzaþia cã existã o nostalgie pentru aceastã ipostazã, de persoanã care regretã cã democraþia înseamnã prezumþia de nevinovãþie ºi aud pentru prima datãÉ de fapt, nu pentru prima datã, ci pentru a nu ºtiu câta oarã, în Senat, vorbindu-se despre o ipotezã a vinovãþiei martorilor care, credeþi-mã, este cel puþin originalã sau, dacã vreþi, este o ipotezã adusã cu multe sacrificii de la regimul pe care-l condamnãm cu vehemenþã.

150.000 de toneÉ, domnule coleg, în primul rând, vreau sã-þi spun, m-a fãcut sã râd, deoarece 150.000 de tone înseamnã cam vreo 3Ð4 vapoare bine încãrcate sau, dacã socotesc cã un tren are, în cel mai bun caz, vreo 150 de tone, 1.000 de trenuri. Ei, asta, într-adevãr, înseamnã o umflare a întregiii campanii cu afiºe care cred cã puteau fi puse ºi în loc de mâncare, pe care ne-o oferiþi acum.

Nu acesta era subiectul. M-a întristat aceastã intervenþie ºi pe marginea unei vechi atitudini a stimatului coleg Ñ ºi, dacã doreºte, are drept la replicã Ñ, unei vechi atitudini care mi-a adus aminte de vremurile în care existau provocatori. Ei, bine, aceasta face parte din arsenalul folosit.

Nu aceasta a fost tema. Tema la care vroiam sã mã refer era una extrem de tristã. Vroiam sã-mi intitulez intervenþia mea ”Adio, democraþie!Ò.

Aceastã intervenþie a fost clãditã pe situaþia din sãptãmâna precedentã, când un Parlament întreg a fost adus în situaþia ridicolã sã se exprime în legãturã cu o chestiune pe care el însuºi nu ºi-a dezis-o.

Dupã cum se ºtie Ñ ºi nu vreau sã intru în fondul problemei, deoarece aceasta este problema juriºtilor ºi nu a mea Ñ, Consiliul Naþional pentru Valori Mobiliare a fost numit printr-o decizie a Parlamentului. Ei bine, printr-o ordonanþã de urgenþã, acest Consiliu a fost destituit.

Stimaþi colegi, am crezut cã existã ºi o portiþã de scãpare faþã de aceastã situaþie incredibilã. Am crezut cã, într-adevãr, cele douã Camere ale Parlamentului vor fi convocate peste noapte, cã se va discuta aceastã ordonanþã de urgenþã ºi vom decide dacã aceasta îºi produce sau nu efectele sau dacã o respingem.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul ultimului înscris pentru declaraþii politice de astãzi, domnului senator Juravlea Petru, P.N.Þ.C.D. Renunþaþi?

O amân.

O amânaþi. E-n ordine. Stimaþi colegi,

Primul punct de pe ordinea de zi s-a epuizat, vã rogÉ

Mã scuzaþi, domnule preºedinte, aº vrea, totuºi, sã ºtim care este programulÉ Unii spun cã mâine dimineaþã avem Camerele reunite, alþii cã mâine dupã-amiazã, unii spun miercuri, alþii miercuri dupã-amiazãÉ Care este totuºi programul? Cum venim mâine ºi poimâine?É

Domnul senator, s-a adoptat programul la sfârºitul sãptãmânii trecute.

Deci, pentru mâine de dimineaþã, plen la Senat, mâine dupã-amiazã ºedinþa comunã a celor douã Camere, am anunþat cã mâine la ora 8,30 va avea loc ºedinþa Birourilor permanente, iar miercuri dimineaþã va fi plen, dupã-amiazã activitate în comisii, iar joi dimineaþã activitate în comisii. Acesta este programul.

Stimaþi colegi,

Vã fac cunoscut cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind declararea ca abrogate a unor acte normative;

Ñ Legea privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate.

Acest lucru a fost adus la cunoºtinþã în ºedinþa de astãzi, 12 iunie.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la constituirea unei comisii speciale pentru avizarea propunerii legislative privind instituirea medaliei comemorative ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ.

Biroul permanent al Senatului, în ºedinþa din 7 iunie a.c., a hotãrât sã se propunã plenului Senatului constituirea unei comisii speciale pentru avizarea propunerii legislative privind instituirea medaliei comemorative ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ, conform prevederilor art. 56 din Regulamentul Senatului ºi art. 80 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Comisia specialã va fi compusã din 7 membri, câte un reprezentant al fiecãrui grup parlamentar.

De asemenea, avem propus un proiect de hotãrâre pentru constituirea acestei comisii, pe care aº dori sã-l supun dezbaterii plenului Senatului.

Dacã nu aveþi textul acestei hotãrâriÉ

Domnul senator Dumitraºcu, doriþi pe probleme de procedurã?

De procedurã, daÉ

Domnule preºedinte, consider cã aceastã comisie din 7 membri, câte un membru pentru fiecare grup parlamentar, are o micã deficienþã, anume: numai dacã U.D.M.R.ul, reprezentanþii U.D.M.R.-ului s-ar declara a fi secuiÉ, dacã reprezentanþii U.D.M.R.-ului se declarã a fi unguri, ºi nu secui, în aceastã situaþie este incorect ºi nemoral ca U.D.M.R.-ul sã facã parte dintr-o comisie legatã de o medalie închinatã lui Mihai ViteazulÉ

Se ºtiu relaþiile istorice ºi nu cred cãÉ, cred, de altminteri, cã nici ei nu ar primi, dar am luat-o mai înainteÉ, deci nu cred cã esteÉ, deci nu sunt împotrivã, spun numai cã trebuie judecatã problemaÉ

Nu cred cã este absolut moralÉ Dacã ar fi secui, dacã ar fi secui printre dânºii, daÉ

Domnule senator, în Parlamentul României existã un grup parlamentar care se numeºte U.D.M.R., ales prin vot de cãtre cetãþenii României. Dar nu vreau sã mã fac purtãtorul de cuvânt al Grupului U.D.M.R., domnul senator Szab—É

Aº mai spune un lucru, cã n-am depus jurãmânt de credinþã pentru patrie, adicã pentru RomâniaÉ

Domnul senator, am rugãmintea, când solicitaþi cuvântulÉ

Vã cer scuze, vã cer scuze, am greºitÉ

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Eu las la aprecierea Domniilor voastre chestiunile referitoare la moralitatea sau lipsa de moralitate a unor persoane sau a unor grupuri, pentru cã aici s-a fãcut apel la un mare numãr de cetãþeni ai þãrii ºi, dacã nu am fi în Senatul României, atunci lucrul acesta ar putea constitui obiectul unor dispute care se tranºeazã cu alte mijloace.

În acest fel, nu pot decât sã-mi exprim mirarea ºi dispreþul faþã de o asemenea apreciere, ca aceea pe care domnul senator Dumitraºcu a fãcut-o.

Sigur, Domnia sa poate sã-ºi cearã scuze, dar eu nu-i solicit.

Mulþumesc.

Domnul senator Justin Tambozi.

Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Feldman Radu Alexandru.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Grupul nostru propune pe domnul senator Petru Caraman.

Are cuvântul domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

Îmi pare rãu cã am sã contrazic pe colegul meu, domnul Dumitraºcu, cu atât mai mult cu cât Domnia sa este istoric, eu sunt doar un biet regizor.

Dragã prietene, pe vremea aceea nu se punea problema de Ungaria. Era o problemã a celor trei þãri româneºti: Transilvania, Moldova ºi Þara Româneascã. Deci problema dintre Mihai ºi principele sau principii Transilvaniei era o problemã care privea cele trei state dominate de populaþia româneascã, sau româneºti, douã dintre eleÉ

În ceea ce priveºte Transilvania, ea aparþinea de Austria. Deci împãratul Rudolf, care avea în vremea aceea la Praga capitala, reprezenta Austria. Deci îmi pare rãu, dar nu se pune problema, nici un fel de atingere cu ungurii sau Ungaria.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, haideþi sã nu facemÉ

O corecturã numai, o corecturã de ordin istoricÉ Vãd cã toatã lumea se pricepe la istorieÉ

Deci Transilvania era principat autonom din 1541 pânã la 1687 când a cãzut sub austrieci, deci nu era sub austrieci nici atunci, era principat autonomÉ

Rog foarte mult sã nu se încurce datele istorieiÉ A fost voievodat pânã în 1541, 1541 este principat autonom, cãzut sub stãpânire turceascã ºi apoi, în 1687, a intrat sub stãpânirea habsburgicãÉ

Rog foarte mult, nu confundaþi datele istoriei, cã pe urmã ajungem la altceva. Aºa se spune despre dualismul austro-ungar sau Austro-Ungaria înainte de 1867É Vã rog foarte mult sã nu confundaþi datele istoriei, cã ne aduc prejudicii extraordinar de mari.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, invit liderii grupurilor parlamentare sã facã propuneri pentru constituirea acestei comisii. Grupul parlamentar P.D.

Domnule preºedinte, fac abstracþie de faptul cã aici s-a cerut sã facem niºte declaraþii referitoare la originea sauÉ

Suntem la constituirea comisiei, domnule senatorÉ

Eu, aici, la ora la care discutãm, datoritã faptului cã colegii au avut o reacþie diferitã faþã de subiectul în cauzã, vã rog sã ne permiteþi ca sã avansãm aceastã propunere în ºedinþa de mâine pânã când ne vom consulta pe aceastã temã.

Vã rog sã aveþi aceastã îngãduinþã ºi sã ne permiteþi ca mâine sã ne desemnãm un membru, în ºedinþa din plen.

Vã mulþumesc.

Domnule senator, noi trebuie sã adoptãm ºi o hotãrâre a plenului Senatului. Solicitaþi amânarea acestui punct de pe ordinea de zi pentru mâine de dimineaþã?

Dacã acest lucru are o asemenea implicaþie, atunci nu pot sã spun, printr-o extrapolare, printr-o inducþie, s-ar putea solicita acest lucru...

Dar am avut impresia cã aici nu este bine privitã prezenþa U.D.M.R. în aceastã speþã ºi nu aº vrea sã aibã cineva vreo reticenþã. Repet, nu ne-am consultat în grup în legãturã cu acest subiect, cu atât mai mult cu cât nu am avut textul proiectului de hotãrâre ºi, din aceastã cauzã, nu pot, la ora actualã, sã avansez propunerea concretã. Repet ceea ce am spus, sã ne îngãduiþi sã facem mâine dimineaþã propunerea.

Deci, practic, aºa cum am fãcut eu precizarea, solicitaþi amânarea dezbaterii proiectului de hotãrâre pentru ziua de mâine.

Procedurã, domnule preºedinte!

Deci domnul senator Szab— a solicitat o consultare în cadrul Grupului parlamentar U.D.M.R. pentru desemnarea unui coleg în aceastã comisie.

Nu, iertaþi-mã, asta se poate face acum, în 5Ð10 minute de pauzã, se poate face acum, dar chestiunea e de procedurã...

Domnia sa nu a cerut amânarea. Domnia sa a spus exact ce aþi spus dumneavoastrã, iar, în mod normal, la aºa ceva trebuie sã cearã amânarea, dar amânarea trebuia sã o cearã atunci când s-a pus în discuþie ordinea de zi.

Deci vã rog foarte mult sã nu þineþi cont de cererea colegului meu.

Vom completa atunci lista cu toþi colegii din comisie mâine, cu propunerea Grupului U.D.M.R.

Trecem mai departe atunci. Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu:

Grupul parlamentar P.R.M.

Domnul senator Bunduc.

Grupul parlamentar P.U.N.R.

Domnul senator Victor Fuior.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã Hotãrârea Senatului României privind constituirea unei comisii speciale pentru avizarea propunerii legislative privind instituirea medaliei ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ.

În temeiul prevederilor art. 61 alin. 4 din Constituþia României, ale art. 56 din Regulamentul Senatului ºi ale art. 80 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României, Senatul adoptã prezenta hotãrâre: Art. 1. Ñ Se constituie comisia specialã pentru avizarea propunerii legislative privind instituirea medaliei ”400

de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ, comisie alcãtuitã din 7 senatori.

Componenþa nominalã a comisiei ºi biroul acesteia sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. Ñ Comisia specialã constituitã potrivit art. 1 va examina propunerea legislativã privind instituirea medaliei ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ ºi va redacta pe baza acesteia un raport ce va fi prezentat Biroului permanent al Senatului pânã la data deÉÒ ºi urmeazã propuneri din plenul Senatului.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Senat în ºedinþa dinÉ cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Dacã asupra titlului hotãrârii existã observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Titlul hotãrârii a fost adoptat cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Dacã asupra art. 1 sunt observaþii, cu precizarea cã, în momentul în care comisia va fi formatã din cei 7 colegi, urmeazã sã se retragã sã-ºi aleagã biroul de conducere, aºa cum este prevãzut în hotãrâre? Dacã sunt observaþii asupra art. 1? Nefiind, îl

Dacã asupra art. 2 existã observaþii? De asemenea, cu menþiunea ca data sã fie propusã tot dupã ce comisia va fi întrunitã ºi îºi va alege ºi conducerea. Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere?

Vã rog, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Mã scuzaþi, domnule preºedinte, 6 iulie este data aniversãrii Unirii lui Mihai ViteazulÉ

Atunci, faceþi o propunere ca pânã în data de 29Ð30 iunieÉ

Eu fac o propunere ca pânã în data de 25, luna asta...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut. Deci existã propunerea ca, la art. 2, data de prezentare a raportului sã fie 25 iunie.

Alte observaþii? Nefiind,

-

- 4 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1997 privind bursele de mãrfuri. Din comisia de mediere au fãcut parte urmãtorii colegi senatori: Panã Viorel, Paºca Titus Liviu, Oprea Andreiu, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Marin Dan Stelian, Preda Florea, Ghiþiu Paul.

Domnul preºedinte Oprea Andreiu, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei de mediere.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia de mediere s-a întrunit în data de 7 iunie, în sediul Camerei Deputaþilor, în componenþa care este redatã în raport.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte, a rezultat o propunere pe care v-o supunem spre adoptare ºi aprobare. La majoritatea textelor în divergenþã a fost adoptatã varianta Senatului.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, cu excepþia art. 3 lit. j unde cu unanimitate a fost acceptat textul Camerei Deputaþilor, în rest sunt textele propuse de Senat.

Dacã asupra acestui art. 3 lit. j existã observaþii din partea plenului? Nefiind observaþii,

Punctul urmãtor, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României.

Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei de mediere.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Comisia de mediere a avut sarcina sã aleagã între douã variante la douã puncte, ambele tranºate în favoarea textului Senatului.

Deci nu avem ce vota.

Stimaþi colegi, domnule senator Fuior, vedeþi cã avem câºtig de cauzã în douã rapoarte de mediere.

Deci nu avem ce supune votului, domnule senator.

Raportul pe ansambluÉ

Exact, raportul pe ansamblu, doar raportul pe ansamblu, stimaþi colegi.

Vã rog sã votaþi raportul pe ansamblu.

Acceptat cu 77 de voturi pentru, unanimitate.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþile rurale aflate în zonele montane.

Din partea comisiei de mediere, domnul senator Creþu. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Pentru cele douã articole în divergenþã, comisia de mediere a acceptat textele Senatului. Cred cã domnul coleg senator Fuior este de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Stimaþi colegi,

Urmãtorul punct se referã la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale.

Domnul preºedinte Oprea Andreiu, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul de mediere.

Comisia de mediere s-a întrunit în data de 7 iunie 2000, ora 14,00 la sediul Camerei Deputaþilor în componenþa stabilitã.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la prezentul raport. Au rezultat, de fapt, un text comun ºi douã texte ale Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, doar la textul comun, dacã sunt observaþii din partea plenului Senatului? Textul comun se referã la articolul unic punctul 1 alineatul 1. Nefiind observaþii, îl

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinþarea Centrului de Management pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior ºi a Cercetãrii ªtiinþifice Universitare.

Rog pe domnul secretar de stat Miroiu ºi pe domnul preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã sã-ºi ocupe locurile.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. ## **Domnul Adrian Miroiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Prin Legea învãþãmântului se înfiinþeazã Consiliul Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior ºi Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior, care au atribuþii în propunerea cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale în vederea finanþãrii universitãþilor, finanþarea de bazã ºi finanþarea complementarã.

Obiectul acestui act normativ este înfiinþarea unei instituþii publice cu personalitate juridicã care sã asigure activitatea executivã a celor douã consilii.

În acest act sunt menþionate atribuþiile, structura de organizare a acestei instituþii.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte Bogdan, aveþi cuvîntul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinþarea Centrului de Management pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior ºi a Cercetãrii ªtiinþifice Universitare.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.

Comisia a aprobat proiectul de lege fãrã amendamente.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Totuºi observ, sau poate nu am eu un raport corect, la art. 2É

Nu, aveþi dreptate.

Deci existã modificãri.

Da, da, da, cu amendamente.

## Cu amendamente.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Desigur, managementul în cercetarea în învãþãmântul superior este extrem de important în condiþiile în care societatea noastrã se adapteazã la exigenþele Uniunii

Europene. Acest lucru este într-adevãr foarte important. Daþi-mi voie însã sã ridic o problemã care, pentru mine, este cel puþin tristã, dacã nu mai grav. Vorbim despre ”managementul cercetãriiÒ Ñ aºa, mi se pare, este titlul Ñ în învãþãmântul superior ca ºi despre o moarã careÉ Ñ deci cuvântul este ”o moarãÒ nu ”omoarãÒ Ñ, ca despre o moarã care va fi înzestratã cu cea mai modernã tehnologie dar cãreia i se vor furniza puþine grãunþe de mãcinat. Vreau sã spun cã proliferarea chiar a învãþãmântului superior de stat, dar ºi proliferarea învãþãmântului privat, pentru care am asistat aici ”cu entuziasmÒ la votarea celor 20 de universitãþi Ñ am aflat cã mai sunt încã 52 care aºteaptã la rând, 72 de universitãþi private care au depus solicitarea de acreditare Ñ, este cel puþin bizarã. Vreau sã spun cu mare tristeþe cã aproximativ cam trei sferturi din aceste universitãþi, chiar de stat, au potenþial real de cercetare ºtiinþificã exprimat printr-o simplã cifrã: zero. Desigur, se vor putea publica câte lucrãri ºtiinþifice vrem, aºa-zise lucrãri ºtiinþifice. Se vor putea, dacã vreþi, acorda titluri de ”profesoriÒ câþi vrem, cu ghiotura. Eu ºtiu o universitate la care o facultate are, mi se pare, 17 profesori, dar cãreia nu i-aº da nu pe fiul meu sã-l înveþe, dar cred cã nu mi-aº înscrie nici pisica pe care nu o am.

Deci vreau sã precizez cã din nou suntem într-o situaþie în care formãm o instituþie care sã opereze într-un teren care nu are grãunþe. Prima problemã este restabilirea cercetãrii. Or, în condiþiile în care, nu ºtiu, citez despre universitatea cutare în care întâmplãtor un fost student de-al meu cam de pe partea a treia a anului, împãrþind anul în trei pãrþi, deci din cei submediocri, este deja profesor, m-am închinat ºi am spus: ”domnule, cu aceºti profesori nu vom putea face cercetareÒ.

Suntem într-o situaþie în care vom genera o formã fãrã conþinut. De aceea mie mi se pare cã prima grijã ar trebui sã fie asigurarea cercetãrii ºtiinþifice, sã nu o aruncãm în aer pe cea care existã. Vreau sã vã spun cã aproximativ trei sferturi dintre institutele de cercetare existente începând din 1 septembrie nu vor mai putea sã-ºi plãteascã cercetãtorii. Iatã, deci, probleme reale. Dar, ca de obicei, ne facem cã facem. Adicã, dacã vreþi, este o piesã de teatru în genul ”aºteptându-l pe GodotÒ care nu vine.

Mulþumesc, domnule senator.

Mai sunt alþi colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul senator Fuior, vã rog.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Pentru iniþiator am o întrebare. Consiliul Legislativ precizeazã Ñ teza a doua Ñ: ”Deºi proiectul are ca temei juridic prevederile articolului 1 litera j punctul 2 din Legea de abilitare nr. 140/1999 (pe care noi am adoptat-o ºi am dat, ca instituþie legiuitoare, gir pentru înfiinþarea acestui organism), din analiza dispoziþiilor sale nu se înþelege de ce ar fi nevoie ca acest organism, care asigurã activitatea executivã a altor douã structuri ºi care îºi desfãºoarã activitatea în subordinea Ministerului Educaþiei Naþionale sã fie înfiinþat printr-un act normativ cu forþã de lege ºi nu prin hotãrârea Guvernului.

V-aº ruga, domnule ministru, sã daþi rãspuns la aceastã întrebare a Consiliului Legislativ.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Nu sunt. Domnule ministru, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, aº încerca sã rãspund celor doi domni senatori.

În primul rând, în legãturã cu acest ”obiectÒ. Domnul senator Gherman are perfectã dreptate cã sunt aceste probleme în ceea ce priveºte universitãþile de stat, dar scopul acestei ordonanþe este în mare mãsurã acela de a da conþinut ºi a încerca un rãspuns exact problemei pe care o pune domnul senator. Vreau sã menþionez faptul cã eu chiar acum vin de la o ºedinþã a Consiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice Universitare unde s-a discutat alocarea unor granturi în valoare de aproximativ 200 de miliarde de lei. Aceste granturi s-au acordat pe bazã de competiþie deschisã. Sigur cã nu s-au acordat pentru toate universitãþile. Sigur cã universitãþile puternice sunt cele care au obþinut cele mai multe granturi ºi altele nu au reuºit sã obþinã astfel de granturi.

În al doilea rând, este vorba de faptul cã acest Consiliu Naþional al Finanþãrii în Învãþãmântul Superior, potrivit legii, urmeazã sã facã propuneri pentru finanþare diferenþiatã a instituþiilor de învãþãmânt, inclusiv pentru finanþarea de bazã, þinându-se cont, nu numai cum s-a fãcut pânã în prezent, de numãrul de studenþi, dar ºi de rezultatele, de calitatea procesului de învãþãmânt. Tocmai pentru aceasta este nevoie de aceastã structurã executivã care sã asigure munca de strângere a datelor, de comparare ºi de evaluare a activitãþii în cadrul instituþiilor de învãþãmânt, muncã pe care în momentul de faþã ministerul nu o mai poate realiza, dar o poate face cu ajutorul acestor consilii ºi a structurii lor executive.

În ceea ce priveºte cea de a doua problemã care a fost pusã, vã mãrturisesc cã ºi noi am dorit la început ca acest act sã aibã puterea unei hotãrâri de guvern. Aºa cum dumneavoastrã aþi remarcat, de fapt, structura este aceea a unei hotãrâri de guvern. Ni s-a solicitat, însã, din partea altor organisme implicate, sã fie un act

cu putere de lege având în vedere faptul cã în Legea învãþãmântului se menþioneazã doar urmãtorul lucru: cã cele douã consilii au personal propriu, încadrat în cadrul Ministerului Educaþiei Naþionale ºi cã, deci, pentru realizarea acestei unitãþi este nevoie de un act normativ care sã modifice aceastã prevedere legalã sau, oricum, care nu era cuprinsã în Legea învãþãmântului.

Mulþumesc.

Domnul senator Gherman mai doriþi sã faceþi o precizare? Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru a verifica faptul cã ceea ce voi spune nu este o invenþie personalã, poate cã va trebui sã îl consultãm când ajunge la Camera Deputaþilor... La ei merge dupã noi, nu?

A fost.

## A fost.

Vreau sã îmi exprim mirarea. Am stat de vorbã cu distinsul matematician Pambuccian ºi l-am întrebat: care este situaþia stindardului ºcolii matematice româneºti, Facultatea de Matematicã din Bucureºti? Mi-a spus un lucru care pur ºi simplu m-a uluit: nu va mai avea profesori pentru cã toþi se duc la Piteºti unde sunt mai bine plãtiþi. Pentru numele lui Dumnezeu! Între cele douã rãzboaie mondiale eram cunoscuþi pentru patru mari ºcoli: matematicã, arhitecturã, medicinã ºi teatru. Dacã Elena Ceauºescu a distrus Institutul de Matematicã ºi a pus ”bombãÒ sub ºcoala matematicã româneascã, iatã cã acum o desãvârºim. Facultatea de Matematicã din Bucureºti practic se scurge spre Piteºti, oamenii primesc salarii mai mari. Dacã ºi aceastã înaltã instituþie care o facem va subvenþiona aceastã desfiinþare a centrelor, vã rog sã mã credeþi, vom fi pedepsiþi de istorie. Este doar o atenþionare fãrã sã afecteze proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, nemaifiind alte observaþii, supun atenþiei dumneavoastrã art. 2.

Întreb iniþiatorul dacã este de acord cu textul formulat de comisia de specialitate?

Domnule preºedinte, am participat la discuþii ºi am fost de acord cu toate modificãrile.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Cu absolut toate modificãrile. Dacã sunt observaþii din salã, stimaþi colegi, asupra art. 2?

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

În varianta Camerei sau ce?

Nu, nu. Este varianta propusã de comisia noastrã de specialitate.

Dar sã începem cu titlul.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mã scuzaþi! Aveþi dreptate, domnule senator. Întâi supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii.

E proiect de lege, nu raport.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Titlul proiectului de lege. Dacã aveþi observaþii asupra titlului proiectului de lege? Nu sunt.

Nu este raport de mediere, este lege.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Este lege, domnule senator. ªi nu sunt modificãri asupra titlului legii.

Vã rog sã votaþi domnilor colegi, ªi urmãriþi, domnule senator Fuior, coloana trei este textul comisiei noastre de specialitate.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Titlul a fost adoptat cu 64 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 8 abþineri.

Art. 2.

Dacã sunt observaþii asupra art. 2? Nefiind, îl

Art. 3.

Observaþii? Nefiind, îl

Adoptat cu 68 de voturi pentru, nici unul împotrivã, 8 abþineri.

Stimaþi colegi, legea în ansablu.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Legea a fost adoptatã cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 8 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2000 pentru ratificarea Acordului între Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croaþia, Republica Cehã, Republica Ungarã, Republica Polonã, România, Republica Slovacã ºi Republica Slovenia, adoptat la Budapesta la 7 februarie 1998, cu privire la prelungirea Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centralã pentru perioada 1 ianuarie 2000 Ñ 31 decembrie 2004.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Acest Acord a fost înfiinþat cu participarea mai multor þãri încã din 1993. România a participat abia din 1998, dupã ratificarea Legii de participare în anul 1997. Vreau sã menþionez cã acest program este singurul care se adreseazã schimburilor universitare între studenþi ºi tineri cercetãtori din þãrile din centrul ºi rãsãritul Europei. România a participat ºi vreau sã spun cã în primii ani ai participãrii a fãcut lucrul acesta într-un mod foarte eficient. România a reuºit sã ajungã în ceea ce priveºte numãrul de luni care sunt utilizate pentru aceste schimburi la nivelul þãrilor care participã din anul 1993.

Acest act normativ vizeazã prelungirea acestei perioade pânã în decembrie 2004. Repet cã este vorba în primul rând de participarea tinerilor studenþi ºi tineri cercetãtori în cadrul unor reþele universitare. Sunt schimburi în care participã tineri români în aceste þãri ºi vin tineri din celelalte þãri în universitãþile româneºti. Anul trecut cam 120 de luni bursã au fost în total în acest proiect.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.

Art. 4.

Observaþii? Nefiind,

Art. 5. La alin. 2 ºi 3 avem propuneri ale comisiei de specialitate.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi, art. 5 cu modificãrile prezentate.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 7 abþineri.

Art. 6.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

## Domnule preºedinte, Domnilor parlamentari,

Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31 din anul 2000 pentru ratificarea Acordului dintre republicile: Austria, Bulgaria, Croaþia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, adoptat la Budapesta (Ungaria) la 7 februarie 1998, cu privire la prelungirea Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centralã în perioada 1 ianuarie 2000 Ñ 31 decembrie 2004.

S-a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politicã externã, iar Comisia pentru învãþãmânt l-a avizat favorabil ºi îl supune fãrã amendamente dezbaterii plenului Senatului.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Oliviu Gherman.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Domnule preºedinte, vã rog, prezentanþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã acest proiect de lege este foarte important în cadrul acestei acþiuni ample de integrare în structurile, inclusiv de învãþãmânt, în aceastã parte a Europei ºi cred cã este bine cã se face.

Voi vota pentru acest proiect de lege.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Nefiind alþi colegi care doresc sã ia cuvântul,

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Nemaifiind observaþii îl

Stimaþi colegi, legea în ansamblu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Legea a fost adoptatã cu unanimitate de voturi, 84 pentru.

## Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind organizarea activitãþilor de cercetare-dezvoltare. Raport negativ din partea comisiei noastre de specialitate.

Invit iniþiatorul ºi îl rog sã se prezinte.

## **Domnul Mircea Puºca** _Ñ vicepreºedinte al Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþe Tehnologie ºi Inovare_ **:**

Vicepreºedinte al Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþe, Tehnologie ºi Inovare, agenþia care a preluat rolul ºi responsabilitatea Ministerului Cercetãrii ºi Tehnologiei.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind organizarea activitãþilor de cercetare-dezvoltare, trimis de Guvern spre adoptare la data de 22 septembrie 1993.

La data de 27 februarie 1996 s-a depus raportul comisiei, iar la data de 11 septembrie 1996 s-a depus un raport complementar.

Cu adresa nr. 1378 din 16 decembrie 1996 s-a cerut comisiei analizarea proiectului de lege ºi a raportului întocmit.

Comisia, luând în dezbatere acest proiect de lege ºi raportul depus, îl avizeazã negativ ºi solicitã plenului Senatului respingerea lui pentru urmãtoarele considerente: acest proiect de lege a fost întocmit în 1993, el nemaifiind de actualitate, iar prevederile lui privind organizarea activitãþii de cercetare-dezvoltare au fost incluse în Ordonanþa Guvernului nr. 25 din 1995 care a fost aprobatã prin Legea nr. 51 din 1996; ulterior acestei ordonanþe, în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii au apãrut ºi alte acte normative: Ordonanþa nr. 8 din 1997, Ordonanþa nr. 58/1997, Ordonanþa nr. 59/1997, Ordonanþa nr. 91/1997 ºi Ordonanþa nr. 28/1998 care, prin reglementãrile lor, au încercat sã asigure un cadru juridic corespunzãtor noilor obiective ale cercetãrii-dezvoltãrii.

Pentru aceste considerente, comisia a apreciat cã acest proiect de lege este caduc ºi cã este nevoie de întocmirea altuia care sã cuprindã, într-un singur act normativ, toate aceste reglementãri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt colegi senatori care doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Am rugãmintea sã prezentaþi expunerea de motive.

Da, eu doresc.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi senatori,

Având în vedere punctul de vedere al comisiei, respectiv raportul de respingere, nu aº dori sã prezint nota de fundamentare pentru proiectul de lege, ci doar sã vã anunþ cã iniþiatorul considerã cã punctul de vedere al comisiei este pe deplin îndreptãþit. Proiectul de lege care de fapt a fost elaborat în 1992 ºi a fost depus în Parlament în 1993 este de multã vreme caduc. Vã reamintesc ceea ce spuneam sãptãmâna trecutã când am fost în Senat: România a încheiat deja dosarul de aderare la Uniunea Europeanã în problema cercetãrii. Cu alte cuvinte, între timp legislaþia s-a armonizat cu legislaþia europeanã. Avem ºi posibilitatea susþinerii aquis-ului comunitar. Deci, din acest punct de vedere, sunt perfect de acord ca acest proiect de lege, care în momentul de faþã se aflã în discuþie, sã fie respins.

Vã rog, domnule senator. Este dreptul dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Facem o lege care are ca domeniu o activitate deosebit de importantã, respectiv cercetarea ºi dezvoltarea, în 1992. Din 1992 pânã în 2000 n-am reuºit sã dezbatem ºi sã adoptãm aceastã lege, dar venim cu ordonanþe de urgenþã: nr. 25/1995, nr. 8/1997, nr. 58/1997, nr. 59, nr. 91, nr. 28.

Întrebarea mea este pentru Senat. Unde a fost Senatul din 1992 pânã în 2000 pentru a dezbate acest proiect de lege ºi nu ar fi fost nevoie de aceste ordonanþe de guvern pe care atât de mult ne place nouã sã le criticãm? Bineînþeles cã voi fi de acord cu faptul cã aceastã lege este caducã, dar întrebarea mea este pentru noi, senatorii: ce am fãcut din 1992 pânã în 1999? Vã mulþumesc.

## **Domnul Adrian Marinescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

Mã numesc Marinescu Adrian. Sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Este retoricã, sã înþeleg, domnule senator. Stimaþi colegi,

Cine voteazã pentru, voteazã pentru raport negativ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Se înþelege, domnule senator.

Propunerea comisiei noastre a fost acceptatã cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru completarea art. 20 al Legii nr. 1/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe. Este propunere legislativã.

Raportor, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Legea este organicã.

Se pare cã nu avem cu cine sã discutãm acest punct de pe ordinea de zi.

De asemenea, la punctul 12 nu este iniþiatorul prezent. Mâine va fi prezent.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Domnule preºedinte!

Vã rog.

Am vorbit la telefon, astãzi, cu domnul secretar de stat Flavius Baias ºi dânsul este de acord cu raportul negativ întocmit de cele douã Comisii, economicã ºi juridicã, dar are dificultãþi de deplasare. Mi-a spus cã nu vede utilitatea...

Sã adoptãm raportul negativ ºi fãrã dânsul. Este singurul pe minister, ministrul fiind plecat.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule preºedinte al Comisiei juridice, suntem în Senatul României ºi trebuie sã ne supunem rigorilor acestei instituþii.

Punctul 13 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 157/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Programul RO9903 privind facilitarea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 4Ða, Pregãtirea proiectelor ISPA, semnat la Bucureºti la 2 septembrie 1999.

Raportor, Comisia buget, finanþe ºi bãnci.

Rog iniþiatorul sã se prezinte.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Obiectul Memorandumului, aºa cum aþi menþionat, este finanþarea proiectelor de mari dimensiuni din cadrul proiectelor ISPA de dezvoltare structuralã cu Uniunea Europeanã. Este vorba de o sumã de 2 milioane de euro acordatã pentru componentele de transport ºi mediu, asistenþã tehnicã gratuitã ºi se referã, în cazul transporturilor pe calea feratã, în mod special, la coridorul 4 a cãrui valoare estimatã este de 1,2 miliarde euro. Secþiunea BraºovÑBucureºti va fi finanþatã de Banca Europeanã de Investiþii. Secþiunea BucureºtiÑConstanþa, de Banca Japonezã de Cooperare ºi Investiþii.

Componenta de drumuri se referã la cele 5 by-passuri de pe coridorul 4 Ñ este vorba de oraºele Deva, Orãºtie, Sebeº, Sibiu ºi Piteºti Ñ, iar componenta de mediu se referã la furnizarea ºi tratarea apei reziduale în aglomerãrile urbane cu peste 300.000 de locuitori; e vorba de Braºov, Craiova, Iaºi, Timiºoara, Cluj, Constanþa, Mangalia, Bucureºti ºi zona Piatra-Nemþ. Acesta este, pe scurt, conþinutul Memorandumului.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.

Pentru acest proiect de lege, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este pozitiv ºi, cu excepþia unui mic amendament ºi anume: în douã locuri, se înlocuieºte sintagma ”ISPAÒ prin ”instrument de politici structurale pentru preaderareÒ ºi textul continuã, vã propunem dezbaterea ºi adoptarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori, În ianuarie 2000, domnul Prodi a venit ºi a spus 640 de milioane de euro, suma cu care România va fi finanþatã, surse nerambursabile.

Din 640 milioane, domnule ministru, 150 milioane aveþi dumneavoastrã prin ISPA, 150 milioane are Ministerul Mediului prin ISPA ºi restul... Nu vreau sã fac o desfãºurare.

Mã intereseazã poziþia dumneavoastrã. Din cele 640 milioane, 150 de milioane care vã revin dumneavoastrã în anul 2000, cât absorbiþi dumneavoastrã, domnule ministru, prin programele, proiectele ºi execuþia acestor proiecte pe care le avem?

Vã mulþumesc.

Mai sunt alte observaþii?

Domnule secretar de stat, vã rog sã rãspundeþi la întrebarea pusã.

Fondurile din ISPA, aºa cum a fost fãcutã ultima înþelegere, se referã la finanþarea unei pãrþi din coridorul 4 feroviar, este vorba de Bucureºti Nord, Bucureºti - Bãneasa, drumul expres Bucureºti Ñ Giurgiu ºi _by-pass_ urile, cele 5, pentru drumuri.

Aceasta pentru prima parte a programului ISPA, respectiv prima tranºã.

Nu mai sunt alte observaþii.

Vã rog, domnule preºedinte.

Da, domnule senator, vã dau cuvântul, se poate? Pânã ne lãmurim.

Tocmai sã ne lãmurim, domnule preºedinte. Nu-i lãmurit nimic.

Cât absorbim era întrebarea. Cele 5 _by-pass_ -uri la care s-a fãcut proiectul sau se face, la cele 5 oraºe nominalizate, drumul expres Giurgiu Ñ Bucureºti, nominalizat, calea feratã Bucureºti Ñ Bãneasa ºi Bucureºti Ñ Constanþa, autostrada, sunt cele patru proiecte mari, dar pe mine mã intereseazã cât absorbim din cele 150 milioane care ne revin nouã, fiindcã ºtiþi ce vom pãþi?

La sfârºitul anului, reprezentanþii Uniunii Europene vor spune: ”Nu ºtiþi sã vã faceþi proiectele, nu ºtiþi sã absorbiþi, n-aveþi banii.Ò

Deci din 640 milioane, domnule preºedinte, domnilor senatori, care erau avizaþi cã au intrat în februarie, deja 200 de milioane, n-a intrat nimic pânã acum sau, dacã a intrat, sã-mi spunã mie domnul ministru ºi dacã cele 150 milioane, cât îi revin dânsului, are posibilitatea, prin proiecte ºi prin execuþie, sã fie absorbite?

## **Domnul Adrian Marinescu:**

Domnilor senatori, partea care revine transporturilor este în întregime acoperitã cu proiecte. Aceste fonduri vor începe sã fie trase începând cu anul 2001.

Noi, în aceastã etapã, în 2000, anul acesta, pregãtim proiectele, caietele de sarcini, aprobarea lor de cãtre Comisia Europeanã, conform procedurii, ºi licitaþia.

Deci ele vor deveni efective ºi lucrãrile vor începe din 2001. Acesta este programul efectiv.

Deci, în ce ne priveºte, avem programe în întregime pentru acoperirea acestor sume, ba, mai mult, noi folosim aceste fonduri structurale, conform înþelegerii cu Uniunea Europeanã, pentru a constitui acea parte de contribuþie a Guvernului la împrumuturile pe care le

facem de la Banca Europeanã de Investiþii pentru autostrada BucureºtiÑFeteºti, pentru calea feratã coridorul 4, BucureºtiÑConstanþa ºi pentru drumul expres BucureºtiÑ Giurgiu.

Deci aceste fonduri ISPA, alãturi de alte contribuþii ale Guvernului României, constituie partea de contribuþie a Guvernului României pentru a completa împrumuturile de la Banca Europeanã ºi de Investiþii, care sunt împrumuturi rambursabile, spre deosebire de cele din ISPA.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Dar cât sunt cele rambursabile?

Domnule preºedinte, împrumuturile rambursabile sunt 600 de milioane, pe care le precizeazã domnul Prodi, în ianuarie 2000 Ñ ca sã-i rãspund domnului senator Sergiu Nicolaescu Ñ, din care Fondul Monetar Internaþional... Tranºele acestea care se discutã fac parte din cele 600 de milioane.

Dar domnul Prodi, în ianuarie 2000, preciza 640 de milioane nerambursabile. Aceasta este tema noastrã.

Absorbim, suntem noi în stare, din punct de vedere tehnic ºi intelectual, sã absorbim aceastã sumã de 640 milioane plus 600 de milioane rambursabile?

În bugetul naþional pe 2000, am precizat ºi am prins în bugetul de stat sumele cu care vine..., contribuþia româneascã, respectiv de 25% pânã la 40% aportul nostru prin bugetul de stat ºi sunt prinse în buget.

Întrebarea mare Ñ nici nu vreau sã i-o pun domnului secretar de stat, dar s-o reþinã Ñ este a noastrã, a tuturor: absorbim sau nu absorbim 640 milioane? Fiindcã rãspunsul pe care l-a dat ministrul agriculturii m-a nemulþumit total. Nu ºtiu de câte ori a fost dânsul la Bruxelles. La cele 7 întrebãri pe care le-am pus în cadrul moþiunii, a fost dezastru în ceea ce priveºte managementul economiei agricole. N-am mai vrut cã n-am mai avut cuvântul sã...

Deci s-ar pãrea cã nu putem absorbi, iar Uniunea Europeanã sã spunã cã nu avem capacitate intelectualã, materialã ºi organizatoricã în ceea ce priveºte absorbþia sumelor la care m-am referit.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Creþu, vã rog.

Douã cuvinte vreau sã spun. Pânã în prezent, proiectele pe care le are Ministerul Transporturilor, proiecte de investiþii pentru structuri de mari dimensiuni depãºesc douã milioane de dolari, deci nu se pune problema de absorbþie, iar formalitãþile trebuie fãcute în acest an ca sã se poatã obþine tragerile anul viitor. Acestea sunt formele ºi timpul necesar pentru aprobarea unui proiect: documentaþii, caiet de sarcini, licitaþii, ca sã poþi obþine aceºti bani.

Proiectele pe care le are Ministerul Transporturilor depãºesc 2 miliarde de dolari. Documentele sunt gata fãcute, deci, sã primim atâþia bani.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, sunteþi de acord cu amendamentele propuse de comisia noastrã de specialitate? Cu absolut toate?

Da, da.

Încã o întrebare, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator.

Deºi am aflat o cifrã Ñ 2 miliarde de dolari Ñ aº vrea sã ºtiu cât s-a primit pânã acum ºi ce urmeazã sã se primeascã.

În acelaºi timp, v-aº ruga, pentru informarea mea ºi cred cã ºi a colegilor mei, taxa Bãsescu la cât se ridicã pe an?

## **Domnul Adrian Marinescu:**

Vã rãspund la ultima întrebare. Taxa Bãsescu, anul trecut, a fost vreo 250 miliarde. În orice caz, a fost 5% din totalul fondului special al drumurilor care se compune din taxa pe benzinã, 25%, ºi 5% taxa pe automobile din import ºi din þarã.

Deci 5% reprezenta din fondul special al drumurilor. Aºa cum ºtiþi, ea a fost, din anul acesta, anulatã ºi inclusã în preþul benzinei.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Deci 30%.

## **Domnul Adrian Marinescu:**

Cel de acum care este o singurã taxã. Deci nu mai existã nici 5% pentru importul sau vânzarea din þarã, nici pentru taxa Bãsescu. Toate sunt în taxa pentru benzinã, din anul acesta.

În ceea ce priveºte întrebarea despre fonduri ISPA, pânã acum n-am primit nimic. De la anul, din 2001 încep sã vinã primele fonduri.

Ceea ce spunea domnul senator, transporturilor, pe 6 ani de zile, le revin gratuit, din fondurile ISPA, circa 650 milioane de dolari, circa 100 Ñ 150, 120, 130 milioane pe an ºi, aºa cum am spus, Ministerul Transporturilor are deja proiecte sã absoarbã aceºti bani, ba chiar mai mult, pentru cã numai coridorul 4 feroviar este estimat la circa 1,2 miliarde, coridorul 4 rutier, de asemenea, este estimat la valori de peste 2 miliarde ºi aºa mai departe, coridorul 9, care sunt coridoare paneuropene ºi care sunt prioritatea ministerului.

În ceea ce priveºte Ministerul Transporturilor, nu existã nici un fel de problemã, nici nu a existat ºi nici nu va exista, în ceea ce priveºte existenþa proiectelor ºi posibilitatea de absorbþie a acestor bani.

Ce am primit noi gratuit pânã acum au fost din fonduri PHARE. N-am cifra exactã, dar, în orice caz, se ridicã la câteva sute de milioane, 200 de milioane de

dolari la calea feratã ºi la drumuri, ºi la proiectare, ºi la naval, ºi aviaþie. Asta de când existã fondurile PHARE.

Restul de fonduri sunt împrumutate de la Banca Europeanã de Investiþii, de la Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, de la Banca Mondialã.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Cât sunt împrumuturile?

Pãi în momentul de faþã, sunt în derulare, cu ce s-a executat deja, etapa I ºi etapa a II-a este în curs, ºi a III-a a demarat, sunt 2 miliarde de dolari, cifra pe care domnul Bãsescu a anunþat-o peste tot ºi de care a fost vorba aici.

Deci proiecte executate ºi în curs de execuþie, deci fonduri trase pânã acum cu restituire sunt circa 2 miliarde de dolari în drumuri, cãi ferate, navigaþie, aviaþie, aeroporturi ºi celelalte infrastructuri.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, asupra titlului legii, cu amendamentul propus de comisia de specialitate, mai sunt observaþii? Nu mai sunt.

Asupra articolului unic existã observaþii? Nu sunt. Îl

Supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Legea a fost adoptatã cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenþiei internaþionale privind rãspunderea civilã pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992.

Domnule ministru, vã rog, prezentaþi expunerea de motive.

Prin adoptarea acestui protocol anexã la Convenþia de la Londra privind poluarea Ñ ea a fost amendatã în mai multe rânduri, ultimul protocol este din 1992 Ñ, prin aceastã aliniere ºi ratificarea acestei convenþii este posibilã acoperirea daunelor rezultate ca urmare a poluãrii, compensaþiile pentru daunele produse mediului sunt limitate la costurile necesare refacerii mediului, precum ºi la cheltuielile pentru mãsurile preventive.

Prin aceastã adoptare, România realizeazã mai multe lucruri. Se alinieazã la legislaþia europeanã, deschide accesul navelor petroliere româneºti, fãrã restricþii, cãtre toate porturile lumii, deschide posibilitatea proprietarilor ºi operatorilor de nave petroliere româneºti sã obþinã certificat de asigurare în conformitate cu rãspunderea civilã, faciliteazã revenirea navelor petroliere proprietate a armatorilor români la pavilionul românesc în cazul producerii unor incidente de poluare cu hidrocarburi în care este implicatã o navã petrolierã, compensaþia poate fi utilizatã de Guvern sau alte autoritãþi care sunt implicate în operaþiunea de curãþire sau mãsuri de prevenire; de asemenea, efectuarea unor controale extinse asupra navelor petroliere care intrã în apele teritoriale româneºti, deci rãspunderea civilã privind poluarea, posibilitatea recuperãrii daunelor.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule preºedinte, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte al comisiei, e vorba de domnul Dobrescu, vã anunþ cã am citit acest raport în grupuri mici de cititori, având în vedere eleganþa pe care ne-aþi dovedit-o, de altminteri, cu prilejul lecturãrii în faþa acestor mase largi de senatori.

Vã mulþumesc frumos.

Domnule secretar de stat, pun o întrebare Ñ sigur, sunt de acord cu legea ºi o voi vota fãrã îndoialã Ñ, pun o întrebare retoricã ºi tristã, în acelaºi timp. Dacã noi nu avem o flotã, chiar ºi particularã, chiar ºi privatã care sã se înscrie, în sens pozitiv, în aceastã lege?

Nu cumva, domnule ministru, e cazul sã ne facem ºi noi o flotã pentru a rãspunde imperativelor Europei ºi lumii legate de aceastã nenorocitã infestare cu hidrocarburi?

Observaþi cã nici mãcar nu este o întrebare, aproape.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Cu adresa din 10 februarie 2000, Comisia juridicã a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenþiei Internaþionale privind rãspunderea civilã pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992.

În ºedinþa din 23 februarie 2000, Comisia juridicã a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate sã adopte raport de admitere fãrã amendamente de redactare.

Pentru a adopta aceastã hotãrâre, comisia reþine urmãtoarele:

1. În 1969, la Bruxelles, mai multe state membre ale Organizaþiei Maritime Internaþionale cu sediul la Londra au convenit reguli ºi proceduri uniforme pe plan internaþional, care s-au constituit în Convenþia internaþionalã asupra rãspunderii civile pentru pagubele provocate cu produse petroliere, CRC, 1969.

Convenþia stabileºte concret responsabilitãþile proprietarului navei pentru orice pagubã produsã prin poluarea rezultatã dintr-o scurgere sau deversare de hidrocarburi din nava sa.

Colegii au citit raportul, domnule preºedinte.

Pentru toate aceste motive, am propus, în unanimitate, adoptarea unui raport favorabil.

Menþionez cã s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã, de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ.

Legea are caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã sunt doritori sã se înscrie la dezbateri generale?

Domnul senator Dumitraºcu, aveþi cuvântul.

Domnule senator, aºa cum dumneavoastrã ºtiþi, pentru cã sunteþi din Constanþa, din câte ºtiu, existã încã o flotã româneascã, fie cã este proprietatea statului în continuare, la NAVROM, la PETROMIN, la ROMLINE, fie cã este proprietate privatã a mai multor firme care au cumpãrat nave de la societãþile de navigaþie româneºti cu capital de stat sau alte...

Deci legea se referã, pe de o parte, la navele noastre care merg în alte porturi ºi, pe de altã parte, ea se referã ºi la navele care vin în porturile noastre ºi polueazã ºi, ca atare, avem mijloacele juridice de a obþine daunele...

Gurile rele ziceau cã avem un singur vas.

## Nu-i adevãrat.

Domnule senator, în plus, s-a votat o ordonanþã de urgenþã care a trecut ºi prin Camera Deputaþilor ºi prin Senat privind facilitarea construirii de nave noi. Respectiv, ºantierele navale au anumite facilitãþi ºi constructorii...

Votez pentru.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, aspra titlului legii existã observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi.

Titlul legii, adoptat cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Asupra articolului unic existã observaþii? Nu sunt. Îl

- Legea în ansamblu, stimaþi colegi.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptatã cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã

- ºi o abþinere. Mergem mai departe, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2000 privind ratificarea unor convenþii adoptate de Organizaþia Internaþionalã a Muncii.

Raportor, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului. _(La pupitrul iniþiatorului se aflã domnul Adrian Marinescu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. La pupitrul comisiei ia loc domnul senator Constantin Blejan, membru al Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.)._

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Având în vedere faptul cã Organizaþia Internaþionalã a Muncii a elaborat ºi a ratificat mai multe convenþii internaþionale privind transportul maritim ºi o parte din ele România le-a adoptat deja, în completarea acestor convenþii ºi având în vedere alinierea României la aquis-ul comunitar, precum ºi la legislaþia internaþionalã, cu aceastã ordonanþã se are în vedere ratificarea altor 6 convenþii.

Este vorba de Convenþia nr. 92/49 privind cazarea echipajelor, Convenþia nr. 133/70 privind cazarea echipajelor, dispoziþii complementare, Convenþia nr. 68/46 privind alimentaþia echipajului ºi servirea mesei la bordul navelor, Convenþia 22/26 privind contractul de angajare a navigatorilor, Convenþia 180/96 privind durata muncii navigatorilor ºi echipajele navelor, Convenþia 166/87 privind repatrierea marinarilor, revizuitã.

Prin aceastã Convenþie, 147/76, s-a acordat statului dreptul de a controla, dacã este sesizat în acest sens, oricare dintre navele care intrã în porturile sale asupra modului cum se respectã standardele acestor convenþii.

În cazul în care se constatã abateri de la aceste standarde, care pun în pericol sãnãtatea ºi siguranþa navigaþiei, statul poate reþine nava pânã la remedierea condiþiilor la bord, informând corespunzãtor statul de pavilion al navei respective.

Devenind parte la aceste convenþii, autoritãþile române vor putea exercita dreptul de control la bordul navelor sub pavilion strãin, fapt ce va conduce la eliminarea navelor sub standard care intrã în porturile româneºti.

Totodatã, navele sub pavilion român nu vor mai intra obligatoriu în programele de control ale autoritãþilor portuare ale statelor care au ratificat aceastã convenþie.

Faþã de cele de mai sus, vã rugãm sã binevoiþi a aproba aceastã ordonanþã.

## Vã mulþumesc.

Domnule senator Constantin Blejan, vã rog sã prezentaþi pe scurt raportul comisiei.

Domnule preºedinte, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2000 a fost analizatã îm ºedinþa comisiei din 16 februarie, hotãrându-se avizarea favorabilã a acestui proiect de lege în forma transmisã de Guvern ºi supunerea ei spre dezbatere ºi adoptare în plenul Senatului.

Menþionãm cã proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nu existã. Îl

Asupra articolului unic existã observaþii? Nu existã. Îl

Supun atenþiei legea în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Legea a fost adoptatã cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2000 pentru ratificarea contractului de finanþare între România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea proiectului de construcþie ºi reabilitare autostrãzi, semnat la Luxemburg la 16 noiembrie 1999 ºi la Bucureºti la 19 noiembrie 1999. _(La pupitrul iniþiatorului se aflã domnul Adrian Marinescu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. La pupitrul comisiei ia loc domnul senator Andreiu Oprea, preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.)._

Domnule ministru, vã rog, prezentaþi expunerea de motive pe scurt, vã rog frumos.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Aceastã ordonanþã se referã la acordul de finanþare a proiectului de autostrãzi de cãtre Banca Europeanã de Investiþii, Banca Europeanã de Dezvoltare ºi se referã la urmãtoarele porþiuni de autostradã: Bucureºti Ð Piteºti care este în execuþie ºi la care B.E.R.D. a contribuit cu 50 milioane euro, autostrada Bucureºti Ð Constanþa, respectiv segmentul Bucureºti Ð Feteºti care va fi finanþat, începând de la anul, cu 210 milioane euro, aºa cum spuneam ºi mai devreme, de cãtre Banca Europeanã de Investiþii, care are fonduri în completare de la ISPA ºi restul de 160 milioane care este contribuþia Guvernului României.

În total, proiectul celor douã autostrãzi, Bucureºti Ð Piteºti ºi Bucureºti Ð Constanþa, 420 milioane euro.

Deci acesta este conþinutul ordonanþei, pentru care vã rugãm sã o aprobaþi.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte Oprea, pe scurt, dacã sunteþi amabil, raportul comisiei.

Faþã de acest proiect de lege, Comisia de buget, finanþe, bãnci vine cu un raport favorabil, fãrã amendamente ºi vi-l propune, evident, spre dezbatere ºi adoptare.

Domnule senator, dacã aveaþi niºte întrebãri de pus. Explicaþiile o sã le primim de la domnul secretar de stat. Domnul senator Ciurtin.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt colegi doritori sã ia parte la dezbaterile generale? Nu sunt?

Domnul senator Glodean.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urmã cu vreun an de zile, tot legat de niºte fonduri pentru drumuri, împrumutate din strãinãtate în cadrul unui Acord preliminar de vreo 2 miliarde ºi 300 de milioane, puneam o întrebare, atunci, domnului ministru al transporturilor, dacã ºtie câþi centimetri de autostradã, datã în folosinþã, s-au realizat din 1996 pânã în prezent, pe locuitor? Centimetri, pe locuitor. ªi în total, câþi? ªi apoi, ºtim din datele anterioare cã, între 1990 ºi 1996, timp de 7 ani, s-au realizat doi centimetri pe locuitor. Totuºi, este ceva. Dar, din 1996 pânã în prezent, câþi, anume, centimetri?

A doua întrebare. În urmã cu vreo 3 sau 4 ani, se vorbea foarte mult în mass-media ºi chiar la noi, în Senat, despre un împrumut sau un ajutor japonez de 150 de milioane de dolari, ce ar fi fost afectat sau urma sã se afecteze pentru executarea unei autostrãzi, nu a unei modernizãri de drum, Bucureºti Ð Piteºti.

Dacã acest împrumut de 150 de milioane de dolari a intrat în þarã ºi s-a folosit, ºi la ce s-a folosit?

Da. Alte observaþii? Domnul senator Creþu.

Acest proiect de lege, de fapt, este finanþarea pentru modernizarea autostrãzii BucureºtiÐPiteºti, este cea de a treia bandã ºi modernizarea este în lucru, ºi pentru continuarea ºi terminarea autostrãzii, pe care tot o facem noi, Bucureºti Ð Constanþa. Aþi vãzut raportul, aþi vãzut cã finanþarea este de la Banca Europeanã de Investiþii ºi de la B.E.R.D., respectiv 50Ð200 de milioane de euro ºi cu contribuþia României.

La ceea ce se referea domnul coleg Glodean, EXIMBANK, banca japonezã, ne-a acordat, dupã câte ºtiu eu, 90 de milioane de dolari pentru modernizarea drumului Timiºoara Ð Lugoj Ð Caransebeº Ð Orºova Ð Turnu-Severin Ð CraiovaÐ Piteºti. Pentru acesta s-a acordat. Lucrarea a fost începutã deja, din acest an.

Aþi mãsurat cu centimetrul?

Cu centimetrul nu am mãsurat, trebuie sã fac un calcul oficial.

Domnule preºedinte, domnul senator Creþu ne dezvãluie niºte lucruri extraordinare ºi ne face pe noi foarte curioºi. ªi ne face curioºi pentru cã, iatã, au intrat atâþia bani ºi nu s-a fãcut nimic, deci nu s-a fãcut nimic ºi acum aflãm cã banii au intrat ºi nu ºtim ce s-a fãcut cu ei. Aºadar, noi vorbim de douã miliarde Ñ ºi domnul senator Glodean bine a sesizat; domnul senator ne-a spus înainte ºi am vrut sã pun aceastã întrebare Ñ, deci noi am aprobat împrumutul acela anul trecut, care trebuia sã intre anul acesta. Acum spunem cã planurile încã se mai fac ºi pentru anul acesta, pentru anul viitor sã intre. Prin urmare, cineva ne induce în eroare.

ªi vreau sã mai zic încã ceva: domnul senator Creþu spunea cã cele 90 de milioane de dolari de la japonezi au intrat pentru reparare, pentru reabilitare de drumuri.

Dacã au intrat pentru reabilitare de drumuri, domnule ministru, vã pun o întrebare sincerã. Vroiam sã vã spun altceva, dar mã opresc aici. Construcþii ºi reabilitãri de autostrãzi: noi autostrãzi nu avem. Bucureºti Ð Piteºti nu este autostradã. Noþiunea de autostradã presupune altceva.

Dar, vã întreb pe dumneavoastrã: reabilitarea drumului Oradea Ð Cluj s-a oprit acum, sunt doi ani de zile, la Huedin. De la Huedin la Cluj, de trei luni de zile Ñ acum patru luni de zile s-a terminat o licitaþie Ñ, de trei luni de zile este închis drumul, pe anumite porþiuni, pentru refacerea de poduri.

Vã rog sã mã credeþi, domnule ministru, dumneavoastrã ºtiþi cã de trei luni de zile nu s-a mai lucrat? S-au dãrâmat douã poduri, nu se mai poate circula ºi circulaþia a fost deviatã, ºi nu se mai lucreazã de trei luni de zile.

Spuneþi-ne ºi nouã, cum faceþi aceste licitaþii ºi cu ce firme? Este strigãtor la cer. Oradea Ð Cluj este poarta de intrare din vest, încoace. Pãi, dacã noi nu suntem în stare, de doi ani de zile, sã terminãm 50 de kilometri, de la Huedin la Cluj, deci este blocatã ºoseaua, s-a deviat Ñ vã mai repet o datã, de trei luni de zile nu se lucreazã nimic la acest drum Ñ, spuneþi-mi, în afarã de tãierea copacilor de pe margine, spuneþi-ne, ce s-a fãcut, totuºi? Este strigãtor la cer, domnule ministru. ªi vreau sã ºtiu: din cele 90 de milioane de dolari, de care zice domnul senator Creþu, nu intrã ºi ceva aici, în anul acesta, pentru drumul acesta de 50 de kilometri?

Da. Dupã cum aþi observat, domnul senator Creþu cunoaºte multe, foarte multe lucruri, semn cã se pregãteºte sã ia locul domnului ministru Bãsescu, întrucât Domnia sa va fi primar general al capitalei.

Deci primar general nu ºtiu dacã va fi, aceasta o sã vedem, dar chestiunea este cã dânsul ne dezvãluie niºte secrete foarte mari ale Ministerului Transporturilor. Aici este. ªi poate fi atacat ministerul, în ansamblul sãu.

Da, vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi la întrebãri. Numai o clipã. Era înscris la cuvânt ºi domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Referitor la întrebarea domnului senator Ciurtin, vreau sã vã spun cã domnul ministru Bãsescu nu a fãcut niciodatã un secret unde se aflã banii. Dacã mergem pe ºoselele þãrii, vedem plãcuþe: ”Aici sunt banii dumneavoastrãÒ. Sãpaþi înãuntru ºi gãsiþi.

Da. De-ar face toþi treabã ca domnul ministru Bãsescu...

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Deci, referitor la câþi kilometri de autostradã s-au fãcut în guvernarea aceasta: nu s-a fãcut nici un kilometru, pentru cã prioritatea nr. 1 au fost drumurile naþionale pe care dumneavoastrã aþi mers ºi aþi vãzut. O parte din ele sunt terminate: etapa întâi, 1.000 de kilometri, s-a terminat; etapa a doua, 650 de kilometri, este în curs de execuþie; ºi etapa a treia, de asemenea, este în curs de execuþie, au demarat lucrãrile.

În ceea ce priveºte autostrãzile, de-abia anul viitor, cu fondurile de la Banca Europeanã de Investiþii ºi de la ISPA, reluãm lucrãrile pe autostrada Bucureºti Ñ Constanþa, iar autostrada Bucureºti Ñ Piteºti, modernizatã, aºa cum dumneavoastrã ºtiþi, se va da în funcþiune anul acesta, la parametri europeni, inclusiv cu taxare, cu autotaxare.

În continuare, este adoptatã o Hotãrâre de Guvern privind prioritatea execuþiei autostrãzilor în România. În continuare, deci, autostrada Bucureºti Ñ Constanþa, coridorul 4 Bucureºti Ñ Arad, Bucureºti Ñ Braºov ºi acestea sunt prioritãþile în domeniul autostrãzilor.

În ceea ce priveºte fondurile japoneze pentru drumuri, pânã acum nu au intrat. Este contractat un fond, care este în curs de pregãtire a caietelor de sarcini, este vorba de finanþarea drumului Lugoj Ñ Timiºoara ºi ocolirea celor douã oraºe, Craiova ºi Lugoj, care este în curs de pregãtire a caietelor de sarcini, se va licita ºi va începe execuþia.

Deci aceºtia sunt primii bani japonezi care intrã pentru drumuri ºi suma, din câte îmi amintesc eu, nu este chiar de 90 de milioane de dolari, ci este de 45 de milioane de dolari, dacã îmi aduc bine aminte.

În ceea ce priveºte nedumerirea dumneavoastrã privind fondurile ºi nu ºtiu ce, eu propun urmãtorul lucru: la o interpelare sau neinterpelare, sã vã prezentãm o situaþie privind folosirea banilor de la diverse surse, rambursabile ºi nerambursabile, pe drumuri ºi cãi ferate, cum aceºti bani au fost folosiþi.

Þin sã vã asigur cã la Ministerul Transporturilor ºi la fiecare din companiile din subordine existã o evidenþã foarte clarã ºi precisã. Sã ºtiþi cã existã reguli foarte riguroase privind decontarea acestor bani. Între timp, a fost

Vã mulþumesc. Domnul senator Glodean, poftiþi.

Aceasta este greºeala, dacã aduc domnii de la transporturi atâþia bani din afarã.

Pe mine nu mã intereseazã bucãtãria din interiorul oalei sau ce fierbe în oalã. Eu ºtiu cã am bãgat într-o oalã trei bucãþi de carne crudã ºi scot trei bucãþi de carne fiartã. Aici este problema. Am pus o întrebare foarte exactã: s-a fãcut vreun centimetru de autostradã, în ultimii patru ani?

Nu.

Nu s-a fãcut. Aºa.

Spuneþi cã de la japonezi, sub nici o formã, noi nu am primit un împrumut de 150 de milioane de dolari, în ultimii 4 ani?

Nu s-au primit.

Nu s-au primit, aºa am înþeles. Sã se consemneze foarte clar cã nu s-au primit.

ªi acum, primii bani de la japonezi intrã ºi ne apucãm de ei, cã se face licitaþia, nu ºtiu unde, prin Târgu-Jiu.

Deci sã fie consemnat acolo. Restul pe mine nu mã intereseazã, nici dacã a fost Curtea de Conturi sau dacã nu a fost. Eu ºtiu cã merg pe autostrada Bucureºti-Piteºti ºi, pur ºi simplu, sunt în pericol de moarte, de fiecare datã. ªi aceasta, în mod regulat. Trebuia sã se termine acum doi ani, dar nu s-a terminat. Trebuia sã se termine anul trecut, dar nu s-a terminat. ªi nu se terminã nici în 10 ani, vã spun eu, în felul în care merge acum.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da.

Stimaþi colegi, dacã asupra titlului legii sunt observaþii? Nefiind,

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi, legea în ansamblu o

Stimaþi colegi, am mai avea un proiect de lege. Îl lãsãm pentru mâine, de sãmânþã.

Sã îl facem, pentru cã face parte din pachet.

Haideþi sã îl facem, pentru cã este din pachet.

Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2000 privind aderarea României la Convenþia internaþionalã privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptatã la Londra la 30 noiembrie 1990 (articol unic plus ordonanþã, 3 articole plus convenþie, 19 articole plus anexã).

Dar parcã l-am fãcut...

Nu, am discutat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenþiei internaþionale privind rãspunderea civilã pentru pagubele produse prin polulare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992 (articol unic plus ordonanþã, 3 articole plus Protocol, 18 articole plus anexã).

Domnule secretar de stat, vã rog, pe scurt, sã prezentaþi expunerea de motive.

Aceastã ordonanþã trateazã, deci aprobã Convenþia privind modul de colaborare internaþionalã, de sprijinire ºi responsabilitate a celor care polueazã, precum ºi crearea de fonduri internaþionale, care sã compenseze daunele produse mediului înconjurãtor. Deci, practic, este vorba de organizarea rãspunsului, în caz de poluare. Fiecare þarã are anumite organisme, cum ar fi armata, cum ar fi Ministerul Mediului, cum ar fi Ministerul Transporturilor, care dispun de anumite mijloace cu care se poate interveni în caz de poluare. ªi acolo se stabileºte modul cum se colaboreazã în plan internaþional, modul cum se acþioneazã pentru diminuarea pagubelor produse.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Pe scurt, vã rog, raportul comisiei.

Prin ratificarea Convenþiei din 1990 privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, se propune ca, în România, sarcinile de intervenþie ºi coordonare...

Aveþi modificãri din partea comisiei, domnule senator?

Nu.

...sã fie îndeplinite de Comandamentul pentru Protecþie Civilã din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, în România.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nefiind, îl

Articolul unic.

Nefiind observaþii, îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptatã, cu 68 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 5 abþineri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru operativitate ºi sprijinul colegilor.

Mulþumim domnului secretar de stat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Toatã stima.

Stimaþi colegi, ultimul punct de pe ordinea de zi, sesiunea de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri, cu rugãmintea ca în jurul orei 18,30, dacã putem, sã o finalizãm. Depinde de dumneavoastrã.

S-au înscris la întrebãri ºi interpelãri domnii senatori Bãdulescu Doru Laurian, Gheorghe Dumitraºcu, Grupul parlamentar al P.D.S.R., care dispun de 8 minute; domnul senator Bucur Corneliu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 4 minute; domnul senator Moisin Ioan, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D., 4 minute, ºi domnul senator Triþã Fãniþã, Grupul parlamentar al independenþilor, 4 minute.

Domnul senator Bãdulescu Doru Laurian, vã rog, aveþi cuvântul.

Dar lipsesc ministerele, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, numai o clipã. Vreau o informaþie. Este corect ceea ce a sesizat domnul senator Triþã Fãniþã.

Dacã aceste subiecte au fost aduse la cunoºtinþa domnilor miniºtri sau a persoanelor avizate, dacã s-au primit rãspunsuri în scris sau, dacã nu s-au primit, de ce nu sunt de faþã domnii miniºtri?

Deci, ultimele douã, da? Primele douã.

Noi nu facem faþã, aici, cu confirmãri.

Domnule senator Bãdulescu, doriþi sã faceþi, totuºi, interpelarea? Fiindcã nu avem condiþiile regulamentare, pentru a susþine aceastã sesiune de întrebãri ºi interpelãri.

Domnule preºedinte, vã rugãm, sã se consemneze în stenogramã absenþa ministrului agriculturii, Ioan Mureºan, care a fost invitat acum trei zile.

Da, bine.

Domnule senator Bãdulescu, vreþi sã susþineþi, totuºi, interpelarea?

Sigur, sigur.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al Guvernului.

Dupã cum se cunoaºte, recent, board-ul Fondului Monetar Internaþional a aprobat prelungirea Acordului stand-by cu România, pânã la 28 februarie 2001, ceea ce va atrage dupã sine atât eliberarea de cãtre Fond a unei tranºe de 116 milioane de dolari, cât ºi deblocarea finanþãrii externe din partea Bãncii Mondiale ºi a Uniunii Europene.

În ceea ce priveºte partidul din care fac parte, cât ºi în ceea ce mã priveºte, personal, doresc sã salutãm semnalul dat de F.M.I. ºi, repet rãspicat, salutãm semnalul dat de F.M.I.

În aceastã ordine de idei, menþionez cã România are documente semnate, aflate în diverse faze de derulare cu Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã, documente care au la bazã Memorandumul, respectiv Aranjamentul de credit stand-by. Aceste documente sunt de o importanþã covârºitoare pentru politicile economice care au fost adoptate de guvernele României, începând cu 1997, dar, deºi, repet, sunt de o deosebitã impor-

tanþã, nici pânâ în prezent ele nu au fost aduse în discuþie în faþa Parlamentului României.

Este inimaginabil ce se poate petrece într-o þarã care doreºte sã îºi consolideze instituþiile democratice, o þarã care doreºte sã acceadã în Uniunea Europeanã ºi în N.A.T.O., dacã principala instituþie, exponentã a democraþiei pluripartitiste, Parlamentul României este evitat ºi nu îºi poate exprima poziþia faþã de Memorandumul ºi Acordul stand-by, care angajeazã România în faþa finanþei mondiale.

Deºi primele documente au fost semnate încã din februarie 1997 de Guvernul ”CiorbeaÒ, iar de atunci Guvernele ”VasileÒ ºi, mai recent, ”IsãrescuÒ au semnat sau negociazã înþelegeri cu Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã, nici pânã în prezent, deci de peste trei ani de zile, Parlamentul României nu este înºtiinþat despre aceste angajamente asumate, nu îi sunt înaintate documentele semnate în integralitatea lor ºi nu îºi poate adopta o anumitã poziþie.

Se mai întreabã cineva, atunci, de ce Parlamentul României nu este bine perceput de cetãþeni?

Da. Am rugãmintea sã predaþi interpelarea, pentru cã dumneavoastrã v-aþi înscris abia astãzi, ca sã o putem transmite la primul-ministru.

Are cuvântul domnul senator Bucur Corneliu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea, adresatã Parchetului General, deci Ministerului de Finanþe, se referea la urmãtoarele lucruri, ºi anume: care este situaþia dosarului care privea acel export definitiv de bunuri culturale de la Sibiu, aflat în anchetã la Procuratura Generalã de aproape doi ani de zile ºi la care am primit, cu peste trei luni în urmã, rezoluþia dispunerii începerii anchetei penale.

Faþã de ceea ce ºtiam acum trei luni, astãzi, prin bunãvoinþa domnului ministru secretar de stat Miron Biji, am primit scrisoarea semnatã de ministrul justiþiei, domnul Valeriu Stoica, prin care mi se aduce la cunoºtinþã ceea ce ºtiam. Deci se ocoleºte rãspunsul la întrebarea pe care am formulat-o, în sensul cã mi se aduce la cunoºtinþã faptul cã s-a dispus, sã spun, cu trei luni în urmã, începerea, adicã constatarea ca netemeinicã a deciziei anterioare privind neînceperea urmãririi penale, motiv pentru care s-a dispus infirmarea acesteia, redeschiderea ºi reluarea urmãrii penale de cãtre Secþia Anticorupþie, Urmãrire Penalã ºi Criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.

Lucrurile acestea se ºtiau. Ceea ce nu ºtim este ce s-a întâmplat, de trei luni de zile, în ceea ce eu consider, în mod autorizat ºi documentat, cã este cel mai grav caz de corupþie ºi de fraudã la adresa patrimoniului cultural naþional, de care Ministerul Culturii este în cunoºtinþã de cauzã, pentru cã a operat personal, în 1997, o anchetã, anchetã care s-a consemnat într-un proces-verbal prezentat Consiliului Director al Ministerului Culturii ºi care, pânã astãzi, nu a fost prezentat, la cererile noastre insistente, nici Senatului României, Comisiei pentru culturã ºi nici organelor pentru anchetã juridicã.

Faþã de o asemenea situaþie, care demonstreazã trenarea vãdit intenþionatã a unui asemenea caz, cu implicarea directã a conducerii Ministerului Culturii, fac solicitarea, din nou, cãtre conducerea Ministerului Finanþelor sã ni se facã cunoscutã, pentru ºedinþa viitoare, rezoluþia cu privire la situaþia acelui dosar sau, dacã nu, sã ni se spunã: ”Este un dosar care, probabil, se va rezolva în legislatura viitoareÒ.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Moisin Ioan, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã Ministerului Finanþelor ºi Bãncii Naþionale a României ºi are ca obiect clarificãri privind circumstanþele readucerii depozitului de aur al Bãncii Naþionale a României de la Tismana-Gorj la Bucureºti, în perioada 21 ianuarie Ñ 4 februarie 1947.

Domnule ministru, din unele documente reiese cã, în perioada 21 ianuarie Ñ 4 februarie 1947, tezaurul Bãncii Naþionale a României, depozitat la Mãnãstirea Tismana, a fost transportat la Bucureºti, acþiune care s-a desfãºurat sub conducerea lui Romulus Roman, consilier al Bãncii Naþionale a României. Unele documente evalueazã la aproximativ 168.000 de kilograme cantitatea de aur transportatã de la Tismana la Bucureºti, dupã cum urmeazã: în 24 ianuarie 1947, 10.000 de kilograme; în 25 ianuarie, 22.000 de kilograme; în 26 ianuarie, 25.000 de kilograme; în 28 ianuarie, 11.000 de kilograme; în 29 ianuarie, 12.000 de kilograme; în 30 ianuarie, 4.000 de kilograme; în 31 ianuarie, 16.000 de kilograme; la 1 februarie, 20.000 de kilograme; în 2 februarie, 24.000 de kilograme; la 3 februarie, 16.000 de kilograme ºi în 4 februarie, 8.000 de kilograme.

Pe de altã parte, alte materiale vorbesc despre un depozit de aur la Tismana, în cantitate de 480.000 de kilograme.

Pentru a înlãtura toate speculaþiile legate de tezaurul Bãncii Naþionale a României depozitat la Mânãstirea Tismana, vã rog, domnule prim-ministru ºi guvernator al Bãncii Naþionale, sã precizaþi urmãtoarele: a) care a fost cantitatea totalã de aur a Bãncii Naþionale a României depozitatã la Tismana-Gorj, pânã la 24 ianuarie 1947, ora 14,00? b) ce cantitate de aur s-a ridicat în fiecare zi, în perioada de transport a tezaurului de la Tismana la Bucureºti? c) ce documente stau la baza recepþionãrii tezaurului menþionat, atât la Tismana, cât ºi la Banca Naþionalã a României, la Bucureºti?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitraºcu Gheorghe.

Va rãmâne, totuºi, cineva martor tãcut, dar cãruia nu i se poate închide gura, anume ”Monitorul OficialÒ, dacã nu cumva cei de la puterea de azi vor arde colecþia de ”Monitoare OficialeÒ din ultimii patru ani. Cred cã nu li s-ar întâmpla nimic ºi, în plus, ar fi o chestiune de caritate.

Domnilor, în primul rând, interpelarea mea, ºi propunere pentru Ministerul Amenajãrii Teritoriale ºi pentru viitorul primar al capitalei, priveºte restaurarea unui adevãr istoric, a adevãrului algoritmic ºi chiar a unei anume moralitãþi: aceea ca în faþa Senatului sã existe douã statui, sã existe doi corifei ai vieþii politice din România interbelicã, sigur, de valoare mai mare cel liberal. Anume, sã se aducã din curtea Bibliotecii Naþionale bustul în marmurã, statuia, grupul, un fel de grup, al lui Ionel Brãtianu, în marmurã, operã a lui Mestrovici, statuie care are o poziþie decentã, astfel încât asupra Cãii Victoriei, în punctul zero al Bucureºtiului, sã se manifeste spiritul protector al unui naþional-þãrãnist ºi al unui liberal. Sigur, acesta este un adevãr istoric ºi o dreptate istoricã.

Eu cred cã acest punct de vedere, pe care îl are în vedere ºi candidatul P.D.S.R. la Primãria Capitalei, va fi un punct asupra cãruia va insista, dupã ce va ajunge primar, iar eu voi fi cel dintâi care îl voi chestiona, ca ºi acum, asupra realizãrii acestui important deziderat de dreptate ºi, în acelaºi timp, de frumuseþe a Capitalei. Este un Mestrovici, iar Brãtianu este, realmente, un Brãtianu.

A doua întrebare, domnule, priveºte Departamentul de Control al Guvernului.

Având în vedere declaraþia fãcutã astãzi aici de un eminent matematician, a cãrui cunoaºtere în matematicã nu o voi pune, niciodatã, sub semnul întrebãrii, Ion Iliescu a beneficiat de 125.000 de tone de manifeste ºi alte materiale compromiþãtoare, cu care a penetrat graniþa României.

Cer Departamentului de Control al Guvernului sã studieze, în Arhivele Ministerului Cãilor Ferate, cum a fost posibilã venirea, în vara lui 1996, ºi toamna, a 250 de trenuri, cu 50 de vagoane fiecare? Este un fapt fãrã precedent, în istoria lumii civilizate, acest furt de uriaºe proporþii, pentru cã ori este o minciunã gogonatã, ºi, în aceastã situaþie, aº zice, aspectul moral al domnului senator va avea foarte mult de suferit, ori este un adevãr, ºi, în aceastã situaþie, toate guvernele de dupã 1997 au avut misiunea de a cocoloºi o asemenea fraudã.

Stimaþi colegi, declar închisã ºedinþa noastrã de astãzi.

Aº dori sã îi atrag atenþia domnului senator Dumitraºcu cã Domnia sa nu a figurat pe lista de vorbitori, la întrebãri ºi interpelãri, cã s-a înscris abia astãzi ºi, de aceea, nu a putut participa nimeni din partea Executivului.

De asemenea, rog reprezentantul Guvernului sã preia toate întrebãrile ºi interpelãrile ºi sã transmitã, în termen legal, rãspunsurile.

Domnule preºedinte, aveþi dreptate numai în acest sens.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, nu are rost acum sã mai dãm drept la replicã, acum când suntem doar patru senatori în salã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 88/23.VI.2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei