Stenogramă plen

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Doamnelor ºi domnilor, domnul prim-ministru al Olandei, Wim Kok.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule prim-ministru, Distinºi oaspeþi, Doamnelor, domnilor,

Stimaþi colegi parlamentari,

Avem onoarea ºi plãcerea de a primi astãzi, ca oaspete al Parlamentului României, pe domnul Wim Kok, primul-ministru al Regatului Þãrilor de Jos.

Vizita Domniei sale în România coincide, în mod fericit, cu aniversarea, în acest an, a 120 de ani de la stabilirea relaþiilor diplomatice dintre þãrile noastre.

Îmi revine, cu aceastã ocazie, plãcutã misiune de a vã prezenta, în câteva cuvinte, deosebita personalitate a invitatului nostru.

Nãscut la 29 septembrie 1938, la Bergambacht, domnul Wim Kok urmeazã studii economice ºi lucreazã din 1951 ca asistent internaþional al Federaþiei Sindicatelor Olandeze. Din 1973 pânã în 1985, domnul Wim Kok a fost preºedintele acestei mari federaþii sindicale, iar între 1979 ºi 1982 a fost preºedintele Confederaþiei Europene a Sindicatelor.

În fine, în 1989, a fost vicepreºedinte al Internaþionalei Socialiste.

Oaspetele nostru are o vastã experienþã parlamentarã, de-a lungul mai multor legislaturi, în Parlamentul olandez.

Apoi, din 1989 ºi pânã în 1994, a îndeplinit funcþia de ministru de finanþe în cabinetul Lubbers, iar de la 22 august 1994 a devenit prim-ministru al Regatului Þãrilor de Jos.

Aceastã primã vizitã a Domniei sale în România are loc în perioada celui de-al doilea Guvern Kok, instalat la 3 august 1998.

Salutãm cu satisfacþie faptul cã Guvernele Lubbers ºi Kok au sprijinit în mod statornic, în ultimii zece ani, consolidarea regimului democratic din România ºi continuã sã sprijine apropierea þãrii noastre de structurile Uniunii Europene ºi ale Alianþei Nord-Atlantice.

În luna aprilie 1994, a avut loc prima vizitã oficialã la Bucureºti a unui premier olandez, dupã mai bine de un sfert de veac. Ea a creat premise favorabile pentru imprimarea unei noi dinamici a relaþiilor bilaterale ºi a cooperãrii economice dintre România ºi Olanda.

Apreciem foarte mult faptul cã dupã 1994 Guvernele conduse de domnul Wim Kok au continuat sã dezvolte relaþii prieteneºti cu þara noastrã, în spiritul Acordului de asociere dintre România ºi Comunitãþile Europene, semnat la 1 februarie 1993.

Distinse domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor,

O datã cu începerea, în acest an, a negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanã, în România are loc o intensificare a procesului intern de pregãtire a cadrului economic ºi a celui legislativ pentru procesul de apropiere de normele europene.

Mãsurile de armonizare legislativã, în care Parlamentului îi revine un rol important, vizeazã alinierea, gradual, la cerinþele pieþei unice ºi la politicile comerciale comune ale Uniunii Europene.

Reamintesc cã primele cinci capitole de negociere, deschise la începutul acestui an, au fost deja rezolvate ºi cã vor începe în curând negocieri pe marginea altor opt noi capitole.

Dupã cum ºtiþi, þara noastrã se aflã într-un an electoral ºi toate partidele parlamentare sunt preocupate ca ritmul armonizãrii legislaþiei naþionale cu acquis-ul comunitar sã nu sufere din aceastã privinþã.

- Stimate domnule prim-ministru,

- Stimaþi oaspeþi,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

România s-a afirmat în ultimii ani ca un factor de stabilitate în Europa de sud-est ºi are relaþii de bunã vecinãtate cu toate statele din aceastã zonã. Noi considerãm cã pe calea cooperãrii pot fi eliminate decalajele actuale ºi poate fi îmbunãtãþitã situaþia economicã defavorabilã din aceastã zonã.

Zona de sud-est a continentului poate sã devinã, astfel, ea însãºi o parte a soluþiei pentru integritatea ºi unitatea europeanã.

România are o politicã externã activã, în centrul cãreia situeazã, în mod consecvent, problemele cooperãrii europene ºi zonale. Ca þarã ce va exercita din anul 2001 preºedinþia O.S.C.E., contãm pe întregul sprijin al statelor ºi organismelor europene în îndeplinirea obligaþiilor comune de promovare a pãcii, stabilitãþii ºi dezvoltãrii durabile pe continentul nostru ºi în lume.

Cu speranþa ºi cu convingerea cã vizita dumneavoastrã la Bucureºti va contribui la parcurgerea unei noi etape în dezvoltarea raporturilor de prietenie ºi colaborare dintre þãrile noastre, ca ºi în eforturile de integrare europeanã a României, vã invit, stimate domnule prim-ministru, sã luaþi cuvântul în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Excelenþa voastrã, aveþi cuvântul.

## **Domnul Wim Kok Ñ** _primul-ministru al Regatului Þãrilor de Jos_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi membri ai Parlamentului, Doamnelor ºi domnilor,

Doresc, în primul rând, sã mulþumesc domnului preºedinte pentru amabilele sale cuvinte de bun venit ºi vreau sã-mi exprim recunoºtinþa cã mã aflu aici. Este o onoare ºi o mare plãcere sã fi fost invitat sã iau cuvântul în faþa dumneavoastrã, aici, la Parlamentul României din Bucureºti.

Vreau sã vã mulþumesc pentru un ”Bun venit!Ò extrem de cãlduros pe care l-am primit în þara dumneavoastrã ºi în aceastã adunare.

Este o experienþã specialã aceea de a vizita România, ca partener, dupã ani îndelungaþi în care Europa a fost împãrþitã, ºi poporul dumneavoastrã nu a putut sã ia propriile sale decizii în ceea ce priveºte libertatea sau de a-ºi alege singur prietenii.

Astãzi mã aflu într-un Parlament ales în mod democratic, în Europa secolului al XXI-lea, Europã care nu mai este divizatã ºi aº vrea sã vã vorbesc, în aceastã dimineaþã, despre modul în care se pot întãri ºi promova integrarea ºi stabilitatea pe continentul european ºi, de asemenea, despre rolul pe care îl putem juca în acest proces împreunã, pentru cã împreunã trebuie sã facem faþã provocãrilor care ne stau în faþã astãzi ºi mâine.

Într-o Europã integratã, noi împãrtãºim posibilitãþile ºi prosperitatea comunã, dar, de asemenea, problemele comune ºi rezolvarea acestora, tot în comun.

Cu un an în urmã, doar, stabilitatea Europei, mai ales în zona Balcanilor, a fost ameninþatã, ca rezultat al conflictului din Kosovo, ºi decizia NATO de a interveni în acest conflict a fost, de aceea, inevitabilã. Nu a fost nici posibil, nici permis ca oamenii sã fie alungaþi din casele lor ºi uciºi în numãr mare datoritã unui proces de purificare etnicã.

Acum, dupã un an, toate pãrþile implicate trebuie sã-ºi arate rãspunderile în mod reciproc ºi sã aibã o contribuþie activã într-o societate unicã ºi tolerantã, în care toate popoarele sã poatã trãi în pace.

Conflictul din Kosovo a avut un impact major asupra situaþiei economice din România ºi vreau, de aceea, sã-mi exprim gratitudinea pentru dorinþa poporului român de a suporta aceste consecinþe. România a jucat rolul sãu în terminarea acestui conflict umanitar catastrofal ºi acest efort nu a trecut neobservat nici în Europa, nici dincolo de Europa. De aceea, vreau sã fac un pas înainte ºi sã spun cã solidaritatea dintre noi înseamnã cã noi lucrãm împreunã în realizarea unei pãci, stabilitãþi ºi prosperitãþi durabile pe tot cuprinsul Europei, ceea ce înseamnã cã dorinþa dumneavoastrã de a deveni un stat membru al NATO ºi al Uniunii Europene se poate bizui pe sprijinul complet al Olandei, ºi în cuvinte, dar ºi în fapte.

Vara trecutã mã aflam la Sarajevo, la lansarea Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Este esenþial pentru þãrile din regiune sã discute despre stabilitate, prosperitate ºi democraþie în aceastã parte a Europei, împreunã cu partenerii lor europeni ºi transatlantici. Împreunã trebuie sã ne ocupãm de sarcina reconstruirii acestei regiuni divizate. Olanda a implicat cinci miliarde de guldeni olandezi anual pentru finanþarea acestor programe din zonã. Iniþiativele din regiune ºi

cooperarea strânsã în aceastã zonã reprezintã un factorcheie de succes. Acesta este un domeniu în care economia de piaþã poate juca un rol major, iar întreprinderile mici ºi mijlocii trebuie sã fie încurajate sã participe la acest proces.

Navigabilitatea Dunãrii a reprezentat un alt rezultat al crizei din Kosovo ºi, de aceea, este vital pentru þãri ca România ºi Bulgaria, care sunt riverane, ca Dunãrea sã devinã pe deplin navigabilã.

Trebuie sã începem de undeva ºi trebuie sã începem repede în curãþarea deºeurilor, a rãmãºiþelor, ºi Olanda a fost avocatul acestei iniþiative de nenumãrate ori. Fondurile acestor operaþiuni de curãþire a Dunãrii, care includ ºi contribuþia Olandei, sunt deja disponibile.

Integrarea în Europa este sarcina noastrã istoricã ºi cãderea ”cortinei de fierÒ, acum zece ani, a dus la pãºirea într-o epocã nouã, cu perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã ºi la NATO pentru þara dumneavoastrã. Acum suntem mai aproape decât oricând de integrare ºi de stabilizarea continentului nostru, îndeplinind astfel visul unei Europe nedivizate, cu valori comune ºi o viziune comunã.

Deschiderea spre Uniunea Europeanã ºi cãtre þãrile candidate va duce la consolidarea stabilitãþii în Europa; ceea ce este ºi mai important, va duce la lãrgirea pieþei unice, care va stimula dezvoltarea economicã ºi va crea oportunitãþi imense pentru afaceri.

Aderarea þãrilor candidate din Europa de Sud-Est va îmbogãþi ºi va consolida uniunea din punct de vedere politic, cultural, al securitãþii ºi din punct de vedere economic. Acesta este un motiv în plus pentru care trebuie sã facem ca procesul de lãrgire sã se întâmple cât mai repede. Din punct de vedere economic, acesta este momentul oportun ºi, din punct de vedere politic, anii iniþiali, tulburi, de tranziþie s-au terminat. În acelaºi timp, nu trebuie sã ne închidem ochii la problema cu care se confruntã mulþi cetãþeni europeni ºi anume sentimentul de nesiguranþã la perspectiva unei Europe lãrgite, dar informaþiile existente la ora actualã ºi respectul reciproc faþã de punctul de vedere al þãrilor implicate pot sã ajute la consolidarea unui sprijin public.

## **Domnul Ion Diaconescu:**

## Doamnelor ºi domnilor, Distinºi oaspeþi,

## Stimaþi colegi parlamentari,

Mulþumim domnului prim-ministru Wim Kok pentru mesajul de prietenie pe care l-a transmis astãzi în Parlamentul României. Salutãm, de asemenea, vizita în þara noastrã a primului-ministru al Olandei, care se înscrie, aºa cum a spus Domnia sa, în preocupãrile fireºti de intenstificare a contactelor dintre liderii europeni ºi oamenii politici din statele candidate la aderare.

Noi considerãm cã extinderea Uniunii Europene este cea mai bunã garanþie pentru pace ºi securitate, pentru democraþie, creºtere economicã ºi prosperitate într-o Europã unitã.

România are, dupã cum ºtiþi, un rol important în efortul comun de extindere a ariei de pace ºi prosperitate pe ansamblul continentului, ceea ce face din þara noastrã un factor important în etapele viitoare de aplicare a prevederilor Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Avem convingerea cã decizia Consiliului European de la Helsinki, din decembrie 1999, s-a bazat deopotrivã pe o viziune strategicã globalã cu privire la viitorul Europei unite, dar ºi pe progresele pe care þãrile din est ºi România, în particular, le-au fãcut pe calea îndeplinirii criteriilor de aderare.

Doresc sã subliniez încã o datã faptul cã Parlamentul României ºi instituþiile guvernamentale au voinþa politicã de a intensifica acþiunile pentru pregãtirea aderãrii þãrii noastre la Uniunea Europeanã. Am în vedere nu numai mãsurile care s-au luat deja ºi care probeazã tratarea cu maximã seriozitate a situaþiei copiilor instituþionalizaþi, dar ºi aplicarea riguroasã a mãsurilor de stabilizare macroeconomicã.

Avem convingerea cã integrarea europeanã a României ºi politicile necesare pentru atingerea acestui obiectiv trebuie sã se bazeze pe un larg ºi puternic consens naþional, atât la nivelul partidelor politice, cât ºi la acela al populaþiei, prin conºtientizarea acesteia în legãturã cu complexitatea procesului de integrare, cu avantajele, dar ºi cu costurile implicate. Vedem în aceasta o premisã pentru un sprijin real ºi solid al cetãþenilor pe parcursul negocierilor de aderare.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Vã propun sã începem ºi sper sã completãm locurile din salã la nivelul domnilor colegi parlamentari care s-au înscris pe listele de prezenþã. Vã rog.

Domnilor colegi, mi se comunicã cã sunt 369 de înscrieri. Este ultima ºedinþã comunã din aceastã sesiune. Sper sã nu mai fim puºi în situaþia de a face un apel mai drastic, din nou, la regulament.

Prin urmare, din 481 de parlamentari existã 369 de înscrieri ºi, conform acestor înscrieri, 112 parlamentari sunt absenþi.

Domnilor colegi, þinând seama de acest anunþ, declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi vã consult dacã, la ordinea de zi, sunt comentarii sau observaþii.

Aþi primit ordinea de zi. Repet, dacã la ordinea de zi sunt comentarii sau observaþii?

Vã rog, domnul deputat Gaspar.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu punctul 5 din proiectul ordinii de zi, referitor la instituirea comisiei comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru controlul bugetului Curþii de Conturi, þin sã fac urmãtorul comentariu. Cele douã Comisii pentru buget, finanþe ºi bãnci au sesizat Birourile reunite ale celor douã Camere în sensul cã, prin modificarea care a fost adusã Legii privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi, prin Legea nr. 99, controlul bugetului Curþii de Conturi se exercitã de cãtre o comisie instituitã în acest scop de cele douã Camere ale Parlamentului.

Deci, ca urmare a acestei modificãri, s-a transferat competenþa de la cele douã comisii de specialitate ale Parlamentului la o comisie special instituitã în acest scop.

Ca atare, cele douã Birouri au decis ca aceastã comisie sã fie formatã din 7 membri, 4 de la majoritate, 3 de la opoziþie, ºi sã fie întocmit un proiect de hotãrâre cu privire la instituirea acestei comisii.

Întrucât pânã în prezent nu ni s-a difuzat un proiect de hotãrâre, rog, domnule preºedinte, sã dispuneþi cãtre secretariatele celor douã Camere sã fie redactat proiectul de hotãrâre pânã ce ajungem la punctul 5 ºi sã fie difuzat deputaþilor ºi senatorilor, astfel încât el sã poatã fi aprobat de plenul celor douã Camere.

Este vorba de un singur articol care se referã la controlul bugetului Curþii de Conturi pe anul 1999.

Nu putem lãsa pe ordinea de zi un punct în legãturã cu care nu ni s-a difuzat proiectul de hotãrâre, deci rugãmintea este ca sã dispuneþi sã se întocmeascã de îndatã acest proiect de hotãrâre ºi sã fie difuzat.

## Mulþumesc, domnule deputat.

V-aº propune sã lãsãm pe ordinea de zi, ºi când ajungem la punctul 5, dacã proiectul de hotãrâre nu este redactat, daÉ Rog secretariatele celor douã Camere sã facã acest proiect de hotãrâre pentru cã, altfel, va trebui sã sãrim peste punctul 5.

V-aº propune sã rãmânã la punctul cu aceastã menþiune. Da. În cazul în care nu apare proiectul de hotãrâre sãrim acest punct.

Domnilor de la Secretariatul general, aþi reþinut ceea ce am precizat adineauri?! Vã rog frumos, luaþi legãtura ºi cu secretarul general, dincolo de vizitele ºi de primirile care sunt astãzi în Parlament.

Vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã rog respectuos, pentru o sumã de raþiuni pe care nu le mai explic pentru ca sã câºtigãm timp, sã fiþi de acord ca punctul 17 cu privire la Avocatul Poporului sã fie devansat astfel încât sã poatã fi rezolvat, oricum, în timp util astãzi.

V-aº propune locul 5 sau 6 pe ordinea de zi. E vorba de ceva care dureazã, poate, un minut.

Repetaþi, vã rog, cã nu am fost atent.

Rog respectuos sã fie colegii de acord ca punctul 17, Avocatul Poporului, sã fie luat în discuþie mai devreme, în timp util, în principiu pe poziþia 5 sau 6. Nu dureazã decât circa un minut.

Vã mulþumesc.

Ce raport e ãla de un minut?!É

Da, mulþumesc.

Alte observaþii? Vã rog, domnul deputat Ana.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã_

_nr. 22 Ñ Hunedoara_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne, Stimaþi domni,

Vã propun ca proiectul de hotãrâre care, în prezent, figureazã la punctul 15 în proiect, datã fiind importanþa lui, sã fie trecut pe locul 3.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Da.

Alte comentarii la agendã mai sunt? Nu mai sunt.

Domnilor colegi, cu privire la punctul 5, mi-am permis sã fac acea menþiune, sã o lãsãm pe agendã la punctul în cauzã, sub rezerva obþinerii proiectului de hotãrâre. Dacã nu-l vom depãºi, va trebui sã

Vã propun sã trecem la punctul 1 de pe ordinea de zi, solicitarea Preºedintelui României privind continuarea participãrii României la Forþa de Stabilizare din BosniaHerþegovina, raportul Comisiilor de apãrare, ordine publicã, siguranþã naþionalã ale celor douã Camere ale Parlamentului.

Vã rog sã audiem raportul celor douã comisii de specialitate.

Vã rog, domnul deputat Nica.

Domnilor colegi, vã rog foarte mult, cînd cer voturile, vã rog sã votaþi. ªi vã rog sã nu intrãm din nou în acel prizonierat al regulamentului pentru cã, dacã le adunãm, ºtim ce concluzii avem ºi nu aº vrea sã repet o asemenea constatare.

Domnul deputat Nicã, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Raport comun referitor la solicitarea Preºedintelui României adresatã celor douã Camere ale Parlamentului pentru a aproba continuarea participãrii României la Forþa de Stabilizare în Republica Bosnia-Hertzegovina.

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au fost sesizate de cãtre Birourile permanente, prin adresele nr. 620 ºi, respectiv, nr. 719 din 26 iunie 2000, pentru a analiza ºi aviza solicitarea Preºedintelui României.

Comisia face urmãtoarele precizãri în raport:

1. Participarea României la Forþa de Stabilizare în Republica Bosnia-Herþegovina a fost aprobatã de Parlamentul României astfel:

Ð prin Hotãrârea nr. 25 din 19 decembrie 1996 cu un batalion de geniu specializat în lucrãri de drumuri ºi poduri, având un efectiv de 200 de militari;

Ð prin Hotãrârea nr. 21 din 18 iunie 1998 s-a aprobat continuarea participãrii României la misiunea de menþinere sus-menþionatã, cu aceleaºi efective, pânã la data de 30 iunie 1999;

Ð prin Hotãrârea nr. 17 din 17 iunie 1999 s-a aprobat continuarea participãrii României la Forþa de Stabilizare în Republica Bosnia-Herþegovina, începând cu 1 iulie 1999 pânã la data de 30 iunie 2000, datã la care batalionul de geniu îºi înceteazã mandatul.

Din scrisoarea Preºedintelui României rezultã cã oficialitãþile NATO au adresat pãrþii române rugãmintea de a analiza posibilitatea rãmânerii unor subunitãþi în teatrul de operaþii, astfel:

Ð un contingent naþional compus din 62 de militari cu tehnica ºi echipamentele necesare, având în structurã subunitãþi de construcþii, drumuri ºi poduri, poliþie militarã, de stat major ºi medicale;

Ð un detaºament de 78 de militari cu armamentul, muniþia ºi echipamentul individual din dotare care va îndeplini misiuni de transport, înlãturarea ºi depozitarea explozivilor ºi armamentului, reaprovizionare cu carburanþi lubrifianþi de aviaþie ºi stingerea incendiilor în zone de aterizare a elicopterelor. Acest detaºament îºi va îndeplini misiunile în cadrul contingentului olandez din BosniaHerþegovina.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Domnilor colegi, sunt comentarii cu privire la proiectul de hotãrâre? Nu sunt.

V-aº propune atunci sã votãm titlul.

Vã rog, voturi pentru titlul hotãrârii. Majoritate. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? 5 abþineri. Deci titlul a fost adoptat.

Cu privire la art. 1, la preambul, daÉ Poftiþi, vã rog, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

La preambul, la alin. 2, unde ni se indicã temeiul juridic cu privire la emiterea acestei hotãrâri, adicã referirea la art. 5 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45 din 1994, þin sã relev cã acest text a fost modificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din 13 martie 2000.

Ca atare, aº propune completarea primei fraze din preambul în felul urmãtor: ”în temeiul art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45 din 1994, astfel cum a fost modificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din 13 martie a.c., publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 14 martie a.c., ºi al art. 1 pct. 27 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi SenatuluiÒ.

Deci este o precizare de tehnicã legislativã pe care o consider absolut necesarã pentru cã trimiterea la art. 5 trebuie sã aparã astfel cum a fost el modificat.

Mulþumesc.

Comisiile sunt de acord cu aceastã precizare ºi vã rugãm ca acest text sã fie prins în preambul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor deputaþi, vã rog, votul dumneavoastrã cu aceastã completare a preambulului la alin. 2.

- Vã rog sã votaþi.

- Cine este pentru? Majoritatea. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

- S-a adoptat.

Cu privire la art. 1, douã alineate, dacã existã vreo observaþie cu privire la fiecare alineat? Nu existã.

Supun atunci votului dumneavoastrã art. 1, douã alineate.

- Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

- S-a adoptat.

- Art. 2, trei alineate. Existã vreo observaþie? Nu existã. Vã rog, voturile dumneavoastrã. Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat. Art. 3.

- Existã vreo observaþie? Nu existã. Voturi pentru? Majoritate.

- Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

- S-a adoptat.

Vã rog, votul pe hotãrâre, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu majoritate de voturi, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptatã aceastã hotãrâre. Trecem la punctul 2. Punctul 2 priveºte proiectul de Hotãrâre pentru înfiinþarea unei comisii de anchetã privind modul de reglementare-supraveghere a pieþei de capital de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi a pieþei monetare de cãtre Banca Naþionalã a României, pornind de la constatarea stãrii de încetare de plãþi F.N.I.ÑSOV Invest, precum ºi pentru verificãri la societãþile comerciale cu capital majoritar de stat ºi instituþiile publice implicate în cazul F.N.I.ÑSOV Invest.

Domnilor colegi, eu am înþeles sesizãrile pe care mi le-aþi fãcut, eu am primit în mapa de lucru proiectul de hotãrâre ºi niºte nominalizãri.

În primul rând, aici sunt douã probleme: e vorba de art. 2 care priveºte structura comisiilor ºi art. 3, ºi existã, dacã vreþi, prima problemã a conþinutului hotãrârii.

Sunt sesizat prin nota fãcutã de Secretariatul general cã va trebui sã avem dezbateri generale ºi, dupã aceea, sã avem dezbaterea proiectului de hotãrâre.

Eu v-am reprodus ceea ce mi s-a dat ca desfãºurãtor de ºedinþã, ca sã ºtiþiÉ Domnul deputat Gaspar spune cã nu este chiar aºaÉ

Domnul deputat Gaspar, dupã aceea domnul deputat Petrescu, dupã aceea dumneavoastrã, doamnã deputat.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã reamintim un pic lucrurile în legãturã cu modul în care s-au fãcut discuþiile la acest proiect de hotãrâre.

Deci au fost ºi discuþiile generale, s-a discutat la art. 1 ºi, când s-a ajuns la art. 2, reprezentanþii Grupurilor parlamentare ale P.D.-ului ºi ale P.N.L.-ului au contestat modul în care au fost desemnaþi deputaþii ºi senatorii din partea celor douã grupuri în cadrul comisiei. Obiecþiunea a fost gãsitã întemeiatã pentru cã propunerile trebuiau sã vinã din partea grupurilor parlamentare ºi nicidecum din partea celor douã Comisii de buget, finanþe, bãnci care au redactat proiectul de hotãrâre.

Deci noi ne gãsim la art. 2.

Vreau sã vã spun cã cele douã Birouri, întrunite în ºedinþã comunã, au ajuns la soluþia ca din aceastã comisie sã facã parte 13 membri, din care 7 de la putere, 5 de la opoziþie ºi unul din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Deci ceea ce noi trebuie sã discutãm în acest moment, domnule preºedinte, este art. 2 ºi v-aº propune o redactare, nu de maniera în care este fãcutã în proiectul care a fost difuzat ºi cu componenþa veche, în sensul cã art. 2 va suna aºa: ”comisia va avea în componenþã 13 membri, iar biroul comisiei va fi format din 3 membri, potrivit nominalizãrilor fãcute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâreÒ.

ªi acum urmeazã ca grupurile parlamentare de la majoritate ºi de la opoziþie sã-ºi prezinte nominalizãrile.

Înþeleg cã ele au fost transmise la comisiile respective ºi la Birourile permanente, astfel încât, începând cu majoritatea ºi opoziþia, fiecare sã-ºi nominalizeze din nou deputaþii ºi senatorii care fac parte din aceastã comisie ºi apoi sã trecem mai departe la celelalte texte din proiectul de hotãrâre.

În ceea ce priveºte biroul comisiei, sigur, aici, încã nu s-a convenit cine va avea preºedinþia ºi vicepreºedinþia acestei comisii, lucru pe care putem sã-l clarificãm pânã la sfârºitul ºedinþei. Important este sã nominalizãm pe cei 13 care vor face parte din aceastã comisie.

Da, mulþumesc. Domnul deputat Petrescu.

Secretariatul general, vã rog sã-mi pregãtiþi stenograma, pentru cã în desfãºurãtorul de ºedinþã, dupã care am obligaþia sã conduc ºedinþaÉ

În numele Grupului parlamentarÉ

Domnul Petrescu, un moment.

ɺi faþã de ce s-a afirmat ºi, întrucât nu am prezidat eu acea ºedinþã la care se spune cã, de fapt, am discutat ceva din aceastã hotãrâre sau nu, vreau sã vãd aceastã conformitate. Prin urmare, Secretariatul general, vã rog, pentru cã desfãºurãtorul dumneavoastrã spune una, sunt sesizat cã în realitate lucrurile au stat altcumva. ªi atunci trebuie sã ºtiu ce sã hotãrãsc.

Domnule deputat Petrescu, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

În numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., cerem o pauzã de consultãri de o jumãtate de orã.

Doamna deputat Ivãnescu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Este bunã aceastã pauzã de consultãri pentru nominalizãrile efective ale grupurilor, însã solicit ca în aceastã pauzã liderii grupurilor parlamentare sã se întâlneascã pentru a stabili componenþa biroului acestei comisii, pentru ca, în momentul în care ne vom reîntoarce în salã ºi vom discuta punctele din hotãrâre, sã avem ºi acest lucru tranºat. Pentru cã nu va fi hotãrârea definitivã decât atunci când avem toate coordonatele stabilite. Deci, sper, domnule preºedinte, cã veþi convoca în aceastã pauzã liderii grupurilor parlamentare în vederea stabilirii componenþei biroului acestei comisii de investigaþie.

## Mulþumesc.

Doamna deputat, împãrtãºesc opinia dumneavoastrã. Este corect cum aþi fãcut, ca sã putem sã punem la vot întregul acestei hotãrâri.

Domnul deputat Popa, vã rog!

## Domnilor senatori, Domnilor deputaþi,

Aº vrea sã vã fac o propunere de bun-simþ. Întrucât în comisiile de specialitate, de buget, finanþe, bãnci, ºi de la Senat ºi de la Camera Deputaþilor, sunt foarte mulþi deputaþi independenþi, aproximativ 7, aº ruga sã fiþi de acord ca din aceastã comisie de anchetã a Fondului Naþional de Investiþii sã facã parte ºi un independent. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnilor colegi, pauzã o jumãtate de orã. Convoc ºefii grupurilor parlamentare în sala unde se întâlneºte Biroul permanent. ( _Consultaþii la prezidiu._ )

Vã rog sã luaþi ºi dumneavoastrã proiectul de hotãrâre din mapele dumneavoastrã.

## PAUZÃ

* *

DUPÃ PAUZÃ

Pauzã!

Sã dãm pauzã? Atunci ne revedem la ora 15,00. Pot sã vã spun cã am discutat toate comisiile.

La 15,00 e ºedinþã la Senat!

Nu lucreazã la ora 15,00 Senatul, domnilor colegi. Avem agendã pânã la epuizare astãzi. Aºa s-a votat. ( _Comentarii, discuþii în salã._ ) Eu aº scurta-o chiar cu o jumãtate de orã, dacã aþi fi de acord. Sã ne vedem la ora 14,30 ca, totuºi, sã începem la ora 15,00. Domnilor colegi, cred cã este cel mai bine sã ne reîntâlnim la ora 14,30.

La 18,00!

Sã ºtiþi, câteodatã, îmi vine greu sã suport ironia. Anul viitor o sã facem ºi din astea cu ora 18,00. Deci la ora 14,30 v-aº propune sã fiþi de acord sã reluãm ºedinþa în plen.

## PAUZÃ

DUPÃ PAUZÃ

S-a înþeles cã începem la 14,30. Am aºteptat destul. Trebuie sã începem cu prezenþa, sã încerc sã refac cvorumul de lucru.

Rog pe domnul deputat Gaspar sã începem cu prezenþa de la Camera Deputaþilor. Repet încã o datã: domnii colegi care sunt în Parlament îi poftim în salã. Vã rog frumos!

Domnul senator Zolt‡n Pusk‡s, vã rog, veniþi în salã, cã dumneavoastrã trebuie sã faceþi prezenþa pentru Senat. Secretariatul general, la ora 14,30 începeam.

Domnule, le aveþi sau nu? Le aveþi, da? Bine, mulþumesc.

Stimaþi colegi, apelul nominal de la Camera Deputaþilor.

|putaþilor.|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica|absent<br>absent<br>absentã| |Albu Alexandru|absent| |Albu Gheorghe|absent| |Alecu Aurelian Paul|absent| |Ana Gheorghe (DB)|absent| |Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe|prezent<br>absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|absent| |Antonescu Laurenþiu George Crin<br>Antonescu Niculae Napoleon|absent<br>absent| |Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica|absent<br>absentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Asztalos Ferenc|absent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|absent| |Baban ªtefan|absent| |Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor|absent<br>absent| |Baciu Mihai<br>Badea Ioan Alexandru|absent<br>absent| |Bara Radu-Liviu|absent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Bãlãeþ Miticã<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent<br>absent| |Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>absent| |Berci Vasile<br>Berciu Ioan|prezent<br>absent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|absentã<br>absent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Boda Iosif<br>Bšndi Gyšngyike|absent<br>absentã| |Boºtinaru Victor|absent| |Bot Octavian|absent| |Botescu Ion|absent| |Bran Vasile<br>Brezniceanu Alexandru|absent<br>absent| |Bud Nicolae<br>Buga Florea|absent<br>prezent| |Bujor Liviu|absent| |Burlacu Viorel|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru|absent| |Calimente Mihãiþã|absent| |Cazacu Vasile-Mircea|absent| |Cazan Gheorghe Romeo Leonard|absent|

## 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2000

|Cândea Vasile|absent|Glãvan ªtefan|absent| |---|---|---|---| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent|Godja Petru|absent| |Chichiºan Miron|absent|Grãdinaru Nicolae|absent| |Chiliman Andrei-Ioan|prezent|Grigoraº Neculai|prezent| |Chiriac Mihai|prezent|Grigoriu Mihai|absent| |Ciontu Corneliu|absent|Groza Nicolae|prezent| |Ciumara Mircea|absent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent|Haºotti Puiu|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|absent|Hilote Eugen-Gheorghe|prezent| |Constantinescu Dan|absent|Hlinschi Mihai|prezent| |Corâci Ioan Cezar|absent|Honcescu Ion|prezent| |Corniþã Ion|prezent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent|Iacob Elena|absentã| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Ianculescu Marian|prezent| |Cotrutz Constantin Eremia|prezent|Ifrim Dumitru|prezent| |Cristea Gheorghe|absent|Igna Ioan|prezent| |Cristea Marin|absent|Ignat ªtefan|absent| |Cunescu Sergiu|absent|Iliescu Valentin-Adrian|prezent| |Dan Marþian|absent|Ionescu Alexandru|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ionescu Anton|prezent| |Darie Simion|absent|Ionescu Bogdan|absent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent|Ionescu Constantin|absent| |Dãnilã Vasile|absent|Ionescu-Galbeni Niculae Vasile Constantin|absent| |Decusearã Jean|absent|Ionescu Gheorghe|prezent| |Dejeu Gavril|absent|Ionescu Marina|absentã| |Diaconescu Ion|prezent|Ionescu Nicolae|absent| |Dimitriu Sorin Petre|prezent|Ioniþã Mihail-Gabriel|prezent| |Dîrstaru Dorin|absent|Ioniþã Nicu|absent| |Dobre Traian|absent|Iorga Leonida Lari|absentã| |Dobrescu Smaranda|absentã|Iorgulescu Adrian|absent| |Dorian Dorel|absent|Irimescu Haralambie|prezent| |Dorin Mihai|absent|Ivãnescu Paula Maria|prezent| |Dragoº Liviu Iuliu|absent|Jurcã Teodor|prezent| |Dragu Gheorghe|absent|Kakasi Alexandru|prezent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent| |Drecin Mihai Dorin|prezent|Kerekes K‡roly|prezent| |Drumen Constantin|absent|K—nya-Hamar Alexandru|prezent| |Dugulescu Petru|prezent|Kovacs Carol-Emil|prezent| |Dumitraºcu Laurenþiu|prezent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|prezent| |Dumitrean Bazil|absent|Lazia Ion|prezent| |Dumitrescu Bãlan Marilena|absentã|Lãdariu Lazãr|prezent| |Dumitrescu Adrian Paul|absent|Lãpuºan Alexandru|absent| |Dumitriu Carmen|absentã|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Duþu Ion|absent|Lepºa Sorin Victor|absent| |Elek Barna Matei|absent|Lixãndroiu Viorel|absent| |Enache Marian|absent|Lupu Vasile|prezent| |Enescu Ion|prezent|Macarie Sergiu|prezent| |Fenoghien Sevastian|absent|Manole Odisei|absent| |Filipescu Ileana|prezentã|Manolescu Oana|absentã| |Furo Ioan Iuliu|prezent|Marin Gheorghe|prezent| |Galic Lia-Andreia|absentã|Marineci Ionel|absent| |Gaspar Acsinte<br>Gavra Ioan|prezent<br>absent|Marinescu Ioan-Sorin<br>M‡rton çrp‡d-Francisc|prezent<br>prezent| |Gavrilaº Teodor|prezent|Matei Lucian Ion|absent| |Gazi Gherasim|prezent|Matei Vasile|absent| |Georgescu Florin|absent|M‡tis Eugen|prezent| |Gheciu Sever-Cristian-Radu|absent|Mândroviceanu Vasile|prezent| |Gheorghe Valeriu|absent|Mânea Radu|absent| |Gheorghiof Titu-Nicolae|absent|Mera Alexandru-Liviu|prezent| |Gheorghiu Adrian|absent|Meºca Sever|absent| |Gheorghiu Mihai|prezent|Miclãuº Vasile|prezent| |Gherasim Ion-Andrei|absent|Micle Ulpiu-Radu-Sabin|absent| |Ghidãu Radu|absent|Mihãilescu Petru-ªerban|absent| |Ghiga Vasile|prezent|Mihu Victor Traian|prezent| |Giurescu Ion|absent|Miloº Aurel|prezent| |Mitrea Miron-Tudor|prezent|Popa ªtefan|prezent| |---|---|---|---| |Mogoº Ion|absent|Popa Virgil|prezent| |Moiceanu Constantin|prezent|Popescu-Bejat ªtefan|prezent| |Moldovan Petre|absent|Popescu Dumitru|prezent| |Moldoveanu Eugenia|prezentã|Popescu Emil-Teodor|prezent| |Morariu Teodor-Gheorghe|prezent|Popescu Ioan-Dan|absent| |Moroianu Geamãn Adrian Tudor|prezent|Popescu Irineu|prezent| |Moucha Romulus-Ion|prezent|Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton|absent| |Munteanu Ion|prezent|Priceputu Laurenþiu|absent| |Mureºan Ioan|absent|Protopopescu Cornel|prezent| |Musca Monica Octavia|absentã|Putin Emil-Livius-Nicolae|absent| |Nagy ªtefan|absent|Puwak Hildegard|prezentã| |Naidin Petre|prezent|Radu Alexandru-Dumitru|absent| |Nanu Romeo|prezent|Radu Elena Cornelia Gabriela|prezentã| |Nãstase Adrian|prezent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|prezent| |Neacºu Ilie|absent|Raica Florica Rãdiþã|prezentã| |Neagu Romulus|absent|Raicu Romulus|prezent| |Neagu Victor|absent|R‡koczi Ludovic|prezent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|absent|Rãdulescu Cristian|prezent| |Negrãu Mircea|absent|Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban|prezent| |Nica Dan|absent|Rânja Traian-Neculaie|prezent| |Nicã Mihail|prezent|Remeº Decebal-Traian|absent| |Nichita Dan Gabriel|prezent|Rizescu Sergiu-George|prezent| |Nicolae Jianu|prezent|Roman Ioan|absent| |Nicolaiciuc Vichentie|prezent|Roºca Ioan|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Rotaru Dumitru|prezent| |Nicolicea Eugen|absent|Ruse Corneliu Constantin|prezent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|prezent|Sandu Alecu|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Sandu Dumitru|prezent| |Noica Nicolae|absent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Oanã Gheorghe|prezent|Sassu Alexandru|prezent| |Olteanu Ion|prezent|Sãndulescu Aureliu Emil|prezent| |Onaca Dorel Constantin|absent|Sârbu Marian|prezent| |Opriº Constantin Remus|absent|Secarã Gheorghe|prezent| |Osman Fedbi|absent|Serac Florian|prezent| |Palade Dan|prezent|Severin Adrian|absent| |Pambuccian Varujan|prezent|Simedru Dan Coriolan|absent| |Paneº Iosif|absent|Sireþeanu Mihail|prezent| |Panteliuc Vasile|prezent|Sonea Ion|prezent| |Pantiº Sorin|absent|Spãtaru Liviu|absent| |Papuc Aurel Constantin|prezent|Spiridon Didi|prezent| |Partal Petre|absent|Stan Vasile|prezent| |Paºcu Ioan Mircea|absent|Stanca Teodor|prezent| |Pavel Vasile|prezent|Stanciu Anghel|prezent| |Pavelescu Claudiu Costel|prezent|Stãnescu Alexandru-Octavi|absent| |Pãcurariu Iuliu|prezent|Stãnescu Mihai-Sorin|prezent| |Pãunescu Costel|absent|Stoica Valeria Mariana|absentã| |Pârgaru Ion|prezent|Stoica Valeriu|absent| |Pâslaru Dumitru|absent|Sturza Popovici Cornel|prezent| |PŽcsi Francisc|prezent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |Pereº Alexandru|prezent|Szil‡gyi Zsolt|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent|ªaganai Nusfet|prezent| |Petrescu Silviu|prezent|ªerban George|prezent| |Petrescu Virgil|prezent|ªtefãnoiu Luca|prezent| |Petreu Liviu|absent|ªteolea Petru|absent| |Pintea Ioan|prezent|Tabãrã Valeriu|absent| |Piþigoi Barbu|absent|Tam‡s S‡ndor|absent| |Podaru Dumitru Teodor|prezent|Tarna Gheorghe|prezent| |Pop Iftene|prezent|Tãvalã Tãnase-Pavel|prezent| |Pop Leon|prezent|Teculescu Constantin|prezent| |Pop Viorel|absent|Tokay Gheorghe|prezent| |Popa Aron Ioan|absent|Trifu Romeo Marius|absent| |Popa Daniela|absentã|Tudor Marcu|prezent| |Popa Mihai-Ioan|absent|Tudose Nicolae-Florin|absent| |Popa Neculai|absent|Þepelea Gabriel|prezent|

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din totalul de 343 de mandate, 3 mandate sunt vacante ca urmare a faptului cã cei care le-au deþinut ºi-au dat demisia. Deci din 340 de deputaþi au rãspuns la apel 206.

Mi se comunicã cã prezenþa la Senat este de 50 de senatori. Suntem 256. Suntem peste cvorumul de lucru de 244.

Îmi permit sã revenim la punctul 2 de pe ordinea de

zi.

V-aº propune ºi v-aº ruga sã fiþi de acord cu ceea ce vã propun acum, întrucât sunt 3 comisii pe care trebuie sã le stabilim, sã le facem succesiv, una dupã alta.

Este vorba de comisia cu F.N.I., este vorba de comisia pe care aþi cerut-o dumneavoastrã la punctul 3, care era la punctul 15, proiectul de hotãrâre pentru constituirea comisiei de anchetã privind modul de finanþare a partidelor, iar cea de a treia comisie, controlul bugetului Curþii de Conturi, care este la punctul 5 de pe ordinea de zi. V-aº propune sã mergem în aceastã ordine.

Vã consult dacã sunteþi de acord, fãrã sã supun la vot. Sunteþi de acord cu toþii, da?

Da.

Comisiile buget, finanþe, vã rog, reprezentantul comisiei cu privire la comisia privind F.N.I. ºi SOV Invest.

O micã recapitulare trebuie. Hotãrârea s-a citit data trecutã.

S-a aprobat.

Nu s-a aprobat, domnilor colegi, am verificat stenograma. S-a citit. ( _Consultãri la prezidiu._ )

Cu propunerile care s-au fãcut atunci, vã vine textul multiplicat. Trebuie sã aprobãm întâi aceastã hotãrâre. ( _Consultãri la prezidiu._ )

V-aº ruga sã mã urmãriþi. O sã facem îndreptãrile necesare ºi o sã corectãm ºi aceastã propunere.

Domnilor colegi, cu privire la hotãrâre am înþeles cã toatã lumea a fost de acord, dar n-am votat.

Cu privire la titlul hotãrârii, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Mulþumesc, s-a adoptat.

Cu privire la preambulul: ”În temeiul articoluluiÉ, Parlamentul adoptã hotãrâreaÉÒ, aveþi vreo completare? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru?

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Deci cu majoritate de voturi, s-a acceptat ºi preambulul.

Cu privire la art.É Eu îmi permit sã recitesc textul.

Nu-i nevoie.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2000

Nu?! Bine, atunci n-o sã-l citim.

Cu privire la art. 1 sunt observaþii, comentarii pe întregul sãu? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru? Marea majoritate. Cine este împotrivã? Un vot împotrivã. Cine se abþine? O abþinere. Cu privire la art. 2 sunt observaþii? Vã rog, domnule deputat.

## Domnilor senatori ºi domnilor deputaþi,

Noi avem o micã obiecþie la art. 2. Aº vrea sã vã aduc la cunoºtinþã cã, în data de 7.06.2000, Camera Deputaþilor împreunã cu Senatul au hotãrât ºi au formulat un proiect de hotãrâre prin care era stabilitã o anumitã componenþã privind comisia de anchetã a Fondului Naþional de Investiþii. În aceastã componenþã figura ºi un deputat independent. S-a revenit, astãzi, la Biroul permanent, nu ºtiu pe ce criterii, ºi s-a eliminat prezenþa unui deputat independent.

Eu cred cã aceastã comisie este pur politicã, nu se urmãreºte rezolvarea problemei, nu se urmãreºte nici rezolvarea situaþiei ºi clarificarea celor 310.000 de investitori.

Ca atare, noi protestãm, grupul de deputaþi independenþi, ºi, dacã nu se va reveni la solicitarea pe care am fãcut-o, ca un deputat independent sã figureze în aceastã comisie, noi ne vom retrage de la lucrãrile Parlamentului. Vã mulþumesc. ( _Aplauze_ .)

Domnilor colegi, alte observaþii cu privire la art. 2? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Voturi pentru?

Art. 2. E nevoie sã-l citesc eu? Domnule deputat Gaspar doreºte sã facã o precizare.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

S-a produs o încurcãturã aici. Domnul deputat Popa a fãcut o observaþie la art. 2, plecând de la forma anterioarã a proiectului de hotãrâre. În timpul pauzei, proiectul de hotãrâre a fost refãcut, urmeazã sã fie difuzat în salã acum ºi sã ºtim pe ce discutãm.

Ori discutãm pe forma anterioarã ºi atunci urmeazã ca, în ce priveºte componenþa comisiei, aºa cum s-a convenit, sã se stabileascã într-o anexã la proiectul de hotãrâre.

S-a lãsat la ultimul punct comisia, sã ºtiþi.

Ori discutãm pe forma nouã care vãd cã s-a întocmit în aceastã pauzã, iar problema de componenþã a comisiei nu mai este la art. 2, ci este la art. 3.

Nu, nu, este la ultimul articol, este anexã la noua formã de hotãrâre.

Domnule preºedinte, eu v-am spus cã deputaþii nu au forma nouã.

Da, aveþi dreptate.

Vã rog sã se ia mãsuri sã se difuzeze de îndatã, dacã nu, revenim ºi discutãm pe forma pe care o au în mape toþi, adicã forma anterioarã ºi atunci vom lua în discuþie obiecþiunea pe care a facut-o domnul deputat Popa. Adicã sã ºtim pe ce discutãm.

Dacã este nevoie de timp pentru a se difuza aceastã hotãrâre, sã trecem la hotãrârea urmãtoare, pentru cã dumneavoastrã aþi spus cã le vom discuta pe toate trei în ordinea respectivã ºi, între timp, sã fie difuzat noul text al hotãrârii.

Domnilor colegi, este adevãrat cã, faþã de observaþiile care s-a constatat cã s-au fãcut anterior, s-a reformulat componenþa. Art. 3 eu o sã-l citesc pânã când primiþi multiplicarea, ºi în anexã este componenþa comisiei.

Vom ajunge ºi la ea. Cu corectura de rigoare, în loc de 11, trebuie sã fie 13 membri, cã aºa am convenit.

Domnule preºedinte, eu vã propun sã se meargã pe textul care a fost discutat de cele douã comisii, care a fost convenit ºi sã nu discutãm varianta nouã care eu personal vã spun cã nu ºtiu cine a întocmit-o. Mi s-a dat acum în mânã.

Discutãm pe varianta fãcutã de cele douã comisii ºi, dacã sunt unele îmbunãtãþiri de ordin redacþional, putem sã le facem, dar, din moment ce comisiile au convenit o anumitã formã, eu cred cã pe aceea trebuie sã mergem ºi, în acest sens, vrea sã intervinã ºi domnul deputat Teculescu.

Mã puneþi într-o mare încurcãturã. Domnul deputat Teculescu.

Cred cã cea mai bunã soluþie este sã trecem la comisia urmãtoare, sã se difuzeze textul. Nu ºtiu nici eu cum sã procedez mai bine.

Domnule preºedinte, n-are ce text sã se difuzeze întrucât comisiile nu s-au întrunit, iar textul pe care l-au aprobat comisiile vãd cã dumneavoastrã evitaþi sã-l discutaþi.

Ori discutãm textul aprobat de comisii, care a fost în conformitate cu decizia Biroului permanent, ori dumneavoastrã veniþi cu un alt raport, necunoscut de noi, ºi nu al comisiilor.

ªi atunci, dumneavoastrã propuneþi plenului celor douã Camere ca raportul sã-l facã plenul celor douã Camere ºi introduceþi un nou paragraf ºi în statutul celor douã Camere. Regulament, pardon. Vã mulþumesc.

Deci, domnilor, cum vreþi sã procedãm?

Domnilor colegi, cine a refãcut aceastã formã? Aþi spus cã s-a þinut cont de toate observaþiile anterioare, s-au fãcut reformulãrile. Într-adevãr, apare ceva nou, vãd ºi eu acum.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã refacere sub o nouã formã a hotãrârii mi-a parvenit ºi mie acum. Deci aceastã nouã formã nu a fost discutatã în comisiile reunite, de aceea propun, domnule preºedinte, sã revenim la forma veche.

În general, sunt aceleaºi probleme. Noi am ºi discutat-o, de fapt, data trecutã ºi din acest punct de vedere, la aceastã hotãrâre rãmâne sã stabilim componenþa ºi conducerea, ºi biroul.

Obiectivele sunt aceleaºi ºi la forma nouã ºi la forma veche, numai cã mã surprinde în forma nouã, acum, la art. 4 este prevãzut ca aceastã comisie parlamentarã sã îºi desfãºoare activitatea în baza unui regulament propriu ºi a unei tematici care vor fi prezentate Birourilor permanente ale celor douã Camere spre aprobare, în termen de 7 zile.

Deci, iarãºi, ne aduce la o tergiversare efectivã ºi în imposibilitatea intrãrii imediat în activitate, pentru cã intrãm în vacanþa parlamentarã.

Din câte ºtiu eu, Birourile permanente ale celor douã Camere nu lucreazã în vacanþã decât în cazuri excepþionale.

Deci, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, vã propun sã revenim la varianta iniþialã ºi sã stabilim componenþa ºi biroul acestei comisii de anchetã.

Vã mulþumesc.

Deci varianta aceasta care este lucratã de cãtre Secretariatul general, am înþeles, o dãm la o parte. Domnul deputat Duvãz.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred, pe de o parte, cã discuþia pe o nouã formã nu are nici un sens pentru noi; de fapt, am mai discutat textul acestei hotãrâri ºi ceea ce nu a fost adoptat a fost componenþa.

Pe de altã parte, aceastã formulare oricum trebuie exclusã. Ce înseamnã ”o tematicãÒ ºi ce înseamnã ”prezentatã Birourilor permanenteÒ ºi ce înseamnã dacã acestea au sau nu au dreptul, conform cãrui regulament, sã aprobe o tematicã a unei comisii de anchetã?

Chestiunea este evident cã frizeazã absurdul ºi este expresia unei prudenþe excesive care pe mine mã face sã fiu cel puþin suspicios privind elaborarea celui de-al doilea text.

Aºa cã vã rog sã puneþi în discuþia adunãrii Parlamentului României textul aºa cum a plecat din comi-

siile parlamentare, cu raportul cuvenit ºi cu numãrul de membri aºa cum au fost ei stabiliþi. Vã mulþumesc.

Da, domnule deputat, am revenit pe aceasta.

Nu ºtiu de ce Secretariatul general a redactat aºa. Am vãzut ºi eu acest viciu. O sã vedem cine se face vinovat de aceastã chestiune.

Prin urmare, art. 1, am verificat în întregul lui, este corect votat. Deci putem ºi pe forma cealaltã sã pãstrãm votul. Este în ordine.

La art. 2. Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cum am precizat ºi în ºedinþa de dimineaþã, art. 2 trebuie refãcut întrucât numãrul de membri din cadrul comisiei s-a majorat de la 11 la 13, iar în ceea ce priveºte componenþa biroului comisiei, numãrul membrilor biroului s-a majorat de la 3 la 5. În plus, aºa cum am propus, aceastã componenþã a comisiei ºi a biroului urmeazã sã fie redatã într-o anexã ºi nu aºa cum o avem noi, în forma care este prezentatã în momentul de faþã.

Ca atare, domnule preºedinte, propun ca art. 2 sã fie reformulat în felul urmãtor: ”Comisia de anchetã va fi formatã din 13 membri ºi va avea un birou format dintr-un preºedinte, doi vicepreºedinþi ºi 2 secretari. Componenþa nominalã a comisiei ºi a biroului sãu este prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâreÒ.

Mulþumesc, domnule deputat. Aºa s-a convenit asupra formulãrii.

Domnilor colegi, dacã aveþi vreo obiecþie cu privire la aceastã formulare ºi la art. 2?

Nu avem.

Nu existã. Nu este nici o obiecþie. Vã rog, atunci, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru? Majoritate evidentã. Cine este împotrivã? 7 voturi împotrivã. Cine se abþine? O abþinere.

Deci s-a adoptat ºi acest text.

Trecem la art. 4, care devine art. 3, pe textul vechi. Dacã sunt observaþii?

Suntem pe textul vechi, nu pe ceea ce ni s-a dat de cãtre Secretariatul general.

Existã vreo observaþie? Nu. Vã rog, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru? Vã rog sã votaþi, domnilor colegi. Majoritate.

Voturi împotrivã? 6 voturi împotrivã. Cine se abþine? 5 abþineri. S-a adoptat.

Art. 5, care devine art. 4.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2000

Dacã aveþi vreo observaþie, cu privire la text? Nu existã.

Vã rog, voturile dumneavoastrã.

Cine este pentru?

Voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat ºi art. 5, care devine art. 4.

Art. 6, care devine art. 5.

Sunt observaþii?

Vã rog, domnul deputat Gaspar.

Domnule preºedinte, este o chestiune de ordin administrativ, dar care trebuie redactatã ºi formulatã aºa încât sã poatã fi realizatã cerinþa pe care o prevede acest text.

Aº propune sã fie reformulatã în felul urmãtor: ”În scopul realizãrii obiectivelor pentru care se constituie comisia de anchetã, Camera Deputaþilor ºi Senatul vor asigura, prin Secretariatele generale, personalul de specialitate ºi logistica necesare. Totodatã, în cadrul activitãþii comisiei, vor putea fi utilizaþo specialiºti, în calitate de colaboratori, care vor beneficia de drepturile prevãzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 53/1991, republicatãÒ.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, este corectã reformularea.

Domnilor colegi, deci art. 6, care devine art. 5, în reformularea propusã de domnul deputat Gaspar.

Mai sunt alte observaþii asupra acestei reformulãri? Nu.

Vã rog, voturile dumneavoastrã.

Vã rog, voturi pentru?

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu majoritate de voturi, cu nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la anexa nr. 1. O singurã anexã. La anexã. Da.

Domnilor colegi, grupurile parlamentare, cu privire la constituirea acestei anexe, au fãcut urmãtoarele propuneri: Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D., douã poziþii, domnul senator Ulm Nicolae Spineanu ºi domnul deputat Mihai Grigoriu; Grupul parlamentar al Partidului Democrat, douã poziþii, domnul deputat Alexandru Sassu ºi domnul senator Sorin Vornicu; Grupul parlamentar al P.N.L., douã poziþii, domnul senator Liviu Titus Paºca ºi domnul deputat Sorin Pantiº; Grupul parlamentar al U.D.M.R., o poziþie, domnul deputat M‡tis Eugen; Grupul parlamentar al P.D.S.R., trei poziþii, domnul deputat Constantin Teculescu, domnul senator Marin Stelian ºi domnul senator Constantin Sava; Grupul parlamentar al P.R.M., o poziþie, domnul deputat ªtefan Baban; Grupul parlamentar al P.U.N.R., o poziþie, domnul senator Victor Fuior; Din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor, o poziþie, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Deci 13 propuneri.

Au auzit observaþia, domnilor colegi independenþi, însã comisia, ca atare, deci, a venit pe propunerea grupurilor parlamentare.

Domnilor colegi, acestea sunt propunerile. Alte observaþii, precizãri, rectificãri, corecturi? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cine este pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Mulþumesc.

S-a adoptat aceastã comisie.

Conform reformulãrii, s-a stabilit ca biroul sã fie compus din 5 persoane: un preºedinte, doi vicepreºedinþi ºi doi secretari. De ce acest lucru? Pentru cã va trebui sã se lucreze pe perioada de varã ºi sã se poatã asigura acestei comisii posibilitatea de lucru permanent.

Propunerile sunt urmãtoarele: pentru preºedinte, s-a convenit asupra candidaturii domnului deputat Alexandru Sassu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat; vicepreºedinte, din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., subsemnatul; din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul vicepreºedinte Constantin Teculescu; secretari, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul senator Marin Stelian ºi, din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., domnul deputat Sorin Pantiº.

Deci acestea sunt propunerile, domnilor colegi.

Nu sunt observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? 6 abþineri.

Domnilor colegi, solicit acum votul dumneavoastrã pe hotãrâre, în ansamblu.

Vã rog, voturile dumneavoastrã.

Cine este pentru? Marea majoritate.

Vã rog, voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? Douã abþineri.

- S-a adoptat.

Vã propun sã trecem la comisia prevãzutã la punctul 15, care vine pe poziþia 3. Este vorba de Hotãrârea pentru constituirea comisiei de anchetã privind modul de finanþare a partidelor, formaþiunilor politice ºi a candidaþilor la preºedinþia României în campaniile electorale ale anilor 1990, 1992 ºi 1996.

Domnilor colegi, la discuþii generale pe aceastã hotãrâre, sunt observaþii, menþiuni, alte precizãri? Nu.

tat Botescu Ion, domnul deputat Morariu TeodorGheorghe; din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Albu Gheorghe; din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul senator Paul Pãcuraru, da? Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat R‡duly R—bert-K‡lm‡n, da? Deci se confirmã.

Acestea sunt cele 9 propuneri, pentru aceastã comisie.

Domnilor colegi,

omisii.

Vã rog, voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Deci, cu totalitatea voturilor din salã, s-a adoptat.

Propunerile pentru biroul acestei comisii sunt urmãtoarele...

Da, într-adevãr, trebuie sã introducem, dar tot sub forma articolului unic, ºi punem paragraful 2.

Daþi-mi cuvântul, domnule preºedinte.

Da, domnule deputat.

Domnule preºedinte, sã introducem un alineat nou, cu privire la biroul comisiei, care ar urma sã aibã urmãtoarea redactare: ”Biroul comisiei este format dintr-un preºedinte, un vicepreºedinte ºi un secretar, dupã cum urmeazã: ...Ò, ºi vor fi prezentate propunerile pentru cele trei funcþii la care m-am referit.

Da. Domnilor colegi, sunteþi de acord?

Vã rog, votul dumneavoastrã, pentru aceastã propunere.

Vã rog, voturi pentru? Mulþumesc. Majoritatea. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri, vã rog? Nici o abþinere. Propunerile pentru biroul acestei comisii sunt urmãtoarele: preºedintele comisiei, domnul deputat Sorin Dimitriu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.Þ.C.D.; vicepreºedinte, domnul deputat Ana Gheorghe, din partea Grupurilor parlamentare ale P.D.S.R.; secretar, domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, din partea grupurilor parlamentare ale U.D.M.R.

Aveþi vreo observaþie cu privire la aceastã propunere? Nu.

Vã rog, atunci, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Deci, cu totalitatea voturilor din salã, s-a adoptat ºi aceastã comisie.

Vã rog, votul dumneavoastrã, pe hotãrâre, în ansamblu.

Vã rog, voturile dumneavoastrã.

Cine este pentru? Majoritatea.

Vã rog, voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. Mulþumesc, s-a adoptat. S-a spus ceva din salã, dar nu am auzit.

Nu aþi citit comisia.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi, comisia am citit-o, am votat-o, biroul Ñ am introdus un alineat nou ºi am votat ºi biroul, pe funcþii. ªi hotãrârea, în ansamblu, am votat-o.

Da. Deci punctul 5 l-am fãcut.

Domnilor colegi, numirea unui membru al Curþii de Conturi, da?

Haideþi sã facem grupurile de prietenie.

Deci v-aº propune punctul 4 de pe ordinea de zi.

Aveþi un text cu grupurile de prietenie?

Domnilor colegi, cine le prezintã? Este propunerea domnului deputat Valeriu Tabãrã. ªi sunt cele douã propuneri de grup.

Domnul deputat Valeriu Tabãrã este? Dânsul trebuia sã prezinte propunerea.

Aveþi textul toatã lumea, da?

Deci se propune includerea în Grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Arabã Egipt, Marea Britanie, Venezuela, a domnului senator Victor Clonaru, din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., în locul rãmas vacant, ca urmare a decesului domnului senator Mihail Grama.

ªi la punctul 2, includerea în Grupurile parlamentare de prietenie cu Bulgaria, Iordania, Spania, a domnului deputat Dumitru Rotaru, reprezentant al Comunitãþii ”BratstvoÒ a bulgarilor din România.

Aveþi observaþii, precizãri? Nu aveþi.

Atunci, votul dumneavoastrã pentru aceste douã propuneri ºi aprobarea notei, ca atare.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru? Majoritatea.

Cine este împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. Mulþumesc.

Cu totalitatea voturilor din salã, s-a adoptat.

Domnilor colegi, vã propun sã trecem la punctul 7: textele în divergenþã la proiectul de Lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu.

Punctul 7 s-a votat de dimineaþã, pentru cã punctul 7 devine 17.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Punctul 7 devine punctul 17? Aºa am votat? Domnule coleg, de acord cu dumneavoastrã.

V-aº propune sã facem aceastã mediere la textele în divergenþã ºi, apoi, aceastã chestiune.

Vã propun sã revenim. Mi se sugereazã cã ar fi mai bine sã revenim la punctul 17, votat pe poziþia 3.

Domnul senator Alexandru Popovici, vã rog, intervenþia dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, sigur cã, dacã nu avem încotro, vom trece la punctul 7, dar sã nu uitãm, însã, cã la punctul 6 avem numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

Eu vreau sã vã spun cã, în conjuncþia în care este piaþa de capital, nimeni dintre noi nu are voie sã lase Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºchioapã pânã la toamnã.

Deci rugãmintea mea este sã putem trece la ce punct vreþi dumneavoastrã, comisiile de audiere sã se retragã ºi sã facã audierea candidatului, ca sã putem astãzi, când este ultima zi, sã votãm comisarul la Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare.

Nu avem dreptul, faþã de importanþa pe care Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare o are în piaþa de capital din România, ºi cu toate scandalurile care au fost, sã lãsãm lucrurile încurcate.

Deci rugãmintea mea este sã treceþi la ce punct doriþi dumneavoastrã, sã daþi voie comisiilor, care trebuie sã facã audierea, sã se retragã 10 minute, sã audieze candidatul, ca sã putem reveni la punctul 6 ºi sã votãm candidatul la Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Eu sunt perfect de acord cu dumneavoastrã. Pot sã vã spun cã ºi în pauzã am fãcut aceste demersuri pentru audierea candidatului. Vã dau absolutã dreptate. Punctul de vedere este corect. Numai cã, pentru acest lucru, comisiile nici mãcar nu au fost sesizate în fond, aºteaptã sesizarea în fond, iar dacã ºefii celor douã comisii sunt în salã, vã rog sã confirmaþi cã este corect ceea ce spun eu. ªi eu nu pot sã mã duc pe o procedurã pentru care nu am elementele de bazã constituite.

Sunt de acord cu dumneavoastrã, împãrtãºesc aceeaºi opinie, dar, pentru demersurile pe care le-am fãcut în pauzã, mi s-a spus clar: sã amânãm acest punct, întrucât nu existã nici mãcar sesizarea. Cine rãspunde va rãspunde de aceastã chestiune. Aceasta este realitatea...

Deci vã propun sã trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi, pe care, de fapt, l-am votat la punctul 3. Vã rog sã se prezinte rapoartele comune ale celor douã comisii juridice, la Avocatul Poporului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisiile juridice s-au reunit ºi au dat un raport, prin care au verificat activitatea Avocatului Poporului pe anul care a trecut. A fost depus un raport al activitãþii pe care a desfãºurat-o Avocatul Poporului, sub preºedinþia domnului avocat al poporului, Paul Mitroi, ºi comisiile reunite au ajuns la concluzia cã activitatea pe care a desfãºurat-o Avocatul Poporului a fost bunã, aº putea spune, în condiþii destul de dificile, fiindcã nu are încã un sediu chiar aºa cum ar trebui sã fie ºi suficient personal, dar oricum a început sã lucreze ºi sã se integreze în activitatea instituþiilor statului nostru de drept.

Ca atare, comisiile reunite propun Parlamentului sã aprobe acest raport ºi sã dea într-un fel descãrcarea, adicã sã încurajeze ºi în continuare activitatea Avocatului Poporului.

Vã mulþumesc.

Aº invita acum pe reprezentantul instituþiei Avocatul Poporului sã prezinte dânsul cele douã rapoarte pe 1997 ºi pe 1998. Avocatul poporului, aveþi cuvântul domnul... Aþi auzit raportul, da? Deci raportul pe 1997Ð1998 ºi, respectiv, 1999. Eu m-am uitat pe rapoartele comisiilor. Vã rog sã le prezentaþi pe amândouã, simultan.

## **Domnul Paul Mitroi Ñ** _avocatul poporului:_

## Domnilor parlamentari, senatori ºi deputaþi, Domnilor preºedinþi,

Aºa cum a reieºit ºi din raportul comisiilor reunite, este vorba de un prim raport, care priveºte activitatea instituþiei Avocatul Poporului în prima parte, în a doua jumãtate a anului 1997 ºi anul 1998, ºi un al doilea raport, mai voluminos, privind anul 1999.

Primul raport cuprinde o descriere a acestei instituþii, modul în care a fost înfiinþatã instituþia prin înscrierea ei în titlul II al Constituþiei României ºi apoi prin Legea organicã de funcþionare ºi organizare nr. 35 din 1997, ºi acest raport se referã la modul în care a fost organizatã aceastã instituþie, aºa cum am înþeles, ca respectând legea sã organizãm în aºa fel încât sã cuprindem toatã sfera problemelor privind apãrarea drepturilor omului.

Nu vreau sã vã reþin prea mult, în raport totul este detaliat, a fost vorba de elaborarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare, de angajarea primilor salariaþi, mai bine zis specialiºti care sã lucreze în aceastã instituþie, juriºti, a fost vorba de obþinerea primului buget ºi de cãutarea unui sediu, problemã bine cunoscutã, care nu s-a realizat decât la începutul anului 1999. Abia în anul 1999 am putut spune cã avem un sediu în care ne aflãm ºi acum, un sediu necorespunzãtor, atât din punct de vedere al spaþiului în care lucrãm, dar necorespunzãtor, mai ales, din modul de pãtrundere. Aºa cum bine ºtiþi, suntem într-o clãdire-anexã a Guvernului României, unde se pãtrunde destul de greu, totul este supus controalelor organelor de pazã, pentru cã este clãdirea Guvernului ºi acolo îºi desfãºoarã activitatea ºi o mare parte a organelor Guvernului, ºi din aceastã

cauzã ºi strãinii care ne-au vizitat, cât ºi cetãþenii care vin zilnic Ñ ºi avem o medie zilnicã de 15Ð20 de audienþe Ñ pãtrund destul de greu.

Vã mulþumesc.

Domnilor colegi, dacã sunt intervenþii pe marginea celor douã rapoarte?

Vã rog, domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº vrea numai sã adresez o întrebare conducãtorului instituþiei Avocatul Poporului: am citit în presã cã s-a convenit ca la Oradea sã se deschidã un birou al Avocatului Poporului ºi vreau sã-l întreb dacã se intenþioneazã sã se deschidã asemenea birouri ºi în alte zone ale þãrii ºi, în al doilea rând, dacã are temei legal pentru a se înfiinþa asemenea birouri, pentru cã îmi aduc aminte cã am citit într-un raport o propunere de modificare a legii, care sã-i permitã sã organizeze asemenea birouri ºi în alte zone ale þãrii, þinând seama de volumul mare de activitate pe care, în momentul de faþã, îl cunoaºte instituþia Avocatului Poporului.

Vã rog sã rãspundeþi la întrebarea ridicatã.

Într-adevãr, legea vorbeºte de un sediu unic în Bucureºti. Noi am propus în cele douã rapoarte ca sã fie modificatã legea, în sensul de a se înfiinþa aceste birouri teritoriale, iar ceea ce am fãcut noi la Oradea este cã, în urma convorbirilor pe care le-am avut cu organele locale, respectiv cu prefectul, prefectul ne-a pus la dispoziþie o camerã cu telefon, unde se pot primi audienþe, ºi am fãcut acest experiment. Deci am angajat un jurist de la Oradea, în baza unei convenþii civile, pentru cã altfel nu aveam cum, care va încerca sã primeascã audienþe ºi sã primeascã cererile ºi cele care sunt de pe planul local le putem rezolva, trimiþând noi, de aici, salariaþii noºtri sã rezolve problemele sau vor fi trimise cererile la Bucureºti. În felul acesta, v-am spus, este o chestie care pe noi ne deranjeazã sub acest aspect, vãzând oamenii aceºtia care bat drumuri din colþuri îndepãrtate ale þãrii pânã la Bucureºti.

Asta am vrut sã evitãm, este o experienþã, deci nu am încãlcat legea noastrã ºi nici nu putem trece la a

mai face asemenea birouri decât în momentul în care Parlamentul va accepta propunerile noastre ºi legea va fi modificatã, în primul rând, cã ne trebuie buget pentru aºa ceva.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu pentru rãspuns.

Dacã mai sunt ºi alte probleme pe care doriþi sã le ridicaþi?

Domnul senator Fuior, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am ºi eu o întrebare pentru Avocatul Poporului: dacã poate sã prezinte câteva situaþii relevante, de încãlcare a drepturilor cetãþenilor de cãtre autoritãþile publice, în domeniul legislativ, abuzul de autoritate al autoritãþilor publice sau indiferenþa autoritãþilor publice? Dacã poate face o sintezã ºi sã prezinte o situaþie de ansamblu? Vã mulþumesc.

Vã rog sã rãspundeþi întrebãrii ridicate.

Nu. În ceea ce priveºte Legislativul, nu am avut sesizãri ºi nu am constatat abuzuri legislative. Am constatat însã abuzuri în aplicarea legilor ºi mã refer, în special, la unele abuzuri pe care le-am constatat la sesizãrile primite; de exemplu la Ministerul de Interne, ºi mã refer la secþiile de poliþie, la aresturile din secþiile de poliþie, unde am constatat de multe ori cã au fost închiºi minori cu majori. Noi nu ne amestecãm în procesul penal, în sistemul juridic, ci numai în condiþiile de viaþã pe care le-am gãsit acolo.

ªi am constatat, deci, aceste abuzuri, am constatat alte abuzuri în neaplicarea Legii nr. 18/1991, atunci când existau fie hotãrâri judecãtoreºti, fie hotãrâri ale comisiilor judeþene, executãri, care, aºa cum se ºtie, în cadrul Legii nr. 18/1991 se fac de cãtre organele administraþiei locale ºi am mai constatat, în ceea ce priveºte tãcerea organelor administrative, lucru pe care, potrivit legii noastre, noi îl considerãm un abuz, în sensul cã oamenii sesizeazã anumite probleme fie la organele consiliului local, ale primãriei, ale prefecturii, nu primesc rãspunsuri ºi ni se adreseazã nouã, noi ne adresãm la rândul nostru ºi mergem ºi, în baza legii, facem recomandãri arãtând cã aceastã tãcere înseamnã, de fapt, o încãlcare a legii, sau întârzierea rãspunsului. Sub acest aspect avem nenumãrate cazuri.

În raportul acesta mai mare din 1999 sunt expuse detaliat cazurile organelor administrative, cetãþenii care ne-au sesizat, efectiv ce am constatat în dosarele pe care le avem ºi, normal, le þinem la dispoziþie.

Vã mulþumesc.

Mai sunt alte întrebãri, ale observaþii? Doriþi sã exprimaþi un alt punct de vedere faþã de prezentarea celor douã rapoarte?

Vã rog, domnul deputat. Domnul deputat Dan Marþian.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Pe de o parte resimt un sentiment de satisfacþie pentru împrejurarea cã o instituþie nouã, cea a Avocatului Poporului, cu rol extraordinar de important în ceea ce priveºte intervenþia în vederea apãrãrii drepturilor cetãþenilor în faþa diferitelor organe ºi instanþe ale autoritãþii, este supusã atenþiei noastre. Este adevãrat, însã, cã aceastã examinare a problematicii pe care o reprezintã închegarea acestei instituþii, condiþiile în care a pornit la drum, modul în care i s-au asigurat mijloacele financiare ºi logistice pentru a-ºi desfãºura activitatea corespunzãtoare pun multe semne de întrebare ºi eu nu pot decât sã regret pentru faptul cã o instituþie nouã, prevãzutã în Constituþie, prin a cãrei înfiinþare România trebuia sã se sincronizeze la experienþa europeanã în materie, a fost tratatã o bunã perioadã de timp cu o anumitã indiferenþã. Pe de altã parte, trebuie sã spun cã resimt un sentiment de jenã pentru faptul cã, iatã, un raport care îºi încheie demersul prin evaluarea activitãþii desfãºurate de aceastã instituþie de la punerea ei pe picioare ºi pânã la sfârºitul anului 1998, îl discutãm cu atâta întârziere. Eu cred cã, în ceea ce priveºte respectarea drepturilor cetãþenilor, în ceea ce priveºte atitudinea cu care se raporteazã faþã de demersurile, plângerile, petiþiile acestora din diferitele instituþii, sunt multe lucruri de fãcut în România ºi noi trebuie sã acordãm o atenþie mult mai mare acestei instituþii, Avocatul Poporului.

Eu cred cã, din acest punct de vedere, raportul prezentat, chiar dacã pe alocuri are o anumitã tentã descriptivã, în legãturã cu calvarul prin care a trecut pânã s-au rezolvat anumite situaþii, el este plin de semnificaþie, iar în ceea ce priveºte partea de trimitere, de cazuri, de comentarii în legãturã cu diferitele probleme pe care i le-au sesizat cetãþenii care au fost atinºi sau nu li s-au respectat drepturile, are din punct de vedere practic, social, sociologic o importanþã deosebitã.

Aº vrea, deci, sã spun cã este un raport serios, un raport de substanþã, un raport care aratã cã conducerea acestei instituþii îºi trateazã cu foarte multã aplecare, seriozitate ºi angajare menirea care-i revine. Cred cã cel mai bun lucru pe care putem sã îl facem este sã dãm aprobare acestui raport, sã luãm în considerare sugestiile care, pornind de la experienþa acumulatã, le conþine acest raport în legãturã cu necesitatea de îmbunãtãþire a Legii de organizare ºi funcþionare a instituþiei Avocatul Poporului. ªi eu sper ca într-o perioadã relativ scurtã sã putem analiza ºi raportul pe anul 1999, dacã nu noi, urmãtoarea legislaturã care va rezulta din alegerile care sperãm cã se vor desfãºura în mod normal la sfârºitul acestui an, ºi sã facem în aºa fel încât aceastã instituþie, conducerea ei sã beneficieze de sprijin corespunzãtor din partea Parlamentului, pentru cã este vorba de o problematicã extraordinar de importantã, a cãrei soluþionare corespunzãtoare este de naturã sã ducã la însãnãtoºirea vieþii noastre sociale, la satisfacerea unor revendicãri justificate ale cetãþenilor, la întãrirea ordinii, a stãrii de drept în România ºi la crearea condiþiilor prin care cetãþenii sãºi poatã apãra aceste drepturi, aceste interese. Sigur, ar fi foarte multe lucruri de spus, intrând în substanþa materiei care este tratatã în acest raport, însã eu cred cã asta s-ar fi putut face dacã nu lãsãm lucrurile sã evolu-

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul senator Fuior. Dar, vã rog, sã economisim timpul!

Vreau sã vã spun, domnilor colegi, cã asupra acestor rapoarte trebuie sã luãm cunoºtinþã ºi sã ni le însuºim. Procedura nu presupune un vot.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am înþeles din rãspunsul domnului avocat al poporului cã drepturile cetãþenilor au fost încãlcate de abuzul de autoritate sau de indiferenþã, respectiv, de tãcere. N-au fost încãlcate de legislaþie. În schimb, au fost încãlcate de reglementãrile de implementare a legislaþiei, de norme de aplicare sau de norme metodologice, aºa cum preciza avocatul poporului. Vreau sã-i precizez domnului avocat al poporului cã o lege are principiul de bazã, consecinþa dreptului acordat, nu sã fie punitivã sau coercitivã. Deci l-aº ruga pe..., instituþia Avocatul Poporului sã fie atentã ºi la acest principiu al unei legi de consecinþã a dreptului acordat, astfel încât sã nu încalce drepturile omului, fiindcã sunt multe situaþii în care actuala putere a dezbãtut ºi adoptat astfel de legi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc ºi eu pentru aceastã precizare, domnule senator.

Domnilor colegi, mai sunt alte discuþii pe marginea acestor douã rapoarte, care înseamnã trei ani de activitate, 1997, 1998 un raport, 1999, al doilea? Nu.

Atunci vã rog sã fiþi de acord sã ne însuºim aceste rapoarte, conform procedurii ele nu se

Domnilor colegi, v-aº propune punctele 12 ºi 13 sã le abordãm prin simultaneitate, ca sã spun aºa. Sunt douã rapoarte de respingere. Aº ruga Comisiile buget, finanþe, bãnci din cele douã Camere, din partea dânºilor, sã se prezinte raportul. Solicit ambele rapoarte ºi o sã le punem la vot. Respingerea pe rând. Mai câºtigãm puþin timp din agenda de azi.

Solicit, încã o datã, Comisiile buget, finanþe, bãnci... Vã rog, domnul senator Andreiu Oprea.

Da, domnule preºedinte de ºedinþã,

La punctul 12, Raport comun asupra propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii bugetului de stat pe anul 1999, nr. 36/1999. În urma examinãrii propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii bugetului de stat pe anul 1999 nr. 36/1999, în ºedinþa din 11 mai 2000, comisiile au hotãrât cu majoritate de voturi respingerea, având în vedere urmãtoarele: propunerea în cauzã are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii bugetului de stat nr. 36/1999 în condiþiile adoptãrii de Parlament a Legii bugetului de stat pe anul 2000, propunerea legislativã rãmâne fãrã obiect. Prezenta propunere legislativã face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Deci, domnilor colegi, raportul este de respingere. Ni se propune sã ne însuºim raportul de respingere.

Sunt alte comentarii, observaþii, dezacorduri faþã de propunere? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã, atunci, pentru propunerea de respingere.

Este vorba de punctul 12.

Vã rog, voturile dumneavoastrã.

Cine este pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri, vã rog? Nici o abþinere.

Vã mulþumesc, s-a acceptat propunerea de respingere. Punctul 13.

Domnul senator Oprea, vã rog sã mã ajutaþi iarãºi.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

La acest punct este o speþã similarã, este vorba tot de o propunere pentru modificarea unor elemente din planul pe anul 1999, este aceeaºi judecatã. Prin urmare, comisiile noastre propun respingerea acestui proiect de lege.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, sunt observaþii? Nu sunt.

Atunci

Aveþi aici raportul?

Nu-l am, poate-l au dânºii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Pe scurt, cele douã comisii reunite au fost sesizate cu darea unui acord comun, repet, un acord comun, pentru cã aºa prevede legea specialã, ca sã se poatã numi un membru la Curtea de Conturi. Comisiile s-au întrunit la sesizarea Birourilor permanente, în vederea audierii candidaþilor. Au fost prezentaþi mai mulþi candidaþi, unii care aveau dosare complete, alþii care nici nu aveau dosare fãcute.

În urma audierilor, precum ºi a verificãrii condiþiei de vechime în activitãþi, în domeniile economico-financiar sau juridic, de minimum 15 ani, membrii celor douã comisii au constatat cã domnul cutare nu îndeplineºte condiþia de vechime cerutã de lege; cu privire la ceilalþi candidaþi, în urma prezentãrii personale a fiecãruia, a precizãrilor la activitatea depusã, membrii celor douã comisii au constatat cã aceºtia îndeplinesc condiþiile.

Faþã de aceastã situaþie, prin luãrile de cuvânt ale domnilor senatori ºi deputaþi, precum ºi ca urmare a exprimãrii votului, membrii celor douã comisii, þinând seama de competenþa profesionalã ºi de activitatea ºtiinþificã desfãºuratã, în unanimitate, în conformitate cu prevederile articolului 104 din Legea nr. 94/1992 ºi-au dat acordul asupra propunerii privind candidatura domnului Iancu Gheorghe pentru funcþia de consilier de conturi la Secþia jurisdicþionalã a Curþii de Conturi. Semnat, cei doi preºedinþi.

Vreau sã vã spun cã, spre deosebire de toþi ceilalþi candidaþi, domnul Iancu a venit cu o lunã înainte, cu un dosar foarte bine întocmit, cu un numãr foarte mare de lucrãri, cu foarte multã activitate desfãºuratã ºi a învins de departe la puncte pe toþi ceilalþi candidaþi. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Ambele comisii au ajuns la aceeaºi concluzie, deci rapoartele sunt favorabile, exact.

Domnilor colegi, vã propun o chestiune de procedurã cã ºi aºa suntem întârziaþi cu Curtea de Conturi, ºi dânºii nu pot sã-ºi exercite mandatul, m-a sesizat ºi preºedintele Curþii de Conturi. Înþeleg cã în Camerã s-a creat data trecutã un precedent prin vot deschis, fiind vorba de o singurã persoanã. V-aº ruga întâi sã daþi votul de acord, sã exercitãm votul pentru aceastã propunere prin vot deschis.

Vã rog, votul dumneavoastrã dacã sunteþi de acord cu votul deschis.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã mulþumesc, majoritate.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Deci s-a acceptat procedura de vot prin vot deschis.

Dacã asupra celor douã rapoarte care sunt în consens ºi pe raportul comun asupra aceleiaºi persoane mai existã observaþii, precizãri, aveþi întrebãri? Nu.

Atunci vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru acceptarea candidaturii ºi validarea domnului Iancu Gheorghe? Vã rog, voturi pentru. Majoritate.

Voturi împotrivã? Domnul senator Dumitraºcu, da?

Nu, nu, sunt pentru.

## Nici un vot împotrivã.

## Abþineri? O abþinere.

Deci, cu marea majoritate a voturilor, domnul Iancu a primit aceastã învestiturã, acest vot pentru consilier la Curtea de Conturi.

Vã propun ºi solicit votul dumneavoastrã pe mai departe pentru urmãtoarea procedurã, ºi anume ca jurãmântul Domniei sale sã-l depunã simultan în faþa preºedinþilor celor douã Camere, pentru cã observaþi ºi dumneavoastrã..., se poate organiza mâine cu depunerea jurãmântului în faþa celor doi preºedinþi ai celor douã Camere.

Pãi dacã l-am validat sã îl depunã acum, domnule preºedinte.

Eu vã spun cã din punct de vedere... Vã rog, domnul deputat Gaspar, e corect ceea ce vã propun.

## Domnule preºedinte,

Spre deosebire de alte numiri în funcþie, în Legea Curþii de Conturi se prevede cã membrii Curþii de Conturi, consilierii de conturi depun jurãmântul în faþa preºedinþilor celor douã Camere, deci nu în plen aºa cum s-a întâmplat cu Consiliul de Administraþie de la Societatea Românã de Televiziune sau de la Radiodifuziune. Deci se organizeazã o festivitate aparte, aºa cum a fost organizatã ºi atunci când au fost numiþi cei 24 de consilieri de conturi ºi jurãmântul s-a depus în cabinetul domnului preºedinte Ion Diaconescu, preºedintele Camerei Deputaþilor.

Sã respectãm, totuºi, prevederile legii cu privire la aceastã solemnitate.

Vã mulþumesc, domnul deputat.

Aceasta este legea. Dacã dânºii prezidau ºedinþa astãzi nu era nici o problemã, jurãmântul se depunea.

Deci vã rog sã fiþi de acord sã procedãm în felul urmãtor.

Vã mulþumesc.

Sã vedem cu ce putem merge mai departe.

Nu mai putem merge decât acasã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci Secretariatul general, cei doi secretari generali, vã rog sã faceþi demersurile mâine pentru ca domnul Iancu sã poatã depune jurãmântul în faþa preºedinþilor celor douã Camere. Dacã dânºii prezidau ºedinþa aveam un câºtig. Aceasta este.

Punctul 10.

V-aº propune sã trecem la punctul 10 pentru cã are un caracter ordinar.

Textul în divergenþã la proiectul de lege privind acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþile rurale aflate în zonele montane.

Ia sã vedem, comisiile. Dar aici nu mai este nevoie de nici un fel de comisie.

Domnilor, dacã sunt intervenþii cu privire la textele rãmase în divergenþã înainte de a supune la vot? Domnul deputat Ianculescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi deputaþi,

Distinºi senatori,

Vã propun sã adoptãm textul adoptat de Senat pentru cã, spre deosebire de textul adoptat de Camera Deputaþilor, unde se specificã faptul cã primarul aprobã sau respinge cererea, textul adoptat de Senat este mult mai cuprinzãtor, în sensul cã cuprinde ºi sintagma ”avizeazãÒ.

De ce este necesar sã introducem ºi sintagma ”avizeazãÒ, nu numai ”aprobãÒ sau ”respingeÒ? Resursele din care se acordã aceste facilitãþi persoanelor care domiciliazã în localitãþile rurale aflate în zonele montane provin nu numai din pãdurile care sunt în proprietatea primãriilor, respectiv din pãdurile comunale, sau din vegetaþia forestierã aflatã în afara fondului forestier, cum sunt pãºunile împãdurite, ci provin ºi din domeniul public al statului, din pãdurile care constituie domeniul public al statului aflate în administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor, prin ocoale silvice. Or, în asemenea situaþii primarul nu poate sã aprobe o resursã dintr-o pãdure care nu este în subordinea sa. De aceea este necesar sã introducem ºi sintagma ”avizeazãÒ. Deci primarul, dupã ce verificã cererile, le avizeazã, le aprobã sau le respinge, dupã caz. De asemenea, ºi la alineatul 3, în loc de ”cererile aprobateÒ trebuie sã scriem ”cererile avizate se înainteazã direcþiilor teritoriale ale Regiei Naþionale a PãdurilorÒ.

De aceea, v-aº ruga, stimaþi, distinºi senatori ºi stimaþi colegi deputaþi, sã fim de acord cu textul adoptat de Senat.

De asemenea, aº vrea, domnule preºedinte, sã-mi permiteþi ca, în numele iniþiatorilor, sã aduc sincere mulþumiri distinºilor senatori ºi distinºilor deputaþi, celor douã Camere ale Parlamentului care au aprobat acest important proiect de lege prin care se acordã facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþile rurale aflate în zonele montane. În acest fel se eliminã ºi o discriminare existentã în momentul de faþã între locuitorii care domiciliazã în zona Munþilor Apuseni ºi restul populaþiei din alte zone montane, care, dacã nu sunt în aceeaºi situaþie defavorizatã, poate cã unii sunt chiar în situaþii ºi mai defavorizate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Deci aþi propus sã ne însuºim textul adoptat de Senat cu privire la alin. 2 ºi 3 la art. 4. Da?

Domnilor colegi, sunt alte comentarii?

Dacã nu sunt, supun atunci votului dumneavoastrã propunerea care ni s-a fãcut ºi anume sã acceptãm textul Senatului cu privire la alin. 2 ºi 3 la art. 4.

Vã rog, voturi pentru. Majoritatea. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Domnilor colegi, personal aº fi mers cu agenda mai departe, dar sunt sesizat de domnii secretari de ºedinþã cã realmente ceea ce urmeazã nu putem sã abordãm în prezenþa unei asemenea sãli, practic nu avem cvorumul ºi este ora la care nici nu mai putem sã-l refacem.

Dânºii mi-au spus cã trebuie sã aplic regulamentul, sã mã uit bine ºi sã sesizez cã nu mai am cvorum. N-am ce sã fac.

Prin urmare, constat acest lucru la sesizarea celor doi colegi, secretari de ºedinþã, ºi declar aceastã ºedinþã închisã, mulþumindu-vã cã am reuºit sã parcurgem ºi aceastã agendã.

Anunþaþi data ºedinþei urmãtoare, având în vedere faptul cã nu s-a terminat de dezbãtut toatã ordinea de zi.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Nu pot, doamnã.

Eu ºtiu, dar nu pot sã anunþ aºa ceva. Dacã doriþi, mâine eu o fac cu plãcere.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 99/7.VII.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei