Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 335 de deputaþi ale cãror mandate au fost validate ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 241; participã la alte acþiuni parlamentare un numãr 23 de deputaþi, iar 94 sunt absenþi.

Reluãm dezbaterile la proiectul Legii privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale. Vã reamintesc cã în ºedinþele din zilele de 15 ºi 16 ianuarie am aprobat titlul ºi primele 36 de articole ale proiectului de lege, astfel încât astãzi continuãm dezbaterile la art. 37.

O problemã de procedurã sau pauzã de consultãri?

Pe procedurã, de-abia mâine luãm pauzã! Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vrem sã mulþumim, în numele grupului, pentru faptul cã domnul preºedinte a dat ascultare Constituþiei ºi este prezent la lucrãrile noastre domnul ministru Octav Cozmâncã.

Întregim rugãmintea noastrã, domnule preºedinte, pentru cã ieri a fost o zi tensionatã, o zi care a fost, de altfel, prima din actuala legislaturã când s-a pus în discuþie un proiect de lege dupã noul regulament, deoarece Legea caselor naþionalizate a fost un raport de mediere. Aceastã lege, dupã ºtiinþa noastrã, este în procedurã normalã. Ieri, ea a fost discutatã în procedurã de urgenþã, dupã tabelul pe care ni l-a transmis indirect, se pare, domnul lider Hrebenciuc: cum sã votãm, la ce sã votãm ºi aºa mai departe.

Stimate domnule deputat, vã întrerup...

Domnule preºedinte, nu mã întrerupeþi, cã e posibil sã nu mai aveþi pe cine întrerupe!

În consecinþã, grupul nostru parlamentar, deputaþii din grupul nostru parlamentar, în care în proporþie de peste

70% sunt pentru prima datã veniþi în Parlament, care n-au apucat, probabil ca ºi o parte din deputaþii din grupul dumneavoastrã parlamentar, din celelalte grupuri parlamentare, sã pãtrundã esenþa actualului regulament, care derivã dintr-o parte veche ºi o parte nouã ºi care sunt într-o anumitã înlãnþuire Ð aparent, cel puþin, ar pãrea logicã Ð, nu au putut sã ia cuvântul ieri, s-au simþit nedreptãþiþi, s-au simþit frustraþi, se întreabã în ce mãsurã locul dânºilor este aici ºi aºa mai departe.

Pentru a nu mai ajunge, ca ieri, la discuþii interminabile pe procedurã, am ruga, domnule preºedinte, sã precizaþi dumneavoastrã, acum, la începutul ºedinþei, cum este ºi acest articol sau celelalte care vin: un deputat, unul corect, care a venit acum la lucrãri (cã mai sunt ºi cei care sunt corecþi, dar n-au venit la lucrãri), poate sã intervinã ºi sã-ºi spunã punctul de vedere asupra articolului? Da sau nu. Cum poate, când poate? Cã altfel, iar cerem procedurã la fiecare articol.

Deci am vrea sã ne spuneþi dumneavoastrã, care ºtiþi regulamentul foarte bine, cum se desfãºoarã dezbaterea la un articol, care are, pe de o parte, varianta Senatului ºi, pe de altã parte, varianta comisiei sau poate sã mai aibã ºi un amendament respins. Care este procedura? Ca sã ºtie toþi colegii mei ºi sã nu mã acuze pe mine, în continuare, cã nu reuºesc sã mã fac înþeles de cãtre dumneavoastrã în respectarea regulamentului, pentru cã fiecare citeºte ºi înþelege altceva.

## **Domnul Asztalos Ferenc** _(din salã):_

Sã ne dea indicaþii domnul preºedinte?!

## Te rog, bilingv!

Aºa încât am elimina mulþi timpi morþi din regulament. Cu aceastã rugãminte, dacã mi-o îndepliniþi, noi promitem sã ne încadrãm în ea ºi sã o respectãm, urmând, evident, dacã nu ne convine, sã uzitãm de cãile pe care le oferã actuala legislaturã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, dacã ne veþi satisface ºi aceastã dorinþã.

## Stimate domnule deputat,

Vã reamintesc niºte lucruri arhicunoscute: nici un cetãþean simplu nu poate invoca necunoaºterea legii, cu atât mai puþin un parlamentar nu poate fi jignit cã, la câteva sãptãmâni de la adoptarea regulamentului, nu l-ar cunoaºte. Deci regulamentul a fost difuzat în casetele tuturor deputaþilor ºi nu este rostul preºedintelui sã facã lecþii de studiere a regulamentului ºi nu cred cã regulamentul ne poate permite nouã sã organizãm o ºedinþã ca sã facem dezbateri pe textele din regulament, pentru a le putea învãþa. Nu vã supãraþi cã vã spun lucrul acesta, dar sunt numeroase alte modalitãþi de a interveni ºi de a vã realiza scopul pe care îl urmãriþi decât aceea de a studia regulamentul!

Eu, pentru cã mi-aþi pus o întrebare punctualã, vã rãspund. Potrivit regulamentului, în cazul discutãrii unei legi, discuþii se fac numai pe articolele unde s-au fãcut texte noi. Mã refer aici la un proiect de lege care a venit de la Senat, unde comisia a redactat un alt text sau acolo unde au fost amendamente respinse. Unde existã un text redactat de comisie, se poate interveni, dupã regulament (ºi dumneavoastrã mi l-aþi citit ieri, ca sã-mi amintiþi, chiar acel articol), de câte un reprezentant al fiecãrui grup parlamentar. Dacã se apreciazã cã nu-i necesar, preºedintele mai dã un rând. Nu se fac amendamente de fond, pot interveni doar propuneri de redactare.

Cu aceste precizãri, daþi-mi voie sã vã reamintesc cã asupra art. 37 s-au formulat mai multe amendamente, asupra cãrora nu vreau sã mai insist. Pentru cã l-aþi invitat pe ministrul de resort, eu i-aº da cuvântul sã se refere la fiecare din acestea ºi sã facã o propunere cu privire la poziþia Guvernului în privinþa art. 37 alin. 1 ºi 2.

## **Domnul Octav Cozmâncã Ð** _ministrul administraþiei publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În primul rând, îmi cer scuze pentru faptul cã ieri nu am putut fi prezent la dezbaterile în plen ale Camerei Deputaþilor, din motive, evident, obiective. La aceeaºi orã, la Senat, se dezbãtea Legea de organizare ºi funcþionare a Guvernului; în mod succesiv, apoi, Legea de aprobare a Ordonanþei de modificare a Legii privind rãspunderea ministerialã ºi o altã ordonanþã privind organizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului. Având ºi calitatea de senator, trebuia sã fiu neapãrat la Senat, sã susþin aceste proiecte de legi ºi sã ºi votez. De aceea, încã o datã, îmi cer scuze.

Sintetizând, dumneavoastrã propuneþi eliminarea sintagmei ”...secret al...Ò ºi sã rãmânã: ”...prin votul deschis al majoritãþii consilierilor.Ò

Domnul deputat Nãstase.

## Mult stimate domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acest art. 37 alin. 1, în formularea care existã, vine în contradicþie cu practica din toate þãrile europene, din vest, unde, peste tot, consiliul local este condus de primar. Ar fi o reîntoarcere a noastrã la statutul unui primsecretar de pe vremuri, pentru cã, peste tot, consiliul local este condus de primar ºi cred cã noi ar trebui sã ne aliniem la acest sistem de conducere european al consiliilor municipale locale, orãºeneºti, unde, altfel, subestimãm ºi vine în contradicþie cu însuºi statutul primarului. Nu ºtiu de ce am fi noi mai altfel decât restul þãrilor europene...

Încât eu propun modificarea acestui alin. 1 astfel: ”ªedinþele consiliului local vor fi conduse de primar.Ò Mulþumesc.

Din partea comisiei?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã colegul face, totuºi, o confuzie: consiliul local e un organ deliberativ, primarul e executiv. Trebuie sã ne lãmurim, acestea sunt niºte probleme care eu cred cã sunt lãmurite pentru fiecare. Cum pot sã-l pun pe primar sã-mi conducã consiliul local? Mã înþelegeþi? Deci nu am cum, probabil trebuie sã schimbãm multe alte articole.

Pãrerea mea este, domnule preºedinte, cã prin propunerea fãcutã, ca sã schimbãm votul secret cu votul deschis ºi ajungând la mediere, aºa cum am spus-o ºi ieri, împreunã cu Senatul, probabil cã vom gãsi o cale de mijloc, care sã satisfacã ºi Camera Deputaþilor ºi Senatul. Deci suntem de acord cu propunerea fãcutã.

Domnule ministru? Vã sugerez sã vã referiþi ºi la faptul în care nu s-ar încãlca principiul separaþiei puterilor.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu intervenþia care a fost fãcutã în plen, vreau sã subliniez faptul cã avem de a face cu douã instituþii distincte: una este instituþia consiliului local, alta a primarului. Sigur, în alte state, cum e, de pildã, Germania, primarul este membru al consiliului local. În atare condiþii, sigur cã el poate sã conducã ºedinþele locale respective. În momentul de faþã, în reglementãrile noastre, nu avem o asemenea dispoziþie, nici constituþionalã, nici legalã, ºi, ca atare, este firesc ca unul din consilieri sã poatã conduce ºedinþele consiliului local, în calitatea sa de preºedinte de ºedinþã. De aceea, vã propun sã fiþi de acord sã votaþi acest text, pe care noi vi l-am supus atenþiei.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Pentru cã, potrivit regulamentului, nu se fac amendamente de fond, iar propunerea de a se înlocui conducerea consiliului local de cãtre primar este un amendament de fond, le amintesc colegilor noºtri de la P.R.M. cã, nefiind de acord cu formularea Senatului, îºi pot exprima opoziþia faþã de acest text ºi deci poziþia favorabilã pentru textul propus de grupul parlamentar votând împotriva acestui articol.

Aºadar,

## **Din salã**

**:**

Dar mai sunt ºi alte amendamente fãcute de noi în comisie!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Leonãchescu, dumneavoastrã votaþi pentru, da? Bun. 131 voturi pentru.

Voturi împotrivã?

Abþineri? 5 abþineri.

Cu 131 voturi pentru, 44 contra ºi 5 abþineri, textul alin. 1 a fost adoptat în formularea pe care v-am prezentat-o.

Art. 37 alin. 2. Nu sunt obiecþiuni, a fost adoptat în unanimitate.

Vã reamintesc cã textul alin. 2[1] a fost respins prin votul dumneavoastrã ieri, deci art. 37 a rãmas în compunere cu cele 2 alineate adoptate de cãtre Senat.

Cine este pentru art. 37 în totalitate? 134 voturi pentru.

Împotrivã? 45 voturi împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

Cu 134 voturi pentru, 45 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, art. 37 a fost votat.

Abþineri? 4 abþineri.

Secþiunea 1 a fost votatã, în totalitate, cu 135 voturi pentru, 45 voturi contra ºi 4 abþineri.

Trecem la titlul Secþiunii a 2-a, numitã: ”Atribuþiile consiliului local.Ò Sunt intervenþii? Nu sunt. Adoptatã în unanimitate.

La art. 38? Poftiþi! Rugãmintea este sã precizaþi dacã formulaþi amendament de fond, redactare sau la ce vã referiþi din art. 38.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Noi am avut un amendament respins...

La ce alineat?

La art. 38 alin. 1, ºi anume... noi am propus eliminarea a 3 cuvinte: ”...are iniþiativã ºi...Ò, pentru cã, în teoria deciziei, decizia cuprinde ºi lanþul ei tehnologic: iniþiativa, informarea ºi simularea finalã a efectelor deciziei.

Deci când am zis ”hotãrâreÒ sau ”hotãrãºteÒ am zis, implicit, ”iniþiativãÒ. Aceasta era raþiunea pentru care noi am cerut o îmbunãtãþire a textului, prin eliminarea celor 3 cuvinte: ”...are iniþiativa ºi...Ò

Din partea comisiei?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propun sã rãmânã ”are iniþiativaÒ. Aºa dupã cum ºtiþi, cel puþin colegii care au fost ºi în cealaltã legislaturã, foarte multe iniþiative legislative au pornit de la consiliile locale ºi nu le putem opri. Dacã nu au iniþiativã, ce sã facã atunci? Pot sã mã duc eu, parlamentar, la ei, sã le spun?

Deci cuvântul ”iniþiativãÒ are foarte mare importanþã în fraza respectivã ºi nu numai în probleme de legislaturã, dar în foarte multe lucruri, inclusiv, cred cã cunoaºteþi, problemele care apar acum cu tot felul de finanþãri externe. Sunt foarte multe iniþiative ale consiliilor locale, care, pânã la urmã, unele dintre ele ajung la finalitate, altele nu.

Dacã spun cã nu are iniþiativã consiliul local, din contrã, cred cã îi reduc foarte mult aria de activitate ºi nu cred cã asta doriþi dumneavoastrã. Deci propun sã rãmânã: ”are iniþiativã ºi hotãrãºte în condiþiile legiiÒ, aºa cum a spus comisia.

## S-a înþeles.

Reprezentantul Guvernului mai doreºte sã dea vreo explicaþie?

Poftiþi, domnul ministru Cozmâncã!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

E vorba de douã noþiuni distincte: ”are iniþiativãÒ ºi ”hotãrãºteÒ. Deci iniþiativa poate fi materializatã într-o hotãrâre sau nu. Cred cã formularea care este în text este corespunzãtoare ºi acoperitoare.

ªi, în al doilea rând, ea este pusã în deplin acord ºi cu Carta europeanã a autonomiei locale, cartã pe care noi am ratificat-o ºi este lege. De asemenea, o asemenea prevedere a funcþionat ºi pânã în momentul de faþã, în legea actualã, nr. 69, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

De aceea, susþin textul din proiectul de lege.

## Mulþumesc.

Cu respect vã aduc aminte cã aveþi dreptul la un cuvânt pe grup parlamentar, dacã nu e o chestiune de redactare.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vã cer scuze! Doresc sã mã refer la art. 38 alin. 2 lit. g)...

Suntem la alin. 1.

Vã cer scuze, la alin. 2 lit. g) doresc sã iau cuvântul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumim cã am aflat ºi noi cã putem interveni, exprimându-ne poziþia pe un alineat.

Niciodatã nu e prea târziu...

Am înþeles, domnule preºedinte, sper sã fie reciproc avantajos...

Mulþumesc.

Deci avem douã variante: o variantã a Senatului, unde se precizeazã cã se alege din rândul consilierilor un viceprimar, acesta îºi pãstreazã calitatea de consilier, ºi o variantã a comisiei, care precizeazã: ”...alege din rândul consilierilor viceprimarii.Ò ªi textul se pune în concordanþã cu modificarea propusã.

Conform a ceea ce urmeazã sã se voteze, este clar cã se va vota varianta Camerei Deputaþilor, cã aºa existã înþelegerea semnatã. Dacã n-o aveþi, pot sã vã ajut, domnule coleg... O aveþi.

Distinsul nostru ministru a participat, pe vremuri, la ºedinþa Comisiei pentru administraþie publicã în care s-a dezbãtut proiectul de Lege a administraþiei publice locale. Cum îl cunosc ca un om cu o memorie extraordinarã,

cred cã îºi aduce aminte cã ideea de a fi mai mulþi viceprimari a aparþinut deputatului, pe atunci simplu deputat, nu era preºedinte de comisie, Stanciu ºi a fost argumentatã, la vremea respectivã, pentru municipiile reºedinþã de judeþ. S-au opus, la vremea respectivã o serie de distinºi deputaþi ºi chiar Guvernul a manifestat reticenþã, prin prisma sumelor suplimentare care trebuie alocate acestei instituþii a viceprimarului.

Prin urmare, noi credem cã la municipiile reºedinþã de judeþ, care au o populaþie numeroasã ºi concentreazã la nivelul judeþului o serie de servicii de utilitate localã ºi judeþeanã, se impun doi viceprimari. La alte localitãþi, lucrurile sunt lãsate, zicem noi, la latitudinea unor jocuri politice, ºi nu strict administrative.

Aºadar, credem cã nu se justificã doi viceprimari decât la localitãþile reºedinþã de judeþ ºi vã propunem sã renunþãm la varianta Camerei ºi sã o alegem pe cea a Senatului. O soluþie de compromis poate sã se refere la faptul cã se simte nevoia de trei viceprimari la municipiile reºedinþã de judeþ ºi atunci se poate transla ºi discuta pe ceilalþi.

Aºa, a pune doi viceprimari, ca sã fie unul român ºi unul rom în comuna Ciurea, nu cred cã este bine. Deci noi vom vota varianta Senatului.

Mulþumim, domnule preºedinte, pentru atenþie.

Din partea comisiei doreºte cineva sã intervinã? Nu. Reprezentantul Guvernului doreºte sã adauge ceva?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu propunerea domnului deputat Anghel, eu aº face urmãtoarea precizare: noi am avut în vedere, aºa cum a subliniat, de fapt, ºi Domnia sa, ca al doilea viceprimar sã existe numai la municipiile mari, reºedinþã de judeþ, datoritã complexitãþii ºi problemelor cu care se confruntã aceste localitãþi mari. Cu atât mai mult acum, în perioada aceasta ºi în perioada imediat urmãtoare, când autoritãþile publice locale, primãriile vor primi atribuþii ºi competenþe sporite, evident, cu logistica ºi fondurile necesare, pentru a putea sã-ºi exercite aceste atribuþii.

Noi vom veni în faþa dumneavoastrã cu proiectul de ordonanþã privind organizarea ºi funcþionarea unor ministere ºi vom propune asemenea modalitãþi de transfer ale unor servicii publice centrale, în procesul de descentralizare ºi de demilitarizare a unor servicii, cãtre autoritãþile publice locale. Or, cu atât mai mult se impune, mãcar la municipiile reºedinþã de judeþ, sã menþinem douã funcþii de viceprimar.

De aceea, susþin amendamentul fãcut de cãtre comisia de specialitate.

Mulþumesc.

## ªi eu mulþumesc.

Domnul deputat Vasile Moiº avea un amendament de redactare, am înþeles.

## Domnule preºedinte,

În primul rând, la lit. g) aº dori sã vã atrag atenþia cã acest text este redactat în contradicþie cu art. 135 alin. 5 din Constituþie, în sensul cã darea în administraþie, potrivit acestui text constituþional, se poate face numai regiilor autonome ºi instituþiilor publice. Or, lit. g), aºa cum este redactatã, dã posibilitatea sã se dea în administrare bunurile proprietate publicã oricãrui agent economic. Vã rog sã observaþi cã în speþa de faþã Constituþia are o dispoziþie expresã, bunurile proprietate publicã nu pot fi date tuturor agenþilor economici spre administrare, ci numai celor douã instituþii expres prevãzute în Constituþie: regiile autonome ºi instituþiile publice.

Pentru aceste considerente aº dori ca la lit. g), ”...hotãrãºte darea în administrare...Ò, sã se facã precizarea ”...regiilor autonome ºi instituþiilor publice.Ò. Este prima observaþie.

ªi, cu permisiunea dumneavoastrã, la lit. a) este o chestiune de topicã a frazei ”...alege viceprimarii din rândul consilierilor...Ò, nu ”...alege din rândul consilierilor viceprimarii...Ò. Româneºte, dupã verb urmeazã complementul.

## Mulþumesc.

Mai sunt intervenþii la alin. 2? Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu mã refer la alin. 2 lit. b) ºi apoi la lit. c).

La lit. b) avem acolo definit începutul cam aºa: ”aprobã statutul comunei sau al oraºului...Ò. Cred cã este o expresie care nu exprimã ceea ce am vrea. Cum creãm statutul unei comune sau al unui oraº?! Cred cã este vorba de statutul de comunã sau de oraº.

Dacã nu este ceea ce gândesc eu, rog comisia sã se pronunþe, sã defineascã ce este acela statutul comunei sau statutul oraºului, pentru cã este o nebuloasã.

În ceea ce priveºte paragraful c) de la alin. 2, acolo se spune ”avizeazã sau aprobã, dupã caz, studii, prognoze ºi programe...Ò. O prognozã se acceptã aºa cum este ea formulatã de institutele de specialitate. Prognoza timpului probabil... Ce avizez eu aici, ca primãrie sau ca, aºa cum se spune, consiliu local? Iau cunoºtinþã de o anumitã prognozã pe care o includ ca element de proiectare în programul de dezvoltare.

Deci cuvântul ”prognozãÒ, dupã mine, este în afara lui ”avizeazãÒ sau ”aprobãÒ. Nu aprob eu o prognozã; ea este formulatã, repet, de institute specializate, ºi propun eliminarea, fiind deja inclus în cuvântul ”programÒ. Mulþumesc.

## Mai sunt alte amendamente?

Colegul meu îmi sugereazã sã rezolvãm punctual fiecare literã, deºi toate fac parte dintr-un alineat.

În consecinþã, întreb comisia dacã la lit. a) propunerea de redactare a domnului Vasile Moiº, în sensul de a

reformula fraza ”...alege un viceprimar din rândul consilierilor...Ò, este mai corectã decât formula actualã.

Deci fie mergem pe textul Senatului, fie pe textul comisiei, dar sã înceapã cu subiectul imediat dupã verb. Vã rog frumos.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pãrerea mea este: ”...alege din rândul consilierilor viceprimarii...Ò, aºa cum a propus comisia, fiindcã ...referitor la ”...alege un viceprimar...Ò, ...cred cã a explicat ºi domnul ministru înainte ºi nu are rost sã mai repet ºi eu.

Deci la a) mergem pe varianta comisiei: ”...alege din rândul consilierilor viceprimarii...Ò.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Potrivit regulamentului, în primul rând

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Înainte de lit. b). Vã rog.

Îmi cer scuze cã îmi reþin colegii cu lucruri neimportante, însã, domnule preºedinte, eu nu am gãsit articolul în care se specificã cã se supune la vot întâi varianta comisiei, pentru cã atunci nu mai au nici un sens amendamentele.

Eu ºtiu cã la mediere într-adevãr apare ceva în genul acesta, dar suntem în procedurã obiºnuitã ºi atunci cred cã discutarea ºi respectiv votarea se face în condiþiile art. 100, adicã încep cu discutarea amendamentelor care propun eliminarea unora din texte, apoi cu modificarea sau completarea acestora ºi, în cazul în care existã mai multe amendamente de acelaºi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond. Deci este clar cã cele care propun eliminãri sau completãri sunt înaintea celorlalte din raport.

Dacã am înþeles altceva, vã rugãm sã ne corectaþi, altfel trebuie sã mergem pe art. 100, pe procedurã normalã; nu suntem nici la urgenþã, nici la raport de mediere.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Rãspunsul l-aþi dat chiar dumneavoastrã, cã se începe cu amendamentul comisiei.

Vã reamintesc cã dacã textul iniþial votat de o Camerã are ca variantã un alt text, propus de comisie, acel text se considerã amendament ºi de aceea spuneam noi cã sunteþi pentru amendament sau împotriva amendamentului.

Nefiind nici un amendament de eliminare, am procedat foarte corect.

La lit. b)...

## **Domnul Nicolae Leonãchescu**

**:**

Referitor la statut...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog întâi comisia sã-ºi spunã cuvântul cu privire la statutul comunei, problemã ridicatã de domnul deputat Leonãchescu.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu este iniþiator!

În numele iniþiatorului... Am preluat ºi activul ºi pasivul. Deci continuãm.

În legãturã cu propunerea care s-a fãcut, eu cred cã ”...avizeazã sau aprobã, dupã caz...Ò este acoperitoare ºi o prognozã nu poate sã fie aprobatã, este evident. Dar, dacã alegeaþi ”...o prognozã efectuatã de un grup de specialiºti ai localitãþii respective...Ò, nu este nici un fel de problemã.

Deci aº susþine sã rãmânã textul care a fost propus.

## **Domnul Radu-Liviu Bara:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Statutul de comunã, cum spunea domnul coleg, ºi de oraº se dã prin lege. La ora actualã existã comune diferite. În primul rând de la acest lucru trebuie sã pornim. Fiecare comunã este diferitã de cealaltã.

La ora actualã existã statutul-cadru ºi cred cã domnul ministru va confirma aceastã treabã, sper. Statutul-cadru al acestor comune ºi oraºe la ora actualã existã, unde sunt scrise îndatoririle, drepturile pe care le are comuna respectivã, mai multe puncte, deci nu statutul de comunã, ci statutul-cadru al comunei, al oraºului, al municipiului respectiv.

Statutul de comunã este dat prin Legea nr. 2, dacã vreþi, sau prin altã lege care s-a înfiinþat prin împãrþirea teritorialã. Dacã n-aþi auzit, dupã pauzã îmi voi permite sã stau de vorbã cu dumneavoastrã ºi sã vã arãt cã existã acest statut-cadru al comunei sau al oraºelor. Chiar vã rog.

Deci ne menþinem punctul de vedere la lit. b).

## **Domnul Nicolae Leonãchescu**

**:**

Vã rog...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule deputat, nu se dã replicã la ce explicã comisia. Vã rog frumos! Dumneavoastrã, de altfel, aþi cerut o precizare, nu aþi fãcut nici un amendament. Vi s-a rãspuns ºi, dacã mai vreþi altele, dupã vot.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu**

**:**

Guvernul nu ºi-a exprimat pãrerea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A spus cã-ºi însuºeºte explicaþia.

Deci

- La lit. c) este propunerea cu eliminarea ”prognozelorÒ. Rog iniþiatorul sã intervinã, ca sã mai asigure o alter-

- nanþã cu comisia.

## Mulþumesc.

- fost votatã în formularea Senatului.

- La lit. d) sunt obiecþii? Nu.

- Votat în unanimitate.

- La lit. e) sunt obiecþii? Nu sunt. Unanimitate.

- La lit. f) sunt obiecþii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

- La lit. g) rog comisia sã-ºi exprime punctul de vedere

- cu privire la propunerea domnului deputat Vasile Moiº. Domnul deputat Kov‡cs.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Într-adevãr, art. 135 din Constituþie, alin. 5, are urmãtoarea formulare: ”Bunurile proprietate publicã sunt inalienabile. În condiþiile legii, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituþiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriateÒ.

Formularea lit. g), atât în varianta Senatului, cât ºi în varianta comisiei, ºi acum mã refer la varianta comisiei, este: ”...hotãrãºte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publicã a comunei sau oraºului, dupã caz, precum ºi a serviciilor publice de interes local, în condiþiile legiiÒ.

Noi considerãm cã aceastã trimitere Ñ ”în condiþiile legiiÒ Ð înseamnã inclusiv trimitere la legea fundamentalã, la Constituþie. Deci aceastã nuanþare inclusiv se regãseºte prin aceastã trimitere.

Eu cred cã atunci când facem o formulare, ”în condiþiile legiiÒ, nu facem o distincþie, o separare între Constituþie, ca lege fundamentalã, ºi celelalte categorii de legi aprobate în Senat. O asemenea trimitere generalã cred cã le cuprinde pe amândouã, ºi aceastã nuanþare din art. 135 alin. 5 practic se regãseºte în acest mod în context.

Deci, din acest punct de vedere, noi susþinem textul în formularea comisiei.

Reprezentantul Guvernului.

Susþin acest punct de vedere ºi mai adaug faptul cã existã ºi Legea nr. 213 din 1998 care preia prevederile constituþionale. Deci nu cred cã este cazul sã repetãm în aceastã lege ceea ce este statuat în Constituþie ºi în Legea nr. 213.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

La pct. 46, textul nou al comisiei. Nu sunt obiecþii. Votat în unanimitate.

La lit. h).

Domnul deputat Nãstase.

Mult stimate domnule preºedinte ºi domnule ministru, Vã rog sã constataþi cã la alin. h), în partea finalã, se vine total în contradicþie cu noþiunea de autonomie. Este vorba de: ”numeºte ºi elibereazã din funcþie, în condiþiile legii, pe conducãtorii instituþiilor publice de sub autoritatea sa, cu avizul prealabil al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor a cãror sferã de competenþã intrã în activitatea instituþiei respective...Ò, astfel încât acest text vine în contradicþie totalã cu autonomia localã.

Numai o clipã, domnule deputat! Vã rog frumos sã citiþi textul din mijloc propus de comisia noastrã, a deputaþilor.

Pãi acest lucru vreau sã-l susþin.

N-am înþeles. Vã pronunþaþi pentru textul comisiei sau pentru al Senatului?

Cer sã se elimine ”...cu avizul prealabil al serviciilor publice...Ò.

Nu scrie, domnule deputat. Deci noi punem în discuþie propunerea comisiei noastre acum.

Da. Sã se elimine acest lucru.

## Da, vã mulþumesc.

Practic, colegul nostru ºi-a exprimat punctul de vedere pentru textul comisiei.

Cine este pentru? Sunt voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate, textul a fost votat. La lit. i) sunt probleme? Vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu avem un amendament de fond respins. Baza intervenþiei mele Ñ o propunere de formã. În ambele redactãri existã o variantã lingvisticã ºi eu propun ºi o a doua variantã pe teme bilingve la un cuvânt de început, ”hotãrâºteÒ. ªi în varianta Senatului este ”hotãrâºteÒ ºi în varianta Camerei.

Eu v-aº propune varianta noastrã, a P.R.M.-ului, ”hotãrãºteÒ.

Vã mulþumesc.

O aprobãm în unanimitate înainte de vot ºi ne cerem scuze pentru imperfecþiunea dactilografierii.

Nefiind alte propuneri, considerãm textul lit. i) votat în varianta comisiei, cu amendamentul domnului Leonãchescu, fireºte.

La lit. j) nu sunt obiecþiuni. Text votat în unanimitate. La lit. k) nu sunt obiecþiuni. Text votat în unanimitate. La lit. l) nu sunt obiecþiuni. Text votat în unanimitate. Lit. m). Text votat în unanimitate.

- Lit. n). Text votat în unanimitate.

Lit. o). Text votat în unanimitate.

Lit. p). Text votat în unanimitate.

- Lit. q). Text votat în unanimitate.

- Lit. r). Text votat în unanimitate.

Lit. s). Text votat în unanimitate, nefiind obiecþii. Lit. t).

Domnul deputat Stanciu.

## Domnilor colegi,

Vedeþi cã susþinem textul comisiei, pentru cã în comisia noastrã de la Camerã s-a gândit practic, s-a gândit matur... ºi ajung la concluzia cã numai în Consiliul judeþean se pot armoniza denumirile de strãzi, spre a se crea o anumitã peisagisticã, sã spunem, ºi în sensul denumirilor ºi sã facã o analizã ºtiinþificã, pentru cã altfel ne vom trezi, cum s-a întâmplat cu unele localitãþi, cu nume de strãzi pe câte douã sau trei tronsoane de stradã, începe cu un nume, continuã pe aceeaºi stradã cu un nume ºi pe cealaltã cu alt nume, iar în unele localitãþi toate numele româneºti dispar. ªi asta a fost ca urmare a unei tendinþe de epurare întâi a românilor de pe strãzi ºi Doamne fereºte sã continue democraþia în acelaºi sens!

Am exagerat puþin, ca sã ne dãm seama ce se poate întâmpla.

ªi, în consecinþã, cred cã domnul ministru fie va susþine, fie va explica de ce dã acest atribut numai localitãþii ºi nu rãmâne cum a fost ºi pânã acum, la Consiliul judeþean. Deci propun o eliminare spre a împiedica, ca s-o spun franº, tendinþele pe care anumiþi cetãþeni români de etnie maghiarã le au ca în oraºele lor sã înlocuiascã practic toate numele româneºti.

Mulþumesc. Nu mai sunt intervenþii. Comisia dacã doreºte sã intervinã. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã în urmã cu aproape 10 ani, când s-a adoptat în România Legea administraþiei publice locale nr. 69 din 1991, a fost o mãsurã în acea fazã necesarã, dar dupã 10 ani eu cred cã exerciþiul democratic s-a învãþat în România ºi, în aceste condiþii, eu cred cã nu mai putem sã frustrãm administraþiile locale, consiliile locale de un asemenea atribut. Iar eu nu pot sã susþin ceea ce spunea antevorbitorul meu, cã avea un tãiº etnic ºi ar crea conflicte interetnice, pentru cã nu este vorba de un asemenea aspect. Este vorba de un principiu de bazã al autonomiei locale, ºi vã repet: suntem la 10 ani dupã ce am adoptat în prima formã Legea administraþiei publice locale pe care am îmbunãtãþit-o ºi acum adoptãm o nouã lege în care eu cred cã o asemenea deschidere este necesarã.

Deci varianta Senatului cred cã este mult mai potrivitã în aceastã situaþie. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Reprezentantul Guvernului vrea sã mai adauge ceva? Poftiþi, domnule ministru!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur, în legãturã cu acest text, pânã în momentul de faþã noi am avut în Legea nr. 69 un art. 63, lit. º), în care se spune: ”atribuie în condiþiile legii ”Ð fiind vorba de atribuþia Consiliului judeþean ÐÒ la propunerea consiliilor locale, denumiri de strãzi, de pieþe ºi de obiective de interes local.Ò.

Este drept cã aceasta s-a fãcut pe baza Decretului nr. 100 din 1990 ºi a fost preluatã în lege în 1991.

Între timp, sigur, lucrurile au evoluat precum cunoaºtem fiecare dintre noi ºi, în al doilea rând, existã, aºa cum menþionam ºi într-o altã intervenþie, Carta europeanã a autonomiei locale la care noi am aderat ºi credem cã consolidarea autonomiei locale în mod real, nu numai declarativ, trebuie sã însemne ºi acordarea unor atribuþii, competenþe sporite autoritãþilor publice locale Ð comune, oraºe ºi municipii.

De aceea, cred cã aceastã autonomie localã trebuie înþeleasã din punct de vedere administrativ ºi financiar. Or, atribuirea de denumiri este un atribut administrativ al Consiliului local ºi cred cã formularea hotãrâtã de Senat mi se pare cã corespunde cel mai bine etapei pe care o

parcurgem cu toþii. De aceea susþin textul aprobat de cãtre Senat.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Nu mai sunt intervenþii, deci regulamentul mã obligã sã încep votul cu propunerea iniþialã a comisiei Ð de eliminare a textului Senatului.

Era o explicare a votului, deoarece se cer mereu explicaþii, ca sã înþeleagã bine deputaþii ce voteazã. Poftiþi!

N-aº vrea sã supãr pe nimeni, nici mãcar pe conducãtorii de la partidul meu, însã eu spun cã, din punct de vedere al pragmatismului, ne-am confruntat de-a lungul celor 11 ani cu situaþii hilare de genul: ba consiliul judeþean, ba consiliul local, fapt care a dus la o... bulibãºealã în denumirea strãzilor pe care nimeni nu o mai poate înþelege astãzi.

S-a ajuns în situaþia în care numele unei personalitãþi istorice, Corneliu Coposu, în speþã, la Braºov, sã se atribuie unei strãzi principale, Bulevardul Victoria, care nu avea nimic cu comunismul, dar, în sfârºit, i-au schimbat-o, fapt care a fãcut ca cetãþenii efectiv sã se manifeste într-un mod cu totul ºi cu totul impardonabil faþã de hotãrârea Consiliului local, pentru cã nu înþelegeau de ce trebuia dânºii sã meargã la poliþie sã-ºi schimbe buletinul, sã piardã ore întregi, sã cheltuiascã bani, timp pe socoteala celor care hotãrau deasupra înþelegerii lor.

De aceea, rugãmintea faþã de aceastã chestiune este sã înþelegem, ºi asta spun domnului Anghel Stanciu, cã ºi în situaþia în care la nivelul judeþelor pe care le expunem aici cu pericol, respectiv Harghita, Covasna, Mureº, tot Consiliul judeþean care are o pondere tot legatã de o anumitã minoritate va hotãrî. Deci practic n-am ieºit din aceastã zonã. Tot Domniile lor vor hotãrî sã schimbe denumiri de strãzi. Dar, din punct de vedere economic, faptul cã judeþul are oricum mult mai puþine resurse financiare în comparaþie cu localitatea care decide, cu bugetul, cã trebuie schimbate plãcuþele, trebuie fãcute anunþuri ºi aºa mai departe, lucru pe care Consiliul judeþean mã tem cã nu-l poate face în actuala conjuncturã financiarã în care îºi desfãºoarã activitatea.

De aceea, rugãmintea mea este sã înþelegem cã textul Senatului ar fi cel mai potrivit pentru cã dã comunitãþii locale, care are ºi putere economicã, financiarã, ºi posibilitatea sã analizeze mai în amãnunt dacã meritã sau nu schimbarea unei denumiri de strãzi sau alocarea unei denumiri de strãzi la un cartier nou care se înfiinþeazã. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc pentru explicaþiile dumneavoastrã deosebit de obiective.

Cine este pentru eliminare? 45 voturi pentru.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/30.I.2001

Împotrivã? 109.

Abþineri? O abþinere.

Cu 109 voturi împotrivã, 45 pentru ºi o abþinere, propunerea iniþialã a comisiei, pentru eliminarea textul Senatului, a fost respinsã.

Cine este pentru textul în formularea Senatului? Voturi pentru? 109 pentru.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? 15 abþineri.

Deci, cu 109 voturi pentru, douã contra ºi 15 abþineri, textul lit. t) a fost votat în varianta Senatului.

La lit. u)? Nu sunt observaþii. Text votat în unanimitate.

Lit. v)? Nu sunt observaþii. Text votat în unanimitate. Lit. x)? Text votat în unanimitate. Lit. y)? Text votat în unanimitate. Lit. z)? Text votat în unanimitate. Lit. z[1] ), textul comisiei.

Poftiþi!

Vã rog sã vã precizaþi numele pentru stenogramã.

## Damian Brudaºca.

Aº dori sã propun, domnule preºedinte, o redactare diferitã, în sensul cã: ”hotãrãºte încheierea de acorduri de parteneriat ºi înfrãþire a comunei sau oraºului cu unitãþi administrativ-teritoriale din alte þãriÒ, pentru cã nu numai înfrãþiri se realizeazã la nivelul oraºelor ºi comunelor, ci ºi parteneriate pentru cooperãri în domenii punctuale care nu au caracter de permanenþã.

Rog comisia sã-ºi spunã cuvântul.

Comisia nu are nimic împotriva completãrii fãcute. Noi am crezut cã atunci când spunem ”înfrãþireaÒ cuprindem complet. Dacã domnul coleg a spus ºi ”parteneriatÒ, s-ar putea sã nu ajungem într-o altã zonã, unde, pe lângã ”parteneriatÒ, sã aparã ºi alte legãturi cu comunele respective care sã nu fie cuprinse. Deci, enumerând mai multe decât ”înfrãþireaÒ, s-ar putea sã uitãm una sau alta.

Deci, în funcþie de aceasta, probabil cã unii dintre colegi se gândesc ºi la altceva în afarã de ”parteneriatÒ ºi, atunci, noi când am zis ”înfrãþireÒ, prin cuvântul ”înfrãþireÒ am considerat cã am cuprins inclusiv ºi alte legãturi ºi atunci pãrerea mea este sã rãmânem pe propunerea comisiei.

Mulþumesc.

Reprezentantul Guvernului, domnul ministru Cozmâncã.

printr-o redactare ºi staff-ul tehnic sã preia aceastã atribuþiune, s-o includem la lit. v), pentru cã, la urmã, nu ne mai ajung literele din alfabet sã punem atâtea atribuþiuni. Deci e judicioasã propunerea ºi o susþin.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## La lit. v).

Dupã regulament, sunt obligat sã supun la vot propunerea comisiei. Aþi reþinut propunerea iniþiatorului de a lua acest text, în formularea actualã, ºi de a-l muta în continuarea lit. v). Deci, pentru cã este o chestiune de mai bunã aºezare a textului, eu aº supune votului textul, cu precizarea cã el va fi adãugat în continuarea lit. v).

Sunteþi de acord sã

Trecem la Secþiunea a 3-a, ”Funcþionarea consiliului localÒ.

Obiecþiuni? Votat în unanimitate. Art. 39. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 40.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Precizaþi cum se voteazã: alineat la alineat?

Dacã sunt obiecþii, atunci precizaþi la ce alineat sunt. Dacã nu erau la art. 40 în ansamblu, nu avea rost sãl ...

Deci la art. 40, la alin. 1, sunt?

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

La alin. 7.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur, propunerea este raþionalã, ea se regãseºte însã la lit. v).

Noi, aici, am scãpat, practic, aceastã activitate a consiliului local de înfrãþire ºi v-aº propune sã o cuprindem

Am înþeles. La alin. 2?

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Nu.

Nu sunt. La alin. 3?

## **Domnul Vãsãlie Moiº** _(din salã):_

La alin. 2.

ªi eu vã mulþumesc. Mai doriþi sã adãugaþi ceva? Iniþiatorul, reprezentantul iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

## Poftiþi!

Deci alin. 1, votat în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La alin. 2 s-a fãcut un amendament de cãtre comisie prin care se taie în douã textul Senatului.

Vã aduc aminte cã normele procedurale sunt de strictã interpretare, iar textul Senatului a prevãzut posibilitatea convocãrii consiliului local în situaþii de excepþie, atunci când este vorba de adoptarea unor mãsuri excepþionale pentru prevenirea, limitarea, înlãturarea urmãrilor calamitãþilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum ºi pentru apãrarea ordinii ºi liniºtii publice, situaþie în care prefectul ar trebui sã aibã posibilitatea sã convoace consiliul local.

Fiind vorba de o normã proceduralã, ea nu poate fi decât de strictã interpretare, ea nu poate da posibilitatea prefectului sã convoace consiliul local în alte situaþii ºi de aceea mi se pare cã textul Senatului este corect, din acest punct de vedere, iar propunerea comisiei priveazã prefectul de posibilitatea convocãrii consiliului local, motiv pentru care noi considerãm cã textul Senatului este cel corect ºi acoperitor, ºi nu textul comisiei. Nu de altceva, dar sunt prefecþii dumneavoastrã, domnule preºedinte, ºi le tãiaþi posibilitatea sã acþioneze în situaþii de excepþie!

Mulþumesc mult. Reprezentantul comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi am fãcut eliminarea, în cadrul comisiei, fiindcã am considerat cã în toate cazurile acestea speciale Ð calamitãþi ... ce spunea... epidemii Ð noi credem cã avem primari, în comunele respective, care îºi dau seama de situaþiile respective ºi nu trebuie prefectul sã dea ordin ce sã facã el. Tocmai pentru ca sã nu considerãm cã un primar ales, în oricare comunã sau oraº, trebuie sã fie subordonat prefectului ºi numai din acest motiv am eliminat din articol partea respectivã.

ªi eu cred cã, la ora actualã, la modul cum au avut loc ºi alegerile ºi tot, nu cred cã un primar de la o comunã trebuie sã aºtepte ordinul prefectului pe care, probabil, acela nici nu-l dã.

Deci primarul este cel care hotãrãºte pe raza comunei sau oraºului respectiv, în asemenea situaþii, ºi eu vã propun sã mergem pe varianta comisiei.

Mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pe lângã cele prezentate de comisie, mai adaug urmãtorul lucru. Aº propune, totuºi, sã menþinem formularea de la Senat, fãrã penultimul ºi ultimul rând. Deci sã se încheie cu ”...ºi liniºtii publiceÒ, fãrã ”la solicitarea prefectului adresatã primaruluiÒ. Adicã: ”Consiliul local se poate întruni ºi în ºedinþã extraordinarã, la cererea primarului sau a cel puþin o treime din numãrul membrilor consiliului ori, în cazuri excepþionaleÒ, ºi acestea sunt indicate de lege, stabilite de lege, în ce cazuri excepþionale poate primarul, fãrã sã menþionãm ”...la solicitarea prefectului adresatã primaruluiÒ.

Deci noi am fost foarte riguroºi, am menþinut aceeaºi idee de a cuprinde, în textele de lege, prevederile Cartei autonomiei locale ºi nu am vrea sã se dea interpretãri nedorite de subordonare a primarilor de cãtre prefect. Deci sã respectãm întocmai autonomia localã ºi, cu atât mai mult, s-o consolidãm ºi cred cã nu este cazul sã avem aceastã formulare în textul legii.

Rrevin asupra acestei propuneri ºi sã încheiem textul fãrã ”...la solicitarea prefectului adresatã primaruluiÒ. Mulþumesc.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Este amendament de fond!

Vã reamintesc cã reprezentantul Guvernului poate lua cuvântul la amendamentele... la textul comisiei.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Poate lua oricând cuvântul, aºa spune regulamentul. Depinde ce spune!

Logic, reprezentantul comisiei trebuie sã se pronunþe asupra amendamentului propus de reprezentantul Guvernului.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã ºi propunerea fãcutã de cãtre domnul ministru este foarte bunã, dar, având în vedere cã noi, oricum, cu acest articol, vom ajunge la mediere, propun totuºi sã mergem pe varianta Camerei, urmând, la mediere, probabil, sã gãsim soluþia cea mai bunã dintre cele douã. Deci vã propun sã votãm varianta Camerei. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

La alin. 3 nu sunt obiecþii. Votat în unanimitate. La alin. 4 nu sunt obiecþii. Votat în unanimitate. La alin. 5 nu sunt obiecþii. Unanimitate. Alin.6, nu sunt obiecþii. Unanimitate.

Alin.7.

Domnul deputat Leonãchescu.

Da, am înþeles cã Grupul P.R.M. îl desemneazã pe domnul vicelider Anghel Stanciu sã ia cuvântul în locul domnului Leonãchescu.

Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doriþi sã citiþi tot materialul bibliografic pe care l-aþi adus cu dumneavoastrã, mai cerem o sesiune extraordinarã!

Vã reamintesc cã aveþi dreptul la 5 minute.

Vã reamintesc cã suntem în cadrul unui amendament al grupului parlamentar, respins, care se gãseºte la poziþia 44, pagina 139 din raport, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Vrem sã precizãm cã grupul nostru parlamentar, în legislatura trecutã, a fãcut o serie de amendamente care sunt respinse ºi pe care le supunem atenþiei dumneavoastrã. Este vorba de acest alin. 7, mai este art. 43[1] ºi art. 51.

Aceste trei articole, alineate, împreunã cu art. 17, în concepþia Grupului parlamentar al Partidului România Mare, consfinþesc ºi reprezintã o oficializare în fapt a limbii maghiare, ca sã vorbim concret, ca a doua limbã oficialã. Îmi bazez afirmaþia pe proiectul Legii nr. 214/23.12.1993, pe care colegii noºtri l-au depus la Camera Deputaþilor, ca o lege care sã consfinþeascã autonomia, în înþelesul Domniilor lor.

Art. 6, în acest proiect de lege, precizeazã: ”În acele unitãþi administrativ-teritoriale în care persoanele aparþinând minoritãþilor naþionale sau comunitãþilor autonome sunt în majoritate numericã, ele pot exercita autonomia localã, iar prin asocierea acestora autonomia regionalã. În cazurile prevãzute în alineatul precedent, minoritatea respectivã poate folosi ºi limba maternã ca limbã oficialãÒ.

S-a renunþat la acest proiect de lege, pe care vi-l putem pune la dispoziþie, este public, este existent la Camerã, în arhivã, ºi se insereazã din acest proiect de lege, pe legi specifice, capitole din ea. Finalitatea este cea pe care nu o ascund colegii noºtri, nu este nici un

fel de problemã: este autonomia teritorialã care ia fiinþã prin asocierea administraþiilor publice locale, ca o comuniune de interese ºi cu un statut special, pe care-l precizeazã în programul Domniilor lor.

Noi nu avem nici o obiecþiune în sensul cã Domniile lor cer ºi urmãresc aºa ceva. Ceea ce constatãm la materialul ce însoþeºte aceastã lege, la materialul oficial, este cã utilizarea limbii materne, ºi se iau toate þãrile la rând, aici, probabil cã-l cunosc ºi dânºii materialul, este înaintat de domnul Teodor Meleºcanu, ca ministru de externe, ce se întâmplã în toate þãrile. Numai þãrile federale au limbi oficiale. Aceste þãri, în care existã comunitãþi autonome, de exemplu la Spania, unde situaþia minoritãþilor este reglementatã prin legi organice, Þara Bascilor, Catalonia, Andaluzia, Galicia, Navara, Valencia, Canare ºi, în acestea, limba respectivã Ð catalanã, bascã, galegã Ð se foloseºte în învãþãmânt, în mijloacele de informare scrise sau vorbite, în administraþie ºi justiþie. Deci aici ºi acesta este þelul, al autonomiei, ºi modelul pe care, dupã pãrerea noastrã, distinºii noºtri colegi îl urmãresc pas cu pas, inserând acest element.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã reamintesc cã punctul de vedere al Guvernului existã ºi cã eu nu pot obliga liderii grupurilor parlamentare, nici chiar la invitaþia dumneavoastrã, sã ia cuvântul dacã nu vor. Mai existã observaþii cu privire la acest articol? Nu existã. În consecinþã, rãmâne sã dau dovadã de fair play ºi sã iau act de ultima cerere, regulamentarã, a dumneavoastrã de a avea o pauzã de 10 minute.

10 minute dureazã doar ca sã urcãm!

Vã pun la dispoziþie Sala Biroului permanent. V-aº ruga, 10 minute!

Doriþi sã interveniþi? Poftiþi, domnule Hrebenciuc!

## Domnule preºedinte,

Dacã tot aþi aprobat pauzã pentru Grupul P.R.M., am rugãmintea sã facem ºi o întâlnire a liderilor de grup, sã mai umblãm puþin la programul acestei sãptãmâni, pentru Comitetul ordinii de zi.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Rog un reprezentant al Grupului P.R.M. sã vinã la ºedinþa liderilor grupurilor parlamentare ºi dumneavoastrã aveþi pauzã 10 minute, la Sala Biroului permanent.

Daþi-ne douã minute, sã facem cros! Fugãriþi-ne pe salã, pe aici!

Deci 12 minute. Însã vã reamintesc cã, peste 12 minute, încep ºedinþa!

Nici o problemã, începeþi fãrã noi, fãrã cele 3 milioane de votanþi!

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã poftiþi în salã! Rog pe cei doi secretari cu care conduc ºedinþa sã se prezinte la prezidiu.

Începeþi, cã au trecut 12 minute, aºa aþi cerut!

Trebuie sã-mi cer scuze în public. Lãsaþi sã vinã toþi deputaþii.

Votãm noi, care suntem prezenþi în salã! Aþi zis cã nu ne aºteptaþi, acum sã vã aºteptãm noi?!

Vã rog respectaþi-vã cuvântul, supuneþi la vot acum!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Rog secretarii de ºedinþã sã aducã lista deputaþilor, sã facem apelul nominal!

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, vã rog sã vã reluaþi locurile în salã, pentru a ne continua lucrãrile.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi: Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 1989; Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult ºi Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 67/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru asupra cadrului instituþional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol ºi gaze, semnat la Kiev la 22 iulie 1999.

Vã mulþumesc.

Reluãm discuþiile asupra Legii autonomiei locale. Domnule deputat Hrebenciuc, doreaþi sã interveniþi în legãturã cu textul sau în legãturã cu...? Spuneþi!

În legãturã cu programul.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Ne-am întâlnit în aceastã pauzã, Comitetul ordinii de zi, ºi am stabilit ca programul zilei de astãzi sã continue pânã la epuizarea tuturor articolelor din legea pe care o dezbatem, urmând ca mâine sã dãm votul final ºi sã încheiem programul acestei sesiuni mâine la ora 12,30 ºi nu vineri la ora 12,30, cum era programat iniþial. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul deputat Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, constituit din 84 de deputaþi, a luat act cã înþelegerea politicã dintre Partidul Democraþiei Sociale din România, Uniunea Democratã Maghiarã din România, Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat, consfinþitã în fapte politice ºi înþelegeri administrative, merge pânã la acte legislative, dupã pãrerea noastrã, antiromâneºti, anticonstitutionale, impunând, prin lege, limba maghiarã ca a doua limbã oficialã a României, încãlcându-se astfel prevederile art. 13 din Constituþia României ºi creând bazele autonomiei teritoriale pe criterii etnice în înþelesul proiectului de Lege nr. 214 din 23.XII.1993 ºi a programului U.D.M.R.

În consecinþã, deputaþii Partidului România Mare nu se pot face pãrtaºi la un atac direct antiromânesc asupra statutului limbii oficiale, limba românã, ºi asupra unei legi care, dupã pãrerea noastrã, creeazã premisele modificãrii art. 1: ”România este stat naþional, suveran, unitar ºi independentÒ ºi, ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu mai participã din acest moment la dezbaterea Legii autonomiei locale, nici la votul final.

De asemenea, va ataca, în final, la Curtea Constituþionalã articolele prin care noi considerãm cã limba maghiarã este învestitã în fapt ca limbã oficialã a statului român ºi, respectiv, articolele care creeazã bazele de autonomie teritorialã pe criterii etnice.

Sperãm ca gestul nostru sã-i îndemne pe distinºii deputaþi de la P.D.S.R., P.D., P.N.L. sã-ºi dea un vot de conºtiinþã, ºi nu un vot imperativ, impus de liderii, ºi nu de partidele lor, spre binele þãrii ºi a limbii sale oficiale.

Vã mulþumim pentru atenþie.

Domnul Viorel Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu putem decât sã respectãm punctul de vedere al celor de la Partidul România Mare. Aº þine sã le amintesc faptul cã aceastã lege a fost aprobatã în primul rând în Senat în legislatura trecutã ºi n-au fost la fel de vehemenþi când a fost aprobatã aceastã lege în Senat.

În altã ordine de idei, cred cã lumea politicã a mileniului 3 trebuie sã depãºeascã aceste discuþii politice la nivel interetnic ºi sã ne referim în primul rând la problemele stringente ale þãrii. Credem cã prin aprobarea acestei legi în nici un caz nu se oficializeazã limba maghiarã în stat, art. 1 al Constituþiei este respectat ºi, în consecinþã, vã rugãm sã votaþi aºa cum vã dicteazã conºtiinþa, în maniera în care am discutat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sã trecem la dezbaterea proiectului de lege. Eu mã abþin sã fac orice comentariu cu privire la felul cum colegii noºtri înþeleg sã-ºi apere interesele electoratului dumnealor.

Votat, în unanimitate.

Art. 41. Nu sunt observaþii. Adoptat în unanimitate. Art. 42. Nu sunt observaþii.

Votat în unanimitate.

Art. 43. Vã reamintesc cã domnul deputat Simedru are un amendament respins. La ce alineat aveþi amendamentul, domnule deputat?

La alin. 3.

Alin.1 ºi 2 se considerã votate în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am propus un amendament la alin. 3 în sensul ca ºedinþele sã se þinã ca urmare a unei hotãrâri prin consens a consilierilor ºi în limba maternã. Consider cã în cazul în care o minoritate naþionalã este majoritarã într-un consiliu local ºi cere folosirea limbii materne, acest lucru producându-se automat, asigurarea unui traducãtor autorizat din limba minoritãþii în limba oficialã, limba românã, va fi greu de realizat, putând apãrea discuþii între consilierii majoritari ºi cei minoritari.

De aceea, am prevãzut în amendament ca folosirea limbii materne sã se facã prin consens. Þin sã precizez totuºi cã nu þin neapãrat la acest amendament, mai ales dacã mi se vor aduce argumente serioase împotriva lui. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Reprezentanþii comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dupã cum se poate vedea în textul în discuþie, deci alin. 3 în redactarea comisiei, practic sunt trei teze care meritã a fi luate în seamã.

În primul rând, este vorba de acele consilii locale în care consilierii aparþinând unei minoritãþi naþionale reprezintã cel puþin o treime din numãrul total. Destul de puþine cazuri sunt în aceastã situaþie, dar existã ºi asemenea situaþii.

A doua tezã este cã în aceste situaþii la ºedinþele de consiliu se poate folosi ºi limba maternã. Deci, în primul rând, formularea ”se poate folosi ºi limba maternãÒ nu este o normã imperativã, este pur ºi simplu, vreau sã vã spun, o chestie de bun-simþ ºi de bunã înþelegere în cadrul consiliului local respectiv, care, nefiind normã imperativã, sigur cã, în cazuri în care ar duce la anumite animozitãþi sau contradicþii, evident cã nu ar fi folositã.

A treia chestiune foarte importantã este aceastã precizare cã în toate cazurile, documentele ºedinþelor de consiliu se întocmesc în limba românã. Deci iatã, încã o datã, se respectã caracterul de limbã oficialã a limbii române în statul român.

Propunerea colegului nostru, Dan Simedru, a consensului, sigur, dupã pãrerea noastrã, reprezintã o capcanã, pentru cã a se merge pe aceastã variantã de consens, aceasta, de fapt, ar introduce pentru prima datã în legislaþia româneascã sistemul dreptului de veto.

Deci, în momentul în care spun cã pentru ceva am nevoie de un consens, aceasta înseamnã cã un singur vot împotrivã poate rãsturna orice altã înþelegere posibilã. O înþelegere posibilã întotdeauna se face prin votul majoritãþii, or, dupã pãrerea mea, cererea consensului în aceasta situaþie echivaleazã cu introducerea dreptului la veto.

Eu v-aº supune atenþiei cã am putea intra într-o capcanã din care, dupã aceea, ieºim destul de greu, pentru cã am crea un precedent care, odatã fiind creat, s-ar putea invoca reciproca acestui consens, respectiv dreptul la veto în multe alte situaþii. Din acest punct de vedere eu consider cã în comisie Ð practic la acest alineat am avut aproape un consens în cadrul comisiei, inclusiv în vechea legislaturã Ð colegii noºtri din P.D.S.R. ºi-au adus aportul la îmbunãtãþirea acestui text ºi au votat textul comisiei în aceastã formã.

Mulþumesc.

Reprezentantul Guvernului mai vrea sã adauge ceva? Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Observaþi cã, din lectura acestui alin. 3 cu cele trei teze ale sale, este vorba de o respectare întocmai a prevederilor constituþionale ºi a legilor þãrii. Nu este vorba... ºi doresc sã vã asigur cã nu s-a încercat prin ºmecherii, prin înþelegeri de nu ºtiu ce facturã sã deturnãm prevederile constituþionale sau ale unor legi ale statului român ºi sã introducem pe uºa din dos, cum se spune, o a doua limbã oficialã în România.

Din ce a expus antevorbitorul meu aþi desprins foarte clar, din corelarea celor trei teze ale alin. 3, cã este vorba de a asigura întocmai respectarea art. 13 din Constituþie, ºi nu a da alte interpretãri rãuvoitoare sau tendenþioase de la aceastã tribunã. Faptul cã în final toate documentele se întocmesc în limba românã ca limbã oficialã a statului ºi cã a doua tezã prevede faptul cã se poate folosi limba maternã în dezbaterile consiliilor locale eu cred cã tocmai sunt bune în detalierea ºi asigurarea respectãrii întocmai a prevederilor constituþionale ºi legale.

De aceea susþin, ca reprezentant al Guvernului, formularea alin. 3 propusã de cãtre comisia de specialitate a Camerei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere explicaþiile pe care le-am primit, mai ales cã domnul deputat Kov‡cs a încercat sã mã convingã într-un mod, zic eu, mai puþin convingãtor, renunþ la amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. În consecinþã, nefiind obiecþiuni asupra textului, îl socotim aprobat în unanimitate.

La alin. 3, un vot contra, scuzaþi-mã!

Alin.4 a fost votat în unanimitate.

La alin. 5 nu sunt obiecþii. Unanimitate. La alin. 6 nu sunt, unanimitate. La alin. 7 nu sunt.

Titlul Secþiunii a 4-a, ”Dizolvarea consiliului localÒ, adoptat.

Pct. 63 din raport, art. 57. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate, aceasta însemnând alin. 1 în formularea comisiei, urmãtoarele douã în formularea comisiei, alin. 4

- în formularea Camerei ºi alin. 5 în formularea Senatului. Art. 58 Ð nu sunt obiecþii, adoptat în unanimitate. Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã acolo unde nu sunt obiecþiuni adoptãm punctul de vedere al comisiei.

Secþiunea a 4-a, în ansamblu, o

Cu 133 voturi pentru, titlul secþiunii a 4-a a fost adop-

tat.

Dacã la titlul secþiunii a 5-a sunt obiecþii. Nu sunt. Adoptat.

Art. 59 Ð nu sunt obiecþii, adoptat. Art. 60 Ð nu sunt obiecþii, adoptat. Secþiunea a 5-a, în ansamblu. Sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Capitolul II, în ansamblu, îl

- Dacã la titlul capitolului al III-lea sunt observaþii? Nu

- sunt. Adoptat.

Trecem la art. 61. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat.

- Domnul Dan Simedru. La art. 61? Aþi avut un amen-

- dament respins. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor ºi doamnelor deputaþi,

Eu vã dau citire art. 61 în forma în care am propus-o: ”Comunele ºi oraºele au câte un primar ºi un numãr de viceprimariÒ Ñ nu varianta iniþialã a Guvernului, un viceprimar Ð ”ºi un numãr de viceprimari aleºi în condiþiile legiiÒ. Pânã la 3.000 de locuitori am propus sã existe un viceprimar neretribuit, onorific; între 3.000 ºi 5.000 de locuitori, de asemenea, poate sã fie onorific sau retribuþie o jumãtate de normã; între 5.000 ºi 100.000 de locuitori sã fie un viceprimar; între 100.000 ºi 300.000 doi viceprimari ºi peste 300.000, trei viceprimari.

Având în vedere cã principala sursã de finanþare a comunelor mici sunt impozitele ºi taxele locale care sunt insuficiente de multe ori pentru salariile angajaþilor primãriei, nemaipunându-se problema investiþiilor ºi reparaþiilor, consider cã este suficient ca primarul sã fie salariat al primãriei alãturi de ceilalþi funcþionari. Întãresc aceastã propunere prin faptul cã la primãriile comunale, în general, nu existã atât de multe probleme de rezolvat încât sã justifice un viceprimar permanent, amintind cã în marea majoritate a þãrilor occidentale chiar ºi primarii de comune sunt onorifici, primind doar indemnizaþie de primar. Viceprimarul onorific va avea totuºi un venit din indemnizaþia de consilier. De asemenea, am prevãzut cã la oraºele mari, unde gradul de complexitate a administrãrii creºte simþitor, am propus, în funcþie de mãrimea oraºelor, un numãr de doi, respectiv trei viceprimari pentru municipii cu peste 300.000 de locuitori.

Fac precizarea ca numãrul de viceprimari sã fie stabilit în funcþie de mãrimea oraºelor, ºi nu pe criteriul administrativ, dacã este sau nu reºedinþã de judeþ, cum este prevãzut actualmente în lege.

Consider cã prin acest amendament se vor face economii la bugetele locale, va putea fi redistribuitã o sumã importantã, pentru cã este vorba de mii de comune, pentru ca o comunã micã, de exemplu, sã foloseascã în mod eficient în folosul comunitãþii aceºti bani care, dacã nu, s-ar fi dus în salarii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Dan Simedru. Din partea comisiei.

Mulþumesc domnule preºedinte.

Am sã încerc sã iau pe rând propunerile fãcute de cãtre domnul coleg.

În primul rând, prin organigrama fiecãrei primãrii, în fiecare consiliu local, prin împãrþirea atribuþiilor nu neapãrat trebuie sã se ajungã la viceprimari, ci directorii care vor fi în primãriile respective sau la consiliile locale se vor achita de sarcini în felul în care se va hotãrî în consiliul local.

În al doilea rând, primarul, viceprimarul onorific dacã nu este plãtit nu poþi sã-l iei la rãspundere, cred eu, ºi deci ar fi o funcþie care nu ºi-ar gãsi rostul. Sunt anumite activitãþi sau anumite sarcini ale primarului pe care

nu le poate delega, aºa dupã cum ºtiþi. Iar la municipiile, reºedinþã de judeþ, doi viceprimari... cred cã este de-a dreptul suficient ºi aºa dupã cum, cel puþin în ultimele 6-7 luni de zile s-a verificat ºi în practicã, cred cã este o soluþie, la ora actualã, cea mai bine aleasã.

Þinând cont de aceste considerente, domnule preºedinte, noi, comisia, susþinem propunerea fãcutã în raport.

Mulþumesc.

Reprezentantul Guvernului mai doreºte sã completeze? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur, soluþia care s-a propus este interesantã ºi o putem aborda pentru viitor ºi cu primarul onorific ºi cu numãrul de viceprimari în raport de numãrul de locuitori, însã la acest numãr de locuitori cred cã trebuie sã mai adãugãm ºi alte criterii, de pildã, suprafaþa unei comune Ñ vã dau exemple din Munþii Apuseni sau din altã parte, unde 10.000 de locuitori sunt rãspândiþi în 20 de sate, care se întind pe o suprafaþã de 30-40-50 km Ñ sau complexitatea activitãþilor dintr-o comunã sau alta.

Deci aceastã chestiune noi o reþinem ºi o vom trata cu atenþie pentru viitor, atunci când vom veni cu proiectul de Cod administrativ care va cuprinde într-un capitol distinct ºi Legea administraþiei publice locale ºi susþin în continuare propunerea fãcutã de comisia de specialitate a Camerei.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, amintindu-vã cã textul oricum mai urmeazã sã fie discutat la mediere,

Cu 110 voturi pentru, 10 voturi contra, alin. 1 al art. 61 a fost votat în formularea comisiei.

La alin. 2, 3, 4 nu sunt observaþii, cele trei amendamente au fost adoptate în unanimitate.

Art. 61, în ansamblu.

Cu 110 voturi pentru ºi 10 abþineri, art. 61 este adoptat în unanimitate.

La art. 62 nu sunt obiecþii, votat în unanimitate. La art. 63 nu sunt obiecþii, votat în unanimitate. La art. 64 nu sunt obiecþii, votat în unanimitate. La art. 65 nu sunt obiecþii, votat în unanimitate. La art. 66 nu sunt obiecþii, votat în unanimitate. La art. 67, domnul Simedru.

Primele douã alineate de la art. 67, neavând obiecþii,

votate în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor ºi doamnelor deputaþi,

La art. 67 alin. 3 propun urmãtoarea formã: ”Eºarfa va fi purtatã în mod obligatoriu la solemnitãþi, recepþii,Ò Ñ este vorba de eºarfa tricolorã Ñ ”ceremonii publice ºi la celebrarea cãsãtoriilorÒ. ªi aici vine amendamentul meu: ”Nerespectarea acestei obligaþii duce la încetarea mandatului primarului sau a celui care a fost delegatÒ.

Am depus acest amendament, ºtiu la fel de bine ca ºi dumneavoastrã cã existã multe situaþii când aceastã prevedere obligatorie nu este respectatã, fãrã sã existe nici un fel de sancþiune.

Amendamentul meu vrea sã sublinieze douã lucruri: sancþiunea pentru cel ce nu respectã obligaþia prevãzutã prin lege, pentru cã legea nu spune cã purtarea eºarfei este obligatorie, deci va trebui sã fie sancþionat ºi eu consider cã va trebui sã preþuim ºi noi mai mult steagul tricolor, ºi fac comparaþie cu Statele Unite ale Americii care-ºi promoveazã interesele naþionale, uneori în exces, pe toate tricourile, ambalajele de plastic etc., punându-ºi cu mândrie steagul naþional.

Eu consider cã totuºi este o treabã serioasã, iar cel care, în momentele de solemnitate, nu poartã eºarfa tricolorã sã fie sancþionat ca atare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Comisia?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum am motivat ºi în raport, mi s-a pãrut propunerea fãcutã de cãtre coleg destul de durã sau de excesivã, sã zic. La art. 70 alin. 2 se spun clar condiþiile în care poate fi demis primarul. Noi considerãm cã dacã dânsul crede cã la art. 70 poate sã completeze cu acest caz, propunerea dânsului o sã o discutãm la articolul respectiv, aici eu propun totuºi sã rãmânã propunerea fãcutã de cãtre comisie, deci nu se considerã mandatul primarului care nu poartã eºarfã cã s-a terminat în asemenea condiþii.

Deci eu propun sã rãmânem pe varianta comisiei. Sigur, dacã la art. 70 alin. 2 domnul coleg va vrea sã mai facã o intervenþie, o discutãm atunci. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Reprezentantul Guvernului dacã are ceva de spus. Deci este de acord cu explicaþiile date de cãtre comisie.

- Art. 68 Ñ nu sunt obiecþii, votat în unanimitate.

- Art. 69 Ñ nu sunt obiecþii, votat în unanimitate. Art. 70 Ñ nu sunt obiecþii, votat.

- Art. 71 Ð nu sunt obiecþii, votat.

- Art. 72 Ð nu sunt obiecþii, votat.

Vã rog, domnule Simedru, sã precizaþi la ce alineat aveþi a interveni.

Având în vedere propunerea domnului vicepreºedinte al comisiei, domnul Bara, eu propun ca sancþiune la primar sã fie inclusiv atunci când nu poartã drapelul în condiþiile prevãzute la art. 67.

Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Din câte cunosc, ºi mulþi dintre dumneavoastrã au experienþã în administraþia publicã, formularea acestui text aºa cum s-a regãsit în legea iniþialã, aº formula de maniera aceasta, ne-a dat mult de furcã vizavi de acele situaþii când mandatul unui primar înceteazã de drept. ªi mai ales acele situaþii care nu se referã la demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altã unitate administrativ-teritorialã, ci la acele situaþii când se pun în discuþie fapte ale primarului care sunt de asemenea gravitate încât sã ducã la pierderea acestui mandat.

În seria succesivã a modificãrilor care s-au fãcut la legea iniþialã, la Legea nr. 69/1991, acest cadru a fost, eu aº spune, într-o continuã îmbunãtãþire.

ªi eu gãsesc cã aceste cazuri înºirate, de la lit. a) pânã la lit. j), în varianta comisiei noastre, un pic mai bine sistematizate, dupã pãrerea mea, decât în varianta Senatului, eu cred cã sunt prevãzute toate acele situaþii în care o asemenea mãsurã se justificã.

Trebuie sã aveþi în vedere, printre altele, cã încetarea de drept a mandatului înseamnã ºi organizarea în unitatea administrativ-teritorialã respectivã a unor alegeri parþiale de primari, cu niºte costuri care... eu fac aceeaºi apreciere: într-un asemenea caz, încetarea mandatului reprezintã o sancþiune exageratã.

Poate colegul nostru se gândeºte la o altã sancþiune, dar pãrerea mea este cã încetarea mandatului Ð ºi nu vreau aici sã merg pe zone geografice sau aºa, mã rog, cum s-a încercat sã se facã acest lucru, însã eu vreau sã vã spun cã am avut ocazia ºi în alte zone ale þãrii, chiar în Dobrogea, sã vãd cã primarul n-a avut eºarfa pentru cã pur ºi simplu ºi-a uitat-o acasã. ªi atunci, îl demitem pe primar ºi organizãm repede alegeri?!

Mie mi se pare aceastã sancþiune mult prea exageratã ºi, în asemenea condiþii, comisia îºi menþine punctul de vedere.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru este de acord cu explicaþiile date de comisie.

Domnul Simedru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Renunþ la acest amendament, cu rugãmintea ca domnul ministru al administraþiei publice locale, domnul Octav Cozmâncã, sã gãseascã o variantã de act normativ prin

care sã reglementeze cu sancþiune aceastã problemã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

În consecinþã, retrãgându-ºi amendamentul, nu mai sunt obiecþii la art. 72, care este votat în unanimitate. Art. 73. Nu sunt obiecþii; votat.

Art. 74. Nu sunt obiecþii; votat. Art. 75. Nu sunt obiecþii; votat. Art. 76. Nu sunt obiecþii; votat. Art. 77. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 78. Votat în unanimitate.

Art. 79. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 80. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 81. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 82. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Captolul III. Neavând secþiune,

Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate.

Titlul Secþiunii 1: ”SecretarulÒ.

Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 83. Nu sunt obiecþii; votat.

Art. 84. Nu sunt obiecþii; votat.

Art. 85. Nu sunt obiecþii. A fost votat în unanimitate, cu toate literele sale.

La art. 86 nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Secþiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru secþiunea 1? 117. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul Secþiunii a 2-a: ”Serviciile publice ale comunei, ale oraºului ºi aparatul propriu de specialitate al autoritãþilor administraþiei publice localeÒ Ð adoptat.

Art. 87. Adoptat.

Art. 88. Adoptat. Art. 89. Adoptat. Art. 90. Adoptat. Art. 91. Adoptat.

Contra? Abþineri?

Nu sunt.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am propus acest amendament având în vedere textul iniþial de lege propus de Guvern, în care, de exemplu, pentru judeþe de pânã la 350 de mii de locuitori, numãrul consilierilor judeþeni trebuia sã fie de 21 ºi aºa mai departe.

În acest caz, numãrul consilierilor faþã de numãrul actual ar fi scãzut aproape la jumãtate.

Consider cã în varianta aceasta propusã de Guvern, restrângerea consiliilor judeþene ºi a Consiliului Municipiului Bucureºti este nefiresc de mare ºi, ca atare, dacã comisia propune varianta de reprezentare folositã la alegerile locale din 2000, îmi retrag amendamentul, dacã nu, îl voi menþine.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat Dan Simedru. Comisia? Deci comisia ºi Guvernul îºi menþin punctul de vedere.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 105 voturi pentru, 11 contra, art. 102 a fost votat.

Art. 103. Nu sunt obiecþii; votat.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 117 voturi pentru, douã abþineri, secþiunea 1 a fost votatã.

Secþiunea a 2-a: ”Atribuþiile consiliului judeþeanÒ. Titlul, adoptat.

Vã ascult, domnule deputat R‡duly. La art. 104 suntem. Poftiþi, domnul deputat R‡duly R—bert! La ce literã?

La lit. s).

Deci, pânã la lit. s), art. 104 se considerã votat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã observaþi cã la nr. crt. 51, art. 38 alin. 2 lit. t), am mers pe varianta Senatului în legãturã cu cine acordã denumirile de strãzi, de pieþe ºi aºa mai departe ºi le-am trecut în atribuþia consiliilor locale.

În concordanþã cu aceastã decizie, aceastã hotãrâre pe care am luat-o mai devreme, trebuie sã corelãm aici, la lit. s), textul. ªi, drept urmare, trebuie sã mergem pe varianta Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia ºi iniþiatorul sunt de acord.

Având în vedere cã este nevoie de o corelare cu ceea ce s-a votat deja, supun întâi votului lit. s) în varianta Senatului.

Cine este pentru? 118 voturi pentru.

Sunt voturi contra? Nu.

- Abþineri? Nu.

Cu 118 voturi pentru, lit. s) a fost adoptatã cu acest cvorum.

De la lit. º) pânã la alin. 2? Nu sunt. Adoptate.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Amendamentul a fost fãcut la textul iniþial al Guvernului, care prevedea doar funcþia de preºedinte ºi un vicepreºedinte.

Vreau sã vã spun cã voi renunþa la amendament numai dacã va fi luatã în considerare varianta comisiei, ºi nu varianta Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia?

Nefiind obiecþiuni la textul Camerei, adoptãm varianta comisiei.

Art. 114. Nu sunt obiecþiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Art. 115. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate.

Art. 116. Nu sunt obiecþiuni. A fost adoptat în unani-

mitate, cu toate literele sale, pânã la lit. r).

Art. 117. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 118. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 119. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 120. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate.

Art. 127. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

Art. 128. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

Art. 129. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/30.I.2001

Abþineri? Contra? Nu sunt.

Titlul VIII. Rog comisia sã se pronunþe dacã sunt probleme cu privire la titlul capitolului al VIII-lea.

Domnul deputat Kov‡cs.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La titlul capitolului al VIII-lea noi optãm pentru varianta Senatului, deci titlul ”PrefectulÒ, ºi renunþãm la titlul dat de comisia din legislatura trecutã Ð ”Raporturile dintre autoritãþile administraþiei publice locale ºi autoritãþile administraþiei publice centraleÒ. Titlul ”PrefectulÒ ni se pare mult mai corect. Este o referire chiar la prevederi constituþionale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord.

În raport cu poziþia actualã a comisiei,

Titlul secþiunii 1. Adoptat în formularea Senatului.

Art. 130. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

Art. 131. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

Art. 132. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

Art. 133. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

Art. 134. Nu sunt obiecþiuni; adoptat.

Art. 135.

Vã rog sã vã prezentaþi, domnule deputat, pentru stenogramã.

Sunt deputatul Grãdinaru. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege a început sã fie dezbãtut în vechea legislaturã de douã comisii: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia administrativã.

Comisia administrativã a fãcut un preraport ºi trebuia sã ne punem de acord, cele douã comisii Ð eu atunci eram secretarul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi Ð cu privire la acest raport.

Au fost multe puncte divergente, printre care ºi acest articol, pentru cã, dupã cum observaþi, în alin. 2 al acestui articol se dau atribuþiuni practic judecãtoreºti prefectului. Prefectul nu poate sã constate nulitatea unui act juridic. ªtiþi ºi dumneavoastrã cã o poate constata numai instanþa de judecatã.

Deci propunerea este ca art. 135 sã rãmânã în varianta Senatului, nu în varianta Comisiei administrative.

Din partea comisiei?

Varianta Senatului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rugãm reprezentantul comisiei sã facã precizarea corectã asupra ordinii alineatelor în text.

Domnul deputat Kov‡cs.

## Domnule preºedinte,

Ne-am pus de acord ºi cu reprezentanþii Guvernului. Practic, în cazul în care am adoptat alin. 1 ºi alin. 2 ale Senatului, cele douã texte au fluenþã, se completeazã reciproc ºi, în aceastã situaþie, alin. 1, alin. 2 ºi inclusiv alin. 2[1] , text nou al comisiei, nu-ºi mai au rostul. Deci rãmânem numai pe alin. 1 ºi alin. 2 în forma prevãzutã de Senat, pentru cã este superfluã, nu mai are nici un sens.

Dacã s-a votat textul în varianta Senatului, deci alin. 1 ºi alin. 2, toate celelalte...

Sã supunem la vot eliminarea, pentru bunã regulã, a alin. 2[1 ] din art. 135.

Cine este pentru? 106 voturi pentru. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Am efectuat votul pentru alin. 1 ºi alin. 2, nu le mai votãm încã o datã, reþinând pentru stenogramã cã a fost votat art. 135 în formularea Senatului Ð art. 135 alin. 1 ºi 2.

Art. 136. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 137. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 138.

Sunt obiecþiuni? Vã rog.

Vã rog sã vã prezentaþi.

Sunt deputatul Kerekes K‡roly. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. 138 am impresia cã nu mai putem folosi terminologia ”Ministerul Funcþiei PubliceÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule deputat, am mai fãcut precizarea cã în ceea ce priveºte denumirile autoritãþilor acestea se înlocuiesc automat, potrivit tehnicii legislative.

La art. 138, nefiind obiecþiuni, se considerã votat în unanimitate.

Art. 139. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 140. A fost votat în unanimitate.

Art. 141. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 142. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 143. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate. Art. 144. Nu sunt obiecþii; votat în unanimitate.

Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Secþiunea I a fost votatã cu 107 voturi pentru. Titlul secþiunii a 2-a. Poftiþi, domnule deputat! Vã rog sã vã prezentaþi.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Marineci mã numesc.

Vã rog sã-mi permiteþi o intervenþie la aceastã secþiune, întrucât amendamentele mele vizau art. 145 pânã la art. 148 ºi vizau eliminarea acestor articole, pentru cã eu am considerat cã acest Comitet consultativ teritorial este un organism inutil ºi vreau sã dau posibilitatea comisiei de mediere ca în propunerea care se va face acolo sã se meargã pe actuala configuraþie a Legii administraþiei publice, respectiv pe menþinerea Comisiei administrative, care eu cred cã este un organism mult mai lucrativ ºi care dã posibilitatea prefectului ºi tuturor ministerelor sã lucreze direct cu serviciile descentralizate. Vã mulþumesc.

Propuneþi ce facem cu titlul întâi. Da. Propuneþi eliminarea în întregime a secþiunii a 2-a?

Eu am propus eliminarea tuturor articolelor ºi a titlului, urmând ca ulterior sã se adapteze titlul cu ceea va apãrea aici.

Am înþeles. Comisia? Vã rog sã precizaþi, în raport nu apare nimic din partea comisiei, asta însemnând cã se supun la vot textele Senatului. În textul raportului meu nu existã punctul de vedere al comisiei, deci care sã se constituie în amendament. Precizaþi dacã sunteþi de acord cu ce s-a propus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, comisia este de acord cu propunerea fãcutã,urmând ca, sigur, delegaþia permanentã sau delegaþia actualã care existã la nivelul prefecturii sã-ºi... având ºi atribuþii mai multe decât acest comitet consultativ ºi noi suntem de acord, comisia, cu propunerea fãcutã. Propun sã se elimine de la art. 145 pânã la art. 148 inclusiv.

Vã mulþumesc. Reprezentantul Guvernului?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi susþinem acest punct de vedere exprimat de domnul deputat Marineci ºi susþinut ºi de comisie, întrucât prin aceastã formulã care a fost propusã de cãtre Senat

practic se limiteazã posibilitatea ºefilor serviciilor publice descentralizate sã participe la aceste reuniuni, sigur, consultative, dar extrem de importante în procesul de elaborare a deciziilor la nivel de judeþ ºi mai ales a programelor de dezvoltare economicã ºi socialã a judeþelor pe perioada unui numãr de ani, 4 ani sau în fiecare an. De aceea, credem cã formularea care a funcþionat pânã în momentul de faþã în Legea nr. 69, secþiunea a 2-a, Comisia administrativã, începând cu art. 116, îºi are valabilitatea. La comisia de mediere, poate este normal, firesc, sã adãugãm ºi membrii ai Comisiei administrative, subprefectul, vicepreºedinþii consiliului judeþean, secretarul general al prefecturii ºi secretarul general al judeþului, pentru a cuprinde toþi factorii implicaþi la nivelul judeþului în activitãþile judeþene ºi locale.

De aceea, susþinem acest punct de vedere al comisiei ºi preluarea din Legea nr. 69, cu modificãrile ulterioare, a acestei secþiuni a 2-a referitoare la Comisia administrativã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la secþiunea a 3-a. Titlul. Sunt obiecþii? Nu sunt. Urmeazã sã fie renumerotatã aceastã secþiune în secþiunea a 2-a.

La art. 149 nu sunt obiecþii. Votat în unanimitate.

Revenim la secþiunea a 3-a. Aceastã secþiune ar intra

în legea de reorganizare a ministerului.

Abþineri? Nu sunt.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/30.I.2001

Abþineri? Nu sunt.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Capitolul al IX-lea, titlul. Unanimitate.

La art. 152? Nu sunt observaþii. A fost adoptat în unanimitate.

La art. 153? Se voteazã în unanimitate eliminarea, potrivit propunerii comisiei. Deci 153 a fost eliminat. Actualul art. 154. Nu sunt. Votat în unanimitate. Art. 155. Votat în unanimitate.

Art. 156. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Domnul Gaspar, intervenþie la art. 156.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

La art. 155, 157 ºi chiar la art. 158 textele trebuie eliminate pentru a se putea ajunge la o corelare cu reglementãrile care au fost adoptate în ultimul timp ºi se va merge la comisia de mediere, urmând ca textele finale care vor fi supuse spre adoptare sã se regãseascã în raportul comisiei de mediere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Comisia?

Este vorba de art. 155, 157, 158...

Dar art. 156?

Art. 156 rãmâne. Art. 157 se eliminã, la fel art. 158.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun.

Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Vorbesc în calitate de deputat, domnule preºedinte. Propun ºi eliminarea art. 159, deoarece normele care sunt cuprinse aici nu mai sunt actuale, ele se refereau la data când s-ar fi organizat alegerile noi. Or, alegerile deja au fost organizate, astfel încât textul nu mai are nici un fel de relevanþã juridicã.

În consecinþã, propuneþi eliminarea lui?

Se propune eliminarea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pentru stenogramã, vã rog sã reþineþi, domnul deputat Gaspar propune eliminarea art. 159.

- Comisia? Comisia este de acord.

-

Textul art. 159 a fost eliminat cu 104 voturi pentru.

Art. 160, care este ºi ultimul articol al legii. Sunt obiecþiuni? Nu sunt.

- A fost votat în unanimitate.

- Cu aceasta

Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc foarte mult pentru colaborarea dumneavoastrã. Vã anunþ cã votul final la aceastã lege va fi mâine, la ora 10. Vã amintesc cã intrãm acum în pauzã cu o jumãtate de orã mai devreme, ca sã puteþi mânca, pânã la ora 14,00. Ne revedem la ora 14,00 pentru a continua programul.

Vom continua cu dezbaterea proiectelor de legi prevãzute la ordinea de zi ºi în program la ora 14,00.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã pentru a continua lucrãrile potrivit ordinii de zi adoptate.

Rog chestorii sã invite deputaþii în salã, sã-i roage sã vinã în salã ºi-l rog ºi pe domnul secretar Chiliman sã vinã sã refacem prezidiul. Revenim la dezbaterile în plen, conform ordinii de zi adoptate, ºi urmeazã pct. 4, respectiv proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, lege organicã, având raportul de adoptare depus la 20.10.2000.

Reprezentantul Guvernului? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, proiect de lege organicã, aºa cum a fost prezentat de preºedintele de ºedinþã, are reglementãri de o deosebitã complexitate, iar ministrul titular, domnul Miron Mitrea, care se gãseºte în imposibilitatea de a participa astãzi la aceastã ºedinþã, ºi-a exprimat dorinþa ca acest proiect de lege sã fie dezbãtut în prezenþa Domniei sale. În acelaºi sens, aceeaºi cerere a formulat-o ºi pentru proiectele de lege care figureazã pe ordinea de zi la poziþia 5, proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Secþiunea a IV-a Ð ”Reþeaua de localitãþiÒ; proiectul de Lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect, tot lege organicã; proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul.

V-aº ruga, domnule preºedinte, stimaþi colegi, sã luaþi act de aceastã dorinþã a ministrului de a participa personal pentru a susþine aceste 4 proiecte de legi ºi, ca atare, domnule preºedinte, sã le treceþi pe o ordine de zi viitoare. Va fi probabil ordinea de zi pentru sesiunea ordinarã care va începe în februarie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Am luat act de solicitarea dumneavoastrã ºi cum ea este strict regulamentarã ºi este în consens ºi cu cereri fãcute din partea parlamentarilor chiar în cursul zilei de ieri, amânãm discutarea celor 4 proiecte ºi trecem la pct. 8 Ð proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului Ð Secþiuna a V-a Ð ”Zone de riscÒ.

Existã raport fãcut? Pct. 8, proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului, Secþiunea a V-a Ð ”Zone de riscÒ, nu are raport. La pct. 9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 132/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. De asemenea, n-am vãzut raportul. A venit între timp? Nu. Amânãm.

La pct. 10, domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul înscris pe ordinea de zi la pct. 10 face parte din pachetul de legi iniþiat de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi deci exprimãm aceeaºi

cerere ca dezbaterea lui sã fie amânatã, urmând ca el sã figureze pe ordinea de zi în cadrul sesiunii urmãtoare. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc pentru aceleaºi argumente exprimate la pct. 4 ºi 7. Amânãm acest proiect.

La pct. 11, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992, raport de adoptare, proiect adoptat de Senat. Dacã iniþiatorul doreºte sã prezinte. Din partea Guvernului, vã rog, domnule ministru.

## Domnule preºedinte,

Prin Legea nr. 84 din 1993, România a aderat la Convenþia privind protecþia stratului de ozon, adoptatã la Viena la 22 martie 1985 ºi la Protocolul privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, ºi a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Londra la 29 iunie 1980.

Având în vedere prevederile art. 6, evaluarea ºi revizuirea mãsurilor de control ale Protocolului de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, numit în continuare protocol, pãrþile la protocol, reunite în continuare la cea de-a patra reuniune care a avut loc la Copenhaga la 23-25 noiembrie 1992, au adoptat un nou amendament. Textul oficial al acestui document a fost difuzat Secretariatului ozonului la data de 16 decembrie 1992. Conform regulilor de procedurã stabilite în cadrul protocolului, Amendamentul de la Copenhaga al protocolului a intrat în vigoare la data de 14 iunie 1994. Printre avantajele acceptãrii Amendamentului de la Copenhaga, în afara beneficiilor de mediu, se numãrã ºi accesul la mecanismele financiare ale protocolului, create pentru a proteja ºi a sprijini transferul de tehnologie nepoluantã, inclusiv prin fonduri nerambursabile, destinate economiilor din þãrile în curs de dezvoltare.

Menþionãm cã la data de 1 ianuarie 1999, un numãr de 81 de þãri ratificaserã Amendamentul de la Copenhaga al procotolului. Printre þãrile central ºi est europene care au ratificat acest amendament figureazã: Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Bulgaria ºi, de asemenea, Turcia.

Adoptarea proiectului de lege, a acestei ordonanþe asigurã aplicarea protocolului, a programului naþional de eliminare treptatã a substanþelor care epuizeazã stratul de ozon, întãrirea controlului guvernamental asupra comerþului cu substanþele în cauzã ºi contribuie la stoparea traficului ilicit cu astfel de substanþe. Ea permite, totodatã, accesul producãtorilor români de chimicale ºi de produse agricole pe pieþele internaþionale ºi integrarea în piaþa europeanã.

Faþã de aceste argumente ºi având în vedere, domnule preºedinte, raportul favorabil al comisiei sesizate în fond, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege pentru acceptarea acestor amendamente ºi proiectul de lege de aprobare a ordonanþei.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Iniþiatorul, prin prezenþa domnului ministru Gaspar, a prezentat în faþa dumneavoastrã argumentele care au determinat emiterea ordonanþelor de urgenþã ºi pe urmã a proiectului de lege pentru adoptarea acestei ordonanþe a Guvernului. Comisia sesizatã în fond a luat ºi îndeaproape a analizat argumentele prezentate în expunerea de motive ºi a apreciat cã se impune cu necesitate avizarea favorabilã a acestui proiect de lege ºi, evident, adoptarea pe urmã a acestuia în plenul Camerei Deputaþilor. Avizul fiind favorabil, rugãm deci Camera sã voteze pentru acest proiect de lege, fãrã a exista din partea comisiei nici un amendament la acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea dumneavoastrã doreºte cineva, mai exact a grupurilor parlamentare, sã ia cuvântul? Nu. Sunt alte observaþii? Alte intervenþii?

Având în vedere cã, potrivit prevederilor regulamentului modificat, nu s-au ridicat obiecþiuni, titlul ordonanþei ºi cu cele douã articole ale sale, precum ºi titlul legii de aprobare ºi articolul unic se considerã adoptate în unanimitate.

Asupra votului final, ne vom decide mâine, când va fi zi de vot final.

Punctul 12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto privind Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite privind schimbãrile climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.

Proiectul este adoptat de Senat ºi are raport de adoptare. Din partea Guvernului? Poftiþi, domnule ministru Gaspar!

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege ce se supune dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor în ºedinþa din aceastã dupã-amiazã are ca obiect ratificarea Protocolului de la Kyoto privind Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite privind schimbãrile climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.

Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite privind schimbãrile climatice a fost ratificatã de România prin Legea nr. 24 din 1994. Convenþia prevede limitarea emisiilor de gaze cu efect de serã, bioxid de carbon, metan, oxid azotos, hidrocloruri, carburanþi ºi sulf. La 11 decembrie 1997 a fost adoptat la Kyoto Protocolul la Convenþia-cadru privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativã ºi reducere a emisiei de gaze cu efecte de serã în perioada obligatorie 2008-2012. Semnat de þara noastrã la 5 ianuarie 1999, protocolul prevede pentru România o reducere de 8% a emisiilor de gaze, raportate pentru anul de refe-

rinþã 1989. Reducerea va trebui efectuatã etapizat pânã la atingerea perioadei obligatorii de angajare. Ratificarea protocolului de la Kyoto va permite þãrii noastre accesul la programele interanþionale care oferã finanþãri avantajoase pentru implementarea prevederilor acestuia, prin participarea la mecanismele identificate de reducere a emisiilor antropice sau de sporire a capacitãþii de absorbþie a gazelor cu efect de serã.

Având în vedere, domnule preºedinte, cã protocolul a fost ratificat ºi de cãtre Senat prin legea adoptatã la 23 octombrie 2000, þinând seama ºi de avizul comisiei sesizate în fond, vã rog sã fie supusã votului legea în forma adoptatã de cãtre Senat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei? Domnul deputat Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

ªi acest proiect de lege a fãcut obiectul dezbaterii în cadrul comisiei de specialitate, luându-se în calcul toate argumentele care impun ca acest protocol de la Kyoto sã fie ratificat, deschizând în felul acesta României drumul spre sursele de finanþare care au în vedere programe care sã aibã drept finalitate diminuarea schimbãrilor climatice la nivelul României.

Credem cã argumentaþia prezentatã de domnul ministru este una pertinentã, de aceea comisia a dat aviz favorabil ºi credem cã ºi Camera poate sã se pronunþe în acest sens.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare existã vreo intervenþie pentru dezbateri generale. Nu sunt.

Având în vedere cã nu existã nici alte obiecþiuni, potrivit regulamentului, textul titlului legii ºi al proiectului de lege se considerã votate în unanimitate. În aceste condiþii ºi acest proiect de lege va fi supus votului final în cursul zilei de mâine.

La punctul 13, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/1999 privind finanþarea organizãrii ºi desfãºurãrii concursului naþional de ocupare a posturilor didactice vacante din învãþãmântul preuniversitar de stat în anul ºcolar 19992000, aflat în procedurã de urgenþã, adoptat de Senat cu raport de adoptare din 1999 ºi cu un raport nou al Comisiei pentru învãþãmânt.

Rog reprezentanþii Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport sã vinã în salã ºi sã-ºi ia locul, domnul preºedinte al comisiei, domnul deputat Stanciu.

Domnule ministru, vreau sã vã precizez cã acest proiect este supus procedurii de urgenþã ºi în continuare nu se fac dezbateri generale ºi nici prezentarea de cãtre Guvern. Rog, în aceste condiþii, comisia sã propunã timpii de intervenþie. Reprezentantul comisiei propune 5 minute total ºi un minut pentru eventuale dezbateri.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am o intervenþie proceduralã. În primul rând, doresc sã precizaþi cã dacã se adoptã fãrã intervenþii, se adoptã textul adoptat de Comisia pentru învãþãmânt, tineret ºi sport a Camerei, nu varianta Senatului.

În al doilea rând, la aceste proceduri, cel puþin pânã acum, s-a mers articol cu articol ºi s-a dat un vot la aceste texte care erau texte noi la care comisia propune altã variantã decât era în varianta iniþiatorilor. Drept urmare, v-aº întreba dacã n-ar fi bine sã facem aºa ºi acum.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Dupã noul regulament, puteam sã interpretãm ºi în sensul acesta, întrucât nu s-au fãcut obiecþii, în general, înþeleg cã nu s-au fãcut obiecþii la nici un articol al raportului. Dar pentru bunã regulã o sã întreb încã o datã la fiecare articol.

La pct. 1 din articolul unic aveþi obiecþii? Text adoptat în unanimitate.

La pct. 2, titlul legii, în formularea comisiei. Sunt obiecþii? Nu. A fost adoptat în unanimitate.

La pct. 3, cu privire la art. 1. Pentru precizãri de ordin juridic, comisia a reformulat textul. Sunt obiecþii la reformularea comisiei? Nu sunt.

La art. 2, comisia propune punctul de vedere al Senatului. Aveþi obiecþii? Nu sunt. Repet: s-a adoptat în unanimitate, urmând sã fie supusã votului final mâine.

La pct. 14 Ð proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/1999 privind organizarea ºi desfãºurarea celei de-a doua sesiuni a examenului naþional de capacitate în anul 1999.

Este tot ordonanþã de urgenþã. Comisia sã propunã timpii.

Domnule preºedinte,

Propunem 300 de secunde, adicã 5 minute.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia de buget, finanþe propune cinci minute ºi un minut pentru fiecare articol.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Propunem, domnule preºedinte, din partea comisiei, o discuþie de 5 minute ºi fiecare luare de cuvânt sã nu depãºeascã un minut.

Cine este pentru acest timp?

E cineva împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat acest program de dezbateri. Intervenþii sunt? Nu sunt. În aceste condiþii, titlul proiectului de lege, titlul ordonanþei ºi conþinutul ei se considerã votate în unanimitate. Vot final, mâine.

La art. 1 existã obiecþii în ceea ce priveºte textul adoptat de comisie? Nu. Adoptat în unanimitate.

La pct. 2 art. 2 dacã sunt obiecþii cu privire la textul comisiei. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Doreºte cineva sã ia cuvântul în legãturã cu amendamentele care n-au fost acceptate? Nu.

În aceste condiþii, cele douã texte ale legii ºi ale ordonanþei de urgenþã se considerã votate în unanimitate.

Vot final, mâine.

La punctul 17, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/1999 privind aprobarea scoaterii definitive în mod gratuit din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate Ministerului Apãrãrii Naþionale, adoptat de Senat cu raport de adoptare din 25.IV. Procedurã de urgenþã.

Rog pe cineva din partea Comisiei pentru apãrare sã propunã timpii de dezbatere pentru acest proiect aflat în procedurã de urgenþã.

Din partea Comisiei de apãrare, propunem cinci minute, cu luare de cuvânt de câte un minut.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia de apãrare vã propune acelaºi lucru: 5 minute, cu luare de cuvânt de un minut.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

5 minute ºi un minut pentru discuþii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ne aliniem ºi noi celorlalþi colegi: cinci minute, cu un minut pentru fiecare articol.

Cine este pentru aceºti timpi? Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Dacã sunt intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

În aceste condiþii, titlul legii ºi articolul unic au fost adoptate în unanimitate.

Titlul ordonanþei. Ordonanþa ºi cele douã articole se socotesc adoptate în unanimitate. Vot final, în cursul ºedinþei de voturi finale de mâine. Punctul 21. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1998 privind afilierea Ministerului Apãrãrii Naþionale a României ca membru asociat la Consiliul Internaþional al Sportului Militar ºi plata cotizaþiei anuale.

Rog Comisia pentru apãrare sã-ºi ia locul în banca comisiei.

asociat la Consiliul Internaþional al Sportului Militar ºi plata cotizaþiei anuale, în ºedinþa din 3 februarie 1999 comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege menþionat sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

## Domnule preºedinte,

5 minute pentru discuþii, un minut pentru...

Staþi puþin, luaþi loc! Asta nu este procedurã de urgenþã. E procedurã obiºnuitã ºi rog iniþiatorul sã ia cuvântul pentru a prezenta proiectul.

## **Domnul Aurel Sorin Encuþescu Ð** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din anul 1947 funcþiona Consiliul sportiv al armatelor prietene, era creat pe sistemul Tratatului de la Varºovia.

În 1991 s-a hotãrât unificarea a douã organisme sportive militare, cea de la nivelul Tratatului de la Varºovia ºi Tratatul NATO. Armata românã a devenit membrã a Consiliului Internaþional al Sportului Militar în anul 1991, conform aprobãrii ministrului apãrãrii naþionale din 7 martie 1991.

Din 1992 pânã în 1996, cotizaþiile anuale ale Consiliului Internaþional al Sportului Militar, în cuantum de aproximativ 10.000 de dolari, au fost suportate de Clubul Sportiv al Armatei, care în prezent nu mai este în posibilitatea financiarã de a efectua aceste plãþi.

Având în vedere importanþa participãrii în continuare a armatei române la acest organism atât pentru dezvoltarea colaborãrii cu alte armate, cât ºi pentru afirmarea sportului românesc, apare necesitatea acestei reglementãri ca aceastã cotizaþie anualã sã fie suportatã din bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Vã rugãm sã fiþi de acord ºi sã aprobaþi acest act normativ.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru apãrare.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1998 privind afilierea Ministerului Apãrãrii Naþionale a României ca membru asociat la Consiliul Internaþional al Sportului Militar ºi plata cotizaþiei anuale.

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1998 privind afilierea Ministerului Apãrãrii Naþionale a României ca membru

## Mulþumesc.

Existã intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Nefãcându-se alte propuneri de cãtre comisie, la titlul legii dacã existã obiecþiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vot final, mâine.

Punctul 22, proiectul de Lege privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicaþii destinate diasporei româneºti.

Rog Comisia pentru buget sau un reprezentant al acesteia...

Da. Întâi iniþiatorul. Domnule deputat, staþi pe bancã pânã vorbeºte iniþiatorul!

Domnule ministru, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Plenul Camerei Deputaþilor ia în discuþie proiectul de Lege privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicaþii destinate diasporei româneºti, proiect de lege care a fost adoptat de Senat, a fost avizat favorabil de cãtre Comisia pentru buget, finanþe cu un amendament pe care ni-l însuºim ºi, ca atare, vã rugãm sã aprobaþi acest proiect de lege cu amendamentul care a fost propus de Comisia pentru buget, finanþe.

Aº vrea sã spun doar câteva cuvinte. Este bine cunoscut cã în afara frontierelor României trãiesc ºi muncesc foarte mulþi români, mulþi dintre aceºtia susþinând cu multã cãldurã ºi spirit de solidaritate transformãrile care au loc în patria noastrã dupã Revoluþia din Decembrie 1989. Sunt bine cunoscute iniþiativele în domeniul cultural ºi educaþional, iniþiative având ca efect pãstrarea fiinþei naþionale, a conºtiinþei de neam ºi þarã, consolidarea ºi perpetuarea tradiþiilor româneºti atât de scumpe nouã, tuturor, indiferent de locul unde ne-am afla. Pãstrarea ºi dezvoltarea legãturilor cu diaspora româneascã implicã, fãrã îndoialã, efortul de ambele pãrþi, atât eforturi culturalspirituale, cât ºi eforturi materiale.

Pentru aceste considerente ºi la cele la care m-am referit anterior, cã proiectul de lege a fost adoptat deja de o Camerã a Parlamentului ºi a fost avizat favorabil cu un singur amendament de cãtre comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi plenului dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege.

Mulþumesc. Din partea Comisiei buget, finanþe.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/30.I.2001

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicaþii destinate diasporei româneºti, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã de cãtre Senat. Fac precizarea cã la Senat a fost fãcut un amendament. La Camera Deputaþilor intenþia de amendare nu a fost acceptatã de cãtre comisie.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al comisiei, vã rog sã explicaþi acest lucru.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Fac precizarea din nou cã amendamentul care a fost propus, într-adevãr, conþine referirile care au fost prezentate aici de domnul deputat Haºotti, dar el nu a fost acceptat de cãtre comisie ºi mergem pe varianta iniþialã.

Doreºte cineva sã ia cuvântul pentru dezbateri generale?

Doamna deputat Leonida Lari, din partea Grupului P.R.M.

## **Doamna Leonida Lari Iorga:**

## Stimaþi colegi,

La Comisia de culturã s-a vorbit ºi despre care organisme din þara noastrã se vor ocupa de aceastã expediere ºi s-a hotãrât, în definitiv, sã se ocupe Departamentul românilor de pretutindeni de pe lângã Guvern. Deocamdatã, acest departament este format numai din 4 persoane. Aºa cã eu nu ºtiu, e cam confuzã situaþia. Asta, în primul rând.

În al doilea rând, stau eu ºi mã întreb un lucru: ce-o sã zicã românii din Basarabia, care nici în condiþii de rãzboi, cu Armata a 14-a în coastã, n-au aprobat o a doua limbã oficialã în stat, când vor citi ziarele noastre în care se va scrie clar cã în România, în þara-mamã, se aprobã o a doua limbã oficialã în stat, limba maghiarã.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnul deputat Haºotti, din partea Grupului P.N.L.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sigur cã Grupul parlamentar liberal va vota aceastã lege care este extrem de utilã, este de fapt un palid semnal pe care-l dãm românilor din diaspora, nu numai românilor din Basarabia, românilor care se aflã pe mai multe continente, aº îndrãzni sã spun. Dar ne gândim în special la cei din Basarabia, la cei din sudul Dunãrii, de pe Valea Timocului.

Vreau însã sã ridic o problemã care poate fi formalã sau de redactare, dar poate fi chiar ºi de fond, pentru cã amendamentul adoptat de comisie prevede în plus faþã de textul iniþial ºi diverse rechizite. Or, ”diverse rechiziteÒ nu sunt nicidecum publicaþii. Mã întreb ºi vã întreb, stimaþi colegi, dacã acest amendament propus ºi adoptat de comisie poate fi adoptat ºi de plen. ªtiu cã diversele rechizite pot ajuta pe românii din diaspora, dar nu este în concordanþã cu textul legii ºi vã rog sã urmãriþi acest lucru.

## Stimaþi colegi,

Este o inadvertenþã în prezentarea amendamentelor, deci în realitate nu s-a fãcut un amendament ºi, în consecinþã, vã întreb dacã asupra titlului legii existã obiecþii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La art. 1? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La art. 2? Nu sunt obiecþii. Adoptat în unanimitate. Articolul 3? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Vot final pe lege, mâine.

La punctul 23, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/1999 privind aprobarea primei de 300 lei/kg producãtorilor agricoli pentru grâul de panificaþie livrat din recolta anului 1999, destinat consumului intern. Raport din 21.X.2000, procedurã de urgenþã.

Rog Comisia de agriculturã, dacã nu mã înºel, sã propunã timp de discuþie.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cinci minute, cu un minut pe articol.

Mulþumesc. Supun aceºti timpi votului. Cine este pentru? Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu.

Nefiind vorba despre dezbateri, întreb dacã asupra titlului legii mai sunt observaþii. Nu. Adoptat.

La articolul unic vã rog sã urmãriþi în continuare raportul comisiei.

Supun discuþiei dumneavoastrã dacã asupra articolului unic, în redactarea comisiei, existã vreo obiecþie. Nu.

Articolul unic a fost adoptat în formula propusã de cãtre comisie.

La art. 2 al ordonanþei, dacã sunteþi de acord sau existã obiecþii la textul propus de comisie. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii ºi al ordonanþei de urgenþã cu cele 5 articole ale sale se considerã adoptate în unanimitate.

Vot final, mâine.

Punctul 24, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã. Procedurã de urgenþã.

Tot Comisia pentru agriculturã presupun...?! Domnul deputat Neacºu.

Vã propun 10 minute de aceastã datã ºi câte un minut pe articol.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

În total propunem fondul de timp de 5 minute ºi un minut pentru fiecare luare individualã de cuvânt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ð** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Ministerul Justiþiei acordã o atenþie deosebitã introducerii în Codul penal a sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare, precum ºi înfiinþarea serviciilor de probaþiune, ca instituþii specializate, care sã asigure aplicarea justã ºi eficientã a acestor sancþiuni ºi mãsuri.

Reformarea sistemului sancþiunilor penale are la bazã recomandãrile Comitetului de Miniºtri al Consiliului Europei. Implementarea instituþiei probaþiunii în sistemul justiþiei penale se va realiza treptat, iar pentru alinierea legislaþiei ºi practicii în domeniu la standardele europene este de dorit o participare activã a Ministerului Justiþiei în cadrul instituþiilor ºi organizaþiilor internaþionale care promoveazã reintegrarea socialã a infractorilor, prin aplicarea sancþiunilor comunitare.

Conferinþa europeanã permanentã de probaþiune este o asociaþie privatã, care promoveazã cooperarea internaþionalã în domeniul sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare, în special prin schimb de experienþã, informaþie, strângerea ºi rãspândirea informaþiei referitoare la legislaþie, jurisprudenþã ºi practica de asistenþã socialã în justiþia din þãrile europene.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 487 din 8 octombrie 1998 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Guvernului nr. 67 din 1997 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Justiþiei, a fost înfiinþat un serviciu de probaþiune prin intermediul cãruia ministrul justiþiei conduce, îndrumã ºi verificã activitatea privind executarea sancþiunilor penale neprivative de libertate. Acest compartiment coordoneazã în prezent activitatea a cinci centrepilot de probaþiune, care au fost create în vederea pregãtirii intrãrii în vigoare a proiectului de Lege privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de probaþiune. Participarea Ministerului Justiþiei la Conferinþa europeanã permanentã de probaþiune oferã posibilitatea de a beneficia de asistenþã ºi expertizã în dezvoltarea sistemului justiþiei penale.

Taxele anuale care derivã din calitatea de membru al Conferinþei europene permanente de probaþiune vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiþiei, fiind calculate conform statutului conferinþei.

Mulþumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul preºedinte Ionel Olteanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi propune cinci minute dezbateri, câte un minut pentru fiecare vorbitor.

Nu, staþi puþin, cã nu suntem în procedurã de urgenþã, deci prezentaþi raportul faþã de proiectul de lege. Raportul comisiei. Am înþeles cã sunteþi de acord sã se voteze în forma adoptatã de Senat. Mai aveþi ceva sã adãugaþi?

Nu avem alte obiecþii, domnule preºedinte.

## Bine, vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã se înscrie? Nu.

Neexistând amendamente fãcute de comisie ºi nici intervenþii din salã, se considerã votate titlul legii, cuprinsul articolului unic ºi conþinutul ordonanþei, respectiv titlul ºi cele douã articole ale sale.

Vot final, mâine.

Punctul 27, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 136/2000 privind mãsurile de protecþie împotriva introducerii ºi rãspândirii organismelor de carantinã dãunãtoare plantelor sau produselor vegetale în România. Ordonanþã simplã, deci nu este procedurã de urgenþã. Raport, 21.02.2000. Comisia pentru agriculturã, domnul deputat Neacºu.

Iniþiatorul? Luaþi-vã locul, domnule deputat Neacºu, la comisie.

## Rog reprezentantul Guvernului sã susþinã proiectul de lege. **Domnul Gheorghe Sin Ð** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Adoptarea _acquis_ -lui comunitar în domeniul fitosanitar reprezintã un obiectiv principal ce trebuie îndeplinit în perioada de preaderare a þãrii noastre la Comunitatea Europeanã.

În acest scop, este necesarã ajustarea politicii fitosanitare, în vederea stabilirii recunoaºterii ºi aplicãrii

mãsurilor fitosanitare comune þãrilor membre Uniunii Europene, prin crearea cadrului legislativ adecvat.

Scopul prezentului act normativ îl constituie protejarea agriculturii þãrii noastre împotriva organismelor de carantinã, precum ºi facilitarea creºterii comerþului internaþional cu plante ºi produse vegetale, asigurând cã problemele fitosanitare nu reprezintã o barierã în comerþul cu aceste produse.

Se stabilesc mãsurile de protecþie împotriva introducerii sau rãspândirii organismelor de carantinã dãunãtoare plantelor ºi produselor vegetale în þara noastrã, mãsuri care reprezintã o garanþie fitosanitarã ºi contribuie la liberalizarea circulaþiei plantelor ºi produselor vegetale, pe baza unui sistem minim de interdicþii, restricþii ºi alte formalitãþi.

Elementele noi aduse se referã la înfiinþarea unui sistem de înregistrare a producãtorilor ºi importatorilor de plante, circulaþia în România a plantelor cu risc de propagare a organismelor dãunãtoare ºi renunþarea la sistemul de autorizare a importurilor pentru plante ºi produse vegetale, care s-a dovedit a fi un obstacol potenþial în calea schimburilor comerciale.

Mulþumesc. Domnule ministru, vã rog sã vã prezentaþi pentru stenogramã.

Mã numesc Gheorghe Sin, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

## Mulþumesc.

Din partea comisiei? Domnul deputat Neacºu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii ºi dezbaterii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 136/2000 privind mãsurile de protecþie împotriva introducerii ºi rãspândirii organismelor de carantinã dãunãtoare plantelor sau produselor vegetale în România, în ºedinþa sa din 20 septembrie comisia propune ca aceasta sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã, în conformitate cu noile prevederi ale regulamentului, art. 100[1] alin. 4, dar ºi art. 102 alin. 3, fiind o lege pentru armonizarea legislaþiei noastre cu cea europeanã.

Vã mulþumesc.

Vã propun 25 de minute, cu un minut...

Nu, nu, staþi puþin, cã nu este de urgenþã, nu este cu timp!

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte sã se participe la dezbateri generale... Nu.

Existã alte intervenþii? Nu.

În consecinþã, nefiind amendamente fãcute de comisie, titlul, articolul unic al legii, precum ºi titlul ordonanþei de urgenþã ºi cele 24 de articole ale sale se considerã adoptate.

Vot final, mâine.

La punctul 28, rog repezentanþii Guvernului sã fie atenþi. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/1998. Puteþi lua cuvântul? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129 din 1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului Bucureºti, incluzând Noul Centru civic ºi Centrul Istoric ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã se înscrie în pachetul de legi iniþiat de Ministerul Transporturilor, Locuinþei ºi Lucrãrilor Publice, pachet de legi în legãturã cu care Ð am precizat la început Ð ministrul titular solicitã ca acestea sã fie discutate în prezenþa dânsului, la începutul sesiunii ordinare din luna februarie.

## Mulþumesc.

În raport cu aceastã cerere regulamentarã amânãm acest proiect.

La punctul 30, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plãþilor compensatorii ºi ajutoarelor care se acordã personalului militar. Procedurã de urgenþã, raport de adoptare din 5.X.2000.

Îmi permit sã vã propun, domnule preºedinte, aceleaºi 5 minute ºi un minut pentru luare de cuvânt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Având în vedere dimensiunile relativ reduse ale acestui proiect de lege, propunem 5 minute pentru dezbaterile totale ºi limitarea intervenþiilor la un minut.

Mulþumesc.

Sunteþi de acord cu aceste propuneri? Cine este pentru? Mulþumesc. Contra? Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, a fost adoptat.

Sunt alte tipuri de intervenþii? Nu sunt.

În aceste condiþii, nefiind amendamente, socotim cã titlul legii ºi articolul sãu unic, precum ºi titlul ordonanþei ºi cele douã articole sunt adoptate în unanimitate, urmând ca votul final sã aibã loc mâine.

La punctul 31, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2000 privind protecþia patrimoniului arheologic ºi declararea unor situri arheologice zone de interes naþional.

Rog reprezentanþii Ministerului Culturii ºi Cultelor.

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ð** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Mã numesc Dumitru Pâslaru, sunt secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ciuda faptului cã începuturile arheologiei române se plaseazã pe la 1836, acest domeniu al cercetãrii ºtiinþifice nu a beneficiat pânã în prezent de un sistem normativ coerent, care sã asigure reglementãrile necesare ocrotirii, protecþiei, conservãrii, inventarierii ºi punerii în valoare a acestei importante componente a patrimoniului cultural naþional.

De asemenea, lipsa reglementãrilor are drept principale consecinþe inexistenþa unui sistem propriu de formare a specialiºtilor, a statuãrii Comisiei Naþionale de Arheologie, ca for ºtiinþific în domeniul patrimoniului arheologic, nedefinirea obligaþiei de descãrcare de sarcina arheologicã a zonelor susceptibile de a avea potenþial arheologic.

În consecinþã, este necesar un act normativ care sã conþinã prevederi referitoare la: crearea unui sistem de formare ºi atestare a specialiºtilor, care sã asigure calitatea ºtiinþificã a cercetãrilor arheologice, statuarea Comisiei Naþionale de Arheologie, ca for ºtiinþific în domeniul patrimoniului arheologic, definirea obligaþiei de descãrcare în sarcina arheologicã a zonelor susceptibile de a avea potenþial arheologic, obligaþia investitorilor de a prevedea un capital special în devizul general pentru cercetarea, conservarea ºi punerea în valoare a monumentelor istorice.

Mulþumesc.

Reprezentantul Comisiei de culturã, dacã nu mã înºel?!

Domnul deputat Mihai Mãlaimare.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

În urma ºedinþei din data de 9 ianuarie, Comisia pentru culturã, artã, mijloace de informare în masã a stabilit susþinerea raportului de adoptare.

A comisiei anterioare. Mulþumesc foarte mult. Doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Domnul deputat Puiu Haºotti.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând aº vrea sã spun cã cel puþin pentru Ministerul Culturii este îmbucurãtor cã domnul secretar de stat ºi, prin Domnia sa, Ministerul Culturii îºi însuºeºte ceea ce a fost bun ºi corect de la predecesorii din acest minister, pentru cã, în fond, domnul secretar de stat a citit expunerea de motive a acestui proiect de lege, care expunere a fost înaintatã Parlamentului, comisiei, acum un an de zile.

Nu sunt obiecþiuni pe fond, este doar o observaþie, pe care am fãcut-o ºi în legislatura trecutã în comisie, dacã vã veþi uita la anexã. Pãrerea mea este cã aici este inclus un sit care nu este câtuºi de puþin de o asemenea importanþã, fiind omise alte situri arheologice care ar fi trebuit sã beneficieze de o atenþie sporitã din partea Guvernului ºi m-aº fi aºteptat ca acum Ministerul Culturii sã se aplece cu mai multã atenþie asupra acestei chestiuni.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Probabil veþi interveni, dacã aveþi amendament respins, la momentul potrivit.

Mai existã alte intervenþii la dezbateri generale? Nu. Continuãm dezbaterea ºi aprobarea pe articole. La titlul legii dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Aprobat în unanimitate.

Propun ca articolul unic sã-l votãm dupã votarea raportului la ordonanþã.

Cu privire la articolul unic, dacã aveþi vreun comentariu cu privire la textul propus de comisie? Nu. Se considerã articolul unic adoptat în formula completatã de cãtre comisie.

La articolele 2 ºi 3 nu s-au formulat amendamente, se socotesc adoptate în unanimitate.

La art. 4 al ordonanþei, dacã aveþi vreo obiecþie la amendamentul aprobat pentru alin. 3 din art. 4? Nu. Se socoteºte adoptat în unanimitate.

La punctul 3, dupã art. 8, comisia a propus un amendament, care se constituie în art. 8[1] .

Dacã aveþi vreo obiecþie? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

La punctul 4 din raport, privitor la art. 14, privind introducerea unei noi litere, r). Nu sunt obiecþii, deci se adoptã art. 14 lit. r) în formularea propusã de comisie.

Punctul 5 din raport. Comisia propune dupã art. I sã se introducã un art. II, cu acel cuprins propus.

Dacã aveþi obiecþii? Nu. Mulþumesc.

Acum revenim la articolul unic al legii, care în urma celor adoptate din ordonanþã va avea cuprinsul: ”Se aprobã Ordonanþa nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecþia... publicatã în Monitorul Oficial, cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ, urmând ca aceste modificãri ºi completãri sã fie preluate din raport, ºi articolul unic, despre care vorbim, sã devinã articolul I.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

În aceste condiþii, titlul legii, cuprinsul articolului I, ordonanþa cu toate articolele sale ºi anexa ei sunt adoptate în unanimitate. Urmeazã vot final mâine.

La punctul 32 este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 42/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/1996 privind reglementarea participaþiilor statului la Fondul Monetar Internaþional ºi modul de regularizare a influenþelor financiare rezultate din tranzacþiile cu Fondul Monetar Internaþional.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 42/2000 un timp total de 5 minute ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Nefiind amendamente nici la lege, nici la cuprinsul ordonanþei, potrivit regulamentului se socoteºte cã atât legea, cu articolul sãu unic, cât ºi ordonanþa, cu titlul pe care l-a prezentat iniþiatorul ºi cu articolele sale, inclusiv cu anexa, se socotesc adoptate în unanimitate.

Vot final, mâine.

La punctul 33 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1998 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional. Este o ordonanþã simplã ºi îl rog pe reprezentantul Guvernului sã o prezinte.

Domnule ministru, vã rog!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Zona Sibiu, marcatã de pluriculturalism, pãstreazã un bogat patrimoniu cultural ºi o rezervaþie de arhitecturã medievalã unicã în Europa, aflatã acum într-o avansatã fazã de degradare. Punerea în valoare a identitãþii culturale a zonei va avea drept consecinþã o dezvoltare economicã accentuatã a regiunii, în condiþiile în care exploatarea turisticã a valorilor culturale determinã crearea de noi locuri de muncã ºi intensificarea interesului agenþilor economici.

Este prioritarã, de asemenea, reabilitarea ºi modernizarea infrastructurii în întregul þinut, care ar putea crea condiþii fireºti pentru ca accesul la monumentele unice ale regiunii sã fie posibil.

Toate acestea vor determina revigorarea economicã a zonei, prin dezvoltarea unor structuri pe orizontalã ºi verticalã, în servicii, comerþ, producþie, astfel încât zona Sibiu sã devinã un obiectiv de interes naþional.

Întregul proiect a fost inclus în campania desfãºuratã de Consiliul Europei: ”Europa, un patrimoniu comunÒ, pentru anul 1999-2000, ºi este obþinutã, de asemenea, aprobarea proiectului UNESCO pentru planul de salvare a oraºului Sibiu.

Iatã, doamnelor ºi domnilor, câteva argumente pentru care vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa de declarare a municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul preºedinte Mihai Mãlaimare.

## Domnule preºedinte,

Noi susþinem punctul de vedere al Ministerului Culturii ºi propunem aprobarea proiectului de lege.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea titlului legii ºi a ordonanþei.

La titlul legii dacã existã obiecþii? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate.

În ce priveºte articolul unic, vã propun sã trecem la raportul comisiei, pentru cã existã amendamente. Vã rog sã observaþi cuprinsul articolului unic, propus de cãtre comisie.

Dacã existã observaþii? Nu. Adoptat, în unanimitate. La art. 2, de asemenea, dacã existã obiecþiuni cu privire la textul comisiei? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La punctul 3 din raport, dacã sunt obiecþiuni cu privire la modificarea art. 2 alin. 3? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate.

Punctul 4, referitor la art. 3, dacã aveþi obiecþiuni sau comentarii la textul comisiei? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Punctul 5, noul text propus de comisie, art. 3[1] alin. 1. Sunt obiecþiuni? Nu sunt. Se considerã adoptat.

În aceste condiþii, legea, cu articolul unic, în formularea comisiei, ºi ordonanþa cu cele 4 articole, astfel cum au fost modificate ºi completate prin amendamentele comisiei, se socotesc adoptate.

Vot final, mâine.

La punctul 34, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1999 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale. Raport din 17.XI. ºi raport suplimentar înlocuitor din 25.XI.1998.

Rog iniþiatorul sã se exprime cu privire la acest proiect de lege.

## **Domnul Dumitru Pâslaru:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Ordonanþa pe care o

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Mihai Mãlaimare, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Cele relatate de reprezentantul Ministerului Culturii sunt absolut corecte. Comisia pentru culturã propune susþinerea ºi adoptarea proiectului de lege.

Mulþumesc.

Existã intervenþii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea legii ºi a ordonanþei, pe baza raportului comisiei.

La titlul legii dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

În ceea ce priveºte articolul unic, trecem pe raport. Comisia îºi începe raportul cu articolul unic din cuprinsul legii. Dacã aveþi observaþii? Nu. Deci articolul unic a fost adoptat în forma propusã de cãtre comisie, devenind art. I.

La art. 2 din ordonanþã dacã aveþi obiecþii cu privire la formula redactatã de cãtre comisie? Nu. Se considerã adoptat în unanimitate.

La punctul 3 din raport, dacã sunteþi de acord cu propunerea comisiei, în sensul ca dupã art. 2 sã se introducã un nou articol, cu acel cuprins prevãzut în textul comisiei. Sunt obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La punctul 4 dacã sunteþi de acord sau dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul propus de comisie, în sensul ca alin. 1 din art. 7 sã se modifice ºi sã aibã cuprinsul de acolo. Nu sunt. Textul art. 7 se considerã adoptat în forma prevãzutã în raportul comisiei.

Dacã la punctul 5 din raport aveþi obiecþiuni cu privire la introducerea unui articol nou, art. 2, cu acel cuprins propus de comisie? Nu sunt. Deci se considerã votat în unanimitate.

În aceste condiþii, dacã existã obiecþiuni cu privire la articolul unic ºi cu privire la textele ordonanþei. Nu sunt. Se socotesc toate adoptate în unanimitate ºi votul final, mâine.

La punctul 35, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Fondului Cultural Naþional.

Are cuvântul domnul reprezentant al Guvernului.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordarea, cel puþin în ultimii ani, prin Legea bugetului, a unui procent care a oscilat între 0,107 ºi 0,111% din produsul intern brut pentru culturã, cuantum cu totul insuficient pentru derularea programelor ºi proiectelor culturale, a determinat Ministerul Culturii sã caute surse extrabugetare de finanþare a activitãþilor de protejare ºi punere în valoare a moºtenirii culturale, a dezvoltãrii, promovãrii ºi difuzãrii valorilor culturii naþionale ºi universale în þarã ºi strãinãtate.

Prin ordonanþa a cãrei aprobare o solicitãm, Guvernul a instituit Fondul Cultural Naþional, gestionat de cãtre Ministerul Culturii. El este constituit din cote procentuale, mergând de la 1 pânã la 20% din încasãrile realizate de unele categorii de agenþi economici, din donaþii, sponsorizãri ºi alte surse prevãzute în art. 2 al ordonanþei. Beneficiari ai sumelor colectate în Fondul Cultural Naþional pot fi persoane fizice ºi persoane juridice de drept public sau privat care iniþiazã ºi deruleazã programe ºi proiecte culturale de o importanþã deosebitã.

Ordonanþa în discuþie a fost emisã la 28 august 1998, funcþioneazã de 2 ani, iar fondul s-a dovedit eficient. ªi

vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint bugetul Fondului Naþional Cultural pe anul 2000: ”Se aprobã bugetul de venituri ºi cheltuieli al Fondului Cultural Naþional pe anul 2000. Venituri Ð 1 miliard de lei: 20% din vânzarea publicaþiilor cu conþinut erotic, precum ºi încasãrile obþinute din vânzarea sau închirierea casetelor audio; 5% din veniturile realizate de agenþii economici prin vânzarea prin licitaþie publicã a bunurilor culturale; 3% din încasãri, vânzãri calendare-postere; 2% de la cei care comercializeazã bunuri culturale provenite din import... Cheltuieli Ð 8 milioane de lei pentru funcþionarea Fondului Cultural Naþional ºi a Consiliului Fondului Cultural Naþional; 992 de milioane de lei pentru programe ºi proiecte culturaleÒ, din care, vã amintesc: Centrul de informare asupra muzicii contemporane, Programul naþional ”Antologia creaþiei simfonice româneºtiÒ ºi prima etapã a Programului ”Forum ArtÒ. Iatã câteva programe naþionale culturale, care, în lipsa acestui Fond Naþional Cultural cu surse extrabugetare nu ar fi putut sã funcþioneze în perioada 1998-2000.

Mulþumesc.

Reprezentantul comisiei, domnul deputat Mihai Mãlaimare, preºedintele acesteia.

Comisia pentru culturã a realizat un raport pozitiv. Propunem aprobarea proiectului de lege.

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã intervinã. Nu.

Trecem, în continuare, la dezbaterea pe texte.

În ce priveºte titlul legii pentru aprobarea ordonanþei, dacã sunt obiecþii? Nu sunt, se considerã adoptat în unanimitate.

Pentru dezbaterea articolului unic ºi a ordonanþei, vã propun sã trecem pe raportul comisiei. La articolul unic, supun atenþiei dumneavoastrã dacã aveþi intervenþii sau obiecþii la textul art. I, în care se transformã articolul unic, în formularea comisiei? Nu sunt. Se considerã adoptat.

La art. 2, sesizaþi amendamentul propus de comisie, care, practic, adaugã la ºi modificã lit. g) din alin. 1. Aveþi obiecþii? Nu aveþi. Se considerã adoptat în unanimitate.

La art. 2 dacã sunteþi de acord cu acea completare propusã de comisie? Nu sunt obiecþii, se considerã adoptat în unanimitate.

La punctul 4 comisia propune încã un articol Ð II, urmând ca textele legii sã se renumeroteze. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

În consecinþã, articolul unic al legii urmeazã sã fie adoptat în formularea comisiei, cum s-a fãcut. Iar în ce priveºte textul ordonanþei, titlul ºi cele 8 articole ale sale se considerã votate în unanimitate, potrivit prevederilor noi ale regulamentului, astfel cum a fost modificat.

Vot final, mâine.

La punctul 36, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, are cuvântul reprezentantul Guvernului, respectiv al Ministerului Culturii.

Doamnelor ºi domnilor,

Sponsorizarea ºi, alãturi de ea, instituþia mecenatului apar ca modalitãþi importante ºi eficiente pentru realizarea unui parteneriat real cu societatea civilã, parteneriat care creeazã condiþiile pentru o democratizare profundã a societãþii. În acelaºi timp, acest parteneriat favorizeazã o conºtientizare a societãþii civile în ceea ce priveºte rolul sãu activ în modelarea ºi restructurarea diverselor componente ale vieþii sociale.

Un prim pas în aceastã direcþie a fost fãcut prin adoptarea în 1994 a Legii nr. 32 privind sponsorizarea. Legea nr. 32 privind sponsorizarea s-a dovedit a fi, însã, ineficientã, mai ales datoritã urmãtoarelor cauze: lipsa de atractivitate a facilitãþilor de ordin fiscal acordate sponsorilor, imprecizia definirii unor termeni juridici, procedura greoaie ºi neclarã instituitã pentru obþinerea facilitãþilor fiscale ºi formularea neclarã a unor prevederi ale legii.

Prezentul proiect are în vedere necesitatea corectãrii acestor deficienþe, astfel încât viitorul cadru juridic sã permitã realizarea scopului propus, ºi anume de participare activã ºi eficientã a segmentelor societãþii civile, atât sponsori, mecena, cât ºi beneficiari ai sponsorizãrii, la realizarea unor activitãþi de interes general ºi cultural. Se propune introducerea categoriei de ”mecenatÒ, ca act de liberalitate fãrã contrapartidã practicã, inspiratã din legislaþia în vigoare în mai multe þãri europene. Se propune, de asemenea, faptul cã prin facilitãþile fiscale oferite unui sponsor sau unui mecena statul consimte sã-ºi reducã resursele bugetare cu sumele care reprezintã reducerile la impozit acordate. În consecinþã, se diferenþiazã procentul de reduceri din baza impozabilã, determinându-se o echilibrare în repartiþia sponsorizãrilor.

Având în vedere cele de mai sus, a fost elaborat proiectul de lege alãturat pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32 privind sponsorizarea, care este necesar pentru susþinerea programelor culturale aflate în agenda Executivului. Vã mulþumesc.

Rog ºi reprezentantul comisiei sã ia cuvîntul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Reamintesc cã acest proiect de lege a început sã fie analizat ºi discutat în plenul Camerei Deputaþilor încã în legislatura trecutã, s-au parcurs câteva faze importante; în timpul dezbaterilor a apãrut necesitatea rediscutãrii în comisie a unei propuneri de amendare ºi, respectiv, soluþionarea acelei propuneri; Comisia pentru buget,

finanþe ºi bãnci a reexaminat propunerea ºi a fãcut modificarea de rigoare, întocmind un raport suplimentar, urmând ca, în continuare, sã discutãm ºi raportul iniþial, dar ºi raportul suplimentar, în aºa fel încât sã finalizãm aceastã dezbatere.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Continuãm dezbaterile de la punctul la care a rãmas plenul în sesiunea precedentã.

Comisia nouã propune completarea art. 8 alin. 1 lit. a) cu textul pe care îl aveþi în raportul suplimentar. Aveþi obiecþii cu privire la acest text? Nu. Se considerã adoptat în unanimitate.

În continuare, dacã mai existã vreo obiecþie cu privire la textele urmãtoare? Nu mai existã. În consecinþã, pct. 7 din ordonanþã se considerã adoptat în varianta comisiei, iar în ceea ce priveºte art. I, cu precizarea rezultatã din modificarea pe care am votat-o acum.

Întrucât nu sunt obiecþii cu privire la celelalte texte ale ordonanþei, ele se considerã votate în unanimitate. În consecinþã, articolul unic, împreunã cu modificãrile rezultate ºi adoptate în cele douã rapoarte, se considerã votat în unanimitate, iar votul final urmeazã sã aibã loc mâine.

Punctul 37 Ð Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/2000 referitoare la unele mãsuri privind asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar.

Rog reprezentantul Guvernului ºi al Ministerului Culturii sã ia cuvântul.

Ordonanþa Guvernului nr. 27/1992 privind unele mãsuri pentru protecþia patrimoniului cultural naþional, aprobatã prin Legea nr. 11/1994, statueazã posibilitatea exportului temporar al bunurilor culturale mobile, conform art. 5 alin. 1. Potrivit acestor dispoziþii, scoaterea din þarã a bunurilor deþinute de muzee, colecþii ºi biblioteci, în calitate de instituþii publice, adicã a bunurilor aflate în proprietatea statului, este posibilã pentru o perioadã de timp determinatã, temporar ºi numai cu aprobarea Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor ºi a Ministerului Culturii.

Avizul Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor ºi aprobarea Ministerului Culturii se materializeazã prin eliberarea certificatului de export temporar. În vederea eliberãrii certificatului, solicitanþii prezintã Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor un dosar cuprinzând mai multe documente, printre care ºi un contract de asigurare, având ca obiect bunurile propuse pentru exportul temporar.

De cele mai multe ori, prima de asigurare stabilitã pentru contractul de asigurare se plãteºte de cãtre instituþiile deþinãtoare ale bunurilor care solicitã eliberarea certificatului de export. Existã însã situaþii când datoritã valorii foarte mari a bunului, prima de asigurare nu poate fi achitatã, din motive financiare, de cãtre instituþia deþinãtoare Ð statul român. Asemenea situaþii au ca rezultat reducerea schimburilor culturale ale României cu alte þãri. Menþionãm cã certificatul de export temporar nu se acordã numai pentru bunurile care participã la expoziþii sau alte acþiuni culturale, întrucât bunurile pot face obiectul exportului temporar ºi cu ocazia unor manifestãri deosebite la care România, în calitate de stat, participã.

În vederea evitãrii unei astfel de situaþii delicate, cauzate de imposibilitatea plãtirii primelor de asigurare, propunem prin prezentul proiect de ordonanþã a Guvernului crearea posibilitãþii ca, în cazuri deosebite ºi numai pentru bunurile aparþinând patrimoniului cultural, asigurarea acestora sã facã obiectul unei garanþii guvernamentale.

Pentru aceste motive, doamnelor ºi domnilor deputaþi, vã solicitãm aprobarea proiectului de Lege privind Ordonanþa nr. 44.

Rog reprezentantul comisiei sã intervinã.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru culturã îºi susþine raportul de adoptare.

Dacã la dezbateri generale sunt doritori? Nu sunt. Trecem, atunci, la dezbaterea legii ºi a ordonanþei. În ceea ce priveºte titlul legii, nu sunt obiecþiuni. Adoptat în forma prevãzutã.

În ce priveºte articolul unic, trecem la dezbatere pe raportul comisiei. Dacã referitor la propunerea de reformulare a articolului unic în art. I din formula prezentatã de comisie sunt obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate.

Dacã în ceea ce priveºte art. 1 al ordonanþei, în redactarea propusã de cãtre comisie, existã obiecþiuni. Nu. Se considerã adoptat în forma propusã de comisie.

La art. 5 dacã sunteþi de acord cu amendamentul propus de comisie sau dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate.

La punctul 3 dacã aveþi obiecþiuni la art. II propus de cãtre comisie?

Vã ascult, doamnã deputat. Doamna deputat Mitzura Arghezi.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

O lege bine venitã, dar care trebuie sã îngrãdeascã foarte bine obiectele de patrimoniu ºi de valoare care pleacã peste graniþã, ca sã nu se mai întâmple ce s-a întâmplat recent cu ”Domniºoara PoganyÒ a lui Brâncuºi, pe care aº dori sã o revãd în þarã ºi sã nu fie vândutã, cum se aude. Deci, ar trebui foarte bine chibzuit, suma, chiar dacã e mare, cã am auzit cã statul se sperie cã sunt sume mari, dar de când cu chestiunea aceasta cu Brâncuºi, ”Domniºoara PoganyÒ, ori nu exporþi ori plãteºti ce trebuie. Asta aº fi vrut sã spun.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Sper cã reprezentantul Ministerului Culturii a sesizat intervenþia dumneavoastrã.

Revenind la punctul 3 din raport, dacã aveþi obiecþiuni la art. II, în redactarea comisiei? Nu sunt. Se considerã adoptat în unanimitate.

În aceste condiþii, revin la proiectul de lege. Articolul unic va avea înfãþiºarea art. 1 din ordonanþã, iar în ce priveºte titlul ordonanþei ºi cele 6 articole iniþiale, cu modificãrile ºi completãrile aprobate deja ºi cu articolul completator, se considerã adoptate în unanimitate. Vot final, mâine.

Proiectul de Lege de la pct. 38 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/1999 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparþinut Bisericii Evanghelice C.A. din România Ñ Comunitatea evanghelicã C.A. Sibiu. Procedurã de urgenþã, lege organicã. Cine sunteþi ºi ce doriþi?

## **Domnul Laurenþiu Tãnase Ð** _secretar de stat pentru culte la Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Sunt Laurenþiu Tãnase, secretarul de stat pentru culte.

Staþi puþin, cã este procedurã de urgenþã ºi nu au loc dezbateri generale; deci Guvernul nu intervine.

Am înþeles cã domnul deputat Wittstock are o problemã proceduralã.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, aº vrea sã am o intervenþie pe procedurã. Dupã cum se ºtie, în legislatura trecutã Guvernul a adoptat mai multe ordonanþe de urgenþã privind retrocedarea unor imobile unor comunitãþi ale minoritãþilor naþionale sau unor culte. Aici, la acest punct, este prima ordonanþã care a primit un raport. Este un raport de respingere formulat de Comisia juridicã în fosta legislaturã ºi consider cã este bine ca aceastã ordonanþã de urgenþã sã fie vãzutã ºi de Comisia juridicã în actuala alcãtuire.

De aceea, propun ca acest proiect de lege sã fie retrimis pentru întocmirea unui raport suplimentar Comisiei juridice.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice, Ionel Olteanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã informez cã membrii Comisiei juridice în actuala componenþã nu pot fi de acord cu raportul de respingere. De aceea, vã propunem sã solicitaþi trimiterea acestui proiect la comisie.

Mulþumesc.

Supun plenului propunerea de restituire la comisie. Reprezentantul Guvernului dacã doreºte sã intervinã... Domnul ministru Gaspar.

Domnule preºedinte,

Consider întemeiate cererile formulate de cãtre domnul deputat Wittstock ºi de cãtre domnul preºedinte al Comisiei juridice.

Cunoaºteþi reorganizãrile care s-au fãcut în ultimul timp; deci avem Ministerul Culturii ºi Cultelor. Proiectul iniþial a fost iniþiat de cãtre Secretariatul pentru Culte ºi este necesar ca într-adevãr sã fie reexaminat ºi de noua Comisie juridicã pentru a-ºi spune punctul de vedere, împreunã ºi cu Comisia pentru culturã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Deci

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã propune 5 minute pentru dezbateri generale ºi câte un minut pentru dezbateri pentru articole.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În acest cadru, dacã existã intervenþii?

Poftiþi, domnule deputat! Vã rog sã precizaþi dacã aveþi vreun amendament respins sau eventual sunt probleme redacþionale. Nu se fac dezbateri generale pe acest temei ºi nu se admit amendamente de fond în plen.

Sunt deputat K‡roly Kerekes. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã a Guvernului prevede sprijinirea unitãþilor de cult ortodoxe cu venituri mici sau fãrã venituri în judeþele Harghita ºi Covasna. În opinia noastrã, este o mãsurã foarte corectã. Într-adevãr, unitãþile de cult din judeþele Harghita ºi Covasna se confruntã cu mari greutãþi financiare. Dar este tot aºa de adevãrat cã în aceastã þarã, nu numai în Harghita ºi Covasna, existã ºi

alte unitãþi de cult, cum sunt cele greco-catolice în Ardeal, reformate, evanghelice, romano-catolice ºi altele, care sunt fãrã venituri sau cu venituri foarte mici.

În opinia noastrã, ar fi justã sprijinirea ºi acelor unitãþi, nu numai a celor ortodoxe din Harghita ºi Covasna, ºi prin aceasta am elimina o discriminare faþã de celelalte culte care se confruntã cu greutãþi financiare.

Eu am fãcut acest amendament la momentul potrivit în comisie ºi îl susþin în continuare.

## Mulþumesc.

Din partea comisiei, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iniþiatorul, Departamentul pentru culte, a avut în vedere, în cadrul prevederilor bugetare din anul 2000, sã acorde un ajutor economic doar episcopiei nou-înfiinþate Ð Episcopia Ortodoxã din Harghita ºi Covasna, întrucât aceasta era complet lipsitã de venituri.

Mai mult, tot Deparlamentul de culte, în luna decembrie, a iniþiat Ordonanþa de urgenþã nr. 197/2000 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, ordonanþã care are în vedere atât schimbarea valorii sectoriale de referinþã pentru salarizarea clerului, cât ºi indemnizaþii pentru personalul clerical. Cu alte cuvinte, aceastã ordonanþã are adresabilitate largã ºi îndeplineºte ºi dorinþele pe care ºi le-a manifestat distinsul coleg Kerekes.

Deci vã rugãm sã adoptaþi acest proiect de ordonanþã în forma propusã de comisie.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã reamintesc cã timpul total este de 5 minute ºi pânã acum s-a consumat. Suntem pe ordonanþã de urgenþã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Grupul nostru parlamentar sprijinã amendamentul fãcut de domnul Kerekes.

Sunt biserici aparþinând aºa-numitelor minoritãþi mici, deci cele care au un numãr redus de enoriaºi, care nu-ºi pot realiza venituri în felul acesta, ºi nu aº pleda doar _pro domo_ pentru biserica armeanã din România, ci ºi, iatã, pentru biserica ortodoxã sârbã din România, pentru anumite unitãþi ale cultului musulman; practic, toate minoritãþile mici se confruntã cu asemenea probleme datorate numãrului redus de enoriaºi.

De aceea, noi vom sprijini acest amendament, ºi în forma aceasta suntem absolut de acord sã trecem ordonanþa.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, îmi pare rãu sã vã spun cã un amendament respins se susþine numai de cãtre autorul lui ºi cã prin intervenþia dumneavoastrã aþi cam limitat acel timp pe care l-am votat.

Deci rog reprezentantul Guvernului într-un minut sã-ºi spunã punctul de vedere cu privire la amendamentul respins de cãtre comisie. Vã rog sã vã pronunþaþi dacã sunteþi pentru amendamentul respins de cãtre comisie sau nu.

## Domnule preºedinte,

Eu, în primul rând, sunt împotriva procedurii pe care s-a declanºat dezbaterea asupra acestui proiect. Ne gãsim în procedurã de urgenþã, nu trebuia sã daþi cuvântul la dezbateri generale, nu se pot face amendamente. Se discutã. Dacã se doreºte altceva, sã se restituie atunci proiectul la comisie sau sã se iniþieze un alt proiect, dar în faza aceasta nu putem discuta decât în cadru strict regulamentar, aºa cum prevede art. 104 Ñ 107 din regulament.

## Domnule ministru,

Domnul Kerekes a avut un amendament respins de cãtre comisie. Dacã dumneavoastrã sunteþi pentru soluþia comisiei sau pentru susþinerea amendamentului domnului Kerekes...

Eu vã propun, domnule preºedinte, sã-l daþi la comisie din nou ca sã-l vadã comisia nouã ºi, în felul acesta, lucrurile se vor clarifica.

Bun. Comisia, cu privire la propunerea domnului ministru.

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

## Domnule preºedinte,

Nu vreau sã vã rãpesc mult timp, dar aceastã ordonanþã are o focalizare foarte strictã; se aplicã începând

cu 1 ianuarie 2000 ºi se mãreºte cuantumul contribuþiei acordat pentru 250 de posturi pentru personal neclerical încadrat în unitãþile din Harghita ºi Covasna. Deci este o chestiune foarte focalizatã, foarte strictã ºi care temporal a început de la 1 ianuarie. Deci, chiar dacã am accepta acest amendament, ar trebui sã-l reformulãm în privinþa datei la care începe noua formã. Dar, repet: existã ordonanþa mai largã din decembrie 2000 care se adreseazã tuturor cultelor, atât clerului, cât ºi personalului clerical, care este acoperitoare ºi cu care ordonanþã comisia noastrã este sesizatã în fond.

## **Domnul Kerekes K‡roly**

**:**

Vã rog...

Domnule deputat, s-a epuizat timpul care a fost afectat. S-a fãcut propunerea de a se retrimite la comisie ºi supun la vot aceastã propunere.

Cine este pentru retrimiterea la comisie?

Existã voturi împotrivã? 21 voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 21 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a votat restituirea proiectului la comisie.

Timpul afectat acestei ºedinþe, potrivit programului anunþat, s-a epuizat. Continuãm mâine de la ora 8,30, potrivit programului.

Vã mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog, numai puþin, sã ascultaþi o chestiune de ordin organizatoric, respectiv demisia domnului deputat Gheorghe Pavel Bãlan, ca urmare a numirii sale ca prefect la Caraº-Severin.

Mulþumesc.

Declar închisã ºedinþa pentru ziua de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 12/30.I.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei