Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 septembrie 2001
Camera Deputaților · MO 131/2001 · 2001-09-28
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Supunerea la votul final a: Ñ propunerii legislative privind achiziþiile de bunuri sau angajarea de lucrãri ºi servicii din banii publici (adoptatã propunerea de respingere formulatã de comisie); Ñ proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/1999 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii persona- lului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în sigu- ranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie maritime ”NavromÒ Ñ S.A. Constanþa ºi ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa (adoptat); Ñ proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului (adoptat);
· other · respins
· final vote batch
· other
Aprobarea unei modificãri în componenþa nominalã a unei comisii de mediere
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
162 de discursuri
Bunã dimineaþa ºi, cu acordul dumneavoastrã, propun sã începem! Îmi pare rãu cã a trebuit sã plec din ºedinþa Birourilor comune, dar asta este situaþia!
Dau cuvântul domnului Marin Anton.
Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Am urmãrit cu viu interes evoluþia economicã ºi, implicit, toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililor ºi mã vãd silit sã-mi exprim îngrijorarea faþã de acest fenomen.
Cu prilejul bilanþului de guvernare pe ºapte luni premierul a enumerat principalele acþiuni ce trebuie întreprinse pentru a pregãti din timp funcþionarea economiei pe timpul iernii care urmeazã. Dar aceste luãri de cuvânt au rãmas la nivelul declarativ, nefãcându-se nimic pânã acum pentru identificarea resurselor financiare ºi nu numai a acestora, dar ºi mãsurile concrete pe care le va lua Executivul pentru creºterea salariului minim pe economie ºi indexarea corespunzãtoare a pensiilor.
Cu toate acestea, nici nu a început sezonul rece ºi preþurile au început sã creascã în cascadã. Cu puþin timp în urmã, preþul gazelor naturale pentru consumatorii casnici s-a majorat cu 90%. De la 1 septembrie, ”PetromÒ a
majorat preþul cu amãnuntul la produsele petroliere cu procente cuprinse între 1,9 ºi 3,2%. Tot cu aceeaºi datã energia termicã s-a scumpit cu 57%. Majorarea preþurilor la carburanþi ºi la utilitãþile publice vor atrage desigur majorãri la produsele alimentare ºi nu numai.
## Dragi colegi,
Ajutoarele sociale pe care Executivul declarã cã le va acorda familiilor defavorizate vor acoperi în mai micã mãsurã aceste majorãri ale preþurilor. Nici pentru celelalte categorii sociale, care au sursã de venit, iarna nu se anunþã prea uºoarã din punct de vedere financiar, cu atât mai mult cu cât, dupã o scurtã perioadã de creºtere salarialã, în ultimele luni acestea au intrat pe o curbã descendentã, nemaiputând þine pasul cu inflaþia.
Þin sã vã aduc la cunoºtinþã cã toate aceste scumpiri la utilitãþile publice, fãrã precedent în ultimii zece ani, au toate un numitor comun: lipsa restructurãrilor reale ale economiei româneºti, menþinerea în viaþã în mod artificial a unor agenþi economici care ºi-au fãcut un obicei din a nu-ºi plãti datoriile, transferând astfel presiunea financiarã pe umerii populaþiei.
Cred cã trebuie pus capãt o datã pentru totdeauna aberantului mecanism prin care ”ElectricaÒ, ”DistrigazÒ ºi ”TermoelectricaÒ îºi majoreazã tarifele în pas cu inflaþia, cursul valutar, cu prognozele meteo, cu orice numai sã nu umble la costurile proprii. Dupã ultima majorare de tarif în raport cu decembrie 2000, energia electricã s-a scumpit în pas cu inflaþia, adicã cu 16,3%, la fel ºi energia termicã, cât ºi combustibilul.
Cu alte cuvinte, pierderile pricinuite de inflaþie pentru aceºti trei agenþi economici care deþin monopolul au fost acoperite sutã la sutã ºi atunci de unde pânã unde sunt þinute tarifele sub control, aºa cum declarã Executivul? Desigur, pot exista evoluþii nefavorabile pe piaþa mondialã a energiei. De câte ori însã producãtorii naþionali au þinut cont de piaþa internã, adicã de locul unde-ºi vând marfa? Rãspuns: niciodatã!
În schimb, aceastã politicã de preþ spoliatoare deopotrivã pentru ceilalþi agenþi economici, cât ºi pentru consumatori a mai acordat un moment de respiro monopolului reprezentat de ”ElectricaÒ, ”DistrigazÒ, ”TermoelectricaÒ, care nu au fãcut altceva decât sã aºtepte rãbdãtoare urmãtoarea reaºezare de tarife, cu ochii pe evoluþia cursului valutar.
Soluþia la acest vicios curs energieÑinflaþie este demonopolizarea acestor trei mamuþi ºi, în consecinþã, crearea unei pieþe a energiei ºi a combustibilului convenþional care sã conducã, prin competiþie ºi competitivitate, dacã nu la scãderea tarifelor, mãcar la pãstrarea lor în limitele rezonabile.
Cred cã sunt în asentimentul dumneavoastrã când cer Executivului sã ne comunice mãsurile concrete întreprinse pentru întâmpinarea iernii, cum ar fi: stocurile existente de cãrbune energetic, pãcura ºi gazele naturale, contractele încheiate cu furnizorii, sursele de finanþare depistate pentru acoperirea cheltuielilor determinate de aceste majorãri.
Dat fiind faptul cã pânã acum nu au fost decât cuvinte, ne poate liniºti Executivul cu fapte reale pentru a trece cu bine ºi în siguranþã sezonul rece ºi pentru a putea continua ºi finaliza obiectivele economice pe care ºi le-a propus?
La ora actualã, economia româneascã are un fond structural nesãnãtos care explicã performanþele sale, mediocritatea standardului de viaþã, care nu s-a schimbat deloc. Inflaþia a fost temperatã nu prin reducerea costurilor, ci prin artificii administrative. În aceste condiþii mã întreb: oare când se poate reinflama aceastã inflaþie?
În speranþa cã v-am captat atenþia cu aceastã problemã care frãmântã Partidul Naþional Liberal, bunãstarea, atât materialã, cât ºi spiritualã a poporului, vã mulþumesc.
## Da. Vã mulþumesc ºi eu.
Îl invit pe domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Valeriu Stoica.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ.
Legea nr. 10/2001 privind restituirea proprietãþilor naþionalizate dupã 1945 a reuºit mai degrabã sã deschidã cutia Pandorei decât sã rezolve problema. Ea a declanºat o adevãratã furie a retrocedãrilor de proprietãþi de care ºi-au adus, se pare, aminte urmaºii urmaºilor celor care au fost deposedaþi abuziv. De la o zi la alta lista petenþilor ce se doresc despãgubiþi creºte în proporþie neaºteptatã, lãsând impresia cã este revendicatã practic toatã România.
Aproape sigur cei ce au elaborat ºi aprobat legea ca act firesc ºi necesar în mersul spre economia de piaþã nu s-au gândit nici o clipã probabil cã solicitanþii nu vor fi de bunã-credinþã în cererile lor de restituire-despãgubire.
Dacã la început au ºocat cererile fostului rege ºi ale unor reprezentanþi ai altor familii princiare spre a li se restitui castele precum Peleº, Bran, al Huniazilor, s-a
dovedit repede cã acestea reprezintã doar faþa vãzutã a aisbergului care a provocat fiori de gheaþã cetãþenilor acestei þãri. Pentru cã faþa nevãzutã a acestui veritabil aisberg al retrocedãrilor este de-a dreptul incredibilã. Ea cuprinde, pe lângã clãdiri importante, de interes public, ºi unitãþi industriale cu terenurile aferente sau doar terenuri pe care au fost construite clãdiri cu diferite întrebuinþãri sociale sau fabrici ºi uzine.
Deja s-a creat o situaþie neliniºtitoare dar ºi oarecum hilarã, deoarece se solicitã despãgubiri pentru orice fostã proprietate, în sume de-a dreptul ridicole. Existã obiective industriale naþionalizate pentru care s-au depus cereri de despãgubiri bãneºti de cãtre mai multe persoane, însumând împreunã mai multe zeci de miliarde de lei. Au fost semnalate cazuri în care unitãþi deja privatizate de ani buni sunt acum revendicate de foºti proprietari la sume de peste 100 de ori mai mari decât preþul privatizãrii, lãsând în ridicol însãºi ideea de restituire ºi recompensã.
Asistãm la o campanie în care diverse persoane s-au repezit cu dreptate sau fãrã pe proprietãþile þãrii, care în ultimii 60 de ani au fost lãrgite ºi modernizate cu banii grei ai contribuabililor, multe fiind transformate total, din temelii, în procesul industrializãrii forþate dinainte de 1989. Pe listele solicitanþilor apar multe nume de strãini care au fost deposedaþi de bunuri prin naþionalizare. Fãrã jenã ºi cu mult tupeu, aceºtia vin acum ºi cer bani statului român, deºi se cunoaºte bine cã acest stat român, chiar din vremea comunismului, a plãtit sume foarte mari foºtilor proprietari deposedaþi, ca o condiþie de intrare a României în O.N.U.
## Da. Vã mulþumesc.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Stoica. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.
## Domnule vicepreºedinte, Domnilor deputaþi,
Partidul Social Democrat este pe cale sã supunã agricultura româneascã unei operaþii estetice deosebit de periculoase ºi dãunãtoare pentru a-i reda acesteia chipul colectivist pe care l-a avut înainte de 1989. Prin proiectul Legii exploataþiilor agricole, aflat între prioritãþile politice ale P.S.D., partidul de guvernãmânt urmãreºte recolectivizarea agriculturii româneºti, ghidându-se dupã cugetãrile Preºedintelui Ion Iliescu, potrivit cãrora ”proprietatea privatã este un moftÒ. Legea P.S.D. fixeazã dimensiunile exploataþiilor agricole plecând de la o limitã minimã inacceptabilã, care exclude practic de la orice sprijin financiar majoritatea exploataþiilor agricole. Astfel, P.S.D. doreºte sã finanþeze exploataþiile agricole dacã acestea se încadreazã în dimensiunile minime de 110 hectare în zona de câmpie, 50 de hectare în zona de deal ºi 25 de hectare în zona de munte.
Realitatea aratã însã cã în zona de deal ºi de munte nici o exploataþie nu întruneºte aceste condiþii de finanþare, iar în zona de câmpie numai 9-10% din suprafaþa arabilã aparþine unor societãþi agricole cu suprafeþe de peste 110 hectare. Este ca ºi cum P.S.D. s-ar angaja sã plãteascã întreþinerea la bloc celor care au apartamente cu 20 de camere, obligând în acest fel locatarii sã-ºi punã casele în comun pentru a beneficia de ajutor. Adevãratele intenþii ale P.S.D. sunt cu atât mai uºor de descifrat dacã facem o comparaþie între limitele medii fixate de þãrile Uniunii Europene pentru exploataþiile agricole ºi cele instituite de partidul de guvernãmânt pentru România: în Belgia, 18 hectare, în Danemarca, 37 de hectare, în Germania, 28 de hectare, în Grecia, 4,3 hectare, în Spania, 20 de hectare, în Franþa, 35 de hectare, în Olanda, 17 hectare, în Portugalia, 8 hectare.
Se observã cã în România media suprafeþei pentru exploataþiile agricole este de cel puþin douã-trei ori mai mare decât în aceste þãri din Uniunea Europeanã. Demersul P.S.D. este de fapt o finanþare mascatã a colectivizãrii agriculturii. Fixarea dimensiunilor minime pentru exploataþiile agricole la o cotã atât de ridicatã face din proiectul P.S.D. un act care contravine din toate punctele de vedere conceptului european de exploataþie agricolã privatÑfamilialã promovat de Carta europeanã a spaþiului rural.
Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul Dan Coriolan Simedru.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,
În cursul lunii august, anul curent, s-a aflat la ClujNapoca preºedintele ”Comitetului de stat al planificãrii economiei capitaliste multilateral dezvoltateÒ, domnul Leonard Cazan, care-ºi zice ”ministru al dezvoltãrii ºi prognozeiÒ.
De altfel, pe parcursul verii, demnitarii P.S.D. au sufocat pur ºi simplu municipiul Cluj-Napoca, judeþul Cluj ºi alte localitãþi din Transilvania, fãrã ca însã sã fi propus mãcar o singurã soluþie concretã, punctualã, la problemele multe, grele ºi dureroase cu care se confruntã locuitorii acestora. Distinsul demnitar pesedist a confirmat oficial ceea ce toatã lumea ºtie, respectiv falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei acelor judeþe transilvane care, sãtule de zâmbetele lui Ion Iliescu, s-au opus prin vot celui de-al treilea mandat profund imoral ºi ilegal al acestuia la preºedinþia României.
Cesepistul de serviciu al actualei guvernãri a uitat faptul cã premierul Adrian Nãstase ºi oculta pedeseristã au alocat judeþului Cluj la adoptarea bugetului pe anul în curs fonduri cu mult mai mici decât unor judeþe ca Vaslui, Neamþ, Botoºani etc.
În plus, prin încurajarea unor organisme parazitare, excesiv birocratice ºi total neeficiente gen Agenþia de Dezvoltare Regionalã, judeþul Cluj a fost condamnat inclusiv în a eºua la tentativa atragerii de fonduri externe. Dacã ar fi vrut sã spunã adevãrul, preºedintele acestui C.S.P. al Guvernului prezidat de Adrian Nãstase ar fi trebuit sã recunoascã ºi un alt aspect major: efectul pedeserizãrii, înlocuirea foºtilor specialiºti ai C.D.R. cu amatorii actualului partid de guvernãmânt.
Ministrul Cazan n-a fãcut, prin declaraþiile sale, decât sã recunoascã eºecul propriului Guvern cu privire la relansarea dezvoltãrii economiei româneºti. Dacã un judeþ cum este Clujul se situeazã ”în coada economiei româneºtiÒ, deºi din foarte multe privinþe este un judeþ de referinþã, ce sã mai spunem despre celelalte judeþe cu un grad inferior de dotare tehnologicã ºi de specialiºti?! Dar sunt convins cã ministrul cesepist, când i-a scãpat pãsãrica, n-a fost conºtient cã aduce prejudicii de imagine propriului Guvern ºi-l obligã pe cosmeticianul Vasile Dîncu la noi eforturi de ascundere a adevãrului.
Da. Mulþumesc.
Invit la microfon pe domnul deputat Dan Coriolan Simedru.
Se pregãteºte domnul deputat Daraban. Domnul Mândroviceanu se aflã în salã? Da.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
”Demersurile lui Adrian Nãstase nu au ºansã de reuºitã pentru cã atacã doar consecinþe, nu cauza principalã. Reforma nu poate fi un program. Oricât de bun este fãcut la Palatul Victoria, el trebuie aplicat pe întreg teritoriul þãrii ºi, acolo, în fiecare judeþ, orice zvâc de reformist este anesteziat pe loc cu o dozã pentru cai, sub atenta supraveghere a castei politice.Ò
Rândurile de mai sus sunt citate dintr-o analizã fãcutã de Cristian Tudor Popescu într-un articol de fond din ziarul ”AdevãrulÒ. Le-am amintit pentru cã sunt dureros de adevãrate. Dacã premierul nu ia mãsuri imediate pentru resuscitarea acestor structuri politice locale care sunt inerte atunci când este vorba de reformã, atunci eforturile României pentru respectarea acordurilor internaþionale cu Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã pentru Integrare Europeanã ºi Euroatlanticã vor fi zadarnice, iar programul guvernamental, doar o vorbã în vânt.
Zilele trecute, la Alba-Iulia, Consiliul judeþean, prin votul majoritãþii P.S.D., a anulat procedura de privatizare a douã societãþi prestatoare de servicii, respectiv Societatea de Drumuri ºi Poduri Locale ºi Societatea de Distribuþie a Apei în sistem microregional, cu toate cã acelaºi organism administrativ local hotãrâse în urmã cu un an privatizarea lor.
Votul împotriva privatizãrii s-a produs folosindu-se un pretext infantil de genul ”preþul de pornire a licitaþiei stabilit de expert este prea mic ºi, ca atare, trebuie sã reorganizãm cele douã societãþi ºi apoi, dupã ce le vom dota cu utilaje performante, sã le vindemÒ. Motivul real al votului împotriva privatizãrii ºi implicit al reformei este de fapt altul. Preºedintele, vicepreºedinþii ºi consilierii de vazã ai Consiliului judeþean, membri ai partidului de guvernãmânt, sunt membri în consiliul de administraþie ºi în A.G.A. la aceste societãþi, de unde pentru o jumãtate de orã de ºedinþã câºtigã 20% din venitul directorului, adicã 5Ñ6 milioane.
Directorul societãþii ºi directorul adjunct sunt tineri pensionari, membri P.S.D. ºi consilieri judeþeni care au ocupat aceste funcþii fãrã concurs, sfidând dispoziþiile legale, în condiþiile în care nu au avut niciodatã tangenþã cu meseria de drumar.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul deputat Daraban.
Se pregãteºte ultimul înscris, domnul deputat Vasile Mândroviceanu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Intervenþia mea se referã la situaþia navigatorilor disponibilizaþi, previziuni ºi propuneri de îmbunãtãþire a situaþiei existente.
Situaþia prezentã pleacã de la faptul cã o parte importantã a forþei de muncã înalt calificatã profesional, aceea a navigatorilor români, este în dificultate de a-ºi gãsi loc de muncã pe mãsura experienþei ºi pregãtirii sale într-un domeniu extrem de specializat, acela al transportului maritim internaþional.
O datã cu dezvoltarea sistemului de transport maritim ºi construcþii navale în România, în perioada de dupã 1965 pânã în 1989, exploatarea navelor ce intrau în componenþa flotei era asiguratã, în conformitate cu prevederile legale, în mare parte de personal brevetat ºi nebrevetat, acesta din urmã deþinãtor al certificatelor de capacitate. În principal, personalul brevetat sau ofiþerii au fost pregãtiþi în Institutul de Marinã ”Mircea cel BãtrânÒ Constanþa, pânã în anul 1991, când acesta s-a transformat în Academia Navalã ”Mircea cel BãtrânÒ, iar secþiile marinei comerciale au înfiinþat Institutul de Marinã Civilã Constanþa.
În prezent, ambele instituþii de învãþãmânt superior promoveazã absolvenþi pentru flota comercialã. Personalul nebrevetat a fost pregãtit prin ºcoli profesionale, în principal din zona Giurgiu, Constanþa, Galaþi, precum ºi prin liceele de specialitate din Constanþa ºi Galaþi.
La sfârºitul anului 1989 exista un personal de 16.000 de navigatori care, ulterior, în 1991, au fost împãrþiþi în cele trei companii: ”NavromÒ, ”PetrominÒ ºi ”RomlineÒ, în funcþie de specificul navelor. Datoritã faptului cã tonajul maritim actual al României este aproape lichidat, iar navele flotei naþionale au ieºit din exploatarea companiilor de stat ºi au trecut unele în exploatarea unor companii private, altele au fost vândute unor armatori strãini, iar altele au fost dezmembrate, personalul navigant a devenit excedentar. Chiar dacã pe cãi naturale, ieºirea la pensie sau transferul spre alte domenii de activitate, precum ºi diminuarea promoþiilor de absolvenþi micºoreazã acest numãr, totuºi România este încã în posesia unei forþe de muncã considerabile de personal înalt calificat pentru acest tip de activitate.
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
## Mulþumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Vasile Mândroviceanu.
ajungând în prezent un adevãrat partid social-liberal sau chiar socialist liberal.
Atitudinea cuminte, uneori chiar obedientã faþã de actuala guvernare, continuarea negocierilor cu formaþiunifantomã de sorginte social-liberalã sau socialistã care nu mai reprezintã nimic pe scena politicã, încãlcarea cu nonºalanþã a prevederilor statutare, în funcþie de anumite interese de gaºcã politicã, duc pe zi ce trece la îndepãrtarea liberalilor veritabili ºi la scãderea audienþei partidului.
Deoarece zecile de mii de membri, susþinãtori, simpatizanþi, votanþi ai Partidului Naþional Liberal îºi vãd în prezent înºelate aspiraþiile ºi nu se mai recunosc reprezentaþi în Parlament, anunþ pe aceastã cale cã subsemnatul se considerã onorat sã ia asupra sa toate sarcinile ce decurg din aceastã stare de fapt ºi recomand tuturor celor nemulþumiþi sã se îndrepte înspre singura parte nealteratã a partidului, Partidul Naþional Liberal Ñ Câmpeanu, ultima ºansã de reînviere ºi revigorare a miºcãrii liberale.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
## Vã mulþumesc.
Cu aceasta, prima parte a ºedinþei a luat sfârºit. Vã urez în continuare o zi bunã!
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În actuala legislaturã, migraþia parlamentarilor români, din motive mai mult sau mai puþin obiective, s-a declanºat cu mult înaintea datei bãnuite de liderii formaþiunilor politice reprezentate în Parlament.
De aceastã datã însã asistãm la un fenomen cu totul deosebit, ºi anume la o adevãratã ”deplasareÒ sau migraþie a unor formaþiuni politice întregi pe eºichierul politic românesc, unele pãstrându-ºi doctrina, programul, sigla, alianþele ºi schimbându-ºi numai denumirea, vezi cazul P.D.S.R., P.S.D, iar altele pãstrându-ºi, în schimb, numai numele, dar împinse de orgoliul ºi vanitatea unor personaje ajunse întâmplãtor la pupitrul de comandã, abandonându-ºi orientarea doctrinarã ºi alianþele fireºti, navigând haotic ºi fãrã consimþãmântul membrilor lor pe apele tulburi ale politicii româneºti, vezi cazul Partidului Naþional Liberal Ñ Stoica.
Începând cu participarea la precedenta guvernare, când prin reprezentanþii sãi în Ministerele de Justiþie ºi Finanþe s-au adoptat cele mai antiliberale mãsuri ºi atitudini, continuând cu negocierile de fuziune cu Alianþa pentru România, în urma cãrora s-a ales cu infiltrãri masive de elemente neliberale, ºi culminând cu înþelegerile secrete convenite cu Grupul ”Un viitor pentru RomâniaÒ ºi cu substitutul acestuia, iniþiativa social-liberalã, în preajma alegerilor generale de anul trecut, Partidul Naþional Liberal aripa Quintus Ð Stoica a alunecat constant spre stânga eºichierului politic românesc,
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã poftiþi în salã. Sunt câteva grupuri parlamentare care au activitãþi în grup. Le rog sã pofteascã în sala de ºedinþe pentru a-ºi exprima votul în cadrul ºedinþei de vot final. Domnul secretar BorbŽly este rugat sã pofteascã.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã vã luaþi locurile. Sã-mi permiteþi sã declar ºedinþa de astãzi deschisã, anunþându-vã cã din totalul de 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 284, fiind absenþi 61, printre care 19 participã la alte activitãþi parlamentare. Potrivit programului care s-a anunþat începem ºedinþa de astãzi cu parcurgerea listei de vot final a proiectelor de lege care au fost dezbãtute în ºedinþele anterioare.
Prima propunere legislativã pe care o
Vot · approved
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Împotrivã? 36 voturi împotrivã.
Abþineri?
Stimaþi colegi,
Cine contestã... Poftiþi dumneavoastrã la tribunã ºi numãraþi-i dumneavoastrã! Aº vrea sã vã spun doi colegi de-ai dumneavoastrã care n-au ridicat mâna. Deci dacã vreþi sã contestaþi votul renumãrãm. Nu? Bun.
Abþineri?
Cu 175 pentru respingere, 36 împotrivã, 14 abþineri, s-a votat respingerea propunerii legislative.
La punctul 2: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/1999 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie maritime ”NavromÒ ºi ”RomlineÒ.
Cine este pentru acest proiect de lege? Mulþumesc. Sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?
## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_
Domnul Hrebenciuc nu voteazã!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Are dreptul sã nu voteze, cum n-aþi votat nici dumneavoastrã altã datã.
Cu unanimitatea celor 225 de voturi care s-au exprimat, s-a adoptat aceastã propunere.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului.
Cine este pentru? 189 voturi pentru.
Împotrivã? 40 voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt abþineri.
Deci 189 voturi pentru, 40 împotrivã ºi nici o abþinere.
La punctul 4: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mãrfurilor periculoase pe calea feratã.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
229 voturi pentru. Au mai intrat între timp doi colegi în salã.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/1999 privind unele mãsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice ºi executarea silitã a creanþelor la bugetul acestui fond.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Cu 206 voturi pentru, 12 abþineri, 11 voturi contra, s-a adoptat acest proiect de lege.
La punctul 6: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1999 privind aprobarea programului prioritar de construcþie a autostrãzilor din România.
Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?
214 pentru, 15 abþineri, nici un vot contra. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie maritimã ”NavromÒ ºi ”RomlineÒ.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Este vreo problemã, stimaþi colegi? Eraþi mai mulþi decât 12 ºi n-am observat noi?
Stimaþi colegi,
Ori participaþi efectiv la vot, ori sunteþi atenþi din când în când ºi atunci protestaþi asupra numãrãrii!
Eu pot sã vã spun care sunt colegii dumneavoastrã care n-au votat deloc. Trebuia sã-mi închipui eu cum voteazã? Mulþumesc. O sã fiu mai preventiv.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.
Cine este pentru? 179 voturi pentru. Împotrivã? 40 împotrivã. Abþineri?
179 pentru, 40 contra, nici o abþinere.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaþiei pe Canalul DunãreÐMarea Neagrã ºi Canalul Poarta AlbãÑ MidiaÑNãvodari; lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2 din Constituþie.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri sunt? 227 voturi.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societãþilor bancare la care statul este acþionar majoritar; lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. 2 din Constituþie.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã?
Abþineri? Nu sunt.
Tot 227 voturi, nu a mai ieºit nimeni din salã, nu a mai intrat.
Proiectul Legii privind completarea art. 2 din Decretul nr. 343/1970 pentru aderarea României la Convenþia cu privire la privilegiile ºi imunitãþile instituþiilor specializate, aprobatã de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite la 21 noiembrie 1947.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitate, 227 voturi.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/1998 privind prelungirea duratei de valabilitate a licenþei NMT ºi stabilirea taxei aferente; lege ordinarã, art. 74 alin. 2 din Constituþie.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã? Nu sunt.
61 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
Cu 171 pentru, 61 contra, nici o abþinere, s-a votat respingerea proiectului de lege.
Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii. Se propune de cãtre comisie respingerea propunerii legislative.
Cine este pentru aceastã propunere? 172 voturi pentru respingere.
Împotrivã? 52 voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt.
Cu 172 voturi pentru, 52 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a votat respingerea propunerii legislative.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2001 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii de care beneficiazã, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere, lege cu caracter ordinar.
Cine este pentru? 188 voturi pentru.
Împotrivã? Stimaþi colegi, unii dintre dumneavoastrã, cei din stânga sãlii, aþi votat ºi pentru, iar acum votaþi ºi contra...
## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_
Nu-i rãu!
L-aþi vãzut pe domnul Stanciu cã voteazã acum ºi...
## **Domnul Gheorghe Ariton** _(din salã):_
Fiþi mai tolerant!
56, cu toleranþã, cum a spus colegul dumneavoastrã, numãrându-i ºi pe cei care...
Împotrivã?
Abþineri? Nu sunt.
Cu 188 voturi pentru, 56 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege de la punctul 19.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege ce trebuie votatã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþie.
Cine este pentru? 178 voturi pentru. Împotrivã? 63 voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt.
Cu 178 voturi pentru, 63 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat acest proiect de lege.
La punctul 21 este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale. Tot conform art. 74 alin. 1 din Constituþie, lege cu caracter organic.
Cine este pentru? 190 voturi pentru. Împotrivã? 37 voturi împotrivã.
Abþineri? Poate mai vrea ºi altcineva de la P.R.M. sã se abþinã, ca sã... Nu. 3 abþineri.
Cu 190 voturi pentru, 37 contra ºi 3 abþineri, s-a adoptat ºi proiectul de lege înscris la punctul 21 de pe ordinea de zi.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 215/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi ºi a Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ºi sporuri invalizilor, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi. Lege cu caracter organic, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituþie.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri?
Cu unanimitatea celor prezenþi Ð 229 de voturi, s-a adoptat. Vã mulþumesc.
Trecem, în continuare, la constituirea unor comisii de mediere. E vorba de comisia de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Secþiunea a 5-a Ð ”Zone de risc naturalÒ. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Ð domnii deputaþi Bara Liviu, Popescu Cãtãlin, Þibulcã Alexandru; din partea colegilor din Grupul parlamentar P.R.M. Ð domnii deputaþi Dinu Gheorghe, Pleºa Lucian; din partea Grupului parlamentar P.D. Ð domnul deputat Cîrstoiu Ion, iar din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ð domnul deputat Kov‡cs Csaba-Tiberiu.
Da, domnule preºedinte, vã mulþumesc frumos. La comisia de mediere privind Ordonanþa nr. 50, în locul domnului deputat Bar am rugat sã se facã modificare ºi îl propunem pe domnul deputat Sandu Florentin.
Mulþumesc.
- Stimaþi colegi, sunteþi de acord cu aceastã înlocuire?
- Vã mulþumesc.
- Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Trecem în continuare la dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi a ºedinþei de astãzi ºi începem cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru proiectul tehnic ºi documentaþia de licitaþie pentru secþiunea DrobetaÑTurnu-SeverinÑLugojÒ.
Din partea iniþiatorului cine doreºte sã ia cuvântul? Domnul ministru Andrei Popescu.
**Domnul Andrei Popescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene:_
## Onorat Parlament,
Permiteþi-mi doar sã relev câteva dintre considerentele pentru care solicitãm votul dumneavoastrã pentru aprobarea acestei ordonanþe, precum ºi a celorlalte douã ordonanþe care urmeazã având acest obiect Ñ referitoare la Programul ISPA.
În perioada 2000-2006 România beneficiazã, prin acest instrument de preaderare, de finanþare nerambursabilã de aproximativ 240 de milioane euro anual, cam 20% din fondurile totale ISPA pentru cele 10 þãri candidate. Ordonanþa în discuþie reprezintã una dintre prioritãþile identificate de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei în strategia de transport, are o contribuþie directã la modernizarea Coridorului IV din România. Din costul total al proiectului, 1.500.000 euro, finanþarea prin ISPA reprezintã 1.125.000 euro fonduri nerambursabile.
Sunt suficiente considerente pentru a solicita votul dumneavoastrã favorabil. Vã mulþumesc.
Mulþumesc, domnul ministru. Comisia sesizatã în fond?
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru proiectul tehnic ºi documentaþia de licitaþie pentru secþiunea DrobetaÐTurnu-SeverinÑLugoj a Drumului Naþional nr. 6 ºi studiile aferenteÒ, semnat la Bruxelles la 7 martie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001, în ºedinþa din 12 septembrie 2001 comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.
Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi textele acestora.
La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei. Aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Asupra titlului ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 1 ºi 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.
Acestea erau, de fapt, ºi cele douã texte ale ordonanþei, care cuprind implicit ºi memorandumul convenit, pe care îl aprobã prin art. 1.
Parcurgând proiectul de lege ºi textul ordonanþei, vãzând cã ne aflãm în faþa unei legi cu caracter ordinar, o
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Prin aceastã ordonanþã pe care vã rugãm sã o aprobaþi prin lege principalul obiectiv este sprijinirea municipalitãþii Bucureºti în vederea pregãtirii aplicaþiei ISPA necesarã efectuãrii investiþiei pentru modernizarea lucrãrilor ºi finalizarea Staþiei de Epurare a Apelor Bucureºti. Din costul total al proiectului, de 1.810.000 euro, finanþarea prin ISPA reprezintã 1.357.000 euro, iar cofinanþarea, în valoare de 425.000 euro, este angajatã din bugetul pe anul 2000.
Agenþia de implementare pentru acest proiect este Oficiul de plãþi ºi contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanþelor Publice. Pânã la ora actualã suntem în grafic.
Vã adresãm rugãmintea respectuoasã sã ne acordaþi votul dumneavoastrã.
Mulþumesc.
Mulþumesc.
Din partea Comisiei pentru buget?
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru pregãtirea proiectului Finalizarea lucrãrilor de modernizare a Staþiei de Epurare a Apelor Uzate BucureºtiÒ, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001, în ºedinþa sa din 12 septembrie 2001 Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezbateri generale? Nu.
Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.
La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei nr. 20, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei. Aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/28.IX.2001
Cele douã articole care alcãtuiesc cuprinsul ordonanþei, art. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.
Cele douã texte se referã ºi la aprobarea memorandumului care face parte din conþinutul legii.
Proiectul de lege are un caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþie. Îl
Vot · approved
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Urmãtorul, cu aceeaºi tematicã, este cel de la punctul 9 de pe ordinea de zi. Aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã pentru asistenþã financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura Reabilitarea ºi modificarea sistemului de canalizare ºi a sistemului de furnizare ºi tratare a apelor reziduale în Arad pentru protejarea râului Mureº, localizarea în judeþul Arad, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001.
Domnule ministru, aveþi cuvântul, sã prezentaþi acest proiect!
Proiectul respectiv, ca ºi proiectele precedente, reprezintã un exerciþiu complex ºi totodatã nou pentru preluarea asistenþei financiare în acest sistem ISPA. Din costul total al proiectului, de 18.000.000 euro, finanþarea prin ISPA reprezintã 13.500.000 euro fonduri nerambursabile, iar cofinanþarea, asiguratã printr-un împrumut de la Banca europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, este de 4.500.000 euro.
Spuneam cã este un exerciþiu complex ºi, totodatã, nou, care presupune o acþiune imediatã din partea diferitelor instituþii ale administraþiei publice. Suntem la început de drum, ne înscriem în grafic, de altfel semnarea memorandumului s-a fãcut la 1 iunie 2001.
Sunt considerente pentru care vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã. Vã mulþumesc în numele Ministerului Integrãrii.
ªi eu vã mulþumesc.
Din partea Comisiei pentru buget?
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru mãsura Reabilitarea ºi modificarea sistemului de canalizare ºi a sistemului de furnizare ºi tratare a apelor reziduale în Arad pentru protejarea râului Mureº, localizarea în judeþul Arad, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001
ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001, în ºedinþa din 12 septembrie 2001 comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.
Mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã intervinã în cadrul dezbaterilor generale? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.
Dacã la titlul proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei nr. 19/2001, aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La cele douã articole care alcãtuiesc cuprinsul ordonanþei, ele referindu-se ºi la ratificarea memorandumului de finanþare pe care îl aveþi anexat, dacã aveþi observaþii? Nu. Votate în unanimitate.
Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, care poate fi votatã cu votul prevãzut la art. 74 alin. 2 din Constituþie, supun acest proiect votului dumneavoastrã final.
Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitatea celor prezenþi.
Trecem în continuare la urmãtorul proiect, cel înscris la punctul 10: aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2001 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România ºi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 ºi la Bucureºti la 20 august 2001. Procedurã de urgenþã. Comisia pentru buget este rugatã sã ne propunã timpii de dezbatere.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor vã propune pentru dezbatere 10 minute pe total ºi 1 minut pentru fiecare intervenþie în parte.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulþumesc.
Sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, s-au adoptat modalitatea ºi timpii de dezbatere propuºi.
Dacã doreºte cineva sã intervinã cu chestiuni prealabile discuþiei pe texte? Nu.
Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.
La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Textul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Trecem la ordonanþa de urgenþã. La titlul ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La cuprinsul prevederilor art. 1, 2 ºi 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.
La urmãtoarele articole, 4, 5 ºi 6, aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.
Aþi vãzut ºi acordul-cadru ce însoþeºte ordonanþa de urgenþã.
Vã reamintesc cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabilã prevederea art. 74 alin. 2 din Constituþie, deci votul majoritãþii simple dintre dumneavoastrã, cei prezenþi.
Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat ºi acest proiect.
La punctul 11 de pe ordinea de zi este proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei pentru protejarea persoanelor faþã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal, adoptatã la Strasbourg la 28 ianuarie 1981. Procedurã de urgenþã.
Comisia pentru tehnologia informaþiei? Domnul deputat Pambuccian? Tocmai am votat constituirea ei, la începutul celeilalte secþiuni, ºi vãd cã nu a reuºit încã sã se constituie...
Vã rog sã anunþaþi Comisia pentru informaticã sã se prezinte în salã! Rog staff-ul tehnic, anunþaþi comisia sã vinã în salã!
Pânã când o va face, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul Legii de la punctul 12: ratificarea Tratatului de prietenie ºi colaborare între România ºi Republica Macedonia, semnat la Bucureºti la 30 aprilie 2001.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor,
La 30 aprilie 2001 a fost semnat la Bucureºti Tratatul de prietenie ºi colaborare între România ºi Republica Macedonia, tratatul fiind semnat de preºedinþii celor douã þãri, domnul Ion Iliescu, respectiv domnul Boris Traikovski.
Tratatul reprezintã, în opinia noastrã, fundamentul dezvoltãrii ºi aprofundãrii în continuare a relaþiilor bilaterale între România ºi Republica Macedonia.
Aº dori sã vã atrag atenþia în legãturã cu douã prevederi pe care noi le considerãm foarte importante în acest tratat, ºi anume art. 12, referitor la protecþia drepturilor persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale din cele douã þãri. În primul alineat pãrþile se angajeazã sã aplice cele mai înalte standarde în materie, fãcând trimitere la cele mai importante documente internaþionale în domeniul respectiv, inclusiv la Recomandarea nr. 1.333 din 1997 a Adunãrii parlamentare a Consiliului Europei, referitoare la limba ºi cultura aromânã.
Recunoaºterea ºi consacrarea într-un tratat politic bilateral a drepturilor legitime ale minoritãþii aromâne ºi a legãturilor dintre acestea ºi România reprezintã un progres în plan bilateral, cât mai ales regional.
Totodatã, aº dori sã menþionez faptul cã tratatul conþine o dispoziþie foarte importantã la art. 16, în sensul cã prin tratat se recunoaºte denumirea constituþionalã a statului macedonean, ºi anume Republica Macedonia.
Art.16 stipuleazã, totodatã, cã acest tratat nu aduce atingere drepturilor ºi obligaþiilor pãrþilor în cadrul organizaþiilor internaþionale, precum ºi în relaþiile cu statele terþe. În consecinþã, recunoaºterea de cãtre România a denumirii constituþionale a statului macedonean va opera doar în plan bilateral.
În cadrul organizaþiilor internaþionale, pânã la gãsirea unei soluþii internaþional acceptate, se va folosi în continuare denumirea Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, sub care Macedonia a fost admisã în aceste organizaþii.
Apreciind cã acest tratat reprezintã realmente un instrument deosebit de important pentru dezvoltarea relaþiilor bilaterale, în temeiul Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã rugãm sã îl aprobaþi.
Mulþumesc, domnule ministru.
Din partea Comisiei de politicã externãÉ consemnaþi cã susþine, prin raport, acest proiect de lege.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Dacã aveþi de intervenit cu precizãri prealabile, cu probleme prealabile? Nu.
Trecem la dezbaterea titlului legii.
Dacã aveþi obiecþiuni la titlul legii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de ratificare a tratatului pe care îl aveþi anexat ºi pe care vi l-a prezentat ºi domnul ministru.
Nu aveþi obiecþiuni. Se considerã votat în unanimitate.
Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs ºi proiectul de lege ºi textele acestuia, având avizul comisiei.
Este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã? Abþineri dacã sunt.
Unanimitatea celor prezenþi.
Rog staff-ul tehnic sã anunþe comisiile care avizeazã în fond sã se prezinte la susþinerea proiectelor.
Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României ºi Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord.
Este cineva din partea Comisiei de apãrare? Din partea iniþiatorului?
Am formulat propunerea ratificãrii Acordului de securitate între Guvernul României ºi Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord în ideea cã acesta constituie o necesitate pentru crearea cadrului juridic necesar participãrii la consultãrile pe problematica politicã ºi de securitate ºi intensificãrii cooperãrii în plan politic ºi militar între România ºi membrii Alianþei, prin schimbul de informaþii clasificate.
România, ca þarã partenerã în Consiliul de Cooperare Nord-Atlanticã, a fost de acord sã participe la consultãrile pe problematica politicã ºi de securitate ºi sã-ºi intensifice cooperarea pe plan politic ºi militar în cadrul alianþei. În mod evident, aceastã cooperare în termeni concreþi se va concretiza într-un schimb de informaþii clasificate între pãrþi.
Prin înfiinþarea Autoritãþii Naþionale de Securitate la 28 septembrie 2000 România a reuºit sã-ºi creeze o structurã instituþionalã de securitate, în conformitate cu standardele minime de securitate impuse de Alianþa Nord-Atlanticã. De asemenea, se constituie punctul naþional de legãturã cu Oficiul de Securitate al NATO ºi cu celelalte structuri de securitate ale alianþei, îndeplinindu-se condiþiile corespunzãtoare aplicãrii prevederilor prezentului acord.
Faþã de cele de mai sus, a fost întocmit proiectul Legii pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României ºi Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord, pe care îl supunem Parlamentului spre aprobare. Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Vã rog sã consemnaþi, comisia îºi susþine raportul favorabil.
Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale?
Domnul deputat Ovidiu Drãgãnescu confirmã ceea ce v-am spus eu. Aveþi cuvântul!
Comisia a analizat ºi vã supune spre aprobare acest proiect de lege. O singurã observaþie însã, amarã, ºi ne însuºim aceastã criticã cu toþii: acest protocol a fost semnat în Õ94. Regãsim pe el semnãtura fostului secretar general al NATO, Manfred Wšrner, ºi iatã cã abia acum, la ºapte ani, ajungem sã-l discutãm în Parlamentul României.
Sperãm ca pe viitor aceste acorduri sã fie tratate cu o vitezã mult mai mare în Parlamentul României. Mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Asupra titlului acestuia dacã aveþi vreo obiecþiune? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Asupra articolului unic, care conþine dispoziþia de ratificare a acordului de securitate pe care îl aveþi anexat, aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
În consecinþã, urmeazã sã ne pronunþãm prin vot final asupra acestui proiect de lege cu caracter ordinar.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã?
Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Vã mulþumesc.
V-aº ruga sã-mi permiteþi sã revenim la punctul 11, proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei pentru protejarea
persoanelor faþã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal.
S-a prezentat domnul deputat Pambuccian, preºedintele Comisiei pentru tehnologia informaþiei.
Vã rog, domnule deputat, sã propuneþi timpii de dezbatere, aflându-ne în procedurã de urgenþã.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Propun 5 minute pentru discuþii generale ºi 10 minute pentru discutarea pe articole.
Mulþumesc. Deci în total 15 minute.
Cine este pentru aceastã alocare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.
Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale, eventual iniþiatorul? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului Legii pentru ratificarea Convenþiei pentru protejarea persoanelor faþã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal, adoptatã la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.
Vã rog sã urmãriþi proiectul de lege în paralel cu raportul comisiei, pentru cã ni se propun unele amendamente.
La titlul proiectului de lege nu sunt obiecþiuni din partea comisiei. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 1 nu sunt obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 2, preambul, pânã la urmãtoarele declaraþii, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.
La punctul 1 al art. 2 vã rog sã observaþi amendamentul de la punctul 3.
Stimaþi colegi,
Iertaþi-ne pentru aceastã întrerupere! Era vorba de o nedumerire. Eu am spus cã amendamente are comisia. Amendamentele nu erau la convenþie, ceea ce nu se putea face, ci amendamente la declaraþia care însoþeºte instrumentul de ratificare a convenþiei.
Vã rog deci sã urmãriþi art. 2 din legea de ratificare. La punctul 1, comisia are amendamente pe care vi le prezintã la punctul 3 din raport, cu privire la art. 3 pct. 2 lit.a). Urmãriþi amendamentul de la punctul 3 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La punctul 4 din raport aveþi amendamentul comisiei cu privire la art. 3 pct. 2 lit.b). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Amendamentul a fost votat în unanimitate ºi, în consecinþã, lit.b) va avea cuprinsul rezultat din acest vot.
La art. 3 pct. 2 lit.c), de asemenea, comisia ne formuleazã un amendament. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 5? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.
În continuare, la textele urmãtoare ale art. 2, respectiv textele care urmeazã, comisia nu a mai avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi obiecþiuni. Parcurgând proiectul de lege, potrivit raportului comisiei, urmeazã sã-l supunem la vot, dar nu înainte de a-i da cuvântul domnului Pambuccian, pentru a explica aceastã procedurã care a trezit uºoare nedumeriri, respectiv sã explice de ce a fost nevoie de aceste declaraþii la dispoziþia noastrã de ratificare a convenþiei. Poftiþi, domnule Pambuccian!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Eu vreau sã justific de ce am amendat aceste declaraþii.
Declaraþiile sunt corect fãcute, dar le-am amendat pentru cã, între timp, România are o lege naþionalã în materie în domeniul acesta ºi atunci noi am considerat cã este bine ca, formal, aceste rezerve pe care le-a avut România când a semnat convenþia sã fie formulate exact aºa cum se aratã în legea naþionalã.
Legea naþionalã este în totalitate conformã cu Directiva europeanã. Noi vorbim de ratificarea unei convenþii foarte vechi. Între timp, în cadrul Uniunii Europene, lucrurile s-au schimbat atât din punctul de vedere... în special sub raport formal, adicã din punctul de vedere al terminologiei, dacã doriþi, dar ºi în chestiuni de fond. Legea naþionalã fiind 100% conformã cu directiva europeanã, considerãm util ca ºi la ratificarea acestei convenþii sã mergem pe formula care existã în legea naþionalã ºi în directiva europeanã.
Vã mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Cu aceste explicaþii, spun votului dumneavoastrã final proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei pentru protejarea persoanelor faþã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal.
Poftiþi, domnule Olteanu!
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Cred cã trebuie, cel puþin prin prisma unei abordãri legislative adecvate, sã avem în vedere, cel puþin pentru viitor, în raport de convenþiile pe care le semnãm ºi urmeazã sã le ratificãm, dacã nu este cumva mai bine sã adoptãm legea de ratificare a convenþiei ºi dupã aceea sã facem legea naþionalã care reglementeazã în materie, în mãsura în care o asemenea lege mai este necesarã.
Vã mulþumesc.
## Stimate coleg,
Eu credeam cã punem problemele acestea în discuþie la dezbateri generale, înainte de a se adopta ºi textele. Acum, dupã ce am parcurs ºi procedura dezbaterilor generale ºi adoptarea textelor...
## **Domnul Ionel Olteanu** _(din salã):_
Este pentru viitor.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mai aveþi ceva de adãugat din partea iniþiatorului? Nu. Supun atunci votului dumneavoastrã final acest proiect de lege care are caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art. 74 alin. 2.
Cine este pentru? Mulþumesc. Sunt voturi împotrivã? Abþineri dacã sunt?
Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a votat proiectul de lege.
În continuare, proiectul înscris la punctul 14 pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2000 pentru completarea legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã.
Vã rog sã luaþi raportul comisiei de mediere.
Practic, ne revine o simplã formalitate, pentru cã este un singur punct în raportul de mediere, ºi acesta cuprinde textul Camerei Deputaþilor, care nu se mai supune votului, dupã Regulamentul Camerei Deputaþilor.
Consemnãm efectuarea procedurii de mediere, prin adoptarea punctului de vedere al Camerei Deputaþilor.
Al doilea raport se referã la aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coºului minim de consum lunar.
Tot un singur punct are raportul de mediere, tot textul Camerei Deputaþilor, care, potrivit regulamentului nostru, nu se mai supune votului dumneavoastrã, reprezentând voinþa noastrã.
Consemnãm efectuarea procedurii de mediere ºi aprobarea raportului de cãtre Camera Deputaþilor.
Urmãtorul raport se referã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor de liberã practicã pentru servicii publice conexe actului medical.
Vã rog sã urmãriþi raportul.
La punctul 1 din raport este textul Camerei Deputaþilor, deci nu se mai supune votului.
La punctul 2, referitor la art. 1 alin. 1 ºi 3, este tot textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului, în consecinþã.
Punctul 3, textul Camerei Deputaþilor, nu se supune votului.
Punctul 4, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor.
La punctul 5, cel referitor la art. 10 alin. 1 lit.e), comisia ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Vot · approved
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Urmãtorul raport de mediere la punctul 18 este proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã. Vã rog sã urmãriþi raportul.
Punctul 1, text Camera Deputaþilor, nu se mai supune votului dumneavoastrã.
Punctul 2, tot text Camera Deputaþilor, nu se mai supune votului dumneavoastrã.
Punctul 3, text Camera Deputaþilor.
Parcurgându-se cele trei puncte, supunem în ansamblu raportul. Este vorba de un raport privitor la o lege cu caracter ordinar.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
Unanimitatea celor prezenþi.
Urmãtorul raport este cel al comisiei de mediere la proiectul Legii privind accesul la informaþiile de interes public.
Doamna deputat, poftiþi!
Aº vrea sã vã fac cunoscut cã acest raport de mediere este acceptat de cãtre reprezentanþii Camerei din comisia de mediere, având în vedere cã obiectul raportului ºi obiectul comisiei de mediere l-a format exact absenþa unui articol din acest proiect de lege care era strict necesar, ºi anume scutirea de taxe pentru cei care dau în judecatã instituþiile publice care nu îºi fac datoria conform legii.
Ca atare, v-aº ruga sã fiþi de acord cu toate propunerile comisiei de mediere care sunt în sprijinul legii ºi, încã o datã, în acord cu Senatul, cei de la Camera Deputaþilor care v-au reprezentat în aceastã comisie. Mulþumesc.
Mulþumesc, doamna deputat Musca care, vã reamintesc, se numãrã prin autorii, iniþiatorii acestui proiect. Urmãriþi, vã rog, textele raportului comisiei de mediere. La punctul 1, cel cu referire la art. 5 alin. 2, comisia ne propune textul Senatului. Aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 2 din raport este vorba de un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni la textul comun propus, cu privire la art. 9 alin. 2? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 3 ni se propune de cãtre comisie textul Senatului. Urmãriþi-l la pagina 2 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Îl supun, atunci, votului dumneavoastrã ºi vã rog sã-mi permiteþi sã votãm pe litere art. 12.
- La lit.c) dacã sunteþi de acord cu textul Senatului?
- Mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La lit.d), e) ºi f) de la pagina 3 dacã aveþi obiecþiuni la textul Senatului? Nu.
Sunteþi de acord cu acest text? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 4, cel cu privire la art. 14 alin. 2, ni se propune tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 5 ni se propune tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru textul Senatului de la punctul 5? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 6, cel cu privire la art. 22 alin. 1, 2 ºi 5, dacã aveþi obiecþiuni la textul Senatului? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 7, cel cu privire la art. 23 alin. 1 ºi 2, comisia ne propune, în unanimitate, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Stimaþi colegi,
Am parcurs textele raportului. Urmeazã sã supunem raportul de mediere votului dumneavoastrã final. Vã reamintesc cã legea aflatã în mediere are un caracter ordinar, deci ºi raportul va fi nevoie sã fie votat potrivit prevederilor art. 74 alin. 2, deci cu majoritatea simplã a celor prezenþi.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
În consecinþã, acest raport urmeazã sã fie scos de pe ordinea de zi, pânã va fi întocmit un nou raport, privitor la adevãratele texte care au fost în divergenþã.
La punctul 22 este raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã.
Vã rog sã urmãriþi raportul.
La punctele 1, 2, 3, 4, textele Camerei Deputaþilor. Nu se
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
## **Domnul Alin BurceaÑ** _secretar de stat în Ministerul Turismului:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Pornind de la premisa cã turismul contemporan se fundamenteazã în proiecte integrate, Ministerul Turismului a lansat o serie de produse turistice care sã rãspundã în egalã mãsurã cererii pieþei internaþionale ºi obiectivelor sectoriale stabilite prin programul de guvernare.
Programul special de dezvoltare turisticã a zonei Sighiºoara vizeazã lansarea unui produs turistic integrat ce concentreazã elemente de turism cultural, turism familial ºi ºcolar ºi turism religios.
Alegerea Sighiºoarei ca areal de implementare a acestui program are la bazã urmãtoarele: existenþa singurei cetãþi medievale locuite din Europa, parte a patrimoniului UNESCO, care, în lipsa unui efort susþinut de reabilitare ºi revitalizare, va atinge, conform experþilor UNESCO, stadiul de degradare totalã în maximum 50 de ani; studiile Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Turism, bazate pe studiul de fezabilitate elaborat de Compania americanã ”Balzer ContinentalÒ cu privire la poziþia optimã a Sighiºoarei pentru lansarea unui asemenea produs Ð mã refer la cãile de acces: se aflã la 50 km de Aeroportul din Târgu Mureº ºi la 100 km de Aeroportul din Sibiu; este situatã pe Drumul E-60, în stadiu final de modernizare, ºi la numai 90 km de viitoarea Autostradã Paneuropeanã Budapesta Ð Bucureºti Ð Constanþa. De asemenea, bineînþeles, cadrul natural ºi patrimoniul arhitectural.
Un alt argument este posibilitatea exploatãrii politice, a dezvoltãrii de proiecte ºi programe pe linia germanicã Sighiºoara Ð Sibiu, prin implicarea comunitãþii germane ºi sprijinul Guvernului federal german, a guvernelor landurilor, prin investiþii directe ºi indirecte.
Nu în ultimul rând, contribuþia comunitãþii locale, care, prin Primãria Sighiºoara, finanþeazã studiul de fezabilitate ºi, în principal, pune la dispoziþie terenurile necesare, înfiinþeazã, de asemenea, Societatea Comercialã ”Fondul pentru Dezvoltare TuristicãÒ Sighiºoara, care va gestiona programul.
Practic, întregul proiect de ordonanþã degajã spiritul unui parteneriat activ între reprezentanþii autoritãþilor publice centrale ºi locale, agenþi economici cu capital de stat ºi privat, sindicate, O.N.G.-uri, agenþii regionale, într-o formã modernã ºi eficientã.
Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi, domnule Bara!
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/28.IX.2001
Mulþumesc, domnule preºedinte.
În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2001 comisia a hotãrât, în ºedinþa din 5 septembrie 2001, ca proiectul de lege susamintit sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor, conform raportului înaintat.
La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere ºi a þinut cont ºi de avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?
Trecem la dezbaterea proiectului de lege de aprobare a ordonanþei ºi a ordonanþei în sine.
Dacã aveþi obiecþiuni la titlul proiectului de lege? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei Ð dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La art. 1 ºi 2 ale ordonanþei aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La art. 3, 4, 5, care e ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La anexã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votatã ºi anexa în unanimitate.
Parcurgând proiectul de lege ºi ordonanþa, vãzând cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care e suficient votul majoritãþii simple,
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Propunem timpul de dezbatere de maximum 5 minute ºi un minut de intervenþie.
Sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.
- E cineva împotrivã sau se abþine cineva? Nu.
- În unanimitate, s-a adoptat modalitatea de dezbatere
- ºi timpii respectivi.
- La titlul proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- La titlul ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
- La art. 1 ºi 2, care alcãtuiesc împreunã cuprinsul
- ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Vã reamintesc cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple din cei prezenþi.
Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri?
Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat acest proiect de lege.
Urmãtorul se referã la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 pentru modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi a sportului nr. 69/2000.
Iniþiatorul? Nu este prezent, amânãm discutarea acestui proiect.
Urmãtorul, punctul 26, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie; procedurã de urgenþã.
Comisia pentru industrii, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere la proiectul înscris la punctul 26.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Vã propunem 10 minute, câte un minut de fiecare intervenþie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Dacã e cineva împotrivã sau se abþine? Nu. Mulþumesc.
Trecem atunci la dezbaterea proiectului ordonanþei de urgenþã.
Dacã existã cineva care doreºte sã intervinã cu precizãri prealabile, eventual iniþiatorul? Nu.
- Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La preambulul articolului unic aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La punctul 1 din articolul unic, cel care modificã, practic, alin. 4 ºi 6 ale ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
- Votat în unanimitate.
- La punctul 2 din proiectul de lege, cel care modificã
- art. 2 alin. 1 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Trecem, în consecinþã, la dezbaterea ordonanþei de urgenþã.
La titlu aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
La art. 1 alin. 1, 2, 3 aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
La alin. 4 vã reamintesc cã am votat punctul 1 din proiectul de lege care modificã alin. 4, deci va avea alcãtuirea rezultatã.
Dacã aveþi alte observaþii la aceasta? Nu. Votat în unanimitate.
Alin.5 Ð aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
Alin.6 Ð vã reamintesc: votând punctul 1 din proiectul
de lege am amendat deci alin. 6, aºa cum aþi constatat. Dacã mai aveþi alte observaþii? Nu. Votat în unanimitate.
Art.1, alin. 7 Ð dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbatere, 10 minute pentru dezbateri totale ºi un minut pentru fiecare intervenþie.
Mulþumesc.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri dacã sunt?
În unanimitate, s-a votat aceastã modalitate de dezbatere.
Asupra titlului proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Asupra cuprinsului articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
La titlul ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La articolul unic al ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Având în vedere cã legea are un caracter organic, voi supune votului final acest proiect la prima ºedinþã de vot final pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.
Urmeazã punctul 28 de pe ordinea de zi, cel cu privire la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11...
Stimaþi colegi,
La punctele 28 ºi 29 sunt douã proiecte iniþiate de Ministerul Finanþelor care, probabil, nu a crezut cã mergem aºa de repede.
Vã propun sã le amânãm pânã când vine reprezentantul Ministerului Finanþelor.
Sunteþi de acord? Mulþumesc.
La punctul 30: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizãrii de servicii publice în transporturile rutiere ºi pe cãile navigabile interioare.
Din partea iniþiatorului.
Poftiþi, domnule ministru!
## **Domnul Dan Banciu Ñ** _consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Ordonanþa a fost emisã pentru soluþionarea unor aspecte de ordin economic, social sau de mediu, pentru acordarea unor facilitãþi anumitor categorii de persoane pentru transporturile în zonele izolate sau pentru a se asigura capacitãþi suficiente de transport pe anumite rute.
De menþionat cã ea respectã principiile Reglementãrii Comunitãþii Europene nr.1.191/1969, cu toate modificãrile ulterioare, ºi se înscrie pe linia armonizãrii legislaþiei româneºti cu legislaþia Comunitãþii Europene.
Din partea Comisiei pentru industrii, domnul deputat Bivolaru.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Aceastã ordonanþã a fost necesarã pentru a completa reglementãrile privind organizarea transportului public de cãlãtori, în mod special pe zona rutierã, dar ºi în mod deosebit pe cãile navigabile interioare. Aceste reglementãri se referã, în mod deosebit, la garantarea furnizãrii serviciilor publice sub aspectul reglementãrii din art. 6 din Ordonanþa nr. 19/1997 aprobatã prin Legea nr. 197/1998, respectiv statul susþine financiar transportul public de cãlãtori, asigurând acest mod de transport. Deci e vorba în mod special de activitatea de subvenþionare a unor categorii de transport de cãlãtori.
Considerãm, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã aceastã reglementare este extrem de necesarã, mai ales acum, în preajma discutãrii bugetului general ºi bugetelor locale pentru anul viitor.
Mulþumesc.
Doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.
Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei pentru a putea sã votãm.
La titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiecþiuni. Dumneavoastrã aveþi? Nu.
Votat în unanimitate.
La articolul unic urmãriþi, vã rog, amendamentul 2 al comisiei, care completeazã acest text cu precizarea: ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.
Aveþi obiecþiuni la punctul 2? Nu.
Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã Ð urmãriþi, vã rog, amendamentul 3 din raport, cum a fost amendat de cãtre comisie.
Aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 1 alin. 1 existã o modificare, domnule Bivolaru?
## **Domnul Ioan Bivolaru** _(din loja comisiei):_
S-a eliminat ”sauÒ.
Vã rog sã urmãriþi amendamentul 4 care eliminã, practic, particula ”sauÒ din penultimul rând.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 1 alin. 2 urmãriþi, vã rog, amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
La art. 2 urmãriþi, vã rog, amendamentul 6.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 3 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Art. 3 alin. 2 Ð urmãriþi, vã rog, amendamentul 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La art. 3 alin. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul 8, care se referã la preambulul acestuia, respectiv ”la stabilirea unor servicii publice în transport se va þine cont deÒ...
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 8? Nu. Votat în unanimitate.
La art. 3 alin. 2 lit.a) urmãriþi amendamentul 9.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La lit.b) urmãriþi amendamentul 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Lit. d) Ð nu a avut obiecþiuni comisia. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. Art. 3 alin. 3 Ð urmãriþi amendamentul 13. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 3 alin. 4 Ð urmãriþi amendamentul 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 3 alin. 5 Ð urmãriþi, la alin. 5, amendamentul 15. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 15? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 4 Ð urmãriþi amendamentul 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Art. 5 Ð urmãriþi amendamentul 17. Comisia propune abrogarea acestuia.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
Art. 6 Ð urmãriþi amendamentul 18, preambulul acestui articol.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 18? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 6 lit.a) urmãriþi amendamentul 19. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 6 lit.b) Ð urmãriþi, vã rog, amendamentul 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 6 lit.c) Ð urmãriþi amendamentul 21. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 7 alin. 1) Ð urmãriþi amendamentul 22. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 7 alin. 2). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 23? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Pentru stenogramã, rugãmintea comisiei este urmãtoarea. Dintr-o eroare materialã, din coloana 2, la amendamentele admise Ð ºi mulþumim pentru faptul cã s-au admis aceste amendamente Ð toate alineatele respective sã fie luate în considerare pe litere sau cifre, dupã caz, conform textului iniþial, pentru cã, dintr-o eroare, repet, nu s-au trecut la coloana 2.
De acord, stimaþi colegi? E cineva împotrivã? Se abþine cineva? Mulþumesc. Am parcurs proiectul de lege ºi textele ordonanþei de urgenþã.
Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple. Cine este pentru? Mulþumesc. Sunt voturi împotrivã? Dacã se abþine cineva? Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat acest proiect.
Urmãtorul proiect, cel de la punctul 31, pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe; procedurã de urgenþã.
Comisia pentru muncã, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã propunem un timp de discutare de 10 minute, cu luãri de cuvânt de un minut.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.
E cineva împotrivã? Se abþine cineva? Mulþumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit celor votate, potrivit procedurii votate.
Dacã sunt intervenþii prealabile? Nu sunt. Mulþumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului sunt observaþii? Nu sunt. Votat în unanimitate.
La articolul unic urmãriþi, vã rog, amendamentul 1 care, practic, cuprinde propunerea de completare a dispoziþiei de aprobare a ordonanþei, cu precizarea ”cu urmãtoarele modificãri care vor fi aduse ordonanþeiÒ.
Dacã aveþi obiecþiuni la punctul 1, la amendamentul 1 din raport? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La titlul ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.
Votat în unanimitate.
La art. 1 aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.
Art. 2 al ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi punctul 2 din raport, deci amendamentul 2.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La art. 3 nu au fost obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.
La art. 4 urmãriþi, vã rog, amendamentul 3.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La art. 5 vã rog sã urmãriþi... Comisia nu a avut amendamente.
Dacã aveþi dumneavoastrã? Aveþi un amendament la art. 5?
Da.
Dar în raport nu e trecut.
Era respins.
Poftiþi!
## Domnilor colegi,
Permiteþi-mi sã prezint un amendament pe care comisia l-a respins, dar cred cã eu nu am reuºit sã fiu suficient de convingãtoare în timpul lucrãrilor comisiei. Este vorba de o lege specialã de salarizare pentru Agenþia Naþionalã de Locuinþe care a început, dupã cum se ºtie, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului din 1998, s-a înfiinþat ºi a început sã funcþioneze pe o bazã preponderent bugetarã.
În timp ºi mai ales în aceastã perioadã, în anul 2001, Agenþia Naþionalã de Locuinþe, dupã cum ºtiþi, are din ce în ce mai mult caracterul de instituþie financiar-bancarã întrucât ruleazã ºi gestioneazã fonduri preponderent extrabugetare. Din acest motiv, pe baza unei anexe de salarizare din legea specificã bugetarilor, aceastã lege specialã de salarizare aduce corecturile necesare salarizãrii, încercând sã confere salarizãrii caracterul unei legi speciale, adicã un caracter mixt, nici bugetar, nici bancar. De aceea, faptul cã noi, prin lege, am impus ca salarizarea sã fie strict pe grilã bugetarã, dar i-am dat voie sã fie indexatã cu valoarea inflaþiei an de an ºi nu mai mult de atât, este deja o constrângere. De aceea, menþiunea iniþialã cã corecturile anuale se fac prin Legea bugetului, prin modificarea valorii de referinþã, în aceste condiþii în care agenþia nu mai are caracterul de instituþie bugetarã, mi se pare superfluã.
În aceste condiþii, vã rog sã susþineþi amendamentul prin care valoarea de referinþã specificã agenþiei se actualizeazã anual în raport cu creºterea estimatã a preþurilor de consum.
Vã mulþumesc.
Din partea iniþiatorului este cineva? Poftiþi, domnule ministru!
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Suntem de acord cu aceastã notã a doamnei Smaranda Dobrescu, dat fiind cã, în momentul de faþã, salarizarea A.N.L.-ului se realizeazã din veniturile din dobânzi la creditele ipotecare acordate ºi din veniturile din plasament în titluri de stat ºi depozite bancare. Este clar cã discutãm de sume extrabugetare, deci nu îºi mai gãseºte locul sintagma respectivã în textul alineatului respectiv.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
La art. 5 aþi auzit amendamentul pe care doamna Smaranda Dobrescu l-a propus, respectiv eliminarea din finalul textului a sintagmei ”prin Legea bugetului de statÒ. Ne aflãm la art. 5.
Cine este pentru reformularea art. 5, reformulare prin eliminarea ultimei sintagme? Cine este pentru? Mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La art. 6 ºi 7 nu au fost obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Mulþumesc.
Unde aveþi?
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
V-aº ruga sã fiþi de acord sã corectãm o eroare materialã, dat fiind cã în ordonanþa de urgenþã, aºa cum a fost publicatã în Monitorul Oficial nr. 312 din 1999, la art. 7, la ”tranºele de vechime în muncãÒ, la 3 tranºe se spune de la 3 la 5 ani, la 10 ani, la 15 ani, la ultimele se spune: la 20 de ani, adicã este ciudat... este o eroare materialã.
Este o eroare materialã. Sunteþi de acord sã corectãm aceastã deficienþã de redactare? Cine este pentru? Mulþumesc.
Împotrivã? Abþineri?
În unanimitate de voturi s-a eliminat particula ”deÒ. La art. 8 vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4?
Doamna Smaranda Dobrescu.
Trebuie sã recunosc cã amendamentul adoptat de comisie este acela de a reduce actualul spor lunar de care se bucurã salariaþii A.N.L., spor de confidenþialitate, sã-l reducã de la 25% pânã la 10%, propunere pe care comisia ºi-a însuºit-o prin amendamentul domnului deputat Criºan.
Totuºi, datã fiind situaþia actualã, faptul cã noi vom veni sã micºorãm veniturile angajaþilor A.N.L. într-un an ºi de acum încolo sã sperãm cã tot aºa vor fi viitorii ani, plini de activitate, în care se vãd pentru prima oarã rezultatele pozitive ale activitãþii A.N.L., mi se pare un gest punitiv complet nemeritat, drept care mi-am permis sã vã propun un amendament prin care sã putem pãstra, în anumite cazuri, acest coeficient de confidenþialitate, iar amendamentul meu sunã în felul urmãtor: ”Salariaþii agenþiei pot primi un spor lunar de confidenþialitate de pânã la 25% din salariul de bazã. Funcþiile care beneficiazã de acest spor ºi cuantumul sporului se stabilesc de cãtre Consiliul de administraþieÒ. Deci faþã de textul legii care dãdea necondiþionat la toatã lumea, am considerat cã este bine sã fie o decizie a consiliului de administraþie, în funcþie de performanþele fiecãruia în anumite perioade de timp.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc. Din partea iniþiatorului.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Suntem de acord cu amendamentul doamnei deputat Smaranda Dobrescu ºi aº vrea sã nuanþez cã toatã agenþia are 118 angajaþi, inclusiv teritoriul, din care 85 cu studii superioare, iar noþiunea de a introduce 25% spor de confidenþialitate numai acolo unde este cazul ni se pare o chestie absolut normalã, fiindcã nu absolut toatã lumea din agenþie lucreazã cu date care pot fi considerate confidenþiale.
Deci vã rog sã admiteþi amendamentul doamnei deputat. Vã mulþumesc.
## Mulþumesc.
Stimaþi colegi, sunteþi deci de acord cu amendarea art. 8, potrivit actualului amendament, nu cel din text? Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
La art. 9 ºi 10 nu au fost obiecþiuni. Aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.
cum ºi crearea posibilitãþii de transmitere prin poºtã a declaraþiilor depuse de contribuabili pe cheltuiala suportatã de Ministerul Finanþelor Publice.
Totodatã, urmãreºte crearea posibilitãþilor de stabilire de cãtre Ministerul Finanþelor Publice a altor termene de depunere a declaraþiilor ºi stabilirea obligaþiei organului fiscal de a transmite înºtiinþarea prin care se notificã contribuabililor depãºirea termenului de depunere a declaraþiilor de impozite ºi taxe în cadrul procedurii de impunere din oficiu.
De asemenea, reglementeazã ºi alte probleme de detaliu privind procedura declarãrii impozitelor ºi taxelor. Influenþa financiarã estimatã asupra bugetului de stat ce rezultã din aplicarea prevederilor ordonanþei este de circa 15 miliarde de lei la nivelul anului 2002.
Faþã de cele de mai sus, propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 11. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
ªi eu vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Aurel Gubandru.
Votate în unanimitate.
Art. 11, amendamentul 5 vã rog sã-l urmãriþi. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
La art. 12, amendamentul 6. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Art. 13, 14, 15 Ð dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.
La anexe dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votate în unanimitate.
Vã rog sã constataþi cã am parcurs proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, fiind suficiente voturile majoritãþii simple.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Votat în unanimitate. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Continuãm cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire ºi depunere a declaraþiilor de impozite ºi taxe.
Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi!
## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Ordonanþa Guvernului vizeazã soluþionarea unor probleme tehnice ºi de fond privind procedura de reglementare, de declarare reglementatã a datoriilor. Urmãreºte, pe de o parte, crearea bazei legale pentru efectuarea cheltuielilor cu transmiterea la domiciliul contribuabililor a formularelor de declarare a impozitelor ºi taxelor, pre-
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire ºi depunere a declaraþiilor de impozite ºi taxe, în ºedinþa din 5 septembrie 2001, comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.
Vã mulþumesc.
Dacã din partea grupurilor parlamentare vrea cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni.
Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Art. I al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Ordonanþa în integralitate. Sunt obiecþii? Nu. Adoptatã. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Proiectul de lege în integralitatea lui. Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Adoptat în unanimitate cu cvorumul cerut de regulament.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2001 pentru aprobarea unor reglementãri privind datoria publicã externã. Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cuvântul?
Poftiþi, doamnã!
Vã mulþumesc.
Ordonanþa Guvernului nr. 12/2001 stabileºte sursele din care vor fi achitate obligaþiile financiare ale Ministerului Finanþelor Publice faþã de Banca Naþionalã a României, obligativitatea în sarcina Ministerului Finanþelor de recuperare integralã a sumelor constituite ca surse de achitare a obligaþiilor financiare de la beneficiarii creditelor externe, precum ºi modalitãþile concrete de asigurare a susþinerii balanþei de plãþi, a plãþii serviciului datoriei publice ºi finanþarea deficitului bugetar, gestionate de cãtre Ministerul Finanþelor Publice.
Faþã de cele de mai sus ºi având în vedere raportul de propunere a adoptãrii, întocmit de cãtre comisia de specialitate a Camerei, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului de lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 12/2001.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumim.
Din partea comisiei, domnul deputat Gubandru.
## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urma examinãrii proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei nr. 12/2001 pentru aprobarea unor reglementãri privind datoria publicã externã, în ºedinþa din 5 septembrie 2001 comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã.
## Vã mulþumesc.
Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Art. 1 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
- Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
- Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
- Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
- Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
- Anexa nr. 1. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã. Anexa nr. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Proiectul de lege în integralitatea lui.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Adoptat în unanimitate, cu cvorumul prevãzut de regulament.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 65/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei de Valorificare a Activelor Bancare. Ne aflãm în procedurã de urgenþã. Biroul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã sã facã propunere pentru timpii de dezbatere. Observãm cã s-a propus respingerea ordonanþei.
## Domnule vicepreºedinte,
Permiteþi-mi sã fac un scurt comentariu. Pânã în aceastã sãptãmânã pe ordinea de zi respectivul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 65 apãrea cu menþiunea cã se va discuta o datã cu apariþia punctului de vedere al Guvernului sau a unui act, alt act normativ emis de cãtre Guvern. Nu avem nici un alt act normativ în acest domeniu emis proaspãt, avem ºi
rãmâne valabilã propunerea de respingere din partea comisiei, exprimatã în 1999 ºi preluatã de actuala comisie. Cu alte cuvinte, noi putem sã respingem modul de salarizare, poate sã o facã ºi Senatul, sã devinã lege, dar agenþia rãmâne ºi funcþioneazã ºi nu ºtim cu ce salariu.
Cu alte cuvinte, vã rog, domnule vicepreºedinte, sã hotãrâþi care este maniera de adoptare; rãmânem pe respingere ºi putem cãdea peste aceastã eventualitate pe care v-am expus-o sau rãmâne sã o rediscutãm în prezenþa unui alt act normativ.
Doamnã, dumneavoastrã, comisia, aþi propus respingerea. Bun. Dacã aþi propus respingerea, presupun cã aþi luat în considerare diverse argumente, nu?
Dacã colegii din Guvern ºtiu cã a apãrut un nou proiect de lege, atunci noi putem merge mai departe pe propunerea de respingere. De altfel, nici nu existã un alt punct de vedere al comisiei decât de respingere.
Bine. Deci sã vedem din partea Guvernului ce opinie avem.
Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de reprezentant al Guvernului, a fost de acord cu iniþiativele de respingere a unui set de ordonanþe de urgenþã care ºi-au regãsit textele respective în legea de bazã, respectiv Ordonanþa nr. 409/2001 care încorporeazã prevederile acestor acte normative. Suntem de acord deci cu respingerea ordonanþei.
Avem la ora actualã un act normativ în vigoare care reglementeazã salarizarea personalului Agenþiei de Valorificare a Activelor Bancare.
Da, este Ordonanþa nr. 409/2001.
Perfect! ªi este emisã, evident, cum rezultã cu claritate dupã aceastã ordonanþã. Deci este ultimul act care este în vigoare. Aceastã ordonanþã este inutilã.
Grupurile parlamentare au vreo opinie? Nu. Vã propun respingerea acestei ordonanþe.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
S-a respins.
Suntem solicitaþi sã luãm în discuþie proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor. Comisia sesizatã în fond vã rog sã ne expunã punctul de vedere, Comisia pentru agriculturã. Înþeleg cã se propune respingerea.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
În urma reexaminãrii proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor, în ºedinþa din 5.IX.2001 comisia a hotãrât respingerea pentru urmãtoarele motive: în primul rând, reglementãrile prevãzute în Ordonanþa Guvernului nr. 113 au fost preluate de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor. La elaborarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor au fost luate în considerare ºi recomandãrile Uniunii Europene, precum ºi directivele Comisiei economice europene în vederea armonizãrii legislaþiei ºi pregãtirii aderãrii la Uniunea Europeanã.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Dacã iniþiatorul este de acord cu respingerea? Este de acord cu respingerea. Dacã grupurile parlamentare au comentarii de fãcut, participã la dezbateri? Nu participã. Este o lege cu caracter ordinar.
- Cine este pentru respingerea ei? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
- Abþineri? Nu sunt.
S-a aprobat respingerea.
Proiectul Legii privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din perioada 6 martie 1945Ñ august 1964.
Iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu.
Din partea comisiei, doamna preºedintã Smaranda Dobrescu.
În urma reexaminãrii proiectului Legii privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din perioada 6 martie 1945Ñaugust 1964, în ºedinþa din 24 august comisia a hotãrât cã acesta nu poate fi acceptat ºi propune plenului respingerea din urmãtoarele motive: prevederile proiectului Legii privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din perioada martie 1945Ñaugust 1964 au fost preluate ca amendament la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, precum ºi persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse din motive politice mãsuri administrative abuzive.
Ca urmare, prezentul proiect de lege nu îºi mai are obiectul.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Din partea grupurilor parlamentare dacã se doreºte exprimarea unor opinii?
Domnul profesor Ciuceanu, din partea grupului parlamentar.
## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Consider totuºi cã târziu aceastã intervenþie trebuie sã o fac, fiindcã s-au strecurat multe greºeli, poate chiar dintru început. În 1990 când s-a fondat Asociaþia foºtilor deþinuþi politici, într-un context istoric, nu s-au putut departaja cei care au fost Ð ºi numeroºi în fond, majoritatea Ñ, cei care au avut opinii diferite au intrat într-o rezistenþã, o rezistenþã însã care nu este egalã cu
cea care i-a dus pe câþiva Ð ºi aici mã refer la câteva sute de oameni Ð sã ia arma în mânã ºi sã depunã o rezistenþã armatã. Acum 2 ani de zile s-a format o fundaþie care tocmai voia sã focalizeze atenþia opiniei publice asupra acestor foarte puþini oameni care mai sunt în viaþã. ªi fiindcã sunt aici aº vrea sã fac o precizare. Din informaþiile mele, nu depãºesc mai mult de 20.
Încã de anul trecut am formulat aceastã cerere. A trecut acest proiect de lege prin Camera Deputaþilor ºi s-a împotmolit la Senat din motive pe care nu este locul, nici momentul sã le discut. Ulterior, din nou a apãrut pe ordinea de zi a Camerelor. S-au respins. S-au respins, aºa cum aþi auzit ºi dumneavoastrã, în virtutea faptului cã ele toate se vor vãrsa în Legea nr. 214 ºi vom asista, pe de o parte, la o depreciere a calitãþii de ”fost luptãtorÒ, de ”deþinut politicÒ ºi, pe de altã parte, la o nerecunoaºtere a celor care au format elita rezistenþei române.
Mã bucur, domnule preºedinte, ºi sper cã veþi fi de acord, ca ºi întreaga Camerã ºi Senatul României, sã le dãm un omagiu celor care au fost ºi au depus suprema jertfã, aceea a vieþii lor. Pentru ei am formulat legea care, din pãcate, a fost respinsã ºi sper cã atunci când vom discuta Legea nr. 214 vom putea sã le dãm locul pe care-l meritã.
Vã mulþumesc.
## ªi eu vã mulþumesc.
Alte grupuri parlamentare? Nu. Mulþumesc.
Am încheiat dezbaterile generale, urmeazã sã supunem aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.
Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Dezvoltare Economico-Socialã ºi de Reconversie Profesionalã a zonelor din munþii Apuseni. Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu.
Doamna Smaranda Dobrescu, vã rog. Se propune tot respingerea, dupã câte vãd.
Noi propunem respingerea, la fel ca ºi Comisia de administraþie publicã localã care a fost sesizatã tot pe fond.
În urma examinãrii propunerii legislative privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Dezvoltare Economico-Socialã ºi de Reconversie Profesionalã a zonelor din munþii Apuseni, în ºedinþa comunã din 20 iunie 2001 comisiile au hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propun plenului Camerei respingerea, întrucât s-a considerat cã, în prezent, existã cadrul legal ºi instituþional care sã permitã autoritãþilor administraþiei publice centrale ºi locale sã coopereze în rezolvarea problemelor legate de asigurarea dezvoltãrii regionale, inclusiv pentru munþii Apuseni.
În consecinþã, înfiinþarea unei astfel de agenþii naþionale apare ca inutilã. Vã mulþumim.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
## ªi eu vã mulþumesc.
Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.
Vã
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Stimaþi colegi,
În urma examinãrii propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în ºedinþa din 7 iunie 2001 comisia a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului respingerea, întrucât nu corespunde filosofiei iniþiale a Legii nr. 19 cu privire la reducerea vârstei standard de pensionare ºi creeazã o cu totul altã concepþie în privinþa sistemului de asigurãri. Vã mulþumim.
## Da. ªi eu vã mulþumesc.
Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.
Vã propun respingerea, aºa cum a propus comisia. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
S-a respins propunerea legislativã.
O altã propunere legislativã cu acelaºi obiect: modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, înregistratã în 2001, propunerea legislativã nr. 66/2001.
Iniþiatorul presupun cã nu doreºte. Doamna Smaranda Dobrescu.
În urma examinãrii acestei propuneri legislative pe care aþi amintit-o, domnule preºedinte, comisia a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului Camerei respingerea, întrucât prevederile acesteia au fost preluate ca amendamente la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Vã mulþumesc.
Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu.
Vã supun aceastã propunere a comisiei de respingere a propunerii legislative.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Un vot contra. Abþineri? Nu sunt.
Cu un vot contra, s-a aprobat respingerea acestei propuneri legislative.
O altã propunere legislativã înregistratã cu nr. 122/2001 privitor tot la modificarea, completarea Legii
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Iniþiatorul? Nu are opinie. Comisia.
În urma examinãrii acestei propuneri legislative pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, în ºedinþa din 7 iunie 2001 comisia a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului Camerei respingerea, întrucât situaþiile prevãzute în propunerea legislativã sunt cuprinse deja în art. 5 din Legea nr. 19/2000 modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001, deci propunerea nu-ºi mai are obiectul. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Vã mulþumesc.
Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.
Vã
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Domnule preºedinte,
Având în vedere cã reprezentanþii Comisiei juridice sunt prezenþi, vã propun sã trecem la examinarea proiectelor înscrise de la punctul 48 în continuare.
Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2001 pentru modificarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicatã.
Suntem în procedurã de urgenþã. Invit preºedintele Comisiei juridice, domnul deputat Olteanu, sã facã propunerile pentru timpii de dezbatere.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Comisia juridicã propune un minut pentru intervenþii ºi opt minute pentru dezbaterile pe ansamblu.
Vã mulþumesc.
Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
La art. I avem douã puncte, din care la punctul 1 comisia ne propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.
Punctul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Art. I în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Ordonanþa în totalitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
La articolul unic. Uitaþi-vã în raport la pagina 2 punctul 1. Comisia propune o modificare.
Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Se va supune la vot într-o ºedinþã specialã de vot. Dacã de la Comisia de apãrare a venit cineva? De la Comisia de apãrare este cineva? Nu este. Dar a plecat spre noi, am fost anunþat, dar încã nu a ajuns. Probabil cã nu s-a terminat ºedinþa.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2001 privind modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare. Suntem în procedurã de urgenþã.
Vã rog sã propuneþi niºte timpi de dezbatere din partea comisiei.
Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Propunem ca proiectul de ordonanþã sã fie aprobat în forma aprobatã de Senat ºi de comisie.
Niºte timpi de dezbatere, domnule deputat, pentru proiectul în integralitate ºi pentru fiecare articol în parte, durata intervenþiilor.
Vã propun cinci minute, câte un minut pentru fiecare articol.
Da. Vã mulþumesc.
Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.
Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Urmeazã sã fie supus votului în ºedinþã specialã de vot.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2001 privind modificarea art. 14 alin. 1 lit.e) din Ordonanþa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paºapoartelor în România.
Aceeaºi situaþie. Vã rog sã ne propuneþi timpii de dezbatere din partea Comisiei de apãrare.
## Domnule preºedinte,
Comisia propune sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în procedurã de urgenþã în plenul Camerei
Deputaþilor acest proiect de lege, conform raportului suplimentar.
Propunem trei minute, câte un minut pentru fiecare propunere de modificare. Mulþumesc.
Am înþeles. Cine este pentru aceºti timpi? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
La articolul unic vã rog sã observaþi la lit.e) în raport, la pagina 2, punctul 2 se face o propunere de modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.
Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Articolul unic al legii. Observaþi la pagina 2, la punctul 1 din raport, se face o propunere de modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Proiectul de lege în integralitatea sa îl supunem votu-
lui.
Cine este pentru? Mulþumim. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
S-a adoptat.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000 privind modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare. Suntem în procedurã de urgenþã.
Comisia sã ne propunã timpii de dezbatere. Fiindcã s-a propus respingerea, dacã puteþi sã motivaþi aceastã respingere.
În urma constatãrilor fãcute ºi reþinând cã proiectul de lege a rãmas fãrã obiect de reglementare, respectiv avem Ordonanþa nr. 69/2001, comisia propune respingerea proiectului de lege.
Mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu. Iniþiatorul. Poftiþi! Domnul secretar de stat Pavel Abraham.
**Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Avem ºi noi un punct de vedere aici, fiindcã ar trebui sã modificãm atât în titlu, cât ºi în conþinut cu faptul de a arãta cã se respinge ordonanþa, nu proiectul, cãci proiectul trebuie ori sã aprobe ori sã respingã ordonanþa.
Deci ar trebui în titlu sã spunem proiect de respingere a ordonanþei, ºi în conþinut, de asemenea, sã zicem cã se respinge pur ºi simplu ordonanþa, deoarece a rãmas fãrã obiect.
Într-adevãr, prevederile din ordonanþa supusã prin proiectul legii spre aprobare sau spre respingere au fost preluate, aºa cum se arãta la Comisia de apãrare, în Ordonanþa de urgenþã nr. 69/17 mai 2001. Vã mulþumesc.
Domnule general, proiectul de lege, în articolul sãu unic, este formulat în sensul urmãtor: ”Se aprobã ordonanþaÒ. Intenþia iniþiatorului proiectului de lege a fost ca aceastã ordonanþã sã fie aprobatã. Propunerea de respingere a acestui proiect de lege vine din partea comisiei. Comisia propune aceastã respingere.
Dumneavoastrã sunteþi de acord sã respingem proiectul de lege privind aprobarea ordonanþei? Adicã sã nu mai fie aceastã ordonanþã în vigoare?
Evident.
Sã se supunã spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 1 din Constituþia României ºi în forma adoptatã de Senat, în ºedinþa din 7 mai 2001.
Bine. Sã adoptãm acest proiect de lege care respinge ordonanþa.
Dacã din partea iniþiatorului existã obiecþii? Nu existã. Vã supun aprobãrii.
Cine este pentru proiectul de lege? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
## Am înþeles.
Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc sã participe la dezbatere. Vom da un vot final într-o ºedinþã specialã de vot asupra acestui punct.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2000 pentru completarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000.
Comisia, vã rog, timpii ºi justificarea respingerii.
## Domnule preºedinte,
Având în vedere cã ºi acest proiect de lege a rãmas fãrã obiect de reglementare, comisia propune respingerea proiectului legii.
## Am înþeles.
Iniþiatorul este de acord? De acord. Foarte bine! Liderii grupurilor parlamentare sau reprezentanþii grupurilor parlamentare vor sã participe la dezbateri? Nu doresc.
Vom propune votului dumneavoastrã în integralitate aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.
Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare.
Comisia sã ne propunã un timp de dezbatere ºi sã justifice propunerea care a fãcut-o, de respingere.
## Domnule preºedinte,
Întrucât acest proiect de lege a fost trimis cãtre reexaminare de cãtre preºedinte, comisia a propus respingerea ei, având în vedere cã se impune aprofundarea ºi reexaminarea.
Spuneþi-mi mai clar. Dumneavoastrã doriþi sã reanalizaþi sau nu?
S-a adoptat acest proiect în unanimitate.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului
nr. 27/1998 pentru majorarea limitelor minime ºi maxime ale amenzilor contravenþionale stabilite prin Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România.
Comisia sã ne spunã de ce propune respingerea.
Comisia a ajuns la concluzia cã nu poate fi acceptat acest proiect ºi propune respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 27/30 ianuarie 1998 privind majorarea limitelor minime ºi maxime ale amenzilor.
Am înþeles. Iniþiatorul are ceva de spus? Nu. Este de acord.
Sã respingem ºi acest proiect. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
S-a adoptat respingerea proiectului de lege.
Proiectul Legii pentru completarea Legii nr. 121/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari.
Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Proiectul Legii pentru completarea Legii nr. 121 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari, iniþiat de Ministerul de Interne, cuprinde prevederi menite sã asigure transformarea Corpului Pompierilor, dintr-o instituþie bazatã pe principii militare, într-o instituþie preponderent civilã ºi profesionalizatã.
## Modificãrile propuse vizeazã:
Ð încadrarea posturilor de militari în termen din marile unitãþi ºi unitãþile de pompieri, care în prezent reprezintã douã treimi din efective, cu pompieri profesioniºti, militari angajaþi pe bazã de contract ºi salariaþi civili, care vor îndeplini funcþii operative în gãrzile de intervenþie ºi vor executa serviciul în ture;
Ð obligaþia comandanþilor brigãzilor ºi grupurilor de pompieri militari de a prezenta periodic ºi ori de câte ori este necesar prefecþilor consiliilor judeþene sau Consiliului general al Municipiului Bucureºti informãri privind activitatea de apãrare împotriva incendiilor din zonele de competenþã ºi propuneri de mãsuri pentru îmbunãtãþirea acesteia;
Ð crearea posibilitãþii sprijinirii logistice a brigãzilor, grupurilor de pompieri de cãtre consiliile locale, judeþene, Consiliul General al Municipiului Bucureºti prin transferul fãrã platã al autospecialelor ºi mijloacelor specifice achiziþionate din bugetele proprii, în scopul îndeplinirii activitãþii de apãrare împotriva incendiilor ºi satisfacerii cerinþelor colectivitãþilor locale.
Având în vedere toate aceste argumente, vã rugãm sã aprobaþi proiectul în forma prezentatã. Vã mulþumesc.
Comisia a fãcut niºte propuneri de modificare. Sunteþi de acord cu ele?
Da.
Bine. Mulþumesc. Din partea comisiilor.
fãcut-o în raportul nr. 152 din 12, respectiv 14 martie 2001, propunând respingerea acestei iniþiative.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Da. Vã mulþumesc.
Dacã grupurile parlamentare doresc sã ia cuvântul? Nu doreºte nimeni.
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Marin Anton Ð exprimarea îngrijorãrii faþã de ”toate scumpirile care s-au fãcut la energia electricã, termicã ºi a combustibililorÒ; Ñ ªtefan Baban Ð intervenþie intitulatã ”Despãgubirile Ð cancer pe termen lung al bugetului þãriiÒ; Ñ Valeriu Stoica Ð susþinerea retragerii de pe ordinea de zi a pro- iectului Legii exploataþiilor agricole; Ñ Damian Brudaºca Ð analizã a unui demers politic: ”falimentarea premeditatã ºi cu bunã ºtiinþã a economiei judeþelor transilvane ºi în special a judeþului ClujÒ; Ñ Dan Coriolan Simedru Ð solicitarea verificãrii procedurii de privati- zare a douã societãþi prestatoare de servicii din judeþul Alba; Ñ Aurel Daraban Ð intervenþie referitoare la situaþia navigatorilor dis- ponibilizaþi; Ñ Vasile Mândroviceanu Ð apel pentru orientarea spre liberalismul progresist
Domnule preºedinte,
Comisia propune sã se supunã spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei acest proiect în forma propusã prin raportul iniþial, nr. 129 din 7.III.2001, cu respectarea prevederilor legale.
Vã mulþumesc.
Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
La art. I sunt mai multe puncte, sunt cinci puncte ºi sunt niºte propuneri de modificare din partea comisiei.
La punctul 1, vã rog sã observaþi, de asemenea, punctul 1 din raportul comisiei. Dacã sunt obiecþii la propunerea de modificare ºi la text? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Punctul 2. La pagina 2 a raportului, punctul 2, chiar existã o propunere de modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt.
Punctul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Punctul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Art. I în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Art. II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Art. III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Urmeazã ca proiectul sã fie supus în integralitatea sa votului într-o ºedinþã specialã de vot.
Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 18.X.2000.
Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea Comisiei de apãrare, vã rog sã justificaþi propunerea de respingere.
Domnule preºedinte,
Conform materialului pus la dispoziþie de Camerã, comisia îºi menþine propunerea de respingere pe care a
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Vã propun un minut pentru intervenþii ºi cinci minute pentru dezbaterea ansamblului legii.
Cine este de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.
Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Sã intrãm în dezbaterea propriu-zisã.
Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Proiectul de lege în integralitate.
Cine este pentru proiectul de lege? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, precum ºi persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive. Procedurã de urgenþã.
Timpii noºtri de dezbatere?
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Aceiaºi timpi propune Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi: 1 minut de intervenþie, 5 minute pentru dezbaterea ansamblului legii.
Mulþumesc.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/28.IX.2001
Vã mulþumesc ºi eu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Ordonanþa de urgenþã. Vã rog sã observaþi, în articolul legii se propune o modificare.
Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Articolul 2 al ordonanþei. În proiectul de lege se introduce un nou alineat.
Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Punctul 3 din lege. Art. 2 alin. 1 lit. b) va avea urmãtorul cuprins... Vedeþi cum este formulat.
Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Punctul 4 din lege. La art. 2 alin. 1, dupã lit. b) se introduce o nouã literã, lit. c1) cu urmãtorul cuprins... Îl vedeþi în proiectul de lege.
Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Tot la art. 2 alin. 1 lit. d) din proiectul de lege se propune o modificare.
Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
Punctul 6 din proiectul de lege.
La art. 2 alin. 2 al ordonanþei se propune o modificare prin proiectul de lege.
Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Articolul 2, aºa cum a fost modificat prin proiectul de lege.
Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
La art. 3 al ordonanþei, la punctul 7 al proiectului de lege se reformuleazã lit. e).
Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Prin pct. 8 al proiectului de lege, dupã lit. e) se intro-
- duce o nouã literã, f), cu conþinutul pe care îl vedeþi. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
- Articolul 3, cu modificãrile respective.
- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
La punctul 9 al proiectului de lege, la art. 4, partea introductivã a alin. 1 este o modificare a acestui alineat. Vedeþi în proiectul de lege.
Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.
- Articolul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
Punctul 10. La art. 5 alin. 1 se introduce prin proiectul de lege o modificare.
- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
- Articolul 5. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 6. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. La articolul 7, ”partea introductivã a alin. 1 ºi lit. c) ºi
Vã mulþumim.
Din partea Comisiei juridice, domnul Olteanu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Proiectul de lege cu care suntem sesizaþi astãzi pentru a-l adopta a fost examinat în 7 sau 8 ºedinþe comune, la nivelul Comisiei juridice ºi Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi minoritãþi. Comisia juridicã sesizatã iniþial pentru aviz a considerat necesar sã se pronunþe ºi ea pe fond, în raport, atât legat de imperfecþiunile de redactare, de tehnicã legislativã, cât ºi datoritã imperfecþiunilor determinate de fondul unor reglementãri.
De aceea, noi credem cã împreunã cu Comisia pentru drepturile omului am fãcut o treabã bunã ºi textul este îmbunãtãþit, corespunzând normelor interne ºi europene ºi vi-l propunem astãzi pentru a fi adoptat în forma pe care noi, cele douã comisii, am adoptat-o dupã, repet, opt ºedinþe de dezbatere.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc. Din partea grupurilor parlamentare? Poftiþi! Domnul deputat Tokay.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Aº vrea sã supun atenþiei dumneavoastrã ºi a colegilor mei o chestiune de procedurã care, dupã a noastrã pãrere, a viciat profund raportul celor douã comisii, deoarece nu s-au respectat prevederile legale ale art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaþilor.
Sunt nevoit sã abuzez de rãbdarea dumneavoastrã ºi sã vã spun cum s-a întâmplat acest abuz sau aceastã greºitã interpretare.
La discutarea proiectului, la douã articole, respectiv alineate deosebit de importante, comisiile întrunite au interpretat greºit votul. ªi anume, în mod concret, la ºedinþa din data de 21 mai 2001 cele douã comisii, discutând art. 2 în care figura sintagma ”Comunitãþi naþionale minoritareÒ, în urma unei propuneri de eliminare s-a supus la vot eliminarea din textul ordonanþei.
Pentru acest amendament de eliminare au votat pentru 11 deputaþi, împotrivã 8 deputaþi ºi au fost 3 abþineri.
Preºedintele ºedinþei a considerat cã amendamentul de eliminare a fost votat prin majoritate de voturi.
În opinia noastrã, majoritate de voturi la 22 de membri prezenþi ar fi trebuit sã fie nu 11, care este fix jumãtate, ci 12, sens în care, dupã ce aceeaºi procedurã ºi acelaºi sistem de vot a fost utilizat la data de 30 mai 2001 la art. 5, cu privire la scoaterea din text a sintagmei ”orientãri sexualeÒ, deci potrivit aceluiaºi sistem de vot, fãrã sã existe pentru eliminare majoritatea, aºa cum cere Regulamentul Camerei Deputaþilor la art. 53, propunerea a fost consideratã ca fiind admisã.
Mi se pare de-a dreptul ciudat ºi numai în aceastã comisie, respectiv în comisiile reunite s-a întâmplat ca acel art. 53 sã fie interpretat în felul în care a fost interpretat.
Esenþa interpretãrii: cã faþã de 11 pentru 8 contra ºi 3 abþineri, pentru este majoritate. Adicã 11 este mai mult decât 8. Acesta era argumentul principal. Or, niciodatã, nici în Camerã, în nici o comisie votul prin care un membru al Camerei Deputaþilor se abþine nu a fost considerat ca un vot pentru.
Dacã mergem pe aceastã logicã am putea ajunge pe ideea cã 1 este mai mult decât 0, deci dacã un deputat, într-o comisie formatã din 17 Ð 20 membri, voteazã pentru, restul se abþine, propunerea se considerã a fi aprobatã. Or, legiuitorul, dumneavoastrã când aþi aprobat art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaþilor nu aþi gândit aºa ºi nici nu se poate gândi aºa.
Domnul Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Sigur cã atunci când existã texte care nu pot conveni dintr-o perspectivã sau alta se schimbã ºi percepþia, ºi abordarea, ºi decizia, în consecinþã, pentru cã Ð amintesc colegilor mei de la U.D.M.R. Ð s-a decis de multe ori, în acelaºi sens, cu aceeaºi procedurã, iar dumnealor nu au obiectat.
Dincolo de aceastã argumentare de principiu, în legãturã cu diferitele mãsuri ºi greutãþi folosite în ocazii similare, aº vrea sã vã menþionez, stimaþi colegi, cã textul art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaþilor spune foarte clar cã pentru a decide în mod corect, regulamentar, adicã, în comisii, trebuie îndeplinite douã condiþii esenþiale. Prima: trebuie sã existe majoritatea membrilor comisiei prezenþi, iar cea de-a doua comisie prevãzutã de regulament la acelaºi articol, în alin. 2 spune foarte clar, fãrã dubiu ºi, deci, prin urmare, fãrã posibilitate de interpretare, ºi anume cã hotãrârile comisiilor se adoptã cu votul majoritãþii membrilor prezenþi.
Un principiu de interpretare a actelor normative, cunoscut, de altfel, sunt convins, ºi de colegii din U.D.M.R., distinºi juriºti, de altfel, spune foarte clar cã legea se interpreteazã în sensul aplicãrii acesteia, ºi nu în sensul blocãrii ei sau, mai exact, în scopul pentru care ea a fost adoptatã. Regulamentul Camerei Deputaþilor pe care-l am aici a fost adoptat în scopul evident de a fi adoptate legile în comisie, examinate ºi adoptate cu cvorumul necesar, ºi nu de a fi blocate.
Prin urmare, dacã dumnealor au ales sã plece din salã în condiþiile în care, în calitate de preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi am considerat cã este vorba de o decizie adoptatã, este opþiunea dumnealor.
Textul, însã, textul regulamentului, din care am avut onoarea sã citez, este foarte clar, în sensul cã decizia adoptatã în comisie este regulamentarã. Chiar dacã existau probleme legate de interpretare, o asemenea problemã legatã de interpetare ar fi putut fi, eventual, trimisã Comisiei pentru regulament, cum fac toate parlamentele din Europa civilizatã, pentru ca aceastã problemã de interpetare sã fie clarificatã pentru viitor.
În legãturã însã cu decizia respectivã ºi cu solicitarea Biroului permanent de a revedea votul, o asemenea solicitare ºtiþi foarte bine cu toþii, mai bine decât mine chiar, având în vedere cã cei mai mulþi dintre dumneavoastrã aveþi o experienþã parlamentarã mai bogatã, o asemenea decizie, o asemenea solicitare de a se revedea votul nu putea fi primitã, pentru simplul motiv cã nu era prevãzutã de regulament ºi prin urmare s-a procedat în consecinþã.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Permiteþi-mi ºi mie sã spun câteva cuvinte. Deci fãrã a discuta despre problema acelor voturi lãsate la cele douã puncte, vreau sã fac remarca cã având în vedere faptul cã un raport al unei comisii intrã în dezbaterea plenului ºi plenul este suveran în a decide ce poziþie sã ia pentru fiecare din propunerile fãcute de cãtre comisii, coroborat cu prevederea dintr-un articol al regulamentului nostru cã în situaþia în care, sã spunem, comisia nu ar depune un raport, plenul poate sã discute proiectul de lege chiar ºi în absenþa acelui raport, mi se pare evident cã eventualele erori, greºeli de procedurã, de apreciere se acoperã. Deci suntem într-o situaþie de eventualã nulitate relativã, în nici un caz de nulitate absolutã, chiar dacã obiecþiile prezentate de domnul Tokay sunt a fi corecte, chiar dacã grupul Domniei sale s-a retras de la lucrãri.
Însã eu constat ºi un alt lucru: existã controverse nu numai pe elemente de procedurã, dar vãd aici ºi un raport foarte substanþial, foarte amplu, cu foarte multe propuneri de modificare ºi având în vedere ºi faptul cã este 13,40 ºi faptul cã prezenþa nu este strãlucitã, eu vã propun sã încheiem aici ºedinþa de astãzi ºi sã discutãm într-o ºedinþã viitoare, într-o situaþie mult mai propice unei dezbateri aprofundate.
Vã mulþumesc.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 131/28.IX.2001 conþine 36 de pagini.**
Preþul 26.604 lei
Toate aceste datorii ale României decurse din naþionalizãri erau în 1989 achitate, cu excepþia datoriei, rezolvate anul acesta, cu Suedia. Din câte se vede, foºtii proprietari de fabrici ºi uzine din România antebelicã solicitã acum o a doua despãgubire, mult mai mare decât valoarea de piaþã a proprietãþilor revendicate, dintre care unele nici nu mai existã sau se aflã în paraginã.
În acest proces dificil al despãgubirilor ºi al restituirilor fostelor proprietãþi naþionalizate se impune ca cei responsabili cu retrocedãrile ºi recompensele sã verifice foarte serios calitatea solicitanþilor, pretenþiile acestora, sã respingã toate cele neacoperite de realitate ºi sã aplice întocmai prevederile legii, în limitele posibilitãþilor de astãzi ale bugetului României.
Vã mulþumesc.
Potrivit Cartei europene a spaþiului rural, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei prin Recomandarea nr. 1.296 din 1996, statele Uniunii Europene membre sau cele care doresc sã adere trebuie sã-ºi manifeste preferinþa în ceea ce priveºte forma juridicã a exploataþiilor agricole pentru exploataþiile de drept privat. În acelaºi document se mai aratã cã pãrþile trebuie sã promoveze exploataþiile agicole de dimensiuni umane, permiþând creºterea în spaþiul rural în condiþii economice viabile a familiei þãrãneºti.
Observãm cã proiectul de lege al P.S.D. contravine flagrant normelor europene, mai ales cã în ceea ce priveºte cooperaþia agricolã nu vom întâlni în nici un stat european o cooperativã în producþie agricolã propriu-zisã. Existã cooperative în domeniile aprovizionãrii materiale, prelucrãrii materiilor prime, comercializãrii produselor agroalimentare, în domeniul creditului, dar nu în producþia agricolã.
Partidul Naþional Liberal solicitã ca proiectul Legii exploataþiilor agricole sã fie nu numai retras de pe ordinea de zi, aºa cum s-a întâmplat ieri în Senatul României, la propunerea P.S.D., ci ºi amendat ºi regândit într-o manierã europeanã.
Vã mulþumesc.
Paralel ºi aproape simultan cu declaraþia fulminantã a ministrului Cazan, am aflat de la Agenþia judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã faptul cã la nivelul judeþului Cluj rata ºomajului este în continuã scãdere. În plus, Remus Lãpuºan, directorul acestei agenþii, specialist ºi el al P.S.D., e de pãrere cã în comparaþie cu media pe þarã ºomajul în judeþ este la cote apropiate. Este curios cum, deºi creºterea industrialã în judeþul Cluj, potrivit acestor surse, este de aproape cinci ori mai micã decât nivelul pe þarã, în judeþul nostru ºomajul se reduce constant ºi aproape de rata pe þarã. Aºa ceva se poate întâmpla numai având un Guvern prezidat de Adrian Nãstase, pentru care negrul e alb, ºi de fapt totul e rozbombon.
Ca numeroºi români, am încercat ºi eu sã-mi explic raþiunile politicii de sancþionare prin buget, inclusiv la rectificarea acestuia, în judeþele Transilvaniei, de Guvernul prezidat de Adrian Nãstase. În afara celor deja menþionate, decizia este aberantã, ilogicã, antinaþionalã. Este posibil, totuºi, ca ea sã fie rezultatul pactului secret ºi antiromânesc încheiat între P.D.S.R. ºi U.D.M.R. Nu excludem, deºi ne îngrozeºte gândul, faptul cã P.D.S.R. s-a decis sã nu mai investeascã în Transilvania pentru cã a anticipat posibilitatea ca pânã la urmã aceastã provincie româneascã sã fie pierdutã ºi preluatã de Ungaria.
Un ultim ºi incredibil exemplu în acest sens este aberanta decizie, foarte recentã, a premierului ºi preºedintelui þãrii de a renunþa definitiv la obiectivul de investiþii ”S.T.S. Vaþa de JosÑHigiuÒ din Þara Zarandului, dupã ce s-au cheltuit peste 200 de miliarde de lei pentru lucrãrile de organizare de ºantier.
Prin aceastã mãsurã aberantã, actuala putere condamnã definitiv la sãrãcie ºi subdezvoltare zona Apusenilor, unde rata ºomajului a atins 40%. Din estimãrile autoritãþilor locale, în acest fel se pierd doar pentru prima fazã peste 500 de locuri de muncã, aducând la disperare ºi lipsindu-i de ºansã pe absolvenþii ºcolilor din Apuseni aflaþi în cãutarea unui loc de muncã. De aceea, 11 primari din Þara Zarandului, direct afectaþi de sistarea investiþiei, aprobatã, culmea!, tot de P.D.S.R. în 1996, s-au adresat la sfârºitul lunii august Parlamentului României, cerând intervenþia sa pentru salvarea Apusenilor.
Ar fi regretabil sã constatãm cã, pentru a-ºi atinge scopul, respectiv puterea, Ion Iliescu ºi P.D.S.R. au tranzacþionat inclusiv viitorul Transilvaniei. O altã ipotezã, care ºi ea ne produce fiori, legatã tot de alianþa dubioasã cu U.D.M.R., ar fi faptul cã P.D.S.R. ar fi acceptat succesul Legii statutului maghiarilor din afara graniþelor Ungariei prin pauperizarea ºi mai accentuatã a populaþiei din Transilvania. În felul acesta, disperaþi ºi fãrã speranþã, atraºi de raþiunile unor avantaje materiale, inclusiv românii din Transilvania o vor susþine ºi vor dori sã obþinã o asemenea legitimaþie.
Privite dintr-o astfel de perspectivã ºi coroborate cu întârzierea cu care au reacþionat, demersurile ºi declaraþiile lui Adrian Nãstase ºi ale altor lideri pesediºti mi se par nesincere ºi neconcludente. Este din aceastã perspectivã destul de clar cã s-a bãtut de mult palma cu ungurii, cu Victor Orban ºi cu cei ce nu ne vor binele, iar aparenta fermitate ºi duritate de acum sunt doar de ochii lumii.
Din nou este clar cã Guvernul Adrian Nãstase ºi Preºedintele Ion Iliescu nu sunt garantul suveranitãþii ºi integritãþii, al demnitãþii naþionale, lucru pe care guvernanþii de la Budapesta l-au constatat de mult ºi-l exploateazã în consecinþã, iar subminarea sistematicã a autoritãþii statului român, prin numeroasele manifestãri antiromâneºti, reprezintã cea mai grãitoare dovadã. Guvernul Adrian Nãstase ºi Preºedintele Ion Iliescu au avut doar grijã sã reducã drastic fondurile bugetare, garantând subdezvoltarea, mizeria ºi sãrãcia pentru locuitorii Transilvaniei.
Mulþumesc.
Aceastã rezistenþã la reformã a acestor activiºti politici second hand care renunþã la orice obiective politice ºi economice pentru interese proprii de rotunjire a veniturilor este, din pãcate, trecutã cu vederea de reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul, care lasã ca acest jaf sã se petreacã sub nasul sãu.
Cer ministrului administraþiei publice locale, Octav Cozmâncã, sã ia mãsuri imediate împotriva acestor oameni politici expiraþi, iar Curtea de Conturi sã verifice modul ºi motivul pierderilor de peste 5 miliarde în numai 6 luni de la Societatea de Drumuri ºi Poduri Locale Alba. Aºa ar trebui sã se întâmple într-o þarã normalã! Vã mulþumesc.
Datoritã dispariþiei navelor din flota comercialã ºi din flota de pescuit oceanic prin disponibilizare existã în Constanþa ºi în þarã circa 6.000 de navigatori maritimi, personal brevetat ºi nebrevetat, fãrã angajamente ferme. Numai în ultima perioadã s-au disponibilizat de la ”NavromÒ 1.600 de persoane, de la ”PetrominÒ 2.100 de persoane, de la ”RomlineÒ 1.400, iar de la C.R.B.O.Tulcea 610 persoane.
O parte din forþa de muncã calificatã profesional prin aceastã activitate specificã ºi-a gãsit plasament în cadrul societãþilor private de transport maritim româneºti, numãrul acestora fiind în jur de 1.000 de persoane brevetate ºi nebrevetate. Personalul brevetat a apelat la serviciile agenþiilor de crewing, autorizate sau nu. ªi-au gãsit locuri de muncã în flotele armatorilor strãini, fãrã însã a avea contracte sigure ºi fãrã a-ºi plãti impozitele ºi asigurãrile sociale în România.
Acest aspect este permis actualmente de prevederile legislaþiei în vigoare ºi, în consecinþã, personalul navigant nu beneficiazã de protecþie socialã.
În ultimii cinci ani, din datele furnizate de Centrul de Pregãtire a Personalului din Marina Comercialã, prin aceastã instituþie au trecut pentru pregãtire, reconfirmare ºi absolvire a cursurilor obligatorii IMO un numãr de 14.000 de cursanþi, un indicator ce explicã cã pe întreaga perioadã a celor cinci ani, cel puþin o datã un cursant a stat o sãptãmânã la cursuri, totalul ridicându-se la 14.000 de brevetaþi ºi nebrevetaþi. Academia Navalã ”Mircea cel BãtrânÒ pe perioada ultimilor cinci ani a avut circa 160 de absolvenþi pe an.
Datoritã situaþiei actuale în care flota comercialã a dispãrut ºi programul de construcþii navale pentru armatorii maritimi nu a demarat, fiind necesare surse de finanþare externe, se pune cu prioritate problema distribuirii acestei forþe de muncã calificate ºi angajarea sa de cãtre marii operatori europeni pe navele aparþinând acestor companii, chiar dacã navele sunt înregistrate sub pavilioane de complezenþã, ca o pondere la puternica forþã de muncã angajatã provenitã din þãrile Asiei, cum sunt Filipine, India ºi Pakistan.
Sunt foarte multe exemple de echipaje poloneze, ruseºti ºi iugoslave care navigheazã pe navele unor armatori ºi operatori puternici din vestul Europei, angajaþi pe baza unor tratate bilaterale încheiate de þãrile din care provin.
Printr-o politicã susþinutã de Guvern, prin Ministerul Integrãrii Europene, prin Ministerul Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei, prin Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, în discuþii purtate cu omologii din þãrile Europei Occidentale, se pot elabora programe care sã prevadã angajarea personalului navigant disponibil în România.
Un astfel de demers va avea ºi o importantã laturã financiarã, prin câºtigurile realizate de cei implicaþi, pe de o parte, dar ºi de statul român, sub aspectul impozitãrii ºi al cotelor de asigurãri sociale destul de ridicate, þinând cont de câºtigurile realizate de navigatori.
În perioada 23 Ð 27 aprilie 2001 a avut loc la Sankt Petersburg Seminarul privind standardele internaþionale ale muncii în transporturile maritime.
Au participat 11 þãri din centrul ºi estul Europei. La lucrãri au participat reprezentanþi ai Organizaþiei Internaþionale a Muncii, ai Federaþiei Internaþionale a Armatorilor ºi ai Federaþiei Muncitorilor din Transporturile Maritime Internaþionale.
S-a analizat situaþia din fiecare þarã, România îndeplinind toate condiþiile ca forþa de muncã din transporturile maritime sã poatã fi angajatã pe navele strãine.
Pentru realizarea acestei acþiuni propun urmãtoarele: 1) Iniþierea unor dialoguri cu factorii implicaþi: Ministerul Transporturilor, instituþiile de învãþãmânt de specialitate, centrul de pregãtire ºi perfecþionare din marina comercialã, care are o evidenþã clarã a personalului reciclat, agenþiile de crewing autorizate ºi sindicatul liber al navigatorilor.
2) Finalizarea acestor discuþii printr-un program care va cuprinde atingerea unor obiective minime, cum ar fi: susþinerea financiarã a unor programe de învãþãmânt ale institutelor de specialitate din România, de þãrile Comunitãþii Europene, acceptarea de cadeþi pentru practica pe navele operatorilor din Uniunea Europeanã; acceptarea unor grile de salarizare a personalului brevetat la concurenþã cu personalul din Asia; asigurarea unor norme obligatorii pe care armatorii, agenþiile de crewing ºi navigatorii trebuie sã le respecte; eliminarea din piaþa muncii a firmelor de crewing neautorizate.
Actualmente existã aproximativ 120 de firme de crewing în întreaga þarã, din care doar 58 sunt autorizate. Aceastã autorizare este datã conform legislaþiei în vigoare de Ministerul Transporturilor Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei.
Sub aspectul raporturilor de muncã nu existã un fel de reglementare legalã care sã oblige aceste firme sã obþinã autorizare de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Firmele de crewing fiind, în speþã, agenþii de plasare a forþei de muncã în strãinãtate, ar fi beneficã, pentru a crea un sistem de protecþie socialã pentru personalul navigant, modificarea art. 12 din Legea nr. 156/2000 privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate, prin introducerea obligativitãþii încheierii de cãtre aceste agenþii a unor contracte individuale de muncã, înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncã. Aceste contracte ar permite acestor persoane ca la întoarcerea în þarã sã beneficieze de toate drepturile care li se cuvin.
Se impune iniþierea unor discuþii, la nivel interguvernamental, cu þãrile care ar putea angaja personal navigant, cum sunt: Norvegia, Olanda, Italia, Germania, Franþa, Grecia ºi care în prezent angajeazã personal din Filipine ºi Pakistan.
Vã mulþumesc.
229 voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului
nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitatea celor prezenþi, 229 voturi.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitãþii de 3 milioane tone cãrbune energetic de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat în anul 2001, tot lege ordinarã.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Unanimitatea celor 229 de colegi prezenþi.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice.
Comisia, cum ºtiþi din timpul dezbaterilor, ne propune respingerea acestui proiect de lege.
Cine este pentru propunerea de respingere? 176 voturi pentru. Împotriva respingerii? 31 voturi contra. Abþineri? 12 abþineri.
176 voturi pentru...
Abþineri? Nu sunt.
Unanimitatea celor prezenþi momentan în salã, 227. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism; lege cu caracter organic, art. 74 alin. 1 din Constituþie.
Cine este pentru?
V-aº aminti, stimate coleg, cã aveþi o listã. Deci dacã eu sunt neciteþ în exprimare, vã puteþi uita pe lista dumneavoastrã. Vã rog frumos, transmiteþi-i o listã domnului Gheorghiof ca sã ºtie ce voteazã, pentru cã are dificultãþi...
Cine este pentru? 178 voturi pentru.
Împotrivã? Un vot împotrivã din partea P.R.M.Ðului. Domnule Stanciu, vã rog sã daþi semnalul cum sã voteze mai devreme, cã nu se uitã la dumneavoastrã ºi voteazã dupã ce trec cu numãrãtoarea în partea cealaltã. 45 voturi împotrivã.
Abþineri dacã sunt? O abþinere.
Deci 178 voturi pentru, 45 împotrivã, nici o abþinere. A fost adoptat acest proiect de lege.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. Comisia ne propune respingerea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei.
Cine este pentru propunerea de respingere? 171 voturi pentru respingere.
Împotrivã? Spuneþi-i ºi colegului dumneavoastrã cum sã voteze, cã este nedumerit!
## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_
I-am spus!
Cine este pentru? Mulþumesc. Sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vreau sã vã anunþ cã nu s-a terminat programul de astãzi, ºedinþa noastrã continuã, încât v-aº ruga sã vã pãstraþi locurile în salã.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor divergente la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998, republicatã, în temeiul art. IV din Legea nr. 141/1999 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea Fondului forestier naþional. Au fost propuºi domnii deputaþi: Crãciun Dorel Petru, Ianculescu Marian ºi Posea Petre Ð de la P.S.D.; Mardari Ludovic ºi Pribeanu Gheorghe Ð P.R.M.; Popescu Bejat ªtefan Marian Ð P.D.; Gheorghe Valeriu Ð P.N.L.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt?
Abþineri?
Unanimitate.
Comisia de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 109/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatului de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. Sunt propuºi domnii: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Nãdejde Vlad George Ð P.S.D.; Eserghep Gelil Ð P.R.M.; Gheorghe Valeriu Ð P.N.L.; Kov‡cs Zolt‡n Ð U.D.M.R. ºi Babiaº Iohan-Peter Ð minoritãþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat ºi aceastã comisie.
Penultima vizeazã medierea la proiectul Legii pentru completarea art. 36 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar. Au fost propuºi domnii deputaþi: Neagu Victor, Ionel Adrian, Rasovan Dan Gheorghe Ð P.S.D.; Bâldea Ioan ºi Predicã Vasile Ð P.R.M.; Gheorghe Valeriu Ð P.N.L.; Kelemen Atilla BŽla Ladislau Ð P.U.N.R.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
Unanimitatea celor prezenþi a votat ºi aceastã comisie de mediere.
Ultima este cea cu privire la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 243/2000 privind protecþia atmosferei. S-au propus domnii deputaþi: Florescu Ioan, Lazãr Maria, Miþaru Anton Ð P.S.D.; Dinu Gheorghe ºi ªnaider Paul Ð P.R.M.; Oltean Ioan Ð de la P.D.; Mirciov Petru Ð Grupul minoritãþilor.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
O întreb pe doamna deputat Afrãsinei dacã mai doreºte sã intervinã. Doamnã Afrãsinei, ºtiu cã aveaþi de propus o înlocuire... din grupul dumneavoastrã parlamentar la o comisie de mediere...
În fond, a fost sesizatã Comisia pentru politicã externã.
Din partea Ministerului de Externe cine este prezent? Poftiþi, domnule ministru?
## **Domnul Cristian Diaconescu Ñ** _secretar de stat în_
Vã mulþumesc.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã?
Abþineri?
Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat ºi acest raport de mediere.
Trecem la urmãtorul raport, raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite ºi taxe, lege cu caracter ordinar. ## Este vorba de douã puncte.
La articolul unic, vã rog sã urmãriþi punctul 1 din raportul de mediere. Ni se propune textul Camerei Deputaþilor. În consecinþã, potrivit regulamentului nostru, nu se mai supune votului.
La punctul 2, cel referitor la art. I pct. 1 alin. 6, dacã aveþi obiecþiuni? Nu, pentru cã este vorba de textul Camerei Deputaþilor. Deci nu se mai supune votului.
Supun, în schimb, votului final raportul comisiei de mediere privitor la acest proiect de lege care are caracter ordinar, suficiente fiind voturile majoritãþii simple.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat ºi acest raport de mediere.
Urmãtorul proiect, cel de la punctul 21. Are o intervenþie domnul ministru Gaspar. Poftiþi, domnule ministru!
## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Birourile permanente ale celor douã Camere, reunite astãzi în ºedinþã comunã, au decis reînvestirea comisiei de mediere, întrucât raportul, astfel cum a fost întocmit, conþine observaþii asupra altor texte decât textele care erau în divergenþã. Se va reîntâlni comisia. Pe baza stenogramei plenului Camerei Deputaþilor, urmeazã ca raportul sã fie refãcut.
Ca atare, v-aº ruga sã nu-l supuneþi discuþiei plenului în ºedinþa de astãzi.
Vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa în forma în care a fost trimisã de Guvern.
Mulþumesc.
Aº face o menþiune cã în textul ordonanþei nu au mai fost cuprinse prevederile referitoare la serviciile publice de transport feroviar, întrucât acestea sunt deja reglementate prin Ordonanþa nr.12/1998 privind transporturile pe Cãile Ferate Române.
Vã mulþumesc.
Art. 7 alin. 3) Ð urmãriþi amendamentul 24. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 7 alin. 4). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 25? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Art. 7 alin. 5) Ð urmãriþi amendamentul 26. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 8 alin. 1) Ð urmãriþi amendamentul 27. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La alin. 2 comisia nu a avut obiecþiuni la partea introductivã.
Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate partea introductivã a alin. 2 de la art. 8.
Lit. a) Ð urmãriþi amendamentul 29. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Lit. b) Ð urmãriþi amendamentul 30. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Lit. c) Ð urmãriþi amendamentul 31. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Trecem în continuare la art. 9. Dacã la art. 9 alin. 1 aveþi obiecþiuni la amendamentul 32? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 9 alin. 2, comisia nu a avut obiecþiuni la partea introductivã.
Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. La art. 9 alin. 2 lit.a) urmãriþi amendamentul 34. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 9 lit.b) urmãriþi amendamentul 35. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 9 lit.c) urmãriþi amendamentul 36. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 9 lit.d) aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.
Lit. e), f) Ð aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. La lit.g) urmãriþi amendamentul 40. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Lit. h) ºi i), comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. Art. 10 alin. 1 Ð urmãriþi amendamentul 43. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La alin. 1 lit.a) aveþi obiecþiuni la amendamentul 44? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Lit. b) ºi c) Ð comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Art. 10 alin. 2 Ð urmãriþi amendamentul 47. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Urmãriþi, vã rog, amendamentul 48. Comisia ne propune un art. II nou. Urmãriþi conþinutul acestuia de la pagina 13 la pagina 14.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 48? Nu aveþi. Domnul deputat Bivolaru.
- e) vor avea urmãtorul cuprins:...Ò scrie în proiect. Vã rog sã urmãriþi proiectul.
- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
- Articolul 7, în integralitate, din ordonanþã. Sunt
- obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.
- Articolul 8 din ordonanþã. Sunt obiecþii? Nu sunt
- obiecþii. Adoptat.
- Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
- Articolul unic al legii, în integralitate, cu modificãrile
- despre care deja am vorbit ºi le-am adoptat.
- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.
- Proiectul de lege în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt. Adoptat.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare.
Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Nu doreºte.
Din partea comisiilor sesizate în fond? Iniþiatorul.
## **Domnul Mark— Attila G‡bor Ñ** _subsecretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice:_
## Doamnelor ºi domnilor, bunã ziua!
Din partea Ministerului Informaþiilor Publice, Attila Mark—, subsecretar de stat.
Ordonanþa nr. 137 care se referã la prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare este unul din acele acte normative pentru care România a fost felicitatã atât de cãtre Uniunea europeanã, cât ºi de toate forurile internaþionale ºi este un document de bazã al întregii societãþi în ceea ce priveºte eliminarea acestui fenomen pe care-l cunoaºtem cu toþii. Proiectul de lege pe care-l aveþi dumneavoastrã în dezbatere a fost adoptat de Senat cu unele amendamente. Ministerul Informaþiilor Publice susþine varianta adoptatã de Senat, care este doar o modificare de formã adusã la proiect.
În ceea ce priveºte conþinutul proiectului trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã ordonanþa prevede unele atitudini, comportamente, manifestãri sau care pot constitui discriminãri, le considerã contravenþii ºi le sancþioneazã ca atare.
Deci, dupã cum vedeþi, aceste sancþiuni contravenþionale se raporteazã exact la aceeaºi procedurã care se prevede de noul regim juridic al contravenþiilor.
Pe de altã parte, ordonanþa se referã nu numai la discriminãrile care aduc atingere persoanelor datoritã apartenenþei la o etnie, ci ºi la o serie de alte categorii de persoane care pot fi subiectul unor discriminãri.
Considerãm cã în forma în care a fost elaboratã în 2000 ºi respectiv în forma în care a fost aprobatã de Senat este în mãsurã sã îºi atingã scopul iniþial.
Eu aº ruga în acest sens sã analizaþi proiectul de faþã. Vã mulþumesc.
Cu alte cuvinte, întregul raport este viciat ºi þin sã vã comunic cã în urma refuzului preºedintelui comisiei de a socoti în acest fel voturile am fost nevoit sã pãrãsim lucrãrile ºedinþei comune. Numai cu titlu de curiozitate menþionez cã am sesizat Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, birou care a solicitat comisiilor întrunite sã revizuiascã. Nu putea ordona, dar a solicitat sã revizuiascã aceastã pãrere ºi aceastã interpretare, în sensul sã aprecieze cã votul 11, 8, 3 nu putea însemna în condiþiile date un vot de aprobare. Cert este cã nu s-a
întâmplat, motiv pentru care noi am pãrãsit lucrãrile comisiei.
În faþa Domniilor voastre stã o chestiune esenþialã. Dacã în cursul procesului legislativ una sau mai multe reguli de bazã, legi, hotãrâri, regulamentul este viciat, noi susþinem cã întreaga procedurã care succede actului lovit de o nulitate absolutã, întreaga procedurã este lovitã de nulitate.
Suntem hotãrâþi, în cazul acesta, dacã se trece peste aceastã abordare a numãrãtorii voturilor ºi se considerã cã aceastã abordare este corectã, sã solicitãm un control al Curþii Constituþionale. Vã întreb, însã, în aceastã Camerã sau în comisiile Camerei sunt douã modalitãþi de a numãra voturile? Eu consider cã nu poate exista decât un singur mod corect. Nu aº dori sã vã jignesc citându-vã art. 53. O ºtim cu toþii, aplicãm încã din 1990 sub altã... Ce înseamnã majoritate? În consecinþã, raportul comisiilor întrunite suferã cã a fost lovit de o nulitate absolutã. În aceastã formã, în aceastã interpretare, noi nu putem sã fim de acord.
Dumneavoastrã, respectiv plenul, însã, are posibilitatea Ð ceea ce se spune în drept Ð de asanare a nulitãþii.
Având în vedere cã nimeni nu contestã numeric votul, deci 11, 8, 3, dumneavoastrã puteþi considera cã acea propunere care figureazã în raportul comisiei nu a fost însuºitã de comisie prin majoritate de voturi, ceea ce este corect ºi, ca atare, a cãzut, în continuare discutând mai departe textul aºa cum a rãmas, cum era iniþial, fãrã eliminarea sintagmelor despre care am fãcut vorbire.
În încheiere vã rog sã binevoiþi a analiza foarte temeinic aceastã chestiune, pentru cã suntem în situaþia de a crea un precedent extraordinar de periculos în ceea ce priveºte întregul mers al procedurii legislative.
Dacã ne dãm seama ce înseamnã acest lucru, la legile organice, dacã vor fi voturi mai mari decât votul contra, ele trebuie considerate aprobate, indiferent cã voturile contra ºi abþinerile sunt o realã majoritate. Nu mai insist mai departe, consider cã argumentele au fost clare.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Nu vreau sã mã refer la aspectele legate de fond, referitor la eliminarea unor sintagme, pe care iniþiatorul le-a prevãzut a fi introduse în text, dar vreau sã menþionez, totuºi, cã este omeneºte sã îl înþelegem pe domnul Tokay care la vremea respectivã era ministru
pentru minoritãþi în Guvernul Isãrescu. Îl înþelegem Ð repet Ð foarte omeneºte, foarte uºor, cã în calitatea sa de iniþiator are, firesc, o poziþie, o pãrere subiectivã în legãturã cu o asemenea problematicã. Nu putem însã sã admitem ºi raþionamentul Domniei sale, pentru cã el nu se fundamenteazã pe regulament.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi vã propun sã trecem la dezbaterea proiectului de lege articol pe articol.