Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 252. Participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 41, iar 93 sunt absenþi.

Pentru început, vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1. Propunerea legislativã pivind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de cãtre regimurile de ocupaþie din Ardealul de Nord în perioada 30 august 1940Ð25 octombrie 1944, iniþiatã de domnul deputat Cornel Popa.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 2 noiembrie 2001.

2. Propunerea legislativã privind protecþia împotriva efectelor fumatului, iniþiatã de domnul deputat Sali Negiat ºi de domnul deputat Mirciov Petru.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 2 noiembrie 2001.

3. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii locuinþei nr. 114/1996, iniþiatã de patru deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 2 noiembrie 2001.

4. Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, iniþiatã de un numãr de cinci deputaþi P.N.L.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 2 noiembrie 2001.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dacã-mi permiteþi! 130 de deputaþi, deci peste o treime, 115 reprezintã o treime, au semnat o solicitare ca sã se înfiinþeze o comisie pentru anchetarea modului în care a fost privatizatã staþiunea Sovata. Pe de altã parte, 50 de senatori au semnat ceva similar.

Noi considerãm cã cei de la Senat au problema lor ºi ºi-au înfiinþat ºi-ºi înfiinþeazã în felul acesta o comisie care sã urmãreascã aceastã privatizare, iar noi, cei de la Camerã, deputaþii, trebuie ºi noi sã ne înfiinþãm, dacã 130 faþã de 115... Pãrerea noastrã nu se ia în consideraþie?

În ultimã instanþã, putem sã discutãm un alt aspect, ºi anume o comisie mixtã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, pentru cã este similar semnat ceva de cãtre noi, de cãtre dumneavoastrã. Iar propunerea noastrã pentru înfiinþarea comisiei de anchetã este o cerere în care apar semnãturi de la patru partide. Apar vreo 55 de semnãturi din partea Partidului Social Democrat, apar 67 de semnãturi din partea Partidului România Mare, apar 10 semnãturi din partea Partidului Naþional Liberal, apar 3 semnãturi din partea Partidului Democrat. Total, 130 de semnãturi.

Considerãm cã acest aspect nu poate sã fie corect ºi solicitãm, domnule preºedinte, dacã se poate, sã înfiinþãm aceastã comisie, aºa cum este stipulat în art. 72 al Regulamentului Camerei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Eu v-am explicat care a fost situaþia. În Biroul permanent al Camerei Deputaþilor s-a luat în discuþie aceastã problemã. V-am spus care este informaþia, cã s-a constituit la Senat o comisie cu acelaºi obiect de cercetare. Din acea comisie fac parte senatori din toate partidele reprezentate în Senatul României, ºi din partidul dumneavoastrã, ºi din partidul nostru, ºi din alte partide.

Domnule deputat, v-aþi spus cuvântul, vã rog frumos! V-aþi spus cuvântul! 130 de deputaþi, cel puþin 130 de deputaþi care au semnat acest document, ºtiu perfect despre ce este vorba ºi cred cã nu mai au nevoie de o convingere specialã, de un cuvânt special care sã le mai aducã aminte despre ce e vorba de vreme ce au semnat acest document, nu?! Nu sunt niºte copii care au uitat. Bun!

( _Domnul Damian Brudaºca a ridicat mâna pentru a lua cuvântul.)_

Membrii partidului dumneavoastrã din Biroul permanent nu au fãcut nici o obiecþie ºi probabil cã ar trebui sã aibã fiecare grup parlamentar o opinie relativ unitarã cu privire la problematicile puse în discuþie. Dar eu vã supun dumneavoastrã votului atunci.

Cine doreºte sã fie constituitã o asemenea comisie, în condiþia în care la Senat o comisie cu acelaºi obiect deja a început activitatea?

Cine este pentru? Vã rog sã numãraþi.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Aº dori sã spun ºi eu câteva cuvinte.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Putem sã mai completãm unele lucruri.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Sunt 22 de voturi pentru, cã a mai intrat cineva. Insuficient pentru adoptare.

Domnule, s-a spus din partea grupului dumneavoastrã parlamentar, nu? Deci nu mai avem ce sã mai facem. S-a votat. Sunt numai 22 de voturi pentru. De ce nu sunt 130 de voturi pentru, vã pun eu întrebarea?!

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Pentru cã nu sunt atâþia în salã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Voturi contra, vã rog! Numãraþi.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Mai avem ceva de spus.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Aþi cerut cuvântul dupã ce am început procedura de vot.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu. Înainte de vot am cerut sã vorbesc.

49 de voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Trecem la a doua comisie de mediere, Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României: Bãdoiu Cornel, Dobre Traian, Timiº Ioan Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Bogea Angela, Hogea Vlad-Gabriel Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Boc Emil Ð Grupul parlamentar al P.D.; Tokay Gheorghe Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Se abþine cineva? Nu.

## S-a adoptat componenþa.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciul de apã: Neagu Victor, Nãdejde Vlad George, Raºovan Dan Grigore Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Pribeanu Gheorghe, Mardare Ludovic Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Pereº Alexandru Ð Grupul parlamentar al P.D.; Micula Cãtãlin Ð Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Douã voturi contra.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

S-a adoptat aceastã componenþã.

Trecem la dezbateri.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000.

Comisia pentru agriculturã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În urma examinãrii propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000, în ºedinþa din 13.VI.2001, Comisia a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului Camerei Deputaþilor respingerea, pentru urmãtoarele motive: conform art. 20 din Legea nr. 1/2000, împroprietãrirea unor persoane, altele decât cele cu drept de reconstituire, se face prin lege specialã, ºi nu prin modificarea acestui articol.

Reglementãrile propuse cu privire la persoanele care beneficiazã de prevederile actului normativ în discuþie, determinarea suprafeþelor de teren ce vor fi atribuite, precum ºi condiþiile în care se face constituirea sunt incomplete.

Guvernul are în vedere elaborarea ºi promovarea, în temeiurile art. 20 din Legea nr. 1/2000, a unui proiect de lege care va cuprinde ºi facilitãþi pentru sprijinirea categoriilor de persoane defavorizate din mediul rural. De fapt, între timp a fost emisã Ordonanþa de urgenþã nr. 102 din 17 iunie 2001, care vine în întâmpinarea ºi coincide cu solicitarea formulatã de iniþiator ºi care are urmãtorul cuprins:

”În localitãþile în care rãmân terenuri agricole dupã aplicarea prevederilor prezentei legi, consiliile locale pot atribui în folosinþã loturi de pânã la 5 hectare de familie familiilor fãrã pãmânt, familiilor tinere nou întemeiate, specialiºtilor care lucreazã în agriculturã, cadrelor medicale, personalului didactic, slujitorilor cultelor religioase legal recunoscute.

Persoanele prevãzute la alin. 1 beneficiazã de aceste drepturi numai dacã domiciliazã, locuiesc efectiv ºi profeseazã în localitatea respectivã, nu au în proprietate alte terenuri agricole ºi numai pe durata îndeplinirii cumulative a acestor condiþii.

În localitãþile în care nu existã rezervã de terenuri agricole, consiliile locale pot cumpãra asemenea terenuri din resursele proprii pentru a le atribui categoriilor de persoane prevãzute la alin. 1.Ò

De fapt, aceastã ordonanþã urmeazã sã se discute, urmeazã sã vinã la comisie, sã se discute, ºi apoi în plen. Totodatã, este depusã o iniþiativã legislativã din partea domnului preºedinte Ilie Neacºu care are o serie de propuneri vizavi de modificarea Legii nr. 1, printre care ºi art. 20.

Da. Vã mulþumesc. Iniþiatorul, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi deputaþi,

Trebuie sã fac urmãtoarele observaþii în legãturã cu problema pe care o discutãm acum.

Propunerea mea legislativã a fost prima pe lista aceasta, a schimbãrii ”Legii LupuÒ în favoarea categoriilor prevãzute la art. 20 prin lege specialã. Deputaþii care au fost ºi în legislatura trecutã ºtiu cã lupta între puterea de atunci ºi opoziþie, inclusiv P.R.M., P.D.S.R., s-a dus în jurul acestui art. 20, pentru modificarea lui nu prin lege specialã, dupã ce se realizeazã ”Legea LupuÒ, ci prin prevederi concomitente în cadrul acestui articol.

Cel care a salvat situaþia este domnul deputat Duvãz care a venit ºi a propus aici Ð îmi pare rãu cã nu se aflã ºi acum Ð realizarea unei legi speciale ºi dânsul propunea ca aceastã lege sã se facã în douã sãptãmâni pentru a fi primitã de Camerã ºi votatã.

A fost de acord ºi domnul Lupu cu aceastã chestiune, numai cã a fost o vorbã în vânt aruncatã numai ºi numai pentru a trece legea ºi pentru ca sã se punã pumnul în gurã opoziþiei de atunci.

Îmi pare foarte rãu cã în propunerile comisiei ºi în opoziþia pe care a fãcut-o Comisia pentru agriculturã la propunerea mea legislativã ºi opoziþia pe care a fãcut-o Guvernul se bazeazã tocmai pe aceastã reglementare specialã a Parlamentului, care sã fie propusã de cãtre Guvern sau, respectiv, de cãtre comisie. Dar se vede cã lucrurile au fost uitate de la mânã pânã la gurã, pentru cã, deºi în raportul trimis de comisie se spune cã se face prin lege specialã, ºi nu prin modificarea acestui articol, atât proiectul de la Guvern, cât ºi proiectul de modificare venit de la domnul Neacºu, preºedintele comisiei, ºi apoi de la comisia însãºi, se face prin modificarea acestui articol.

Cum de au uitat ºi Guvernul ºi colegii noºtri cã propuseserã respingerea pentru o lege specialã?! Mi se pare incorectã procedura ºi mi se pare cã se comparã, din punctul de vedere al imaginii, cu o situaþie absolut intolerabilã din punctul de vedere al civilizaþiei parlamentare, ºi anume: dacã unul se aºazã, sã spunem, la rând ºi este primul, vin doi mai puternici, îl iau la pumni ºi îl împing în spate pentru a-i lua locul. Mi se pare absolut incorect ºi aº vrea ca plenul sã sancþioneze aceastã procedurã.

Dupã aceea, vreau sã precizez urmãtorul fapt: colegul nostru care a prezentat aici din partea Comisiei de agriculturã spune cã reglementãrile propuse cu privire la persoanele care beneficiazã de prevederile actului normativ în discuþie, determinarea suprafeþelor de teren ce vor fi atribuite, precum ºi condiþiile în care se face constituirea sunt incomplete. La mine, hai sã zicem cã sunt incomplete ºi eu asta am propus comisiei, sã le facem complete ºi sã gãsim soluþiile juridice propuse. Dar în propunerea pe care o face comisia împreunã cu

Încercaþi sã sintetizaþi, domnule deputat. Totuºi, a trecut o jumãtate de orã.

## Domnule preºedinte,

Eu am încercat sã sintetizez, dar vreau sã vã prezint problema aceasta în toatã gravitatea ei. Problema agrarã ºi problema ruralã nu pot fi rezolvate decât printr-o atitudine foarte responsabilã a Parlamentului faþã de art. 20 din ”Legea LupuÒ. Dacã aceastã problemã o rezolvãm concomitent ºi, aº zice eu, în condiþii normale, morale, noi vom rezolva o problemã foarte complicatã din lumea satului.

Identificarea terenurilor se poate face, acolo existã o mafie a pãmântului care trebuie pusã la punct printr-o reglementare foarte clarã ºi foarte corectã din partea noastrã, a forului legislativ, prin obligaþia ca din rezerva comunalã creatã de cãtre Legea nr. 18 sã se facã verificãrile necesare ºi sã se atribuie cu prioritate pãmânt categoriilor fãrã pãmânt din lumea satelor, care sunt îndreptãþite din punct de vedere moral sã întreprindã orice pentru o subzistenþã.

În condiþiile în care ºomajul din lumea oraºelor a fost transferat în lumea ruralã, acum, aceastã lume devine aproape irespirabilã din punct de vedere al atitudinilor.

Cer Parlamentului sã trimitã din nou aceastã reglementare la Comisia de agriculturã ºi sã fie discutatã cu prioritate în condiþiile de lucru ale Parlamentului. De aceea, dupã aceastã expunere, vor avea loc discuþii ale grupurilor parlamentare care sã participe la aceastã dezbatere.

Dacã nu, domnule preºedinte, aplicaþi articolul 89 din regulament, sã gãsim o soluþie pentru aceastã problemã care mi se pare de o importanþã covârºitoare în momentul de faþã în România.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? De la P.R.M., domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cunosc aceastã propunere legislativã a domnului deputat Dumitru Bãlãeþ încã din momentul în care ea a

fost conceputã, fiind consultat în ceea ce priveºte conþinutul pe care propunerea sã îl aibã.

Cunosc, de asemenea, ºi realitatea satului românesc, aºa cum a încercat domnul Bãlãeþ sã v-o prezinte, ºi sunt întru totul de acord în ceea ce priveºte necesitatea gãsirii unei soluþii responsabile ºi imediate pentru rezolvarea problemei celor fãrã de pãmânt din satele þãrii. Aceasta ºi pentru a pune capãt înfloririi mafiei de tipul primarului care recent, pentru rezolvarea unei probleme legale, a pretins sume de bani ºi, nu în ultimul rând, pentru necesitatea de a-ºi rezolva ºi o problemã de ordin social, nu numai o problemã de ordin funciar ºi economic. Pentru cã, în situaþiile actuale, existenþa acestor oameni fãrã de pãmânt în satele þãrii greveazã asupra bugetului de stat ºi constituie totodatã o ameninþare la adresa liniºtii, la adresa siguranþei persoanelor ºi avutului acestora.

În condiþiile în care procesul de pauperizare se accentueazã treptat, în condiþiile în care administraþia, fie ea centralã, fie ea localã dovedeºte lipsã de apetenþã pentru rezolvarea problemelor pe care le ridicã viaþa omului fãrã de pãmânt, fãrã posibilitatea de a-ºi câºtiga în condiþii de demnitate ºi legalitate traiul, acesta va fi obligat sã recurgã la forme specifice revoltei sociale. Va fi nevoit chiar sã recurgã la hoþie, la sustrageri, la alte forme antisociale.

De aceea, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, nu ne aflãm în faþa unui articol oarecare, nu ne aflãm în faþa unei iniþiative legislative obiºnuite. Este nevoie de o formulare coerentã, clarã, fermã, care sã rezolve o problemã pe care o ridicã realitatea þãrii, nu o ridicã deputatul Dumitru Bãlãeþ sau alt deputat care ar veni la acest microfon.

Dumneavoastrã sunteþi responsabili faþã de þarã, atât dumneavoastrã, cât ºi Guvernul pe care l-aþi constituit ºi care se aflã deocamdatã în fruntea acestei þãri.

Gãsiþi formule pentru a rezolva problemele þãrii ºi nu a determina þara sã se incendieze, sã recurgã la formule antisociale.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Alte grupuri parlamentare, vã rog? Din partea celorlalte grupuri parlamentare, dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Vom supune la vot propunerea de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Domnule preºedinte, avem o problemã!

Ce problemã aveþi, domnule Bãlãeþ?

O problemã de procedurã, regulamentarã!

Articolul 98 din regulament spune foarte clar: ”Dacã prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupã încheierea dezbaterii generale, preºedintele cere Camerei sã se pronunþe prin vot.Ò Vã rog foarte mult sã aplicãm acest articol care este foarte clar. Acum trebuie sã votãm respingerea sau admiterea... În pledoaria pe care am fãcut-o eu ºi a fãcut-o ºi colegul meu am arãtat gravitatea problemelor pe care le ridicã acest articol, incorectitudinea procedurilor, chiar de la Guvern. Respingerea proiectului a fost fãcutã prin mijloace absolut incorecte, promisiunile nu au fost respectate. Au spus cã fac lege specialã. De ce nu au fãcut lege specialã cu dezvoltarea acestui articol? De ce au revenit la el? Parlamentul poate sã verifice ºi chiar grupul parlamentar P.D.S.R., sau P.S.D. Ð cum se numeºte acum, poate sã se dezicã de modul acesta de procedurã. Noi suntem totuºi un for legislativ! Nu ne putem convinge unii pe alþii? Vreau sã vãd la vot dacã, într-adevãr, votãm mecanic sau votãm responsabil ºi cu aceasta cer aplicarea absolut categoricã a art. 98 din regulament.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule Bãlãeþ, ºtiþi foarte bine care sunt procedurile ºi ºtiþi foarte bine cã dupã aprobarea noului regulament ºi modificãrile din el se organizeazã ºedinþe speciale de vot.

Evident cã ºi propunerea aceasta legislativã ºi o sumedenie din acest teanc de proiecte pe care le am pe masã vor fi supuse votului, cã Parlamentul asta face! Însã nu mã puteþi obliga sã le

În condiþiile acestea, eu am sã fac propunerea ca grupul nostru parlamentar sã nu participe la nici un vot final, atâta vreme cât nu se respectã regulamentul. Regulamentul prevede la art. 98 vot imediat în cazul respingerii.

Este dreptul dumneavoastrã, domnule Bãlãeþ, ºi al grupului dumneavoastrã. Nu comentãm asupra acestei dorinþe a dumneavoastrã.

Nu este vorba de dorinþã, domnule preºedinte, este vorba de respectarea regulamentului.

Vã rog foarte mult sã vã supuneþi articolului 98!

Eu mi-am spus punctul de vedere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi.

## **Domnul Alexe Ivanov Costache Ð** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt secretar de stat la Ministerul Justiþiei ºi îmi revine sarcina sã susþin aceastã ordonanþã a Guvernului.

Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice prevede în titlul 6 regimul juridic al garanþiilor reale mobiliare, autorizarea operatorilor pentru înscrierea avizelor de garanþii reale mobiliare, prin intermediul licitaþiei publice finalizate prin încheierea unui contract de concesiune.

Instituþia concesiunii presupune exploatarea unui serviciu sau a unei activitãþi publice, în condiþiile cele mai avantajoase oferite de câºtigãtorul unic al licitaþiei, beneficiar prin contrapondere al unei exclusivitãþi, exploatãri într-o arie prestabilitã, nu se suprapune în mod logic peste scopul urmãrit de lege, de a stimula funcþionarea unui numãr cât mai mare de operatori ºi agenþi autorizaþi, care sã deserveascã o suprafaþã cât mai extinsã a þãrii ºi de a permite accesul beneficiarilor la înscrierile în arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare, în condiþii financiare cât mai favorabile, acces care se poate realiza prin existenþa unui cuantum redus al tarifelor plãtite pentru serviciile prestate, urmare a jocului concurenþei.

În practicã au fost semnalate dificultãþi majore de aplicare a reglementãrii. Astfel, stabilirea redevenþei ca preþ al contractului de concesiune care ar trebui încheiat cu toate persoanele fizice sau juridice care îndeplinesc condiþiile legale ºi pe cele ale regulamentului de aplicare al titlului VI al legii este dificil de realizat.

În aceste circumstanþe, a fost necesarã constituirea unui mecanism flexibil, care sã permitã punerea în funcþiune a arhivei, în condiþiile în care reglementarea în discuþie a fost adoptatã încã din anul 1999.

Din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, poftiþi!

Membrii comisiei au dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 20 august 2001, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Justiþiei.

În urma examinãrii, s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în Arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentul admis ºi însuºit de comisie, astfel cum rezultã din anexa nr. 1 ºi cu un amendament respins, astfel cum rezultã din anexa nr. 2, care fac parte integrantã din prezentul raport.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare vor sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 5. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 6. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 7. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 8. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 9. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. La art. 10 vã rog sã priviþi în raportul comisiei, la pagina a doua, punctul 1, se propune o modificare.

- Sunt obiecþii faþã de aceastã propunere de modificare

- ºi faþã de text? Nu. Adoptat.

Articolul 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 12. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 14. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 15. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 17. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 18. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 19. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 20. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 21. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 22. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 23. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 24. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 25. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 26. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 27. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 28. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 29. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 30. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 31. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 32. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 33. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 34. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 35. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 36. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Asupra ordonanþei, în general, sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei?

Membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 5 iulie 2001. Dupã examinarea pe articole ºi având în vedere precizãrile Guvernului, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, sã supunã plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaþiilor comerciale.

Art. 1 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 2. Vedeþi în raport, la pagina 2, punctul 1, ºi aici vom lua în considerare ºi definiþia propusã de doamna secretar de stat, referitor la spaþiul comercial, pe care comisia a acceptat sã o modifice.

Cu aceastã modificare, acceptatã de comisie, sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 4. Vedeþi cã la punctul 2 din raport ni se propune

- o modificare de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. La punctul 3 din raport sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La art. 6 vã rog sã observaþi cã la lit. f), în raport, la

- punctul 4, se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii faþã de propunerea comisiei ºi de celealte texte ale art. 6? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Cap. II. Titlul capitolului. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Titlul cap. III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 9. Vã rog sã observaþi la pagina 4, punctul 5 din

- raport, s-au propus niºte modificãri. Sunt obiecþii faþã de modificãri? Nu sunt. Art. 9 a fost adoptat în forma modificatã de comisie.

- Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul cap. IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 12. La punctul 6 din raportul comisiei se propun

- modificãri. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

- Adoptat ºi art. 12, aºa cum a fost modificat de comisie. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap. V. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Nu vreþi sã faceþi o referire la sugestia iniþiatorului?

Ba da. Comisia îºi însuºeºte argumentele doamnei secretar de stat, în sensul remodelãrii definiþiei de la art. 2.

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare? Cine doreºte sã participe la dezbatere? Nu doreºte nimeni.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I are 5 puncte. Am parcurs modificãrile fãcute de

comisie, aveþi raportul, vedeþi la fiecare din punctele art. I ce modificãri s-au fãcut. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate, va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru acordarea titlului de _Oraº-martir_ municipiului Reºiþa.

Tot Comisia juridicã este sesizatã cu acest proiect. Poftiþi, dacã doriþi sã vã spuneþi cuvântul!

Iniþiatorul? Cine este iniþiatorul? Presupun cã îºi susþine proiectul, deocamdatã nu e aici.

Da, poftiþi! Din partea Comisiei juridice, domnul profesor ªtefan Cazimir.

Membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au luat în dezbatere aceastã iniþiativã legislativã în ºedinþa din 22 august 2001. În urma examinãrii iniþiativei legislative, a expunerii de motive, a adresei Guvernului, precum ºi a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, menþinerea propunerii formulate în raportul iniþial, nr. 407/16 septembrie 1999, respectiv supunerea propunerii legislative spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor.

Deci sunteþi de acord, da? Bun. Este un raport al comisiei, este ºi proiectul. Dacã grupurile parlamentare doresc sã-ºi spunã punctul de vedere? Nu doresc.

Titlul proiectului de lege. Observaþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Observaþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeazã sã fie supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române.

Vãd cã se propune respingerea. Comisia sesizatã în fond sã motiveze aceastã propunere.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a reluat dezbaterile la propunerea legislativã privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române, în ºedinþa din 21 august 2001. În urma examinãrii iniþiativei legislative, a raportului iniþial de respingere, a celorlalte documente anexate, precum ºi a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii comisiei, s-au constatat urmãtoarele:

De la data la care au avut loc dezbaterile iniþiale ºi pânã în prezent au fost adoptate noi acte normative, care au reglementat aspectele vizate în aceastã propunere legislativã. Ca atare, unele din problemele cuprinse în propunerea legislativã supusã dezbaterii ºi-au gãsit rezolvarea în cadrul actualelor legi adoptate de Parlamentul României referitoare la restituirea imobilelor, inclusiv a terenurilor agricole ºi silvice. Prin lege se reglementeazã regimul juridic general al proprietãþii. Or, în prezent, existã reglementãri în acest domeniu. Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, în procesul de legiferare trebuie evitatã instituirea aceleiaºi reglementãri în douã sau mai multe acte normative, pentru a nu exista paralelisme.

Pentru considerentele enunþate mai sus, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a hotãrât sã menþinã propunerea iniþialã, de respingere a propunerii legislative privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române.

Mulþumesc. Grupurile parlamentare? Poftiþi! Domnul Brudaºca, din partea P.R.M.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnilor colegi,

Ascult ºi nu-mi vine sã cred cã ceea ce s-a spus este ºi adevãrat! Noi încercãm pe unii sã-i împroprietãrim

chiar dacã nu vor! Restituim tuturor ºi ce n-au avut! Restituim ºi unor persoane care n-au avut nimic de a face cu cei care au fost proprietarii bunurilor pe care astãzi le cer! Acceptãm tot felul de comunitãþi care n-au avut continuitate în timp! În schimb, unei instituþii de un prestigiu ºi o importanþã capitalã pentru orice þarã, cum este Academia Românã, ne opunem sã-i fie restituite bunurile! Au ajuns academicienii noºtri sã fie ca ºi femeile de serviciu, la îndemâna nu ºtiu cãrui funcþionar, pentru ca sã poatã sã-ºi desfãºoare activitatea ºtiinþificã!

Nu este admisibil ºi am sentimentul cã trãiesc un vis urât! Este foarte important ca Academiei Române ºi tuturor instituþiilor reprezentative ale statului român sã li se creeze condiþiile pentru ca sã-ºi poatã desfãºura activitatea!

Nu vãd de ce, în momentul în care se restituie bunuri care au fost sustrase ilegal acestei instituþii a statului român, s-ar aduce cumva prejudicii statului român de astãzi.

Prin urmare, consider ca nemotivatã ºi nejustificatã atitudinea manifestatã de cãtre comisie ºi de cãtre cei care au propus respingerea proiectului de restituire a bunurilor care au aparþinut Academiei Române. Gândiþi-vã cã academicienii sunt cei care fac ca despre România sã se vorbeascã ºi altfel decât ca despre mâncãtorii de lebede, ca despre þiganii care dau iama în þãrile occidentului ºi ne compromit. Numai ºi numai datoritã lor, acum ºi în viitor, despre România se va putea vorbi ºi ca despre o þarã pe deplin participantã la procesul construcþiei culturii ºi civilizaþiei.

- Nu condamnaþi viitorul cultural ºi ºtiinþific al României

- la întuneric! Daþi Academiei Române ceea ce i-a aparþinut! Mulþumesc.

Alte grupuri parlamentare, dacã doresc sã se înscrie la dezbateri? Nu doresc.

Propunerea de respingere va fi supusã într-o ºedinþã specialã de vot.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. ni se propune sã modificãm componenþa Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere la proiectul de Lege privind jurãmântul de credinþã, respectiv în locul domnului deputat Timiº Ioan sã fie domnul deputat Gaspar Acsinte.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã intervinã? Dumneavoastrã sunteþi iniþiatorul? Poftiþi!

## **Domnul Sorin Encuþescu Ð** _secretar de stat în_

## _Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Având în vedere cã Ordonanþa Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice a fost abrogatã expres prin art. 11 din Ordonanþa Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice, iar Ordonanþa Guvernului nr. 55/1998 are ca obiect de reglementare completarea Ordonanþei nr. 12/1993, suntem de acord cu propunerea de respingere a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998, întrucât aceasta a rãmas fãrã obiect.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog!

Membrii comisiei au reexaminat proiectul de lege în ºedinþa din 3 iulie 2001. Membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au hotãrât, cu majoritate de voturi, menþinerea propunerii de respingere din Raportul nr. 373/28 martie 2001.

Mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare vor sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Se va supune propunerea de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de probaþiune.

Din partea iniþiatorului, dacã se doreºte sã se intervinã? Poftiþi!

Întrucât chestiunile care erau reglementate prin acest proiect de lege au fost însuºite prin Ordonanþa de Guvern nr. 92/2000 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de reintegrare socialã a infractorilor, suntem de acord cu concluzia Comisiei juridice din cadrul Camerei Deputaþilor, în sensul de a se respinge acest proiect de lege.

Vã mulþumim. Din partea Comisiei juridice?

Hunedoara ºi a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii comisiei în ºedinþa din 22 august 2001, s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã ia parte la dezbateri? Nu doresc.

Titlul proiectului de lege. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Urmeazã sã fie supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind utilizarea unor lãcaºuri de cult de cãtre Biserica Românã Unitã cu Roma (GrecoCatolicã).

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã intervinã?

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ð** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Întrucât, de la adoptarea acestei legi în Senat, în 1997, multe dintre problemele patrimoniale litigioase, apãrute între Biserica Ortodoxã Românã ºi Biserica Greco-Catolicã au fost rezolvate pe cale amiabilã, mai mult, constituindu-se o comisie mixtã, care a luat în dezbatere aceastã problematicã în mai multe rânduri: la Bucureºti, la 28.10.1998; la Blaj, în 28.01.1998; la Râmeþ-Alba, în 1999; la Oradea; ºi are alta, planificatã pe 28 septembrie, la Mãnãstirea Sâmbãta Ð în care s-a hotãrât cã problemele de acest gen vor fi rezolvate prin acordul celor douã Biserici, fãrã intervenþia statului, considerãm inoportunã iniþiativa legislativã ºi susþinem respingerea ei.

Mulþumesc.

Membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 3 iulie 2001. S-a constatat cã Guvernul a transmis punctul sãu de vedere, în care a precizat cã proiectul de lege a rãmas fãrã obiect. În consecinþã, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au hotãrât sã propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea proiectului de lege, ca rãmas fãrã obiect.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni.

Vom supune aceastã propunere a comisiei, de respingere a proiectului de lege, într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind declararea municipiului Hunedoara _Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989._ Iniþiatorii doresc? Nu. Comisia?

În urma examinãrii proiectului de lege, a expunerii de motive, a memoriului Asociaþiei revoluþionarilor din

Vã mulþumesc. Din partea comisiei?

Este vorba de un raport comun al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale. În urma examinãrii proiectului de lege, a expunerii de motive, a adresei Guvernului, a documentaþiei anexate, precum ºi a exprimãrii punctelor de vedere de cãtre membrii celor douã comisii, s-au constatat urmãtoarele:

Proiectul de lege este confuz redactat. Între titlul acestuia ºi forma iniþialã existã o totalã contradicþie, întrucât în titlu se foloseºte noþiunea de ”utilizareÒ a lãcaºurilor de cult, iar în conþinutul articolului se precizeazã cã ”retrocedareaÒ unora dintre lãcaºurile de cult se face la cererea parohiei din localitatea respectivã. Ca atare, în situaþia în care s-a avut în vedere o retrocedare la cerere, nu mai este necesarã o lege, întrucât pe dreptul comun existã posibilitatea introducerii unei acþiuni în revendicare. Dacã se are în vedere textul proiectului de lege amendat, unde noþiunea de ”utilizareÒ se foloseºte atât în titlu, cât ºi în conþinutul acestuia, nu se justificã elaborarea unei legi; folosinþa fiind un dezmembrãmânt al dreptului de proprietate, reglementarea acestuia nu se face prin lege. Numai dacã se avea în vedere regimul juridic general al proprietãþii, era necesarã o lege specialã.

Cadrul juridic pe baza cãruia pot fi rezolvate amiabil diferendele patrimoniale dintre Biserica Ortodoxã Românã ºi Biserica Românã Unitã cu Roma (Greco-Catolicã) îl constituie Decretul-lege nr. 126/1990 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 466/1992. Din 1990 ºi pânã în prezent, multe dintre problemele patrimoniale care preocupã cele douã Biserici au fost soluþionate pe cale amiabilã.

Faþã de aceste considerente, membrii celor douã comisii au hotãrât, cu majoritate de voturi, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare? Din partea P.R.M.-ului, domnul profesor Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ne aflãm în faþa unei legi cu totul ºi cu totul deosebite, pentru cã ea ar fi trebuit sã fie încã un pas pentru rezolvarea unei probleme deosebit de complexe cu care se confruntã îndeosebi localitãþile din Transilvania, acolo unde Biserica Greco-Catolicã este puternic reprezentatã. Nu sunt greco-catolic ºi deci nu fac o pledoarie pro domo. Dacã vorbesc în momentul de faþã, o fac datoritã nevoii de dreptate ºi de justiþie ºi pentru Biserica GrecoCatolicã, a cãrei contribuþie de-a lungul timpului, inclusiv la fãurirea statului naþional unitar, este copleºitoare.

În consecinþã, apreciez cã este nevoie sã fie soluþionate problemele patrimoniale ºi, în general, toate problemele care privesc aceastã Bisericã, întrucât a lãsa lucrurile la voia întâmplãrii înseamnã a încuraja pe mai departe stãrile conflictuale care persistã ºi în momentul de faþã.

Opinia reprezentantului ministerului de resort mi se pare uºor tendenþioasã ºi uºor favorabilã uneia dintre pãrþile aflate în acest conflict, creat artificial, tocmai datoritã influenþei nefaste pe care statul anterior a avut-o.

În consecinþã, apreciez cã este nevoie ca o asemenea lege sã fie aprobatã ºi pusã în operã, pentru cã numai în felul acesta se va da câºtig de cauzã ºi reprezentanþilor acestei Biserici, care în Transilvania, în ciuda datelor existente în recensãmântul iniþial, este destul de mare numãrul acestor credincioºi.

Aºadar cred cã aceastã problemã trebuie retrimisã comisiilor de resort ºi rediscutatã în cunoºtinþã de cauzã, cu datele actuale, printr-o informare pe care Ministerul Culturii ºi Cultelor sã o aducã la zi, pentru a justifica respingerea acestei legi. Doar simplul fapt cã s-a constituit o comisie de dialog între cele douã Biserici nu este o garanþie cã problemele cu care se confruntã Biserica Românã Unitã cu Roma (Greco-Catolicã) vor fi rezolvate. Se ºtie principiul acesta al tergiversãrii, al amânãrii sine die a rezolvãrii acestor probleme.

În consecinþã, ca deputat al unei zone unde aceastã problemã este foarte prezentã, permanent prezentã, unde sunt frecvente frecuºuri ºi diferende între reprezentanþii celor douã Biserici, consider cã atât Guvernul, cât ºi

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare, dacã se doreºte participarea la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni.

Nu am motive regulamentare pentru care sã retrimit pentru reexaminare aceastã propunere la comisie. Pe de altã parte, v-aº ruga, în general, sã avem, totuºi, o atitudine colegialã faþã de cei care sunt în diverse comisii. Nu putem sugera cã ei nu cunosc problematica, cã habar n-au, cã iau decizii cu totul aiurea, cã neglijeazã realitãþile.

În fiecare dintre comisiile noastre parlamentare sunt colegi deputaþi din toate zonele þãrii, din toate partidele; sunt structuraþi, evident, ºi dupã profesiunile lor, dupã ocupaþiile lor, dupã competenþa lor ºi nu putem sugera cã o comisie a Camerei Deputaþilor ia, totuºi, decizii fie arbitrare, fie în totalã necunoºtinþã de cauzã.

Proiectul de lege urmeazã sã fie supus votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul memorial _Pour la Paix_ din Caen, Franþa.

Este o ordonanþã de urgenþã. Trebuie sã ni se propunã ºi timpi de dezbatere.

Poftiþi, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege a fost reexaminat la comisia noastrã ºi am ajuns la concluzia cã el trebuie dezbãtut ºi adoptat cu amendamentele anexate.

Noi vã propunem 3 minute, cu câte un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Din partea iniþiatorului? Nu.

Grupurile parlamentare? Nu au nimic de comentat. Atunci sã trecem la dezbatere.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 1, punctul 2. Se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Tot la punctul 3 din raport este o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanþa, în general. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 228/2000 privind protejarea monumentelor istorice.

Suntem, de asemenea, în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Vã propunem, la fel, 3 minute, cu câte un minut pentru fiecare intervenþie, dar semnalãm cã aceastã ordonanþã de urgenþã, de fapt, a acoperit palierul monumentelor istorice pânã la apariþia legii, astfel încât în momentul de faþã este fireascã respingerea acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc.

Am înþeles.

Din partea Guvernului, dacã doreºte cineva sã spunã câteva cuvinte?

Acelaºi lucru ca ºi comisia. Deoarece între timp a fost elaboratã o lege specialã care a fost promulgatã ºi publicatã în Monitorul Oficial privind protejarea monumentelor istorice, aceastã ordonanþã nu mai are obiect de activitate ºi trebuie respinsã prin adoptarea proiectului de lege pentru respingerea ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare? Nu doresc sã participe. Deci vom supune proiectul de lege votului dumneavoastrã într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric ºi al artelor plastice. Din partea iniþiatorului?

## Doamnelor ºi domnilor,

Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric ºi al artelor plastice reglementeazã modul de stabilire ºi aplicare a categoriilor respective de timbre, precum ºi modul de utilizare a sumelor încasate. De aceea, Ministerul Finanþelor a emis, normal, normele metodologice privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenþa ºi controlul destinaþiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului respectiv. La data emiterii ordonanþei era însã necesarã corelarea dispoziþiilor acestor norme cu dispoziþiile actelor normative în domeniu emise ulterior, având în vedere relaþiile cu organizaþiile de creatori care beneficiazã de aceste timbre.

Scopul instituirii timbrelor este ca sumele colectate din valorificarea unor bunuri ºi servicii culturale sã fie folosite exclusiv pentru sprijinirea activitãþii organizaþiilor de creatori, organizate sub forma unor persoane juridice de drept privat fãrã scop lucrativ. De aceea, vã rugãm sã aprobaþi aceastã ordonanþã, cu amendamentele formulate de cãtre comisie.

Da, mulþumesc.

Comisia sesizatã în fond? Domnul preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa de urgenþã care completeazã Legea nr. 35/1994 a produs câteva mãsuri reparatorii. Unele le-am adãugat ºi noi ºi vã propunem sã adoptaþi raportul comisiei, aºa cum a fost el redactat.

Da, vã mulþumesc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La art. I avem 12 puncte. Vã rugãm sã urmãriþi ºi raportul, pentru cã sunt propuse mai multe modificãri. La punctul 1 vã rog sã observaþi cã titlul legii se modificã. Vedeþi ºi în raportul comisiei la punctul 2.

Sunt obiecþii faþã de aceste modificãri propuse? Nu sunt. Punctul 1 a fost adoptat.

La punctul 2 din ordonanþã vã rog sã observaþi în raport punctul 3.

Dacã faþã de modificãrile propuse de comisie sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat ºi punctul 2.

Punctul 3. La punctul 4 al raportului sunt produse modificãri. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La punctul 4, punctul 5 din raportul comisiei, se propun niºte modificãri pe care vã rog sã le vedeþi. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. La punctul 5 este propusã o completare, prin punctul 6 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 din ordonanþã, de la art. I, punctul 7 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

De asemenea, tot la acest punct din ordonanþã, observaþi ºi punctul 8 ºi 9 din raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii faþã de propunerile comisiei. Punctul 6, în integralitate, adoptat.

- Punctul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 9. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei la

- punctul 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 10. Este o abrogare. Sunt obiecþii? Nu sunt

- obiecþii. Adoptat.

Punctul 11. Sunt ºi niºte propuneri de modificare din partea comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Punctul 11 a fost adoptat.

Punctul 12. Sunt propuse modificãri din partea comisiei. Sunt obiecþii la punctul 12 ºi la modificãrile comisiei? Nu. Punctul 12 a fost adoptat.

Art. I, în totalitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Vã rog sã priviþi la punctul 13 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Deci art. II a fost adoptat. Art. III, punctul 14 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt iniþiatorul acestui proiect de lege a cãrui dezbatere în comisie nu mi-a fost comunicatã, deci nu cunosc motivele pentru care propunerea de respingere a fost stabilitã. De altfel, în ce priveºte comisia în cauzã, la nici unul dintre proiectele care mi-au aparþinut ºi care au trecut pe la aceastã comisie nu mi s-a semnalat data la care s-a planificat dezbaterea lor. Probabil cã este tot o manierã de tratament a parlamentarilor opoziþiei.

În ceea ce priveºte motivul esenþial pentru care am propus acest proiect de lege, este situaþia din ce în ce mai îngrijorãtoare a exodului de creiere care, dupã 1990, nu numai cã a continuat, dar s-a ºi intensificat.

O serie de personalitãþi ale vieþii literare, artistice ºi ºtiinþifice care sunt într-o situaþie materialã deosebitã au preferat sã pãrãseascã teritoriul naþional, în lipsa unor semne din partea reprezentanþilor puterilor vremelnice cã activitatea pe care aceºtia o desfãºoarã este de interes pentru ei.

În paralel însã, în vreme ce profesorii universitari, scriitori, artiºti, plasticieni ºi alþii au pãrãsit sau sunt pe cale sã pãrãseascã þara, autoritãþile, tot vremelnice, de dupã 1990 au acordat ºi acordã, uneori justificat, iar alteori exagerat, o atenþie cu totul ºi cu totul specialã sportivilor ºi altor categorii care sunt, evident, importante pentru imaginea þãrii în interior ºi în afara ei, dar nu cred cã trebuie sã opunem de fiecare datã pe unii altora. Nu cred cã este bine ca pentru unii sã fii mumã ºi pentru ceilalþi sã manifestãm indiferenþã.

Am iniþiat acest proiect de lege ºi datoritã necesitãþii de a sprijini actul de creaþie, indiferent cã este în domeniul literaturii, al artelor sau al ºtiinþei. Fãrã ca aceastã creaþie sã fie stimulatã prin mijloace specifice, asemenea premii ar da posibilitatea unei emulaþii în rândul creatorilor acestei þãri. Nu cred cã bugetul naþional ar fi vãduvit sau ar fi împietat de alte proiecte care sunt în atenþia Executivului, dacã anual s-ar oferi circa un miliard ºi jumãtate drept premii naþionale celor care se disting în domeniile respective.

Respingerea unui asemenea proiect de lege este semnalul clar. Chiar dacã s-au gãsit tot felul de alte motive, explicaþii, justificãri etc. pe care probabil cã le vom auzi în raportul comisiei de specialitate, nu consider cã aceasta este soluþia. Cred cã este nevoie sã se instituie asemenea premii naþionale, care se regãsesc ºi la alte þãri civilizate, ºi sunt dovada cã activitatea creatorilor noºtri se bucurã de preþuire ºi respect. Nu cred cã este suficient sã le dãm doar medalii sau diplome de excelenþã. Cred cã trebuie sã depãºim aceastã fazã ºi trebuie sã contribuim ºi financiar, sã dãm o speranþã cã nu a scãzut definitiv ºi pentru totdeauna interesul pentru activitatea pe care o desfãºoarã.

## Da, vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Mihai Mãlaimare, preºedintele comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru culturã a gãsit de cuviinþã sã vã propunã respingerea acestei iniþiative legislative din mai multe motive. În primul rând, þinând cont de avizele primite de la Consiliul Legislativ ºi din partea Guvernului, care semnaleazã o sumã de prevederi confuze, dar ºi de faptul cã propunerea colegului nostru, practic, se suprapune peste premiile Academiei Române ºi noi am dori, dacã este posibil, sã mãrim cuantumul acestor premii, nu sã le dublãm.

Vreau doar sã-l asigur pe distinsul nostru coleg cã am dispus anunþarea Domniei sale. Este foarte adevãrat, ºi aceasta nu se va mai întâmpla, s-a petrecut doar telefonic. Am verificat dacã a fost anunþat la secretara grupului ºi mi s-a spus cã a fost anunþat. Înseamnã cã sunt niºte disfuncþii la dumneavoastrã în grup ºi ele ar trebui rezolvate, mai cu seamã cã nu este prima iniþiativã legislativã din partea colegilor de la P.R.M. ºi am colaborat excelent pânã în prezent.

Având în vedere cã la comisie noi am introdus un sistem de lucru deosebit de transparent ºi colectiv, vã invit sã discutãm posibilitatea în perspectivã a oricãrui tip de ajutor pentru lumea culturalã. Pânã atunci însã, þinând cont de faptul cã noi discutãm o propunere legislativã, nu o chestiune de principiu, cu unanimitatea voturilor celor prezenþi, între care au fost ºi membri P.R.M., Comisia pentru culturã vã propune respingerea acestui proiect legislativ.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare au comentarii de fãcut, participã la dezbateri? Nu participã la dezbateri?

Vreau sã fac un foarte scurt comentariu. Într-adevãr, problema trebuie rezolvatã, mai ales în ceea ce priveºte ºi majorarea acestor premii ale Academiei, care sunt modice ca sumã ºi nu sunt stimulative. Pe de altã parte, domnul preºedinte al comisiei a propus sã discute aceastã problemã. Dar, din punct de vedere procedural, vreau sã vã spun cã art. 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, în actuala formulare, nu presupune obligativitatea invitãrii deputaþilor care au propuneri legislative.

Aº dori sã rog membrii Comisiei de regulament, când vom modifica, ºi sperãm sã modificãm în curând regulamentul în totalitatea lui, sã ia în considerare faptul cã discutarea unui proiect de lege sau discutarea unei propuneri legislative fãcute de un parlamentar sã nu mai fie posibilã în absenþa iniþiatorului. La comisii, la dezbatere, prezenþa iniþiatorului este vitalã, chiar dacã la ora actualã regulamentul nu presupune în mod obligatoriu o asemenea prezenþã, pentru cã, altfel, este regulamentar, este legal, dar suntem undeva în domeniul absurdului ºi este bine sã corectãm aceastã problemã în viitor.

Nemaifiind doritori din partea grupurilor parlamentare sã participe, propunerea legislativã va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind constituirea ºi utilizarea fondului special pentru ajutorarea teatrelor naþionale.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu mai este membru al Parlamentului.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Mãlaimare.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare cineva doreºte sã prezente un punct de vedere? Nu doreºte.

Vom supune respingerea într-o ºedinþã specialã de vot.

Urmeazã niºte proiecte în care trebuie sã avem Comisia pentru învãþãmânt. Este cineva de faþã din conducerea Comisiei pentru învãþãmânt? Deci domnul profesor Mincu este din partea Comisiei pentru învãþãmânt.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a reluat în discuþie proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare în ºedinþa din 13 iunie 2001.

Propunem ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu urmãtoarele amendamente: articolul unic al ordonanþei va avea urmãtorul cuprins: ”Termenul prevãzut în art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 25 august 1995, astfel cum a fost aprobatã, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 51/1996, prin Ordonanþa Guvernului nr. 8/1997, prin Ordonanþa Guvernului nr. 58/1997 ºi prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 91/1997, se prorogã pânã la data de 31 decembrie 2001.Ò

Vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorului?

## **Domnul Radu Damian Ð** _Secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

Sunt Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi deputaþi,

## Domnule preºedinte,

Noi propunem respingerea acestei iniþiative legislative din mai multe motive. ªi avizele pe care le-am primit sunt negative, iar, chiar în momentul în care propunerea legislativã a fost fãcutã, un astfel de ajutor ar fi fost extrem de greu de realizat.

În prezent, intenþia Ministerului Culturii, dupã cum aþi aflat, este de descentralizare inclusiv a instituþiilor cu caracter naþional. Mã refer la teatrele naþionale. Sigur, este o intenþie discutabilã, dar, în condiþiile acestea, prevederile acestei propuneri legislative ar fi absolut imposibil de dus la îndeplinire. Ca atare, noi vã propunem respingerea iniþiativei legislative.

Vã mulþumesc.

Aceastã modificare a ordonanþei este justificatã prin faptul cã efectele modificãrii sunt în concordanþã cu planul de acþiuni al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii referitor la cercetarea universitarã ºi cu programul de guvernare. Prorogarea termenului nu face decât sã permitã punerea în aplicare a unei strategii de dezvoltare a cercetãrii. Sigur cã ministerul, Guvernul, susþin adoptarea în forma pe care aþi auzit-o.

Mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Titlul ordonanþei. Veþi vedea modificãri în raportul comisiei la punctul 2.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic al ordonanþei. În raport, la punctul 3, sunt propuse modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt observaþii. Adoptat.

Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Adoptat. Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Adoptat.

Va fi supus procedurii votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Acum trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 138/2000 privind mãsuri de susþinere a învãþãmântului privat. Poftiþi!

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a reluat în discuþie proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 138/2000 privind mãsuri de susþinere a învãþãmântului privat, în ºedinþa din 13 iunie 2001.

În urma dezbaterilor, comisia a hotãrât menþinerea raportului iniþial ºi propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu urmãtoarele amendamente: articolul unic, text aprobat de comisie: ”Se aprobã Ordonanþa Guvernului nr. 138 din 31 august 2000 privind mãsuri de susþinere a învãþãmântului privat, adoptatã în temeiul art. 1 lit.1 pct. 3 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe ºi publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, cu urmãtoarele modificãri:...Ò Se propune introducerea ca punct 1 în legea de aprobare a urmãtorului text: ”1. Titlul ordonanþei va avea urmãtorul cuprins: Ordonanþã privind unele reglementãri ale învãþãmântului.Ò Text nou: ”Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins: Statul sprijinã ºi coordoneazã învãþãmântul particular, în condiþiile legii, respectând în întregime drepturile acestuia. 2. În cadrul acestor competenþe, statul are urmãtoarele contribuþii: a) sã asigure sprijinul pedagogic necesar funcþionãrii sale efective, precum ºi acces gratuit la documentele curiculare de bazã, elaborate pentru învãþãmântul de stat; b) sã garanteze standardele pedagogice ºi ºtiinþifice ale curriculumului propriu alternativ învãþãmântului universitar, în acord cu orientãrile generale de politicã educaþionalã, ce poate sã acorde subsidii prin bugetul central ºi/sau bugetul local pentru învãþãmântul preºcolar.

Art. 2 va avea urmãtorul curpins: 1. Personalul didactic ºi didactic auxiliar din învãþãmântul particular beneficiazã de drepturile ºi îndatoririle ce decurg din exerciþiul funcþiei prevãzute în statutul personalului didactic ºi în legislaþiile muncii...Ò

Consideraþi cã nu este nevoie sã-l citesc pe tot?

Nu, nu este nevoie sã-l citiþi, pentru cã îl au colegii.

Vã mulþumesc. Acestea sunt punctele pe care le-am propus noi.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei. Sunt propuneri de modificare la punctul 3 în raportul comisiei. Vã rog sã priviþi cu atenþie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 2. La punctul 4 al raportului sunt propuse modificãri. Sunteþi de acord? Da. Nu sunt obiecþii. Deci art. 2 a fost adoptat.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 5. Vã rog sã observaþi cã la punctul 5 din raport sunt propuse modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 6. La punctul 6 al raportului sunt niºte propuneri de modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 7. La punctul 7 al raportului, referitor la acest punct 7 al ordonanþei sunt prevãzute niºte propuneri de modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Deci am parcurs ordonanþa în integralitate.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic al legii. La punctul 1 al raportului sunt propuse modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Urmeazã ca votul final sã fie dat într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Acest proiect de lege este deosebit de important pentru asigurarea prezenþei învãþãmântului superior românesc în strãinãtate, prin aceste extensiuni universitare care funcþioneazã în prezent în þãri cum sunt Republica Moldova ºi ele sunt, dupã pãrerea ministerului, cea mai bunã soluþie pentru a asigura spiritualitatea ºi prezenþa româneascã, prin educaþie, în afara graniþelor, în zonele locuite de populaþie româneascã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Comisia îºi pãstreazã punctul de vedere ºi susþine raportul, da?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma dezbaterilor, comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca prezentul raport suplimentar sã fie înaintat plenului Camerei Deputaþilor, înlocuind astfel raportul transmis anterior cu nr. 540/12 noiembrie 1998.

Deci sunteþi de acord.

Ordonanþa de urgenþã.

Titlul ordonanþei. Vã rog sã observaþi cã sunt niºte modificãri propuse de comisie.

Da, vã mulþumim.

Deci sã privim în raport, sã începem cu ordonanþa. Titlul ordonanþei.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 134/29.IX.2001

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La art. 1, vã rog sã priviþi la punctul 2 al raportului. Sunt obiecþii faþã de propunerea de modificare? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2, punctul 3 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Adoptatã varianta modificatã de comisie.

- Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Deci am parcurs întreaga ordonanþã, cu modificãrile propuse în raportul comisiei la fiecare punct, pe care le-aþi vãzut ºi dumneavoastrã.

- Acum trecem la titlul legii.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Urmeazã ca legea, în integralitate, sã fie supusã votu-

- lui dumneavoastrã într-o ºedinþã specialã de vot. Poftiþi! Procedurã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În art. 94 din regulamentul nostru scrie aºa: ”Dezbaterea generalã a proiectului de lege sau propunerii legislative este precedatã de prezentarea de cãtre iniþiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum ºi a raportului comisiei permanente de cãtre preºedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.Ò

Este clar cã din partea Comisiei de învãþãmânt nu este prezent nici un membru al conducerii acestei comisii.

Pânã acum au existat legi pentru aprobarea unor ordonanþe în vigoare fãrã prea mari probleme ºi nu am intervenit sã blochez discuþia acestora, dar urmãtoarele douã proiecte de lege se propun a fi respinse. Mai ales în poziþia 68, sunt douã rapoarte: un raport iniþial de adoptare ºi un raport suplimentar de respingere.

Eu consider cã pentru aceste douã poziþii ar fi necesar ca mãcar un membru al Biroului acestei comisii sã fie prezent, sã ne explice, de exemplu, cum s-a ajuns de la propunerea de adoptare la propunerea de respingere.

Ca atare, eu propun sã lãsãm cele douã proiecte de respingere pentru o ºedinþã în care mãcar un membru al acestui birou de comisie sã fie prezent ºi sã trecem la punctele urmãtoare de pe ordinea de zi.

## Da, e vorba de punctele 68 ºi 69. Bun!

Având în vedere cã avem un set foarte consistent de legi privind administraþia localã ºi domnul secretar de stat Fleºariu este aici ºi chiar are niºte probleme, le amânãm pe cele douã, dacã faceþi asemenea obiecþii. ªi trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã.

Dacã iniþiatorul doreºte? Doriþi?

## **Domnul Ionel Fleºariu Ð** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

Nu am nimic de adãugat. Suntem de acord cu raportul.

Nu aveþi nimic de adãugat. Sunteþi de acord cu raportul.

Din partea comisiei?

Comisia de administraþie, þinând cont ºi de avizele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Consiliului Legislativ, a întocmit raportul supus azi dezbaterii. Datoritã faptului cã Comisia de muncã a dat avizul ulterior întocmirii raportului, noi am þinut cont de avizul Comisiei de muncã ºi am schimbat titlul anexei nr. 2, pentru cã, de fapt, era singura ºi de aceea a apãrut ºi un raport suplimentar.

Mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreºte nimeni. Dacã nu doreºte, intrãm în dezbatere.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei. Vã rog sã priviþi: la pagina 2 a

raportului, la punctul 2, sunt propuse niºte modificãri.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 2 Ð la punctul 3 al raportului sunt propuse modi-

- ficãri de cãtre comisie.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 3 Ð vã rog sã observaþi cã la punctul 4 al rapor-

- tului sunt propuse niºte modificãri.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 4. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 9 Ð vã rog sã priviþi în raport, la punctul 5, sunt

- propuse niºte modificãri.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Adoptat art. 9, cu modificãrile propuse.

- Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Vã rog sã observaþi cã sunt ºi douã anexe. La

- anexa 1, la punctul 6 din raport, sunt propuse modificãri. Dacã aveþi observaþii, obiecþii? Nu sunt. Adoptatã

- anexa 1.

- Anexa 2 Ñ la raportul complementar, vedeþi cã sunt

- niºte propuneri de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã ºi anexa 2. Titlul legii. Dupã ce am parcurs toatã ordonanþa ºi am adoptat articolele, titlul legii.

- Nu sunt obiecþii. La articolul unic, observaþi, la punctul 1 al raportului sunt propuneri de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Propun pentru dezbaterea acestei ordonanþe de urgenþã 10 minute, pentru fiecare articol, 2 minute.

Vã mulþumesc.

Cine e de acord cu aceºti timpi? Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Avem un raport al comisiei, unde se propun diverse modificãri. Vã rog sã vã pregãtiþi raportul la aceastã lege, ca s-o puteþi urmãri.

Titlul ordonanþei de urgenþã.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat, cu modificãrile, bineînþeles, de la punctul 2 al raportului.

- La art. 2 se propun niºte modificãri, la punctul 3. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Dupã ce am parcurs ordonanþa, aprobând fiecare articol, cu modificãrile propuse de comisie, trecem la lege.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic Ð vedeþi, la punctul 1 al raportului, pagina 1, sunt modificãri.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeazã ca proiectul de lege, în totalitatea lui, sã fie votat într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2001 privind transmiterea temporarã a unor imobile situate în municipiul Bucureºti, din administrarea Regiei autonome ”LocatoÒ în administrarea consiliilor locale ale municipiului Bucureºti.

Suntem în procedurã de urgenþã. Propuneþi timpii de dezbatere.

Þinând cont ºi de avizul Consiliului Legislativ, eu propun ºi la aceastã lege tot 10 minute, domnule preºedinte de ºedinþã.

ªi pentru fiecare...

ªi pentru fiecare articol câte 2 minute.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

Cine este pentru acest timp de dezbatere? Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat acest timp de dezbatere.

Dacã doreºte cineva sã facã comentarii la dezbaterea generalã? Nu doreºte.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ordonanþa.

- Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Adoptat.

- Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Votul final, într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii comunei Unirea, judeþul Hunedoara.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul?

## **Domnul Ionel Fleºariu**

**:**

Nu am nimic în plus faþã de cele din expunerea de motive.

Da. Nu e nimic în plus faþã de ce s-a arãtat în expunerea de motive.

Din partea comisiei, vã rog! Domnul deputat Oltean Ioan.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Raportul întocmit de cãtre comisie a avut în vedere ºi faptul cã el a trecut prin Senat în mod favorabil, solicitarea este una rezonabilã ºi de aceea comisia a ºi întocmit un raport favorabil ºi, drept consecinþã, solicitãm plenului Camerei sã dea un vot în concordanþã cu raportul întocmit de cãtre comisia de specialitate.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Votul final la lege, într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Salonta, judeþul Bihor.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 134/29.IX.2001

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte o intervenþie? Nu se doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceleaºi concluzii ca ºi la proiectul anterior. ªi aceastã lege a trecut prin Senat, raportul este favorabil, vã rugãm, deci, sã acordaþi votul în concordanþã cu raportul întocmit de cãtre comisie.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Având în vedere cã, la acest proiect de lege, atât din partea Consiliului Legislativ, cât ºi din partea Guvernului au existat avize favorabile, având în vedere cã legea a fost adoptatã în cadrul Senatului, comisia a propus un raport favorabil ºi vã roagã sã îi acordaþi votul. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Am înþeles.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Votul final asupra legii, într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moºteni, judeþul Teleorman, în Deparaþi ºi declararea acestuia comunã.

Dacã iniþiatorul doreºte? Nu doreºte. Din partea comisiei.

## **Domnul Ionel Fleºariu**

**:**

Cine propune!

Pãi, propunerea a fãcut-o cineva. Da, cineva, cel care a fãcut propunerea putea sã ia cuvântul. Nu doreºte.

La analiza proiectului de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea, judeþul Teleorman, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ ºi punctul de vedere al Guvernului care, de asemenea, nu susþine promovarea acestei iniþiative legislative.

În consecinþã, ºi comisia s-a comportat ca atare ºi raportul a fost încheiat în acest sens. V-aº ruga sã aveþi în vedere acest lucru ºi sã votaþi în consecinþã.

Deci dumneavoastrã propuneþi respingerea acestei legi, da?

Da.

## Bun!

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri, sã-ºi exprime punctul de vedere? Nu doresc. Atunci propunerea de respingere sã fie supusã într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Moineºti, judeþul Bacãu.

Dacã iniþiatorul doreºte? Nu doreºte. Din partea comisiei?

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Urmeazã ca proiectul de lege sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Iaslovãþ, judeþul Suceava.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Comisia?

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Urmeazã un set de propuneri legislative privind înfiinþarea unor noi comune, acte normative care au fost luate în dezbatere de cãtre comisia de specialitate ºi, în urma dezbaterilor ºi în urma avizelor primite de la Guvern ºi de la Consiliul Legislativ care în marea majoritate s-au dovedit a fi negative, comisia a propus respingerea acestora, pentru urmãtoarele motive. În general, motivele pe care le voi enumera acum sunt valabile pentru toate proiectele de lege sau pentru toate iniþiativele legislative ce vizeazã transformarea sau constituirea unor noi comune.

În primul rând, în cazul acestor iniþiative legislative nu s-a organizat referendumul local, condiþie obligatorie prevãzutã de cãtre actul normativ ce vizeazã reþeaua de localitãþi, planul naþional de dezvoltare teritorialã, reþeaua de localitãþi.

De asemenea, în programul de guvernare, existã iniþiativa Guvernului privind înfiinþarea a 1.000 de noi comune. În punctul de vedere pe care Guvernul l-a exprimat, s-a propus ca toate aceste localitãþi sã fie preluate ºi analizate la nivelul Guvernului ºi actul normativ ce va viza o asemenea decizie sã le cuprindã.

Având în vedere necesitatea unei reglementãri unitare a acestei situaþii, având în vedere cã înfiinþarea unor noi comune presupune o serie de cheltuieli suplimentare, am considerat cã este bine ca aceastã problemã sã fie rezolvatã unitar, printr-un proiect de lege iniþiat de cãtre Guvern.

Drept consecinþã, comisia a propus respingerea acestei iniþiative legislative, iar eu vã rog sã votaþi în consecinþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Da, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga sã aveþi în vedere cã noi, parlamentarii din judeþul Suceava, susþinem acest proiect de lege ºi aº dori sã informez plenul Camerei Deputaþilor cã, în cazul comunei Iaslovãþ, s-a fãcut referendum ºi cetãþenii din aceastã localitate sunt de acord. Este vorba despre o comunitate în care trãiesc peste 9.000 de oameni, serviciile administrative pe care le face, în momentul de faþã, consiliul local nu sunt în mãsurã sã asigure nevoile cetãþenilor. ªi satul Iaslovãþ a fost comunã ºi cred cã, având în vedere ºi faptul cã Parlamentul a mai aprobat înfiinþarea altor comune, vã rog sã fiþi de acord, domnilor deputaþi, cu aprobarea acestui proiect.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Deci considerãm dezbaterile generale încheiate.

Urmeazã ca votul final în ceea ce priveºte respingerea sau admiterea sã fie dat într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Braniºtea, Mehedinþi.

- Ni s-a spus punctul de vedere al comisiei deja, care

- propune respingerea.

- Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Dacã grupurile parlamentare doresc sã ia cuvântul?

- Nu doresc.

- Deci aceasta înseamnã încheierea dezbaterilor

- generale.

- Va fi supus votului proiectul de lege pentru respingere

- într-o ºedinþã specialã de vot.

- Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Þipar,

- judeþul Arad.

- Comisia ºi-a spus punctul de vedere, a formulat un

- raport de respingere.

- Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul sã susþinã pro-

- iectul? Nu doreºte.

- Dacã grupurile parlamentare doresc sã-ºi prezinte

- poziþia? Nu doresc.

Deci dezbaterile generale fiind încheiate, vom supune propunerea de respingere formulatã de comisie într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru schimbarea denumirii satului Cuciulata, judeþul Braºov, în Aron Pumnul ºi declararea acestuia comuna Aron Pumnul.

- Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Comisia ºi-a spus punctul de vedere, în sensul res-

- pingerii.

- Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la

- dezbateri, sã-ºi spunã cuvântul? Nu doresc. În acest caz, considerãm dezbaterile generale încheiate. Va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Cerneþi,

- judeþul Mehedinþi.

- Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Comisia a fãcut raport de respingere.

- Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la

## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

E vorba de o chestiune de procedurã. Acest proiect a ajuns la Comisia pentru administraþie publicã. Celelalte douã proiecte pentru declararea oraºului-martir Reºiþa ºi Hunedoara au ajuns la Comisia juridicã. Nu ºtim pe ce considerente ºi nu vrem sã facem comparaþie între cât de martir a fost oraºul Reºiþa, cât de martir a fost oraºul Hunedoara sau Alba-Iulia, însã punctul meu de vedere este ca aceasta sã se trimitã la Comisia juridicã pentru cã... nu ºtiu pe ce considerente a fost trimis la Comisia pentru administraþie publicã.

Sunt ºi vicepreºedinte al Comisiei pentru verificarea Legii 42, legea care este pentru revoluþionari ºi pentru revoluþie, iar aceastã comisie, care este o comisie mixtã Senat-Camera Deputaþilor, nu a fost înfiinþatã în nici un caz de aceste solicitãri pentru declararea oraºelor-martir Reºiþa, Hunedoara ºi Alba Iulia.

Însã, pentru o chestiune unitarã, ar trebui ca aceastã propunere, acest proiect de lege sã fie trimis tot la Comisia juridicã.

Da. Eu vã înþeleg, dar aici sunt niºte probleme care sunt legate tot de regulament. În clipa în care în plenul Camerei se citeºte sesizarea cãtre o anumitã comisie, deci cu proiectul de lege cutare a fost sesizatã comisia X sau Y, reprezentanþii unei comisii care se considerã cã ar fi trebuit sã fie sesizatã trebuie sã intervinã.

Existã, de asemenea, un termen de 10 zile în care reprezentanþii comisiei care se considerã în drept sã facã un raport în fond pot încã interveni la Biroul permanent pentru repartizarea acestui proiect de lege. Aceastã procedurã nu a fost îndeplinitã dupã câte ºtiu eu ºi, chiar dacã ceea ce spuneþi dumneavoastrã este justificat în mare mãsurã, nu aduce într-un fel vreo nulitate asupra raportului elaborat de o altã comisie.

Dacã plenul va decide printr-un vot final respingerea proiectului, dumneavoastrã puteþi sã-l introduceþi într-o altã sesiune sau poate fi introdus la Senat.

Domnul preºedinte al Comisiei de administraþie?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este adevãrat cã la nivelul Comisiei juridice, când a fost vorba de analiza unei iniþiative legislative ce viza declararea ca oraº-martir a oraºului Reºiþa sau a oraºului Hunedoara, se pare cã, deºi argumentele nu erau mai puternice decât cele în cazul oraºului Alba Iulia, ei au manifestat mai multã toleranþã, dacã vreþi, ºi au dat un aviz favorabil.

Acest lucru a determinat o anumitã reacþie din partea iniþiatorului ºi chiar din partea unor membri ai Comisiei de administraþie publicã care la vremea respectivã s-au pronunþat pentru un aviz, pentru un raport favorabil.

V-aº ruga, domnule preºedinte, sigur, cu acordul colegilor din Camerã, sã fiþi de acord cu retrimiterea acestei iniþiative la comisie pentru o nouã analizã, sã vedem dacã nu cumva exigenþa noastrã a fost mult prea mare în raport cu condiþiile solicitate pentru ca oraºul respectiv sã fie declarat oraº-martir, cu atât mai mult cu cât Alba Iulia nu este un oraº oarecare al României, cu atât mai mult cu cât se apropie ziua de 1 Decembrie, când cu certitudine manifestãrile care vor fi organizate acolo vor fi puþin umbrite de faptul cã la nivelul Camerei Deputaþilor aceastã iniþiativã a fost respinsã, cu atât mai mult cu cât prin Senat ea a trecut.

De aceea, v-aº ruga sã fiþi de acord ca sã fie retrimis comisiei pentru o analizã suplimentarã, domnule preºedinte.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Dacã dumneavoastrã, ca preºedinte al comisiei, doriþi sã vã reexaminaþi poziþia, sã v-o reformulaþi, eu sunt de acord.

Deci sã considerãm cã acest proiect este retrimis comisiei. Numai dacã dumneavoastrã, ca preºedinte al comisiei, sunteþi de acord cu chestiunea aceasta.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Supuneþi propunerea la vot!

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Cine este pentru aceastã soluþie?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Mai avem voie sã luãm cuvântul?

Acum sunt în timpul votului, nu mai aveþi voie! 24 voturi pentru.

Cine e contra? Un vot contra.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu majoritatea celor prezenþi, s-a admis retrimiterea la comisie.

Proiectul de Lege privind trecerea satului Mãnerãu de la comuna Pestiºu Mic ca sat aparþinãtor Municipiului Hunedoara.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În numele iniþiatorului, care este domnul senator Gaitã, în legislatura trecutã a fost senator, acum, în momentul de faþã, nu mai face parte din Parlament, am o propunere, dacã o acceptaþi, ºi...

condiþiile pe care legea le prevede referitor la înfiinþarea unei noi comune.

Supun atenþiei dumneavoastrã dacã, la cererea antevorbitorului, aceastã iniþiativã ar putea fi retrimisã comisiei pentru a fi reanalizatã în temeiul ultimelor documente ce se vor prezenta, evident, la comisie, referitor la evenimentele de derulare, de executare a referendumului local.

Noi nu avem nimic împotrivã, nu ne opunem unei asemenea soluþii, lãsãm însã aceasta la aprecierea dumneavoastrã.

Domnule deputat, dumneavoastrã nu sunteþi iniþiator!

Nu. Nu sunt iniþiator.

Dacã nu sunteþi iniþiator, nu sunteþi, nu vorbiþi! Comisia...

Sunt din Hunedoara ºi vreau sã fac o propunere legatã de reanalizarea raportului...

Dumneavoastrã puteþi sã vorbiþi, sã spunem, din partea grupului dumneavoastrã parlamentar.

Da.

Bun! Poftiþi!

## Mulþumesc.

Fac propunerea ºi solicit distinsului preºedinte al comisiei sã fie de acord cu reanalizarea raportului, þinând cont de faptul cã Senatul a adoptat legea în forma în care a fost ea propusã, deci trecerea satului Mãnerãu la Municipiul Hunedoara ºi între timp sã fie organizat ºi referendumul necesar. Existã doar semnãturile locuitorilor satului Mãnerãu.

Vã mulþumesc.

Preºedintele comisiei.

## Domnule preºedinte,

Motivul principial pentru care majoritatea acestor iniþiative legislative ce vizau noi comune, am avut în vedere la respingerea acestora nerespectarea condiþiilor impuse prin lege, condiþii obligatorii în aceastã privinþã, în special referendumul, existenþa referendumului atât la nivelul comunei sau localitãþii din care se desprinde, cât ºi la nivelul comunei care se înfiinþeazã.

Am fost informat cã în ce priveºte aceastã iniþiativã legislativã, aceastã localitate, existã procedurile de organizare a referendumului într-o fazã avansatã ºi cã el ar putea în maximum 10 zile Ð douã sãptãmâni sã fie finalizat. În aceastã situaþie, sigur, ar fi îndeplinite toate

Sunteþi de acord totuºi, în principiu? Da. Deci sunteþi de acord în principiu, ca preºedinte al comisiei.

Din partea ministerului de resort, domnul secretar de stat Fleºariu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

ªi noi suntem de acord cu restituirea proiectului la comisie pentru a fi reanalizat. Vreau sã informez Camera Deputaþilor cã sãptãmâna aceasta, la Senat, cu acordul Guvernului, am fãcut o asemenea operaþiune la Târnãveni, când satul Cuºtelnic, care se afla la o distanþã de un kilometru de Târnãveni ºi la 14 kilometri faþã de comuna de reºedinþã, a trecut de la comuna respectivã la Municipiul Târnãveni.

Deci asemenea operaþii, asemenea corecþii care se aduc Legii împãrþirii administrativ-teritoriale din 1968, Guvernul le apreciazã ca fiind corecte ºi este de acord cu promovarea lor.

Mulþumesc.

Guvernul este de acord. Preºedintele comisiei e de acord. S-a cerut din partea unui grup parlamentar. Retrimitem aceastã propunere legislativã la comisie.

Propunerea legislativã pentru declararea ca oraº a comunei Murgeni, judeþul Vaslui.

Iniþiatorul? Nu este. Comisia propune respingerea.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc sã participe.

Am încheiat dezbaterile generale, vom supune votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru declararea ca oraº a comunei Dãbuleni, judeþul Dolj.

Iniþiatorul, dacã doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Comisia a propus respingerea.

Grupurile parlamentare, dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe la dezbatere.

Am încheiat dezbaterile generale. Va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru declararea ca oraº a comunei Bechet, judeþul Dolj.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte sã ia cuvântul.

Comisia a propus respingerea.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã ia cuvântul? Da. Poftiþi! Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Bãlãeþ.

Eu vreau sã vorbesc despre comuna aceasta, Bechet, ºi pentru cã sunt oltean, ºi pentru cã o cunosc ca fiind o aºezare foarte veche ºi foarte importantã ºi cã statutul de oraº i se cuvine. Dar problema este ºi de principiu. Îmi pare rãu cã sala este aºa cum este ºi cã nu avem oameni cu care sã putem discuta problema respectivã ºi problema de principiu.

Aici se aflã ºi douã propuneri de-ale mele pentru judeþul Cãlãraºi ºi mi se pare cã trebuie sã vedem în toatã complexitatea dreptul deputaþilor de a face astfel de propuneri. Ei sunt cei care cunosc localitãþile, cunosc problemele. Atunci când va veni rândul proiectelor mele, am sã demonstrez cã sunt niºte lucruri absolut absurde care se întâmplã în cadrul forului nostru legislativ.

Dar, în principiu, socotesc cã comuna Bechet meritã sã capete un alt statut ºi sã se dezvolte dupã un urbanism absolut necesar. Are toate condiþiile, este aºezatã la Fluviul Dunãrea, are port, are tot ceea ce trebuie, are o dezvoltare urbanã destul de înaintatã ºi cred cã problema, din punct de vedere juridic, ar obliga oamenii de acolo sã fie mai exigenþi cu ei ºi sã se comporte în cadrul unei vieþi urbane mai bine dezvoltate. Mulþumesc.

## Da. ªi eu vã mulþumesc.

Alte grupuri parlamentare doresc sã participe? Nu doresc.

Eu aº dori sã privim puþin în raportul comisiei la acest proiect de lege ºi, la punctul 2 al raportului, în ultimul alineat se spune urmãtorul lucru: în documentaþia care însoþeºte proiectul de lege nu sunt prezentate decât puþine elemente de susþinere a promovãrii acestei iniþiative legislative.

Probabil cã în momentul în care s-a întocmit documentaþia pentru acest proiect de lege nu s-au adus suficiente elemente care probabil existã sau nu existã, eu n-am de unde sã cunosc, dar nu s-au adus suficiente elemente care sã convingã colegii noºtri care sunt în aceastã comisie cã localitatea Bechet poate fi declaratã oraº.

Dacã domnul preºedinte al comisiei vrea sã facã niºte precizãri speciale în legãturã cu acest lucru?

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este de avut în vedere cã majoritatea iniþiativelor legislative ce constituie astãzi obiect de dezbatere sunt înregistrate sau sunt depuse în Camerã în vechea legislaturã, înainte de apariþia actului normativ ce stabileºte condiþiile minimale pentru ca o localitate sã poatã sã fie trecutã într-un grad superior. E vorba de o comunã care sã fie trecutã într-un grad superior, acela de oraº.

În actul normativ ce reglementeazã acest lucru sunt stabiliþi câþiva indicatori cantitativi ºi calitativi minimali care sunt obligatorii. Or, în ce priveºte aceºti indicatori, iniþiativa legislativã este extrem de deficitarã. Ea nu cuprinde ºi nu defineºte în mod exact, în aºa fel încât comisia sã fi avut convingerea cã aceste condiþii minimale sunt îndeplinite. E vorba de o populaþie ocupatã în activitãþi, e vorba de dotarea locuinþelor, e vorba de dotãri culturale ºi sportive, de locuri în hoteluri, de strãzi

modernizate, de strãzi cu reþele de distribuþie a apei, strãzi cu conducte de canalizare, strãzi cu reþele de hidranþi exteriori, spaþii verzi, de pomi ºi aºa mai departe. Deci sunt aceste condiþii minimale prevãzute în mod expres într-un act normativ pe care noi l-am adoptat. Or, nu putem doar de dragul unei iniþiative legislative, þinând cont doar de dorinþa unui parlamentar ca o localitate anume sã fie declaratã oraº. Chiar dacã una dintre condiþiile minimale prevãzute, aceea de minimum 5.000 de locuitori, este îndeplinitã.

În mod absolut conºtient ºi într-un mod absolut justificat, comisia nu s-a exprimat favorabil în aceastã privinþã ºi orice fel de motivaþie adusã contrarã nu poate fi întemeiatã, nu poate fi justificatã.

De aceea, susþinem punctul de vedere al comisiei, acela de a respinge respectiva iniþiativã legislativã.

## Da. Vã mulþumesc.

Acestea fiind spuse, consider dezbaterile generale încheiate. Urmeazã ca propunerea sã fie supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru declararea ca oraº a comunei Pleniþa, judeþul Dolj.

- Iniþiatorul nu este deputat, nu este de faþã. Comisia propune respingerea.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Atunci considerãm dezbaterea generalã încheiatã ºi urmeazã sã fie supusã votului aceastã propunere într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Cetate, judeþul Dolj.

De asemenea, iniþiatorul nu mai este parlamentar, nu e prezent. Comisia a propus respingerea.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe.

Considerãm dezbaterile generale încheiate ºi propune-

- rea legislativã va fi votatã într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comu-

- nei Poiana Mare, judeþul Dolj.

- Este aceeaºi situaþie. Iniþiatorul nu mai este parlamen-

- tar, deci nu poate sã susþinã punctul de vedere. Comisia propune respingerea.

- Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la

- dezbateri? Nu doresc sã participe la dezbateri. Considerãm dezbaterea generalã încheiatã.

- Urmeazã sã fie supus votului acest proiect într-o

- ºedinþã specialã de vot.

- Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Negreni,

- judeþul Cluj.

- Iniþiatorul este domnul deputat Damian Brudaºca.

- Dacã doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Comisia propune respingerea.

- Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la

- dezbateri? Nu doresc sã participe la dezbateri. Încheiem, cu aceasta, dezbaterea generalã ºi propunerea legislativã va fi votatã într-o ºedinþã specialã de vot.

- Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Valea

- Drãganului, judeþul Cluj.

## Stimaþi colegi,

Comuna Dragalina, pe care eu propun sã o aprobãm cu statut de oraº, nu este alta decât gara Ciulniþa din mijlocul Bãrãganului, cunoscutul nod de cale feratã între Bucureºti-Constanþa ºi Cãlãraºi ºi Slobozia.

De asemenea, este un nod de drumuri care de mii de ani s-au realizat în aceastã localitate. De la Drumurile Oii la autostrada Bucureºti-Constanþa ºi drumurile naþionale care leagã cele douã judeþe, judeþul Ialomiþa ºi judeþul Cãlãraºi.

Din punctul de vedere al fiºei localitãþii, ea prezintã absolut toate prevederile Legii privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþia a IV-a, reþeaua de localitãþi. Are drumuri asfaltate în interiorul localitãþii 4 kilometri, are alimentaþie cu apã pe lungimea de 3,5 kilometri în reþea, îi lipseºte canalizarea. Este una din contradicþiile pe care le prezintã în mod specific aceastã localitate ºi care a generat inundarea ei cu vreo trei ani în urmã, ceea ce s-a prezentat ºi la Televiziunea Românã ºi s-a fãcut un mare caz din situaþia aceasta.

Este tocmai datoritã faptului cã aceastã localitate, din punct de vedere administrativ, nu este nici cal, nici mãgar. Este jumãtate oraº ºi jumãtate sat. Un lucru absolut paradoxal. Se începuse urbanizarea ei în timpul vechiului regim ºi schimbãrile care s-au produs au dus la situaþia paradoxalã în care se aflã, încât mi se pare cã o rezolvare normalã ar fi ca în momentul de faþã ea sã capete statut urban ºi procesul de completare a urbanizãrii sã se petreacã în mod firesc.

Are un numãr mare de agenþi economici ºi poate sã devinã, într-adevãr, o localitate, un oraº agroindustrial, pentru cã are aproape 20.000 de hectare de pãmânt arabil de cea mai bunã calitate în mijlocul Bãrãganului.

O mare parte din acest teren a fost în condiþii foarte bune pentru agriculturã ºi el ar putea sã revinã cu irigaþii, cu tot ceea ce trebuie pentru ca în zona aceasta sã se producã foarte mult ºi foarte bine.

Din punctul de vedere al reþelei ºcolare, avem aproape 1.300 de elevi, cu patru ºcoli elementare, cu un liceu, cu un numãr de 558 de elevi la liceu, avem douã dispensare cu 8 medici, dispensarul uman, ºi cu 4 medici, dispensarul veterinar. Localitatea are trei biserici ortodoxe, una adventistã, una baptistã, are agenþie C.E.C., are poºtã, are bancã de credit, are cooperativã meºteºugãreascã, încât eu nu mai enumãr toate celelalte, dar aº putea sã spun cã are ºi un efectiv foarte mare

Domnule deputat, fiþi mai sintetic, cã depãºim timpul alocat ºedinþei!

Nu-i nimica! Acum, dacã dumneavoastrã sunteþi de acord cu trimiterea la comisie a propunerii respective ºi cu aprobarea ei ºi nu respingerea propunerii, eu sunt de acord sã scurtez imediat. Dacã nu, aduc argumente timp de douã-trei ore, cât e posibil. Dar o continuãm data viitoare.

Eu vã mulþumesc foarte mult pentru atenþie ºi sper sã gãsesc înþelegerea necesarã pentru Dragalina ºi pentru acest mare nod de comunicaþii din mijlocul Bãrãganului, care trebuie sã aibã o altã soartã ºi sã-l ridicãm la nivelul cuvenit de oraº.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã preºedintele comisiei admite aceastã propunere de retrimitere?

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia îºi menþine punctul de vedere exprimat prin raport, aceea de respingere a acestei iniþiative legislative ºi aº mai preciza doar faptul cã în opinia noastrã declararea ca oraºe trebuie în sfârºit sã se facã într-o viziune integratã, într-o viziune unitarã, la nivelul întregii þãri, astfel încât selecþia localitãþilor ce urmeazã a fi trecute, promovate în categorii superioare din punct de vedere urbanistic sã se bazeze pe criterii unitare, pe criterii ºtiinþifice, dacã vreþi, eliminându-se ingerinþele de ordin subiectiv. Nu cred cã doar cunoaºterea noastrã palpabilã, dacã vreþi, este un element suficient de puternic pentru a declara, pentru a promova o localitate într-o categorie superioarã din punct de vedere urbanistic.

De altfel, fiºa comunei Dragalina care ne-a fost pusã astãzi la dispoziþie, uitându-mã doar peste ea rezultã în mod cert cã nu sunt îndeplinite decât în parte condiþiile minimale. Nu mai vorbesc, domnule preºedinte, de faptul cã din punct de vedere al tehnicii juridice, al tehnicii de redactare a proiectului, acesta nu îndeplineºte prevederile Legii nr. 24/2000.

În consecinþã, noi ne menþinem punctul de vedere.

Altceva despre proiectul acela de lege? Ziceaþi cã vreþi sã faceþi o menþiune.

Domnilor colegi,

V-aº cere îngãduinþa sã revin la punctul 75 de pe ordinea de zi cu o rectificare. Este vorba de Legea privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moºteni, judeþul Teleorman, în Deparaþi ºi declararea acestuia comunã.

Am susþinut raportul în sensul respingerii acestui proiect de lege, scãpându-mi mie cã aceastã lege are douã capete de cereri, ca sã mã exprim juridic.

Un prim capãt, referitor la schimbarea denumirii ºi un al doilea capãt, de cerere privind promovarea acesteia într-un rang superior, aceea de comunã.

Comisia, în analiza ei, a admis primul capãt de cerere, în sensul cã a admis schimbarea denumirii acestei localitãþi, dar a respins cererea care priveºte promovarea acesteia într-un grad superior.

De aceea, domnule preºedinte, domnilor colegi, daþi-mi voie sã cer un nou vot în baza acestui raport, în sensul admiterii raportului Comisiei administraþiei publice, aºa cum a fost el redactat ºi vã cer scuze pentru scãparea pe care eu am avut-o.

Vã mulþumesc.

Îl supuneþi la vot.

Pãi, nu supun la vot, supun într-o ºedinþã specialã de vot. Dacã alte grupuri parlamentare au ceva de spus? N-au.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte!

Urmeazã sã supunem proiectul acesta cu Dragalina într-o ºedinþã specialã de vot.

Eu nu pot sã cer un vot acum, pentru cã deja am depãºit timpul, dar sã considerãm acest proiect ca fiind înscris pe ordinea de zi în continuare ºi într-o altã ºedinþã vã rog sã rediscutaþi aceastã problemã.

Deci nu-l mai considerãm în procedura de vot final, rãmâne sã mai rediscutaþi ºi sã spuneþi chestia aceasta într-o altã ºedinþã, într-o altã dezbatere. Încheiem aici ºedinþa noastrã de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,37._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 134/29.IX.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei