Stenogramă plen

V-aº ruga sã luaþi loc în salã pentru a începe lucrãrile Senatului din data de 11 octombrie 2001.

La primul punct pe ordinea de zi, vã fac cunoscut cã sunt absenþi motivat, din totalul de 140 de senatori, 8 colegi, ºi anume: domnii senatori Doru-Laurian Bãdulescu, Ioan Belu, Octav Cozmâncã, Mihail Lupoi, Ioan Nicolaescu, Petre Roman, doamna senator Rodica Mihaela Stãnoiu ºi domnul senator Emil Rãzvan Theodorescu.

Aþi primit ordinea de zi a ºedinþei Senatului din 11 octombrie.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra conþinutului ordinii de zi.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 66 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

De asemenea, vi s-a fãcut cunoscut programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare.

Programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare a fost aprobat cu 71 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Dãm cuvântul domnului senator Nicolae-Vlad Popa, la probleme organizatorice.

Vã rugãm, domnule senator.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

N-aº fi vrut sã fac aceastã intervenþie, pentru cã cererea mea se referã la un incident care implicã imaginea Senatului României.

Aºa cum eu, personal, vã declar cã am onoarea sã lucrez alãturi de dumneavoastrã în fiecare zi, am onoarea sã lucrez, eu, senator liberal din opoziþie, alãturi de senatorii de la putere, în ordinea vârstei: domnul senator Ion Predescu, domnul senator Octavian Opriº, domnul senator Antonie Iorgovan, domnul senator Aristide Roibu, domnul senator Doru Ioan Tãrãcilã.

Domnul senator Ion Predescu, decanul de vârstã al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, este o autoritate recunoscutã în privinþa activitãþii legislative a Camerei noastre.

Am aflat cu stupoare cã domnul senator a fost insultat de domnul senator Adrian Pãunescu.

Regulamentul nostru prevede la art. 191 cã un comportament injurios constituie abatere de la deontologia parlamentarã.

Vã rog, domnule preºedinte, conform art. 194, sã luaþi mãsurile cuvenite ºi sã-l invitaþi pe domnul senator sã-ºi retragã afirmaþia fãcutã la adresa domnului Ion Predescu.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Sigur, domnule preºedinte, este emoþionantã grija domnului senator liberal faþã de igiena Senatului ºi a raportului dintre senatori.

Nu ºtiu la ce se referã.

Atât aº vrea sã ºtiu: la ce se referã ºi de unde ºtie?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

_**:**_

Din presã, domnule senator. Aici este articolul. Toatã lumea...

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Câte am citit eu în presã ºi am constatat cã, în realitate, sunt altfel, ar însemna cã la fiecare popas sã ne cerem iertare, nu scuze, cã scuzele se pretind, nu se cer.

Dar, dacã e curios sã ºtie mai multe despre raporturile dintre mine ºi cel pe care l-a invocat, poate citi ”FlacãraÒ de azi. Acolo lucrurile sunt mai clare ºi nu înþeleg care este obiectul acestei cereri. Nu înþeleg.

E o stupoare pentru mine sã aflu cã mi se aratã ceva care ar veni din presã ºi care nu þine de voinþa mea. Presa poate scrie orice, e liberã sã o facã, iar eu nu am fãcut... Poate cã dânsul anticipeazã.

Deci, de azi încolo, de la un articol pe care îl semnez, poate sã-mi permitã orice, dar sã-mi spunã despre ce e vorba, ca sã ºtiu pentru ce ar trebui sã-mi cer iertare.

Domnule preºedinte, vã rog sã luaþi mãsuri, pentru cã domnul senator m-a jignit.

Eu nu înþeleg de unde aceastã grijã, pe de-o parte, ºi, al doilea, nu înþeleg la ce anume se referã. Ce declaraþie am fãcut eu ºi am jignit pe cineva anume? Atât. Dupã care, decã dovezile se produc, voi face ceea ce conºtiinþa mea îmi spune sã fac.

## Vã mulþumesc.

Închidem aici aceastã chestiune, în primul rând cã, dacã a existat un diferend, un conflict, dacã, repet, el trebuie în primul rând sã se deruleze între cei între care a avut loc. În mãsura în care va exista o sesizare din partea domnului senator Ion Predescu, abia apoi putem lua mãsurile pe care Regulamentul Senatului le prevede.

Dacã mai existã, la probleme organizatorice... Vã rog, domnul senator Badea!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu ceea ce s-a discutat mai înainte, precedentul a fost creat ieri, aþi fost de faþã, când liderii grupurilor parlamentare au hotãrât sã discute cazul Vadim în grupurile parlamentare.

În legãturã cu problema pentru care am solicitat cuvântul, grupul nostru parlamentar îºi menþine propunerea ca domnul senator Corneliu Vadim Tudor sã facã parte din delegaþia Senatului care va efectua, în perioada 12Ð26 noiembrie, vizite oficiale în Japonia, Republica Coreea ºi Republica Filipine ºi ne manifestãm convingerea cã domnul preºedinte Vãcãroiu, în înþelepciunea sa, va da curs favorabil propunerii noastre.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Numai cã, potrivit discuþiei de ieri, din Biroul permanent, pe care o cunoaºteþi foarte bine, pânã la ora 12,00 urma sã faceþi o propunere direct adresatã domnului preºedinte al Senatului.

Noi am luat act ºi s-a consemnat cererea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Trecem la urmãtorul punct...

Îmi pare rãu, domnule senator, dar nu mai este nimic aici de replicat...

## **Din salã:**

În legãturã cu ceea ce a cerut el!

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

La probleme organizatorice.

Da, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã luaþi act cã, din cererea mea, rezultã începerea acestei sesizãri a preºedintelui de ºedinþã, aºa cum cere regulamentul nostru. Nu este necesarã o cerere sau o plângere personalã a celui lezat. Aici este o problemã de imagine a Senatului, iar ºtirea nu este o ºtire preluatã de undeva, la un colþ. Este preluatã din cotidianul cu cea mai mare rãspândire, ziarul ”AdevãrulÒ din 9 octombrie. Deci chestiunea se pune de a trece la urmãtoarea procedurã ºi aceea este de a cere domnului senator, în legãturã cu acest incident, scuzele sau retragerea declaraþiei.

Am înþeles cã domnul senator a spus cã nu este adevãrat. Sã spunã cã nu este adevãrat ºi aceastã declaraþie va fi un rãspuns la cererea mea.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, bine, domnule senator.

Sigur, noi vom analiza aceste aspecte, dar în cadrul Biroului permanent, în mãsura în care ele se verificã.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi daþi voieÉ

Da.

Nu înþeleg ce trebuie sãÉ Sã-mi spunã ce am fãcut ºi unde. Pentru cã nu ºtiu dacã articolele de presã pot constitui obiect al dialogului nostru.

Repet, dacã doreºte sã afle cu adevãrat ce cred eu ºi ce imput eu unui coleg, sã se ocupe de presa de azi, pentru cã, dacã-mi citeazã din presa de ieri, este aberant ceea ce se întâmplã.

Eu n-am simþit nevoia sã fac nici o declaraþie nici unui ziar. Deºi am cea mai mare preþuire pentru ziarul respectiv, mã vãd obligat sã cer socotealã pentru un citat din ceva ce n-am spus.

Dar nu înþeleg, repet încã o datã, repet a treia oarã, grija domnului senator pentru o relaþie pe careÉ Dacã se referã la un articol despre activitatea grupului nostru, dumnealui este neavenit acolo. Deocamdatã, pânã la cererea de intrare în grupul respectiv.

Dacã se referã la relaþiile directe cu domnul senator pe care l-a invocat, repet, a patra oarã spun, lucrurile acestea se pot gãsi direct într-o publicaþie sãptãmânalã care apare aziÉ

De acord, domnule senator.

În termenii în care am crezut ºi port responsabilitatea a ceea ce am crezut cã trebuie sã spun.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumim.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de ziÉ

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

La probleme organizatorice!

Da, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Îmi permit sã ridic o chestiune de o cu totul altã naturã decât acelea care au fost puse pânã în acest moment.

Este vorba de funcþionarea, de organizarea desfãºurãrii în bune condiþiuni Ñ acesta e un deziderat Ñ a comisiilor de mediere.

Mi s-a întâmplat ºi ridic în plen problema pentru cã nu sunt singurul care mã deplasez la Camera Deputaþilor, la ora ºi la locul menþionat, ºi sã fiu pur ºi simplu umilit împreunã cu alþi colegi parlamentari pentru niºte probleme de ordin organizatoric, logistic ºi de altã naturã care au împiedicat sã se desfãºoare medierea. Concret, marþi a fost acest lucru, dar nu e prima oarã Ñ aº vrea sã fie pentru ultima Ñ când aºteptãm dupã persoane care, probabil, sunt angajaþii cuiva, undeva pentru ca staff-ul ºi parlamentarii sã se poatã întâlni sã-ºi desfãºoare activitatea.

Aºa ceva este inadmisibil ºi vã rog foarte mult sã comunicaþi celor mai avizate foruri ale Camerei Deputaþilor ca acest lucru sã nu se mai întâmple. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Ceea ce vã rog, domnule senator, este sã faceþi o sesizare în scris cãtre Biroul permanent, indicând absolut concret situaþia care o reclamaþi pentru a putea, în mod rapid ºi eficient, sã luãm mãsurile necesare pentru a curma aceastã stare de lucruri care nu e pentru prima datã sesizatã conducerii Senatului.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

N-o voi face, iertaþi-mã, e umilitor ce mi-aþi spus ºi nu voi face!

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Iuliu Pãcurariu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Pãi da, dar trebuie sã ºtim exact în legãturã cu ce comisie de mediere, pentru cã altfel ni se poate spune cã toate lucrurile merg minunat acolo ºi dumneavoastrã vã duceþi ºi staþi ºi aºteptaþi.

Sigur cã existã ºi soluþia puþin mai la alegere, sã facem toate comisiile de mediere la Senat, dacã sunt atât de multe probleme în altã parte, dar eu cred ca mãcar sã-l informaþi pe domnul preºedinte Vãcãroiu în legãturã cu situaþia care s-a produs, pentru cã nu e pentru prima datã când se reclamã aºa ceva.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, este vorba de o propunere pe care Biroul permanent al Senatului, în ºedinþa din 3 octombrie, o face plenului Senatului privind retragerea urmãtoarelor propuneri legislative... Deci iniþiatorii nu mai stãruie în susþinerea acestor propuneri legislative ºi ele urmeazã sã fie scoase de pe ordinea de zi prin votul dumneavoastrã.

Este vorba de propunerea legislativã privind administrarea societãþilor comerciale deschise tranzacþionate pe pieþele de valori mobiliare organizate ºi raporturile dintre acþionarii acestora, iniþiator Ñ domnul senator Paul Pãcuraru; propunerea legislativã privind valorile mobiliare ºi pieþele reglementate, iniþiator Ñ domnul senator Viorel Marian Panã; ºi propunerea legislativã privind organismele de plasament colectiv în valori imobiliare, având drept iniþiator, de asemenea, pe domnul senator Viorel Marian Panã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra retragerii acestor propuneri legislative.

Plenul Senatului aprobã retragerea propunerilor legislative menþionate, cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

La punctul urmãtor din ordinea de zi, urmeazã sã constituim componenþa nominalã la mai multe comisii de mediere, dupã cum urmeazã: Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mãrfurilor periculoase pe calea feratã.

Rog, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Seche Ion ºi Dinu Marin.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei nominale. Componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului, aprobatã cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Comisia de mediere la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea programului prioritar de construcþie a autostrãzilor din România.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

4 propuneri, da. Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Seche Ion, Novolan Traian ºi Balcan Viorel.

Mulþumim.

O propunere din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnul senator Mircea Nedelcu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Comisie aprobatã cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizãrii de servicii publice în transporturile rutiere ºi pe cãile navigabile interioare.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/20.X.2001

Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Bãdulescu Doru ºi Dinu Marin.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Panã Viorel.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Componenþa nominalã, aprobatã cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Bãdulescu Doru, Bindea Doru Liviu ºi Leca Aureliu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Sârbulescu Ion.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Comisia a fost aprobatã în aceastã componenþã cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/1999 privind unele mãsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice ºi executarea silitã a creanþelor la bugetul acestui fond.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori ªtefan Viorel, Balcan Viorel ºi Hârºu

Ion.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Gheorghe Acatrinei.

Domnul senator Pusk‡s Valentin.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Romeo Hanganu.

Componenþa nominalã a comisiei de mediere aprobatã cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Dinu Marin ºi Novolan Traian.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Dorel Onaca.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Romeo Hanganu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost aprobatã cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2000 privind selectarea ºi plata specialiºtilor care presteazã servicii de consultanþã necesare realizãrii programelor PSAL ºi PIBL finanþate de Banca Mondialã, a Programului RICOP finanþat de Uniunea Europeanã, precum ºi a programelor pentru continuarea acestora.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Doamna senator ªelaru Rodica ºi domnii senatori Ciocârlie Alin ºi Filipescu Cornel.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Componenþa nominalã a comisiei de mediere a fost aprobatã cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Bãdulescu DoruLaurian, Dinu Marin ºi Novolan Traian.

Mulþumim.

Domnii senatori Corneliu Bichineþ ºi Nicolae Pãtru.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Mircea Nedelcu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost aprobatã cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise operaþional deþinute de societãþile comerciale incluse în Programul pentru ajustarea sectorului privat (PSAL).

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/20.X.2001

Domnii senatori Bãdulescu Doru-Laurian, Bindea LiviuDoru ºi Dinu Marin.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Romeo Hanganu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost aprobatã cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) aprobatã prin Legea nr. 99/2000.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnul senator Pete ªtefan.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost aprobatã cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN).

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Dinu Marin ºi Novolan Traian.

Aceleaºi propuneri ca ºi la precedenta comisie, domnii senatori Popescu Dan-Mircea, Dinu Marin ºi Novolan Traian.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Aceleaºi propuneri ºi la noi, domnii senatori Dorel Onaca ºi Constantin Bîciu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnii senatori Dorel Onaca ºi Constantin Bîciu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Viorel Panã.

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost aprobatã cu 94 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

La urmãtorul punct de pe ordinea de zi avem de dezbãtut ºi de votat raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996.

Invit din partea membrilor Senatului, participanþi la comisia de mediere, sã ia loc. ªi, de asemenea, dacã sunt iniþiatorii proiectului de lege. Dacã nu...

Cum observaþi, distinºi colegi, este vorba de douã texte care au fost în divergenþã. Ele au fost propuse de comisia de mediere în formularea pe care a dat-o plenul Senatului, motiv pentru care vã

Urmãtorul punct din ordinea de zi, raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1999 privind mãsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere în perioada 2000Ð2010.

Domnule preºedinte,

Au fost douã texte în divergenþã. Ele au fost votate în varianta Senatului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mulþumim, domnule preºedinte.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului în ansamblu.

Raport aprobat cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 243/2000 privind protecþia atmosferei.

Dacã, din rândul membrilor comisiei de mediere, sunt în salã?

Dacã nu, observãm cã, la poziþia 2, articolul unic, punctul 13, art. 11 lit. g), existã un text comun pe care vi-l supun spre vot.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Textul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

La punctul 3 din raport referitor la articolul unic, punctul 20, art. 16 alin. 2, de asemenea, un text comun.

Îl

La punctul 4 din raport, de asemenea, text comun referitor la articolul unic, punctul 37, art. 38 alin. 2. Îl

La punctul 5 din raport, de asemenea, text comun. Îl

În rest, raportul consemneazã propunerea de preluare a textelor din formularea adoptatã de Senat, motiv pentru care vã solicit votul pe ansamblul raportului comisiei de mediere.

86 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

Punctul 7 de pe ordinea de zi: propunerea legislativã pentru protecþia limbii române.

Invit pe domnul senator George Pruteanu. ªi, de asemenea, pe domnul senator Grigore Zanc, din partea Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Distinºi colegi, deºi dezbaterile sunt de datã recentã, îmi fac datoria de a reîmprospãta memoria noastrã privitoare la dezbaterea acestei propuneri legislative: dupã cum ºtiþi, propunerea legislativã a fost dezbãtutã în marea majoritate a textelor sale, mai puþin art. 2 alin. 3.

Luni, în ºedinþa noastrã au avut loc o serie de discuþii pe marginea acestui text, preºedintele de ºedinþã de luni, la un moment dat, a sistat aceste discuþii. Dar, întrucât exista o anumitã constrângere de timp privitoare la momentul în care trebuiau difuzate interpelãrile ºi întrebãrile la radio, nu s-a mai trecut la vot.

Ceea ce propun astãzi Senatului, în consecinþa hotãrârii din ºedinþa de luni, când s-au sistat discuþiile, este sã supunem la vot art. 2 alin. 3, aºa cum a fost modificat prin raportul suplimentar întocmit de comisia permanentã de specialitate. Amintindu-vã totodatã cã, având oarecari reþineri, ºi iniþiatorul, colegul nostru, domnul senator George Mihail Pruteanu, a fost de acord, vã supun la vot...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

E o chestiune de procedurã?

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Da.

Poftiþi!

Acest alineat la care vã referiþi, domnule preºedinte, a fost introdus...

În raportul suplimentar.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

...în raportul suplimentar dupã ce în plenul Senatului s-a venit cu celãlalt raport, care nu cuprindea acest amendament ºi pe care îl am aici: raportul din 19 este raportul fãrã amendamentul pe care plenul l-a auzit aici, înainte de a fi supus comisiei.

Deci eu vã rog, domnule preºedinte, sã introduceþi în discuþie cele douã rapoarte: este raportul din 19 septembrie, care nu cuprinde acest alineat: ”Emisiunile cu caracter religios, etnografic ºi de divertisment ale posturilor locale ºi regionale de televiziune în limbile minoritãþilor naþionaleÒ, ºi acela este raportul iniþial, ºi apoi, dacã e cazul, sã supuneþi la vot ºi acest amendament, care vine în raportul din 27 septembrie. Aºadar, s-a fãcut o excepþie, prin acceptarea unui amendament în plen. De aceea, în discuþia noastrã de la începutul acestei sãptãmâni, mi-am permis sã fac eu însumi un amendament în plen.

## **Domnul Florin Hriþcu**

**:**

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule vicepreºedinte!

Aºa cum se ºtie, raportul despre care este vorba a trecut prin votul plenului Senatului, articol cu articol, mai puþin la observaþiile sau la propunerea ºi discuþiile care au fost pe acest al 3-lea alineat, s-a decis, cu votul Senatului, întoarcerea la comisie a acestui alineat, la care comisia, analizând, discutând în continuare în plenul ei, a votat cu majoritate aproape absolutã, dacã îmi pot îngãdui o asemenea expresie, mai puþin un vot din câþi am fost în comisie, pe formula din raport, din raportul suplimentar.

Rugãmintea este, dincolo de... îmi pare foarte rãu cã dialogãm aici, acest raport suplimentar, dupã toate regulamentele, intrã acum în discuþie, cã s-a discutat sãptãmâna trecutã, s-a discutat ºi acum douã sãptãmâni pe aceeaºi temã Ñ cã aceastã formulã a comisiei poate sã fie propusã votului fãrã alte comentarii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog, vã rog.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, aº vrea sã ieºim din confuzie. Este, într-adevãr, un raport iniþial Ñ iatã cã l-a adus aici ºi colegul senator Adrian Pãunescu, de altfel, preºedintele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã Ñ, la el m-am referit eu, s-a fãcut un amendament în salã, nepermis de regulament. Noi trebuie sã ºtim astãzi ce este de votat: votãm toatã legea veche sau votãm numai acest amendament? Pentru cã amendamentul care priveºte art. 2 alin. 3 este, din punctul meu de vedere, neavenit, ºi nu numai al meu, dupã cum aþi vãzut. Trebuie sã ºtim dacã votãm numai acest amendament ºi ce mai este de votat.

## **Domnul Florin Hriþcu**

**:**

Numai acest amendament a rãmas.

De acord.

Încãlcarea s-a fãcut, este limpede, este subliniat, sper cã a intrat ºi în stenograme, pentru cã va trebui sã dis-

cutãm modul în care se aplicã Regulamentul Senatului în ºedinþele Senatului ºi sunt foarte multe cazurile în care nu se respectã.

Deci trebuie sã ºtim de fapt, ieºind din confuzia creatã, ce avem de votat. Raportul suplimentar avem de votat?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Numai un moment! Deci eu sunt dator sã pãstrez regulamentul în liniile lui ºi explicaþiile pe care le dau, le dau numai din aceastã perspectivã, de aceea nu merg la microfon. Nu discut pe fondul chestiunii.

Din punctul de vedere al regulamentului, astãzi asistãm la o situaþie reglementatã de art. 100 din regulament, care prevede posibilitatea retrimiterii la comisie pentru reexaminare a unor texte, fie din proiectul iniþial, fie din raportul care l-a amendat, care au generat anumite dezbateri în contradictoriu ºi care, prin votul Senatului, au generat posibilitatea revederii de cãtre comisie. O asemenea situaþie, potrivit regulamentului, este ºi cea de faþã. Deci au fost niºte discuþii, vi le amintiþi cu toþii, s-a retrimis la comisie, nu ca urmare a unui amendament, ci ca urmare a faptului cã o anumitã formulare a determinat o anumitã contradicþie, iar prin votul plenului Senatului s-a decis a fi rezolvatã aceastã contradicþie în cadrul comisiei.

Comisia, ca urmare a retrimiterii, a reformulat acest text.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu, nu a reformulat nimic, ci a adãugat.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

A reformulat, mã exprim mai general, da, reformularea se face prin eliminare, reformularea se face prin adãugare, prin schimbarea completã a textului. Deci, foarte general, a reformulat acest text, adãugând, într-adevãr, câteva elemente. Eram dator cu aceastã explicaþie, pentru cã domnul senator Mihai Ungheanu a întrebat: ce votãm, în ce situaþie regulamentarã ne aflãm? Aceasta este, dupã pãrerea mea, ca preºedinte de ºedinþã, situaþia regulamentarã în care ne aflãm. Acestea fiind spuse, supun la vot art. 2 alin. 3, aºa cum s-a decis în ºedinþa de luni, dar nu a mai fost timp, s-au închis, atunci, discuþiile Ñ avem stenograma la noi Ñ, s-au închis, prin votul plenului Senatului, dezbaterile pe fond ºi a rãmas doar votul la acest articol.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Vã rog sã îmi acordaþi cuvântul, domnule preºedinte.

Dacã este ceva pe procedurã, domnule senator.

## Da, domnule preºedinte.

Nu este strãin nimãnui faptul cã dumneavoastrã aveþi capacitatea de a înscrie fapte, care nu par congruente, într-o ordine care sã dea sentimentul congruenþei. Dar, domnule preºedinte, e vorba cã s-a plecat, înapoi, în comisie cu un amendament fãcut în plen. Acesta este faptul pe care îl discutãm. ªi nu e vorba de un simplu amendament formal. Acest amendament, o datã acceptat, restrânge drepturile majoritarilor din România de a participa la viaþa minoritarilor, prin traducerea fiecãrui text important care priveºte viaþa lor comunã. Deci, domnule preºedinte, putem fi în situaþia în care se va fi aflat acel diplomat român, care se întorcea dintr-un mare oraº din centrul Europei, Viena, ºi auzea în fiecare garã cum îl înjurã cei care reparã sau verificã starea roþilor locomotivei ºi a vagoanelor în care mergea. Un blestem ne va însoþi, pentru cã ducem cãtre separaþie, cãtre segregaþie ºi cãtre despãrþire pe români ºi pe maghiari.

Eu nu cer aici restrângerea drepturilor maghiarilor, ci eu cer pãstrarea drepturilor cetãþenilor români de naþionalitate românã de a ºti, de a vedea, de a participa la viaþa spiritualã a minoritãþii maghiare.

Sã nu ne grãbim, domnule preºedinte, sã aprobãm un text pe care sã îl regretãm ºi pentru care sã ne înjure toþi cei care se ocupã de mersul roþilor noastre de toate felurile.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

Domnule preºedinte, în legãturã cu aceasta, nu ar fi cazul, totuºi, sã se dea citire acestui articol, sã ºtie plenul ce voteazã? Este un text în discuþie, ca sã nu fie un echivoc, sunt câteva cuvinte.

Domnule senator, eu îi respect pe colegii mei foarte mult. Cred cã, dupã atâtea dezbateri, problema de a nu cunoaºte textul mi se pare uºor ofensatoare faþã de colegi. Adicã dânºii nu voteazã cunoscând textele de lege?

E vorba de câteva cuvinte.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªtiu cã e vorba doar de câteva cuvinte, dar avem stenograma, s-a citit ºi luni, mã mir... Deci eu vã rog sã vã exprimaþi votul pe text.

27 de voturi pentru, 24 de voturi contra, 6 abþineri.

Nu, nu, nu e cvorum. Deci sã amânãm votul.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Da, acum nu e cvorum!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pãi, nu e, domnule senator, aºa rezultã. Matematica e neutrã. Putem sã ne exprimãm votul, da?

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Cum, s-a exprimat, domnule preºedinte!

Nu, nu, nu s-a exprimat votul, domnule senator.

Domnule preºedinte, a fost votul: 27 de voturi pentru, 24 de voturi contra ºi 6 abþineri.

Domnule preºedinte, nu vã faceþi pãrtaº la un abuz: s-a exprimat votul!

Domnule senator, care este abuzul?

Abuzul de a pune, din nou, la vot ceea ce s-a votat.

Nu era cvorum.

Nu poate cvorumul sã aparã într-o jumãtate de minut.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, dar nici 35 de persoane nu cred cã sunt în salã. Vom face atunci apelul nominal, dacã sunt probleme legate de cvorum ºi puneþi la îndoialã, deºi aceastaÉ ºefii grupurilor parlamentare trebuie sã solicite cvorumul, verificarea cvorumului.

Deci, dacã contestaþi cvorumul, cã nu este cvorum...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu contest cvorumul, ci context dreptul de a supune de douã ori la vot, într-un minut, acelaºi text.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, domnule senator, sã nu încercãm lucruri care nu sunt reale. Aici este vorba de faptul cã din acel vot nu rezulta cvorumul ºi, deci, dacã lucrurile stau aºa, facem o verificare a cvorumului. Nu e nici o problemã. La cererea mea sau a liderilor grupurilor parlamentare, se poate oricând, în timpul ºedinþei, verifica cvorumul, ceea ce îl ºi rog pe secretar, sã facem apelul, pentru ca sã nu mai existe nici un... pentru cã se contestã cvorumul.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu, nu, se contestã procedura.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În clipa în care dumneavoastrã aþi anunþat cã supuneþi votului raportul suplimentar, a intervenit domnul senator George Pruteanu, a cerut sã fie citit. Datoritã acestui fapt unii colegi ºi eu nu am votat, îl ascultam pe dumnealui. Drept urmare, nu a fost cvorum.

Ca probã, s-au afiºat 58 de persoane care au votat.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Nu existã nici un dubiu cã votul exprimat, care a fost afiºat ºi care dovedeºte cã acest raport suplimentar a trecut, este valid. Nici unul dintre ºefii grupurilor parlamentare, nesolicitând anterior votului apelul nominal, votul este absolut valabil. Se poate cere lista, se poate cere discutarea acestui lucru. Apelul nominal se poate face înaintea votului final. Atât.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Bichineþ**

**:**

Domnule preºedinte, solicit cuvântul.

Da.

Domnule preºedinte, vã rog sã mã scuzaþi. Este pentru prima datã când sunt de acord cu domnul senator Gyšrgy Frunda. Eu nu pot avea o atenþie atât de distributivã, încât sã fiu atent la ceea ce fac dumnealor ºi la ce spuneþi dumneavoastrã. Deci când precizaþi lucrurile acestea ºi vorbea domnul senator George Pruteanu Ñ e drept cã vorbeºte puþin astãzi, iar noi ne aºteptam sã fie mai tranºant Ñ, noi nu am votat.

Nu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Atunci, eu vã rog sã fiþi de acord sã supun la vot propunerea mea de a mai vota o datã, ca sã nu existe nici un dubiu. Este vot la un alineat, nu e votul pe lege. Deci vã

Vã rog, o listã, domnule preºedinte. Mulþumesc.

Corect!

Da, noi nu am votat!

Acel vot oricum nu era valabil, pentru cã nu reprezenta cvorumul, deci nu se putea vota fãrã cvorum.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Nici al 2-lea, nici al 3-lea. Haideþi, sã fie valabil al 4-lea.

## Da, listã.

Vã

Putem sã îl felicitãm pe iniþiator ºi pe colegii senatori pentru promovarea propunerii legislative.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, stimaþi colegi, din respect pentru aceastã instituþie, cred cã suntem datori sã producem încã un vot, dacã nu se contestã cvorumul. Dacã se contestã cvorumul de ºedinþã, facem apel nominal, nu e nici o problemã.

Deci, dacã se solicitã din partea grupurilor parlamentare, a unuia dintre ele, apel nominal, putem sã facem apel nominal. Dacã se contestã cvorumul...

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Da.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Rugãmintea mea este sã aveþi bunãvoinþa sã anunþaþi rezultatul votului precedent, care a apãrut afiºat pe tabela de scor, ºi sã binevoiþi a ne înmâna câte un exemplar din lista de vot. Vã mulþumesc foarte mult.

Cerem listã ºi pentru votul final, domnule preºedinte.

## Da, sigur.

Punctul 8: propunerea legislativã pentru instituirea pensiei de merit. Îl invitãm pe domnul senator Adrian Pãunescu, iniþiatorul propunerii legislative, ºi din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Stimaþi colegi, ºi aici am avut un uºor impas procedural, cu exact o sãptãmânã în urmã. Vã amintiþi, discuþia s-a întrerupt la poziþia 5 din propunerea legislativã, care viza nivelul de indemnizare a persoanelor care urmau sã primeascã aceastã pensie sau, mai corect spus, indemnizaþie de merit. A fost vorba de un vot, vã amintiþi, de 59 de voturi pentru ºi 59 de voturi contra, care a creat anumite discuþii, dacã votul preºedintelui de ºedinþã valoreazã dublu în caz de paritate. Aceastã discuþie a întrerupt atunci finalizarea dezbaterilor la proiectul de lege. Suntem în aceastã situaþie.

Procedurã, domnule preºedinte!

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Întreb încã o datã plenul Senatului: se contestã cvorumul de ºedinþã?

Aveþi o problemã de procedurã?

Da, de procedurã.

Nu, aceasta este deja o chestiune de fond. Dacã pe aspectul procedural...

Vã rog, domnule senator.

O precizare: preºedintele de ºedinþã a fãcut atunci o precizare, la rândul lui, fãrã sã citeze nici un text din Regulamentul Senatului. Nu existã în Regulamentul Senatului dreptul preºedintelui de ºedinþã de a adãuga un punct în plus. Lucrul este limpede. ªi aceste procedee de care ne izbim aproape în fiecare ºedinþã, pãrerea mea este cã trebuie sã înceteze, inventarea de articole ºi de alineate care nu sunt în Regulamentul Senatului.

Îmi pare rãu cã s-a votat ceea ce s-a votat mai înainte, este o încãlcare a Regulamentului Senatului. Acum, la fel, trebuie revenit asupra acestei chestiuni.

Nu, pe propunerea domnului senator Adrian Pãunescu, sunt obligat sã subliniez faptul cã, din punct de vedere tehnic ºi al problemelor legate de cât va fi aceastã indemnizaþie, nu putem sã punem în aceeaºi frazã cuantumul ºi salariul mediu. Ori facem suma a 12 salarii medii, ori vorbim de... Adicã trebuie sã definim tehnic precis, pentru cã astfel înseamnã cã cuantumul va fi, pe 12 luni sau pe perioada de referinþã un salariu mediu, ceea ce bãnuiesc cã nu aceasta doriþi.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu, nu, nu, domnule senator. Cuantumul lunar al indemnizaþiei de merit sã fie cel al salariului mediu net pe economie.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi.

Da, s-a reþinut.

Dacã mai sunt alte observaþii din partea colegilorÉ dacã nu, vã rog, domnule senator.

Conform regulamentelor existente ºi conform spiritului legii, dacã un amendament, cum era cel pe care l-am discutat ºi l-am votat ºi care ne-a adus în impas, de fapt, nu el, ci poziþia faþã de el, nu este votat, deci nu obþine majoritatea, înseamnã, în mod fatal, cã se revine la textul iniþial al celui care a propus legea. Dar eu, repet, nu sunt în situaþia de a susþine lucruri care nu se pot realiza la nivelul întregii societãþi româneºti.

De aceea, propun sã adoptãm formula pe care v-am adus-o la cunoºtinþã, citând textul Guvernului ºi anume, ca indemnizaþia... Deci, dacã nu se aprobã, aºa cum s-a întâmplat, art. 5: ”Cuantumul indemnizaþiei de merit se stabileºte anual prin hotãrâre a GuvernuluiÒ, ar însemna sã se revinã la cuantumul pentru aceastã indemnizaþie de merit, valabil în cazul secretarilor de stat.

Eu vã propun sã fiþi de acord ca acest cuantum sã fie aºa cum am solicitat data trecutã, la nivelul pe care îl propune Guvernul, al salariului mediu net pe economie ºi sã nu fie stabilit de Guvern în fiecare an, repet, ceea ce am spus ºi atunci, pentru cã Guvernul mai are ºi alte lucruri de fãcut, nu numai acest amãnunt, ci sã fie, pentru demnitatea categoriei la care ne referim, stabilit de cãtre Parlament, prin adoptarea textului: ”Cuantumul indemnizaþiei de merit sã fie la nivelul salariului mediu net pe economie.Ò ªi cu aceasta, ieºim din impas.

Dacã mai sunt alte observaþii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Sunt obligat sã fac observaþia, domnule preºedinte, cã nu putem pune în aceeaºi mãsurã cuantumul ºi salariul mediu, pentru cã cuantumul se referã la...

Sigur, este o observaþie pentru care mulþumesc.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog.

Eu doresc sã fac o subliniere, pe care sã o reþinem ca valabilã pentru totdeauna. În nici o legislaþie nu este cunoscut votul dedus sau votul implicit. Orice text se adoptã numai ºi numai prin vot pozitiv. Aici am auzit ideea cã, dacã s-a respins amendamentul, implict, s-a adoptat textul din proiect. Inexact. E absolut inexact.

La un text dintr-un proiect de lege sau propunere legislativã se formuleazã unul, douã, ”nÒ amendamente, fiecare se supune votului. Potrivit votului de la fiecare amendament, este soluþionat acel amendament. Soluþionarea amendamentelor, în totalitatea lor, nu înseamnã admiterea textului din proiect sau din propunere. Acele texte, ele însele, trebuie supuse votului. ªi sunt rezultatul votului la care se supun direct ºi pozitiv. Prin urmare, nu existã text adoptat implicit. Doresc sã fie limpede acest lucru, pentru cã, de mai multe ori, am auzit susþinerea: dacã s-a respins un text, o formã de text, înseamnã cã s-a acceptat o altã formã de text, forma iniþialã a textului din proiect sau din propunere. Este inexactã aceastã tezã.

Domnule senator, vã mulþumesc,

Sunt dator cu niºte explicaþii de ordin regulamentar. Este evident adevãrat ce spuneþi dumneavoastrã: votul negativ pentru un text nu înseamnã, implicit, fãrã sã existe o procedurã de vot ulterioarã ºi referitoare la un amendament, vot pozitiv pentru acel amendament. Fiecare amendament trebuie sã treacã prin procedura de vot reglementatã prin regulament. Acesta este un lucru foarte clar, dar nici nu s-a susþinut aceastã problemã aici. Singura chestiune era: dacã o cutumã parlamentarã, la care, e adevãrat, regulamentul nu face trimitere, putea fi avutã în vedere sau nu atunci când enunþul legat de valoarea dublã a votului preºedintelui de ºedinþã conduce la departajarea unui balotaj. Cum în regulament, ºi mã pãstrez în liniile procedurale ale discuþiei, nu existã o completare a regulamentului cu trimitere la precedente, la cutume, înseamnã cã votul preºedintelui de ºedinþã, în lipsa unei prevederi exprese, nu poate fi dublu sau socotit dublu în caz de balotaj.

Aºa stând lucrurile Ñ ºi credem cã nu ne depãrtãm nici de litera ºi, cu atât mai puþin, de spiritul regulamentului Ñ ºi pentru cã ceea ce spune domnul senator Ion Predescu este foarte corect, îl rog pe domnul senator Adrian Pãunescu sã citeascã încã o datã propria sa amendare la textul iniþial al propunerii legislative, care se referea la coborârea nivelului acestei indemnizaþii de merit, de la cea a salariului unui secretar de stat, la cea a nivelului salariului mediu net pe economie.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci vã rog sã îl citiþi, ca sã îl putem vota.

Domnule preºedinte, mulþumesc.

Înainte de a trece la ceea ce mi-aþi cerut, vreau sã salut spectacolul de idei al celor spuse aici, în chestiunea votului pozitiv ºi negativ, de dumneavoastrã ºi de domnul jurist senator.

Eu nu am susþinut însã, fireºte, cã trebuie sã revenim la textul meu. Dimpotrivã, am spus cã îl amendez, tocmai pentru a fi în consens cu realitatea.

ªi zic aºa: ”Cuantumul lunar al indemnizaþiei de merit sã fie egal cu un salariu mediu net pe economie.Ò

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De acord Ñ 71, pentru precizia din stenogramã. Trecem la ultimul punct din raport Ñ punctul V din raport, care introduce un articol nou, articolul 7, cu urmãtorul cuprins: ”În termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, prin hotãrâre a Guvernului se vor aproba normele de aplicare a legii ºi Regulamentul de funcþionare a Comisiei naþionale de acordare a indemnizaþiei de merit.Ò

Cum vã amintiþi, iniþiatorul propunerii legislative, domnul senator Adrian Pãunescu, a fost de acord la dezbateri generale cu însuºirea multora din amendamentele cuprinse în raport, inclusiv a acestuia. Îl supun, aºadar, votului Senatului.

Cu 92 de voturi pentru, 12 împotrivã, 5 abþineri. În fine, vã

Vreau sã spun o vorbã, domnule preºedinte.

Vã rog.

Domnilor colegi, vã mulþumesc pentru ceea ce s-a petrecut acum. E un fapt care nu ne priveºte pe noi, ci priveºte pe acei oameni prin care existã ºi ºtiinþa, ºi sportul, ºi cultura, ºi limba românã., acei oameni de merit cãrora trebuie, dupã pãrerea mea, în continuare sã le dãm atenþia noastrã, în speranþa cã nu vom fi obligaþi la un moment dat al vieþii noastre sã supunem atenþiei ºi votului dumneavoastrã o amendã pentru lipsa de merit. Vã mulþumesc pentru merit.

Vã mulþumim. Textul este limpede. Rog Senatul...

”Este egalÒ, nu ”sã fie egalÒ!

”...este egal cu un salariu mediu net lunar pe economie.Ò

Da, e bine.

Rog Senatul sâ îºi exprime votul asupra textului propus de cãtre iniþiator.

Text aprobat cu 71 de voturi pentru, 26 împotrivã ºi douã abþineri.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

71 de voturi.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, cu precizarea cã dezbaterile generale s-au încheiat la o datã anterioarã.

Deci s-au încheiat dezbaterile generale la o datã anterioarã, s-au dat rãspunsurile de cãtre reprezentantul Executivului.

Îl întrebãm pe domnul preºedinte al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, domnul senator Victor Apostolache, dacã la rândul sãu, doreºte, în raport cu ceea ce s-a discutat cu ocazia dezbaterilor generale, sã formuleze anumite rãspunsuri.

Domnule preºedinte, eu ºtiu cã iniþiatorul a rãspuns numai la câteva întrebãri, comisia nu a rãspuns la propunerile care s-au fãcut aici ºi v-aº ruga sã îmi daþi voie sã prezint punctul de vedere al comisiei referitor la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor generale.

Aº pleca de la început cu rãspunsul la punctul de vedere susþinut de reprezentanþii Grupului Naþional Liberal, care printre altele negau importanþa acestor exploataþii agricole în sensul cã nu pot fi comparate cu o uzinã sau cu o fabricã sau ceva asemãnãtor. Eu aº spune cã, dacã luãm numai o componentã a acestei exploataþii agricole, respectiv solul, o sã vedeþi cât de important este acesta ºi, pentru a-mi susþine acest punct de vedere, dau numai un citat din spusele, acum 70 de ani, ale academicianului Ionescu-Siseºti: ”Rare sunt câmpurile de activitate care sã intereseze mai multe categorii de oameni de ºtiinþã ca solul. Pe lângã agronom, pedagog, pedolog, silvicultor, ecolog, chimist, mineralog, botanist, solul intereseazã pe geograf, pe zoolog ºi economist, pe etnograf ºi istoric, pe sociolog ºi ar trebui sã intereseze tot atât de mult ºi omul politic ºi de stat, ca ºi pe oricine are un rol de conducere ºi rãspundere în societate, a cãrui viaþã ºi putere se întemeiazã în ultimã analizã pe pãmânt.Ò

S-a fãcut aici afirmaþia cã s-a neglijat problema exploataþiei agricole. Eu cred cã a fost o scãpare a celor care au fãcut aceastã afirmaþie, întrucât s-a elaborat în legislaþiile trecute Legea nr. 36/1991 pentru înfiinþarea de asociaþii ºi de societãþi agricole, o lege a arendei care încerca sã rezolve aceste probleme ºi, de ce nu, Legea nr. 83/1993 care a fost abrogatã în legislatura trecutã, care avea în vedere tocmai sprijinirea unor asemenea forme.

Cât priveºte lipsa de strategie pe termen mediu ºi lung a actualei guvernãri, eu vreau sã vã spun, ºi o sã vã prezint la momentul respectiv cã existã o strategie, numai cei care n-au vrut s-o vadã n-o cunosc, ºi cã cel puþin în ceea ce priveºte organizarea teritoriului, avem în vedere sã constitutim exploataþii durabile, intensive, pe o suprafaþã de 2,5 milioane de hectare (aceasta, bineînþeles, într-o perioadã de 10Ð15 ani) ºi acest poroiect de lege vine tocmai în sprijinul acestei legi. De asemenea, o agriculturã durabilã semiintensivã pe circa 2,5 milioane ha, o agriculturã extensivã raþionalã, pe cât posibil, o agriculturã organicã pe circa 3 milioane de ha. Deci nu de programe ducem lipsã, ci ducem lipsã de sprijin în materializarea acestor programe ºi mai bine zis de înþelegerea necesitãþii acceptãrii acestor programe.

Ce e ãsta, raport?

Nu, nu, e dator domnul preºedinte sã rãspundã la întrebãrile care s-au pus.

Mi se pare normal ca sã rãspund cu argumente la ceea ce s-a spus ºi sã susþin necesitatea acestor exploataþii. Dacã vreþi, este cazul sã vedem ceea ce se întâmplã în realitate în agricultura României ºi sã constatãm cã am încercat, într-o perioadã, sã rezolvãm problemele. A fost o perioadã în care nu s-a urmãrit decât sã se împartã acest teren, fãrã sã se mai punã altceva în loc. Pentru aceasta, mai dau câteva exemple din situaþia în care ne aflãm. A dispãrut, practic, din tehnologii asolamentul ºi rotaþia culturilor. Prin acest proiect de lege venim sã înlãturãm aceastã anomalie. Nu mai spun cã peste 75% din gospodãrii desfãºoarã o activitate agricolã numai pentru subzistenþã, iar peste 40Ð50% din proprietari nu se aflã în apropierea exploataþiei agricole. Nu vreau sã mai intru în alte probleme, sper ca ºi colegii care au venit ºi au vorbit despre alte dimensiuni ale acestor exploataþii sã-ºi revadã poziþia ºi nu le mai dau decât douã teme de meditaþie: aceastã poluare verde de care se tot vorbeºte ºi puþini ne facem, mai bine zis, puþini recunoaºtem cã existã. Cã avem câmpuri în România în care locul culturilor a fost luat de buruieni, ca sã nu mai vorbesc de acea poluare brunã, când bolile ºi dãunãtorii au reuºit practic sã dijmuiascã ºi dijmuiesc în continuare recoltele þãrii, ca sã nu mai vorbesc de implicaþia acestor dãunãtori în simptomele pe care o sã le vedem în curând în sãnãtatea oamenilor.

Eu mã opresc aici, cu rugãmintea sã votaþi acest proiect de lege cu îmbunãtãþirile pe care le-am adus în cadrul comisiei, îmbunãtãþiri la care au contribuit majoritatea reprezentanþilor grupurilor parlamentare.

Da, vã mulþumim, domnule preºedinte. Numai cã pronunþând numele unor colegi, sunt dator, regulamentar, sã le dau dreptul la replicã.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte, eu nu ºtiu dacã poate fi vorba de drept la replicã, dacã-mi permiteþi. Eu am dat rãspuns la ceea ce dânºii au prezentat în dezbaterile generale.

Da, vã rog, foarte pe scurt, domnul secretar Panã. Dar foarte pe scurt, vã rog, pentru cã oricum dezbaterile generale s-au încheiat ºi...

Dezbaterile generale s-au încheiat, mie îmi pare rãu cã s-a venit cu un super-raport suplimentar, în loc sã se dea rãspunsuri concrete la întrebãri concrete ºi care au fost, dacã vreþi, chiar punctuale ºi sã se încerce niºte rãspunsuri cu pronunþare de nume, cu scoatere din context a ceea ce s-a spus. Mie mi se pare cã este absolut necolegial.

Fluiditatea noului discurs trebuie sã ne limiteze, nu s- a votat o limitare, pentru cã, în fond, am mai spus o datã, când în plinã dezbatere se vine cu argumente politice, se vine cu continuitatea. Atunci o s-o spun mai apãsat: aceastã lege, mai ales prin articolele 7 ºi 9, dacã vreþi, acum nu mã mai leg de art. 5, este o lege clientelarã, care se face numai în folosul celor pe care trebuie sã-i satisfacã partidul de guvernãmânt, pentru cã toatã subvenþia nu se duce, încã o datã, ºi vã fundamentez cele 10.000 de familii, cãtre cei care vor concesiona ºi vor cumpãra prin privatizare I.A.S.-urile, cele câteva sute de arendaºi care s-au format de-a lungul timpului, conform Legii arendei, iar mult trâmbiþatele, cele 40% din terenuri, din zona ruralã, pe care s-au organizat asociaþii agricole pe Legea nr. 36/1991 ºi sunt pãmânturi ale celor care nu locuiesc la sat... Restul suprafeþei, de 60%, este lucratã de gospodãria þãrãneascã. Cum puteþi sã-mi spuneþi cã se mai dã subvenþie, când din luna mai nu se mai dã subvenþia la lapte? Cum puteþi sã-mi spuneþi... ªi laptele va fi unul din produsele care trebuie urmãrite când dimensiunea minimã a exploataþiei într-o fermã zootehnicã cu vaci pentru lapte este de 15 vaci, ºi am mai spus atunci, v-am dat dimensiunea... sunt 2,3Ð2,4 media de vaci, gospodãria þãrãneascã aduce 90% din laptele de consum de astãzi din România pe piaþa româneascã. Nu vor mai primi subvenþia aceea de lapte, nu mai vin cu alte argumente, îmi rezerv dreptul..., inclusiv vreau sã reamintesc, pentru cã am fost 9 în ºedinþã ºi pe articolul cu pricina, în raport se scrie 5 la 5, vreau sã vã spun cã am fost 5 care suntem nominalizaþi, care au votat împotrivã, iar cel de-al 5-lea vot în 4 prezenþi a fost al preºedintelui de comisie, care s-a dovedit a fi 5, ca sã fie 5 la 5, chiar pe articolul care este cu pricina ºi care este mãrul discordiei.

Da, vã mulþumim. Domnul senator Otiman.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº dori sã pornesc de la o afirmaþie pe care a fãcut-o domnul coleg Apostolache cu privire la faptul cã Partidul Naþional Liberal se opune ideii de înfiinþare a exploataþiilor agricole profitabile, viabile, necesare României ºi spaþiului rural românesc. Cred cã afirmaþia este totalmente inexactã.

Partidul Naþional Liberal n-a spus niciodatã, ba, dimpotrivã, cred cã a spus înaintea multor altor partide, prin doctrina sa, cã în România, în perioada de dupã 1990, s-a pus foarte multã pasiune ºi de multe ori prea puþinã înþelepciune în rezolvarea atât de necesarã a problemei proprietãþii, dar în chestiunea fundamentalã care vizeazã exploataþia agricolã nu s-a fãcut aproape nimic. Aceasta este o afirmaþie care poate fi vãzutã inclusiv în programul nostru agrar. În consecinþã, noi am pus problema exploataþiei agricole dintr-un alt punct de vedere, ºi anume, acela al realismului, acela al posibilului, acel domeniu prin care exploataþia agricolã sã se regãseascã la parametrii prin care agricultura sã fie profitabilã. Voi da ºi eu un citat, asemenea colegului Apostolache, prin care sã ne înþeleagã cã ”agricultura nu este numai o problemã economicã, nu este numai o ramurã economicã, deci nu este numai o ramurã economicã producãtoare de produse agricole, marfã ºi profit, ci este, poate, înainte de toate un mod de viaþãÒ. De asemenea, spaþiul rural nu este numai un spaþiu de producþie, ci mai întâi este un mediu de viaþã, un spaþiu social ºi cultural cu implicaþii complexe asupra vieþii de ansamblu a unei naþiuni.

Sã tratãm problema agriculturii numai prin aceastã prismã înseamnã cã, de fapt, n-am înþeles nimic din istoria spaþiului rural, din istoria agriculturii, din istoria ruralului românesc, pentru cã, doamnelor ºi domnilor, chiar cifrele care s-au pronunþat aici sunt ireale. Am aici un grafic care aratã evoluþia producþiilor în România, atunci când România avea nu 110 ha exploataþia, ci 1.100, 2.200, 5.500, este graficul care comparã producþia la principala culturã agricolã a României Ñ porumbul Ñ cu a Franþei. Nu este nevoie sã vi-l explic, atât cât se poate vedea, ne aratã randamentul ºi ce s-a putut face atunci când am exploatat aceste suprafeþe imense.

Numai, domnule ministru, numai societãþile agricole înfiinþate dupã Legea nr. 36/1991, unele dintre ele, au aceastã dimensiune.

Acesta este punctul nostru de vedere, considerãm cã exploataþiile agricole reprezintã elementul forþã, dar numai dacã ele sunt raþionale, sunt în pas cu vremea, sunt în pas cu ceea ce noi trebuie sã facem ºi, mai cu seamã, înspre ceea ce trebuie sã ne îndreptãm.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim.

Urmeazã sã examinãm raportul comisiei de specialitate a Senatului, respectiv raportul întocmit. Da, poftiþi!

Grupul parlamentar al Partidului România Mare cere o pauzã de 15 minute pentru consultãri, înaintea votului.

Pentru? N-am reþinut exact.

Consultãri în grup. În legãturã cu votul.

De cât? De un sfert de orã? Da. De acord. Ridicãm temporar ºedinþa.

Am ceva legat de ce am discutat prima oarã. Vã rog.

Da, vã rog.

Nu mã pot reculege din surpriza pe care am avut-o constatând cât de prezenþi sunt unii absenþi. ªi vreau sã vã rog (pentru istorie), pentru cã, probabil, în rest nu mai putem face nimic, sã dispuneþi transmiterea cãtre unii dintre votanþii Legii protecþiei limbii române a felului cum au votat, deºi n-au fost prezenþi. Domnul ªerban Brãdiºteanu, Sorin Oprescu, Mark— BŽla, Laurenþiu Popescu, Constantin Radu, Attila Verest—y, Avram Crãciun, Doru Tãrãcilã, Constantin Nicolescu (unii sunt în strãinãtate Ñ mânã lungã) ºi Nicolae Vãcãroiu. Sã ºtie ºi dânºii ce-au votat, pentru cã i-am înhãmat la un car de remuºcãri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Ridicãm temporar ºedinþa pentru un sfert de orã.

Trecem la examinarea raportului comisiei. Îi rog pe colegi sã-ºi reia locurile în salã.

La art. 1 textul este nemodificat. De asemenea, la art. 2.

La art. 3, la lit. d), este vorba de o modificare propusã de cãtre comisie. O

La art. 4, punctul 2 din raport, de asemenea, este un amendament al comisiei. Vã rog sã vã exprimaþi votul. Text adoptat cu 40 de voturiÉ

NuÉ Este iarãºi un textÉ

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Este cvorum. Sã se înregistreze voturile.

Potrivit regulamentului, se supune votului amendamentul comisiei. Deci, potrivit regulamentului, ca sã fie lucrurile foarte clare.

Iniþiatorii, reprezentanþii comisiei, vã rog sã vã reluaþi locurile.

Distinºi colegi, sã reluãm lucrãrile.

Înþeleg cã acea consultare a Grupului parlamentar P.R.M. s-a încheiat.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, am o rugãminte la dumneavoastrã.

La medierea de la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996 s-a fãcut o greºealã. A venit dactilografiat greºit ºi v-aº ruga sã se menþioneze ºi în stenogramã cã cele douã articole au fost aprobate în varianta Camerei Deputaþilor, ºi nu în varianta Senatului.

Deci la medierea de la Ordonanþa de urgenþã nr. 103/1996. Prima.

Un articol în varianta Camerei Deputaþilor, ºi unul în varianta Senatului.

Amândouã sunt în varianta Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Era înscris ”textul SenatuluiÒ. Sã verificãm la serviciul de specialitate, dar în cuprinsul raportului era ”textul SenatuluiÒ.

Sã se revadã. Dacã este o eroare materialã, sigur, se va îndrepta ºi se va repune la vot, dar trebuie verificat, pentru cã în raportul care s-a înaintat colegilor senatori apãrea foarte clar textul Senatului, cu unanimitate. Nu apãrea textul Camerei Deputaþilor.

Ori se face cuvenita îndreptare a erorii materiale în timpul ºedinþei de astãzi, pentru a fi repus la vot textul în cauzã, ori vedem, pânã sãptãmâna viitoare, dar raportul cuprindea aceastã precizare, cã este vorba de textul Senatului.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Este 40 la 40, cu abþinerile.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

În aceastã situaþieÉ Abþinerile se contabilizeazã, evident, la voturi împotrivã. În aceastã situaþie, supun la vot articolul în forma sa iniþialã, neamendatã de cãtre comisie.

Acesta este textul. Deci, întrucât a existat un amendament care nu a trecut,

Domnule preºedinte, în primul rând, cred cã revenirea la textul iniþial nu este regulamentarã ºi de aceea cred cã s-a dat acest vot, întrucât la votul respectiv erau 40 la 40 ºi trebuia sã luãm o decizie. Repetarea votului, în situaþia respectivã.

Domnule preºedinte, am mai avut aceastã discuþie nu cu multã vreme înainte, chiar în cadrul ºedinþei de astãzi a Senatului ºi, cu 40 de voturi pentru ºi 40 împotrivã, amendamentul nu poate sã treacã.

Despre asta este vorba.

Dar nici sã fie respins, domnule preºedinte.

Deci nu este un amendament care a întrunit majoritatea voturilor. Dupã regulament. Regulamentul este regulament.

Singura soluþie este revenirea la textul iniþial. Deci, dacã amendamentul nu trece, se revine la textul iniþial.

Domnule preºedinte, amendamentul din acest proiect de lege, amendamentul comisiei a avut logica lui. Dacã acum revenim la textul iniþial, o sã vedeþi dumneavoastrã cã textul nici nu corespunde titlului legii. ªi atunci înseamnã cãÉ ªi cred cã de aceea ºi colegii au votat împotrivã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bun, raþiunile votului pot fi diverse. Deci acest text, nici în forma ordonanþei, nici în forma amendãrii, nu a trecut.

Mergem mai departe ºi, sigurÉ

Da, vã rog, domnule senator!

Vã rugãm sã facem prezenþa, pentru cã, aºa cum se observã, sala nu exprimã, prin voturi, realitatea. ( _Proteste din partea dreaptã a sãlii_ .)

Nu se mai voteazã nimic. ( _Discuþii în salã._ )

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþiÉ Cã a cãzut în varianta comisiei, în varianta iniþiatorului, pentru mine cred cã are mai puþinã importanþã. Cert este un lucru. Am impresia Ñ ºi cred cã asta trebuie sã fie consemnatã în stenogramã Ñ cã nu se doreºte ca aceste exploataþii sã fie conduse de oameni competenþi. Vrem sã menþinem situaþia de astãzi, când în agriculturã se întâmplã ceea ce ºtim cu toþii. Este normal ca unii din colegi sã gândeascã de maniera asta, e responsabilitatea dânºilor, ca atare, lãsaþi sã cadã textul ºi vedem cine va conduce exploataþiile.

Procedurã!

Numai un moment. Deci, potrivit regulamentului, fie liderul de grup, fie viceliderul poate solicita oricând verificarea cvorumului de lucru.

Îmi cer scuze cã am întârziat puþin, dar nu am urmãrit ceasul!

Vã rog! Vã rog, doamna senator!

Nu e vicelider!

Din raportul pe care îl aveþi dumneavoastrã ºi dupã care conduceþi ºedinþa, lipsesc amendamentele respinse. În aceastã situaþie, nu vãd cum veþi lua decizia corectã. De exemplu, la acest articolÉ

Nu, nuÉ Nu lipsesc amendamentele respinse.

Domnule senator, nu lipsesc. La anexa 2 a raportului existã amendamentele respinse. Deci nu e problemãÉ numai cã amendamentele respective se discutã dupã amendamentele propuse de comisie. NuÉ Existã amendamente. Uitaþi-vã mai atent în raport.

Deci dumneavoastrã aveþi amendament la art. 3. La art. 2 nu are domnul Pãcuraru nici un amendament. Deci nu aveþi amendament la art. 2. Nu este vorba de art. 4.

În aceastã situaþie, privitoare la art. 4, urmeazã ca el sã fie retrimis la comisie, sã se discute, întrucât nici amendamentul comisiei nu a trecut, datoritã acelui balotaj de 40 la 40, ºi nici forma iniþialã a textului, singura care mai putea fi supusã votului. ( _Domnul senator Dumitru Badea solicitã cuvântul._ )

Vã rog!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Pãrerea noastrã este cã nu se poate gãsi o asemenea soluþie, pentru cã a cãzut ºi amendamentul, ºi propunerea iniþialã de la acest articol, sã fie retrimis la comisie. A cãzut, a cãzut.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

Ce se voteazã?

Aº vrea sã se facã, totuºi, apelul nominal, pentru cã am impresia cã nu suntem în cvorum. Vã mulþumesc.

Da, este o cerere regulamentarã. Rog pe domnii secretari sã facã apelul.

|Domnii senatori:<br>Acatrinei Gheorghe|prezent| |---|---| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|prezent| |Apostolache Victor|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Badea Dumitru|prezent| |Balcan Viorel|absent| |Bãdulescu Doru-Laurian|absent| |Bãlan Angela Mihaela<br>Bãlãlãu Constantin<br>Belaºcu Aron<br>Belu Ioan<br>Bichineþ Corneliu|prezentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Liviu-Doru Bindea<br>Bîciu Constantin|prezent<br>prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>Bucur Dionisie<br>Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Cârciumaru Ion<br>Ciocan Maria|prezent<br>absentã| |Ciocârlie Alin Theodor|prezent|

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/20.X.2001

Codreanu Dumitru prezent Pãcuraru Nicolae Paul Anton prezent Constantinescu Dan absent Pãtru Nicolae prezent Constantinescu Eugen Marius prezent Pãunescu Adrian prezent Cozmâncã Octav absent Penciuc Corin prezent Crãciun Avram prezent Pete ªtefan prezent Cristolovean Ioan prezent Petre Maria prezentã Dina Carol absent Petrescu Ilie prezent Dinescu Valentin absent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Dinu Marin absent Pop Dumitru Petru absent Dobrescu Maria Antoaneta absentã Pop de Popa Ioan prezent Dumitrescu Viorel absent Popa Nicolae-Vlad prezent Duþã Vasile prezent Popescu Dan-Mircea prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter prezent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Fabini Hermann Armeniu prezent Predescu Ion prezent Fãniþã Triþã prezent Prichici Emilian prezent Feldman Radu Alexandru absent Pricop Mihai-Radu prezent Filipaº Avram absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Filipescu Cornel prezent Pruteanu George Mihail prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Pujina Nelu absent Flutur Gheorghe prezent Pusk‡s Valentin-Z—ltan prezent Frunda Gyšrgy absent Radu Constantin absent Gãucan Constantin prezent Rahãu Dan Nicolae absent Gogoi Ion prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Guga Ioan absent Rece Traian absent Hanganu Romeo Octavian absent Roibu Aristide absent Roman Petre absent Hârºu Ion prezent Rus Ioan Aurel absent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Sârbulescu Ion prezent Seche Ion absent Horga Vasile prezent Hriþcu Florin absent Seres DŽnes absent Ilaºcu Ilie absent Sin Nicolae prezent Iliescu Ion prezent S—gor Csaba prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Solcanu Ion absent Iorga Nicolae Marian absent Sporea Elena prezentã Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Iorgovan Antonie absent Iustian Mircea Teodor prezent Stoica Fevronia prezentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent Kereskenyi Alexandru prezent Leca Aureliu prezent ªelaru Rodica prezentã Lupoi Mihail absent ªtefan Viorel prezent Tãrãcilã Doru Ioan absent Maior Liviu prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent Marcu Ion absent Toma Constantin absent Marinescu Simona absentã Tudor Corneliu Vadim absent Mark— BŽla absent Matei Vintilã prezent Ungheanu Mihai prezent Matei Viorel prezent Vajda Borbala absent Vasile Radu absent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Vãcãroiu Nicolae absent Mihordea Mircea prezent Vela Ion absent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor Marius prezent Verest—y Attila absent Nedelcu Mircea prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian absent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Ioan absent Zanc Grigore prezent Zlãvog Gheorghe absent. Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Norica prezentã Am vãzut cã au venit domnii senatori: Vajda Borbala, Nicolaescu Constantin absent Dina Carol, Radu Feldman Alexandru. Novolan Traian prezent Spuneþi-mi cine a mai venit. Doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu. Altcineva? Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Domnule preºedinte, stimaþi colegi, 84 de senatori au Opriº Octavian absent rãspuns prezent. Otiman Pãun-Ion prezent **Domnul Alexandru Athanasiu:** Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian absent Suntem, aºadar, în cvorum. Panã Aurel prezent Aº avea rugãmintea la Senat sã facem acea revenire Pastiu Ioan absent care s-a solicitat din partea colegilor, pentru îndreptarea Pãcurariu Iuliu prezent unei erori materiale.

Nu, nu! Dar, pentru cã nu am supus la vot acea formulã, pentru cã apãrea cã este textul Senatului ºi nu mai avea raþiune, noi am votat doar raportul comisiei de mediere. Am fost atenþionaþi cã, de fapt, conþinutul textului era cel adoptat în formula Camerei Deputaþilor ºi ar fi necesitat un vot.

M-aþi înþeles?

Domnule preºedinte, am înþeles, dar prea multe lucruri care trebuie sã se facã în afara acestei sãli se rezolvã aici.

Domnule preºedinte, aºa stau lucrurile, cum aþi prezentat dumneavoastrã. Eu vã informez cã nu am fãcut parte din comisia de mediere, dar am participat acolo, pentru cã urma o altã mediere ºi am fost printre cei care au sesizat aceastã inadvertenþã. Înþeleg cã domnul Codreanu, care a condus medierea, într-adevãr, confirmã acest lucru. De aceea, eu v-aº ruga sã fiþi amabil sã resupunem votului, pentru cã ar însemna sã ajungem la mediere în Camerele reunite.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã nu sunt contestaþii cu privire la conþinutul real al textului care a fost supus medierii, v-aº ruga sã vã exprimaþi votul, pentru cã el este adoptat în formula Camerei Deputaþilor.

Poftiþi, domnule senator!

Deci eu v-am pus aceastã problemã, ca urmare a sesizãrii pe care a fãcut-o un coleg din Grupul parlamentar P.R.M., fãcându-ne atenþi cã este vorba de o eroare materialã ºi cã textul nu aparþinea Senatului, ci Camerei Deputaþilor, ceea ce ar fi necesitat votul de care vorbeam. Este un lucru foarte simplu.

Da, vã rog.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Din moment ce am depãºit acel moment, este cazul sã se reintroducã pe ordinea de zi ºi sã se rediscute acel raport. Nu se poate altfel. Cred cã este absolut elementar.

Mulþumesc.

Da, vã rog.

Ce ne cereþi, sã votãm? Sã revotãm?

Da. Deci, domnule senator...

Domnule preºedinte, se constatã cã este vorba de o eroare de fapt asupra împrejurãrii dacã se voteazã sau nu. Am apreciat cã este textul Senatului, ceea ce era greºit. Era textul Camerei Deputaþilor. Deci este simplu de tot. Intervine principiul raþiunii suficiente în aceastã cauzã ºi nu mai comportã comentarii. Reluãm dezbaterea la acest proiect ºi vã rog sã supuneþi textul votului.

De ce?

Cele douã texte apãreau ca fiind ale Senatului, motiv pentru care s-a votat raportul, în ansamblu. Nu mai era necesarã votarea acelor articole, pentru cã erau în formula adoptatã de cãtre Senat.

Am fost atenþionaþi cã, de fapt, în mod greºit, la unul din texte Ñ chiar un coleg al dumneavoastrã din Grupul parlamentar P.R.M. Ñ formula pe care noi am avut-o în vedere ca fiind a Senatului nu era a Senatului, ci era a Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Deci nu contestãm un vot valabil, ci...

Sigur.

Vã rog!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Eu rãmân foarte uimit cã domnul jurist Predescu, pentru care am toatã consideraþia, intervine ºi susþine un lucru care nu este regulamentar.

Deci noi dezbatem o lege. Fãrã aprobarea plenului Senatului, am întrerupt acea lege ºi vine acum cu altã propunere legislativã, cu o mediere ºi cu nu ºtiu ce.

Dacã se doreºte sã facem aceastã întrerupere, domnule senator Predescu, vã amintesc cã trebuie introdusã prin vot pe ordinea de zi ºi atunci votãm. ## **Domnul Ion Predescu**

_**:**_

A fost pe ordinea de zi...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Ca sã facem precizãrile cuvenite... Numai un moment, domnule senator.

Este vorba de ceea ce am votat acum o orã ºi jumãtate, un raport al comisiei de mediere, care a fost, dacã nu mã înºel, pe poziþia 4 sau 5 în ordinea de zi. Un coleg din grupul dumneavoastrã parlamentar a sesizat o eroare meterialã: s-a scris ”textul SenatuluiÒ în loc de ”textul Camerei DeputaþilorÒ.

Aceastã eroare materialã nu se poate îndrepta numai prin faptul cã noi completãm corect acum cui aparþinea textul. Este necesar ca Senatul sã voteze.

E o problemã simplã Ñ sigur cã problemele simple nasc discuþii complicate, e o istorie întreagã în domeniul acesta Ñ ºi rugãmintea era, de fapt, la o sesizare chiar a colegului dumneavoastrã de grup parlamentar, sã rezolvãm aceastã problemã, care este o îndreptare a unei erori materiale, dar care trebuie fãcutã prin vot. Dacã o puteam face doar la birou, n-ar fi fost corect din punct de vedere al procedurilor parlamentare.

Deci rugãmintea este sã vã exprimaþi votul cu privire la art. I pct. 26 art. 23 lit. c), care este textul propus de comisia de mediere în formula de la Camera Deputaþilor, ºi nu de la Senat, cum, din eroare, a apãrut pe textul din raport.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 29 împotrivã. Vã mulþumesc.

Reluãm discuþia pe raportul comisiei. Art. 5, de fapt, pct. 3 din raport, capitolul II, este vorba de o modificare de formulare pe care o propune comisia, ”dimensionarea exploataþiilor agricoleÒ, în loc de ”dimensionarea exploataþiilor agricole comercialeÒ.

Dacã în legãturã cu acest amendament de formulare existã vreo observaþie? Le luãm pe rând.

Dacã nu existã, vã

Art. 5, la aceeaºi poziþie, 3, din raport.

Aici existã o propunere a comisiei, la pct. A lit. c), e vorba de o mãrire a suprafeþei. De asemenea, existã modificãri propuse la lit. b) prin introducerea unei litere, i), nouã, apoi la poziþia 6 din raport se introduce o literã nouã, lit. d), cu textul pe care îl aveþi în raport, la poziþia 7, a aceluiaºi art. 5, se propune eliminarea.

Acestea sunt propunerile fãcute prin raportul comisiei de specialitate.

Avem amendamente respinse!

Da, este vorba de art. 5, existã amendamentul domnului senator Pete ªtefan la pct. A lit. a).

Numai un moment! A renunþat, domnule...

Da, vã rog.

Da, domnule preºedinte, nu am susþinut acest amendament în plen, în mod intenþionat, n-am venit, pentru cã amendamentul care va apãrea la punctul 10, am sãrit puþin, rezolvã aceastã problemã.

Deci nu mai menþin acest amendament.

Nu mai menþineþi amendamentul. Bun.

Mai existã amendamentul domnului senator Gheorghe Flutur ºi Nicolae-Vlad Popa.

Domnule preºedinte, eu îmi susþin acest amendament de la art. 5.

Amendamentul meu constã în modificarea dimensiunilor-prag la cereale, plante tehnice ºi medicinale pentru zona de câmpie, 25 de ha, zona de deal, 15 ha, iar la punctul urmãtor, pentru zona de munte, 5 ha.

Îmi menþin acest amendament. Noi am justificat ºi la dezbateri generale. Ca sã nu mai reþinem plenul, rog colegii sã voteze aceste amendamente.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bun. Mai existã un amendament, al domnului senator Crãciun Avram.

Dacã îl susþineþi, domnul senator?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

_**:**_

ªi eu am amendament!

Aveþi amendament comun, domnule Popa.

Nu, nu, e separat!

Da. Dupã aceea, da.

Sunt douã amendamente.

Îl mai susþineþi, domnul senator Crãciun?

Este acelaºi amendament, comun cu amendamentele dinainte...

Bun. Domnul senator Popa are un amendament.

Domnule preºedinte, e vorba de diminuarea suprafeþei la 25 ha, la zona de câmpie, ºi la 15 ha, zona de deal. Nu o sã intru în cele afirmate, motivaþiile ºi afirmaþiile fãcute la dezbaterile generale. Vreau doar sã fac o singurã precizare. De fapt, este vorba de o avertizare. E avertizare, pentru cã intrarea în aceste condiþii a legii, a ordonanþei, fãrã aceste modificãri, va produce un dezechilibru social la sate. E vorba de fermierul român care, actualmente, nu are credit, nu poate sã obþinã un credit ca sã-ºi cumpere teren.

Cine poate sã cumpere teren în România?! Actualmente, poate þãranul român sã suporte, sã-ºi cumpere 2Ð3 hectare?! Nu o sã se întâmple acest lucru. ªi o sã se întâmple, pentru cã este permisã în lege achiziþionarea între vii de teren agricol la un preþ de nimic; aºa cum se vinde de cãtre þãranul sãrman, se vor însuma suprafeþe mari numai de cãtre cei care au posibilitatea sã cumpere acest teren. ªi veþi forma, în situaþia în care un partid social democrat susþine aceastã lege, veþi forma o pãturã, o clasã, de fapt, de þãrani fãrã proprietate, fãrã pãmânt, care vã vor produce un efect social periculos. Eu atenþionez asupra acestui lucru, nu o sã se ajungã la o colectivizare, la o însumare, asociere, ci se va ajunge la o adunare a unor pãmânturi cumpãrate de cãtre cei care au, actualmente, posibilitatea, ºi vã vorbeam de acei miliardari funciari ai României.

Aceasta este motivaþia pentru care am încercat Ñ ºi diminuarea la 25 de hectare la câmp face posibilã însumarea, asocierea sau chiar închirierea, arendarea unor suprafeþe pentru ca aceºti oameni sã beneficieze de subvenþiile date Ñ aceasta este motivaþia, pentru cã, altfel, în loc sã se ajungã la o asociere liberã, se ajunge la o vânzare a celui care nu are resurse, vânzare de teren pentru ca sã...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Adicã retrageþi amendamentul, dar vã menþineþi convigerile?!

Bine, mai departe, la lit. d) introdusã, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a solicitat o reformulare a textului. O susþineþi? Da.

Apoi, la alin. 2 la art. 5 este amendamentul domnului senator Iuliu Pãcurariu, care prevedeÉ Îl susþineþi?

Aceleaºi dimensiuni le solicitãÉ

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nuÉ la art. 5 alin. 2, exploataþiile agricole pot beneficia de facilitãþi financiareÉ

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Dacã s-a eliminat, nu mai este în concordanþã cu art. 7.

Deci nu-l mai susþineþi. Bun!

La art. 5, alineatul nou, trei, amendament al domnului senator Victor Apostolache, ”Suprafeþe prevãzute la alin. 1, pct. A, se vor constitui din maximum patru trupuriÒ. Îl susþineþi?

Da, domnule preºedinte.

Asta este doctrinã liberalã?!

Da, este doctrinã liberalã, domnule preºedinte, ºi îmi pare rãu cã dumneavoastrã nu utilizaþi, nu aveþi fundament doctrinar la baza acestei legi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator propune prin amendament ca la culturile cerealiere terenul sã fie dimensionat la 25 hectare, în zona de câmpie, ºi, în zona colinarã, la 15 hectare.

Domnul senator Pete ªtefan mai are un amendament la lit. c), care susþine menþinerea textului din ordonanþã.

De asemenea, domnul senator Flutur, pentru zonele de cultivare a legumelor, un hectar. Vã menþineþi amendamentul?

Le luãm pe fiecare. Domnul senator Avram Crãciun, la pct. B lit. a), la vacile de lapte Ð 15 capete, solicitãÉ Domnul senator Crãciun Avram, vã susþineþi amendamentul?

Bun. Deci aceasta este suma amendamentelor fãcute. Întrucât la lit. A alin. 1 al art. 5 nu existã pentru lit. a) ºi nici b) din partea comisiei o propunere de amendare, voi supune votului, în ordine, amendamentele respinse, propuse de cãtre colegii senatori în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, dupã cum urmeazã:

Amendamentul Flutur ºi Nicolae-Vlad Popa, de reducere a suprafeþei în zona de câmpie de la 110 hectare la 25 hectare, ºi în zona colinarã, la 15 hectare.

De asemenea, amendamentul aceloraºi colegi privind pajiºtile naturale cultivate ºi culturi furajere pentru zona de munte, la 5 hectare.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte, înainte de vot, v-aº ruga sã consultaþi atât reprezentantul Guvernului, cât ºi comisia, pentru cã amendamentele au fost respinse în comisie ºi, faþã de argumentele pe care le-au prezentat colegii, trebuie sã venim sã rãspundem care au fost problemele ridicate în comisie.

## **Domnul Avram Crãciun**

**:**

Este acelaºi amendament!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Acelaºi cu cine? Acelaºi cu cel fãcut de cine?!

## **O voce**

**:**

Cu al domnului Flutur!

Da. Colegii senatori cunosc foarte bine de ce aþi respins aceste amendamente. Cred cã explicaþiile au fost foarte detalitate. Eu consult colegii senatori dacã mai sunt necesare explicaþii suplimentare, nu de susþinere a amendamentelor, pentru cã acestea s-au fãcut, de ce s-a respins acest amendament din partea iniþiatorului care poate oricând interveni în dezbatere. ªi din partea comisiei.

Procedurã, domnule preºedinte de ºedinþã!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur, cheia întregii legi este acest articol 5 ºi dezbaterile care se fac de câteva luni încoace pentru aceastã suprafaþã. Este indiscutabil faptul cã toatã lumea este în cãutarea unui optim ºi fiecare propunere în parte înseamnã optimul, aºa cum a fost gândit, optimul, din punct de vedere al eficienþei de exploatare, aºa cum l-a gândit fiecare.

Întrebarea ºi problema de procedurã pe care o pun, cred cã, într-adevãr, ar fi important ca iniþiatorul sã prezinte o fundamentare.

Deci, dacã dânsul are un calcul, cum a ajuns la 110, ºi nu la 115, cum a ajuns la 110, ºi nu la 100 ºi aºa mai departe, adicã existã sau nu existã o fundamentare, alta decât pãrerile noastre personale?! Vã mulþumesc.

## De acord.

Bun. Rog iniþiatorul sã mai revinã asupra acestui aspect care a fãcut obiectul discuþiilor, de altfel, ºi în cadrul dezbaterilor generale, dacã îmi amintesc bine, la ºedinþa pe care am condus-o, legat de aceste suprafeþe.

Deci, domnul secretar de stat Predilã, vã rog sã rãspundeþi la acestea.

## **Domnul Gheorghe Predilã:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Înainte de a prezenta Guvernului acest text al proiectului iniþial de lege, împreunã cu Institutul de Economie Agrarã de pe lângã Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, celãlalt Institut de Economie Agrarã, care funcþioneazã pe lângã Academia României, cu alþi numeroºi specialiºti ºi oameni din producþie, timp de douã luni de zile, s-a tot discutat, s-au fãcut analize ºi calcule ºi s-a demonstrat Ñ ºi n-am sã susþin cã am mai discutat cã, în condiþiile actuale, când un tractor se cumpãrã cu 107 tone de cereale, de grâu, în acest an, faþã de 46 tone, în urmã cu 7 ani, datoritã costurilor de producþie influenþate de valoarea input-urilor în permanentã modificare, în sensul cã ele cresc zi de zi datoritã dependenþei totale a agriculturii, aproape în totalitate, de unele produse aduse din import, care pe facturã îþi trec preþul în valutã, nici mãcar nu mai discutã de lei, ºi influenþa cursului este vizibilã Ñ aceste calcule au evidenþiat urmãtorul lucru: o exploataþie mai micã de 115 hectare, între 100 ºi 115 hectare, îl pune pe producãtor în urmãtoarea situaþie: dacã îºi cumpãrã un tractor cu setul de utilaje, dacã este pânã în 50 hectare, nu-l poate plãti nici în trei ani, deci toþi banii pe care-i câºtigã trebuie sã-i dea numai pentru asta, ºi numai dacã este la aceastã dimensiune, îi poate plãti în doi ani. ªi de acum încolo calculele sunt aceleaºi.

Eu nu pot sã înþeleg, ca specialist, cât este de bine pentru un om care nu o sã cumpere imediat, care are acum 3 hectare ºi nu poate sã cumpere în 5 ani, sã facã el o exploataþie de 100 de hectare, dacã noi punem

dimensiunea exploataþiei la 50 hectare. Noi nu avem în vedere creºterea exploataþiei numai pe asociere.

Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã, la ora actualã, existã ofertã de pãmânt. Sunt oameni care nu l-au vrut, practic, niciodatã. Nu-l pot munci. ªi atunci de ce sã nu dãm posibilitatea, cã Legea nr. 18/1991 scrie clar, ca persoanã fizicã, cât ai dreptul sã cumperi.

Deci eu nu ºtiu de ce invocãm latifundiile, cã unii latifundiari sunt în salãÉ

Domnule secretar de stat, rãmâneþi la criteriile ºtiinþei!

Rãmânem la cele ºtiinþifice! ªi atunci de ce Ñ eu am motivat de ce am pus 10 Ñ atunci de ce dacã îi punem 50 hectare e mai bine decât dacã-i 100, când ea se constituie pe mai multe cãi?! Ce garanþie materialã putem sã avem acum, sã avem acces la un credit, dacã noi nu avem cu ce?! Cã numai valoarea unei case nu mai este suficientã. ªi atunci dimensiunea asta minimã este demonstratã de existenþa exploataþiilor de acum.

Deci peste 8.000 de asociaþii familiale au o dimensiune medie acum de 118 hectare, deci ele existã. Celelalte au dimensiune de aproape 500 hectare, societãþile pe 36 ºi cu cele comerciale. ªi atunci nu înþeleg de ce e mai bine sã fie mai micã, cã tot nu-i creeazã nici un avantaj.

Am acceptat ºi noi, iniþiatorii, ca aceastã exploataþie sã fie formatã din mai multe trupuri. Sunt condiþii care, uneoriÉ uneori, condiþiile de relief nu permit sã existe 100 de hectare într-un singur trup. Atunci este bine ºi în trei trupuri ºi în patru trupuri, dar o exploataþie trebuie sã existe.

Eu vreau sã vã spun, dacã vreþi sã-mi acordaþi credit, cã sunt în cunoºtinþã de cauzã cu ce se întâmplã ºi în þãrile care ne înconjoarã ºi nu-i deloc real cum vine aici sã ni se spunã. Ei au pornit de la o situaþie în care suntem noi astãzi, acum 40Ð50 de ani în urmã, ºi au investit mii de miliarde în moneda lor, iar noi, acum, trebuie sã reconstruim din mers, din nou, aceste exploataþii care sã ne permitã sã fim performanþi.

Deci eu sunt de acord cã poate sã mai gândim ºi asupra facilitãþilor, dar dimensiunea... Pãi, dacã n-are mãcar 5 hectare de legume, aceea este exploataþie?! Uitaþi-vã ce este în jurul nostru, în Bucureºti! Cã, la ora actualã, pãtrunde numai producþie legumicolã din importÉ

Domnule preºedinteÉ

Aþi încheiat?

Dacã mai este nevoie, mai continuu.

Mulþumim.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi.

Mie îmi pare rãu cã discuþia se poartã numai pe douã paliere, respectiv mãrim exploataþie ºi subvenþie. Aici trebuie sã vedem, nu neapãrat dimensiunea economicã, ci ce urmãrim prin acest proiect de lege ºi, dacã vã uitaþi, mie îmi pare foarte rãu, dacã ºtiþi, ºi, dacã v-aº întreba ce scrie la alte articole, cred cã intrãm în domeniul penibilului. Uitaþi-vã cã urmãrim prin aceste niveluri organizarea acestor exploataþii, organizare pe care o face statul, organizarea acestora înseamnã reþeaua de drumuri, înseamnã infrastructurã, înseamnã tot ce vreþi dumneavoastrã pentru o dezvoltare normalã a zonei rurale cãtre care faceþi trimitere.

Or, dacã plec de la dimensiunile acestor exploataþii pe care le prezentaþi acum, înseamnã cã se construiesc ce?! O reþea de drumuri pentru fiecare proprietate ºi o reþea de canale, de aducþiune de apã, ºi toate aceste lucruri în niºte condiþii în care, practic, nu poþi sã le realizezi.

Deci studiile nu s-au limitat numai la aceste mãrimi viabile ale exploataþiei, ci ºi la modul în care trebuie sã organizezi terenul.

Cum trebuie sã organizezi terenul în zona de deal, cum trebuie sã combat eroziunea solului, cum trebuie sã elimin toate aceste fenomene prin care, efectiv, pierd pãmântul þãrii?

ªi aceasta trebuie sã o fac pe niºte proiecte pe asemenea dimensiuni pe care le-am avut în vedere. Dar, dacã ne limitãm la aceste discuþii, o sã constatãm cã fiecare nu-ºi face decât propria socotealã ºi-mi pare foarte rãu cã va trebui chiar sã exemplificãm, sã venim cu asemenea exemple.

Cât priveºte aceastã tendinþã de creare a latifundiilor, eu rog sã fiu iertat, dar Legea liberei circulaþii a terenurilor existã, limita pânã la care poate un deþinãtor sã cumpere un teren este de 200 hectare.

ªi de ce ne acuzãm noi acum cã cineva urmãreºte o creºtere a latifundiilor sau nu ºtiu ce?! ªi dacã e sã dãm exemple de oameni care au asemenea suprafeþe, suntÉ sunt pe lege.

Acum de ce venim noi sã spunem cã urmãrim altceva prin asta?! Sã fie iertat, cred cã numai dintr-o confuzie. Cã facem confuzie între exploataþie ºi proprietate. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamna senator Elena Sporea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu am sã vin în favoarea acestei dimensiuni ºi cu alte explicaþii pe care noi, toþi, trebuie sã le luãm în seamã ºi sã le cunoaºtem. Vorbim cã dorim sã ne integrãm în Uniunea Europeanã. Toate partidele susþin acest lucru. Populaþia þãrii susþine acest lucru. Dar, ca sã ne integrãm în Uniunea Europeanã, avem nevoie ca, în agriculturã, populaþia care se ocupã ºi lucreazã în acest domeniu sã fie între 2 ºi 7%. În agricultura României, în clipa de faþã, populaþia care lucreazã în acest domeniu se gãseºte între 38 ºi 40%. O datã cu apariþia Legii exploataþiilor agricole, se vor crea exploataþii viabile, se încurajeazã vânzarea pãmântului, cei din mediul rural

trebuie sã cumpere pãmânt, cei care au primit moºtenire pe Legea nr. 18/1991, ºtim cã o treime se gãsesc în oraºe. Aceºti oameni, aceastã Lege a exploataþiilor agricole, sã vândã pãmântul, acest pãmânt sã fie lucrat de cei care trebuie sã-l lucreze ºi sã se creeze exploataþiile viabile. Aº vrea sã nu se înþeleagã greºit cã subvenþia se dã pe exploataþie. Noi am votat aici, cu toþi împreunã, Legea pieþelor agricole, subvenþia în agriculturã va fi pe produs. România trebuie sã acorde aceastã subvenþie pe produsul care pe noi toþi ne intereseazã. Noi trebuie sã facem export, nu numai de materie primã, noi trebuie sã începem sã câºtigãm în acest domeniu.

O altã problemã pe care aº vrea sã o aduc ca argument, într-unul din articole, la art. 10, nu ºtiu de ce se face caz aºa de mare numai pe dimensiunile terenului. Apar exploataþiile mixte, în care un cumul al tuturor formelor de exploataþie dã posibilitatea creãrii acestei exploataþii mixte, nu numai 10.000 de exploataþii vor exista în România.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt colegi care vor sã ia cuvântul? Da, vã rog, domnule senator.

Din cei care au fãcut amendamente, domnule preºedinte.

Amendamentele s-au susþinutÉ

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Unul dintre argumentele care au fost în discuþie pentru susþinerea acestei suprafeþe care se propune prin proiect ºi se susþine sau se contestã a fost acela cã suprafaþa actualã a þãrii este împãrþitã în 46.000 de parcele, e posibil sã fie exactÉ

De milioane!

46.000.000 de parcele, e posibil sã fie exactã cifra, nu lucrez în domeniu ºi mi-e greu sã mã pronunþ.

Am însã o nedumerire. Oare cine a adus agricultura româneascã în stadiul actual de decãdere ºi la împãrþirea în 46.000.000 de parcele a terenului, a suprafeþei agricole?! Este o întrebare retoricã. Nu doresc nici un fel de rãspuns.

Mai am însã o altã întrebare, ceva mai complexã ºi, de data aceasta, dintr-un alt unghi privind lucrurile.

Mã întreb oare unde era exploataþia agricolã în neolitic, atunci când comunitãþile din nordul Dunãrii produceau suficient ca sã nu aibã grija zilei de mâine, ba, mai mult sã poatã sã facã schimb de produse pânã la Marea Egee ºi sã aducã de acolo obiecte manufacturate de care aveau nevoie?! Dovezile sunt în muzee.

ªi, ca cineva sã nu spunã cã aduc în discuþie lucruri mai puþin palpabile, am sã aduc în discuþie un document scris, de data aceasta, care se referã la expediþia lui Alexandru cel Mare din anul 336 la nordul Dunãrii, care spune clar cã, pentru ca sã poatã înainta în acest teritoriu, Alexandru cel Mare a trebuit sã-ºi descalece soldaþii, sã-i punã sã þinã suliþele în poziþie orizontalã în faþã, sã poatã înainta în lanurile de grâu.

S-a schimbat cumva pãmântul ãsta între timp ºi nu mai produce la nivelul respectiv?! Probabil cã rãspunsul este în altã parte! Sau mai corespunde în vreun fel argumentaþia în care noi calculãm suprafaþa pe care trebuie sã o aibã o exploataþie agricolã în funcþie de preþul unui tractor?! Sau dorim cumva sã nu subvenþionãm decât anumite componente ale exploatãrii terenului în România?!

ªi, în legãturã cu aceastã chestiune, mai am o nedumerire. De ce nu doreºte Partidul Social Democrat ca un numãr mai mare de români sã trãiascã bine din exploataþiile agricole, dimensionate în funcþie de posibilitãþile reale din acest moment în România?! Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt colegi care doresc sã ia cuvântul? Da, vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

În primul rând, rãmân foarte surprins de ce atâta opoziþie pentru crearea acestor exploataþii agricole.

Doresc sã informez Senatul cã, în activitatea mea, am avut prilejul sã-mi desfãºor activitatea în Statele Unite ale Americii, în Danemarca ºi Olanda, în domeniul agriculturii. Vreau sã ºtiþi, pentru cã în toatã lumea se lucreazã pe exploataþii agricole. În primul rând, observãm cã, dupã anul 1990, în România nu mai avem produse de calitate, datoritã faptului cã nu respectãm tehnologiile de culturã ºi nu avem posibilitatea sã aplicãm aceste tehnologii de culturã.

În toatã lumea, astãzi, se lucreazã la tratamente împotriva bolilor ºi dãunãtorilor pe suprafeþe mari cu ajutorul aviaþiei utilitare ºi cu maºini performante. Deci trebuie sã realizãm o agriculturã performantã de înaltã productivitate ºi cu costuri reduse. Cum putem sã facem noi agriculturã pe 15 hectare, pe 20 de hectare, când în þãrile cu agriculturã performantã se lucreazã de la 200 de hectare pânã la 2.000 de hectare, suprafeþe ºi exploataþii agricole?! Cum putem sã aplicãm lucrãrile de irigat ºi lucrãri agropedoameliorative ale solului?! Pe suprafeþe de 15 hectare?! Pe suprafeþe de 20 hectare?! Trebuie sã privim în perspectivã, în viitor, trebuie sã redresãm agricultura.

Nu ºtiu ce partid politic nu este de acord sã redresãm agricultura. Vreau sã înþelegeþi cã o agriculturã performantã se face pe exploataþii agricole de minimum 200 de hectare ºi nicidecum pe o suprafaþã de 115 hectare. Orice calcul economic ne demonstreazã cã o agriculturã performantã este de la 200 ºi chiar 500 de hectare.

De aceea, stimaþi colegi, vã rog sã înþelegeþi cã nu dorim decât sã redresãm agricultura, sã putem sã aplicãm tehnologii în România în mod deosebit sã punem în exploataþie suprafeþele irigate ºi o irigaþie raþionalã nu se realizeazã decât pe suprafeþe de 100, 150, 200 de hectare. Având în vedere faptul cã astãzi irigãm prin brazde ºi prin aspersiune ºi nu putem aplica aceste scheme de udare pe suprafeþe de 15 ºi 50 de

hectare, vã rog, în salã sunt colegi care au terminat studii de agriculturã ºi consider cã am dreptate când susþin aceste mãsuri ºi vã rog sã înþelegeþi cã trebuie sã trecem la o agriculturã performantã în România. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Matei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În ceea ce priveºte dimensiunea exploataþiei agricole cred cã a fost rezolvatã ºi cred cã dacã citim puþin mai departe ºi vedem ”exploataþia mixtãÒ nu are rost sã ne legãm de acele 110 hectare. Am sã fiu explicit ºi cei care stãm strâmb pe scaun ºi vrem sã judecãm drept vom vota, într-adevãr, aceste 110 hectare. Pentru cã o exploataþie nu poate fi numitã exploataþie dacã nu are legume, animale, mai multe culturi. ªi dacã facem un calcul simplu: având 5 vaci, 2 hectare de legume, 10 hectare de alte plante, inclusiv plantele furajere, vedem cã punem baza însãºi pe exploataþia familialã, care este baza agriculturii în toate þãrile dezvoltate. De ce nu vrem sã citim mai departe? Nu 110 hectareÉ Nu se cramponeazã nimeni de 110 hectare. Diversificarea exploataþiei am câºtigat-o atunci când colegii din comisie, indiferent de formaþiunile politice din care fac parte, au susþinut ºi au înþeles acest lucru. ªi mai vreau sã spun cã suntem aici pentru a face o politicã agrarã. În ceea ce priveºte agricultura ar trebui sã lãsãm puþin diversiunile politice dintre partide. Pentru cã, citind mai departe ºi vãzând ce vrem prin aceastã lege, ne vom da seama cã problemele sunt rezolvate ºi trebuie sã le rezolvãm. Exploataþia mixtã, repet, le rezolvã pe toate. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Înþeleg cã nu mai este nici un coleg careÉ A, domnul senator Triþã Fãniþã!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La dezbaterile generale am luat cuvântul ºi mi-am expus pe larg punctul meu de vedere, susþinând exploataþiile la dimensiunile care au fost stabilite în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Sunt foarte surprins cã în salã se aflã mulþi colegi care au depus ani de muncã în agriculturã ºi care ºtiu ce înseamnã folosirea eficientã a maºinilor agricole, folosirea îngrãºãmintelor, insectofungicidelor, tehnica avansatã care se aplicã în prezent ºi care sunt condiþiile, factorii care duc la creºterea producþiei, referindu-ne la ce spunea un coleg aici, la programul guvernului nostru, de redresare, dând prioritate totalã sectorului agricol. Nu vom putea ieºi din situaþia actualã decât dacã vom organiza fãrã întârziere aceste forme de exploatare agricolã, asociaþii Ñ cum le numim, dându-vã exemplu Franþa, prima þarã agricolã din Europa. La recensãmântul agricol realizat anul trecut, 400.000 de exploataþii agricole asigurã 95% din potenþialul agricol francez, dupã cum aratã Serviciul central de anchete ºi studii statistice ale Ministerului Agriculturii. Numãrul fermelor, stimaþi colegi, exploataþiilor, mai mici de 100 hectare a ajuns la 78.000. Aceasta este tendinþa în þara care produce cereale aproape pentru toatã Europa, e pe primul loc în Europa. Noi suntem a doua þarã, dupã Franþa, din punct de vedere agricol.

Vom susþine pânã la capãt aceastã iniþiativã legislativã a Guvernului care nu vine sã facã altceva decât sã dovedeascã cã mãsura, declaraþia fãcutã de a da prioritate redresãrii agriculturii, se materializeazã prin legile care au fost aprobate pânã acum în plen, iar una din acestea Ñ de mare importanþã Ñ este cea pe care o discutãm astãzi ºi la care trebuie, într-adevãr, sã fim în cunoºtinþã de cauzã înainte de a exprima puncte de vedere ºi nu mai vorbesc de vot.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Dionisie Bucur.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere complexitatea problemelor pe care le ridicã elaborarea ºi aprobarea acestei legi de maximã importanþã pentru economia naþionalã, considerãm cã intervenþiile pro ºi contra pentru aceastã lege impun o mai atentã analizã. ªi în acest context vã rog sã supuneþi atenþiei plenului, spre aprobare, o pauzã de consultare din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist).

Mulþumesc.

Pentru ce interval de timp, domnule senator?

Bineînþeles, tot 15 minute, ca ºi colegii noºtri.

Bine. Este cererea Grupului parlamentar, luãm act de ea ºi suspendãm temporar lucrãrile Senatului.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Rog colegii sã ia loc în salã pentru a relua lucrãrile Senatului.

Distinºi colegi, înþeleg cã putem relua lucrãrile. Domnule senator Pãunescu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, în afara unor interese personale pe care va trebui, totuºi, sã le excludem din cadrul discuþiei noastre, chiar dacã ele se vor fi regãsit ºi în niºte texte pe care le vom legifera, singura problemã cu adevãrat importantã rãmâne aceea a standardelor, a suprafeþelor la munte ºi la deal. Eu aº zice cã raþional ar

fi din partea noastrã, a tuturor, întrucât nu legiferãm nici în numele ministrului, nici în numele Guvernului, nici în numele Parlamentului, ci în numele celor de dincolo de noi, care vor ºi suporta legile noastre, sã fie o consultare între ºefii de grupuri parlamentare. În ce direcþie? Pentru ca la munte ºi la deal sã fim foarte realiºti. Aici a existat o propunere mai veche a domnului senator Avram Crãciun, la care cred cã nu trebuia sã renunþe, un amendament pe care eu l-aº considera valabil pentru o discuþie cinstitã. Nu se poate, totuºiÉ Sigur cã la ºes unde agricultura performantã este clar, cum s-a dovedit cu fapte ºi cum s-a demonstrat aici, cea de cel puþin 110 hectare Ñ ceea ce, sigur, nu afecteazã proprietatea, ci conjugã eforturile ºi creeazã premise pentru tehnicã, pentru irigaþii ºi aºa mai departe, lucru cu care trebuie sã fim de acord Ñ la ºes, deci, sã rãmânem aºa, iar pentru zona de deal ºi de munte Ñ vã spun ca om care timp de 10Ð11 ani a susþinut în vechea revistã ”FlacãraÒ cauza dealului ºi muntelui, a zonei necooperativizate... Sigur cã sunt alte auspicii, acestea ale asocierii în noile condiþii, dar oricum e greu de realizat o suprafaþã de 50 de hectare la deal ºi de 25 hectare la munte. Iar la munte ºi la deal nici nu e nevoie de performanþã cantitativã. Dacã vom pãstra caracterul curat al muntelui, caracterul curat al dealului românesc va fi pentru noi toþi vorba de standarde calitative. Ceea ce nu vom avea în suprafaþã vom avea în calitate. Aºa cum Austria ºi Germania îºi permit toatã aceastã dezvoltare în zona montanã ºi în zona de deal, care are pe piaþa lumii ºi pe piaþa Europei alt preþ ºi se recupereazã din ceea ce nu este pe suprafeþe mari, dar este de calitate superioarã, aºa cred cã trebuie sã ne gândim cu toþii, sã cãutãm soluþia cea mai bunã pentru fiecare dintre aceste capitole asupra cãrora lucrãm acum.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Înþeleg Ñ fãrã a fi o glumã, doar amical Ñ cã sã nu forþãm la deal ºi la munte.

Bun. Domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Am temeiuri sã cred cã precedenta luare de cuvânt este o rezultantã a consfãtuirii pe care Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ ce a solicitat consfãtuirea Ñ a avut-o ºi cã, eventual, nici nu existã altã pãrere sau, dacã existã ea va fi exprimatã în cele ce urmeazã, ca urmare a acestei pauze pe care aþi binevoit sã o acordaþi conform unei prevederi regulamentare, la cererea grupului. Eu achiesez la propunerea pe care antevorbitorul a fãcut-o, cu menþiunea cã ea trebuie fãcutã de cãtre cei în drept, în numele grupului parlamentar respectiv.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Dionisie Bucur.

Sã înþeleg cã domnul senator a fãcut propunerea în numele grupului sãu care este serios diminuat?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Dar permanent prezent.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?!

Vã rog!

Fiecare parlamentar are voie sã se înscrie la cuvânt ºi consider cã domnul senator Adrian Pãunescu ºi-a exprimat un punct de vedere personal. Noi, în grup, întâlnindu-ne, am stabilit urmãtorul lucru: sã prezinte în continuarea ºedinþei de astãzi, dacã mai este timpul necesar, având în vedere amendamentele, reprezentantul Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, precum ºi reprezentantul preºedintelui Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã din Senat.

Aceasta este hotãrârea rezultatã în grup.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Constatând cã ºedinþa noastrã s-a încheiat, dupã intervalul de timp planificat, lãsãm pe seama ºedinþei proxime rezolvarea problemei.

Vã mulþumesc ºi vã doresc un bun sfârºit de sãptãmânã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 149/20.X.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei