Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 23 aprilie 2001 · monitorul.ai

Rog secretarii sã pofteascã la prezidiu. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã!

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, anunþându-vã cã din totalul de 485 de deputaþi ºi senatori ºi-au înregistrat

prezenþa la lucrãri un numãr de 412 deputaþi ºi senatori, iar 73 sunt absenþi.

Luãm în dezbatere proiectul Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul, din partea iniþiatorului, domnului ministru Marian Sârbu, pentru a asigura prezentarea proiectului de lege.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

**Domnul Marian Sârbu** _Ñ ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe acest an, în comparaþie cu anii precedenþi, cuprinde, în mod firesc, atât elemente de continuitate generate mai ales de prevederile legislative care trebuie sã-ºi producã în continuare efectele, dar ºi elemente de noutate, de discontinuitate izvorâte, bineînþeles, din Programul de guvernare al P.D.S.R. aprobat de Parlament.

Faptul cã Guvernul Adrian Nãstase ºi-a început, practic, mandatul doar la începutul acestui an, face ca ºi acest buget de asigurãri sociale sã fie unul de tranziþie, de trecere de la modul în care s-au fundamentat politicile sociale de cãtre fosta coaliþie ºi care au dus, în mod evident, la descreºtere economicã ºi la polarizare socialã, la un model social bazat pe echilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritate.

Stimaþi colegi,

Dupã cum ºtiþi, prin Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat se aprobã, de fapt, douã bugete: cel al pensiilor ºi cel legat de plata ajutorului de ºomaj.

Iatã care sunt, în sintezã, elementele care au stat la baza construcþiei celor douã bugete.

În privinþa bugetului asigurãrilor sociale, trebuie spus, încã de la început, cã în acest an, cel puþin pentru primul trimestru, bugetul a fost fundamentat în conformitate cu Legea nr. 3/1977, o lege care este deja numitã legea veche.

Dupã cum cunoaºteþi, la 1 aprilie anul acesta a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000, o lege nouã, o lege care vizeazã, în principal, lãrgirea sferei de cuprindere a numãrului de contribuabili, modul de stabilire a contribuþiilor ºi colectarea acestora, stabilirea ºi acordarea drepturilor de asigurãri sociale pentru beneficiarii cuprinºi în sistem, toate acestea având implicaþii corespunzãtoare asupra nivelului veniturilor ºi cheltuielilor totale ale bugetului asigurãrilor sociale de stat.

În ceea ce priveºte veniturile, bugetul de asigurãri sociale pe anul 2001 cuprinde o sumã de 83.476 de miliarde. Din aceste venituri, contribuþiile patronilor, ale agenþilor economici se cifreazã la peste 50.000 de miliarde, cele ale salariaþilor la peste 20.000 de miliarde, cele ale ºomerilor, deveniþi ºi ei contribuabili prin fondul de ºomaj, la 1.700 de miliarde ºi ale persoanelor independente, de 4.274 de miliarde. Sunt prevãzute, de asemenea, contribuþii din partea beneficiarilor de bilete de tratament, de 467 de miliarde, venituri din recuperãrile debitelor, de 3.300 de miliarde ºi, de asemenea, o subvenþie de la bugetul de stat care face ca acest buget sã fie unul echilibrat, de 1.500 de miliarde.

S-au luat în calcul un numãr de contribuabili, în urmãtoarea structurã: 4.750.000 de mii de salariaþi, 1.125.000 de persoane independente care realizeazã anual cel puþin 3 salarii medii brute pe economie, inclusiv agricultori, ºi, de asemenea, 500.000 de persoane care lucreazã în baza unor convenþii civile. Salariul mediu brut este estimat pentru anul acesta, prognozat bineînþeles, la 4.148.653 de lei.

În conformitate cu Legea nr.19, avem ºi am avut obligaþia sã trecem, de asemenea, ºi cotele de contribuþie care, deºi în trimestrul I se cifreazã la 30% pentru grupa a III-a, 35% pentru grupa a II-a ºi 40% pentru grupa I, începând cu 1 aprilie 2001, deci o datã cu intrarea în

vigoare a noii legi, vor fi de 35% pentru condiþii normale, 40% pentru condiþii deosebite ºi 45% pentru condiþii speciale. Aºa cum dupã cum ºtiþi, aceastã contribuþie va fi partajatã între patroni ºi salariaþi, salariaþii urmând sã plãteascã o contribuþie de 11,67%, diferenþa fiind plãtitã de patroni în funcþie de condiþiile de muncã respective.

În ceea ce priveºte cheltuielile, aºa cum am spus, bugetul de asigurãri sociale este unul echilibrat ºi are prevãzutã aceeaºi sumã ca ºi veniturile, 83.476 de miliarde lei. Din aceastã sumã, cea mai mare parte, 89%, este destinatã cheltuielilor cu plata pensiilor ºi care reprezintã 7% din P.I.B. Este vorba de o sumã de 74.373 de miliarde. Avem prevãzute, în acelaºi timp, la cheltuieli o sumã de 780 de miliarde, anume 0,9% din cheltuieli pentru incapacitate temporarã de muncã datoratã bolii, 615 miliarde lei pentru incapacitate temporarã de muncã datoratã maternitãþii, 2.521 de miliarde, adicã 3% din totalul cheltuielilor, pentru concediul de creºtere a copilului pânã la vârsta de 2 ani, 1.740 de miliarde pentru tratament balnear ºi odihnã ºi, de asemenea, ajutoare de deces de 757 de miliarde. Este prevãzut la cheltuieli, de asemenea, un comision poºtal de 1.004 miliarde de lei ºi 500 de miliarde lei dobânzi plãtite Trezoreriei.

Am avut în calcul, stimaþi colegi, un numãr de pensionari în sectorul de stat de 4.382.000, ca numãr mediu, ºi care reprezintã o creºtere de 150.000 de persoane faþã de media anului 2000. Pensionarii din agriculturã vor fi în acest an într-un numãr de 1.777.000, ca numãr mediu, cu o creºtere de 30.000 de persoane faþã de media anului 2000, iar pensia medie va fi de 1.305.252 de lei pentru asigurãrile sociale de stat ºi va reprezenta o creºtere de 41,6% faþã de pensia medie din anul 2000, care a fost 921.943 de lei, în timp ce pensia medie a agricultorilor va fi de 269.087 de lei, cu o creºtere de 42,6% faþã de media anului 2000 care a fost de 187.707 lei.

Vreau sã vã spun cã vom ajunge la aceste cuantumuri ca urmare a celor 4 indexãri prevãzute anul acesta, una a fost fãcutã la 1 martie 2001 ºi va fi urmatã de 3 indexãri, care vor acoperi rata inflaþiei, pentru care avem prevãzute sumele necesare în bugetul pe anul acesta care vã vom ruga sã fie adoptat în aceastã ºedinþã.

În ceea ce priveºte Fondul pentru plata ajutorului de ºomaj, modificãrile esenþiale sunt legate de decizia noastrã de a acorda o mult mai mare atenþie mãsurilor active pe piaþa muncii. Vã reamintesc faptul cã în ultimii 4 ani s-au acordat peste 10.000 de miliarde plãþilor compensatorii, iar opinia noastrã, reliefatã în toatã perioada de opoziþie, a fost aceea cã aceastã mãsurã a constituit o mare greºealã strategicã pentru cã a încurajat nemunca.

Bugetul Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj prevede venituri de 13.339 de miliarde de lei ºi cheltuieli de 12.668 de miliarde lei, rezultând un excedent de 671 miliarde lei. La elaborarea acestui buget, am avut în vedere o îmbunãtãþire a încasãrii veniturilor ca urmare a relansãrii creºterii economice, dar ºi prin mãsuri mai susþinute de întãrire a disciplinei financiare ºi de încasare a contribuþiilor neachitate în anii anteriori. Am luat, de asemenea, în calcul ºi alte surse de venituri care, fiecare în parte, nu au ponderi ridicate, dar în ansamblu aduc bugetului 583 de miliarde de lei. Cheltuielile au fost structurate, repet, în baza orientãrii pe care o promovãm cu consecvenþã, de a contribui mai direct ºi eficient la creºterea gradului de ocupare. Aceasta va conduce, în opinia noastrã, la o creºtere substanþialã, ca volum ºi pondere, a cheltuielilor pentru mãsuri active de combatere a ºomajului. Dacã în anul 2000 s-au cheltuit 210 miliarde de lei, respectiv numai 2,4% din totalul cheltuielilor acestui buget, în anul 2001 s-au prevãzut pentru mãsurile de combatere a ºomajului 1.755 de miliarde de lei, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a urcat la 13,45%.

Pentru a avea efectul pe care-l urmãrim, aceste alocãri de sume sunt însoþite de mãsuri importante privind reorientarea activitãþilor Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã, în scopul sporirii capacitãþii acesteia de a derula programe de mãsuri active pe baza cãrora au fost fundamentate cheltuielile bugetare. Agenþia are capacitatea de a organiza, în acest moment, cursuri de calificare ºi recalificare pentru circa 60.000 de persoane anual, dar în aceste cursuri vor fi cuprinºi, în proporþie covârºitoare, peste 80% numai ºomeri.

Menþionãm cã în anul 2000, ºomerii au reprezentat doar 32% din totalul persoanelor care au urmat cursuri organizate de agenþie. Schimbarea proporþiilor la care m-am referit face pe deplin posibilã cheltuirea sumei de 277 de miliarde lei prevãzutã în buget la cheltuielile de învãþãmânt.

Stimularea angajatorilor pentru a încadra absolvenþi este mai bine susþinutã financiar în acest an, deoarece s-au alocat, în acest scop, 246 miliarde de lei, faþã de numai 89 de miliarde de lei în anul 2000. Prin aceasta, creãm angajatorilor motivaþia pentru încadrarea a circa 12.000 de absolvenþi.

S-a alocat în buget, de asemenea, suma de 975 de miliarde de lei pentru acordarea de credite în condiþii avantajoase întreprinderilor mici ºi mijlocii. Aceastã sumã s-a fundamentat în corelaþie cu programele de mãsuri active pentru cele 70 de localitãþi cele mai afectate de ºomaj ºi þinând seama de capacitatea realã a agenþiei pentru a derula acest volum de credit.

Bugetul prevede, în mod evident, sume considerabile pentru plata drepturilor bãneºti ale persoanelor aflate în ºomaj, ºi anume 8.556 miliarde de lei, inclusiv plãþi compensatorii derulate ca urmare a actelor normative aprobate în anii anteriori, în sumã de 1.205 miliarde de lei.

Putem afirma cã bugetul Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj are o construcþie realistã ºi echilibratã, cu o mai bunã structurare a cheltuielilor care permite intervenþia mai eficace pentru soluþionarea problemelor de pe piaþa forþei de muncã.

## Stimaþi colegi,

ªi bugetul legat de plata pensiilor ºi bugetul pentru plata ajutorului de ºomaj sunt extrem de importante pentru a fi votate în acest moment. Vã rugãm sã le votaþi, aºa cum au fost ele înaintate dumneavoastrã de cãtre Guvern, întrucât, cel puþin în ce priveºte plata pensiilor, aºa cum ºtiþi, intrând în vigoare la 1 aprilie, noua lege, Legea nr.19/2000, pentru a fi aplicatã are nevoie de cuantumul punctului de pensie ºi, de asemenea, stabilirea clarã prin lege a cotelor de contribuþii.

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi sper cã veþi vota bugetul aºa cum a fost înaintat în faþa dumneavoastrã de cãtre Executiv.

Mulþumesc. ( _Aplauze în Grupul P.D.S.R._ )

Smaranda Dobrescu

#13554

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul sistemului public de pensii în anul 2001 reflectã o abordare onestã, dar ºi prioritarã a unui sistem aflat în crizã.

Pensiile, principalul venit de transfer din sistemul de protecþie socialã, au cunoscut o deteriorare puternicã a puterii de cumpãrare în anul 1999 ºi în perioada ianuarie Ð aprilie 2000, urmatã de o stabilizare în lunile mai Ð iulie ºi o creºtere puternicã în perioada august Ð septembrie. Pensia medie de asigurãri sociale de stat era în luna decembrie 2000 cu 53 de procente mai mare faþã de luna decembrie 1999, ceea ce înseamnã o creºtere realã a puterii de cumpãrare de 8%. Trebuie însã menþionat cã în ultimele luni indicatorul pensie medie ºi-a pierdut semnificaþia de barometru de bunãstare a pensionarului mediu, deoarece este foarte mult influenþat de câteva valori extreme, adicã pensiile noilor ieºiþi la pensie.

Dacã s-ar lua în considerare valoarea medianã a pensiei, s-ar putea observa cã, de fapt, pentru majoritatea pensionarilor, în lunile noiembrie Ð decembrie, pensia a scãzut în termeni reali. Creºterea pensiilor din anul 2000 a costat bugetul asigurãrilor sociale de stat aproximativ 0,7 din P.I.B. în anul 2001.

Creºterea deficitului bugetului asigurãrilor sociale de stat este datoratã nu numai creºterii pensiilor din ultimele luni. Probleme grave, precum creºterea numãrului de pesionari ºi pensiile disproporþionat de mari pentru ultimele generaþii de pensionari au contribuit din plin ºi mai de demult la destabilizarea sistemului public de pensii. Raportul de dependenþã dintre pensionari ºi salariaþi a avut o tendinþã continuã de creºtere din cauza sporirii numãrului de pensionari ºi a stagnãrii numãrului contribuabililor. Acest fenomen s-a agravat în primul trimestru al anului 2001, înainte de intrarea în vigoare a noii Legi a sistemului public de pensii.

Bugetul prezentat pentru anul 2001 reflectã, cu stoicism ºi multã onestitate, aceastã realã crizã de sistem. În 2001, spre deosebire de anul trecut, bugetul de pensii prevede o subvenþie de 1.500 de miliarde. Nu trebuie sã uitãm cã Fondul special pentru plata pensiilor agricultorilor a fost desfiinþat ºi, ca atare, cei peste 1,7 milioane pensionari agricultori ºi-au pierdut segmentul de contribuabili corespunzãtori. Cei 100.000 de agricultori asiguraþi nu acoperã, bineînþeles, necesarul de pensii din agriculturã. Pentru acest segment, în mod special, bugetul de stat a intervenit ºi va trebui sã intervinã cu subvenþii, în virtutea calitãþii sale de sistem public, dar ºi a solidaritãþii sociale.

Pe partea de cheltuieli, bugetul nu ascunde faptul cã pensiile sunt mici ºi acoperã doar parþial necesitãþile pensionarilor. Totuºi, pensia medie standard, cea pentru limitã de vârstã ºi vechime completã este, ºi bugetul o reflectã, 1.960.000 de lei, sensibil mai mult, sensibil superioarã salariului minim garantat.

Noutatea acestui buget, faþã de cele ale anilor trecuþi, este aceea de la capitolul de ”CheltuieliÒ, în cuantumul pensiei medii de sistem se regãseºte indexarea corespunzãtoare unei inflaþii globale de 25%, adicã acea prognozatã pentru acest an, indexare care s-a acordat ºi se va acorda încã în 3 tranºe. Pe fundalul unui sistem public de pensii aflat în crizã este un fapt absolut pozitiv, acela cã Guvernul ºi-a propus, pentru acest an, ca puterea de cumpãrare a pensiilor sã nu se deterioreze în cursul anului 2001.

Bugetul Fondului de ºomaj prezintã urmãtoarele particularitãþi, faþã de anii trecuþi. În anul 2000, deºi politica de protecþie a ºomerilor include ºi mãsuri active, finanþarea acestora a fost insuficientã. Bugetul Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj trebuie sã susþinã, pe lângã mãsurile pasive de protecþie, ºi mãsuri active de combatere a ºomajului, cum ar fi cursuri de recalificare, sprijin pentru cãutarea unui loc de muncã, centre de sprijinire sau incubare a afacerilor, subvenþionarea salariilor pentru absolvenþii angajaþi, microcredite pentru crearea de locuri de muncã.

Povara plãþilor compensatorii ºi presiunea lucrãtorilor din industria de apãrare privind plata unor indemnizaþii generoase pe perioada de întrerupere de activitate, adicã acel ºomaj tehnic, au determinat o structurã a cheltuielilor în anul 2000 preponderent favorabilã mãsurilor pasive asistenþiale.

Experienþa celor 3 ani de plãþi compensatorii a demonstrat cã nici politica guvernamentalã, nici diferitele programe þintite nu au reuºit sã reducã perioada de ºomaj pentru persoanele disponibilizate ºi nici sã readucã pe piaþa muncii persoanele disponibilizate. De aceea stoparea prin lege, în iunie 2000, a plãþilor compensatorii a creat cadrul favorabil structurãrii unui nou tip de buget, în fond o reorientare a politicilor de ocupare. Astfel, cheltuielile bugetului pentru finanþarea plãþilor compensatorii în acest an însumeazã 1.212 miliarde, adicã de 3 ori mai puþin decât anul trecut. S-a creat astfel, în concordanþã cu directivele europene, posibilitatea schimbãrii ponderii mãsurilor pasive în favoarea mãsurilor active de creare de noi locuri de muncã.

Politica ocupãrii, în acest an, orientatã spre formare continuã este ilustratã prin capitolul ”Instituþii ºi acþiuni de învãþãmântÒ cu o sumã prevãzutã de 15 ori mai mare decât în anul 2000.

Capitolul de mãsuri active pentru combaterea ºomajului, adicã cheltuielile pentru subvenþionarea dobânzilor la credite acordate investitorilor ce angajeazã ºomeri ºi cheltuielile pentru subvenþionarea parþialã a salariilor absolvenþilor, prevede un cuantum de 250 de miliarde de lei, adicã de 20 de ori mai mult decât în anul trecut.

Þinând seama cã împrumuturile acordate pentru înfiinþarea de I.M.M.-uri sunt de 9,7 ori mai mari decât în anul trecut, avem o dovadã clarã cã bugetul Fondului de ºomaj asigurã resursele financiare necesare creºterii importante a ocupãrii în muncã.

Dupã câþiva ani în care bugetul Fondului de ºomaj a fost sufocat de mãsurile individuale asistenþiale, dar ºi de plãþile necesare ºomajului tehnic din industria de apãrare, iatã cã în 2001 proiecþia bugetarã prevede un uºor excedent. Acest lucru creeazã premisa regândirii Legii ºomajului, prin înlocuirea ei cu Legea privind ocuparea în muncã ºi protecþia socialã a unor persoane ce-ºi cautã un loc de muncã, dar ºi premisa regândirii contribuþiei la Fondul de ºomaj, în sensul reducerii generale a fiscalitãþii.

Având în vedere aceste tendinþe ce reflectã clar prevederile Programului de guvernare, Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist) va vota bugetul asigurãrilor sociale, în forma prezentatã de iniþiator. Vã mulþumesc.

Ion Mînzînã

#20436

Numele meu este Ioan Mînzînã. Sunt deputat al Partidului România Mare.

- Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

- Stimaþi colegi,

În analizarea unui proiect de buget, cu atât mai mult

- a unui proiect al Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat, trebuie sã plecãm întotdeauna de la implicaþiile sale, timp de 1 an, asupra categoriilor sociale cãrora se adreseazã. Acest lucru trebuie fãcut pentru cã, de foarte multe ori, analiza cifrelor care alcãtuiesc un proiect de buget ne îndepãrteazã de trãirile ºi suferinþele celor care aºteaptã de la guvernanþi, dar ºi de la noi mãsuri care sã ducã la o reducere a sãrãciei care, pe zice trece, devine o constantã a societãþii româneºti.

Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurãrilor sociale de stat ºi agricultori, cei 1 milion de ºomeri ºi alte milioane de oameni a cãror viaþã se menþine la limita subzistenþei aºteaptã ca soluþiile enunþate în campaniile electorale sã fie aplicate pentru ameliorarea nivelului de trai al celor mai afectate categorii sociale ale unei interminabile tranziþii, pentru cã ei nu-ºi pot îmbunãtãþi traiul actual, fiind doar martorii unor tentative pentru promovarea unor politici coerente de asistenþã socialã, în timp ce pentru majoritatea cetãþenilor cuvântul de ordine este supravieþuirea. De aceea este firesc sã ne punem întrebarea dacã acest proiect al Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat rezolvã sau mãcar în parte încearcã sã dea o perspectivã apropiatã tuturor categoriilor defavorizate.

La o analizã a proiectului de buget, putem consemna ca pozitivã alocarea, pentru întreaga gamã de prestaþii de asistenþã socialã Ð pensii, indemnizaþii, a circa 10,6% din produsul intern brut, cu aproape un procent mai mult decât anul anterior.

Remarcãm faptul cã efortul bugetului de stat pentru echilibrarea bugetului asigurãrilor sociale se materializeazã printr-o subvenþie de 1.500 miliarde lei, ce se adaugã, în condiþiile estimãrii pentru anul 2001, la contribuþiile permanente a circa 4,7 milioane persoane, dar ºi la contribuþiile celor 1.125 de mii persoane care realizeazã anual cel puþin 3 salarii medii brute pe economie ºi a celor 500 de mii de persoane ce lucreazã pe bazã de convenþii civile.

Raportând, totuºi, numãrul contribuabililor permanenþi la cei circa 6,2 milioane pensionari de asigurãri sociale de stat ºi agricultori, constatãm deprecierea alarmantã a acestui raport, fapt ce a necesitat, în ultimii ani, mãsuri suplimentare cu afectarea directã a bugetului de stat, þinând cont cã circa 90% din totalul bugetului asigurãrilor sociale de stat îl reprezintã pensiile, mai corect 7% din produsul intern brut.

Intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 la 1 aprilie 2001 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale a impus o abordare diferitã privind veniturile ºi cheltuielile, lãrgirea sferei de cuprindere a contribuabililor, un nou mod de stabilire a contribuþiilor ºi drepturilor.

Pe baza acestei legi, pentru anul 2001, proiectul Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat stabileºte cote majorate ale contribuþiei pentru asigurãri sociale, la acestea adãugându-se ºi contribuþiile individuale stabilite prin lege, e adevãrat, fãrã a afecta salariul net al angajatului, obligând astfel angajatorii la un efort suplimentar financiar de circa 9% pentru fiecare angajat. Considerãm cã aceste costuri suplimentare aferente unui loc de muncã

vor determina angajatorii sã apeleze tot mai mult la angajãri pe bazã de convenþii civile sau, mai grav, sã utilizeze munca la negru, în condiþiile în care am arãtat cã numãrul contribuabililor permanenþi este într-o continuã scãdere.

S-ar impune, astfel, schimbarea mentalitãþii de tipul ”mult de la puþiniÒ, într-una mult mai eficientã: ”puþin de la mulþiÒ. Dacã pentru acest an, Guvernul ºi-a propus 4 indexãri, dintre care una a fost deja realizatã, urmãrindu-se pãstrarea puterii de cumpãrare a pensionarilor la o anumitã constantã, considerãm cã o datã cu intrarea în vigoare a noii legi se impunea ºi demararea procesului de recorelare a pensiilor, chiar în condiþiile unui efort bugetar ridicat. Sunt puþine ºanse în acest an pentru începerea realizãrii unei prime etape de recorelare a pensiilor, dacã þinem cont de echilibrul fragil al acestui proiect al bugetului asigurãrilor sociale de stat.

Bugetul pentru plata ajutorului de ºomaj prezintã o importantã particularitate care îl diferenþiazã de bugetele anterioare. Alocarea a circa 13% din buget pentru finanþarea mãsurilor active, aproximativ 1.700 miliarde lei, reprezintã de 1,5 ori mai mult decât totalul sumelor utilizate în bugetele ultimilor 4 ani.

Un obiectiv deosebit de ambiþios pe care ºi-l propune bugetul pentru plata ajutorului de ºomaj este alocarea a 1.000 de miliarde lei pentru creditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii care angajeazã forþã de muncã din rândul ºomerilor ca mãsurã activã de o deosebitã eficienþã. Se sperã într-o utilizare cât mai mare a acestei sume printr-o colaborare cu un partener bancar, pentru a nu se mai repeta experienþa ultimilor ani, când, practic, aceastã mãsurã activã a fost efectiv blocatã.

Desfãºurarea în premierã a Bursei naþionale a locurilor de muncã demonstreazã cã cel puþin din acest punct de vedere, cel al aplicãrii mãsurilor active, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a început o puternicã ofensivã în aplicarea întregii game de mãsuri.

De mare importanþã vor fi ºi modificãrile structurale ale Legii 1/Õ91 prin apariþia Legii ocupãrii, care va stipula renunþarea la ajutorul de integrare profesionalã ºi alocaþie de sprijin, în fond acestea fiind mãsuri de asistenþã socialã, nefiind specifice pieþei muncii. Mãsurile respective vor intra în sfera de cuprindere a legii cu privire la venitul mediu garantat pe familie. Toate aceste scurte consideraþii ne-ar îndritui sã declarãm cã dacã s-ar putea despãrþi votul final al proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat în douã, am vota fãrã nici o reþinere bugetul Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj, având totuºi serioase semne de întrebare privind bugetul asigurãrilor sociale de stat. În funcþie de modul cum se vor desfãºura discuþiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat ºi Camera Deputaþilor vor lua o decizie unitarã de vot atât pentru proiectul Legii bugetului de stat, cât ºi pentru proiectul Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2001.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Simona Marinescu

#27166

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Bugetul asigurãrilor sociale de stat este o construcþie care reflectã în egalã mãsurã politica socialã a Guvernului ºi politica sa economicã. ªtim cu toþii foarte bine cã într-o economie de piaþã, singura intervenþie discretã a statului în economie este protecþia socialã. Plecând de la aceste considerente, am sã vã rog sã-mi permiteþi sã fac unele comentarii asupra legii ºi sã adresez câteva întrebãri iniþiatorilor.

Aveþi în anul 2001, faþã de ceilalþi ani bugetari, un plus de 2,9 milioane de asiguraþi de la care estimaþi contribuþii încasate suplimentar de peste 30.000 de miliarde de lei. Cum aþi estimat venitul mediu asigurat, domnilor miniºtri, ºtiut fiind cã Legea nr. 19/2000 introduce un plafon asupra bazei de contribuþii care va afecta sectoarele economice cu salarii mari? În timp ce numãrul asiguraþilor creºte cu peste 2,9 milioane persoane, numãrul beneficiarilor de pensii în acest an creºte doar cu 200.000 de persoane.

Aþi luat în calcul la estimarea veniturilor, domnule ministru, creºterea salariului mediu brut pe care aþi impus-o economiei? Cu siguranþã nu, deoarece actul normativ a venit ulterior depunerii Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat la Parlament.

Aþi luat în calcul la estimarea veniturilor ºi contribuþiile pe care le veþi percepe asupra plãþilor compensatorii ºi asupra indemnizaþiilor prevãzute de Legea nr. 78/95 pentru ºomajul sectoarelor speciale? Cred cã nu, domnule ministru, deoarece Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 s-a publicat ulterior datei depunerii Legii bugetului la Parlament.

Veþi percepe C.A.S. din fondul de ºomaj ºi pentru plãþile compensatorii acordate potrivit Programului RICOP? Nu existã nici o menþiune în acest sens.

Doriþi sã finanþaþi anul acesta bugetul asigurãrilor sociale de stat din Fondul de ºomaj, care, altfel, s-ar fi putut echilibra din restrângerea lentã a plãþilor compensatorii în anul 2001?

Aþi fi putut utiliza aceste rezerve pentru creºterea gradului de ocupare în economie? Creºterea ratei de ocupare v-ar fi adus oricum mai multe contribuþii la asigurãri sociale ºi v-aþi fi asigurat, domnilor miniºtri, o echilibrare dinamicã a bugetului. 1.700 de miliarde de lei, pe care Fondul de ºomaj îi transferã anul acesta la asigurãri sociale, ar fi putut suplimenta sumele alocate pentru recalificare ºi pentru creditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Constatãm cã bugetul asigurãrilor sociale de stat adunã anul acesta venituri suplimentare, în timp ce pensiile anului 2001 vor fi mult mai mici, cu 20% spuneþi dumneavoastrã, cu mult mai mult vã spunem noi. De ce?

Nu este vinovatã formula de calcul introdusã de Legea nr. 19/2000 ci valoarea punctului, pe care dumneavoastrã aþi prevãzut-o în aceastã lege la 38,5% din salariul mediu pe economie.

Aº vrea sã vã reamintesc, domnilor colegi, cã Legea nr. 19/2000 a introdus o valoare a punctului de nu mai puþin de 45% din salariul mediu pe economie. Cine este vinovat pentru modificarea valorii punctului? Dacã mã uit în salã, domnilor colegi, vinovaþii se aflã în rândurile parlamentarilor partidului de guvernare. ( _Vociferãri._ ) Nu are rost valoarea punctului; maximul valorii punctului la 50% nu are nici o raþiune câtã vreme aþi prevãzut în Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat 38,5 procente. În protecþie socialã se introduc minime nu maxime. ( _Proteste._ )

Norica Nicolai

#36283

În aceste condiþii în care gradul de colectare pe care-l previzionaþi este acelaºi, 83% ca anul trecut, în care creºterea veniturilor este doar cu un procent de la 7,9 la 8%, daþi-mi voie sã mã îndoiesc, domnilor, cã vã veþi onora promisiunile. Le veþi onora, pentru cã aþi trecut în acest buget ca sursã de venit majorãri de întârziere pentru neplata la termen a contribuþiilor, pentru cã domnilor, sunteþi conºtienþi cã povara pe care aþi pus-o în spatele contribuabililor vor veni din majorãri de impozite ºi nu din facilitãþile pe care le-aþi promis. Este clar cã se întâmplã aºa din moment ce astãzi ne cereþi sã votãm cote de C.A.S. de peste 35%, 45% cotã de C.A.S. de la companii pe care noi le subvenþionãm, deci toate promisiunile dumneavoastrã sunt subvenþionate de poporul român.

Din pãcate, ºi astãzi asistãm la o deteriorare masivã a raportului dintre plãtitori de contribuþii la sistemul asigurãrilor sociale ºi cel al beneficiarilor. Aceastã deteriorare se menþine ºi este departe de a fi atenuatã aºa

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Suntem sãraci, asta o ºtim cu toþii, dar avem ºi o responsabilitate cea faþã de aceia care sunt ºi mai sãraci. Bugetul þãrii este unul de austeritate; avem datorii mari ºi venituri mici; avem la dispoziþie fonduri care nu sunt suficiente pentru nici un domeniu. Totuºi, dat fiind mandatul nostru, trebuie sã împãrþim acest buget astfel încât el sã însemne o sursã de viaþã pentru toþi.

Cu alte cuvinte, putem afirma cã trebuie sã împãrþim, practic, nimicul. La ora actualã, în România existã mai mulþi oameni plãtiþi din Fondurile de asigurãri sociale decât oameni care contribuie la aceste fonduri. Existã 6 milioane de pensionari, 300.000 de ºomeri, 470.000 care primesc alocaþii de sprijin, o mie o sutã de mii de persoane pentru care statul îi sprijinã financiar în integrarea profesionalã ºi mai existã vreo 10 milioane de copii, elevi, studenþi care primesc alocaþie de la stat ºi care, evident, nu contribuie la Fondul asigurãrilor sociale. Pe lângã ei existã 4,7 milioane de salariaþi care primesc, mulþi dintre ei, salariul minim pe economie ºi care trebuie sã asigure majoritãþii o sursã financiarã stabilitã ºi care, pe deasupra, mai trebuie sã asigure ºi fondurile necesare pentru acoperirea valorii biletelor de cãlãtorie gratuite, a biletelor de tratamente ºi odihnã. Este deci, greu sã împãrþim nimicul, dar poate cã situaþia va începe sã se îmbunãtãþeascã.

A intrat în vigoare noua Lege a pensiilor, în urma cãreia se va ajunge la o regularizare a sistemului de pensii, astfel încât sã nu mai existe discrepanþele enorme dintre pensiile foºtilor activiºti ºi monedele de 500 de lei, încã primite de unii pensionari C.A.P.

Proiectul promite ºi o mai mare severitate în ceea ce priveºte colectarea contribuþiilor de la societãþile comerciale ºi promite ca, de acum înainte, sã nu mai tolereze arieratele de miliarde existente azi la mulþi agenþi economici.

În sfârºit, proiectul promite, în premierã naþionalã, un sold zero al balanþei. Sumele colectate urmeazã sã fie egale cu cele plãtite. Noi suntem încrezãtori cã toate organele din domeniu vor colabora pentru ca aceste promisiuni sã fie realizate. Din acest motiv, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota întregul buget al asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001. ( _Aplauze._ )

Vã mulþumim.

Marian Sârbu

#39897

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Mai întâi vreau sã vã transmit dumneavoastrã un rãspuns legat de problema pe care a ridicat-o doamna Smaranda Dobrescu în legãturã cu modificarea Legii privind ocuparea. Este o problemã realã, am finalizat în acest moment la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale un proiect de lege care va schimba în mod fundamental, începând cu 1 ianuarie 2002, felul în care se va calcula alocaþia de ºomaj ºi toate celelalte elemente, dând conform Programului nostru de guvernare, o pondere substanþialã mãsurilor active.

În ceea ce priveºte afirmaþia domnului senator Mînzînã din partea Grupurilor parlamentare P.R.M., este adevãrat, se poate face o comparaþie rezonabilã între bugetul de pensii ºi bugetul de ºomaj, bugetul de ºomaj este un buget mai optimist, mai echilibrat decât cel de pensii, însã vreau sã vã spun, domnule senator, cã demararea procesului de recorelare a pensiilor, în funcþie de execuþia bugetarã pe anul acesta, ar putea fi fãcutã începând cu luna decembrie ºi eu sper cã acest lucru, care este prevãzut în expunerea de motive la prezentarea acestui buget, sã vã determine sã votaþi aceastã lege în ansamblu, aºa cum de fapt este ºi ea structuratã.

În ceea ce priveºte afirmaþiile doamnei senator Simona Marinescu, este regretabil cred cã un om care lucreazã la fundamentarea unor bugete de acest tip de atâþia ani, nu recunoaºte faptul cã atunci când fundamentezi aceste bugete ai în vedere anumite estimãri. Ceea ce este însã surprinzãtor, ºi la dânsa ºi la doamna Norica Nicolai, este faptul cã, pe de o parte, dumnealor se tem cã vom avea mai mulþi bani la asigurãrile sociale, iar, pe de altã parte, spun cã nu vom avea bani ca sã plãtim pensiile. ( _Aplauze._ )

Ar trebui, cred, sã stabileascã o poziþie mai exactã, pentru ca sã ºtim clar ce rãspundem.

În legãturã cu valoarea punctului de pensie, vreau sã vã spun, doamna senator ºi stimaþi colegi, cã Guvernul din care aþi fãcut parte anul trecut a modificat Legea nr. 19, transformând, printr-o ordonanþã de urgenþã, valoarea acestui coeficient dintr-o valoare minimã, aºa cum era prevãzutã iniþial, de 45% din salariul mediu pe economie, într-o valoare maximã. Prin ordonanþa de urgenþã prin care noi am modificat aceastã lege, aceastã valoare maximã a urcat la 50%, aºa cã îngrijorãrile dumneavoastrã legate de pensionari cred cã ar fi trebuit sã se manifeste mai degrabã în cei 4 ani în care aþi condus Ministerul Muncii ºi perioadã în care valoarea, puterea de cumpãrare a pensionarilor a scãzut cu 30%. ( _Aplauze._ )

În legãturã cu recorelarea pensiilor, cu siguranþã Ñ aici sunt convins cã aþi citit ºi dumneavoastrã expunerea de motive ºi aþi observat Ñ cã în funcþie de execuþia bugetarã tot ceea ce vom strânge în plus la bugetul de asigurãri sociale, va fi destinat acestei mãsuri. Trebuie însã sã vã dau ºi dreptate într-o anumitã privinþã. Este adevãrat cã în cadrul unui mandat factura socialã ºi promisiunile care se fac în timpul campaniei electorale trebuie partajate în mod echilibrat pe tot parcursul anilor de guvernare ºi aceastã facturã nu ar trebui sã se concentreze doar pe ultimul an de guvernare, aºa cum aþi fãcut dumneavoastrã, acordând în lunile noiembrie ºi decembrie niºte facilitaþi, sã spunem, din acest punct de vedere, pe care le vom plãti noi anul acesta. ( _Aplauze._ )

În ceea ce priveºte indexãrile diferenþiate la care s-a referit doamna Norica Nicolai, da, ele sunt prevãzute în cadrul fundamentãrii bugetului ºi vreau sã vã spun, doamna senator, cã inclusiv indexãrile diferenþiate reprezintã o posibilitate de recorelare a pensiilor în sensul în care vom acorda cote de indexare mai mari cãtre pensiile mai mici ºi, bineînþeles, cote de indexare mai mici cãtre pensiile mai mari.

Eu sper cã totuºi ºi Grupurile parlamentare P.D. ºi P.N.L. vor reveni la intenþii mai bune ºi vor lãsa la o parte demagogia electoralã legatã mai ales de campaniile interne de partid ºi vor vota alãturi de pensionari ºi pentru ei.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Costel Marian Ionescu

#55996

Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri, Stimaþi parlamentari,

Aceste cote propuse de Guvernul României eu cred cã sunt aberante. De ce sunt aberante? Pentru cã nu ne consultãm cu cei care le creeazã.

Deci, aceste valori de pânã la 45% pentru condiþii speciale de muncã, pânã la 40% condiþii deosebite de muncã, care sunt condiþii în special pentru metalurgie ºi pentru industria mineritului, sã ºitiþi cã nu ºtim sã facem o corelare cu situaþia realã din teren, stimaþi colegi.

Pentru cã aceste valori imense care ar trebui sã ajungã la fondul statului, dacã economia noastrã ar fi o economie care ar funcþiona în condiþii foarte bune, acesta ar reveni într-adevãr în bugetul statului.

Eu vã spun cã existã o rupturã foarte puternicã între ceea ce se scrie ºi ceea ce existã. Cunosc foarte bine situaþia din metalurgie, din toatã metalurgia româneascã.

Sã ºtiþi cã nu s-au decontat aceste C.A.S.-uri de ani de zile la anumite întreprinderi, pentru cã n-au de unde. Ia, puneþi-vã în situaþia când aceste C.A.S.-uri ajung la aproape jumãtate din salariul unui om. Sunt valori imense. Deci ei nu pot sã-ºi plãteascã gazele naturale, curentul, dar aceste C.A.S.-uri, care sunt de valori foarte mari. ªi pentru revitalizarea, într-adevãr, a întreprinderilor mici ºi mijlocii vã propun sã avem o privire ponderatã asupra acestora, pentru dezvoltarea lor. Într-adevãr, sã le acordãm credit o datã pentru totdeauna. Sã nu mai spunem declarativ cã ajutãm întreprinderile mici ºi mijlocii. Nu pot fi ajutate nici întreprinderile mari, abordând asemenea cifre... În afarã de faptul cã nu existã productivitate, nu existã mãrfuri vandabile. Deci existã o promiscuitate generalã în ceea ce priveºte acordarea salariilor. Eu consider cã sunt aberante la ora aceasta, pentru cã, dacã, într-adevãr, venim ºi facem o declaraþie politicã aici, trebuie s-o facem în consonanþã cu ceea ce existã în mod real în întreprinderile noastre.

Vã spun, în mod cert, cã în metalurgie aceste valori, pentru cã ajung la 40-45%, ºi în minerit nu pot fi decontate cãtre stat ºi atunci ne vom baza numai pe cifre. Deci în acest sens eu admit faptul cã a fost propus de la acest microfon ca maximum sã fie 35%, pentru cã numai astfel vom avea niºte creºteri reale ºi niºte venituri normale la bugetul de stat.

Vã mulþumesc.

Corneliu Vadim Tudor

#79665

Domnilor preºedinþi ai celor douã Camere, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule prim-ministru, Onoraþi miniºtri, Doamnelor ºi domnilor,

Am simþit nevoia sã precizez poziþia finalã ºi voinþa politicã a Partidului România Mare. De altfel, ºtiþi prea bine cã pânã acum n-am vorbit deloc pe marginea bugetului, în ceea ce mã priveºte.

Principala noastrã problemã este cã noi consumãm mai mult decât muncim ºi de aceea ne încurcãm în viaþã: lux, mizerie, depravare. S-au adunat rãufãcãtorii care jefuiesc poporul, au strâns soldaþi ºi judecãtori care sã le pãzeascã orgia ºi chefuiesc. Poporul nu mai are altceva de fãcut decât, folosind patimile acestor oameni, sã se strãduiascã sã punã iarãºi mâna pe ceea ce i-a fost jefuit. Toate aceste idei nu-mi aparþin. Ele sunt desprinse din jurnalul lui Lev Tolstoi ºi au fost scrise în urmã cu mai bine de 100 de ani. Dar cât de actuale sunt! Sã consumi mai mult decât produci este, într-adevãr, o nenorocire. Poate cã istoria umanitãþii nu e doar istoria crimelor omeneºti, cum spunea Voltaire, ci ºi istoria bugetelor, fiindcã potenþialul lor exploziv ar contribui la provocarea rãzboaielor. ªi la noi, în condicile boiereºti sau pe ultimile file ale cãrþilor bisericeºti, oamenii treceau zilele de naºtere ale pruncilor, dar ºi galbenii ºi paralele care s-au cheltuit pentru de-ale gurii, pentru veºminte, lumânãri, sãrbãtori de peste an.

Dintre toþi istoricii noºtri, Nicolae Iorga s-a aplecat cu cea mai mare pasiune asupra negoþului ºi a visteriei Þãrilor Române, fiindcã el a înþeles cel mai bine cã acestea sunt oglinzile retrovizoare în care se vede pânã departe în negura vremurilor, toatã viaþa socialã a unor orânduieli demult apuse. Nu întâmplãtor, celebra devizã ”prin noi înºineÒ n-a fost lansatã de un mare doctrinar, ci de un mare finanþist, Vintilã Brãtianu.

Un buget prost fãcut ºi strãin de realitãþile sociale poate fi cea mai teribilã armã împotriva unui popor. Deºi criticatã de mulþi sintagma ”economia politicãÒ este necesarã în ceea ce priveºte un buget, ambele se condiþioneazã reciproc. Riscul care-i paºte pe cei care construiesc un buget este similar aceluia din domeniul arhitecturii. Se cunoaºte parabola unui edificiu impunãtor care, la aºezarea pe cupola sa a unei pãsãri, s-a prãbuºit. Într-o economie bolnavã, un buget nu are cum sã fie solid, evident, dar este imperios necesar sã fie realist.

Astãzi Parlamentul României este chemat sã se pronunþe asupra Legii bugetului pe anul 2001. ”Unde-i lege nu-i tocmealãÒ. Eu unul îmi exprim nedumerirea cã Legea bugetului e una simplã, ordinarã, în loc sã fie lege organicã. La urma urmei, Legea bugetului este cea mai importantã dintr-un an parlamentar, partidul nostru a tratat cu multã seriozitate fazele dezbaterii acestui document. Am rãspuns favorabil la toate invitaþiile Guvernului care au culminat cu o întâlnire a ºefilor partidelor parlamentare cu primul-ministru. Acolo am rostit aproape tot ce era de rostit, din punctul nostru de vedere. Au urmat mai multe întâlniri ale parlamentarilor ºi experþilor. Practic, ce era de spus, s-a spus. N-are rost sã repet.

Pãrerea mea este cã nu avem de-a face cu un buget de austeritate, ci cu un fel de testament. Pluteºte un abur al disperãrii de la o paginã la alta a acestor volume masive. Seceta din naturã s-a strecurat în paginile bugetului ºi face ravagii. Trãim paradoxul ca bugetul pe 2001 sã fie în cifre absolute mai mic ca bugetul pe 2000. A spune acum, dupã 11 ani de la alunecarea României de pe orbita dictaturii, de dezvoltare pe orbita anarhiei, cã traversãm o crizã de sistem, este curatã pierdere de vreme. Românii sunt forþaþi sã înoate într-o mare în care valurile sunt cât casa. Uneori contribuie ei înºiºi la înmulþirea ºi amplificarea obstacolelor. Acum nici nu mai ºtim exact cât la sutã din catastrofa social-economicã ni se datoreazã nouã ºi cât la sutã li se datoreazã altora.

Economia româneascã este afectatã de câteva racile extrem de periculoase: inexistenþa cronicã a unei viziuni unitare de dezvoltare, amatorism ºi spirit aventurist, pierderea pieþelor de desfacere, corupþie la aproape toate nivelurile, presiunea factorului politic ºi clientelar asupra avuþiei naþionale, ceea ce a dus la înstrãinarea patrimoniului naþional, agresiunea sufocantã a mediilor de afaceri strãine pentru readucerea României la statutul de þarã consumatoare, furnizoare de materii prime, colonie de mâna a treia ºi laborator experimental pentru tot felul de terapii, în fine, o birocraþie paralizantã. ªi unul singur dintre aceºti factori dacã ar fi existat, ºi tot s-ar fi ales praful de economia noastrã.

Consecinþele sunt grave. Un nivel de trai la cota de avarie, în care nu mai puþin de 14 milioane de cetãþeni sunt la nivelul sau sub nivelul sãrãciei, peste un milion de ºomeri, scãderea dramaticã a natalitãþii, creºterea numãrului de sinucideri, care au ajuns la peste 3500 pe an, ruinarea mai tuturor ramurilor economice, un blocaj financiar care face imposibilã orice speranþã de însãnãtoºire economicã, defriºãri masive de pãduri, primejduirea echilibrului ecologic ºi începutul unui îngrijorãtor proces de deºertificare a României, cu care aproape cã nu ai cum sã te mai lupþi, falimentarea deliberatã a sistemului bancar, pulverizarea autoritãþii statului. Toate acestea au ajuns fenomene aproape implacabile care se condiþioneazã ºi se întreþin unul pe altul.

La cea mai micã tentativã a forþelor sãnãtoase ale societãþii româneºti de a fi rezolvatã mãcar una dintre aceste situaþii, asistãm la o ofensivã aberantã a unor echipe de zgomote din þarã ºi de peste hotare, care pun ºtampile gen: ”extremiºtiiÒ, ”naþional-comuniºtiiÒ, ”antioccidentaliiÒ etc. Aici este ochiul caracatiþei mafiei, în acest nucleu dur al diversiunii, al acelor pârghii diabolice care s-au pavoazat cu etichete pretins democratice, dar în

realitate sunt insuportabil de necinstite ºi abuzive. Societatea româneascã este ca o maºinã cu frâna trasã ºi au avut grijã structurile de tip mafiot sã-i fure ºi direcþia ºi roþile. Cam prea multe moaºe comunale ºi comunitare pe metru pãtrat, în fiecare domeniu. Fatalitatea unei slugãrnicii seculare trebuie sã ia sfârºit.

Presa de ieri dimineaþã a publicat pe pagina întâi un titlu care explicã multe dintre sancþiunile care i se tot aplicã României, de am ajuns sã fim þinuþi numai în palme. ”Scandal la Comisia Europeanã, fraude de milioane de dolari, contabilitate dublã ºi administraþie coruptã, milioane de lire sterline cheltuite pentru exterminarea termitelor, construirea unui gard sau renovarea bucãtãriei de la birourile din Washington ale Uniunii EuropeneÒ. Ne amintim cã ºi sub preºedinþia lui Jacques Santer a fost la fel. Acum, Romano Prodi dã ºi el, din pãcate, prilejul unor anchete similare, ceea ce este îngrijorãtor pentru profilul celor care vor sã ni se prezinte drept etaloane morale.

Într-o carte, recent tradusã în româneºte, ”Don Juanii care ne conducÒ de Patrick Gerard, se scrie despre fraudele sâvârºite de fostul ministru de externe al Franþei, Roland Dumas, aflat chiar în aceste zile sub anchetã. Existã ºi alte cazuri de rãsunet: Giulio Andreotti, Villy Class, Edith Cresson, Bettino Craxi, mai nou, Jacques Chirac, Helmuth Kohl, Bill Clinton, nu mai vorbesc de Alberto Fujimori ºi de mai toþi preºedinþii Coreii de Sud.

Sã ne mai mirãm cã unii strãini furã din România într-un fel de turneu play-off cu feudalii bãºtinaºi care apoi se refugiazã în alte þãri ºi nici mãcar nu îndrãznim sã sperãm vreodatã la extrãdarea lor? Sã ne mai punem oare întrebarea cât vor mai rezista românii ºi cât de mult se va scurta ciclicitatea revoltelor populare?

Adevãrul este cã România consumã anual cu 2 miliarde de dolari mai mult decât produce. ªi nici nu existã indicii cã vom produce mai mult. Þara, de fapt, nu trãieºte, ci supravieþuieºte. Niciodatã, parcã, n-a fost mai actualã ºi mai necesarã invocarea milei lui Dumnezeu. Bugetul actual este un fel de potemkiniadã Ð ”mult zgomot pentru nimicÒ Ð ai fi tentat sã spui la prima vedere. Dar acest nimic a fost creat în 11 ani. Bugetul este tributar situaþiei din amonte, mai explicit, au fost distruse sistematic sursele de alimentare ale bugetului.

În þãrile cu economie sãnãtoasã, prima sursã a bugetului o constituie impozitul pe profit, în timp ce la noi prima sursã este impozitul pe salariu. Noi, cei de la Partidul România Mare, mai criticãm ºi dimensionarea ºi repartizarea arbitrarã a alocaþiilor bugetare. Nu se poate sã nu se constate prãpãstia uriaºã dintre Programul de guvernare cu care...

Corneliu Vadim Tudor

#88664

ªi eu vreau sã prezint scuze televiziunilor care fac aici, la Bucureºti, ce n-ar îndrãzni sã facã în nici o capitalã a lumii. Niciodatã în plenul Parlamentului unei þãri nu se iau interviuri de genul acesta. Aceasta este o diversiune, vã rog sã mã credeþi! Puteþi sã spuneþi disearã ce vreþi sã spuneþi împotriva mea. ( _Aplauze._ )

Sã ne gândim bunãoarã la angajamentul construirii a 400 de sãli de sport în 4 ani, ceea ce este un vis frumos, dar imposibil sau un perpetuum mobile.

Acest Guvern pare mai preocupat de lãmurirea datoriei pe care o care România de plãtit Suediei, de pildã, decât de lãmurirea datoriilor pe care le au alte þãri de plãtit României, în valoare de circa 3 miliarde de dolari. Toatã lumea vine cu pretenþii ºi cere de la noi despãgubiri de îþi faci cruce, majoritatea cazurilor fiind fabulaþii. Dar când oare vom obþine ºi noi Tezaurul de la Moscova?

De altfel, deschid o micã parantezã. Acum câteva zile, eram invitaþi de un secretar de stat de la externe, domnul Cristian Diaconescu, dacã am înþeles bine cum se cheamã, care invitã în scris membrii delegaþiei permanente a Parlamentului României la Consiliul Europei. Înainte de a pleca de acasã, dându-mi tot programul peste cap, am prezenþa de spirit sã vorbesc cu domnul Ghiorghi Prisãcaru, preºedintele Comisiei de politicã externã a Senatului României, ºi el îmi spune cã s-a contramandat întâlnirea, dar nimeni de la Ministerul de Externe nu ne-a anunþat ºi pe noi. Era ca temã datã dezbaterea Tezaurului României din Federaþia Rusã. Cu asemenea chestiuni eu aº ruga pe demnitari sã nu se mai joace. Dar când oare vom obþine ºi noi Tezaurul de la Moscova sau Tezaurele de la Sânicolau Mare ºi Cristuru Secuiesc, aflate la Viena, ori bunurile Fundaþiei ”Emanuil GojduÒ, situate la Budapesta? Unde scrie cã numai românii sunt mereu ºi mereu buni de platã?

Prevederile bugetului pe anul 2001 nu asigurã certitudinea relansãrii economice a României, condiþie fundamentalã pentru aderarea þãrii la structurile euroatlantice.

La impresia generalã, contribuie ºi maniera de gestionare a datoriei publice interne ºi a datoriei publice externe. Existã riscul real, ca, prin votarea bugetului, sã votãm implicit cu mâna noastrã ºi o scandaloasã inginerie financiarã a preluãrii la datoria publicã internã a mai multor mii de miliarde de lei de la bãncile devalizate de alþii, iar costurile vor trebui suportate tot de populaþie. Asta nu e drept. Nimeni n-are voie sã-i rãstigneascã pe români pe o astfel de cruce!

Ne exprimãm totodatã regretul cã Guvernul n-a acceptat decât douã din cele 43 de amendamente majore pe care, cu bunã-credinþã ºi dezinteresat, le-a depus Partidul România Mare. Aceste douã mici succese ale noastre, dar, în fond, ale bunului-simþ, sunt alocarea a încã 100 de miliarde de lei pentru agriculturã ºi a 2,25 miliarde de lei pentru revistele unioniste din Basarabia, în situaþia dramaticã, nou creatã, peste Prut. Maniera în care parlamentarii P.D.S.R. au respins toate celelalte amendamente, nu numai ale noastre, ci ºi ale celorlalte partide de opoziþie, a lãsat mult de dorit. ªi dacã partidul de

guvernãmânt ne va trata pe mai departe la fel, va avea în primul rând el de pierdut ºi, alãturi de el, þara.

Noi n-am fãcut propuneri de dragul de a ne afla în treabã, fiindcã ”boala copilãrieiÒ vieþii parlamentare Ñ ca sã parafrazez un clasic Ñ a trecut. Noi am analizat cu luciditate atât bugetul cât ºi resursele existente, vorbind în cunoºtinþã de cauzã ºi în conformitate cu mandatul pe care ni l-a dat segmentul nostru de electorat.

La sãnãtate, e jale mare. Ca ºi în învãþãmânt. Ca sã nu mai vorbim de protecþia socialã ºi, nu în ultimul rând, de culturã ºi culte. Aþi vãzut cu toþii cã au început sã ne cadã în cap bisericile, monumente istorice, chiar acum în Sãptãmâna Patimilor.

Nu este deloc clar ce se va întâmpla cu banii obþinuþi din privatizare. Vor fi reinvestiþi pentru recapitalizarea unor bãnci sau vor fi destinaþi fondului de consum sau, Doamne fereºte!, ca de atâtea ori pânã acum, vor fi deturnaþi de unele structuri de tip mafiot. ªi, în general, noi nu ºtim cu ce a beneficiat societatea româneascã de pe urma sutelor de acþiuni de privatizare, care n-au fãcut altceva decât sã ruineze patrimoniul naþional ºi sã-i îmbogãþeascã pe bandiþi pe vreo trei generaþii.

Noi suntem pentru privatizare. Dar aproape tot ce s-a petrecut pânã acum a fost un jaf inimaginabil. ªi cu aceeaºi gurã cu care am criticat Ministerul de Interne, recent, pentru tergiversarea anchetelor cu privire la privatizãrile frauduloase, am fair-play-ul de a elogia acum acelaºi minister pentru zecile de dosare pe care le-a instrumentat. Aºadar, se poate.

Avem totuºi serioase rezerve faþã de negocierea unor împrumuturi externe împovãrãtoare care vor ipoteca viitorul þãrii. Imaginaþi-vã, de exemplu, stimate domnule prim-ministru, profit cã sunteþi aici, vã mai dau, cu amiciþie, o temã de lucru. În decembrie 2000, România a importat nu mai puþin de 400.000 de tone de cãrbune din Africa de Sud, la un preþ de 50 de dolari tona. Aºadar, 20 de milioane de dolari. E o informaþie de ultimã orã ºi absolut rarisimã dar se poate verifica. Importul de huilã a fost fãcut de fosta guvernare pentru termocentralele de la Iaºi ºi Suceava, dupã care cãrbunele a ajuns...unde credeþi? În Valea Jiului, mai precis, la Termocentrala Mintia din Deva. Numai cã puterea caloricã e prea mare ºi poate distruge instalaþiile, aºa cã huila trebuie prelucratã ºi amestecatã.

Cum e posibil aºa ceva? În vreme ce mineritul agonizeazã pe tot cuprinsul þãrii, iar în Valea Jiului ºomajul a depãºit 50%, uite cã ne permitem luxul sã dãm 20 de milioane de dolari ca sã aducem cãrbune tocmai de la capãtul lumii, din Africa de Sud. E ca ºi cum Israelul ar importa nisip, Groenlanda ar importa gheaþã, iar Ungaria ar importa palincã. ( _Aplauze._ ) ªi ca dovadã cã nimic nu e întâmplãtor, am sã vã informez cã ºi aici se întâlneºte un braþ al caracatiþei. Statul român a plãtit banii cu pricina unei firme importatoare care este condusã de odrasla unui domn Ion Ungureanu, director la TERMOELECTRICA. Vedeþi conflictul de interese?

Am dat acest exemplu pentru a arãta concret cã greaua moºtenire pe care tot o acuzã unii ºi alþii, de la un regim la altul, nu e întotdeauna o invenþie. Din moºtenire în moºtenire, din reproºuri în reproºuri, din blesteme în blesteme, unele partide pierd din vedere interesul naþional. Sancþiunea datã de electorat a fost foarte drasticã. Pentru maniera în care au înþeles sã-ºi batã joc de þarã, partide cu pretenþii ºi cu claxoane propagandistice neobosite, au reuºit sã iasã din Parlament, iar altele au intrat la apã cu o reprezentare confidenþialã.

Poate cã nu aº fi abordat acest subiect dacã zilele trecute nu l-am fi vãzut cu toþii, pe toate posturile de televiziune, pe fostul premier Victor Ciorbea, dându-ne, el, lecþii ºi de economie, ºi de politicã ºi de moralitate, tocmai el care din cei ºapte prim-miniºtrii pe care i-a avut România post-decembristã, a fost nu numai cel mai slab, dar ºi chiar ºi cel mai primejdios pentru þarã. Mãrturisesc sincer cã n-aº fi crezut cã principalul vinovat pentru tragediile din minerit ºi din zootehnie ne va mai ferici cu gândirea lui rudimentarã, cu ”luminiþaÒ care tot îi face cu ochiul ”de la capãtul tuneluluiÒ de-o vede numai el, secondat de domnii Varujan Vosganian, Andrei Marga, Teodor Meleºcanu ºi completat de alte redute ºi cu alte mijloace din recuzita folcloricã de Vasile Lupu.

Lãsaþi-ne, domnilor, o perioadã! Am crezut cã veþi avea bunul-simþ ca, mãcar de la Crãciun la Paºte, sã tãceþi, sã vã întoarceþi la profesiile dumneavoastrã, dacã aþi avut vreodatã vreuna.

În amintirile sale despre I.L.Caragiale, fiul acestuia, Luca, povesteºte cum a plecat marele scriitor de la Berlin spre Transilvania pentru a-l vizita pe tânãrul Octavian Goga în temniþa unde-l azvârliserã ungurii. Pe peronul gãrii, nemuritorul pãrinte al lui Miticã dar ºi al lui Ion Nebunul din ”NãpastaÒ, a spus: ”Mã duc, mã, sã-i spun bãiatului sã nu se mai mãsoare cu prostul. Prostul îþi dã întotdeauna la cap. Nu vezi ºi cu mine? Am fugit din þarã din pricina proºtilor.Ò

Dacã pânã acum duceam eu partidul, acum mã duce partidul pe mine. Cu alte cuvinte, un partid cu 120 de senatori ºi deputaþi nu se poate conduce decât printr-o permanentã consultare a cadrelor sale, mai cu seamã în problemele cardinale. În cursul zilei de ieri, într-o ºedinþã extraordinarã a Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare am recurs la mijlocul infailibil de a tranºa atitudinea noastrã finalã faþã de buget ºi anume, votul democratic. Ei bine, cu o majoritate confortabilã, Partidul România Mare a decis sã voteze pentru Legea bugetului pe anul 2001. ( _Aplauze puternice._ )

Mã bucur cã aþi scãpat de emoþii. ( _Aplauze ºi râsete._ )

Este de la sine înþeles cã în aceste condiþii, în conformitate cu voinþa politicã a partidului, ºi ceilalþi parlamentari ai noºtri vor vota tot în favoarea bugetului. Toatã lumea ºtie cã þara are nevoie de un buget. În percepþia omului simplu, singurul care ne intereseazã, sau ar trebui sã ne intereseze, bugetul înseamnã banul de pâine, de medicamente, de transport în comun. România n-are încã un exerciþiu democratic atât de îndelungat încât sã-ºi permitã sã respingã total un buget în ideea cã economia merge înainte oricum ºi cã lumea îºi vede de treabã. La noi, bugetul încã e vãzut ca un colac de salvare, ca o gurã de oxigen, ca o pensie giganticã ºi miraculoasã care-ºi revarsã gologanii din slava cerului. Respingerea

Legii bugetului echivaleazã la noi, cel puþin pe plan moral, cu adoptarea unei moþiuni de cenzurã, deci, cu cãderea Guvernului, ceea ce nu e cazul. Eu nu cred cã acest Guvern minoritar poate face minuni în anul 2001. Nu cred nici în creºterea economicã planificatã, dar cred ºi sper cã, mãcar poate opri prãbuºirea.

Aceasta e maniera noastrã de a face opoziþie constructivã. În decembrie 2000, P.R.M. a votat împotriva Guvernului ºi mãrturisesc cã ºi astãzi avem unele rezerve faþã de câþiva miniºtri, pentru ca în aprilie 2001, sã voteze în favoarea bugetului. Asta nu înseamnã cã acordãm un cec în alb Executivului. Dimpotrivã, îl vom ruga, îl vom obliga, dacã e nevoie, prin votul nostru, sã-ºi respecte dacã nu Programul de guvernare, mãcar canoanele existente în buget. Fiindcã aici e vorba de banul public.

Este inutil sã mai precizez cã nu existã nici un fel de acord sau înþelegere prealabilã între P.R.M. ºi P.D.S.R. ºi votul nostru n-a fost condiþionat, aºa cum colporteazã unele publicaþii, de o eventualã rezolvare a situaþiei sediului P.R.M. În aceºti termeni meschini gândesc cei care filtreazã totul prin prisma interesului. Dar noi am fãcut dovada cã suntem animaþi de aspiraþii ceva mai înalte.

Guvernul P.D.S.R. a fãcut pânã acum mai mult exerciþii de imagine, a trimis semnale foarte clare ce-i drept, a defilat frumos pe la toate posturile de televiziune, a proiectat filme ºi diapozitive colorate, dar concret încã nu a bãgat plugul în brazdã. Noi îl sfãtuim sã se grãbeascã. Mai ales în domeniul economic ºi în cel al justiþiei, unde sunt probleme foarte grave, fiindcã românii îºi pierd rãbdarea repede ºi-i mai mare pãcatul de þara asta. Problema nu-i atât a bugetului, ci a þãrii. Ce facem cu þara asta? Numai atât putem face noi pentru ea? În vreme ce ea ne dã totul, absolut totul, inclusiv creºteri salariale, împotriva cãrora eu mã pronunþ de pe acum. Sunt împotriva privilegiilor demnitarilor statului, au destule alte posibilitãþi de a trãi ei ºi familiile lor. În vreme ce þara ne dã totul, noi ce-i oferim? Gâlceavã, scandaluri în filiale, la toate partidele, ºi ºtiþi cã asta e realitatea, ruperea de realitãþile dure ale vieþii de zi cu zi. România se abrutizeazã vertiginos sub ochii noºtri ºi dacã noi, politicienii, ne vom sfâºia mai mult între noi, în loc sã ne punem minþile la contribuþie pentru a smulge din rãdãcinã cauzele rãului, care provoacã suferinþele atâtor milioane de oameni, atunci înseamnã cã suntem blestemaþi.

Partidul România Mare face din nou un apel vibrant la solidaritate naþionalã, la unitate, nu în jurul unui om, nu în jurul unui partid, nu în jurul unei doctrine, ci pentru salvarea þãrii din starea de leºin naþional în care se aflã. Pentru a dezamorsa tensiunile create, P.R.M. îl roagã pe Preºedintele Iliescu sã repare greºeala pe care a fãcut-o alianþa antinaturalã dintre P.D.S.R. ºi U.D.M.R. ºi sã nu promulge Legea administraþiei publice locale. Acest act antiromânesc ºi anticonstituþional nu este altceva decât o bombã cu ceas într-o zonã a Europei care nu mai are nevoie de conflicte etnice.

Este dubios comportamentul preºedintelui Curþii Constituþionale, domnul Lucian Mihai, care s-a grãbit sã declare drept anticonstituþionalã Legea secretului de stat, dar a amânat fãrã nici o justificare pronunþarea cu privire la Legea administraþiei publice locale, deºi contestaþia introdusã de cei 73 de deputaþi P.R.M. ºi de un deputat P.D.S.R. a fost anterioarã. A cui bunãvoinþã a vrut domnul Lucian Mihai sã o câºtige? ªi, în general, ce jocuri politice face Domnia sa? Am sã aduc aminte conducerii P.D.S.R. o glumã a iluministului german Lessing...

Valeriu Stoica

#104831

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Încã de la preluarea puterii de cãtre P.D.S.R., Partidul Naþional Liberal a încercat sã introducã o practicã nouã în politica româneascã. Am dorit sã facem o opoziþie constructivã menitã sã corecteze ºi sã îmbunãtãþeascã iniþiativele puterii iar nu sã le distrugã. P.N.L. ºi-a îndeplinit ºi în aceastã sãptãmânã rolul asumat. Am prezentat un pachet amplu de amendamente menite sã corecteze disfuncþionalitãþile care s-ar fi creat prin adoptarea Legii bugetului de stat, în formula propusã de P.D.S.R. Din pãcate, dezbaterile parlamentare au demonstrat cã s-a creat deja o maºinãrie de vot care adunã, am putea spune, împotriva naturii, la aceeaºi masã, alãturi de parlamentarii P.D.S.R. ºi pe cei ai P.R.M. ºi ai U.D.M.R. Aceastã alianþã a respins în mod mecanic, fãrã nici o argumentaþie, ºi încãlcând de multe ori normele procedurale parlamentare, majoritatea amendamentelor propuse de liberali. O nouã coaliþie de guvernãmânt P.D.S.R.P.R.M.-U.D.M.R. s-a format în aceastã sãptãmânã ºi a funcþionat pe baza unor trocuri politice de moment.

Amendamentele noastre au vizat obiectiv îmbunãtãþirea proiectului de buget pentru cã Partidul Naþional Liberal a fost ºi este decis sã facã o opoziþie constructivã, sã-ºi facã datoria faþã de cei care l-au votat ºi faþã de toþi cetãþenii României.

Din pãcate, majoritatea a acþionat distructiv, scoþând opoziþia din scenã prin ghilotina votului, fãrã argumente ºi fãrã idei. Voi exemplifica prin câteva amendamente pe care noi le-am considerat vitale pentru cetãþeni. Amendamentele care s-au referit la modificarea volumului cheltuielilor ºi al veniturilor aveau ca efect diminuarea deficitului bugetar pânã la 3% din produsul intern brut. Ce înseamnã acest lucru? Mai puþini bani irosiþi ºi o inflaþie sub 25%. Deci menþinerea puterii de cumpãrare a cetãþenilor ºi nu diminuarea ei sub povara creºterii preþurilor.

Am solicitat încetarea risipirii banului public prin stoparea investiþiilor care au ca termen de punere în funcþiune anul 2003 sau chiar mai târziu decât atât, fapt ce ar fi dus la economisirea a circa 11 mii miliarde lei, diminuarea cheltuielilor de protocol, sponsorizare sau mecenat, ceea ce ar fi dus la o economie de peste 1.500 miliarde lei, raþionalizarea cheltuielilor de reclamã ºi publicitate, deci o economie de peste 9.000 mii miliarde lei.

În total, s-ar fi obþinut aproximativ 21.500 miliarde lei, sume necesare pentru sãnãtate, compensarea medicamentelor, începerea mai devreme a recorelãrii pensiilor, acordarea tuturor drepturilor legale personalului didactic, alocarea de tichete de masã unui mai mare numãr de cetãþeni.

Efectele amendamentelor noastre ar fi fost stimularea creºterii economice, crearea de noi locuri de muncã, reducerea impozitului pe venit ºi o creºtere a venitului net pentru fiecare salariat cu circa 7% în medie, deci 200.000 de lei pe lunã numai din reducerea impozitului, nediscriminarea agenþilor economici prin obligativitatea achitãrii cu prioritate a furnizorilor de utilitãþi. Discriminarea în acest domeniu încurajeazã indisciplina financiarã. Or, aplicarea fermã a disciplinei financiare este necesarã pentru cã ea ar lãsa sã opereze numai agenþii economici viabili.

Valeriu Stoica

#108546

De ce nu va creºte nivelul de trai în anul 2001? Creºterea economicã prevãzutã în acest an nu va putea fi realizatã în condiþiile unui deficit bugetar de 3,7%, iar prin bugetul de stat, ministerele economice au primit sume insuficiente, identice ca procent din P.I.B. cu cele de anul trecut sau chiar mai mici, cum este cazul Ministerului Agriculturii, Ministerului Apãrãrii Naþionale sau Ministerului de Interne. În acest sens, veniturile mai mici alocate Ministerului Apãrãrii Naþionale, în condiþiile în care în anul 2002 se vor analiza performanþele acestui minister, pentru admiterea României în Alianþa Nord-Atlanticã, vor determina, din pãcate, un rãspuns negativ privind aderarea României la structurile euroatlantice. Acest fapt va determina pe actualii guvernanþi sã apeleze la împrumuturi de pe piaþa privatã de capital cu dobânzi uriaºe ºi pe temene scurte.

În consecinþã, România se va îndatora tot mai mult ºi cetãþenii vor trebui sã plãteascã aceºti bani din buzunarul lor. Altfel spus, ei vor deveni tot mai sãraci. Aºa-zisa finanþare neinflaþionistã a deficitului bugetar, prevãzutã în Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, rãmâne o simplã intenþie atât timp cât dobânzile pentru

creditele externe se menþin la cote ridicate. Acest lucru nu este o noutate, întrucât ºi în perioada 1995-1996, Guvernul P.D.S.R. din acea vreme a fost obligat sã se împrumute pe piaþa privatã de capital ca urmare a nerespectãrii condiþiilor impuse de Fondul Monetar Internaþional, iar creditele ºi dobânzile contractate în acea perioadã au fost plãtite în perioada 1996-2000.

Aºadar, guvernarea P.D.S.R. din anul 2001 nu diferã cu nimic de cea realizatã pânã în anul 1996. Înºiruirea tuturor promisiunilor fãcute de acest Guvern, ºi încãlcate prin acest buget, ar depãºi timpul alocat penru aceastã declaraþie.

## Domnilor guvernanþi,

I-aþi minþit pe agricultori, nu veþi sprijini întreprinderile mici ºi mijlocii, care au fost aruncate la marginea economiei de piaþã, aþi inventat noi taxe ºi impozite, nu vã îndepliniþi promisiunile fãcute nici faþã de pensionari, cei care v-au sprijinit cel mai mult în campania electoralã. Acest buget este radiografia eºecului P.D.S.R. pentru cã acest buget demonstreazã neputinþa Cabinetului Adrian Nãstase de a miºca lucrurile din loc dupã ce a tras pe sfoarã cetãþenii cu basme electorale. Acest buget este sinteza tristã a celor trei luni de guvernare în care s-a fãcut mult zgomot pentru nimic.

Protocolul încheiat în decembrie 2000 cu P.D.S.R. a fãcut dovada disponibilitãþii Partidului Naþional Liberal de a se implica, din opoziþie, în rezolvarea problemelor de interes naþional. Suntem în luna aprilie ºi, pânã la aceastã datã, P.D.S.R. a demonstrat tuturor cã nu slujeºte decât clientela sa politicã ºi interesele liderilor sãi. Acest proiect de buget aratã cã P.D.S.R. îºi dispreþuieºte propriul electorat. P.D.S.R. s-a dovedit a nu fi interesat în mod sincer de o colaborare cu Partidul Naþional Liberal. Noi am încheiat acest protocol cu bunã-credinþã, pentru realizarea obiectivelor economice ºi politice care sunt prioritãþi naþionale, în timp ce P.D.S.R. a avut doar un spectacol de imagine atât de drag premierului Adrian Nãstase.

În spatele acestui protocol, P.D.S.R. a continuat politica binecunoscutã a loviturilor la glezne. În condiþiile în care nici o obligaþie asumatã de P.D.S.R., prin protocolul din decembrie 2000, nu a fost îndeplinitã, în condiþiile în care P.D.S.R. a încãlcat grav procedurile de desfãºurare a ºedinþelor comune ale celor douã Camere ale Parlamentului, ca ºi în cazul Legii secretului de stat, în condiþiile în care proiectul de buget va conduce la o scãdere a nivelului de trai al populaþiei, Partidul Naþional Liberal considerã cã în acest moment protocolul semnat de P.D.S.R. ºi P.N.L. nu-ºi mai gãseºte acoperirea în realitate. ( _Aplauze, vociferãri._ )

Iatã de ce Grupurile parlamentare ale Partidului Naþional Liberal vor propune delegaþiei reprezentanþilor naþionali din luna mai rezilierea acestui protocol.

Partidul Naþional Liberal a luat hotãrârea de a ataca la Curtea Constituþionalã Legea bugetului de stat pe anul 2001, singura cale prin care putem îndrepta gravele încãlcãri procedurale comise de P.D.S.R., Partidul Naþional Liberal pentru toate aceste motive nu poate fi pãrtaº ºi nu va vota Legea bugetului de stat pe anul 2001. ( _Aplauze, vociferãri._ )

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/23.IV.2001

Florin Georgescu

#113166

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule prim-ministru,

Stimaþi colegi miniºtri, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am sã vã expun, pe scurt, sintetic, care sunt argumentele, motivaþiile ºi raþiunile Grupului parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist) pentru a vota acest buget propus de Guvernul condus de premierul Adrian Nãstase. Este un buget care întrerupe declinul economic programat, regresul economic care ne conduce la aceeaºi situaþie de a consuma mai mult decât producem, într-un stil cronic, declin care a fost promovat în ultimii patru ani de cei care au guvernat þara.

Spre deosebire de un regres economic de 3,5% în medie pe an, în ultimii patru ani, acest buget porneºte de la o premisã realistã ºi constructivã: o creºtere economicã de 4% pe an. Deci este vorba de un plus 4%, mã refer la afirmaþiile antevorbitorului, ºi nu de un minus 4-5%, cum era programat în anii anteriori. ( _Aplauze din partea puterii._ )

Ca urmare a declinului programat, în numele unei doctrine pãguboase, ultraliberale, de asanare haoticã a economiei, respectiv de distrugere ºi a ceea ce este bun ºi productiv, dar ºi a ceea ce nu este bun ºi neperformant, în ultimii patru ani, România s-a îndepãrtat de criteriile de admitere la Uniunea Europeanã.

Indicatorul sintetic, denumit produsul intern brut pe locuitor exprimat prin paritatea puterii de cumpãrare, care exprimã potenþialul productiv ºi forþa economicã a unei þãri, ne situa, în 1996, la 31% comparativ cu Germania. Dupã patru ani de guvernare fructuoasã în detrimentul intereselor populaþiei, ne aflãm la 26% faþã de Germania. Faþã de Franþa, ne aflam în 1996, la 32% privind acest indicator. La sfârºitul anului trecut, la 27%. Faþã de Anglia la 34%, acum, la 28%.

Faþã de Polonia, ne regãseam la 95% din produsul intern brut pe locuitor al acestei þãri. Dupã patru ani de guvernare de dreapta, suntem la 73%. Pînã ºi comparativ cu Ungaria am înregistrat o înrãutãþire a acestui indicator pentru cã în timp ce aici puterea de dreapta a promovat o politicã de regres economic, acolo, lucrurile s-au întâmplat în sens contrar, a fost o creºtere economicã. Faþã de 71% faþã de unguri, unde ne aflam în 1996, acuma suntem numai la 54% în privinþa acestui indicator.

Deci, iatã care este premisa fundamentalã pentru care trebuie susþinut ºi votat acest buget, ºi anume, el este un buget care întrerupe dezastrul economic care s-a întâmplat în România în ultimii patru ani ºi începe sã redea speranþa pentru relansare ºi dezvoltare economicã.

De asemenea, este un buget care contribuie la reducerea inflaþiei, de la 41% anul trecut, la 25% în acest an ºi asigurã condiþii pentru stabilitatea cursului monedei naþionale, respectiv pentru oscilaþiile acestuia

în limitele ratei inflaþiei ºi nu cu mult peste aceasta, cum s-a întâmplat în ultimii ani.

Este un buget care respectã prevederile din programul electoral, pentru cã stimuleazã întreprinderile mici ºi mijlocii prin recentele mãsuri adoptate de Guvernul Adrian Nãstase, precum ºi pentru cã alocã o mare pondere din cheltuielile sale pentru destinaþii de naturã socialã, aproape 11% din P.I.B., cu 1% mai mult decât în anul anterior, acoperind totodatã ºi costul social al mãsurilor de reformã ºi restructurare economicã. Deci este un buget care continuã reforma economicã, dar pe fond de creºtere economicã, are ºi bani pentru absorbþia ºi compensarea costurilor sociale ºi nu este un buget al dezastrului ºi declinului economic, cum a fost în ultimii patru ani. ( _Aplauze din partea stângã a sãlii._ )

Prin construcþia sa ºi prin acordul prealabil al organismelor financiare internaþionale, este asiguratã finanþarea externã pentru România, pentru balanþa de plãþi, dar ºi pentru deficitul bugetar, ceea ce înseamnã cã avem un deficit bugetar neinflaþionist.

În privinþa nivelului de trai, este prognozatã o creºtere cu 4-5% a puterii de cumpãrare, a veniturilor populaþiei, spre deosebire de declinul, de descreºterea, de micºorarea, de reducerea nivelului de trai cu 5% în medie pe an, cum s-a întâmplat în ultimii patru ani.

Proiectul, în forma prezentatã, permite accesul la resursele Uniunii Europene, ale Bãncii Mondiale ºi creeazã premise pentru dezvoltare ºi modernizare economicã.

Eu doresc sã mulþumesc în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist) pentru dezbaterile deschise, constructive ºi profesioniste pe marginea amendamentelor prezentate de grupurile parlamentare, doresc sã-mi exprim, totodatã, nedumerirea faþã de decizia anumitor partide politice care nu vor vota bugetul, deºi au fost la guvernare în ultimii patru ani ºi au lãsat o situaþie total nefavorabilã pentru þarã, ca sã nu mã exprim altfel, sã mã exprim eufemistic. Ceea ce se reflectã în bugetul pe acest an, respectiv datorii neachitate, mãsuri populiste aprobate în ultimile douã luni, care sunt plãtite acum ºi aºa mai departe.

ªi atunci mã întreb: de ce aceia care au votat 4 ani bugete ale declinului ºi regresului economic nu voteazã acum un buget al progresului economic? Rãspunsul este simplu: din calcule ºi raþiuni strict politicianiste, de pe poziþii parlamentare ºi ocupând un numãr de locuri confidenþial, cum se spunea mai înainte, într-o luare de cuvânt. ( _Aplauze din partea stângã a sãlii._ )

Acestea sunt, stimaþi colegi, argumentele ºi motivaþiile pentru care Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist) va vota cu încredere ºi cu fermitate acest buget, oferind Guvernului condus de domnul Adrian Nãstase un instrument concret, pentru relansarea economicã a þãrii ºi pentru progresul social al societãþii.

De asemenea, se oferã astfel premisele pentru înscrierea României în mod ferm pe drumul recuperãrii decalajelor faþã de þãrile dezvoltate ºi al apropierii noastre de obiectivul integrãrii în structurile europene ºi EuroAtlantice.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze din partea stângã a sãlii._ )

Mark— BŽla

#125906

ªi vom fi aliaþi imposibili, vreau sã subliniez acest lucru, cu toþi cei care se vor alia cu dumneavoastrã. ( _Aplauze din partea U.D.M.R.-ului._ )

În acelaºi timp, îmi pare rãu cã ne-a formulat o criticã ºi domnul preºedinte al Partidului Naþional Liberal, domnul Valeriu Stoica, ( _Rumoare._ ) preºedintele unui partid cu care am fost în alianþã timp de patru ani. Nu vreau sã fac o replicã la cele spuse de cãtre dumneavoastrã, domnule preºedinte, dar îmi pare foarte rãu cã noi, împreunã, nu am reuºit sã facem critica celor patru ani când am fost împreunã, cu deziderate foarte clare, foarte frumoase ºi foarte importante, dar din care foarte multe, din pãcate, nu s-au realizat ºi din acest motiv ar trebui sã facem împreunã critica acelor ani care au dus la

rezultatele alegerilor din noiembrie 2000, în urma cãrora suntem puºi într-o situaþie unde trebuie sã discutãm despre un altfel de spectru parlamentar. Scuzaþi-mã pentru aceste observaþii.

Astãzi va avea loc votul asupra unui nou buget elaborat de un nou Guvern, care prin Programul sãu de guvernare a trasat anumite direcþii de acþiuni ºi a formulat o serie de deziderate pe care le considerã prioritare.

Existã astfel de prioritãþi, doamnelor ºi domnilor, ale acestui program, dar în acelaºi timp existã prioritãþi ale întregii societãþi româneºti, indiferent dacã ele figureazã sau nu în Programul de guvernare.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România a examinat, bineînþeles, acest buget, prin optica acestor prioritãþi generale ºi nu în comparaþie cu Programul de guvernare, aceastã comparaþie fiind sarcina partidului de guvernãmânt ºi nu a celor din opoziþie.

Momentul politic este extrem de important pentru România ºi într-un astfel de moment, într-adevãr, se impune o solidaritate a tuturor forþelor care militeazã pentru integrarea României în structurile euroatlantice ºi europene.

Dacã suntem sinceri, trebuie sã recunoaºtem cã ºansele noastre de a ne integra în anii urmãtori sunt destul de mici, dar fãrã concentrarea ºi concertarea demersurilor în acest sens ºi aceste ºanse reduse se vor destrãma.

Din aceste considerente, Uniunea Democratã a Maghiarilor din România va sprijini toate mãsurile care vizeazã stabilitatea economicã internã ºi suprimarea mentalitãþilor autarhice, etatiste, izolaþioniste ºi naþionaliste ºi nu vom putea sprijini, fireºte, nici o mãsurã, care va fi menitã sã menþinã stãrile de spirit ºi starea de fapte care au dus la ascensiunea acestor mentalitãþi, dupã alegerile din noiembrie 2000.

Specialiºtii noºtri au analizat proiectul de buget ºi ne-am consultat cu reprezentanþii diferitelor segmente ai comunitãþii maghiare, respectiv cu reprezentanþii administraþiilor judeþene ºi locale ºi am formulat o serie de propuneri punctuale sau de principiu.

Am fost nevoiþi sã constatãm cã nici anul acesta nu va avea loc o schimbare esenþialã privind bugetul, care este în continuare mic ºi sãrac în resurse, multe domenii bugetare au rãmas subfinanþate, inclusiv niºte domenii vitale. De exemplu: învãþãmântul, cultura, sãnãtatea, agricultura.

Totodatã, lipseºte transparenþa unor sume alocate ministerelor, iar alte sume nu sunt împãrþite în mod echitabil între judeþe. Nu s-a rezolvat nici problema marilor întreprinderi în pierdere, dimpotrivã, se va prelungi, probabil, o situaþie extrem de nesãnãtoasã în aceastã privinþã. Totuºi, pentru abordarea de cãtre U.D.M.R. a acestui buget a contat foarte mult existenþa sau inexistenþa intenþiei de descentralizare, în ceea ce priveºte repartizarea unor obiective bugetare.

Specialiºtii noºtri au avut mai multe amendamente cu acest scop ºi aºa cum s-a spus deja de cãtre colegii mei, considerãm cã deschiderea manifestatã faþã de aceste propuneri, deci, practic, faþã de administraþia localã, în privinþa repartizãrii din sursa bugetarã, impozitul pe venit, într-o proporþie cu 1,5% mai mare decât valoarea actualã, înseamnã o treaptã în aplicarea principiului descentralizãrii financiare, pe care se fundamenteazã autonomia localã.

De asemenea, modificarea referitoare la colectarea ºi virarea sumelor din impozitul pe venit, în funcþie de locul desfãºurãrii activitãþii de cãtre contribuabili, rãspunde la solicitarea comunitãþilor locale.

Paºii fãcuþi în direcþia descentralizãrii, în acest proiect de buget, prin acceptarea unor propuneri ale Uniunii Democrate Maghiare din România, precum ºi importanþa momentului, când se impune cât mai urgent crearea unei stabilitãþi bugetare, pentru a ne concentra asupra unor eforturi de a ajunge la o stabilitate politicã realã ºi de a ne alinia unor valori occidentale, inclusiv în domeniul drepturilor minoritãþilor ºi al convieþuirii între diferite etnii, deci toate aceste motive ne determinã sã sprijinim adoptarea bugetului, dar acest sprijin înseamnã, de fapt, susþinerea eforturilor de integrare ºi de descentralizare ºi o respingere a etatismului ºi a naþionalismului autarhic.

Totodatã, încercãrile noastre de îmbunãtãþire a bugetului vor continua, vom monitoriza modul în care vor fi cheltuite sumele din buget, în special cele legate de finanþarea dezvoltãrii inclusiv a zonelor ºi localitãþilor din Ardeal.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Uniunea Democratã Maghiarã din România va vota pentru proiectul bugetului anului 2001. Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Nicolae Vãcãroiu

#135879

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul domnului prim-ministru Adrian Nãstase. ( _Aplauze._ )

## **Domnul Adrian Nãstase** _Ñ prim-ministrul Guvernului României:_

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Nu am foarte multe lucruri de spus, pentru cã, în definitiv, discuþia de astãzi a arãtat încã o datã cã suntem prea aproape de alegerile care s-au consumat ºi cã, în definitiv, discutând despre proiectul de buget, discutãm într-o anumitã mãsurã despre situaþia economicã a României, aºa cum este ea dupã patru ani de guvernare a unei anumite coaliþii ºi discutãm despre numeroasele speranþe care existã în societate, despre dorinþa de a rezolva cât mai multe probleme.

Nu am pretenþia cã am reuºit sã rãspundem foarte bine la toate aceste aºteptãri. Din pãcate, bugetul nu este un eseu, bugetul este o ecuaþie foarte simplã, în care stabileºti pentru cheltuieli, împarþi prin aceastã lege, resursele care existã.

Sper ca în anii urmãtori, noi sau un alt Guvern, sã avem la dispoziþie mai multe resurse, pentru a rezolva mai bine problemele sociale, economice pe care le are România.

Am ascultat cu atenþie lecþiile pe care ni le-au dat unii dintre colegii noºtri, care au fost la guvernare în anii anteriori, ºi mã întreb, totuºi, dacã ºtiu atât de bine, de ce nu au pus în aplicare aceste lucruri inteligente în perioada în care s-au gãsit la conducerea þãrii, ºi, de aceea, vreau sã vã spun cã mi se pare simptomatic felul în care colegii noºtri de la Partidul Naþional Liberal au venit astãzi, aici, pentru a vorbi în numele alegãtorilor noºtri. Probabil cã alegãtorii dânºilor s-au împuþinat foarte mult ºi, acum, au venit sã ne vorbeascã în numele alegãtorilor noºtri... ( _Aplauze în partea stângã a sãlii. Râsete._ )

Stimaþi colegi,

Daþi-ne voie sã avem grijã singuri de relaþia cu alegãtorii noºtri! ªi sunt convins cã cei care ne-au ales, ºi chiar ºi cei care v-au ales pe dumneavoastrã, câþi sunt, înþeleg foarte bine eforturile pe care le facem în aceastã perioadã.

Am fãcut un test foarte interesant. Dumneavoastrã lãsaþi sã se înþeleagã cã principala obiecþie la buget este felul în care vor fi alocaþi banii de la privatizãri, încercând oarecum sã induceþi ideea cã vrem sã folosim aceºti bani pentru a acoperi pierderile din întreprinderile de stat. ªi, atunci, tocmai pentru a testa buna dumneavoastrã credinþã ºi votul dumneavoastrã, am acceptat un articol suplimentar, prin care sã se spunã foarte clar care va fi destinaþia acestor bani. În mod evident, de la aceastã temã, aþi trecut la altele... Mie mi se pare foarte normal sã vã gãsiþi un drum în viaþa politicã româneascã, un loc pe scena politicã româneascã ºi cred cu adevãrat cã Partidul Naþional Liberal este necesar pentru viaþa politicã viitoare a þãrii dar cred cã, într-adevãr, duplicitatea din ultima vreme trebuie sã înceteze. ªi mã bucur foarte mult cã aþi propus rezilierea protocolului cu P.D.S.R.-ul ( _aplauze ale parlamentarilor din partea stângã a sãlii; se strigã ”Bravo!Ò_ ), pentru cã nu vã ascund cã aveam dificultãþi în a susþine acest protocol în faþa colegilor noºtri ºi în faþa electoratului. ( _Aplauze ale parlamentarilor P.D.S.R. ºi P.R.M._ )

Aþi invocat Legea referitoare la secretul de stat. Consider cã este un lucru bun faptul cã, ieri, Curtea Constituþionalã ne-a dat posibilitatea de a revedea acest text, într-un fel sau altul. Dar vreau sã vã spun cã, în momentul de faþã, noi am revenit la Legea ”StoicaÒ, a secretului de stat, la legea pe care dumneavoastrã aþi promovat-o ºi care cuprinde, 90%, prevederile din legea pe are noi am votat-o. De aceea, vreau sã fie clar, încã o datã, cã, din punctul nostru de vedere, înþelegerile cu dumneavoastrã, din pãcate, nu pot sã reprezinte un fundament solid pentru o construcþie.

Ne-am înþeles într-un anumit mod în încercarea de a rezolva o problemã pe care am considerat-o importantã. Poate cã soluþiile concrete nu erau cele mai bune, dar împreunã am stabilit un anumit drum ºi un anumit mod de a proceda. Din pãcate, în momentul în care aþi vãzut cã un anumit punct de vedere, în faþa opiniei publice sau în faþa mass-media, poate sã fie câºtigãtor, fãrã nici un fel de regret aþi revenit la înþelegerea pe care o fãcusem, inclusiv de ordin procedural. ªi, în discuþia pe care am avut-o aici, împreunã, am spus cã sunt anumite dificultãþi, le ºtiam cu toþii, dar am acceptat împreunã sã mergem pe o anumitã formulã proceduralã. V-aþi dezis de îndatã de aceastã chestiune, în momentul în care vi s-a pãrut cã, din punctul de vedere al imaginii partidului, puteaþi sã gãsiþi o altã ieºire.

Din acest punct de vedere, vreau sã vã spun cã acest moment, al acestui vot, care se va da în momentul urmãtor, este un moment în care putem sã ieºim dintr-o anumitã duplicitate pe care ºi noi ne-o reproºãm, a relaþiei cu Partidul Naþional Liberal, care, din anumite puncte de vedere, a însemnat încercarea de a promova exclusiv proiecte ale Partidului Naþional Liberal, în timp ce colegii dumneavoastrã, domnule preºedinte Stoica, ne atacau pe toate posturile de televiziune, votau împotriva noastrã aproape peste tot ºi cred cã este bine ca lucrurile sã fie clare ºi sã fie foarte clar exprimate.

N-am sã mã refer la unele dintre temele care au fost prezentate aici, nu este vreme. Vreau sã înþelegeþi doar cã regretãm foarte mult cã nu putem sã dãm mai mulþi bani pentru interne, pentru agriculturã, pentru culturã... Vreau totuºi sã vã spun, într-o parantezã, cã intenþionãm, în sãptãmânile urmãtoare, sã lansãm proiectul unui muzeu de artã contemporanã ºi împreunã cu dumneavoastrã, aici, în clãdirea Palatului Parlamentului, pe una dintre secþiunile neterminate, sã finalizãm acest proiect, pentru cã România este una dintre puþinele þãri din Europa, poate singura, care nu are un muzeu de artã contemporanã.

Dar, dincolo de aceste proiecte, pe care le vom putea adãuga încetul cu încetul, în funcþie de resursele pe care le vom avea, vreau sã vã dau un singur exemplu, de rea-credinþã, pânã la urmã. Facem cu toþii eforturi de a-i convinge pe alþii cã România poate sã fie un partener pentru NATO, în baza unui balet politic, pe care îl ºtim la unele partide, din pãcate, de foarte mulþi ani, în permanenþã, încercãm sã ne vulnerabilizãm, sã spunem cã nu suntem capabili de nimic, cã armata nu este capabilã sã dea dovezi de seriozitate în acest parteneriat, în condiþiile în care experþii NATO care au venit la Bucureºti au arãtat foarte clar, au fãcut evaluãri privind modul de îndeplinire a obiectivelor din planul de acþiune pentru aderare. De asemenea, în condiþiile în care membrii Comitetului politico-militar de la Bruxelles, în cadrul întâlnirii pe care au avut-o cu reprezentanþii noºtri, s-au pronunþat în mod pozitiv asupra actualului buget al apãrãrii.

Sigur cã facem eforturi deosebite pentru acest buget, sigur cã este vorba de o prioritate politicã, pentru cã este o prioritate politicã pentru noi integrarea în NATO. Sigur cã sunt probleme pe care nu le-am tratat, poate, foarte bine, dar de ce sã nu dãm dovadã de toleranþã unii faþã de alþii, de înþelegere a eforturilor pe care le facem?

De aceea Ñ pentru cã, sunt convins, nu doriþi de la mine un discurs foarte lung acum, înainte de vot, fiecare are ideile sale foarte clare, grupurile parlamentare ºi-au fãcut propriile evaluãri Ñ vreau sã vã mulþumesc celor care sprijinã proiectul de lege ºi care sper cã vor vota pentru bugetul þãrii, astfel încât sã putem, cu o bazã mai

solidã, sã mergem mai departe. Vreau sã-i asigur pe cei care nu vor vota acest buget cã dorim, în continuare, sã colaborãm, în cadrul Parlamentului, pentru a gãsi cele mai bune soluþii.

Eu vreau sã se înþeleagã foarte clar cã noi nu ne propunem sã dãm foarte mare importanþã problemelor care vin din trecut, tocmai pentru cã avem aºa de multe probleme de rezolvat pentru viitor. Nu pentru cã unele probleme din trecut nu ar prezenta importanþã, nu pentru cã ele nu ar trebui tratate cu foarte multã seriozitate, dar vin peste noi toate aceste probleme, în continuare, ºi nu reuºim încã sã dãm rãspunsurile cele mai potrivite.

De aceea, îi rog pe cei care s-au pronunþat foarte critic la adresa acestui buget sã înþeleagã, unii dintre dânºii, cei care au pus astãzi unele întrebãri, cã, în definitiv, dânºii ar fi trebuit, mai curând, sã dea rãspunsuri în legãturã cu unele din problemele care apar în acest buget ºi poate cã noi ar fi trebuit sã punem mai multe întrebãri pentru situaþia în care suntem astãzi, în acest moment în care trebuie sã votãm bugetul.

Vreau sã vã asigur, stimaþi colegi, ºi prin dumneavoastrã pe concetãþenii noºtri, cã dorim sã reuºim împreunã sã facem în aºa fel încât sã ne simþim capabili de un efort care sã ne aducã undeva mai aproape de aºteptãrile noastre ºi de condiþiile prin care sã devenim parteneri cu cei alãturi de care vrem sã fim în cadrul Uniunii Europene ºi în cadrul NATO. Vreau sã vã asigur cã noi vom face eforturi pe aceastã linie, vom colabora cu dumneavoastrã, indiferent de felul în care veþi vota bugetul, sigur, am în vedere situaþia unui vot pozitiv, în ceea ce priveºte aceastã lege.

Vreau, de asemenea, sã îmi permiteþi, domnilor preºedinþi, stimaþi colegi, sã vã doresc sãrbãtori fericite, sã vã doresc, pentru dumneavoastrã, pentru familiile dumneavoastrã, cele cuvenite cu ocazia Sãrbãtorilor de Paºti ºi sã ne revedem cu bine, pentru a lucra în folosul þãrii!

Vã mulþumesc. ( _Aplauze ale parlamentarilor care susþin votarea bugetului._ )

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001.

Declaraþii ale reprezentanþilor grupurilor parlamentare înaintea votului final asupra proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001 ºi proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2001.

Supunerea la votul final ºi adoptarea urmãtoarelor proiecte de lege: Ñ proiectul Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001; Ñ proiectul Legii bugetului de stat pe anul