Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, pentru cã au intrat foarte mulþi colegi dupã ce am anunþat eu, stimaþi domni senatori, doamne senatori, vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 24 mai, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari senatori Sorin Adrian Vornicu ºi Paul Pãcuraru, pe care-i invit la prezidiu.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, extraordinar, un numãr de 110 colegi, bãnuiesc cã vor veni ºi în salã, cvorumul de ºedinþã fiind de 71 de parlamentari.

De la lucrãrile Senatului absenteazã motivat un numãr de 5 colegi, 3 fiind membri ai Guvernului, iar 2 colegi sunt plecaþi în delegaþie, respectiv domnii senatori Nicolescu Constantin ºi Rahãu Dan Nicolae.

Ordinea de zi pentru astãzi Ñ lucrãri în plen pânã la ora 13,30.

În program avem câteva chestiuni organizatorice ºi program legislativ, care v-a fost distribuit.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi aveþi de fãcut observaþii?

Dacã nu sunt observaþiiÉ Cu programul de lucru?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Aþi invocat ora 13,30, în program scrie 13,00. Haideþi sã supunem la vot aceastã orã!

Dar diferenþa de la 13,00 la 13,30 era diferenþa de la 9,00 la 9,30. Sigur cã vina nu este a celor prezenþi.

Da, deci existã un amendament ºi atunci rectific, programul de lucru între orele 9,30 Ñ sã nu mai spunem 9,00, 9,30, pentru cã atâta este ceasul Ñ ºi 13,00.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru.

Programul de lucru al plenului Senatului este aprobat cu 92 de voturi pentru ºi 6 contra.

- Dacã aveþi observaþii legate de ordinea de zi? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Ordinea de zi a fost aprobatã de plen cu 100 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

Pentru sãptãmâna viitoare, Biroul permanent al Senatului vã propune program de plen luni ºi joi cu dezbateri legislative, marþi ºi miercuri Ñ lucrãri în comisii, miercuri Ñ ºedinþa Biroului permanent al Senatului, iar luni de la ora 13,00 Ñ ºedinþa grupurilor parlamentare.

Dacã în legãturã cu programul sãptãmânii viitoare aveþi de fãcut observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Programul sãptãmânii viitoare este aprobat de plenul Senatului cu 102 voturi, în unanimitate.

Stimaþi colegi, existã o solicitare din partea Guvernului de a lua în procedurã de urgenþã în dezbatere douã proiecte de lege, respectiv proiectul de lege pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagrã ºi proiectul de Lege pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor bunuri importate ºi servicii, efectuate de prestatori cu sediul în strãinãtate, necesare înzestrãrii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale.

Camera Deputaþilor a adoptat cele douã proiecte de lege în procedurã de urgenþã.

Conform Regulamentului Senatului, este nevoie sã supunem aprobãrii plenului pentru a se scurta termenele de depunere a amendamentului, de întocmire a raportului ºi de luare în dezbatere a celor douã proiecte de lege. Dacã aveþi observaþii în legãturã cu aceastã solicitare? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere.

Stimaþi colegi, se impune sã constituim câteva comisii de mediere.

Doamna senator Rodica ªelaru, domnii senatori Alin Ciocârlie, Cornel Filipescu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Corneliu Bichineþ.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Doamna senator Simona Marinescu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

NŽmeth Csaba.

Deci, dacã sunt observaþii legate de cele 7 propuneri formulate de grupurile parlamentare?

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie de mediere aprobatã de plen cu 95 de voturi pentru ºi 4 contra.

O a doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2000 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Doamna senator Rodica ªelaru, domnii senatori Alin Ciocârlie ºi Cornel Filipescu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Corneliu Bichineþ.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Doamna senator Simona Marinescu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Mulþumesc. Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã în unanimitate, cu 97 de voturi.

A treia comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Ion Iliescu, Ioan Pop D. Popa, Tudor Munteanu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Ioan Paºtiu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci doamna senator Vajda Borbala. Dacã sunt observaþii?

## **Domnul Szab— K‡roly Ferenc**

**:**

Nu avem.

Nefiind observaþii asupra propunerilor formulate, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plen cu 96 de voturi pentru ºi 3 contra.

A patra comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind semnãtura electronicã.

Grupul parlamentar P.D.S.R Ñ 3 propuneri. 3 propuneri Grupul parlamentar P.D.S.R!

Domnii senatori Aristide Roibu, Ion Predescu, Octavian Opriº.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Vasile Horga.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plen cu 81 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

A cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2000 privind protecþia patrimoniului arheologic.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 4 propuneri.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/4.VI.2001

Doamna senator Nora Rebreanu, domnii senatori Grigore Zanc, Gheorghe Hoha, Ion Solcanu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

ªi nouã ne este dor de dânsul. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

Dacã sunt observaþii legate de propunerile fãcute? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 102 voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere.

A ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2001 privind unele mãsuri pentru susþinerea programului de restructurare pe anul 2001.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Traian Novolan, Ion Seche, Dinu Marin.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

A ºaptea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte.

Grupul parlamentar P.D.S.R Ñ 3 propuneri.

Doamna senator Elena Sporea, domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator Pete ªtefan.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Comisie aprobatã de plen cu 95 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

A opta comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinþarea Companiei Naþionale ”Imprimeria NaþionalãÒ Ñ S.A.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Dacã sunt observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere.

Domnii senatori Nicolae Dan Rahãu, Ion Hîrºu, Avram Crãciun.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Petru Dumitru Pop.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Întâi sã anunþãm rezultatul votului, deci comisie aprobatã de plen cu 93 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Vã dorim multã sãnãtate!

A noua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului. Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Doamna senator Nora Rebreanu, domnii senatori Gheorghe Hoha ºi Grigore Zanc.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Eugeniu Florescu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.RÉ Mã iertaþi cã vã deranjez, domnule senator Szabo.

Nici o problemã. Domnul senator Kereskenyi Alexandru. Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere. Mã mai iertaþi încã o datã, domnul Szab—! Mã iertaþi cã vã deranjez când vorbiþi la telefon, domnul Szab—! Mã iertaþi, vã adresez rugãmintea sã faceþi o propunere, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R., pentru comisia de mediere la proiectul de Lege privind statutul personalului vamal.

Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n. Vã cer scuze domnule preºedinte!

Se primesc telefoane în salã. Dacã sunt observaþii legate de aceastã comisie? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plen cu 101 voturi pentru ºi 3 contra.

A unsprezecea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã Legalã.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Ioan Pop D. Popa, Ion Iliescu, Laurenþiu-Mircea Popescu.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Mulþumesc. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plen cu 98 de voturi pentru ºi 3 contra.

A zecea comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 4 propuneri.

Domnii senatori Ion Seche, Traian Novolan, Doru Bãdulescu, Dinu Marin.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Domnul senator Ion Vela.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Corin Penciuc.

Vã consult dacã aveþi observaþii? La aceastã comisie Grupul parlamentar U.D.M.R. nu are reprezentant.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plen cu 105 voturi pentru ºi unul contra.

A douãsprezecea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 121/2000 privind înfiinþarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/4.VI.2001

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Doamna senator Fevronia Stoica, domnii senatori Ioan Guga ºi Ion Gogoi.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Petru Dumitru Pop ºi Ion Aurel Rus.

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Mircea Iustian.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Frunda Gyšrgy.

Mulþumesc. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plen cu 82 de voturi pentru 3 contra.

Stimaþi colegi, înainte de a intra în dezbateri legislative, la probleme organizatorice domnul senator Avram Filipaº a solicitat cuvântul.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Avram Filipaº:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã anunþ în plenul Senatului, pentru cã am înþeles cã aceasta este procedura, un lucru pe care desigur cã-l ºtiþi deja, faptul cã am devenit senator independent.

În legãturã cu acest lucru vreau sã mai subliniez faptul cã aceastã hotãrâre a mea, cred cã este importantã aceastã subliniere, este pur personalã. Probabil cã sunt mulþi oameni în salã care mã ºi cunosc, nu sunt un om care pot sã fiu influenþat, care sã fac servicii altuia care sã fie împotriva credinþei ºi voinþei mele.

Deci vreau sã spun încã o datã cã aceastã hotãrâre a mea este o hotãrâre pur personalã, nu am fost influenþat în luarea ei de nimeni, nu am discutat cu absolut nimeni mai înainte de a o lua. Am discutat cu mine însumi timp de câteva zile, dupã care am anunþat aceastã hotãrâre.

Aºadar ea nu este preconizatã nici sã avantajeze pe cineva, dar nici sã dezavantajeze pe altcineva. Dacã avantajeazã sau dezavantajeazã pe cineva, acela nu pot fi decât eu însumi.

În al doilea rând, aº vrea sã anunþ cã în Senat, cred cã este bine sã ºtiþi ºi acest lucru, personal, rãmân în sfera ideilor care fundamenteazã politica social-democratã.

ªi, în sfârºit, doresc sã mulþumesc colegilor din Grupul parlamentar al P.D.-ului, în mijlocul cãrora m-am

simþit foarte bine, oameni minunaþi, oameni capabili ºi oameni devotaþi politicii social-democrate.

Le mulþumesc pentru colaborarea cu care m-au onorat, dupã cum sunt convins cã aceastã colaborare va continua împreunã cu toatã lumea atâta vreme cât voi fi în Senat.

Vã mulþumesc ºi vã doresc numai bine!

ªi eu vã mulþumesc domnule senator.

Stimaþi colegi, la punctul 4 în ordinea de zi, avem proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice.

Din desfãºurãtorul ºedinþei înþeleg cã avem de dezbãtut un articol nou, 58[1] , parcã îi zice, ºi votul final. Invit reprezentanþii comisiei noastre ºi reprezentanþii iniþiatorului sã-ºi ocupe locurile. Îl rog pe domnul preºedinte Zanc sã prezinte raportul suplimentar.

Chiar ºi în materie de monumente istorice cioburile aduc noroc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum vã amintiþi, am rãmas asupra unui articol pentru o discuþie, respectiv un amendament care a fost formulat în sensul urmãtor.

Dupã articolul 58 se introduce un nou articol, 58 prim, cu urmãtorul cuprins: ”În cadrul Corpului de control al ministrului Culturii ºi Cultelor se constituie un compartiment de control ºi audit, exclusiv pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice.Ò

Vã rog sã mã iertaþi, domnule preºedinte, sã-i consult pe domnii senatori dacã au primit raportul suplimentar. Sã vedem ce observaþii au, pentru cã a fost distribuit. Nu-l prezentãm, cã nu are rost, are douã pagini.

În consecinþã, am cãzut de acord, comisia a fost în unanimitate de acord cu aceastã formulare.

Da. Daþi-mi voie sã-i consult pe iniþiatori. Vã rog, dacã sunteþi de acord cu acest articol nou introdus?

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Iniþiatorul este de acord cu articolul nou introdus ºi considerãm cã aceasta va fi de naturã sã sporeascã securitatea ºi legalitatea activitãþilor din domeniul protejãrii monumentelor istorice.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã în numele grupurilor parlamentare doriþi sã vã pronunþaþi legat de acest articol?

Dacã nu, atunci

- Dacã mai sunt alte intervenþii la dezbateri la proiectul

- de lege?

Deci texte rãmase nevotate nu existã, domnule preºedinte.

Nu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, stimaþi colegi,

Da. Vã rog sã pregãtiþi câte o listã pentru fiecare grup parlamentar.

La poziþia 5 avem înscris în ordinea de zi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 228/2000, cu raport negativ din partea Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Deci v-aº ruga, în calitate de iniþiator, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Domnule preºedinte, Stimate doamne, Domnilor senatori,

Vã rog sã mã iertaþi, emoþia este foarte mare în preajma votãrii proiectului de Lege a monumentelor istorice, care pentru noi este un adevãrat eveniment culturalÉ de Ziua Înãlþãrii, îmi sugereazã colega mea.

Mã folosesc de acest prilej sã vã declar cã sãptãmâna trecutã am organizat o întâlnire cu organizaþiile neguvernamentale din domeniul protejãrii monumentelor istorice, care au salutat acest mare eveniment.

Noi considerãm cã este un instrument absolut indispensabil ºi de multã vreme aºteptat pentru reglementarea activitãþii în acest domeniu care, alãturi de celelalte din culturã, reprezintã o zonã identitarã pentru poporul nostru.

În legãturã cu proiectul de Lege privind Ordonanþa nr. 228/2000, având în vedere votarea de cãtre Senat a Legii protejãrii monumentelor istorice, aceastã ordonanþã, prin obiectul ei de reglementare, devine inutilã ºi de aceea suntem de acord cu raportul negativ al Comisiei de culturã, artã ºi mass-media. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

Da, aºa cum deja s-a reþinut, raportul nostru este negativ tocmai pentru cã am dat curs proiectului Legii de protejare a monumentelor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, stimaþi colegi,

În aceastã situaþie, proiectul de lege de aprobare a ordonanþei trebuie sã se transforme într-un proiect de Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 228/2000.

Bãnuiesc cã domnul preºedinte susþine cele douã amendamente, atât în ceea ce priveºte titlul, cât ºi articolul unic, care trebuie modificat în sensul a se înscrie în text: ”Se respinge Ordonanþa de urgenþã nr. 228/2000 privind protejarea monumentelor istorice.Ò

Deci, dacã sunteþi de acord cu primul amendament legat de titlu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru ºi 6 contra. Dacã sunteþi de acord cu articolul unic, cu conþinutul articolului unic: ”Se respinge Ordonanþa de urgenþã nr. 228/2000 privind protejarea monumentelor istorice.Ò Ñ cu motivaþia datã de domnul secretar ºi de domnul preºedinte, desigur?

Articol aprobat de plen cu 104 voturi pentru, 6 contra.

Vã mulþumim.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului multianual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþii Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001.

O invit pe doamna ministru. Din partea Senatului, îl invit pe domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Doamna ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive!

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak Ñ** _ministrul_

_integrãrii europene_ **:**

Da, vã mulþumesc mult, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum cunoaºteþi, ºi România este beneficiara Programului SAPARD în cadrul instrumentelor de preaderare.

Programul SAPARD este cel care susþine dezvoltarea ruralã ºi agricultura, prin atribuirea pânã la sfârºitul anului 2006, pentru România, a unei sume de aproximativ un miliard de euro care se eºaloneazã anual, aproximativ 153 milioane euro, prin acordurile anuale.

Acest program SAPARD are la bazã Programul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, aprobat de Comisia Europeanã la începutul lunii decembrie.

Acordul multianual a fost semnat la Bruxelles, la începutul lunii februarie, de reprezentantul Ministerului Integrãrii Europene, în calitatea sa de coordonator naþional pentru Programul SAPARD ºi de autoritate de management a acestui program. Existã în Programul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã prevãzute 11 direcþii, din care în primul an de aplicare, 7 prioritãþi.

Obiectivele prioritare ale Programului SAPARD sunt legate de preluarea acquis-ului comunitar ºi de consolidarea pieþei agricole.

Acest acord multianual de finanþare intrã în vigoare dupã ratificarea de cãtre Parlament ºi notificarea Comisiei Europene asupra procedurilor interne.

Tot în baza acordului multianual se desfãºoarã etapele de acreditare ale agenþiei care va gestiona acest program, Agenþia SAPARD.

Sper ca prin votul dumneavoastrã favorabil sã putem trece la parcurgerea celorlalte etape care sunt condiþionate de ratificarea lui. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Îl rog pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã prezinte raportul comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Cu scrisoarea L153/2001, transmisã la data de 10 mai 2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat, adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 2 mai 2001.

Cu precizarea cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma promovatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte, Doamna ministru,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã Grupul liberal este de acord cu ratificarea acordului, pentru cã este absolut evident pentru toatã lumea cã susþinerea acestui program este una din marile speranþe pentru reabilitarea ºi relansarea agriculturii interne. Sigur cã nu putem sã nu fim ºi noi nemulþumiþi de faptul cã este o mare întârziere, nu în ratificarea acordului, pentru cã, practic, suntem în grafic în aceastã privinþã, dar se pare cã suntem într-o gravã întârziere instituþionalã în ceea ce priveºte, pe de o parte, înfiinþarea Agenþiei SAPARD, pe de altã parte, funcþionarea Agenþiei SAPARD, pentru cã ea este constituitã, dar în momentul de faþã este nefuncþionalã ºi, în egalã mãsurã cu problema legatã de funcþionarea agenþiei de creditare, de finanþare propriu-zisã, de operare financiarã propriu-zisã, pentru cã în momentul de faþã se pare cã nu existã o definiþie foarte clarã asupra modului de funcþionare a acestei agenþii de plãþi. Este prevãzutã pentru trimestrul IV acreditarea agenþiei. Aceastã acreditare,

dacã este prevãzutã pentru luna augustÐseptembrie, spre trimestrul IV, înseamnã cã existã riscul ca nici în anul 2001 România sã nu beneficieze de cota anualã, de cei 150 milioane de euro prevãzuþi pentru anul 2001 ºi, în condiþiile în care sumele nu se reporteazã, existã riscul ca, într-adevãr, nici în 2001 România sã nu poatã beneficia de aceastã sumã. ªtiind cã în luna decembrie deja nu se mai fac plãþi ºi în condiþiile în care acreditarea agenþiei se face doar în trimestrul IV, este aproape de la sine înþeles cã va fi un termen extrem de scurt, pentru ca sã existe timp de implementare a proiectelor ºi programelor, de selecþionare a lor, de definire a criteriilor de eligibilitate, de selecþionare a proiectelor ºi de finanþãri propriu-zise.

Prima întrebare pe care v-o pun, doamna ministru, este dacã în opinia dumneavostrã ºi în condiþii, sã spunem, de certitudine, ºi nu de evazivitate eventualã, România va beneficia sau nu va beneficia în anul 2001 de suma aferentã programului multianual.

A doua întrebare pe care doresc sã v-o pun, ºi iarãºi este o problemã de fond, este dacã în negocierile pe care dumneavoastrã le-aþi desfãºurat la Bruxelles s-au obþinut clauze favorizante pentru investitori, pentru cei care vor fi beneficiarii de proiect ºi de program, ºi vã voi spune în câteva cuvinte la ce mã refer.

Da, vã mulþumesc.

Doamna senator Sporea, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnule preºedinte, Doamna ministru,

Stimaþi colegi,

Nu aº fi luat cuvântul dacã domnul senator Paul Pãcuraru nu ar fi fãcut o pledoarie aici referitor la cât de târziu ne aflãm în derularea Programului SAPARD.

Doresc sã vã aduc aminte cã anul 2000 a fost un an în care a fost o adevãratã nebunie în ceea ce priveºte Programul SAPARD, ºi anume rãzboiul dintre fostul ministru Ioan Avram Mureºan ºi fostul ministru al finanþelor, Remeº. Acest rãzboi a dus la întârzierea negocierilor referitoare la Programul SAPARD, a dus la întârzierea a tot ceea ce a însemnat aprobare din partea Comunitãþii Europene pentru SAPARD ºi ne-am trezit la sfârºitul anului 2000 cu acest program nefinalizat. El trebuia sã aibã finanþare începând cu anul 2000 ºi vreau sã vã spun cã am credinþa cã acest program este un program care se va desfãºura real, este un program care va modifica faþa satelor din România, este un program care va fi bine implementat, mai ales cã nu numai Ministerul Agriculturii este implicat în acest program.

Eu salut implicarea Ministerului Integrãrii Europene în acest program, ceea ce mã face sã cred cã avem un program serios, avem o finanþare care vine din Uniunea Europeanã ºi va fi o finanþare corectã; de acest program nu poate sã beneficieze oricine, ci beneficiazã acea firmã, acea comunitate care va crea un proiect viabil, care va fi aprobat de Uniunea Europeanã.

Eu felicit încã o datã Ministerul Integrãrii Europene, care a luat în mânã frâiele acestui program ºi am certitudinea cã aceºti bani nu vor fi pierduþi pentru anul 2002, chiar dacã finanþarea lui va începe târziu. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Mai sunt intervenþii?

Dacã nu mai sunt, adresez rugãmintea doamnei Hildegard Puwak sã rãspundã întrebãrilor formulate de domnul senator Paul Pãcuraru.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule senator,

Cu tot respectul pe care vi-l port, trebuie totuºi sã vã spun cã nu aveþi informaþii corecte cu privire la constituirea ºi modul în care se desfãºoarã procedurile pentru punerea în aplicare a Agenþiei SAPARD.

În al doilea rând, cred cã nu facem nici un serviciu, nici României, ºi nici nouã, dacã vom duce mai departe aceastã idee a întârzierilor enorme ºi a situaþiei de risc în care România se pune pentru acest an, de pierdere a fondurilor.

Nici o þarã asociatã, exceptând Bulgaria, acum câteva zile, nu are creditatã aceastã Agenþie SAPARD, deci în nici una din celelalte þãri candidate Agenþia SAPARD nu a fost acreditatã. În Bulgaria lucrurile au mers cu o oare-

care vitezã ºi datoritã contextului politic ºi sprijinului pe care l-au primit în aceastã perioadã.

Este adevãrat cã anul 2000 a fost un an pierdut prin rãzboiul hârtiilor între Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanþelor ºi încã multe alte ministere care ar trebui sã fie implicate. Ceea ce vreau sã vã spun, domnule senator, este cã acest grafic care a fost fãcut pentru acreditarea internã a agenþiei pânã la sfârºitul lunii septembrie ºi acreditarea externã pânã la sfârºitul anului este un calendar convenit cu Direcþia Generalã pentru Agriculturã din cadrul Comisiei Europene ºi aceastã acreditare internã este posibilã în condiþiile în care la acest moment agenþia centralã ºi birourile regionale au dotãrile necesare, sunt în faza finalã de desfãºurare a concursurilor, legislaþia este adusã la Parlament cu modificãrile necesare pentru ca, prin Curtea de Conturi, sã se realizeze aceastã acreditare internã, ºi avem toatã asigurarea Comisiei Euroipene cã pânã la sfârºitul anului vom obþine ºi acreditarea externã care, sigur, nu mai depinde de noi, ci este de acum în sarcina Comisiei Europene.

În al doilea rând, aº vrea sã spun cã nu existã pericolul acesta de a pierde banii. Nici anul 2000 nu era anul aducãtor de bani. Programul se desfãºoarã pentru perioada 2000Ð2006, aºa cum este prevãzut ºi în acordul multianual ºi în acest acord anual care va constitui obiectul urmãtor pe agenda dumneavoastrã de lucru; deci aceste 153 de milioane, chiar dacã nu vin pânã la sfârºitul anului, nu sunt pierdute pentru România. Vor fi pierduþi pentru România toþi banii care nu vor putea fi absorbiþi potrivit proiectelor care vor fi lansate într-o filozofie de finanþare ºi de cofinanþare care este indiscutabilã, domnule senator. Asta nu se negociazã la Bruxelles, dacã banii trebuie daþiÉ este o filozofie unicã, un mecanism unic de desfãºurare, de derulare a acestui program de preaderare ºi de pregãtire a agriculturii ºi dezvoltarea ruralã, aici nu am avut ce negocia.

Da, vã mulþumesc, doamna ministru.

Domnul senator Paul Pãcuraru doreºte sã facã un comentariu.

Mie îmi pare foarte rãu, eu nu am vrut sã transform aceastã discuþie într-o discuþie politicã, ci sã o aduc într-un plan foarte serios ºi foarte punctual. Din pãcate, s-a politizat imediat subiectul ºi cred cã nu face bine nimãnui, aici pot fi de acord cu dumneavoastrã, doamna ministru.

Douã lucruri sunt însã foarte clare. Primul, cã agenþia nu funcþioneazã deocamdatã, este o realitate cât se poate de evidentã. Faptul cã avem birouri sau cã am transformat Agenþia de Dezvoltare Regionalã ºi structuri ale Agenþiei de Dezvoltare Regionalã ºi cã am fãcut o zonare pe judeþe ºi cã am creat opt centre de coordonare judeþeanã nu înseamnã cã agenþia funcþioneazã în momentul de faþã, nu existã în momentul de faþã ghidul de operare, ghidul de întocmire a proiectelor, orice investitor din România, dacã vrea sã ºtie cum îºi face un proiect, deocamdatã nu ºtie ºi aºa mai departe. Vã spun eu termenul care este pentru ghidÉ Pentru ca un român sã înceapã sã facã un proiect pe SAPARD, aºteaptã ghidul în luna iunie. Dumneavoastrã nu îmi veþi putea spune niciodatã, doamna ministru, cã agenþia funcþioneazã, dacã deocamdatã baza elementarã de întocmire a unui proiect, ghidul de întocmire a proiectului nu existã în momentul de faþã redactat. Acesta ar fi primul semn cã agenþia funcþioneazã, a prezenta un ghid cu care oricare dintre noi, oricare dintre cetãþenii României doritori de o investiþie ºi de o cofinanþare prin SAPARD ia acest ghid, îl prelucreazã, vãd cum îºi parcurg documentele, cum îºi fac studii de fezabilitate ºi aºa mai departe. Dar deocamdatã nu existã, deocamdatã existã construcþia pe hârtie, este bine cã ºi acest lucru a început. Acum de abia se fac numirile ºi selecþiile de concurs pentru personalul care va lucra în agenþie. Dacã noi asta declarãm deja cã înseamnã funcþionalitate, înseamnã cã avem optici diferite despre ceea ce înseamnã funcþionare.

Al doilea lucru Ñ sumele nu sunt reportabile. Citiþi, vã rog frumos, foarte clar, ce scrie în acordul pe care îl vom vota astãzi, cã îl vom vota cu toþii. Deci, dacã România nu parcurge etapele în grafic, dacã noi nu reuºim Ñ ºi eu v-am întrebat nu politic, ci tehnic: Doamna ministru, România, în acest an, va beneficia sau nu va beneficia de cele 153 de milioane de euro? Fãrã sã facem o disputã politicã, va putea beneficia dacã are acreditarea agenþiei ºi a agenþiei de plãþi, nu va putea beneficia dacã nu are acreditarea, pentru cã totul se deruleazã prin intermediul mecanismului de acreditare.

Da, vã rog, doamna ministru.

Domnule senator,

Agenþia SAPARD nici nu trebuie încã sã funcþioneze. Ea va funcþiona dupã acreditarea internã. Suntem în etapa de construcþie instituþionalã pentru derularea acestui program. Birourile regionale ºi aceastã structurã a aprobat-o prin ordonanþã ºi apoi prin lege sau au fost, ca sã nu ziceþi cã politizãm aceastã problemã, aºa le-a gãsit acest Guvern, constituite ca birouri regionale, constituite ca agenþie cu structurile ei diferite de platã ºiÉ noi ducem mai departe, de fapt, o construcþie ºi o gândire care a fost aprobatã de Parlament pânã la sfârºitul anului 2000. Birourile regionale, localizarea birourilor regionale, dotarea minimalã a acestoraÉ pânã la localizare le-aþi stabilit dumneavoastrã, aici, prin lege. Apoi, dotãrile ºi ceea ce trebuie, etapele acestea sunt înscrise în acest calendar. Agenþia trebuie sã devinã funcþionalã pânã la sfârºitul trimestrului III ºi acest lucru se identificã cu momentul acreditãrii interne de cãtre Curtea de Conturi. Dumneavoastrã vorbiþi de bani care se vor pierde. Nu, acreditarea externã, chiar ºi pe 30 decembrie obþinutã, face ca prima tranºã de 153 de milioane euro sã vinã în România, utilizarea ei se desfãºoarã pe parcursul anului 2002, asta scrie acolo, nu înseamnã cã trebuie ºi consumaþi aceºti bani pânã la 31 decembrie 2001. Existã posibilitatea în care Comisia nu acrediteazã aceastã agenþie, ca aceºti bani sã fie transferaþi României în fondul naþional ºi pe parcursul anului viitor. Nu existã pericolul de pierdere a acestor bani. Aici este lucrul demotivant care se aude deseori ºi nu cred cã este bine.

Existã un interes foarte mare pentru acest program. Spuneþi cã noi sã negociem la Bruxelles. Nimeni nu a avut posibilitatea sã negocieze la Bruxelles succesiunea etapelor de finanþare. Aºa este conceput, se practicã ºi la alte programe de asistenþã comunitarãÉ ºi în cadrul unor proiecte PHARE sau unor secvenþe din Programul PHARE existã aceastã altã filozofie de finanþare. Ceea ce putem face este sã asigurãm cofinanþarea ºi existã deja un credit obþinut pentru cofinanþarea producãtorilor agricoli care nu vor avea, într-adevãr, acei mulþi bani care sãÉ eu ºtiu, fiecare proiect are o altã sumã posibilã de finanþare, care merge uneori chiar ºi pânã la un milion de euro în cazul unor proiecte mari de infrastructurã. Aceasta este problema, dacã prima secvenþã a acestei lucrãri, fiecare proiect are puºi deoparte toþi banii lui. Sigur, este adevãrat cã cel care este eligibil trebuie sã plãteascã prima lucrare pe care o face, dupã care încep sã i se deruleze, într-o metodologie de platã, aceste sume care vin, dar aºa este conceput acest program, acest lucru nu s-a putut ºi nu se poate negocia. Dacã s-ar fi putut negocia, fiþi convins cã reprezentanþii dumneavoastrã din vechiul Guvern ar fi fãcut acest lucru, pentru cã aceste acorduri multianuale au fost stabilite ºi au fost transmise þãrilor, Ministerului Afacerilor Externe din România, pe parcursul anului 2000. Ceea ce noi am fãcut a fost sã deblocãm programul, sã semnãm ºi am început sã construim aceastã agenþie care, aºa cum bine ºtiþi, a fost blocatã, dar, încã o datã spun, funcþionarea agenþiei începe dupã acreditare. Nici un proiect nu este primit acum de nimeni ºi dacã prin þarã umblã fel de fel de oameni care spun cã preiau proiecte pentru Programul SAPARD, aceasta o fac în afara oricãrui cadru legal. Proiectele se vor strânge de abia dupã ce agenþia este acreditatã, înþelegând prin agenþie unitatea centralã ºi cele opt birouri regionale.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Dacã mai sunt alte intervenþii?

Nemaifiind alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului pozitiv al comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi!

Cu 99 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi

3 abþineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 7, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului anual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþii Europene cu privire la Programul Special de Aderare pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001.

Vã rog, doamna ministru, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În susþinerea acestui proiect nu ar fi foarte multe lucruri de spus, decât cã, în baza acordului multianual, în fiecare an trebuie semnat un acord anual, cu preciza-

rea sumei pentru anul aferent. Pentru acest an avem alocatã suma de 153 milioane euro ºi, conform procedurilor din acordul multianual, este necesarã supunerea spre ratificare ºi a acestei finanþãri anuale.

Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Victor Apostolache, preºedintele Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã a fost sesizatã în fond pentru dezbatere cu acest proiect de lege prin Adresa L154/2001. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 2 mai anul curent. Comisia a dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 15 mai 2001. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã au hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului pozitiv la acest proiect de lege, propunând votarea în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã la acest proiect.

Menþionez cã proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei. Vã rog sã votaþi!

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat raportul comisiei.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Vã mulþumesc, doamna ministru. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 8 Ñ proiectul de Lege privind modificarea alin. 2 al art. 2 din Decretul nr. 343/1970 privind aderarea României la Convenþia cu privire la privilegiile ºi imunitãþile instituþiilor specializate, adoptatã la Adunarea generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite, la 21 noiembrie 1947.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru politicã externã.

Vã adresez rugãmintea sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Cristian Niculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Dupã aderarea României la Fondul Monetar Internaþional ºi la Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, prin Decretul nr. 133/1974 a fost modificat Decretul nr. 343/1970, introducându-se un nou alineat prin care se extinde aplicarea de cãtre România a prevederilor convenþiei ºi în legãturã cu cele douã organizaþii. Este vorba de Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

La 15 martie 1991, în România a fost adoptatã Legea nr. 28 pentru acceptarea Acordului privind Corporaþia Financiarã Internaþioanlã. Din anul 1997 funcþioneazã la Bucureºti un birou satelit al Corporaþiei Financiare Internaþionale care, un an mai târziu, a fost ridicat la rang de misiune. Datoritã faptului cã aceastã misiune ºi funcþionarii sãi nu se bucurã pânã în prezent _de iure_ de un tratament egal cu cel acordat de cãtre România celorlalte instituþii specializate, ºi am aici toate aceste instituþii, nu le mai citesc, Misiunea Corporaþiei Financiare Internaþionale la Bucureºti a solicitat în mod expres includerea organizaþiei pe lista instituþiilor specializate din sistemul ONU cãrora þara noastrã le aplicã prevederile Convenþiei cu privire la imunitãþile ºi privilegiile instituþiilor specializate.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Prisãcaru sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de politicã externã a analizat în douã ºedinþe propunerea de lege. Pentru noi problema principalã era dacã aceastã corporaþie face parte dintre instituþiile specializate ale sistemului Naþiunilor Unite. ªi Ministerul de Externe, ºi Ministerul Finanþelor, ºi prin scrisoarea primului-ministru ni se confirmã cã aceastã instituþie face parte dintre instituþiile specializate ºi prin urmare se justificã proiectul de lege.

Pentru acurateþea textului, comisia a propus modificarea titlului ºi a conþinutului proiectului de lege care vã este supus spre aprobare astãzi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, înþeleg cã în proiectul de lege existã douã amendamente, un amendament la titlu ºi amendamentul la articolul unic.

V-aº ruga sã vã pronunþaþi în primul rând asupra amendamentului din titlul proiectului de lege.

Amendament aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului din articolul unic. Practic, este pus de acord titlul cu articolul.

Articol unic aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2001 privind soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanþelor Publice.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Îl invit pe domnul preºedinte,

Vã rog, doamna secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori...

Vã rog sã vã referiþi doar la raportul suplimentar, pentru cã dezbaterea s-a mai efectuat la acest proiect de lege.

Sunteþi de acord cu raportul?

Da, suntem de acord cu raportul ºi propunem adoptarea proiectului de ordonanþã în varianta în care a fost adoptatã de cãtre Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Plenul Senatului, în temeiul art. 100 din regulament, a hotãrât trimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În ºedinþele comisiei din 13, 21 ºi 28 martie ºi 3 mai 2001, acest proiect de lege a fost reanalizat în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Finanþelor Publice.

În urma dezbaterilor ce au avut loc, s-au reþinut în principal urmãtoarele.

Ordonanþa de urgenþã înlocuieºte reglementarea materiei cuprinse în Legea nr. 105/1997 care a fost abrogatã. Noua reglementare a fost impusã de faptul cã unele dispoziþii din Legea nr. 108/1998 au fost declarate neconstituþionale prin Decizia nr. 208/2000 a Curþii Constituþionale.

Ordonanþa de urgenþã cuprinde dispoziþii mai clare ºi are un caracter mai concret, prevãzând competenþe explicite de soluþionare administrativã a contestaþiilor, precum ºi termene rezonabile de rezolvare a acestora, inclusiv exercitarea unor cãi de atac.

În cursul analizãrii ºi dezbaterii proiectului de lege, membrii comisiei au fãcut unele amendamente. Amendamentele admise sunt prevãzute în anexa 1 la raport, iar cele respinse Ñ în anexa 2.

Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cu Scrisoarea nr. 146/2001, a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele amendamente pe care comisia noastrã ºi le-a însuºit.

Proiectul de ordonanþã a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu unele observaþii ºi propuneri pe care Guvernul le-a analizat ºi care ºi-au gãsit rezolvarea în prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 13/2001.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu majoritate de voturi, a hotãrât sã propunã plenului Senatului proiectul de lege menþionat, cu amendamentele prevãzute în cele douã anexe.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi votatã cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Acest raport suplimentar înlocuieºte raportul prezentat în data de 20 februarie 2001.

- Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, sã observãm cã în raportul suplimentar existã mai multe amendamente.

La titlu nu existã amendamente.

Existã un amendament obligatoriu la preambul. În momentul în care noi acceptãm modificãri la ordonanþã, va trebui sã modificãm ºi articolul unic al legii. De aceea, voi pune în final la vot acest amendament.

Primul amendament priveºte art. 3 lit. c).

Iniþiatorul este de acord cu toate amendamentele?

Da.

Vã mulþumesc. Dacã sunt observaþii la art. 3 lit. c)? Vã rog, domnule senator Horga.

De fapt, amendamentele propuse în comisie de cãtre grupul nostru parlamentar au fost iniþial acceptate în totalitate, dupã care, la revenirea la comisie a acestor amendamente, au fost respinse în totalitate.

Eu am cerut acolo, atunci când se efectueazã contestaþia asupra unui act de control sau de impunere, sã aibã posibilitatea agentul economic, în perioada celor 30 de zile în care se soluþioneazã aceastã contestaþie, sã nu fie executat actul respectiv de control, astfel încât, dacã contestaþia este negativã, deci este respinsã, atunci

sã aibã posibilitatea sã se adreseze justiþiei, cum este de altfel ºi firesc, ca justiþia sã se pronunþe asupra executãrii sau neexecutãrii acelui act de control.

Mi se pare cã nu trebuie sã interpunem forþa statului asupra posibilitãþii agentului economic de a-ºi pãstra pentru o perioadã scurtã de timp, respectiv 30 de zile, disponibilitãþile în cont, astfel încât activitatea lui sã se desfãºoare în mod normal.

Dacã dupã efectuarea acestei contestaþii, deci dupã rãmânerea definitivã a contestaþiei, într-una din cele douã faze, la Direcþia Finanþelor Publice sau la Ministerul Finanþelor, agentul economic este pus în imposibilitatea de a-ºi pãstra disponibilitãþile în cont, iar la sfârºit, când contestaþia sã zicem cã este admisã, se pune problema recuperãrii sumelor respective care între timp au fost executate silit din contul agentului economic, prin faptul cã legea impune de la bun început cã nu existã suspendarea executãrii plãþii pe timpul soluþionãrii contestaþiei.

Mi se pare o chestiune de bun-simþ, dacã dorim ca un agent economic sã funcþioneze în mod normal, activitatea lui sã se desfãºoare în mod normal, ca pentru aceastã perioadã de 30 de zile sã nu intervenim asupra conturilor lui, astfel încât el sã aibã ºansa de a se adresa justiþiei în continuare, dacã nu este mulþumit de modul cum a fost soluþionatã contestaþia respectivã.

Vã mulþumesc, domnul senator.

Dumneavoastrã aþi fãcut vorbire despre un amendament care v-a fost respins în comisie, dar nu la art. 3, ci un amendament la art. 2. Aºa, cel puþin, scrie în raport.

Sã ne pronunþãm, totuºi, asupra acestui amendament respins de cãtre comisie, la art. 2.

Îl rog pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã-ºi expunã punctul de vedere.

Acesta a fost motivul pentru care la comisie s-a dezbãtut de 4 ori acest proiect de lege.

La prima vedere, domnul senator Horga, cum sã zic, are ºanse mari sã convingã, dar analizând pe situaþii concrete, pe statisticã modul în care au fost rezolvate contestaþiile la actele de control la Ministerul Finanþelor, constatãm cã situaþia nu stã chiar aºa.

Introducerea unei astfel de prevedere în lege ar crea temei legal pentru toþi cei care, de rea-credinþã, nu vor sã-ºi plãteascã dãrile cãtre stat, sã facã contestaþii.

Contestaþia ar atrage dupã sine suspendarea plãþii ºi, uite aºa, am þine-o din contestaþie în contestaþie, contestaþiile administrative fiind urmate de contestaþii în justiþie care, de asemenea, suspendã plata ºi riscãm cu astfel de prevedere sã vitregim bugetul de stat de sume imense.

Nu este un secret pentru nimeni cã deja ºi în România, ca ºi în alte þãri din lume, sunt firme care-ºi plãtesc cu bani grei specialiºti în probleme de fiscalitate, specialiºti a cãror misiune este sã caute ”chichiþeleÒ din lege pe care sã le speculeze ºi sã facã în aºa fel ca acea firmã sã întârzie plãþile cãtre stat sau sã nu le onoreze niciodatã.

Poate singura chestiune unde domnul senator Horga are dreptate Ñ ºi a fost tranºatã aceastã chestiune la comisie, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Finanþelor, dar aceastã chestiune nu face obiectul acestei reglementãri Ñ vizeazã faptul cã, atunci când, urmare unei contestaþii, Ministerul Finanþelor dã statisfacþie contestatorului, suma se restituie neactualizatã ºi în legãturã cu acest lucru reprezentanþii Ministerului Finanþelor ºi-au luat un angajament pe care-l fac cunoscut ºi în faþa plenului cã vor promova modificãri la Ordonanþa nr. 11 care reglementeazã problema, în sensul restituirii sumelor actualizate, pentru cã e adevãrat cã, într-un procent oarecare, aceste contestaþii sunt soluþionate în favoarea contestatorului ºi atunci este incorect sã restitui, dupã o lunã sau dupã un an, suma la valoarea nominalã, la valoarea istoricã.

Rezolvând-se acest aspect al problemei, deja argumentaþia domnului senator Horga nu mai stã în picioare.

Este corect ca pe timpul soluþionãrii contestaþiei banii sã fie la bugetul de stat, pentru cã altminteri riscãm sã se creeze un haos în ceea ce priveºte colectarea sumelor la bugetul de stat.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Ion Predescu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi,

Acest amendament propus de domnul senator Horga Vasile la art. 2 nu este agreat, pe argumentele pe care le-aþi ascultat, de cãtre comisia sesizatã în fond. Aþi ascultat ºi argumentaþia prezentatã de domnul senator Predescu în urma discuþiilor avute ºi în comisia juridicã.

Eu sunt obligat, potrivit regulamentului, sã-l

Sã revenim la raportul comisiei.

La art. 3 existã un prim amendament la lit. c). Iniþiatorul îl susþine, este de acord cu el. Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Amendament aprobat de plen cu 65 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Punctul 2 din raport, amendamentul de la art. 5 alin. 2.

Dacã sunt intervenþii?

Eu doresc sã subliniez cã, în materie financiar-fiscalã, cãile de atac, fie administrative, fie judiciare, nu sunt suspensive de executare. Nici o legislaþie nu prevede de principiu suspendarea executãrii automat în exercitarea unei asemenea cãi de atac.

Numai pe cale de excepþie instanþa sau autoritatea administrativã care are a soluþiona contestaþia sau calea de atac judiciar, instanþa numai pe cale de excepþie are dreptul, dupã examinarea contestaþiei ºi constatarea motivelor ei, sã poatã suspenda executarea, de la caz la caz.

Doresc sã fim bine înþeleºi. Dacã ar exista suspendarea executãrii o datã cu exercitarea unei cãi de atac administrative, care e contestaþia, sau a unei cãi de atac judiciare, accesul la justiþie, nu s-ar mai executa bugetele de stat sau s-ar executa cu 3Ñ4 luni sau nu ºtiu cât timp întârziere.

O asemenea prevedere dacã ar exista în reglementarea legalã privind datoriile publice, taxe ºi impozite, toþi debitorii ar exercita asemenea cãi de atac.

Ne dãm seama cât de periculoasã ar fi o asemenea prevedere în legislaþie. De aceea, nici o þarã nu admite de principiu suspendarea executãrii. Nici noi nu putem face excepþie de la regula generalã în materie financiarã privind taxele ºi impozitele ºi orice alte obligaþii de asemenea naturã ale cetãþenilor debitori.

De aceea, de principiu, domnule preºedinte, domnilor colegi, amendamentul susþinut de colegii, invocat astãzi de colegii de la P.R.M., de justeþe a fost respins de comisie. Noi ne-am ºi pronunþat în acest sens. Nu poate fi admis de principiu.

Vã mulþumesc. Iniþiatorul, dacã doriþi sã mai completaþi.

Suntem de acord. Nu mai avem nici oÉ

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plen cu 70 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi o abþinere.

- Poz. 3 în raport, amendamentul de la art. 10 alin. 1

- ºi 2.

Alin. 2 devine 3, cu aceeaºi redactare. Vã rog, domnule preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Intervenþia mea priveºte, cred, o scãpare în redactarea acestui alin. 2 care, de altfel, nu mai seamãnã cu ceea ce a hotãrât comisia la pct. 5 la art. 12.

Deci: ”Decizia de suspendare poate fi atacatã la instanþa de contencios administrativ _competentã._ Ò Lipseºte aceastã precizare necesarã care apare, aºa cum spuneam, la amendamentul de la art. 12.

Deci rog sã se completeze. Este o omisiune, cred.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sã adãugãm în final ”competentãÒ. Mulþumesc. Alte intervenþii la art. 10?

Nefiind,

- 9 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

- Al patrulea amendament, la art. 11 alin. 3. Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 75 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

- Amendament la art. 12 alin. 1, partea finalã. Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 69 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

- La art. 17. Observaþii?

Este un articol nou introdus. Iniþiatorul este de acord. Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 75 de voturi pentru,

- 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere. Nemaifiind alte amendamente,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Proiectul de lege este aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã propun sã luãm în dezbatere, la punctul 10, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2000 privind unele mãsuri pentru diminuarea datoriei publice interne.

Vã rog, doamna ministru.

## Vã mulþumesc.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune utilizarea pentru rambursarea datoriei publice interne a sumelor încasate de instituþiile publice implicate în procesul privatizãrii ºi cele obþinute de Oficiul pentru recuperarea creanþelor bancare în urma valorificãrii activelor bancare neperformante, dupã deducerea cheltuielilor efectuate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Prin prevederile proiectului de ordonanþã de urgenþã propus se limiteazã cheltuielile cu dobânzile la datoria publicã internã care, potrivit Legii nr. 81/1999 a datoriei publice, reprezintã cheltuialã în bugetul de stat.

Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã prezinte raportul comisiei.

Ceea ce aº vrea sã vã întreb, doamna ministru, ar fi, în primul rând, ce se înþelege în optica Ministerului Finanþelor prinÉ Deci pentru menþinerea plafonului de îndatorare dumneavoastrã folosiþi termenul ”limite rezonabileÒ. Ce înseamnã în optica Ministerului Finanþelor limita rezonabilã a plafonului de îndatorare la datoria publicã internã ºi dacã între datoria publicã internã estimatã la circa 68Ñ70 de mii de miliarde în momentul întocmirii ordonanþei, elaborãrii prezentului proiect de act normativÉ pânã în prezent, cum a evoluat datoria publicã internã ºi care sunt perspectivele legate de acest subiect? Pentru cã, sigur, existã o corelaþie între veniturile pe care le obþinem, eforturile pe care le face ºi Ministerul Finanþelor, ºi Guvernul pentru reducerea datoriei publice interne ºi veniturile care sunt aºteptate a proveni fie din recuperarea creanþelor bancare, fie din privatizare în anul curent ºi în perioada imediat urmãtoare.

Deci douã lucruri: 1 Ð Ce înþelegeþi dumneavoastrã, ce înseamnã în optica Ministerului Finanþelor o limitã rezonabilã a plafonului de îndatorare? Sigur cã aici este o problemã de evaluare; ºi 2 Ð Cum stãm cu datoria publicã internã în momentul de faþã?

Mulþumesc.

Limita rezonabilã este datã de puterea de a susþine cheltuiala cu datoria publicã ºi, de fapt, avem în vedere încadrarea în deficitul prognozat.

Cum realizãm aceastã sarcinã? Aºa cum dumneavoastrã ºtiþi, noi am dat publicitãþii nivelurile de realizare a veniturilor ºi cheltuielilor bugetului de stat pe trimestrul I. Au fost unele probleme legate de realizarea veniturilor. Începând cu luna aprilie deja lucrurile intrã în normal, veniturile bugetului încep sã se realizeze în limite normale, astfel încât ne putem încadra în limitele deficitului prevãzut în bugetul statului.

De fapt, limita rezonabilã este aceastã limitã care ne dã posibilitatea sã susþinem deficitul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sesizatã în fond, comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în ºedinþa din 3.05.2001, a analizat ºi membrii comisiei au votat, cu unanimitate, proiectul de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 89 din regulament, îl supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului, în forma emisã de Guvern ºi adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã rog, la dezbateri generale, dacã doriþi sã interveniþi?

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi, sigur, susþinem aceastã ordonanþã. De fapt, ºi la bugetul de stat pe 2001 a fost o întreagã dezbatere pe includerea în textul Legii bugetului, a acestei prevederi potrivit cãreia veniturile din privatizare ºi cele provenind din recuperarea activelor bancare sã fie incluse în buget, în conformitate cu prevederile Ordonanþei nr. 38/2000, prezenta ordonanþã.

ªi dacã ne puteþi spune cum evolueazã acum.

Aºa cum vã spuneam, am avut în trimestrul I un nivel al deficitului mai mare ca urmare a faptului cã nu ne-am putut realiza unele categorii de venituri, însã deja lucrurile sunt foarte mult îmbunãtãþite pe luna aprilie ºi începând chiar cu luna mai.

Doamna ministru, nu încasarea veniturilor bugetare mã interesa sau ne interesa în momentul de faþã, ci plafonul datoriei publice interne. Deci în momentul elaborãrii ordonanþei era un plafon de 68 de mii de miliarde. Cum stãm în momentul de faþã? Cât este cifra în momentul de faþã, dacã ne-o puteþi spune?

N-aº putea sã vã spun cât este la zi, pe baza ultimelor lansãri de împrumuturi pe care le avem, pentru cã se modificã în funcþie de dobânda care ne este perceputã, dar vã pot da aceastã cifrã dupã ce ajung la minister.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sau în cadrul unei interpelãri, aceastã chestiune poate fi rezolvatã. Poate cã un rãspuns mult mai detaliat putea sã dea, în baza ordonanþei, cel care a ºi semnat ordonanþa respectivã, respectiv domnul ministru Remeº.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã,

La punctul 11, avem proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 58/1999 privind soluþionarea obiecþiunilor ºi contestaþiilor formulate împotriva actelor de control ºi de impunere, având ca obiect constatarea ºi stabilirea impozitelor ºi taxelor locale, a majorãrilor de întârziere, a penalitãþilor, precum ºi a altor sume ºi mãsuri.

Adoptat de Camera Deputaþilor

Raportor: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Proiectul ordonanþei de urgenþã a Guvernului vine sã instituie un sistem coerent al procedurii administrativjurisdicþionale, care sã dea posibilitatea contribuabililor, persoane fizice sau juridice sã atace modul în care au fost constatate ºi stabilite impozitele ºi taxele locale.

De fapt, proiectul de act normativ reglementeazã douã trepte de soluþionare a obiecþiunilor ºi contestaþiilor la actele de control, respectiv o treaptã ce instituie cãi administrative prin adresarea ierarhicã a obiecþiunilor, în prima fazã, la nivelul ºefului serviciului care a constatat sau a stabilit impozitul sau taxa, iar a doua fazã a contestaþiei, la nivelul primarului unitãþii administrativ-teritoriale în care persoana fizicã sau juridicã plãtitoare îºi are domiciliul, sediul sau desfãºoarã activitãþi supuse impunerii.

Cea de a doua treaptã de reglementare dã expresie prevederilor constituþionale privind accesul liber la justiþie, precum ºi dispoziþiilor Legii contenciosului administrativ ºi instituie dreptul contribuabililor de a formula acþiune împotriva dispoziþiilor primarului unitãþii administrativ-teritoriale, tribunalului judeþean, respectiv cu recurs la Curtea de apel competentã.

Pe baza celor prezentate, vã propunem adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Între Ordonanþa nr. 58/1999 ºi Ordonanþa nr. 13/2001, cea discutatã la punctul 9, pe probleme de principiu nu existã diferenþe.

Singura diferenþã este cã Ordonanþa nr. 58/1999 reglementeazã problematica vizând contestaþiile care atacã actele de control ºi de impunere în legãturã cu impozitele ºi taxele locale.

Bineînþeles cã Ordonanþa nr. 58/1999 are specificul ei, dar trebuie spus cã la emiterea Ordonanþei de urgenþã nr. 58/1999 s-au avut în vedere obiecþiunile pe care le-a luat în considerare Curtea Constituþionalã când a fost atacatã Legea nr. 105/1997.

Membrii comisiei, analizând din aceastã perspectivã Ordonanþa nr. 58/1999, cu unanimitate de voturi, au hotãrât sã supunã spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 58/1999, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi votat cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

De data aceasta este prezent chiar ºi iniþiatorul ordonanþei în salã, de aceea cred cã va putea sã dea rãspunsuri în mod direct.

Dacã nu doreºte nimeni sã intervinã,

În numele Grupului parlamentar P.D., aveþi acest drept, vã rog sã scoateþi o listã.

Da, prin reformularea art. 7, rãmâne cu un singur alineat.

Deci celelalte douã înseamnã cã se contopesc în primul ºi se exclud, ca sã nu se înþeleagã cã este vorba doar de alin. 1.

Nu, nu, e un singur alineat.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului de la art. 7, am omis acest lucru, propus de comisia sesizatã în fond.

Aprobat de plen cu 65 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

La poziþia 12 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/1999 privind sistemul de monitorizare a cheltuielilor de personal din bugetul de stat pe anul 1999. Vã rog, doamnã ministru!

Vã mulþumesc.

De asemenea, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Obiectivul de reglementare al ordonanþei de urgenþã îl constituie instituirea unui sistem de raportare lunarã a cheltuielilor de personal alocate de la bugetul de stat în vederea încadrãrii acestora în limitele aprobate prin Legea bugetului de stat.

Având în vedere cã instituie un regim de ordine ºi disciplinã în acest domeniu, propunem aprobarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/1999.

Vã mulþumesc.

completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

Obiectul de reglementare al ordonanþei îl reprezintã completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. ºi constã în înscrierea în Cartea funciarã ºi efectuarea lucrãrilor necesare în vederea intabulãrii a dreptului de proprietate a statului, precum ºi a dreptului de administrare directã constituit în folosul instituþiilor publice de stat pentru toate bunurile imobile, ca rezultat al transferului activelor de la Banca Comercialã Românã Ñ S.A. în proprietatea statului, ºi în administrarea directã a instituþiilor publice de stat.

De asemenea, ordonanþa prevede scutirea de la plata impozitelor ºi taxelor a operaþiunilor care privesc transferul dreptului de proprietate, care, potrivit legislaþiei fiscale, sunt supuse plãþii taxei pe valoarea adãugatã, precum ºi, în cazul operaþiunilor legate de intabularea dreptului de proprietate, care presupun plata taxei de timbru ºi a timbrului judiciar.

Vã propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 195/1999. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã ministru.

Ofer cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã în fond, în urma dezbaterilor proiectului de lege, a hotãrât sã propunã plenului pentru dezbatere ºi adoptare proiectul menþionat, fãrã amendamente, cu precizarea cã proiectul se încadreazã în categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi votat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã, în numele grupurilor parlamentare sau în numele iniþiatorilor, doriþi sã luaþi cuvântul?

Dacã nu doriþi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

La poziþia 13, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/1999 pentru

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Cu precizarea cã am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi, de asemenea, au transmis avize favorabile, fãrã amendamente, Comisia pentru privatizare ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi fãcând precizarea suplimentarã cã proiectul se încadreazã în categoria legilor ordinare, comisia noastrã propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma promovatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 5 voturi contra, 5 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege, în ansamblu.

Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, 3 voturi contra, 5 abþineri.

Poziþia 14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/2000 privind conversia în acþiuni a creanþelor cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale, bugetului fondurilor speciale ºi Fondului Proprietãþii de Stat la unele societãþi comerciale. De asemenea, iniþiativã a Ministerului Finanþelor Publice. Raportor: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamnã ministru.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ministerul Finanþelor Publice susþine adoptarea prin lege a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/2000 privind conversia în acþiuni a creanþelor cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale, bugetului fondurilor speciale ºi Fondului Proprietãþii de Stat la unele societãþi comerciale.

Susþinerea respectivã are în vedere faptul cã aplicarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/2000 ar crea un impact deosebit de puternic în ceea ce priveºte încasarea veniturilor bugetare pentru anul 2001.

Vã mulþumesc.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere cele prezentate de iniþiator ºi adãugând celor spuse faptul cã am primit aviz favorabil de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, de asemenea, de la Comisia pentru privatizare ºi de la Consiliul Legislativ, comisia noastrã propune plenului Senatului, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Îi invit pe domnii senatori în salã. Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi!

Raport aprobat de plen cu 76 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 5 abþineri.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

La poziþia 15 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale, pe care vã propun sã îl luãm în dezbatere. Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru privatizare. Îl invit pe domnul preºedinte Carol Dina sã îºi ocupe locul.

Vã rog, doamnã ministru, sã prezentaþi expunerea de motive.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000 modificã prevederile art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale ºi dispune implicarea rãspunderii administratorilor la stabilirea cu exactitate a obligaþiilor bugetare ale societãþilor comerciale care se privatizeazã. Necesitatea acestei dispoziþii rezidã în faptul cã organele de control erau puse în imposibilitatea de a stabili cu exactitate obligaþiile bugetare, din cauza refuzului societãþilor comerciale care se privatizau de a-ºi reface evidenþele contabile în concordanþã cu realitatea.

Având în vedere cele prezentate, vã propun adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000 se referã la modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997. Camera Deputaþilor, în ºedinþa din data de 1 martie 2001, a adoptat proiectul de lege de aprobare a acestei ordonanþe. Comisia pentru privatizare a luat în dezbatere ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999, care are acelaºi obiect de reglementare, respectiv modificarea art. 14.

Având în vedere cã cele douã ordonanþe de Guvern au reglementãri similare, Comisia pentru privatizare propune plenului Senatului adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000, cu preluarea dispoziþiilor din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999, prezentatã în anexã. S-au primit avize de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de la Consiliul Legislativ. Prin natura dispoziþiilor sale, legea are un caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

Îi consult pe iniþiatori dacã sunt de acord cu amendamentele din anexã.

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da? Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt,

Poziþia 3 din raport: introducerea art. 2, deci articol nou introdus.

Iniþiatorul, de acord, da?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plen cu 78 de voturi pentru, douã voturi contra, o abþinere.

La poziþia 16 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Vã rog, doamnã ministru, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, aceastã ordonanþã se respinge, ca urmare a faptului cã prevederile ei au fost preluate în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000.

Da, vã mulþumesc. Ofer cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru privatizare, domnul senator Carol Dina.

Prin preluarea prevederilor din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999 ca amendamente la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000, aceastã ordonanþã nu mai are obiect ºi propunem respingerea acesteia. Avem avizele favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, de la Consiliul Legislativ. Menþionãm cã, prin dispoziþiile sale, legea are un caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã intervinã?

Dacã nu doreºte nimeni, adresez rugãmintea colegilor din toate comisiile ca, în momentul în care existã un raport negativ pe un proiect de lege care propune spre aprobare o ordonanþã sau o ordonanþã de urgenþã, deci în situaþia raportului negativ, sã formuleze cel puþin douã amendamente, pentru cã trebuie schimbat atât titlul, cât ºi articolul unic al proiectului de lege propus de Guvern dintr-un proiect de lege de aprobare a ordonanþei de urgenþã într-un proiect de lege de respingere a ordonanþei, pentru cã altfel ordonanþa rãmâne în vigoare. Dacã noi nu o publicãm, în ”Monitorul OficialÒ, legea de respingere a ordonanþei nu trece prin cele douã Camere. Practic, ordonanþa rãmâne în vigoare ºi îºi produce efectele.

Rugãmintea este sã acceptaþi douã amendamente: un amendament la titlul ordonanþei, având în vedere raportul negativ prezentat de comisie ºi acceptat de iniþiator. În primul rând, sã transformãm legea dintr-o lege de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999 într-o lege de respingere a ordonanþei ºi, pe cale de consecinþã, sã modificãm ºi articolul unic.

Privind titlul proiectului de lege, deci ”Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a GuvernuluiÒ ºi aºa mai departe: ”Articol unic. Se respinge Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150 din 14 octombrie 1999Ò Ñ iar textul curge.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 17 al ordinii de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. De asemenea, Ministerul Finanþelor Publice. Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru privatizare. Caracterul legii: lege ordinarã. Vã rog, doamnã ministru, aveþi cuvântul.

Dispoziþiile prezentei ordonanþe reglementeazã modul de administrare a resurselor financiare rezultate din privatizare care, potrivit vechii legislaþii, puteau fi pãstrate în conturi deschise la bãncile comerciale. Derularea acestor fonduri prin bãncile comerciale prezenta un grad mare de risc, fãrã sã existe o garanþie certã a recuperãrii lor. În prezenta ordonanþã se prevede cã fondurile provenite din procesul de privatizare sã fie pãstrate în conturi deschise la Trezoreria Statului ºi cuprinde o serie de dispoziþii referitoare la transferuri de sume, dobânzile aferente ºi aºa mai departe.

Vã propunem adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul.

Comisia pentru privatizare, în unanimitate de voturi, avizeazã favorabil prezentul proiect de lege, cu menþiunea cã sintagma ”Fondul Proprietãþii de StatÒ se va înlocui cu ”Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor StatuluiÒ de fiecare datã când apare în text. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil la acest proiect de lege, iar prin natura dispoziþiilor sale legea are un caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale doreºte vreun domn senator sã intervinã?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi. Îi invit pe domnii senatori în salã, altfel voi fi pus în situaþia de a face apelul. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Raportul comisiei, aprobat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Aprobat de plen cu 78 de voturi, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

La poziþia 18 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2001 privind reglementarea rambursãrii ratelor scadente, precum ºi plata altor costuri aferente unor împrumuturi externe. Raportor: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Îl invitãm pe domnul senator ªtefan Viorel sã rãmânã, de fapt, la pupitru.

Vã rog, doamnã ministru, aveþi cuvântul.

## Da, vã mulþumesc.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/2001 reglementeazã achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, din fondul de risc constituit în baza Legii datoriei publice nr. 81/1999, a obligaþiilor financiare faþã de Banca Naþionalã a României, reprezentând rate de capital în sumã de peste 37 de milioane de dolari, aferente creditului pentru importul de þiþei, pãcurã, gaze naturale ºi cãrbune energetic. Creditul a fost contractat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice ºi subîmprumutat de Societatea Naþionalã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. Acelaºi regim urmeazã ºi plata la extern în sumã de 1,9 milioane de dolari în cadrul Acordului de împrumut dintre România ºi B.E.R.D. destinat pentru finanþarea Proiectului ”Piaþa de GrosÒ.

Având în vedere cele prezentate, vã rugãm sã adoptaþi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanþei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Suplimentar celor prezentate de iniþiator, aº vrea sã fac precizarea cã sumele achitate de Ministerul Finanþelor Publice vor fi recuperate de la beneficiari, care vor plãti ºi majorãri de întârziere la nivelul celor stabilite pentru neplata creanþelor bugetare.

În aceste condiþii, comisia, ca urmare a dezbaterilor, a hotãrât, cu 3 voturi împotrivã, adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Guvern. Precizãm cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, fapt pentru

care Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din regulament, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Domnul senator Nicolae Paul Anton Pãcuraru, vã rog, aveþi cuvântul.

Se pare cã astãzi este ziua mea de serviciu cu întrebãri adresate Ministerului Finanþelor Publice.

Sigur cã stingerea sau reglementarea datoriilor dintre Ministerul Finanþelor Publice ºi Banca Naþionalã a României este normalã ºi noi susþinem proiectul de ordonanþã. Nu am înþeles însã ºi cred cã ne va fi nouã destul de greu sã înþelegem cum aveþi în vedere faptul ca Societatea Naþionalã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. sã îºi achite obligaþiile faþã de Ministerul Finanþelor Publice, având în vedere cã în momentul de faþã, ºi cred cã ºi în perspectivã, este societatea cu nivelul cel mai ridicat de datorii, care înregistreazã în continuare pierderi ºi care nu are un program de restructurare, astfel încât mãcar pierderile sã fie reduse, nu sã ajungem chiar la nivelul achitãrii datoriilor.

Deci dacã dumneavoastrã, ca Minister de Finanþe, aveþi în vedere sau ºtiþi cã existã o minimã perspectivã a afirmaþiilor domnului preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci cã aceastã datorie va fi acoperitã de Societatea Naþionalã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. Dacã, într-adevãr, existã vreo perspectivã în acest sens, pentru cã ea ar însemna, de fapt, o rezolvare a multor altor probleme la nivelul obligaþiilor faþã de Ministerul Finanþelor Publice.

Da, problema ridicatã de dumneavoastrã este de foarte mare importanþã. Aþi vãzut cã a fãcut obiectul unei ordonanþe a Guvernului în ceea ce priveºte conversia în acþiuni a creanþelor pe care Ministerul Finanþelor Publice le are de la aceste unitãþi, pentru care a rambursat la extern ratele la credit. De fapt, în cazul de faþã Banca Naþionalã a României este cea care a plãtit valuta, iar noi decontãm Bãncii Naþionale a României leii aferenþi. Avem în vedere posibilitatea de recuperare, pe de o parte, prin conversia în acþiuni ºi vânzarea acþiunilor, pentru cã cea mai mare parte dintre aceste unitãþi care înainte erau regii acum au devenit companii naþionale ºi au capital social, deci au acþiuni. Dar nu sunt excluse ºi alte abordãri. Aºadar o primã abordare a vizat aceastã conversie, dar în perioada urmãtoare avem în vedere ºi alte mãsuri care sunt analizate la aceastã datã.

Da, mulþumesc. Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Da. Simt nevoia sã fac precizarea cã în raport am inserat menþiunea cã Ministerul Finanþelor Publice va urmãri recuperarea de la beneficiar a sumelor corectate cu majorãri de întârziere, pentru a nu se înþelege, aºa cum la un moment dat în dezbaterile de la comisie s-ar fi înþeles, cã prin aceastã ordonanþã Ministerul Finanþelor Publice transferã banii la Banca Naþionalã a României ºi cu aceasta Societatea Naþionalã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. este exoneratã de platã. Nu. Suma datoratã de Societatea Naþionalã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. se adiþioneazã altor sume datorate de Societatea Naþionalã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. din anii anteriori, din perioada anterioarã ºi va fi tratatã în acelaºi regim. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Poziþia 19 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2001 pentru modificarea art. 44 din Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor.

Vã rog, doamnã ministru, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

Obiectul acestei ordonanþe îl constituie, de fapt, modificarea prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor, modificare necesarã deoarece Comisia de supraveghere a asigurãrilor nu a fost numitã de Parlament pânã la data respectivã. Proiectul are în vedere modificarea termenului în care asiguratorul sau broker-ul de asigurare se va conforma reglementãrilor Legii nr. 32/2000, precum ºi a termenului în care societãþile mutuale care desfãºoarã activitate de asigurare sunt obligate sã solicite ºi sã obþinã autorizarea Comisiei de supraveghere a asigurãrilor.

Folosim, totodatã, acest prilej pentru a adresa din partea Ministerului Finanþelor Publice rugãmintea de a se urgenta numirea Comisiei de supraveghere a asigurãrilor, având în vedere cã de la Uniunea Europeanã deja primim mesaje vizavi de necesitatea funcþionãrii, potrivit legii, a acestei Comisii de supraveghere a activitãþii de asigurare-reasigurare.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, luând în dezbatere proiectul de lege, îl propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare, fãrã modificãri. Precizez cã s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia economicã a Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi!

Raport aprobat de plen cu 76 de voturi pentru ºi douã voturi contra.

Proiectele de lege care aveau ca iniþiator Ministerul Finanþelor Publice. Rãmâneþi ºi pentru celelalte proiecte, doamnã ministru Manolescu? Mai sunt câteva. La punctul 24, Ordonanþa Guvernului nr. 108/2000. Nu este a dumneavoastrã? Vã rog sã vã documentaþi, pânã luãm noi un alt proiect de lege. Discutaþi ºi cu domnul preºedinte ªtefan Viorel, vã rog.

Deci vã propun sã luãm în dezbatere punctul 20 al ordinii de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã. De data aceasta, ordonanþa este semnatã chiar de fostul prim-ministru Victor Ciorbea. Vã rog, în calitate de iniþiator, sã vã recomandaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive. Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Rãzvan Ciricã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt Rãzvan Ciricã, secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Am sã vã prezint nota pentru susþinerea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã.

Ordonanþa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã reglementeazã organizarea unui compartiment nou în structura organizatoricã a instituþiilor administraþiei publice din România. Ea urmãreºte punerea în practicã a principiului separãrii funcþiilor politice de cele administrative în cadrul organelor administraþiei publice.

Cabinetul demnitarului are o structurã flexibilã, fiind adaptat condiþiilor particulare în care este organizat ºi funcþioneazã. De asemenea, este un compartiment organizatoric distinct care se compune din urmãtoarele funcþii: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier ºi curier, reglementând modalitatea de numire sau eliberare din funcþie a membrilor cabinetului demnitarului.

Prin prezenta ordonanþã s-a stabilit natura relaþiilor dintre membrii cabinetului demnitarului ºi ceilalþi angajaþi ai instituþiei în cauzã, precum ºi cu ceilalþi membri ai celorlalte cabinete ale demnitarilor din instituþia respectivã. Ordonanþa stabileºte numãrul maxim de posturi ale cabinetului demnitarului ºi defineºte atribuþiile ºi responsabilitãþile directorului de cabinet. De asemenea, ordonanþa precizeazã salarizarea persoanelor din cadrul cabinetului demnitarului, precum ºi fondurile din care se asigurã aceasta. Faþã de cele prezentate, susþinem aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã.

Da. V-aº ruga, doamnã preºedinte Simona Marinescu sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Raportul este favorabil.

Aº fi vrut sã fac o singurã menþiune, domnule preºedinte. Se ºtie cã poziþiile de senator preºedinþi de comisii permanente sunt asimilate cu cele de ministru cu privire la drepturile salariale, la alte drepturi. Gãsesc de cuviinþã ca o asemenea structurã a cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã sã existe ºi la nivelul preºedintelui de comisie permanentã. ªi dacã dumneavoastrã sunteþi de acord, putem lua din nou în discuþie în comisie acest act normativ ºi sã facem referire ºi la preºedinþii de comisii permanente din Camerele Parlamentului.

Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Sigur cã legea aceasta a parcurs anumite etape. Dacã aveþi o astfel de iniþiativã, deºi mã gândesc cã, totuºi, 8 consilieri personali, de data aceasta, chiar la nivelul nostru în Senat, mi se par cam mulþi. Mã gândesc cã am putea avea nevoie de curieri personali, de secretari personali.

Pentru eficienþa comisiei, o asemenea structurã ar fi necesarã. Noi suntem astãzi în extrema cealaltã, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da, vom discuta. Deocamdatã, sã ne rezumãm la proiectul de lege ºi la ordonanþa pe care o avem în dezbatere, neexistând nici un amendament.

Dacã nu existã colegi senatori care doresc sã intervinã,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege. Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, 10 voturi contra ºi douã abþineri, proiectul de lege este aprobat de plen.

La poziþia 21 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective a fost impus datoritã faptului cã procesul de restructurare, prin complexitatea sa, a impus adoptarea unor acte normative ce cuprind mãsuri specifice de protecþie socialã a persoanelor afectate de concedierile colective din diferite sectoare de activitate, cum ar fi: industria minierã, transporturi feroviare, energie electricã, gaze naturale, petrol, silviculturã, personalul civil ºi militar din armatã, siderurgie, construcþii de maºini sau angajaþii agenþilor economici cu capital preponderent sau integral privat, precum ºi cei din sectorul bugetar.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective a fost elaboratã în scopul îmbunãtãþirii cadrului juridic ºi constituie cadrul general ºi unitar al reglementãrilor privind protecþia socialã a salariaþilor disponibilizaþi prin concedieri colective. Aceste reglementãri vizeazã, în principal, definirea concedierilor colective ºi reglementarea condiþiilor de acces ale salariaþilor disponibilizaþi la mãsurile de protecþie socialã pentru toate situaþiile generate de procesul de restructurare, reorganizare, închidere operaþionalã, parþialã sau totalã a activitãþii, privatizare sau lichidare ºi competenþele de aprobare ale programelor. Reglementãrile vizeazã, de asemenea, mãsurile de protecþie socialã pentru salariaþii disponibilizaþi prin concedieri colective, care au fost extinse ºi asupra salariaþilor angajatorilor cu capital preponderent privat, precum ºi celor proveniþi din unitãþi ºi instituþii finanþate din fonduri bugetare ºi extrabugetare, cu excepþia salariaþilor din administraþia publicã centralã ºi localã. Cuantumul plãþilor este reglementat unitar, luând ca bazã de calcul salariul mediu net pe unitate ºi este diferenþiat în funcþie de vechimea în muncã.

De asemenea, agenþii economici care efectueazã disponibilizãri de personal prin concedieri colective pot acorda compensaþii bãneºti individuale, în condiþiile ºi cuantumurile prevãzute în contractele colective de muncã, din fondul de salarii. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 include modificãrile ºi completãrile aduse de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 185/1999 ºi de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 77/2000.

## Mulþumesc.

Ofer cuvântul doamnei senator Simona Marinescu, preºedinta Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Comisia de muncã ºi protecþie socialã a avizat favorabil proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Aº vrea sã subliniez o idee pe care a enunþat-o ºi iniþiatorul, ºi anume aceea cã urmãtoarele douã acte normative de pe ordinea de zi, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 185/1999 ºi 77/2000, au fost incluse în textul Ordonanþei nr. 98/1999. Din acest motiv avem, în continuare, douã rapoarte de respingere a celor douã acte normative. Prin urmare, 98/1999 are raport favorabil, elaborat de Comisia de muncã ºi protecþie socialã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Fãrã nici un amendament.

Fãrã amendament.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Domnilor senatori, dacã doriþi sã luaþi cuvântul la dezbateri generale?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportuluiÉ dar sã le luãm pe rând, în primul rând la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999.

Vã rog sã votaþi.

Deci raportul cu cele trei componente este aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 6 contra ºi 3 abþineri.

Deci, stimaþi colegi, urmãtoarele douã proiecte de lege despre care au fãcut vorbire atât colega noastrã, doamna senator Simona Marinescu, cât ºi doamna ministru, au rapoarte negative; rapoartele se regãsesc, practic, ºi au fost discutate la primul proiect de legeÉ

Sunt preluate în Ordonanþa nr. 98/1999É

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aº vrea sã nu mai reluãm discuþiile, de aceea spun acest lucru. Practic, raportul comisiei a fost aprobat prin votul dat anterior cu 72 de voturi pentru, douã contra, douã abþineri, motiv pentru care

Al treilea proiect de lege, privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/2000. Raportul comisiei sesizate în fond a fost aprobat de plen, motiv pentru care

Poziþia 24 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/2000. Îl mai putem lua sau nu?

Deci ce proiect de lege putem sã luãm? Da. Vã consult dacã pentru propunerea legislativã pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române sunt iniþiatorii prezenþi? Pentru propunerea legislativã privind funcþionarea Societãþii de investiþii financiare? ªi mai avem o propunere legislativã, privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate în Academia Românã. Nu sunt iniþiatorii prezenþi?

Nu, sunt iniþiatorii, trebuie sã fie parlamentari, cã sunt propuneri legislative, nu Guvernul.

Ia sã vedem, cine sunt iniþiatorii? La 30 Ñ preºedintele grupului, Dan Vasiliu, Grupul parlamentar P.D.

Al doilea, cu funcþionarea societãþilor de investiþii financiare, de asemenea, P.D., Viorel Marian Panã, Aichimoaie.

Bunã ziua. La ce proiect de lege? La ce poziþie? 24.

Deci vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/2000. Vã rog sã luaþi mãsuri ca pentru celelalte proiecte de lege iniþiatorii sã fie prezenþi în salã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat_

_în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei. Cu scuzele de rigoare, domnule preºedinte, pentru întârzierea avutãÉ

Numai puþin! Numai o secundã! Îl invit în salã pe domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Sunt eu.

Sunteþi dumneavoastrã! Vã mulþumesc, doamnã senator.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Scopul Ordonanþei Guvernului nr. 108/2000 a fost acela de a asigura ritmicitatea finanþãrii obiectivului de investiþii dezvoltarea ºi modernizarea Aeroportului Internaþional BucureºtiÐOtopeni potrivit graficului de eºalonare a lucrãrilor, la nivelul producþiei realizate, în vederea finalizãrii acestor lucrãri prioritare la termenul prognozat, noiembrie 2002, ºi decontarea acestor lucrãri pânã la data de 31 martie 2003.

Prin acest proiect de ordonanþã, se scuteºte Aeroportul Internaþional Otopeni de la plata impozitului pe profitul realizat pânã la data de 31 martie 2003. Faþã de aceasta, rugãm plenul Senatului sã fie de acord cu ordonanþa respectivã.

Vã mulþumesc.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/4.VI.2001

Mulþumesc.

Invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu Scrisoarea L 106/20.III.2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului legislativ; de asemenea a fost adoptat de Camera Deputaþilor în forma emisã de Guvern. Faþã de forma emisã de Guvern ºi adoptatã de Camera Deputaþilor, membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senat, cu unanimitate de voturi, au adoptat un text modificat la propunerea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Ministerului Finanþelor Publice, care a fost acceptat de dânºii.

În conformitate cu prevederile articolului 89 din Regulamentul Senatului, comisia supune spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul de lege, cu amendamentele de mai sus, cu precizarea cã acestea se încadreazã în categoria legilor ordinare prevãzutã la art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, sã discutãm amendamentele.

Îl consult pe iniþiator dacã este de acord cu cele trei amendamente formulate de comisie?

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord. Deci în aceastã situaþie va trebui sã modificãm ºi titlul legii, pentru cã faceþi amendamente la ordonanþã. Trebuie sã formulãm un amendament la titlul legii ºi, de asemenea, laÉ Deci la titlul legii nu faceþi? Nu, la titlul legii nu trebuie, la articolul unic, în partea finalã. Sã revedem modificãrile propuse de noi în Senat, întrucât legea a trecut prin Camerã în varianta venitã de la Guvern.

Deci avem un prim amendament la ordonanþã, la art. 1. Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Cu 71 de voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri, amendamentul art. 1 a fost aprobat de plen.

La art. 2, observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, douã contra, 5 abþineri.

Art. 3, observaþii? Amendamentul propus?

Nefiind, vã rog sã votaþi.

Amendamentul de la art. 3 a fost aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.

Aprobând amendamente la ordonanþã, este firesc sã modificãm ºi articolul unic, în sensul de a prevedea, în final, cu urmãtoarele modificãri.

Vã rog sã vã pronunþaþi ºi asupra acestui amendament pe articolul unic.

Aprobat de plen cu 78 de voturi pentru, unul contra, douã abþineri.

Mai aveþi ºi altele, domnul secretar de stat?

Da, domnule preºedinte. Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991.

Da, urmeazã acesta. Acesta doar?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, poziþia 25. Deci vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991.

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, domnul senator Seres DŽnes sau un înlocuitor. Invit pe un coleg din Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului la tribunã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezentul proiect de lege a apãrut ca necesitate pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 care conþine prevederi privind întãrirea disciplinei ºi realizarea lucrãrilor în construcþii, îmbunãtãþirea procedurii de autorizare prin simplificarea modalitãþilor de eliberare a autorizaþiilor de construcþie ºi definirea mai clarã a unor termeni de specialitate a acesteia, constituind principalele deficienþe în aplicarea Legii nr. 50/1991. Pe aceste considerente a fost înaintat prezentul proiect de lege pe care vã rugãm a avea amabilitatea de a-l aproba. Cu mulþumiri.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule preºedinte Seres DŽnes.

Da.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Proiectul de lege vine sã completeze anumite prevederi ale Legii nr. 50/1991, sã perfecþioneze prevederile acesteia ºi sã simplifice modalitatea de obþinere a autorizaþiilor de construcþie.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Comisia juridicã, numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, legea are caracter organic ºi propunem adoptarea acesteia de cãtre Senat în forma amendatã de cãtre Comisia de administraþie publicã.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole, întrucât existã foarte multe amendamente. Îl consult pe iniþiator dacã este de acord cu toate amendamentele sau sã-l întreb la fiecare articol în parte.

Domnule preºedinte, sunt de acord cu toate amendamentele.

Existã o singurã completare pe care aº vrea s-o aduc. La articolul 3 apare undeva în text lipsã un ”ºiÒ, care a fost scãpat la...

Sigur, rugãmintea din partea mea este atunci când dumneavoastrã consideraþi sã interveniþi, sã-mi spuneþi, ca sã nu facem un text greºit.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci primul amendament. Dacã sunt observaþii la art. 2, în varianta prezentatã de comisie?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Sunt trei amendamente.

Amendamentele de la art. 2 la proiectul de lege Ñ aprobate de plen cu 83 de voturi pentru, 3 contra, 3 abþineri.

Poziþia a doua în raport, art. 3, amendamente. Observaþii? Sunt patru amendamente la art. 3.

Aici mi-aº permite, domnule preºedinte.

La care literã? Nu ºtiu la ce literã!

La litera i) Ñ ”cimitire noi, extinderiÒ: ”cimitire noi ºi extinderiÒ.

La mine în raport este ”cimitire noi ºi extinderiÒ.

Îmi cer scuze. Vã mulþumesc.

”Cimitire noi ºi extinderiÒ, aºa este în raport.

Vã mulþumesc.

Bun. Dacã nu sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra articolului 3.

Vã rog sã votaþi. Invit pe domnii senatori în salã. Art. 3, aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 3 contra, 6 abþineri.

Art. 4. Observaþii asupra amendamentelor comisiei? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 4 contra,

- 6 abþineri.

Observaþii asupra amendamentelor de la art. 4[1] ? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 3 contra, 6 abþineri.

Poziþia 5, art. 5. Observaþii asupra amendamentului propus? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 3 contra, 6 abþineri.

Art. 6, observaþii asupra amendamentelor propuse. La mai multe alineate sunt aici... tot articolul, de fapt, este reformulat. Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Art. 6 este aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 7 contra ºi 4 abþineri.

Poziþia a 7-a în raport, art. 6[2] .

Observaþii asupra amendamentelor comisiei?

Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobate de plen cu 80 de voturi pentru, 4 contra, 4 abþineri.

Art. 7. Observaþii?

Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 5 contra,

- 3 abþineri.

Art. 8. Observaþii asupra amendamentelor? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 5 contra, 3 abþineri.

Art. 10. Observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen în varianta comisiei, cu 79 de voturi pentru, 5 contra, 4 abþineri.

Poziþia 11, art. 12. Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 6 contra, 4 abþineri. Poziþia 12 din raport, articolul 13. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 4 contra ºi 5 abþineri. Articolul 15, amendament. Observaþii? Vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 3 contra, 5 abþineri. Art. 19, în partea finalã, douã amendamente. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, douã contra ºi 6 abþineri.

Dar la anexa 2, la ce paginã?

La pagina 32.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

La pagina 32? Da.

Observaþii la amendamentele propuse la anexa nr. 2? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Anexa aprobatã de plen cu 72 de voturi pentru, 4 contra, douã abþineri.

Alte intervenþii, dacã sunt, la proiectul de lege?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Raport aprobat cu 86 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

Art. 32. Observaþii la amendamentele comisiei?

Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 5 contra, 4 abþineri.

Art. 35[1] , observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 4 contra, 4 abþineri.

Art. 37[1] , observaþii la amendamentele propuse?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, nefiind intervenþii. Articol aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 4 contra, douã abþineri.

Observaþii la amendamentele propuse la art. 37[2] ?

Nefiind, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 4 contra, douã abþineri.

Avem o serie de modificãri ºi la conþinutul-cadru al Proiectului pentru autorizarea lucrãrilor de construcþii. De acord iniþiatorul? ªi cu aceste modificãri, da?

Da, domnule preºedinte.

Deci poziþia 1 la anexa nr. 1. Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra anexei nr. 1.

Anexa nr. 1 a fost aprobatã de cãtre plenul Senatului, deci cu toate amendamentele, cu 76 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri, fiind susþinutã de cãtre comisie ºi iniþiator.

ªi bãnuiesc cã nu mai sunt.

Anexa nr. 2, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Mii de mulþumiri!

Ce proiect de lege putem sã luãm? 26, da? Invit pe doamna secretar de stat. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale. Raportor: Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Deci, vã rog, aveþi cuvântul doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În faþa Domniilor voastre supunem spre atenþie aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale.

Este un proiect care vizeazã chiar sistemul de reformã în domeniul sistemului sanitar, ºi anume prin crearea cadrului legal pentru autonomia furnizorilor de servicii de sãnãtate din asistenþa medicalã primarã ºi de specialitate ambulatorie ºi aceasta în ideea de a instituþionaliza locul unde se vor asigura serviciile de sãnãtate, de medicinã primarã, de stomatologie ºi de specialitate ambulatorie. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ, de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Este o lege ordinarã.

Acest proiect a mai suferit douã amendãri, respectiv din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 116/1999 care are ca obiect reglementarea, în principal instituirea unor norme care creeazã anumite înlesniri pentru accesul cadrelor medicale la utilizarea bazei materiale din domeniul sanitar, implicit accelerarea reformei în acest domeniu, prin descentralizarea serviciilor medicale.

ªi alt proiect, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 266/2000 care se referã la înfiinþarea ºi organizarea cabinetelor medicale în cadrul organizaþiilor nonprofit, asociaþiilor profesionale ºi a cultelor religioase.

Având în vedere raportul favorabil al Comisiei de sãnãtate din Senat, solicitãm ºi supunem atenþiei dumneavoastrã, spre aprobare, acest proiect, cu mulþumiri.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul comisiei.

Raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale.

Cu Adresa L.279/4 septembrie 1998, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale.

În ºedinþele din 13.03.2001, 14.03.2001, 20.03.2001, 27.03.2001, 7.04.2001, membrii comisiei au analizat acest proiect de lege împreunã cu reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, la care au fost invitaþi ºi reprezentanþi ai Colegiului medicilor din România, Colegiul medicilor din Bucureºti, ai Asociaþiei medicilor stomatologi cu practicã privatã din România, reþinând urmãtoarele: ordonanþa vizeazã crearea cadrului legal pentru autonomia furnizorilor de sãnãtate din asistenþa medicalã primarã ºi de specialitate ambulatorie, prin fiinþarea cabinetului medical care sã instituþionalizeze locul unde se vor asigura serviciile de sãnãtate, de medicinã primarã, de stomatologie ºi de specialitate ambulatorie.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ, precum ºi de cãtre Comisia de buget finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Daþi-mi voie s-o consult pe doamna...

Dar n-am terminat!

N-aþi terminat?

Pãi, n-am terminat, pentru cã fac raportul... mai avem încã douã ordonanþe cãrora le-am dat aviz negativ ºi vreau sã le susþin.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Totodatã, au fost luate în discuþie ºi amendamentele propuse de domnii senatori Pop D. Popa Ioan, Popescu Laurenþiu ºi Penciuc Corin, care au fost incluse în raportul comisiei.

Menþionãm cã Ordonanþa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale a mai suferit douã intervenþii legislative cu care comisia a fost sesizatã în fond, ºi anume: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 116/1999, de modificare ºi completare a Ordonanþei nr. 124/1998, care are ca obiect de reglementare, în principiu, instituirea unor norme care creeazã anumite înlesniri pentru accesul cadrelor medicale la utilizarea bazei materiale din domeniul sanitar, implicit ºi accelerarea reformei din acest domeniu, prin descentralizarea mai accentuatã a serviciilor medicale; ºi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 266/2000 de completare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/1998, prin care se înfiinþeazã ºi organizeazã cabinete medicale în cadrul organizaþiilor non-profit, asociaþiilor profesionale ºi a cultelor religioase.

Faþã de cele prezentate, cele trei ordonanþe având acelaºi obiect de reglementare au fost dezbãtute împreunã de cãtre membrii comisiei care au hotãrât cu majoritate de voturi adoptarea ºi întocmirea raportului favorabil la proiectul de Lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale, la care sã fie preluate, sub formã de amendamente, toate modificãrile ºi completãrile aduse de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 116/1999 ºi nr. 266/2000 ºi respingerea proiectelor de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/1999 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 226/2000, întrucât, prin preluarea dispoziþiilor din Ordonanþa Guvernului nr. 124/1998, acestea au rãmas fãrã obiect.

Prin urmare, faþã de cele arãtate, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, cu 22 de amendamente prevãzute în anexã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aþi prezentat în detaliu, sper sã nu faceþi acelaºi lucru ºi cu amendamentele, cã nu sunt decât 22.

O consult pe doamna secretar de stat dacã este de acord cu amendamentele formulate de comisie la aceastã ordonanþã.

Suntem de acord, domnule preºedinte. Am participat la comisie ºi am fost de acordÉ

V-aþi gânditÉ voiam sã vã pun douã întrebãri.

Deci împreunã am gãsit soluþii comune ºi benefice pentru sistemul sanitar.

Mã bucurã solicitudinea cu care dumneavoastrã aþi gãsit soluþii comune. Atunci bãnuiesc cã sunteþi de acord cu rapoartele negativeÉ

Sigur!

Éla celelalte douã ordonanþe, deci ca sã leÉ pentru cã nu existã amendamente, deºi trebuie sã transformãm proiectele de lege pentru a respinge cele douã ordonanþe.

Deci, vã mulþumesc, sã deschidem dezbaterile generale!

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã la primul proiect de lege sau la toate trei, dacã doriþi sã facem dezbateri?

- Nefiind, sã trecem la dezbaterea pe articole.

- Observaþii legate de poziþia 1 din raport, adãugarea

- doar cu urmãtoarele modificãri.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Amendament aprobat de plen cu 76 de voturi pentru

- ºi unul contra.

- La poziþia a doua, articolul 1. Observaþii?

- Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

- Articolul 1 în varianta comisiei, aprobat de plen cu

- 86 de voturi pentru ºi douã contra.

- La articolul 2 Ñ textul este nemodificat.

- La articolul 3 Ñ textul este nemodificat.

- Nu ºtiu de ce le-aþi trecut în raport. Poziþia 5, capitolul II nemodificat.

- La poziþia 6 din raport avem un amendament la

- articolul 5.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, nefiind intervenþii. Articolul 5 alineatul 2 aÉ Vã rog sã votaþi, cã m-am pãcãlit, am vorbit înaintea votului.

Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru ºi douã contra.

La articolul 6 alineatul 1 existã un amendament.

- De asemenea, la alineatele 3 ºi 4 ale aceluiaºi articol,

- observaþii?

- Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Articolul 6, aprobat de plenul Senatului cu 85 de

- voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

- Poziþia 8 din raport Ñ amendament la articolul 7.

- Observaþii?

Nefiind, vã rog, sã votaþi.

- Articolul 7, aprobat de plen cu 82 de voturi pentru,

- 3 contra ºi o abþinere.

- Articolul 8 Ñ avem amendamente la literele b), d), e)

- ºi f). Observaþii?

- Nefiind, vã rog sã votaþi.

Este ºi ãla!

Nu este.

Ba da, este articolul 14.

Ba nu este.

Vã arãt eu cã este.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Poziþia 17, da, bun. 14[1] . Observaþii la amendamente? Aprobat de plenÉ Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi! Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 4 contra ºi 4 abþineri.

- 14[2] . Observaþii la amendamentele propuse? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, 7 contra ºi

- 3 abþineri.

- Articolul 15. Observaþii?

- Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 8 contra ºi

- douã abþineri.

- Poziþia 21 din raport Ñ articolul 2.

Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 5 contra ºi

- 3 abþineri.

Poziþia 22 din raport, articolul 3. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 5 contra ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/1999.

Vã reamintesc cã aþi ascultat poziþia iniþiatorului ºi a domnului senator Ion Cârciumaru.

Raportul este negativ, întrucât prevederile acestei ordonanþe au fost preluate în proiectul de lege pe care l-am dezbãtut în precedent, motiv pentru care se ºi propune respingerea ordonanþei respective.

Sigur cã noi trebuie sã acceptãm douã amendamente, un amendament la titlul proiectului de lege, în sensul ca proiectul de lege de aprobare a ordonanþei sã fie transformat, pentru a putea sã-ºi înceteze activitatea ordonanþa, într-un proiect de lege de respingere a ordonanþei de urgenþã a Guvernului, iar în articolul unic sã prevedem cã se respinge Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 116/1999.

De acord, da? Iniþiatorul, de acord cu cele douã amendamente? Le formulaþi, domnule preºedinte, Ion Cârciumaru, da?

Da.

Da. Sunteþi de acord cu amendamentul la titlu ºi la articolul unic.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului prezentat de comisie, raport negativ.

Raportul comisiei, aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 7 contra.

În aceastã situaþie, vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului proiectului de lege, proiect de lege de respingere a ordonanþei!

Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru ºi 8 contra. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra articolului unic: ”Se respinge proiectul de Lege privind Ordonanþa nr. 116/1999.Ò

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru ºi 8 contra.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã asupra proiectului deÉ numai puþin, asupra proiectului de lege privind respingerea, deci, de data aceasta, dacã veþi vota ”nuÒ, de fapt va rãmâne în vigoare ordonanþa.

Deci

Vã rog respectuos sã eliberaþi o listã în numele Grupului parlamentar P.D.S.R.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege nrÉ

266/2000.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Urmãtorul îl luãm imediat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 266/2000. Cu aceeaºi motivaþie, în primul rând

Se impun cele douã amendamente Ñ modificarea titlului ºi modificarea articolului unic, în sensul transformãrii legii de aprobare în lege de respingere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestor amendamente.

Aprobate de plen cu 87 de voturi pentru, 5 contra ºi douã abþineri.

ªi la acesta doriþi o listã? ( _Se adreseazã unei persoane din salã._ )

Ajunge la unul. E adevãrat cã de data aceasta sunt ºi 3 abþineri.

Vã mulþumim mult, domnule preºedinte.

ªi noi vã mulþumim pentru iniþiativã.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001, cu precizarea caracterului legii de lege organicã.

Invit pe domnii senatori în salã. Comisiile sesizate în fond, Comisia economicã ºi Comisia pentru privatizare.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Alin Burcea** _Ñ_ s _ecretar de stat în Ministerul Turismului:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 7/2001 Ministerul Turismului a preluat de la APAPS societãþile comerciale din turism rãmase de privatizat. În conformitate cu programul de guvernare în turism, Ministerul Turismului trebuie sã elaboreze, a trebuit, practic, sã elaboreze acest act normativ care sã aibã în vedere urgentarea privatizãrii ºi finalizarea rapidã a acesteia, întrucât ne-am luat angajamentul sã terminãm privatizarea pânã la sfârºitul acestui an.

În acest sens s-a adoptat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului privind accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare, care stabileºte cadrul juridic privind vânzarea de acþiuni, vânzarea de active pentru societãþile comerciale din turism, instituþiile implicate în efectuarea ºi în controlul privatizãrii, facilitãþile acordate la privatizare, procedurile de privatizare utilizate ºi destinaþia sumelor obþinute din privatizare.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului conþine o procedurã simplificatã de privatizare, introduce termene mai scurte în procesul de privatizare, în dorinþa noastrã de a accelera acest proces, asigurã transparenþa licitaþiilor, inclusiv prin permiterea accesului presei la aceste licitaþii.

Se prevãd, de asemenea, termene mai scurte pentru plata preþului acþiunilor sau a avansului în cazul plãþii în rate, precum ºi sancþionarea cu rezoluþiunea contractului ºi pierderea sumelor achitate sau investite în cazurile în care cumpãrãtorii nu-ºi respectã obligaþiile asumate.

De asemenea, ordonanþa prevede proceduri de privatizare care sã þinã cont de necesarul de investiþii în cadrul societãþilor comerciale ce urmeazã a fi privatizate, corelate cu facilitãþile acordate la privatizare.

Absolut nimic, vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen cu 72 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere.

Mulþumesc.

Deci, stimaþi colegi, prezent este domnul secretar de stat Fleºariu. Putem sã luãm în dezbatere proiectele de lege de la poziþiile 34, 35 ºi 36, am înþeles. Da?

34 Ñ proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene. **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

V-aº ruga sã discutãm cu prioritate proiectul de lege nr. 36.

36, pot sã-l iau pe oricare. Nu-s ale dumneavoastrã toate trei? Da, care vreþi.

Solicit sã-l discutãm mai târziu, pentru cã s-ar putea sã ajungã ºi domnul ministru.

Pãi, vine domnul Cozmâncã azi?

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Invit pe domnii preºedinþi sã prezinte raportul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Faþã de cele menþionate aici de domnul secretar de stat, putem adãuga faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi, aºa cum sublinia domnul preºedinte de ºedinþã, prin natura reglementãrilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor oragnice.

Membrii celor douã comisii, Comisia economicã ºi Comisia pentru privatizare, propun plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern, fãrã amendamente.

## Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul preºedinte Carol Dina dacã doreºte sã adauge suplimentar ceva.

Nãdãjduiesc, dar credeþi cã le terminãm azi?

Eu da, eu chiar cred.

Întreabã domnul secretar de stat dacã noi credem cã le terminãm.

Solicitarea din partea reprezentantului ministerului este de a lua în dezbatere în primul rând proiectul de Lege privind statutul aleºilor locali. Caracterul legii Ñ lege organicã.

Comisia juridicã ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului Ñ vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Potrivit articolului 23 din Legea administraþiei publice locale, consilierii locali ºi judeþeni, primarii ºi viceprimarii se bucurã de protecþia acordatã de Legea privind statutul aleºilor locali, iar în conformitate cu prevederile articolului 7 paragraful 1 din Carta europeanã a autonomiei locale, statutul aleºilor locali trebuie sã asigure acestora exercitarea liberã a mandatului lor.

Întrucât pânã în prezent în þara noastrã nu a fost elaborat ºi adoptat un act normativ care sã cuprindã dispoziþii amãnunþite cu privire la statutul juridic al aleºilor locali, iar prevederile din Legea administraþiei publice locale se menþin, sub acest aspect, la o generalitate destul de mare, s-a considerat cã este necesar sã se elaboreze ºi sã se supunã Parlamentului, spre adoptare, un asemenea proiect de lege.

Proiectul are menirea de a complini un gol de reglementare, cerinþã care în prezent, dupã aproape 10 ani de la funcþionarea noilor autoritãþi ale administraþiei publice locale, se face cu atât mai simþitã.

Faþã de cele arãtate mai sus, un colectiv de specialiºti în domeniul administraþiei publice locale a elaborat alãturatul proiect de lege care, în principal, cuprinde dispoziþii referitoare la: stabilirea categoriilor de aleºi locali, durata mandatului acestora, precum ºi momentul în care intrã în exercitarea mandatului ºi momentul în care înceteazã exercitarea mandatului, pentru cã au fost mari fluctuaþii în aceastã materie, fiecare autoritate localã a aplicat dispoziþiile din Legea nr. 69/1991, sub acest aspect, aºa cum a crezut de cuviinþã.

De asemenea, se stabilesc drepturile ºi obligaþiile aleºilor locali, protecþia legalã a acestora, incompatibilitãþile, modul de constituire a grupurilor de consilieri locali ºi judeþeni, precum ºi rolul acestor grupuri ºi, de asemenea, se stabilesc sancþiunile care pot fi aplicate aleºilor locali.

Faþã de cele prezentate, având în vedere raportul celor douã comisii care au analizat proiectul în fond ºi care au fãcut o serie de amendamente, amendamente cu care noi suntem de acord, vã rugãm sã luaþi în dezbatere ºi sã aprobaþi proiectul de lege pe care îl propunem.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog frumos, comisia, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Proiectul de lege este o reglementare completã, aºa cum s-a expus, sub toate aspectele care intereseazã statutul aleºilor locali, comunali, orãºeneºti, municipali ºi judeþeni.

Cele douã comisii sesizate în fond au adoptat raportul comun de admitere, cu amendamentele prezentate în anexã. Amendamentele respinse se gãsesc, cu motivarea corespunzãtoare, în anexa 2 ºi, precizând cã este vorba de o lege organicã, vã rugãm sã o deferiþi dezbaterii ºi adoptãrii plenului.

Domnul senator, de data aceasta, Radu Vasile nu-ºi aduce aminte cã atunci când era vicepreºedinte a folosit acest procedeu în mai multe rânduri.

Deci dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Invit domnii senatori în salã.

Deci, dacã sunt observaþii? Nefiind colegi senatori care doresc sã intervinã la dezbateri generale, sã trecem la dezbaterea amendamentelor propuse de comisii.

Observaþii cu privire la poziþia nr. 1 din raport, articolul 6 alineatul 3?

- Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 62 de voturi pentru, 5 contra ºi

- 4 abþineri.

- Invit domnii senatori în salã.

- Poziþia nr. 2 din raport Ñ articolul 8. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Aprobat de plen cu 69 de voturi pentru, 3 contra ºi

- 9 abþineri.

- Poziþia nr. 3 din raport Ñ articolul 14. Observaþii

- asupra amendamentelor propuse? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Amendamente aprobate de plen cu 65 de voturi

- pentru, 5 contra ºi 4 abþineri.

- Îl consult pe domnul secretar de stat dacã este de

- acord cu toate amendamentele din raport?

Da, da.

Dacã aveþi vreo observaþie, vã rog sã interveniþi.

Am înþeles, domnule preºedinte, am sã intervin dacã simt nevoia.

Sigur.

Poziþia 4 în raport, articolul 18. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cuÉ Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 66 de voturi pentru, 7 contra ºi 4 abþineri.

- Poziþia 5 din raport Ñ articolul 20, alineatul 2 este

- nou. Observaþii?

- Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 65 de voturi pentru, 17 contra ºi

- 3 abþineri.

- Poziþia 6 din raport Ñ articolul 23 alineatul 1 Ñ un

- amendament în partea finalã. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 67 de voturi pentru, 18 contra ºi

- douã abþineri.

- Poziþia 7 din raport, articolul 25 alineatul 1 ºi alineatul 2,

- sunt douã amendamente. Observaþii?

- Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 65 de voturi pentru,

- 16 contra ºi 5 abþineri.

- Poziþia 8 din raport Ñ amendament la articolul 27.

- Observaþii?

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, nu prin vociferãri. Articol aprobat cu 57 de voturi pentru, 24 contra ºi

- 4 abþineri.

- Poziþia 10 Ñ articolul 30. Observaþii asupra amendamentelor propuse? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol aprobat cu 60 de voturi pentru, 18 contra ºi 4

- abþineri.

Articolul 32. Observaþii asupra amendamentului, înlocuit, în loc de ”gândireÒ, ”opinieÒ?

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/4.VI.2001

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Aprobat de plen cu 69 de voturi pentru, 16 contra ºi

- 3 abþineri.

- Poziþia 12, articolul 34. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 67 de voturi pentru, 15 contra ºi

- douã abþineri.

- Articolul 35. Observaþii?

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Articol aprobat de plen cu 75 de voturi pentru,

La art. 54 am amendament respins.

S-a votat!

Nu vã supãraþi, dar am votat art. 48! Numai puþin. Oricare senator are dreptul sã solicite. Dacã era vorba de amendament la art. 48, sigur cã nu-l mai puneam în discuþie.

Are la art. 57, nu 54!

La art. 57 am. Da.

Mai avem pânã la art. 57, deocamdatã suntem la art. 55. Imediat vã dau cuvântul.

Poziþia 17, amendament la art. 55 alin. 2. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat, la art. 55, cu 71 de voturi pentru, 15 împotrivã ºi 3 abþineri.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de capitolul VI Ñ ”Drepturile aleºilor localiÒ Ñ art. 57 care prevede, în condiþiile legii, ce categorii de aleºi locali au dreptul la paºapoarte derogatorii de la sistemul normal.

Textul proiectului vorbeºte de primari, viceprimari; preºedinþii ºi vicepreºedinþii Consiliilor judeþene au dreptul la paºaport diplomatic sau de serviciu, potrivit reglementãrilor legale în vigoare. Or, reglementarea legalã în vigoare este Ordonanþa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paºapoartelor în România, care prevede urmãtoarele categorii de demnitari care au dreptul la paºaport diplomatic: ”Prefecþii, preºedinþii consiliilor judeþene ºi primarul general al capitalei.Ò

La paºaport de serviciu, în condiþiile reglementate, au dreptul: ”subprefecþii ºi asimilaþii acestora, primarii municipiilor, oraºelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti când cãlãtoresc în misiuni oficiale.Ò

Cadrul legal nu se referã la viceprimari. În acest sens am formulat amendamentul propus care rãmâne textul de bazã, practic cu omiterea viceprimarilor.

Vã rog, reprezentanþii Executivului ºi ai comisiilor noastre, sã vã pronunþati asupra amendamentului, domnului senator PŽter Eckstein-Kov‡cs.

Domnule preºedinte, noi susþinem textul formulat ºi care figureazã în proiectul venit de la Guvern, chiar dacã la ora actualã vicepreºedinþii nu sunt prevãzuþi cu posbilitatea de a primi paºapoarte de serviciu Ñ nu se pune problema paºapoartelor diplomatice! Ñ atunci când sunt în misiuni oficiale. Noi considerãm cã aceºtia, fiind aleºi locali ºi mai ales cã acum nu vor mai putea sã îndeplineascã nici calitatea de consilier, ar trebui sã aibã ºi ei dreptul la paºapoarte de serviciu.

Dacã ordonanþa despre care vorbeºte domnul senator nu-i prevede la ora actualã, nu e nici o problemã, ea este un act normativ ºi se poate completa cu aceastã prevedere, în mod expres, cât mai curând posibil. Deci susþinem textul aºa cum a venit prin propunerea de la Guvern.

Vã rog, domnule preºedinte Predescu.

Cele douã comisii au menþinut textul, apreciind cã nu este cazul sã se opereze o asemenea extindere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

În aceastã situaþie, domnilor colegi, sunt obligat sã

- Revenind la raport, pânã la art. 63 mai existã vreun

- amendament? Vã rog sã interveniþi. Pânã la art. 63. Vã rog!

## **Doamna Simona Marinescu**

**:**

Existã douã amendamente formulate de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã la art. 43 ºi 44 ºi la care comisiile reunite nu au avut amendamente. Le susþin la sfârºit?

Lãsaþi la sfârºit, sã nu sãrim vreun articol.

Înainte de adoptarea raportului.

- Da, da. La art. 63 sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

- Articol aprobat de plen cu 69 de voturi pentru,

- 14 împotrivã ºi 4 abþineri.

- Art. 75. Existã un amendament în partea finalã.

- Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, 21 împotrivã

- ºi 3 abþineri.

- Art. 77. Observaþii asupra amendamentului?

- Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

- Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 18 împotrivã

- ºi 3 abþineri.

- Art. 79. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

- Articol aprobat de plen cu 75 de voturi pentru,

- 19 împotrivã ºi 5 abþineri.

- Art. 81. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 71 de voturi pentru,

- 19 împotrivã ºi 5 abþineri.

- Art. 83. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 68 de voturi pentru, 20 împotrivã

- ºi 4 abþineri.

Art. 87. Doriþi sã interveniþi?

La lit. c) ºi a) sã supuneþi separat raportul ºi amendamentul respins în comisie pe care doresc sã-l susþin.

La ce literã aveþi amendament? Vã rog sã-l prezentaþi.

La lit. c). Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propun eliminarea lit. c) a art. 87, care spune astfel: ”Constituie abateri urmãtoarele fapte sãvârºite de primar: lipsa nemotivatã mai mult de 5 zile din unitatea administrativ-teritorialã al cãrei primar este.Ò

Pe de o parte, cred cã este o îngrãdire a dreptului fiecãrui cetãþean la libera miºcare. Pe de altã parte, nu cunosc nici o normã legalã în materie care sã prevadã cine constatã dacã lipsa primarului din localitate este motivatã sau nemotivatã. Cred cã intrãm excesiv în sfera administraþiei publice locale. Desigur cã existã ºi instituþia derogãrii de competenþe. Cred cã este o literã din articol care nu-ºi gãseºte locul. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Iniþiatorul, vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestui amendament.

Da. Domnule preºedinte, nu susþinem acest amendament, întrucât este vorba de lipsa nemotivatã. Atunci când este plecat într-o misiune oficialã, el îºi poate

delega atribuþiile pe care le are, vorbind de primar, unui viceprimar. Dar s-a constatat din practica de aproape 11 ani de aplicare a Legii nr. 69/1991 cã primarii lipsesc din localitatea respectivã atunci când au ei chef. Cetãþenii l-au ales ca sã fie acolo ºi sã le rezolve problemele. Repet, atunci când se pune problema unei absenþe motivate Ð deci este plecat într-o misiune sau alte chestiuni oficiale Ð, el poate lipsi, nu este nici o problemã, dar atunci când nu poate justifica lipsa din localitate Ð am avut o serie de cazuri de asemenea naturã Ð cred cã se impune sã constituie abatere aceastã lipsã nemotivatã. Menþinem textul din propunerea venitã de la Guvern.

Îi rog pe cei doi preºedinþi ai comisiilor sã se pronunþe.

Da. Comisiile au apreciat cã acest text este de naturã a disciplina ºi a ordona activitatea primarilor, ei fiind aleºi pentru a conduce treburile localitãþii, ºi nu în alte scopuri, motiv pentru care nu am acceptat eliminarea textului, ci, dimpotrivã, l-am menþinut.

Vã rog, doriþi sã mai interveniþi?

Numai douã cuvinte. Totuºi sã nu uitãm cã primarul nu este în raporturi juridice de muncã cu consiliul. Ca atare, nu existã un organ competent sã constate aceste lucruri.

Pe de altã parte, constatã electoratul ºi nu-l va realege. Aceasta este pedeapsa maximã. Pur ºi simplu este o prevedere de formã, zic eu, dar care nu poate fi dusã la executare niciodatã. Sau, dacã va fi dusã, va fi dusã abuziv.

Solicit eliminarea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deºi aþi putea sã vã reamintiþi cã în mandatul trecut erau primari care bântuiau prin strãinãtate, la muncã, erau plecaþi cu sãptãmânile, cu lunile. Cetãþenii îi aºteptau în comunã.

Sigur cã da. Fiind un amendament formulat la comisie, sunt obligat sã-l

- Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 13 împotrivã

- ºi 4 abþineri.

- Art. 89. Observaþii?

- Vã rog, domnul senator Kov‡cs.

Domnule preºedinte, eu am la art. 89 urmãtorul text: ”Aplicarea sancþiunilor prevãzute la art. 88, în cazul primarilor, se face de consiliul local prin hotãrâre adoptatã cu majoritate calificatã.Ò Nu voi reitera, normal. Votul la acest amendament va fi dirimant, însã propun eliminarea întregului capitol cu privire la acest colegiu de disciplinã.

În primul rând, domnule preºedinte, eu cred cã nu ne putem permite sã reglementãm atât de sumar aceastã instituþie. Practic, noi spunem cã Guvernul, printr-o hotãrâre, va stabili competenþa ºi modalitatea de funcþionare ale acestui colegiu de disciplinã, cu menþiunea cã preºedintele acestuia va fi un magistrat.

Eu consider cã nu putem institui un control, totuºi, cu caracter administrativ, asupra primarului. Nu ºtiu cine ar putea intra în acest colegiu de disciplinã sã-l judece pe primarul ales. Dacã nu eliminãm întregul capitol, atunci eu cred cã totuºi singurii care pot aprecia prestaþia primarului ºi care au cunoºtinþã de încãlcãrile disciplinare sãvârºite de primar sunt consilierii. Consilieri care, la rândul lor, au tot calitatea de aleºi, deci au în spate voturile electoratului ºi cunosc prestaþia primarului datoritã atribuþiilor lor.

Eu am propus ca aceastã hotãrâre prin care se dicteazã, se adoptã o sancþiune disciplinarã sã fie adoptatã cu majoritate calificatã, iarãºi, pentru a proteja primarul de posibile ºicane din partea altor autoritãþi.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog ca, în calitate de iniþiator, sã vã pronunþaþi. Sunt douã probleme.

## Da, domnule preºedinte.

Am ascultat cu atenþie amendamentul propus de domnul senator ºi vreau sã fac urmãtoarele precizãri. Legea administraþiei publice locale stabileºte clar cã între consiliile locale ºi primari nu existã nici un fel de raport de subordonare. În activitatea pe care o desfãºoarã, fiecare se bucurã de autonomie. Dacã noi am lãsa ca sancþionarea primarilor Ð cu sancþiunile prevãzute în art. 88 Ð sã se facã de cãtre consiliul local, având în vedere raporturile ”extraordinar de cordialeÒ existente între consilii, de regulã, ºi primari, vã garantez cã marea majoritate a primarilor din þara româneascã vor fi în permanenþã sancþionaþi, inclusiv cu pedeapsa prevãzutã la lit. c), adicã suspendarea din funcþie pentru o lunã sau douã cu tãierea indemnizaþiei ºi aºa mai departe. Vor fi sancþionaþi douã luni, o lunã lucreazã, peste douã luni iar îl sancþioneazã, pentru cã ºtim cu toþii ºi cunoaºteþi din teritoriu cã nu sunt prea cordiale relaþiile dintre primari ºi consiliile locale.

ªi pe noi ne-a preocupat aceastã problemã, tocmai având în vedere prevederile legale referitoare la statutul juridic al celor douã instituþii Ð primari ºi consiliile locale Ð ºi pânã la urmã am considerat cã singura soluþie este sã creãm acest colegiu de disciplinã care va funcþiona în fiecare judeþ, va fi condus de un judecãtor de la tribunalul judeþean ºi care va fi compus din primari Ð ne-am gândit noi ºi vom stabili prin hotãrâre de Guvern acest lucru Ð din judeþul respectiv, primari care cunosc munca primarului ºi care vor fi sesizaþi. Vom stabili modalitãþile de sesizare, modalitãþile de lucru, procedura de soluþionare a abaterilor cu care sunt sesizate aceste colegii de disciplinã. Ca atare, problema va primi rezolvãri concrete ºi în conformitate cu dispoziþiile legale în vigoare.

Nu suntem de acord sub nici o formã cu amendamentul propus. Considerãm cã ceea ce existã în proiectul de lege înaintat de Guvern este corect ºi, repet, în conformitate cu prevederile legale.

Deci solicitãm menþinerea acestor prevederi.

Vã mulþumesc.

Domnilor preºedinþi, doriþi sã comentaþi amendamentul propus de domnul senator?

Domnule preºedinte, aceeaºi concluzie: menþinem textul. De altfel, consiliul local, în totalitatea lui, are, electiv, aceeaºi legitimitate cu primarul. Aflându-se în acest raport, un consiliu nu are cãderea legalã de a sancþiona primarul.

Prin urmare aparþin, ºi unul ºi celãlalt, la douã categorii distincte, deliberativ-executiv. Ei se aflã în asemenea raporturi. Nu poate fi subordonat unul celuilalt. Dacã am face o asemenea mixturã în relaþiile dintre consiliile locale ºi primar, întreaga administraþie ar fi perturbatã.

A doua problemã. De ce competenþa, modul de sesizare, procedura administrativã ºi de judecatã disciplinarã sunt lãsate pe seama unei hotãrâri de Guvern? Pentru cã sunt chestiuni pentru actul derivat, secundar, hotãrârea Guvernului, Guvernul fiind autoritatea administraþiei centrale naþionale. Evident cã ideea pe care am avut-o în vedere ºi care va fi cuprinsã este ca preºedinþia sã aparþinã unui judecãtor de la tribunalul judeþean desemnat de preºedintele tribunalului, iar ceilalþi membri ai comisiei de disciplinã, tot primari, nu consilieri, care au un alt statut, o altã situaþie juridicã.

Prin urmare, reglementarea propusã a fost apreciatã ºi o menþinem ca fiind corespunzãtoare.

Îl consult pe domnul senator Kov‡cs dacã insistã în amendament.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter (** _**din salã**_ **):**

Da.

Mulþumesc.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o nelãmurire. Ni se spune aºa în finalul amendamentului acceptat de cele douã comisii: ”Judecãtorul care a prezidat colegiul de disciplinã este incompatibil.Ò E ca ºi cum noi am spune ”parlamentarul este incompatibilÒ sau ”ministrul este incompatibilÒ. Incompatibilitatea se referã la douã situaþii care nu pot fi deþinute sau exercitate de aceeaºi persoanã. Incompatibil cu ce?

Nu poate judeca în contencios.

Dar nu trebuie spus acest lucru? Incompatibil? Adicã este o incompatibilitate generalã dacã nu spunem în ce. Îi luãm compatibilitatea judecãtorului. Este un text care nu merge pânã la explicit. Aici se spunea aºa: ”Judecãtorul care a prezidat colegiul de disciplinã nu poate intra în completul de judecatã.Ò E lãmurit. Aici judecãtorul devine incompatibil cu ce ºi faþã de ce? Cred cã e bun textul iniþial sau sã se spunã: ”este incompatibil sã participe la orice altã activitate a sa în cadrul instanþelor judecãtoreºtiÒ.

Sigur cã este vorba de imposibilitatea de a participa la judecatã în cazul în care este atacatã la contencios. Este de la sine înþeles. De acord cu formularea cea mai corespunzãtoare.

De acord, dar sã o prevedem. Putem scrie în partea finalã: ”Judecãtorul care a prezidat colegiul de disciplinã nu poate intra în completul de judecatã ce soluþioneazã plângereaÉÒ

”Nu poate face parte din completul de judecatã care soluþioneazã plângerea.Ò

Trebuie precizat în ce situaþie, cã altfel se înþelege cã stã ºi soluþioneazã plângerile primarilor.

În cauza respectivã, ca sã nu lungim prea mult.

Aprobat de plen cu 56 de voturi pentru, 18 împotrivã ºi o abþinere.

La art. 89 mai sunt intervenþii? Nu.

La art. 90 alin. 2 existã intervenþii, amendamente? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 82 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi 4 abþineri.

Art. 91 este modificat. Observaþii? Nu sunt.

Aprobat de plen cu 72 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi 3 abþineri.

Domnul senator Quintus avea o intervenþie, dar nu am fost atent.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus** _(din salã):_

La data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord? Da. Ca sã nu mai

E preluat în art. 91.

Amendament aprobat de plen cu 69 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 4 abþineri.

Mai sunt douã amendamente la douã articole. O invit

pe doamna senator Simona Marinescu sã le prezinte.

”Nu poate intra în completul de judecatãÉÒ Ñ mai departe, domnule Predescu, cã aþi spus textul?

”Écare soluþioneazã plângerea împotriva comisiei de disciplinã.Ò

Pe aceastã temã mai doriþi sã discutãm? Staþi sã le tranºãm, cã altfel vorbim multe lucruri ºi nu reuºim sã le clarificãm.

Vã rog, stimaþi colegi, sã dãm un vot de principiu, sã vedem pe care din cele douã variante mergem, deoarece domnul senator Kov‡cs a propus altã soluþie, altã variantã. Dacã acceptãm punctul de vedere al Domniei sale, de eliminare a acestor texte, cu siguranþã va trebui sã creãm altele. Dacã nu, va trebui sã mergem pe fiecare alineat ºi sã rezolvãm textul art. 84.

Fiind amendament de eliminare al acestor articole, îl voi supune la vot primul. ªi apoi vom construi textele, dacã va trece acest amendament.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului de eliminare propus de domnul senator PŽter Kov‡cs Eckstein ºi, pe cale de consecinþã, de introducere a altor texte.

Amendamentul a cãzut, întrucât a întrunit doar 38 de voturi pentru, 57 împotrivã ºi douã abþineri.

În aceastã situaþie, existã un amendament formulat în plen pe care sã-l adãugãm la alin. 4 al art. 89. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra alin. 4.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã reamintesc colegilor cã art. 43 din lege stabileºte o protecþie specialã pentru primari, viceprimari, preºedinþi ºi vicepreºedinþi de consilii judeþene timp de 2 ani de la încetarea mandatului. Pe perioada cât îºi exercitã mandatul, contractele lor de muncã sunt suspendate. La întoarcere sunt invulnerabili timp de 2 ani de zile. Aceasta este prevederea legii. Propunerea mea, propunerea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, este aceea de a elimina textul, deoarece nu existã o situaþie similarã în legislaþia muncii. Cred cã este o intervenþie foarte durã a statului în relaþiile dintre angajatori ºi angajaþi.

O protecþie de genul acesta o acordã statul pentru absolvenþii încadraþi în muncã pentru care se plãtesc subvenþii din fondul de ºomaj. Dupã ce se încheie subvenþia, timp de 2 ani nu pot fi disponibilizaþi din motive neimputabile. Nu înþelegem raþiunea pentru care primarii, viceprimarii, preºedinþii ºi vicepreºedinþii de consilii judeþene la întoarcerea la fostele lor locuri de muncã sã nu fie disponibilizaþi timp de 2 ani de zile. Singurul criteriu al menþinerii contractului de muncã este acela profesional, de competenþã, motiv pentru care aceastã protecþie specialã nu îºi are rostul.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat sã vã pronunþaþi asupra acestui amendament.

Domnule preºedinte, vreau sã amintesc domnilor senatori cã, potrivit Legii administraþiei publice locale, pe timpul exercitãrii mandatului de preºedinte ºi vicepreºedinte al consiliilor judeþene, primari ºi viceprimari, contractul de muncã la instituþiile publice ºi regiile autonome Ñ numai la ele! Ñ este suspendat pe perioada cât îºi exercitã mandatul de preºedinte, vicepreºedinte, primar, viceprimar.

Deci nu ºi la ceilalþi agenþi economici. Acolo nu li se suspendã contractul de muncã. Ei îºi pierd locul de muncã fãrã nici o discuþie. Este o protecþie pe care o acordã Legea administraþiei publice locale celor care exercitã aceste funcþii, ca urmare a alegerii lor în aceste funcþii, ºi am considerat cã este bine Ñ pentru a putea gãsi oameni buni, competenþi, care sã candideze pentru a ocupa funcþiile de primari Ñ sã le acordãm aceastã protecþie ca, în momentul în care ei ºi-au încetat mandatul, sã se întoarcã în cadrul instituþiei publice din care au fost recrutaþi, sã nu li se poatã desface contractul de muncã ºi Ñ vã rog sã reþineþi! Ñ pentru motive ce nu le sunt imputabile. Deci în situaþia în care motivul pentru desfacerea contractului de muncã îi este imputabil, în sensul cã nu-ºi face datoria, în sensul cã, dupã 4 ani de primar, nu mai ºtie sã-ºi facã datoria ºi ce trebuie sã facã acolo, i se poate desface contractul de muncã fãrã nici o discuþie.

Deci textul precizeazã clar: numai atunci când s-ar pune problema sã i se desfacã contractul de muncã pentru motive care nu îi sunt imputabile, perioada de graþie este 2 ani de zile. Deci delimitatã în timp. Noi am considerat cã este bine sã o prevedem în lege.

Vã mulþumesc.

Numai puþin, sã-i ascultãm ºi pe ceilalþi doi colegi.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

ªi noi considerãm necesarã menþinerea textului, întrucât în exercitarea mandatului de 4 ani primarul intrã în raporturi de muncã cu aceste instituþii ºi la un moment dat poate fi chiar ºantajat sau sancþionat ulterior pentru anumite hotãrâri sau mãsuri luate faþã de aceste instituþii. Doi ani de zile sã aibã o garanþie cã nu poate fi înlãturat pe alte cãi.

Domnule senator Predescu, doriþi sã interveniþi?

Da. E dificilã funcþia de primar ºi în exercitarea ei vine în mod obligatoriu în raporturi cu unitãþile, acolo unde legea înþelege sã protejeze locul de muncã. De aceea, este normal sã se bucure de aceastã minimã protecþie. Aºa cum s-a subliniat, nu din motive imputabile, ci din motive neimputabile.

Vã rog, doamna senator Simona Marinescu.

Mai ales cã unii primari au plecat de pe funcþii de miniºtri.

Bãnuiesc cã nu cu gândul la un anumit primar solicitaþi eliminarea textului.

Nu, nuÉ Aº vrea sã fac o singurã completare. Motive imputabile sunt cele la care face referire art. 130 alin. 1 lit. i). Lit. e), care se referã la a fi necorespunzãtor, mai exact, a fi incompetent pentru locul respectiv de muncã, nu este imputabilã persoanei, iar eu mã refeream la situaþia în care se întoarce la locul de muncã, nu mai corespunde locului de muncã respectiv, iar angajatorul nu-l poate disponibiliza timp de doi ani de zile. Aceastã constrângere va duce la relaþii tensionate în interiorul instituþiei, regiei autonome sau companiei naþionale pentru persoanele în cauzã. ªi am repetat faptul cã ne-am asumat principiul liberelor raporturi pe piaþa muncii între angajat ºi angajator. Este o constrângere greu de susþinut.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Vã rog, doamna senator Sporea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã vã informez cã nu este un amendament al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Am participat la ºedinþã. Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a respins acest amendament. Este un amendament al doamnei senator Simona Marinescu.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Sigur cã, întotdeauna, iniþial, un amendament trebuie sã porneascã de la un coleg senator. El poate fi însuºit de comisie sau poate fi respins, dar nu aceasta este problema. Problema este cã noi avem un amendament pe care trebuie, în final, sã-l discutãm ºi sã-l rezolvãm prin vot, pentru a nu exista relaþii tensionate între noi.

Raportul menþioneazã amendamentul comisiei.