Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 273, participã la alte acþiuni parlamentare ºi guvernamentale un numãr de 68 de deputaþi, iar 72 sunt absenþi.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti, semnat la 6 noiembrie 2000, pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti-B, primit de la Preºedinþie. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic ºi, de asemenea, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

2. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi a României, iniþiatã de un numãr de 5 parlamentari P.D.S.R. Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 1 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 1 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Construcþia ºi reabilitarea secþiunilor 4 ºi 5 ale autostrãzii Bucureºti-CernavodãÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 23 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea secþiunilor Bãneasa-Feteºti de pe linia de cale feratã BucureºtiConstanþaÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 23 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Lãrgirea la patru benzi a drumului naþional DN 5 Bucureºti-GiurgiuÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 23 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

7. Propunerea legislativã pentru completarea art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, iniþiatã de domnul deputat Kerekes K‡roly. Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2001.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2001 privind scutirea temporarã de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 1 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Voi face o scurtã declaraþie politicã, ca urmare a deciziei mele de a demisiona din Partidul Democrat. Vã anunþ pe aceastã cale cã demisionez din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ca urmare a faptului cã nu sunt ºi nu pot fi de acord cu politica promovatã de moþiunea-program care a fost adoptatã de Convenþia Naþionalã a Partidului Democrat recent.

Ca social-democrat nu pot ºi nu sunt de acord cu o politicã mai la stânga unei social-democraþii moderne europene, pe care am promovat-o ca parlamentar ºi om politic, timp de 10 ani în Parlament, în þarã ºi în foruri internaþionale.

Mã declar deputat independent ºi îmi voi continua activitatea în Circumscripþia electoralã Suceava pentru a-mi duce la bun sfârºit mandatul încredinþat de concetãþenii mei suceveni, unde am avut onoarea sã fiu ales pentru a treia oarã consecutiv.

Nu pot sã închei înainte de a mã adresa foºtilor mei colegi parlamentari din Grupul Partidului Democrat pentru a-mi exprima consideraþia ºi aprecierea pentru o politicã pe care am dus-o împreunã timp de 10 ani, atâta timp cât am crezut în aceleaºi idei.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Are în continuare cuvântul, din partea Grupul parlamentar P.R.M., domnul deputat Anghel Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã-mi exprim satisfacþia, pentru cã astãzi, dupã 5 luni, vã vãd la muncã ºi nu la putere.

Nu voi face o declaraþie similarã cu a colegului meu ºi nici nu-mi permit sã comentez.

Nu încã, nu încã.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Nu se aude, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, conform regulamentului, grupul nostru parlamentar, luând în dezbatere cele trei voturi ale Comitetului ordinii de zi, exprimate astãzi, respectiv votul asupra programului, votul asupra ordinii de zi ºi votul asupra legilor care urmeazã a fi dezbãtute în procedurã de urgenþã ºi pe care le-aþi aprobat, îºi exprimã regulamentar urmãtoarea poziþie: grupul nostru parlamentar considerã cã, în mod constant, programul Camerei Deputaþilor nu este respectat, el neîncepând practic niciodatã la ora 16,00.

În consecinþã, vã adreseazã rugãmintea ca, cel puþin la ora 16,00, preºedintele de ºedinþã sã fie prezent. Este prima modalitate. Dacã nu vom reuºi nici sub aceastã formã, poate gãsiþi dumneavoastrã alte modalitãþi.

Asupra ordinii de zi reiterãm, domnule preºedinte de ºedinþã, dorinþa noastrã de a lãmuri, o datã pentru totdeauna, conþinutul art. 85 cu alin. 2 prin care spune clar cã prevederile alin. 1 se aplicã în mod corespunzãtor ºi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ºi, respectiv, a programului de lucru. În concepþia noastrã, ordinea de zi poate fi modificatã, rãzmodificatã pânã joi la ora 12,30, când domnii deputaþi pleacã în teritoriu. Înmânarea ordinii de zi la intrarea în salã contravine prevederilor regulamentare.

Vã rog sã luaþi act de aceastã obiecþiune permanentã a noastrã pânã când ne vom supune unui regulament votat de toþi cei care au putere.

A treia chestiune este votul exprimat de Comitetul ordinii de zi, conform regulamentului, art. 104, care permite Comitetului ordinii de zi sã decidã asupra proiectelor de legi care intrã sau nu în procedurã de urgenþã în dezbaterea organelor de lucru ale Camerei.

## Domnule preºedinte,

Suntem, tot grupul nostru, am putea spune, la aproape 5 luni de la guvernare, încã distinºi, pentru cã domnul premier Adrian Nãstase aºa ne-a spus la învestirea Guvernului, citez din discursul Domniei sale: ”distinºii colegi de la Partidul România MareÒ, printre care mã numãr ºi eu, cred cã nu aveþi obiecþiuni. Timp de 30 sau 40 de minute ne-a explicat cum s-a desfãºurat votul din noiembrie ºi din decembrie, dar a avut o singurã recomandare pentru Programul de guvernare, la pagina 8, ºi anume: sã avem grijã sã nu reiasã cumva: ”Guvernul oferã Parlamentului drepturile constituþionale pe care acesta le areÒ. Domnul prim-ministru continuã: ”Sunt de acord cã formularea noastrã nu era perfectã ºi o sã o modificãm în varianta finalã, dar esenþa era alta. ªi cei de la România Mare au trãit în acest Parlament în ultimii 4 ani, când puterea care a pierdut alegerile a adoptat 700 de ordonanþe de urgenþã, care au fãcut ca Parlamentul sã devinã un simplu decor. Noi ne-am angajat sã repunem lucrurile în formula fireascãÒ.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Þin sã vã învederez faptul cã, la 5 luni de la guvernare, personal, mi-am exercitat puterea prin muncã ºi nu altfel, deci sã nu avem discuþii pe aceastã temã, domnule Stanciu.

În al doilea rând, îmi exprim surprinderea cã abia astãzi ridicaþi o asemenea problemã, referitoare la maniera în care a votat Comitetul ordinii de zi la Legea privind abilitareaÉ vãd cã arãtaþi cu degetul spre domnul Bolcaº Ð ºi, într-adevãr, Domnia sa a fost prezent acolo ºi a reprezentat Grupul parlamentar al P.R.M., pânã una alta. La Legea de abilitare a Guvernului am luat hotãrârea prin consens, deci a fost unanimitate, inclusiv domnul Bolcaº a fost pentru procedura de urgenþã, dupã ce am dezbãtut foarte clar fazele pe care trebuie sã le adoptãm, prin care trebuie sã trecem, pânã la aprobarea acestei legi de cãtre Camera Deputaþilor ºi, pentru a nu supune Camera Deputaþilor la o muncã de Sisif în ultima parte a lunii iunie, ne-am propus sã punem aceastã acþiune mai devreme, deci exact în cadru constituþional ne aflãm la acest punct. Dacã cumva Grupul P.R.M. ºi-a schimbat liderul care-l reprezintã, vã rog frumos sã-mi faceþi o comunicare la Biroul permanent pentru a ºti exact ce votãm ºi cum votãm.

Referitor la începerea programului la ora 16,00, aici accept critica dumneavoastrã, vina îmi apartine numai ºi numai mie cã nu am putut sã începem la ora 16,00

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu este vorba numai de ziua de astãzi, nu mã adresez dumneavoastrã direct.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Bun, eu mã refer la ziua în care conduc eu ºedinþa. Este clar cã o sã trebuiascã sã respectãm ora 16,00, conform programului, aveþi perfectã dreptate, nu comentez ºi nu neg acest lucru.

Referitor la prevederile art. 85 ºi art. 104, considerãm cã suntem în deplina respectare a prevederilor regulamentare, dar, pentru liniºtea dumneavoastrã, o sã-mi permit sã trimit aceste observaþii ale dumneavoastrã la Comisia de regulament ºi la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi pentru a efectua un punct de vedere, pe care o sã vi-l supun atenþiei ºi dezbaterii plenului, dacã este cazul.

Vã mulþumesc.

Intrãm în ordinea de zi.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Dacã îmi îngãduiþi un minut, am dreptul.

Domnule Bolcaº, vã îngãdui.

Vã mulþumesc.

Vin în faþa Domniilor voastre sã confirm justeþea celor spuse de domnul preºedinte. Într-adevãr, dupã dezbateri, în care am ridicat aceleaºi obiecþiuni pe care le-a ridicat ºi colegul meu Stanciu astãzi, am renunþat la obiecþiunile formulate, ajungându-se la formula consensului. Pânã aici

este corect, dar, în acelaºi timp, grupul parlamentar, cu individualitãþile sale, are dreptul sã spunã poziþia în faþa Domniilor voastre ºi eu nu pot abdica de la poziþia grupului care m-a însãrcinat sã-l reprezint.

În orice caz, mulþumim domnului preºedinte pentru soluþia de a se solicita Comisiei juridice ºi de regulament, în sfârºit, o interpretare, pentru cã este al doilea incident care se naºte pe marginea interpretãrii acestui articol. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumesc, domnule Bolcaº.

Nu aº spune al doilea incident, este a doua luare de poziþie a Grupului parlamentar P.R.M., eu nu îl consider incident, domnule Bolcaº.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Incident de procedurã... iertaþi-mã!

Deci sã fim exacþi atunci. Vã mulþumesc. Intrãm în ordinea de zi.

Vã supun atenþiei proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea comercialã de transport cu metroul Bucureºti, ”MetrorexÒ Ñ S.A. pentru finanþarea Proiectului de modernizare a metroului Bucureºti, etapa a II-a, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000.

Din partea iniþiatorilor, doamna Manolescu de la Ministerul de Finanþe.

Vã rog.

**Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin proiectul de lege se propune spre ratificare Acordul de împrumut dintre România-Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea comercialã ”MetrorexÒ, în valoare de 115 milioane euro, destinat finanþãrii Proiectului de modernizare a metroului Bucureºti, etapa a II-a. Ratificarea acordului de împrumut menþionat prezintã un caracter de urgenþã pentru îndeplinirea condiþiilor de intrare în vigoare a acestuia ºi pentru accesul mai rapid al României la creditul extern.

Pentru realizarea transportului de cãlãtori în condiþii de siguranþã sporitã, ”MetrorexÒ este obligat sã îmbunãtãþeascã nivelul tehnologic al materialului rulant ºi al instalaþiilor auxiliare, care sã permitã atât creºterea productivitãþii muncii, cât ºi reducerea cheltuielilor de exploatare. În acest sens, s-a elaborat strategia pe termen scurt, mediu ºi lung pentru reabilitarea Societãþii comerciale ”MetrorexÒ Ñ S.A. Pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizãrii proiectului de modernizare a metroului, etapa a II-a, Banca Europeanã de Investiþii ºi-a manifestat disponibilitatea de a acorda un credit în valoare de 115 milioane euro. Costul total al proiectului este de 231 milioane euro, contribuþia pãrþii române fiind de 116 milioane euro.

Componentele proiectului finanþat de Banca Europeanã de Investiþii sunt urmãtoarele: componenta A Ð Terminarea ºi punerea în funcþiune a tronsonului de metrou Nicolae Grigorescu, linia de centurã; componenta B Ð Modernizarea a 60 de trenuri ºi 360 de vagoane, în total, din parcul existent de material rulant. Împrumutul acordat de Banca Europeanã de Investiþii prezintã urmãtoarele avantaje din punct de vedere financiar: durata de acordare a împrumutului este de 20 de ani, din care 5 ani perioadã de graþie, costuri reduse, rata dobânzii este rata de împrumut standard a bãncii, banca nu percepe comision iniþial ºi de angajament.

Mulþumesc, doamna Manolescu. Are cuvântul din partea comisiei, domnul Grigoraº.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România Ð Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea comercialã de transport cu metroul Bucureºti, ”MetrorexÒ Ñ S.A. pentru finanþarea Proiectului de modernizare a metroului Bucureºti, etapa a II-a, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.

Facem menþiunea cã acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Grigoraº.

Dacã aveþi comentarii la dezbateri generale? Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Dacã sunt observaþii la titlul legii? Nefiind, îl considerãm adoptat.

Art. 1. Sunt observaþii? Adoptat.

Art. 2. Sunt observaþii? Adoptat.

Art. 3. Sunt observaþii? Adoptat.

Art. 4. Sunt observaþii? Adoptat.

Art. 5. Sunt observaþii?

Adoptat.

Supun proiectul de lege, în ansamblu, votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate... O abþinere, iertaþi-mã.

Supun atenþiei dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

La poziþia nr. 1 se propune textul Camerei Deputaþilor. Sunt observaþii?

Punctul 2. Sunt observaþii? Adoptat.

Punctul 3. Sunt observaþii? Nefiind observaþii, adoptat.

Punctul 4. Sunt observaþii? Adoptat.

Punctul 5. Sunt observaþii? Adoptat.

Transmitem raportul comisiei de mediere pentru votul final.

Supun atenþiei dumneavoastrã raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituþional necesar funcþionãrii Centrului Regional al Iniþiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere.

Punctul 1. Sunt observaþii? Adoptat. Punctul 2. Sunt observaþii? Adoptat. Punctul 3. Sunt observaþii? Adoptat.

Proiectul de lege reglementeazã producþia de 500 de tone ºi stocarea, ca rezervã de stat, a apei grele produsã de ROMAGRO Drobeta-Turnu Severin în perioada 2001Ñ 2004, precum ºi compensarea valorii acesteia cu obligaþiile datorate de cãtre regie cãtre bugetul de stat ºi cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii ºi ale furnizorilor în domeniu cãtre bugetul de stat.

Comisia propune 5 minute pentru dezbatere ºi un minut pentru intervenþii, dacã sunt. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## **Doamna Rovana Plumb** Ñ _preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt Rovana Plumb, secretar de stat, preºedinte al Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor.

Permiteþi-mi sã vã prezint proiectul de lege al cãrui obiect de reglementare îl constituie modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori, prin redefinirea termenului de ”consumatorÒ ºi eliminarea obligativitãþii avizãrii prealabile, de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor ºi Oficiul Concurenþei, a contractelor standard înregistrate între comercianþii-furnizori de servicii, care sunt monopol natural sau legal, ºi consumator.

Atât în legislaþia internã, cât ºi în cea comunitarã, consumatorul este persoanã fizicã. Extinderea sferei de aplicare a legii ºi asupra persoanelor juridice, în calitate de consumator, din punctul nostru de vedere, creeazã dificultãþi în aplicarea legii de cãtre autoritãþile abilitate sã controleze respectarea acesteia, deoarece în unele situaþii aceleaºi fapte sunt sancþionate diferit, de exemplu ºi de Legea nr. 21/1996, a cãrei aplicare revine Oficiului Concurenþei ºi Consiliului Concurenþei, cât ºi de actuala lege.

Cea de a doua modificare constã în abrogarea dispoziþiilor articolului prin care atât Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor, cât ºi Oficiul Concurenþei trebuia sã avizeze în prealabil contractele standard înregistrate între comercianþii-furnizori de servicii, care sunt monopol natural sau legal, ºi consumator.

Pe de o parte, la momentul avizãrii nu sunt cunoscute clauzele contractuale ale altor contracte faþã de care respectivul contract ar putea fi dependent, iar, pe de alta,

aceastã avizare creeazã un blocaj în derularea contractelor supuse acestui regim, în prezent fiind aproximativ 5 milioane de astfel de contracte.

Având în vedere importanþa acestei legi, lege care constituie un instrument juridic important în protecþia intereselor economice ale consumatorilor, vã rugãm sã adoptaþi prezentul proiect de lege în forma în care a fost înaintat cãtre dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, doamnã Rovana Plumb.

Are cuvântul domnul Antal, din partea Comisiei de industrii ºi servicii.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia de industrii ºi servicii a examinat proiectul de lege în ºedinþa din data de 9 mai 2001 ºi a hotãrât cu majoritate de voturi sã supunã plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Guvern, cu menþiunea cã art. II se eliminã ºi art. III devine art. II, iar la aplicarea prevederilor art. II, cu privire la republicarea legii în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, Partea I-a, sã se þinã seama ca pe tot parcursul textului sintagmele ”contract standardÒ ºi ”clauzã standardÒ sã fie înlocuite cu sintagmele ”contract standard reformulatÒ ºi ”clauzã standard reformulatãÒ, aºa cum a fost hotãrât în ºedinþa din data de 9 a Comisiei de industrii ºi servicii.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi vã rugãm sã aprobaþi în forma prezentatã de comisie acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Antal. Dacã aveþi intervenþii? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt observaþii la titlul legii? Nu. Adoptat.

Sunt observaþii la art. I? Adoptat.

La punctul 1, art. 2. Sunt observaþii? Adoptat.

Punctul 2, art. 3. Sunt observaþii? Nu. Vã mulþumesc. La art. 2 propunem eliminarea, conform raportului prezentat de comisie.

Sunt observaþii?

Adoptat.

Art. 3 din proiectul de lege devine art. 2, conform raportului Comisiei de industrii ºi servicii. Sunt observaþii? Nu. Adoptat.

- Supun proiectul de lege, în ansamblu, votului dumnea-

- voastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Vã mulþumesc.

Supun dezbaterii dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea ºi funcþionarea Serviciului Public de Radiocomunicaþii Navale de Apel, Pericol ºi Salvare.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Vã rog.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În virtutea convenþiilor internaþionale pe care le-a semnat, respectiv SOLASÕ79 ºi SAR 1998, România ºi-a asumat sarcina desfãºurãrii activitãþii de radiocomunicaþii maritime de apel, pericol ºi salvare, un serviciu gratuit, transmiterea de date meteorologice ºi alte avize de siguranþã a navigaþiei în raza ei, evident, de supraveghere.

Aceste sarcini au fost executate cronologic de Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime, transformate în Regia de Radiocomunicaþii Navale RADIONAV Ñ S.A. Constanþa, transformatã ulterior în Compania Naþionalã RADIONAV Ñ S.A. Constanþa, care a fost retehnologizatã între 1993-1995.

Datoritã reducerii activitãþii comerciale maritime autohtone, RADIONAV n-a mai putut acoperi costurile aferente activitãþii specifice din totalul veniturilor provenite din activitãþile comerciale, încât a fost nevoitã sã intre într-un program de restructurare.

Vã mulþumesc, domnule Banciu. Are cuvântul domnul preºedinte Antal. Vã rog.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Þin sã informez cã proiectul de lege a fost adoptat fãrã modificãri sau completãri de Senat în ºedinþa din 23 aprilie 2001.

Îndeplinirea angajamentelor de trafic de radiocomunicaþii navale, de apel, pericol ºi salvare, se realizeazã prin ascultarea continuã, pe frecvenþe internaþionale de apel ºi pericol, alarmarea factorilor responsabili de la uscat în cazurile de recepþionare a unor semnale de pericol de la navele aflate pe mare, transmiterea situaþiei meteorologice, asigurarea legãturii radio între navele ºi autoritãþile portuare pentru transmiterea de mesaje de pericol ºi instrucþiuni de navigaþie.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia de industrii ºi servicii a examinat proiectul de lege în ºedinþa din 16 mai 2001 ºi a hotãrât cu unanimitate de voturi sã supunã plenului Camerei Deputaþilor spre adaptare ºi adoptare proiectul de lege cu câteva amendamente menþionate în anexã, amendamente care sunt mai mult de formã, ºi anume se

înlocuieºte denumirea actualã, deci denumirea veche a Ministerului Transporturilor cu Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

- Menþionez cã proiectul de lege face parte din catego-

- ria legilor ordinare.

- Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte Antal. Vom lucra direct pe raportul comisiei. Dacã la punctul 1, aveþi observaþii? Adoptat.

Dacã la punctul 2, sunt observaþii? Adoptat. La punctul 3? Adoptat. Punctul 4? Adoptat. Punctul 5? Adoptat. Punctul 6? Adoptat. Punctul 7? Adoptat. Punctele 8, 9, 10, 11, 12, 13? Nefiind observaþii, le considerãm adoptate. La punctul 14? Adoptat. Punctul 15? Adoptat. Punctul 16? Adoptat. La anexa proiectului, dacã sunt observaþii? Nefiind, o considerãm adoptatã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã. Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Vã propunem 6 minute timp total de dezbatere, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Dacã la titlul ordonanþei, sunt observaþii? Vã mulþumesc. Adoptat.

Art. 1. Sunt observaþii? Adoptat.

Art. 2? Vã mulþumesc. Adoptat. Art. 3? Vã mulþumesc. Adoptat. Art. 4? Vã mulþumesc. Adoptat. Art. 5? Vã mulþumesc. Adoptat. Art. 6? Adoptat. La anexã la punctul 1? Adoptat. Punctul 2 al anexei? Adoptat. Dacã la titlul legii aveþi observaþii? Nefiind observaþii, îl considerãm adoptat. La articolul unic. Sunt observaþii? Adoptat.

## **Domnul Gheorghe Þiplica** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº vrea sã precizez de la început cã aceastã Ordonanþã a Guvernului, nr. 84/1999, a avut o perioadã limitatã de aplicare, respectiv august 1999Ð28 februarie 2001.

Prin aceastã Ordonanþã a Guvernului, agenþii economici din construcþii au fost autorizaþi sã poatã sã-ºi scoatã din funcþiune mijloacele fixe complet uzate fizic ºi moral fãrã a mai trece pe costuri partea neamortizatã. Partea neamortizatã s-a aprobat sã fie suportatã din capitalul social al agenþilor economici cu aprobarea adunãrii generale a acþionarilor.

Având în vedere cã aceastã ordonanþã de urgenþã ºi-a produs efectele, vã propun sã fiþi de acord cu aprobarea proiectului de lege în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Suntem în prezenþa unui raport suplimentar. Menþionez cã în raportul iniþial noi aveam fãcute ºi câteva amendamente, dar, având în vedere cã perioada de aplicare a acestei ordonanþe a expirat, aºa cum a precizat ºi iniþiatorul, am retras raportul iniþial, am întocmit un raport care decide ca acest proiect de lege sã fie dezbãtut ºi adoptat în forma prezentatã de iniþiator ºi v-aº ruga sã fiþi de acord cu aceastã poziþie a comisiei ºi fac menþiunea, de asemenea, cã suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Grigoraº. Dacã la titlul legii, aveþi observaþii? Nefiind, îl considerãm adoptat. Art. 1. Sunt observaþii? Adoptat. Dacã la titlul ordonanþei aveþi observaþii? Adoptat. Art. 1 al ordonanþei. Sunt observaþii? Adoptat. Art. 2. Sunt observaþii? Adoptat. Art. 3? Adoptat. Art. 4? Adoptat. Art. 5? Adoptat.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea acestui proiect de lege, având în vedere cã sunt reþinute ºi o serie de amendamente ºi þinând cont ºi de dimensiunile acestui proiect de lege, 15 minute dezbateri totale, un minut pentru fiecare intervenþie.

Suntem în faþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Acest proiect de lege a fost retrimis comisiei ºi comisia a fãcut un raport suplimentar.

Conform Regulamentului Camerei Deputaþilor, rapoartele trebuie sã cuprindã, dacã înlocuiesc un alt raport, inclusiv amendamentele respinse. Deci orice raport, dacã înlocuieºte un alt raport, trebuie sã cuprindã amendamentele respinse, dacã nu le cuprinde, înseamnã cã raportul iniþial funcþioneazã de drept, zic eu.

În Grupul U.D.M.R., la acest proiect de lege a fost un amendament de eliminare a art. II, cu motivare. În sfârºit, la un moment dat, s-a realizat o lege a sponsorizãrii cât de cât acceptatã de societatea civilã, de oamenii din culturã.

Prin aceastã ordonanþã s-au eliminat acele prevederi care au avut o acþiune beneficã în domeniul sponsorizãrii activitãþilor, în primul rând culturale, dar ºi al altor activitãþi ale societãþii civile.

Prin aceastã ordonanþã s-au eliminat aceste prevederi, vã dau un singur exemplu: de la 10% s-a diminuat la 5% posibilitatea sponsorizãrii, ºi tocmai acum, când ne aflãm în situaþia în care, ºtim cu toþii, bugetul de stat, mai ales în ceea ce priveºte cultura, a fost destul de zgârcit. Eu cred cã se impune eliminarea acestui articol II ºi sã rãmânem cu varianta prin care se poate acorda o sponsorizare mai substanþialã pentru aceste activitãþi foarte, foarte nevoiaºe.

Vã mulþumesc ºi sper sã ne înþelegeþi când propunem eliminarea acestui articol II.

## Comisia?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu poate fi luat în considerare acest amendament întrucât cotele stabilite prin acest punct sunt aprobate prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999, care a fost discutatã ºi aprobatã în Parlament prin Legea nr. 189 din 2001, iar aceste date sunt luate în calcul la fundamentarea bugetului din anul acesta, pe 2001. Deci nu putem sã luãm în considerare acest amendament ºi vã propunem sã rãmânã aºa cum este în raportul comisiei. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Iniþiatorul dacã are ceva de spus? Nu.

Amendamentul pe care l-am susþinut ar fi un punct între punctele 3 ºi 4, pentru cã se referã la art. II, ºi

solicit sã fie supus votului, amendament care existã în raportul iniþial al comisiei, ca unul respins, e adevãrat.

Domnul Grigoraº?

Amendamentul la care se referã domnul M‡rton çrp‡d figureazã, într-adevãr, într-un raport iniþial întocmit în legislatura trecutã ºi a fost iniþiat de domnul ex-coleg Matis Eugen. În raportul actual acest amendament nu mai existã pe motivele pe care le-am exprimat anterior. Repet încã o datã, toate aceste date sunt luate în calcul la fundamentarea bugetului pe anul 2001.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Supun la vot propunerea de eliminare pe care a fãcut-o domnul M‡rton çrp‡d.

Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc.

- Sunt 14 voturi pentru propunerea domnului çrp‡d,

- 99 de voturi împotrivã. Vã mulþumesc. Trecem la punctul urmãtor. Dacã la punctul 4 aveþi

- observaþii?

- Adoptat.

- Punctul 5.

- Adoptat.

- Punctul 6.

- Adoptat.

- Punctul 7.

- Adoptat.

- Punctul 8.

- Adoptat.

- Punctul 9.

- Adoptat.

-

ªi aici suntem în prezenþa unui raport suplimentar, iniþial ne scãpase o chestiune din anexã, am reluat în discuþie la comisie acest proiect de lege ºi vã propunem un singur amendament, care se referã la punctul 1 din anexã, pentru care apreciem cã sunt suficiente 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie, cu menþiunea cã suntem în prezenþa unei legi organice.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Nefiind, trecem la dezbaterea proiectului de ordonanþã pe articole.

Dacã la titlul legii aveþi observaþii? Adoptat.

Articolul unic. Sunt observaþii? Vã mulþumesc. Adoptat. Titlul ordonanþei. Sunt observaþii? Adoptat. Art. I. Sunt observaþii? Vã mulþumesc. Adoptat.

Art. II. Sunt observaþii? Adoptat. Art. III. Sunt observaþii? Adoptat.

Art. IV. Sunt observaþii? Adoptat. Art. V. Sunt observaþii? Adoptat. Art. VI. Sunt observaþii? Adoptat.

La anexã sunt observaþii vizavi de poziþia comisiei? Nefiind, a fost adoptat.

Având caracter organic o vom supune în ºedinþa de vot final.

Stimaþi colegi,

Este ora 18 ºi vom trece la urmãtorul punct al ordinii de zi.

Vreau sã vedem dacã sunt deputaþii care au fãcut interpelãri în salã. Domnul ªtefan Baban? Domnul Ludovic Mardari? Da. Domnul SzŽkely Ervin Zolt‡n? Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu? Da.

Bun, intrãm în interpelãri.

Domnul ªtefan Baban, referitor la interpelarea privind modalitatea de urmãrire a respectãrii legilor în vigoare de cãtre I.M.M.-urile din zonele defavorizate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Probabil cã mulþi dintre noi ºi-au pus întrebarea în ce mãsurã regimul juridic al zonelor defavorizate se poate îmbina în mod fericit cu regimul juridic al I.M.M.-urilor. În cele ce urmeazã voi prezenta situaþia unui I.M.M. care beneficiazã de facilitãþi, în conformitate cu actele legale în vigoare: Legea nr. 133/1999 ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998.

Pentru a putea beneficia de aceste facilitãþi, societatea comercialã trebuie sã îndeplineascã în mod cumulat urmãtoarele condiþii: sã aibã sediul declarat în aria ce reprezintã zona defavorizatã; sã desfãºoare activitatea în zona defavorizatã; sã realizeze investiþii noi; sã creeze noi locuri de muncã prin investiþia realizatã; sã deþinã certificat de investitor în zona defavorizatã. Societãþile care se aflã la începutul activitãþii ºi nu pot face dovada îndeplinirii condiþiilor pot primi un certificat provizoriu de investitor în zona defavorizatã, valabil pe o perioadã de maximum 3 luni, timp în care se angajeazã sã îndeplineascã condiþia investiþiei noi ºi angajãrii de personal. În caz contrar vor fi obligate sã restituie facilitãþile acordate pe baza certificatului provizoriu.

În timp ce facilitãþile acordate de Legea nr. 133/1999 nu se aplicã societãþilor care desfãºoarã activitãþi de comerþ sau lichidãri de bunuri mobile sau imobile, Ordonanþa de urgenþã nr. 24/1998 nu mai face aceastã distincþie, acordând facilitãþi pentru toate societãþile comerciale care îºi desfãºoarã activitãþile în zone defavorizate, indiferent de obiectul de activitate. Încã o deosebire importantã este aceea cã scutirea de impozite pe profit pentru I.M.M.-uri se acordã pentru profiturile reinvestite. Nici de aceastã datã, în cazul zonelor defavorizate, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 nu mai face nici un fel de precizare, acordând scutire pentru profitul obþinut de firmele care activeazã în aceste zone. Deosebirile dintre aceste douã regimuri nu ocolesc nici facilitãþile vamale. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 acordã scutiri de la plata taxelor vamale pentru maºinile ºi utilajele importate în vederea efectuãrii de investiþii în zonã, în timp ce, în cazul I.M.M.-urilor, Legea nr. 133/1999 impune

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Taban, din partea ministerului. Vã rog.

**Domnul Ion Taban** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În aceastã interpelare este vorba de facilitãþile care se acordã întreprinderilor mici ºi mijlocii prin Legea nr. 133/1999 ºi a întreprinderilor care funcþioneazã în zonele defavorizate.

Este clar cã o serie de facilitãþi de care beneficiazã întreprinderile din zonele defavorizate sunt mai mari decât facilitãþile pentru întreprinderile mici ºi mijlocii. În cazul în care aceste întreprinderi mici ºi mijlocii funcþioneazã în aceste zone, bineînþeles cã pot beneficia de toate facilitãþile, conform legii pentru zonele defavorizate.

În aceastã interpelare am vãzut cã domnul deputat vizeazã modul în care se poate urmãri, de cãtre autoritãþile competente, respectarea legislaþiei întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a zonelor defavorizate. Cel puþin în Legea nr. 133 ºi în Normele de aplicare a Legii nr. 133 este foarte clar prevãzut în ce condiþii aceste întreprinderi mici ºi mijlocii pot beneficia de facilitãþi, cum se urmãreºte acest lucru, iar în opinia noastrã este foarte clar reglementat acest lucru.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule ministru.

Are cuvântul, în continuare, domnul Ludovic Mardari, pentru a-ºi prezenta cele douã interpelãri.

Mã numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiº al Partidului România Mare.

Prima interpelare este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Vã aduc la cunoºtinþã situaþia stânjenitoare în care s-au aflat doamna consilier Brega Tatiana, de la Ministerul de Finanþe, ºi doamna ministru pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, Silvia Ciornei, cu ocazia dezbaterii proiectului de Lege nr. 201/2001 în Comisia economicã a Parlamentului.

Prin acest proiect de lege, iniþiatorii, printre care mã aflu ºi eu, ºi-au propus sã aducã unele modificãri la art. 3 ºi 4 ale Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea I.M.M.-urilor, astfel încât sã nu existe interpretãri eronate chiar la nivel înalt, aºa cum se va vedea în cele ce urmeazã.

Doamna consilier Brega Tatiana a afirmat cã alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere, la care se adaugã ºi comerþul, nu beneficiazã de prevederile Legii nr. 133/1999. Doamna ministru Silvia Ciornei a contrazis-o, afirmând cã doar comerþul nu beneficiazã de prevederile Legii nr. 133, spre deosebire de alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere, care ar beneficia. În realitate, nici una dintre cele douã doamne nu are dreptate. Legea nr. 133/1999 prevede la art. 4 urmãtoarele: ”Alin. 1 Ð Întreprinderile mici ºi mijlocii care îºi desfãºoarã activitatea în sfera producþiei de bunuri materiale ºi servicii se definesc în funcþie de numãrul mediu scriptic anual de personal. Alin. 2. Nu se încadreazã în prevederile prezentei legi societãþile bancare, societãþile de asigurare ºi reasigurare, societãþile de administrare a fondurilor financiare de investiþii, societãþile de valori mobiliare ºi societãþile cu activitate exclusivã de comerþ exterior.Ò

Dupã cum se constatã, în afarã de excepþiile de la alin. 2, toate I.M.M.-urile beneficiazã de prevederile acestei legi. Economia þãrii se împarte în sfera producþiei ºi în sfera serviciilor. În sfera serviciilor intrã ºi comerþul, alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere. A se vedea în acest sens Hotãrârea Guvernului nr. 53 din 25 februarie 1999, ”Monitorul OficialÒ nr. 78 bis, pagina 10 ºi anexele.

Vã mulþumesc, domnule Mardari.

Da, mai aveþi o interpelare. Vã rog sã o faceþi ºi pe aceea ºi vã dã rãspunsul domnul Zelenco.

Mai am douã...

Deci citiþi-le, mai pe scurt, dacã puteþi.

Le-am prezentat pe scurt data trecutã.

A doua interpelare este adresatã domnului Iacob Zelenco, secretar de stat la Autoritatea pentru privatizare

ºi administarea participaþiilor statului, precum ºi doamnei Silvia Ciornei, ministru pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi cooperaþie.

La data de 26 februarie 2001 am supus atenþiei Guvernului urgentarea vânzãrii spaþiilor aflate în administrarea primãriilor, solicitate de întreprinzãtorii care le deþin sub formã de chirie. La vremea respectivã am primit rãspunsul cã va apãrea, în cel mult 3 sãptãmâni, o ordonanþã de urgenþã care va reglementa aceastã situaþie. De atunci au trecut 3 luni fãrã nici un rezultat concret în aceastã direcþie. Ar fi fost timp suficient chiar pentru adoptarea unei legi. Astãzi vreau sã reþin atenþia cu vânzarea unei alte categorii de spaþii active, pentru care existã lege, ºi anume Legea nr. 133/1999. Potrivit art. 12 din Legea nr. 133/1999, societãþile comerciale cu capital majoritar de stat sunt obligate ca în termen de 90 de zile sã încheie contracte de vânzare-cumpãrare cu I.M.M.-urile care deþin spaþiile în locaþie sau cu titlu de chirie.

Cu toate acestea, nu toþi managerii societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat se supun acestei prevederi legale. Vã ofer un exemplu în acest sens: S.C. ”CentromagÒ Ñ S.A. cu sediul în Timiºoara, str. Piaþa Unirii nr. 6, care se aflã în proces din anul 1999 cu S.C. ”BanatulÐTurismÒ Ñ S.A., cu sediul în Timiºoara, str. Piaþa 1 Mai nr. 2, care nu vrea sã-ºi vândã un spaþiu pe care îl deþine cu chirie încã din anul 1991. Anexez sentinþa emisã de Tribunalul Timiºoara, prin care S.C. ”CentromagÒ Ñ S.A. a câºtigat procesul. Sentinþa nu este executatã, deoarece urmeazã Curtea de Apel. Nu înþeleg de ce este nevoie sã se apeleze la justiþie ºi sã se piardã atât de mult timp. Presupun cã astfel de procese mai sunt atât în judeþul Timiº, cât ºi în alte judeþe din þarã ºi nu fac altceva decât sã întârzie procesul de privatizare. Problema s-ar putea rezolva foarte simplu. Ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ar trebui sã intervinã ºi sã reînnoiascã dispoziþiile cãtre societãþile comerciale cu capital majoritar de stat, sã vândã activele aflate în chirie, la solicitarea chiriaºilor, chiar dacã între timp s-a ajuns la procese. Managerii care se împotrivesc acestei privatizãri sã fie amendaþi în conformitate cu prevederile aceleiaºi legi, Legea nr. 133/1999.

Da. Vã mulþumesc, domnule Mardari.

Are cuvântul domnul Taban pentru a da rãspunsul la prima interpelare, dupã care urmeazã domnul Iacob Zelenco.

În legãturã cu interpelarea adresatã primului-ministru al Guvernului României de cãtre domnul deputat Ludovic Mardari, punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat ºi prezentat în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data de 21 mai 2001. Aº vrea sã fac unele precizãri, dacã îmi permiteþi, pentru cã este clar cã, prin acest punct de vedere, alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere sunt considerate servicii, deci beneficiazã de facilitãþile acor-

date prin Legea nr. 133, modificatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 297, în schimb, comerþul nu este prins în aceastã ordonanþã, deci nu beneficiazã de facilitãþi.

Conform Hotãrârii Guvernului nr. 53/1999 a fost aprobatã clasificarea produselor ºi serviciilor asociate activitãþilor. Clasificarea activitãþilor din economia naþionalã a fost aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 656 din 1997. Eu cred cã n-ar trebui sã facem o confuzie între activitãþile economice, care sunt cele din Hotãrârea Guvernului nr. 656/1997, ºi produsele ºi serviciile asociate, respectiv cele prevãzute în Hotãrârea Guvernului nr. 53/1999. În conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 656, comerþul cu ridicata ºi cu amãnuntul reprezintã activitãþi economice distincte, prevãzute în Secþiunea H, care au ca obiect cumpãrarea ºi vânzarea de mãrfuri. Chiar dacã aceste activitãþi au asociate servicii, conform Hotãrârii Guvernului nr. 53/1999, acestea nu le transformã în activitãþi de prestãri servicii, care sunt prevãzute distinct în C.A.E.N. Trebuie menþionat cã producþia presupune un proces de transformare ºi creare a unor bunuri materiale. Prin prestarea de servicii se înþelege acel gen de activitate utilã care se desfãºoarã în vederea realizãrii unui scop, fãrã a se materializa în obþinerea unui produs, iar comerþul are ca obiect intermedierea de bunuri, cumpãrarea ºi revânzarea de bunuri, aspecte care au fost avute în vedere ºi de Normele metodologice ale Legii nr. 133/1999, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 244/2001, punctele 1 ºi 2.

Deci, în concluzie, poziþia Guvernului, exprimatã de Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, a fost cea expusã ºi în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data de 21 mai. Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc, domnule Taban. Are cuvântul domnul Iacob Zelenco.

**Domnul Iacob Zelenco** Ñ _secretar de stat la_

_Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Mã numesc Iacob Zelenco. Sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule deputat,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã, menþionez urmãtoarele.

În primul rând, Societatea Comercialã de Turism ”BanatulÒ Timiºoara la care faceþi referire s-a transferat din administrarea A.P.A.P.S. la Ministerul Turismului. Pe de altã parte, contractul de închiriere a fost pus în aplicare în timpul guvernãrii trecute ºi, ca atare, nu cunoaºtem amãnunte cu privire la acest contract. Cu toate acestea, am demarat, urmare interpelãrii dumneavoastrã, controlul la societatea respectivã, rezultând urmãtoarele: spaþiul ocupat de ”CENTRUMAC PRIVATÒ Ñ S.A. cu magazinul ”MercurÒ se aflã la parterul Hotelului ”TimiºoaraÒ, Corp D, ºi, aºa cum rezultã din datele la zi, acest spaþiu este ocupat în mod ilegal, întrucât contractul de închiriere nr. 3.751/125 din 1996 a expirat la data de 1.III.1998. Tribunalul Timiº urmeazã sã se pronunþe, în apel, la data de 29 mai 2001, respectiv mâine, pentru încetarea suspendãrii evacuãrii silite ºi, ca urmare, soluþia, în final, va fi cea care va fi stabilitã de cãtre justiþie, întrucât A.P.A.P.S. nu este abilitat sã intervinã în litigiile ce decurg din contractele comerciale încheiate de societãþile comerciale cu terþii.

În ceea ce priveºte aplicarea prevederilor Legii nr. 133/1999, precizãm urmãtoarele: în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea 133, societãþile comerciale cu capital majoritar de stat au obligaþia de a vinde cãtre întreprinderile mici ºi mijlocii activele disponibile utilizate de cãtre acestea în baza unor contracte de închiriere, locaþie de gestiune, asociere în participaþiune.

Prin aplicarea prevederilor art. 14 alin. 1 obligaþia instituþiei noastre este de a-ºi mandata reprezentanþi în adunarea generalã a acþionarilor, pentru a determina vânzarea acestor active, în condiþiile în care acestea sunt disponibile în raport cu activitatea societãþii. Ca urmare, în conformitate cu aceastã iniþiativã a Guvernului de a relansa facilitãþile pentru I.M.M.R-uri, conducerea A.P.A.P.S. a elaborat Ordinul nr. 1 din 4.I.2001 prin care se solicitã tuturor societãþilor comerciale din portofoliu ca atunci când au solicitãri pentru astfel de închirieri ºi de solicitãri de punere în aplicare a Legii nr. 133 sã solicite imediat manadat special conducerii A.P.A.P.S. pentru a soluþiona aceste cereri.

Da. Mulþumesc, domnule Zelenco.

Are cuvântul domnul Ianculescu de la Ministerul Mediului.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Aspectele semnalate de domnul deputat Ludovic Mardari în interpelarea sa sunt reale, iar Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului este direct interesat în eliminarea, din actele normative existente, a aspectelor birocratice semnalate ºi care au ca efect îngreunarea procedurii de emitere a autorizaþiei de mediu.

Considerãm cã actuala reglementare, deºi a urmãrit în mare parte armonizarea cu legislaþia Uniunii Europene, a introdus unele etape care, pentru agenþii economici a cãror activitate nu are impact asupra mediului, nu sunt absolut necesare a fi parcurse. În acest context, ministerul nostru are în vedere aplicarea unor mãsuri imediate pentru simplificarea procedurilor de emitere a autorizaþiilor de mediu, în special pentru categoriile de lucrãri de investiþii care nu modificã prin activitatea lor calitatea factorilor de mediu.

De asemenea, termenele de valabilitate ale actelor de reglementare, respectiv acorduri de mediu sau autorizaþii, în noua procedurã de reglementare, se propun a fi de minimum 2 ani. Au fost dispuse deja mãsuri prin inspectoratele judeþene de protecþia mediului ca toþi agenþii economici a cãror autorizaþie de mediu îºi pierde valabilitatea sã fie atenþionaþi în scris de cãtre emitentul actului de reglementare, respectiv cu 60 de zile înainte de expirarea acestuia.

Vã aducem la cunoºtinþã cã, în acþiunea de înscriere a societãþilor comerciale nou-înfiinþate, s-a luat deja mãsura eliminãrii emiterii acordului de mediu înainte de data înfiinþãrii, urmând ca procedura necesarã obþinerii acestuia sã se deruleze dupã ce societatea comercialã ºi-a început activitatea.

De asemenea, vã facem cunoscut cã specialiºtii ministerului nostru, împreunã cu cei ai altor ministere interesate, în cadrul unor grupuri de lucru interministeriale, analizeazã, în prezent, posibilitãþile reale ºi imediate de simplificare a procedurilor de autorizare pentru activitãþile desfãºurate în special de întreprinderile mici ºi mijlocii. În acest sens, se au în vedere mãsuri cum ar fi: simplificarea substanþialã a procedurii actuale de obþinere a acordului de mediu pentru activitãþi cu impact redus asupra mediului; introducerea unor acorduri de mediu bazate pe o autodeclaraþie a agentului economic; eliminarea studiilor de impact ºi a bilanþurilor de mediu pentru situaþiile prevãzute în cazurile de mai sus.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Da. Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ervin-Zolt‡n SzŽkely.

Nu vã mai permit nimic!

Deci, domnul deputat SzŽkely Ervin-Zolt‡n. Vã puneþi de acord amândoi, vã rog frumos!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi se referã la politica Guvernului privind retrocedarea bunurilor care au aparþinut cultelor religioase recunoscute de lege ºi comunitãþii cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România.

Sediul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, folosit actual de Muzeul ”Þãrii CriºurilorÒ, ar fi trebuit restituit episcopiei, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13, din 7 iulie 1998, privind restituirea unor imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România. Considerându-se Muzeul ”Þãrii CriºurilorÒ un obiectiv cultural de importanþã naþionalã, episcopia a înþeles sã aºtepte gãsirea unui nou sediu pentru muzeu. Vineri, 11 mai 2001, aflat în vizitã la Oradea, ministrul culturii ºi cultelor, domnul Rãzvan Theodorescu, a declarat, referindu-se la folosinþa actualã a sediului Episcopiei Romano-Catolice din Oradea de cãtre Muzeul ”Þãrii CriºurilorÒ, cã acesta va rãmâne sediul muzeului, nu va fi niciodatã retrocedat Episcopiei Romano-Catolice, iar, dacã instanþa va decide restituirea, atunci se vor plãti despãgubiri Episcopiei RomanoCatolice.

Prin aceastã afirmaþie ministrul culturii ºi cultelor declarã, implicit, cã nu doreºte sã respecte legea, în speþã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din 1998, ºi nici hotãrârea judecãtoreascã, în cazul în care va fi defavorabilã. Conform Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, refacerea încrederii în actul justiþiei ºi în mecanismele de impunere a legalitãþii ºi ordinii publice are caracter de urgenþã pentru Executiv, în vederea asigurãrii protecþiei drepturilor ºi siguranþei cetãþeanului.

În acest scop, s-a stabilit cã se va acþiona pentru asigurarea supremaþiei legii ºi respectarea ierarhiei actelor normative, pentru ca legea sã-ºi recapete rolul pe care-l are în orice stat de drept, Guvernul angajându-se sã asigure un sistem judiciar independent ºi responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, care sã fie eficient, funcþional ºi apropiat de cetãþean.

Considerãm inacceptabilã o astfel de declaraþie din partea unui membru al Guvernului ºi, având în vedere obiectivele Programului de guvernare, rog pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase sã precizeze dacã declaraþia fãcutã la Oradea de cãtre ministrul culturii ºi cultelor reprezintã poziþia oficialã a Guvernului României în aceastã problemã sau o pãrere personalã ºi sã menþioneze care este poziþia generalã a Guvernului României în privinþa retrocedãrii bunurilor care au aparþinut cultelor religioase recunoscute de lege ºi comunitãþii cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România.

Da. Mulþumesc. Are cuvântul domnul Pâslaru.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** Ñ _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt secretar de stat Dumitru Pâslaru, Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Am onoarea sã rãspund interpelãrii domnului SzŽkely Ervin, în legãturã cu retrocedarea clãdirii care a aparþinut Episcopiei Romano-Catolice din Oradea.

Imobilul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, astãzi sediul Muzeului ”Þãrii CriºurilorÒ, a intrat în proprietatea statului român, cu titlu, în baza unei donaþii confirmate printr-un act cu valoare juridicã. Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut cultelor religioase sau comunitãþilor minoritãþilor naþionale este reglementat, cum ºtiþi, potrivit art. 8 alin. 2 ºi art. 16 alin. 1 ºi 2 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Conform acestei legi, regimul juridic al imobilelor menþionate ”va fi reglementat prin acte normative speciale. Pânã la adoptarea acestor reglementãri este interzisã înstrãinarea imobilelor în cauzã sau schimbarea destinaþiei acestora.Ò

Pe de altã parte, imobilul respectiv face obiectul unui proces în instanþã, pânã la soluþionarea cãruia nu se poate acþiona încã legal pentru schimbarea destinaþiei ºi a proprietarului clãdirii în cauzã.

Prin urmare, aºteptãm întrunirea comisiei speciale guvernamentale, care va lua în discuþie chestiunea retrocedãrii imobilelor revendicate, se va elabora un act normativ special pentru retrocedarea fiecãrui obiect fiecãrei instituþii, fiecãrei clãdiri aflate în aceastã situaþie ºi, în funcþie de lege, se va decide. De principiu, Guvernul României va acþiona pentru retrocedarea în cadrul legal a clãdirilor care au aparþinut cultelor religioase ºi comunitãþilor minoritãþilor.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Vã rog, pe scurt!

Am sã fiu foarte scurt, domnule preºedinte, pentru cã mi-aþi dat ocazia. De fapt, nu cred cã este cazul ca sã extind întrebarea, cred cã ar trebui sã extind rãspunsul. Îmi pare bine cã a apãrut domnul secretar de stat Fleºariu, în acest sens.

Întrebarea se referea la un proverb românesc care spune cã ”atunci când dai un deget, pe urmã sã nu te miri dacã se suie ºi pe divanÒ. Deci, ca urmare a Legii administraþiei publice, aþi vãzut declaraþia pe care a dat-o domnul senator Frunda la Târgu-Mureº, la seminarul cu administraþia publicã localã, prin care solicita ca, de acum încolo, salutul în limba românã sã fie însoþit de un salut în limba maghiarã ºi de cãtre domnul Preºedinte al României, domnul Ion Iliescu, ºi de domnul prim-ministru, domnul Adrian Nãstase.

Pe de altã parte, Domnia sa se mai referea ºi la autonomia economicã ºi financiarã, despre care crede cã ar fi bine sã fie introduse. Dupã pãrerea noastrã, aceasta ar însemna o autonomie totalã în sânul României, deci, practic, sã reconstituim Regiunea Autonomã Maghiarã, ca un prim pas pentru o ”Ungarie micãÒ pe teritoriul unei ”Românii miciÒ.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc ºi eu. Are cuvântul domnul Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Folosirea limbii române ca unicã limbã oficialã a statului român este consfinþitã în legea fundamentalã a þãrii, Constituþia din anul 1991, ºi în multe alte legi adoptate de Parlament. Nimeni nu poate impune, indiferent de poziþia pe care o deþine în stat, folosirea altei limbi oficiale în relaþiile dintre cetãþenii României.

Legea administraþiei publice locale stipuleazã la art. 43 alin. 3 cã lucrãrile ºedinþelor consiliului local se desfãºoarã în limba românã, limbã oficialã a statului. În consiliile locale în care consilierii aparþinând unei minoritãþi naþionale reprezintã cel puþin o treime din numãrul total, la ºedinþele de consiliu, se poate folosi ºi limba maternã a minoritãþii respective. În toate cazurile, subliniazã textul de lege, actele se redacteazã în limba românã.

Declaraþiile unor personalitãþi politice nu au nici o relevanþã asupra modalitãþilor de aplicare ºi respectare a legii. Ele rãmân simple opinii care pot trezi în unii dintre noi emoþii mai profunde sau, dimpotrivã, pot trece neobservate. Excesele în atitudini ºi declaraþii din partea unor persoane publice, mai ales dacã acestea sunt personalitãþi marcante ale vieþii politice, socotim cã sunt dãunãtoare unui climat politic normal ºi pot afecta buna înþelegere ºi conlucrare dintre cetãþenii þãrii.

Guvernul României, în demersurile sale pentru aplicarea Programului de guvernare, acþioneazã pentru aplicarea corectã a legii pe întreg cuprinsul þãrii ºi în toate activitãþile sociale. Guvernul României dezavueazã tendinþele extremiste de orice naturã, indiferent de unde ar veni acestea. Acolo unde se impune va acþiona cu fermitate pentru întronarea legii, pentru respectarea acesteia în spiritul ºi litera ei.

Cu stimã, semneazã domnul ministru Octavian Cozmâncã.

## Da. Domnul Sonea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea era adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Era vorba despre o acþiune care, printr-un ordin al ministrului învãþãmântului de la începutul anului, proceda la lichidarea reþelei învãþãmântului care depindea de sistemul de cooperaþie.

Se spunea în ordin cã Ð datoritã unor concluzii trase de anumite comisii care au verificat modul de notare, modul de desfãºurare a examenelor sau modul de eliberare a anumitor documente de studii Ð acest sistem este deficitar ºi trebuie desfiinþat. Urma ca aceste ºcoli, care au clase terminale, sã-ºi desfãºoare examenele ºi eliberarea actelor de studiu... sã se facã de ºcolile la care aceste structuri ale cooperaþiei erau arondate.

Eu întrebam: dacã aceastã situaþie este cu caracter generalizat, ce situaþii concrete au dus la generalizarea mãsurilor? A face ca un liceu de cooperaþie sau ºcoalã de cooperaþie sã fie subordonatã, la aceastã datã, unei ºcoli pentru deficienþi mintali, mi se pare un lucru, totuºi, puþin exagerat. Deci era problema dacã, într-adevãr, constatãrile fãcute au impus ºi în ce mãsurã nu se au în vedere alte scopuri cu aceastã reþea, care este foarte bine dotatã, cel puþin în anumite localitãþi, au o bazã materialã, au o încadrare ºi sã nu uitãm cã în acest sistem învaþã copii cu condiþii materiale destul de reduse, îi pregãtesc pentru niºte meserii care sunt mai puþin structurate în licee sau în alte reþele de învãþãmânt.

Vã rog, pentru clarificare, dacã mãsura era într-adevãr necesarã pentru toate ºcolile din reþeaua de cooperaþie. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Sonea. Are cuvântul domnul Molan. Vã rog.

## **Domnul Vasile Molan** Ñ _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Potrivit art. 117 din Legea nr. 84/1995, modificatã ºi completatã, ”învãþãmântul cooperatist se desfãºoarã în unitãþi care sunt în proprietatea asociaþiilor cooperatisteÒ.

De asemenea, în acelaºi articol, se menþioneazã cã ”unitãþilor de învãþãmânt cooperatist li se aplicã prevederile art. 115Ò. Acest articol 115 se referã la învãþãmântul particular. Deci ºcolile cooperatiste, ca sã poatã susþine examene de absolvire, au nevoie de acreditare. Întrucât ºcolile cooperaþiei nu au fost acreditate, nu pot da examene de absolvire în unitãþile respective, deci nu pot deþine acte de studii. Se observã cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a luat mãsurile menþionate în interpelare pentru a respecta legea, nu pentru deficienþele constatate.

În 1999 ºi în 2000, unitãþile de învãþãmânt cooperatist au susþinut examene de absolvire în ºcolile proprii, aceasta fiind o abatere de la lege, iar Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a recunoscut aceste examene ca sã nu producã greutãþi absolvenþilor. Este clar cã ministerul nu a urmãrit decât respectarea legii ºi nicidecum sã facã greutãþi învãþãmântului cooperatist. Mai mult, Ministerul Educaþiei susþine prin fonduri profesorii de culturã generalã de la aceste instituþii.

Sigur cã în aceastã situaþie, deºi e prevãzut în lege, unitãþile de învãþãmânt cooperatist nu doresc sã susþinã examenele finale, pânã la acreditare, în instituþiile de stat, aºa cum prevede legea, dar noi nu putem sã acceptãm decât prevederea legalã.

Vã precizãm, de asemenea, domnule deputat, cã în sistemul cooperatist funcþioneazã 6 unitãþi în sistemul CENTROCOOP ºi 12 în sistemul UCECOM. Vi le prezentãm, aºa cum aþi solicitat, în anexa la rãspunsul scris pe care vi l-am trimis dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi. Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 86/7.VI.2001 conþine 16 pagini.**

Preþul 11.824 lei