Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 13 iunie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Ion Vela, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã la acest moment, un numãr de 106 parlamentari (sper cã existã concordanþã între prezenþa parlamentarilor ºi prezenþa cartelelor care înregistreazã prezenþa la dezbateri).

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 13 colegi: 3 fiind membri ai Guvernului, 5 colegi sunt plecaþi în delegaþii, 2 colegi sunt bolnavi ºi 3 colegi sunt învoiþi.

Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la orele 13,00. Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuitã.

Nu lipseºte nimeni, uitaþi-vã: Grupul parlamentar U.D.M.R. este prezent 10%, Grupul parlamentar P.D. este prezent 12%, la liberali nu mai vorbesc, cã este o prezenþã masivã. Staþi puþin! Grupul parlamentar P.S.D. este prezent 115%, Grupul parlamentar P.R.M. Ð prezenþiÉ

99%!

Sigur, cei care voteazã pentru. Mulþumesc.

Deci, revenind la lucrãrile Senatului, vã consult dacã aveþi observaþii legate de programul de lucru?

Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi cu încredere, dar ºiÉ

Da. Programul de lucru al Senatului a fost aprobat de plen cu 81 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Vã consult dacã aveþi observaþii legate de ordinea de zi? Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Ordinea de zi a plenului Senatului a fost aprobatã de acesta cu 82 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi, în ºedinþa Biroului permanent de ieri, la care au participat liderii grupurilor parlamentare ºi preºedinþii de comisii, în urma consultãrii cu Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, Biroul permanent al Senatului vã propune urmãtorul program: în ziua de luni, programul obiºnuit Ñ lucrãri în plen cu declaraþii politice, dezbateri asupra proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri, sperãm, din partea Executivului; marþi, lucrãri în comisiile permanente; miercuri dimineaþa, între orele 9,00Ñ13,00 Ð lucrãri în plenul Senatului pentru dezbaterea proiectelor de lege avizate de noi sau în legãturã cu care comisiile permanente au întocmit rapoarte în aceastã sãptãmânã, la orele 13,00, ºedinþa Biroului permanent al Senatului, iar dupã-amiaza, lucrãri în comisiile permanente; în ziua de joi vã propunem o ºedinþã comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi de fãcut observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestuia. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru al sãptãmânii viitoare a fost aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Ofer cuvântul domnului senator Mircea IonescuQuintus. În probleme organizatorice, da? Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

E adevãrat, suntem spre sfârºitul sesiunii, dar mã gândesc cã o reglementare, mãcar pentru cealaltã sesiune, ne va fi utilã. Doresc sã vã spun cã sunt de la ora 8,10 minute în sediul Senatului ºi am venit cu întârziere cãutând, gãsind proiectele de lege pe care le avem în dezbatere ºi încercând cât de cât sã mã lãmuresc asu- pra lor. Prezentarea ordinii de zi joia, care este o zi de plen, în general, cu legi organice, în ultima clipã, ne împiedicã pur ºi simplu sã intrãm în posesia materialului. Doresc sã vã spun cã eu îl am aproape în întregime, atât cât l-am avut, dar, realmente, suntem puºi într-o situaþie delicatã, noi, cei care dorim sã ne aducem o contribuþie efectivã la soluþionarea atâtor importante acte normative.

Poate cã trebuie gãsitã o soluþie, eu v-am spus odatã sã se þinã cu o zi înainte Biroul permanent sau nu ºtiu când, ca mãcar miercuri, în jurul prânzului, sã avem ordinea de zi ºi sã ne putem pregãti pentru a o dezbate cu rãspundere.

Mi se pare cã împãrtãºesc pãrerea celor mai mulþi. Constat cã în jurul meu, în casete, încã rãmân acte ºi, probabil, ºi ordinea de zi neluatã în ultimã clipã. Pentru seriozitatea, pentru prestigiul acestui corp, al acestui for important în statul nostru, la care eu þin foarte mult, cred cã veþi dezbate ºi veþi gãsi soluþia care sã ne punã în situaþia sã putem sã dezbatem responsabil proiectele de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În numãrul de ieri al ziarului ”LibertateaÒ, pe pagina a doua, cu litere mari, a apãrut urmãtorul titlu ºi urmãtorul comentariu: ”Senatorul Radu F. Alexandru cere sancþiuni politice cu pistolul.Ò Titlu: ”Nãstase sã se împuºte în capÒ. Nu am fãcut o asemenea declaraþie!

În faþa colegilor din grupul parlamentar, în frunte cu domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, în faþa reprezentanþilor presei ºi a camerelor posturilor de televiziune am spus cu totul ºi cu totul altceva. Am spus cã în contextul unor oportunitãþi atât de ferme, atât de spectaculoase privind aderarea României la NATO, legat de Summit-ul de la Praga, dacã, ca urmare a unor proceduri, pe care eu le consider neinspirate, se rateazã admiterea României la NATO, din punct de vedere politic, ºi am subliniat de trei ori, **din punct de vedere politic,** omul politic Adrian Nãstase nu este suficient sã-ºi dea demisia, ar putea sã-ºi tragã un glonþ în cap.

Sinuciderea politicã, sintagma sinuciderii politice, ca urmare a unor grave eºecuri, este un lucru uzitat. Este o formulare strict figurativã, nu are nici un fel de conotaþie concretã ºi nu mi-aº fi permis niciodatã, atât faþã de premierul Adrian Nãstase, cât ºi faþã de oricare coleg sã fac o asemenea afirmaþie.

Din pãcate, între opiniile domnului Adrian Nãstase ºi opiniile mele, în momentul de faþã, sunt distincþii semnificative. Nu o datã am afirmat ºi repet convingerea cã domnul Adrian Nãstase este un om politic de anvergurã, am toatã consideraþia pentru intelectualul, pentru omul de culturã Adrian Nãstase, ºi nu mi-aº fi permis, repet, sub nici un motiv o asemenea declaraþie iresponsabilã.

În acest sens, astãzi îi voi trimite domnului premier Adrian Nãstase o scrisoare prin care voi încerca sã-i explic, cât se poate de limpede, grava confuzie creatã prin publicarea unei asemenea ºtiri. Nu este prima datã

când ziarul ”LibertateaÒ rãstãlmãceºte grosolan sensul afirmaþiilor pe care le fac. De data aceasta consider cã s-a depãºit orice limitã. Este o mizerie ºi voi cere ziarului ”LibertateaÒ sã publice imediat cuveniteleÉ

## **Din salã:**

Dreptul la replicã!

Stimaþi colegi, vã rog.

Nu, nu, nu, eu nu vreau sã vã rãpesc prea mult timp. Eu vã reamintesc cã dreptul la replicã, poziþia pe care am susþinut-o este prevãzutã în codul deontologic, este prevãzutã în contractul colectiv de muncã. Intervenþia Partidului Naþional Liberal era împotriva sancþiunilor ºi a modului de exercitare a dreptului la replicã. ªi am spus cã nu o datã, dragul meu coleg ºi prieten, ºi am spus cã nu o datã am vãzut cum ziarele oferã, într-adevãr, dreptul la replicã. Deci, repet, voi cere ziarului ”LibertateaÒ cuvenita rectificare, cu scuzele ce se cuvin. Dacã nu, îmi rezerv dreptul de a chema în judecatã ziarul ”LibertateaÒ.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, totuºi, sã luãm aºa cum sunt precizãrile fãcute de domnul senator Radu F. Alexandru ºi sã avem speranþa cã, efectiv, în aceastã perioadã de dezbateri furtunoase între reprezentanþii puterii legislative ºi massmedia, efectiv, dreptul la replicã se va concretiza chiar ºi fãrã adoptarea legii respective.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint un numãr de legi, întrucât au fost depuse la secretarul general al Senatului ºi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, aveþi posibilitatea sã sesizaþi Curtea Constituþionalã, în situaþia în care apreciaþi cã anumite dispoziþii sau legile în ansamblu conþin prevederi neconstituþionale:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mãrfuri;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2002 pentru modificarea art. 3 alin. (2) lit. b) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de cãlãtori în transportul feroviar;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producþiei de apãrare;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producþiei de apãrare;

Vã rog sã mã scuzaþi pentru întârziere. Domnul senator Sârbulescu.

Domnul Sârbulescu. Mulþumesc. Dacã aveþi observaþii?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra constituirii ºi componenþei comisiei. Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi unul contra.

O a doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

Grupul P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Seche Ion, Novolan Traian ºi Predescu Ion.

Mulþumesc.

P.R.M., douã propuneri. Contractele de parteneriat public-privat.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnii senatori Matei Vintilã, Bindea Doru-Liviu ºi Rece Traian.

Mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul Rece Traian, parcã, ultimul, da? Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Carol Dina ºi Gheorghe Acatrinei.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Domnul Iuliu Pãcurariu.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere. Grupul parlamentar P.N.L., rog, o propunere!

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., rog o propunere la comisia de mediere, Legea privind privatizarea ”PetromidiaÒ.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Vãd pe domnul Predescu. Deci acceptaþi sã participaþi în comisia de mediere? Da. Mulþumesc.

Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra constituirii ºi componenþei comisiei. Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului în unanimitate, cu 83 de voturi.

Cea de-a treia comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantitãþii de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercialã ”LeteaÒ Ñ S.A. Bacãu.

Grupul P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/22.VI.2002

Domnii senatori Dan-Mircea Popescu, Bãdulescu DoruLaurian, Seche Ion ºi Novolan Traian.

Mulþumesc. P.R.M., o propunere.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Mulþumesc.

P.D., o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Aurel Panã. Deci domnul senator Panã. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 4 pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Vã rog sã observaþi cã în cadrul comisiei de mediere a fost acceptat punctul de vedere al Senatului, în totalitate, legat de modul în care a fost adoptat proiectul de lege, motiv pentru care vã propun sã luãm act, prin vot, de raportul înaintat de colegii noºtri.

Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi douã abþineri.

La punctul 5 pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind impozitul pe profit.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: ªtefan Viorel, Crãciun Avram, Toma Constantin, Horga Vasile, Maria Ciocan, Dan Constantinescu ºi Zolt‡n Pusk‡s.

Majoritatea textelor sunt ale Senatului, dar existã o serie de texte ale Camerei Deputaþilor sau texte comune. Rog pe unul dintre cei 7 colegi care au participat la mediere, în situaþia în care se vor solicita explicaþii din partea domnilor senatori, sã le prezinte.

Vã rog sã observaþi cã la punctul 2 din raport este prezentat, la punctul 6, un text comun. Sunt observaþii legate de acest text comun? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi o abþinere.

Punctul 5 din raport, art. 7 alin. 2, de asemenea, text comun propus de comisia de mediere în unanimitate. Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 79 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi 5 abþineri, art. 7 alin. 2 a fost aprobat.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii.

Procedurã de urgenþã.

Comisia sesizatã în fond este Comisia economicã. Caracterul legii: organic.

Îi invit pe reprezentanþii Executivului sã ocupe loc la pupitrul destinat.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectul de reglementare a proiectului de lege îl constituie modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii, respectiv modificarea alin. 1 ºi alin. 5.

La art. 40 din lege se prevede cã plata de cãtre investitori sau proprietari a unor sume echivalente cu o cotã de 0,7% din cheltuielile pentru lucrãrile de construcþie de orice categorie ºi instalaþiile aferente acestora, indiferent de forma de proprietate sau destinaþie, precum ºi pentru lucrãrile de modernizare, modificare, transformare, consolidare sau reparaþiile acestora Ð fondurile astfel obþinute se utilizeazã 30% pentru elaborarea de reglementãri tehnice ºi 70% pentru controlul statului.

Conform noului proiect de lege, se excepteazã de la plata cotei de 0,7% proprietarii persoane fizice care executã lucrãri de consolidare ºi reparaþii la locuinþele din proprietate.

Totodatã, se detaliazã modul de utilizare a fondului obþinut din încasarea cotei de 0,7%. Astfel, Inspectoratul de Stat în Construcþii va utiliza 70% din fondul pentru îndeplinirea atribuþiilor, conform legii, iar 30% se vireazã în contul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, care îl utilizeazã pentru elaborarea reglementãrilor tehnice, precum ºi executarea, prin Compania Naþionalã de Investiþii, a unor lucrãri de intervenþie de primã urgenþã la construcþiile vulnerabile ºi care prezintã pericol public, în vederea asigurãrii cerinþei de rezistenþã ºi stabilitate, prevenirii ºi atenuãrii efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pãmânt, inundaþii, alunecãri de teren, tasãri ºi/sau prãbuºiri de teren.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, faþã de cele prezentate, comisia de specialitate, examinând proiectul de lege, propune plenului Senatului adoptarea proiectului în forma transmisã de Guvern, fãrã modificãri. Menþionez cã existã raportul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Natura legii: lege organicã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sunt colegi care doresc sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

3 împotrivã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã mã iertaþi, rectific.

Cu 81 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 17 abþineri, raportul Comisiei economice a fost aprobat de plenul Senatului.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier.

Domnule secretat de stat, aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tarifele de utilizare a infrastructurii de transport rutier sunt propuse a se aplica de la data de 1 iulie 2002 pentru toate autovehiculele.

Pentru plata acestor tarife, utilizatorilor infrastructurii de transport rutier li se repartizeazã documentul care atestã dreptul de utilizare a infrastructurii rutiere, denumit ”rovignetãÒ, pentru care Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei va stabili modelul, forma ºi condiþiile de predare.

Tarifele de utilizare a infrastructurii de transport sunt structurate în funcþie de durata de parcurs, de staþionare pe reþeaua rutierã din România ºi se aplicã atât autovehiculelor înmatriculate în România, cât ºi celor înmatriculate în alte state, în funcþie de emisiunile poluante euro ºi de tipul respectiv, numãrul de osie al autovehiculelor.

Faþã de cele prezentate, vã rog sã fiþi de acord cu actul normativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia sesizatã în fond: Comisia economicã.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Mircea-Dan Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, examinând proiectul, Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea acestuia în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri, existând în acest sens avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale asupra proiectului de lege. Nu.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Bãbeni, judeþul Vãlcea.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Îl invit pe domnul preºedinte DŽnes sau domnul senator Hriþcu.

Domnul senator Hriþcu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Un grup de parlamentari, Acsinte Gaspar, Anton Miþaru, Nicu Spiridon, Vasile Bleotu, ºi senatori, ªerban Brãdiºteanu, Matei Vintilã, a înaintat o propunere legislativã privind înfiinþarea oraºului Bãbeni.

Comuna Bãbeni este atestatã documentar din anul 1491, constituitã din 7 sate cu o suprafaþã de 3.570 ha ºi o populaþie de 9.777 locuitori, fiind a doua localitate din judeþ ca pondere economicã.

Populaþia comunei Bãbeni a fost consultatã prin referendum organizat ºi desfãºurat în conformitate cu Legea nr. 3/2000, în data de 30 decembrie 2001. Participând la vot 58% din electorat, 98% din participanþi s-au pronunþat pentru declararea ca oraº.

În susþinerea propunerii s-au obþinut punctele de vedere ale Guvernului, care susþine adoptarea acestei iniþiative legislative ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

De asemenea, propunerea legislativã a fost avizatã favorabil de comisii ºi aprobatã de Camera Deputaþilor în data de 22 mai 2002.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vã rugãm sã supuneþi dezbaterii ºi adoptãrii plenului propunerea legislativã prezentatã, care îndeplineºte toate condiþiile legale.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege, a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi sã propunã plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu.

Vã reamintesc cã raportul comisiei sesizate în fond este favorabil acestei iniþiative legislative fãcute de colegii noºtri senatori, dar ºi de colegii deputaþi din judeþul Vâlcea.

Cu precizarea caracterului legii de lege organicã,

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind reînfiinþarea comunei Roºcani, judeþul Hunedoara. Propunere legislativã, o nouã dezbatere.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei. Este o nouã dezbatere.

În urma analizei acestei propuneri legislative, comisia a hotãrât sã adopte raport negativ, deoarece nu îndeplineºte condiþiile ca acest oraº sã devinã municipiu: în primul rând, nu are 25.000 de locuitori ºi în al doilea rând nu are referendum.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Nu municipiu, ci comunã!

Mã scuzaþi! Este vorba de comunã. Dar tot nu îndeplineºte condiþiile: nu are referendum...

Deci nu sunt îndeplinite condiþiile legale.

Nu sunt îndeplinite condiþiile, fiindcã nu are referendum. În aceastã propunere legislativã este vorba de modificarea graniþelor administrativ-teritoriale ºi era obligatoriu referendumul.

Stimaþi colegi, doriþi sã intervenþi la dezbateri generale? Nu.

Doresc doar sã vã reamintesc ceea ce este înscris ºi în raportul colegilor din Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Este o propunere legislativã, veche, într-adevãr, dar în momentul în care a fost formulatã de colegii parlamentari nu s-a þinut cont de dispoziþiile legale care prevedeau obligativitatea efectuãrii referendumului la nivelul localitãþii respective. De aceea, raportul este negativ.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Dacã veþi vota _da_ , veþi aproba raportul negativ al comisiei ºi veþi respinge propunerea legislativã. Dacã veþi vota _nu_ , veþi aprecia cã sunt întrunite condiþiile legale, iar comuna Bãbeni poate fi declaratã ca oraº, dar veþi vota împotriva legii.

Este vorba de comuna Roºcani!

Comuna Roºcani, nu Bãbeni.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Aprobând raportul negativ al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, plenul Senatului respinge propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Roºcani, judeþul Hunedoara, cu 86 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 5 abþineri.

Mulþumesc, domnule senator.

La punctul 10 în ordinea de zi avem propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Beiuº, judeþul Bihor.

De asemenea, comisia a adoptat raport negativ...

Nu, nu! Îi invit pe iniþiatorii care sunt prezenþi: domnii senatori Vasile Duþã, Liviu Maior, ªtefan Mãrgineanu ºi Pete ªtefan.

Unul dintre colegi sã prezinte expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Într-adevãr, raportul este negativ, dar ulterior, dupã ce s-a efectuat recensãmântul, numãrul s-a întrunit. Deci am luat legãtura cu municipalitatea, cu conducerea de acolo, cu primãria, au 27.000 de locuitori.

Sigur cã este o procedurã tehnicã la acest moment. Eu aº solicita reîntoarcerea la comisie, ca sã pot sã aduc aceastã fiºã tehnicã, care nu s-a eliberat pânã în prezent de cãtre primãrie.

În ceea ce priveºte modificarea graniþelor, nu este conform cu realitatea, nu se vor modifica graniþele, deci, sub nici o formã, nu se încadreazã în textul de lege pe care l-a invocat Guvernul.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul negativ al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

zonã a þãrii în care este situatã ºi trebuie sã-i acordãm atenþia cuvenitã pentru ceea ce a reprezentat în istorie ºi reprezintã în zona respectivã a þãrii. Motiv pentru care, dat fiind faptul cã se aflã în discuþie, se aflã în faza de aducere la îndeplinire a condiþiilor, atât de formã, cât ºi de fond, prevãzute imperativ de lege, cred cã cel mai înþelept lucru din partea noastrã este sã fim de acord cu propunerea ca proiectul de lege sã fie restituit comisiei ca, în acest stadiu procedural, sã se vadã dacã sunt sau nu, cu rigoare, îndeplinite condiþiile prevãzute de lege, pentru a putea fi promovat sau respins proiectul de lege.

Sã nu lãsãm sã planeze dubii în legãturã cu tratamentul pe care Senatul l-a aplicat regimului ºi, mai exact, statutului juridic-administrativ al acestei importante ºi semnificative localitãþi a României.

Vã rog, domnilor colegi, fiþi de acord cu aceastã cerere de a fi restituit la comisie, pentru completarea ºi lãmurirea, pe deplin, a tuturor condiþiilor prevãzute de lege.

Sunt de acord cu dumneavoastrã, dar asta va însemna cã vom rãmâne cu încã un proiect de lege înscris în ordinea de zi, dar care a fost declanºat în condiþii neconforme cu prevederile legale.

E o obligaþie...

Aºa cum a subliniat ºi domnul senator, noi am analizat în primul rând numãrul de locuitori, care nu corespundea. Este adevãrat, iniþiativa legislativã este înainte de ianuarie 2002, când s-a fãcut recensãmântul.

De asemenea, considerãm cã un municipiu trebuie sã respecte niºte indicatori cantitativi ºi calitativi, în sensul cã trebuie ”mobilatÒ un municipiu cu parcuri, biserici º.a.m.d., care trebuie sã fie conform unui STAS.

Asta este legea, dar, dacã se doreºte reanalizarea ei, cu cea mai mare plãcere!

Asta am solicitat: reanalizarea, întoarcerea la comisie.

Eu vreau sã vã informez cã l-am cãutat pe domnul senator Maior de 3Ñ4 ori ºi nu l-am gãsit, ºi de asta, dupã trei sãptãmâni, am ajuns la concluzia sã dãm raport negativ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Condiþiile prevãzute în lege trebuie apreciate în raport de data la care a fost iniþiatã propunerea legislativã.

Vã rog, domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Nu atât pentru faptul cã e vorba de o propunere legislativã a unor colegi, cât pentru considerentul cã e vorba de o localitate strãveche, de importanþã în acea

ªi trebuia sã fie de doi ani.

Domnule preºedinte, este o obligaþie a noastrã de a veghea la respectarea legii, dar de a avea ºi înþelegere.

Avem de doi ani.

Vã rog, alte intervenþii? Domnul senator Pop de Popa. Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pe mine, unul, mã surprinde raportul negativ care a fost dat pentru aceastã propunere legislativã.

Sunt unul din cei care am trãit în acest oraº în perioada refugiului ºi vreau sã subliniez faptul cã este o localitate culturalã, istoricã, ºtiinþificã importantã a acestei zone ºi este leagãnul þãrãnimii ºi copiilor de þãrani din Munþii Apuseni, încât, practic, eu aº apela la bunãvoinþa dumneavoastrã sã fim de acord cu propunerea domnului Predescu de a fi trimisã înapoi la comisie sau s-o aprobãm ca atare.

De aprobat... Dacã aprobãm raportul, respingem propunerea legislativã.

Pãi, nu...

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

Imediat. Vã rog, domnule senator.

Deci, practic, aº propune s-o retrimitem comisiei ºi sã fie reanalizatã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## De acord. Mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã nu continuãm dezbaterile generale pe un proiect de lege pe care solicitãm sã-l restituim la comisie.

Nu facem altceva decât sã pierdem timpul, pentru cã, respectând prevederile legii, dacã îl supunem la vot, nu putem decât sã respingem propunerea legislativã.

Deci

Vã mulþumesc.

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2002 pentru recuperarea arieratelor cãtre principalii furnizori de resurse energetice ºi apã.

Comisia sesizatã în fond este Comisia economicã. Îl invit pe domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu. Îl invit pe domnul secretar de stat sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 57/2002, supusã atenþiei dumneavoastrã, s-a nãscut din necesitatea ca relaþiile contractuale dintre furnizorii de utilitãþi Ð respectiv energia electricã ºi energia termicã, gazele naturale, combustibilii petrolieri ºi, respectiv, apa Ð sã intre într-o normalitate, în sensul cã au apãrut o serie de întârzieri în plata facturilor, datorate atât blocajului financiar, cât ºi situaþiei deosebit de dificile în care se aflã o parte din consumatori, cât ºi Ñ nu trebuie sã uitãm faptul Ñ furnizorii acestor utilitãþi.

Spiritul ordonanþei este acela de a crea o serie de înlesniri, pe baza unor criterii anexate ordonanþei, înlesniri care merg pânã la doi ani, privind penalitãþile ºi privind, practic, cuantumul facturilor respective.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat Romulus Moucha.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu. Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã a analizat proiectul de lege ºi a fost de acord cu el, cu un amendament pe care îl aveþi în anexa la raport ºi cu care iniþiatorul a fost de acord.

Da, aºa este, domnule preºedinte.

Menþionez în plus faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

În sfârºit, prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

O ultimã remarcã a membrilor comisiei, pe care sunt dator sã o fac aici, în plen, este aceea potrivit cãreia existã rugãmintea cãtre iniþiator de a pãstra un echilibru. Dacã facem asemenea eºalonãri pentru agenþii economici, poate cã ne gândim, în perioada care vine, sã facem asemenea eºalonãri, asemenea înlesniri ºi pentru populaþie.

Vã mulþumesc.

Am înþeles cã sunteþi de acord cu amendamentul existent în raport.

Da, domnule preºedinte. Am spus.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Dacã nu, în primul rând,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã pentru modificarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Îi rog pe cei doi colegi sã desemneze susþinãtorul... susþinãtorul respingerii. Vã rog sã desemnaþi care din- tre dumneavoastrã îºi asumã riscul de a prezenta senatorilor expunerea de motive.

Eu am sã vorbesc în calitate de iniþiator, domnule preºedinte.

ªi atunci, susþineþi proiectul de lege sau nu? Pentru cã modificã întregul program de recorelare a pensiilor.

Probabil cã, în aceastã situaþie, corect ar fi sã se pronunþe toþi iniþiatorii.

Vã rog.

În anul 2001, la scurtã vreme dupã intrarea în aplicare a Legii nr. 19/2000, noua lege a pensiilor, colegii din opoziþie, opoziþie din care fãceam ºi eu parte atunci, au iniþiat un proiect de lege vizând recorelarea pensiilor în platã. Acest proiect de lege avea nevoie ºi de o formulã de calcul pe care, personal, în calitate de coiniþiator, le-am propus-o colegilor mei de atunci. Era vorba de reaºezarea pensiilor între ele, în interiorul sistemului, între diferite categorii, în raport cu salariile din care ele proveneau, aceastã formulã de calcul fãcând obiectul unei anexe la proiectul de lege.

Nu aº putea sã vã spun din ce motive aceastã lege a ajuns foarte târziu în dezbaterea comisiilor de specialitate ºi de ce abia astãzi dezbatem în plen raportul. Tot ceea ce pot sã vã spun este cã, între timp, din pricina acestei întârzieri, Guvernul a iniþiat un program de recorelare, adoptat prin hotãrâre de Guvern, care este în plinã desfãºurare.

Dacã astãzi aceastã lege privind recorelarea pensiilor ar fi adoptatã, ar trebui schimbat integral programul de recorelare ºi în interiorul sistemului ar putea apãrea alte tipuri de discriminãri.

Acest lucru nu înseamnã cã nu susþin în continuare formula pe care legea o propunea, formulã care, dupã pãrerea mea, era justã ºi mai uºor de aplicat decât orice altã variantã de recorelare a pensiilor. Am înþeles însã importanþa programului de recorelare pe care îl desfãºoarã acum Casa Naþionalã de Pensii.

Aº vrea sã le spun colegilor cu care am lucrat acest proiect de lege cã le mulþumesc, pentru cã, împreunã, am vrut sã facem un act de echilibru, de egalitate în interiorul sistemului. Personal, în calitate de iniþiator, am decis sã nu mai susþin în comisie raportul asupra proiectului de lege. M-am abþinut. Aºa cum puteþi citi în raport, existã o abþinere.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã precizaþi în plen dacã mai susþineþi în plenul Senatului proiectul de lege, având în vedere raportul negativ al Guvernului.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã vã spun cã sunt unul dintre mulþii iniþiatori ai acestui act normativ. Eu am dorit sã explic ce a vrut acest act normativ, am vrut sã precizez faptul cã el propunea o recorelare la momentul 2001. Astãzi, aºa cum este, nu mai poate fi aplicat decât în condiþiile în care schimbãm integral programul de recorelare al Guvernului.

Da, vã rog! Rog pe domnul preºedinte al comisiei... Deci este clar, din punctul de vedere exprimat de dumneavoastrã, cã susþineþi în plen propunerea legislativã, pe care aþi formulat-o, în numele colegilor... Vã rog, domnule preºedinte al comisiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Raportul comisiei a suscitat vii discuþii cu reprezentanþii ministerului, cu iniþiatorii. Din aceastã cauzã a avut ºi un traseu foarte complicat ºi sinuos; fiind pentru prima datã la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, a avut o datã raport pozitiv, o datã raport negativ...

Nu-mi revine decât sarcina sã citesc ultimul raport, care se intituleazã raport suplimentar, care este negativ ºi care îl înlocuieºte pe cel anterior.

Drept urmare, comisia a ajuns la concluzia respingerii propunerii legislative, prin acest raport suplimentar, cu toate cã, în urmã cu o sãptãmânã, un raport a fost pozitiv.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Domnul senator Horga, deci sunteþi ºi iniþiator, vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În formularea acestei iniþiative legislative, grupul de semnatari în numele cãrora o susþin a pornit de la o realitate evidentã astãzi, ºi anume discriminarea existentã în rândul tuturor categoriilor de pensionari, ca urmare a ieºirii lor la pensie în sisteme sociale diferite ºi pe baza unor acte normative diferite în cadrul acestor sisteme.

Persoane care au contribuit, pe parcursul desfãºurãrii activitãþii, sensibil egal la formarea fondurilor de pensii ºi care aveau activitate în acelaºi domeniu au fost puse în situaþii discrepante în ceea ce priveºte cuantumul pensiei pentru limitã de vârstã, diferenþele fiind de multe ori de la simplu la dublu.

Aceste erori nu pot fi imputabile pensionarilor. Dimpotrivã, ar trebui sã le fim recunoscãtori pentru rãbdarea de care dau dovadã ºi suferinþa fizicã ºi moralã a celor nedreptãþiþi de noi prin legile pe care le-am dat ºi care i-au pus în aceastã situaþie ºi sã încercãm acum sã îndreptãm aceste erori.

Aceastã iniþiativã a pornit ca urmare a solicitãrii marii majoritãþi a pensionarilor aflaþi în platã, nemulþumiþi cã prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte asigurãri sociale, precum ºi modificãrile aduse de Ordonanþa Guvernului din 2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000, problemele lor nu au fost încã soluþionate. Ea îºi propune ca, pe baza unui algoritm simplu, sã reactualizeze pensiile aflate în platã, eliminând totodatã ºi influenþele rezultate ca urmare a aplicãrii în perioade diferite a unor acte normative diferite.

Iniþiatorii au consultat, înainte de depunerea acestei iniþiative, ºi Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2001Ñ2004 ºi, constatând cã nu existã o intenþie în acest sens, ne-am gândit cã aceasta ar reprezenta ºi un sprijin real dat de opoziþie Guvernului, copleºit de multe alte probleme mai importante pentru þarã, iar pentru pensionari ar reprezenta, în sfârºit, o recunoaºtere a valorii muncii depuse de aceºtia, pentru ca noi sã le putem azi satisface o minimã cerinþã la care ei au dreptul.

Pentru unii dintre ei, poate, nu va mai exista un mâine ºi, din acest considerent, cu tot raportul negativ, dupã unul pozitiv întocmit de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, apelãm la conºtiinþa fiecãrui senator sã voteze în favoarea acestei iniþiative legislative, care va da azi o speranþã pensionarului pentru care, poate, mâine nu va mai fi.

Da, vã mulþumesc.

Stimate coleg, sigur cã aþi ridicat douã probleme. O problemã legatã de dezbaterile generale, pe care eu nu o comentez ºi nici nu am dreptul, de la acest microfon, sã o fac.

Chestiunea legatã însã de procedurã nu este aºa. Vã rog sã observaþi cã existã o diferenþã între întocmirea unui raport la un proiect de lege ºi înscrierea în ordinea de zi de cãtre plen.

În momentul în care un proiect de lege este înscris pe ordinea de zi prin votul plenului, el nu mai poate fi returnat la comisie pentru raport suplimentar, decât prin votul plenului.

În momentul în care este întocmit un raport, iar în Biroul permanent al Senatului, înainte de a se ajunge în plen, chiar dacã el este pus la casete, este returnat proiectul de lege de cãtre Biroul permanent pentru raport suplimentar; în aceastã situaþie nu este nevoie de votul plenului, pentru cã nu este înscris în ordinea de zi.

Deci nu este o chestiune de procedurã. Aceastã fazã, de fapt, deja este depãºitã, pentru cã ne gãsim la dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Panã. Aveþi cuvântul, pentru cã doriþi sã discutãm pe fond proiectul de lege.

Aþi vorbit o datã, nu puteþi sã vorbiþi la un proiect de lege de douã ori, pentru cã încãlcaþi regulamentul.

Voiam sã vorbesc în calitate de senator, domnule preºedinte.

Da. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pe mine nu mã mai surprinde nimic din ceea ce se întâmplã în Senat, pentru cã procedurile, respectul, o anume deontologie a politicianului au dispãrut de mult, din momentele în care, atunci când discutãm probleme pe fond, ne ducem la istorie ºi, în loc sã facem dezbaterea pe problemã, fie cã era vorba într-o moþiune, fie cã e vorba într-un proiect de act normativ cu putere de lege, discutãm cu totul ºi cu totul altceva.

Vreau sã vã spun cã am venit la aceastã tribunã sã vorbesc atât în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cât ºi în calitate de iniþiator, alãturi de alþi doi colegi de-ai mei, Viorel Panã ºi Maria Petre.

Poziþia de susþinere de început din partea grupului o înþeleg, pentru cã am ºi eu trandafiri în curte. ªi, lângã un trandafir frumos, superb, mai apar doi boboci ºi, între timp, se pot face trei.

Înþeleg ºi schimbarea de atitudine a specialistului pe care totdeauna l-am respectat, ºi continui sã respect acest specialist, iar politicianul a ascultat acum nu de raþiune, nu de probitatea profesionalã, ci chiar un pic de probitatea politicã ºi, probabil, a intrat în pielea de secretar al conducerii unui partid.

Daþi-mi voie sã intru acum pe fond ºi, dacã vã supãr, vã cer de acum scuze, însã sunt adevãruri dureroase. Iatã ce putem spicui din Programul de guvernare! Din guvernare, nu din campania electoralã, o campanie electoralã fãcutã pentru atragerea a circa 6 milioane de voturi. În vederea... Vorbesc de programul de guvernare... Dacã vreþi vã dau ºi bibliografie, capitolul, cum ni s-a dat odatã o lecþie la o ºedinþã comunã...

Domnule senator, vã rog...

În vederea protejãrii...

Vã rog sã vã referiþi la proiectul de lege.

Exact la proiectul de lege, dar ºi pe dezbatere generalã, ºi în calitate de iniþiator...

De acord, puteþi face referire la...

## **Domnul Aurel Panã:**

În Programul de guvernare se spuneau urmãtoarele: ”În vederea protejãrii puterii de cumpãrare a pensionarilor, pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care sã acopere integral rata inflaþiei...Ò ºi aºa mai departe. ”În privinþa pensiilor pentru agricultori, Guvernul va asigura creºterea în termeni reali, comparativ cu sfârºitul anului 2000, cu 20% în 2001, cu 40% pânã în anul 2002, cu pânã la 75% în 2003 ºi cu pânã la 100% în 2004.Ò

Realitatea este atât de deosebitã de aceste prevederi ale programului, încât, în fapt, orice comentariu este de prisos. ªi totuºi, o asemenea distanþã dintre vorbe ºi fapte nu ar fi îngãduitã nici mãcar la nivelul declaraþiilor de campanie electoralã. Fiind însã vorba despre Programul de guvernare votat de Parlament, numai pentru acest fapt, din punctul nostru de vedere, Guvernul ºi-a ratat menirea.

Dacã pentru alte categorii sociale mai existã ºansã de speranþã într-un trai mai bun, bãtrânii nu mai au aceastã ºansã. Este imoral sã considerãm cã bunãstarea ºi progresul pe care-l sperãm se poate construi pe seama sacrificãrii definitive. Dacã pentru salariaþi s-a ucis puterea de cumpãrare, în cazul bãtrânilor este vorba despre uciderea propriu-zisã. Bãtrânii mor lent, mãcinaþi de boli netratate, de subalimentaþie, de obidã ºi disperare. Tragedia nu se va sfârºi însã numai prin suferinþele ºi moartea bãtrânilor.

”Scapã cine poateÒ sã fie deviza unui partid care se declarã social democrat?!

Toate încercãrile, prin diverse iniþiative legislative, de corectare mãcar a nedreptãþilor flagrante create în sistemul de pensii se izbesc de incapacitatea Executivului de a-ºi pune funcþionarii la treabã, chiar ºi în cazurile în care nu se punea problema mãririi fondului de pensii în platã.

Pe noi, senatorii Partidului Democrat, nu ne mai surprinde atitudinea partidului de guvernãmânt faþã de orice iniþiativã legislativã care vine de la unii parlamentari. Setea de dominaþie a Executivului nu are limite, iar abu-

zul s-a încetãþenit la reprezentanþii puterii, dincolo de forþa noastrã de exprimare. Nu putem...

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Treceþi la proiectul de lege!

## **Domnul Aurel Panã:**

Pãi, este vorba de proiectul de lege ºi am vãzut din atitudine ºi modul cum s-a... Raport suplimentar în care nu se spune nimic... O analizã la ce a fost raportul iniþial, care a fost raport pozitiv... ªtiu care a fost atitudinea, când am participat în calitate de iniþiator, a unor colegi. ªi, daþi-mi voie, cã nu avem, dacã vreþi, decât posibilitatea sã facem o dezbatere politicã pe aceastã problemã, pentru cã, în esenþã, este vorba de pãrinþii noºtri. Mie mi-e ruºine când mã duc acasã ºi mama mã întreabã: ”Mãi, ai fost ministru, ai ajuns ºi senator, tot cu 850.000 lei pensie rãmân?!Ò

Domnule senator, nu vã enervaþi!

Nu mã enervez, dar, faþã de toate discuþiile ºi cum a debutat ºedinþa, cred cã am dreptul sã fac consideraþii, pentru cã, în fond, va fi o dezbatere politicã pe aceastã problemã ºi...

Sigur, dar nu este campanie electoralã.

Nu, nu este, tocmai, cã nu este, suntem la mijlocul guvernãrii ºi nu se face nimic decât imagine!

În 2000 cât avea pensia?!

M-aþi provocat!

Vã rog, nu faceþi comentarii!

S-a dat pensia, pânã în luna martie, pe promisiune, cu majorare de 50%, ºi la 31 martie au fost majorate pensiile cu 58,3%, domnilor... Nu protestãm acum numai pentru cã se pregãteºte respingerea unei iniþiative legislative care ne aparþine ºi nouã, ci mai ales pentru cã la strigãtul disperat a peste 6 milioane pensionari sãraci ºi extrem de sãraci li se rãspunde cu minciuni sfruntate.

Cei 75 de lei ºi pânã la 170.000 de lei sunt mai mici decât suta de lei acordatã de Ceauºescu de la balconul acestei clãdiri.

Dacã este greu sã împarþi sãrãcia, este inuman sã o ignori ºi este criminal sã o distribui discreþionar. Noi veneam cu o soluþie care sã asigure acestor nãpãstuiþi ai regimului dumneavoastrã un minimum de recunoaºtere a muncii lor depuse în timpuri atât de grele, un minimum care sã le permitã exercitarea dreptului primar ºi minimal, cel de a se hrãni.

Deºi nu vreþi sã auziþi, deºi nu vreþi sã vedeþi, trebuie sã ºtiþi cã aceºti oameni de care vã amintiþi numai înainte de alegeri, astãzi nu mai pot nici sã-ºi asigure hrana; de medicamente, de îngrijire a sãnãtãþii nici nu se mai poate vorbi. Dacã ajung sã-ºi plãteascã întreþinerea la bloc, nu-ºi mai permit luxul unei alimentaþii decente.

Strâns uniþi în jurul propriilor dumneavoastrã interese, acþionaþi cu metodele pe care le credeam uitate, mituiþi milioanele de pensionari, le mai daþi o sutã de lei ºi aºteptaþi ca acest popor de sãraci sã rãmânã într-o veºnicã...

Domnule senator, vã rog sã referiþi la proiectul de lege!

## Domnilor,

Eu cred cã trebuie sã ne aplecãm... Indiferent de motivaþia tehnicã care se aduce, nu cred cã politica pe care o are Guvernul în domeniul protecþiei sociale ºi mai ales în domeniul pensiilor, în ceea ce înseamnã recorelarea pensiilor, nu cred cã acest act normativ împiedicã desfãºurarea normalã a politicii ºi a strategiei pe care actualul Guvern ºi-a propus-o.

Nu sunt de acord cu modul în care s-a procedat, ca sã fie un raport suplimentar care sã nu spunã decât cã se respinge, fãrã sã vinã cu argumente din ce cauzã se respinge, nu revenim asupra modului în care a fost acel raport pozitiv, nu are sens sã spunem aceste lucruri, dar motivaþia din comisie, cã din punct de vedere tehnic nu se poate, eu cred cã nu þine loc de motivaþia cã Guvernul are deja un program.

Eu vã rog, domnilor, sã aveþi un proces de conºtiinþã fiecare, sã aveþi tãria sã vã priviþi pãrinþii, rudele ºi sã le spuneþi: Fraþilor, în campanie v-am minþit, în Programul de guvernare v-am minþit, acum iarãºi vã minþim cã pe parcursul urmãtorilor doi ani vom veni cu recorelarea pensiilor!

Eu propun sã facem cel puþin dezbaterea ºi decideþi dumneavoastrã ce vreþi, pentru cã aveþi majoritatea.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Mircea-Dan Popescu.

nare ºi, aºa cum spuneam ºi altã datã, rata sãrãciei în România a crescut cu totul deosebit în acea perioadã.

Nu am auzit în acea perioadã, ºi nici pensionarii nu au simþit indexãri ale pensiilor, indexãrile pensiilor au venit cu anul 2001, stimate coleg; dacã nu aþi ºtiut, v-o spun eu acum.

Sunt, într-adevãr, indexãri trimestriale ale pensiilor ºi existã un program de recorelare a lor, care existã din aceeaºi perioadã, începând cu 2001, el este etapizat pânã în 2004, existã ºi o asumare din partea Guvernului de a revedea aceastã eºalonare, de a încerca sã apropie termenele respective, însã existã ºi o responsabilitate, stimaþi colegi, în ceea ce facem la guvernare.

Dupã cum cunoaºteþi, existã un mare deficit la fondul de asigurãri sociale, iar acesta trebuie gestionat. De aceea responsabilitatea vizeazã faptul de a putea plãti pensiile. Acest lucru este esenþial, în condiþiile în care ne dezvoltãm, în condiþiile pe care le avem ºi în condiþiile generale pe care economia le oferã.

De aceea, cred cã nu trebuie sã punem atâta patimã în ceea ce spunem de la tribunã, trebuie sã dovedim mai mult realism în a gãsi, cu adevãrat, fondurile necesare susþinerii eforturilor de creºtere ºi de recorelare a pensiilor.

În orice caz, rezervele cred cã stãteau în eºalonãri poate mai scurte sau în lipsa reeºalonãrilor pentru agenþii economici, pentru cã aici este marele deficit la Fondul de asigurãri sociale, faptul cã nu se colecteazã fonduri suficiente de la marii agenþi economici, însã în momentul în care aceste reeºalonãri ºi actele normative respective au venit în Senat nu am auzit un reprezentant al Partidului Democrat sã se opunã acestor acte normative.

De aceea, acestea sunt condiþiile în care ne desfãºurãm activitatea, prevaleazã responsabilitatea ºi solidaritatea, aºa cum ºtiþi, valori ale social-democraþiei.

Faþã de aceste valori, faþã de responsabilitatea actului de guvernare, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) este nevoit sã fie de acord cu raportul negativ al comisiei de specialitate.

Vã mulþumesc.

Dacã, din partea celorlalte douã grupuri parlamentare, care nu au luat cuvântul, mai doreºte cineva?

Da.

Domnul senator Constantinescu.

## Stimaþi colegi,

Aº dori sã spun câteva cuvinte în aceastã dezbatere, alimentând-o cu un punct de vedere exprimat în numele Grupului parlamentar P.S.D.

Este, în mod evident, faptul cã, dacã este un program social-democrat care pune accent pe o politicã socialã, acesta este promovat de partidul de guvernãmânt, în limitele fondurilor de care dispune.

Nu am sã dau curs invectivelor proferate aici de cãtre colegul nostru, aº reaminti ceea ce, pe bunã dreptate, spune, însã unii dintre senatori, ºi anume perioada anilor 1997Ñ2000 în care Partidul Democrat s-a aflat la guver-

O sã vorbiþi în nume propriu imediat, în regulament scrie sã ofer cuvântul, în primul rând, din partea grupurilor parlamentare.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº începe prin a face precizarea cã este vorba despre un act normativ cu foarte mare relevanþã în plan social. Cunoaºtem bine toate preocupãrile Guvernului pentru aceastã categorie de oameni, dar aceste preocupãri au douã aspecte: pe de-o parte, afirmarea interesului, iar pe de altã parte, mãsuri foarte subþiri faþã de nevoile pensionarilor din România. Au fost deja menþionate, exact de la acest microfon, ºi motivele pentru care Guvernul nu poate sã punã în aplicare o politicã pozitivã faþã de pensionari.

Din pãcate, nu noi suntem cei care am sprijinit acte prin care, spre exemplu, Guvernul ºi majoritatea parlamentarã au fãcut ”cadouÒ Societãþii Naþionale a Tutunului Românesc 33.500 de miliarde ºi Societãþii RAFO Ñ Oneºti peste 50.000 de miliarde.

Dacã Guvernul ºi majoritatea parlamentarã nu ar fi fãcut aceste ”cadouriÒ, dacã Guvernul ar fi avut preocupãri mai serioase pentru colectarea fondurilor, într-adevãr, de la mari datornici, pentru cã ceilalþi, micii producãtori ºi I.M.M.-urile, îºi plãtesc datoriile cãtre toate formele în care se colecteazã aceste datorii, ar fi existat fonduri pentru aplicarea unui program pozitiv în domeniul pensiilor.

Aº vrea sã nu uitãm cã atunci când s-a discutat aici despre recorelarea pensiilor pe categorii, tot majoritatea din acest organism a hotãrât cã nu este cazul sã se procedeze aºa, deºi, reamintesc, spuneam de la acelaºi microfon cã este o cale prin care se poate rezolva aceastã foarte importantã problemã socialã.

Vorbeam atunci despre recorelarea pensiilor militare de stat, era vorba despre acel proiect de lege, nu s-a acceptat o asemenea modalitate, iar acum ne aflãm în situaþia în care sã mai amânãm încã o datã aceastã recorelare foarte necesarã.

Ca atare, nu putem sã susþinem nici mãcar din punct de vedere, sã zicem, procedural modul în care s-a procedat, aºa cum a spus colegul senator Horga, nu cunosc în regulament o precizare prin care Biroul permanent poate sã cearã un nou raport ºi, dacã nu am reuºit sã ajung pânã la acel articol, mi-ar face plãcere sã-l precizeze cineva. Cât priveºte modul în care s-a ajuns la acest rezultat, el este, cel puþin pentru mine, nesatisfãcãtor ºi noi nu putem sã susþinem al doilea raport.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul doamnei senator Simona Marinescu, senator independent.

## **Doamna Simona Marinescu**

**:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã, cã în sfârºit aþi acceptat sã-mi daþi cuvântul.

Aº vrea sã vã spun, domnule senator Panã, cã acelaºi principiu de recorelare era avut în vedere ºi în proiectul pe care l-am elaborat când eram secretar de stat ºi atunci nu m-aþi susþinut sã fac o recorelare care astãzi ar fi adus pensionarii într-o cu totul altã situaþie.

Pentru cã aº vrea sã nu existe nici un fel de speculaþii cu privire la apariþia mea pe lista iniþiatorilor, la susþinerea în Comisia de muncã ºi protecþie socialã a acestui proiect, la primul raport.

Aº vrea sã vã spun, stimaþi colegi, cã, dacã veþi vota raportul suplimentar, care este un raport de respingere, nu votaþi împotriva pensionarilor, ci luaþi act de faptul cã a durat prea mult dezbaterea acestui proiect de lege, între timp Guvernul a elaborat un program de recorelare ºi, dacã astãzi recorelarea noastrã trece aºa cum este ea va apãrea o a cincea categorie de pensionari, cu privire la stabilirea drepturilor.

Domnule senator-Dan Mircea Popescu, atunci când am dezbãtut în Comisia de muncã ºi protecþie socialã actuala, legea nouã, actuala lege în vigoare a pensiilor, am discutat o recorelare care sã se întoarcã la dosar.

Legea pe care am iniþiat-o nu însemna întoarcerea la fiecare dosar, la fiecare înscris din carnetul de muncã, ci lua în considerare doar baza de calcul care, din 1992 încoace, existã ºi în calculatorul central. Era doar o procedurã mai simplã. Din pãcate însã a venit prea târziu aceastã lege.

Între timp, în limitele bugetului alocat existã un program de recorelare.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, iar doamnei senator doresc sã-i rãspund cã, potrivit regulamentului, am obligaþia în primul rând sã ofer cuvântul în numele grupurilor parlamentare, iar apoi senatorilor independenþi. Vã rog, domnule senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimate ºi stimaþi colegi,

Eu nu am sã mã exprim asupra acestei iniþiative legislative, cum am sã votez, sigur cã votez pentru. Nu-i acord ºanse însã ºi atunci îmi fac datoria ca reprezentant al unor zeci de mii de prahoveni, printre care foarte mulþi pensionari, eu însumi fiind pensionar, ºi mã jenez sã vã spun de ce pensie mã bucur dupã aproape cincizeci de ani de activitate profesionalã ca avocat.

Nu ºtiu ce s-ar fi întâmplat dacã ar fi trebuit sã trãiesc, dacã mi-ar da Dumnezeu sã trãiesc mai mult, poate, decât trebuie, din aceastã pensie dacã nu eram parlamentar! Eu fac un apel foarte sincer ºi foarte hotãrât cãtre Guvern, singurul care poate în momentul acesta sã facã mai mult decât am încercat ºi am izbutit noi sã facem cât am fost la putere, sã aibã în atenþie tot timpul soarta a milioane de oameni, care este imposibil sã nu fi ajuns ºi în birourile senatoriale ale colegilor mei de la putere. Trebuie cu toþii, împreunã, sã asigurãm un trai decent acestor oameni care au muncit în împrejurãri diferite ºi sã ne facem datoria, care este prevãzutã ºi în Constituþie pentru cei care gestioneazã treburile þãrii, sã le asigurãm un nivel de trai decent.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar închise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul reprezentantului Executivului pentru a prezenta punctul de vedere al acestuia. Vã rog! ## **Domnul Petre Ciotloº Ñ** _secretar de stat în Ministerul_

## _Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În primul rând aº vrea sã vã reamintesc cã în forma iniþialã a Legii nr. 19/2000 era prevãzutã o singurã recorelare, care trebuia aprobatã prin hotãrâre de Guvern, care sã aparã în timp de 30 de zile de la publicarea legii. Lucrul acesta s-a întâmplat, a existat o recorelare. Noi acum discutãm despre o a doua recorelare, recorelare care este prevãzutã în Programul de guvernare. Acolo era scris clar cã recorelarea va dura pe perioada urmãtorilor 3 ani. Considerentele pentru care aceastã recorelare se deruleazã pe parcursul celor 3 ani sunt cele de ordin economic ºi sunt corelate, în special, cu creºterea economicã, asigurarea resurselor necesare.

Vorbind concret despre iniþiativa aceasta, aº vrea sã spun cã, din punct de vedere tehnic, aceastã iniþiativã nu este deloc simplã, aºa cum s-a sugerat aici. Este destul de complicat, pentru faptul cã acest mod de calcul propunea, în fapt, aplicarea unui algoritm similar celui prevãzut de Legea nr. 19/2000, dar restricþiona aplicarea acestuia la un numãr de ani cuprins între 15 ºi 20% din întreaga perioadã de activitate. În momentul acesta exista riscul, deci acum vorbesc din punct de vedere tehnic, a introduce o nouã categorie de pensionari, care în nici un caz nu aveau pensiile stabilite echivalent cu cele ale persoanelor care au ieºit la pensie pe Legea nr. 19/2000.

Din punct de vedere tehnic aº vrea sã mai spun încã un singur lucru, cã sistemul actual informatic Ñ vorbesc de baza de date, de rezerva de date a sistemului de pensii Ð deci sistemul informatic a fost pus în funcþiune în anii Õ75ÐÕ80, tehnica de calcul era cu totul alta ºi, ca atare, datele necesare aplicãrii acestui algoritm nu se gãsesc în baza de date a pensiilor în momentul de faþã, deci era nevoie de a se lucra pe dosar. ªi tocmai din acest considerent Guvernul a elaborat programul de recorelare pe care îl aplicãm ºi care va avea vârful de sarcinã în anul urmãtor. Deci acest program permite acordarea cât mai rapidã a unor beneficii pentru pensionari.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog sã transmiteþi ºi domnului ministru solicitarea ºi punctul de vedere prezentat în plen de domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus legat de aceastã dezbatere.

Au fost închise dezbaterile generale, îmi cer scuze.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Problemã de procedurã!

De procedurã? Vã rog!

Domnule preºedinte, vã rugãm, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, sã asiguraþi cvorumul de ºedinþã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Îi rog pe cei doi secretari... Eu vã spun, dupã ochi, suntem în salã în jur de 85 de oameni.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Acum am numãrat; sunt 65 de domni senatori în salã.

Da. Rog pe un domn secretar de ºedinþã sã facã apelul. Invit domnii senatori în salã. Este o lege importantã, au fost puncte de vedere contradictorii, chiar dacã suntem în cvorum, rog sã se facã apelul. Este corectã cererea. Cred cã toþi colegii parlamentari care ºi-au înregistrat prezenþa astãzi ºi primesc indemnizaþie trebuie sãºi exprime punctul de vedere, având în vedere cã propunerea legislativã este controversatã.

Vã rog sã faceþi apelul.

|**Domnul Constantin Nicolescu:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe|prezent| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|prezent| |Apostolache Victor|prezent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Badea Dumitru|absent| |Balcan Viorel|absent| |Bãdulescu Doru-Laurian<br>Bãlan Angela-Mihaela<br>Bãlãlãu Constantin<br>Belaºcu Aron<br>Belu Ioan|prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bichineþ Corneliu<br>Bindea Liviu-Doru<br>Bîciu Constantin|absent<br>prezent<br>absent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>Bucur Dionisie<br>Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor|absentã<br>prezent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan|absent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crãciun Avram|prezent| |Cristolovean Ioan|absent| |Dina Carol|absent| |Dinescu Valentin|prezent| Dinu Marin absent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Dumitrescu Viorel absent Duþã Vasile prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Fãniþã Triþã absent Feldman Radu Alexandru prezent Filipaº Avram absent Filipescu Cornel prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Flutur Gheorghe prezent Frunda Gyšrgy prezent Gãucan Constantin prezent Gogoi Ion prezent Guga Ioan absent Hanganu Romeo Octavian prezent Hârºu Ion prezent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Horga Vasile prezent Hriþcu Florin prezent Ilaºcu Ilie absent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marin absent Iorgovan Antonie absent Iustian Mircea Teodor absent Kereskenyi Alexandru prezent Leca Aureliu absent Lupoi Mihail absent Maior Liviu absent Marcu Ion absent Marinescu Simona Anamaria prezentã Mark— BŽla absent Matei Vintilã absent Matei Viorel prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Mihordea Mircea prezent Mocanu Vasile prezent Munteanu Teodor-Marius absent Nedelcu Mircea prezent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Ioan absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Norica absentã Nicolescu Constantin prezent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Opriº Octavian absent Otimanu Pãun-Ion absent Paleologu Alexandru absent Panã Aurel prezent Panã Viorel Marian prezent Pastiu Ioan absent Pãcurariu Iuliu absent Pãcuraru Nicolae Paul Anton absent Pãtru Nicolae absent Pãunescu Adrian absent Penciuc Corin absent Pete ªtefan absent Petre Maria absentã Petrescu Ilie prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent

Da, vã mulþumesc. Invit domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Au revenit: domnul Athanasiu...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã-i notaþi dupã aceea. Vã rog sã-i notaþi. Rog domnii senatori sã-ºi ocupe locurile. Stimaþi colegi,

Dezbaterile generale au fost încheiate. Aþi ascultat punctul de vedere al Guvernului, negativ, legat de aceastã propunere legislativã.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

Rezultatul prezenþei!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rezultatul va fi prezentat.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

Este cvorum sau nu este? Prezentaþi dacã este cvorum sau nu este.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã doriþi sã luaþi cuvântul, domnule senator Cârciumaru, vã rog sã vã prezentaþi la microfon ºi vã ofer cuvântul.

Dacã ºi acum vã îndoiþi cã suntem în cvorum... Invit domnii senatori în salã.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Numai dacã se retrage P.R.M.-ul nu este cvorum!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu se retrage, pentru cã este un proiect de lege care a fost dezbãtut.

Vã rog. Rog domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Sunt în salã aproximativ 85 de senatori.

Sunt prezenþi 81 de senatori.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã faceþi liniºte în salã.

Stimaþi colegi,

În situaþia în care veþi vota favorabil raportul negativ al comisiei, veþi respinge propunerea legislativã.

Eu sunt obligat, în calitate de conducãtor de ºedinþã, chiar dacã nu mã ascultã nimeni, sã explic procedura. Aceasta este obligaþia mea.

Stimaþi colegi,

Supun votului dumneavoastrã raportul negativ al comisiei. Vã rog sã votaþi.

Vã rog, o listã, domnule preºedinte!

În timpul votului nu se fac intervenþii.

Este lege organicã!

Sigur cã da.

Raportul negativ al comisiei este aprobat, de cãtre plenul Senatului, cu 66 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

Pe cale de consecinþã, întrucât propunerea legislativã întruneºte doar 38 de voturi pentru, este respinsã.

Nu se mai supune la vot. Aºa scrie în regulament. Vã mulþumesc.

Sã luãm în calcul solicitarea formulatã de domnul senator Szab—, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R., dar ºi de alþi colegi. Rog sã se elibereze o listã pentru a fi înaintatã grupurilor parlamentare.

Luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 13 în ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice.

Rog reprezentanþii Ministerului Justiþiei sã-ºi ocupe locul.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu.

Vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proliferarea fãrã precedent a actelor de terorism, care tulburã grav ordinea publicã, faptele de ameninþare sau de alarmare a cetãþenilor ºi a publicului cu rãspândirea de produse, substanþe, microorganisme sau toxine de naturã sã punã în pericol sãnãtatea populaþiei sunt manifestãri antisociale grave ºi foarte grave, care pericliteazã securitatea întregii colectivitãþi ºi liniºtita convieþuire socialã.

Având în vedere situaþia internaþionalã actualã ºi pericolul grav pe care îl reprezintã terorismul ºi celelalte manifestãri antisociale grave pentru echilibrul mondial, pentru siguranþa României ºi ordinea publicã internã, apare ca o necesitate incriminarea actelor de terorism ºi a faptelor grave de încãlcare a ordinii publice. Incriminarea acestor fapte în legislaþia internã corespunde standardelor prevãzute în Convenþia europeanã pentru reprimarea terorismului, ratificatã de România prin Legea nr. 19/1997, constituind, în acelaºi timp, un semnal pozitiv dat de statul român pentru combaterea unor acte de terorism, dar ºi a faptelor care prezintã o strânsã legãturã cu acestea. Eficienþa acestui semnal depinde, în mare mãsurã, de urgenþa cu care statul român adoptã mãsurile legislative necesare pentru completarea cadrului legal existent.

Mulþumesc pentru expunerea de motive domnului secretar de stat Costache Ivanov.

Ofer cuvântul domnului senator Predescu, pentru a prezenta succint raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

Reglementarea adoptatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 decurge, în mod firesc, din aderarea României la Convenþia europeanã pentru reprimarea terorismului, aderare fãcutã prin Legea nr. 19/1997.

Aþi reþinut cele trei caracteristici esenþiale ale acestei reglementãri, ºi anume: extinderea actelor ºi faptelor sub care pot fi sãvârºite diverse acte ce se cuprind sub denumirea genericã de acte de terorism, astfel încât represiunea sã fie completã, populaþia, cetãþenii sã fie la adãpost, cât mai mult posibil, de asemenea acte; urmãrirea penalã se face de cãtre procuror; pedepsele sunt aspre, mergând pânã la maximul admis de lege Ñ 30 de ani închisoare.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere a proiectului privind aceastã ordonanþã de urgenþã ºi a formulat amendamentele existente în anexã, care fac parte integrantã din raport, ºi vã rog sã admiteþi raportul comisiei, cu amendamentele formulate de aceasta, cu care, dupã câte îmi amintesc, reprezentanþii Guvernului au fost de acord.

Legea face parte din categoria legilor organice, expres prevãzutã în Constituþie.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat dacã este de acord cu amendamentele formulate în cadrul comisiei, existente în raport.

Suntem de acord.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã luaþi cuvântul? Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Recunoscând importanþa ºi justeþea acestei ordonanþe de urgenþã într-o lume atât de rãvãºitã de actele de terorism, grupul nostru parlamentar, atât cât este, va vota aceastã lege.

Da, îl susþine în totalitate.

Vã rog, domnul senator Szab—, în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În legãturã cu acest proiect de lege se cuvine a se menþiona câteva lucruri care mi se pare cã îºi au locul aici. Tema este cât se poate de importantã ºi o anumitã euroconformizare a legislaþiei în acest domeniu al securitãþii, în general, ºi al luptei eficiente împotriva fenomenului terorist ºi a celor adiacente, în special, este de mare actualitate, chiar dacã înlãuntrul Uniunii Europene existã deosebiri esenþiale în tratarea acestui subiect ºi poate cã acest domeniu va rãmâne în urma celorlalte elemente care înseamnã integrarea europeanã, nu mã refer la noile þãri membre, ci la reforma uniunii, a celor 15.

Toþi am luat cunoºtinþã de anumite proiecte pe care le are în vedere Parlamentul European, proiecte pe care þãrile Uniunii Europene încearcã sã le implementeze în propria legislaþie, în legãturã cu necesitatea luãrii unor mãsuri legislative de naturã a limita anumite drepturi fundamentale ale cetãþenilor în ceea ce priveºte comunicaþiile. Este foarte grav cã s-a ajuns aici, dar, pe cât de mare este responsabilitatea parlamentarilor în ceea ce priveºte asigurarea protejãrii drepturilor fundamentale ale celor pe care-i reprezintã, pe atât de mare este responsabilitatea lor pentru asigurarea securitãþii individuale ºi colective a celor pe care-i reprezentãm. Din acest punct de vedere este un pas înainte. Cred cã trebuie sã facem paºi înainte ºi în ceea ce priveºte legislaþia, cu referire la domeniul acesta specific, care este în vigoare, cu alte cuvinte, a fost adoptatã într-o perioadã când alþii erau termenii, altele erau concepþiile ºi nu era atât de clarã ca acum direcþia spre care ne îndreptãm.

Grupul nostru parlamentar va vota aceastã lege. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Sunt convins cã toate grupurile parlamentare susþin acest proiect de lege, care este extrem de important.

Daþi-mi voie sã

de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 este aprobatã de plenul Senatului.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experþilor criminaliºti.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Costache Ivanov.

Crearea cadrului legal, care sã asigure pãrþilor din proces posibilitatea de a recomanda un expert care sã asiste expertul oficial în efectuarea expertizei criminalistice, a devenit o necesitate în urma pronunþãrii de cãtre Curtea Constituþionalã a Deciziei nr. 143 din 5 octombrie 1999. Prin aceastã decizie au fost declarate neconstituþionale prevederile art. 120 alin. 5 din Codul de procedurã penalã, în care se prevede cã dispoziþiile alin. 3 ºi 4, referitoare la dreptul pãrþilor de a cere numirea ºi a câte unui expert recomandat de ele care sã participe la efectuarea expertizei, nu se aplicã în cazul expertizei prevãzute la art. 119 alin. 2, ºi anume expertiza medico-legalã ºi criminalisticã.

Astfel, urmeazã ca pãrþile sã aibã acest drept în toate cazurile, indiferent când, potrivit legii, urmeazã sã se efectueze expertiza. În aceastã ordonanþã este creat cadrul care permite pãrþilor sã apeleze la serviciile unui expert, în afara celui oficial.

Pentru aceste motive a fost întocmit acest proiect de lege ºi vã rugãm, doamnelor ºi domnilor senatori, sã îl votaþi.

## Vã mulþumesc.

Îl rog, de asemenea, pe domnul senator Ion Predescu sã prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, comisie sesizatã în fond.

Domnule preºedinte, raportul este de admitere, cu amendamentele prezentate în anexã, cu care vã rog sã fiþi de acord. Reglementarea completeazã materia privind exercitarea dreptului judiciar de cãtre pãrþi, ºi anume asigurarea dreptului acestora prin asistarea din partea lor, desemnaþi de ei, a unor specialiºti acreditaþi ºi recunoscuþi ca atare de cãtre lege.

Prin urmare, reglementarea este necesarã a aduce la zi ºi în materia expertizelor criminalistice ºi medico-legale ceea ce exista în celelalte privinþe, fie în procesul penal, fie în cel civil, dupã caz.

Vã rog sã fiþi de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi cu amendamentele înscrise în acesta.

Mulþumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat sã precizeze dacã este de acord cu amendamentele existente în raport.

Suntem de acord, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Dacã nu doriþi sã interveniþi, în primul rând,

Punctul 15 din ordinea de zi. Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România asupra lãcaºurilor de cult, cimitirelor ºi altor bunuri destinate activitãþilor cultului mozaic. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Aceastã ordonanþã se înscrie pe linia Programului de guvernare, care vizeazã definitivarea cadrului legislativ specific domeniului, promovarea unui dialog permanent cu reprezentanþii vieþii religioase, descurajarea oricãror forme de prozelitism, a extremismului religios generator de intoleranþã, prejudecãþi ºi violenþe, protejarea pluralismului religios ºi a tuturor minoritãþilor religioase recunoscute de lege.

Deci aceastã ordonanþã s-a nãscut din dorinþa de a reglementa regimul juridic în care se gãsesc bunurile care aparþin cultului mozaic, bunuri care au un caracter sacru ºi sunt în strânsã legãturã cu tradiþiile ºi regulile specifice acestei religii, de unde ºi necesitatea reglementãrii.

Prin prezenta ordonanþã se reglementeazã regimul juridic al dreptului de proprietate al Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România asupra bunurilor destinate activitãþii cultului mozaic.

Vã rog, în numele Guvernului, sã adoptaþi, prin votul dumneavoastrã, aceastã lege.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, domnule senator Ion Predescu, sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi, comisii sesizate în fond.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Cele douã comisii, domnule preºedinte, au adoptat raportul comun, aºa cum se prezintã, ºi anexa care face parte integrantã din acesta.

O precizare: vã rog sã reþineþi cã în anexã, la art. 2 lit. b) rândul 2, textul este aºa: ”Cimitirul confesional este spaþiul destinat înhumãrii între hotarele primite...Ò Nu ”actualeÒ, ”actualeÒ este scris greºit. Vã rog sã se corecteze...

”Hotarele...Ò cum?

”...primite la înfiinþarea lui sau legal modificate ulterior.Ò Aºa cum e amendamentul.

Mulþumesc.

S-a greºit la redactare. În rest, nu avem observaþii. Anexa cu amendamentele sunt corecte, aºa au fost adoptate de comisie, acolo este doar o greºealã de redactare.

## Mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, domnul senator Gyšrgy Frunda, vã rog, aveþi cuvântul, succint.

## Vã mulþumesc, în numele comisiei.

Într-adevãr, domnule preºedinte, comisia noastrã a adoptat, cu unanimitate de voturi, acest proiect, a acceptat amendamentele care ne-au parvenit ulterior, aceste amendamente nefãcând altceva decât sã accepte limbajul juridic universal, nici mãcar european, care se impune în materie.

Cred cã adoptarea acestei legi este bine venitã, ea reglementeazã un câmp care, pânã acum, nu a fost tratat din punct de vedere legislativ, asigurã o stabilitate ºi un respect pentru concetãþenii noºtri ºi pentru imobilele, credinþa ori bunurile lor ºi nu face altceva decât sã dovedeascã spiritul de toleranþã ºi de coexistenþã paºnicã ºi de respect faþã de comunitatea evreiascã din România.

De aceea, eu vã rog ºi propun plenului adoptarea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã mai interveniþi la dezbateri generale? Nefiind alte intervenþii, sigur, cu susþinerea colegilor, pentru cã în cele douã comisii rapoartele au fost adoptate în unanimitate, îl consult pe domnul secretar de stat dacã este de acord cu amendamentele din raport?

Da, domnule preºedinte, suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, în primul rând, sã rezolvãm precizarea fãcutã în plen de cãtre domnul senator Ion Predescu. Rog staff-ul sã aibã grijã cã în anexa la raport, la pct. 1 art. 2 lit. b), textul corect este urmãtorul: ”Cimitirul confesional este spaþiul destinat înhumãrii între hotarele primite la înfiinþarea lui sau legal modificate ulterior...Ò ºi textul curge.

Deci Ministerul Justiþiei, numai puþin, mai aveþi douã, trei proiecte de lege, mi se pare. Haideþi sã le luãm pe toate. Mai aveþi?

Da, mai avem trei.

Vã rog. La punctul 17, da?

Da.

Propunere legislativã privind stabilirea dreptului de proprietate privatã a terenurilor din intravilanul localitãþilor din Delta Dunãrii.

Vã rog, nu este o chestiune complicatã. Invit un coleg ºi din partea Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului. Rog pe cineva dintre iniþiatori. Deci domnul senator Florin Hriþcu, alãturi de domnul ministru Ivanov.

Îl rog pe domnul senator Hriþcu sã prezinte succint expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Propunerea legislativã privind stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor din intravilanul localitãþilor din Delta Dunãrii este o iniþiativã a senatorilor din Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Este vorba despre a se acorda titlul de proprietate în intravilanul localitãþilor, mai bine zis, a 9 localitãþi din Delta Dunãrii, care înseamnã 3 comune ºi un oraº, oraºul Sulina, care nu au avut posibilitatea pânã în acest moment, prin nici o lege, sã primeascã titlul de proprietate. Vor fi, în acest fel, rezolvate problemele de proprietate pentru aproximativ 10.000 de locuitori din Delta Dunãrii, suprafaþa fiind de 260 de hectare, reprezentând terenuri pe care existã case, anexe gospodãreºti ºi grãdini. Este vorba doar de intravilanul localitãþilor.

Aº vrea sã menþionez cã în Delta Dunãrii existã trei zone: o zonã strict protejatã, o zonã tampon ºi o zonã economicã. Intravilanul localitãþilor ºi localitãþile sunt în zona economicã. Ca regim juridic, în Delta Dunãrii existã domeniul public, care este domeniul public naþional, judeþean ºi local, ºi domeniul privat.

Rugãm plenul Senatului sã aprobe aceastã propunere legislativã.

## Mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Ion Predescu, sã prezentaþi punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Domnule preºedinte, daþi-mi voie, foarte pe scurt, sã dau câteva explicaþii, ºi anume: acest proiect de lege a fost îndelung examinat, a necesitat verificãri, completãri, supraverificãri.

Cele douã comisii s-au oprit în a stabili cã e vorba de dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor din intravilan, terenurile se referã la casa de locuit, anexe ºi cele împrejmuitoare acestora, inclusiv grãdina, privind numai cele 9 localitãþi din Delta Dunãrii.

Am reglementat posibilitatea dovedirii în condiþiile legii, rãmãseserã singurii cetãþeni ai legii fãrã reglementare legalã, pentru cã evenimentele istorice, situaþia lor specialã a fãcut astfel încât ei sã rãmânã în afara reglementãrii prin Legea nr. 18/1991 ºi sã nu îºi gãseascã loc în prevederile Legii nr. 18/1991 de rezolvare a situaþiei lor.

Legea instituie comisii speciale similare celor din Legea nr. 18/1991, autoritãþile cu competenþe, de asemenea, similare, ºi, în sfârºit, punctul nostru de vedere este cã am ajuns la concluzia corespunzãtoare în a înscrie, prin titlul de proprietate emis de Comisia judeþeanã, în temeiul ordinului prefectului ºi al actelor dosarului fiecãrei cauze în parte, astfel încât ei sã se înscrie în linia generalã a tuturor cetãþenilor, cu dovezi ºi drepturi atestate de titluri de proprietate unice ºi unitare pe întregul sistem de dovadã din România.

Credem cã, astfel, i-am adus ºi pe cetãþenii acestor localitãþi în rândul oamenilor din întreaga þarã.

Eu doresc sã mulþumesc foarte mult iniþiatorilor care au stãruit în mod deosebit pentru adoptarea ºi deplina dovadã, pentru perfecþionarea mijloacelor tehnice ale acestui proiect de lege.

Deºi eu ºtiu cã iniþiatorii trebuie sã vã mulþumeascã dumneavoastrã pentru aºezarea în parametrii legali ai legii.

Noi le-am dat un sprijin la care ne obliga legea. Aºa e conºtiinþa noastrã de oameni ai legii.

Doresc sã rog plenul Senatului sã fie de acord în întregime cu proiectul de lege, aºa cum l-am adoptat prin amendamentele din anexã.

Vã mulþumim, domnule senator, domnule preºedinte. Dacã din partea Guvernului doriþi sã expuneþi punctul de vedere la propunerea legislativã?

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

La Guvern s-a analizat cu foarte multã atenþie aceastã propunere legislativã, având în vedere cã era vorba de recunoaºterea dreptului de proprietate unor locuitori din

Delta Dunãrii ºi care, potrivit reglementãrilor în vigoare, începând cu Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 s-a constatat cã nici una din aceste prevederi în vigoare nu poate sã dea satisfacþie, pentru a-ºi constitui dreptul de proprietate asupra unor terenuri pe care ei le deþin cu just titlu în posesie, dar fãrã un titlu de proprietate.

Având în vedere cã la propunerea legislativã Guvernul a formulat o serie de amendamente, pe care atât iniþiatorii, cât ºi comisia dumneavoastrã de specialitate ºi le-au însuºit, noi suntem de acord cu promovarea acestei iniþiative legislative ºi vã rugãm sã o aprobaþi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Sigur, colegii din judeþul Tulcea sunt iniþiatorii în numele tuturor grupurilor parlamentare.

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog, dar succint, dacã sunteþi de acord sã prezentaþi în câteva cuvinte punctul dumneavoastrã de vedere.

Grupul parlamentar al P.R.M. va vota favorabil aceastã iniþiativã legislativã, care este un act reparatoriu pentru cetãþenii care trãiesc în condiþii cu totul ºi cu totul deosebite. Deci este un act normativ care vine în întâmpinarea acestor cerinþe.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Sigur, toate grupurile parlamentare, având reprezentanþi în zonã ºi susþinãtori, mai ales, susþin aceastã propunere legislativã.

Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, daþi-mi voie sã îi consult pe iniþiatori ºi pe reprezentanþii Executivului dacã sunt de acord. Vã rog sã fiþi de acord cu amendamentele din raport.

Domnul senator Hriþcu?

Suntem de acord cu toate amendamentele.

Bun. Executivul?

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc din tot sufletul.

Daþi-mi voie sã îi consult pe reprezentanþii Ministerului Justiþiei, punctul 18 este, nu?

Da, da, punctul 18.

Punctul 18, în dezbatere. Deci proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2002. Vã rog, aveþi cuvântul.

În rãstimpul scurs de la precedenta modificare a Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului, la Ministerul Justiþiei au fost recepþionate o serie de mesaje pozitive vizând aplicarea acestui act normativ, dar ºi propuneri, observaþii critice cu privire la punerea în practicã a prevederilor acestei legi. Ca urmare a acestor semnale a rezultat necesitatea elaborãrii unui act normativ de modificare a reglementãrii în vigoare, care sã introducã amendamentele necesare în vederea eliminãrii unor confuzii ºi deficienþe ºi, totodatã, a introducerii unor soluþii mai eficiente pentru derularea cu celeritate a procedurii. Pe de altã parte, unul din obiectivele esenþiale ale acestor modificãri îl constituie realizarea unui echilibru sensibil între protejarea intereselor creditorilor, dar ºi încurajarea reorganizãrii activitãþii debitorilor, de care beneficiazã ºi o parte dintre angajaþii acesteia.

Au fost fãcute o serie de modificãri care au avut ca finalitate lãrgirea sferei atribuþiilor administratorului desemnat, cãruia i s-a stabilit, printre altele, ºi obligaþia de a formula un plan de reorganizare în condiþiile prevãzute de lege, atunci când raportul învedereazã posibilitatea reorganizãrii.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru.

Este o lege foarte tehnicã ºi va fi de naturã sã ducã la îmbunãtãþirea activitãþii în acest domeniu.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Predescu, în numele Comisiei juridice, sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

Raportul comisiei este de admitere cu amendamente. Douã observaþii doresc sã subliniez: veþi constata în amendamentele operate de comisie cã am degrevat activitatea instanþei, a Tribunalului judeþean, trecând unele competenþe ale tribunalului pe seama judecãtorului sindic dintr-o simplã raþiune: a operativitãþii ºi a controlului de cãtre judecãtorul sindic, care sunt mult mai operative ºi mai eficiente faþã de posibilitãþile tribunalului, ale instanþei.

A doua observaþie: din confruntarea reglementãrii în aceastã materie cu viaþa, în decursul timpului, în cei câþiva ani, 6 sau 7 ani, cât are legea de la intrarea în vigoare, s-a constatat cã eliminarea infracþiunilor pentru unele fapte din aceastã lege a dus la perturbãri grave ºi la încãlcãri ale îndatoririlor de serviciu, chiar de cãtre cei anume însãrcinaþi de lege cu obligaþii în aceastã materie.

În aceastã situaþie, luând în considerare numeroasele semnale, atenþionãri din toate zonele þãrii, din toate judeþele ºi tribunalele þãrii, cei trei senatori menþionaþi din Comisia juridicã au acceptat ºi, ca urmare, în unanimitate, comisia a instituit cele câteva infracþiuni care se gãsesc în patru pagini ale anexei la raport.

Vã rog, deci, sã aveþi în vedere, domnilor senatori, cã toate aceste modificãri sunt necesare, sunt rezultate din confruntarea reglementãrii cu viaþa, adicã aplicarea legii impune, cu puterea necesitãþii, aceste modificãri cu care vã rog stãruitor sã fiþi de acord.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã invit pe toþi cei care participã la aceastã ºedinþã sã-ºi ocupe locurile. Vã mulþumesc.

Legea este organicã.

Legea are caracter organic, aºa este.

Îl consult pe domnul secretar de stat dacã este de acord cu amendamentele. Cu toate, da?

Cu toate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind intervenþii,

Punctul 19 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere a câinilor periculoºi sau agresivi.

Nu, ministerul mai are punctul 20.

Punctul 20?

Da. Acela este al Comisiilor pentru apãrare ºi agriculturã, punctul 19.

Da, vã rog.

Punctul 20 de pe ordinea de zi, proiect de Lege privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã penalã ºi a unor legi speciale. Sunteþi de acord sã-l luãm, stimaþi colegi?

Domnule preºedinte, daþi-mi voie sã formulez o cerere prealabilã.

Vã rog.

La o ºedinþã anterioarã s-a constatat în comisie cã amenzile judiciare, acelea care le aplicã completul de judecatã sau preºedintele instanþei pentru diverse activitãþi ale salariaþilor, ale pãrþilor sau împricinaþilor, justiþiabililor, în salã, erau cuprinse între douã limite de amenzi, o limitã superioarã foarte mare, ºi nu distingea potrivit gravitãþii semnificaþiei, condiþiilor sãvârºirii faptelor ce erau sancþionate ca atare. Ministerul Justiþiei a fãcut o corectã defalcare ulterioarã, cu care comisia a fost de acord la ultima ºedinþã.

Domnule preºedinte, e o scãpare, îmi pare rãu, dar este o deficienþã în activitatea noastrã, este scuzabilãÉ

ªi n-o putem corecta în plen?

Nu putem, pentru cã reprezintã vreo douã pagini ºi jumãtate de scriere de maºinã. Daþi-ne la primul termen al plenului posibilitatea sã redactãm corespunzãtor suplimentul de anexã. E o anexã de amendamente admise, omise a fi trecuteÉ

Da, mulþumesc.

Deci solicitarea din partea Comisiei juridice este sã acceptãm un raport suplimentar pentru a corecta acea anexã cu amenzile contravenþionale.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu aceastã cerere.

Sunt admise, dar nu sunt redactate aici.

Deci plenul Senatului aprobã în unanimitate, cu 94 de voturi, aceastã solicitare a Comisiei juridice.

Doresc sã fac precizarea ºi pentru colegii care la un proiect de lege anterior spuneau cã trebuie votul Senatului, votul plenului Senatului, în sensul unui raport suplimentar. Da, votul plenului este necesar atunci când proiectul de lege a intrat în dezbatere. Deci este înscris în ordinea de zi.

Vã mulþumesc, sã revenim la punctul 19.

Punctul 16.

Punctul 16, vã rog. Deci am sãrit punctul 16 Ñ proiect de Lege privind unele reglementãri referitoare la încadrarea în muncã. Da, vã rog.

Deci comisia sisezatã în fond, Comisia pentru muncã. Domnul secretar de stat este prezent. Îl rog pe domnul preºedinte sã-ºi ocupe locul.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul diminuãrii muncii la negru, urmãrindu-se în acelaºi timp ºi eficientizarea controlului cu privire la respectarea normelor legale în vigoare, existente în domeniul relaþiilor de muncã, securitate, sãnãtate ºi securitatea sãnãtãþii în muncã.

În acest sens, pentru a se asigura desfãºurarea în condiþii normale a raporturilor de muncã, se instituie o serie de mãsuri suplimentare, raportate la legislaþia în vigoare, referitoare la încadrarea prin contractul individual de muncã ºi prevenirea muncii la negru.

Faþã de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii susþine aprobarea proiectului de lege privind unele reglementãri referitoare la încadrarea în muncã, în forma prezentatã în raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului.

Da, vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Bãlãlãu.

De acord, mai scurt, vã rog.

Da, atât. ªi o corectãmÉ

Proiectul de lege are avize favorabile de la Comisia juridicã, numiri, disciplinã, imunitãþi, Comisia economicã, precum ºi din partea Consiliului Legislativ ºi a Consiliului Economic ºi Social. Avizul Comisiei economice cuprinde douã amendamente discutate ºi respinse în comisie, drept pentru care Comisia pentru muncã a analizat acest proiect ºi a hotãrât adoptarea sa în forma trimisã de Guvern.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Domnul senator Predescu.

Eu doresc ca iniþiatorul ºi comisia sã ne explice, cât se poate de clar, care este situaþia convenþiei civile pentru executãri de lucrãri, prestãri servicii? Mai existã sau nu mai existã ºi ce regim are, dacã existã, în concepþia noii reglementãri? Dupã pãrerea mea, dupã cum am constatat, aþi lichidat-o sau aþi transformat-o în contract de muncã.

Vã rog, daþi-ne explicaþiile necesare cu privire la aceasta: convenþia civilã, deci.

Da, vã rog, domnule secretar de stat.

În principiu, proiectul de lege prevede apariþia acestui mod de lucru pe carte de muncã, deci cu toate drepturile, pentru angajatul acestui tip de angajare, cu _part time_ , începând cu douã ore se face aceastã carte de muncã.

În principiu, noi vrem sã eliminãm aceastã formã de angajare, pe cât posibil. Au existat însã anumite excepþii pe care le-am promovat în lege, ºi restul convenþiilor civile, alte tipuri de convenþii civile, aºa cum am prevãzut în lege, cel mult 60 de zile dupã apariþia legii, trebuie sã disparã. Deci a dispãrut ºi partea pe care domnul Predescu a menþinut-o.

Numai puþin. Dacã doriþi suplimentar ºi din partea comisiei? Nu.

Declar deschise dezbaterile generale. În numele Comisiei economice, vã rog, aveþi cuvântul. Dupã aceea trecem la discuþii pe grupuri.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt nevoit sã iau cuvântul, fiind mandatat de membrii Comisiei economice, în acest sens, încercând sã subliniez importanþa deosebitã a proiectului de lege pe care-l dezbatem în acest moment. În ciuda faptului cã el vine joia la prânz, are efecte cu totul deosebite asupra unor categorii sociale importante din România, care îºi desfãºoarã activitatea pe bazã de convenþii civile.

Raþiunile acestui proiect sigur cã îmi sunt cunoscute: este vorba de puþinãtatea fondurilor la fondul respectiv de asigurãri sociale, însã maniera în care facem sau încercãm sã corectãm deficitele existente are importante consecinþe, repet, asupra unor categorii largi de populaþie din România în acest moment, care, prin efort suplimentar, prin muncã suplimentarã, încearcã sã iasã din starea de sãrãcie în care se aflã.

Din punctul de vedere al angajatorului, acest proiect de lege aduce obligaþii suplimentare ºi mã refer cu predilecþie la întreprinderile mici ºi mijlocii, care îºi desfãºoarã activitatea, multe dintre ele, pe baza convenþiilor civile, dând de lucru unor importante categorii sociale, fiind nevoite prin acest proiect de lege, repet, sã contribuie în mod suplimentar la fondul se asigurãri sociale. Deci eforturi în plus pentru angajator într-un moment în care multe din facilitãþile pe care întreprinderile mici ºi mijlocii le aveau au dispãrut. Coincidenþã sau, ºtiu eu, cum s-o numesc? Ele vin toate în acelaºi timp asupra acestui sector important care ar trebui sã fie coloana vertebralã în societatea pe care încercãm sã o construim ºi, repet, cu consecinþe grele asupra întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Din punctul de vedere al angajatului, ºi aici lucrãrile se complicã, dacã el are deja un contract individual de muncã, este supus prin acest proiect de lege nevoii de a încheia un al doilea contract de muncã sau un al treilea contract de muncã, în ipoteza când încearcã sã lucreze în douã-trei locuri distincte, din nevoia de a ieºi din sãrãcie, prin efortul propriu, ceea ce înseamnã plata C.A.S.-ului de douã ori, de trei ori, a ºomajului, sigur, toate se adunã, deci efortul suplimentar nu este rãsplãtit. Într-un moment în care încerc sã trãiesc mai bine prin munca mea, prin efortul meu, în loc sã fiu încurajat în aceastã întreprindere a mea, în efortul meu, stimulat în efortul meu, din pãcate, proiectul de lege vine sã descurajeze acest efort.

**:**

Cã nu mai meritã!

Exact, nu mai meritã efortul, dar relev o inadvertenþã aici, cu consecinþe importante, ºi anume: ce rost are sã iau C.A.S. unui pensionar care are pensie? Sau, dacã ministerul îmi va spune cã are rost, atunci consecinþele sunt urmãtoarele: trebuie modificatã Legea pensiilor, care plafoneazã pensia la 3 salarii minime. Deci iatã cã sunt foarte mari, multe ºi importante consecinþele. În numai 7 articole, cât are acest proiect, consecinþele sunt extraordinare pentru milioane de oameni din România, care, repet, prin efort personal, prin muncã în plus, încearcã sã trãiascã mai bine.

De aceea, nu ºtiu cum sã facem ca sã nici nu respingem proiectul. Repet, sunt consecinþe importante economice ºi legislative, juridice. Poate sã amânãm dezbaterea cu o sãptãmânã, poate sã retrimitem la comisia de specialitate, sã ne mai gândim împreunã cum sã facem mai bine în interesul general.

Am þinut neapãrat sã iau cuvântul, în numele Comisiei economice, pentru cã implicaþiile sunt multe, importante ºi sã nu trecem în aceastã joi, la prânz, cu tãvãlugul peste aceste lucruri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, înainte de a continua dezbaterile generale, daþi-mi voie sã

Domnule preºedinte, un argument la aceastã solicitare.

La aceastã solicitare, ca sã nu facem dezbateri generale pe lege.

Nu, domnule preºedinte, doresc sã aduc în atenþia colegilor senatori ºi art. 38 alin. (1) din Constituþie: ”Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit.Ò

Aceastã reglementare, care impune o anumitã modalitate pentru activitatea restrânsã, ocazionalã, temporarã, periodicã, pentru anumite categorii de persoane, este o îngrãdire a exercitãrii depline a dreptului la muncã.

Continuarea alin. (1): ”Alegerea profesiei ºi alegerea locului de muncã sunt libere.Ò

Dacã îmi îngrãdeºti ºi îmi impui formã, nu mai sunt libere, ci sunt restricþionate, standardizate, reglementate, indiferent care este termenul potrivit sub care pot fi denumite.

Prin urmare, individul încadrat în muncã are dreptul sã-ºi completeze, prin folosirea forþei sale de muncã, aptitudinile ºi capacitatea sa sub alte modalitãþi, nu sub alt contract de muncã. De ce aceastã obligaþie impusã de lege, câtã vreme art. 38 zice cã nu existã îngrãdire în aceastã materie, ci numai protecþia dreptului la muncã?!

Dreptul la muncã, astfel reglementat în art. 38 alin. (1), este unul din drepturile absolute ale omului, care este susceptibil doar de protecþie, nicidecum de îngrãdiri, dar de reglementãri ale condiþiilor desfãºurãrii, însã asta este cu totul altceva. Nu îngrãdiri asupra modului de exercitare a dreptului la muncã a aceluia care a muncit o viaþã întreagã, aºa cum arãta domnul preºedinte al Comisiei economice. ªi din nevoi, chiar din dorinþã, chiar din realizarea, valorificarea posibilitãþilor ºi aptitudinilor sale, a capacitãþii sale de care dispune Ñ fizic ºi intelectual. De ce sã fie îngrãdit sã nu le poatã realiza faþã de unii care au nevoie? Vã daþi seama la ce efecte se ajunge? De pildã, daþi-mi voie...

Haideþi sã nu dezvoltãm, intraþi în dezbateri generale.

De pildã, la comisia noastrã nu mai putem angaja un mare specialist într-un mare domeniu pentru o lucrare anume. De ce? Trebuie sã-i încheiem contract de muncã. Pãi, ce mentalitate e asta, domnilor? Nu se poate!

Se poate angaja pe termen specialistul.

## **Domnul Ion Predescu:**

Daþi-mi voie, cã vreþi sã revoluþionaþi retro-degradant.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnilor colegi, deschidem dezbaterile generale ºi în final, într-o orã, douã, constatãm cã o trimitem la comisie? Haideþi sã ne pronunþãm asupra solicitãrii.

Voi oferi cuvântul în continuare doar acelor colegi care sunt împotriva restituirii la comisie, pentru cã altfel nu are rost.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Dacã cerem a doua comisie?

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Nu aº fi dorit sã iau cuvântul la acest proiect de lege dacã în comisie se fãcea o corecþie necesarã, utilã ºi care dãdea, zic eu, un contur corespunzãtor acestui proiect. Despre ce este vorba? Nu mai reiterez tot ceea ce s-a spus de aici, mã alãtur argumentelor prezentate de preºedintele Comisiei economice, dar aº vrea sã adaug douã lucruri.

În primul rând, noi toþi ºtim cã intenþiile bune instrumentate rãu creeazã mai multã pagubã decât beneficiul. Ideea acestui proiect de lege este bunã. Sigur cã trebuie sã reglementãm cât mai mult, protectiv, relaþia de muncã. Trebuie sã o încadrãm în contract de muncã, ºi nu într-o convenþie civilã.

Este o formã de a gândi modern ºi echitabil prestarea muncii, dar de aici pânã la a sufoca munca pe criterii care nu îmi sunt cunoscute Ñ ºi nici nu sunt foarte curios sã le aflu Ñ aºa cum s-a spus aici, este un drum, însã nu ºtiu dacã este, cum spun unii, _via magistra_ , nu ºtiu dacã este calea magistralã, dacã este calea bunã de a îngrãdi puþinele oportunitãþi de pe piaþa muncii de dragul de a pune armura contractului de muncã. Eu sunt un susþinãtor al contractului de muncã ºi acolo unde nu avem cavaleri, ci copii handicapaþi, adicã nu prea avem locuri de muncã, dar noi obligãm la rigoare ºi acolo unde nu este cazul.

În al doilea rând, în mod periodic, legiuitorul român a încorsetat posibilitatea utilizãrii convenþiilor civile ca substitut al contractului de muncã. Este bine cã s-a fãcut. Douã legi, cel puþin, ne stãruie în memorie, una încã în vigoare: Legea nr. 83/1995 ºi Legea nr. 130/1999.

A fost o preocupare constantã de a civiliza, de a proteja relaþia de muncã prin limitarea la maximum a convenþiei civile în locul contractului de muncã. Este un demers european, un demers civilizat, un demers în sprijinul salariaþilor.

Ca reprezentant al unui partid social-democrat, nu pot decât sã aplaud acest lucru. Nu pot aplauda cã raþiuni efemere Ñ ºi aparent de îmbogãþire a bugetului pe criteriul impozitãrii muncii Ñ rezolvã o problemã de principiu. În România, ca partid social-democrat, Partidul Social Democrat (social-democrat ºi umanist) trebuie sã încurajeze munca producãtoare de venit în forme legale, dar convenþia civilã nu este o formã ilegalã, nu e muncã la negru, ci este o muncã mai puþin protejatã din perspectiva drepturilor salariale. Atât ºi nimic mai mult!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, observaþi cã o chestiune de procedurã alunecã automat în continuarea dezbaterilor generale. Haideþi sã nu le prelungim.

Doriþi sã interveniþi în sens negativ?

Da.

Sper sã nu repetaþi argumentele aduse. Aveþi cuvântul, domnule senator.

ªi eu sper sã nu le repet, domnule preºedinte. Vã mulþumesc.

O lege care frâneazã sau blocheazã funcþionarea mecanismului social este o lege proastã. Acesta este cazul legii în discuþie.

Dincolo de aceste aspecte deja relevate, aceastã lege încalcã alte legi ºi nu menþionez aici decât Legea nr. 378 promulgatã în iulie 2001.

Cred cã ºi din acest punct de vedere legea trebuie sã se conformeze ºi sã nu încalce alte legi. Nu mai repet argumentele spuse aici, ci voi întreba din ce lege care funcþioneazã în alte state s-a inspirat acest neinspirat proiect de lege?

Vã mulþumesc.

Vã rog sã nu intrãm în fond, pentru cã aºa v-am propus. Chestiunea este foarte simplã. Aþi ridicat foarte multe întrebãri ºi sigur cã nu-i este uºor domnului secretar de stat, care nici nu cred cã are mandat sã accepte modificarea, pe picior, în plen, a unui proiect de lege.

Nici nu este statutar.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De aceea, soluþia înþeleaptã dumneavoastrã o decideþi prin vot, dar eu susþin ºi

Vã mulþumesc. La punctul 19 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere a câinilor periculoºi sau agresivi.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã au fost sesizate în fond. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Predilã, succint, sã expuneþi motivele promovãrii acestui proiect de lege.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte, în primul rând, ordonanþa de urgenþã stabileºte categoriile de câini periculoºi ºi agresivi, condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã proprietarii sau deþinãtorii temporari ai acestora, precum ºi sancþiunile aplicate celor care nu respectã noile prevederi.

Ea a fost elaboratã ca urmare a multor evenimente nedorite, unele de o cruzime deosebitã, care s-au întâmplat în ultimul timp în þara noastrã ºi, studiind legislaþia þãrilor Uniunii Europene ºi din alte þãri, a fost nevoie sã adoptãm acest lucru, întrucât nu existau posibilitãþi de intervenþie, deoarece în þara noastrã nu exista un cadru legislativ.

Acest act normativ permite, dupã aceea, altor categorii de câini instruiþi în mod special sã acþioneze în condiþiile stabilite prin actul normativ ºi reglementeazã ºi cine are dreptul sã autorizeze miºcãrile acestora, timpul ºi locurile unde trebuie sã acþioneze.

Este o lege pe care noi v-o supunem spre dezbatere ºi vã rugãm sã-i daþi votul, întrucât avem absolutã nevoie de ea.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Domnule preºedinte,

Faþã de ordonanþa de urgenþã au existat amendamente. Cele douã comisii au votat aceste amendamente ºi le supunem spre vot plenului, conform prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituþia României.

Da, vã mulþumesc. Declar...

Fac menþiunea cã suntem de acord cu amendamentele.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Dacã doriþi sã interveniþi?

Vã rog, în primul rând, sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentelor existente în anexa la raport, amen-

damente acceptate în totalitate de cãtre reprezentantul Guvernului. Vã rog sã votaþi.

Îi invit pe domnii senatori în salã, pentru a nu fi nevoit sã fac a doua oarã prezenþa.

Amendamente aprobate de plenul Senatului, în unanimitate.

La punctul 21 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Are doar trei articole, este adevãrat, dar cu 32 de modificãri. Adoptat de Camera Deputaþilor. Caracterul legii Ñ legii ordinarã.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat Manolescu. Vã rog.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin proiectul actului normativ, s-au soluþionat urmãtoarele probleme de fond privind impozitul pe venitul global:

Ñ în primul rând, a fost modificat sistemul de actualizare la inflaþie a baremului de impunere, prin stabilirea unui barem anual folosit pentru cazul plãþilor anticipate, care þine seama ºi de inflaþie;

Ñ a fost majorat plafonul lunar reprezentând venituri din pensii la suma de 5 milioane de lei;

Ñ a fost majorat coeficientul de deduceri suplimentare;

Ñ s-au fãcut ºi alte corecþii vizând excluderea din baza de impozitare a veniturilor din salarii ºi asimilate salariilor, realizate în strãinãtate;

Ñ scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salariile obþinute de oficialii organismelor financiare internaþionale ºi altele.

Ordonanþa Guvernului a fost adoptatã de Camera Deputaþilor. Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de propunere spre adoptare, cu amendamente, cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord.

În consecinþã, propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001. Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu amendamentele din anexa 1?

Da, suntem de acord.

Cu toate, da?

Suntem de acord, da.

Mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte ªtefan Viorel.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci avizeazã favorabil prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001, cu precizarea cã am primit aviz favorabil, fãrã amendamente, de la Comisia economicã ºi, de asemenea, cu precizarea cã s-a operat un numãr de 38 de modificãri la text, care sunt cuprinse în anexa 1 la raport, ºi au fost respinse o parte din amendamentele primite la comisie, amendamentele respinse regãsindu-se în anexa 2 la prezentul raport.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Dacã nu, îi consult pe colegii care au formulat amendamente ºi care se regãsesc în anexa 2 dacã le mai susþin.

Domnul senator Ionel Alexandru? Este absent.

Domnul senator Vasile Horga? Este absent.

Stimaþi colegi, nefiind prezenþi domnii senatori care au formulat amendamente care sunt respinse, sunt nevoit sã

Amendamentele din anexa nr. 2 nu le

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Vã mulþumesc. Sunt foarte multe modificãri, dar sãptãmâna viitoare poate facem comisia de mediere. O sã propunem comisiile de mediere luni.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii sindicatelor.

Îl invit pe domnul secretar de stat, care era prezent. Vã rog.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã prezint pe scurt proiectul Legii sindicate-

lor.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul stabilirii unor raporturi mai clare, atât pe verticalã, cât ºi pe orizontalã, în planul organizaþiilor sindicale ºi în raportul dintre acestea ºi autoritãþi, precum ºi în scopul revizuirii legislaþiei naþionale în conformitate cu convenþiile Organizaþiei Internaþionale a Muncii.

De asemenea, acest proiect de lege este rezultatul unei ample documentãri, prin consultarea permanentã cu reprezentanþii ºi experþii confederaþiilor sindicale ºi patronale reprezentative la nivel naþional.

Reglementãrile cuprinse în actualul proiect de lege au fost elaborate pornind de la urmãtoarele principii generale:

Ñ recunoaºterea dreptului de asociere în sindicate tuturor lucrãtorilor;

Ñ armonizarea prevederilor legislaþiei naþionale cu reglementãrile internaþionale în materie;

Ñ instituirea unor mecanisme mai eficiente de garantare a exercitãrii dreptului la liberã asociere ºi organizare sindicalã, adaptate condiþiilor naþionale.

Prezentul proiect de lege aduce o serie de elemente de noutate, printre care:

Ñ garantarea accesului lucrãtorilor la totalitatea informaþiilor de interes sindical din cadrul unitãþii;

Ñ posibilitatea asocierii în sindicate a lucrãtorilor din unitãþi diferite, þinând seama de creºterea numãrului unitãþilor mici;

Ñ eliminarea obligaþiei ca membrul de sindicat sã fie salariat al respectivei unitãþi.

Faþã de cele prezentate, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine aprobarea proiectului Legii sindicatelor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Bãlãlãu.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ºi al Comisiei pentru drepturile omului. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, precum ºi Comisia economicã au avizat favorabil, cu amendamente, prezentul proiect de lege.

În urma dezbaterilor, s-a decis prin vot adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în anexa 1.

Amendamentele respinse de comisie sunt cuprinse în anexa 2 a prezentului raport.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat dacã este de acord cu amendamentele din anexa 1.

Da.

Cu toate?

Da.

Mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Dan-Mircea Popescu. ªi îl rog pe domnul senator Predescu sã nu fie nervos.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº dori sã fac, în numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), câteva comentarii cu privire la proiectul Legii sindicatelor, proiect extrem de important pentru climatul social din România ºi pentru evoluþia democraþiei noastre, în general.

Pentru a pãstra însã ordinea fireascã, cred cã se impun câteva precizãri în ceea ce priveºte legea în vigoare încã, ºi anume Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate, precizãri utile pentru discuþia noastrã de astãzi, în virtutea experienþei acumulate ºi a disfuncþionalitãþilor constatate de-al lungul acestei perioade de aplicare a legii.

Aº vrea, în primul rând, sã spun cã Legea nr. 54/1991 este, într-adevãr, un act normativ apãrut înainte de intrarea în vigoare a Constituþiei þãrii, dar, dupã cum aþi putut observa de-a lungul acestui deceniu, ea a fost suficient de bine fãcutã pentru a permite înfiinþarea, organizarea, structurarea ºi funcþionarea organizaþiilor sindicale, ba încã de o manierã ce a eclipsat de multe ori organizarea partidelor politice, ca sã nu mai vorbesc de structurarea ºi funcþionarea patronatelor din România.

Aceastã lege a permis nu numai organizarea ºi funcþionarea sindicatelor. Ea a fãcut cu mult mai mult, contribuind în mod semnificativ la transformarea centralelor sindicale într-un actor extrem de important ºi de influent al vieþii publice din România, a cãrui responsabilitate în evoluþia societãþii româneºti de dupã 1989 trebuie invocatã cu mult mai multã hotãrâre ºi forþã în faþa opiniei publice interne ºi internaþionale.

Legea nr. 54/1991 a fãcut posibil în România un grad de sindicalizare dintre cele mai ridicate din Europa, miºcarea sindicalã internaþionalã renãscând, practic, ºi primind un impuls semnificativ din aceastã parte a continentului exact într-un moment în care ea se afla într-un declin accentuat.

Pe lângã aceste aspecte pozitive, pot fi aduse ºi multe critici actului normativ respectiv. Între acestea, faptul cã el este mai mult un sprijin pentru liderii sindicali ºi mai puþin pentru sindicaliºtii de rând, el neinterzicând, de exemplu, discriminãrile la angajare pe considerentul apartenenþei sau nonapartenenþei la un sindicat, deºi ar fi trebuit ºi ar fi putut sã o facã.

2. Din organizaþiile sindicale nu au a face parte nici studenþii, nici ºomerii ºi nici pensionarii, contravenind nu numai literei Constituþiei, care, în art. 9, vorbeºte de salariaþi ca membri ai organizaþiilor sindicale, dar ºi spiritului acesteia, în cazul acestor categorii neexistând raporturi de muncã ºi deci nici patroni împotriva cãrora aceºtia sã fie protejaþi.

3. Demnitarii, precum ºi persoanele care deþin funcþii de conducere în structurile administraþiei publice nu pot face parte din organele de conducere ale sindicatelor. Lucrul acesta este firesc ºi cred cã nu mai are nevoie de argumentare, fiind evident conflictul de interese care s-ar naºte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Consult colegii din celelalte grupuri parlamentare, dacã doresc sã ia cuvântul.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, aº dori sã iau cuvântul!

Da, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a examinat cu deosebitã atenþie acest proiect, datã fiind importanþa lui, a formulat numeroase amendamente de fond privind constituþionalitatea ºi legalitatea prevederilor de fond, pe articole, ºi am luat cunoºtinþã cã doar în parte au fost acceptate, iar unele dintre cele mai importante nu au fost acceptate de comisia sesizatã în fond, motiv pentru care trebuie sã anunþãm cã ne vom susþine amendamentele care au fost respinse.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi în numele celorlalte grupuri parlamentare, întrucât domnul

senator Mircea Dan Popescu a vorbit ºi în numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist)?

Dacã nu doriþi sã mai interveniþi, în aceste condiþii, declar închise dezbaterile generale.

Stimaþi colegi, întrucât sunt absenþi ºi colegi care au formulat amendamente, mi se pare corect sã întrerupem dezbaterile,

Deci vom relua ºedinþa miercurea viitoare, miercuri dimineaþã, începând cu amendamentele, dezbaterile generale asupra proiectului de lege fiind încheiate.

Stimaþi colegi, vã doresc activitate bunã în teritoriu. Ne revedem luni. Rugãmintea este sã treceþi sã ridicaþi din casete ordinea de zi pentru ºedinþa de luni, 17 iunie a.c.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr 104/22.VI.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei