Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 iunie 2002
Senatul · MO 108/2002 · 2002-06-29
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în diver- genþã la proiectul Legii sãnãtãþii mintale ºi a protecþiei persoanelor cu tulburãri psihice
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în diver- genþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodãrirea localitãþilor urbane ºi rurale
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în diver- genþã la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj
· procedural · respins
· other
· other
· other
· other
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în diver- genþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ºi proiectul Legii pri- vind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· procedural
· other
469 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 19 iunie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori, domnii secretari Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Ion Vela.
Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic un numãr de 111 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 17 senatori, 3 colegi sunt membri ai Guvernului, 9 colegi sunt plecaþi în delegaþii, doi colegi sunt bolnavi ºi 3 colegi sunt învoiþi.
Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari. Programul zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la ora 13,00.
La ora 13,00 Ñ ºedinþa Biroului permanent lãrgit.
La ora 15,00 vã adresez rugãmintea sã vã întruniþi, din nou, în comisiile permanente ale Senatului, pentru a încerca sã finalizaþi rapoartele la proiectele de lege cu care aþi fost învestiþi.
Rugãmintea este ca, totuºi, astãzi dupã-amiazã sã încercãm sã finalizãm aceste rapoarte, ca ele sã poatã fi distribuite mâine domnilor senatori ºi sã intre pe ordinea de zi în sãptãmâna viitoare, în zilele de luni ºi joi, eventual, dacã va trebui, vom lucra fie joi dupã-amiazã, fie vom lucra ºi vineri, pentru a încerca sã finalizãm proiectele de lege solicitate în regim de urgenþã, cu diverse necesitãþi: integrarea în Uniunea Europeanã, în N.A.T.O. ºi aºa mai departe.
Vom decide sãptãmâna viitoare dacã va fi cazul sau nu sã facem o sesiune extraordinarã, în funcþie de adoptarea proiectelor de lege care existã în prezent în Senat.
Vã adresez rugãmintea, de asemenea, sã participaþi la comisiile de mediere, dacã se vor þine în ziua de astãzi, dacã nu, sãptãmâna viitoare, marþi, neapãrat sã le finalizãm, pentru a putea trece în ziua de joi acele proiecte de lege la care au fost adoptate texte în divergenþã în cele douã Camere. Altfel, practic, munca noastrã în Senat ºi în Camera Deputaþilor este în zadar dacã nu le finalizãm, încercând sã le trimitem la promulgare.
Ordinea de zi Ñ cea care v-a fost distribuitã, cu o singurã observaþie: la punctul 3 în ordinea de zi este înscris proiectul Legii sindicatelor. Am înþeles din partea Executivului cã se doreºte, ceea ce este ºi corect, de altfel, ca raportul, de fapt, la proiect, întocmit de cãtre comisiile noastre, sã fie rediscutat cu confederaþiile sindicale, pentru cã au intervenit o serie de modificãri de fond.
Vã reamintesc cã sãptãmâna trecutã noi am fãcut dezbaterile generale la acest proiect de lege, dar nu am luat în dezbatere amendamentele, care trebuie, din nou, rediscutate cu liderii confederaþiilor sindicale, motiv pentru care nu vom scoate din ordinea de zi a Senatului acest proiect de lege, dar îl raportãm pentru sãptãmâna viitoare. Adresãm rugãmintea domnului secretar de stat Ion Giurescu, care este ºi prezent, sau domnului ministru Marian Sârbu, dacã se va întoarce în þarã, sã aibã aceastã întâlnire cu liderii organizaþiilor sindicale, pentru a putea în ºedinþa de joi, eventual, sã finalizãm proiectul de lege. Dar sãptãmâna viitoare.
Dacã aveþi observaþii legate de programul de lucru? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestuia. Vã rog sã votaþi. Programul de lucru al ºedinþei de astãzi este aprobat de plen cu 82 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Vã reamintesc cã mâine de dimineaþã vom avea o ºedinþã comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, cu urmãtoarea ordine de zi:
Ñ solicitarea preºedintelui României adresatã Parlamentului referitoare la aprobarea participãrii României în cadrul comandamentelor CVOR ºis SFOR;
Ñ desemnarea membrilor Consiliului de Administraþie al Societãþii Române de Televiziune;
Ñ rapoartele de activitate ale Consiliului de Administraþie pe anii 1998Ñ1999Ñ2000Ñ2001;
Ñ punctul 7: texte în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrãrilor în construcþii;
Ñ punctul 8: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2001 privind rectificarea bugetului pe 2001;
Ñ punctul 9: proiectul Legii privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe 2001;
Ñ punctul 10: modificãri în componenþa nominalã a Delegaþiei Parlamentului României la Adunarea Atlanticului de Nord, câteva grupuri parlamentare au formulat aceste cereri;
Ñ punctul 11: constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie;
Ñ punctul 12: numirea preºedintelui Consiliului de Administraþie al Societãþii Române de Televiziune.
Deci vã rog sã luaþi cu dumneavoastrã materialele necesare pentru susþinerea acestei ordini de zi.
Stimate colege ºi stimaþi colegi, deºi nu a avut loc ºedinþa Biroului permanent al Senatului, ea va avea loc la ora 13,00, sigur, de principiu, fãrã sã stabilim ordinea de zi care va fi fixatã de aceasta, putem sã convenim cã luni vom avea lucrãri în plen, în mod cert, joi vom avea lucrãri în plen. Aºadar, sãptãmâna viitoare vom încerca sã avem douã zile lucrãri în plen, aºa cum vom decide astãzi la Biroul permanent, dar mã simt nevoit sã fac acest anunþ întrucât nu mai avem o altã ºedinþã de plen a Senatului dupã ºedinþa Biroului permanent.
Rugãmintea este ca astãzi sau mâine de dimineaþã sã treceþi sã vã ridicaþi din casete materialele necesare pentru ºedinþa de luni, pentru care noi vom lua mãsuri sã fie distribuite pânã mâine, la ora 13,00.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.
Domnul senator Ion Cârciumaru.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Ion Honcescu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Doamna senator Vajda Borbala.
Mulþumesc.
Aveþi observaþii în legãturã cu nominalizãrile, precum ºi cu constituirea comisiilor de mediere? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.
Comisie aprobatã cu 82 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.
A doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind buna gospodãrire a localitãþilor urbane ºi rurale.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Florin Hriþcu, Mihai Pricop ºi Dionisie Bucur.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Gheorghe Zlãvog ºi Ionel Alexandru.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnii senatori Sorin Mircea Oprescu, Ioan Pop de Popa, Ion Iliescu ºi Ioan Nicolaescu.
Domnul senator Seres DŽnes.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/29.VI.2002
Mulþumesc.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra comisiei de mediere.
Aprobatã de plen cu 83 de voturi pentru ºi douã voturi contra.
A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Florin Hriþcu, Mihai Pricop, Dionisie Bucur.
Mulþumesc.
Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Dan Constantinescu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Gheorghe Zlãvog ºi Ionel Alexandru.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Mulþumesc.
Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra constituirii comisiei, cât ºi a componenþei acesteia.
Comisie aprobatã de plen cu 78 de voturi pentru ºi douã voturi contra.
A cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.
Mulþumesc.
Vã consult dacã aveþi observaþii. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plenul Senatului, în unanimitate, cu 75 de voturi.
A patra comisie de mediere este pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ºi proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Viorel ªtefan, Constantin Toma ºi Tudor-Marius Munteanu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Domnii senatori Avram Crãciun, Constantin Toma ºi Dan Nicolae Rahãu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.
Mulþumesc.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plen cu 79 de voturi pentru ºi douã voturi contra.
A ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind organizarea ºi desfãºurarea unor activitãþi economice de cãtre persoane fizice.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnii senatori Doru-Laurian Bãdulescu, Dinu Marin, Ion Seche, Aurelian Leca.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.
Domnul senator Dorel Constantin Onaca.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Romeo Octavian Hanganu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul Pãcuraru.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete Istv‡n.
Mulþumesc.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra comisiei. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru ºi douã voturi contra.
A opta comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi serviciile în porturi.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Doru-Laurian Bãdulescu, Marin Dinu ºi Ion Seche.
Domnul senator Paul Pãcuraru.
Mulþumesc.
Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru ºi un vot contra.
A ºaptea comisie de mediere este pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Doru-Laurian Bãdulescu, Marin Dinu ºi Ion Seche.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Constantin Bâciu ºi Dorel Constantin Onaca.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Romeo Octavian Hanganu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete Istv‡n.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/29.VI.2002
Mulþumesc.
Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plen cu 87 de voturi pentru ºi un vot contra.
A noua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Avram Crãciun, Constantin Toma, Dan Nicolae Rahãu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Vasile Horga ºi Constantin Bâciu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul Pãcuraru.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete Istv‡n.
Mulþumesc.
Vã consult dacã aveþi observaþii. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului, în unanimitate, cu 81 de voturi.
La punctul 4 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995.
Sunt prezenþi reprezentanþii Executivului? Vã rog, vã invit la tribunã.
Îi invit pe colegii noºtri din comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.
Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã expuneþi punctul de vedere al Guvernului în legãturã cu aceastã lege.
## **Doamna Vali Botezatu Ñ** _subsecretar de stat la_
## _Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie_ **:**
## Bunã ziua!
Domnul senator Dan Constantinescu.
Mulþumesc.
Dacã aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plen, în unanimitate, cu 85 de voturi.
A zecea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Doru-Laurian Bãdulescu, Marin Dinu ºi Ion Seche.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Constantin Bâciu.
Mã numesc Vali Botezatu ºi sunt subsecretar de stat la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.
Vã rugãm sã adoptaþi... este vorba despre proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995. Vã rugãm sã adoptaþi acest proiect de lege în forma adoptatã de Camerã ºi propusã de comisie, fãrã amendamente. În acest sens, vã rugãm sã aveþi în vedere urmãtoarele: în primul rând, Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului a derulat o serie de programe de interes naþional, care au avut drept obiectiv restructurarea unitãþilor de învãþãmânt special, precum ºi reevaluarea fiecãrui copil ocrotit în acest sistem. În acest context, este foarte important de subliniat faptul cã un numãr de 22 de instituþii transferate de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii au beneficiat de finanþãri în cadrul Programului PHARE în 1999, sumele alocate pânã în prezent fiind de 7,4 milioane euro.
În acest sens, prin adoptarea acestui proiect de lege, s-ar evita bulversarea întregii activitãþi de protecþie a copilului, precum ºi creºterea artificialã a numãrului de copii ocrotiþi în acest sistem. ªi mã refer aici... în ideea cã terenurile, clãdirile ar rãmâne în administrarea inspectoratelor ºcolare, ºi nu a consiliilor judeþene, cum se menþioneazã în Ordonanþa de urgenþã nr. 184/2001.
Da, vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei noastre.
La data de 4 iunie 2002 s-a depus raportul, comisia a reanalizat acest proiect de lege ºi a hotãrât introducerea dupã alin. 2 a articolului 73 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995 a unui alineat nou, 3, cu urmãtorul cuprins: ”Achiziþionarea de cãtre unitãþile ºi instituþiile de învãþãmânt autorizate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi care sunt cuprinse în sistemul naþional de învãþãmânt de documentaþii tehnice, materiale de construcþii, aparaturã, utilaje, publicaþii, precum ºi orice alte dotãri necesare procesului didactic este scutitã de taxe vamaleÒ. În rest, comisia a fost de acord cu propunerile respective ºi a avizat favorabil, supunând spre aprobare Senatului...
## Da, vã mulþumesc.
Declar deschise dezbaterile generale. Doriþi sã interveniþi? Dacã nu sunt intervenþii, consult reprezentanta Guvernului... Da, vã rog, domnule preºedinte...
Consult reprezentanta Guvernului dacã este de acord cu amendamentul înscris în raportul suplimentar ºi dacã aveþi punctul de vedere al Ministerului Finanþelor Publice. Raportul suplimentar, scutirea de taxe vamale pentru achiziþionarea de cãtre unitãþile din învãþãmânt a unor materiale, construcþii, aparaturã, utilaje, publicaþii... Vã rog.
Da.
Sunteþi de acord ºi aveþi punctul de vedere al Ministerului Finanþelor Publice, da? Da sau nu?
Da, suntem de acord.
Foarte bine. În primul raport existã, dacã nu mã înºel, ºi acolo un amendament, unul este respins, dar existã un amendament la alin. 4[1] la art. 166. ªi pe acela îl susþineþi? În primul raportÉ, sunt douã rapoarte... Deci este un prim raport ºi un raport suplimentar.
## Domnule preºedinte,
Dacã-mi permiteþi, aici este doar o mai corectã formulare, nu este vorba de o modificare de conþinut a alin. 4[1] .
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu vã supãraþi, în momentul în care modificãm într-un text de lege un singur cuvânt este amendament ºi suntem obligaþi sã-l
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Da, am înþeles, însã am dorit sã fac aceastã precizare.
Da, vã mulþumim, dar reprezentantul Executivului sã ne rãspundã dacã este de acord cu aceastã modificare. De acord?
Nu susþinem al doilea amendament.
## **Domnul Ioan Nicolaescu:**
Este vorba de ”suntÒ în loc de ”sântÒ.
Sã nu cumva sã vã uitaþi în alt raport. Cerem avizul Academiei...
**Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Noi avem un singur raport, deci al doilea raport ne lipseºte, ca atare nu ne putem pronunþa pe raportul...
Poftiþi raportul de la mine ºi pronunþaþi-vã, cã de aceea aþi venit în plenul Senatului. Deci primul amendament, înlocuirea cuvântului ”sântÒ cu ”suntÒ ºi nu e foarte greu sã vã pronunþaþi asupra lui.
Da, suntem de acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Al doilea amendament...
Al doilea amendament, care este însã important ºi aþi spus cã sunteþi de acord cu el din raportul suplimentar, priveºte scutirea de taxe vamale ºi v-am întrebat dacã aveþi avizul finanþelor ºi aþi spus da.
Da, domnule preºedinte, suntem de acord cu scutirea de taxe vamale.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Bine, mulþumesc. Asta spuneþi.
Îl consult pe domnul senator dacã existã un amendament respins în primul raport al domnului senator Csaba S—gor. Este prezent? Nu este prezent.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 5 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru aprobarea... Mai aveþi ceva din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii? Mai aveaþi? N-am observat. Nu mai aveaþi.
...înscris proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2002 privind pieþele reglementate de mãrfuri ºi instrumentele financiare derivate.
Invit reprezentanþii comisiei, domnul preºedinte ªtefan Viorel. Aveþi cuvântul, doamna preºedintã!
## **Doamna Gabriela Anghelache Ñ** _preºedintele Comisiei_
## _Naþionale a Valorilor Mobiliare_ **:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare prezintã o importanþã deosebitã pentru piaþa de capital ºi pentru ansamblul pachetului de proiecte legislative care s-au impus pentru implementarea directivelor Uniunii Europene.
Aº vrea doar sã precizez elementele de noutate ale acestui proiect...
Foarte mari, foarte mari! Probabil cã aþi constatat ºi luni dupã amiazã cã-mi tremura vocea, ceea ce nu mi se întâmplã dupã 25 de ani de catedrã, dar aici mi s-a întâmplat.
Vã rog, aveþi cuvântul.
Referitor la acest proiect al Legii pentru aprobarea Ordonanþei nr. 27/2002, de asemenea, câteva elemente de noutate. Problematica burselor de mãrfuri ºi, mai ales, a tranzacþiilor cu instrumente financiare derivate în cadrul burselor de mãrfuri este nouã pentru economia României. De aceea s-a impus elaborarea acestui proiect de lege, pe de o parte, pentru a implementa directivele Uniunii Europene în domeniu ºi pentru a beneficia de practica altor þãri, iar pe de altã parte, pentru a ne armoniza cu cadrul legislativ intern. Ceea ce este important pentru aceastã lege este faptul cã s-a urmãrit asigurarea riscului de sistem ºi protejarea investiþiilor prin înfiinþarea unor fonduri de compensare, asigurarea unei lichiditãþi ºi atractivitãþi mai mari a pieþelor reglementate prin introducerea instrumentelor financiare derivate ºi prin buna reglementare a operaþiilor cu aceste instrumente, ºi, de asemenea, prin acest proiect am cãutat sã asigurãm cerinþe de transparenþã, de protecþie a investitorilor, care sã aibã un efect pozitiv asupra sistemului financiar în ansamblul sãu. Eu vã mulþumesc, sigur cã...
Doamna preºedintã, ordinea este inversã. Deci la punctul 5 sunt bursele de mãrfuri.
Scuzaþi-mã! Îmi cer scuze.
Am anunþat cã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2002.
Da, îmi cer scuze. Eu am crezut cã este numãrul 26, n-am auzit bine.
Nu-i nimic, o sã-l luãm ºi pe celãlalt. Deci n-aþi fãcut o greºealã majorã. Emoþiile sunt fireºti.
Încã o datã îmi cer scuze, iar introducerea pe care am fãcut-o este valabilã ºi pentru acest proiect, pentru cã ºi el face parte din acelaºi pachet legislativ, da?
## Da, vã mulþumesc.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!
## Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã pentru întocmirea raportului de fond, a analizat ºi dezbãtut atât proiectul de lege, deci ordonanþa de urgenþã, cât ºi numeroasele amendamente care au fost înaintate comisiei spre analizã. Urmare dezbaterilor s-a reþinut un numãr de 26 de amendamente prezentate în anexa nr. 1 la raport ºi au fost respinse 17 amendamente prezentate în a doua anexã de la raport. Volumul mare de amendamente ºi amploarea dezbaterilor au fãcut posibil ca în redactarea raportului ºi, mai exact, în anexele de la raport sã se strecoare o serie de erori materiale, sã zicem, în primul rând, de naturã... de gramaticã, pe care am încercat sã le corectãm ulterior, întocmind un raport suplimentar care s-a difuzat, ºi ceea ce nu s-a reuºit sã se corecteze prin raportul suplimentar o sã vã rog sã aveþi îngãduinþa sã acceptaþi sã mai fac niºte propuneri de modificare a redactãrilor la unele din amendamentele admise.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
O sã înþelegem cã ºi cei de la catedrã au emoþii uneori în faþa studenþilor sau a profesorilor.
## Da, vã mulþumesc.
Sigur, într-o singurã situaþie, dacã aceste chestiuni au fost discutate în cadrul comisiei.
Da, sunt chestiuni tranºate în cadrul comisiei, iar modificãrile vizeazã doar redactarea mai clarã a concluziilor la care a ajuns comisia.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.
Are cuvântul domnul senator Horga întâi. Numai puþin, domnule Constantinescu! Grupul parlamentar P.R.M., vã rog.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Pentru prima oarã în Senatul României asistãm la dezbaterea unui pachet complet legislativ, care cuprinde un numãr de patru acte normative care reglementeazã toate la un loc, ca un întreg, piaþa de capital ºi piaþa burselor de mãrfuri ºi a instrumentelor derivate din România. Acest pachet legislativ trebuia discutat împreunã, deci într-o singurã ºedinþã, toate aceste legi, toate aceste ordonanþe de urgenþã trebuiau discutate împreunã, ca sã ne facem o imagine a întregului acestor reglementãri, pentru cã ordinea fireascã ar fi fost aceea care este datã ºi de numãrul ordonanþelor de urgenþã, de numerotarea acestor ordonanþe de urgenþã de la numãrul 25 la numãrul 28. Aceasta trebuia sã fie, de altfel, ºi ordinea dezbaterii, ca sã înþelegem ceea ce se întâmplã în aceastã piaþã.
Vreau sã subliniez cã acest pachet legislativ este rodul muncii de aproape un an de zile a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, împreunã cu specialiºtii din Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi cu alþi specialiºti din piaþa de capital. Numai întâmplarea a fãcut ca acest pachet legislativ sã fie promovat sub formã de ordonanþã de urgenþã, Guvernul neavând nici un merit în promovarea acestui pachet legislativ, dovadã cã aºa cum a fost el gândit de cãtre comisia noastrã, împreunã cu specialiºtii despre care vorbeam, a fost promovat, dar în ultimele sãptãmâni, într-o activitate de dimineaþa pânã noaptea târziu, am dezbãtut ºi am adus îmbunãtãþiri semnificative întregului pachet legislativ, astfel încât consider cã a ieºit în final un cadru legislativ coerent, care va da un alt impuls pieþei de capital din România, piaþã de capital, de altfel, care, dupã informaþiile pe care le avem, este una din cele mai importante din Europa ºi chiar din lume din punct de vedere al volumului potenþial al tranzacþiilor care ar putea fi fãcute pe aceastã piaþã, însã lipsa de capitalizare a bursei, a pieþei RASDAQ ºi aproape lipsa completã a burselor de mãrfuri face ca volumul tranzacþiilor în realitate sã fie foarte mic, ceea ce constituie un mare handicap pentru România în acest moment.
Strict legat de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 27 privind pieþele reglementate de mãrfuri ºi instrumentele financiare derivate, consider cã aceastã ordonanþã creeazã un cadru propice pentru dezvoltarea burselor de mãrfuri, întrucât astãzi, în România, tranzacþiile pe aceastã piaþã sunt aproape nule, fapt care determinã, de altfel, ºi situaþia economicã dificilã în care se gãseºte economia în acest moment, pentru cã tranzacþiile, vânzãrile-cumpãrãrile de mãrfuri se fac prin alte mijloace, pe alte criterii decât cele date de piaþã.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Dan Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Sigur cã nu pot decât sã mã raliez colegilor care au avut, în primul rând, iniþiativa reformãrii întregului pachet legislativ al pieþei de capital ºi care au lansat, încã de anul trecut, o amplã dezbatere cu toþi actorii din aceastã piaþã Ñ societãþi de valori mobiliare, societãþi de bursã, cu reprezentanþi ai organismelor de reglementare ºi supraveghere atât din piaþa de capital, cât ºi din piaþa bancarã, cu alte instituþii interesate.
Sigur cã nu toate aceste opinii au putut fi incluse în actualul pachet legislativ. Sigur cã din acest pachet legislativ lipsesc douã piese esenþiale ºi solicitãm Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare, care a preluat sarcina tehnicã, sã spunem, de coordonare a acestui pachet, sã insiste pe lângã Guvern pentru ca ºi legea actualelor S.I.F.-uri Ñ societãþi de investiþii financiare Ñ precum ºi Legea privind fondurile închise de investiþii, cu specificul lor Ñ fonduri de capital de risc Ñ sã se acomodeze în cadrul acestui nou pachet legislativ.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/29.VI.2002
Desigur cã ºi Guvernul, probabil, în momentul respectiv, într-un uºor deficit de imagine, a încercat sã intervinã, asumându-ºi, fãrã nici un motiv, acest pachet, prin niºte ordonanþe de urgenþã.
Desigur cã a existat profesionalismul ºi bunul-simþ al colegilor din Camera Deputaþilor, din Senat, care au continuat totuºi dezbaterile, astfel cã s-a ajuns la legea aceasta, aºa cum vã este prezentatã dumneavoastrã astãzi.
Nu putem fi mulþumiþi cu aceastã lege, ºi e firesc sã fie aºa. Actorii din piaþã au interese diferite ºi nu le vom putea acomoda niciodatã pe toate. Organismele de supraveghere ºi reglementare au încã, la ora aceasta, spaþii bine definite, iar funcþionarea colaborãrii este încã la început. Poate într-un viitor mai îndepãrtat sau mai apropiat, când vom discuta despre consolidarea supravegherii financiar-bancare, lucrurile se vor mai acomoda.
Existã, desigur, numeroase elemente mai puþin plãcute, care þin de dezvoltarea pieþei de capital, aºa cum spunea ºi colegul meu, senatorul Horga. Existã ºi alte deficienþe legate de necorelarea, în general, a pachetului legislaþiei economice din România cu legile pieþei de capital, cu legile bancare, proces care se deruleazã ºi este firesc sã fie continuat pe parcursul acomodãrii cu acquis-ul comunitar.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. pe domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,
Numai pentru a avea o imagine completã asupra problemei reglementãrii pieþei de capital vreau sã vã spun cã acest capitol a fost început în 1997, când un grup de senatori, din care am rãmas singurul în Senat, a depus un pachet de proiecte de lege care reglementau piaþa de capital.
Din pãcate, aºa cum a spus colegul meu, domnul senator Dan Constantinescu, atunci nu am putut dezbate aceste probleme. Dupã aceea, din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul senator Viorel Panã a depus asemenea proiecte de lege, iar noi, cu toþii, atunci când a apãrut acest pachet de legi tehnice, într-adevãr lucrate conform cerinþelor Uniunii Europene, am fost de acord sã retragem aceste iniþiative legislative, tocmai pentru a putea îmbunãtãþi acest pachet de proiecte de lege care a venit de la Guvern.
Cu îmbunãtãþirile aduse în cadrul comisiei, eu cred cã am ajuns într-o fazã în care vom avea niºte legi care, într-adevãr, vor reglementa piaþa de capital în aºa fel încât sã nu se repete acele greºeli Ñ spus diplomat Ñ care au fost cu F.N.I., cu alte fonduri de investiþii sau cu
alte instituþii financiare ºi sperãm cã, în viitor, piaþa de capital va deveni ceea ce dorim sã fie.
Cu acestea spuse, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota tot pachetul de legi privind piaþa de capital. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Mai doreºte cineva sã intervinã? Dacã nu mai sunt alte intervenþii, declar închise dezbaterile generale.
Îi consult pe colegii care au formulat amendamente ºi au fost respinse de cãtre comisie dacã le mai susþin. Domnul senator Dinu Marin.
Din salã
#43203Nu este prezent.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
## **Domnul Iuliu Pãcurariu** _(din salã):_
Renunþ.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
De cãtre cei doi domni senatori au fost formulate amendamente. Întrucât nu mai sunt susþinute în plen, sã trecem la amendamentele acceptate de comisie. Aici adresez rugãmintea, pe de o parte, domnului preºedinte ªtefan Viorel, iar, pe de altã parte, doamnei preºedinte al C.N.V.M., pentru a preciza exact textul...
La ce doriþi sã interveniþi?
## **Domnul Tudor-Marius Munteanu** _(din salã):_
Am avut amendamente.
Eu m-am uitat la amendamentele din anexa nr. 2. Deci în conformitate cu regulamentul trebuie sã iau în dezbatere amendamentele respinse. Vã mulþumesc pentru înþelegere.
Domnule preºedinte, vã adresez rugãmintea sã precizaþi exact textul care ar trebui sã fie, nu textul care existã în prezent în anexa nr. 1.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
La art. 4 alin. 1, deci poziþia 3 din anexa cu amendamentele admise.
Da. Vã rog sã prezentaþi textul exact.
Textul corect este urmãtorul: ”... membru compensator, persoanã juridicã care, îndeplinind condiþiile prevãzute de prezenta ordonanþã de urgenþã ºi regulamentele C.N.V.M., are dreptul sã înregistreze la Casa de compensaþie instrumentele financiare derivate, tranzacþionate pe pieþele dezvoltate de o bursã de mãrfuriÒ.
Iniþiatorul este de acord?
Da, de acord. Le-am discutat asearã pânã târziu.
Sunt observaþii? Nu sunt observaþii.
Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra acestui amendament. Pe celelalte, la care nu sunt observaþii, le vom supune pe toate printr-un singur vot.
Vã rog sã votaþi amendamentul de la punctul 3 din raport, art. 4 alin. 1, pct. 22, în varianta prezentatã în plen de domnul preºedinte ªtefan Viorel. Vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, douã contra, douã abþineri.
Urmãtorul amendament.
S-a omis un cuvânt.
De acord?
În continuare, în fraza ce urmeazã, în loc de ”îndepliniÒ am introdus cuvântul ”desfãºuraÒ. Deci formularea completã este: ”Societatea de bursã poate, de asemenea, desfãºura activitãþi conexeÒ, nu ”îndeplini activitãþi conexeÒ.
De acord.
De acord.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã rog, domnule preºedinte.
La poziþia 8 din anexa cu amendamentele admise...
Da, art. 5.
Deci la alin. 4 formularea completã ºi corectã este urmãtoarea: ”Limita minimã a capitalului se înregistreazã la Registrul Comerþului, pe baza autorizaþiei de înfiinþare emisã de C.N.V.M. În baza dovezii de înregistrare la Oficiul registrului comerþului, societatea de bursã solicitã C.N.V.M. autorizaþia de funcþionareÒ.
Iniþiatorul, de acord?
Da, de acord.
Sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Deci art. 5 alin. 4, adoptat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru ºi o abþinere, în varianta prezentatã de domnul preºedinte ªtefan Viorel.
Vã rog, mai departe.
La poziþia 9 de la amendamente admise, pct. 8, textul care se regãseºte în raport este eliptic de predicat. Am introdus cuvântul ”esteÒ între ”societãþii de bursãÒ ºi ”administrarea burselor de mãrfuriÒ.
Deci formularea completã este: ”Obiectul principal de activitate al societãþii de bursã este administrarea burselor de mãrfuriÒ.
Da, este sãrit un cuvânt.
La poziþia 13, punctul 12, alin. 1 formularea completã ºi corectã este urmãtoarea: ”Conducerea Bursei de Mãrfuri este încredinþatã Consiliului Bursei de Mãrfuri, numit de cãtre Consiliul de administraþie al bursei pentru un mandat de patru ani, reînnoibilÒ.
Domnule preºedinte, îmi cer scuze, aici, din câte ºtiu, formularea era ”É numit de cãtre consiliul de administraþie al societãþii de bursãÒ.
Consult expertul meu sã-mi spunã dacã este vorba de societate de bursã sau doar bursã, pentru cã o societate poate înfiinþa mai multe burse.
Al societãþii de bursã, corectÉ
Da. Mulþumesc.
Observaþii în legãturã cu textul de la art. 14 alin. 1, pentru cã este cu totul altceva decât aveþi în raport. Aici era vorba de adunarea generalã a acþionarilor.
Deci, nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru ºi o abþinere. Punctul 13 din raport, respectiv art. 14 alin. 1.
Poziþia 16, deci art. 26, solicitãm eliminarea sintagmei ”faþã de societatea de bursã ºi/sauÒ ºi atunci formularea corectã ºi completã rãmâne urmãtoareaÉ
Partea finalã a literei e), da?
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/29.VI.2002
Da, în partea finalã a literei e).
Deci formularea care rãmâne este urmãtoarea: ”Sã notifice de îndatã societãþii de bursã, Casei de compensaþie ºi membrului compensator declanºarea procedurii de reorganizare judiciarã sau faliment asupra clienþilor care au obligaþii în derulare faþã de Casa de compensaþieÒ.
De acord.
Introducerea unui alin. 3É
Doriþi introducerea unui alin. 3É Vã rog sã-l prezentaþi pentru stenogramãÉ
”Restricþiile privind cetãþenia persoanelor fizice ºi rezidenþa persoanelor juridice supuse prevederilor prezentei legi îºi înceteazã aplicabilitatea dupã integrarea României în Uniunea EuropeanãÒ.
Mulþumesc.
Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
Art. 26 lit. e) a fost adoptat de plen cu 84 de voturi pentru ºi o abþinere, în varianta prezentatã de domnul preºedinte ªtefan Viorel.
Vã rog, aveþi cuvântul!
Poziþia 26 din anexa la raport, art. 87, în loc de sintagma ”realizate peÒ am introdus sintagma ”ce se realizeazãÒ.
Deci formularea completã este urmãtoarea: ”Societãþile de bursã ºi Casele de compensaþie au obligaþia sã constituie provizioane de risc pentru operaþiunile ce se realizeazã pe pieþele instrumentelor financiare derivate, în conformitate cu reglementãrile C.N.V.M. acestea fiind deductibile la calculul profitului impozabil.Ò
Iniþiatorul?
De acord.
Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
Mai am o rugãminte. Lipseºte din anexã o ultimã modificare care este foarte importantã. S-a omis, dar este foarte importantã pentru cã este legatã de procesul de integrare în Uniunea Europeanã.
Deci, dupã punctul 26, introducerea unui punct nou, la art. 88É
Alin. 3É
Da, alin. 3, care se va completa cu urmãtoarea formulareÉ
Numai puþinÉ În acest moment în textul de lege, deci art. 88 are douã alineate, alin. 1 ºi alin. 2É doriþiÉ
Iniþiatorul?
De acord, cu o menþiune. Aceastã prevedere sã fie introdusã în toate cele trei proiecte de lege, în urma discuþiilor care s-au purtat ieri ºi alaltãieri la Bruxelles pe capitolele de negocieri privind libera circulaþie a serviciilor ºi respectiv a capitalurilor.
Da, mulþumesc.
Observaþii în legãturã cu acest amendament de la art. 88 alin. 3?
Nefiind, vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen, în unanimitate, cu 82 de voturi. La anexa nr. 1 mai aveþi observaþii?
Da, domnule preºedinte. Mai este o eroare materialã la poziþia 22, art. 65, punctul 21, deci la amendament, privind lit. a), nu este vorba de ”instrumentelorÒ ci ”instrumenteleÒ.
Corect.
Vã mulþumesc.
Deci art. 65 lit. a): ”Sã înregistreze la Casa de compensaþii instrumentele financiare derivateÒ Éºi textul curgeÉ
Da.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestei rectificãri la amendamentul propus de comisie.
Aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ºi o abþinere.
Alte observaþii pe anexa nr. 1? Nu mai sunt. Bun. Revenim la raportul suplimentar. La raportul suplimentar vã consult dacã aveþi observaþii. Nu sunt observaþii. Îl susþineþi în totalitate, domnule preºedinte, da?
Da, sigur cã da, este o chestiune de gramaticã. Deci s-a inventariat acolo unde sintagma ”Bursã de MãrfuriÒ o vom introduce la singular ºi unde o vom introduce la plural.
De acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
De acord cu tot raportul ºi cu toate menþiunile. Mulþumesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare.
Aveþi cuvântul!
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
O singurã remarcã. Acesta este segmentul cel mai sensibil al pieþei de capital, ºi anume fondurile de investiþii. Este sensibil pentru cã nu am avut o experienþã ºi pentru cã s-au produs fenomene dificile cu efecte negative de ordin social.
De aceea, am avut o grijã deosebitã la elaborarea acestui proiect. El se referã numai la fondurile deschise de investiþii, deci acele organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, ºi am cãutat sã asigurãm o protecþie deosebitã investitorilor, inclusiv prin fond de compensare, o supraveghere foarte atentã, un control, de asemenea, minuþios, astfel încât sã prevenim fenomene cu efecte negative pentru investitori, pentru economie ºi pentru cetãþeni, în general.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Doamnelor ºi domnilor, ca ºi la precedentul proiect de lege, la nivelul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã în fond cu prezentul proiect, au fost dezbateri ample, pe marginea unui numãr foarte mare de amendamente.
S-au reþinut 31 de amendamente, care se regãsesc în anexa cu amendamente admise de la raport, ºi au fost respinse 5 amendamente, aºa cum sunt ele prezentate în anexa nr. 2 la raport.
De asemenea, revin cu aceeaºi rugãminte. ªi în legãturã cu acest raport o sã vã rog sã aveþi îngãduinþa sã operãm câteva modificãri care vizeazã chestiuni de gramaticã ºi erori materiale care s-au strecurat în redactarea raportului.
Cu aceste precizãri, comisia noastrã supune plenului spre dezbatere ºi adoptare prezentul proiect de lege, în forma transmisã de la Camera Deputaþilor, cu amendamentele propuse prin anexa la raport.
Vã mulþumesc.
## Da, vã mulþumesc.
Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii, o consult pe doamna preºedinte dacã este de acord cu amendamentele din raport.
Da, sunt de acord cu amendamentele din raport, cu corecþiile care s-au fãcut asearã ºi care vor fi, în continuare, discutate.
## Da, mulþumesc.
În legãturã cu acestea am sã vã întreb de fiecare datã. Îi consult pe colegii care au amendamente respinse de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci dacã doresc sã le susþinã.
Vã rog, aveþi cuvântul! Vã rog sã precizaþi la ce articol.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Întrucât majoritatea amendamentelor propuse de subsemnatul ºi de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi-au regãsit, într-o altã formã, consistenþa în textul ºi în raportul comsiei, noi nu le mai susþinem astãziÉ Cu douã excepþii sau, mai bine zis, cu douã precizãri, ºi anume la art. 83, dacã vom ajunge acolo, propunem o adãugireÉ
Nu, nu. Vã rog sã-l susþinem acumÉ
Deci la art. 83 suntem de acord cu formularea gãsitã, dar propunem dupã ”deþineriiÒ virgulã, ”pe o duratã limitatã de timpÒ.
Este vorba de suspendarea exercitãrii dreptului de vot. Vrem sã întãrim, prin aceastã menþiune, faptul cã aceastã suspendare nu poate fi nelimitatã, ar fi o atingere a dreptului de proprietate a acþionarului.
Deci ar fi aceastã micã adãugire pe care o propunem.
Da, numai puþin. Sã discutãm acest amendament. Vã rog, punctul de vedere al iniþiatorului.
Dacã îmi permiteþi, domnule senator, sigur cã eu sunt de acord cu principiul care stã la baza amendamentului propus de dumneavoastrã, dar dacã precizãm aici ”pe o perioadã determinatãÒ, probabil cã va trebui ca, prin regulament, sã specificãm aceastã perioadã.
Consideraþi cã este necesar ºi suficient numai prin regulament sau trebuie acum sã precizãm durata suspendãrii?
Da, vã rog, domnul senator Predescu.
## Domnule preºedinte,
Comisia noastrã a formulat acest amendament, dat fiind cã în concepþia dreptului românesc nu existã sancþiuni perpetue. Toate sunt limitate în timp, principiul este reflectat în art. 49 din Constituþie, restrângerea exerciþiului oricãrui drept se face numai în temeiul legii ºi pe o duratã de timp limitatã ºi, desigur, motivatã restrângerea.
Dupã cum apare textul, restrângerea exerciþiului dreptului, caracter de sancþiune, pânã la 50% sau nu mai mult de 50%, nu reþin cum este exact redactatÉ
Nu mai multÉ
BineÉ E bine ºi aºaÉ Nu poate sã fie perpetuãÉ ªi atunciÉ completarea textului cu sintagma adãugatã, ”pe o duratã de timp, dar nu mai mult de un anÒ. Trebuie sã completãm dar ”pânã la cel mult un anÒ sau ”nu mai mult de un anÒÉ
## **Doamna Gabriela Anghelache:**
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Pentru acurateþeÉ ”pe o perioadã de cel mult un anÒ, nu limitatã la cel mult un anÉ Pentru cã un an limiteazãÉ Este o formulare redundantãÉ
Cum credeþi cã este mai bineÉ
Pe o perioadã de cel mult un anÉ
La acest amendament?
Da, e bine aºaÉ
Da, vã rog, aveþi cuvântul, domnul senator Horga!
Eu constat cã în formularea art. 83, aºa cum a fost el gândit de cãtre comisie, faptul cã un acþionar prejudiciazãÉ prin administrareÉ administrarea prudenþialã a unei societãþi de investiþii financiare pe o perioadã mai mare de un an nu înseamnã cã noi nu putem sã limitãm acest drept ºi dupã perioada de un an.
Dacã în perioada respectivã administrarea prudenþialã nu revine nu înseamnã cã acel acþionar care deþine peste 50% din drepturile de vot poate în continuare sã-ºi exercite influenþa acolo, nefastã, prejudiciind în acest fel economiile financiare a milioane sau a sute de mii de investitori mici.
Limitarea nu mi se pare normalã, limitarea trebuie sã fie atâta timp cât administrarea prudenþialã esteÉ cât se poate face o administrare prudenþialãÉ
Deci nu se poate limita acest drept de vot laÉ
De acordÉ
Mai exact este ”pânã la cel mult un anÒÉ ºi durataÉ trei luni, ºase luni, cinci luni etc. Éo stabileºte autoritatea competentãÉ Prin urmare, pe o duratã limitatã de timpÉ nu pe o duratã limitatã de cel mult un anÉ
De acord, domnule senator.
Da, mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte.
De acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Nu ºtiu, dar putem, dupã un an de zile, sã-i dãm frâu liber imaginaþiei, aºa cum s-a întâmplat, ºtiþi dumneavoastrã, în multe cazuri, cu societãþile de investiþii financiare.
Da, vã mulþumesc. Doriþi sã mai interveniþi?
Da, cu o precizare.
Dacã acea persoanã fizicã sau juridicã acþionarã continuã sã aibã aceeaºi atitudine intervin noi fapte ºi noi sancþiuni.
Aceasta este explicaþia logicã ºi de altfel este ceea ce se cheamã continuitatea faptei.
Principiul este prea bine cunoscut. Domnule coleg,
vã asigur cã nu sunt probleme în aceastã privinþã. Lãsaþi-o aºa!
Mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului dezbãtut în plen, existent în anexa nr. 2, art. 83, în varianta prezentatã de domnul senator Predescu, cu corecþiile de redactare aduse ºi acceptate de cãtre doamna preºedintã.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
La ce articol doriþi sã mai interveniþi?
Domnul senator Tudor-Marius Munteanu.
Art. 103 alin. 2 este doar o precizare, suntem de acord ºi nu mai susþinem nici unul dintre cele Ñ nici nu le-am numãrat Ñ care au fost respinse.
Nu are importanþã. Vã rog sã spuneþi la acesta.
Am gãsit soluþii ca la alin. 2 de la art. 103 la mediere sã îmbunãtãþim textul, în sensul de a gãsi soluþii ca Ordonanþa nr. 24 sã-ºi continue aplicabilitatea pentru societãþile enumerate aici, respectiv S.I.F.-uri, dar cu restricþia de 5% sã gãsim soluþii.
În ce priveºte bãncile soluþiile existã, nu sunt probleme, dar este vorba ºi de celelalte. La mediere vom gãsi soluþii ºi pentru ele.
Aþi dorit doar un comentariu, nu un amendament.
Este un comentariu ceea ce am fãcut. Doresc sã nu mai susþinem nici unul.
Vã rog sã trecem la amendamentele admise. Îl rog pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã prezinte Senatului amendamentele în ultima variantã ºi sã prezentaþi punctul ºi articolul.
## Domnule preºedinte,
La poziþia 7 din anexa cu amendamente admise, art. 9 alin. 2, formularea corectã este urmãtoarea: ”Societatea de administrare a investiþiilor are obligaþia sã publice într-un cotidian cu difuzare naþionalã decizia de denunþare a contractului de administrare sau de depozitare în termen de 48 de ore de la data notificãrii cãtre C.N.V.M. Comisia va publica decizia de denunþare a contractului de administrare sau de depozitare în Buletinul C.N.V.M., în mod gratuit.Ò
Deci aþi unit prima variantã cu textul pe care l-aþi acceptat dumneavoastrã în comisie.
Da, acesta este textul votat în comisie, care s-a omis în redactarea raportului.
Iniþiatorul?
De acord.
Mulþumesc. Observaþii?
Nefiind, vã rog sã votaþi.
Amedament aprobat de plen cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, la art. 9 alin. 2. Mai departe.
La poziþia 10 art. 23 alin. 2 este vorba despre aceeaºi formulare de la poziþia 9.
Deci ”Depozitarul are obligaþia sã publice într-un cotidian de difuzare naþionalã decizia de denunþare a contractului de administrare sau depozitare în termen de 48 de ore de la data notificãrii. Comisia va publica decizia de denunþare a contractului de administrare sau de depozitare în Buletinul C.N.V.M., în mod gratuit.Ò
Mulþumesc. Iniþiatorul, de acord?
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, cred cã este vorba numai de contractul de depozitare la acest articol, nu ºi de contractul de administrare.
Este vorba de a publica decizia de denunþare a contractului de depozitare în termen de 48 de ore de la data notificãrii cãtre C.N.V.M.
În varianta Guvernului este vorba de cele douã contracte, de contractul de administrare ºi de contractul de depozitare.
Corect este de depozitare, pentru cã depozitarul nu este în posesia contractului de administrare.
Mulþumesc.
Observaþii?
Nefiind, vã rog sã votaþi.
Amendament aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.
Urmãtorul amendament.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/29.VI.2002
La poziþia 18 din anexa cu amendamente admise, la art. 55 alineat nou, 1[1] , introdus prin amendamentul propus, formularea corectã este urmãtoarea: ”capitalul social subscris ºi integral vãrsat al unei societãþi de investiþii se înregistreazã la Oficiul Registrului Comerþului ºi pe aceastã bazã la C.N.V.M., la momentul constituirii societãþii.Ò
ªi acum este alineatul nou-introdus, care pãstreazã textul din raport.
Deci modificarea vizeazã doar alineatul 1. Alineatul 1, nu ºi 1[1] .
Iniþiatorul?
De acord.
Este vorba de alin. 1, ºi nu 1[1] . Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
Amendament aprobat de plen cu 80 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Urmãtoarea observaþie?
La poziþia 30 din anexã, art. 101, formularea corectã este urmãtoarea: ”Dupã integrarea României în Uniunea Europeanã îºi vor înceta aplicabilitatea prevederile art. 63 alin. 1 lit. c) ºi alin. 3, precum ºi restricþiile impuse prin prezenta ordonaþã de urgenþã persoanelor fizice ºi juridice în legãturã cu cetãþenia, respectiv cu rezidenþa acestora.Ò
Iniþiatorul, de acord?
De acord.
## Observaþii?
Nefiind, vã rog sã votaþi.
Amendamentul de la art. 101 alin. 2, aprobat de plen în varianta prezentatã de domnul senator ªtefan Viorel, cu 82 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Alte observaþii?
Atât, vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
ªi eu vã mulþumesc.
Dacã mai aveþi intervenþii sau amendamente la acest proiect de lege?
Nemaifiind,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mulþumesc.
Felicitãri atât pentru colegii noºtri care au muncit deosebit la acest proiect de lege, cât ºi pentru iniþiatori.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## **Doamna Gabriela Anghelache:**
Dacã-mi permiteþi, vreau sã mulþumesc în mod deosebit tuturor celor care sunteþi prezenþi în salã ºi aþi votat acest pachet legislativ. Sigur, mai existã încã o lege, dar pentru acestea vã mulþumesc în mod deosebit ºi, de asemenea, adresez cele mai sincere mulþumiri doamnelor ºi domnilor senatori din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, care ne-au fost de un real sprijin, ºi vã asigurãm cã vom face tot ce ne stã în putinþã pentru ca aplicarea acestor legi sã fie cât mai corectã ºi efectele sã fie cât mai favorabile pentru piaþã.
Vã mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim, doamna preºedintã. Rugãmintea noastrã este sã încercaþi sã terminaþi ºi acel ultim act normativ, s-a finalizat, ºi atunci luni cel mai târziu sã fie distribuit doamnelor ºi domnilor senatori, pentru a-l putea lua în dezbatere joia viitoare.
Vã mulþumesc.
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 18/1996 pentru paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor. Iniþiator, Ministerul de Interne, domnul secretar de stat Pavel Avraham.
Invit colegii din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã la pupitru.
## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat_
## _în Ministerul de Interne_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Prin adoptarea Ordonanþei de urgenþã nr. 161/2000 s-au adus multiple îmbunãtãþiri Legii nr. 18/1996, cum ar fi: instituirea unor noi reglementãri privind garda de corp, modul de asigurare a pazei obiectivelor, obligaþia primarilor din localitãþile rurale de a asigura paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor de pe teritoriul de competenþã, regimul transporturilor valorilor importante, obligaþiile conducãtorilor unitãþilor economice ºi instituþiilor de a asigura mijloace fizice de protecþie ºi sisteme de alarmã împotriva efracþiei, înfiinþarea dispeceratelor de zonã, sã monitorizeze ºi sã transmitã alarmele la sistemele antiefracþie conectate.
Totodatã însã toate aceste reglementãri se regãsesc ºi în noul proiect al Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor, adoptat deja de Senat.
Ca urmare, vã adresãm rugãmintea de a vota respingerea acestei ordonanþe, având în vedere cã toate prevederile sunt cuprinse în legea organicã pe care am promovat-o ºi dumneavoastrã deja aþi votat-o. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, vã rog.
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Istoria acestui proiect de lege este urmãtoarea: în luna octombrie 2000, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru întocmirea raportului la proiectul de lege amintit.
Dezbãtând acest proiect de lege, comisia a sesizat o serie de neconcordanþe între prevederile cuprinse în text ºi a propus retrimiterea la Guvern, pentru soluþionarea acestora printr-un nou proiect.
La data de 10 mai 2002, comisia a fost sesizatã pentru un raport cu un nou proiect de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor, adoptat de plenul Senatului la data de 3 iunie a acestui an.
Întrucât obiectul de reglementare al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2000 se regãseºte în totalitate în textul proiectului de lege trimis de Guvern ºi aprobat de Senatul României, comisia noastrã a hotãrât sã adopte raport de respingere a proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor, pe care îl supune spre dezbatere plenului Senatului.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
ªi eu vã mulþumesc.
## Doriþi sã interveniþi?
Este vorba despre un raport negativ asupra proiectului de lege, Guvernul solicitând ºi el respingerea ordonanþei.
În aceastã situaþie, aºa cum bine ºtiþi, stimaþi colegi, în raportul comisiei noastre sesizate în fond, fiind vorba de un raport negativ, se impune sã se regãseascã douã amendamente, întrucât proiectul de lege de aprobare a ordonanþei trebuie sã fie transformat în proiect de lege de respingere a ordonanþei pentru ca aceasta sã-ºi poatã înceta efectele.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Am sã
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã mulþumesc.
Sigur cã aceastã lege era lege ordinarã. Mulþumesc.
Celelalte douã legi au fost legi organice ºi aprobate în aceastã formulã.
Din salã
#72959Punctul legat de asigurãrile sociale de sãnãtate.
## Punctul 8, vã rog.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã.
Dupã acesta existã o solicitare din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport sã luãm un proiect de lege.
O sã meargã rapid.
Sunteþi de acord sã-l luãm pe cel de la sãnãtate? Este o propunere legislativã, dar are multe articole.
Numai puþin, existã o solicitare din partea colegilor. Va naºte dispute, domnule senator Oprescu?
Pãrerea mea este cã lucrurile sunt foarte clare atât la iniþiativã, cât ºi laÉ
## **Domnul Ion Predescu:**
Are 106 articole.
## **Domnul Sorin Mircea Oprescu**
**:**
Da, dar v-aº ruga mult de tot sã observaþi cã la textul iniþiativei sunt amendamentele pe care comisiile ºi le-au însuºit.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu sunt amendamente respinse vãdÉ sau nu sunt trecute în raport?
## **Domnul Sorin Mircea Oprescu**
**:**
Nu!
În aceastã situaþie, vã rog sã rãmâneþi acolo, rugãmintea este sã acceptaþi sã luãm în dezbatere întâi propunerea legislativã privind asigurãrile sociale de sãnãtate.
Vã rog sã rãmâneþi, domnule Predescu, pentru cã o luãm imediat.
Dacã nu sunt amendamente respinse, o sã o rezolvãm rapid, pentru ca apoi sã intrãm cu Ministerul de Justiþie ºi avem patru legi care sunt foarte importante.
Vã rog sã luãm în dezbatere propunerea legislativã privind asigurãrile sociale de sãnãtate. Vã consult prin vot dacã sunteþi de acord. Vã rog sã votaþi.
Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru ºi un vot impotrivã.
Rog iniþiatorul sã prezinte expunerea de motive, succint, desigur.
Dupã patru ani de la introducerea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, la evaluarea rezultatelor ºi performanþelor se constatã numeroase disfuncþionalitãþi, ca ºi aparaþia unor situaþii nereglementate prin lege.
Se impunea, astfel, revizuirea cadrului legislativ, pentru corectarea deficienþelor ºi armonizarea evoluþiei sectorului sanitar cu relaþiile sociale ºi economice curente.
În prezentul proiect de modificare a Legii nr. 145/1997 a asigurãrilor sociale de sãnãtate considerãm cã prioritatea majorã este stabilirea clarã a responsabilitãþilor, atribuþiilor ºi obligaþiilor care revin actorilor din sistemul de asigurãri Ñ Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, Colegiul Medicilor din România, precum ºi asociaþiile profesionale medicale Ñ, asiguraþilor ºi asociaþiilor care îi reprezintã.
De asemenea, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei coordoneazã ºi controleazã respectarea legislaþiei în domeniul asigurãrilor sociale de sãnãtate ºi ia mãsurile pentru funcþionarea sistemului de îngrijiri de sãnãtate.
Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei are dreptul de a stabili preþurile de înregistrare CIP a medicamentelor, metodologia pentru stabilirea preþului cu amãnuntul, fiind responsabil de asigurarea cu medicamente a populaþiei.
Pentru a fi feritã de ingerinþe politice ºi pentru a avea autonomie financiarã în derularea fondurilor, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în viziunea tuturor colegilor, a organizaþiilor profesionale, a factorilor de decizie din sectorul sanitarÉ spuneam cã aceastã Casã Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate trebuie sã fie instituþie publicã sub controlul Parlamentului, cu un consiliu de administraþie alcãtuit din reprezentanþii Guvernului, Preºedinþiei, Parlamentului ºi partenerilor sociali, inclusiv ai asiguraþilor.
Conducerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate este consiliatã de un comitet tehnic consultiv, format din preºedinþi ºi directori generali ai caselor de asigurãri, în scopul creãrii unui proces de feed-back între nivelul judeþean ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, tocmai pentru a promova descentralizarea.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Încercând sã reparãm acest lucru, vã mulþumesc cã aþi avut rãbdarea de a mã lãsa sã vã prezint aceste elemente principale.
V-am lãsat sã prezentaþi pe larg tocmai datoritã punctului de vedere negativ, ca sã puteþi prezenta considerentele acestei propuneri legislative.
Vã rog, aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!
**Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**
Domnule preºedinte,
Stimaþi parlamentari,
În Programul de guvernare pentru perioada 2001 Ð 2004, unul dintre obiectivele stabilite pentru Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei în domeniul îmbunãtãþirii stãrii de sãnãtate a populaþiei este revizuirea ºi completarea cadrului legal al sectorului de sãnãtate pentru a asigura coerenþa ºi adecvarea acestuia la obiectivele strategiei de reformã.
Sigur, cei 4 ani de funcþionare a Legii nr. 145/1997 privind casele de asigurãri au demonstrat cã existã unele disfuncþionalitãþi. De aceea, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a iniþiat un proiect de Lege privind asigurãrile sociale de sãnãtate, inclus cu prioritate în programul legislativ al Guvernului României pe anul 2002, prin care actuala reglementare prevãzutã în Legea nr. 145/1997 se abrogã.
Guvernul nu susþine propunerea legislativã prezentatã în faþa Domniilor voastre, din mai multe raþionamente.
În primul rând, existã acest proiect iniþiat, avizat, care trebuie dezbãtut ºi trebuia sã fie ca un punct de bazã de plecare.
Vreau sã vã precizez, de altfel, cã raportul întocmit la comisie eu l-am luat, efectiv, luni seara. Acum, în ºedinþã, înainte de a mã urca la aceastã masã, am primit obiecþiuni din partea specialiºtilor Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, obiecþiuni pe care nu aveam cum sã le prezint doamnei ministru ºi nici Guvernului.
De asemenea, ideea de subordonare a caselor de asigurãri Parlamentului nu este posibilã. Nu existã reglementare similarã în lume, pentru cã ar însemna ca spitalele sã fie subordonate Parlamentului, fiecãrui parlamentar.
Având în vedere amendamentele formulate de specialiºtii din Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei la raportul care, practic, oficial, nu ne-a fost comunicat la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, solicitãm, domnule preºedinte, o retrimitere la comisie, deci o idee de temporizare a adoptãrii acestui proiect, situaþie faþã de care solicitãm supunerea la vot. Sigur, cu toatã stima ºi consideraþiunea pentru domnul profesor Sorin Oprescu, eu, cel puþin, ca persoanã fizicã, ºi vã rog s-o luaþi ca atare, îl consider unul dintre profesioniºtii sistemului sanitar ºi un bun manager sau chiar foarte bun manager, vã rog sã înþelegeþi ºi sã supuneþi la vot retrimiterea la comisie.
Da, vã mulþumesc.
Dacã-mi permiteþiÉ?
Numai puþin, vã rog. Stimaþi colegi, o singurã chestiune avem de rezolvat ºi apoi mergem mai departe imediat.
Prima problemã: îl consult pe domnul preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport dacã raportul întocmit a fost înaintat Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.
Vã informez cã pe data de 17, acum douã zile, am primit o adresã adresatã domnului senator Ilie Ilaºcu, preºedintele comisiei, în care se spune: ”Vã informãm cã propunerea legislativã privind asigurãrile sociale de sãnãtate se aflã pe ordinea de zi a ºedinþei Senatului din 17 iunie, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei este în imposibilitate de a prezenta în plen concluziile privind propunerea legislativã mai sus menþionatã deoarece nu ni s-a comunicat raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a SenatuluiÒ.
Doresc sã vã aduc la cunoºtinþã, domnule vicepreºedinte ºi domnilor senatori, cã la discuþiile purtate în comisie, la primele 6 întâlniri, pentru cã au fost 8 întâlniri în total, au participat reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, care au adus o serie de amendamente ºi acestea au fost prinse în aceastã iniþiativã legislativã.
Dupã primele 6 întâlniri au început sã aparã adrese din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, prin care ni se cerea, la început, retragerea acestei iniþiative, pentru cã ea existã în programul de guvernare, nu contrazice cu nimic programul de guvernare, ci din contrã. Mai mult decât atât, ultima solicitare din partea ministrului sãnãtãþii era de retragere a acestei propuneri legislative, invocând, de douã sau de trei ori într-o adresã, iniþiativa domnului prim-ministru.
Nu avem cunoºtinþã de aºa ceva ºi, dacã observaþiile Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei sunt pertinente, putem corecta aici, în plen, ceea ce este de corectat, fãrã nici un fel de problemã.
Ideea este de a fundamenta, o datã pentru totdeauna, o lege care sã facã faþã anului 2002 ºi încã 3Ð4Ð5 ani de acum înainte.
Da. Vã mulþumesc.
Doream sã vã spun cã în toate þãrile din Europa, în special în Franþa ºi Germania, acest fond este independent ºi este controlat de cãtre Parlament. Am documentaþia necesarã.
Mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Înainte de a continua dezbaterile, pentru cã nu le putem continua în ºedinþa de astãzi, vã rog, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport sã înainteze Guvernului raportul care a fost întocmit, raport care cuprinde toate amendamentele formulate de domnii senatori sau iniþiatori.
Din salã
#89887Nu, nu!
## Domnule preºedinte,
Art. 89 alin. 2 din regulament prevede: ”Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune ºi asigurã, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului ºi iniþiatorului, cu cel puþin 3 zile lucrãtoare înainte de data dezbateriiÒ. Nu au comisiile aceastã obligaþie.
## Da. Mulþumesc.
Raportul sã fie înaintat, în regim de urgenþã, astãzi, Guvernului, de cãtre Biroul permanentÉ
Din salã
#90419Nu!
Dacã-mi permiteþi, în legãturã cu observaþia fãcutã de doamna secretar de stat cã nu se cunoaºte nicãieri cum sã fie spitalele subordonate Parlamentului, aº vrea sã vã atrag atenþia respectuos, doamna secretar de stat, cã nu este vorba de o subordonare, este vorba de fondul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, care fond a primit un comportament nejust ºi nedrept din partea Ministerului Finanþelor Publice de-a lungul timpului Ñ Õ97, Õ98, Õ99, 2000 ºi 2001, în 2002 vom vedea, a fost considerat întotdeauna, în detrimentul unei reglementãri clare, ca o taxã, a fost considerat ca un fond special, din 50 de mii de miliarde care se adunã de aproximativ 3 ani de zile, din 50 de mii de miliarde, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate este singura unitate din aceastã þarã care îºi programeazã bugetul de venituri ºi cheltuieli cu excedent, pentru cã ea nu ºi-a permis niciodatã sã cheltuiascã decât în jur de 22 de mii de miliarde, 26 de mii de miliarde. RestulÉ
## Domnule senator,
Haideþi sã nu continuãm discuþia pe fond. Sã rezolvãm întâi chestiunile de procedurã.
Senatorii l-au primit!
Am sentimentul cã nu toþi suntem miniºtrii sãnãtãþii! Dacã reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei spune cã nu l-a primit?! ( _Discuþii, comentarii în salã._ )
## Stimaþi colegi,
Gândiþi-vã cã sunt foarte multe amendamenteÉ punctul meu de vedere este sã trecem propunerea legislativã, deci nu vreau sã o blochez, nici vorbã, ºi nu vreau sã o scoatem din ordinea de zi, dar sunt foarte multe amendamente, iar reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei trebuie sã-ºi spunã punctul de vedere cu privire la fiecare. Asta este prima problemã. Vã rog.
A doua problemã Ñ gândiþi-vã cã este vorba de o lege organicã.
Din salã
#92311Da! Nu este nici o problemã!
Ea are nevoie de 72 de voturi pentru. ( _Discuþii, comentarii în salã._ )
## Domnule preºedinte, O chestiune de procedurã.
Vã daþi seama ce ar însemna ca fiecare reprezentant al Guvernului sã spunã cã ”n-am primit raportulÒ ºi în acest fel sã blocheze activitatea Senatului? Eu sunt sigur, domnul secretar general era aici mai devreme, sunt sigur, în corectitudinea ºi profesionalismul sãu, cã a comunicat acest raport ºi se poate face dovada comunicãrii în termenÉ este reprezentantul Guvernului aiciÉ nu putem sãÉ
Domnule senator, Nu se filmeazã, deci vã rog sã luaþi loc.
Domnule preºedinteÉ
Vã rog sã luaþi loc, pentru cã nu aþi solicitat cuvântul.
Eu nu vã permit un asemenea limbaj!
Mã bucur pentru susþinerea pe care o arãtaþi Guvernului, stimaþi colegi P.S.D.!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog sã respectaþi regulamentul ºi sã luaþi loc!
**Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Dar nu mã insultaþi!
Doresc sã îmi continuuÉ
Nu m-am adresat dumneavoastrã, ci colegilor din P.S.D.!
Nu doresc sã fac decât o discuþie pe regulament. Nicãieri nu scrie cã o asemenea afirmaþie fãcutã de un reprezentant al Guvernului poate bloca o procedurã legislativã.
Vã rog sã supuneþi la vot cererea fãcutã, de întoarcere la comisie, iar dacã nu va fi aprobatãÉ
Nu. Nu pot sã supun la vot cererea de întoarcere la comisie, pentru cã este neregulamentarã, aceastã solicitare trebuie sã rezulte din dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei a invocat însã o situaþie de fapt, în sensul cã nu cunoaºte ºi nu are punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, pentru a putea sã susþinã sau sã solicite respingerea unor amendamente.
Aceasta este problema, nu alta.
## Procedurã!
Amendamente nu se mai pot depune, domnule preºedinte.
Nu vã supãraþi! Guvernul are acelaºi termen, ca ºi noi, senatoriiÉ
Nu v-am insultat!
Pãi cu filmatul ce este?
Pãi nu se filmeazã ºi dacã nu se filmeazã nu luaþi cuvântul când doriþi dumneavoastrã.
Vã rog sã luaþi loc.
Dacã aþi vorbi în limitele regulamentului, nu m-ar deranja.
În momentul în care este formulat un amendament, de oricine, senator sau comisie, reprezentantul Guvernului este obligat, nu are dreptul, este obligat sã prezinte punctul de vedere. Aceasta este chestiunea.
În momentul în care secretarul de stat prezent astãzi la dezbateri spune în faþa plenului: ”Nu pot susþine punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii ºi FamilieiÒ, dumneavoastrã o întrebaþi pe doamna secretar de stat de ce nu poate? A dat explicaþii.
Vã rog, domnul senator Solcanu.
Ion Solcanu
#95437## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Din cele spuse de domnul vicepreºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport rezultã cã un asemenea proiect de lege este foarte necesar astãzi României.
Aici existã un consens nu numai din partea grupului nostru, ci ºi din partea celorlalte grupuri.
## Sunteþi în eroare, domnule senator!
Vã rog sã citiþi regulamentul ºi sã observaþi cã la fiecare amendament Guvernul trebuie sã-ºi expunã punctul de vedere.
ªi l-a expus. Domnul preºedinte a spus clar cã în comisie s-au fãcut 8 întâlniri, din care la 6 ºi-au spusÉ
Iniþiativa legislativã este semnatã de reprezentanþii tuturor grupurilor parlamentare.
Ion Solcanu
#96238Da, dar ne aflãm, procedural, într-un impas, în sensul cã amendamentele conþinute de aceastã iniþiativã legislativã nu au fost studiate încã la nivelul ministerului. Nu solicitãm nici retragerea iniþiativei legislative, ºi îl rog pe distinsul coleg, profesorul Oprescu, sã fie de acord, nu solicitãm nici retragerea de pe ordinea de zi ºi nici trimiterea la comisie, ci doar un rãgaz de câteva zile pânã ce vor fi discutate, la nivelul conducerii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, toate aceste amendamente aduse în cadrul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, dupã care sãptãmâna viitoare vom relua acest proiect de lege în dezbatere.
Cred cã este absolut regulamentar.
Da. Mulþumesc. Domnul senator Szab—.
Rog grupurile parlamentare sã se pronunþe doar pe probleme de procedurã. Vã rog!
Mulþumesc. Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Sigur cã nu ne aflãm în faþa unei moþiuni de cenzurã. În acelaºi timp, nu este prima oarã când putem sã constatãm cã persoana care reprezintã în dezbaterile legislative din Senat Executivul nu ne-a convins, cel puþin pe mine nu m-a convins cã reprezintã Executivul, ºi nu numai departamentul Domniei sale.
Nu este nimic rãu în asta.
Pe de altã parte, afirmaþia conform cãreia raportul comisiei, care a fost distribuit tuturor senatorilor, precum ºi presei, deci a devenit un document public din clipa în care el a apãrut ºi a putut sã ajungã la îndemâna oricui, nu ar fi fost comunicat ministerului, asta mi se pare cã comportã anumite obiecþiuni deosebit de întemeiate. Cum adicã un departament al Guvernului, care are ºi servicii care se ocupã cu domeniul legislativ, nu ia cunoºtinþã, nu are timp sã se pronunþe înlãuntrul termenului în care oricare cetãþean, oricare jurnalist, iertaþi-mã cã fac aceastã distincþie ºi, _horribile dictu,_ oricare membru al onoratei Camere poate ºi are posibilitatea ºi dreptul sã o facã.
Prin urmare, numai asupra acestei afirmaþii care s-a invocat aici în sprijinul eventualei retrageri sau stopãri a dezbaterilor la acest proiect de legeÉ nu poate fi acceptatã.
Mulþumesc.
## Mulþumesc,
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Popa.
În procedura legislativã stabilitã de regulament nu existã reglementatã o asemenea situaþie.
Am reglementa aici, pe loc, prin propunerea dumneavoastrã, o asemenea situaþie.
Încã o datã spun, nu s-a fãcut nici o dovadã cã doamna secretar de stat este în imposibilitate sã prezinte punctul de vedere al Guvernului, este o chestiune care blocheazã fãrã temei ºi fãrã o bazã regulamentarã procedura legislativã.
Nu putem accepta o încãlcare, este un precedent periculos.
S-ar putea sã ne trezim în situaþii delicate cu asemenea declaraþii care sã ne blocheze, pentru cã am acceptat o datã blocarea procedurii prin aceastã cerere.
Da. Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Cârciumaru.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Nu vreau sã reiau ceea ce a spus domnul profesor Oprescu, a vorbit destul de mult, legea era necesarã. Dacã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei Ð ºi acesta este adevãrul Ð nu a reuºit pânã în momentul de faþã sã facã un proiect de lege, nu ne dã nici nouã voie, conform Constituþiei, sã facem propuneri legislative. Dedesubturile acestea sunt cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei n-a reuºit sã facã un proiect de lege ºi de ce sã promovãm o propunere legislativã?
Dacã aþi observa ultimele legi promovate în Senat, toate au avut avizul negativ al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ºi acum se trage de timp, doar-doar vor reuºi sã facã ºi dânºii un proiect de lege.
Vreau sã spun colegilor cã eu personal, luni dupãamiazã, luni seara, am înmânat doamnei raportul nostru ºi avea timp, dacã era nevoie, sã studieze de luni pânã astãzi. Raportul cred cã îl au ºi dânºii la minister. Pe ce bazã ne-au fãcut o adresã, ºtiind cã miercuri este planificat în plenul Senatului, neavând raportul care a fost distribuit la toþi colegii noºtri senatori?
Este foarte necesar sã adoptãm astãzi aceastã lege. Nu trebuie sã o mai tãrãgãnãm, pentru cã trebuie sã facem, pânã la terminarea sesiunii, medierea cu Camera Deputaþilor ºi este foarte, foarte necesarã. S-a discutat o propunere legislativã la care au aderat reprezentanþii tuturor partidelor politice din Senat. În comisie, în unanimitate, a fost adoptatã. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei nu a venit, într-adevãr. Pe doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu am invitat-o personal de atâtea ori, însã au venit reprezentanþi, câte 3Ð4, afarã de ultima ºedinþã, când mai aveam de discutat 10 articole, nu au mai binevoit sã vinã dânºii, pentru a ne bloca nouã propunerea legislativã.
Grupul parlamentar al P.R.M. este pentru discutarea astãzi a acestei propuneri legislative, deoarece este foarte necesarã ºi nu mai trebuie sã o mai amânãm, pentru cã ne vom trezi tocmai la toamnã cu mediere. Or, avem timpul necesar cã aceastã lege sã fie promulgatã în aceastã sesiune.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.D., domnul senator Iuliu Pãcurariu.
## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**
## Domnule preºedinte,
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Cred cã problema e mult mai complicatã decât s-a spus aici, cred cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei este pus la zid pentru cã Guvernul are, în clipa de faþã, un punct de vedere privitor la situaþia asigurãrilor de sãnãtate. Începând din 2000, în fiecare an la acest buget al asigurãrilor de sãnãtate au fost excedente, fondul a fost prins în bugetul consolidat, a intrat în calcul 3% deficit bugetar. Deci problema este cã în acest moment legea, care este corectã, pentru cã dacã iei banii cetãþeanului pentru asigurãri de sãnãtate, acolo trebuie sã meargã, nu Guvernul sã-i miºte cum doreºte, ceea ce s-a întâmplat din 2000 pânã în prezent. Aºadar, problema aceasta este, în clipa de faþã, P.S.D. sã spunã ce vrea, doreºte sã respectãm spiritul iniþial al legii, cu modificãrile pe care timpul le-a arãtat ca necesare, sau nu doreºte acest lucru?
Mulþumesc.
Vã rog, stimate colege ºi stimaþi colegi, sã nu tensionãm relaþiile dintre noi. Speram ca aceastã propunere legislativã sã dureze 10 minute, dar se pare cã a durat o orã pânã în acest moment.
Domnule preºedinte, cu respect, o rugãminte.
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Existã solicitarea din partea reprezentantului Guvernului, din partea doamnei secretar de stat, în sensul ca dezbaterile în continuare la acest proiect de lege Ð bãnuiesc cã rectificaþi cererea iniþialã, pentru cã nu poate fi scos de pe ordinea de zi, neexistând motiv Ð, sã nu fie continuate astãzi, având posibilitatea dumneavoastrã în ºedinþa viitoare sã expuneþi punctul de vedere al Guvernului, având în vedere faptul cã nu aþi prezentat în Guvern raportul comisiei noastre, pentru a avea punctul de vedere al Guvernului faþã de propunerea legislativã, cu amendamentele acceptate, deoarece, prima datã, punctul de vedere al Guvernului a fost negativ. Aºadar, în momentul de faþã, raportat la toate aceste amendamente, s-ar putea ca punctul de vedere al Guvernului sã fie pozitiv. ªtiu eu? Nici nu îmi dau seama.
Deci propunerea fãcutã din partea Grupului parlamentar al P.S.D. este de a nu se scoate din ordinea de zi, ci doar de a verifica ºi înainta, în regim de urgenþã, raportul cãtre Guvern ºi cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.
Vã rog.
Eu am exprimat clar punctul de vedere al Guvernului. Nu susþinem aceastã propunere legislativã pentru cã prezintã multe inadvertenþe. Faptul cã nu ne-a fost comunicat raportul a fost dovedit aici de domnul vicepreºedinte Cârciumaru, care, la insistenþa mea personalã mi-a dat acest raport dupã ora 18,00. Ieri am comunicat de dimineaþã, la prima orã, directorilor de direcþii de specialitate studierea acestui act, nu au avut timp sã îl studieze. ªtiþi foarte bine cã doamna ministru Bartoº ieri a fost plecatã din Bucureºti, ne-au fost comunicate obiecþiunile astãzi, în ºedinþã, la ora 10,30. Practic, eu nu aveam cum sã am punctul de vedere al doamnei ministru Bartoº. ªi, în acest sens, am solicitat o temporizare, o amânare a discuþiei. Vreau sã mulþumesc ºi domnului senator pentru aprecierea nefondatã, nu este aºa cum susþine dânsul.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valentin Dinescu** _(din salã):_
Domnule preºedinte, solicit cuvântul!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Ce s-a mai inventat? Vã rog. Nu a fost primit oficial, a fãcut precizarea, ci l-a înmânat domnul senator Ion Cârciumaru.
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
**:**
Înseamnã cã grupul parlamentar, nu Guvernul!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Aºa am ºi spus. Am precizat, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin votÉ
## **Domnul Ion Cârciumaru**
**:**
Domnule preºedinte, vã rog sã îmi daþi cuvântul.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu vã supãraþi, aþi vorbit deja de trei ori.
## **Domnul Ion Cârciumaru**
**:**
Pe data de 12 iunie Biroul permanent al Senatului a trimis la GuvernÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
O sã verificãm. Rog staff-ul sã verifice ºi sã fie înaintatã pentru ºedinþa de astãzi adresa prin care a fost trimis cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei sau cãtre Guvern raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport la aceastã propunere legislativã.
Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra solicitãrii Grupului parlamentar al P.S.D.
Da.
## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_
Vã rog, o listã.
## Domnule preºedinte,
Noi riscãm astãzi sã instituim dreptul de veto al Guvernului faþã de o propunere legislativã fãcutã de Parlament. Nu aº vrea sã cãdem în aceastã capcanã, pentru cã, s-a mai spus aici, riscul de a bloca o lege sau o iniþiativã legislativã din partea Guvernului poate fi imens dacã astãzi creãm acest precedent.
Grupul parlamentar al P.R.M. susþine sã continuãm dezbaterile pe marginea acestei legi.
Sigur cã da. Felicitãri! Vã rog sã fie distribuite liste grupurilor parlamentare.
Deci propunerea Grupului parlamentar al P.S.D. a fost respinsã, întrunind 42 de voturi pentru, 46 de voturi contra ºi 3 abþineri.
Aºadar, faþã de aceastã situaþie, solicitarea fiind respinsã, vom continua dezbaterile. Vã rog, dacã doriþi, sã vã înscrieþi la dezbateri generale. Reamintesc iniþiatorilor cã au nevoie, pentru a trece acest proiect de lege, de doar 72 de voturi pentru. Se pare cã aveþi 46.
Vã rog, doriþi sã vã înscrieþi la cuvânt?
Grupul parlamentar al P.N.L., domnul senator, domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Eu nu mã refer la discuþiile generale, eu am sã vã rog ca în cel mai scurt timp sã ºtim, sã fie informat plenul Senatului dacã aceastã adresã a fost trimisã în timp util, pentru cã dezbaterile se vor desfãºura atunci sub o afirmaþie care ar fi foarte gravã, dacã într-adevãr secretarul general ºi-a fãcut datoria, adresa a ajuns la Guvern sau la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ia o asemenea atitudine aici. Trebuie sã ºtim, pânã votãm, cum s-au întâmplat aceste lucruri. Mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Deci din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, pe fond, da?, doriþi sã luaþi cuvântul, domnule senator Penciuc, o intervenþie de procedurã.
## Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Oportunitatea schimbãrii, modificãrii Legii nr. 145/1997 a apãrut datoritã faptului cã, operând aproape 5 ani, au fost constatate o serie de imperfecþiuni în ceea ce priveºte legea ºi, de asemenea, acoperind o asemenea perioadã de timp, sistemul de finanþare ºi modificãrile care au avut loc pe structuri tehnico-medicale s-au modificat, ºi, în sensul acesta, au apãrut o serie de inconveniente privind Legea nr. 145/1997.
Ca elemente de noutate, legea are câteva aspecte demne de luat în seamã, mã refer la faptul cã fondul este definit ca fond privat al statului ºi aprobat de cãtre Parlament, un aspect extrem de important datoritã faptului cã pune în imposibilitate anumite structuri de a mai interveni asupra fondului ºi de a modifica destinaþia banilor.
De asemenea, elementul de capitalizare a fondului, un element extrem de important datoritã faptului cã pe actualele proceduri fondul suferea o decapitalizare, fiind þinut în Trezoreria Statului, legea prevede ºi posibilitatea ca fondul sã fie þinut în bãnci comerciale cu un înalt mecanism de gestionare a banilor. De asemenea, legea aduce o îmbunãtãþire în ceea ce priveºte evidenþa asiguraþilor ºi a serviciilor, prin gestionarea prin card a acestui aspect, un aspect foarte important, deoarece, cu o asemenea manierã de a rezolva problema, dã ºi posibilitatea cetãþeanului, asiguratului, sã îºi aleagã medicul ºi unitatea în cu totul alte condiþii decât cea pe care o prevede Legea nr. 145/1997.
De asemenea, tot ca element nou, alegerea preºedintelui C.N.A.S. de cãtre Parlament, un element pe care îl consider extrem de important, datoritã faptului cã actualele proceduri au dus la o serie de convulsii în sistem ºi o serie de elemente de instabilitate. Un control mai bun al Parlamentului va da o mai mare stabilitate structurilor decizionale ale C.N.A.S. ºi ale caselor teritoriale, un lucru pe care îl doreºte în momentul de faþã toatã lumea.
De asemenea, legea aduce o serie de îmbunãtãþiri privind regimul controlului, contravenþiilor ºi sancþiunilor, care dã sistemului un grad sporit de stabilitate.
Legea în ansamblul ei este o lege bunã, dã un plus de rigoare ºi de siguranþã ºi, pentru acest fapt, Grupul parlamentar al P.N.L. va vota propunerea legislativã. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Alte grupuri parlamentare? Domnul senator Ilie Ilaºcu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.
În discuþia care s-a iscat astãzi în privinþa acestei legi, de dimineaþã când am venit aici ºi am vãzut cã legea este pusã pe ultimul loc, regretând, pentru cã anterior era pe alt loc, m-am gândit cã ceva nu e corect. De aceea, eu m-am retras, nefiind medic, ºi am dat voie domnului senator Sorin Oprescu, ca vicepreºedinte, sã ia cuvântul ca specialist în aceastã situaþie, iar din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ion Cârciumaru.
Ceea ce am auzit din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei m-a surprins, pentru cã, într-adevãr, a fost trimis acest raport încã din data de 12 iunie la minister. De ce nu a ajuns ori a ajuns ºi nu se doreºte, aceasta este altã problemã. Nu vreau sã vã spun ce se întâmplã în teritoriu cu spitalele, farmaciile ºi diferite structuri ale sãnãtãþii. Este un dezastru. Dumneavoastrã, fiecare dintre dumneavoastrã, aflându-vã în teritoriu, cunoaºteþi. Dacã subordonãm aceastã casã de asigurãri Parlamentului, este un lucru despre care s-a vorbit, ºi presa a vorbit, întreaga þarã a vorbit, nu ºtiu de ce acum se opun unele persoane de a se face.
De aceea, Grupul parlamentar al P.R.M. va vota pentru aceastã lege ºi rugãm ºi restul grupurilor parlamentare sã voteze, pentru cã la comisie, indiferent de coloratura politicã, s-au votat unanim toate amendamentele care au fost.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.D., domnul senator Ion Vela.
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Astãzi în plenul Senatului este prezentatã o iniþiativã legislativã la care s-a lucrat de luni de zile. Au participat reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ai Colegiului Medicilor, ai sindicatelor, ai Asociaþiei Farmaciºtilor, alte persoane fizice ºi juridice.
Apreciem cã este o lege foarte bunã, o lege care îºi aduce contribuþia la îmbunãtãþirea calitãþii actului medical, a asistenþei medicale în spitalele din þara noastrã.
Prin aceastã lege se asigurã o bunã reorganizare a caselor de asigurãri de sãnãtate, creând ºi posibilitatea înfiinþãrii de case de sãnãtate private. În acelaºi timp, se asigurã un management financiar corespunzãtor, nemaipermiþând Ministerului Finanþelor Publice sã foloseascã banii adunaþi de la populaþie pentru a astupa gãurile negre din economie. Banii adunaþi de la populaþie pentru sãnãtate este normal sã fie folosiþi pentru actul medical, pentru serviciile medicale necesare celor bolnavi. Sigur, Guvernul nu agreeazã aceastã lege. Motivaþia? Existã în planul Guvernului o astfel de lege. Nu se justificã o astfel de motivaþie care sã împiedice astfel plenul Senatului sã voteze aceastã lege. Grupul parlamentar P.D. va vota aceastã lege ºi adresez rugãmintea tuturor celor care doresc binele pãrinþilor noºtri, al bunicilor ºi al copiilor noºtri, al celor care suferã, sã voteze astãzi aceastã iniþiativã legislativã.
Mulþumesc.
Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnul senator Sorin Oprescu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã rog sã-mi permiteþi, în calitate de senator, de a adãuga câteva lucruri. Aº vrea sã înþelegeþi cã în timpul în care se nãºtea ºi se contura aceastã lege, a apãrut o idee care la început era destul de generoasã, ideea unirii celor trei fonduri într-unul singur ºi administrarea de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Aº vrea sã vã spun cã, din discuþiile pe care le-am avut cu colegii de partid, am fost ºi eu curios sã ºtiu cam ce ar sta la baza acestui lucru. S-a folosit foarte mult în discuþie raportul Misiunii Fondului Monetar Internaþional. Ei bine, vreau sã vã spun cã am avut curiozitatea sã iau acest raport, care este ºi publicat, e adevãrat, nu în totalitate, ºi am constatat urmãtoarele lucruri: am constatat cã referitor la administrarea taxelor, unul din aspectele ce necesitã, citez din raportul Misiunii Fondului Monetar Internaþional, ”o subliniere, deci unul din aspectele ce necesitã o subliniere este acela cã actualmente aranjamentele instituþionale din România privind administrarea venitului, mai ales administrarea taxelor, reprezintã puncte slabe, majore în cadrul sistemului ºi de aceea constituie o prioritate în cadrul programului de reformã. Misiunea recomandã ca România sã procedeze la înfiinþarea unui oficiu care sã plãteascã toate taxele, astfel încât sã poatã monitoriza îndeaproape importanþii plãtitori de taxe din România. În ceea ce priveºte administrarea contribuþiilor sociale, mãsurile luate pânã în prezent sunt bune, dar nu asigurã pe deplin o colectare efectivã ºi eficientã, un control financiar foarte strict sau aplicãri adecvate ale legiiÒ.
Vã rog sã constataþi pânã acum cã însuºi Fondul Monetar Internaþional se referã la colectare. O sã gãsiþi în proiectul de lege pe care dumneavoastrã îl aveþi în faþã chiar ideea introdusã a acestei colectãri la nivel general, pentru cã asta nu cred cã poate sã deranjeze pe nimeni. Altceva este însã administrarea fondurilor. Multe þãri au integrat colectãrile continue, sã citez din raportul Misiunii, ”multe þãri au integrat colectãrile contribuþiilor sociale cu administrarea lor, iar Misiunea crede cã aceastã integrare ar trebui sã reprezinte, într-adevãr, un scop pe termen lung al României. Misiunea nu considerã cã implementarea unor astfel de aranjamente în România ar fi fezabilã pe termen mediu, din cauza punctelor slabe din sistemul administrãrii taxelor, probleme care nu se vor remedia mai curând de 3 sau 4 ani. Pe termen mediu, Misiunea considerã cã ar trebui sã se înfiinþeze o organizaþie separatã de colectare,Ò Ð subliniez,
Mulþumesc.
Dacã doreºte sã mai intervinã cineva? Domnul senator Szab—, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Vã rog.
Domnule preºedinte, Doamnã secretar de stat,
Onoraþi colegi,
Este extrem de important faptul, chiar ºi numai acesta, cã pe marginea unei iniþiative legislative are loc o dezbatere publicã în cel mai nobil sens al cuvântului, cu tot ceea ce înseamnã aceasta. Aº spune cã, dacã numai acest element s-ar petrece, ºi atunci, în parte, cel puþin, forul legislativ încearcã sã-ºi îndeplineascã una dintre îndatoririle de bazã.
Este o chestiune care þine de sfera speculaþiilor politice în ce mãsurã o iniþiativã legislativã care poartã semnãtura unui grup de parlamentari aparþinând tuturor formaþiunilor reprezentate în Parlament poate fi opus unei anumite politici de guvernare, susþinutã de o anumitã ºi extrem de bine delimitatã majoritate parlamentarã. Acesta este miezul problemei sub aspectul politic. Mã voi referi mai mult la partea aceasta a chestiunii, pentru cã nu sunt specialist în domeniu. Cu toate acestea, responsabilitatea fiecãruia dintre noi este evidentã ºi ea a devenit cu atât mai clarã cu ocazia dezbaterilor. M-am numãrat printre aceia care au dat curs solicitãrii venite din partea Grupului parlamentar al P.S.D. referitor la o pasare a dezbaterii pentru a da posibiliatea ºi aÉ
Stimaþi colegi, vã rog sã-l ascultãm pe domnul senator Szab—.
ɺi a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cel mai indicat, dar nu singurul în aceastã chestiune. Probabil cã vor mai fi clarificãri de ordin politic în interiorul grupurilor parlamentare. Acesta este mersul firesc al lucrurilor. Dacã ar fi sã aruncãm o privire asupra funcþionãrii în cei 5 ani parcurºi, a funcþionãrii sistemului timp de 5 ani ºi ceva trecuþi de la adoptarea legii, lege care, evident, a constituit la vremea respectivã un pas înainte ºi s-a bucurat de sprijinul celor care se aflã acum la guvernare, ºi respectiv în opoziþie. Pe un spectru destul de larg, am putea spune cã filosofia funcþionãrii unor instituþii paralele cu ale statului, dar având o autonomie din ce în ce mai pronunþatã, cu toate cã vehiculeazã sume considerabile, rezultate din colecte, de data aceasta, asupra câºtigurilor salariale ale contribuabililor, este o experienþã relativ nouã ºi mi se pare cã o oarecare împotrivire din partea oricãrui Guvern ºi a oricãrui organism care avea puteri asupra unor fonduri ºi acuma începe sã nu mai aibã este fireascã, pânã la un moment dat, însã nu este conformã cu tendinþa europeanã ºi nu este în deplin acord, aº spune, cu luãrile de poziþie în ceea ce priveºte integrarea europeanã. Obiecþiunile care se pot formula
referitor la funcþionarea sistemului, pe marginea acestui proiect de lege ºi pe marginea legii în vigoare s-ar putea împãrþi, în opinia mea, în cel puþin douã categorii: una se referã la eficienþa colectãrii ºi rãspunsul la întrebarea dacã proiectul legislativ în faþa cãruia ne aflãm va face mai eficientã aceastã colectare ºi va îndepãrta agenþii economici care au tendinþa de a nu vira sumele în contul casei de asigurãri, fãrã sã le fie teamã de vreoÉ
Vã rog, stimaþi colegi, sã-l ascultãm pe domnul senator.
Éde vreo consecinþã. Cu alte cuvinte, am anumite îndoieli, în continuare, cum cã acest proiect de lege nu este îndestulãtor în ceea ce priveºte curmarea unor situaþii în care cei care trebuie sã verse aceste sume la bugetul asigurãrilor de sãnãtate, cu alte cuvinte, în contul casei de asigurãri nu o fac cu promptitudinea necesarã, ºi aici severitatea legilor nu este îndestulãtoare. Ba, mai mult, consecvenþa celor care au în competenþã impunerea legilor nu este demnã de toatã lauda. Presupun cã trebuie sã perfecþionãm ºi legislaþia în domeniu.
Pe de altã parte Ð aici mã refer la celãlalt aspect dintre cele pe care le-am menþionat Ð aceastã autonomie a casei de asigurãri duce uneori la fenomene cu totul inacceptabile, atunci când spitalele nu primescÉ cu alte cuvinte, nu li se vireazã sume în legãturã cu care au contracte cu casele judeþene ºi, în acelaºi timp, casele judeþene, în sfera propriilor cheltuieli ºi a propriilor investiþii, din acel procent care se reþine ºi se va reþine în continuare, ca cheltuieli proprii, fac cheltuieli, aº spune, cel puþin demne de o chestionare mai atentã din partea celor responsabili faþã de cetãþenii þãrii. ªi anume, dacã într-un ziar de provincie se poate citi un anunþ Ð ºi acest lucru s-a putut citi Ð cum cã casa de sãnãtate a judeþului organizeazã licitaþie pentru achiziþionarea unui imobil de Ð þineþi-vã bine! Ð pânã la 4.000 m[2] Ð aºa bine stau cu banii! Ð, în timp ce spitalul nu poate sã îºi desfãºoare activitatea, ceva nu este în regulã aici.
De asemenea, uitaþi-vã la automobilele pe care le-au achiziþionat casele judeþene, tot în sfera autonomiei sau a cvasiautonomiei de care beneficiazã, ºi nu au fost obiecþiuni opozabile unei tendinþe, sã-i spunem aºa, nefireºti a responsabililor. Nu mã refer la câºtigurile salariale ale personalului din schema de organizare a casei.
Vã rog sã încercaþi sã limitaþi expunerea.
Da, domnule preºedinte.
Iatã numai câteva din întrebãrile pe care mi le pun Ð ºi sper cã ºi le pun ºi Domniile voastre Ð în legãturã cu funcþionarea acestui sistem ºi tot atâtea motive pentru a veni în sprijinul unor iniþiative legislative menite sã perfecþioneze funcþionarea unui sistem care suntem convinºi cã aparþine viitorului, dar este perfecþionabil ºi este de perfecþionat.
Mulþumesc.
Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Au vorbit toþi colegii senatori în numele grupurilor parlamentare. Au mai solicitat cuvântul doi colegi Ñ domnul senator Pop de Popa ºi domnul senator Gãucan. Având în vedere ºi profesia pe care dânºii o au, cu recomandarea, totuºi, sã prezinte succint argumentele, sã le oferim cuvântul.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Pop de Popa!
## **Domnul Ioan Pop de Popa:**
Mult stimate domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Aflându-mã în perioada sintezelor, din pãcate, la o vârstã destul de înaintatã, dupã o experienþã de 56 de ani în sectorul sanitar, îmi permit sã spun cã aceastã lege este mai necesarã decât oxigenul, atât pentru lumea medicalã, cât ºi pentru pacienþi.
Pentru acest motiv, recomand, pe lângã toate argumentele care sunt foarte bine documentate în acest proiect de lege, sã fiþi alãturi de mine ºi sã votãm aceastã lege în cursul zilei de astãzi.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Gãucan.
Poate pentru mulþi dintre dumneavoastrã care mã cunosc eu am fost 7 ani preºedintele Asociaþiei Medicilor Stomatologi...
Vã rog, mai aproape de microfon, cã nu se aude.
Vreau sã vã spun cã, în virtutea acestei poziþii pe care am avut-o, de preºedinte al Asociaþiei Medicilor Stomatologi, am bãtut Europa de la un cap la altul, am fost ºi membru în organizaþia regionalã europeanã, ºi ceea ce m-a interesat au fost sistemele de asigurãri din Europa, din Asia, din America.
Vreau sã vã spun cã fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, în toatã lumea, este un fond separat. Banii sunt gestionaþi, ba, mai mult, bãgaþi în bãnci, pentru a creºte acest fond în favoarea pacienþilor noºtri. Ba, în unele þãri Ñ nu vorbesc de F.N.I.-ul nostru Ñ aceºti bani sunt bãgaþi în fondurile de investiþii, care pot sã aducã casei de asigurãri bani mai mulþi în folosul bolnavilor noºtri.
Argumentele aduse aici de domnul profesor Oprescu ºi de toþi vorbitorii dovedesc cã grija noastrã principalã, indiferent de sfera politicã în care ne aflãm, este omul de pe stradã, aºa cum s-a spus mai devreme, bunicii ºi pãrinþii noºtri, copiii noºtri, ºi creºterea calitãþii actului medical. De asemenea, doresc sã atrag atenþia tuturor colegilor din Senat cã este bine ca aceastã lege sã fie votatã astãzi, pentru cã noi am avut, aºa cum a spus ºi domnul profesor Oprescu, timp de 6 luni, runde de negocieri permanente, la care au participat reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Ba, mai mult, hotãrârea Comisiei noastre de sãnãtate a fost sã ascultãm ºi sã
avem înregistrate, ºi sã þinem cont de toate opiniile din toatã sfera socialã Ñ sindicate, aºa cum s-a spus, farmacii, vânzãtori, patronate, asociaþiile profesionale ale medicilor, Colegiul Medicilor Ñ, încât legea care vã este astãzi propusã a fost fãcutã cu foarte mare seriozitate, cu foarte mult profesionalism, încercând sã þinem cont de toate sugestiile fãcute de instituþiile la care am fãcut apel pentru a face o lege bunã.
V-aº ruga sã votãm astãzi aceastã lege ºi sã nu mai fie tergiversatã, pentru cã vine toamna ºi problemele din domeniul sanitar se vor acutiza.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Vã rog...
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte...
Sigur cã da. Declar închise dezbaterile generale. Am oferit cuvântul tuturor senatorilor care au cerut, atât în numele grupurilor parlamentare, cât ºi în nume propriu.
Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat, în numele Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, în numele Guvernului.
## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**
Aºa cum am precizat, asigurarea unui cadru legislativ nou pentru asigurãrile de sãnãtate este o necesitate. Face parte ºi din programul legislativ al Guvernului pe anii 2001Ñ2004, sens în care s-a ºi întocmit un proiect care nu a fost încã depus la Parlament.
Am precizat ºi precizez încã o datã, dacã pe fondul proiectului iniþial depus a fost un punct de vedere al Guvernului, precizez cã acum, raportat la raportul întocmit ºi la amendamente, este deja o altã situaþie faþã de fondul problemei. Or, faptul cã noi nu am intrat în posesia raportului, ca specialiºtii ºi Guvernul sã-ºi spunã punctul de vedere, care poate ar fi altul decât cel iniþial Ñ ºi sunt convinsã Ñ faþã de aceastã situaþie, eu, în prezent, nu pot pune concluzii, pentru cã nu am punctul de vedere al Guvernului pe raportul care nu ne-a fost comunicat la minister...
... ºi nici la Guvern. ªi am precizat, ºi a reieºit din discuþia cu domnul senator de la P.R.M., personal am solicitat ºi am insistat sã ni se dea raportul. L-am luat luni seara, dupã ora 18,00, ieri dimineaþã a fost dat la oamenii de specialitate din minister, doamna ministru nu a fost ieri în minister, a fost plecatã din Bucureºti... Or, v-am explicat, chiar în timpul ºedinþei ni s-a exprimat un punct de vedere din partea specialiºtilor, care trebuia prezentat doamnei ministru pentru a avea un punct de vedere. Deci nimeni nu se opune tergiversãrii... adoptãrii unui proiect ºi unei iniþiative legislative.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Aici aþi spus corect. Nimeni nu se opune tergiversãrii.
## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**
Dorinþa era aceea de a solicita o amânare de câteva zile.
Vã mulþumesc.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/29.VI.2002
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog. Da, mulþumesc.
Înainte de a oferi cuvântul domnului senator Solcanu pe o problemã de procedurã daþi-mi voie sã rãspund deja domnului senator Mircea Ionescu-Quintus. Adresa a fost înaintatã în 12.06.2002 Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul. Deci printre cele 12 rapoarte înaintate Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul, la poziþia 6 se regãseºte avizul 554 care vizeazã raportul la propunerea legislativã privind asigurãrile sociale de sãnãtate.
Deci acesta este punctul de vedere pe care vã rog sã-l supuneþi votului.
**Din salã**
**:**
S-a votat! S-a votat!
Da, vã mulþumesc. Domnul senator Popa.
## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, data de 12 înseamnã data comunicãrii, nu ºi data primirii.
Nu... asta este o... Stimaþi colegi...
Asta este situaþia. Noi nu am primit acest raport.
Stimaþi colegi, în 12 ani am amânat de la dezbatere zeci de legi, sã nu spun sute, cu o condiþie: sã facem o lege bunã. Culmea este cã, de data aceasta, aproape nimeni nu se opune sã facem aceastã lege, dar toatã lumea spune: ”AcumÒ.
Vã rog, domnul senator Solcanu.
Astãzi, nu uitaþi, vã rog, cineva spunea cã încercãm sã tergiversãm dezbaterile. Mai avem în dezbatere încã 6 proiecte de lege. Deci sper sã continuãm.
Ion Solcanu
#132869## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport are 139 poziþii de amendamente, dintre care o parte am înþeles cã au fost însuºite de cãtre reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, pe durata dezbaterii acestei iniþiative legislative. Altele însã nu sunt însuºite de minister. Dat fiind faptul cã este o lege foarte importantã, cã, totuºi, pânã la urmã, aceastã lege va fi pusã în aplicare de cãtre Guvernul þãrii Ñ fie acesta, fie altul, oricare, deci Guvernul þãrii Ñ e bine ca la aceste amendamente unde nu avem un punct de vedere al ministerului, la dezbaterea acestui raport pe amendamentele admise de cãtre comisie, dar unde Guvernul trebuie sã-ºi spunã punctul de vedere, sã fie prezentã doamna ministru Daniela Bartoº.
Din salã
#133692Nu se poate aºa ceva!
Ion Solcanu
#133733Este foarte important, totuºi, ca în locul secretarului de stat, care este juristã ºi specialistã în domeniul acesta, sã avem un punct de vedere autorizat al ministerului, în prezenþa ministrului sãnãtãþii. Douã zile, trei zile de amânare a acestui proiect de lege, pânã îl luãm în dezbatere ºi îl adoptãm într-o jumãtate de orã, nu înseamnã mare lucru.
Domnule preºedinte, nu este o cerere pertinentã ºi regulamentarã. Este evidentã încercarea de tergiversare. Noi avem aici douã pãrþi: iniþiatorii ºi comisia. Între iniþiatori ºi comisie nu existã nici o controversã, partea terþã care poate sã-ºi spunã cuvântul este Guvernul. Dacã nu vrea ºi nu este capabil sã ºi-l spunã, este problema dânºilor, dar cele douã pãrþi sunt comisia ºi iniþiatorii. Dacã iniþiatorii au fost de acord cu toate modificãrile, faceþi exact cum aþi mai fãcut de câteva ori: puneþi în bloc toate modificãrile la vot ºi avem legea votatã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Sigur, dar, dacã-mi permiteþi, doar o micã corecþie. Sã nu o interpretaþi ca data trecutã, în sensul cã este o atitudine a mea împotriva dumneavoastrã. De data aceasta, iniþiatorul ºi comisia nu reprezintã douã pãrþi, ci reprezintã acelaºi lucru.
Sigur cã da, vã rog, domnul senator Panã.
Îmi permiteþi sã fac ºi eu o precizare?
Sigur, dupã ce vorbeºte domnul senator Panã, cã i-am oferit cuvântul, cum sã nu!
## Mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Stimatã doamnã secretar de stat,
Ajungem din nou la o problemã pe care noi am tot discutat-o, din pãcate, de numeroase ori, aici, în Senatul României: nivelul de reprezentare.
Dacã dumneavoastrã, domnule preºedinte Solcanu, invocaþi, în momentul acesta, necesitatea prezenþei doamnei ministru Bartoº, ar fi fost logic ca, alãturi de doamna secretar de stat, sã fi stat astãzi doamna ministru Bartoº. Deci ajungem din nou la acel nivel de reprezentare. ªtiþi bine, cu toþii, cã am fost supuºi unor replici ale unor secretari de stat Ñ dacã-mi aduc aminte, de la transporturi Ñ care ne-au spus... mi-au spus chiar mie: ”Stimate domnule senator, nu aþi studiat foarte bine textulÒ. De data aceasta, se pare cã suntem noi puºi în ipostaza în care sã transmitem Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei: ”Stimaþi colegi, nu aþi studiat, nu aþi venit cu legea învãþatãÒ.
Ca atare, nu invocaþi acest nivel de reprezentare, pentru cã, din pãcate, nu este de data aceasta în folosul dumneavoastrã.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Pot sã fac ºi eu o precizare?
Sigur cã da. Domnul senator Oprescu.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi colegi,
Aº vrea sã înþelegeþi foarte clar cã iniþiatorii sunt unii, majoritatea membrilor din Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport din Senat ºi din Camera Deputaþilor.
Comisiile... Am spus comisiile ºi o sã vã explic imediat de ce... Pentru cã am discutat ºi cu comisia din Camera Deputaþilor... De ce am discutat?... Pentru cã astãzi, în aceste momente, acolo se discutã ºi se disecã Legea spitalelor, care trebuie sã fie în concordanþã deplinã cu Legea asigurãrilor de sãnãtate, ºi tot racordat la ea, celelalte legi, proiecte de lege care îºi aºteaptã rândul astãzi. Asta pe de o parte...
În al doilea rând, existã o neînþelegere ºi... pentru cã dumneavoastrã nu ºtiþi cum a fost bucãtãria... ºi vã rog sã-mi permiteþi, pe scurt, domnule preºedinte...
Noi ne-am prezentat cu un proiect legislativ. Tot ce vedeþi pe ramura dreaptã...
Deci, o datã, legea a fost modificatã de la art. 1 pânã la art. 102.
Tot ce vedeþi pe partea din mijloc, amendamentele, de fapt, este textul legii cu care am cãzut de acord în urma discuþiei cu Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, cu sindicatele, cu ministerul, chiar cu ministerul...
Deci aº vrea sã înþelegeþi cã de fapt aceea am discutat, coloana din mijloc. Noi ne-am prezentat cu aceastã iniþiativã, care a suferit douã sau trei modificãri de când a fost depusã la Parlament, tocmai pentru cã am þinut seama de toate acele pãreri.
Vã mulþumesc.
Da, vã mulþumesc. Domnul senator Szab—.
Domnule preºedinte, vã rog sã dispuneþi verificarea cvorumului de ºedinþã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da. Invit toþi colegii senatori în salã.
Doamnelor ºi domnilor senatori, vã invit în salã. Dacã va fi nevoie, sigur cã vom face apelul, pentru cã lucrãrile în plen se vor derula pânã la orele 13,00.
Rog domnii secretari sã numere ºi, dacã va fi cazul, vom face apelul.
Invit domnii senatori în salã.
Da, domnul senator Mircea Ionescu-QuintusÉ pânã când numãrã colegii noºtriÉ
Mulþumesc, domnule preºedinte. Pânã se face numãrãtoarea, cred cã ar fi util sã daþi un telefon sau, printr-un alt mijloc, sã rugaþi pe doamna ministru sã vinã în plen ca sã avem cvorum ºi cu Domnia sa.
Dacã nu are mijloc de transport, mijlocul meu modest pe care-l folosesc îl voi pune la dispoziþie, sã vinã printre noi.
## Da, mulþumim.
Sigur, va trebui sã-ºi expunã punctul de vedere cu privire la toate amendamentele.
Deci, cei doi secretari, de la douã partide diferite, îmi spun cã sunt în salã 65 de senatori în stânga, 67 de senatori în dreapta.
Rog sã se facã apelul. Bãnuiesc cã nu s-au numãrat pe ei, fiecare dintre colegi, de aceea este aceastã micã diferenþã.
Invit domnii senatori în salã.
Nu prea aþi fost inspiratÉ ne-aþi pedepsit pe noiÉ cu celelalte proiecteÉ
Pãi, eu am pus întrebarea dacã acest proiect va naºte discuþii sau tensiuni ºi aþi spus cã va merge foarte uºor, cã lucrurile sunt clarificate, ºi chiar am crezut cã va dura 15 minuteÉ
Vã rog sã faceþi apelulÉ mai sunt ºase legi cu rapoarteÉ
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
|**Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru<br>Badea Dumitru|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Balcan Viorel<br>Bãdulescu Doru-Laurian|prezent<br>absent| |Bãlan Angela Mihaela|prezentã| |Bãlãlãu Constantin|absent| |Belaºcu Aron<br>Belu Ioan|prezent<br>absent| |Bichineþ Corneliu<br>Bindea Liviu Doru<br>Bîciu Constantin<br>Brãdiºteanu ªerban|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bucur Dionisie|prezent| |Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion<br>Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan|absent| |Constantinescu Eugen Marius|absent|
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/29.VI.2002
Cozmâncã Octav absent Pãunescu Adrian absent Crãciun Avram prezent Penciuc Corin prezent Cristolovean Ioan absent Pete ªtefan prezent Dina Carol absent Petre Maria absentã Dinescu Valentin prezent Petrescu Ilie absent Dinu Marin absent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Pop Dumitru Petru absent Dumitrescu Viorel absent Pop de Popa Ioan prezent Duþã Vasile absent Popa Nicolae-Vlad prezent Eckestein-Kov‡cs PŽter absent Popescu Dan-Mircea prezent Fabini Hermann Armeniu absent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Fãniþã Triþã prezent Predescu Ion prezent Feldman Radu Alexandru absent Prichici Emilian prezent Filipaº Avram absent Pricop Mihai-Radu prezent Filipescu Cornel absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Pruteanu George Mihail absent Flutur Gheorghe prezent Pujina Nelu absent Frunda Gyšrgy absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Gãucan Constantin prezent Radu Constantin absent Gogoi Ion prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Guga Ioan absent Rebreanu Nora Cecilia absentã Hanganu Romeo Octavian prezent Rece Traian prezent Hârºu Ion prezent Roibu Aristide absent Hoha Gheorghe prezent Roman Petre absent Honcescu Ion prezent Rus Ioan Aurel prezent Horga Vasile prezent Sârbulescu Ion absent Hriþcu Florin prezent Seche Ion absent Ilaºcu Ilie prezent Seres DŽnes prezent Iliescu Ion prezent Sin Niculae prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent S—gor Csaba absent Iorga Nicolae Marian absent Solcanu Ion prezent Iorgovan Antonie absent Sporea Elena prezentã Iustian Mircea Teodor prezent Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Kereskenyi Alexandru absent Stoica Fevronia prezentã Domnul Dina Carol prezent... Szab— K‡roly-Ferenc prezent Leca Aureliu prezent ªelaru Rodica prezentã Lupoi Mihail absent ªtefan Viorel prezent Maior Liviu prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Marcu Ion absent Theodorescu Emil Rãzvan absent Marinescu Simona absentã Toma Constantin prezent Mark— Bel‡ absent Tudor Corneliu Vadim absent Matei Vintilã prezent Ungheanu Mihai prezent Matei Viorel prezent Vajda Borbala prezentã Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Vasile Radu absent Mihordera Mircea prezent Vãcãroiu Nicolae absent Mocanu Vasile prezent Vela Ion prezent Munteanu Tudor Marius absent Verest—y Attila absent Nedelcu Mircea prezent Voinea Melu prezent NŽmeth Csaba prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Nicolaescu Ioan prezent Zanc Grigore absent Nicolaescu Sergiu Florin absent Zlãvog Gheorghe absent Dacã a mai venit cineva?É Nicolai Norica prezentã Nicolescu Constantin absent **Domnul Nicolae Marian Iorga:** Novolan Traian absent Onaca Dorel-Constantin prezent Iorga Nicolae Ñ prezentÉ Oprescu Sorin Mircea prezent **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:** Opriº Octavian prezent Otiman Pãun-Ion absent Altcineva? Da, domnul senator Panã Aurel Ñ prePaleologu Alexandru absent zentÉ domnul senator Roibu Aristide Ñ prezent, domnul Panã Aurel absent senator Seres DŽnes Ñ prezentÉ
Pastiu Ioan prezent **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Pãcurariu Iuliu prezent Pãcuraru Nicolae Paul Anton absent Domnilor senatori, Pãtru Nicolae absent
Altcineva? Da, domnul senator Panã Aurel Ñ prezentÉ domnul senator Roibu Aristide Ñ prezent, domnul senator Seres DŽnes Ñ prezentÉ
Domnilor senatori, Vã rog sã vã ocupaþi locurile.
Din salã
#144110Suntem în cvorum.
Suntem în cvorum, cum sã nu?
La apelul fãcut de domnul secretar Pusk‡s ValentinZolt‡n au rãspuns prezent în acest moment un numãr de 81 colegi senatori.
Stimaþi colegi,
Vã rog sã vã ocupaþi locurile.
Dezbaterile generale la propunerea legislativã au fost încheiate, ar urma dezbaterea pe amendamente.
Înainte de aceasta însã, în numele Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), deºi aþi ascultat punctul de vedere al colegilor parlamentari din Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), existã solicitarea ca la dezbaterea pe fond a amendamentelor sã participe ministrul sãnãtãþii ºi familiei ºi, pe considerentul cã la ultimele dezbateri în comisie, aºa cum aþi precizat dumneavoastrã, membrii comisiei, nu a participat nici un reprezentant din partea Ministerului Sãnãtãþii.
Din salã
#145000Sã vinã domnul ministru.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
În conformitate cu regulamentul, Guvernul are dreptul ºi obligaþia sã-ºi expunã punctul de vedere cu privire la fiecare dintre amendamentele prezentate de domnii senatori, motiv pentru care
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Din salã
#145524Îl reluãm?
Amânãm o discuþie datoritã faptului cã doamna ministru nu este prezentã?
Ministerul este reprezentat de doamna secretar de stat.
Doamna îºi declinã aceastã responsabilitate, înseamnã cã ajungem la acel nivel de reprezentare de care v-am spus eu mai devreme, iar a supune aprobãrii o asemenea solicitare mi se pare, de data aceasta, un exces, nu spun excepþie, îi spun un exces, ºi nu cred cã în maniera dumneavoastrã de a conduce ºedinþele acest exces îºi are locul.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Sigur cã aº putea, mai în glumã, sã vã mulþumesc pentru înþelegere, dar nu este cazul de data aceasta.
Cert este însã cã legea este extrem de importantã, cã legea a fost modificatã fundamental în comisie, deci nu este vorba de unul, douã amendamente, sunt peste 100 de amendamente. Reprezentantul Executivului face precizarea cã în acest moment, faþã de amendamentele existente în raport, nu poate prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Din salã
#146567De ce?
Avem reprezentantul Guvernului!
## A explicat de ce.
Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra solicitãrii venite.
Din salã
#146749Atunci noi nu participãm la un asemenea vot.
## Domnule preºedinte,
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nici vorbã! S-au fãcut dezbateri generale.
Din salã
#146980Este votat o datã.
Da, vã mulþumesc.
Din salã
#147072Procedurã!
Nu vã supãraþi, pe procedurã am spus.
Este obligaþia noastrã sã aºteptãm un reprezentant al Guvernului, indiferent de rangul acestui reprezentant, sã vinã, s-a întâmplat într-adevãr, ºi poate s-au întâmplat mai multe cazuri de genul acesta.
Cine îi interzice doamnei ministru sã fie prezentã la aceastã dezbatere, cine îi interzice sã fie prezentã chiar la iniþierea acestor dezbateri?
În situaþia aceasta, evident se încalcã procedura. Dumneavoastrã supuneþi la vot, din nou, aceeaºi problemã, nu se poate sãÉ
Vã bateþi joc de noi, domnule preºedinte. Acesta este cuvântul.
Vã rog sã vã retrageþi cuvintele, pentru cã eu nu îmi bat joc de dumneavoastrã.
Vã bateþi joc de procedurã ºi de regulament.
Domnule senatorÉ
Din salã
#147967Votul!
## Domnule senator,
Vã înþeleg situaþia în care încercaþi sã impuneþi un anumit punct de vedere, dar sã nu uitaþiÉ
Din salã
#148144Nu impuneþi! Regulamentul?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Eu îl
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Din salã
#148488## **Din salã:**
Avem un regulament.
Dacã reprezentantul Guvernului îºi aratã incapacitatea de a susþine un punct de vedere, demonstraþi-mi cã în regulament este prevãzut ºi scrie aºa cevaÉ
Susþin neapãrat cã aceatã lege sã nu fie grãbitã, sã o punem în discuþie la proxima ºedinþã ºi sã fie într-adevãr prezentã doamna ministru a sãnãtãþii ºi familiei.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Înþeleg sã fie gãlãgie în salã într-o situaþieÉ dacã nu v-aº oferi cuvântul. Haideþi sã-i ascultãm pe colegii care doresc sã ia cuvântul o datã ºi sã încercãm sã stabilim prin vot ce avem de fãcut mai departe pentru cã altfel, dacã nu ne ascultãm unii pe alþii, nu ºtim ce decizie sã luãm.
A solicitat cuvântul doamna senator Norica Nicolai.
Rugãmintea este ca expunerile dumneavoastrã sã fie foarte scurte, sã nu se creeze impresia cã nu vreau sã supun la vot. Vã rog.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Este motiv de întrerupere a dezbaterilor.
Domnul senator Triþã Fãniþã a solicitat primul cuvântul. Eu am crezut cã dumneavoastrã chiar vreþi sã încheiem dezbaterile la acest proiect de lege ºi sã mergem mai departe.
## **Domnul Triþã Fãniþã:**
Îmi pare rãu cã sunt în contradicþie cu colegul nostru ºi prietenul meu domnul Panã, dar aici este vorba practic de o ambiþie, pentru cã domnul preºedinte de ºedinþã a fãcut o afirmaþie acum câteva minute cã toatã lumea este de acord cu aceastã lege ºi o doreºte, dar nu acum.
De ce acum?
De ce dorim acum?
Dacã o dorim acum, atunci sã exercitãm votul.
O astfel de lege care a fost muncitã, cum spunea profesorul Oprescu, ºi care este completã, dar fãrã avizul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ce fel de lege este, stimaþi colegi, fãrã avizul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei?
Ce fel de lege?!
Domnul Ilaºcu susþine neapãrat sã treacã legea. Domnule Ilie Ilaºcu, avem tot respectul pentru trecutul dumneavoastrã, dar în problemele respective, sã lãsãm lucrurile sã decurgã normal, pentru cã legea aceasta trebuie sã fie o lege completã ºi competentã.
Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei nu are nici un cuvânt de spus oare?
ªi ceea ce nu ºtiþi dumneavoastrã, cei care sunteþi cu mâinile sus, este cã Secretariatul general al Senatului a trimis acest proiect de lege nu ministeruluiÉ
Domnilor, vã rog sã mã lãsaþi sã vorbesc, nu Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ci domnului ministru pentru relaþia cu Parlamentul, care este la Guvern.
Deci de la Guvern ºi pânã la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a ajuns asearã? Asta este! Se mai întâmplã, nu?
Nu, domnule preºedinte, nu pot sã nu vã recunosc abilitatea în a conduce precedural ºedinþele Parlamentului, însã trebuie sã þinem cont cã suntem în faþa obligativitãþii respectãrii procedurilor constituþionale.
Senatorii au iniþiativa legislativã, conform Constituþiei, nimeni nu poate îngrãdi, nici mãcar un Guvern sau incapacitatea reprezentãrii acestui Guvern în faþa Parlamentului nu poate îngrãdi aceastã iniþiativã.
Din punct de vedere procedural, dumneavoastrã aþi supus la vot o propunere similarã, Parlamentul ºi-a dat votul, deci nu ne mai puneþi în situaþia de a reveni asupra unui vot, pentru cã totuºi reprezentãm o voinþã a electoratului român ºi principial trebuie sã vã spun cã toate grupurile parlamentare ºi-au declinat fãþiº intenþia ca legile pe care le votãm aici, în acest Parlament sã fie legi care vor duce România spre coordonate europene.
Venim ºi recunoaºtem în faþa Parlamentului cã este o lege europeanã, cã este o lege în acord cu principiile europene, dar tergiversãm adoptarea acestei legi ºi aº pune puþin problema politic: cine este pentru tergiversarea intrãrii României în Uniunea Europeanã, Guvernul sau Parlamentul?
Acest Guvern care trimitea scrisori ºi ne criticã cã nu suntem în stare sã adoptãm ºi sã respectãm procedurile constituþionale ºi sã adoptãm o lege, acest Guvern care vine astãzi ºi ne spune cã este incapabil sã susþinã un proiect legislativ.
Este voinþa Parlamentul ºi, în raport de Constituþie, aceastã voinþã se exprimã prin vot ºi vã rugãm în numele Grupului parlamentar al P.N.L. sã trecem la dezbaterea legii pe articole.
Din salã
#152939Bravo!
Domnul senator Ilie Ilaºcu.
## **Domnul Ilie Ilaºcu:**
În primul rând senatorii din Partidul România Mare au votat, ca ºi alte grupuri parlamentare, pentru a discuta aceastã lege mai departe. În al doilea rând, noi, de fiecare datã, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, am invitat Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, inclusiv pe doamna ministru, la toate ºedinþele.
Nu a dorit sã vinã nici la ultimele douã ºedinþe, cum nu a dorit nici sã trimitã pe cineva.
În al treilea rând, vreau sã spun cã în special simt cã se tergiverseazã aceastã dezbatere, pentru cã în momentul de faþã în Casa Asigurãrilor de Sãnãtate se aflã câteva zeci de mii de miliarde de lei ºi se va tergiversa pânã în toamnã, ca în acel moment sã nu mai fie nimic acolo. Sã se astupe unele gãuri negre.
De aceea, rog colegii senatori din alte grupuri parlamentare sã discutãm mai departe aceastã lege.
Nu ºtiu dacã o sã puteþi sã explicaþi în teritoriu reprezentanþilor sãnãtãþii de ce faceþi ceea ce vã strãduiþi sã faceþi acum.
Vã mulþumesc.
partid mare ºi cu clientelã mare trebuiau satisfãcuþi cât mai mulþi demnitari prin aceastã funcþie de secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul.
Dacã noi astãzi nu supunem la vot, aºa cum se prevede în procedurã, creaþi un precedent extrem de periculos. Nu mai pun problema cã nici un ministru nu a cãlcat pe la comisii ºi creaþi precedentul ca de fiecare datã, la fiecare act normativ, sã fie prezent ministrul în calitatea sa de reprezentant al Guvernului, pentru cã altfel o sã spunã cã un secretar de stat în relaþia cu Parlamentul este incapabil ºi nu poate sã îºi dea cu pãrerea asupra poziþiei Guvernului ºi, în cele din urmã, ni se ia dreptul nostru, dreptul constituþional de a fi fãcãtori de lege. Vã mulþumesc.
Da, vã mulþumesc. Domnul senator Solcanu.
Vã mulþumesc. Domnul senator Buzatu.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule preºedinte, douã aspecte ºi voi fi cât se poate de scurt.
Primul, apropo de aceastã lege care este în dezbatere de aproape douã ore, cred cã se impune atenþiei noastre, deci este vorba de obligativitate, sã ne gândim la modificarea regulamentului nostru de funcþionare.
Constatãm acum cã este un regulament prost. Sunt situaþii care nu pot fi cuprinse în acest regulament.
## Acþiunea ar trebui sã înceapã de îndatã.
În al doilea rând, îmi pare rãu cã ridic aceastã problemã, nu o fac cu vreo intenþie, dar dacã este vorba de democraþie, sã funcþioneze ca atare ºi observ cã de douã luni preºedinþii de ºedinþã nu mai sunt selectaþi aºa cum funcþiona principiul.
Cum sunt aleºi secretarii, sã funcþioneze principul rotaþiei ºi cu preºedinþii de ºedinþã, ca sã nu fie situaþii pe care doamna senator Norica Nicolai le-a subliniat.
Anumitã abilitate nu este suficientã pentru a conduce ºedinþa Senatului, este vorba de principii.
Mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Ceea ce ºtiþi dumneavoastrã, cu siguranþã, domnule senator, este cã întodeauna preºedintele Senatului dispune Ñ pentru cã nu existã un text Ñ cine este conducãtorul de ºedinþã.
## Vã mulþumesc.
Vã consult dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul. Domnul senator Panã, apoi domnul senator Solcanu ºi încheiem discuþiile.
Nu vreau sã spun decât o chestiune principialã.
Îm amintesc din perioada în care funcþionam ºi eu ca secretar de stat ºi nu aveam secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul, chiar dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, în momentul în care am venit în calitatea de secretar de stat, m-aþi întrebat: ”Aveþi mandatul primului-ministru sã reprezentaþi Guvernul la aceastã dezbatere?Ò A fost aceastã mare gãselniþã cã la un
Ion Solcanu
#156808## **Domnul Ion Solcanu:**
## Domnule preºedinte,
S-a creat o tensiune artificialã în Senat ºiÉ
Ion Solcanu
#156927É cred cã nu este beneficã pentru a legifera.
Suntem încãrcaþi cu energii negative.
Ion Solcanu
#157031Solicit în numele grupului o consultare de 20 de minute.
Ion Solcanu
#157116## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**
Ion Solcanu
#157168**:**
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã-mi permiteþi, în calitate de senator, sã spun câteva cuvinte.
Din salã
#157269Pe procedurã?
Da, pe procedurã, nu pe altceva. Stimaþi colegi,
S-a creat impresia cã între reprezentantul Guvernului, între doamna secretar de stat care reprezintã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, comisia noastrã ºi plenul Senatului ar exista o divergenþã majorã în legãturã cu acest proiect de lege. Sigur cã în dezbaterea propunerii legislative au intervenit trei momente importante.
Un prim moment, înregistrarea propunerii legislative de cãtre colegii senatori care aparþin mai multor grupuri parlamentare, situaþie, aº spune, aproape de excepþie în viaþa parlamentarã, ceea ce înseamnã cã propunerea legislativã este extrem de importantã.
Al doilea moment, amendamentele care s-au fãcut în cadrul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi al Comisiei pentru muncã ºi protecþie sociale, amendamente de fond, amendamente în numãr chiar mai mare decât numãrul articolelor din propunerea legislativã. În mod cert, ºi eu sunt convins, deºi nu am participat la aceste dezbateri, cã amendamentele au fost fãcute cu seriozitate în Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, discutate cu seriozitate între colegii parlamentari, indiferent de grupul politic de care aparþin, dar amendamente în legãturã cu care nu ºi-a expus de cele mai multe ori punctul de vedere reprezentantul Executivului, pentru cã nu a fost prezent. Aveþi dreptul ºi avem dreptul sã ne întrebãm de ce nu a fost prezent. Cert este cã a apãrut cel de al treilea moment în care plenul Senatului a fost învestit, prin raportul încheiat de cele douã comisii, cu dezbaterea ºi adoptarea amendamentelor propuse de cãtre comisia sesizatã în fond.
În cadrul dezbaterilor generale, pentru cã s-au fãcut în trei rânduri de cãtre doi distinºi colegi, ºi sunt convins cã fiind juriºti cunosc ºi ei la fel ca ºi mine foarte bine regulamentul, repet, s-a fãcut afirmaþia cã eu, în calitate de preºedinte de ºedinþã, aº fi încãlcat procedurile prevãzute în regulament în momentul în care am repetat de mai multe ori cã reprezentantul Executivului are dreptul ºi obligaþia sã-ºi expunã punctul de vedere în legãturã cu propunerea legislativã ºi cu fiecare dintre amendamentele care au fost promovate în mod legal, adicã au fost formulate la comisie. Din momentul în care preºedintele comisiei sau raportorul desemnat susþine luarea în dezbatere a tuturor amendamentelor existente în raport ºi pentru care s-a dat aviz favorabil, reprezentantul Guvernului, indiferent de titlu, trebuie sã aibã mandat ºi sã prezinte argumente în legãturã cu fiecare dintre amendamente. Sigur cã procedura, domnule profesor Buzatu, domnule senator, a fost modificatã de noi, dar oare a fost negativ? Haideþi sã vedem ce spun prevederile...
Din salã
#160025Trageþi de timp!
Dacã nu ºi-l expune, ce poate face preºedintele de ºedinþã? Aveþi art. 93 punctul 3, poate limita dezbaterile. Aveþi art. 100 când poate sã propunã spre vot retrimiterea proiectului de lege comisiei care a fost sesizatã.
Din salã
#160318Aþi pus la vot ºi a fost respins.
Nu. Vã rog sã observaþi cã textul este foarte explicit, cã aceastã propunere se poate face în douã momente: atunci când este prezentat proiectul de lege, adicã dupã ce este prezentatã de cãtre iniþiator propunerea legislativã sau proiectul de lege ºi atunci se poate da un vot; se pot face dezbateri generale asupra proiectului de lege respectiv, ºi acesta este textul pe care vi-l invoc, ºi dupã încheierea dezbaterilor generale pot sã aparã cele douã variante: când un proiect de lege este retrimis la comisii, ceea ce nu este cazul astãzi, pentru cã nu avem punctul de vedere al Guvernului, sau din dezbateri sã rezulte necesitatea luãrii în discuþie, pe fond, a unor amendamente sau amânarea dezbaterilor pentru ca reprezentantul Executivului sã-ºi prezinte punctul de vedere calificat. Este exact ceea ce a cerut domnul senator Solcanu ºi ceea ce am sã fac eu supunând votului dumneavoastrã.
Nu trag de timp deloc, stimate coleg. Sã vedem ce spun prevederile din regulament. ªi veþi vedea...
Din salã
#161440ªtim regulamentul!
Nu. Sunt nevoit...
Am o cerere de procedurã, domnule preºedinte, faþã de cererea domnului Solcanu.
Noi nu am început dezbaterea pe articole sã vedem la ce punct doamna secretar de stat nu este în stare sã ne prezinte un punct de vedere.
Din salã
#161822La nici unul.
Din salã
#161855Expuneþi-l ca atare, cã dumneavoastrã...
Vã mulþumesc pentru înþelegere. Sunt nevoit însã sã mã refer la texte în concret ºi veþi vedea cã la... Dacã este cazul, sigur cã pot sã încep chiar cu conþinutul, cu cuprinsul regulamentului.
Din salã
#162144ªtim regulamentul!
La nici unul? Atunci de ce mai este prezentã aici?
Domnule preºedinte! Domnule senatorÉ
## **Domnul Viorel Marian Panã:**
Nu vã supãraþi, nu este logic sã începem... Iertaþi-mã o secundã! Nu este logic sã începem dezbaterea pe articole ºi sã vedem unde este blocat procesul?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu. Nu. Pentru cã eu chiar doresc în mod serios ºi într-un minut vã promit cã termin.
Veþi observa cã existã texte foarte clare în Regulamentul Senatului care obligã reprezentantul Executivului, prezent la dezbateri, sã-ºi expunã punctul de vedere.
Din salã
#162873Nu. Daþi-mi voie sã îl rog pe domnul senator Popa...
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Faþã de constatãrile noastre, ºi anume cã folosiþi absolut toate procedeele de tergiversare, vã rog sã puneþi la vot prelungirea dezbaterilor pânã la votarea acestei legi în integralitate.
Nu l-a împiedicat nimeni.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Sigur cã da. Eu spun cã plenul poate hotârî orice. Stimaþi colegi, eu am sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Da, deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu solicitarea venitã din partea domnului senator, în sensul prelungirii programului pânã la epuizarea ordinii de zi. Vã rog sã votaþi.
Domnule preºedinte, la mine aici nu merge, domÕle, nu funcþioneazã aparatura...
Din salã
#163853Poate nu aveþi cartela.
Am cartela aici.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci propunerea de prelungire a programului de lucru nu a fost agreatã de plen.
Din salã
#164130Listã!
Deci, vã rog, pentru grupurile parlamentare sã fie eliberatã o listã.
Doriþi cuvântul din nou, domnule senator Ilaºcu?
Dumneavoastrã aþi afirmat în cuvântare cã nu avem un raport din partea Guvernului. Noi avem un raport din partea Guvernului. Ce-i drept el este negativ. ªi s-a spus. Deci Guvernul ne-a trimis pãrerea sa negativã. ªi-l avem în scris. L-a citit chiar ºi domnul Oprescu. Deci totul e în regulã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Cu respect vã spun cã sunteþi în eroare. Punctul de vedere negativ al Guvernului a fost cu privire la propunerea legislativã aºa cum a fost formulatã iniþial. Dacã dumneavoastrã apreciaþi cã o propunere legislativã care a suferit 100 de amendamente nu are nevoie de un nou punct de vedere al Guvernului, sigur cã este dreptul dumneavoastrã sã-l contestaþi.
Stimaþi colegi, eu
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Stimate colege ºi stimaþi colegi, la punctul 2 în ordinea de zi avem înscrisã constituirea unor comisii de mediere.
Prima comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii sãnãtãþii mintale ºi a protecþiei persoanelor cu tulburãri psihice.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.
Aici s-ar impune ca voinþa politicã, voinþa Guvernului, manifestatã, sã fie alta decât cea actualã, întrucât marea majoritate a tranzacþiilor încã se aflã în mâna Guvernului, în mâna capitalului de stat. Marile societãþi ºi companii naþionale, regiile autonome ºi alte societãþi cu capital majoritar de stat utilizeazã pieþele ad-hoc, alte mijloace de achiziþii decât cele care ar trebui sã fie date de o piaþã reglementatã de mãrfuri, respectiv achiziþii prin bursã.
Dacã Guvernul ar impune ca toate achiziþiile publice sã se facã prin acest sistem, cred cã soarta economiei, într-un viitor apropiat, ar fi cu totul alta, pentru cã preþurile de cumpãrare ar fi stabilite în funcþie de cerere ºi ofertã, ºi nu în funcþie de interesele personale ale unor administratori sau ale unor directori care achiziþioneazã azi aceste mãrfuri, potrivit unor criterii pe care toatã lumea le cunoaºte, dar pe care aproape toatã lumea le ascunde.
Licitaþiile publice care se fac astãzi, foarte trucate Ñ ºi ºtim cu toþii acest lucru Ñ ar putea sã fie fãcute prin acest sistem al pieþei de mãrfuri, pentru cã acolo existã logistica necesarã, acolo existã specialiºtii necesari, acolo nu existã tentaþia de aranjamente, astfel încât am face ca ºi corupþia sã fie mai micã decât este astãzi.
Sigur, lupta împotriva corupþiei este declarativã, dar trebuie sã facem un pas concret pentru a elimina, într-un fel sau altul, aceastã tentaþie, ºi acest lucru se poate face numai utilizând pieþele reglementate, aºa cum, de altfel, se face în toate þãrile civilizate ºi dezvoltate ale lumii.
Noi vom vota, evident, în favoarea acestui pachet legislativ, pentru cã va aduce în economia României un suflu nou, va dezvolta, credem noi... dacã aceste legi vor fi aplicate aºa cum trebuie aplicate, vor contribui, fãrã discuþie, la dezvoltarea economicã a României. Vã mulþumesc.
Din punctul nostru de vedere, însã, credem cã momentul era deja întârziat, cã era necesar, dacã nu construcþia completã, mãcar sã ajungem ”la roºuÒ, cum spun constructorii, cu aceastã construcþie legislativã, motiv pentru care, pentru a nu mai reveni la microfon ºi la legea urmãtoare, Grupul parlamentar al P.N.L. susþine adoptarea acestui proiect de lege, ca ºi a pachetului legislativ privind piaþa de capital.
Vã mulþumesc.
Bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate este aprobat de Parlament, în accepþiunea acestei legi, la propunerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.
În proiectul de modificare a Legii nr. 145/1997 sunt stipulate relaþiile contractuale dintre casele de asigurãri ºi furnizorii de servicii medicale, medicamente sau aparaturã medicalã, obligaþiile fiecãruia dintre parteneri, metodologia decontãrii, care nu existã în acest moment, ºi modul de decontare între casele de asigurãri, pe principiul: banul urmeazã pacientul.
De asemenea, se precizeazã serviciile medicale rambursate de fondul de asigurãri sociale de sãnãtate.
Pe scurt, care ar fi principalele modificãri? Ele sunt complexe.
Principalele modificãri ale Legii nr. 145/1997 ar fi: definirea asigurãrilor ºi definirea sistemului de finanþare, lãrgirea domeniului de aplicare a principiului alegerii libere, separarea ideii asigurãrilor pentru riscuri individuale
de organizarea caselor private de sãnãtate, defineºte fondul unic drept fond privat al asiguraþilor, pentru a-l diferenþia specific de fondurile speciale menþionate de Legea finanþelor ºi pentru a sublinia constituirea din contribuþia asiguraþilor, pentru a nu mai fi tratat niciodatã acest fond ca o taxã, ci, exact aºa cum scrie în lege, ca o contribuþie pentru sãnãtate, banii folosindu-se integral pentru sistemul de sãnãtate ºi pentru administrarea fondului. Astfel definitã, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate trebuie sã se supunã controlului Parlamentului.
Introduce o nouã idee a unei legi proprii de administrare, deoarece Legea finanþelor nu se mai poate aplica din momentul în care discutãm despre un fond privat al asiguraþilor. Introduce cardul de asigurat. Cred cã au trecut suficienþi ani de la momentul Õ90 ca sã mai discutãm de acele licitaþii oneroase þinute în anii Õ98ÐÕ99, cu un scandal enorm, care nu s-au finalizat decât în niºte carnete de sãnãtate care au ajuns la asigurat dupã trei ani ºi jumãtate, dupã 4 ani. În prezent, din totalul celor consideraþi, ipotetic, asiguraþi, spun ipotetic pentru cã foarte multe categorii nu au fost cuprinse în Legea asigurãrilor de sãnãtate, care nu au nici astãzi acest carnet de asigurat.
Reglementeazã în spirit european utilizarea asigurãrilor de sãnãtate ale cetãþenilor din Uniunea Europeanã pe teritoriul României (art. 7), obligã Casa Naþionalã sã defineascã pachetul minimal de servicii Ñ timp de 5 ani de zile Casa Naþionalã nu a fost în stare sã defineascã pachetul minimal de servicii Ñ pe care le acoperã integral, condiþie absolut necesarã pentru funcþionarea caselor private de sãnãtate, noi dorind aprobarea dumneavoastrã ca în luna octombrie sã vã prezentãm spre aprobare, spre votul dumneavoastrã, spre acceptare, într-un final, Legea asigurãrilor de sãnãtate private.
Precizeazã drepturile asiguraþilor, pentru cã asiguraþii nu-ºi cunosc drepturile ºi în legea veche erau superflue, introduce obligaþii pentru asiguraþi (art. 12), obligã Casa Naþionalã sã informeze corect ºi complet asiguraþii privind rolul lor în cadrul sistemului, precizeazã serviciile medicale preventive suportate de Casa Naþionalã, instituie penalitãþi pentru asiguraþi pentru neefectuarea controalelor preventive pe categorii de vârstã, precizeazã serviciile medicale curative suportate de Casa Naþionalã, precizeazã regimul medicamentelor, reglementeazã serviciile la domiciliul asiguratului, introduce ideea unui sistem de indicatori informaþional unic pentru sistemul de sãnãtate ºi rezolvã neclaritãþile legate de calitatea serviciilor, criterii de calitate, criterii de acordare. Exclude Casa Naþionalã de la procesul de acreditare, rezolvând astfel eroarea prin care o parte contractantã era ºi parte în procesul de acreditare, situaþie incorectã ºtiinþific ºi inexistentã, ºi necunoscutã în Uniunea Europeanã. Redefineºte relaþiile Casei Naþionale cu furnizorii de servicii. Prevede cine suportã cheltuielile pentru persoanele exceptate, total sau parþial, de la plata contribuþiei, modificã modul de repartizare a banilor colectaþi spre fonduri la nivelul caselor teritoriale ºi evidenþiazã destinaþia clarã a fiecãrui fond. Precizeazã raporturile între diversele case teritoriale ºi C.N.A.S., atribuþiunile acestora, ºi redefineºte organele de conducere ºi atribuþiunile acestora. Redefineºte atribuþiunile serviciului medical, introduce obligaþiile caselor, introduce sancþiuni pentru nerespectarea obligaþiilor financiare, rezolvã problema cumulului de funcþii ºi a conflictului de interese. Astãzi, la conducerea caselor din 42 de judeþe, 18 judeþe sunt conduse de oameni care sunt ºi preºedinþi ai caselor de asigurare, unii îndeplinesc ºi funcþia de director general, sunt ºi directori de spital, deci el comandã, el dã cu capul, el dã gol, singur, în poarta lui. Rezolvã problema cumulului de funcþii ºi introduce posibilitatea acordãrii de stimulente în zonele defavorizate.
Vreau sã vã mai spun, ºi vã mulþumesc cã mi-aþi permis sã vã prezint toate aceste lucruri, cã nu este numai rodul iniþiativei Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, a domnilor senatori ºi a o parte din domnii deputaþi din Comisia de sãnãtate, este rodul unei consultãri, pe care anul trecut am pornit-o, a 4.000 de factori de decizie din lumea medicalã, fie directori ai direcþiilor de sãnãtate publicã, directori de spital, medici de familie, medici din ambulator. Din cele 4.127 de scrisori trimise au rãspuns 2.470 Ñ mai mult decât jumãtate. Am încercat sã sintetizãm propunerile, am discutat cu sindicatul, am prins o mulþime de propuneri bune, amendamente fãcute de cãtre sindicat, am obþinut avizele comisiilor de muncã ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, existã la dosar ºi un aviz negativ al Guvernului, dat în urmã cu câteva luni de zile. Sunt observaþii de formã. Noi am încercat sã corectãm ceea ce ne-a sugerat Guvernul sã corectãm. Am întârziat aceastã lege timp de 6 luni de zile, pentru cã avem o serie întreagã de adrese din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, care ne-a explicat cã lucreazã la un proiect de lege, am aºteptat ºi acel proiect de lege, chiar fiind de acord sã-l îmbunãtãþim, el nu a apãrut încã. Motiv pentru care vã rugãm respectuos sã luaþi în considerare faptul cã ne aflãm la jumãtatea unui an, încã nu s-au manifestat distorsiunile financiare, dar doresc sã vã informez cu toatã responsabilitatea cã datoriile spitalelor în acest moment se cifreazã la zeci de miliarde de lei, debuºeul ºtiþi cã este întotdeauna în luna septembrie, când se cere rectificare de buget ºi se începe discuþia aceea, i-aº spune eu, chiar cvasipenibilã: ”De ce nu v-aþi încadrat în buget?Ò Negocierile de anul acesta purtate cu casele de asigurãri au fost negocieri purtate în limita bugetului aprobat, bugetul aprobat fiind cu o treime mai mic decât necesarul. De altfel, dumneavoastrã, indiferent de partidul politic pe care îl reprezentaþi în Parlament, v-aþi confruntat, domnilor senatori, cu cerinþele oamenilor din teritoriu.
În acelaºi timp, comisia are la îndemânã o serie întreagã de materiale venite fie de la Avocatul Poporului, fie de la celelalte instituþii, chiar ºi de la instituþii care sunt instituþii strategice care asigurã siguranþa naþionalã, în care se semnaleazã o serie întreagã de distorsiuni pe care le cunoaºtem cu toþii în sistemul sanitar.
colectare Ð ”audit financiar ºi executare silitã a tuturor contribuþiilor socialeÒ. ªi mai sunt ºi alte citate care susþin acest lucru. Aºadar, încã o datã, în proiectul de lege prezentat, admitem ºi prevedem ºi aceastã colectare generalã, dar nu administrare generalã. Tendinþele sistemelor de sãnãtate din Europa ºi fac aceste precizãri tocmai pentru a nu exista nici o neînþelegere în ceea ce priveºte, hai sã-i spunem, o aºa-zisã disputã, deºi vã asigur eu cã nu existã nici o disputã, am un deosebit respect pentru doamna secretar de stat, dar dânsa este, totuºi, jurist.
Principala sursã pentru finanþarea serviciilor de sãnãtate o reprezintã asigurãrile de sãnãtate. La sfârºitul anilor Õ90 acopereau 80% asigurãri de sãnãtate în Germania ºi 60% în Belgia din cheltuielile pentru sãnãtate, restul era statul. În toate þãrile, fondurile de asigurãri de sãnãtate sunt organisme independente, cu propriul lor statut legal, buget ºi management, aceasta pentru a asigura independenþa acestora faþã de guvern ºi bugetul naþional. Din punct de vedere organizatoric, sunt organisme private, responsabile cu gestionarea unui bun public, exemplu: Franþa, Anglia ºi Germania, deoarece funcþioneazã dupã legi foarte strict reglementate de parlamente, a cãror aplicare este supravegheatã de ele, pot fi considerate chiar organizaþii nonguvernamentale, cvasipublice. Aspectul esenþial este dat de existenþa acestor legi specifice destinate funcþionãrii lor. Nici un sistem de asigurãri sociale de sãnãtate nu asigurã acoperirea universalã a populaþiei. Aceasta se asigurã în proporþie de 60% în Olanda ºi 98% în Germania. Diferenþa trebuie compensatã prin acoperirea de cãtre stat prin bugetul naþional sau de cãtre asigurãri private de sãnãtate. Toate statele au un pachet de servicii sau de beneficii, de obicei acestea variazã în funcþie de categoria ocupaþionalã. La polul opus se gãsesc sistemele de sãnãtate în care colectarea banilor se face pe baza impozitelor generale sau locale: Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca. ªi toatã populaþia este acoperitã uniform cu servicii medicale, iar fondurile de sãnãtate nu sunt independente, ºi-au pierdut identitatea, iar responsabilitatea revine guvernului central. În modul acesta pe care-l propunem în acest proiect de lege responsabilitatea va reveni direct Parlamentului, pentru cã bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, constituirea conducerii Casei Naþionale implicã hotãrârea ºi votul întregului Parlament. Mergând la câteva amãnunte importante, preºedintele este ales pe 5 ani de zile de cãtre Parlament, tocmai pentru a asigura o continuitate, iar directorul executiv al Casei Naþionale susþine concurs o datã la patru ani, tocmai pentru ca sã nu-l dea viitoarea putere afarã când vine la guvernare. În sfârºit, vã rog sã-mi permiteþi sã închei: contribuþia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate variazã de la o þarã la alta: 20% în Franþa, 5,6 în Austria. Pentru unele þãri est-europene candidate la Uniunea Europeanã contribuþia ºi raportul angajator-angajat se prezintã dupã cum urmeazã: în Cehia rata contribuþiei este de 13,5% Ð raportul e de 66Ð33 angajator-angajat. Se remarcã pentru România rata cea mai înaltã a contribuþiei, cât ºi egalitatea angajator-angajat Ð 7% Ð 7%, situaþie care nu se mai întâlneºte decât în Slovenia. Sigur cã în acest proiect de lege sugerãm diminuarea contribuþiei personale pentru asigurãri sociale de sãnãtate ºi introducerea venitului global drept bazã de colectare a contribuþiei pentru pensii. Noi ne-am fãcut o serie întreagã de socoteli, dar asta înþelegem, cã dacã dumneavoastrã veþi accepta sã votaþi aceastã lege atunci toate aceste lucruri vor fi prevãzute în metodologie. Eu vã mulþumesc respectuos cã mi-aþi permis sã iau cuvântul în calitate de senator.