Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã începem. Permiteþi-mi sã deschid ºedinþa Senatului, care va fi condusã de subsemnatul ajutat de cei doi colegi senatori: domnul secretar Constantin Nicolescu ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Vã anunþ cã, din totalul de 140 colegi senatori, ºi-au anunþat prezenþa, prin votul electronic, 102. Sunt absenþi motivat 14 colegi aflaþi în delegaþie în strãinãtate sau concedii medicale.

Aþi primit ordinea de zi. Dacã sunt observaþii la ordinea de zi? Permiteþi-mi sã amintesc douã lucruri la ordinea de zi: una este legatã de punctul 62 Ñ propunerea legislativã privind asigurãrile sociale de sãnãtate. Având în vedere cã asearã au apãrut foarte multe intervenþii ºi modificãri la aceastã iniþiativã legislativã, unele de substanþã, care trebuie puse de comun acord, din nou, cu comisia de specialitate, vã propun ca punctul 62 sã-l scoatem de pe ordinea de zi, urmând ca în aceastã vacanþã parlamentarã, în perioada în care comisia ºi-a fixat sã lucreze în plen, sã aibã loc întâlniri cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, cu Ministerul Finanþelor Publice, punere de acord, raport suplimentar, astfel încât la începutul sesiunii viitoare sã luãm în dezbatere acest proiect de lege.

ªi a doua propunere: sã constituim comisia de mediere la Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.

Dacã aveþi alte observaþii? Deci cu aceste propuneri

Programul de lucru, aºa cum am votat deja, va fi pânã la epuizarea ordinii de zi. Sperãm s-o facem astãzi, dacã nu, vom continua în cursul zilei de mâine, dimineaþã.

Înainte de a trece la primul punct al ordinii de zi, vã propun sã constituim comisia de mediere la Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Înþeleg cã au fost propuºi domnii senatori ªtefan Viorel, Bucur Dionisie ºi Hriþcu Florin. Da?

Grupul parlamentar al P.R.M. douã propuneri: Horga Vasile ºi Ciocan Maria.

Da? Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D. Ñ doamna senator Petre Maria.

ªi Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Seres DŽnes.

Sunt obiecþii la aceastã propunere a comisiei de medire? Dacã nu, vã rog sã votaþi aceastã comisie.

S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri.

Primul punct al ordinii de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie. Rog din partea Ministerului Justiþiei. Domnul preºedinte Roibu, comisia.

Domnule secretar de stat, vã rog, vã ascultãm.

## **Domnul Doru Crin Trifoi** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Domnule preºedinte al Senatului, Doamnelor ºi domnilor senatori, Înfiinþarea Parchetului Naþional AnticorupþieÉ

Daþi-mi voie sã mã prezint. Mã numesc Trifoi Doru, sunt secretar de stat în Ministerul Justiþiei.

Îmi cer scuze, domnule senator. Îmi permiteþi sã reiau expunereaÉ

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Înfiinþarea Parchetului Naþional Anticorupþie se înscrie, în Programul de guvernare ºi în Programul naþional de combaterea corupþiei, printre mãsurile menite sã consolideze structurile care au prin lege atribuþii în prevenirea ºi combaterea fenomenului corupþiei.

Parchetul Naþional Anticorupþie este conceput ca un parchet specializat în combaterea infracþiunilor de corupþie, cu atribuþii pe întreg teritoriul þãrii, ca o structurã în cadrul Ministerului Public, fiind condus de un procuror general ºi coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.

Parchetul Naþional Anticorupþie este independent în raport cu instanþele judecãtoreºti ºi cu parchetele de pe lângã acestea, precum ºi în relaþiile cu celelalte autoritãþi publice, exercitându-ºi atribuþiile numai în temeiul legii ºi pentru asigurarea respectãrii acesteia.

Ordonanþa prevede cã Parchetul Naþional Anticorupþie este organizat la nivel central în douã secþii: una specializatã în combaterea corupþiei ºi cealaltã specializatã în combaterea infracþiunilor economico-financiare ºi a criminalitãþii organizate, care au legãturã cu infracþiunile de corupþie. La nivelul parchetelor de pe lângã Curþile de Apel urmeazã sã se înfiinþeze servicii ale Parchetului Naþional Anticorupþie, conduse de procurori ºefi care sunt în subordinea directã a procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

În scopul efectuãrii cu celeritate ºi în mod temeinic a activitãþilor de descoperire ºi de urmãrire a infracþiunilor de corupþie, în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, vor funcþiona ofiþeri de poliþie, care constituie poliþia judiciarã a Parchetului Naþional Anticorupþie.

Aceºtia vor fi selectaþi din rândul ofiþerilor de poliþie specializaþi în constatarea, investigarea ºi cercetarea infracþiunilor de corupþie. De asemenea, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmãrire penalã în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie funcþioneazã, atât la nivel central, cât ºi teritorial, specialiºti cu înaltã calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, cibernetic, precum ºi în alte domenii.

În concepþia ordonanþei, procurorii, ofiþerii de poliþie judiciarã ºi specialiºti din cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie formeazã echipe multidisciplinare în scopul efectuãrii actelor de urmãrire penalã, în mod unitar ºi cu eficienþã maximã.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Aristide Roibu prezintã raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La 17 iunie 2002, Comisia juridicã a fost sesizatã spre dezbatere ºi întocmirea raportului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, adoptat de Camera Deputaþilor. În ºedinþele din 25 ºi 26 iunie, Comisia juridicã a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât, în unanimitate, sã adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexã, care face parte integrantã din prezentul raport.

În cadrul dezbaterilor s-a adoptat, reformulat, amendamentul doamnei senator Rodica Stãnoiu privind numirea procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie, stabilindu-se cã acesta este numit pe o perioadã de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singurã datã a mandatului ºi eliberat din funcþie de preºedintele României, pe baza propunerii Consiliului Superior al Magistraturii, la recomandarea ministrului justiþiei. În cazul numirii, ministrul

justiþiei va înainta cãtre Consiliul Superior al Magistraturii una sau mai multe recomandãri.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ. În raport cu obiectul de reglementare ºi în conformitate cu art. 72 alin. (3) lit. h) din Constituþia României, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã a fi adoptat, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Comisia s-a pus de acord pe cele douã amendamenteÉ

Da, scuzaþi-mã, doamna senator Norica Nicolai. Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Grupul parlamentar liberal salutã faptul cã în Senat s-a reuºit sã se dea importanþa pe care o meritã acestei instituþii, în sensul cã au fost adoptate amendamentele cu privire la maniera în care este condusã aceastã instituþie, ceea ce dã o garanþie a imparþialitãþii ºi a neimplicãrii factorului politic. Fãrã îndoialã, suntem convinºi cã aceastã instituþie nu va fi una formalã în plaja instituþiilor româneºti, ºi dorim acest lucru, însã dorim sã atragem atenþia asupra unei chestiuni: am privit cu foarte mare atenþie dotarea acestui Parchet, numãrul de persoane care lucreazã acolo, ºi, Guvernul, ca sã o facã credibilã ºi performantã profesional, va trebui s-o întãreascã, în mod obligatoriu,

Grupul parlamentar liberal susþine acest proiect de lege.

Vã mulþumesc. Domnul senator Eckstein.

Douã chestiuni, domnule preºedinte. Prima, ar fi: cred cã numãrulÉ, organigrama, dacã vreþi, este una destul de cuprinzãtoare. Sunt mulþi procurori ºi este foarte important dacã se reuºeºte antrenarea unor specialiºti de elitã în activitatea acestui organism. Ceea ce aº aduce în discuþia plenului ar fi un alt element care ar trebui sã concure la buna funcþionare al acestui Parchet, respectiv sediul. În momentul de faþã, nici nu am arãtat în actul de constituire care este sediul, întrucât nu are sediu, deºi este, dacã vreþi, o recomandare ca cei care au puteri în aceastã materie sã se îngrijeascã de acordarea unui sediu. Legea considerãm cã este o lege bine venitã, o sprijinim, deºi în raport nu este cuprins, însã, un amendament pe care l-am formulat, ºi care a fost respins, la art. 1 alin. (4), ºi pe care, totuºi, doresc sã-l supun atenþiei plenului, pentru cã e la primul articol. Respectiv art. 1 alin. (4) reia, practic, mot ˆ mot, un text din Constituþia României, prin care se aratã pe baza cãror principii funcþioneazã parchetele în România, ºi sintagma figureazã în Constituþie, nu discutã acest lucru, cã parchetele funcþioneazã sub autoritatea ministrului justiþiei. Eu cred cã în economia acestui text al acestui proiect de lege enunþarea principiilor este bine venitã, dar, dat fiind cã se menþioneazã cã este un organism autonom, eu cred cã nu este necesar a relua din textul constituþional cã funcþioneazã sub autoritatea ministrului justiþiei. Textul constituþional îºi are aplicabilitatea, ministrul justiþiei are o competenþã generalã în acest sens, dar cred cã ar aduce pe undeva o micã inconsecvenþã în textul acestei legi dacã am menþiona expres autonomia acestei instituþii ºi, în acelaºi timp, ºi autoritatea ministrului din totdeauna.

Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Pornind de la ultima observaþie a colegului senator Eckstein, coleg ºi de comisie, comisia, în unanimitate de voturi, dupã examinarea în profunzime a problematicii tezei abordate, a ajuns la concluzia sã menþinã întocmai alin. (4) al art. 1, pentru cã, având autonomie, pe de o parte, ca organizare ºi funcþionare, dar încadrat în Ministerul Public al României, fãcând parte din sistemul judiciar unic al statului român, la rândul sãu, stat unitar naþional, enunþând celelalte trei principii de organizare ºi funcþionare ale parchetelor în cadrul Ministerului Public, ºi acesta fiind integrat sistemic în Ministerul Public, trebuia enunþat ºi cel de-al patrulea principiu, pentru a nu se considera cã aceastã unitate autonomã specialã, ca atribuþii, alcãtuire, competentã etc., ar fi cumva distinct de Ministerul Public sau unitate de sine stãtãtoare în cadrul sistemului judiciar naþional. S-ar putea ajunge la aceastã concluzie dacã cel de-al 4-lea principiu ar lipsi din alin. (4) al art. 1 din aceastã ordonanþã, din aceastã reglementare, motiv pentru care, pentru a nu cãdea în greºealã ºi pentru a respecta textul Constituþiei, este înscris ºi acest al patrulea principiu. ªi colegul nostru, domnul senator Eckstein, este convins de aceastã chestiune. A ridicat-o numai, cred, pentru a demonstra profunzimea ºi extensia care s-a dat examinãrii în comisie a întregii problematici a acestei noi instituþii.

Rog Senatul României sã accepte aceastã instituþie care este una dintre cele mai moderne ºi eficace în þãrile în care a fost înfiinþatã ºi în care funcþioneazã de mai mulþi ani.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã rog.

Foarte scurt.

## Domnule preºedinte,

Primul amendament la art. 8 a fost reformulat, într-adevãr, aºa cum scrie în raport, de cãtre domnul senator Petre Roman, dar ºi de mine, care am avut un amendament în legãturã cu aceste propuneri ºi aº ruga rectificarea.

O singurã chestiune aº adãuga. Dupã informaþiile noastre, veniturile, salariile, în acest Parchet, special sunt

modeste. Atrag atenþia asupra acestei probleme, eu cred cã responsabilitatea este enormã ºi veniturile trebuie sã fie corespunzãtoare. Atât.

Vã mulþumesc.

Aþi reþinut corectura domnului senator Popa. Vreau sã reþineþi, apropo de salarii, cã sunt modeste, sunt la nivelul la care se aflã azi societatea româneascã, stimate coleg. Oricum, vor avea un salariu cam cu 40% mai mare decât al unui senator. Deci sã cântãrim lucrurile aºa cum trebuie. Vã rog.

Domnul preºedinte Ionescu Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã mã refer, pe scurt, la observaþiile fãcute de colegii Eckstein ºi Predescu în legãturã cu alin. (4) privind autoritatea ministrului justiþiei.

Am fost ministrul justiþiei când acest for nu avea autoritate asupra Parchetului, Procuratura de pe vremea aceea, ºi am simþit aceastã disfuncþionalitate. Eu cred cã este bine sã rãmânã prevãzutã autoritatea ministrului justiþiei, evident, cu înþelepciunea ministrului, sã o foloseascã numai în interesul bunei funcþionãri a instituþiei.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai sunt luãri de cuvânt?

Stimaþi colegi,

Avem un amendament propus de domnul Eckstein, pe care am înþeles cã îl susþine. Aþi auzit motivaþia, ºi a domnului senator Predescu ºi a domnului senator Quintus, pentru care a fost respins.

## **Din salã**

**:**

NuÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

A, nu, scuzaþi!

Cu 41 de voturi pentru, 58 împotrivã ºi douã abþineri, a fost respins.

Cele douã amendamente sunt adoptate de comisie în unanimitate.

Stimaþi colegi, întrucât avem douã amendamente la formula de la Camera Deputaþilor, am stabilit azi dimineaþã sã se facã ºi medieri. La ora 10,00 vor fi aici colegii de la Camera Deputaþilor. S-a propus, de cãtre grupurile parlamentare, constituirea comisiei de mediere.

Din partea Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist) ni s-au propus domnii senatori: Predescu Ion, Roibu Aristide, Tãrãcilã Doru. De acord?

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

De acord.

Din partea grupului Partidul România Mare, domnii senatori Aron Belaºcu ºi Pop Dumitru. De acord?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Din partea Grupului naþional liberal, domnul senator Popa Nicolae-Vlad. De acord.

Din partea U.D.M.R., domnul senator Eckstein Kov‡cs. De acord.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 2. Proiect de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.

Cine prezintã? Doamna secretar de stat.

Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã faceþi o scurtã prezentare.

## **Doamna Simona Teodoroiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Sunt Simona Teodoroiu, secretar de stat pentru integrare europeanã la Ministerul Justiþiei.

În condiþiile întârzierilor înregistrate la trecerea la cea de a doua etapã a aplicãrii Acordului european care instituie o asociere între România, Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora s-a impus cu necesitate elaborarea proiectului de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiunii de avocat, prin care, în conformitate cu prevederile art. 45 din Acordul european care instituie obligaþia þãrii noastre de a acorda pentru stabilirea companiilor ºi cetãþenilor din comunitate, precum ºi pentru operaþiunile desfãºurate de aceºtia pe teritoriul României, un tratament nu mai puþin favorabil decât cel acordat propriilor companii ºi cetãþeni.

Aºadar, s-a impus formularea unor modificãri în sensul de a se înlãtura restricþiile referitoare la modalitãþile de exercitare a consultanþei juridice de cãtre avocaþii strãini în România, astfel încât s-a prevãzut cã avocaþii strãini pot exercita profesia în România, la alegere, în cadrul uneia din formele de organizare reglementate de lege, ºi anume: cabinete individuale, cabinete asociate, societãþi civile profesionale.

Avocaþii strãini se vor supune aceloraºi incompatibilitãþi, reglementate ºi pentru avocaþii români, cu privire la activitatea salarizatã în cadrul altor profesii decât cea de avocat.

De asemenea, în ceea ce priveºte posibilitatea de a acorda consultanþã juridicã, s-a precizat foarte clar cã este vorba de consultanþã juridicã pentru dreptul strãin, pentru dreptul românesc ei urmând a susþine un examen de verificare a cunoºtinþelor de drept ºi de limbã românã, în condiþiile stabilite de Uniurea Avocaþilor din România.

În fine, altã modificare priveºte modul de alcãtuire a Consiliului Uniunii Avocaþilor din România, prevãzându-se cã, alãturi de decanii barourilor, vor face parte din acest consiliu ºi reprezentanþi ai barourilor, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut. În acest fel se urmãreºte asigurarea unei mai bune reprezentãri a avocaþilor în Consiliul Uniunii, în funcþie de norma concretã de reprezentare stabilitã prin statutul profesiei.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri îl prezintã domnul preºedinte Roibu Aristide.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La 28 mai 2002, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost sesizatã spre dezbatere ºi întocmire a raportului la proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, adoptat de Camera Deputaþilor.

În ºedinþa din 26 iunie 2002, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate sã adopte raport de admitere fãrã amendamente în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

În cadrul dezbaterilor, domnul senator Nicolae-Vlad Popa a formulat amendamente, care, supuse votului, au fost respinse de comisie ºi se regãsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã a fi adoptat potrivit art. 74 alin. (1) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Domnul senator Vlad Popa.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã modificare a Legii de funcþionare a Uniunii Avocaþilor din România este de importanþã economicã naþionalã, susþin eu, ºi vã voi explica de ce.

Actualmente, conform legii, au fost autorizate sã funcþioneze 15 firme de avocaturã din strãinãtate în aso- ciere cu firme româneºti. Dorinþa unei importante pãrþi de firme de avocaturã din Occident ºi S.U.A. este de a face consultanþã în privinþa privatizãrii ºi în privinþa programelor Uniunii Europene, care, dupã cum ºtiþi, au procente, alocate, importante pentru consultanþã juridicã.

Spun cã este o problemã de interes naþional economic câtã vreme cifraÉ

Vã ascultãm, domnule senator.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

É cifra acestor onorarii se ridicã la peste 100 milioane dolari pe an.

Vreau sã vã spun cã am încercat sã modific legea pe o chestiune aparent minorã, ºi anume pe reciprocitate legislativã. Dacã noi deschidem serviciile ºi liberalizãm aceste servicii în România, acest lucru sã fie reciproc, ºi anume ºi cei din Comunitatea Europeanã sã ne recunoascã acest drept. Sigur cã nu a trecut nici unul dintre amendamentele mele.

Eu nu pledez aici pentru închiderea sau blocarea acestei profesii în România Ñ am arãtat mai înainte cã cel puþin 15 firme mari de avocaturã lucreazã în România Ñ, ci pledez doar pentru ca aceastã profesiune sã fie în regim de reciprocitate ºi, totodatã, cu o condiþie absolut normalã, ºi anume: ca avocaþii care vor face aceastã consultare la nivelul României sã provinã din Comunitatea Europeanã.

Deci am fãcut o cerere prin care avocaþii din Comunitatea Europeanã sã dobândeascã acest drept. Sigur cã ºi aceastã chestiune a fost respinsã, deºi, la nivel de logicã elementarã, ar fi cã dacã mie mi se oferã în aceastã negociere de integrare europeanã un anumit drept, sã-l acord aºa cum se cuvine, ºi anume numai pentru avocaþii din Comunitatea Europeanã.

ªtiu cã la vize s-a lucrat în acest mod, am obþinut vizele pentru Comunitatea Europeanã, în schimb am instituit vize pentru toate þãrile care nu au intrare liberã în Comunitatea Europeanã. ªtiu cã existã un interes din partea noastrã ca aceastã valutã sã intre în þarã, iar þara sã obþinã impozite importante de pe urma acestor încasãri, însã nu am înþeles de ce se renunþã cu atâta uºurinþã la aceste drepturi pe care le avem în negocierile pe care le facem.

Încã o datã spun, nu este normal sã deschid o poartã, iar celãlalt sã o þinã închisã. Dacã avem mândrie ºi, într-o logicã normalã a negocierilor, ne menþinem punctul de vedere, eu cred cã nimeni nu ne poate considera ca blocând o anumitã negociere.

Rugãmintea mea este sã ne aplecãm asupra legii. Este adevãrat cã aceastã profesie, din pãcate, are o anumitã imagine pe care nu am dorit-o ºi nu ne-o dorim, dar trebuie sã ne aplecãm cu atenþie asupra acestei probleme care þine, încã o datã spun, de interesul economic naþional.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Fac un apel la colegii din Partidul Social Democrat (social-democrat ºi umanist) ºi Partidul România Mare sã închidã telefoanele mobile.

Domnule senator Lupoi, avem o hotãrâre de guvern. Vã rog sã pãrãsiþi sala ºi sã vorbiþi la telefonul mobil, dacã aveþi nevoie.

Acelaºi lucru este valabil ºi pentru domnul senator Triþã Fãniþã. Vã rog foarte mult sã înþelegeþi cã este necesar sã ne auzim fãrã sã þârâie telefoanele mobile. Mai sunt luãri de cuvânt? Nu. Stimaþi colegi,

Avem o serie de amendamente care s-au fãcut ºi înþeleg cã domnul senator Popa ºi le menþine, prin luarea de cuvânt de adineauri.

La punctul 1, vã rog sã vedeþi anexa, domnule senator Popa, aveþi un amendament.

Da.

Mi-e greu sã cred cã se poate face discriminare aºa cum vreþi dumneavoastrã, dar vã rog sã susþineþi punctul de vedere.

## **Domnul Nicoale-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte, am fãcut o comparaþie ºi pot sã mai fac ºi altele.

## **Din salã:**

Nu. Vã rugãm. Nu e necesar.

Nu. Vã rog, pe scurt.

É dar e cea maiÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Au înþeles colegii.

Susþineþi amendamentul.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Eu cer puþin respectÉ Eu cer puþin respect, pentru cã încã o datã spunÉ

Stimaþi colegi, vã rog, liniºte.

Domnule senator Popa, vã rog sã vã susþineþi amendamentul de la alin. 3 al art. 7. Cereþi introducerea unui alineat 4.

Este vorbaÉ Deci, per total, modificarea ºi înlocuirea sintagmei ”avocaþii strãiniÒ cu ”avocaþii din Comunitatea EuropeanãÒ. Este clar motivatã legea de negocierile de intrgrare în Comunitatea Europeanã ºi nu priveºteÉ nu e nici o discriminare, nu priveºte problema altor avocaþi. Deci este o chestiune de logicã. Dacã se fac promisiuni în alte pãrþi, de cãtre altcineva, pe noi nu ne priveºte acest lucru. Deci câtã vreme e vorba de o negociere cu Comunitatea Europeanã, trebuie menþionat acest lucru: avocaþii din Comunitatea Europeanã. Nu deranjeazã pe nimeni aceastã sintagmã.

Domnule senator Popa, îmi cer scuze, dar, ca sã înþelegem foarte clar, deci dumneavoastrã doriþi aºa: ”modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat în relaþia cu Comunitatea EuropeanãÒ. Deci doriþi sã schimbãm titlul.

Nu trebuie schimbat titlul. În articolele privind avocaþii strãiniÉ, încã o datã spun, aici este vorba de modificare conform unu acquis comunitar ºi, fiind acquis comunitar, trebuie sã fie ”avocaþii din Comunitatea EuropeanãÒ.

Vã mulþumesc foarte mult. S-a înþeles. ªtiu cã aþi dezbãtut mult în comisie aceastã problemã.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt legate de amendament?

Din partea ministerului?

Teoretic, aceastã precizare se poate face, dar, practic, va conduce la imposibilitatea aplicãrii legii, pentru cã, aºa cum cunoaºte ºi domnul senator, avocaþii din Comunitatea Europeanã sunt, de cele mai multe ori, asociaþi cu avocaþi strãini din afara Comunitãþii, în special cu cei americani ºi canadieni, ºi nu vãd cum am putea aplica, de fapt, legea.

Vã mulþumesc. Dacã comisiaÉ

## **Domnul Aristide Roibu:**

Domnule preºedinteÉ

## **Domnul Avram Filipaº**

**:**

Domnule preºedinte, o remarcã, vã rog, înainte de a daÉ Dacã se poate.

Da, vã rog.

## Stimaþi colegi,

Dispoziþia care existã, ºi anume ca avocaþii Comunitãþii Europene sã poatã sã-ºi desfãºoare activitatea în România, þine de dreptul intern. Deci noi putem acorda aceastã facilitate, dar nu putem decide noi ca avocaþii noºtri sã pledeze în aceleaºi condiþii în þãrile Comunitãþii Europene, pentru cã o asemenea decizie excede puterilor Parlamentului român. Deci aºa ceva poate decide, în regim de prioritate, aºa cum bine a cerut domnul senator Popa, doar cealaltã parte. Noi nu putem decide pentru ei. Aºa cã propunerea pe care o fac, ca sã nu încãlcãm aceastã chestiune, la urma urmei, elementarã, este sã rãmânã reglementarea aºa cum a fost propusã.

Aceleaºi remarci le am ºi eu, ca ºi...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

L-am susþinut.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bun!

Domnule preºedinte...

Vã rog sã-l susþineþi.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte, la alineatul anterior erau douã modificãri...

**Din salã**

**:**

S-au supus la vot amândouã.

..., cea privind...

Le-am supus la vot, dacã aþi fost atent.

Vã mulþumesc foarte mult. Doriþi sã mai adãugaþi ceva, domnule preºedinte?

S-a discutat numai problema de la alineatul...

S-au votat alin. 3 ºi 7.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã aveþi obligaþia regulamentarã sã pãstraþi aceastã ordine.

De acord.

Dacã Domniile lor aºa înþeleg respectul faþã de un coleg, o sã începem vociferãri la fiecare intervenþie. Nu vã supãraþi!

Am înþeles, dar nu consiliul... Se spune ”în baza normei de reprezentare stabilite prin statutÒ.

Da, dar statutul îl face consiliul, ºi eu am cerut eliminarea, pentru cã...

Am înþeles. S-a înþeles.

...în lege, actualmente, e stabilitã norma de reprezentare.

Stimaþi colegi, vã rog! Domnul senator Popa are dreptate. Haideþi sã ne respectãm. Deci pentru cã e aceeaºi problemã, legatã de relaþia cu Comunitatea Europeanã, am supus la vot alin. 3 ºi 7 ºi au fost respinse. Dacã credeþi cã...

Problema de la alin. 7 privea suspendarea..., deci o mãsurã coercitivã în cazul încãlcãrii legii. În toatã modificarea nu existã nici o formã prin care, în situaþia încãlcãrii legii, se întâmplã ceva cu acel avocat. Eu am cerut sã-ºi suspende activitatea în momentul în care încalcã legea. Era o chestie...

Am înþeles.

Reprezentantul ministerului, vã rog!

Legat de aceastã prevedere, trebuie sã spun cã ea a fost cerutã chiar de conducerea Uniunii Avocaþilor din România ºi tocmai motivarea a fost sã se asigure o mai bunã reprezentare a avocaþilor în Consiliul Uniunii, în funcþie de norma de reprezentare stabilitã prin statut.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimate coleg,

Dumneavoastrã sunteþi jurist de profesie, eu sunt economist. Este vorba de Legea nr. 115/1996, care este valabilã pentru toþi avocaþii care profeseazã în România. Legea se respectã absolut de toþi. Cine încalcã legea intrã pe mãsurile disciplinare, inclusiv suspendarea. De ce trebuie sã prevãd pentru avocaþii din Comunitatea Europeanã aºa ceva?

Din pãcate, nu e aºa, dar dumneavoastrã aþi dispus, aþi votat...

E lege generalã, nu vã supãraþi.

Deci, actualmente, la punctul 3, la alin. 1 de la art. 62 este o modificare ce priveºte o chestiune absolut... deci fãrã nici o legãturã cu textul anterior. Priveºte faptul cã modalitatea de reprezentare se stabileºte prin statutul profesiei. Actualmente, modalitatea de reprezentare Ñ eu fac parte din acest Consiliu al Uniunii Avocaþilor Ñ se stabileºte de cãtre lege. Este normal ca modificarea respectivã... Eu am cerut eliminarea textului, pentru cã reprezentarea este corectã ºi nu putem, printr-o simplã hotãrâre de consiliu, sã modificãm norma de reprezentare în Consiliul Uniunii Avocaþilor. Înseamnã cã facem legi pentru noi, noi, Consiliul Uniunii Avocaþilor, ne modificãm singuri norma de reprezentare. Este o chestiune pe care o motivez în acest fel.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi.

Da, domnule preºedinte.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a respins amendamentul domnului senator Popa ºi vã propune sã rãmânã textul aºa cum a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, mai sunt comentarii?

**Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

O listã, vã rugãm.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

O listã, vã rog, pentru Grupul P.N.L.

De asemenea, la numãrul curent 7, cu referire la punctul 6, art. 9 alin. 1 lit. d), se propune, cu votul în unanimitate al comisiei, text comun, ca ºi la numãrul curent 8, cu referire la art. 11 alin. 2, tot text comun, cu votul în unanimitate.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu,

Vã mulþumesc.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi anexa. Avem peste tot text Senat, cu excepþia de la numãrul curent 3 litera b), unde s-a mers cu text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt,

În rest, sunt textele de la Senat. În consecinþã,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj.

Avem o singurã mediere. S-a mers, în unanimitate, pe textul de la Senat. În consecinþã,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodãrirea localitãþilor urbane ºi rurale.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi anexa. De la numãrul curent 1 la numãrul curent 4 ni se propune text Senat, cu votul în unanimitate al comisiei. La numãrul curent 5, cu referire la articolul unic punctul 3, art. 8 litera s), text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 6, text Senat.

La numãrul curent 7, ni se propune text Camera Deputaþilor, cu votul în unanimitate.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a aprobat.

Numãrul curent 8 ºi 9, text Senat, în unanimitate.

La numãrul curent 10, cu referire la articolul unic, punct 13, articolul 23, text comun, cu votul în unanimitate al comisiei.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Stimaþi colegi, în consecinþã,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.

Stimaþi colegi, la numerele curente 1 ºi 2, text Senat, votat în unanimitate, la fel la 3, 4, 5 ºi 6. La numãrul curent 7, cu referire la art. 56 alin. 2, text comun propus cu votul în unanimitate al comisiei.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 91 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 8, text Senat. La numãrul curent 9, de asemenea, în unanimitate, comisia ne propune un text comun, care se referã la art. 56 alin. 7.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 10, text Senat, 11, 12, 13, text Senat. Anexele 1 ºi 2, formula Senatului, da?

În consecinþã,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.

Stimaþi colegi, formula propusã de comisia de mediere este formula Senatului, în sensul respingerii proiectului de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002, având în vedere cã ea a fost cuprinsã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001. Vã aduceþi aminte, am discutat sãptãmâna trecutã aceastã problemã.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Farmaciºtilor din România.

Un singur punct în divergenþã. Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Senatului.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

Un singur text în divergenþã. Comisia de mediere ne propune în unanimitate, textul Senatului. În consecinþã,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii sãnãtãþii mintale ºi a protecþiei persoanelor cu tulburãri psihice.

Vã rog, stimaþi colegi, sã urmãrim anexa. La numãrul curent 1 s-a mers, la lit. a) ºi b), în unanimitate, pe text Senat, la lit. d), pe textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al comisiei.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a votat, cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La lit. p), text Senat, la numãrul curent, cu referire la art. 6 alin. 2, text Senat, la numãrul curent 3, deci este vorba de art. 7 alin. 2, în unanimitate, ni se propune textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 4, text Senat, 5, 6, 7, 8, text Senat, 9, 10, text Senat.

La numãrul curent 11, cu referire la art. 35 alin. 5, ni se propune, în unanimitate, text Camera Deputaþilor.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat.

La numãrul curent 12 ni se propune text Senat.

La numerele curente 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, texte Senat.

La numãrul curent 21, cu referire la art. 53 alin. 1, text Senat, alin. 2, în unanimitate, ni se propune un text comun de cãtre comisie. Este vorba de alin. 2.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

În rest, pânã la final, avem, în unanimitate, formula Senatului.

Stimaþi colegi,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995.

Avem la numãrul curent 1, partea introductivã, text Senat, votat în unanimitate.

La numãrul curent 2, alin. 3, ni se propune un text comun, cu votul în unanimitate al comisiei.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Supun, acum, votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Stimaþi colegi, la numãrul curent 1, cu referire la art. 9 alin. 3 ni se propune, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere, un text comun.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat, cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 2, text Senat.

La numãrul curent 3, ni se propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind organizarea ºi desfãºurarea unor activitãþi economice de cãtre persoane fizice.

Stimaþi colegi, avem la numãrul curent 1, alin. 1, text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Tot la numãrul curent 1, alin. 2, ni se propune un text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacã sunt obiecþii?

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/8.VII.2002

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

_**:**_

Aici, dacã nu mã-nºel...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog eu, nu aici..., nu aici, vã spun... Vã rog eu sã luaþi loc ºi vã dau cuvântul domnul Tãrãcilã...

Deci suntem la numãrul curent 1, alin. 2, text comun. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a votat cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- nici o abþinere.

Stimaþi colegi,

La numãrul curent 3, art. 2, vã rog sã urmãriþi puþin cu atenþie, alin. 1, s-a mers pe formula, deci art. 2 alin. 1, textului de la Camera Deputaþilor... ºi vã propunem o corecþie, pentru cã s-au încãlcat niºte forme ºi s-a vãzut cã s-a fãcut o greºealã... Vã rog sã urmãriþi...

Textul va fi urmãtorul... ”Asociaþia familialã se poate înfiinþa la iniþiativa unei persoane fizice ºi se constituie din membrii de familie ai acesteia, care locuiescÒ, deci nu domiciliazã ”în aceeaºi localitateÒ... Deci, în loc de domiciliazã, locuiesc...

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- trivã, nici o abþinere.

În rest, stimaþi colegi, avem, pânã în final, dacã nu mã-nºel, textele Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Dacã aveþi observaþii la vreunul din aceste puncte? Dacã nu, le supunem pe toate votului dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã,

- 4 abþineri.

- Supun, acum, votului dumneavoastrã raportul comisiei

- de mediere. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã,

- 3 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor.

De la numãrul curent 1, stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi anexa, pânã la numãrul curent 15, inclusiv, ni se propune, în unanimitate, de cãtre comisia de mediere, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii la vreunul din aceste puncte? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 72 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã,

- douã abþineri.

La numãrul curent 16, art. 28 alin. 2, text Senat, alin. 4, text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 72 voturi pentru, 4 voturi împotrivã,

- 3 abþineri.

- La numãrul curent 17, text Camera Deputaþilor. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã,

- douã abþineri.

La numãrul curent 18, cu referire la articolul 33 alineat 1 litera e), ni se propune în unanimitate text Camera Deputaþilor.

Litera f), text Senat, litera k), text Senat.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 72 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, douã abþineri.

Numãrul 19, text Senat. Numerele curente 20, 21, 22, 23, 24, text Camera Deputaþilor, votat în unanimitate de comisie.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- ºi 4 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

La numãrul curent 1, cu referire la articolul I punctul 2 articolul 1 alineat 3, ni se propune text comun de cãtre comisia de mediere.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Domnul Solcanu, votaþi ºi dumneavoastrã.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Am votat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

S-a aprobat cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere. Numãrul curent 2, s-a mers pe varianta Senatului.

Numãrul curent 3, cu referire la articolul I punctul 4 articolul 3 alineatul 2, ni se propune text comun cu votul în unanimitate al comisiei.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La alineatul 4, text Senat.

La numãrul curent 4 se propune textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al comisiei.

Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, douã abþineri.

La numãrul curent 5 comisia ne propune la litera a), în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. La litera c), textul Senatului.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

La numãrul curent 7, alineatul 6, avem text Senat.

La alineatul 7 avem text comun care ni-l propune comisia de mediere.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat, cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

În rest avem texte ale Senatului.

Stimaþi colegi,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare.

La numãrul curent 1, text Senat.

La numãrul curent 2, la punctul 12 de la articolul I punctul 1 al articolului 2, ni se propune un text comun de cãtre comisia de mediere.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere.

La numerele curente 3, 4, text Senat.

La fel la numerele curente 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18.

În continuare avem numai texte ale Senatului, pânã la numãrul curent 31, cu referire la articolul I, punctul 33 articolul 103, unde ni se propune un text comun de cãtre comisia de mediere.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Supunem acum votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2002 privind pieþele reglementate de mãrfuri ºi instrumente financiare derivate.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi anexa, avem deocamdatã numai texte Senat.

Deci pânã la final, în unanimitate, pe toate cele 32 de poziþii de mediere s-a mers, în unanimitate de cãtre comisia de mediere, pe textul Senatului. Deci nu este cazul sã votãm.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate.

Vã rog sã urmãriþi anexa. Avem texte Senat, pânã la punctul 12, exclusiv.

La numãrul curent 12, cu referire la articolul I punctul 20 alineatul 34, ni se propune un text comun de cãtre comisia de mediere.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere.

Urmeazã la punctul 13, text Senat.

Punctul 14, text Senat.

La numãrul curent 15, stimaþi colegi, cu referire la articolul 106, alineat 1, text Senat.

La alineatul 2 ni se propune un text comun. Suntem la numãrul curent 15.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Rog sã voteze ºi domnul Solcanu.

S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere.

La numãrul curent 17, stimaþi colegi..., la numãrul curent 16 este text Senat, iar la numãrul curent 17 ni se propune un text comun.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere.

În continuare avem texte Senat pânã la punctul 24,

unde comisia de mediere propune un text comun.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 77 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 25 se propune textul Camerei Deputaþilor cu votul în unanimitate al comisiei. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 4 abþineri.

La numãrul curent 35, cu referire la articolul I, punctul 55, articolul 180 alineat 2, ni se propune un text comun. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii audiovizualului.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/8.VII.2002

La numãrul curent 1 comisia de mediere propune în unanimitate text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 75 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã, o abþinere.

La alineatul 2, în unanimitate, ni se propune text Camera Deputaþilor.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 3 abþineri.

- La numerele curente 3 ºi 5, text Camera Deputaþilor

- propunere în unanimitate a comisiei de mediere.

- Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã,

- 3 abþineri.

Numãrul curent 6, cu referire la articolul 6 alineatele 3, 4, alineatul 3, ni se propune textul Senatului, iar la alineatul 4, text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii la alineatul 4? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat, cu 66 de voturi pentru, 15 voturi împo-

- trivã, 3 abþineri.

- La numãrul curent 8, ni se propune text Camera

- Deputaþilor.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 72 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã, douã abþineri.

La numãrul curent 9, ni se propune, în unanimitate de cãtre comisie, un text comun.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 70 de voturi pentru, 17 voturi împo-

- trivã ºi o abþinere.

Numãrul curent 10, cu referire la articolul 10, ni se propune la alineat 1 ºi 2 text Senat, alineatul 3, inclusiv literele a), b) ºi c), text Camera Deputaþilor, varianta Camerei Deputaþilor.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 69 de voturi pentru, 10 voturi împo-

- trivã ºi nici o abþinere.

La litera d) ni se supune un text comun cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

La numãrul curent 22, cu referire la art. 22 alin. 3, text Camera Deputaþilor. Este vorba de art. 22 alin. 1, 2, 3, iar 4, textul de la Senat.

Dacã sunt observaþii la vreunul din puncte? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 74 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, nici o abþinere. La numerele curente 23, 24, 25 ºi 26, text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii la vreunul din aceste puncte? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 27, text Senat.

La numãrul curent 28, text Camera Deputaþilor.

La numãrul curent 29 alin. 1, text Camera Deputaþilor.

S-a aprobat cu 63 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 3 abþineri.

La numãrul curent 29 alin. 2, text Senat.

La numãrul curent 30, text Senat.

La numãrul curent 31, 32, 33 ºi 34, text Camera Deputaþilor cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, nici o abþinere.

- La numãrul curent 35 avem alin. 4, 5, 6 ºi 7, text

- Camera Deputaþilor; alin. 8, text comun; alin. 10, text comun.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 13 voturi împo-

- trivã, nici o abþinere.

La numãrul curent 36 avem la alin. 2, text comun, alin. 3 ºi 4, text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 11 voturi împo-

- trivã, nici o abþinere.

- La numãrul curent 37, text Camera Deputaþilor.

- La numãrul curent 38, text comun.

- La numãrul curent 39, 40, 41, 42, text Camera

- Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii la vreunul din aceste puncte? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

- S-a aprobat cu 79 de voturi pentru, 12 voturi împo-

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/8.VII.2002

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea Universitãþii Române de ªtiinþe ºi Arte ”Gheorghe CristeaÒ din Bucureºti.

Dacã urmãriþi raportul, stimaþi colegi, comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor, inclusiv anexa.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 73 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”BioterraÒ din Bucureºti.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi raportul. La toate textele în divergenþã s-a mers pe textele Camerei Deputaþilor, inclusiv anexa.

Dacã sunt observaþii?! Dacã nu, vã rog sã votaþi!

Cu 83 de voturi pentru, douã împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Institutului Biblic ”EmanuelÒ din Oradea.

Stimaþi colegi, comisia de mediere propune, în unanimitate, textul de la Camera Deputaþilor, inclusiv anexa. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi! Cu 70 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Institutului de Studii ºi Educaþie Permanentã ”TibiscusÒ din Timiºoara.

Stimaþi colegi, comisia ne propune, în unanimitate, textele Camerei Deputaþilor, inclusiv anexa.

Dacã sunt observaþii?! Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”George BariþiuÒ din Braºov.

Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, varianta Camerei Deputaþilor, inclusiv anexa.

Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureºti.

Stimaþi colegi, comisia de mediere, în unanimitate, vã propune textele Camerei Deputaþilor, inclusiv anexa. Observaþii?! Nu sunt! Vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap.

Vã rog sã urmãriþi anexa, stimaþi colegi. La numãrul 1 avem text Senat.

La numerele curente 2 ºi 3 avem text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii?! Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobat.

Tot la numãrul curent 3, alin. 3, avem text comun. La art. 4 ºi 5 avem text Camera Deputaþilor.

La fel, la numãrul curent 4, numerele curente 5, 6, 7, 8, 9, alin. 2, text comun, alin. 3, text Camera Deputaþilor numãrul curent 10, de asemenea, text Camera Deputaþilor, 11, 12, 13, cu excepþia alin. 5 unde avem text comun.

Observaþii?! Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi!

- Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã

- abþineri, a fost aprobat.

La numãrul curent 14 avem text comun.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,

- a fost aprobat.

La numerele curente 15 ºi 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, inclusiv, ni se propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi observaþii la vreunul dintre aceste puncte?! Dacã nu aveþi, vã rog sã votaþi!

- Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri,

- a fost aprobat.

La numãrul curent 27, avem text Senat.

La numerele curente 28, 29, 30, 31, pânã la numãrul curent 51, inclusiv, în unanimitate, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi observaþii?! Dacã nu, vã rog sã votaþi!

- Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, a fost aprobat.

La numãrul curent 52, comisia ne propune, în unanimitate, un text comun. Vã rog sã votaþi.

- Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi serviciile în porturi.

Stimaþi colegi,

De de numãrul curent 1 pânã la numãrul curent 49, comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi observaþii?! Nu sunt! Vã rog sã votaþi. Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

La numãrul curent 2, text comun.

La numãrul curent 3, text Camera Deputaþilor.

La numãrul curent 4, text Camera Deputaþilor.

La numãrul curent 5, text comun, cu excepþia lit. b),

- c), d), e), f), texte ale Camerei Deputaþilor.

La numãrul curent 6, text comun, cu excepþia alin. 3,

- s-a mers, în unanimitate pe textul Camerei Deputaþilor. Observaþii, la aceste puncte? Dacã nu sunt, vã rog sã

- votaþi!

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat.

La numãrul curent 7, text comun.

La numãrul curent 8, text comun, cu excepþia lit. d) ºi e), care sunt textele Camerei Deputaþilor. La 7, textul Camerei Deputaþilor, cu excepþia lit. c), unde s-a mers pe text comun.

La numãrul curent 10, textul Camerei Deputaþilor. La fel, la 11 ºi 12.

Dacã aveþi observaþii la vreunul dintre aceste puncte? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi!

Cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat.

Trecem la proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre România ºi Regatul Þãrilor de Jos pentru exportul prestaþiilor de securitate socialã, semnat la Bucureºti la 13 noiembrie 2001.

Vã rog, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Din partea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnul secretar de stat Ion Giurescu, vã rugãm sã faceþi o sintezã. **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezentul proiect de lege se referã la ratificarea Acordului dintre România ºi Regatul Þãrilor de Jos pentru exportul prestaþiilor de securitate socialã, semnat la Bucureºti la 13 noiembrie 2001.

Prevederile prezentului Acord dintre România ºi Regatul Þãrilor de Jos pentru exportul prestaþiilor de securitate socialã se va aplica tuturor persoanelor îndreptãþite, precum ºi membrilor familiilor acestora, care au domiciliul sau reºedinþa pe teritoriul celor douã pãrþi contractante. Prestaþiile de securitate socialã care vor fi exportate sunt: prestaþii în bani, în caz de boalã ºi maternitate, în caz de invaliditate, în caz de bãtrâneþe ºi urmaºi, alocaþii pentru copii.

Faþã de cele prezentate, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine aprobarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului, semnat la Bucureºti la 13 noiembrie 2001, în forma adoptatã de Senat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã îl prezintã doamna senator Rodica ªelaru. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, analizând proiectul de lege, a aprobat, în unanimitate, adoptarea lui, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, stimaþi colegi.

Nu avem amendamente.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute, ca urmare a concedierilor colective.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat Giurescu.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999, în sensul introducerii posibilitãþii acordãrii plãþilor compensatorii într-o singurã tranºã tuturor persoanelor care beneficiazã de aceste plãþi ºi care prezintã o propunere de afaceri.

Este necesar sã precizãm faptul cã dreptul la plata compensatorie înceteazã doar în cazul reîncadrãrii la unitatea din care beneficiarul a fost disponibilizat.

De asemenea, conform acestui proiect de lege, plãþile compensatorii se vor acorda, cumulativ, în cazul angajãrii persoanei disponibilizate la o altã unitate, în vederea stimulãrii reîncadrãrii în muncã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã au fost desfãcute, ca urmare a concedierilor colective.

Faþã de cele menþionate mai sus, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine aprobarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Rodica ªelaru prezintã raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a analizat ºi adoptat acest proiect de lege, în forma primitã de la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt luãri de cuvânt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2002 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la salarizarea personalului din învãþãmânt.

Domnul secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi, dupã aceea, ºi o sintezã.

## **Domnul Constantin Corega** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori.

Sunt Constantin Corega, secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Proiectul de lege vizeazã aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2002 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la salarizarea personalului din învãþãmânt, în speþã este vorba de a aduce la aceeaºi valoare a coeficientului de multiplicare 1, care, în urma aplicãrii ordonanþelor de urgenþã anterioare, are valori diferite pentru învãþãmântul superior ºi pentru învãþãmântul preuniversitar.

De asemenea, pentru dezamorsarea conflictului de interese în sistemul educaþional ºi a eliminãrii diferenþelor de salarizare, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2003, valoarea coeficientului de multiplicare 1 sã fie unicã pentru întreg sistemul de învãþãmânt, fapt convenit, de altfel, cu o majorare salarialã.

Motiv pentru care îl supunem dezbaterii ºi vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege prezentat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna senator Rodica ªelaru, raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Comisia a hotãrât întocmirea unui raport favorabil. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci nu avem amendamente. Dezbateri generale. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind producerea ºi comercializarea hameiului.

Domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, haideþi sã vedem ce facem cu hameiul, vã rog.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori.

A fost nevoie de acest act normativ întrucât cultura hameiului la noi a suferit o puternicã degradare, de la 2.348 de hectare, ºi unde eram apreciaþi ca cei mai buni din Europa din punctul de vedere al culturii, am ajuns la 241 de hectare ºi, fãrã a exista un cadru legislativ de reînfiinþare, de organizare, de supraveghere ºi de promovare, era greu sã mai putem sã revenim cel puþin la nivelul la care am fost.

În document se calculeazã ºi cheltuielile pentru reînfiinþarea unui hectar de hamei, este destul de scump, experienþã avem, de aceea a fost nevoie sã promovãm acest act normativ, ºi el face parte din totalitatea actelor pe care trebuie sã le elaborãm în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Victor Apostolache prezintã raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi.

În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, informez plenul cã membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil la acest proiect de lege.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Nu sunt luãri de cuvânt.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, nu avem amendamente.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2002 privind efectuarea recensãmântului general agricol din România. Domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

## Domnule preºedinte,

ªi, peste tot unde apare ”vicepreºedintele Institutului Naþional de StatisticãÉÒ

...trebuie sã fie trecut ”preºedintele Institutului Naþional de StatisticãÒ.

Doamnelor ºi domnilor senatori.

Efectuarea recensãmântului general agricol din România este reglementatã printr-o hotãrâre a Guvernului, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 455 din 2001, care a aprobat ºi planul de acþiune din Programul de guvernare pânã în perioada 2004.

Ultimul recensãmânt general agricol din România s-a fãcut în anul 1948. În vederea aderãrii la Uniunea Europeanã, suntem obligaþi ca din 10 în 10 ani acest recensãmânt sã se refacã, întrucât datele acestui recensãmânt servesc inclusiv intereselor Comunitãþii Europene.

S-a emis aceastã ordonanþã de urgenþã, care reglementeazã cadrul de organizare ºi funcþionare a Comisiei centrale de recensãmânt, a celorlalte organisme tehnice, sunt prevãzute fondurile, aproape 700 de miliarde lei, ordonatorii de credit, modalitatea de organizare ºi funcþionare a acestor organisme care trebuie sã realizeze recensãmântul general agricol din România, în perioada 2002Ð2003.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Victor Apostolache, vã rog, raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci dânºii recunosc cã este o greºealã.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, nu avem amendamente. Aºadar,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2002 privind încheierea de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor a contractelor de vânzare-cumpãrare pe termen lung privind masa lemnoasã.

Domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, vã rog, aveþi cuvântul. Sau cine prezintã?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi.

În urma dezbaterilor din comisie, membrii acesteia au hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil la proiectul de lege privind aceastã ordonanþã, referitoare la efectuarea recensãmântului general agricol din România, în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi sã fac o propunere: s-a strecurat aici o greºealã, la Comisia centralã, în ordonanþã, în loc de ”preºedintele Institutului Naþional de StatisticãÒ, s-a scris ”vicepreºedintele Institutului Naþional de StatisticãÒ.

Înþeleg cã este greºeala Guvernului, dar am preluat-o ºi noi.

Nu ºtiu, dar aºa a apãrut la ”Monitorul OficialÒ. Azi, noi am constituit Comisia centralã ºi am gãsit aceastã eroare materialã.

Prezintã domnul secretar de stat Ovidiu Ionescu.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ovidiu Ionescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_

Deci, prin aceastã lege, Regia Naþionalã a Pãdurilor este abilitatã sã încheie contracte pe termen lung pentru asigurarea vânzãrii masei lemnoase pe picior cu agenþi economici care au activitate în domeniul prelucrãrii lemnului în produse finite.

Scopul acestei legi este de a crea posibilitatea de prelucrare superioarã a materialului lemnos în România ºi este ºi o contrapondere la obligaþia României de a redeschide exportul de masã lemnoasã.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, domnul preºedinte Victor Apostolache, vã rog.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

În urma dezbaterilor din comisie, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de admitere a proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Vã rog, domnul senator Dumitru Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã actuala ordonanþã de urgenþã, ºi este normal, va fi legiferatã astãzi, aº dori ca acea Comisie centralã de la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã respecte, în totalitate, în caietele de sarcini, celor ce liciteazã, ultima parte a art. 1 din ordonanþã, adicã: ”Agenþii economici care au activitate în domeniul prelucrãrii lemnului în produse finiteÒ, pentru cã ordonanþa este extraordinar de binevenitã, ca sã ajute la stoparea jafului care se întâmplã, la ora actualã, în pãdurile româneºti.

De asemenea, volumul minim este de 20 de metri cubi, dar în ordonanþã Ñ ºi am discutat ºi în comisie Ñ nu se stipuleazã volumul maxim. În normele metodologice trebuie prevãzut volumul maxim pe care poate sã îl prelucreze o unitate de prelucrare a lemnului.

Totodatã, aº dori, tot în normele metodologice..., selecþionarea riguroasã a acelora care prelucreazã lemnul, pentru cã pe toate vãile din România unde se face exploatarea ºi prelucrarea lemnului sunt probleme cu poluarea apelor respective.

De asemenea, domnule secretar de stat, în urma consultãrii cu cel mai abilitat silvicultor de la noi din salã, la ora actualã, senatorul Gheorghe Acatrinei, am rugãmintea ca, în minister, Comisia centralã de organizare a licitaþiilor sã aibã în vedere, în primul rând, facilitãþi pentru cei care exploateazã masa lemnoasã din doborâturi. În judeþul Suceava sunt acele 4 milioane Ñ dau ca exemplu numai un singur judeþ Ñ de metri cubi de masã lemnoasã doborâtã, cu condiþii foarte grele de exploatare, deci trebuie create, pentru cei care vor sã extragã aceastã masã lemnoasã de pe munte, niºte facilitãþi aparte.

Vã mulþumesc.

Am înþeles, domnule senator Dumitru Codreanu. Cu avizatul acela nu prea ºtiu eu, dar aveþi dreptate, ºi rog Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã þinã cont de sugestiile fãcute, legat de scrierea normelor metodologice ale acestor lucrãri.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Mai întâi, o întrebare: nu am înþeles din textul ordonanþei care este cantitatea de masã lemnoasã care face obiectul acestor contracte pe termen mediu ºi lung?

A doua chestiune: trebuie sã remarc aceeaºi tendinþã a actualului Guvern de a centraliza tot ceea ce înseamnã licitaþii pe banul public, o chestiune care este contrarã tendinþei existente în Uniunea Europeanã, ºi unde trebuie sã încercãm sã intrãm ºi noi. Nu ni se pare deloc firesc, dupã ce aþi înfiinþat Compania Naþionalã de Investiþii la nivelul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, toate licitaþiile se fac acolo, acum, toate licitaþiile ”RomsilvaÒ nu se mai pot face la nivelul direcþiilor din judeþe, ci se fac la nivelul Guvernului.

Motiv pentru care nu vom susþine acest proiect de lege.

Vã rog, rãspundeþi, legat de masa lemnoasã.

Nu toate licitaþiile de masã lemnoasã se vor þine la minister, numai acestea care sunt pentru contracte pe termen lung, ceea ce este cu totul altceva. Vor fi foarte puþine, marea majoritate a licitaþiilor pe masã lemnoasã se þin la nivel de ocoale silvice, de direcþii silvice, în teritoriu. Deci 95% din licitaþii vor fi acolo, în teritoriu. Aceste contracte pe termen lung sunt, însã, de mare importanþã ºi sunt ºi de valoare mult mai mare. Nu se referã la 100 sau 200 de metri cubi. De aceea, vrem ca acestea sã fie corect fãcute, respectând toate procedurile ºi sã avem garanþia corectitudinii acestor licitaþii.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu v-a întrebat care este cantitatea de masã lemnoasã?

Da, care este volumul maxim de masã lemnoasã?

Volumul maxim de masã lemnoasã reprezintã 20% din cota anualã.

Cota este în jur de 12Ð13%. Normal ar trebui sã fie întreÉ

Este o cotã între 12 ºi 16 milioane ºi nu este mai mult de 20% pe an.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Stimate colege ºi stimaþi colegi, nu avem amendamente.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/2002 privind trecerea unor instituþii de culturã în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor. Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, domnul vicepreºedinte Grigore Zanc.

Domnule secretar de stat Teodor Bobiº, vã rog foarte mult, vã ascultãm.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2002 mai multe instituþii publice de culturã, care funcþioneazã în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor, în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 28/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, au fost trecute de sub autoritatea Ministerului Culturii ºi Cultelor sub autoritatea consiliilor locale.

În aceastã situaþie, s-ar afla ºi Opera Românã din Timiºoara, cât ºi Teatrul Naþional ”Mihai EminescuÒ din Timiºoara, instituþii publice de culturã care, de la înfiinþare ºi pânã în acest moment, au fost în permanenþã în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Prin ordonanþa de faþã se propune ca aceste instituþii de culturã, cu o reprezentativitate deosebitã în ansambul instituþiilor de culturã din þara noastrã, sã rãmânã, mai departe, în coordonarea ºi cu finanþare din bugetul de stat, deci în subordonarea ºi coordonarea Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Vã rog sã fiþi de acord cu aceastã propunere. Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Raportului Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, domnul vicepreºedinte Grigore Zanc.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a avizat favorabil aceastã lege, cu menþiunea ca, pe parcurs, sã fie analizate ºi alte instituþii de nivel naþional, care ajung sã revendice o asemenea situaþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Menþiunea nu înseamnã amendament. Vã rog, dezbateri generale. Domnul preºedinte Radu F. Alexandru.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ordonanþa care ne este supusã astãzi dezbaterii ºi votului reprezintã finalizarea promisiunii pe care domnul preºedinte Ion Iliescu a fãcut-o Teatrului Naþional din

Timiºoara ºi Operei din Timiºoara cã vor reveni în structura Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Nu putem decât sã aplaudãm ºi sã susþinem aceastã promisiune, într-adevãr onoratã ºi finalizatã. Îmi îngãdui sã vã reþin o clipã atenþia, totuºi, pentru a citi din expunerea de motive semnatã de primul-ministru Adrian Nãstase. ”Aceastã instituþieÒ, este vorba de Opera din Timiºoara, ”a intrat în conºtiinþa publicului, prin importanþa spectacolelor prezentate, constituind totodatã o ºcoalã de formare a tinerelor talente care reprezintã arta liricã pe scenele din þarã ºi de peste hotare. Teatrul Naþional din Timiºoara, simbol al vieþii culturale ºi artistice, slujeºte prin repertoriul propriu cultura românã, dramaturgia naþionalã ºi universalã, contribuind în acelaºi timp la formarea ºi educarea tinerei generaþiiÒ.

Ceea ce scrie în expunerea de motive este prefect adevãrat ºi este doar o picãturã din multele, foarte multele elogii pe care le meritã cele douã instituþii. O singurã observaþie: aceleaºi cuvinte de laudã, aceleaºi cuvinte de preþuire ºi de recunoºtinþã pentru ce au fãcut pentru cultura româneascã, pentru teatrul românesc, pentru dramaturgia româneascã ºi pentru imaginea României în lume se cuvin Teatrului Naþional din Craiova ºi Teatrului Naþional din Târgu-Mureº, cu cele douã secþii: de limbã românã ºi de limbã maghiarã. Vom vota, fãrã rezervã, aceastã ordonanþã, dar adresez respectuos primului-ministru Adrian Nãstase rugãmintea ca în timpul cel mai scurt, pentru a nu se da senzaþia unei discriminãri greu de înþeles ºi greu de acceptat, ca în timpul cel mai scurt Guvernul, printr-o altã ordonanþã, sã revinã ºi asupra ideii nefericite de a scoate aceste instituþii de culturã-pilot din finanþarea Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi de a le pune în situaþia ingratã de a trãi momente de mare dificultate, cum trãiesc astãzi teatrele naþionale din Târgu-Mureº ºi din Craiova. Nu ne putem gândi cã se practicã o politicã discriminatorie, nu putem decât sã salutãm aceastã ordonanþã ºi, repet, îl rog pe domnul prim-ministru ca în timpul cel mai scurt sã facã gestul de reparaþie pentru aceste instituþii fundamentale în cultura româneascã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Constantinescu Eugen-Marius.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este un moment în care trebuie sã facem ºi puþinã analizã pe anumite mãsuri care vizeazã un domeniu important, în care, însã, aºa cum dovedeºte aceastã ordonanþã de urgenþã, nu se poate acþiona în grabã ºi, mai ales, nu pot fi neglijate argumentele care se aduc în sprijinul uneia sau alteia dintre soluþii. Ne aflãm în situaþia sã anulãm, la câteva luni dupã ce a fost adoptatã, o parte dintr-o ordonanþã a Guvernului prin care, din subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor, erau trecute în subordinea unitãþilor de administraþie localã o serie de instituþii de culturã. Pe lângã Teatrul Naþional din Craiova ºi Teatrul Naþional din Târgu-Mureº, care are douã secþii: o secþie în limba românã ºi o secþie în limba maghiarã, în aceeaºi situaþie criticã se aflã ºi Opera Românã din Cluj, se aflã ºi Teatrul Naþional din Cluj, în aceeaºi situaþie foarte criticã se aflã Muzeul Carpaþilor Rãsãriteni din Sfântu Gheorghe, ºi, cu siguranþã, în lunile viitoare vom discuta despre aceeaºi situaþie foarte grea la alte instituþii care au fost trecute în subordinea autoritãþilor locale, autoritãþilor administrative locale, fãrã asentimentul acestora. Iatã, deci, cã este cazul ca, de fiecare datã, sã analizãm cu mai mult discernãmânt soluþiile respective. Este adevãrat, descentralizarea este o direcþie în care trebuie sã mergem, dar nu trebuie sã mergem þopãind, sãrind, arzând etapele. Trebuie sã mergem pe un drum pe care paºii pe care-i facem sã fie foarte siguri, iar soarta acestor instituþii sã nu fie pusã niciodatã în pericol, pentru cã altfel va trebuiÉ, ºi domnul ministru, faþã de care am tot respectul ºi care a participat la discuþii ºi care ºtie, ºi ºtie bine, cã ºi-a luat un anumit angajament în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, angajament pe care nu l-a putut respecta ºi pentru care a venit ºi a justificat într-un anumit fel încãlcarea acelui angajament, este, de data aceasta, în situaþia sã ne spunã de ce trebuie sã acceptãm revenirea în subordinea ministerului. De altfel este uºor de înþeles din expunerea de motive ºi din ceea ce s-a spus pânã acum aici. Sigur cã vom susþine aceastã ordonanþã, vom vota pentru aceastã ordonanþã, dar, în acelaºi timp, aºteptãm o analizã foarte serioasã pentru celelalte instituþii pe care le-am amintit deja aici, ºi care sunt efectiv într-o situaþie deosebitã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente din partea comisiei.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinteÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule ministru, nu vã permit. Nu un rãspuns, vreau o analizã în perspectivã, nu trebuie sã justificãm de ce. Toatã lumea ºtie de ce.

Bun, dacã nu e timp, nu eÉ

Cu 89 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat.

Acum vã dau cuvântul, domnule ministru, pentru 2Ð3 minute, dupã aprobarea legii.

Vã mulþumesc.

Era o singurã precizare. De la caz la caz vom încerca sã remediem, sunt încã douã sau trei cazuri. În celelalte

zone, nu în zona teatralã, descentralizarea s-a fãcut aºa cum trebuia, ºi lucrurile nu sunt mai rele decât înainte. Vreau sã vã spun cã repetãm întru totul o experienþã de 20 de ani a Franþei în materie de descentralizare, unde s-a fãcut acelaºi lucru: teatrele au fost ultimele. Probabil cã noi am greºit punând ºi teatrele ºi instituþia de spectacol alãturi de muzee. Era numai o precizare pe care voiam s-o fac, evident nu am de ce sã insist.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Stimaþi colegi, aþi primitÉ

S-ar putea, domnule preºedinte, ordonanþa cu holocaustul, pentru careÉ?

Mai târziu.

Mai târziu e, bine.

Stimaþi colegi,

Aþi primit raportul comisiei de mediere la Ordonanþa de urgenþã nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie. Comisia de mediere vã propune ceea ce am aprobat: cele douã amendamente cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Deci, vã rog sã votaþi, este lege organicã, vã rog foarte mult sã votaþi raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere s-a aprobat cu 91 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 5 abþineri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reþelele de comunicaþii electronice ºi infrastructura asociatã, precum ºi interconectarea acestora.

Domnule secretar de stat, da, vã rog sã vã prezentaþi. Domnul Novolan, secretarul Comisiei economice.

## **Domnul Dinu Malacopol Ñ** _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

Dinu Malacopol, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind accesul la reþelele de comunicaþii electronice ºi infrastructura asociatã face parte din seria de acte normative necesare liberalizãrii, de la 1 ianuarie 2003, totale a telecomunicaþiilor din România. Aceastã lege va da posibilitatea noilor operatori de telecomunicaþii sã conecteze reþelele lor la reþelele deja existente. Suntem de acord cu amendamentul propus de Comisia economicã ºi vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul secretar Novolan Traian prezintã raportul Comisiei economice.

Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului adoptarea în forma prezentatã, cu amendamentul din anexã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc.

Deci, amendamentul e legat de faptul cã s-a instituit Autoritatea Naþionalã de Reglementare, nu mai e cazul de hotãrâre de Guvern ºi este corect. Vã rog, dezbateri generale. Nu sunt luãri de cuvânt. Avem amendament.

Dacã sunt observaþii la amendament? Înþeleg cã nu sunt observaþii.

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de lege primit de la Camera Deputaþilor, cu corectura pe care am aprobat-o prin raport anterior. Vã rog sã votaþi.

Proiectul de lege s-a aprobat cu 88 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaþiilor.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

Acest proiect de lege reglementeazã noul cadru general de funcþionare a sectorului de comunicaþii electronice în România. Vreau sã subliniez doar cã acest proiect de lege se bazeazã în exclusivitate pe prevederile directivelor Comisiei Europene privitoare la comunicaþii emise în aprilie 2002, deci, prin aprobarea acestui proiect de lege, România ar fi prima þarã din Europa comunitarã sau extracomunitarã care adoptã ultimele mãsuri europene în domeniu.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar Novolan, vã rog, raportul Comisiei economice.

Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului, fãrã amendamente, în forma prezentatã de Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Dezbateri generale. Înþeleg cã nu sunt luãri de cuvânt.

Stimaþi colegi, este o lege organicã.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborãrii proiectelor aferente Programului SAPARD, Mãsura 2.1. _”Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii ruraleÒ._

Da, domnule secretar de stat Florescu, vã ascultãm.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin proiectul de lege se urmãreºte impulsionarea factorilor de decizie la nivel local, comunal, pentru a declanºa procesul de pregãtire ºi elaborare a cerinþelor de finanþare viabile, care sã conducã la dezvoltarea ºi rezolvarea unor probleme stringente de infrastructurã ruralã, drumuri comunale, alimentãri cu apã, canalizãri.

În acest sens, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, ca ordonator principal de credite ºi având experienþa derulãrii unor asemenea programe, va primi fonduri de la bugetul de stat în vederea acoperirii cheltuielilor aferente acestui stadiu al programului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar Novolan prezintã raportul Comisiei economice.

Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului, în forma transmisã de Guvern, fãrã modificãri.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Pãcurariu.

Se ºtie foarte bine cã orice proiect în planul SAPARD este condiþionat de cofinanþarea a 30% din valoarea proiectului.

Pânã la 30%.

Pãrerea mea este cã dacã în aceastã perioadã de timp, cât a mai rãmas din acest an, urmeazã sã promovãm niºte studii de fezabilitate, mãcar pe unele dintre ele, problema este dacã în clipa de faþã Guvernul ºtie exact care este necesarul de cofinanþare? Pentru cã dacã nu-l asigurãm pe acesta, nu vom putea utiliza banii în Programul SAPARD.

Deci blocajul principal pe care îl avem acum este exact de cofinanþare. Nici un consiliu judeþean sau un mare partener nu a prevãzut faptul cã programul devine operativ în a doua jumãtate a anului 2002 ºi nu avem aceste fonduri. Este bine Ñ mai mult decât nimic Ñ faptul cã finanþãm studii de fezabilitate, dar valoarea lor în cadrul unui proiect este relativ foarte micã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat?

## Domnule preºedinte,

Problema cofinanþãrii se va rezolva tot prin rectificarea bugetului de stat. Este vorba de primul împrumut pe care îl primeºte România de la Comunitatea Europeanã, în valoare de 300 de milioane de euro. Primul pas care trebuie fãcut Ñ ºi este normal sã fie acesta Ñ sunt studiile de fezabilitate care, în momentul de faþã, sunt necesar a fi elaborate, dar le lipsea sursa de finanþare, de aceea primul pas l-am fãcut prin a solicita Ñ prin acest proiect de lege Ñ aprobarea finanþãrii de la bugetul de stat, prin Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, ca studiile de fezabilitate sã se facã la nivelul comunelor, urmând ca la pasul al doilea, când intrã în vigoare cele 300 milioane euro, sã se asigure ºi componentaÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

S-a înþeles. La rectificare intrã pe formulaÉ

Mai sunt alte observaþii, întrebãri? Nu sunt, nu avem amendamente.

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, o secundã.

Vã rog.

Aº dori, în numele Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, sã vã mulþumesc pentru sprijinul acordat în aceastã sesiune pentru actele normative susþinute de minister.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaþiilor asumate prin contractele de privatizare a societãþilor comerciale.

Comisia economicã. Faceþi schimb.

Domnule senator Novolan, încã mai avem nevoie de dumneavoastrã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Iacob Zelenco.

**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu ordonanþa supusã astãzi dezbaterii sunt de menþionat urmãtoarele. Pânã în prezent au fost încheiate contracte de privatizare pentru circa 7.600 societãþi comerciale. În cadrul acestor contracte au fost incluse o serie de obligaþii pentru cumpãrãtori, atât în ceea ce priveºte modalitatea de platã a ratelor aferente preþului, a cuantumului ºi termenelor de efectuare a investiþiilor în societate, inclusiv a celor de mediu, precum ºi alte obligaþii care au menirea de a asigura o bunã funcþionalitate a societãþilor privatizate.

Modul de respectare a obligaþiilor asumate prin contract s-a concretizat într-o activitate distinctã în cadrul A.P.A.P.S. Lipsa unor reglementãri exprese prin lege cu privire la modalitatea tehnicã de evaluare a respectãrii obligaþiilor asumate de cumpãrãtor, precum ºi unele formulãri echivoce ale acestor obligaþii în cadrul contractelor a condus, în numeroase cazuri, la interpretãri fie rigide, fie subiective, ceea ce a determinat ca A.P.A.P.S. sã se afle antrenat într-un numãr foarte mare de procese atât cu cumpãrãtorii, cât ºi cu societãþile comerciale.

În principal, prin ordonanþa respectivã s-a urmãrit reglementarea urmãtoarelor aspecte:

Ð definirea termenelor ºi expresiilor utilizate frecvent în cadrul contractelor de privatizare, astfel încât sã se asigure o interpretare clarã ºi unitarã a acestora;

Ð definirea sferei de aplicare a controlului post-privatizare;

Ð obligaþiile care revin conducerii societãþilor comerciale pe perioada de derulare a contractelor;

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. S-a înþeles, avem în expunerea de motive destul.

Domnul secretar Novolan prezintã raportul Comisiei economice.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

ªi la acest proiect de lege Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului în forma transmisã de Camera Deputaþilor fãrã modificãri.

Vã mulþumesc, domnule senator. Sunt luãri de cuvânt? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul P.D. din Senat se va abþine de la votarea acestei legi, nu pentru cã ea nu este importantã pentru noi, noi o considerãm extrem de necesarã pentru tot ce înseamnã procesul de privatizare, nu pentru cã legea nu ar fi, în mare parte, bunã, ci pentru faptul cã scãpãrile care mai sunt în lege puteau fi reglementate dacã exista timpul material discuþiei mai amãnunþite a acestui proiect în Senat. Dacã a stat 4 luni la Camerã, la Senat a stat câteva zile ºi au fost greu de gãsit soluþiile cele mai bune la aceastã lege.

Principala lacunã a legii este, dupã pãrerea mea ºi a noastrã, faptul cã, din pãcate, noi facem o lege bunã pentru A.P.A.P.S., în primul rând, ºi nu facem o lege pentru tot ceea ce înseamnã procesul postprivatizare. Legea se referã numai la societãþile comerciale care au fost privatizate de F.P.S. ºi A.P.A.P.S. ªtim bine cã sunt societãþi privatizate de Ministerul Turismului, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi aºa mai departe.

Deci cred cã dacã exista timpul material necesar, puteam face o lege bunã pentru întreg procesul postprivatizare ºi nu numai pentru o parte din societãþile comerciale.

De acord, domnule senator Hanganu, trebuie sã gândim ºi pentru celelalte.

Domnul senator Dina Carol.

## **Domnul Carol Dina:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În numele Grupului parlamentar România Mare solicitãm ca acest proiect de lege sã fie retrimis la comisii în vederea fundamentãrii corespunzãtoare a acestei chestiuni de o importanþã vitalã pentru economia naþionalã.

Noi, încã de la începutul acestei sesiuni, am susþinut cã trebuie sã se elaboreze un act normativ care sã reglementeze toate litigiile care au apãrut ºi apar în continuare în procesul postprivatizare. Modul în care s-a elaborat acest act normativ soluþioneazã numai în parte problematica complexã a chestiunii.

Vreau sã fac o parantezã.

Domnule preºedinte, în lipsa dumneavoastrã, în mod eronat acest aviz a fost transmis la Comisia economicã pentru analizã. În Comisia pentru privatizare au fost opinii diferite. S-a referit ºi domnul senator Hanganu la aceastã chestiune, ºi, de aceea, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã aprobaþi ca aceastã lege sã fie retrimisã la comisie, în dorinþa sincerã de a ne implica cu responsabilitate sã gãsim cele mai bune soluþii ºi sã nu greºim în continuare.

Vreau sã vã prezint ce avem în vedere.

În primul rând, aceastã lege nu se referã ºi la celelalte instituþii abilitate sã facã privatizare.

Deºi la dispoziþii generale se face vorbire despre societãþi comerciale ºi companii naþionale, în conþinutul actului normativ se referã numai la A.P.A.P.S., dar, dupã opinia mea ºi a celorlalþi care am gândit acest proiect, aceasta este o eroare ºi ea trebuie reglementatã aºa

cum, de altfel, s-a soluþionat problema în Legea de accelerare a privatizãrii, susþinutã de primul-ministru în plenul celor douã Camere.

Legea trebuie sã abordeze în mod unitar problema postprivatizare.

În al doilea rând, cred cã specialiºtii din Senat, în materie de drept, trebuie sã constate cã în acest proiect de lege A.P.A.P.S. ºi-a asumat niºte prerogative care vor crea în continuare posibilitatea interpretãrii ºi aplicãrii dupã bunul plac al unuia sau altuia.

Aici mã refer la art. 15 ºi vã rog sã-mi permiteþi sã-l prezint. ”A.P.A.P.S....Ò

E dreptul meu.

”A.P.A.P.S. poate, la solicitarea cumpãrãtorului ºi pe baza documentaþiei prezentate de cumpãrãtor, dupã caz, sã convinã cu acesta reeºalonarea programului de investiþii în cadrul perioadei prevãzute în contract, prelungirea termenelor de realizare a investiþiilor peste scadenþã, prevãzute în contract, dacã prin aceasta cumpãrãtorul nu-ºi pierde poziþia de adjudecãtor conform grilei de punctaj pentru selecþia ofertanþilor, modificarea structurii angajamentelor de investiþii prevãzute în contract, reeºalonarea termenelor de platã a ratelor aferente preþului datorat, efectuarea unei novaþii sau delegaþii, rezilierea sau rezoluþionarea contractului prin acordul pãrþilor.Ò

O chestiune care mi se pare, pur ºi simplu, de necrezut, este la art. 22 alin. 1 unde spune:

”A.P.A.P.S. ºi cumpãrãtorul pot conveni continuarea contractului prin renunþarea la punerea în aplicare a unei hotãrâri judecãtoreºti ce are ca efect desfiinþarea contractului sau la aplicarea actului comisoriu în cazul contractelor care deþin astfel de clauze.Ò

Deci dupã ce instanþa se pronunþã, creãm un precedent ca instituþii sã se abatã de la hotãrâri care sunt luate de instanþã.

În plus, domnule preºedinte, vreau sã subliniez cã, potrivit art. 72 din Constituþie, dupã opinia noastrã legea este organicã ºi nu ordinarã, întrucât face referire clarã la proprietate.

De aceea, domnule preºedinte, vã rog sã aveþi amabilitatea sã supuneþi aprobãrii retragerea din dezbatere a acestei legi, sã o analizãm corespunzãtor, avem timp sãptãmâna viitoare, cât ne-aþi aprobat sã lucrãm. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Era bine dacã fãceaþi amendamente de fond pe aceastã problemã la comisie. Mã rog.

Sunt luãri de cuvânt.

Da, domnule senator. Sã ne dea un rãspuns domnul secretar de stat Zelenco ºi vã dau cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu problema ridicatã cã ar fi trebuit scoasã o lege care sã acopere toate instituþiile implicate, fac urmãtoarea precizare.

Fiecare dintre instituþiile implicate ºi-a stabilit propriile reguli de privatizare, fiecare având un anumit specific. Normal este ca fiecare instituþie implicatã, corespunzãtor procesului de privatizare ºi tehnicilor de privatizare, sã-ºi organizeze ºi controlul postprivatizare.

Dupã opinia noastrã, nu poate fi scoasã o lege cu caracter general care sã reglementeze un control postprivatizare, în condiþiile în care privatizarea este reglementatã de fiecare minister ºi efectuatã potrivit specificului sãu. Aceasta a fost raþiunea pentru care societãþi ºi anumite sectoare au fost scoase de la fostul F.P.S. Ñ de la A.P.A.P.S. Ñ ºi date la ministerele de resort, aºa cum este cazul turismului, agriculturii ºi transporturilor ºi aºa mai departe.

De aceea, nu cred cã poate fi fãcutã o lege, mai ales cã prezenta ordonanþã supusã dezbaterii azi reglementeazã o cazuisticã izvorâtã din practica contractelor încheiate de cãtre A.P.A.P.S. Problemele de la turism pot fi altele.

De asemenea, cred cã ordonanþa nu are caracter de lege organicã, pentru cã nu reglementeazã regimul proprietãþii în general, ci se referã strict la relaþiile contractuale ºi clauzele cuprinse în contractele de privatizare. Vã mulþumesc.

Domnul senator Bindea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº vrea, punctual, sã rãspund la motivele pentru care în aceastã ºedinþã s-a cerut retrimiterea proiectului de lege la comisie.

Motivul 1: nu am avut timp de lucru, au fost prea puþine zile. Eu cred cã nu este cazul sã-l invocãm ca un motiv pentru o asemenea mãsurã, de restituire.

În ce priveºte ideea cã s-a fãcut doar pentru A.P.A.P.S., eu vreau sã evidenþiez faptul cã, de principiu, nu este admisibil sã se discute cã acolo unde existã o problemã ea trebuie sã fie amânatã sau restituitã propunerea de rezolvare a ei, pentru cã mai sunt ºi altele. Nu ne opreºte nimeni ca, pentru celelalte ministere, sã facem un proiect de lege pe aceeaºi temã, pentru reglementarea postprivatizãrii. Nu-i opreºte pe cei care pot deveni iniþiatori, dar nici pe noi, ca parlamentari.

Deci aceastã chestiune trebuie sã fie consideratã cã, din toate societãþile care au fost privatizate ºi care, desigur, au probleme postprivatizare, iatã, un anume segment se rezolvã prin aceastã lege, celelalte, prin niºte legi pe care noi putem sã le propunem, având calitatea de parlamentari.

S-au adus argumente privind posibilitatea ca pãrþile sã execute sau sã nu execute hotãrâri judecãtoreºti. Art. 969 Cod civil spune foarte limpede cã voinþa pãrþilor este lege. O hotãrâre judecãtoreascã se pune în executare dacã una dintre pãrþi o cere. Dacã partea care este îndrituitã sã cearã executarea nu cere punerea în executare a hotãrârii ºi intervine pe discuþii, pe negocieri, pe alte clauze, este dreptul ei, de la forþa pe care o dã legea consensului celor douã pãrþi contractante.

În fine, domnule preºedinte, ca argument, s-a arãtat cã au fost foarte diferite pãrerile în comisie. Acesta, de asemenea, nu cred cã este un motiv de a se trimite proiectul de lege la comisie, ci, dimpotrivã, aratã, cu atât

mai mult, caracterul democratic, care nu poate sã existe decât în cazul diferenþei de opinii.

Iatã de ce rog pe doamnele ºi domnii senatori sã aprobe acest proiect de lege aºa cum a fost formulat ºi cum a fost avizat de cãtre cele douã comisii. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Deci, stimaþi colegi, noi suntem în urmãtoarea situaþie: avem de-a face cu o ordonanþã care este în aplicare ºi provoacã efecte. Ordonanþa a fost elaboratã în baza iniþiativei Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Este adevãrat cã ºi celelalte instituþii scot la vânzare, la privatizare, dar au un anumit specific: aproape la toate avem de-a face cu domeniul public al statului, unde apar concesionãri, deci apar alte tipuri de contracte, mult mai diferite ca specific. Ce ridicã domnul senator Dina Carol ºi chiar domnul senator Hanganu este corect. Normal, ar trebui sã gândim Ñ poate cã e bine chiar în vacanþa parlamentarã Ñ o iniþiativã legislativã, sã ieºim cu o formulã pe aceeaºi problemã pentru tot ce înseamnã Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Industriei, în care sã intervinã ºi specificul lor legat de faptul cã ºi în agriculturã ºi la Ministerul Transporturilor, ºi dincolo Ñ de exemplu, pãmântul nu face obiectul vânzãrii, în cadrul I.A.S.-urilor, sau trebuie sã corelãm cu Legea publicã. ªi contractele au un anumit specific de completat.

Dar s-a fãcut aici o propunere, ºi eu trebuie s-o

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Am o întrebare, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vreþi sã mã întrebaþi pe mine?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

O întrebare pentru reprezentantul Guvernului.

Vã rog sã întrebaþi, domnule senator.

Întrebarea este: Existã mai multe legi ale privatizãrii? Existã mai multe guverne care coordoneazã privatizarea?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. Vã rog sã luaþi loc.

Vã dau eu rãspunsul. Existã un singur guvern, dacã nu cunoaºteþi, privatizarea este privatizare, dar pentru agriculturã ºi celelalte am scos legi specifice. Dacã nu cunoaºteþi. Deci, stimaþi colegi,

Vã mulþumesc ºi vã doresc vacanþã plãcutã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Trecem la proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Topliþa, judeþul Harghita. Domnul secretar, vã rog, foarte pe scurt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, stimate doamne ºi stimaþi domni sena-

tori.

## ªi noi vã mulþumim.

Trecem la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã. Domnul secretar de stat, vã ascultãm.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se propune modificarea cuantumurilor amenzilor în domeniul actelor de stare civilã. La ora actualã, acestea sunt foarte mici, derizorii Ñ 40.000 lei, 60.000 lei Ñ ºi se intenþioneazã sã se instituie niºte amenzi mai ”omeneºtiÒ, aºa, cam în jur de 1 milion, pentru faptele comise.

Vã rugãm sã aprobaþi.

## **Domnul Adrian Moisoiu Ñ** _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimate ºi stimaþi doamne ºi domni senatori,

Sunt Adrian Moisoiu, deputat de Mureº. Împreunã cu domnul deputat, preºedinte al Camerei Deputaþilor, Valer Dorneanu, am iniþiat acest proiect de lege, pentru ca oraºul Topliþa, situat în nordul judeþului Harghita, sã-ºi schimbe statura ºi sã devinã municipiu.

Oraºul Topliþa este atestat de 670 de ani, a fost centru de plasã ºi, respectiv, centru de raion, are toate instituþiile administrative cerute de Legea nr. 315/2001, îndeplineºte condiþiile din toate punctele de vedere, atât ca centru economic, cât ºi centru turistic ºi cultural. În acelaºi timp, susþine întreaga zonã din partea respectivã, cu rezolvarea problemelor lor.

Nu vreau sã extind acest cuvânt.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci este vorba de o iniþiativã legislativã: deputaþii Valer Dorneanu, Adrian Moisoiu ºi Munteanu TudorMarius, senator.

Domnul senator Sin, vã rog.

Comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Camera Deputaþilor.

Mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, dacã sunt? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Sin va prezenta raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune Senatului aprobarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Stimaþi colegi, legea este organicã.

Trecem la propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Beiuº, judeþul Bihor.

Vã rog... Cine prezintã?

Domnul senator Liviu Maior, unul dintre iniþiatori.

Deci senatori iniþiatori: Vasile Duþã, Liviu Maior, ªtefan Mãrgineanu ºi Pete ªtefan.

Vã ascultãm, domnule senator Liviu Maior.

Am sã încerc sã fiu, într-adevãr, foarte scurt, pentru cã oraºul Beiuº nu necesitã o prezentare specialã. Este, pentru locuitorii din Munþii Apuseni, un centru polarizant din toate punctele de vedere, prin ºcolile sale, prin tradiþie ºi, mai nou, prin importanþa sa economicã.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/8.VII.2002

Anul acesta, în oraºul Beiuº au loc câteva manifestãri importante. Cea mai semnificativã este aniversarea creãrii Colegiului ”Samuil VulcanÒ, acum 175 de ani.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sper cã veþi vota pentru acest oraº, care nu mai necesitã o altã prezentare.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Sin, raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

În urma dezbaterilor, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea propunerii legislative, în forma prezentatã de iniþiator.

ªi noi suntem de acord, domnule preºedinte.

Am înþeles. Deci existã un amendament. De acord cu el?

Da.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, dezbateri generale? Nu sunt.

Supun acum votului dumneavoastrã iniþiativa legislativã, în formula venitã de la Camera Deputaþilor, cu amendamentul pe care l-am aprobat anterior. Deci vã rog sã votaþi. Legea are caracter organic. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 103 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiþiilor de funcþionare a centralelor termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale.

Domnule preºedinte, prin mai multe hotãrâri ale Guvernului au fost externalizate de la ”TermoelectricaÒ niºte centrale electrice de termoficare ºi trecute în proprietatea unitãþilor administrativ-teritoriale.

Pentru asigurarea condiþiilor financiare ºi economice necesare bunei funcþionãri a acestor centrale s-a elaborat aceastã ordonanþã de urgenþã cu care vã rugãm sã fiþi de acord.

Vã mulþumesc. Domnul senator Sin.

Comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, la proiectul de lege, în forma transmisã de Guvernul României.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Domnul senator Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Legea nr. 215/2001, Legea administraþiei publice locale, prevede cã orice transfer de sarcinã cãtre administraþia localã trebuie însoþit de resurse. Aceste termocentrale despre care se vorbeºte în proiectul de lege sunt, practic, prãbuºite tehnologic. Valoarea investiþiilor necesare pentru a le aduce la un nivel de suportabilitate din punct de vedere al costului energiei termice depãºeºte cu mult bugetul anual de care dispun unitãþile administrative. Chiar dacã Ministerul Finanþelor Publice dã garanþii pentru împrumuturile respective, practic, aceste investiþii nu pot sã devinã operaþionale decât dacã alocãm resurse suplimentare prin bugetul de stat, cu aceastã destinaþie, cãtre aceste unitãþi administrative.

Deci eu pot sã vã dau exemplu de oraº din judeþul Cluj Ñ Gherla Ñ în care 1.000 de apartamente, de 3 ani de zile, nu au energie termicã.

Practic ”TermoelectricaÒ scapã de ele, dar situaþia cetãþeanului nu va fi deloc îmbunãtãþitã, atâta timp cât nu prevedem fonduri pe aceste obiective, privind investiþii de dezvoltare.

Mulþumesc.

De acord. Daþi o mânã de ajutor, aºa cum a început în alte oraºe ºi se deruleazã procese de privatizare a lor, ºi o sã meargã ºi investiþiile.

Daþi un rãspuns, domnule secretar de stat?

Domnule preºedinte,

Referitor la cele spuse de domnul senator, vreau sã fac urmãtoarele precizãri.

Noi, prin aceastã ordonanþã, facem exact ceea ce se spune prin Legea administraþiei publice locale, în sensul cã, o datã cu transmiterea acestor centrale, asigurãm ºi fondurile necesare pentru buna lor funcþionare. Deci sunt îndeplinite atât cerinþele Legii administraþiei publice locale, cât ºi cele ale Legii finanþelor publice locale, care stabileºte acelaºi lucru.

Sunt îndeplinite cât e vorba de garanþii. Deci garanþiile nu înseamnã cã i-am transferat resurse, pentru cã, dacã unitatea administrativã nu are de unde... Sigur cã ea poate sã ia o soluþie de ºmecherie. Deci luãm împrumutul, garanteazã Ministerul Finanþelor Publice ºi sã se spele Guvernul pe cap cu restituirea acestui împrumut.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Soluþia este privatizarea, domnul senator Pãcurariu. Stimaþi colegi, nu avem amendamente.

Vã mulþumesc.

Trecem la propunerea legislativã privind schimbarea denumirii comunei Viiºoara, judeþul Neamþ.

Domnul senator Munteanu, vã rog sã prezentaþi rapor-

tul.

Domnul senator Sin este la pupitru. Vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pe teritoriul comunei Viiºoara, anul acesta se sãrbãtoreºte, se aniverseazã 600 de ani de la ctitorirea Mânãstirii Bistriþa, ctitoria domnitorului Alexandru cel Bun.

Considerãm cã schimbarea denumirii comunei Viiºoara în ”comuna Alexandru cel BunÒ, în ajunul acestei sãrbãtori, este un semn de respect ºi de preþuire pentru domnitorul care, timp de 32 de ani, a domnit în Moldova ºi a þinut neatârnatã þara.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Sin, raportul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil la propunerea legislativã ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acesteia în forma transmisã de iniþiator, cu amendamentul prevãzut în anexã, care face parte integrantã din raport.

De acord?

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dezbateri generale? Nu sunt. Stimaþi colegi, raportul are un amendament legat de titlu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a aprobat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea plãþii contribuþiei României la Fondul de Cooperare al Iniþiativei Central Europene.

Domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Din partea Guvernului?

Vã rog, vã ascultãm, foarte pe scurt... Este vorba de plata unei cotizaþii... Nici nu trebuie sã comentãm foarte mult. Douã rânduri dacã aveþi de spus...

## **Domnul Cristian Niculescu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Iniþiativa Central Europeanã este organizaþia regionalã creatã în 1989 în scopul de a dezvolta cooperarea economicã, politicã, economicã tehnicã, ºtiinþificã ºi culturalã între þãrile membre.

România a devenit membrã la 1 iunie 1996. Conform procentului stabilit pentru fiecare þarã, România trebuie sã vireze anual la Fondul Iniþiativei Central Europene, pânã la sfârºitul lunii, suma de 9.000 de euro...

Vã mulþumim, domnule secretar de stat... Avem în expunerea de motive...

Are cuvântul domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Propunem adoptarea proiectului...

Domnule preºedinte, comisia noastrã a întocmit raport favorabil ºi propune plenului dezbaterea ºi adoptarea proiectului, în forma transmisã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital ºi a Protocolului la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002.

Domnul secretar de stat Gherghina, vã ascultãm.

**Domnul Gheorghe Gherghina Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Prin proiectul de act normativ se propune ratificarea Acordului cu Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri ºi pentru prevenirea evaziunii fiscale.

Deci este un acord de evitare a dublei impuneri, cum avem cu mai multe state... S-a fãcut ºi cu Singapore ºi a fost semnat la Singapore.

Vã mulþumesc.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/8.VII.2002

Domnule preºedinte ªtefan Viorel, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil ºi supune plenului dezbaterea ºi adoptarea proiectului în forma prezentatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt. Înþeleg cã nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2002 privind cumpãrarea unui imobil pentru sediul Misiunii Permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Misiunea Permanentã a României pe lângã Uniunea Europeanã îºi desfãºoarã, în prezent, activitatea într-o clãdire aparþinând statului român, formatã din demisol, parter ºi douã etaje, având o suprafaþã construitã de 350 m[2] , în care lucreazã, în prezent, la post, 15 diplomaþi.

Este complet insuficient în perspectiva sporirii resurselor umane impuse de necesitatea aderãrii noastre la Uniunea Europeanã.

Din analiza ofertelor ºi a elementelor, rezultã cã imobilul situat în Rue Montoiye 12, în Bruxelles, reprezintã cea mai avantajoasã variantã, aceasta putând asigura toate condiþiile necesare Misiunii României la Uniunea Europeanã, în Bruxelles, din punct de vedere al funcþionalitãþii ºi reprezentativitãþii.

Clãdirea aceasta, pe care ne propunem sã o cumpãrãm, este construitã în anul 1974, este compusã din subsol, douã niveluri, parter ºi opt etaje, ºi are o suprafaþã construitã de 3.022 m[2] faþã de 350, cât avem acum.

Întrucât destinaþia clãdirii este pentru birouri mari, care nu sunt compartimentate ºi, ca urmare, este necesarã execuþia unor lucrãri de compartimentãri ºi igienizãri, este nevoie de o sumã de 1.565.000 euro. Preþul clãdirii este de 5.600.000 euro.

Având în vedere posibilitãþile financiare reduse ale Ministerului Afacerilor Externe din aceastã perioadã, se prevede ca achiziþionarea acestui imobil sã se facã din surse constituite din privatizare ºi valorificarea activelor bancare neperformante.

Faþã de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege anexat, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare ºi, totodatã, în final, în numele conducerii Ministerului de Externe, aº vrea sã vã mulþumesc mult pentru sprijinul pe care ni l-aþi acordat în aceastã sesiune pentru proiectele noastre de lege.

Mulþumim mult, domnule secretar de stat Niculescu. Dau cuvântul domnului preºedinte ªtefan Viorel, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, comisia noastrã a întocmit raport favorabil ºi vã supune spre aprobare proiectul de lege în forma transmisã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã sunt întrebãri, observaþii? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege privind finanþele publice. Domnul secretar de stat Gherghina, vã ascultãm.

Am venit în faþa dumneavoastrã cu un nou proiect de Lege a finanþelor publice. Necesitatea promovãrii acestui proiect de lege a revenit ºi din faptul cã au apãrut o serie de acte normative dupã aprobarea Legii finanþelor publice din 1996, dar ºi datoritã necesitãþii de a ne armoniza la directivele Uniunii Europene referitoare la finanþele publice.

În cuprinsul legii, noi am încercat sã... ºi am cuprins toate solicitãrile Uniunii Europene, a fost discutat cu Uniunea Europeanã proiectul de Lege ºi în aceastã formã vã propunem sã fie aprobatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte ªtefan Viorel, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte,

Comisia noastrã, apreciind cã acest proiect de lege este întocmit, aºa cum spunea ºi iniþiatorul, în conformitate cu reglementãrile europene, supune spre dezbatere ºi aprobarea plenului proiectul, în forma transmisã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente, cu precizarea cã la comisie s-au primit trei amendamente, care au fost respinse ºi care se regãsesc în anexa la raportul prezentat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Vela.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aceastã lege, care s-a dezbãtut într-un regim de urgenþã sau, poate, foarte mare urgenþã, noi considerãm cã prezintã unele aspecte negative atât pentru noi, pentru parlamentari, cât ºi pentru viaþa universitarã.

În acest sens, în primul rând, m-aº referi la faptul cã, prin aceastã lege, se îngrãdeºte iniþiativa Parlamentului de a se prezenta cu iniþiative legislative, deoarece se impune ca parlamentarul sã indice ºi sursa de finanþare care noi considerãm cã este atribuþia Executivului, ºi nu a senatorului.

În altã ordine de idei, m-aº referi la influenþa acestei legi asupra învãþãmântului superior de la noi din þarã.

Prin aceastã lege se eliminã Convenþia de la Bologna, unde au participat 28 de rectori de la universitãþile din Europa ºi au fost puse bazele învãþãmântului superior din Europa, respectiv ce trebuie sã îndeplinim noi pentru a fi integraþi în acest sistem.

În acelaºi timp, se anuleazã autonomia universitarã, secþiunea a VII-a din Legea învãþãmântului. Se anuleazã sau se limiteazã autonomia financiarã ºi managerialã a universitãþilor.

Prin aceastã lege se anuleazã sau se restrâng drepturile universitãþilor, stabilite prin legile specifice, menþionate sau consfinþite în Carta universitarã privind:

Ñ stabilirea numãrului, selectarea ºi promovarea personalului;

Ñ gãsirea, stabilirea ºi utilizarea surselor suplimentare de venituri;

Ñ gestionarea ºi folosirea fondurilor în baza autonomiei financiare ºi a descentralizãrii gestionãrii acestora;

Ñ gesionarea ºi utilizarea veniturilor proprii extrabugetare, fapt ce duce ca profesorii universitari sã nu se mai implice în a gãsi venituri extrabugetare ºi, în calitatea mea de rector, ºtiu ce probleme am avut când am încercat sã atrag cadrele didactice sã facã cercetare ºtiinþificã în cadrul universitãþii, ºi nu în alte organizaþii neguvernamentale sau societãþi comerciale proprii.

Având în vedere aceste aspecte, noi nu susþinem aceastã lege.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva? Domnul senator Otiman.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã-mi permiteþi sã mã refer ºi eu, pe scurt, la implicaþiile Legii finanþelor publice, care ne este prezentatã spre dezbatere astãzi, asupra sistemului naþional de învãþãmânt, cu precizarea expresã la câteva articole care, din pãcate, aºa cum spunea ºi colegul Vela, aduc atingere gravã autonomiei universitare ºi, mai cu seamã, în componenþa sa care vizeazã autonomia financiarã.

Îmi pare rãu cã... dacã nu este prezent domnul senator Maior...

Încã în primul an al ministeriatului Domniei sale Ñ nu, nu, acum am observat... mã iertaþi... l-am cãutat în salã, dar, la un moment dat, l-am pierdut Ñ se instituise dreptul universitãþilor de a-ºi regla personalul didactic, în funcþie de resursele financiare pe care le au.

Din pãcate, articolul... imediat îl voi gãsi... Art. 29 alin. 4... asimileazã universitatea ca un post de poliþie sau o primãrie... în sensul cã nu-i conferã posibilitatea de a-ºi constitui ºi a-ºi regla numãrul anual de personal în funcþie de alte venituri decât cele care vin de la bugetul statului, prin sistemul finanþãrii de bazã care are drept criteriu de finanþare numãrul de studenþi convenþionali, ºi nu numãrul de posturi.

Fiecare universitate are capacitatea Ñ dacã o are Ñ managerialã de a regla numãrul de posturi în funcþie de resursele care vin de la buget, ºi nu printr-un numãr fix, aºa cum se practica pânã în 1989.

Din acest punct de vedere, noi credem cã Legea finanþelor publice nu face un pas înainte, ba, dimpotrivã, mulþi paºi înapoi, ºi nu are, aºa cum se spunea, o aurã europeanã, pe care de fapt noi o dorim.

Al doilea element care trebuie avut în vedere ºi care constituie, de asemenea, un pas înapoi în domeniul sporirii autonomiei ºi mai cu seamã al utilizãrii fondului se referã la veniturile extrabugetare, ºi aici vreau sã spun cã nu este acelaºi lucru un venit extrabugetar al unei universitãþi cu o frizerie a ºtiu eu cui din domeniul bugetar, care îºi constituie prestãri de servicii.

Veniturile universitãþilor, în general, trebuie sã sporeascã.

Marile universitãþi din Europa ºi din lume au ponderi însemnate în finanþarea prin contribuþia veniturilor proprii.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul Filipaº, vã rog.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Aº dori sã receptaþi cuvântul meu nu ca având o substanþã politicã, ci exclusiv una de învãþãmânt Ñ vã vorbesc ca om de învãþãmânt ºi vreau sã folosesc acest prilej, fiind de faþã un reprezentant al Ministerului Finanþelor Publice, ºi sã îl informez cu aceastã ocazie ºi în acest context de niºte lucruri care se întâmplã în raportul dintre Ministerul Finanþelor Publice ºi universitãþi.

Sigur cã problematica pe care o discutãm noi astãzi, Legea finanþelor, poate fi transformatã într-un discurs politic oricând, dar eu nu doresc acest lucru.

Subliniez faptul cã vã vorbesc exclusiv de pe poziþiile învãþãmântului pur ºi simplu.

În ultima vreme asistãm la faptul cã învãþãmântul ºi cultura sunt transformate în surse din care sã se acopere diverse pierderi de la buget sau neînpliniri de la buget. Lucrul acesta, vã subliniez, nu se întâmplã niciunde în lumea civilizatã.

Reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice ne-a vorbit aici de intenþia Domniei sale de a prezenta o lege care sã vinã în concordanþã cu reglementãrile din Uniunea Europeanã.

Niciunde în Uniunea Europeanã autonomia universitarã nu este aproape lunã de lunã ciuntitã cu ceva, ºi în domeniul finanþelor se întâmplã acest lucru, subliniez, nu în alte domenii.

Ca sã vã dau numai un exemplu, noi beneficiem, universitãþile, prin lege, de neîncasarea taxei pe valoarea adãugatã, dar vreau sã vã spun cã avem nenumãrate adrese de la Ministerul Finanþelor Publice în care ni se certificã faptul cã într-o relaþie comercialã sau alta plãtim T.V.A., deºi legea ne scuteºte de acest lucru.

Sigur cã pot fi gãsite tot felul de portiþe, ºi economice, ºi juridice, în acest sens, dar asta se întâmplã tocmai pentru cã avem unele reglementãri juridice care lasã loc la aºa ceva.

Noi discutãm aici nu problema universitãþilor private, pentru cã ele nu sunt vizate de reglementarea pe care o discutãm, ci universitãþile de stat. Autonomia lor universitarã este pusã în discuþie.

Eu am impresia cã Ministerul Finanþelor Publice nu a dorit acest lucru ºi cã aceastã chestiune o aflã abia acum.

ªi eu vã mulþumesc.

Din pãcate nu a greºit, asta este legea în toatã Europa.

Sigur cã atunci când intervii pe impozite ºi taxe doare. Vrem sã intrãm în Europa sau nu vrem? Dacã vrem,

regula este una singurã ºi eu spun cã este simplã: ”orice sursã de venit se impoziteazãÒ.

Nu în cazul universitãþilor...

În toatã Europa.

Aº dori ca în numele Ministerului Finanþelor Publice sã ne cerem scuze dacã în expunerea de motive noi nu am fost suficient de clari sã se înþeleagã cã nu existã aceastã problemã care s-a ridicat aici.

De când a apãrut Legea învãþãmântului ºi s-a dat autonomie universitãþilor, în bugetul de stat universitãþile nu au apãrut niciodatã. Sumele care s-au alocat universitãþilor au apãrut la poziþia ”TransferuriÒ în bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi aceste transferuri se acordã universitãþilor în funcþie de numãrul de studenþi ºi suma pe student.

Univesitãþile funcþioneazã în regim extrabugetar din punct de vedere financiar, ele nu sunt afectate în nici un fel de acest proiect de lege. Ele vor funcþiona în continuare exact ca ºi pânã acum, ele vor primi bani dacã comanda de stat va fi sã ºcolarizeze un numãr mai mare de studenþi ºi, cu suma care se stabileºte pe student, vor primi banii respectivi. Se vor înregistra ca venituri proprii ale acestora chiar ºi veniturile primite prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, în funcþie de acest calcul, numãr de studenþi echivalent ºi suma pe student echivalent. Nu afecteazã în nici un fel aceastã lege universitãþile.

De asemenea, nu afecteazã în nici un fel unitãþile de culturã, care sunt prevãzute ºi funcþioneazã din venituri proprii ºi alocaþii de la buget. Venituri proprii înseamnã cã îºi reþin toate veniturile proprii ºi primesc în completare alocaþii de la buget.

Despre ce este vorba la articolul la care se face referire?

Este vorba de instituþiile declarate ºi organizate a se finanþa integral din venituri bugetare, cele care s-a hotãrât cã sunt finanþate integral din venituri de la buget, este clar cã dacã prin buget îi acoperi toate cheltuielile, dacã realizeazã venituri din diverse motive, acele venituri trebuie sã se reflecte în buget.

Deci sã se reflecte în buget ca atare.

De asemenea, în acest sens, aº dori sã se înþeleagã cã nu are nici o legãturã numãrul de posturi la care s-ar face referire în articolul 29, cum cã am intenþionat sau cã proiectul de lege ar avea în vedere cã ar trebui prin buget sã stabilim numãrul de posturi de la universitãþi. Nu are nici un fel de legãturã.

Domnul Otiman mai doreºte sã întrebe ceva.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, de asemenea, domnului secretar de stat pentru precizãrile foarte importante pe care le-a fãcut ºi v-aº ruga sã-mi permiteþi, domnule preºedinte, sã preiau din stenograma ºedinþei de astãzi cuvântul domnului Gherghina ºi, în calitatea mea de preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã ºi de vicepreºedinte al Consiliului Naþional al Rectorilor, sã-l transmit tuturor rectorilor, în cazul în care Curtea de Conturi sau alte structuri ale controlului financiar de stat vor veni la universitãþi. Mulþumesc foarte mult.

În aceste condiþii, renunþaþi la amendamente?

Da, renunþãm.

## Mulþumesc foarte mult.

## Domnule secretar de stat,

Menþineþi tot ce aþi declarat, pentru cã domnul Otiman o sã preia la Comisia de învãþãmânt ºi ºtiinþã cuvântul dumneavoastrã din stenogramã ºi chiar o sã-l transmitã mai departe.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Nu!

Eu vreau sã fie foarte clar, pentru cã sunt semne de întrebare cã anumite instituþii ale statului nu respectã întocmai legea. Articolele unde se fac amendamente spun, spre exemplu: ”instituþiile publice finanþate integral de la bugetul de statÒ. Deci nu este vorba despre universitãþi ºi, ca sã nu fie nici un dubiu, domnul preºedinte Otiman a fãcut aceastã solicitare.

Dacã mai sunt amendamente de susþinut?

În aceste condiþii, cu precizãrile de rigoare, supun aprobãrii dumneavoastrã raportul prezentat de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi proiectul de lege, în formula primitã de la Camera Deputaþilor.

Vã atenþionez cã este vorba despre o lege organicã. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 74 de voturi pentru ºi 32 de voturi împotrivã.

Propun sã trecem la proiectul de Lege pentru modificarea articolului 29 litera e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat. Vã rog.

## **Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru completarea articolului 29 litera e) din Legea nr. 80/1996 privind statutul cadrelor militare are ca obiect reglementarea posibilitãþii de asociere a cadrelor militare ºi în scopuri caritabile ºi considerãm cã aceastã propunere ar aduce un plus de apreciere pozitivã a populaþiei faþã de Armata Românã.

De aceea, suntem de acord cu adoptarea ei în forma aprobatã de Camera Deputaþilor ºi vã rugãm sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil acestei propuneri.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a hotãrât raport de admitere ºi propune sã fie supusã dezbaterii ºi aprobãrii plenului, fãrã modificãri ale textului, aºa cum a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumim, domnule vicepreºedinte Paºtiu.

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Mai avem proiectul de Lege pentru aprobarea plãþii cotizaþiei care revine României, în calitatea sa de participant la Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenþionale ºi produse ºi tehnologii cu dublã utilizare Ñ Elemente esenþiale Ñ, adoptat la 11Ñ12 iulie 1996 ºi amendat la 6Ñ7 decembrie 2001. Vã rog, vã ascultãm!

Nu. **Doamna Nineta Bãrbulescu** _Ñ secretar de stat la_

_Agenþia Naþionalã de Control al Exporturilor Strategice ºi al Interzicerii Armelor Chimice_ **:**

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este o lege ordinarã, pentru plata unei cotizaþii. Suma este modicã, de 7.600 de euro, urmând ulterior o platã anualã de 1.600 de euro.

România face parte, dupã cum cunoaºteþi, din acest club select al producãtorilor ºi exporturilor de armament ºi apreciem cã este o datorie de onoare onorarea acestei plãþi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule vicepreºedinte Paºtiu, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, comisia noastrã a hotãrât sã adopte raport de admitere, fãrã modificãri ale textului adoptat de Camera Deputaþilor.

Este lege ordinarã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dezbateri generale? E vorba de plata unei cotizaþii. Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului Român de Informaþii.

E ora 13,00!

Stimaþi colegi, dupã acesta mai este un proiect de lege pe domeniul apãrãrii, ca sã închidem capitolul ãsta.

Aº dori sã prezint eu.

Este vorba de o modificare a art. 42 din proiectul Legii de organizare ºi funcþionare a S.R.I.-ului. Prin acest articol se reglementeazã posibilitatea valorificãrii unor bunuri din dotare ºi reþinerii veniturilor din valorificarea bunurilor respective.

Vã propunem aprobarea acestui proiect de act normativ.

## Mulþumesc.

Domnule vicepreºedinte Paºtiu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Domnule preºedinte, comisia a hotãrât sã adopte raport de admitere, fãrã modificãri ale textului trimis de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dezbateri generale, luãri de cuvânt?

Stimaþi colegi, nu avem amendamente.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2002 pentru modificarea Legii apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca urmarea a procesului de restructurare a armatei noastre, multe comandamente militare teritoriale sunt desfiinþate iar centrele militare judeþene vor intra în subordinea corpurilor de armatã aflate în subordinea Statului Major al Forþelor Terestre. De aceea, vã rog sã fiþi de acord cu aceastã propunere legislativã.

Sã lucrãm pânã terminãm ordinea de zi!

Vã mulþumesc, foarte mult.

Domnule vicepreºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Supunem la vot?

Da!

Dupã aceea. Vã ascultãm! Cine prezintã?

Domnule preºedinte, comisia a hotãrât sã adopte raport de admitere, fãrã modificãri ale textului trimis de Guvern.

Proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor organice.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente. De asemenea, este o lege cu caracter organic.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumim.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, suntem în urmãtoarea situaþie: este ora 13,05 ºi eu vã mulþumesc pentru îngãduinþa cã am depãºit cu 5 minute. Mai avem 7 proiecte de lege.

Rugãmintea este: doriþi sã continuãm?

Da! La vot!

viaþã, integritate corporalã sau libertate este ameninþatã datoritã deþinerii de cãtre aceºtia a unor informaþii sau date cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni grave pe care le-au furnizat sau au fost de acord sã le furnizeze organelor judiciare ºi care au un rol determinant în descoperirea infractorilor ºi soluþionarea unor cauze.

În primul capitol, proiectul de lege defineºte o serie de termeni, cum ar fi cel de ”martorÒ, ”starea de pericolÒ, ”martor protejatÒ, ”program de protecþie a martorilorÒ, ”mãsuri urgenteÒ, ”infracþiune gravãÒ ºi aºa mai departe, pentru a continua, apoi, în proiect, cu prevederi referitoare la procedura de includere în protecþia martorului ºi, de asemenea, a documentelor care se întocmesc între acesta ºi organele Ministerului de Interne, care-i asigurã protecþia.

ªi, în ultimul capitol, destinat dispoziþiilor finale, se prevede, printre altele, cã Ministerul de Interne va prezenta anual rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a programului de protecþie a martorului.

Prin aceste mãsuri ne raliem la Convenþia Naþiunilor Unite împotriva Criminalitãþii Transnaþionale, adoptatã la New York la 15 noiembrie 2000 ºi semnatã de România, în acelaºi an, la Palermo.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Supunem la vot. Cine este pentru? Vã rog sã votaþi. Cu 82 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

Rog colegii sã facem un efort sã finalizãm. Da?

Trecem la proiectul de Lege privind protecþia martorilor. Rog sã poftiþi, din partea Guvernului ºi din partea comisiei.

Eu am o mare rugãminte. Rog pe domnul vicepreºedinte Tãrãcilã sã preia pe mai departe conducerea ºedinþei, începând cu acest punct. Plecãm la ora 15,00 în Bulgaria, pe parcursul a douã zile.

De asemenea, doresc sã vã spun cã la încheierea sesiunii, sigur, am fãcut un raport, în calitate de preºedinte de Senat, pe care o sã-l primiþi toþi, cu anexe, pentru a-l avea la îndemânã în conferinþele de presã pe care le þineþi în teritoriu. ªi am sã rog pe domnul vicepreºedinte, în final Ð dureazã 4 minute Ð, sã prezinte ºi aceastã declaraþie la închidere de sesiune.

Poftiþi, domnule vicepreºedinte!

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Recrudescenþa unor fenomene antisociale grave, precum: criminalitatea organizatã, terorismul, traficul de droguri, traficul de persoane în societatea modernã, au modificat condiþiile în care persoanele fizice pot respecta obligaþia procesualã de a depune mãrturie.

În acest scop a fost întocmit proiectul de Lege privind protecþia martorilor, care instituie un sistem de mãsuri în vederea asigurãrii protecþiei ºi asistenþei martorilor a cãror

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Aveþi cuvântul, domnule vicepreºedinte din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

E o lege specialã, cu o reglementare pentru prima datã deosebitã, tehnicã ºi de protecþie în þara noastrã. Se înscrie în reglementarea internaþionalã în materie.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adus amendamente importante, printre care: instituie infracþiune pentru aceia care din neglijenþã divulgã datele secrete cu privire la martori, pentru cã efectele pot fi deosebit de grave, de aceea am instituit infracþiune nu numai pentru cei care cu intenþie, ci ºi pentru cei care din neglijenþã fac lucrul acesta ºi am instituit o infracþiune pentru fapta martorului care protejat ºi în condiþii deosebite induce în eroare organele de cercetare sau instanþa. Pentru cã, ºi în lume, ca ºi la noi, s-au produs ºi se produc asemenea evenimente.

Am modificat proiectul legii. Nu prezintã raport ministrul de interne, ci Guvernul României. Ministrul de interne e membru al Guvernului ºi raporturile sunt între Guvern ºi Parlament. Parlamentul controleazã Guvernul României ºi implicit ministerele.

ªi, în sfârºit, am mai modificat ordinea, pentru a da un curs normal raporturilor dintre instituþiile specializate, serviciile de informaþii ºi organele de stat competente în aceastã materie.

Vã rog sã fiþi de acord cu toate amendamentele adoptate de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/8.VII.2002

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Domnul senator Popa, aveþi cuvântul!

**Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Nu, nu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã aveþi obiecþiuni în legãturã cu amendamentele existente în raport. Nefiind obiecþiuni,

Vã mulþumesc.

Mulþumim.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind circulaþia pe drumurile publice.

Aveþi cuvântul, domnul secretar de stat sau domnilor secretari de stat! Vã rog sã vã rânduiþi cine prezintã expunerea de motive.

Aveþi cuvântul!

Voi prezenta eu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Necesitatea promovãrii unui act normativ care sã reglementeze în condiþii noi circulaþia pe drumurile publice a fost evidentã. Aºa cum cunoaºteþi, acum câteva zile dumneavoastrã aþi respins un proiect de lege care exista încã din 1990 ºi care nu era aliniat la cerinþele actuale.

În principal, noua reglementare este solicitatã prin semnarea a douã Acorduri internaþionale de cãtre România, care au pus noi exigenþe în faþa circulaþiei rutiere, mai ales pe continentul european ºi, ca urmare, noi am stabilit prevederi specifice. Cred cã noul proiect rãspunde exigenþelor de a circula în condiþii moderne, cu noi rãspunderi atât pentru pietoni ºi conducãtorii auto, cât ºi pentru organele abilitate sã reglementeze circulaþia rutierã.

Faþã de aceste elemente, vã propun sã aprobaþi proiectul de lege prezentat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dupã cum aþi constatat, anexa la raport este deosebit de voluminoasã, 75 de puncte, reprezentând tot atâtea amendamente ale Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri la proiectul de lege.

Douã cuvinte despre procedurã. Am instituit o subcomisie specialã formatã din 3 senatori: domnul vicepreºedinte Aron Belaºcu, domnul senator Antonie Iorgovan ºi domnul senator Vlad Popa, care timp de peste 3 luni s-a ocupat de problematica acestui proiect de lege, colaborând cu organele tehnice de competenþã ale Ministerului de Interne, Institutul de Medicinã Legalã ”Mina MinoviciÒ, Parchetul General ºi toate celelalte organe cu atribuþii în materie.

A avut la bazã convenþiile internaþionale la care România este parte ºi care în Europa, dar nu numai în Europa, au revoluþionat circulaþia ºi legislaþiile din cele 7 þãri europene ºi din afara Europei, care sunt enumerate în raport, care a constituit baza de reglementare din care au împrumutat principalele reguli în aceastã materie.

Ca atare, aveþi explicaþia ºi pentru menþiunea la fiecare amendament în parte, care aparþine acestei subcomisii care a preluat, cum v-am spus, datele. Majoritatea celorlalte amendamente aduse de colegii senatori au fost admise, inclusiv ale Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din Senatul României. Cele respinse urmeazã a aprecia titularii lor dacã le vor susþine sau nu. În faþa comisiei, în majoritate, au achiesat la temeinicia respingerii acestor amendamente. Aceastã voluminoasã anexã este garanþia prelucrãrii în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cu maximã atenþie ºi competenþã a acestui proiect de lege. Este dintre cele moderne ºi va asigura în condiþiile corespunzãtoare circulaþia pe drumurile publice în România. Pentru prima datã aduce ºi stabilirea, fixarea în lege a termenilor cu care opereazã reglementarea în aceastã materie. Multe dispoziþii, ºi am încheiat cu aceasta, din amendamentele colegilor sau ale Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din Senat, þin de regulamentul la aceastã lege, de Regulamentul la Legea circulaþiei publice, care a existat ºi înainte ºi existã ºi în toate þãrile, ca regulament dezvoltãtor al normelor de mai micã importanþã, alãturi de cele care decurg din rezolvãrile ºi dispoziþiile de principiu din lege.

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Vã rog, domnul senator Ionel Alexandru!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Acest proiect de lege nu satisface decât în parte necesitãþile unei circulaþii moderne în România actualã ºi cu precãdere în capitala þãrii, Bucureºti.

Proiectul de lege are ºi o serie de inconveniente, pe care eu le-am precizat în comisie. E vorba de înmatricularea autovehiculelor, care, conform articolului 13, poate fi fãcutã în orice judeþ, indiferent de domiciliu, ceea ce nu mi se pare normal. La art. 23, dacã-l citiþi, pentru fapte deosebit de grave Ñ omor, tâlhãrie, furt Ñ, dupã ce a fost condamnat ºi ºi-a ispãºit pedeapsa, respectivul poate sã candideze pentru un nou carnet, deci sã primeascã un nou permis, lucru care nu mi se pare normal, dupã 6 luni. Veþi vedea numeroºi infractori care dupã o scurtã perioadã de timp îºi primesc din nou carnetele ºi repetã ceea ce au fãcut ºi înainte.

De asemenea, nu este reglementatã nici problema folosirii girofarurilor.

Mi s-a spus cã se va reglementa în regulament. Nu mi se pare normal sã rãmânã la latitudinea regulamentului o astfel de problemã, care a creat numeroase discuþii.

O altã problemã delicatã este cea a folosirii centurii de siguranþã ºi, corelat cu aceasta, a vitezei în localitãþi.

Se stabileºte folosirea centurii ºi, totodatã, limita de 50 km/orã. În aceastã situaþie renunþãm la una dintre acestea, adicã, ori pãstrãm centura ºi ridicãm limita la 60 km/orã ori lãsãm limita la 50 km/orã ºi eliminãm centura.

Sunt numeroase aspecte din acest punct de vedere, în special pentru transportatorii particulari, mai ales taximetriºtii, care solicitã acest lucru, dar ºi pentru ceilalþi participanþi la trafic.

Nu se stabileºte obligativitatea pentru bicicliºti, piste speciale pentru aceºtia, aþi vãzut, în special în capitalã, cum circulã printre autovehicule ºi pot provoca numeroase accidente.

De asemenea, nu se rezolvã deloc fluenþa traficului. Nu s-a reglementat principiul undei verzi, cum este în þãrile occidentale, astfel încât sã se realizeze aceastã fluenþã ºi, de asemenea, nici nu se descongestioneazã traficul prin obligativitatea constituirii unor parcãri supraetajate sau subterane.

Vã mulþumesc. Mai sunt intervenþii? Domnul senator Triþã Fãniþã.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã ridic o problemã legatã de circulaþia pe drumurile publice, chiar dacã n-are legãturã cu actualul proiect.

A apãrut, recent, o reglementare, am luat cunoºtinþã din mass-media, cã autovehiculele care depãºesc capacitatea de 7 tone ºi jumãtate nu mai pot circula ziua. Asta ar însemna sã se opreascã recoltatul cerealelor pãioase,

pentru cã combinele nu pot lucra noaptea nu pentru cã nu au luminã, ci pentru cã creºte gradul de umiditate ºi, practic, jumãtate din recoltã se pierde.

Profit de faptul cã este aici domnul secretar de stat ºi-i aduc la cunoºtinþã acest lucru, pentru cã în agriculturã aceastã problemã este catastrofalã.

Da, vã mulþumesc. Sigur, se va gãsi o soluþie. Domnul secretar Nicolescu Constantin.

Domnilor colegi,

Am luat cuvântul pentru a vã spune cã lucrez de mult timp în acest domeniu ºi cred cã legea este aºteptatã de mult. Ea coreleazã mai multe reglementãri în România ºi cred cã în sensul pe care noi îl discutãm, sã facem o lege perfectã, aceastã lege aº ruga sã fie aprobatã aºa cum a fost solicitatã de domnul secretar Predescu, având în vedere cã anumite probleme, pe care dumneavoastrã ºi colegul de la P.R.M. le-aþi ridicat, pot fi reglementate prin norme, ºi nu neapãrat prin lege, pentru cã în lege nu este neapãrat nevoie sã se reglementeze cazurile particulare, specifice unui domeniu.

De aceea, eu cred cã aceastã lege aduce rezolvãri în domeniul circulaþiei ºi ar trebui sã rezolvãm ºi sã votãm, în contextul celor 70 ºi ceva de amendamente, observaþii, care au fost lucrate cu multã atenþie în comisie, iar cazurile particulare, specifice unor activitãþi, în colaborare cu Ministerul de Interne ºi Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, se pot reglementa prin norme ºi instituþii specializate.

Eu vã rog sã votãm într-un mod mai operativ, ca sã putem avea ºi aceastã reglementare. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Înþeleg cã nu mai sunt intervenþii la dezbateri generale.

Întreb colegii care au avut amendamente respinse dacã insistã în aceste amendamente, pentru a le lua în dezbatere.

Da.

Bun, atunci, vom lua la rând amendamentele respinse.

Primul amendament respins a fost formulat de Serviciul Român de Informaþii la art. 4 alin. 2. Se doreºte adãugarea printre instituþiile respective Ñ Ministerul de Interne ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale Ñ ºi a Serviciului Român de Informaþii.

De acord, iniþiatorul?

A doua chestiune, în situaþia unui accident, în acelaºi alin. 2 al art. 4, la locul accidentului sã poatã fi un reprezentant al instituþiei respective.

Domnule preºedinte, Distinºi domni senatori,

Eu cred cã nu ar fi bine sã prindem aceastã chestiune în lege. Este o chestiune care se poate reglementa prin instrucþiuni comune, pentru cã este o lege cu aspecte de drept comun, nu se fac delimitãriÉ

Atunci, de ce aþi trecut Ministerul Apãrãrii Naþionale?

În toatã lumea existã o practicã vizând Ministerul Apãrãrii Naþionale, ºi am respectat ºi practica europeanã. Vehiculele cu aceastã destinaþie au în toatã lumea o numerotare aparte ºi o evidenþã aparte pentru situaþiile speciale care le determinã. Aºa ar trebui, îmi cer scuze acum, sã trecem ºi Serviciul de Informaþii Externe ºi Telecomunicaþiile Speciale ºi aºa mai departe, ºi o sã ajungem de n-o sã mai ºtim ce este cu autovehiculele.

Noi putem reglementa aceastã problemã de o manierã foarte clarã prin instrucþiuni comune de aplicare ºi, evident, în momentul în care se constatã implicarea într-un accident a unui ofiþer de informaþii sau a unei persoane din structura respectivã vor participa, cum se întâmplã ºi acum, de altfel, la cercetãri, la faþa locului. Dar a trece în lege eu cred cã ar putea fi altfel interpretatãÉ

Mulþumesc. Nu sunteþi de acord. Din partea comisiei, domnul senator Predescu.

Am aceleaºi argumente. Armata are evidenþã specialã, celelalte servicii nu au. Sunt în cadrul general.

Serviciul Român de Informaþii are o evidenþã ºi mai specialã.

Prin activitate, dar nu prin înmatriculare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

La art. 6 au amendamente domnul senator Ionel Alexandru ºi domnul senator Sergiu Nicolaescu, dar nu este prezent.

Domnul senator Ionel Alexandru. Aveþi cuvântul.

La lit. k) am introdus o nouã noþiune Ñ ”drumul europeanÒ, adicã ”drum modernizat, deschis traficului internaþional ºi naþional, format din axul central al drumului, trasat continuu, ºi patru benzi de circulaþieÒ. Sunt astfel de drumuri, care s-au construit ºi care se vor construi. Ele nu se gãsesc în lege, cu toate cã se gãsesc în Legea drumurilor ºi mi se pare normal sã aparã ºi în aceastã lege, mai ales cã în art. 32, parcã, apare noþiunea de ”drum naþional modernizat, europeanÒ.

Da, vã mulþumesc. Iniþiatorul?

Nu suntem de acord cu acest punct de vedere, deoarece reglementarea se regãseºte în Legea drumurilor ºi, prin urmare, nu se impune sã o redefinim, de o altã manierã, într-un alt act normativ.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Comisia a respins acest amendament.

Domnule preºedinte,

Pentru cã nu pot exista reglementãri paralele.

Vreau sã spun un lucru: toate amendamentele domnului senator, ca ºi celelalte respinse þin de domeniul regulamentului sau au alte reglementãri. Asta, apropo de stãruinþã. Nu se înþelege nevoia unei legi de acurateþe.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului susþinut de domnul senator Ionel Alexandru.

Cu 17 voturi pentru, 55 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, amendamentul a fost respins. La art. 9, urmãtorul amendament.

Nu este susþinut.

Am un amendament.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu mai este nici un amendament.

Aveþi amendament formulat?! Discutãm pe amendamente ºi, potrivit regulamentului, la amendamente au dreptul sã ia cuvântul senatorii dacã le-au formulat.

La art. 9 Ñ are amendament domnul senator Sergiu Nicolaescu, care nu este prezent.

Se solicitã, printr-un amendament respins, introducerea, alãturi de celelalte instituþii Ñ M.A.N. ºi M.I. Ñ ºi a Serviciului Român de Informaþii.

Dacã dincolo nu am fost de acord cu punctul de vedere exprimat, cred cã, din punct de vedere operativ, este vorba de acordarea unor autorizaþii pentru structuri proprii, sã-ºi facã revizia tehnicã ºi celelalte. Cred cã nu încurcã pe nimeni. Aici este o situaþie specialã.

Este absolut necesar, nu numai cã nu aveþi cum sã nu fiþi de acord. Maºinile de filaj trebuie sã meargã la o firmã privatã ca sã fie verificate tehnic?!

Aºa este practica, sunt autorizaþi ºi îºi pot face treaba în interiorul instituþiei ºi nu este nici o încãlcare legalã.

Deci sunteþi de acord cu amendamentul?

Da.

Comisia?

Da, pentru cã este o chestiune tehnicã.

## Da. Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui amendament la art. 9 alin. 3.

Amendament aprobat de plen cu 75 de voturi pentru, ºi 3 voturi împotrivã.

La art. 12, domnul senator Ionel Alexandru are un amendament. Îl susþineþi?

Bineînþeles, ºi vreau sã comentez precizarea domnului secretar al comisiei cã nu toate aceste amendamente þin de regulament. De aceea le ºi susþin.