Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 246, 98 sunt absenþi, din care 20 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vom începe cu constituirea unor comisii de mediere.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii: Ciupercã Vasile Silvian, Iordache Florin, Þibulcã Alexandru Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Dinu Gheorghe, ªnaider Paul Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Oltean Ion Ð Grupul parlamentar al P.D.; Dobre Victor Paul Ð Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este de acord? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat comisia de mediere, în componenþa amintitã.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniului Statului: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Bozgã Ion Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Bâldea Ion, Sadici Octavian Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Kelemen Atilla-

BŽla-Ladislau Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.; Ghervazen Longher Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniul culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor: Voicu Mãdãlin, Moldovan Carmen Ileana, Moldoveanu Eugenia Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Bãlãeþ Miticã Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Onisei Ioan Ð Grupul parlamentar al P.D.; Muscã Monica Octavia Ð Grupul parlamentar al P.N.L.; M‡rton çrp‡d Francisc Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii cinematografiei: Voicu Mãdãlin, Moldovan Carmen Ileana, Nicolicea Eugen Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Lari Iorga Leonida, Vasilescu Lia Olguþa Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Onisei Ioan Ð Grupul parlamentar al P.D.; Muscã Monica Octavia Ð Grupul parlamentar al P.N.L. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind organizarea Agenþiei Naþionale de Presã ROMPRES: Voicu Mãdãlin, Moldovan Carmen Ileana, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Vasilescu Lia Olguþa Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Muscã Monica Octavia Ð Grupul parlamentar al P.N.L.; Kelemen Hunor Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Sandu Ioan Florentin Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Berceanu Radu Mircea Ð Grupul parlamentar al P.D.; Manolescu Oana Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului: Brânzan Ovidiu, Naidin Petre, Popescu Gheorghe Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Ifrim Mircea, Popa Constanþa Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Pataki Iulia Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.; Florea Ana Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind mãsurile de prevenire a rãspândirii maladiei SIDA în România ºi de protecþie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA: Burnei Ion, Ionescu Dan, Moraru Constantin Florentin Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Ifrim Mircea, Popa Constanþa Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Ivãnescu Paula Maria Ð Grupul parlamentar al P.D.; Dragoº Iuliu Liviu Ð Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Grupul P.N.L. propune modificãri în componenþa unor comisii permanente.

Se propune desemnarea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, aparþinând Grupului parlamentar P.N.L., în calitatea de membru al Comisiei pentru politicã externã, înlocuind în aceastã calitate pe domnul deputat Puiu Haºotti. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Se propune, de asemenea, trecerea domnului deputat Valeriu Stoica, aparþinând Grupului parlamentar al P.N.L.,

din calitatea de membru al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, în calitatea de membru al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Vã informez cã am primit la Biroul permanent o solicitare din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, solicitare care Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a dispus sã fie supusã plenului. Este vorba de repartizarea dezbaterii pe fond a proiectului Legii privind circulaþia pe drumurile publice împreunã cu Codul rutier, pentru cã, la ora actualã, raportul pe fond este dat Comisiei juridice. Deci se solicitã ca ambele comisii, Comisia juridicã ºi Comisia pentru industrii ºi servicii, sã elaboreze raportul comun.

Dacã din partea celor douã comisii colegii noºtri vor sã susþinã aceastã solicitare.

Comisia pentru industrii? Dacã nimeni nu doreºte sã ia cuvântul, atunci... Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru industrii ºi servicii a fãcut aceastã solicitare pentru a lua în discuþie proiectul de act normativ, în special pentru a analiza aspectele tehnice ale acestui act normativ ºi mai puþin cele de naturã juridicã ºi cred cã, din acest punct de vedere, aceastã dezbatere pe fond în cadrul Comisiei pentru industrii ºi servicii, alãturi de dezbaterea pe fond din cadrul Comisiei juridice, poate sã conducã la o mai bunã precizare, în viitorul act normativ, a celor care se vrea sã fie reglementate. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc, din partea Comisiei juridice.

## Domnule preºedinte,

Nu ne opunem unei asemenea solicitãri, vom conveni împreunã cu Comisia pentru industrii modalitatea de analizã a acestui text ºi credem cã orice efort pentru o lege bunã nu poate fi decât bine venit. Mulþumesc.

Din partea Guvernului, domnul ministru Acsinte Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Consider cã soluþia Biroului permanent de a respinge cererea Comisiei pentru industrii, prin care se solicita sã examineze în comun ºi sã prezinte un raport comun cu Comisia juridicã asupra proiectului Legii privind circulaþia pe drumurile publice este întemeiatã, întrucât este susþinutã de faptul cã peste 90% din reglementãrile cuprinse în lege au pondere juridicã. Problemele tehnice, dacã o sã citiþi cu atenþie legea, au pondere foarte, foarte redusã ºi, în atare împrejurare, cred cã Comisia pentru industrii, în faza de avizare, sã întocmeascã, dacã într-adevãr are amendamente de fãcut, sã facã amendamente ºi sã le trimitã la comisia de fond, Comisia juridicã.

Biroul permanent a examinat, cu foarte multã atenþie, eu am participat la ºedinþã, ca reprezentant al Guvernului, ºi consider cã s-a orientat în mod corect. Faptul cã s-a venit cu cererea în plen este ca urmare a dispoziþiei din regulament, pentru cã respingerea de cãtre Biroul permanent trebuie adusã în plen, care sã decidã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Deci ãsta a fost punctul de vedere al Biroului permanent ºi punctul de vedere al Guvernului. Dumneavoastrã urmeazã sã vã pronunþaþi prin vot dacã admiteþi aceastã solicitare a Comisiei pentru industrii ºi servicii.

Cine este pentru solicitarea Comisiei pentru industrii ºi servicii? Numãraþi.

Cine este contra? 24 voturi contra.

Abþineri? O abþinere.

Solicitarea Comisiei pentru industrii ºi servicii a fost aprobatã de plen.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Doamna ministru Andronescu.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _Ñ ministrul educaþiei ºi_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Supunem spre analiza ºi dezbaterea dumneavoastrã astãzi o lege care vizeazã, în principal, îmbunãtãþirea finanþãrii cãminelor.

Aºa cum a rezultat în urma dezbaterilor din comisie, în acelaºi timp, legea asigurã dreptul pentru toþi studenþii de a putea fi cazaþi în cãminele universitãþilor, fie cã sunt de stat, fie cã sunt particulare, ºi, în acelaºi timp, ºi posibilitatea de a avea în coproprietate universitãþile de stat ºi cele particulare cãmine pe care sã decidã împreunã sã le construiascã.

Mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei. ªi ne precizaþi ºi niºte timpi de dezbatere.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimatã doamnã ministru,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a analizat, în douã rânduri, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior.

În conformitate cu Hotãrârea plenului Camerei din 22.04.2002, comisia, reanalizând proiectul, a întocmit un nou raport. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi Ð aviz negativ; de asemenea, comisia a avut avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Consiliului Economic ºi Social.

În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia deci, analizând, reanalizând acest proiect de lege privind aprobarea unei ordonanþe, a dat aviz pozitiv, dar cu luarea în considerare a amendamentelor pe care comisia le-a propus, schimbând oarecum sensul iniþial ºi încercând sã creioneze, prin amendamentele aduse, un parteneriat între universitãþile de stat ºi cele private, în realizarea în comun a unor spaþii de cazare, în folosirea în comun a unor spaþii de cazare, astfel încât sã nu aparã ideea cã este un transfer de resurse de la particular la stat. Nu avem pretenþia cã forma este cea mai bunã obþinutã, dar este o formã care poate fi aplicatã. Comisia susþine votarea acestui proiect de lege, cu amendamentele pe care le-a fãcut.

Vã mulþumesc.

Niºte timpi de desfãºurare dacã ne puteþi propuneÉ

Dupã o consultare maturã cu Biroul comisiei, noi propunem ca timpul general sã fie maximum o jumãtate de orã ºi intervenþiile limitate la maximum 3 minute.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Vã rog sã priviþi în raport, existã o modificare la punctul 2 al raportului.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost aprobatã varianta

- comisiei.

Înainte de articolul 1, comisia propune introducerea unui alt articol, numerotat art. 1, la poziþia 3 din raport. Sunt obiecþii?

Poftiþi?

- Înainte de articolul 1 din ordonanþã comisia a introdus

- un nou articol.

- Da, e poziþia 3 din raport.

Aveþi obiecþii la propunerea comisiei? E puþin cam târziu sã studiaþi acum.

Deci nu aveþi obiecþii la asta.

Eu îl am pe ãsta, poftiþi! Uitaþi-vã aici!

Totuºi, suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã vã hotãrâþi dacã aveþi sau nu obiecþii. Nu aveþi.

Poftiþi, domnule Boc! Sã vedem ce obiecþii aveþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a intra în conþinutul amendamentului de la articolul 1 aº vrea sã menþionez urmãtorul lucru: Comisia juridicã a luat în analizã acest proiect de ordonanþã ºi, în urma analizei acestui proiect de ordonanþã sub aspectul constituþionalitãþii acestuia, a ajuns la concluzia cã acest proiect de lege, proiect de aprobare a ordonanþei, este neconstituþional, pornind de la premisa cã se creeazã, în mod fals, o situaþie de inechitate între public ºi privat, instituindu-se o taxã în exclusivitate pentru sectorul privat, ceea ce nu corespunde nici spiritului Constituþiei ºi nici regulilor statului de drept.

Având în vedere faptul cã se instituie, repet, o taxã pe care noi nu o putem aprecia, din punct de vedere constituþional, ca rãspunzând exigenþelor constituþionale, Comisia juridicã, cu majoritate de voturi, a declarat neconstituþionalã aceastã ordonanþã ºi, în consecinþã, vã solicitãm sã aveþi în vedere acest aviz de neconstituþionalitate pronunþat de cãtre Comisia juridicã, în analiza dumneavoastrã. Învãþãmântul public sau privat trebuie sã beneficieze de acelaºi regim juridic, nu putem impune o taxã, cum s-a mai numit ºi în presã, ”haiduceascãÒ, pentru universitãþile private, pentru simplul motiv cã sunt universitãþi private. Ele trebuie sã beneficieze de regimul constituþional consacrat de Constituþie, ºi anume egalitatea de tratament.

Iatã de ce, doamnelor ºi domnilor, vã rugãm sã aveþi încã o datã în vedere avizul de neconstituþionalitate al Comisiei juridice ºi, pe fond, sã respingem ca fiind neconstituþional acest proiect de lege. În esenþã, articolul care introduce acest regim discriminatoriu este articolul 2, unde se spune cã se instituie o taxã de 30% din toate veniturile pe care le are o universitate privatã ºi care trebuie sã fie vãrsate la bugetul de stat. Acest articol este neconstituþional, iar prin neconstituþionalitatea lui se rãsfrânge asupra întregii ordonanþe ca fiind neconstituþionalã.

În consecinþã, propunerea noastrã este sã respingeþi articolul 2 care induce acest element de neconstituþionalitate. Vã mulþumesc.

## Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Se mai întâmplã, ºi îmi cer scuze distinºilor juriºti, ca o situaþie juridicã sã ducã la o concluzie exact contrarã realitãþii. S-a spus aici cã este neconstituþional pentru cã instituie o discriminare faþã de învãþãmântul privat ºi de stat. Situaþia este exact pe dos: nu se instituie o discriminare, ci, dimpotrivã, se reconstituie o egalitate între cele douã sisteme de învãþãmânt Ð particular ºi privat. ªi am sã explic în douã propoziþii. La ora actualã, cãminele studenþeºti sunt finanþate de la bugetul de stat, prin subvenþii Ð transferuri, mã refer la cele din sistemul de stat Ñ ºi din veniturile proprii ale universitãþilor de stat. Aceasta este situaþia la învãþãmântul de stat. La învãþãmântul particular, unde nu existã subvenþii sau transferuri de la bugetul de stat, finanþarea ar trebui sã fie fãcutã numai din venituri proprii. Acest lucru însã nu s-a întâmplat. Sunt mai bine de 10 ani de când funcþioneazã universitãþi particulare, iar investiþiile sau alocaþiile de bani pentru cãminele studenþeºti, deci pentru condiþiile de cazare ºi masã ale studenþilor, sunt mai mult simbolice decât sã constituie un sistem sau o practicã. Iatã, aºadar, cã aceastã reglementare vine sã instituie o egalitate între cele douã sisteme, ca fiecare universitate de stat sau privatã sã contribuie ºi din veniturile proprii la întreþinerea, amenajarea sau construcþia de noi cãmine. Acesta este sensul pe care Comisia de învãþãmânt, ºi eu consider cã ºi Guvernul, l-a dat acestei mãsuri.

Pe detalii, aº vrea sã subliniez cã nu este vorba de o taxã ºi nu este vorba de bugetul de stat. Aºa cum este la ora actualã articolul 2, el vorbeºte de o cotã care se

constituie într-un fond aproape, aº spune, de solidaritate, în bugetul M.E.C., ºi nu în bugetul de stat, ºi este destinat numai ºi numai cãminelor studenþeºti. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Baciu. Vã rog sã încadraþi în termen.

Stimaþi colegi,

Mulþumesc, domnule preºedinte, mai înainte de toate. Eu vorbesc în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care de mai multe ori, ultima datã ieri, a luat în discuþie, mergând la detalii, la fiecare articol în parte, aceastã ordonanþã, care este una cu bucluc. Nu este prima datã când se încearcã a se lua în discuþie aici, în plen, aceastã ordonanþã, este, cred, a patra sau a cincea oarã. A fost retrimisã la comisie pentru cã ea a fost, încã din start, sã spunem aºa, conceputã cu unele defecte.

Sigur cã în prima variantã, aºa cum a apãrut ordonanþa în varianta iniþialã, era absolut inacceptabilã, pentru cã, aºa cum a spus ºi colegul meu Emil Boc aici, chiar primul articol, care constituie esenþa acestei ordonanþe, este anticonstituþional. Nu am spus-o eu primul, a spus-o Comisia juridicã formatã din oameni de specialitate, dupã care au urmat o mulþime de amendãri la comisia noastrã de specialitate, mã refer la Comisia de învãþãmânt.

Trebuie sã recunosc cã aceste amendãri, aceste completãri sunt, multe dintre ele, raþionale ºi am încercat, fãrã îndoialã, sã facem un echilibru între acest rapt, în fond, care se prevedea iniþial în ordonanþã, de a lua 10%, de a vãrsa la bugetul de stat de la învãþãmântul privat ºi, hai sã-i spunem, interesul învãþãmântului ºi am încercat noi, aºa, un fel de echilibristicã ºi am reuºit câte ceva.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat însã considerã, ºi mi se pare cã este o chestiune de fond ºi raþionalã, cã esenþa acestei ordonanþe a rãmas: este vorba de acel 10%, indiferent cum vom justifica. ªi am tot respectul pentru dialectica subtilã ºi, sigur, atrãgãtoare a colegului meu Petricã Andea, care justificã aceastã ordonanþã. Pânã la urmã vreau sã spun cã esenþa acestei ordonanþe a rãmas: este vorba de a lua niºte bani de la niºte instituþii nonprofit ºi de a vãrsa, indiferent unde, fie la bugetul de stat, fie la Ministerul Educaþiei Naþionale, este vorba, aºadar, de o mãsurã, din punct de vedere legal, anticonstituþionalã. Aceasta este concluzia Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Nu mai intru în detalii, vreau doar sã fac o singurã parantezã. Nu sunt un iubitor al învãþãmântului privat, al S.R.L.-urilor private, dimpotrivã, sunt unul din cei mai mari duºmani ai acestui cancer al învãþãmântului, am fost ºi sunt în continuare alãturi de doamna ministru când ia mãsurile dure pe care le cunoaºteþi pentru lichidarea acestor S.R.L.-uri, dar, revenind la chestiunea aflatã în discuþie, eu exprim, ºi cu asta închei, poziþia grupului nostru parlamentar care, analizând încã o datã ºi þinând cont de pãrerea specialiºtilor din Comisia juridicã, considerã aceastã ordonanþã ca anticonstituþionalã, mai ales în articolul ei fundamental. De aceea, Partidul Democrat, reprezentanþii lui aflaþi aici nu vor vota acest proiect de Lege privind Ordonanþa nr. 174. Nu este, repet, pãrerea mea personalã, ci este pãrerea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Deci la art.1 introdus de comisie nu sunt obiecþii, pentru cã toatã lumea a vorbit despre art. 2, deci îl considerãm adoptat pe art. 1.

Art. 2 Aþi auzit argumentele aduse în discuþie. Cât priveºte neconstituþionalitatea, aveþi dreptul sã sesizaþi la Curtea Constituþionalã acest aspect.

Cine este pentru art. 2? Numãraþi!

Nefiind un amendament obiºnuit, ci un amendament pentru eliminare, nu de respingere, de eliminare, cã este cu totul altceva, supunem acest amendament de eliminare a art. 2, care, bineînþeles, dacã este eliminat, aceastã ordonanþã nu existã.

Cine este de acord cu eliminarea? Numãraþi!

Cine este contra eliminãrii? Numãraþi! 76 contra. Abþineri? O abþinere. Deci s-a respins amendamentul. Poftiþi!

Domnule preºedinte, cu tot respectul pe care vi-l port, dumneavoastrã ati omis la exercitarea acestui vot sã spuneþi, atunci când s-a votat pentru amendament, numãrul voturilor existente ºi dumneavoastrã ati precizat numai voturile împotrivã.

Vã rugãm, domnule preºedinte, în consecinþã, sã procedaþi la aplicarea, din nou, a votului ºi sã menþionaþi expres pentru fiecare categorie: pentru, împotrivã ºi abþineri. Aºa scrie la regulament, aºa vã rugãm sã procedaþi în consecinþã. Noi nu am auzit câte voturi au fost pentru susþinerea amendamentului.

Domnule, eu îmi cer scuze cã nu aþi auzit, poate, ºtiu eu, discutaþi între dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, nu aþi menþionat.

Au fost 32 pentru amendamentul de eliminare al dumneavoastrã, 76 contra ºi o abþinere.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã ati fãcut acest calcul dupã ce aþi vãzut câte voturi sunt împotrivã ºi aþi fãcut calculele pe hârtie. Deci, în consecinþã, domnule preºedinte, vã rugãm sã procedaþi regulamentar ºi sã anunþaþi în momentul votului câte sunt pentru, câte sunt împotrivã ºi câte sunt abþineri. Aºa scrie la regulament, aºa trebuie sã facem cu toþii.

Domnule Boc, aºa este stenograma, dacã dumneavoastrã faceþi niºte afirmaþii cã nu auziþi cã am spus un anumit lucru este treaba dumneavoastrã, este o problemã strict personalã.

Am spus: 32 pentru amendamentul de respingere, 76 contra, o abþinere.

Domnule preºedinte, vã rog sã observaþi.

Uitaþi-vã, stimaþi colegi, în raport la ”amendamente respinseÒ. Domnul deputat Boc ºi cu domnul deputat Baciu n-au propus eliminarea art. 2. Aþi reformulat art. 2 ºi care a cãzut în plenul comisiei. Deci eliminarea aþi propus-o la art. 1. Dumneavoastrã vorbeaþi de forma veche, or, discuþia la art. 1 s-a fãcut pe amendamentul admis de comisie. Uitaþi, luaþi, vã rog, raportul ºi uitaþi-vã ce aþi propus, uitaþi-vã ce aþi propus în raport!

Domnule ministru, vã respect, sigur, rigoarea ºi dragostea de text, de virgule, dar aceasta este sofisticã. A fost foarte clar ce am cerut noi: eliminarea articolului esenþial care spune cã se iau aceºti 10%. Bun. Nu s-a numãrat ca lumea, pânã la urmã sã zicem cã a trecut. Dacã trece acest articol, noi, Partidul Democrat, suntem de acord cu celelalte, nu are rost sã ne mai opunem. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc pentru înþelegere. Deci art. 2 rãmâne în varianta comisiei. Sunt obiecþii, alte obiecþii? Nu sunt.

La art. 2 veþi observa în raportul comisiei cã se introduce un alineat 2. Dacã la acest alineat sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 5 din raport, veþi observa cã se propune eliminarea textului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Poftiþi!

Menþionez cã nu vorbesc în calitatea mea de preºedinte al comisiei, am exprimat punctul de vedere al comisiei, dar la poziþia 2, la ”amendamente respinseÒ, sunt mai multe amendamente respinse, printre care este ºi un amendament al subsemnatului ºi al colegilor de la P.R.M., Stanciu, Iulian Mincu, Paul Magheru, Costel Marian º.a.m.d., în care, acceptând ideea cã existã un protocol între instituþiile de stat ºi particulare, noi solicitam, la poziþia 6 de la ”respinsÒ, 2 cu 2, da?, deci, pagina 10 la ”respinsÒ, poziþia curentã 6, solicitam ca ”anual, institutul de învãþãmânt superior de stat ºi particular din fiecare centru universitar, cu asistenþa Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, încheie un protocol prin care se stabilesc numãrul de locuri de cazare necesare, numãrul de locuri de cazare funcþionale care pot fi oferite studenþilor, precum ºi condiþiile de platã a cazãriiÒ. Fãceam acest lucru ºi voi fi foarte scurt pentru a da cumva o siguranþã universitãþilor particulare cã în baza acestei taxe de 10% pe care o vireazã vor primi un numãr de locuri de cazare, deoarece în momentul de faþã universitãþile de stat nu au locuri suficiente de cazare. De unde sã mai dea ºi la ceilalþi? Dar voiam sã obþinem, cât de cât, o garanþie, adicã, dacã acesta este sensul, sã facem un parteneriat între stat ºi privat, sã avem aceastã garanþie.

Deci eu cred cã ar completa articolul votat anterior în care domnul deputat Napoleon Antonescu precizase cã în raport de numãrul de locuri de cazare pe care ºi le asigurã universitatea particularã, deci în raport de numãrul acestora, se va reduce aceastã taxã de 10%. Pânã atunci însã trebuie sã-i dea un numãr de locuri. Cum? Pe baza unui protocol ºi pe baza unei înþelegeri, universitatea de stat care apeleazã la fonduri private sã-ºi repare cãminele, sã le îmbunãtãþeascã confortul. Atunci va trebui sã cedeze un numãr, nu spunem strict echivalent, dar cât de cât, spre a da alt sens acestei ordonanþe decât aceea cã se ia, cum s-a spus aici de cãtre Comisia juridicã, de la particular ºi se dã la stat.

Noi am încercat sã creãm ideea unui parteneriat ºi în sprijinul acestei idei de parteneriat cei doi parteneri trebuie sã aibã siguranþa cã unul obþine taxele, ºi le obþine cã le-a impus legea, ºi cã celãlalt obþine locurile, or, articolul acesta nu a fost acceptat. Noi vi l-am propune ºi el s-ar lega foarte bine în economia legii, cu 2 cu 2, care existã, ºi dumneavoastrã l-aþi votat anterior.

Mai sunt amendamente respinse de susþinut de cãtre dumneavoastrã? Da, poftiþi! Domnul academician Mincu.

Pentru cã eu credeam cã este clar, dar vãd cã nu este clar. În momentul în care se acceptã poziþia comisiei, toate amendamentele celelalte nu mai sunt luate în discuþie.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca ºi preºedintele comisiei, profesorul Stanciu, vorbesc ca deputat ºi în numele meu personal. Problema acestei taxe de 10% pentru universitãþile particulare Ñ de fapt universitãþile particulare care sunt acreditate ºi unele dintre ele autorizate Ñ, vin cu un impozit mare, care trebuie plãtit din buzunarul aceluiaºi student care-ºi plãteºte taxa pentru a urma mai departe învãtãmântul.

Aº vrea sã vã spun cã în învãþãmântul de stat s-a introdus în ultimul timp, contrar Constituþiei, învãþãmântul cu taxe, care uneori dominã învãþãmântul studenþilor fãrã platã. Mã întreb când se va introduce ºi în licee aceastã situaþie? ªi nu uitaþi cã mediul rural, care reprezintã în momentul de faþã 47% din populaþia þãrii, are în licee, are numai 20% din liceele þãrii din mediul rural ºi are numai 7% din elevi care-ºi permit sã urmeze mai departe liceul ºi cã în continuare abandonul, care începe din ºcolile primare ºi care continuã mai departe, la gimnaziu, creºte dupã Õ90, ajungând la cifra de 0,9%. Deci ne punem problema, în momentul în care ceri de la aceiaºi oameni o taxã în plus, trebuie sã gândeºti asupra acestui lucru.

De aceea am spus cã vorbesc ca deputat, pentru cã eu nu am fost de acord în comisie cu aceºti 10% ºi vreau sã vã mai spun ceva. Dacã universitatea particularã, cãci sunt universitãþi particulare care sunt mai bune chiar decât universitãþile de stat, nu-ºi permite sã facã o introducere de studenþi fãrã de taxã peste 500%, cum ºi-a permis ”ValahiaÒ anul trecut, universitate de stat de la Târgoviºte, ºi cum ºi-au mai permis ºi alte universitãþi de stat din altã parte, deci aceastã universitate respectã legile þãrii ºi dacã în plus aceastã universitate îºi mai construieºte ºi cãmine proprii, pãi atunci trebuie sã þinem seamã cã cel care câºtigã este în ultimã analizã statul ºi cã cel care câºtigã este în ultimã analizã acel student care în situaþia cã urmeazã o universitate particularã reuºeºte totuºi sã ajungã intelectual, pentru cã în mare parte toþi îºi dau examenele de stat, examenele de absolvire cu profesori sau chiar în incinta universitãþilor de stat.

Deci eu sunt împotriva, în continuare, a acestui 10% la universitãþile particulare, susþin ceea ce a spus profesorul Stanciu, nuanþarea acestor probleme, modificarea

## Vã mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu a solicitat cuvântul ºi dupã aceea o sã supun la vot aceste articole în formularea comisiei.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Poate cã dacã aveam inspiraþia sã intervin anterior scuteam timpul pierdut cu aceste dezbateri, întrucât la art. 3 din aceastã lege se reglementeazã ºi ceea ce domnul deputat Boc spunea aici cã este o mãsurã care se aplicã cu o altã unitate în universitãþile de stat faþã de cele particulare, ca ºi susþinerea amendamentului domnului preºedinte.

Întrucât în art. 3 se prevede faptul cã printr-un protocol încheiat între Ministerul Educaþiei Naþionale ºi universitatea în a cãrei proprietate se aflã cãminul ce urmeazã sã fie finanþat, deci prin acest protocol se stabilesc douã lucruri: în primul rând, cota de 10% pe care ºi universitatea respectivã, din veniturile ei proprii, o depune în fondul pentru realizarea obiectivului de investiþii care face obiectul acestui protocol ºi, în al doilea rând, faptul cã prin acelaºi protocol se stabileºte care este numãrul de locuri pe care universitatea de stat îl pune la dispoziþia instituþiei particulare, aºa încât cred cã acest articol rãspunde în egalã mãsurã ºi obiecþiei domnului deputat Boc, ca ºi amendamentului formulat de domnul preºedinte Stanciu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, aþi luat cuvântul ºi ºtiþi cã dumneavoastrã aþi propus la fiecare articol 3 minute, ceea ce plenul a adoptat. Au trecut 15, dar, dacã doriþi, totuºi, poftiþi!

**Domnul Damian Brudaºca**

**:**

S-a spus 3 minute de intervenþie!

Pãi, de intervenþie, domnule, fiecare a vorbit câte 7-8 minute când a luat cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã aduceþi aminte, acum doi ani ºi ceva, ce scurte vi se pãreau minutele în opoziþie ºi ce lungi acum, la putere, deºi s-ar putea sã fie invers, cã ne apropiem de 2004.

Domnule preºedinte, voiam sã spun urmãtorul lucru ºi la experienþa dumneavoastrã cred cã puteaþi sã intuiþi. Într-adevãr, la art. 3, la un anumit alineat, nu în forma în care am propus noi amendamentul, dar într-o formã apropiatã, sunt reluate unele idei. De aceea, tocmai spre a asculta, vã rog sã-mi permiteþi sã retrag amendamentul ca un semn cã nu ne punem ”Ghiþã contraÒ împotriva unei idei, ci îi permitem sã existe pânã la proba contrarie.

Vã mulþumesc.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/14.IX.2002

ªi eu vã mulþumesc.

Art. 2 în formularea comisiei, cu formulare agreatã ºi de Ministerul Învãþãmântului, cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 4 voturi contra.

Abþineri? 6 abþineri.

Deci art. 2 este în formularea comisiei.

Vã rog sã observaþi în raport, art. 3 din ordonanþã, se propune eliminarea lui în forma din ordonanþã. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. La poziþia 7 din raport comisia propune o nouã formulare a art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 8 din raport, art. 4, veþi vedea niºte reformulãri. Dacã sunteþi de acord cu varianta comisiei, sunt obiecþii împotriva acestei variante? Nu sunt. Adoptat în aceastã formã.

Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 9, art. 5, existã o reformulare.

Sunt obiecþii? Da, poftiþi, doamna ministru!

## Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, la poziþia 8, art. 4 alin. 4, cred cã este o scãpare, ºi anume la finalul acestei fraze, înainte de ”transferul de la bugetul de statÒ, trebuie adãugat: ”pentru învãþãmântul de statÒ, întrucât transferurile de la buget pentru cãmine numai pentru învãþãmântul de stat se alocã.

Deci se adaugã înaintea ”transferurilor de la bugetul de statÒ, ”pentru învãþãmântul de statÒ. Vã mulþumesc.

Da, comisia. Este o eroare materialã, o scãpare sau este opþiunea comisiei?

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Aºa cum aþi observat, practic ordonanþa, de la titlu pânã la ultimele semnãturi, este schimbatã ºi ca filozofie, ºi ca destinaþie, pentru a fugi de obiecþiile pe care Comisia juridicã le-a fãcut ºi de a o scãpa în perspectivã de un atac la Curtea Constituþionalã. De aceea s-a încercat pe traseu sã se elimine, pe cât posibil, o anumitã discriminare între stat ºi particular, pe baza apartenenþei la stat sau la particular, în condiþiile în care ºi statul ia suficiente taxe, ca ºi particularul. Avem universitãþi de stat sau specializãri la universitãþi de stat care au mai mulþi studenþi cu taxã decât fãrã taxã. Deci filozofia a fost cã o universitate acreditatã face parte din sistemul naþional de învãþãmânt ºi poate beneficia ºi ea de unele subvenþii. Bineînþeles cã doamna ministru doreºte acuma sã pãstrãm numai pentru stat aceste subvenþii. Personal aº fi de acord pentru o nuanþare, adicã sã precizãm undeva cã cele acreditate pot primi ºi ele subvenþii în condiþiile stabilite de cãtre M.E.C. ºi ar fi încã o nuanþã care nu ar mai face posibilã obþinerea unei decizii de neconstituþionalitate prin diferenþierea în raport de capital a universitãþilor.

Deci dacã doamna ministru ar accepta sã introducem în prima parte ceea ce a propus, adicã transferurile pentru universitãþile de stat ºi o tezã în continuare cã ºi cele care sunt acreditate ºi care sunt parte a sistemului naþional de învãþãmânt pot primi, deci o chestiune de neobligaþie, ci o posibilitate, pentru cã altfel avem un sistem naþional de învãþãmânt cu doi fii, unul, sã spunem,

agreat ºi unul vitreg, neagreat, deºi este în sistem. Aº agrea aceastã soluþie dacã ministerul ar agrea ºi dânsul. Dacã rãmâne ferm la ideea ”numai la statÒ nu cred cã este bine, creãm încã un front de atac împotriva acestei legi. Vã mulþumesc.

Da, domnule Brudaºca, aveþi o problemã? Eu când am întrebat despre obiecþii nu am vãzut pe nimeni ºi nici un secretar nu mi-a spus nimic, cã ar fi obiecþii. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Nu am obiecþii, dar am observaþii. Eu voiam sã atrag atenþia asupra faptului cã noi trebuie sã facem o legislaþie care sã fie conformã cu standardele europene, una dintre condiþiile integrãrii euroatlantice este ºi aceasta. Se ºtie cã în occident nu se fac diferenþe de aceastã naturã sau atât de violente între sistemele private ºi cele de stat. Mai mult decât atâta, existã þãri care susþin financiar ºi învãþãmântul privat. Prin urmare, nu vãd de ce ar fi un capãt de þarã dacã s-ar menþine formula pãstratã de comisie, astfel realizându-se compromisul care sã nu favorizeze, aºa cum sublinia domnul preºedinte al comisiei, atacarea acestei legi la Curtea Constituþionalã.

Eu pledez pentru menþinerea formulei de la alin. 4 care, în felul acesta, dã satisfacþie ºi sistemului de învãþãmânt privat care a fost aprobat de cãtre Parlament.

Mai avem douã înscrieri ºi eu vã cer acordul sã sistãm discuþiile la acest punct dupã cele douã înscrieri. Da, sunteþi de acord.

Domnul profesor Petruº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Susþin propunerea doamnei ministru ºi iatã de ce. În momentul în care vom prinde în lege posibilitatea sã treacã bani de la bugetul de stat cãtre universitãþile particulare, pentru cã suntem în România, eu prevãd cã, în urmãtorii 3 ani, toate fondurile vor trece de la stat cãtre cele particulare ºi numai pentru o anumitã sau anumite universitãþi particulare. Sã þinem cont ºi de condiþiile locale ºi în felul acesta vom opri hemoragia transferãrii banilor din sectorul bugetar cãtre sectorul privat. Mulþumesc.

Domnul profesor Baciu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Defectul principal al acestei ordonanþe, aºa cum a apãrut ea, era faptul cã fãcea o discriminare clarã, inadmisibilã ºi moral, ºi constituþional între învãþãmântul de stat ºi privat. Amendamentele comisiei, aºa cum apar ele aici, s-au chinuit sã ºteargã cumva aceastã discriminare ºi, într-un fel, am fãcut o treabã bunã în momentul în care am trecut peste art. 1 pe care noi ceream sã-l eliminãm. O datã acceptat, sã mergem mai departe ºi sã observãm cã la alin. 4, cel pe care-l discutãm acum, se revine la aceastã discriminare, cheltuielile de funcþionare a cãminelor ºi cantinelor destinate studenþilor se acoperã din veniturile proprii ale instituþiei de învãþãmânt respective ºi transfer de la bugetul de stat. Doamna ministru propune, sã zicem, numai pentru învãþãmântul de stat. Bun, sã zicem cã în forma aceasta în care este acest alineat pare un pic cam prea, cum sã vã zic eu, prea aliniazã învãþãmântul privat la cel de stat.

De aceea, eu sunt de acord cu observaþia ºi propunerea preºedintelui comisiei, profesorul Stanciu, încât dacã adãugãm ce a propus doamna ministru, undeva sã prevedem cã este posibilã ºi repartizarea de la bugetul de stat a unei cote-pãrþi ºi pentru învãþãmântul privat, dar, repet, cel înfiinþat prin lege, pentru cã chiar Legea învãþãmântului spune cã o datã acceptate aceste instituþii în sistemul naþional de învãþãmânt ele se bucurã, nu mai þin minte exact, doar de o cotã-parte din finanþare de la bugetul de stat, aºa încât eu propun sã ne gândim la o formulã de compromis. Sã acceptãm adaosul doamnei ministru, dar undeva sã prevedem cã ºi învãþãmântul privat înfiinþat prin lege cel pe care noi îl considerãm ca fiind calitativ egal cu cel de stat sau poate chiar, mã rog, unele din ele în situaþii chiar mai sus, sã prevedem o situaþie de a i se da ºi lui o cotã-parte de la bugetul de stat. Sã ne gândim la aceastã chestiune ºi eu cred cã împãcãm ºi capra, ºi varza ºi evitãm ceea ce trebuie, mã rog, vã gândiþi dumneavoastrã sã evitaþi, reclamaþia la Curtea Constituþionalã.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Poziþia Ministerului Învãþãmântului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã-mi permiteþi sã aduc în susþinerea propunerii mele un argument de ordin juridic. Transferurile sunt reglementate prin douã legi organice: Legea finanþelor publice ºi Legea învãþãmântului. Nu cred cã putem sã modificãm sensul în care este stabilitã acordarea acestor transferuri printr-o lege care este ordinarã. În acelaºi timp, aº vrea sã îmi permiteþi sã spun faptul cã în universitãþile de stat existã ºi studenþi care sunt suportaþi numai de la buget ºi studenþi cu taxã. Universitãþile de stat au aceleaºi obligaþii, întrucât transferurile se alocã din bugetul ministerului numai pentru acele locuri care sunt bugetare. Universitãþile pentru locurile cu taxã plãtesc aceleaºi susþineri din veniturile proprii ca ºi cele din învãþãmântul particular. Deci, din acest punct de vedere, nu putem sã vorbim de aplicarea unor unitãþi de mãsurã distincte.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dumneavoastrã vreþi sã propuneþi o reformulare aici, ar trebui ca aceastã reformulare sã fie agreatã ºi de comisie ºi sã fie cititã în plen, pentru ca toþi colegii noºtri sã fie în cunoºtinþã de cauzã.

Deci aþi convenit o formulare cu comisia, comisia este de acord sau nu, domnule profesor Stanciu, sau comisia îºi menþine punctul de vedere, nu ºtiu.

## Domnule preºedinte,

Arta politicii este compromisã. Se pare cã ori nu mai înþelegem ce-i compromis, ori nu mai înþelegem politica.

Deci noi puteam spune de la început douã lucruri: cã se votase acest articol Ð ºi vã rog sã luaþi stenograma ºi sã vedeþi cã este votat Ð ºi, al doilea lucru, cã este o chestiune de fond, ºi nu o chestiune de formulare. Iar conform procedurii chestiunea de fond nu se aduce în plenul Camerei. Ea are anumite implicaþii, pentru cã noi n-am fãcut referire la studenþi în textul ordonanþei, dacã sunt de la stat sau la particular, tocmai spre a da credibilitate.

Dumneavoastrã constataþi dacã este o chestiune de fond cu implicaþii asupra legii ºi aveþi dreptul regulamentar ca acest articol sã-l retrimiteþi la comisie spre a vedea forma în care se ajunge, aºa cum, în cutumele parlamentare, s-a mai fãcut, trecându-se peste el, noi rãmânând sã-l discutãm ºi sã mergem cu textul în continuare, spre a nu bloca ordonanþa.

Aceasta ar fi opinia noastrã.

Vã mulþumesc.

Este o modificare de fond care nu se poate aduce, practic, procedural, în discuþie în momentul acesta dacã ministerul insistã în aceastã propunere de modificare pe care a fãcut-o.

Eu vã propun sã rãmânem în forma comisiei, în forma prezentatã de comisie, mai ales cã am ºi trecut prin aceastã discuþie.

Având în vedere cã am trecut de art. 4, iar timpul pe care plenul l-a aprobat pentru dezbaterea acestei ordonanþe s-a epuizat, trecem în continuare doar peste articole fãrã intervenþie.

Poziþia 9 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii.

Dacã din partea iniþiatorilor se doreºte sã se ia cuvântul? Cine este din partea iniþiatorilor?

Domnule Gaspar, la graþiere doriþi sã luaþi cuvântul? Dacã la proiectul Legii privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii vreþi sã expuneþi un punct de vedere?

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cele douã Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul Legii privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii, proiect de lege care a fost trimis spre promulgare preºedintelui României.

Uzând de dispoziþiile constituþionale prevãzute în art. 77 alin. (2), potrivit cãrora, înainte de promulgare, preºedintele poate cere o singurã datã Parlamentului reexaminarea legii, s-a trimis la cele douã Camere sesizarea preºedintelui referitoare la unele texte, care s-a cerut sã fie reformulate.

O primã observaþie a fost fãcutã în legãturã cu art. 8 lit. e) din lege, în sensul cã se prevedea printre elementele pe care trebuie sã le conþinã decretul de graþiere ºi referire de natura aceasta: condiþiile referitoare la situaþia personalã a condamnatului, lucru care nu poate sã facã obiectul inserãrii într-un decret de graþiere, care are elementele foarte precise pe care trebuie sã le conþinã referitoare la datele de identificare a persoanei condamnate care beneficiazã de graþiere, identificarea hotãrârilor judecãtoreºti, a pedepsei aplicate de instanþã care face obiectul graþierii ºi modalitatea graþierii.

Vreau sã vã spun cã cererea de reexaminare a preºedintelui a fost trimisã pentru prima datã la Senat, Senatul a operat toate aceste modificãri pe care preºedintele le-a cerut, a mai cerut la art. 10, în legãturã cu termenul în care trebuie fãcutã comunicarea în situaþia în care cererea de graþiere este respinsã ºi a rãmas ca aceastã comunicare sã se facã în termen de 30 de zile de la data adoptãrii deciziei preºedintelui de respingere a cererii, ºi nu de la data depunerii cererii, pentru cã altfel se venea în conflict cu un alt termen din cuprinsul legii. De asemenea, o ultimã obiecþiune a preºedintelui a fost legatã de comutarea pedepsei. Având în vedere cã pedeapsa cu moartea a fost abrogatã, comutarea Ð care înseamnã trecerea de la o pedeapsã mai grea la o pedeapsã mai uºoarã Ð nu mai poate sã opereze atât în cazul graþierii colective, cât ºi al graþierii individuale.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor a luat în discuþie cererea, ºi-a însuºit obiecþiunile preºedintelui ºi forma în care ele au fost operate la Senat, dar s-a constatat cã mai trebuie fãcutã o corelare între art. 16, care preºedintele a cerut sã fie reexaminat, cu art. 8, în sensul de a se scoate dintre modalitãþile de graþiere problema referitoare la comutare.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, vã rog. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

În mare, lucrurile au fost precizate de iniþiator. În consecinþã, ne vom rezuma doar sã precizãm faptul cã la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost luat în analizã textul aºa cum a fost solicitat de preºedintele României ºi, în ºedinþa Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi din 2 iulie, în urma reexaminãrii proiectului de lege, a cererii de reexaminare ºi a exprimãrii punctelor de vedere de cãtre membrii comisiei ºi de reprezentanþii Ministerului Justiþiei, s-a hotãrât, în unanimitate, ca proiectul Legii privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii, adoptat de Senat, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor cu un amendament admis Ð ºi s-a precizat aici de cãtre domnul ministru Gaspar Ñ, aºa cum rezultã din anexa la prezentul raport.

În consecinþã, vã rugãm sã votaþi acest proiect de lege în forma propusã de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere?

Nu doresc sã participe. Atunci sã discutãm aceste articole.

Art. 8, care a fãcut obiectul mesajului preºedintelui. Forma Senatului presupune eliminarea lit. e) din varianta iniþialã.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Propunerea comisiei, de modificare la lit. d). Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10, în forma propusã de cãtre Senat, ca urmare a mesajului preºedintelui.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Rãmâne ca proiectul de lege sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2002 pentru modificarea ºi completarea Codului penal.

Din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã ni se propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Vã propunem un termen de 10 minute, cu o intervenþie de douã minute pe fiecare punct.

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic are mai multe alineate. Preambulul.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

Din partea comisiei sã ni se propunã timpii de dezbatere.

Vã propunem, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, pentru dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor: timp total 60 de minute, câte trei minute pentru fiecare intervenþie.

Vã adresez, totodatã, rugãmintea, domnule preºedinte, sã ne permiteþi sã intervenim pe text, cã sunt o serie de propuneri de îmbunãtãþire, respectiv de respectare a tehnicii legislative, pe care v-aº ruga sã-mi permiteþi sã le fac la momentul potrivit.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poftiþi!

Îmi cer scuze! La art. 1: ”Procedura falimentului bancar instituitã prin prezenta ordonanþã de urgenþãÒ, înlocuim ”ordonanþa de urgenþãÒ cu ”legeÒ, fiindcã este vorba de Legea nr. 83; deci ”Procedura falimentului instituitã prin prezenta lege ÉÒ ºi textul curge.

Sunt obiecþii la aceastã propunere? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt.

Ca ºi celelalte, în varianta Camerei. Art. 7. Obiecþii? Poftiþi, faceþi reformulare!

La art. 7 propunem o modificare pentru punerea de acord cu instituþiile statului ºi cu banca, ºi cu Ministerul Finanþelor, ºi textul va avea urmãtoarea formulare: ”Prin hotãrârea judecãtoreascã privind începerea procedurii falimentului, tribunalul ridicã administratorilor instituþiilor de credit debitoare dreptul de a reprezenta instituþia de credit, de a administra bunurile instituþiei respective, de a dispune de ele ºi (”ºiÒ este o noutate) va desemna lichidatorul, la propunerea creditorilor, (iar o modificare) care va putea fi, prin derogare de la prevederile art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 79/1999 privind organizarea activitãþii practicienilor în reorganizare ºi lichidare ºi fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancarÉÒ ºi textul curge, la alin. 1, în continuare.

Deci numai la prima parte, la alin. 1, facem modificare.

Vã mulþumesc.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13 a fost eliminat de Senat. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã aceastã variantã. Art. 14. Obiecþii? Poftiþi!

Art. 14 ºi art. 15, comisia vã propune sã rãmânem pe textul iniþial Ð textul de la Senat Ð, întrucât aceastã chestiune este reglementatã prin art. II, care clarificã foarte bine situaþiile.

Deci v-aº propune ca ºi art. 14 ºi art. 15 sã rãmânã pe textul iniþial.

Am înþeles. Deci varianta iniþialã la art. 14. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Varianta iniþialã la art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16 din ordonanþã. Comisia n-a fãcut modificãri. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Poftiþi!

O adãugare la ultimul alineat de la art. 18: dupã ”Legea nr. 64/1995, republicatã, cu modificãrile ulterioareÉÒ; deci ”republicatãÒ introducem noi.

Am înþeles. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 18 a fost adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Art. 19. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de comisie. Art. 20. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de comisie. Se introduce un art. 20[1] . Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20[2] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20[3] . Poftiþi, vã rog!

La art. 20[3] , pe rândul 6, dupã expresia ”acþiunileÒ, introducem ”respectiv pãrþile socialeÒ Ð ºi textul curge în continuare.

Sunt obiecþii faþã de aceastã propunere de modificare? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20[4] . Obiecþii? Poftiþi. La art. 20[4] ?

Trebuie modificat ºi textul.

Dacã se introduce ”respectiv pãrþile socialeÒ, atunci trebuie modificat ºi verbul.

Deci ”É care fac obiectul acestei proceduri Ò.

Bun. Aici este o chestiune gramaticalã. Îl considerãm adoptat. Art. 20[4] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se introduce art. 21[1] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Capitolul IV. Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Obiecþii? Poftiþi.

La art. 22, la lit. j), propunem o modificare de topicã ºi textul va fi: ”în cadrul acþiunilor interne de verificareÉÒ ºi textul curge în continuare.

Da. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã.

La art. 23É Poftiþi!

La art. 23 propunem menþinerea textului iniþial, fiindcã sunt clarificate toate aspectele în art. II.

Am înþeles. Sunt obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat textul iniþial. Art. 24. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Obiecþii? Nu sunt.

Se eliminã un articol. Vã rog sã priviþi la poziþia 33 în primul rând. Senatul a modificat art. 28, comisia este de acord cu aceastã modificare.

Trecem la art. 29. Comisia propune eliminarea lui. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 30. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. II. Sunt obiecþii la art. II? Nu sunt. Adoptat. Art. III. Poftiþi!

La art. III alin. 2, de asemenea, o propunere de îmbunãtãþire de tehnicã legislativã, respectiv textul va fi urmãtorul: ”Procedurile falimentului declanºate în baza prevederilor Legii nr. 83/1998, cu modificãrile ulterioare, vor fi continuare în conformitate cu prevederile legii menþionate, valabile la momentul dãrii hotãrârii de deschidere a proceduriiÒ.

Deci acesta va fi textul final.

Da. Deci la art. III.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. V. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Textul ordonanþei, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Faþã de propunerea comisiei dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. I. Sunt obiecþii?

Vedeþi cã sunt propuse o serie de modificãri de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Alte propuneri de modificare aveþi din partea comisiei? Nu. Deci nu existã la textul legii nici o propunere de modificare.

Obiecþii nu sunt din partea plenului.

Urmeazã ca legea, în integralitate, sã fie supusã votului final.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2002 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Cred cã, din eroare, s-a sãrit un punct de pe ordinea de zi, ºi anume la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, dupã graþiere, era urmãtorul proiect de lege la poziþia 10: proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2002 privind organizarea judecãtoreascã. ªi cred cã, dintr-o greºealã, s-a sãrit peste acest proiect de lege ºi, în consecinþã, v-aº ruga sã reveniþi la ordinea de zi ºi sã urmãm cursul aºa cum a fost aprobatã ordinea de zi de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, reprezentantul Guvernului poate ne poate furniza o explicaþie, pentru cã mi s-a spus cã existã neclaritãþi în legãturã cu proiectul.

Domnul Gaspar sau cine voieºte sã spunã ceva? Este cineva din partea Ministerului Justiþiei?

Domnule preºedinte, noi nu ne opunem sã amânãm dezbaterea acestui proiect de lege, numai sã ºtim data când urmeazã a fi dezbãtut. Nu avem obiecþii. Deci nu se discutã astãzi.

Da. Acesta a fost motivul pentru care am trecut peste el. Mi s-a spus cã existã niºte neclaritãþi ºi cã trebuie sã nu-l discutãm astãzi.

Deci nu va fi discutat astãzi. Bine. Mãcar sã ºtim exact poziþia oficialã.

## Da. Bine.

Atunci trecem la Ordonanþa nr. 35, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei nr. 35.

Iniþiatorul? Domnul Fleºariu. Poftiþi!

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Consiliile locale ºi consiliile judeþene îºi desfãºoarã activitatea pe baza legii ºi pe baza unor regulamente proprii, aprobate de cãtre consiliile respective. În anul 1992, pentru a veni în sprijinul consiliilor locale, dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 69 ºi la cererea acestora, Guvernul a aprobat prin Hotãrârea nr. 103 un Regulament-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale, în temeiul cãruia, dupã aceea, acestea ºi-au elaborat regulamente proprii. A fost, practic, un ghid de un ajutor deosebit pentru autoritãþile administraþiei publice locale în adoptarea regulamentelor proprii.

Între timp, Legea administraþiei publice locale, Legea nr. 69, a suferit o serie întreagã de modificãri, în 1995 la sfârºitul anului ºi la începutul anului 1996, modificãri substanþiale care însã nu au mai fost operate nici în regula- mentul-cadru ºi nici în regulamentele proprii de organizare ºi funcþionare a multora dintre consiliile locale. Anul trecut, dupã cum se ºtie, a intrat în vigoare o nouã lege a administraþiei publice locale, este vorba de Legea nr. 215, care a adus modificãri substanþiale semnificative modului de organizare ºi funcþionare a autoritãþilor administraþiei publice locale ºi judeþene, în consecinþã, s-a simþit nevoia elaborãrii unui nou Regulament-cadru de organizare ºi funcþionare a autoritãþilor administraþiei publice locale. Am fãcut acest lucru în special la cererea insistentã a foarte multor consilii locale din þarã care se descurcã foarte greu în elaborarea acestui regulament.

Iatã de ce astãzi aveþi pe ordinea de zi Ordonanþa nr. 35, emisã în temeiul legii de abilitare, ordonanþã prin care se aprobã acest nou Regulament-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale. Comisia care a analizat în fond proiectul a fãcut o serie întreagã de amendamente, amendamente cu care noi, iniþiatorul, suntem de acord cu acestea ºi vã rugãm sã luaþi în discuþie ºi sã aprobaþi ordonanþa.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã pe fond cu proiectul acestei ordonanþe de urgenþã. Facem menþiunea încã de la început cã legea se încadreazã, proiectul, de fapt, se încadreazã în categoria legilor organice, iar la întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege a fost dezbãtut ºi avizat în fond în procedurã obiºnuitã în douã zile, respectiv 11 ºi 12 iunie 2002.

În proiectul de lege sus-menþionat se propune adoptarea unui regulament de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale ºi judeþene, având în vedere noua Lege a administraþiei publice locale nr. 215 din 2001, ºi conþine prevederi noi faþã de Legea nr. 69/1991, abrogatã, aºa cum se ºtie ºi cum, de fapt, am spus, prin legea anterior nominalizatã.

Deci se impune adoptarea de cãtre consiliile locale ºi judeþene a unor noi reglementãri de organizare ºi funcþionare, cu atât mai mult cu cât a fost aprobat proiectul Legii privind statutul aleºilor locali, iar cele douã acte normative constituie instrumente juridice deosebit de eficiente în ansamblul reglementãrilor privind administraþia publicã localã.

La lucrãrile comisiei, fac aceastã menþiune, au fost prezenþi 24 de deputaþi din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 22 de voturi pentru ºi douã împotrivã. În urma dezbaterii comisia propune admiterea cu modificãri a proiectului de lege, aºa cum rezultã din amendamente, ºi mai fac o menþiune, cã amendamentele se referã, de fapt, la anexa ordonanþei, respectiv la regulament.

Avem 35 de amendamente admise, respectiv de la pct. 2 la 37, ºi amendamente respinse, aºa cum sunt prezentate în anexele la raport.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa la ordonanþã reprezintã chiar regulamentul. Art. 1. Vã rog sã priviþi în raport, existã propuneri de modificare la punctul 2 ºi la punctul 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 1 din regulament.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vã rog sã priviþi cã se introduce un nou punct în raport, la pagina 4, punctul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã adãugare.

Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Secþiunea I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

Punctul 5 din raport, la art. 9 sunt propuse niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptate în varianta comisiei.

Art. 10. Se propune o modificare la punctul 6 al raportului. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Titlul secþiunii a II-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat, cu modificãrile propuse de comisie.

Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile propuse de comisie.

Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat... comisia nu a avut modificãri...

Poftiþi, la art. 14!

La art. 14 din regulament existã un amendament pe care autorul vãd cã nu-l susþine la aceastã datã, care a fost a respins, dar pe care eu îl consider judicios. Este vorba de împrejurarea cã viceprimarul care nu mai face parte din consiliul local va trebui sã fie reales în condiþiile în care înceteazã mandatul consiliului local.

În atare formulare ºi în raportul înaintat de comisie se motiveazã respingerea în sensul cã este normal ca un nou consiliu sã aleagã un nou viceprimar. Pãi acesta este rostul regulamentului nostru pe care îl adoptãm. Este un cadru tehnic, nu este o lege care sã dea anume dispoziþii, or, dacã la toate celelalte articole se pãstreazã aceste amãnunte care sunt normale în raport de dispoziþiile Legii administraþiei publice locale, dar se indicã cum se procedeazã, acest amendament trebuia sã fie admis. În acelaºi timp, este normal, gândim noi, dar a fi normal este o interpretare sau o situaþie de fapt, ºi nu este o normã juridicã. Normele juridice reglementeazã tocmai normalitatea. Aºa cã, din punctul meu de vedere, stãrui în admiterea amendamentului aºa cum a fost propus.

Da. Vã mulþumesc.

Deci eu vã supun art. 14 în formularea comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Adoptatã varianta comisiei.

Secþiunea a III-a. Titlul secþiunii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Obiecþii? Nu sunt?

La art. 16 aveþi o obiecþie? Vã rog, poftiþi!

La art. 16 domnul deputat Dinu Gheorghe din partea grupului nostru parlamentar a propus sã se introducã un alineat care sã prevadã: ”Comisia poate hotãrî ca la dezbaterile sale sã fie prezente ºi alte persoane interesate sau reprezentanþi ai mass-mediaÒ. Motivaþia respingerii mi se pare logicã, într-un anume sens. ªi anume, din moment ce, de regulã, prevede art. 16, ºedinþele comisiei de specialitate sunt publice, acest amendament ar fi apãrut superfluu, însã dacã se realizeazã o corectare de text posibilã în plen, veþi vedea cã acest amendament devine deosebit de util. ªi anume: ”Comisia poate hotãrî ca la dezbaterile sale sã fie invitate în mod expres ºi alte persoane interesate sau reprezentanþi ai massmediaÒ.

În aceste condiþii, în afarã de publicitatea care este facultativã pentru cei care doresc sã ia cunoºtinþã de lucrãrile comisiei, comisia are dreptul sã facã invitaþii speciale pentru a atrage rãspunderea, dacã vreþi, nu juridicã, cel puþin moralã, la dezbaterile sale a unor specialiºti sau a unor alte persoane interesate în mass-media, putând prin aceasta sã opreascã, sã ocoleascã interpretãri ce denatureazã lucrãrile sale, situaþii cu care ne-am mai ciocnit ºi noi.

De aceea stãrui ca în aceastã formã redacþionalã amendamentul sã fie admis.

Da.

O opinie a comisiei?

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a considerat ºi considerã cã modul cum este formulat respectivul alineat este suficient de transparent ºi de eficient. Ca atare, ne menþinem poziþia adoptatã în ºedinþa de comisie.

Vã mulþumesc.

Da. Doamna Muscã, aveþi amendament respins?

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã atrag atenþia cã în Legea liberului acces la informaþiile de interes public ºedinþele publice sunt deschise. Este obligatoriu ca ele sã fie deschise ºi pentru presã, ºi, în mãsura posibilului, ºi pentru cetãþeni.

Mai mult, existã un proiect de lege iniþiat de Guvernul actual privind transparenþa ºi în acest proiect de lege se prevede foarte clar transparenþa totalã a ºedinþelor consiliilor, deci deschidere totalã nu numai când hotãrãºte consiliul, cum este în Legea nr. 215 a administraþiei publice locale...

Doamna Muscã, nu este vorba de ºedinþele consiliilor. ªedinþele consiliilor sunt publice ºi nu este nici un dubiu asupra acestui element. Aºa cum ºedinþele Parlamentului sunt publice ºi nu existã nici un dubiu. Este vorba de comisii.

Exact la asta vin acum. Mulþumesc cã mi-aþi atras atenþia, dar eram, ca sã spun aºa, pe pârtie. Drept urmare, inclusiv la comisii ºedinþele sunt deschise. Sigur cã în acel proiect de lege care a fost deja aprobat de Guvern ºi depus, din câte ºtiu eu, la Camerã, în acel proiect de lege se prevede abrogarea tuturor articolelor din alte legi care contravin acestui principiu ºi chiar acestei legi a transparenþei, ºi atunci cred cã ar trebui sã þinem cont de acest lucru, cã facem în mod inutil ceva care se va abroga printr-un alt proiect de lege care sper eu sã fie aprobat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Poftiþi, poftiþi!

Doamna deputat v-a înfãþiºat un punct de vedere pragmatic, dar pe care, din punctul de vedere al procedurii legislative, nu-l putem adopta. Nu putem pentru ceea ce se va reglementa în viitor sã lãsãm baltã o reglementare care este de actualitate în cuprinsul acestui act normativ. Evident cã acesta nu este un argument pe care îl puteþi primi.

Da, din partea Guvernului, un punct de vedere?

## Domnule preºedinte,

Practic, textul nostru, textul ordonanþei sunã în felul urmãtor, vorbesc de alin. 3 art. 16: ”ªedinþele comisiei de specialitate sunt, de regulã, publice. Comisia poate hotãrî ca la dezbaterile sale sã participe ºi alte persoane sau reprezentanþi ai mass-media.Ò Dacã doriþi, suntem de acord sã rupem textul în douã, sã facem douã alineate, primul alineat sã rãmânã... acesta fiind alin. 3: ”ªedinþele comisiei de specialitate sunt, de regulã, publiceÒ. Iar la alineatul urmãtor, care ar deveni alin. 4, sã spunem: ”Comisia poate invita ca la dezbateri sã participe ºi alte persoane, inclusiv reprezentanþi ai mass-mediaÒ. Nu vedem, totuºi, care este deosebirea între textul nostru, afarã de faptul cã ambele reguli sunt cuprinse într-un singur alineat, dar, dacã este mai curat textul rupt în douã, nu avem nimic împotrivã, îl putem rupe în douã.

Da. Vã mulþumesc. Doamna Muscã.

Îmi pare rãu, eu sunt de vinã cã nu am fost corect înþeleasã. Nu mã refeream la a lãsa baltã un principiu sau un articol din acest proiect de lege, ci, din contrã, vã propuneam sã fim în acord cu o lege care deja existã, deci dacã nu vrem sã þinem cont de legea transparenþei care urmeazã, sã þinem cont mãcar de o lege care deja existã, Legea liberului acces la informaþiile de interes public, ºi propunerea mea era nu sã fie ”de regulãÒ deschise publicului, ci ”ºedinþele comisiilor sã fie deschiseÒ ºi sã nu rãmânã la latitudinea membrilor comisiei dacã o comisie este deschisã publicului sau nu.

fi publice, nu vor mai lucra niciodatã comisiile acestea dacã le vor face publice. Vã mulþumesc.

Eu am înþeles, dar nu aþi fãcut nici un amendament în sensul acesta. ªi, în stadiul acesta al procedurii, îmi e greu sã mai pot sã fac lucrul acesta. Da.

Îl fac eu acum.

Ei, nu puteþi sã-l faceþi, cã e de fond. Domnul M‡rton çrp‡d.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu cred cã nu existã o contradicþie între legea la care s-a referit doamna deputat ºi prevederea existentã în acest articol care, poate, dacã ar fi putut sã fie amendat, ºi asta ar fi fost, eu aº fi eliminat acea parte referitoare la faptul cã ”pot fi invitaþi membrii preseiÒ, din moment ce este ceva public, atunci inclusiv pentru presã este deschisã acea ºedinþã, ”de regulãÒ. Cã existã anumite situaþii când anumite ºedinþe trebuie sã aibã loc într-o intimitate mai mareÉ Este clar, pentru orice procedurã legislativã, inclusiv în legea despre care a vorbit doamna deputat, existã o prevedere, o posibilitate de a declara o ºedinþã cu uºile închise în comisie. Mi se pare corect, aºa cum este formulat, dincolo de procedurã, care, evident, trebuie sã ne þinem de ea, deci nu se poate interveni, dar încã o datã vã spun, nu este o contradicþie între aceastã prevedere ºi cea a legilor existente deja.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Dinu, ca iniþiator al amendamentului respins.

Când am fãcut acest amendament m-am gândit din punct de vedere practic, eu fiind consilier local la un oraº mare, sã zicem Braºovul, ºtiu cã aveam pe ordinea de zi 50-60 de puncte, dintre care o comisie trebuia sã analizeze cel puþin 15-20 într-o sãptãmânã, conform regulilor care s-au impus prin statutul aleºilor locali, prin toate legile pe care le-am votat pe linia aceasta a administraþiei publice locale, o comisie se întâlneºte o datã sau de douã ori pe lunã ºi atunci întreb, dacã vom face publice aceste ºedinþe de comisii, care sunt lucrative, în ce mãsurã vor putea delibera dacã acolo aparÉ ºi nu zic de presã, cã presa, în general, face un lucru bun, dar vin cetãþeni care au diverse interese ºi care conturbã desfãºurarea acestor ºedinþe de comisii de specialitate.

De aceea, susþin cã aceste comisii de specialitate trebuie sã lucreze într-un regim în care sã nu fie conturbate de public. ªedinþa consiliului local, în schimb, conform tuturor reglementãrilor legale, ºedinþele sunt publice ºi atunci toatã lumea poate sã participe, inclusiv presa, cetãþenii ºi toþi cei care au interes în aceastã chestiune. De aceea am spus, din punct de vedere al pragmatismului, am propus ca ºedinþele acestea de comisieÉ nu pot

Doamna Muscã, noi am înþeles perfect ceea ce doriþi, dacã vreþi, insistaþi în continuare, dar...

Foarte pe scurt. În primul rând cã cei care participã participã pasiv la ºedinþe, deci nu intervin în timpul ºedinþei în nici un fel, nici cei din mass-media, nici cetãþenii, e vorba de ºedinþe publice la care ei sunt asistenþi, nimic altceva.

În al doilea rând, totuºi, inclusiv noi, cei din Camera Deputaþilor, ºi aici ne putem face ºi noi un reproº cã ºi la noi, în regulament, la comisii participã, sunt deschise comisiile publicului numai dacã vor membrii comisiei. Asta nu înseamnã cã este bine, este chiar foarte rãu. Drept urmare, noi suntem oameni care, inclusiv cei din administraþia publicã localã, care funcþioneazã pe bani publici, aleºi de cetãþeni ca sã le reprezinte interesele, deci în mod absolut logic ºi aº spune chiar ºi legic ar trebui ca aceste ºedinþe sã fie deschise publicului.

Eu aº putea sã fac doar o remarcã, doamna deputat Muscã. Bundestagul este o instituþie destul de democraticã, în regulamentul de organizare al Bundestagului scrie: ÓComisiile parlamentare nu sunt publiceÒ. Existã alte parlamente în care sunt publice, deci fiecare þarã îºi alege o variantã pe care o considerã mai adecvatã. Asta nu înseamnã cã e absolut rea, de vreme ce þãri foarte democratice au prevederi în sensul acesta.

Bun. Domnul deputat Tudor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã dau un sfat, daþi telefonul acela un pic mai lateral cã nu ne vedeþi ºi pe noi când ridicãm mâna. Acela de acolo!

Poftiþi!

Susþin cele spuse de doamna Mona Muscã din douã puncte de vedere. În primul rând cã nu vãd sub nici un motiv, niciodatã, necesitatea ca o comisie de specialitate de acest gen sã discute probleme atât de stricte încât oamenii sã nu cunoascã despre ce e vorba. Mai ales cã dupã aceea vin ºi se discutã în plen.

Nu este bunã comparaþia cu ce se întâmplã în Bundestag, pentru cã acolo este un Parlament, ºi aici este cu totul altceva. Mai mult, la noi, în Regulamentul de funcþionare a Camerei Deputaþilor, de asemenea, se spune cã în ºedinþe ”pot fi invitaþiÒ, de exemplu, massmedia, dar acest ”pot fi...Ò a determinat ca în timp de 6 ani de zile de când sunt eu în comisie numai când am condus eu comisia ºi de câteva ori în legislatura trecutã am invitat presa; în rest, niciodatã. Deci se prevaleazã cei care au interesul sã facã nepublice intervenþiile consilierilor sã se lege de acest ”de regulãÒ ºi sã nu invite niciodatã pe nimeni.

Întreb eu, aici unde se mânuiesc aprobãri de fonduri, aprobãri de lucrãri publice ºi alte lucruri de genul acesta, unde sunt niºte interese particulare foarte mari, de ce sã nu afle oamenii cã ei sunt frustraþi în drepturile lor de o comisie care poate avea în interiorul ei, zic poate avea, nu dau cu barda, oameni corupþi?!

De aceea, eu zic sã se elimine cuvântul ”de regulãÒ, pentru cã celãlalt argument, cã pot conturba ºedinþa... care l-a dat colegul meu de partid, poate fi uºor înlãturat la fel ca peste tot unde existã posibilitatea ca organul local, de ordine de acolo, sã înlãture pe turbulent. Nu este un argument acesta ºi nici acela cã în Bundestag este aºa ceva. Eu vã dau alte, multe alte exemple care sunt publice... Ca la tribunal. Vedeþi dumneavoastrã un Bucureºti întreg sã vinã într-o salã de tribunal? Mai mult de 7-8 oameni nu sunt în salã, decât cei interesaþi direct ºi nici aceia mai mult de 10 rareori. Deci nu se fac abuzuri, dar când sunt probleme foarte importante care þin de interesul comun, atunci nu mai pot sã mã ascund sub emblema aceasta a necesitãþii menþinerii unui secret, pentru cã nu este argumentat acest secret în aceste consilii.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da. în afarã de domnul Boc mai doreºte cineva dintre colegii deputaþi sã ia cuvântul? Mai doreºte domnul Brudaºca.

O sã ia cuvântul domnul Boc ºi domnul Brudaºca, dupã aceea am sistat dezbaterile. Din partea Guvernului o sã ia cuvântul domnul ministru Gaspar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sub raport procedural ne aflãm în urmãtoarea situaþie: fie acceptãm amendamentul comisiei cu care nu putem fi de acord, fie acceptãm sã retrimitem textul la comisie pentru a fi modificat în sensul celor discutate aici. Sau, a treia soluþie, acceptãm modificarea textului, considerând cã este doar o corelare tehnico-legislativã, în sensul în care s-a solicitat. Personal sunt de acord cã este nevoie de introducerea transparenþei la nivelul gestionãrii interesului public încã de la nivel local.

În condiþiile în care gradul de corupþie în România a atins ºi atinge niºte cote pe care nu le-a avut niciodatã þara noastrã, în condiþiile în care toate rapoartele de þarã vin ºi menþioneazã acest lucru, toate soluþiile avute în vedere pentru diminuarea ºi combaterea corupþiei pornesc cu acest principiu: transparenþa. Dacã acest principiu al transparenþei va fi implementat de la nivel local ºi se va începe cu ºedinþele comisiilor consiliului local, unde cu adevãrat existã un potenþial enorm de corupþie, ºi colegul Marcu a spus foarte corect cã, într-adevãr, în aceste ºedinþe de comisii se fac de fapt micile înþelegeri ºi sunt marile acte de corupþie de la nivel local cu privire la modul în care se gestioneazã banii publici.

În condiþiile în care nu facem altceva decât sã deschidem guvernãmântul spre cetãþeni, adicã spre aceia care i-au votat, nu vedem de ce noi am putea pune o asemenea barierã. Soarele, se spune în literaturã, este cel mai bun dezinfectant, deci dacã lucrurile se vor desfãºura la luminã este puþin probabil ca înãuntru sã se producã foarte multe încãlcãri ale legii. Deci ca o soluþie de deschidere prin transparenþã spre cetãþeni cred cã este nevoie sã reevaluãm acest text, tocmai pentru a gãsi o mãsurã operativã de a diminua aceastã corupþie de la nivel local. Ce se întâmplã la nivel parlamentar este o altã problemã, credem cã ºi noi, aici, la nivel parlamentar, în condiþiile în care centrul activitãþii

Parlamentului s-a mutat în comisii, în plen, vedeþi, nu putem face amendamente de fond, ar trebui sã reevaluãm aceastã instituþie a comisiilor de specialitate din perspectiva accesului publicului direct ºi fãrã restricþii la aceste ºedinþe.

Domnule Boc, din punct de vedere procedural eu am avut dreptul sã dau cuvântul celor care au susþinut un amendament respins. Acel amendament respins nu elimina sintagma ”de regulãÒ, ceea ce presupunea, de fapt, ºi eliminarea acelui alineat în care se spune cã anumite ºedinþe pot sã se desfãºoare cu uºile închise.

Deci eliminãm douã lucruri. Pentru cã dacã spunem cã ºedinþele sunt publice, nu mai are nici un sens sã introducem... este ilogic sã introducem aceastã interdicþie cã anumite ºedinþe se vor desfãºura cu uºile închise. Acel ”de regulãÒ e corelat cu alineatul urmãtor.

Eliminarea lui ”de regulãÒ ºi, evident, a alineatului urmãtor ar însemna, de fapt, sã punem în discuþie ºi sã punem în practicã, efectiv, prin votul nostru, un amendament de fond care n-a fost formulat decât în plen. Iar conform actualului regulament noi nu avem dreptul sã supunem dezbaterii un amendament de fond care... evident, nu putem sã ne pronunþãm asupra lui. Asta este opinia mea personalã în acest domeniu.

Pe de altã parte, eu am lãsat o dezbatere extrem de liberã asupra unor lucruri care, poate procedural, trebuia sã nici sã nu le accept.

Domnul Brudaºca.

Ca sã nu ne aflãm într-o eroare ºi cã probabil n-am fost eu suficient de explicit, îi cer scuze personal domnului deputat, pentru cã a vorbit în calitate de deputat. Nu am formulat un amendament în plen. Am susþinut amendamentul care a fost formulat, depus ºi respins, aducându-i o corecþie de text, înlocuind un cuvânt prin altul, ceea ce este admisibil.

Vã mulþumesc.

Domnule Bolcaº, cu toatã stima pe care v-o port, ceea ce am spus înainte nu s-a referit absolut deloc la dumneavoastrã, la domnul Dinu sau la altcineva care l-a susþinut. S-a referit, aºa cum am spus la începutul intervenþiei, când am zis: ”Domnule Boc!Ò Deci s-a referit la ceea ce a spus domnul Boc. Este o intervenþie inutilã. Da, precizaþi! Poftiþi!

Domnule preºedinte, în temeiul art. 102 din regulament, unde se precizeazã ”când dezbaterea amendamentelor relevã consecinþe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preºedintele Camerei...ÒÐ ceea ce noi v-am solicitat Ð ”...poate trimite textele în discuþie comisiei sesizate în fond.Ò

Acest lucru v-am solicitat, domnule preºedinte, în urma dezbaterilor care au avut loc aici.

Deci dacã avem interesul sã avem o lege bunã, transparentã, care sã corespundã necesitãþilor României din momentul de faþã, facem acest lucru. Dacã nu, nu.

Da. Domnul Brudaºca.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Eu îmi însuºesc punctele de vedere ale colegilor care au susþinut necesitatea unei transparenþe totale a activitãþii desfãºurate la nivelul comisiilor de specialitate ale consiliilor locale.

Cu atât mai mult este necesar acest lucru cu cât poate cã prin aceasta s-ar putea pune stavilã procesului accentuat de corupþie care existã în momentul de faþã la marea majoritate a consiliilor locale din România.

Aº vrea însã sã precizez urmãtorul lucru: chiar ºi în condiþiile în care se admite aceastã transparenþã totalã la nivelul comisiilor, trebuie þinut cont de faptul cã deciziile care se iau în comisii se pun apoi în discuþia plenului consiliilor locale, iar acolo, dupã câte se ºtie, se organizeazã tot felul de alianþe care fac sã treacã sau sã nu treacã unele dintre proiectele de hotãrâre de consilii locale, aceasta în funcþie de interesele, de cele mai multe ori, de ordin politic. Aºa încât oricâtã transparenþã ar fi în dezbaterile la nivelul comisiilor de specialitate se viciazã rezultatele finale prin aceste aranjamente care se fac la nivelul grupurilor de consilieri.

Consider, însã, cã pentru a respecta ceea ce s-a votat pânã acum, respectiv accesul liber al cetãþenilor la informaþie de interes public, este de dorit sã se elimine sintagma ”de regulãÒ ºi sã rezulte de aici, pe de o parte, cã ºedinþele comisiei de specialitate sunt publice, pe cale de consecinþã va trebui sã se renunþe ºi la urmãtorul alineat, respectiv 4, prin care se instituie ºedinþe cu uºile închise. Numai în felul acesta vom putea sã ne înscriem în cerinþele formulate ºi în legislaþia europeanã cu privire la transparenþa activitãþii organelor alese.

Da. Domnul ministru Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Textul care este propus de iniþiator în cadrul acestui regulament... Domnule Bolcaº, mã refer la ceea ce aþi susþinut dumneavoastrã!

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Da, vã rog.

Textul care ne este prezentat de iniþiator în cadrul acestui regulament-cadru în legãturã cu modul în care îºi desfãºoarã lucrãrile comisiile dupã mine reprezintã un pas înainte faþã chiar de regulamentul Parlamentului.

În Regulamentul Camerei Deputaþilor se spune expres: ”ªedinþele comisiilor nu sunt publiceÒ. Or, aici se vine ºi se spune: ”ªedinþele comisiei de specialitate sunt, de regulã, publice.Ò

Luãm ºi alin. 3 sã-l spargem, mai facem un alineat în legãturã cu acea observaþie pe care a fãcut-o domnul Bolcaº ºi pe care eu o consider întemeiatã numai ca mod de redactare ºi atunci aº spune aºa: ”Comisiile pot invita sã participe la ºedinþe persoane interesate sau reprezentanþi ai mass-media.Ò ªi în felul acesta cred cã se rezolvã problema.

Doamna deputat _(Se adreseazã doamnei deputat Monica Octavia Muscã.),_ vreau sã vã mai spun ºi altceva: citiþi în Constituþie cã ºi ºedinþele Camerei pot sã fie secrete.

Da. Pãi nu, vã rog, am închis dezbaterile. Vreþi neapãrat, cu orice preþ sã luaþi cuvântul? Poftiþi!

Nu înþeleg sã luãm exemplu prost de la Camerã. Am spus încã o datã: la Camerã faptul cã la comisii membrii comisiilor stabilesc dacã e ºedinþa publicã sau nu este o greºealã care trebuie reparatã. ªi atunci nu trebuie sã luãm exemplele proaste. Nici într-un caz.

Drept urmare, noi suntem toþi, inclusiv actualul guvern vrea sã lupte împotriva corupþiei, vrea sã fie deschis publicului, vrea sã suþinã interesul publicului. În schimb, când se face o lege, în loc sã susþinem prin lege ceea ce susþinem la microfoane ºi în emisiuni televizate, facem exact invers.

Da, cred cã voi supune votului plenului sistarea discuþiilor.

Vreau numai sã vã comunic cã sunt de acord cu amendamentul astfel cum a fost reformulat de domnul ministru, este foarte corect ºi vã rog sã-l supuneþi la vot în formularea înfãþiºatã de domnul ministru.

Vã mulþumesc.

Bun. Comisia.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Eu înþeleg grija colegilor din opoziþie de a încerca sã mai puncteze din punct de vedere electoral, pentru cã, de altfel, voit, dumnealor se fac cã uitã faptul cã toate materialele din comisii sunt preluate ºi votate în ºedinþe de consiliu, în plenul ºedinþei de consiliu, rezolvând problema maximei transparenþe. ªedinþe care, aºa cum se ºtie, sunt publice.

Mulþumesc.

Eu aº face o remarcã rãutãcioasã: asta înseamnã cã acuzãm toþi consilierii din toate partidele de corupþie în mod curent ºi ca un fapt general. Atunci înseamnã cã ºi consilierii opoziþiei din aceste comisii sunt profund corupþi.

## **Doamna Monica Octavia Musca** _(din salã):_

Domnule preºedinte, puteþi sã vã spuneþi opinia de la microfon, în calitate de parlamentar, nu de la prezidiu!

Da. Poftiþi! Poftiþi, domnule Boc!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Susþin cele menþionate de colega mea ca dumneavoastrã, atunci când faceþi aprecieri legate de conþinutul

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/14.IX.2002

unui act legislativ sau de o pãrere exprimatã, s-o faceþi de la acest microfon, iar în calitate de preºedinte sã moderaþi discuþiile pe baza regulamentului.

Am solicitat ºi v-aº ruga sã supuneþi la vot, domnule preºedinte, posibilitatea de a retrimite, în temeiul articolului Ð cred cã nu greºesc Ð 102, la comisie acest text de lege întrucât, aºa cum s-a putut observa aici, dezbaterile au condus la faptul cã este necesarã o altã abordare.

Camera Deputaþilor are astãzi ºansa pe marginea dezbaterilor de aici sã dea un alt curs raportului din administraþia publicã, sã impunã o altã mentalitate cu care, fiþi convinºi, vor fi toþi cetãþenii României de acord ºi nu este cazul sã discutãm cã unii sunt mai corupþi decât alþii. Un lucru este cert: puterea corupe, puterea absolutã corupe absolut. Deci indiferent cã sunt consilieri de la putere sau din opoziþie, atunci când au puterea, ei au tentaþia de a corupe.

Noi avem datoria sã facem legi care sã împiedice aceastã tendinþã ºi, mai ales, sã controlãm aceste acte sau aceste tendinþe de corupþie. Dacã dorim sã facem acest lucru Ð putere ºi opoziþie Ð o putem face astãzi fãrã sã ne acuzãm reciproc. Pentru cã nu vom câºtiga noi, vor câºtiga cetãþenii, prin salvarea banului public care nu se va duce pe mâini clientelare sau pe mâini unde se cheltuie fãrã rigoare, ci se vor duce în bugetul consiliului local ºi vor fi alocaþi aºa cum trebuie.

Vã rugãm, domnule preºedinte, procedural, sã repuneþi retrimiterea la comisie a acestui text de lege pentru a-l pune în concordanþã cu regulile transparenþei consacrate în toate þãrile democratice.

Da. Eu o sã pun la vot varianta propusã de domnul Acsinte Gaspar, cu care iniþiatorul amendamentului pus în discuþie ºi respins a fost de acord, cu care comisia a fost de acord.

Cine este pentru aceastã variantã? Vã rog sã numãraþi. Da. Majoritatea.

Cine este împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

A trecut aceastã variantã modificatã aici.

Art. 17. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 25. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 28. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 29. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 6, punctul 10. Se propune o modificare de cãtre comisie. Faþã de aceastã modificare dacã sunt obiecþii? Faþã de modificarea din raport de la punctul 10 la acest art. 29 sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 30. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secþiunii a IV-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 31 alin. 1 ºi 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se introduce un nou alineat prin punctul 11 la acest articol.

Sunt obiecþii la aceastã adãugare a comisiei? Nu sunt. Adoptat.

Art. 31, adoptat în integralitate.

Art. 32. Obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport la punctul 12 al raportului. Se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii faþã de aceastã propunere de modificare? Nu sunt. Adoptat.

Art. 33. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 34. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Secþiunea I. Titlul secþiunii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 35. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 7, punctul 13. Se propune o adãugare. Dacã faþã de aceasta sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 35 în integralitate, cu modificarea propusã de comisie.

La art. 36 am avut urmãtorul amendament: în textul înaintat de Guvern, consilierul care nu poate lua parte la ºedinþã este obligat sã comunice acest lucru primarului, preºedintelui de ºedinþã sau secretarului. Consider cã primarul nu are ce sã caute în aceastã înºiruire pentru cã sunt instituþii separate. Dacã acel consilier nu poate lua parte la ºedinþã este obligat sã prezinte acest lucru preºedintelui de ºedinþã sau secretarului. Deci fãrã primar, cã primarul are foarte multã treabã, are ºi alte atribuþii în afarã de aceea de a inventaria consilierii care nu se pot prezenta la ºedinþã.

Da. Poftiþi, domnule Bolcaº!

Ideea este de stabilire a raporturilor, dacã vreþi, de subordonare. Consilierii nu se supun primarului, sub nici un aspect, chiar mãrunt, acesta al raportãrii absenþei, nu pot sã o raporteze cuiva care nu le controleazã activitatea. Ei îºi controleazã activitatea, secretarul este cel care poate centraliza aceastã formã birocraticã.

De aceea, susþin amendamentul.

Da. Din partea Guvernului.

Domnule preºedinte,

Având în vedere faptul cã noi avem de-acum preºedinte de ºedinþã care poate sã fie ales pe o perioadã de trei luni, suntem de acord cu formularea propusã, în sensul cã acel care... consilierul care nu poate veni la ºedinþã sã-l înºtiinþeze fie pe preºedintele de ºedinþã, care existã nu numai în timpul ºedinþei, ci ºi între douã ºedinþe, sau pe secretar, pe unul dintre aceºtia, pentru a putea informa consiliul cã persoana respectivã nu se poate prezenta la ºedinþã.

Deci suntem de acord cu amendamentul.

Am înþeles. Guvernul este de acord cu amendamentul. ªi un sfat pentru domnul deputat. Aici trebuia formulat sã se elimine cuvântul ”primaruluiÒ. ªi atunci dumneavoastrã aveaþi un drept de preempþiune sã supun la vot întâi amendamentul dumneavoastrã, pentru cã era de eliminare.

Comisia e de acord? Comisia e de acord. S-a aprobat eliminarea cuvântului ”primaruluiÒ. Art. 36. Alte obiecþii mai sunt? Nu sunt. Adoptat. Art. 37. Obiecþii? Poftiþi!

Eu vreau sã mã lãmuresc, domnule preºedinte de ºedinþã, care este motivaþia dreptului delegatului sãtesc de a vota, de vreme ce votul sãu are caracter consultativ.

Prin urmare, eu consider cã ar trebui sã fie eliminatã sintagma de la ”delegatul sãtesc va fi ascultat asupra problemei discutateÒ, restul propun sã se elimine, deoarece votul sãu este doar consultativ, nu produce nici un fel de efecte asupra deciziei finale, nu vãd de ce sã ne facem cã ne jucãm de-a democraþia.

Destul de logic. Reprezentantul Guvernului.

Domnule preºedinte,

Putem renunþa la sintagma ”ºi va votaÒ, însã teza finalã trebuie sã rãmânã ”votul sãu are caracter consultativÒ. Pentru cã acest delegat sãtesc este ales de adunarea capilor de familie din satele care nu au reprezentant în consiliul local el trebuie sã fie ascultat ºi trebuie sã voteze ºi el. Numai cã votul lui nu are caracter deliberativ, ci caracter consultativ. Sã-l lãsãm ºi pe el sã voteze.

Acceptãm sã scoatem ”ºi va votaÒ, finalul de la teza penultimã, dar sã rãmânã teza finalã.

Da. Comisia.

În plus faþã de cele spuse de domnul ministru vin cu specificarea faptului cã acel delegat sãtesc are totuºi o responsabilitate faþã de electorat ºi prin votul sãu îºi demonstreazã aceastã responsabilitate chiar dacã, în final, nu conteazã în bilanþul deciziei finale.

Consider cã trebuie sã rãmânã dreptul de vot chiar dacã el este, aºa cum spuneam, consultativ. Mulþumesc.

Poftiþi, domnule ministru!

Este o chestiune de redactare ºi aº propune urmãtoarea formulare la teza finalã de la art. 37: ”Delegatul sãtesc va fi ascultat asupra problemei discutate ºi va participa la vot, votul sãu având caracter consultativ.Ò

Deci el participã la vot, dar votul sãu are caracter consultativ.

Bun, am înþeles!

De fapt, se menþine ideea, doar cã este o reformulare. Comisia e de acord cu reformularea asta? Da.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? 3 abþineri.

S-a adoptat aceastã formã modificatã.

Art. 38. La art. 38 vã rog sã priviþi în raport la pagina 7, punctul 14. Se propune o modificare de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat art. 38 modificat.

Art. 39. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 40. La punctul 15 se propune o modificare. Dacã sunteþi de acord. Existã obiecþii? Nu existã obiecþii. Adoptat art. 40 modificat.

Art. 41. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 42. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 43. Vã rog sã priviþi la punctul 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secþiunii a II-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 44. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 45. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 46. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 47. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 48. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Secþiunea a III-a. Titlul secþiunii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 49. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 50. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 51. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 52. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 53. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 54. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 55. Vã rog sã priviþi la punctul 17 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 56. Vã rog sã priviþi la punctul 18 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 57. Vã rog sã priviþi la punctul 19 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 58. Vã rog sã priviþi la punctul 20 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 59. Vã rog sã priviþi la punctul 21 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 60. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 61. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 62. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 63. Vã rog sã priviþi la pagina 11 punctul 22 din raport.

Comisia propune pentru dezbatere 10 minute.

ªi pentru fiecare articol cât propuneþi?

Pentru fiecare articol, un minut.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

- S-au aprobat aceºti timpi de dezbatere.

- Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport. Sunt niºte propuneri

- de modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Vã rog sã priviþi în raport. Sunt obiecþii? Nu

- sunt. Adoptat.

- Art. 6. Sunt niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

- Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic are mai multe puncte.

- Punctul 1. Obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport. Nu

- sunt obiecþii.

- Punctul 2. Sunt propuse niºte modificãri. Obiecþii? Nu

- sunt. Adoptat.

- Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. S-a adoptat în forma modificatã de cãtre comisia noastrã sesizatã în fond.

Proiectul în integralitate se va supune într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizare.

Apa ºi canalizarea.

Poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 32 a fost aprobatã în temeiul Legii de abilitare nr. 751 din 2001 ºi a Legii nr. 326 privind serviciile publice de gospodãrie comunalã, constituind, alãturi de transportul local, de salubritate ºi de alte activitãþi prevãzute de Legea nr. 326, legislaþia secundarã în materie de gospodãrie comunalã.

Ordonanþa are ca obiect de reglementare problema organizãrii ºi funcþionãrii serviciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizare, ea stabileºte drepturile ºi obligaþiile prestatorilor de servicii, ale autoritãþilor administraþiei publice locale ºi ale consumatorilor sau ale utilizatorilor.

Ordonanþa a fost analizatã în cadrul Comisiei de administraþie publicã, s-au fãcut unele amendamente, amendamente cu care suntem de acord. Vã rugãm sã o supuneþi dezbaterii ºi aprobãrii.

Vã mulþumesc.

Comisia are ceva de spus? Poftiþi!

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele favorabile primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Consiliul Legislativ. La lucrãrile comisiei din data de 4 iunie 2002 au fost prezenþi 25 de deputaþi din totalul de 26, raportul a fost adoptat cu 20 de voturi pentru ºi o abþinere. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 28 martie 2002. În urma dezbaterilor comisia propune admiterea, cu modificãri, a proiectului de lege aºa cum rezultã din raport, ºi respectiv amendamentele admise, respectiv respinse. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacã se doreºte participarea la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 2 punctul 1, se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecþii? Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Vã supun atenþiei formularea din amendamentul propus de comisie, care mi se pare cã este redundant.

La ce articol, domnule Brudaºca?

La art. 2 alin. 2. ”Prin organizarea ºi desfãºurarea activitãþii serviciilor de apã ºi de canalizare, autoritãþile publice sunt obligate sã asigure realizarea urmãtoarelor obiectiveÉÒ pentru ca sã avem apoi, din nou, la pct. b) ”realizarea unei infrastructuriÒ, deci sã asigure realizarea realizãrii.

De aceea, vã propun, domnule preºedinte ºi onoraþi colegi, sã renunþãm dupã ”asigureÒ la celelalte cuvinte prezente. Deci formularea pe care o propun eu ar avea urmãtorul conþinut: ”Prin organizarea ºi desfãºurarea activitãþii serviciilor de apã ºi de canalizare autoritãþile publice sunt obligate sã asigure îmbunãtãþirea, realizarea, dezvoltarea, protecþia, asigurareaÉÒ În felul acesta se eliminã redundanþa exprimatã prin formularea pe care ºi-a ales-o comisia.

Iniþiatorul este de acord. Comisia? Sunteþi de acord? Poftiþi!

Comisia are un amendament propriu prin care s-a eliminat ºi redundanþa despre care vorbea domnul deputat Brudaºca.

La pct. b) figureazã ”protecþia mediuluiÒ ºi nu avem realizarea unei infrastructuri. Se menþine, suntem de acord, fiind vorba de redactare.

Este un amendament de redactare. ªi comisia ºi iniþiatorul sunt de acord. Deci formularea propusã de domnul Brudaºca.

Este cineva împotrivã?

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Aprobatã aceastã formulare.

Articolul 3. Vã rog sã priviþi în raport. Sunt obiecþii faþã de propunerile de modificare? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Titlul capitolului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 8 punctul 5.

Dacã faþã de modificarea propusã de comisie sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 5 aºa cum a fost modificat de comisie.

- Articolul 6. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul secþiunii 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 8. Vã rog sã priviþi la punctul 6 din raport.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul 9. Vã rog sã priviþi, prin punctul 7 al raportului se propune o anumitã adãugire. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Articolul 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 11. Vã rog sã priviþi, sunt propuse mai multe modificãri la punctele 8, 9, 10 din raport ºi, de asemenea, la punctul 11 din raport. Dacã faþã de aceste propuneri sunt obiecþii?

Domnul deputat Brudaºca.

Noi am votat, domnule preºedinte, titlul ordonanþei care spunea: ”Funcþionarea serviciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizareÒ. În toate aceste puncte pe care Domnia voastrã le-aþi prezentat aici este vorba de servicii publice de apã ºi de canalizare. Eu rog stafful tehnic sã aibã în vedere sã introducã formulãrile care au fost deja aprobate. Aceasta este singura chestiune, pentru ca sã nu avem de-a face cu douã formulãri diferite.

Opinia iniþiatorului? Iniþiatorul este de acord sã fie o formulare unitarã pe parcursul legii atunci când se referã la aceste servicii de apã ºi canalizare, în concordanþã cu titlul aprobat al ordonanþei, o modificare care va fi operatã de stafful nostru tehnic.

Dacã sunt alte obiecþii la art. 11? Nu sunt. Adoptat. Articolul 12. Vã rog sã priviþi la punctele 13 ºi 16 din raport.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 12. Articolul 13. De asemenea, vã rog sã priviþi în raport, sunt modificãri la punctele 17, 19, 20, 21. Dacã sunt obiecþii faþã de aceste modificãri? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 13 în varianta modificatã de cãtre comisie. Titlul secþiunii a 2-a. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 14. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 15. Pentru art. 15 vã rog sã priviþi în raport

- la punctele 22 ºi 24.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Articolul 16. Este propusã o modificare la punctul 25

- din raport.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 24. Vã rog sã priviþi la punctele 26, 27 ºi 28

- din raport. Dacã faþã de aceste modificãri propuse ºi faþã de forma iniþialã împreunã cu modificãrile acestea sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 24.

- Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 27. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 28. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 29. Vã rog sã priviþi la punctul 30 din raport.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 30. Vã rog sã priviþi la punctul 31 din raport.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vã mulþumim.

Din partea comisiei, domnul deputat Tudor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege a fost avizat de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Consiliul Legislativ, fãrã modificãri.

De asemenea, comisia, în unanimitate, a votat acest proiect, cu modificãrile pe care le-am fãcut noi ºi pentru cã este foarte necesarã ºi deja se lucreazã în sensul acesta de cãtre Ministerul de Interne vã propun sã o adoptãm. Nu avem alte probleme de discutat.

Vã mulþumim, domnule deputat.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 2 se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei. Articolul 1. Se propune modificarea de cãtre comisie. Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 1 cu modificãrile propuse de comisie.

Articolul 2. Vã rog sã priviþi ºi la punctul 9 din raport. Sunt propuse niºte modificãri ºi la punctul 10.

- Dacã faþã de aceste modificãri sunt obiecþii? Nu sunt.

- Articolul 2 al ordonanþei, adoptat.

- Anexa. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã

- ºi anexa.

Titlul legii. Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic. Dacã la articolul unic, vedeþi la pagina a doua a raportului, punctul 1, se propune o modificare. Dacã este vreo obiecþie? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat ºi articolul unic al ordonanþei.

Textul în integralitate al legii va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poºtale.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi! Sã spuneþi colegilor noºtri deputaþi numele dumneavoastrã.

## **Domnul Dinu Malacopol** _Ñ secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei:_

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt Dinu Malacopol, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, iniþiatorul acestui proiect de lege.

Proiectul de lege vizeazã stabilirea condiþiilor de furnizare a serviciilor poºtale ºi asigurarea accesului la serviciul universal, în vederea creãrii unei pieþe concurenþiale ºi promovãrii intereselor utilizatorilor din perspectiva armonizãrii cadrului de reglementare specific în domeniul serviciilor poºtale, cu prevederile legislaþiei Uniunii Europene.

Prevederile sale se organizeazã în jurul a cinci centre de interes, respectiv serviciul universal, serviciile care pot fi rezervate, licenþele ºi autorizaþiile care permit furnizarea serviciilor poºtale, tarifele ºi contabilitatea furnizorilor de servicii poºtale protecþia utilizatorilor ºi rãspunderea furnizorilor de servicii poºtale.

Din partea comisiei, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor ºi a luat în dezbatere, în fond, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poºtale, trimis cu adresa nr. 45 din 5 februarie 2002, înregistratã sub numãrul 23 din 29 februarie 2002. La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci care este favorabil proiectului de lege, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi care, de asemenea, este favorabil proiectului, avizul Comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor care este favorabil proiectului de lege ºi avizul Consiliului Legislativ care este favorabil proiectului de lege. Acest proiect de lege are în vedere, pe de o parte, îmbunãtãþirea condiþiilor de furnizare a serviciilor poºtale ºi pe de altã parte alinierea legislaþiei din acest domeniu la acquis-ul comunitar. Astfel, Ordonanþa nr. 31 ºi proiectul Legii de aprobare a ordonanþei privind serviciile poºtale transpun integral Directiva 97/67 a Consiliului Europei, preluând în plus prevederi ale propunerii amendate de modificare a directivei.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru industrii ºi servicii a Camerei Deputaþilor, asupra proiectului de lege au fost aduse unele modificãri faþã de forma adoptatã de Guvern, modificãri regãsite în amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 72 alin. (2) din Constituþia României.

De asemenea, vreau sã menþionez cã la dezbaterea proiectului de lege au participat, ca invitaþi, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, reprezentanþii Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, având ca secretar de stat pe doamna Alexandra Hârþan.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 23 de deputaþi din totalul de 26 de membri, ºi raportul cu amendamentele admise a fost avizat în unanimitate.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri generale? Poftiþi, din partea Grupului P.S.D., domnul Chiriþã!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În numele Grupului P.S.D. vreau sã scot în evidenþã cã acest proiect de lege vizeazã stabilirea condiþiilor de furnizare a serviciilor poºtale ºi asigurarea accesului la serviciul universal, în vederea creãrii unei pieþe concurenþiale ºi promovãrii intereselor utilizatorilor, din perspectiva armonizãrii cadrului de reglementare în domeniul serviciilor poºtale cu prevederile legislaþiei Uniunii Europene.

Totodatã, proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 aduce ca elemente de noutate organizarea ºi funcþionarea serviciului universal, serviciile care pot fi rezervate, licenþele ºi autorizaþiile care permit furnizarea serviciilor poºtale, tarifele ºi contabilitatea furnizorilor de servicii poºtale ºi, nu în ultimul rând, protecþia utilizatorilor ºi rãspunderea furnizorilor de servicii poºtale.

Vreau sã menþionez cã la dezbaterea acestui proiect de lege, pe lângã membrii Comisiei pentru industrii ºi servicii ºi reprezentanþii ministerului de resort, au mai participat ºi reprezentanþi ai sindicatelor din Poºta Românã care au susþinut o serie de amendamente acceptate de comisie ºi de reprezentanþii ministerului.

În legãturã cu acest aspect scot în evidenþã cã a fost o bunã conlucrare, în special dintre parlamentarii Partidului Social Democrat ºi reprezentanþii sindicatelor, fapt care dovedeºte o datã în plus cã parteneriatul social promovat de Guvernul Nãstase este puternic susþinut de partidul nostru ºi în Parlamentul României.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai existã alt grup parlamentar care doreºte sã participe la dezbateri? Nu mai doreºte nimeni.

Vã rog insistent sã aveþi în faþã raportul. Vom merge în dezbaterea legii pe raportul comisiei sesizate în fond. Este un raport destul de amplu, de 323 de poziþii.

- Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Vã rog sã observaþi în raport, la poziþia 38, se

- eliminã un alineat, de asemenea, ºi la alte puncte. Vã rog sã fiþi atenþi la art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt

- obiecþii. Adoptat.

- Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat, cu introducerea

- unui nou alineat, aºa cum a solicitat comisia.

- Art. 6. Vã rog sã priviþi în raport de la punctul 56 în

- jos. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 82, se introduce

- un nou articol, 11[1] . Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Se introduce un nou articol, 14[1] . Dacã sunt obiecþii?

- Nu sunt. Adoptat.

- Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile,

- evident, ca ºi la celelalte, propuse de cãtre comisie.

- Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile

- propuse de comisie.

- Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile

- propuse de comisie.

- Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 122/14.IX.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei