Stenogramă plen

Deschidem ºedinþa Senatului de astãzi, 3 octombrie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, asistat de domnii secretari Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi Romeo Octavian Hanganu, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 97 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 16 parlamentari: 3 colegi sunt membri ai Guvernului, 9 colegi sunt plecaþi în delegaþii, 2 colegi sunt bolnavi ºi 2 colegi sunt învoiþi.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plenul Senatului. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã.

Dacã, în legãturã cu programul de lucru, aveþi de fãcut obiecþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru ºi o abþinere.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut obiecþii? Dacã nu sunt, atunci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acesteia.

Ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ºi douã abþineri.

La probleme organizatorice, vã prezint în primul rând proiectul programului de lucru, propus de Biroul permanent al Senatului la reuniunea cu liderii grupurilor parlamentare, respectiv: ºedinþe în plenul Senatului în zilele de luni, 7 octombrie 2002, ºi joi, 10 octombrie 2002; lucrãri în comisiile permanente Ñ marþi ºi miercuri,

respectiv 8 ºi 9 octombrie 2002; pe 9 octombrie 2002, la ora 13,00, avem ºedinþa lãrgitã a Biroului permanent. Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Programul de lucru a fost aprobat în unanimitate de plenul Senatului, cu 83 de voturi.

Rugãmintea mea cãtre preºedinþii comisiilor permanente este sã înainteze astãzi rapoartele, pentru a le putea distribui colegilor senatori, iar proiectele de lege sã poatã fi incluse în programul legislativ al sãptãmânii viitoare.

La problemele organizatorice se impune sã constituim o comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), vã rog, 3 propuneri.

Domnii senatori Dinu Marin, Seche Ion ºi Novolan Traian.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Propunem pe domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul Hermann Armeniu Fabini.

Domnul senator Fabini.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pete ªtefan, da? Mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei de mediere.

Comisia de mediere a fost aprobatã de plenul Senatului cu 87 de voturi.

La probleme organizatorice a solicitat cuvântul, în numele Grupului parlamentar al Partidului Românie Mare, domnul senator Badea Dumitru. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, în conformitate cu prevederile art. 64 din Constituþie ºi 148Ñ152 din Regulamentul Senatului, sã depunem moþiunea ”Democraþia în pericolÒ, semnatã de 35 de senatori ai grupului nostru.

Anexãm la prezenta textul moþiunii ºi lista iniþiatorilor, cu semnãturile acestora.

Avem o singurã rugãminte la dumneavoastrã: pentru cã am epuizat stocul de mape, dacã o mai respingeþi ºi pe aceastã moþiune, sã ne înapoiaþi mãcar mapa.

Da. Vã mulþumesc pentru umorul pe care-l demonstraþi la aceastã orã matinalã. Vã adresez rugãmintea, în numele colegilor parlamentari, sã prezentaþi moþiunea în plenul Senatului, nu doar sã o înaintaþi. Pentru cã, altfel, putem sã fim în eroare asupra conþinutului.

Ca sã nu se piardã mapa, nu de altceva.

Asta însemnând cã trebuie sã o mai citim o datã, atunci când se va dezbate.

Nu, atunci veþi aborda doar argumentele în susþinerea ei, bãnuiesc.

Dacã nu doriþi, nu este nici o problemã.

Nu, dar ãsta era tipicul, deci, dacã doriþi, o citesc. Subsemnaþii, parlamentari în Senatul României,

în temeiul art. 64 din Constituþia României ºi al art. 148Ñ152 din Regulamentul Senatului,

constatând situaþia de crizã în care se gãseºte România în ceea ce priveºte aplicarea normelor democratice în domeniul guvernãrii prin:

Ñ încãlcarea flagrantã a principiului constituþional al separaþiei puterilor în stat ºi transformarea Parlamentului

în anexã a Guvernului, cu rolul secundar de a legaliza ordonanþele ºi ordonanþele de urgenþã;

Ñ îngrãdirea autonomiei locale prin hotãrâri de Guvern sau ordonanþe care modificã unele legi organice ce reglementeazã acest domeniu;

Ñ reducerea justiþiei la rolul de simplu executant al comenzilor Guvernului;

Ñ tendinþa Guvernului de a instaura dictatura în toate domeniile vieþii politice, economice, sociale ºi culturale;

Ñ îngrãdirea alarmantã, pânã aproape de negaþie, a unor drepturi fundamentale ale cetãþenilor, prevãzute în Constituþie: libertatea de exprimare a opiniilor, dreptul la informaþie º.a.,

supunem dezbaterii Senatului urmãtoarea moþiune:

Parlamentul Ñ anexã a Guvernului

La adãpostul unor cliºee ieftine cu privire la democraþie, asistãm, în realitate, la recrudescenþa unor manifestãri de totalitarism ºi dictaturã.

În decembrie 2001, domnul prim-ministru Adrian Nãstase prezenta în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului bilanþul primului an de guvernare. Atunci afirma: ”Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin ºi continuu prin informãri, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la iniþiativele legislative parlamentare, rãspunsuri la întrebãrile ºi interpelãrile deputaþilor ºi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moþiuni simple, asumarea rãspunderii.Ò

Deºi în perioada 1996Ñ2000, actualii guvernanþi, aflaþi în opoziþie, au condamnat cu fermitate excesele legislative ale guvernelor de atunci, constatãm cã Executivul condus de domnul Adrian Nãstase a transformat în 2 ani unica putere legiuitoare în stat, dintr-o instituþie democraticã, reprezentativã, într-un organism decorativ, pe care îl subordoneazã într-o manierã incalificabilã.

2. Încetarea imediatã a amestecului factorilor guvernamentali în acþiunile prin care justiþia îi hãrþuieºte pe unii dintre liderii opoziþiei, precum ºi a acelor practici inchizitoriale care fac parte din arsenalul poliþiei politice ºi pot crea grave tensiuni populare de care þara noastrã nu are nevoie, mai ales în perioada unor examene externe atât de dificile.

3. Eliminarea exceselor Guvernului în emiterea de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã ºi revenirea la spiritul ºi litera Constituþiei.

4. Implicarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, prin mãsuri legale, în eliminarea discriminãrilor etnice ºi a propagandei politice în ºcoli.

5. Guvernul sã execute un control sever privind legalitatea acordãrii în anii 2001Ñ2002 a unor facilitãþi: scutiri, eºalonãri ºi reeºalonãri de datorii, reclamã etc. pentru mass-media, iar rezultatele controlului sã fie prezentate Senatului României în trimestrul IV al acestui an.

6. Guvernul sã ia mãsuri ferme împotriva acelor membri ai sãi care, pe banii publici, se ocupã cu elaborarea unor strategii antidemocratice de afirmare liberã a unor forþe ale opoziþiei, sub pretextul iresponsabil al combaterii unui aºa-zis extremism, ce nu poate fi probat prin nici o dovadã concretã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Nu-mi este foarte clar care este diferenþa dintre prezenta moþiune ºi moþiunea respinsã de preºedintele Senatului în urmã cu 3 zile.

Vã reamintesc doar cã în acel moment erau puse în discuþie prevederile art. 148 din Regulamentul Senatului. Sentimentul meu este cã atacaþi probleme privind relaþia ParlamentÑExecutiv, relaþia ParlamentÑputere judecãtoreascã, relaþia GuvernÑautoritãþi publice locale ºi judeþene, existenþa proiectului de Lege privind autoritatea electoralã permanentã, subordonarea mass-media ºi restrângerea dreptului la exprimare prin decizia luatã de cãtre o altã autoritate publicã, respectiv C.N.A., probleme legate de învãþãmânt, ceea ce vã îndepãrteazã de prevederile legale privind problemele care pot fi abordate în cadrul unei moþiuni simple. Deci pânã la terminarea... Nu mã pronunþ asupra ei, deoarece nu este domnul preºedinte al Senatului.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Dumneavoastrã explicaþi ºi vã pronunþaþi asupra ei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu eu m-am pronunþat. O voi înainta imediat domnului preºedinte al Senatului, deoarece regulamentul este foarte clar în momentul în care se vorbeºte la art. 148Ñ 150 de preºedintele Senatului.

Rugãmintea este cãtre unul din colegii din Biroul permanent, un domn secretar sã înmâneze moþiunea.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Daþi-o cu mapã!

**Domnul Nicolae Pãtru**

**:**

Fãrã mapã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu îi este prea greu domnului senator Badea sã o ducã domnului preºedinte... Eu l-aº invita pe dânsul, sã nu credeþi cã avem vreun interes în sensul de a nu ajunge la destinatar.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Eu am prezentat-o în plen.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doriþi sã o prezentaþi domnului preºedinte? O.K. Mulþumesc. Oricare dintre domnii secretari.

Stimaþi colegi, la punctul 3 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaþiilor. Din comisia de mediere de la Senat au fãcut parte domnii senatori: Doru-Laurian Bãdulescu, Traian Novolan, Marin Dinu, Constantin Bîciu, Mircea Nedelcu, Viorel Panã ºi Paul Pãcuraru.

Rog pe unul dintre colegi sã fie pregãtit, pentru situaþia în care domnii senatori vor ridica observaþii, sã prezinte punctul de vedere acceptat de comisia de mediere.

Punctul 1 din raport. Vã rog sã observaþi cã este textul Camerei Deputaþilor. Avem, în afara textului Camerei Deputaþilor, o serie de texte comune agreate de cãtre colegi.

Sunt intervenþii la propunerile formulate de comisia de mediere? Sã înþeleg cã nu sunt intervenþii la nici unul dintre articole, deci la nici unul dintre textele acceptate de dumneavoastrã.

Dacã nu sunt,

La punctul 4 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii partidelor politice.

Din partea Senatului, în comisia de mediere au participat domnii senatori: Predescu Ion, Opriº Octavian, Iorgovan Antonie, Viorel Dumitrescu, Belaºcu Aron, Roman Petre ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Domnule preºedinte, sunt 3 texte comune ºi 6 ale Senatului.

Vã rog sã îl supuneþi votului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îi consult pe domnii senatori dacã sunt de acord cu textele acceptate de colegii noºtri din comisia de mediere la punctele 2, 3, 8?

Nefiind intervenþii,

Majoritatea celorlalte texte din raportul comisiei de mediere sunt ale Senatului.

La punctul 5 pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinþarea Organizaþiei Internaþionale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol în Europa Centralã ºi de Est (EUROFISH), adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000.

Iniþiatorul este prezent.

Comisia noastrã pentru agriculturã? Domnul senator Pãtru.

Comisia a fost sesizatã în fond.

Numai puþin. Este proiect de lege. Sã ascultãm punctul de vedere al Executivului.

Imediat vã ofer cuvântul, domnule senator.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Domnilor senatori, Organizaþia Internaþionalã de Dezvoltare a Sectorului Piscicol din Centrul ºi Estul Europei (EUROFISH) s-a înfiinþat prin transformarea Proiectului ESTFISH, iniþiat de Guvernul Regatului Danemarcei, care a pus la dispoziþia FAO suma de 3,5 milioane dolari pentru furnizarea de asistenþã statelor din Europa Centralã ºi de Est.

Acest proiect a creat bazele deschiderii unui centru de informaþii destinat sectorului public ºi privat din þãrile în curs de tranziþie, pentru dezvoltarea subsectoarelor de acvaculturã, procesare ºi comerþ internaþional cu peºte ºi produse din peºte.

Organizaþia EUROFISH are urmãtoarele obiective: sã furnizeze informaþii privind piaþa produselor piscicole, sã contribuie la dezvoltarea sectorului piscicol în regiune, sã promoveze investiþiile în sectorul privat ºi acordurile de parteneriat, sã asigure asistenþa tehnicã pentru infrastructurã ºi pentru proiectele de dezvoltare în resursele umane, sã asigure asistenþã ºi consultanþã în pregãtirea proiectelor, sã contribuie la coordonarea ofertelor de donaþie din regiune, sã contribuie la îmbunãtãþirea ºi modernizarea sectoarelor piscicole din regiune, sã contribuie la o aprovizionare mai echilibratã cu produse piscicole, sã valorifice optim posibilitãþile de export în interiorul ºi afara regiunii ºi sã promoveze cooperarea tehnicã ºi economicã între statele membre.

În baza memorandumului aprobat de preºedintele României la 6 septembrie 2001, România a semnat acest acord la 12 octombrie 2001, devenind membrã a Organizaþiei EUROFISH. Ca stat membru al acestei organizaþii, România va beneficia de programele de ajutorare ale statelor din centrul ºi estul Europei, în special pentru implementarea acquis-ului comunitar ºi îndeplinirea angajamentelor asumate prin documentele de poziþie privind aderarea la Uniunea Europeanã, cap. VIII Ñ ”PescãrieÒ. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul preºedinte sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

Aveþi cuvântul, domnule senator Pãtru!

Comisia a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politicã externã ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Profit de aceastã ocazie, domnule preºedinte, sã vã spun cã de fiecare datã Comisia Parlamentului pentru Integrare Europeanã nu prezintã aviz ºi avem probleme la toate rapoartele pe care le-am întocmit pânã la aceastã datã.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect în ºedinþa din 25 septembrie, membrii sãi hotãrând, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu sunt intervenþii.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de cãtre cetãþenii români, la ieºirea din þarã, a condiþiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene ºi în alte state.

Comisia sesizatã în fond este Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Cine este iniþiator? Este iniþiativã parlamentarã.

Vã rog, domnule deputat Kerekes K‡roly. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Kerekes K‡roly** _Ñ deputat_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi senatori,

Iniþiativa mea legislativã are ca obiect completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2001 pentru îndeplinirea de cãtre cetãþenii români, la ieºirea din þarã, a condiþiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene ºi alte state.

De fapt, aveþi ºi dumneavoastrã expunerea de motive, însã, doar pe scurt, permiteþi-mi sã o prezint.

Iniþiativa prevede categoriile de persoane exceptate de la obligaþia de a prezenta la ieºirea din þarã suma de valutã necesarã ºederii în þara vizitatã.

Eu consider cã este o mãsurã justã, aºa o considerã ºi Guvernul de al cãrei sprijin s-a bucurat aceastã iniþiativã legislativã, luând în considerare faptul cã sunt anumite situaþii în care cetãþenilor români invitaþi în strãinãtate li se asigurã plata de cãtre gazde a cheltuielilor de sejur. Mã gândesc, concret, la vizita la rude, participarea la diferite conferinþe, studii, seminare, manifestãri cultural-sportive.

Dar sunt ºi situaþii în care cetãþeanul român se deplaseazã în strãinãtate pentru a lucra, bineînþeles, pe baza unui permis de muncã. Sunt ºi alte situaþii, de exemplu, când minorul sub 14 ani se deplaseazã în strãinãtate. Deci, în aceste cazuri, sã nu se mai cearã prezentarea sumei de valutã.

Drept urmare, vã rog sã fiþi de acord cu aceastã iniþiativã legislativã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Predescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 144/2001 prevedea o serie întreagã de condiþii pe care sã le îndeplineascã cetãþenii români la ieºirea din þarã, pentru a putea intra în statele membre ale Uniunii Europene. Un ordin al ministrului de interne fãcea unele exceptãri. S-a dovedit, în realitate, cã exceptãrile fãcute de la îndeplinirea acelor condiþii prin ordinul ministrului de interne nu erau suficiente, motiv pentru care s-a resimþit nevoia completãrii reglementãrilor ordonanþei prin aceastã propunere legislativã bine venitã.

Camera Deputaþilor a admis aceastã propunere legislativã ºi a exceptat de la îndeplinirea condiþiilor prevãzute de ordonanþã pe cei care merg în interes (simpozioane, conferinþe, studii, manifestãri cultural-sportive), vizitã pe bazã de invitaþie, cazuri de îmbolnãvire, de deces ºi altele, prevãzute de la litera a) pânã la litera e) în aceastã propunere legislativã, aºa cum a adoptat-o Camera Deputaþilor.

Toate au justificare, înlesnesc raporturile circulaþiei cetãþenilor, sunt, toate, cu temei. Completarea ordonanþei este, astfel, legalã ºi temeinicã, motiv pentru care comisia noastrã a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente, ºi vã rog sã-l primiþi ca atare.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Domnule preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Fãrã a intra în amãnuntele acestei propuneri legislative, cred cã este bine sã spun cã este o completare absolut bine venitã la ordonanþa Guvernului, potrivit cãreia o serie întreagã de cetãþeni care urmau sã plece din þarã erau stânjeniþi sau, uneori, chiar împiedicaþi de prevederi care n-au fost suficient de bine cuprinse în punctul de vedere al Guvernului. Este o propunere legislativã corectã, bine gânditã, judicioasã ºi grupul nostru parlamentar o va susþine ºi o va vota ca atare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte sã mai intervinã cineva?

Nemaifiind alte intervenþii, nefiind asupra proiectului de lege propus nici un amendament în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,

La punctul 7 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2002 privind transmiterea cu platã a unor imobile din domeniul privat al statului ºi din administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Regiei Autonome ”Monitorul OficialÒ.

Comisia sesizatã în fond este Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Iniþiator, domnul secretar de stat Fleºariu... Sau cine? Da, vã rog. Domnul secretar de stat Blãnculescu.

Aveþi cuvântul, pentru a prezenta expunerea de motive!

## **Domnul Ionel Blãnculescu** _Ñ preºedinte al Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege prevede transmiterea cu platã a unui teren ºi a clãdirilor aferente, obþinute din procesul de valorificare, din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Regiei Autonome ”Monitorul OficialÒ.

Vã rog sã fiþi de acord cu proiectul.

## Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Predescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Prin efectul acestei ordonanþe care aprobã cumpãrarea de cãtre Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ din domeniul privat al statului ºi administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare, Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ devine proprietara unor spaþii, a unor clãdiri ºi a unor terenuri, având, astfel, dupã definitivarea acestei ordonanþe prin lege, proprietatea sa, spre a-ºi desfãºura activitatea în condiþii satisfãcãtoare.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente,

apreciind cã se justificã ordonanþa, pentru asigurarea Regiei Autonome ”Monitorul OficialÒ, prin cumpãrare, deci cu platã, din proprietatea privatã a statului, a ceea ce îi este necesar pentru activitatea specificã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm printr-un singur vot atât asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cât ºi asupra proiectului de lege, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, Senatul adoptã prezentul proiect de lege ºi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cu 77 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi 3 abþineri.

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public ºi privat de interes local.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Îl rog pe domnul senator Hriþcu Florin sã ocupe locul rezervat comisiei. Îl rog pe iniþiator, domnul secretar de stat Ionel Fleºariu, sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa Guvernului nr. 71/2002 a fost aprobatã de Guvern în temeiul Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodãrie comunalã ºi a Legii de abilitare.

Prin ordonanþã se stabilesc reguli privitoare la modul de organizare ºi funcþionare a serviciilor publice de asigurare cu cãldurã produsã în sistem centralizat, se stabilesc principiile, se stabilesc obligaþiile ºi drepturile operatorilor, obligaþiile ºi drepturile...

Punctul nr. 8, domnule secretar de stat. Înþeleg cã vã grãbiþi...

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

Ordonanþa nr. 71.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Aþi greºit subiectul!

Nu, nu a greºit subiectul!

Administrarea domeniului public, domnule...

Administrarea domeniului public. Am luat...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul secretar de stat a crezut cã primul nici nu mai trebuie prezentat, cã noi îl cunoaºtem, dar îl rugãm, totuºi, sã revinã ºi sã-l ºi prezinte.

Vã rog!

Tot ce am spus pânã acum referitor la prima...

Numai un distins coleg a spus acest lucru, nu mã obligaþi sã...

Vã rog sã mã scuzaþi, am pus dosarele...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

...ºi într-un Parlament trecut.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Corect!

Deci tot ce am spus pânã acum în legãturã cu ordonanþa precedentã este valabil ºi pentru aceastã ordonanþã. Ea este elaboratã în temeiul Legii de abilitare ºi a Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã, stabileºte modul de organizare ºi funcþionare a serviciilor publice comunitare de administrare a domeniului public ºi privat, drepturile ºi obligaþiile operatorilor din acest domeniu de activitate, precum ºi a beneficiarilor acestor servicii.

Ordonanþa a fost analizatã în cadrul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Sunt unele amendamente pe care le-am convenit împreunã cu comisia ºi vã supunem spre aprobare aceastã ordonanþã, cu rugãmintea de a fi adoptatã cu amendamentele pe care le-a elaborat comisia ºi cu care suntem de acord.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Hriþcu Florin sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002 ºi, în urma analizei, a hotãrât sã adopte raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexã.

Vã rugãm sã aprobãm acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002.

Dacã doriþi sã interveniþi?

Vã rog, doamna senator Maria Petre.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Prezenta ordonanþã este pe cât de inutilã, pe atât de complicatã ºi nu face, din pãcate, decât sã mai dea un argument colegilor noºtri de la P.R.M. care vorbeau în moþiunea prezentatã cu câteva minute înainte de încãlcarea principiilor autonomiei locale.

De ce spun acest lucru? Pentru cã ea nu face decât sã dovedeascã încã o datã mentalitatea, credinþa actualului Executiv cã autoritãþile administraþiei publice locale alese de cetãþeni pentru a administra problemele comunitãþilor lor n-ar fi, dupã pãrerea Executivului, capabile sã facã acest lucru ºi n-ar avea nici prerogativa legalã pe care, în fond, o au Ñ ºi au acoperire suficientã din acest punct de vedere în ceea ce Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 le stabileºte în competenþã.

Vã spuneam cã legea este extrem de complicatã ºi, dacã aveþi bunãvoinþa sã vã aplecaþi mãcar acum asupra ei, veþi constata cã am dreptate.

Deci ea începe, ca multe alte legi în aceastã materie, cu o înºiruire de principii ºi de obiective care, dupã pãrerea noastrã, nu au ce sã caute într-o asemenea lege, ºi nici în sistemul de legiferare pe baza cãruia toatã lumea ne criticã ºi ne acuzã cã facem legi extrem de complicate ºi greu de aplicat.

Pe argumentele acestea, noi am încercat în Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, am reuºit într-o micã mãsurã, din punctul meu de vedere, sã îmbunãtãþim legea. Ea rãmâne în continuare complicatã, greu de aplicat ºi încalcã principiul autonomiei locale, motive care sunt suficiente pentru ca Grupul parlamentar al Partidului Democrat sã nu voteze proiectul de lege de aprobare a ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã mai sunt alte intervenþii?

Îl consult pe domnul senator Hriþcu dacã sunt amendamente respinse, pentru a le discuta.

Nu avem amendamente respinse. S-a þinut cont de absolut toate amendamentele. Este o lege care reglementeazã, sã zicem aºa, buna funcþionare ºi gospodãrirea domeniului public.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã mai interveniþi, domnule secretar de stat? Vã rog.

Da. O singurã completare vreau sã fac, domnule preºedinte. Legea a fost discutatã cu Federaþia Autoritãþilor Administraþiei Publice în amãnunt, în câteva ºedinþe, acestea fiind întru totul de acord cu conþinutul ei.

Aceastã lege este solicitatã de autoritãþile administraþiei publice locale, ca fiind strict necesarã bunei funcþionãri a acestora ºi administrãrii domeniului public ºi privat care, deocamdatã, nu are o reglementare privitoare la administrare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã nu sunt alte intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentelor acceptate de cãtre comisie. Vã rog sã votaþi!

Amendamentele din raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului Ñ aprobate de plen cu 68 de voturi pentru, 24 împotrivã ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termicã produsã centralizat.

L-aº ruga pe domnul secretar de stat sã reia argumentaþia de la capãt, ºi nu de acolo de unde a lãsat-o.

Da, domnule preºedinte, mulþumesc.

ªi aceastã ordonanþã a fost adoptatã de Guvern în temeiul Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001 ºi al Legii de abilitare.

Cu aceastã ordonanþã, încheiem, practic, adoptarea legislaþiei secundare în domeniul serviciilor publice de gospodãrie comunalã, legislaþie enumeratã în art. 2 din Legea nr. 326/2001.

Prin ordonanþã se stabilesc, aºa cum arãtam ºi puþin mai înainte, reguli generale privitoare la modul de organizare ºi funcþionare a serviciilor comunitare care administreazã ºi gospodãresc activitatea de producere ºi distribuþie a energiei termice produse centralizat, modul de funcþionare a sistemului energetic de interes local, transportul energiei electrice, drepturi ºi obligaþii, modul de stabilire a tarifelor ºi o serie întreagã de alte prevederi amãnunþite cu privire la modul de desfãºurare a activitãþii în acest domeniu.

Ordonanþa a fost analizatã de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Am convenit cu aceastã comisie unele amendamente, care sunt prinse în raport ºi cu care suntem întru totul de acord.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea ordonanþei. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Florin Hriþcu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu acest proiect de lege.

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã prezentul proiect de lege a fost avizat favorabil atât de Consiliul Legislativ, cât ºi de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia economicã a fãcut, în momentul avizãrii, ºi câteva amendamente, de care Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a þinut cont la momentul respectiv ºi a fãcut modificãrile respective.

În concluzie, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, în urma dezbaterii, a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi vã rugãm sã aprobaþi acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aceastã lege, care trebuie sã reglementeze serviciul public privind producerea energiei termice în sistem centralizat, este o lege utilã, este completã, dar, din punctul meu de vedere, complet inutilã, pentru cã aceastã lege nu pleacã de la realitãþile existente în România în acest moment.

În art. 37, aceastã lege prevede modul de stabilire a preþului de cost privind energia termicã pe care o livrãm populaþiei ºi, citez, ”preþurile ºi tarifele trebuie sã asigure acoperirea cheltuielilor de producþie, exploatare, întreþinere, modernizare ºi retehnologizare justificatã economic, un profit maxim de 10%, limita de dezvoltare a sistemului de 3%Ò.

La alin. 3, acelaºi art. 37, în schimb, se prevede urmãtorul lucru: ”În preþul de livrare al energiei termice nu se vor include pierderile de agent termic datorate defecþiunilor tehnologice de pe întregul sistem de producere, transport, distribuþie a energiei termice produse prin acte de neglijenþã sau intenþionat.Ò

Problema este cã aici intervine, dacã vreþi, faptul cã legiuitorul nu a vrut sã þinã cont de situaþia existentã în România.

În 1990, practic, cred cã 90% din sistemul de producere a energiei termice era în defecþiune tehnologicã. Practic, avem transport cu durata de viaþã expiratã. În þãrile aºezate se admite ca limitã maximã de pierdere de transport circa 15%; la noi, aceste pierderi ajung la 30Ñ40%, din discuþiile pe care le-am avut cu personalul calificat care deserveºte sistemul.

În aceastã lege nu se impune o pierdere maximã a sistemului. Cât este aceastã pierdere pe care o admitem? 15%? 10%? 20%? Problema este: Cine plãteºte diferenþa dintre aceastã pierdere, pe care ar trebui sã o impunem, ºi situaþia realã de performanþã a sistemului?

A impune, a vorbi în continuare de obligativitatea contorizãrii sistemului la livrare ºi la beneficiari, fãrã a stabili ºi a reglementa acest nivel de performanþã, mi se pare absolut inutil.

Cine a putut sã investeascã în sistem? Comunitãþile bogate? Judeþul Cluj este în aceastã situaþie.

O centralã termicã modernã înseamnã un sistem de recogenerare, deci un sistem de producere a energiei electrice care e produs secundar ºi, în aceastã situaþie, scade mult preþul de cost al energiei livrate populaþiei.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã altcineva doreºte sã intervinã la dezbateri generale?

Doamna senator Norica Nicolai.

## Stimaþi colegi,

Poate, nu aº fi intervenit, fiind o chestiune tehnicã, dacã, dincolo de componenta tehnicã, aceastã lege nu punea ºi o problemã de principiu.

Suntem, paradoxal, dupã 12 ani de democraþie, în prezenþa Legii nr. 5 a gospodãriei comunale, fosta lege comunistã. Singura diferenþã este cã noþiunea de ”blocÒ prezentã în acea lege se înlocuieºte în prezenta lege cu noþiunea de ”condominiuÒ.

În condiþiile actualei legi, în care centralismul democratic dominã structura ºi modul de abordare a legii, autonomia localã devine, în viziunea acestui Guvern, o vorbã de dânºii inventatã sau nu ºtiu de cine ºi nu ºtiu pentru uzul cui, în nici un caz pentru cea a autoritãþilor locale.

Aceastã lege sfideazã o serie de principii fundamentale de drept ºi, printre acestea, noþiunea de proprietate Ñ proprietate care, sigur, în abordarea comunistã a ideii de bloc nu exista Ñ este profund sfidatã.

Vã pot cita art. 49, care prevede cã ”aparatele de mãsurare a energiei termice, proprietatea cetãþeanului, se

predau în administrare ºi exploatare operatorului, contravaloarea acestora urmând sã fie recuperatã de la acesta, prin deducerea lunarã din factura de platãÒ.

Stimaþi colegi, este inadmisibil sã-mi iei exercitarea unui atribut al dreptului de proprietate. Este dreptul meu sã decid asupra destinaþiei, asupra dispoziþiei bunului pe care îl deþin în proprietate. Las la o parte faptul cã toate datele tehnice, stabilirea de preþ se face dincolo de orice criteriu de economie de piaþã.

Sigur, nu existã concurenþã, pentru cã suntem în prezenþa monopolului regiilor în acest domeniu ºi va trebui sã jucãm în raport de criteriile acestui monopol.

Un alt aspect care sfideazã dreptul de proprietate priveºte încheierea contractului economic. Pentru spaþiile de utilitate comunã, calitatea de titular de contract o au asociaþiile proprietarilor legal constituiþi.

Legea nr. 114/1996, Legea locuinþei, art. 35, instituie însã o normã de recomandare în ceea ce priveºte asociaþiile de proprietari, dar vã învederez cã existã în România ºi asociaþii de chiriaºi care, dacã analizãm printr-o interpretare legalã aceastã lege, nu pot avea calitatea de titular de contract. Aceºti oameni rãmân în afara contractãrii unuiÉ furnizãrii de energie termicã prin acel contract-abonament?!

Da, vã mulþumesc.

Alte puncte de vedere? Vã rog, domnule senator.

În momentul în care lecturezi aceastã lege, ai impresia cã citeºti o literaturã science-fiction.

Sigur cã nu o sã mã refer la întreaga problematicã a acestei legi, mã refer doar la un capitol care m-a interesat în mod deosebit, cel referitor la principiile care au stat la baza stabilirii preþurilor ºi tarifelor la energia termicã prin careÉ în plin proces de liberalizare a preþurilor ºi a pieþei, în general, la toate produsele ºi serviciile din România, aceastã lege vine, practic, sã stabileascã un monopol clar al preþurilor ºi tarifelor utilizate.

Dacã priviþi cu atenþie art. 37, o sã vedeþi cã se stabileºte cã preþurile ºi tarifele trebuie sã asigure acoperirea cheltuielilor de producþie, exploatare, modernizare ºi un profit de 10%, exact cum fãceam atunci când aveam economia etatizatã. Adicã este de la sine înþeles cã orice preþ ºi orice tarif trebuie sã acopere costurile producerii distribuþiei, livrãrii ºi aºa mai departe, pentru cã nu are sens producþia dacã, prin veniturile pe care le obþin, nu acopãr aceste costuri.

Dar tot atât de adevãrat este cã aceste costuri pot fi oricât de mari, producãtorul poate sã facã aceste preþuri sã fie infinit de mari, astfel încât eu, de fiecare datã, va trebui sã fac ca veniturile sã acopere aceste costuri, iar veniturile sunt obþinute de la utilizatorii care, în general, sunt populaþia ºi de foarte puþine ori societãþile comerciale, dar, ºi dacã ar fi numai societãþile comerciale, în final, produsele acestor societãþi sunt cumpãrate tot de cãtre populaþie ºi, evident, tot cu aceste costuri imense.

Fundamentarea acestor preþuri ºi tarife de cãtre agenþia de reglementare sau organismul de reglementare Ñ spune aici în lege Ñ se face pe baza costurilor fixe

ºi variabile. Dar de ce nu s-ar face pe baza costurilor directe ºi indirecte?

De ce trebuie neapãrat sã stabilim cã existã o singurã modalitate prin care fundamentarea s-ar putea face?

Sunt lucruri aberante care apar în aceastã lege. Cum spuneam la început, ea este, practic, un fel de literaturã, dar o literaturã destul de proastã ºi care nu va aduce populaþiei decât necazuri în perioada urmãtoare ºi nu va face altceva decât sã-i mai apese ºi aºa ºubreda existenþã pe care o are.

Da, mulþumesc.

Vã consult dacã mai sunt intervenþii?

Dacã nu mai sunt, îl rog pe reprezentantul Executivului sã-ºi expunã punctul de vedere faþã de criticile formulate.

Domnule preºedinte, aº vrea sã accentuez doar vreo câteva lucruri.

În primul rând, legea a fost elaboratã, aºa cum am arãtat, în temeiul unei ordonanþe, în temeiul unei alte legi, Legea nr. 326/2001 ºi a Legii de abilitare.

La data adoptãrii legii de abilitare nu au fost nici un fel de discuþii sau de pãreri contrarii elaborãrii unei asemenea reglementãri prin ordonanþã simplã.

În al doilea rând, domnule preºedinte, aº vrea sã arãt cã aceasta este o lege civilã, legea civilã dispune, aºa dupã cum se ºtie ºi cum prevede art. 15 alin. (2) din Constituþie, pentru viitor.

Dacã s-a prezentat aici situaþia sumbrã a activitãþii de producere ºi distribuþie a energiei termice existente pânã la ora actualã, noi vrem sã îndreptãm aceastã situaþie, or, acest lucru îl facem prin dispoziþiile ordonanþei care vã este supusã analizei ºi atenþiei.

Aceastã ordonanþã reglementeazã ceea ce se va face în viitor, ºi nu ceea ce s-a fãcut pânã la ora actualã.

S-a vorbit de încãlcarea autonomiei. Sã-mi fie cu iertare, dar autonomia localã se exercitã, ºi ea este un principiu de bazã al administraþiei publice locale, în temeiul ºi în condiþiile legii.

În mãsura în care, este logic, se adoptã anumite legi care reglementeazã modul de exercitare al autonomiei locale, ele trebuie respectate de cãtre autoritãþile administraþiei publice, fãrã a se putea afirma cã se încalcã autonomia localã.

A spus doamna senator cã aceste aparate de mãsurat a energiei termice, o datã instalate, se prevede cã se dau în administrarea unei autoritãþi specializate, unei instituþii specializate. Este logic sã fie aºa, pentru cã autoritatea respectivã, instituþia care se va crea în viitor pentru buna întreþinere ºi funcþionare a acestor aparate trebuie sã le ia în administrare ºi sã le gospodãreascã, sã le administreze, sã le facã sã funcþioneze la parametrii pentru care ele au fost concepute.

La ora actualã, la noi în þarã mai sunt foarte puþine asociaþii de chiriaºi. Potrivit Legii nr. 114/1996, toate asociaþiile de chiriaºi trebuiau transformate în asociaþii de proprietari. Atunci, aceste asociaþii, aºa cum s-a spus, vor avea dreptul sã încheie contracte comerciale cu furnizorii de energie termicã, de apã ºi de alte utilitãþi.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al comisiei, dacã doriþi suplimentar, domnule senator Hriþcu?

## Comisia!

Noi am analizat aceastã ordonanþã, am þinut cont de amendamentele celor de la economic ºi, aºa cum am spus de la început, considerãm cã ea este bine venitã, având în vedere cã la aceastã orã problema cãldurii este o problemã pe care o cunoaºtem cu toþii, în toate localitãþile, ºi trebuie puþin disciplinatã.

Pânã la aceastã orã nu existã o lege care sã disciplineze pe cei care consumã apã. Un simplu exemplu pot sã vã dau: o centralã termicã nou pusã în funcþiune nu a reuºit sã dea cãldurã unui cartier datoritã faptului cã din calorifere se scotea acea apã fierbinte, iar apa de adaos era la o diferenþã de 50¼ faþã de 20¼, cât ar fi trebuit sã fie tur-retur ºi consider cã aceastã lege, care poate fi îmbunãtãþitã, este începutul acþiunii de rezolvare a termoficãrii în comunitãþile locale.

Vã rog sã precizaþi dacã sunt amendamente respinse.

Nu avem amendamente respinse.

Doriþi sã mai interveniþi, doamna senator Norica Nicolai?

Da!

Am fãcut, în luarea mea de poziþie, solicitarea ca aceastã lege sã fie retrimisã la comisie.

Vã rog sã observaþi cã nu existã avizul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Fiind vorba de o lege în care se prevãd sancþiuni în baza unor contravenþii, acest aviz, din punctul meu de vedere, ar fi fost obligatoriu ºi, dacã el ar fi existat anterior, nu cred cã am mai fi putut sã evaluãm, la modul la care am fãcut-o, capitolul de sancþiuni.

Deci vã rog sã supuneþi la vot plenului propunerea ca legea sã fie retrimisã la comisie.

Vã rog sã precizaþi dumneavoastrã în baza cãrui text din Regulamentul Senatului solicitaþi acest lucru ºi atunci am s-o fac.

## Domnule preºedinte,

Cred cã atunci când în lege se discutã despre infracþiuni ºi contravenþii, Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este obligatã sã-ºi spunã un punct de vedere. Este singura comisie avizatã profesional sã facã acest lucru.

Da, vã rog! Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

Eu am pus o întrebare: Cine reglementeazã pierderile tehnologice care au istorie în România?

Se creeazã cetãþeanului impresia falsã, greºitã, cã el va plãti doar energia termicã ce intrã în apartament, la un preþ care nu reprezintã pierderi tehnologice: transportul sau randamentul prost al centralei.

Întrebarea mea este: Cine va plãti ºi cine va reglementa pragul admisibil, limita maximã a pierderilor admise ºi cine va plãti diferenþa. Pentru cã cetãþeanul este dator sã ºtie cã se contorizeazã de pomanã astãzi în România, da? Sau nu?

Vã rog, doriþi sã rãspundeþi?

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

## Domnule preºedinte,

În ordonanþã se prevede clar ”obligativitatea instalãrii contoarelor pentru mãsurarea cantitãþii de energie termicã care este consumatã de fiecare consumatorÒ.

Sigur, acest lucru nu se poate face de astãzi pe mâine, dar scopul acestei ordonanþe este tocmai, printre altele, crearea cadrului juridic pentru instalarea acestor contoare.

Sigur cã da, în aceastã situaþie, cetãþeanul va plãti atâta energie cât a consumat, iar pierderile tehnologice de pe trasee le suportã producãtorul.

profit de 0,1% sau 0,5%, în nici un caz de 10%, în aºa fel încât preþurile sã se încarce pur ºi simplu cu profitul cui? Cã îi mutãm dintr-un buzunar în altul?

Domnilor, dacã luaþi legea ºi o citiþi de la început, aº vrea sã vã spun cã mijloacele fixe care înseamnã fabricarea energiei termice, transportul energiei termice pânã la consumator, deci pânã la peretele blocului, este domeniu public de interes local, este al primãriei, al comunitãþii locale. Comunitatea localã concesioneazã sau atribuie cuiva dreptul de a administra aceasta, ºi aceasta este o societate comercialã care nu vine sã lucreze acolo fãrã un profit. Poate sã fie 10%.

Din ce bani? Dã faliment, domnule!

De ce 10%?

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi sã dau ºi eu un rãspuns, zic eu, poate mai tehnic?

Vã rog, dar pentru ultima oarã, ca intervenþie.

La art. 37 alin. 1, spune aºa: ”Preþurile ºi tarifele trebuie sã asigure acoperirea cheltuielilor de producþie, exploatare, întreþinere, modernizare ºi retehnologizare, justificate economic, ºi un profit de maxim 10%.Ò În aceste preþuri care sunt prevãzute în alin. 1, sunt prevãzute ºi pierderile tehnologice, care sunt, conform stasului, 1,3%, 1,5% ºi am alineatul 3 în care spune: ”În preþul de livrare a energiei termice se vor include pierderile de agent termic datorate defecþiunilor tehnologice de pe întreg sistemul de producere, transport, distribuþie a energiei termice.Ò

Toþi ne confruntãm cu acestea ºi ºtim despre ce este vorba, din aceastã cauzã s-au introdus aceste articole.

Cine plãteºte?

Plãteºte din cei 3% sau 10%, cât am spus cã-i dau profit.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegiÉ

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

O singurã întrebare, vã rog!

Vã rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

## Domnule preºedinte,

Eu nu sunt profesional foarte bine pregãtit în acest domeniu, dar nu înþeleg, efectiv, de ce se stabileºte un 10% profit, când în asemenea situaþii ar trebui stabilit un

Pânã la 10%. Maximum 10%. Poate fi mai mic.

## **Din salã:**

Pe banii mei?

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã încercãm sã finalizãm dezbaterile generale, pentru cã altfel vom trece la o dezbatere în cor a proiectului de lege.

Deci vã rog sã observaþi cã doamna senator Norica Nicolai a solicitat retrimiterea acestui proiect de lege în comisia sesizatã în fond, pentru a putea fi reanalizat.

Pentru a o retrimite Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, nu. Vã rog sã observaþi cã aceastã cerere sau orice cerere a unui domn senator poate sã fie fãcutã doar în baza unui text din Regulamentul Senatului.

Sigur cã aceastã cerere poate sã fie întemeiatã pe art. 100 din regulament într-o singurã situaþie, atunci când Domnia sa ar fi adus critici pe un anumit text care era retrimis ºi în condiþiile în care avea influenþe fie numai textul, fie întregul proiect de lege care sã fie returnat în comisia sesizatã în fond.

Punctele de vedere exprimate de colegii din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, Grupul parlamentar al Partidului Democrat ºi Grupul parlamentar Partidului România Mare se regãsesc în prevederile art. 96 alin. 2 din regulament, în momentul în care la dezbaterile generale Domniile lor au solicitat respingerea proiectului de lege, solicitare care, în conformitate cu regulamentul, trebuie sã fie supusã votului înainte de a trece la dezbaterea pe articole ºi la dezbaterea raportului.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã reamintesc textul. Primul, art. 100: ”Dacã din dezbaterile desfãºurate, în condiþiile articolului 97Ò Ñ deci la dezbateri generale Ñ ”rezultã necesitatea reexaminãrii de cãtre comisia sesizatã în fond a unor texte din proiectul de legeÒ Ñ deci nu ne gãsim în aceastã situaþie.

Art. 96 alin. 2: ”Dacã prin raportul comisiei se propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, dupã încheierea acestora, cererea de respingere se supune votului Senatului.Ò

Stimaþi colegi, eu am sã

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Am cerut trimiterea la comisie.

Nu, aþi cerut respingerea proiectului de lege.

Noi am precizat poziþia de vot, dar v-am cerut retrimiterea la comisie ºi avizul Comisiei juridice pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pe capitolul legat de contravenþii, pentru cã þine de reglementarea contravenþiilor sã individualizeze cert persoana care sancþioneazã. Pãi, o datã, primarii ºi o datã, autoritatea de reglementare competentã. Prin ce o stabiliþi ºi cine sunt aceia care sancþioneazã?

Nu credeþi cã cetãþeanul are dreptul sã ºtie cine îl va sancþiona dacã încalcã legea?

Doamna senator, aveam sentimentul cã aþi solicitat pe o chestiune de procedurã, nu pe o chestiune de fond.

Domnule preºedinte!

Vã rog, domnul senator Predescu.

Cele douã aparent cereri formulate nu sunt de fapt cereri care trebuie rezolvate prin vot de cãtre plen. De ce? Prima, de aºa-zisa restituire, nu are fundament justificativ. Care este textul care sã fi cerut a fi reexaminat de cãtre comisie ºi criticile de reexaminare care s-o justifice?

Prin efect, care ar fi textele afectate în concordanþã ºi coerenþã de textul criticat? Nimic nu s-a demonstrat. Aºa cã aruncãm o vorbã la voia întâmplãrii dintr-o dorinþã de verbiaj, nu de dezbatere motivatã, pentru cã este verbiaj ce aþi susþinut dumneavoastrã, nu se justificã punerea la vot a unor asemenea maniere de verbiaj.

A doua cerere mie mi-a lãsat impresia cã este vorba de o atitudine de vot, nu de respingere a proiectului de principiu care sã fie supusã, în condiþiile regulamentului, votului prealabil examinãrii pe texte.

Domniile lor au spus atât: noi vom vota împotrivã.

Sã fie sãnãtoºi, aceasta este o atitudine de vot pe fondul reglementãrii, dar nu de respingere de principiu. Nu sunt de acord cu fondul reglementãrii. Este dreptul fiecãruia sã aibã aceastã opinie, dar pe care ºi-o

exprimã la votul pe fondul procesului legislativ al proiectului de lege, aºa încât, în prealabil, daþi-mi voie sã exprim punctul de vedere privind legalitatea ºi regularitatea de regulament a dezbaterilor: nu avem de votat nici o problemã prealabilã.

Vã rog sã trecem, sã privim cu atenþie lucrurile acestea, la desfãºurarea în continuare, adicã supuneþi raportul, cu eventualele obiecþii la amendamente etc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Doream doar sã mai precizez cã nici nu poate fi vorba de dezbaterea unor texte atâta timp cât nu existã nici un singur amendament respins.

Sigur cã sentimentul meu a fost cã aþi solicitat sã fie respins la dezbateri generale. Deci, dacã nu este aºa, chestiunea este cu totul ºi cu totul clarificatã.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Eu am reþinut clar ce aþi spus: noi vom vota împotrivã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. În aceastã situaþie, sã trecem la dezbaterea pe articole.

Vã consult dacã aveþi observaþii la amendamentele acceptate de cãtre iniþiator?

Nefiind,

Domnule preºedinte?

Vã rog!

Îngãduiþi-mi sã vã adresez dumneavoastrã ºi plenului o cerere. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri mai are proiectul de lege de la poziþia 15. Solicit înþelegerea de a fi luat în discuþia plenului cu precãdere, pentru cã la ora 11,00 trebuie sã particip la o comisie specialã, aceea de revizuire a Constituþiei.

Vã rog sã aveþi înþelegerea de a lua în discuþie acest proiect de lege cu precãdere. Cel de la poziþia 15.

Da, vã mulþumesc.

Consult plenul Senatului în legãturã cu aceastã

solicitare. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot dacã sunteþi de acord sã luãm cu prioritate acest proiect de lege! De altfel, vom dezbate întreaga ordine de zi, pentru cã mai sunt doar câteva proiecte de lege.

Solicitare aprobatã de plen cu 77 de voturi pentru, 24 contra ºi douã abþineri. Sper sã fie prezent reprezentantul Executivului.

Deci sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2002.

O invit la prezidiu pe doamna secretar de stat Rovana Plumb ºi o rog sã prezinte expunerea de motive.

Domnule preºedinte, lipseºte preºedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri!

Îl consult pe domnul senator Predescu dacã are mandat din partea domnului preºedinte ca sã susþinã raportul?

Am mandat chiar special!

Deci aceastã excepþie este rezolvatã. Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

## **Doamna Rovana Plumb Ñ** _secretar de stat în_

## _Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului_ **:**

## Bunã ziua!

Domnule preºedinte, s-a constatat în ultima perioadã cã unele fapte de încãlcare a dispoziþiilor legale, inclusiv a unora de naturã penalã, au afectat grav sãnãtatea, integritatea corporalã, dar ºi alte interese legitime ale persoanelor, cu urmãri deosebit de grave, pânã la îmbolnãviri în masã ºi punerea în pericol a vieþii acestora.

În vederea realizãrii unei protecþii reale ºi eficiente a persoanelor, a vieþii ºi integritãþii lor, în corelare cu evoluþia relaþiilor sociale, s-a impus o perfecþionare a cadrului legislativ care sã urmãreascã în principal prevenirea ºi combaterea unor infracþiuni contra sãnãtãþii publice, în sensul agravãrii pedepselor cu închisoarea pentru înºelãciune cu privire la calitatea mãrfurilor ºi falsificarea de alimente sau alte produse, precum ºi al extinderii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi în cazul comiterii unor asemenea fapte.

Având în vedere circumstanþele, de fapt, excepþionale, care impuneau adoptarea unor soluþii legislative de urgenþã, Guvernul a considerat utilã modificarea ºi completarea prevederilor corespunzãtoare ale Codului penal al României pe calea unei ordonanþe de urgenþã.

Iniþiatorii îºi însuºesc raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului ºi supun dumneavoastrã spre adoptare prezentul proiect de lege. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Predescu sã prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

Actul normativ pe care îl dezbatem completeazã art. 64 alin. 1 lit. c) privind pedepsele complementare, ºi anume instituie interzicerea exercitãrii unei profesii, a desfãºurãrii unei activitãþi sau ocupãrii unei funcþii de cãtre acela care a fost condamnat, folosind funcþia similarã, la sãvârºirea infracþiunii pentru care a fost condamnat. Aceasta, evident, pentru a preveni sãvârºirea de noi fapte.

Sunt modificate prevederile art. 297, ”a infracþiunii de pericol privind falsificarea ori substituirea de mãrfuriÒ, sunt modificate prevederile art. 313 alin. 1 ºi 3, ”prepararea de alimente ºi bãuturi falsificate, alterate ori interzise consumuluiÒ, prevederile art. 313 alin. 3, se introduc noi trei alineate în acelaºi domeniu. Toate acestea au pedepse sporite, datorate frecvenþei faptelor, urmãrilor deosebit de grave, în unele cazuri, ºi nesocotirii regulilor comerþului privind calitatea alimentelor, a produselor puse în circulaþie pentru consumul comun.

Prevederile acestui act normativ se justificã pe deplin, inclusiv înãsprirea pedepselor ºi completarea pedepselor complementare, motive pentru care Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente, pentru cã ºi aºa reglementãrile sunt destul de aspre în privinþa pedepselor ºi a sancþionãrii complementare, dar vã solicit sã fiþi de acord cu proiectul de lege, cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru cã are deplinã fundamentare în protecþia drepturilor tuturor cetãþenilor ºi îndeosebi a celor care consumã produse ºi bãuturi de naturã alimentarã.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii, supun, printr-un singur vot, atât raportul comisiei sesizate în fond, raport favorabil, cât ºi proiectul de lege.

Vã rog sã votaþi. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

E lege organicã, domnule preºedinte.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, Senatul o aprobã cu 90 de voturi pentru ºi 14 împotrivã.

Vã mulþumesc foarte mult.

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind unele mãsuri de îmbunãtãþire a asistenþei medicale de urgenþã prespitaliceascã. Prezentã la dezbateri, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu. Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul senator Iliescu.

Vã rog! Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Solicitãm respingerea proiectului de Lege privind unele mãsuri de îmbunãtãþire a asistenþei medicale de urgenþã prespitaliceascã, deoarece a rãmas fãrã obiect.

Este un proiect iniþiat în 1995 ºi din acea perioadã pânã în prezent s-au emis mai multe reglementãri care acoperã obiectul de activitate, motiv pentru care solicitãm respingerea lui.

Vã mulþumim.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Iliescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a hotãrât, în unanimitate, respingerea proiectului de Lege privind unele mãsuri de îmbunãtãþire a asistenþei medicale de urgenþã prespitaliceascã.

Argumentele care au stat la baza acestei hotãrâri vizavi de acest segment de asistenþã de urgenþã, a acestui sector prespitalicesc, îl reprezintã reglementãrile prin ordinele Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei care au completat acest mod de asigurare a asistenþei medicale de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii, deci raportul comisiei noastre este negativ, de respingere a proiectului de lege,

## Vã mulþumim.

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 50/2002 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 4 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitãþii de 3 milioane tone de cãrbune energetic de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat în anul 2001.

Sesizatã în fond, Comisia economicã, domnul preºedinte Mircea Dan Popescu.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În susþinerea acestei ordonanþe, aº dori sã arãt faptul cã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001 s-a aprobat acumularea unei cantitãþi de 3 milioane tone de cãrbune energetic de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat pentru asigurarea nevoilor sectorului energetic naþional. Ulterior, prin hotãrârile Guvernului nr. 1.091 din 2001, 104 din 2002 ºi 105 tot din 2002, unele centrale electrice de termoficare au fost transferate consiliilor locale ale oraºelor: Zalãu, Arad, Timiºoara, Bacãu ºi Oradea.

Prin aceastã acþiune, a apãrut necesitatea decalãrii termenului de împrumut ºi, respectiv, de restituire a cantitãþilor de cãrbune necesare termocentralelor prin intermediul Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi în felul acesta a apãrut aceastã Ordonanþã nr. 50/2002 care prorogã termenul respectiv din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001.

Aº dori sã adaug faptul cã aceastã ordonanþã de urgenþã a Guvernului a fost, de asemenea, discutatã în Camera Deputaþilor unde s-a fãcut un amendament. Noi am fost de acord cu acel amendament, iar în cadrul Senatului a fost discutatã în Comisia economicã, discuþii la care noi am participat.

V-aº ruga, deci, sã aprobaþi aceastã ordonanþã de urgenþã.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul preºedinte Mircea Dan Popescu sã prezinte raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã vã propune sã fiþi de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor, existând în acest sens ºi avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, proiectul de lege încadrându-se în categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu sunt intervenþii,

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 87/2002 privind repartizarea profitului realizat de Societatea Comercialã ”Compania Naþionalã Aeroportul Internaþional Bucureºti Ñ OtopeniÒ Ñ S.A. pentru anul 2001.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La data de 31 decembrie 2001 Societatea Comercialã ”Compania Naþionalã Aeroportul Internaþional BucureºtiÑ OtopeniÒ Ñ S.A. a realizat un profit net de repartizat în sumã de 298 miliarde lei, din care dividende calculate, care trebuiau sã fie virate Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei sunt în valoare de 149 miliarde lei, reprezentând 50% din profitul net.

Deoarece în momentul de faþã Societatea Comercialã ”Compania Naþionalã Aeroportul Internaþional Bucureºti Ñ OtopeniÒ Ñ S.A. se confruntã cu o lipsã acutã de lichiditãþi, care conduce la înregistrarea de arierate faþã de terþi, ºi în special faþã de antreprenorul general ROMAEROPORT, nu are capacitatea de a vira contravaloarea dividendelor aferente anului 2001 în favoarea ministerului.

Faþã de aceastã situaþie criticã, prin actul normativ se solicitã ca aceastã cotã sã fie repartizatã cu prioritate pentru plata investiþiilor efectuate de cãtre aeroport.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm a fi de acord cu aprobarea proiectului de lege. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã, luând în dezbatere proiectul de lege prezentat, audiind argumentele prezentate de iniþiator în faþa membrilor comisiei, a adoptat raport favorabil cu unanimitate de voturi, propunându-vã spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Vã rog, domnule senator!

În principiu, suntem de acord cu aceastã ordonanþã de urgenþã, dar existã un singur impediment aici Ñ dacã

s-a avut în vedere rezolvarea acestui lucru, domnul secretar de stat sã ne spunã Ñ faptul cã profitul net s-a repartizat pe destinaþiile legale, inclusiv pentru dividende, deci 149 miliarde lei au fost repartizate la 31 decembrie 2001 pentru dividende, o datã cu declararea acestor dividende apare ºi dreptul statului de a-ºi încasa impozitul asupra acestor dividende, respectiv 10% din aceastã valoare. Dacã s-a avut în vedere cã la 31 decembrie 2002 expirã perioada de graþie de 1 an de zile în care, dacã nu se plãtesc aceste dividende, bugetul statului trebuie sã-ºi încaseze acest drept, iar prin aceastã ordonanþã nu am vãzut nicãieri dacã acest lucru este prevãzut. Faptul cã 149 de miliarde lei intrã în fondurile de investiþii ale Aeroportului Otopeni este bine, dar ar trebui ca din 149 miliarde lei, 14,9 miliarde lei sã intre în bugetul de stat, aºa cum este drept. Dacã nu, prin ordonanþã trebuia stabilit clar acest lucru Ñ cã ºi aceastã sumã bugetul statului o cedeazã pentru fondul de investiþii al aeroportului.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Alte intervenþii? Dacã nu sunt, adresez rugãmintea reprezentantului Executivului sã prezinte punctul de vedere faþã de întrebãrile formulate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator,

La întrebarea formulatã de dumneavoastrã, vã comunic cã toate obligaþiile prevãzute a fi plãtite cãtre stat sunt plãtite ca atare, conform legislaþiei în vigoare. Cota de 10%, în valoare de 14,9 miliarde, se plãteºte cãtre bugetul de stat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã mai sunt alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Punctul 13 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/2002 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Îl rog pe domnul secretar de stat Giurescu sã prezinte punctul de vedere al Guvernului. ## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Vã mulþumesc.

Prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/2002 are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., constând în majorarea sumei fixe pentru îngrijirea invalizilor, accidentaþilor de rãzboi, marilor mutilaþi ºi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate de la 500.000 lei lunar la 1.000.000 lei.

Având în vedere cã prestaþiile de asigurãri sociale sunt indexate periodic, în funcþie de rata inflaþiei, este necesar ca ºi aceste sume sã beneficieze de un asemenea regim. Faþã de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine adoptarea prezentului proiect de lege, în forma prezentatã în raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Bãlãlãu sã prezinte punctul de vedere al comisiei sesizate în fond.

Întrunitã în ºedinþa din 24 septembrie 2002, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, comisia a examinat proiectul de lege ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Da, vã mulþumesc.

Vã consult, dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Domnul senator, domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã subliniez cã aceastã ordonanþã de urgenþã a Guvernului este meritorie. Ea este de naturã sã îmbunãtãþeascã, atât cât mai sunt aceºti oameni care ºi-au servit þara pânã la sacrificiu ºi a cãror stare materialã este cunoscutã ca foarte precarã. Toate prevederile acestei ordonanþe sunt de naturã sã îmbunãtãþeascã situaþia acestor oameni ºi, evident, grupul nostru parlamentar susþine ºi va vota aceastã ordonanþã de urgenþã.

## Da, vã mulþumesc.

## Alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt, vã reamintesc cã în raportul comisiei nu existã nici un amendament, motiv pentru care voi supune printr-un singur vot atât proiectul de lege, cât ºi raportul comisiei sesizate în fond, precizând caracterul legii de lege ordinarã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului.

## Stimaþi colegi,

La punctul 14 din ordinea de zi Ñ proiectul Legii sindicatelor. Scrie ”continuareÒ. Vã propun o pauzã de cinci minute, sã verificãm care este stadiul dezbaterilor.

Vã invit sã vã ocupaþi locurile.

## Stimaþi colegi,

Dezbaterea proiectului Legii sindicatelor, adoptat de Camera Deputaþilor, a început într-o ºedinþã anterioarã. Noi am fãcut dezbateri generale pe proiectul de lege.

Dacã doriþi sã mai interveniþi, fie în numele grupurilor parlamentare, fie în nume propriu? Nu mai sunt solicitãri.

Rog reprezentantul Executivului, suplimentar faþã de ce ne-a spus în ºedinþa precedentã, dacã doreºte sã ne comunice punctul de vedere cu privire la dezbaterea în comisii ºi împreunã cu liderii sindicatelor.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma discuþiilor care au avut loc în plen, legea a fost retrimisã la comisie. Acolo au avut loc mai multe discuþii, discuþii ºi cu partenerii sociali, respectiv reprezentanþii confederaþiilor sindicale, ºi împreunã s-a ajuns la aceastã formã pe care noi o susþinem spre adoptare, deci forma adoptatã de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului.

## Mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte sã exprime punctul de vedere al comisiei ºi, în special, asupra raportului suplimentar.

Având în vedere numãrul mare de amendamente admise, respinse ºi reformulate, ca urmare a consultãrilor ulterioare, dupã ce acest proiect de lege a fost returnat la comisie, membrii comisiei au hotãrât înlocuirea raportului ºi anexelor înregistrate sub numãrul indicat mai sus. În urma dezbaterilor s-a decis, prin vot, adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în anexa 1. Amendamentele respinse de comisie sunt cuprinse în anexa 2 a prezentului raport.

Facem menþiunea cã s-a hotãrât ca pe tot parcursul legii termenul de ”salariatÒ sã fie înlocuit cu cel de ”lucrãtorÒ.

Prin conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, drept pentru care a fost înaintat Senatului spre adoptare.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/14.X.2002

Da, vã mulþumesc. Noi discutãm acum de raportul suplimentar înregistrat la Senat sub nr. 228/20.09.2002.

Da, nr. 228 din 20 septembrie.

Bun.

Consult pe domnii senatori dacã doresc sã intervinã faþã de precizãrile fãcute? Nu.

În aceastã situaþie, va trebui, în primul rând, sã discutãm dacã amendamentele respinse mai sunt susþinute ºi sã vedem la ce articol.

Iniþiatorul este de acord cu toate amendamentele acceptate ºi existente în anexa 1 la raport, da?

Da.

Cu toate.

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doream sã intervin la reformularea art. 1, care s-a produs în cadrul dezbaterilor la comisie, ºi sã consider cã scopul acestor sindicate, aºa cum este prevãzut aici: ”apãrarea ºi promovarea intereselor profesionaleÒ ºi aºa mai departeÉ Cred cã înainte de ”apãrare ºi promovareÒ trebuia prevãzut ca scop ”asigurarea, apãrarea ºi promovareaÒ. Cred cã este evident cã sindicatele, în primul rând, trebuie sã asigure aceste interese.

Fiind vorba de o reformulare, cred cã este posibil sã se ia în considerare ºi propunerea mea.

Da, mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte.

Considerãm cã actuala formã a alin. 1 satisface rolul acestor organizaþii sindicale, satisface ºi poziþia Guvernului, care a fost discutatã împreunã cu federaþiile sindicale ºi nu cred cã ”asigurareaÒ poate sã dea un conþinut mai deosebit acestor prevederi.

Susþin forma alineatului care a trecut prin comisie.

Am rugãmintea sã precizaþi dacã acest raport suplimentar a fost discutat ºi negociat cu liderii centralelor sindicale.

Deci ºi în comisia noastrã, sesizatã în fond. Voi supune la vot, dacã va insista, în final, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus asupra observaþiei fãcute.

Îi consult pe colegii care au fãcut amendamente ºi sunt respinse... Domnul senator Mircea Dan Popescu, Comisia economicã a avut un...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Permiteþi-mi ca, înainte de a trece la amendamentele respinse, sã vã întreb, totuºi, de soarta amendamentelor admise. În ce manierã procedãm? Cum consideraþi cã este mai bine, pentru cã, personal, aº avea o obiecþie la unul din amendamentele admise?

În mod normal, în primul rând, noi trebuie sã discutãm pe amendamentele respinse, iar apoi, dacã sunt observaþii pe amendamentele admise de cãtre comisie, sigur, le veþi face ºi le vom face cu toþi, punct cu punct.

Ele se supun validãrii plenului.

Sigur cã da. Ele se iau în dezbatere. Se voteazã în bloc, conform regulamentului, numai atunci când nu existã opoziþie din partea nici unui senator sau grup parlamentar.

Acum, referitor la întrebarea dumneavoastrã, la amendamentele respinse, o parte din cele formulate de Comisia economicã au fost preluate de colegii de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, o parte, nu ºi încerc sã le susþin.

Am rugãmintea sã-mi permiteþi sã le luãm în ordine, ca sã nu le pierdem, pentru cã sunt mai multe amendamente ºi s-ar putea ca pe unele sã le discutãm în plen, iar pe altele, nu.

Avem anexa 2, rog pe toatã lumea sã aibã anexa 2, care cuprinde amendamentele respinse.

Eu am sã vã consult dacã amendamentul de la pct. 1 din raport mai este susþinut sau nu de colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri? Nu.

Amendamentul de la pct. 2, domnul senator NŽmeth Csaba. Nu, renunþaþi.

Pct. 3, domnul senator Paul Pãcuraru. Renunþaþi. Pct. 4, Comisia economicã, domnul preºedinte Mircea Dan Popescu. Renunþaþi.

Pct. 5, domnul senator Ionel Alexandru. Renunþaþi? Vã rog, aveþi cuvântul!

Da, a fost negociat cu liderii confederaþiilor sindicale, nu numai de Guvern, dar ºi de comisia Senatului.

Vã mulþumesc.

Este o problemã de claritate ºi de logicã. Eu am cerut ca în text sã fie introduse ºi contractele individuale. Mi se pare normal ca atunci când se vorbeºte de contractele colective sã fie incluse ºi cele individuale ºi, din acest punct de vedere, îmi susþin amendamentul, pentru a fi mai clarã legea.

Da, rog, punctul de vedere al Guvernului.

Considerãm cã acest lucru ar duce la o sindicalizare forþatã, în sensul cã, în momentul în care un individ se angajeazã, el nu este membru de sindicat ºi atunci sindicatul nu trebuie sã participe la aceste negocieri de contracte individuale de muncã.

În al doilea rând, contractul individual de muncã, pânã la urmã, reprezintã legãtura directã dintre individ ºi patron ºi el trebuie sã se înscrie în contractul pe ramurã sau contractul pe întreprindere.

Punctul de vedere al comisiei?

Da, suntem de acord cu punctul de vedere al Guvernului, mai ales cã acest amendament a fost amplu dezbãtut ºi cu reprezentanþii sindicatelor ºi s-a ajuns la concluzia cã rãmâne în forma art. 1 adoptat de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Mulþumesc. Insistaþi sã-l supun la vot?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Ionel Alexandru.

Domnul senator Ionel Alexandru, la art. 1 alin. 1 propune ca în partea finalã sã fie adãugate ºi contractele individuale. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendamentul a fost respins, întrunind doar 25 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

La punctul 6, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

La punctul 7, domnul senator Paul Pãcuraru. Renunþaþi.

La punctul 8, Comisia economicã. Renunþaþi. Punctul 9, domnul senator Ionel Alexandru. Aveþi cuvântul.

Susþin în continuare, pentru cã sunt curios sã vãd care este argumentul ministerului.

Unitãþile de stat, aºa cum se ºtie, nu au patroni ºi din aceastã cauzã eu am cerut ca organizaþiile sindicale sã fie independente faþã de autoritãþile publice, de partidele politice, de patronate ºi de conducerile unitãþilor Ñ mã refer la unitãþile care mai sunt încã de stat.

Mi s-a respins acest amendament, pe o motivaþie neclarã.

Vã mulþumesc.

Punctul de vedere al Executivului?

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, nu credem cã e cazul sã se completeze cu acest lucru. Este clar cã sunt indepen-

dente de patronate ºi de conducerea unitãþii, pentru cã sunt create, dacã vreþi, ca opoziþie în faþa conducerii unitãþii ºi a patronatelor. Nu poate sã fie dependente de acestea.

Punctul de vedere al comisiei?

Comisia îºi menþine opinia privind respingerea acestui amendament.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Insistaþi sã îl

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Da.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Ionel Alexandru. Aþi ascultat explicaþiile date de Executiv ºi de comisia noastrã.

Amendament respins, întrunind doar 19 voturi pentru, 65 de voturi contra ºi 3 abþineri.

La punctul 10 Ñ domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Dumitru Badea. Nu sunt în salã.

Punctul 11 Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu.

Punctul 12. Ñ Comisia economicã.

Renunþãm.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Renunþaþi?

Punctul 13 Ñ domnul senator Paul Pãcuraru ºi doamna senator Norica Nicolai.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru**

**:**

Este rezolvatã problema.

Este problema rezolvatã ºi renunþaþi la amendament. Punctul 14 Ñ doamna senator Norica Nicolai. Nu este în salã.

Punctul 15 Ñ domnul senator Ionel Alexandru. Vã rog, aveþi cuvântul!

Renunþã!

Nu renunþ, dar cer o explicaþie: dupã câte observ, amendamentul meu este aprobat parþial.

Dacã vã uitaþi la amendamente admise, la 2[1] , prim, la admise, deci, rezultã cã ceea ce am cerut aici este deja aprobat, dar parþial.

În cazul acesta, ministerul îmi respinge încã o datã acest amendament?

## **Domnul Ion Giurescu:**

Îl respingem, pentru cã este rezolvat prin art. 2 alin. 1 ºi 2, unde se spune cã: ”ªomerii ºi pensionarii pot sã adere la organizaþiile sindicale.Ò

Pentru partea neacceptatã, doriþi sã o mai

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Nu, rezultã din context acest lucru.

Pãi, da, dar dumneavoastrã l-aþi aprobat la amendamente admise, dacã vã uitaþi bine, la 2[1] (prim).

”Pot sã adere.Ò

”Pot sã adereÒ, am spus.

Pãi, ”pot sã adereÒ, aºa am spus ºi eu.

Dumneavoastrã aþi spus ”pot sã ºi constituieÒ.

Nu.

Ba da. În amendamentul nr. 10É

”Éavând dreptul de a rãmâne membri ai sindicatelor, la care erau înainte afiliaþi, înainte de concediere sau pensionare, ori pot adera.Ò Cum sã constituie?

Nu aþi citit bine, în cazul ãsta.

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Deci, în parte, amendamentul este acceptat. Dumneavoastrã vroiaþi în totalitate.

Este acceptat. De acord, eu sunt mulþumit cã e acceptat, dar mãcar sã recunoascã faptul cãÉ

Vã trecem la paternitate, pentru cã de data aceasta se primesc doar lauri ºi nu se plãteºte.

Deci, parþial, sã se consemneze, amendamentul formulat de domnul senator Ionel Alexandru este acceptat ºi se regãseºte în text.

De acord. Sã recunoascã însã ºi domnii de la minister acest lucru. Asta doresc.

Domnule senator, eu recunosc cã, parþial, a fost aprobat.

Rãmâneþi în istorie, domnule senator, dacã Ñ cine o sã citeascã stenograma de ºedinþã Ñ se va vedea cã am fãcut precizarea în plenul Senatului cã, în parte, amendamentul dumneavoastrã a fost acceptat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumim pentru înþelegere. Punctul 16 Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu.

Punctul 17 Ñ domnul senator Marin Dinu.

## **Domnul Marin Dinu**

**:**

Renunþãm.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Punctul 18 Ñ domnul senator Dan Mircea Popescu.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

Permiteþi-mi sã susþin, domnule preºedinte.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, este vorba de art. 2 alin. 4, care spune: ”Persoanele care deþin mai multe locuri de muncã, în domenii diferite de activitate, pot face parte, în acelaºi timp, din mai multe organizaþii sindicale.Ò

Propun eliminarea acestui alineat ºi înlocuirea lui cu urmãtoarea formulare: ”O persoanã poate face parte, în acelaºi timp, numai dintr-o singurã organizaþie sindicalã.Ò

Motivaþia este urmãtoarea: este vorba în primul rând de Legea partidelor politice. Pentru echilibru, art. 5 din aceastã lege spune: ”Un cetãþean român nu poate face parte, în acelaºi timp, din douã sau mai multe partide politice.Ò Cred cã, pentru aceleaºi raþiuni, poate fi acceptat ºi acest amendament.

O a doua raþiune rezidã din Legea nr. 130 din 1996, Legea contractelor colective de muncã, în care sunt criterii de reprezentativitate a organizaþiilor sindicale din România, ºi anume, pentru ca o organizaþie sindicalã sã fie reprezentativã la nivel naþional, ea trebuie sã îndeplineascã, între alte criterii, ºi pe acela de a avea un numãr de 5% din numãrul salariaþilor din România. Pentru ca o organizaþie sindicalã sã fie reprezentativã la nivel de ramurã, ea trebuie sã îndeplineascã, între altele, ºi condiþia de a avea 7% dintre salariaþii ramurii respective în federaþia respectivã sindicalã.

Deci iatã cã existã asemenea criterii unde numãrul conteazã la reprezentativitatea organizaþiilor sindicale respective. De aceea, cred cã trebuie sã fie clar acest numãr, ca el sã poatã fi fãcut cunoscut ºi pentru a nu repeta exemple din deceniul trecut, când numãrul sindicaliºtilor din România Ñ vã amintiþi? Ñ depãºea numãrul salariaþilor din România.

Pentru aceste raþiuni, insist ca sã eliminãm art. 2 alin. 4 ºi sã formulãm acest amendament.

Vã mulþumesc. Vã rog, punctul de vedere al Executivului?

Nu suntem de acord cu amendamentul propus de Comisia economicã, de domnul senator Dan Mircea Popescu, din urmãtoarele considerente.

În primul rând, respectivul lucrãtor poate sã lucreze în acelaºi timp în douã ramuri diferite, cu contract de muncã, ºi el trebuie sã îºi poatã apãra interesele în acea zonã unde lucreazã ºi poate sã se înscrie în douã sindicate, dacã lucreazã în douã ramuri, pentru a-ºi apãra interesele ºi drepturile lui ca lucrãtor.

În al doilea rând, nu are nici o legãturã, dacã vreþi, cu partidele politice, pentru cã una reprezintã interesul celui care lucreazã cu carte de muncã într-o anumitã ramurã economicã ºi sindicatele îi pot reprezenta interesul pe domeniu, iar partidele politice reprezintã interesul naþional, dacã vreþi, nu reprezintã un interes pe domeniu, un interes îngust.

Cred cã, totuºi, trebuie sã lãsãm libera asociere deschisã pentru toþi cei care vor sã intre în sindicate; înseamnã faptul cã el plãteºte acolo cotizaþie ºi discuþiile pe care le-am avut cu centralele sindicalele au fost ca, în urma apariþiei Legii sindicatelor, care modificã un picÉ Adicã va fi necesar sã discutãm ºi Legea contractelor colective de muncã, ºi Legea conflictelor de muncã, datoritã faptului cã aceastã lege modificã toatã aceastã paletã a legilor din zona sindicalã.

Vã mulþumesc.

În numele comisiei, dacã doriþi sã interveniþi?

Doriþi sã îl susþineþi sau sã întrebaþi?

Vã rog, aveþi cuvântul, domnul senator Paul Pãcuraru.

Aº vrea sã fac o precizare.

La data formulãrii amendamentelor nu eram în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Între timp, am trecut în aceastã comisie ºi acum susþin puncte de vedere ale comisiei, pentru cã s-a dezbãtut fiecare subiect în parte. Deci nu am alt punct de vedere decât al comisiei, pe fiecare amendament.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Punctul 23 Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu.

Punctul 24 Ñ aþi ascultat precizarea fãcutã de domnul senator Paul Pãcuraru.

Punctele 25, 26, 27 Ñ domnul senator Dan Mircea Popescu.

Renunþãm.

Renunþaþi? Mulþumesc.

Punctul 28 Ñ domnul senator Dan Mircea Popescu.

La fel.

Nu, a fost dezbãtut acest amendament ºi cu reprezentanþii sindicatelor, ºi cu reprezentanþii Guvernului, ai iniþiatorului, ºi s-a ajuns la concluzia respingerii amendamentului, cu aceleaºi motivaþii prezentate anterior.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã doreºte sã mai intervinã cineva?

Dacã nu,

La punctul 19 în raport, la art. 2, un amendament Ñ domnul senator Dan Mircea Popescu.

Mulþumesc.

Punctul 29 Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu.

Punctul 30 Ñ domnul senator Dan Mircea Popescu.

Renunþãm.

Renunþaþi.

Punctul 31 Ñ domnul senator Marin Dinu.

Renunþãm.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Punctul 32 Ñ domnul senator NŽmeth Csaba.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

Renunþãm.

Renunþaþi? Invit domnii senatori în salã.

La art. 3, poziþia 20 în raport, îmi cer scuze, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu.

Punctul 21 din raport Ñ domnul senator Ioan Aurel Rus.

Punctul 22 Ñ domnul senator Paul Pãcuraru ºi doamna senator Norica Nicolai.

Renunþãm.

Renunþaþi.

Punctul 33 Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu.

Punctul 34, 35, 36 Ñ domnul senator Constantin Bîciu. Vã rog, aveþi cuvântul. Deci amendamentul la art. 10 alin. 1.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Art. 10, cu alineatele lui, vine ºi reglementeazã ºi protejeazã, pe undeva, liderii de sindicat în timpul exercitãrii mandatului ºi doi ani de zile dupã exercitarea mandatului.

La alin. 1 am introdus în plus: ”Membrii organelor de conducere ai organizaþiilor sindicale nu se pot înscrie pe durata mandatului lor în partide politice. Adicã, aºa cum s-a prevãzut ºi anterior despre organizaþiile sindicale cã sunt apolitice, este corect ca ºi liderii de sindicat, deci cei care au cea mai mare influenþã asupra organizaþiilor sindicale, sã fie scoºi de sub influenþa politicului.

Numai în acest mod avem garanþia cã ei desfãºoarã cu adevãrat, în mod corect, o activitate pur sindicalã. Îmi susþin amendamentul.

Mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Executivului!

Domnule preºedinte, în primul rând, Constituþia dã dreptul fiecãrui individ din þara asta, mai puþin preºedintelui þãrii, sã fie membru al unui partid.

MagistraþiiÉ

ªi magistraþii.

Magistraþii, militarii. Sunt multe categorii.

## **Domnul Ion Giurescu:**

ªi militarii. Bun.

În al doilea rând, asta este o practicã în toatã lumea, ca membrii de sindicat sã fie membrii unui partid. ªi, în general, membrii într-un sindicat nu sunt membrii aceluiaºi partid, sunt din partide diferite. Deci nu se pune problema cã ar fi o influenþã de partid. Influenþele de partid apar în preajma alegerilor.

Aºadar nu cred cã e o problemã, acum, ca sã putemÉ Adicã nu putem noi, acum, sã nu mai dãm dreptul unui individ sã se înscrie într-un partid.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Nu e vorba de un individ oarecare, ci de preºedintele þãrii.

## **Domnul Ion Giurescu:**

Nu conteazã. E cetãþean român.

Cred cã aveaþi un argument suplimentar în Constituþie. Deci, vã rog, domnul preºedinte al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Ne menþinem poziþia de respingere a amendamentului.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului susþinut de domnul senator Constantin Bîciu la art. 10 punctul 1. Vã rog sã votaþi.

Amendamentul este respins, întrunind 36 de voturi pentru, 62 de voturi contra ºi 6 abþineri. Punctul 37 Ñ domnul senator Marin Dinu.

Renunþãm.

Renunþaþi.

Punctul 38 Ñ domnul senator Constantin Bãlãlãu.

A fost preluat.

A fost preluat.

Punctul 39 Ñ domnul senator Mircea Nedelcu. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sub acelaºi aspect în ceea ce priveºte protejarea liderilor de sindicat ºi a sindicaliºtilor, susþin amendamentul care se formuleazã astfel: ”Sub sancþiunea nulitãþii absolute, reprezentanþilor aleºi în organele de conducere ale organizaþiilor sindicale, precum ºi persoanelor care deþin o altã funcþie sindicalã, nu li se poate modifica sau desface contractul de muncã pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasã la aprecierea celui care angajeazã, atât în perioada mandatului, precum ºi pe o perioadã de doi ani de la încetarea acestuia, decât cu acordul organului colectiv de conducere ales al organizaþiei sindicale ºi al structurii sindicale la care sunt asociaþi.

Consider cã, sub aceastã formã, se asigurã o protejare mai eficientã a acestor persoane. Îmi susþin amendamentul ºi vã rog sã îl aprobaþi.

Punctul de vedere al Executivului?

Nu suntem de acord cu acest punct de vedere, adicã cu aceastã formulare: ”sub sancþiunea nulitãþii absoluteÒ.

A fost preluatã o parte dintre amendamente în art. 10 ºi chiar s-a spus cã nu poate fi desfãcut contractul de muncã decât cu acordul scris al organului colectiv, deci s-a întãrit puterea organului colectiv în posibilitatea de a-ºi apãra foºtii reprezentanþi sau dacã au reprezentanþi în cadrul sindicatelor.

Mulþumesc. Comisia?

Cele douã amendamente de la punctele 39 ºi 40 trateazã acelaºi subiect ºi ele au fost concentrate sub forma unui amendament prins în amendamentele admise ale comisiei la art. 10 care, tocmai, întãreºte cele spuse în aceste douã amendamente de la punctele 39 ºi 40.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

Deci aþi ascultat punctul de vedere al Executivului, care este împotriva amendamentului. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Domnul senator Mircea Nedelcu a solicitat sã-l

Da. Reprezentantul ministerului a confirmat o poziþie pe care am susþinut-o în acest amendament, adicã am cerut sã se introducã acordul scrisÉ

Acordul scris.

Élucru care s-a fãcut, dar s-a respins, practic, amendamentul.

Nu, nu. Din nou, sã se rectifice în parte amendamentul domnului senator Ionel Alexandru, la art. 10 alin. 1, care a fost preluat de cãtre comisie.

Da, vã mulþumesc.

Poziþia 41 Ñ domnul senator Mircea Nedelcu. Renunþaþi?

Poziþia 42 Ñ domnul senator Paul Pãcuraru a fãcut precizareaÉ Poziþia 43 Ñ Comisia juridicã.

Poziþia 44 Ñ domnul senator Dinu Marin. Renunþã. Poziþiile 45, 46, 47, 48, 49 Ñ se renunþãÉ

Nu, nuÉ

Nu se renunþã la poziþia 49? Da, vã rog, aveþi cuvântul.

La poziþia 49 v-aº ruga sã faceþi aceeaºi precizare: este amendamentul meu, care e susþinut de Comisia juridicã ºi preluat în text.

Deci s-a modificat, conform chiriei partidelor politice, nu poate fi respins ºi, în acelaºi timp, admis.

A fost parþial preluat. Deci aceeaºi rectificare, amendamentul de la poziþia 49, din respins, a fost preluat în parte în raportul comisiei sesizate în fond.

Domnul senator doreºte sã-ºi aducã contribuþia ºi ºi-a adus-o prin amendamentul la proiectul de lege.

Poziþia 50 Ñ domnul senator Ionel Alexandru. Renunþaþi. Poziþia 51 Ñ domnul senator Dinu Marin. Renunþaþi. Poziþia 52 Ñ domnul senator Mircea Dan Popescu. Renunþã.

Poziþia 53 Ñ s-a renunþat.

Poziþia 54 Ñ domnul senator Ionel Alexandru. Aþi renunþat. Poziþiile 55, 56 Ñ Comisia juridicã. Domnule senator Popa, aveþi cuvântul.

Este un amendament personal, susþinut de Comisia juridicãÉ Am propus pentru situaþii speciale, pentru organizaþii mici, pentru anume cheltuieli care intervin la nivelul sindicatelor, în anumite perioade, sã nu ne oprim sau sã nu plafonãm cotizaþia la 1%, ci, în funcþie de situaþie, sã o plafonãm la 2%.

Este o chestiune care þine de votul majoritãþii, deci de hotãrârea sindicatului. Cred cã putem sã oferim acest avantaj pentru ca sindicatele mici sã-ºi poatã asigura bugetul.

Punctul de vedere al Guvernului?

În primul rând, cotizaþia este stabilitã prin statut ºi nu poate fi impusã prin lege.

În al doilea rând, noi prin lege am spus aºa, la art. 24: ”Cotizaþia plãtitã de membrii organizaþiei sindicale, în cuantum de maxim 1% din venitul brut realizat, este deductibilã din baza de calcul a impozitului pe venit.Ò

Deci ceea ce este peste 1% stabilesc dânºii: 2, 3, 5, cât doresc, dar nu este deductibilã din calculul impozitului pe venit.

În al doilea rând, noi, prin lege, nu putem impune o limitã în stabilirea cotizaþiei membrilor care fac parte din sindicat.

Deci acel 1% este o facilitate acordatã membrului de sindicat.

Facilitate fiscalãÉ

Da, ºi eu am cerut ca aceastã facilitate sã fie stabilitã la 2%.

Domnule senatorÉ

Pânã la maximum 2%, am spus.

Nu, nu putem face aºa ceva. Asta ar însemna, dacã vreþiÉ afecteazã bugetul, trebuie vãzut ce influenþe bugetare are ºi nu consider cãÉ

Întrebare: Cuantumul a fost negociat cu sindicatele?

Sigur cã da!

Deci cuantumul a fost negociat cu sindicatele ºi acceptat de ei, domnule senator.

La nivelul confederaþiilor, domnule preºedinte.

Sigur cã da!

Eu am discutat cu multe organizaþii. Propunerea nu e a mea, eu nu sunt sindicalist ºi n-am fost niciodatã, dar am discutat cu o asociaþie care este la nivelul judeþean ºi care cuprinde peste 60 de organizaþii ºi care mi-au spus cã este nevoie de aceastã mãsurã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Poziþia 57 Ñ domnul senator NŽmeth. Renunþaþi. Poziþia 58 Ñ s-a renunþat.

Poziþiile 59, 60, 61 Ñ domnul senator Mircea Dan Popescu.

Aº dori sã-l prezint.

Doriþi sã-l prezentaþi? Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã propun ca la art. 27, între ”mijloacele folosite pentru realizarea scopuluiÒ, sã introducem ºi sintagma de ”arbitrajÒ, pe lângã cea de ”mediereÒ.

Este un mijloc legal, pe care-l prevede Legea nr. 168/1999, Legea conflictelor colective de muncã. În plus, avem ºi un argument de tradiþie: în România, încã din 1902 se foloseºte ”arbitrajulÒ, alãturi de ”mediereÒ ºi ”conciliereÒ între mijloacele legale de soluþionare ale acestor conflicte.

Deci nu poate lipsi ”arbitrajulÒ, pe lângã mediere, din acest text.

Mulþumesc. Punctul de vedere al Guvernului?

În principiuÉ

Vreau sã vin în sprijinul dumneavoastrãÉ

Este prevãzut în lege arbitrajul.

Sigur cã da, deci nu poate lipsi de aici, iar dumneavoastrã nominalizaþi în fiecare an arbitriÉ

Éarbitri direct de la Ministerul Muncii.

Deci sã considerãm ca o omisiune. Mai repede. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament acceptat de cãtre plen cu 94 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri.

Punctul 62 Ñ renunþat.

Punctul 63 Ñ domnul senator NŽmeth. Renunþaþi. Punctul 64 Ñ domnul senator Ion Seche. Renunþaþi. Punctul 65? Renunþaþi. Punctul 66? Renunþaþi. Punctul 67, domnul senator Constantin Bîciu.

## Domnule preºedinte,

Art. 30 alin. 1 din lege prevede cã angajatorii au obligaþia de a invita delegaþia sindicalã pentru discutarea unor probleme de interes profesional, social, cultural ºi economic.

Deci vreau sã precizez cã existã destule societãþi comerciale ale cãror contacte economice se desfãºoarã cu caracter secret, cã existã concurenþã în aceastã þarã, cã mai existã încã contracte colective de muncã negociate între Patronat ºi sindicate. Dacã Patronatul are obligaþia de a invita sindicatele la discutarea oricãrei probleme economice, încãlcãm ºi Legea concurenþei, încãlcãm ºi decretul afacerilor Patronatului.

Din acest motiv, am propus reformularea acestui alineat sub urmãtoarea formã: ”Angajatorii pot invita, conform negocierii contractului colectiv de muncã, delegaþii aleºi ai organizaþiilor sindicale reprezentantive sã participe, în consiliile de administraþie, la discutarea problemelor de interes profesional, social, cultural sau sportiv.Ò

Discutarea problemelor economice rãmâne, aºa cum este normal ºi firesc, apanajul consiliului de administraþie al societãþii respective.

La negocierea contractului colectiv de muncã, întotdeauna, contractele colective de muncã se negociazã cu un articol care prevede invitarea reprezentanþilor sindicali în consiliile de administraþie. ªi aceastã prevedere nu porneºte de la contractele negociate la nivel de societate, ci este prevãzutã deja în contractele redactate la nivel de ramurã.

Deci pentru a elimina încã o datã influenþa sindicatelor asupra patronatelor la conducerea societãþii, îmi menþin amendamentul.

Vã mulþumesc.

Executivul? Punctul dumneavoastrã de vedere?

Susþinem forma care a ieºit din comisie a amendamentului. Este o practicã în toatã lumea ca sindicatele sã fie chemate la consiliul de administraþie ºi sã se discute problemele care sunt legate de sindicate. Nu considerãm cã este o ingerinþã a sindicatelor în activitatea patronalã ºi în deciziile care se iau în respectiva unitate, considerãm deci cã este necesar ca aceastã colaborare sã existe ºi sã le creeze membrilor de sindicat, dacã vreþi, ºanse egale în a-ºi negocia contractul colectiv faþã de patronate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

acest lucru, doar nu se poate retrage omul prin telefon.

Stimaþi colegi, vã rog sã ascultaþiÉ

Mi se pare normal ca sã se facã aceastã procedurã. În plus, sindicatele au ºi o evidenþã mai clarã, cererile sunt înregistrate, deci aºtept pãrerea ministerului.

Comisia?

Comisia menþine forma adoptatã în textul legii, cã angajatorii au obligaþia de a invita delegaþii aleºi în consiliile de administraþie.

Deci au obligaþia de a invita delegaþii aleºi ai organizaþiilor sindicale reprezentative sã participe în consiliile de administraþie.

## Domnule preºedinte,

Domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie sã mai fac o precizare: vãd cã iniþiatorul are o scãpare. Un alt articol din lege prevede cã toate problemele economice care intereseazã sindicatele se pun la dispoziþia acestora în termen de 48 de ore. Eu am eliminat doar obligaþia expresã a Patronatului, care mai târziu este amendat cu 50 de milioane dacã nu invitã sindicatele la discutarea oricãrei probleme economice. În rest, sindicatul poate sã participe la discutarea problemelor profesionale, sociale, culturale, sportive ºi aºa mai departe, fãrã nici un fel de restricþie, dar trebuie sã rãmânã ºi Patronatul cu dreptul de a putea discuta niºte probleme economice de unul singur în consiliul de administraþie, care conduce societatea ºi rãspunde de societate.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Constantin Bîciu.

Amendamentul a fost admis cu 71 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

Nu vã supãraþi, bãnuiesc cã, cu toþii, ne facem datoria în mod responsabil în salã ºi suntem foarte atenþi la ceea ce se dezbate!

Nu, amendamentul a fost admis cu 71 de voturi pentru, 30 voturi împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 68, amendamentul domnului senator Ion Seche. Renunþã.

Poziþia 69, amendamentul domnului senator Dinu Marin. Renunþã.

Poziþia 70 Ñ s-a renunþat.

La poziþia 71, domnul senator Ionel Alexandru.

Dacã observaþi, eu am cerut ca retragerea din sindicat sã se facã pe baza unei cereri. E în logica lucrurilor

Da, vã rog, punctul de vedere al Executivului.

Noi suntem pentru menþinerea formei din raportul comisiei.

Nu considerãm cã este necesar ca în momentul în care un membru de sindicat vrea sã se retragã... deci el intrã în aceastã organizaþie fãrã sã-ºi expunã motivele ºi iese din aceastã organizaþie fãrã sã-ºi expunã motivele.

Cum iese? Cum iese? Pleacã pe poartã?

Existã în fiecare statut modalitãþile de rezolvare a acestei probleme. În fiecare statut al organizaþiilor sindicale. Nu trebuie sã stabilim noi, prin lege, cum intrã ºi cum se retrage un individ dintr-o organizaþie.

Dar nu e normal sã facã în scris aceastã retragere?

Nu trebuie sã facã...

Sã scrie, doar? Printr-o cerere, normal. Vã rog sã-l supuneþi la vot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã nu fiþi nervoºi, mai ales cã de-abia este ora 12,00. Avem tot timpul pânã disearã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Ionel Alexandru la art. 33 alin. 1. Vã rog sã votaþi.

Amendamentul a fost respins, întrunind 33 de voturi pentru, 66 împotrivã.

Punctul 72, Comisia economicã. S-a renunþat.

Poziþia 73 Ñ s-a renunþat.

Poziþia 74, domnul senator Dinu Marin. Renunþat. Poziþia 75 Ñ s-a renunþat.

Poziþia 76 Ñ domnul senator Popa.

Este amendamentul meu, susþinut de Comisia juridicã. Trebuie sã fac o scurtã explicaþie. Am introdus în art. 41 alin. 1 urmãtoarea frazã: ”Organizaþiile sindicale legal constituite se pot asocia, pe plan local ºi judeþean, fãrã personalitate juridicã.Ò

Aceastã chestiune este extrem, extrem de importantã, pentru cã, actualmente, acest lucru nu se poate face decât dacã existã aprobarea confederaþiei. Existã, câteodatã ºi din ce în ce mai des, un oarecare conflict de interese între confederaþii.

Veþi vedea, ºi vã dau un ultim exemplu, acela al semnãrii pactului social de anumite confederaþii, ºi nu de altele.

ªi, datoritã acestor situaþii, este clar cã poate exista un refuz la a da o astfel de aprobare. Or, la nivel local, la nivel teritorial, la nivel judeþean, intervin probleme de interes local, judeþean, care trebuie rezolvate prin unitate sindicalã.

Este în interesul organizaþiilor sindicale, pe chestiuni punctuale la nivel teritorial, sã se asocieze fãrã personalitate juridicã, dar sã se poatã organiza ca atare. Deci este o chestiune extrem de importantã din punct de vedere juridic ºi vã rog foarte mult sã o privim cu atenþie ºi sã admiteþi acest amendament.

## **Domnul Ion Giurescu:**

Da. Noi, prin lege, nu putem stabili ceea ce organizaþiile locale, care sunt aderente la o anumitã confederaþie, au acceptat printr-un anumit statut. Dacã în statutul respectiv se stabilesc anumite lucruri noi, prin lege nu putem stabili ceva împotriva statutului.

Deci dacã ele, când s-au afiliat la o confederaþie, confederaþia a spus cã nu au voie sã se afilieze pe plan local, asta este ceea ce s-a hotãrât când au semnat statutul respectiv. Nu i-a obligat nimeni sã adere la acea confederaþie.

Deci nu cred cã noi putem acum modifica anumite drepturi ºi obligaþii care apar în statutele fiecãrei confederaþii sindicale ºi nu putem noi acum organiza printr-o lege activitatea sindicatelor locale.

Noi, prin aceastã lege, stabilim în primul rând activitatea structurilor sindicale.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, o singurã frazã!

Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului?

Nu suntem de acord cu amendamentul.

Acesta este un parteneriat conjunctural, nu este stabilit prin lege, nu este un parteneriat juridic. Vor sã o facã, pot sã o facã ºi fãrã a trece în lege aºa ceva.

Comisia? Deci nu existã interdicþie sã se facã.

Cum e posibil? Eu aºa explicaþie... Vã rog sã mã scuzaþi, suntem de aceeaºi profesie, dar eu nu vã înþeleg!

## **Domnul Ion Giurescu:**

Atunci sã vã mai explic o datã.

Existã posibilitatea ca aceste organizaþii sindicale, chiar dacã sunt de tip confederativ, de tip federaþii sau de tip organizaþii judeþene, ca la un anumit moment, pe o anumitã conjuncturã, sã se organizeze Ñ cum sã vã spun? Ñ în a susþine acelaºi interes. Existã posibilitatea de conjuncturã, de moment. Acest lucru nu este stabilit, însã, prin lege.

Ba este stabilit prin lege cã au nevoie de aprobarea confederaþiilor.

Asta încerc sã explic, cã aceastã prevedere dã posibilitatea tuturor organizaþiilor dintr-un judeþ sã se asocieze conjunctural pe o chestiune punctualã, pentru o anumitã manifestare. Fãrã personalitate juridicã.

Nu, dacã îmi interzice domnul preºedinte sã mai vorbesc, nu mai vorbesc.

Deci tocmai se recunoaºte aceastã situaþie expusã mai înainte, faptul cã existã confederaþii care nu au interes ca la nivel local sã se facã o asemenea asociere. Tocmai prevederea legalã poate îndritui ºi organiza formal ºi legal aceste organizaþii în interesul sindicatelor. Sigur cã la nivelul de sus, aici, la Bucureºti, lucrurile se vãd altfel; toþi sã fie disciplinaþi de sus pânã jos. Dar la nivelul judeþului este nevoie de unitate. Dacã nu se înþelege acest lucru, sigur cã...

Cred cã e nevoie de lege, în primul rând.

Nu. Este nevoie de unitate sindicalã la rezolvarea unor probleme punctuale. Oricum, domnul reprezentant al Guvernului avea dreptate pe undeva, nu pe fond. Adicã, formal, aºa se va întâmpla ºi, dacã nu le veþi da voie, se va întâmpla din ce în ce mai des.

Dacã-mi permiteþi...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu. Nu are rost sã continuãm dezbaterile. Pe acest amendament sau pe altul? Nu vã supãraþi, potrivit Regulamentului Senatului, amendamentele sunt susþinute în plen de cãtre cei care le-au formulat. Îmi cer scuze!

Deci, stimaþi colegi, aþi auzit explicaþiile date la întrebãrile formulate de domnul senator Popa ºi de cãtre reprezetanþii Executivului. Dar, domnul senator insistând, avem obligaþia sã-l

La amendamentele de la punctele 77, 78, 79, 80, 81, 82 s-a renunþat.

La punctul 83, din nou, Comisia juridicã.

Domnule senator Popa, le doriþi ºi pe acestea? Se propune eliminarea, deci se renunþã.

Punctul 84, domnul senator Ionel Alexandru.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Am renunþat.

Aþi renunþat. Bun. Stimaþi colegi,

Acum vã adresez rugãmintea sã avem grijã, fiindcã s-au admis douã sau trei amendamente. Sã realizãm corelaþia cu amendamentele din anexa 1. Sã aveþi grijã, pentru cã altfel vom avea douã texte la unele articole.

Vã rog, doamna senator Norica Nicolai.

Domnule preºedinte, de principiu, admiterea amendamentului colegului nostru la art. 30 lit. c) Ñ ºi vorbesc pentru cã ºi noi am avut amendament similar Ñ în condiþiile acestea, textul de la art. 51 lit. c), care instituie contravenþia sancþionatã cu amendã pentru patronate, între 20 ºi 50 milioane lei, pentru neinvitarea obligatorie a reprezentanþilor sindicatelor, trebuie ºi acesta pus în discuþie ºi eliminat.

Nu este posibil. O puteþi face numai în comisia de mediere. Altfel trebuia sã votãm în cunoºtinþã de cauzã, nu le putem corela acum, în plen. Puteþi sã o faceþi la comisia de mediere.

Nu este text în divergenþã la comisia de mediere, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Staþi puþin. Textul indicat de colega noastrã îl vom discuta acum...

**Doamna Norica Nicolai**

**:**

ªi se va respinge.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Numai puþin. Atunci când vom ajunge la el, pe baza textului formulat ºi a amendamentului acceptat din partea domnului senator Bîciu, pe cale de consecinþã, Domnia sa trebuia sã solicite ºi modificarea art. 53 lit. c) sau care aþi spus dumneavoastrã.

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

51.

51. Deci rugãmintea este ca atunci când ajungem la art. 51 sã-l corectãm.

Între amendamentele admise, trebuie sã le luãm în ordine, cu rugãmintea însã sã luaþi cuvântul în momentul în care nu sunteþi de acord cu amendamentele, fiindcã, dacã suntem de acord, nu avem ce discuta.

La pct. 1 din raport, anexa 1, amendamente admise. Nu sunt intervenþii.

Punctul 2. Nu sunt intervenþii.

Punctul 3. La punctul 3, domnul senator Mircea Dan Popescu.

Intervenþia mea vizeazã art. 2 unde se spune: Dupã alin. 1, se introduce un alin. 1[1] , nou, cu urmãtorul conþinut:

Aº vrea aici sã fac un comentariu. În primul rând, în ceea ce mã priveºte nu aº fi de acord cu un asemenea amendament. Consider totuºi cã este un pas înainte faþã de o prevedere anterioarã care spunea cã ºomerii ºi pensionarii pot constitui organizaþii sindicale. E un pas înainte. Aici se vorbeºte doar de aderarea la organizaþii sindicale.

De ce n-aº fi de acord cu acest amendament? Pentru cã de esenþa organizaþiilor sindicale sunt relaþiile de muncã între salariaþi-lucrãtori, pe de o parte, ºi patronat, de cealaltã parte.

Nici ºomerii, nici pensionarii nu au relaþii de muncã, deci nu vãd de ce ar trebui sã facã parte din organizaþiile sindicale. Înþeleg miza acestui joc. De la 8 milioane de persoane active, salariaþi, în 1989, suntem în momentul de faþã la 4,3 milioane, deci la jumãtate faþã de numãrul din anii Õ90. Pe acest considerent, ºi baza sindicalã a scãzut, s-a înjumãtãþit, însã problema este dacã luãm aceste categorii de la partidele politice ºi le dãm posibilitatea sã se înscrie în sindicate? În virtutea cãror criterii? Nu existã logicã în acest raþionament.

Repet, de esenþa organizaþiilor sindicale, aºa cum se aratã în art. 1, sunt tocmai protejarea drepturilor, respectiv, a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale ale celor ce lucreazã, lucrãtorilor, nu ale pensionarilor sau ºomerilor.

În al doilea rând, dacã admitem cã ºomerii ºi pensionarii pot sã adere la organizaþii sindicale, de ce sã nu admitem, eventual, cã ºi studenþii pot adera la organizaþii sindicale. Sau de ce sã nu admitem cã ºi patronii, în ultimã instanþã, pot sã adere la organizaþii sindicale?

Deci, din aceste considerente, aº pleda pentru eliminarea acestui amendament din rândul amendamentelor admise. De altfel, ºi colegii din Camerã au procedat similar faþã de textul iniþial al Guvernului ºi cred cã au procedat corect.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Constantinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea este pe o chestiune de procedurã, deoarece atunci când am vrut sã intervin la un amendament, în urmã cu 2Ñ3 minute, nu mi-aþi permis, spunând cã amendamentele se discutã numai de cãtre cei care le-au formulat. În cazul de faþã, dumneavoastrã nu aþi mai respectat aceastã formulã.

Dimpotrivã, sunteþi într-o eroare fundamentalã.

Oricine poate susþine un amendament respins formulat, chiar dacã în salã nu este prezent cel care a formulat amendamentul. Aºa scrie în regulament.

Sunteþi în eroare, domnule senator. Aþi vãzut cum colegul dumneavoastrã de partid, în mod corect, revendica paternitatea unui amendament admis în parte.

Deci numai cel care a formulat amendamentul are dreptul sã-l susþinã.

Atunci nu mai înþeleg.

Nu vã supãraþi. Dacã mã acuzaþi cã nu respect regulamentul, daþi-mi voie sã-l explic. În momentul în care un coleg senator formuleazã un amendament, regulamentul îi dã dreptul acestuia sã-l susþinã în plen.

ªi când se discutã amendamentele, pot fi susþinute.

Dar nu de dumneavoastrã. În momentul de faþã, sigur cã acest amendament este susþinut de colegii noºtri din Comisia pentru muncã, întrucât amendamentul a fost admis la nivelul comisiei.

Toþi ceilalþi senatori, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, au voie sã ia cuvântul în legãturã cu acest amendament, sigur, nesusþinându-l sau prezentând argumente împotriva lui.

Aveþi cuvântul, domnule senator, dacã doriþi sã interveniþi.

Este doar o manierã de a vedea lucrurile ºi vã mulþumesc.

Îmi cer scuze dacã v-am nedreptãþit cu ceva, dar eu spun...

## Evident!

Da. Este un punct de vedere. La acest amendament? Discutãm de amendamentul la punctul 3, da? Vã rog. A, la procedurã? Vã rog.

Domnule preºedinte, la art. 97 alin. 3 spune clar: ”În cazurile în care se constatã cã sunt ºi amendamente respinse de comisie ºi dacã se cere susþinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea ºi se rezolvã prin vot.Ò

Deci nu spune cã ”dacã se cere susþinerea acestora în plen de cãtre iniþiatorÒ. Ele pot fi susþinute de oricare senator care are raportul comisiei ºi poate susþine acel amendament care, printr-o coincidenþã fericitã, a fost formulat de un alt coleg înaintea Domniei sale.

Domnule preºedinte, dupã litera regulamentului, dacã vreþi sã-mi exemplificaþi, aºa cum am fãcut eu.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dumneavoastrã aþi citit textul ºi este foarte clar. Regulamentul Senatului are o literã, dar are ºi un spirit. El nu se citeºte numai pe alineate. Este foarte clar cã cel care face un proiect de lege, numai el îl poate susþine, care face un amendament, numai el îl poate susþine. Sigur, sã-l susþinã. În susþineri poate adãuga colegi din toate grupurile parlamentare, în condiþiile în care, ºtiu eu?, la un moment dat proiectul, propunerea legislativã, amendamentul ar cãdea. Sau, dimpotrivã, colegii din celelalte grupuri parlamentare au dreptul sã vorbeascã împotriva lui.

Stimaþi colegi, haideþi sã revenim la text. Rog reprezentantul Executivului sã-ºi prezinte punctul de vedere la art. 2 alin. 1[1] .

Noi susþinem acest amendament adus în comisia Senatului, datoritã motivaþiei care ne-a fost prezentatã de organizaþiile sindicale ºi aceea cã atât ºomerii, cât ºi pensionarii care au fãcut parte dintr-o organizaþie sindicalã pot rãmâne în acea organizaþie sindicalã dacã considerã cã acea organizaþie le reprezintã drepturile ºi în viitor.

Cum sã vã spun? E libera lor dorinþã, neobligându-i sã iasã din aceastã organizaþie sindicalã, dacã dânºii considerã cã le reprezintã interesele ºi în viitor.

## Vã mulþumesc. Comisia.

## **Domnul Constantin Bãlãlãu:**

Mai mult decât atât, textul legii a fost gândit acum nu pe salariaþi, ci pe lucrãtori, în aceastã categorie de lucrãtori intrând ºi ºomerii, ºi pensionarii. Drept urmare, dacã excludem acest alineat, dacã-l respingem, dãm dreptul, implicit, ºomerilor ºi pensionarilor sã-ºi organizeze sindicate.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

Ãsta e un hazard!

Nu credem. Pentru ca sã realizeze acest lucru, ar trebui sã existe un text în corpul legii.

Este la art. 2. La art. 2[1] : ”Lucrãtorii au dreptul, fãrã nici o îngrãdire sau autorizare prealabilã, sã constituie organizaþii sindicale ºi sã adere la acestea.Ò

Acestea au fost discuþiile din comisie, ºi pensionarii ºi ºomerii au fost incluºi în categoria lucrãtorilor.

Pensionarii ºi ºomerii au fost incluºi în categoria lucrãtorilor.

ªi casnicele, de ce nu? Sã facã un sidicat al femeilor casnice. Sau al bãrbaþilor casnici care îngrijesc de copii. Da, vã rog, domnule secretar de stat!

## Domnule preºedinte,

Doar o singurã adãugire aº vrea sã fac. În definiþia Organizaþiei Internaþionale a Muncii, care se referã la sindicate, se spune cã ”sindicatele sunt formate, în general, din lucrãtoriÒ.

Deci lasã posibilitatea sã intre ºi alte categorii în organizaþiile sindicale. ªi nu le-a fost fricã de faptul cã aceste sindicate, prin aceastã definiþie, ar putea sã ia locul unui partid.

Cred cã vorbiþi despre o altã temã, totuºi. Aici este vorba de douã categorii cãrora dumneavoastrã le daþi dreptul sã adere la organizaþii sindicale.

Ei au fost membri de sindicat pânã atunci ºi au ieºit în ºomaj sau...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord. Fiind o chestiune controversatã, noi nu putem s-o soluþionãm decât prin votul plenului.

Deci, stimaþi colegi, acest amendament existã între amendamentele acceptate de cãtre comisie. Domnul senator Dan-Mircea Popescu propune sã nu-l acceptãm. Fiind opoziþie la unul dintre amendamentele acceptate, eu sunt obligat sã

Deci votãm ”nuÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog frumos! Votul este personal. Eu vã explic consecinþele votului.

Deci, dacã veþi vota ”nuÒ, acest amendament va fi exclus din corpul legii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit 22 de voturi pentru ºi 61 împotrivã.

La punctul 4 din ordinea de zi sunt observaþii? Nu. La punctul 5 sunt observaþii? La punctul 6? La punctul 7?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Ne-am întors la ordinea de zi?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Poftiþi? Amendamentele...

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Aþi spus ”din ordinea de ziÒ, domnule preºedinte.

Din ordinea de zi? Îmi cer scuze.

Punctul 7 din raport. Punctul 8. Punctul 9. Punctul 10. Punctele 11, 12, 13, 14, 15... Practic, mai sunt observaþii la vreun punct? Ca sã nu...

La punctul 21.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

La punctul 21, sã nu mã apuc sã le citesc chiar pe toate.

Deci observaþia formulatã de doamna senator Norica Nicolai, da? La art. 51 lit. b).

Deci, stimaþi colegi, votând într-un anumit fel, nu spun dacã este bine sau rãu, votul trebuie sã fie corelat. Acolo s-a votat pozitiv...

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Eu am fãcut amendament la art. 51 litera c). Acolo era problema.

Nu, nu... În raportul comisiei este la litera b). Se propune eliminarea literei b) din articol.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci ca votul sã fie corelat ºi pentru a putea rezolva chestiunea în comisia de mediere, fie într-un sens, fie în altul, cele douã texte, la articole diferite, sunt corelate. Ele trebuie sã primeascã acelaºi vot. Deci este vorba de art. 51 litera...? Ca sã

Deci, din raportul comisiei, la amendamente admise, 51 litera b).

Litera b). Deci îl consult pe reprezentantul Executivului.

La amendamente admise...

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/14.X.2002

Faþã de votul dat în precedent... Deci dumneavoastrã nu aveþi poziþie.

30 alin. 1.

Ce sã spun? Eu nu mai am ce sã...

Bun! S-a votat într-un anumit sens, aºa este.

Da. Votul a fost ca atare.

Situaþia poate sã fie corelatã în comisia de mediere.

Da, în comisia de mediere...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dar voturile trebuie corelate.

Deci

În aceastã situaþie, stimaþi colegi,

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o

Stimaþi colegi, vã rog sã mai rãmâneþi douã minute. Întrucât colegii din Grupul parlamentar P.R.M. au formulat o moþiune simplã, deºi am avut sentimentul cã moþiunea aceasta repetã în totalitate punctele exprimate în expunerea de motive ºi în cererile formulate în dispozitiv, domnul preºedinte al Senatului a dispus ca moþiunea sã fie distribuitã grupurilor parlamentare, liderilor de grup, sã fie afiºatã la sediul Senatului ºi sã stabilim termen pentru dezbateri, conform programului, în ºedinþa de joi, între orele 11,00Ñ13,00.

Vã mulþumesc. Vã doresc succes în activitatea pe care o desfãºuraþi în teritoriu.

Stimaþi colegi, vã rog sã treceþi sã ridicaþi din casete proiectele de lege ºi ordinea de zi pentru ºedinþa de luni.

La punctul 22, art. 53, nu mai sunt observaþii.

La punctul 23? Nu mai sunt observaþii.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 139/14.X.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei