Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 noiembrie 2002
Camera Deputaților · MO 152/2002 · 2002-11-14
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru.
Dezbaterea ºi adoptarea Hotãrârii Parlamentului privind participarea României la Misiunea de Poliþie a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Herþegovina.
Adoptarea textelor în divergenþã la proiectul Legii cinematografiei
Aprobarea unei modificãri în componenþa nominalã a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeanã.
Numirea unor membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului
· procedural · respins
· other
· other
· other
· appointment
· Informare · informare
61 de discursuri
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul de 484 de senatori ºi deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 411 parlamentari, iar 73 sunt absenþi, deci avem întrunit cvorumul legal pentru desfãºurarea lucrãrilor.
Înainte de a supune la vot ordinea de zi, permiteþi-mi sã vã informez rezultatul ºedinþei comune a Birourilor permanente cu referire la dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat ºi proiectului Legii bugetului de asigurãri sociale de stat, pentru anul 2003.
Având în vedere faptul cã colegii senatori ºi deputaþi au intrat în posesia raportului ºi a anexelor de-abia în cursul zilei de astãzi, ele fiind depuse la casete vineri, pentru a respecta procedura, termenul de trei zile, Birourile permanente au stabilit ca dezbaterea bugetului de stat ºi de asigurãri sociale de stat sã înceapã joi, la ora 9,00. Mâine ºi poimâine, fiecare Camerã îºi va face programul în comisii sau în plen, dupã cum hotãrãºte Biroul permanent al fiecãrei Camere.
În ceea ce priveºte programul la buget, joi se va lucra de la 9 la 19,30; vineri, pânã la ora 12 ºi vom relua lucrãrile în plenul Senatului luni, începând cu ora 15,00. Vom merge pe acelaºi program de lucru, deci în fiecare zi, pânã la ora 19,30, pânã la finalizarea ºi adoptarea celor douã proiecte de bugete.
Legat de ºedinþa noastrã de astãzi, aveþi în mapele dumneavoastrã ordinea de zi?
Vã rog, dacã sunt observaþii la ordinea de zi? Înþeleg cã nu sunt observaþii.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru.
Programul de lucru, pânã la ora 19,30.
Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, s-a votat ºi programul de lucru pentru ziua de astãzi.
Intrãm în primul punct al ordinii de zi: solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului privind participarea României la Misiunea de Poliþie a Uniunii Europene.
Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului secretar Viorel Bârloiu, secretarul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. Domnule secretar, aveþi cuvântul!
## **Domnul Viorel Bârloiu** _Ñ secretar al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii_ **:**
## Stimate domnule preºedinte,
”Organizaþia Naþiunlor Unite a luat decizia ca, începând cu 1 ianuarie 2003, sã suspende activitatea misiunii sale în Bosnia-Herþegovina, iar Uniunea Europeanã a hotãrât sã se implice în procesul de stabilizare a situaþiei din zonã, prin crearea unei forþe ce va prelua responsabilitãþile misiunii ONU, pentru o perioadã de trei ani.
În cadrul discuþiilor preliminare creãrii forþei pentru misiunea Uniunii Europene ”Follow-onÒ în Bosnia-Herþegovina, România ºi-a manifestat disponibilitatea de a contribui la aceastã acþiune cu 75 de ofiþeri de poliþie. Ulterior, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene a solicitat autoritãþilor române sã contribuie la Misiunea de Poliþie a Uniunii Europene cu 75 de poliþiºti în cadrul forþelor de aºteptare ºi sã trimitã 10 ofiþeri de poliþie în teatru, începând cu 1 ianuarie 2003.
În temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 218 din 2002 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române, al art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45 din 1994, modificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din anul 2000, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 398 din 2001, vã solicit sã supuneþi aprobãrii Parlamentului participarea României la Misiunea de Poliþie a Uniunii Europene cu 75 de poliþiºti în cadrul forþei de aºteptare ºi cu 10 poliþiºti în zona de responsabilitate, începând cu 1 ianuarie 2003, pânã la încheierea misiunii.
Condiþiile de punere la dispoziþie a acestor efective vor fi negociate între Guvernul României ºi Uniunea Europeanã. Finanþarea participãrii la misiune se va asigura din resurse bugetare aprobate Ministerului de Interne pânã în anul 2003.Ò
Semneazã, Preºedintele României, domnul Ion Iliescu. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc, domnule secretar.
Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului preºedinte Sergiu Nicolaescu, pentru a prezenta raportul comun al celor douã comisii pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.
Vã ascultãm, domnule preºedinte.
Mulþumesc, domnilor preºedinþi.
”Raport comun. Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au fost sesizate de cãtre Birourile permanente, prin adresele SP nr. 7 din 23 octombrie 2002 ºi, respectiv, 1.487 din 30 octombrie 2002, spre a analiza solicitarea din 15 octombrie 2002 a Preºedinelui României adresatã Parlamentului pentru a aproba participarea României în Bosnia-Herþegovina la Misiunea de Poliþie a Uniunii Europene cu 75 de poliþiºti în cadrul forþei în aºteptare ºi cu 10 poliþiºti în zona de responsabilitate, începând cu 1 ianuarie 2003 pânã la încheierea misiunii.
Din scrisoarea Preºedintelui României ºi din Memorandumul Ministerului de Interne, comisiile au reþinut ºi urmãtoarele: Organizaþia Naþiunilor Unite a luat decizia ca, începând cu 1 ianuarie 2003, sã suspende activitatea misiunii sale în Bosnia-Herþegovina, iar Uniunea Europeanã a hotãrât sã se implice în procesul de stabilizare a situaþiei din zonã prin crearea unei forþe ce va prelua responsabilitãþile misiunii ONU, pentru o perioadã de trei ani.
În cadrul discuþiilor preliminare creãrii forþei pentru Misiunea Uniunii Europene în Bosnia-Herþegovina, România ºi-a manifestat disponibilitatea de a contribui la aceastã acþiune cu 75 ofiþeri de poliþie. Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene a solicitat autoritãþilor române sã contribuie la Misiunea de Poliþie a Uniunii Europene în Bosnia-Herþegovina cu 75 de poliþiºti în cadrul forþelor în aºteptare ºi sã trimitã 10 ofiþeri de poliþie în teatrul de operaþii, începând cu 1 ianuarie 2003.
Ulterior, din candidaturile transmise de cãtre Ministerul de Interne, echipa de planificare a Misiunii de Poliþie a Uniunii Europene a reþinut un numãr de 6 dintre aceºtia, precizând cã desfãºurarea efectivã în teren a poliþiºtilor selecþionaþi urmeazã sã aibã loc, începând cu data de 25 noiembrie 2002.
Misiunea de Poliþie a Uniunii Europene constituie o fazã istoricã în construcþia europeanã, marcând operaþionalitatea Uniunii Europene în domeniul politicii europene de securitate ºi apãrare.
Prin participarea la aceastã misiune, România îºi dovedeºte prezenþa într-o regiune cu vocaþie europeanã, fapt ce ar putea avea un impact favorabil deosebit pentru întãrirea poziþiei statului român în relaþiile cu statele Uniunii Europene implicate în reglementarea situaþiei din Bosnia-Herþegovina, confirmându-i statutul de þarã furnizoare de securitate în regiune.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimaþi colegi, Dezbateri generale.
Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.
Intrãm în dezbatere pe proiectul de hotãrâre.
Referitor la titlul hotãrârii, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult.
Împotrivã? Nu.
Abþineri?
În unanimitate de voturi, titlul hotãrârii a fost aprobat.
Legat de preambul dacã aveþi observaþii.? Supun votu-
- lui dumneavoastrã. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
- Votat în unanimitate.
- Art. 1. Dacã aveþi observaþii? Cine este pentru?
- Mulþumesc.
- Împotrivã? Abþineri?
În unanimitate a fost votat ºi art. 1.
Art. 2. Dacã aveþi obiecþii? Nu sunt obiecþii. Cine este
- pentru? Vã mulþumesc.
Împotrivã? Abþineri?
Votat în unanimitate.
Art. 3. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã.
- Abþineri? Nu sunt.
- Cu un vot împotrivã, s-a votat ºi art. 3.
-
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru.
## Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi,
Problema care s-a ridicat în acest proiect de lege derivã din grave carenþe juridice ale redactãrii sale. Aceste grave carenþe juridice se datoresc, în primul rând, stilului pompieristic în care ni se impune adoptarea unor legi, care pot sã fie decisive pentru dezvoltarea unor sectoare ale vieþii României ºi, mai important, pentru viaþa viitoare a unui sector cultural.
Vã rog sã constataþi cã acest art. 5, astfel cum este redactat, a nãscut posibilitatea unor interpretãri tendenþioase, în sensul cã aceste taxe, care reprezintã de fapt aportul celor care beneficiazã de pe urma unor anumite producþii la salvarea Ñ nu-mi pot permite sã spun, la aceastã orã, la dezvoltarea cinematografiei româneºti, la salvarea cinematografiei româneºti Ñ, sã fie considerate drept accize sau alte bazaconii.
Realitatea este alta: e vorba de câteva contribuþii, câteva, prost structurate, în ipoteze de încasare, creând impresia unor multitudini de taxe care se aplicã în virtutea aceluiaºi scop. ªi impresia este falsã.
O a doua impresie falsã care s-a nãscut tot din aceste deficienþe de redactare, dar mai ales din caracterul tendenþios al interpretãrilor pe care unii le-au dat acestei firave încercãri de încurajare a cinematografiei naþionale, constã în faptul cã aplicarea acestor taxe de 5% asupra societãþilor de imagine prin cablu vor duce, pe de o parte, la sporirea preþurilor acestora, la îngrãdirea accesului populaþiei sãrãcite Ñ ºi ºtim de cine Ñ la aceste servicii de cablu ºi, mai ales, la serviciile de internet, care uneori sunt pendinte.
Iarãºi este fals ºi vã invit sã citiþi legea, care din punctul acesta de vedere este categoricã. Aceste taxe prevãzute la lit.j), la care vor trebui sã fie supuse societãþile de cablu în favoarea cinematografiei româneºti, reprezintã plãþi deductibile de la impozitul pe profit, conform alineatului ultim al acestui articol.
Pãi, în aceste condiþii, nu existã un om care sã se priceapã la formarea preþurilor care sã nu constate cã ceea ce este deductibil de la impozit, nu poate sã fie cifrã în majorarea preþului ºi cã aceste impozite de fapt nu privesc societãþile de cablu, care nici nu vor sãrãci prin aceasta, având în vedere cã-ºi recupereazã veniturile de la impozitul pe profit.
Vã mulþumesc foarte mult.
Domnul senator Sergiu Nicolaescu.
## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Mulþumesc antevorbitorului pentru modul potrivit în care a gãsit soluþiile ºi s-a apropiat de adevãr.
Doamnelor ºi domnilor,
Pe plan european, cinematografia este consideratã un domeniu strategic atât raportat la potenþialul sãu economic, cât mai ales pentru menþinerea ºi afirmarea identitãþii europene.
În toate statele Uniunii Europene, ºi nu numai, au fost create mecanisme prin care statul ºi agenþii economici din industria audiovizualului sprijinã în mod substanþial existenþa ºi dezvoltarea acestui sector.
În materia audiovizualului, acquis-ul comunitar european recomandã instituirea de contribuþii, ceea ce spunea antevorbitorul meu.
Art. 151 din Tratatul de la Amsterdam privind constituirea Comunitãþii Europene precizeazã cã domeniul culturii este în competenþa ºi reglementarea statelor membre. Astfel, statele membre ale Uniunii Europene au deplina libertate de a stabili sisteme de sprijin pentru cinematografiile naþionale. Sprijinul de stat este divers: în Anglia, se acordã pe an 150 de milioane de lire sterline de la stat ºi 50 de milioane de lire sterline de la Loteria naþionalã; în Rusia, anul acesta, contribuþia a fost de 200 de milioane de dolari; în þãrile nordice, filmul naþional este în totalitate subvenþionat de stat.
În România existã un astfel de sprijin, sub forma unei taxe de 2% din abonamentele societãþilor prin cablu, încã de la apariþia Ordonanþei de urgenþã nr. 152, de pe vremea domnilor Isãrescu ºi Caramitru, ca ministru al culturii, din octombrie 2000. În 1999, a fost produs un singur film; în 2000, nici un film; în 2001, am produs 8 filme; în 2002, 12 filme; în 2003, am planificat 14 filme pe baza Ordonanþei de urgenþã nr. 152. Aceastã creºtere se datoreºte, aºa cum am spus, Ordonanþei nr. 152 din 2000, Legii nr. 22 din 1999 ºi Ordonanþei de urgenþã nr. 9 din 2001.
În vederea integrãrii europene, România nu poate sã ignore necesitatea culturalã de a-ºi reînvia cinematografia. De la 180 de milioane de spectatori în 1988, am ajuns la 5 milioane în 2001 ºi mai puþini în 2002, din cauza acestei crize, bineînþeles, crizã datoratã apariþiei mai multor posturi de televiziune ºi, mai ales, sistemului de cablu prin televiziune.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului deputat Onisei Ioan.
**Domnul Ioan Onisei**
**:**
Nu . . .
Nu mai luaþi cuvântul, da? Domnul deputat Marton Arpad.
M‡rton çrpad-Francisc
#23835Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Antevorbitorii mei au spus foarte multe lucruri adevãrate, chiar dacã unele se contraziceau, susþinând aceeaºi idee, cã, într-adevãr, acest procent, oricare ar fi acest procent, va trebui sã se regãseascã în preþul abonamentului.
Aceastã taxã, ºi spun aceasta în primul rând pentru cei mai umblaþi prin problemele finanþelor, este o taxã sau de ce n-am zice cã este un impozit, care este pe venit. Deci nu pe profit, ci total venit, chiar dacã asta se va deduce din cheltuieli.
Este adevãrat cã 15% din emisiuni este prezentarea unor filme. Numai cã, dacã 15% este filmul, ºi cinematograful Ñ unde am numai filme Ñ îl impozitez cu 8%, înseamnã cã aceastã taxã ar trebui sã fie circa o ºeptime din 8%, deci nicidecum 5%, care este mai mult de jumãtate, faþã de 8%.
Mai departe, aceste emisiuni care se vãd la televiziunile prin cablu nu sunt emisiuni fãcute de cabliºti. Sunt emisiuni care sunt realizate de PRO TV, ANTENA 1, Televiziunea Românã 1, 2 etc., etc., pe care noi îi obligãm sã cumpere aceste emisiuni, ºi aceste emisiuni cotizeazã deja o datã cu un procent din reclama pe care o au. Deci este ºi o dublã impozitare.
Grupul nostru parlamentar nicicum nu poate fi de acord cu acest procent de 5% pe venit. Gândiþi-vã cã, cei care sunt dupã venit impozitaþi, micii întreprinzãtori, plãtesc 1,5% din venit. Înseamnã cã pe cabliºti îi impozitãm de trei ori mai mult, cu 5%. Deci noi nu putem fi de acord cu acest procent, ºi, ca atare, vom vota varianta Camerei Deputaþilor.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul deputat Pambuccian.
Vã mulþumesc.
Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,
De la bun început vreau sã vã spun cã un mecanism de protejare a cinematografiei româneºti va trebui sã-l gãsim, dar nu cred cã acest mecanism de protecþie poate sã greveze operatorii de comunicaþii din România. Pentru cã, astãzi, ceea ce numim noi ”operatori de cablu TVÒ vor însemna dupã 1 ianuarie 2003 ”operatori de comunicaþiiÒ, ale cãror principale venituri nu vor mai veni din transmiterea de programe TV, ci din telefonie ºi din transmisia de date. De altfel, ºi astãzi, un procent mai mult decât însemnat din veniturile acestor operatori îl reprezintã transmisiile de date.
Sigur, dacã am trãi într-o þarã în care nivelul de penetrare al cuprului ROMTELECOM-ului ar fi de 80%, poate nu ar fi atât de important. Trãim însã într-o þarã în care penetrarea telefoniei fixe este de doar 20%, în timp ce cablul are o ratã de penetrare la nivelul gospodãriilor din România de peste 60%. Adicã, dupã 2003, vorbim de companii de comunicaþie transformate din aceste companii de cablu care vor reuºi sã rezolve o problemã extrem de dureroasã ºi care ar costa foarte mult sã fie rezolvatã altfel, problema telefonizãrii civilizate, în limite acceptabile, la nivel european, a României.
Cred cã ºi momentul este greºit, ºi maniera în care se încearcã impunerea acestei taxe este greºitã. Cred cã ceea ce este foarte important în acest moment este sã le dãm ºansa acestor companii, care, repet, au partea de transmisie de programe TV, la ora asta, oarecum însemnatã, dar dupã 2003 ea va reprezenta un procent de sub 50% în totalul veniturilor lor. Cred cã nu este momentul sã grevãm asupra dezvoltãrii comunicaþiilor.
De asemenea, vreau sã vã spun cã, dupã 2003, ROMTELECOM va deveni nu doar ”providerÒ de voce ºi date, aºa cum este acum, ci o parte din date vor chiar canale TV. Deja astãzi, dacã vã duceþi în sala Unirii, puteþi vedea o expoziþie de telefonie de generaþia a treia, în care ROMTELECOM ne prezintã soluþia de ”videoundimmedÒ pe care o va implementa începând cu anul 2003. ªi puteþi vedea în standul ROMTELECOM transmisie de film pe linia de cupru torsadat, aia pe care o avem cu toþii ºi prin care primim semnalul telefonic acasã.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.
## Domnilor preºedinþi,
## Domnilor colegi,
Cred cã o propunere raþionalã, care sã ne ducã la un procentaj în mãsurã sã ajute ºi cinematografia naþionalã ºi sã nu împovãreze cu nimic cetãþeanul, ar fi singura soluþie în aceastã clipã. De aceea, eu propun ca nici varianta Camerei, nici varianta Senatului sã nu fie votate, ci sã fie votatã propunerea de 2% pentru acest important capitol al identitãþii naþionale, care este cinematografia. Dacã vom lãsa fãrã nici un ajutor, fãrã nici o sursã cinematografia naþionalã, ne vom transforma în coautori ai asasinãrii ei. Este nevoie de un moment de luciditate,
care sã ne spunã cã trebuie sã renunþãm la ceea ce este excesiv, ºi într-o direcþie, ºi în cealaltã. Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi,
Aceasta este propunerea mea ºi vã rog gândiþi atent ce facem, pentru cã nu putem rãmâne o populaþie fãrã cinematografie. Mãcar aceste 12 Ð 13 filme care ar reieºi dintr-un procentaj de 2 Ñ pe care-l propun Ñ, ar da o speranþã culturii naþionale, cinematografiei naþionale.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.
Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,
Venind spre microfon, un coleg m-a rugatã sã fiu liberal ºi nu pot sã fiu altceva decât liberal. Nu pot sã fac abstracþie de efortul pe care întreprinzãtorii îl fac în tot ceea ce înseamnã iniþiativa privatã; nu pot sã fac abstracþie de taxele ridicate, de impozitele ridicate; nu pot sã fac abstracþie de cazna pe care o depune orice întreprinzãtor în demersul pe care îl încearcã.
Dar, în egalã mãsurã cu calitatea de liberal, nu pot sã mã dezic de breasla din care fac parte, nu pot sã mã dezic de scriitorii ºi de cineaºtii români. Se pune o problemã foarte simplã. Se pune o problemã de supravieþuire pentru cultura româneascã. Se pune o problemã de supravieþuire pentru filmul românesc. Nu se pune problema în a bãga mâna în buzunarul întreprinzãtorului.
Cu un secol în urmã s-a construit una dintre bijuteriile arhitectonice ale României: Atheneul. ”Daþi un leu pentru AtheneuÒ. Astãzi se pune problema: ”Daþi un leu pentru cinematografia româneascãÒ. Existã o variantã propusã de Comisia de mediere, care reduce la zero sprijinul pe care societãþile de cablu ar însemna sã-l dea. Este, în fapt, o loviturã nedreaptã ºi cu consecinþe dezastruoase pentru filmul românesc. Existã propunerea, iniþiativã, cu 5%. S-a invocat cã este mult prea mult. Prin respingerea atât a raportului comisiei, cât ºi a iniþiativei, ar rãmâne în vigoare legea, cu 2%. Este un procent rezonabil. Este un procent care are valoarea unui balon de oxigen pentru filmul românesc. V-aþi uitat cu toþi, cu siguranþã, în bugetul naþional. La Capitolul ”Cinematografie româneascãÒ nu existã nici un spor, nici un leu în plus pentru filmul românesc. Nu existã competiþie internaþionalã, nu existã festival internaþional în care filmul românesc sã nu fi strãlucit. Suntem datori sã acordãm ºansa de existenþã, în continuare, la cote onorabile, filmului românesc. Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul deputat Hârceag Gheorghe.
## Domnilor preºedinþi,
## Doamnelor ºi domnilor,
Nu vreau sã spun prea multe. Adeseori în viaþã suntem puºi în situaþia de a alege dintre douã rele ºi întotdeauna trebuie sã alegem rãul cel mai mic.
Vã propun sã votãm taxa pentru susþinerea cinematografiei româneºti, pentru cã astfel vom putea mãri producþia de filme româneºti. ªi, interesul nostru, al tuturor, este sã avem o producþie cinematograficã aºa cum am avut altãdatã.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc foarte mult.
Are cuvântul domnul deputat Mãlaimare.
## **Domnul Mihai Adrian Mãlaimare:**
## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,
Îl asigur pe distinsul coleg de la P.R.M. cã eforturile noastre pentru a propune o lege citibilã ºi din punct de vedere juridic au fost mari, iar dacã nu am reuºit, este ºi pentru faptul cã am avut de rezolvat o sumedenie de alte probleme.
Mi-e foarte greu, ca actor, sã vã propun sã nu votaþi aceastã taxã. Mi-e foarte greu sã propun taxa zero pentru o branºã în care eu mã miºc din punct de vedere profesional. Dar eu sunt aici nu ca actor, nu ca regizor, nu ca director de teatru, ci ca deputat. ªi mi-e foarte greu sã vin ºi sã votez o taxã care înseamnã bani în plus pe care trebuie sã-i plãteascã oamenii obiºnuiþi, ºi aºa destul de împovãraþi cu taxe.
Eu vã propun, având în vedere noile reglementãri, vã propun, din contrã, sã susþinem cinematografia româneascã, în mod transparent, prin bugetul de stat. În felul acesta vom înþelege exact cât avem nevoie pentru cinematografia românã, vom ºti cui dãm, ºi, mai cu seamã, vom fi în stare sã urmãrim în mod clar cine gestioneazã aceºti bani. Cinematografia românã are nevoie ºi de forþe tinere, ºi de oameni care sã creeze, ºi de oameni care sã îndrãzneascã sã câºtige premii internaþionale.
Vã rog sã aprobaþi soluþia propusã de Camera Deputaþilor. Este o soluþie a Parlamentarului român, rãmânând ca în bugetul pe anul viitor, în mod transparent, sã prevedem ceea ce meritã sã aibã cinematografia românã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã rog, dacã mai sunt alte luãri de cuvânt? Pentru un minut, domnule Sergiu Nicolaescu, aveþi cuvântul.
taxãm, ºi pe alþii nu? Pãi, unde este etica, unde este morala unui parlament? Unde este morala noastrã, conºtiinþa fiecãruia?
Eu vã rog foarte mult, dacã aceste societãþi se angajeazã sã dea o cifrã fixã, de 100 miliarde, dacã dumneavoastrã vã angajaþi cã dãm din bugetul statuluiÉ Dar, în clipa în care dãm din bugetul statului, stimaþi colegi parlamentari, facem o nedreptate la 60% din populaþia þãrii, care nu beneficiazã de cablu. Pentru cã în þarã sunt 4 milioane care beneficiazã de cablu.
Deci va trebui ca, de aici înainte, fiecare cetãþean sã fie taxat pentru cablu, el nebeneficiind de acest lucru. Este moral acest lucru? Este moral ca pentru aceeaºi marfã unii sã dea 8%, ºi alþii nimic? Televiziunile dau 3% ºi n-au zis nici una nimic. Ce se întâmplã aici?
Eu vã rog foarte mult, dacã de la bugetul statului existã posibilitatea, sã acordaþi cinematografiei o sumã minimã de 60 miliarde, ca sã putem face 5 filme. Anul acesta am fãcut 12 filme, la anul vom face un singur film, domnilor?! Ne întoarcem în anul 2000? Pentru asta am rezistat în anii respectivi unor presiuni, ºi acum trebuie sã cãdem în faþa altor presiuni care nu au justificare.
Eu vã rog sã respingem, prin votul dumneavoastrã, acest proiect care se supune primul, sã respingeþi medierea ºi, pe urmã, mai departe, din aproape în aproape, conºtiinþa dumneavoastrã va dirija. Dacã existã o posibilitate, ºi dumneavoastrã aveþi aceastã posibilitate, sã mergem de la bugetul statului, este o chestiune care vã priveºte. Eu consider cã atunci am face o nedreptate la 60% din populaþia þãrii, pentru câþiva care vor câºtiga. Vã spun o cifrã incredibilã, domnilor ºi doamnelor: la anul se va câºtiga de aceste societãþi o cifrã care va trece de o jumãtate de miliard, se apropie de 1 miliard de dolari, ºi pe aceºti oameni îi scutim?!)
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, vã rog foarte mult, deja cred cã am auzit tot ce se putea, în domeniu, ca susþinere.
Domnule senator Radu Alexandru, insistaþi? Aveþi un minut, dar vã rog sã vã încadraþi într-un minut.
## Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte,
Este pentru mine o uimire cã un cineast, un actor care a jucat în filme, care este preºedintele Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, în partidul pe care îl conduc în Camera Deputaþilor, în care sunt ºi eu, în Camera Deputaþilor, unde Domnia sa este preºedintele comisiei! Cum este posibil sã susþinem interesele unor societãþi în detrimentul altor societãþi, ca sã nu vorbesc de cinematografie deloc.
Noi suntem astãzi ”gropariiÒ cinematografiei române. Bun, sã zicem cã rãmânem gropari. Dar, de ce alþii vor da taxele respective, iar aceºtia vor fi scutiþi? De ce numai aceºtia? Este o întrebare cât se poate de fireascã, ºi oricât aº încerca sã merg la un compromis, înþeleg un compromis în care aceºti oameni, fãrã nici un fel de excepþie, deci cinematografele dau filme, Domniile lor, aceste societãþi, dau tot filme (dau 15-20% filme), deci vând aceeaºi marfã. Pe unii îi impozitãm, pe unii îi
Nu vreau sã insist, nu vreau sã prelungesc prea mult o discuþie care, fireºte, aduce în discuþie o mulþime de argumente. Ce mi se pare extrem de important, cã aceastã discuþie ºi argumentele pe care le aducem sã le susþinem cu bunã-credinþã.
Vreau sã vã amintesc, ºi vreau sã-i reamintesc distinsului coleg Mãlaimare, preºedintele Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã la Camera Deputaþilor, în amendamentul depus la comisie am cerut suplimentarea fondurilor la buget tocmai pentru a se asigura realizarea unui film, în regim normal, cu o finanþare de la bugetul de stat. S-au respins aceste amendamente.
Deci a veni ºi a promite cã vom da dintr-un buget la ”calendeÒ, înseamnã sã ne furãm singuri cãciula. An de an bugetul pe culturã este tot mai mic. A vorbi de un buget, ºtim foarte bine cã bugetul nu mai suportã nici un fel de modificare, înseamnã a ne induce în eroare. Nu este drept, nu este corect.
Domnul deputat Mãlaimare, un minut ºi dumneavoastrã.
## **Domnul Mihai Adrian Mãlaimare:**
Ba, chiar mai puþin, domnule preºedinte, îmi cer scuze.
Eu nu cred cã vorbim ”vorbeÒ, domnule senator. Eu cred cã suntem destul de responsabili atunci când afirmãm niºte lucruri, ºi ºtiþi foarte bine cã în Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã amendamentele dumneavoastrã n-au fost respinse niciodatã.
Pe de altã parte, trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã eu cred cã cinematografia trebuie într-adevãr ajutatã. Dar, nu vreau sã deschid aici, în plen, o discuþie despre modul în care înþelege cinematografia însãºi sã se ajute. Nu vreau sã deschid aici o discuþie despre modul în care este organizatã cinematografia, despre modul în care cred cei care conduc cinematografia astãzi cã este viitorul acestei instituþii fundamentale. Sunt de acord cã cinematografia trebuie ajutatã, ºi va trebui, într-adevãr, sã fim responsabili, deputaþi ºi senatori, în a decide cifra pe care cinematografia o meritã. Dar, nu în acest fel.
Vã mulþumesc.
Vã propun sã ne oprim aici cu luãrile de cuvânt. Domnule senator Adrian Pãunescu, mai doriþi sã luaþi cuvântul? Aveþi cuvântul.
pentru cã, altfel, legea aceasta nu-ºi mai are rostul. Legea organizeazã ceva ce, în acelaºi timp, noi am fi în stare sã ucidem astãzi. Vã rog sã aveþi conºtiinþa faptului la care suntem pãrtaºi ºi la care vã rog sã fim cãuzaºi.
Da, vã mulþumesc foarte mult. Domnule deputat Bolcaº, vã rog.
Vã cer scuze, domnilor colegi, pentru o nouã intervenþie. Am tot respectul pentru oamenii de mare culturã care au vorbit în faþa noastrã ºi care ºi-au expus, nu patetic, ci din suflet, punctele de vedere ”proÒ cinematografia româneascã, dar total alãturi de obiectul discuþiei pe care o purtãm.
Incã o dovadã cã legea, greºit structuratã din punct de vedere juridic, naºte ”monºtriÒ. Este adevãrat, domnule senator Pãunescu, pentru cã se face o confuzie totalã între veniturile bugetare, cu care este înzestratã cinematografia, ºi acest articol 15, care vorbeºte de venituri extrabugetare. Este cu totul altceva. Aºa cã propunerea domnului preºedinte Mãlaimare vizeazã un alt domeniu, promisiuni fãrã acoperire cu privire la bugetul de stat, cifra propusã de domnul senator Adrian Pãunescu este o cifrã care se înscrie în perimetrul rezonabilului, dar sã n-o mai tranzacþioneze cu veniturile bugetare.
Vã rog sã apreciaþi cã problema cinematografiei este serioasã ºi lãsaþi-o pe mâna finanþiºtilor ºi a juriºtilor care vã împãrtãºesc buna-credinþã.
Vã mulþumesc.
N-am înþeles, domnule deputat ce boscorodiþi acolo. Sã nu cumva sã vorbiþi în somn, ºi anume în ”somnul raþiuniiÒ. Da, acesta este adevãrul: ”somnul raþiuniiÒ.
Pentru cã nu ne putem juca, într-adevãr, cu cinematografia naþionalã ºi cu cultura naþionalã, eu aº vrea sã insist. Cinematografia este o parte a culturii naþionale. Dacã dumneavoastrã nu vi s-a pãrut clarã formularea mea, o reiau. Pentru cã nu ne putem juca în nici un fel cu cinematografia naþionalã ºi cu cultura naþionalã ºi pentru cã nu putem sã trãim din amãgiri, eu propun ca suma pe care a promis-o aici preºedintele Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã din Camerã a zis cã o va acorda, cã se va acorda cinematografiei sã fie precizatã, pentru cã este obligatoriu ca în momentul când apare Legea cinematografiei sã continue sã existe ºi cinematografia. Dacã nu se prevede acel 2% pe care vi l-am propus, atunci sã aparã propunerea cu o sumã anume datã cinematografiei naþionale pentru anul 2003.
Vã rog sã nu considerãm cã este prea mult, cã insistãm asupra acestui moment din care cinematografia naþionalã poate ieºi vie sau, cum spunea aici Sergiu Nicolaescu, poate fi înmormântatã.
Sunt, iatã, momente în care, mai degrabã, mã simt pãrtaº la cultura naþionalã cu un liberal ca Radu F. Alexandru ºi cu dumneavoastrã toþi care iubiþi cinematografia naþionalã ºi nu puteþi accepta ca ea, prin votul nostru, sã fie asasinatã.
Dacã se vehiculeazã aici suma de 60 miliarde de lei pentru anul 2003, ea poate fi un început de discuþie,
Vã mulþumesc. Doamna deputat Mona Muscã.
În primul rând, vreau sã vã spun cã poziþia domnului Radu F. Alexandru este o poziþie personalã, pe care noi o respectãm, dar liberalii nu vor vota o dublã taxare Ñ pentru cã asta se întâmplã Ñ a celor din cablu. Ei plãtesc o datã, aproape 25% din fiecare abonament reprezintã taxele pe care ei le plãtesc pentru program. A pune încã o taxã, înseamnã o dublã taxare. Liberalii nu acceptã aºa ceva.
Prima propunere a domnului senator Adrian Pãunescu, cu 2%, nu intrã în procedurile parlamentare, având în vedere cã aici putem vota doar una dintre variantele de la mediere. Cât priveºte de la buget, nu este momentul acum sã discutãm, vom discuta bugetul ºi propun ºi eu ca la buget sã punem în discuþie atunci acest lucru. Nu acum, pentru cã acum nu se discutã bugetul. Mulþumesc frumos.
Vã mulþumesc.
Doresc sã vã spun cã, conform procedurii, dacã se resping amândouã, rãmâne în vigoare Ordonanþa de urgenþã nr. 152. Deci nu aceasta este problema.
Sigur cã problema finanþãrii bugetare, stimaþi colegi, este o problemã aparte. În primul rând, trebuie sã existe amendamentul ºi înþeleg cã existã un amendament de suplimentare fãcut de Radu F. Alexandru, dar care probabil cã a fost respins, dar, bineînþeles, plenul poate hotãrî atunci când vom dezbate bugetul Ministerului Culturii.
Legat de problema bugetarã înþeleg cã domnul Florin Georgescu ne dã un rãspuns, dacã a existat un amendament sau nu pe aceastã temã.
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Oricum, în strategia guvernamentalã se are în vedere ca aceste fonduri extrabugetare sã fie Ñ aºa cum s-a întâmplat ºi pânã în prezent Ñ desfiinþate, ele ca atare, dacã erau alimentate din anumite impozite, taxe, contribuþii, acestea sã fie considerate surse ale bugetului de stat ºi nu ale unor fonduri extrabugetare, deci în afara bugetului. Bugetul sã aibã un total al veniturilor unic, din care sã se facã alocaþii cãtre diferitele sectoare economice, sociale, în raport cu prioritãþile, cu ierarhiile guvernamentale. Noi, aflându-ne acum într-o poziþie dificilã din punct de vedere regulamentar, juridic, constituþional, chiar, înþeleg, nu putem vota decât fie varianta Senatului, fie varianta Camerei Deputaþilor. Varianta Senatului într-adevãr reprezintã un spor de fiscalitate ce nu este în concordanþã cu strategia guvernamentalã, care scade fiscalitatea ºi în acest an, aºa cum vom vedea la analiza bugetului, iar varianta Camerei Deputaþilor, într-adevãr, înseamnã mai puþini bani pentru cinematografia naþionalã, care este un domeniu prioritar ºi care trebuie pãstratã, conservatã ºi dezvoltatã în mãsura posibilitãþilor pe care le avem, de care dispune þara.
Cu aceastã orientare, pentru cã vom discuta...
Vã rog sã reveniþi la chestiune, domnule!
... vom discuta împreunã bugetul pe acest an, se poate Ð ºi domnii care se ocupã de cinematografie în þarã confirmã acest lucru Ð, se poate ca din resursele bugetare, prin redistribuire, sã se aloce o sumã în plus acestui domeniu de activitate, care sã compenseze pierderea acestei surse din aceastã taxã asupra operatorilor de cablu, care ar corespunde în final votului pentru varianta Camerei Deputaþilor.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Stimaþi colegi,
Cred cã s-a spus tot ce se putea spune. Vã rog sã-mi permiteþi sã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru.
Avem voturi, conform prevederilor, votul majoritãþii colegilor prezenþi în salã. Pe cealaltã variantã nu avem de ce s-o mai supunem la vot.
S-a adoptat textul în varianta Camerei Deputaþilor, propusã ºi de cãtre comisia de mediere.
La punctul 2, referitor la dispoziþii finale, art. 49, varianta Camerei Deputaþilor, respectiv 40 în Senat, ni se propune varianta Camerei Deputaþilor, respectiv a comisiei de mediere.
Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Vã mulþumesc.
Abþineri? Nu sunt.
Cu aceleaºi voturi, 219 pentru, 93 împotrivã s-a adoptat ºi acest text.
Trecem la al doilea punct: modificãri în componenþa nominalã a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeanã. Aveþi în mapele dumneavoastrã o propunere de înlocuire a domnului deputat Leonãchescu Nicolae din Comisia pentru Integrare Europeanã, unde deþine ºi funcþia de vicepreºedinte, cu doamna deputat Smaranda Ionescu.
Dacã sunt obiecþii? Dacã nu,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor,
Daþi-mi voie sã citesc avizul comun asupra propunerilor Senatului ºi ale Guvernului pentru locurile vacante din Consiliul Naþional al Audiovizualului.
”Potrivit prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002 propunerile instituþiilor abilitate sã nominalizeze candidaþii pentru Consiliul Naþional al Audiovizualului, Senatul, Camera Deputaþilor, Guvernul ºi Preºedintele României, sunt avizate în prealabil de Comisia pentru culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã a Senatului ºi Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a Camerei Deputaþilor în ºedinþã comunã.
Þinând cont de faptul cã pentru cele trei locuri vacante din Consiliul Naþional al Audiovizualului trebuie sã fie numiþi doi candidaþi propuºi de Guvern ºi unul propus de Senat, dupã declanºarea procedurilor legale, propunerile au fost transmise Birourilor permanente care au sesizat comisiile permanente de specialitate, în zilele de 14 ºi, respectiv, 21 octombrie 2002, în vederea audierii candidaþilor.
Comisiile s-au întrunit în ºedinþã în ziua de 24 octombrie 2002 ºi au audiat urmãtorii candidaþi.
Din partea Guvernului, pentru cele douã locuri vacante au fost audiaþi: domnul ªerban Madgearu, titular, doamna Dorina Teodora Mihãilescu, supleant, doamna Cristina Trepcea, titular, domnul Sotir Panaite Caragaþã, supleant.
Din partea Senatului, pentru un loc vacant au fost audiaþi: domnul Radu Teodorel, titular, ºi doamna Anne Rose Jugãnaru, supleant, propuºi de Grupul parlamentar al P.S.D., domnul Dan Diaconescu, titular, ºi domnul Bogdan Ghiþulescu, supleant, propuºi de Grupul parlamentar al P.R.M., domnul Claudiu Sãftoiu, titular, ºi domnul Ioan Turlacu, supleant, propuºi de Grupul parlamentar al P.D..
Audierea a constat din prezentarea fiecãrui candidat în parte, urmatã de întrebãri adresate de parlamentari la care candidaþii au rãspuns.
Dupã încheierea audierilor, comisiile au hotãrât sã voteze în bloc toþi candidaþii audiaþi.
În urma votului, comisiile au avizat candiaþii, în mod favorabil, cu 21 voturi pentru ºi un vot abþinere. În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 504 ºi ale art. 83 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, candidaþii urmeazã sã fie supuºi votului plenului Parlamentului care urmeazã sã se pronunþe prin vot secret, cu buletine de votÒ
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Are cuvântul domnul deputat Sassu.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Suntem astãzi în faþa unui fapt care, era sã spun, este fãrã precedent, de fapt face parte, se pare, dintr-o politicã promovatã de actualul partid de guvernãmânt, ºi anume încãlcarea unor drepturi ºi cutume parlamentare, încãlcarea regulamentului ºi, nu în ultimã instanþã, a legii.
În conformitate cu toate acestea, locul din Consiliul Naþional al Audiovizualului trebuia sã revinã Grupului parlamentar al Partidului Democrat, al cãrui reprezentant a fost cel care ºi-a terminat mandatul. Din pãcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar nominalizarea candidaþilor ºi din partea altor partide ºi mai ales din partea partidului de guvernãmânt ne face sã avem siguranþa cã am fãcut aceste nominalizãri absolut degeaba. Suntem, în opinia noastrã, în faþa unui moment, însã, care meritã punctat, ºi anume suntem în faþa unei încãlcãri a democraþiei, a
cutumelor parlamentare, a regulamentelor Camerelor, aºa cum spuneam, ºi, nu în ultimã instanþã, a legii care prevede, alãturi de regulamente, o reprezentare în conformitate cu reprezentarea parlamentarã.
Trebuie sã vã spun, de asemenea, cã acest drept al Partidului Democrat, al grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat a fost recunoscut ca atare de toate celelalte grupuri, dar încãlcat, aºa cum spuneam, în ultimã instanþã, prin aceste nominalizãri.
Se creeazã, în opinia noastrã, un precedent periculos, în care interesele unui partid, de a avea control asupra unei instituþii publice care este, nu întâmplãtor, cea care reglementeazã ºi controleazã audivizualul, sunt mai importante decât democraþia ºi respectul legii.
În aceste condiþii, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat din Camera Deputaþilor ºi Senat au luat hotãrârea sã nu participe la acest vot. Vã mulþumim.
Are cuvântul doamna deputat Mona Muscã.
Numai o secundã, domnule preºedinte Sassu, am înþeles cã vã retrageþi propunerile pentru C.N.A.? Aveþi cuvântul, doamna deputat.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Este deosebit de incorect ceea ce se întâmplã astãzi. Domnul Mircea Diaconu, care a reprezentat propunerea P.D.-ului pentru C.N.A., ºi-a încheiat mandatul. În mod normal ºi natural, P.D.-ul urma sã-l înlocuiascã cu o altã candidaturã, cu o altã propunere.
Drept urmare, cred cã P.S.D.-ul a fãcut o mare greºealã cã a propus un candidat pe locul P.D.-ului. Nu înþeleg de ce a fãcut P.S.D.-ul acest lucru, nu înþeleg care este raþiunea pentru care a fãcut acest lucru ºi nici cum a putut sã încalce o înþelegere care este practic lege în Parlament.
Are cuvântul domnul deputat Hrebenciuc.
Vreau sã vã asigur, pe toþi colegii din opoziþie, cã, în general, o sã pãstrãm cutumele parlamentare fãrã nici un fel de problemã. Cei din Partidul Liberal chiar sunt martorii noºtri ºi vor fi la votul pe care-l vom da, pentru cã pãstrãm aceste cutume, dar la Senat, când s-a discutat aceastã problemã, P.D.-ul, neavând un grup parlamentar care sã susþinã un anumit punct de vedere, a pierdut în negocieri acest lucru. Locul lui Mircea Diaconu nu este moºtenire pe veci! Era de la legislaturã la legislaturã. Aºa cum cei de la P.N.L. au ºtiut sã discute ºi îl ”multiplicãÒ pe Miclãuº acum la C.N.V.M., acelaºi lucru trebuia sã facã ºi P.D.-ul aici în ºedinþã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Putem trece la vot.
Înainte de a vã explica votul ºi procedura de vot, permiteþi-mi sã vã prezint proiectele de legi pentru care, în conformitate cu art. 7 alin. 2 din Legea nr. 47/1992, s-au depus în vederea exercitãrii de cãtre senatori ºi deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale:
Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor;
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2000 pentru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1999;
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii din România ºi Agenþia Universitarã a Francofoniei, relativ la Biroul Europa Centralã ºi Orientalã;
Ñ Legea privind aderarea României la Convenþia privind eliberarea brevetelor europene, adoptatã la MŸnchen la 5 octombrie 1973;
Ñ Legea pentru formularea unei declaraþii privind recunoaºterea de cãtre România a competenþei Comitetului pentru Eliminarea Discriminãrii Rasiale;
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor;
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000;
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 252/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000.
Stimaþi colegi,
Legat de procedura de vot. Votul este pe buletine. Veþi primi un singur buletin.
La I veþi avea candidaþii propuºi din partea Senatului pentru ocuparea unui loc vacant pentru membru titular ºi, respectiv, membru, supleant ºi la nr. II, candidaþii propuºi de Guvern pentru cele douã locuri vacante. Deci doi membri titulari ºi doi membri supleanþi.
**:**
Putem sã-i tãiem pe toþi?!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Dacã-i tãiaþi pe toþi, buletinul este nul, trebuie sã pãstraþi o singurã propunere pentru titular ºi supleant, ei sunt grupaþi aºa cum este corect sã fie. Deci trebuie sã tãiaþi, practic, doi membri titulari ºi doi supleanþi din cele douã cãsuþe, pentru ca buletinul sã fie valabil.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru.
|Senatul<br>Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru<br>Badea Dumitru<br>Balcan Viorel<br>Bãdulescu Doru-Laurian<br>Bãlan Angela Mihaela<br>Bãlãlãu Constantin<br>Belaºcu Aron<br>Belu Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>absent<br>prezent<br>absent| |---|---|
Domnule Nicolescu, numai o secundã: repet încã o datã procedura de vot. Deci propunerile pentru postul vacant, de la Senat: sunt trei propuneri pentru titulari, unul din partea P.S.D.-ului, o propunere din partea P.R.M.-ului, o propunere din partea P.D.-ului, cu supleantul în spate. Deci se desemneazã un singur titular ºi, respectiv, supleant; la ceilalþi se taie numele ºi prenumele.
|**Domnul Constantin Nicolescu:**|| |---|---| |Bichineþ Corneliu<br>Bindea Liviu-Doru<br>Bîciu Constantin<br>Brãdiºteanu ªerban<br>Bucur Dionisie<br>Buzatu Gheorghe<br>Bunduc Gheorghe<br>Cârciumaru Ion<br>Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Teodor<br>Codreanu Dumitru<br>Constantinescu Dan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent| |Cozmâncã Octav|prezent| |Crãciun Avram|prezent| |Cristolovean Ioan|prezent| |Dina Carol<br>Dinescu Valentin|prezent<br>prezent| |Dinu Marin|prezent|
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/14.XI.2002
Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Pop Dumitru Petru prezent Dumitrescu Viorel prezent Pop de Popa Ioan prezent Duþã Vasile prezent Popa Nicolae-Vlad absent Eckstein-Kov‡cs-PŽter prezent Popescu Dan-Mircea prezent Fabini Herman Armeniu prezent Popescu Laurenþiu-Mircea prezent Predescu Ion prezent Fãniþã Triþã prezent Feldman Radu Alexandru prezent Prichici Emilian prezent Pricop Mihai-Radu prezent Filipaº Avram prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Filipescu Cornel prezent Pruteanu George Mihail prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Pujinã Nelu prezent Flutur Gheorghe prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Frunda Gyšrgy prezent Gãucan Constantin prezent Radu Constantin prezent Gogoi Ion prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Guga Ioan prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Hanganu Romeo Octavian absent Rece Traian prezent Hîrºu Ion prezent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Rus Ioan Aurel prezent Sârbulescu Ion absent Horga Vasile prezent Hriþcu Florin prezent Seche Ion prezent Ilaºcu Ilie prezent Seres DŽnes prezent Iliescu Ion prezent Sin Niculae prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent S—gor Csaba prezent Iorga Nicolae Marian prezent Solcanu Ion prezent Iorgovan Antonie absent Sporea Elena prezentã Iustian Mircea Teodor prezent Stãnoiu Rodica Mihaela prezentã KereskŽnyi Alexandru prezent Stoica Fevronia prezentã Leca Aureliu prezent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Lupoi Mihail prezent ªelaru Rodica prezentã Maior Liviu prezent ªtefan Viorel prezent Marcu Ion absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Marinescu Simona prezentã Theodorescu Emil Rãzvan prezent Mark— BŽla absent Toma Constantin prezent Matei Vintilã prezent Tudor Corneliu Vadim prezent Matei Viorel prezent Ungheanu Mihai prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe prezent Vajda Borbala prezentã Mihordea Mircea prezent Vasile Radu absent Mocanu Vasile prezent Vãcãroiu Nicolae prezent Munteanu Tudor-Marius prezent Vela Ion absent Nedelcu Mircea prezent Verest—y Attila absent NŽmeth Csaba prezent Voinea Melu prezent Nicolaescu Ioan prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Nicolaescu Sergiu prezent Zanc Grigore prezent Nicolai Norica prezentã Zlãvog Gheorghe prezent Nicolescu Constantin prezent **Domnul Nicolae Vãcãroiu:** Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Domnule secretar Leonãchescu, vã rog! Camera Oprescu Sorin Mircea prezent Deputaþilor! Opriº Octavian prezent **Domnul Nicolae Leonãchescu:** Otiman Pãun-Ion prezent Paleologu Alexandru absent Rog atenþie, Camera Deputaþilor! Panã Aurel absent Avem un caz excepþional, deces în familie: domnul Panã Viorel Marian absent Suditu Gheorghe Ð prezent. Paºtiu Ioan absent Abiþei Ludovic prezent Pãcurariu Iuliu absent Afrãsinei Viorica prezentã Pãcuraru Nicolae Paul Anton prezent Albu Gheorghe absent Pãtru Nicolae prezent Ana Gheorghe prezent Pãunescu Adrian prezent Andea Petru prezent Penciuc Corin prezent Andrei Ioan prezent Pete ªtefan prezent Andronescu Ecaterina prezentã Petre Maria absentã Antal Istv‡n prezent Petrescu Ilie prezent Anton Marin prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Antonescu George Crin Laurenþiu prezent
Vã mulþumesc. Au votat toþi cei prezenþi.
Vã rog sã ridicãm urnele ºi rog Birourile permanente sã mergem în sala Birourilor permanente pentru numãrarea voturilor.
PAUZÃ * * * DUPÃ PAUZÃ
Domnule secretar Leonãchescu, vã rog sã prezentaþi procesele-verbale.
## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**
”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.
În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori prin vot secret cu buletine de vot, conform art. 83 ºi 84 ºi art. 1 punctul 21 din acest regulament, cu privire la candidatul propus pentru numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare în funcþia de comisar, potrivit art. 3 alin. 1 ºi 2 ºi al art. 4 din Statutul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 514/2002, ºi au constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor: 484; numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi: 369; numãrul total de voturi exprimate: 369; numãrul de voturi anulate: 0; numãrul total de voturi valabil exprimate: 369, dintre care: voturi pentru: 346, voturi contra: 23.
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 7 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, numirea în funcþie se hotãrãºte cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor prezenþi.
Ca urmare a faptului cã, din totalul de 484 de deputaþi ºi senatori, au fost prezenþi 369, dintre care 346 au votat pentru, ceea ce reprezintã majoritatea cerutã de regulament, domnul Paul Gabriel Miclãuº este numit membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare în funcþia de comisar pentru un mandat de cinci ani, începând cu data de 4 noiembreie 2002. Încheiat astãzi, 4 noiembrie 2002.Ò
Semneazã membrii Birourilor permanente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului.
Felicitãri pentru domnul Miclãuº.
## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**
”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea unor membri ai Consiliului Naþional al Audiovizualului.
În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori prin vot secret cu buletine de vot asupra candidaþilor propuºi pentru numirea în Consiliul Naþional al Audiovizualului a unui membru titular ºi a unui membru supleant propuºi de Senat, precum ºi a doi membri titulari ºi a doi membri supleanþi propuºi de Guvern, potrivit art. 11 alin. 1, 2 ºi 7 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, ºi au constatat urmãtoarele:
Numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor: 484.
Din verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate au rezultat urmãtoarele:
1) Candidaþi propuºi din partea Senatului pentru numirea unui membru titular ºi a unui membru supleant: total voturi: 349; total voturi valabil exprimate: 318; voturi anulate: 31.
Pe nominal, s-au obþinut urmãtoarele voturi:
Teodorel Radu, membru titular: 220 pentru, voturi contra: 98.
Jugãnaru Anne Rose-Marie, membru supleant: 220 pentru, 98 contra.
Diaconescu Dan, membru titular: 90 voturi pentru, 228 contra.
Ghiþulescu Bogdan, membru supleant: 90 voturi pentru, 228 contra.
Sãftoiu Claudiu, membru titular: 9 voturi pentru, 309 contra.
Turlacu Ioan, membru supleant: 9 voturi pentru, 309 contra.
2) Candidaþi propuºi din partea Guvernului pentru numirea a doi membri titulari ºi a doi membri supleanþi. Total voturi: 349; anulate: 0. Voturi valabil exprimate: 349.
Madgearu ªerban, membru titular: 252 voturi pentru, 97 contra.
- Mihãilescu Dorina Teodora, membru supleant:
- 252 pentru, 97 contra.
- Trepcea Cristina, membru titular: 309 voturi pentru,
- 40 voturi contra.
Caragaþã Sotir Panaite, membru supleant: 309 voturi pentru, 40 contra.
Stimaþi colegi, Îi felicitãm pe cei care au obþinut numãrul de voturi minim de 243.
Pentru posturile vacante de membru titular ºi membru supleant propuse de Senat vom relua procedura ºi, în prima ºedinþa de plen a celor douã Camere, vom derula din nou votul, în funcþie de candidaþii care vor fi propuºi ºi bineînþeles audiaþi de cãtre cele douã Comisii pentru culturã, arte, mijloace de informare în massã.
Cu aceasta, încheiem ºedinþa noastrã de astãzi.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,20._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#77423Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 152 /14.XI..2002 conþine 16 pagini.**
Preþul 14.864 lei
Condiþiile de punere la dispoziþie a acestor efective vor fi negociate între Guvernul României ºi Uniunea Europeanã. Finanþarea participãrii la misiune se va asigura din resursele bugetare aprobate Ministerului de Interne pentru anul 2003, respectiv pentru anul 2002, având în vedere faptul cã 6 poliþiºti urmeazã sã fie desfãºuraþi în zona de responsabilitate, începând cu data de 25 noiembrie 2002.
Poliþiºtii participanþi la misiune vor fi dotaþi cu uniformã naþionalã de reprezentare, uniformã de serviciu, precum ºi cu alte materiale de echipare ºi îmbrãcãminte
suplimentarã, potrivit anexei la Memorandumul Ministerului de Interne.
Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au analizat solicitarea Preºedintelui României ºi au constatat cã aceasta respectã prevederile art. 48 din Legea 218/2002 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române ºi ale art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României, nr. 45/1994, modificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din 2000, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 398 din 2001, cu un vot împotrivã ºi o abþinere, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preºedintelui României ºi au hotãrât sã supunã spre dezbatere ºi adoptare plenului Parlamentului proiectul de hotãrâre anexatÒ
Vã mulþumesc.
Noi ne pronunþãm, grupul nostru parlamentar, pentru a da, indiferent de cuantumul pe care îl va avea aceastã taxã, un sprijin real, repet, salvãrii ºi, poate, pe urmã, dezvoltãrii a ceea ce ar trebui sã fie cinematografia autohtonã.
Vã mulþumesc.
Astfel, în timp ce difuzarea de filme în cinematografe a scãzut de 40 de ori, societãþile de cablu TV au avut în anul 1999 un profit aproximativ de 500 de miliarde lei, adicã de zece ori mai mult decât în 1993. Cinematografele, dintr-un numãr de 413, sunt astãzi utilizate doar jumãtate, mai puþin de jumãtate. Într-un an se proiecteazã în cinematogafe 100, maximum 120 de filme noi, iar printr-un abonament la cablu se pot vedea 30 de filme pe zi, adicã în trei zile, un numãr de filme egal cu câte se proiecteazã în cinematogafele din România.
Prin bugetul de stat pe anul 2003 au fost alocaþi pentru producþia de filme 15 miliarde. Începem de mâine sã lucrãm la acest buget, adicã, preþul unui singur film de ficþiune ºi un singur film documentar, în timp ce se produc în þarã prestaþii de servicii la filme strãine, deci prestaþii de servicii în domeniul cinematografiei, în valoare de peste 100 de milioane de dolari.
Unii pretind cã menþinerea unei taxe pentru cablu TV ar diminua profitul industriei de cablu ºi, prin urmare, posibilitatea agenþilor economici din acest sector de a face investiþii în modernizarea reþelelor. Argumentul este ridicol, deoarece legea prevede cã aceastã contribuþie se va regãsi în preþul abonamentului, urmând a fi suportatã de fapt de cele 3,5 milioane de abonaþi consumatori. De altfel, abonamentele nu au mai avut rãbdare sã aºtepte hotãrârea dumneavoastrã ºi s-au scumpit, devenind între 5 ºi 14,5 dolari pe lunã, faþã de 1993, când erau 1Ð2 dolari pe lunã. Fãcând o aproximaþie, suma de 150 de milioane de dolari pe care au declarat-o societãþile de cablu se va dubla în 2003.
Se mai argumenteazã cã introducerea unui impozit discriminatoriu va afecta doar abonaþii reþelelor de cablu. În realitate, nu este un impozit, ci o contribuþie sau taxã de consumaþie, care apare ºi la publicitatea TV, 3%, plãtitã de toate posturile de televiziune, vânzarea casetelor video, 2%, filmele din cinematografe, 8%. Un film vãzut la cinematograf este taxat cu 8% din costul biletului, iar vãzut la televizor s-ar pretinde sã fie zero la sutã. Or, din emisiunile posturilor TV distribuite prin cablu, 15% înseamnã film, film documentar, de animaþie sau de ficþiune. Cum este posibil ca cineva sã pretindã incompatibilitate între susþinerea Fondului cinematografic ºi tehnologia acestor sisteme de cablu.
Filmele reprezintã o parte însemnatã a programelor difuzate prin cablu ºi contribuie substanþial la realizarea veniturilor societãþilor de cablu. Acestea declarã cã suma strînsã din abonamente este de 150 milioane de dolari pe an. Din acestea, 3 milioane de dolari ar trebui sã revinã cinematografiei, conform ordonanþei în vigoare, adicã 6 filme. Contribuþia în prezent revine de fapt abonatului ºi este ridicolã, de ceva mai mult de 3.000 de lei pe lunã.
Dacã admitem posibilitatea scutirii de taxã a amintitelor societãþi, ar trebui sã alegem între: ori suntem imorali continuând sã taxãm pe alþii din audiovizual ori renunþãm la cinematografia naþionalã, ori, a treia posibilitate, sã rezolvãm problema cinematografiei în bugetul anual cu o sumã minimã pentru zece filme, deci aproximativ 100 de miliarde, ceea ce înseamnã a afecta 60% din populaþie, care nu beneficiazã de avantajele cablului TV.
Un alt fapt care trebuie luat în considerare este publicitatea ilicitã difuzatã prin cablu. Toate posturile preluate din strãinãtate, majoritatea în mod gratuit, difuzeazã publicitate pentru mãrfuri care se gãsesc ºi în þara noastrã, publicitate neimpozatã ºi netaxatã.
Zilnic, cel puþin 30 de filme de ficþiune sunt difuzate prin cablu fãrã licenþã pentru teritoriul României, încãlcându-se legea.
Societãþile de cablu se prevaleazã de faptul cã preiau un post de televiziune ºi-l retransmit, eventualele obligaþii revenindu-i respectivului post. Inexact! Postul respectiv rãspunde de un anumit teritoriu, iar cablul opereazã în România cu toate obligaþiile ce decurg de aici.
Încã de anul trecut sunt autorul iniþiativei legislative privind pirateria din domeniu. Iniþiativa a fost preluatã de Guvern ºi va fi prezentatã Parlamentului în luna noiembrie 2002. Acest lucru va apãra societãþile de cablu TV de cel puþin 10% pierderi din pirateria practicatã în prezent. Demagogia cã scutim poporul român de un nou tribut poate fi amendatã de dumneavoastrã taxând societatea de cablu la numãrul de abonamente, întrucât ei au mãrit taxele de la 5 la 14,5 dolari pe lunã. Vreau sã spun cã, în momentul de faþã, în Europa, taxarea maximã este de 14 dolari în Norvegia.
Amintita taxare pe care a propus-o Senatul este susþinutã de Ministerul Culturii ºi Cultelor, de Uniunea Cineaºtilor, de Uniunea autorilor ºi realizatorilor de film, de alte organizaþii ºi asociaþii de creaþie ºi, nu în ultimul rând, chiar de Centrul Naþional al Cinematografiei.
Închei, întrebându-vã dacã eu apãr fanatic, recunosc, filmul naþional Ð ºi poate cã mulþi dintre dumneavoastrã veþi fi alãturi de mine Ð, atunci ceilalþi pe cine apãrã ºi de ce? Vã mulþumesc.
Diferenþa între voce, date s-a ºters complet. Sigur, existã o diferenþã în ceea ce priveºte conþinutul. Dar aici discuþia este extrem de complexã. Din acest motiv, vã spun cã dacã privim lucrurile simplu, sub raportul, da, aceasta este o companie care transmite film ºi din ea reuºim sã sprijinim cinematografia autohtonã, cred cã este un mod simplist. Cred cã ar trebui sã gãsim altã soluþie, pentru cã, repet: problema lipsei de sprijin a cinematografiei româneºti este o problemã realã.
De aceea, eu vã propun acum sã renunþãm la aceastã taxã, dar, în acelaºi timp, sã gãsim o soluþie rezonabilã care sã acopere nevoile industriei cinematografice. De altfel, ºi pentru bugetul naþional, credeþi-mã, este mai rentabil aºa.
Vã mulþumesc.
În ceea ce priveºte candidaþii propuºi de Senat, sunt trei cãsuþe: nr. 1 Ñ propunerea Grupului parlamentar Social Democrat ºi Umanist, pentru membru titular ºi supleant, cãsuþa nr. 2 Ñ propunerea Grupului parlamentar al României Mari, membru titular ºi supleant, ºi, cãsuþa nr. 3 Ñ propunerea Partidului Democrat pentru membru titular ºi membru supleant.
În conformitate cu prevederile art. 37 din Regulamentul ºedinþelor comune va trebui ca în douã cãsuþe din cele trei sã tãiaþi numele ºi prenumele pentru membru plin ºi pentru membrii supleanþi. În caz contrar, buletinul devine nul.
Dacã sunt probleme legate de procedura de vot? Dacã nu... Poftim?
## **Domnul Anghel Stanciu**
Domnule secretar Leonãchescu, vã rog! Camera Deputaþilor!
Avem un caz excepþional, deces în familie: domnul Suditu Gheorghe Ð prezent. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/14.XI.2002
|Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |---|---| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|prezent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Dumitru|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã| |Bãncescu Ioan|prezent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan çkos|absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|prezent| |Boc Emil|absent| |Bogea Angela|prezentã| |Boiangiu Cornel|absent| |Bolcaº Augustin Lucian|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |BorbŽly L‡szl—|prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|prezent| |Brudaºca Damian|absent| |Bucur Constantin|absent| |Bucur Mircea|prezent| |Buga Florea|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costicã|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|prezent| |Cazimir ªtefan|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|absent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent| |Chiriþã Dumitru|prezent| |Ciontu Corneliu|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent| |Cîrstoiu Ion|absent| |Cladovan Teodor|absent|
Cliveti Minodora absentã Coifan Viorel-Gheorghe prezent Cojocaru Nicu prezent Crãciun Dorel Petru prezent Creþ Nicoarã prezent Cristea Marin prezent Criºan Emil prezent Dan Matei-Agathon absent Daraban Aurel prezent Dinu Gheorghe prezent Dobre Traian absent Dobre Victor Paul prezent Dobrescu Smaranda prezentã Dolãnescu Ion prezent Dorian Dorel absent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru prezent Dragoº Liviu Iuliu prezent Dragu George prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitriu Carmen prezentã Duþu Constantin prezent Duþu Gheorghe prezent Enescu Nicolae prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Eserghep Gelil prezent Fâcã Mihail prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Florescu Ion prezent Fotopolos Sotiris prezent Frunzãverde Sorin absent Gaspar Acsinte prezent Georgescu Florin prezent Georgescu Filip absent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel prezent Gingãraº Georgiu absent Giuglea ªtefan prezent Godja Petru prezent Grãdinaru Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Gubandru Aurel prezent Gvozdenovici Slavomir absent Haºotti Puiu prezent Hogea Vlad-Gabriel prezent Holtea Iancu absent Hrebenciuc Viorel prezent Ianculescu Marian prezent Ifrim Mircea prezent Ignat Miron prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionel Adrian prezent Ionescu Anton absent Ionescu Costel Marian absent Ionescu Dan absent Ionescu Daniel prezent Ionescu Mihaela prezentã Ionescu Rãzvan prezent Ionescu Smaranda absentã
## 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/14.XI.2002
Iordache Florin prezent Iriza Marius prezent Iriza Scarlat prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Jipa Florina Ruxandra prezentã Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Kelemen Hunor prezent Kerekes K‡roly prezent K—nya-Hamar S‡ndor absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Kov‡cs Zolt‡n prezent Lari Iorga Leonida prezentã Lazãr Maria prezentã Lãpãdat ªtefan prezent Lãpuºan Alexandru prezent Leonãchescu Nicolae prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Lepºa Sorin Victor absent Longher Ghervazen prezent Loghin Irina prezentã Luchian Ion prezent Magheru Paul absent Maior Lazãr Dorin prezent Makkai Grigore prezent Man Mircea absent Manolescu Oana absentã Marcu Gheorghe prezent Mardari Ludovic prezent Marin Gheorghe prezent Marineci Ionel prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Mãlaimare Mihai Adrian prezent Mãrãcineanu Adrian prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Mândroviceanu Vasile prezent Mera Alexandru-Liviu absent Merce Ilie prezent Meºca Sever absent Miclea Ioan prezent Micula Cãtãlin prezent Mihalachi Vasile prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Mincu Iulian prezent Mircea Costache prezent Mirciov Petru absent Miron Vasile prezent Mitrea Manuela absentã Mitrea Miron Tudor absent Mitu Dumitru Octavian prezent Miþaru Anton prezent Mînzînã Ion prezent Mocioalcã Ion prezent Mocioi Ion prezent Mogoº Ion absent Mohora Tudor prezent Moisescu George Dumitru prezent Moisoiu Adrian prezent Moiº Vãsãlie prezent Moldovan Petre prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Moldoveanu Eugenia absentã Moraru Constantin Florentin prezent Moþoc Marian Adrian prezent Musca Monica Octavia prezentã
Muºetescu Ovidiu-Tiberiu absent Naidin Petre prezent Nan Nicolae absent Nassar Rodica prezentã Naum Liana-Elena prezentã Nãdejde Vlad-George prezent Nãstase Adrian absent Nãstase Ioan Mihai prezent Neacºu Ilie absent Neagu Ion prezent Neagu Victor prezent Neamþu Horia-Ion prezent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Nechifor Cristian prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Nica Dan absent Nicolae Ion prezent Nicolaescu Gheorghe-Eugen prezent Nicolescu Mihai prezent Nicolicea Eugen absent Niculescu Constantin prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Nistor Vasile absent Niþã Constantin absent Oltean Ioan absent Olteanu Ionel prezent Oltei Ion prezent Onisei Ioan absent Palade Doru Dumitru prezent Pambuccian Varujan absent Paºcu Ioan Mircea prezent Pataki Iulia prezentã Patriciu Dinu absent Pãduroiu Valentin prezent Pãºcuþ ªtefan prezent Pãun Nicolae absent PŽcsi Ferenc prezent Pereº Alexandru absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Petruº Octavian Constantin prezent Pleºa Eugen-Lucian prezent Podgoreanu Radu prezent Pop Napoleon prezent Popa Constanþa prezentã Popa Cornel prezent Popa Virgil absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Popescu Costel Eugen prezent Popescu Ioan Dan absent Popescu Grigore Dorin prezent Popescu Gheorghe prezent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Popescu Virgil prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Posea Petre prezent Predica Vasile prezent Pribeanu Gheorghe prezent Priboi Ristea absent Purceld Octavian-Mircea prezent Puºcaº Vasile absent Puwak Hildegard-Carola absentã Puzdrea Dumitru prezent Radan Mihai prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Raicu Rome— Marius absent Rasovan Dan Grigore prezent Rãdoi Ion prezent Rãdulescu Grigore Emil prezent Roºculeþ Gheorghe prezent Rus Emil prezent Rus Ioan prezent Ruºanu Dan-Radu absent Sadici Octavian prezent Sali Negiat absent Sandache Cristian prezent Sandu Alecu absent Sandu Ion Florentin prezent Sassu Alexandru absent Saulea Dãnuþ prezent Savu Vasile Ioan absent Sãpunaru Nini absent Sârbu Marian absent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Selagea Constantin prezent Sersea Nicolae prezent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan prezent Sireþeanu Mihail absent Sonea Ioan prezent Spiridon Nicu prezent Stan Ioan prezent Stan Ion absent Stana-Ionescu Ileana prezentã Stanciu Anghel prezent Stanciu Zisu prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãniºoarã Mihai absent Stoian Mircea absent Stoica Valeriu absent Stroe Radu prezent Stuparu Timotei prezent Suciu Vasile prezent Suditu Gheorghe prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt absent ªnaider Paul prezent ªtefan Ion prezent ªtefãnescu Codrin prezent ªtefãnoiu Luca prezent ªtirbeþ Cornel prezent Tam‡s S‡ndor absent Tãrâþã Culiþã prezent Târpescu Pavel prezent Tcaciuc ªtefan prezent Teculescu Constantin absent Timiº Ioan absent Toader Mircea Nicu absent Todoran Pavel prezent Tokay Gheorghe absent Tor— Tiberiu absent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Tunaru Raj-Alexandru prezent Þibulcã Alexandru prezent Þocu Iulian Costel prezent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezentã Vasilescu Lia-Olguþa prezentã
Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vekov K‡roly-J‡nos prezent Verbina Dan prezent Vida Iuliu prezent Videanu Adriean absent Viºinescu Marinache prezent Voicu Mãdãlin prezent Voinea Olga Lucheria prezentã Voinea Florea prezent Winkler Iuliu prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Zãvoianu Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ªtefan prezent
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 5 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, candidaturile se aprobã cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor, ceea ce reprezintã minimum 243 voturi pentru din totalul de 484 parlamentari.
Potrivit rezultatului votului, au întrunit majoritatea cerutã de lege ºi sunt numiþi în calitatea de membru titular sau membru supleant în Consiliul Naþional al Audiovizualului pe o duratã de patru ani, începând cu data de 4 noiembrie 2002, dupã cum urmeazã:
Nici unul dintre candidaþii propuºi din partea Senatului nu a îndeplinit numãrul de voturi cerut.
- Din partea Guvernului au întrunit numãrul cerut de
- voturi: Madgearu ªerban, Mihãilescu Dorina Teodora, Trepcea Cristina ºi Caragaþã Sotir Panaite.
Încheiat astãzi, 4 noiembrie 2002.Ò
Semneazã membrii Biroului permanent al Camerei Deputaþilor ºi membrii Biroului Permanent al Senatului. Vã mulþumesc.