Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 decembrie 2002
Camera Deputaților · MO 179/2002 · 2002-12-21
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice (amânarea votului final)
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Oficiului Naþional al Cinematografiei ºi constituirea Fondului cinematografic naþional (amânarea votului final)
Dezbaterea proiectului Legii privind ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri ºi pre- venirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 8 iulie 2002 (amânarea votului final)
· other · informare
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· final vote batch
· Informare · informare
1 discurs
## Stimaþi colegi,
Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor. Vã anunþ cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 246, sunt absenþi 98, 41 participã la alte acþiuni parlamentare.
O sã vã dau o veste care nu o sã vã bucure prea mult. La sfârºitul zilei va trebui sã facem un vot final asupra legilor pe care le dezbatem astãzi, vot final care se va solda în mod sigur cu apel nominal, pentru cã prezenþa vãd cã nu este prea bunã.
Informare cu privire la iniþiativele care sunt înregistrate la Biroul permanent:
1. Propunerea legislativã pentru modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, iniþiatã de domnul deputat Petre Naidin.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#94942. Propunerea legislativã privind creºterea cuantumului pensiei tuturor pensionarilor agricoli la nivelul venitului minim garantat, stabilit prin Legea nr. 416/2001, iniþiatã de un numãr de 5 deputaþi.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#99763. Propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, iniþiatã de un numãr de 11 deputaþi P.U.R.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#104694. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Vlãdeni, judeþul Dâmboviþa, iniþiatã de un numãr de 7 parlamentari.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie
publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#109145. Propunerea legislativã privind declararea oraºului Moreni ca municipiu, iniþiatã de un numãr de 7 parlamentari.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#113516. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Negrileºti, judeþul Vrancea, iniþiatã de un numãr de 5 parlamentari.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#117967. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Ploscuþeni, judeþul Vrancea, iniþiatã de un numãr de 5 parlamentari.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administratie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#122418. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Pãuleºti, judeþul Vrancea, iniþiatã de un numãr de 5 parlamentari.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#126849. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ºi impozitele locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, iniþiatã de un numãr de 3 deputaþi P.N.L.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridica, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/21.XII.2002
· other
1 discurs
<chair narration>
#1329810. Propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 523/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 158/2001 privind regimul accizelor, iniþiatã de un numãr de 4 deputaþi.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1371511. Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, iniþiatã de un numãr de 3 deputaþi.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1417412. Propunerea legislativã privind acordarea tichetelor de carte, iniþiatã de un numãr de 2 deputaþi.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret si sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1456713. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Popeºti, judeþul Vrancea, iniþiatã de un numãr de 5 parlamentari.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1501014. Propunerea legislativã pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 47/2002 privind modificarea ºi completarea Legii minelor nr. 61/1998 ºi a Legii petrolului nr. 134/1995, iniþiatã de un numãr de 2 deputaþi P.N.L.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2003.
· Dezbatere proiect de lege · respins
230 de discursuri
## Mulþumesc.
Domnule Grigoraº, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 8 iulie 2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat.
S-a avut în vedere la întocmirea raportului avizele de la Comisia pentru politicã externã ºi, respectiv, Consiliul Legislativ.
Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?
Poftiþi, domnule Damian Brudaºca!
Comisia de politicã externã a dat aviz favorabil acestui proiect de lege, având în vedere faptul cã în ultima perioadã de timp se constatã o prezenþã din ce în ce mai dinamicã a Sloveniei în activitãþile economice din România. În acest sens, este de evidenþiat, pe de o parte, investiþia directã de capital, participarea la procesul de privatizare al unor societãþi comerciale atât din domeniul producþiei farmaceutice, cât ºi în domeniul tehnicii de vârf din România. Având în vedere aceste aspecte ºi pentru a evita situaþiile de evaziune fiscalã ºi de neachitare cãtre bugetul de stat al unor drepturi cuvenite legal, am considerat cã este binevenitã încheierea unei asemenea convenþii, care, aºa cum a precizat reprezentantul Guvernului, îndeplineºte prevederile actelor ºi practicilor internaþionale în materie, drept pentru care Comisia de politicã externã a dat acest aviz favorabil ºi va susþine votarea Legii privind ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Slovenia.
Mulþumesc.
Mulþumesc.
Dacã mai doreºte altcineva? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma în care a fost adoptatã de cãtre Senat.
La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de ratificare a Convenþiei, convenþie ce o aveþi ataºatã în continuarea legii.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Aveþi cuvântul domnule Grigoraº. Propuneþi timpii ºi pe scurt ºi proiectul.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat ºi public, semnat la Bucureºti la 13 septembrie 2002 dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, a întocmit raport favorabil, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat. Propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.
Vã mulþumesc.
Votat în unanimitate.
Vom supune proiectul votului final la sfârºitul acestei zile.
Repet invitaþia fãcutã colegilor ca, în jurul orei 12,00, sã vinã pentru vot final la textele pe care le adoptãm astãzi.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/2002 pentru modificarea art. 15 din Ordonanþa Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite. Suntem în procedurã de urgenþã.
Domnule Grigoraº, vã rog sã prezentaþi timpii de dezbatere pe care-i propuneþi.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/2002 5 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.
Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere alocaþi?
Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Adoptat în unanimitate.
La textul articolului unic, în formula Senatului, nu aveþi obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Textul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.
Vom supune la sfârºitul zilei proiectul de lege votului final.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului 135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat ºi public, semnat la Bucureºti la 13 septembrie 2002. Procedurã de urgenþã. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
De acord, stimaþi colegi, cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Vã mulþumesc.
Împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
Art. 1, 2, 3, nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 4, 5, 6, nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 7, 8, nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.
Art. 9, care este ºi ultimul, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Vom supune votului final acest proiect de lege la sfârºitul ºedinþei.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 164/2002 privind plata obligaþiilor bugetare scadente la 25 decembrie 2002. Tot în procedurã de urgenþã suntem ºi aici.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Domnule preºedinte, vã rog.
## Da.
Comisia a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 164/2002 în forma prezentatã de Guvern.
Propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.
Vã mulþumesc.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã intervinã pentru precizãri prealabile? Nu.
La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.
Suntem în procedurã de urgenþã. Domnul Grigoraº!
Comisia propune, pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanþa nr. 36/2002, 5 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie. Comisia a reþinut ºi douã amendamente, dar proiectul de lege este relativ de dimensiuni mici.
Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.
Trecem la votare, dupã dezbatere, bineînþeles, a proiectului de lege. Urmãriþi vã rog în paralel ºi raportul comisiei care a propus douã amendamente.
La titlul legii nu sunt obiecþiuni.
Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Nu aveþi obiecþiuni.
Admis amendamentul, nu se modificã cuprinsul articolului unic.
Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La alin. 3, care face obiectul intervenþiei de modificare, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.
Dacã aveþi obiecþiuni?
Da, poftiþi domnule Brudaºca! Îmi cer scuze cã nu vã vãzusem.
consiliile locale între 0,5% ºi 5% din tarifele aplicateÒ, nu ”la tarifele aplicateÒ.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu intrãm în mediere?
Exprimarea corectã, totuºi, cea consacratã, este cã se aplicã ”laÒ ºi nu ”dinÒ.
Deci este o exprimare tehnicã.
## **Domnul Neculai Grigoraº:**
Tehnicã, sigur cã da.
## **Domnul Damian Brudaºca**
**:**
...se stabileºte ”dinÒ, nu se stabileºte ”laÒ; nu este destinaþie, ci aratã sursa. Este vorba de limba românã.
Domnule coleg, lãsaþi-i pe finanþiºti sã decidã în treburile care...
Sã mã lase ºi ei pe mine!
Nu se poate invoca aspectul tehnic când este vorba de o inexactitate.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule Gaspar, ºi dumneavoastrã sustineþi ”laÒ?
**Domnul Acsinte Gaspar**
**:**
...cotele se aplicã ”laÒ...
## **Domnul Damian Brudaºca**
**:**
...se stabileºte ”dinÒ...
Supun textul amendamentului în formularea comisiei. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 4 voturi împotrivã.
Abþineri dacã sunt?
Cu marea majoritate de voturi s-a adoptat textul comisiei.
Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs ºi proiectul de lege ºi textul ordonanþei de urgenþã. Vom supune proiectul votului final la sfârºitul ºedinþei.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului 5/2001 privind procedura somaþiei de platã.
Comisia juridicã.
## Domnule preºedinte,
Eu, pentru mai buna ºi mai corecta exprimare, aº propune înlocuirea cuvântului ”laÒ cu ”dinÒ în urmãtorul context: ”pentru ºederea în staþiunile turistice declarate conform legii taxa se determinã pe baza cotei stabilite de
Domnule profesor Neagu, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere. Suntem în procedurã de urgenþã.
Domnule preºedinte, 10 minute ºi douã minute pentru luãrile de cuvânt.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã?
Eventual, prezentaþi pe scurt proiectul, domnule profesor.
Comisia a fost sesizatã cu un proiect de lege adoptat de Senat la 26 noiembrie 2002, am avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de asemenea, aviz favorabil de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic. Comisia a dezbãtut acest proiect de lege ºi vã propune dumneavoastrã sã fie adoptat. Este vorba de proiectul Legii privind procedura somaþiei de platã. Repet, în forma adoptatã de Senat. Vã mulþumesc.
Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?
Trecem la dezbaterea proiectului pe texte. La titlul proiectului de lege nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Punctele 1, 2, 3, 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctele 5, 6 ºi 7. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.
Art. II. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã. Îl vom supune votului final la sfârºitul zilei.
Trecem la punctul 16. proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2002 privind prorogarea termenului prevãzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale. Tot procedurã de urgenþã.
Comisia juridicã, domnule profesor Neagu, propuneþi timpii de dezbatere.
Ca ºi la celãlalt proiect de lege, domnule preºedinte, propun 10 minute ºi douã minute pentru fiecare luare de cuvânt.
Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã rog sã prezentaþi pe scurt proiectul.
Îngãduiþi-mi în câteva cuvinte sã vã spun cã este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale. A fost
trimis comisiei noastre, avem avizul Consiliului Legislativ, aviz favorabil. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a avizat favorabil proiectul de lege.
Comisia a dezbãtut ºi propune plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Dacã mai existã vreo intervenþie? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Vom supune legea votului final la sfârºitul zilei de astãzi.
Proiectul Legii privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reþinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord ºi Þinutul Herþa ca urmare a stãrii de rãzboi ºi a aplicãrii Tratatului de pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
Tot procedurã de urgenþã.
Domnul profesor Neagu.
Þin sã vã propun aceleaºi 10 minute ºi douã minute pentru fiecare luare de cuvânt.
Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Prezentaþi, pe scurt, proiectul de lege.
Da, domnule preºedinte.
Acest proiect de Lege privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile, proprietate a acestora, sechestrate, reþinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord, Þinutul Herþa, ca urmare a stãrii de rãzboi ºi a aplicãrii Tratatului de pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, trimis nouã la 2 decembrie.
A fost dezbãtut ºi adoptat de Senat la 26 noiembrie 2002 cu respectarea prevederilor art. 74 din Constituþia României.
Avem, domnule preºedinte, aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. De asemenea, avem aviz favorabil de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic.
Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege ºi cu unanimitate de voturi, a hotãrât sã propunã plenului Camerei spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege pe care l-am menþionat.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Damian Brudaºca.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vreau sã vã informez cã eu însumi am avut un proiect de lege care vizeazã acelaºi obiect, proiect de lege care, din pãcate, nu a primit avizul favorabil al Guvernului. Mã bucurã însã cã ideea pe care am ridicat-o, aceea a necesitãþii acordãrii de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români care au fost nevoiþi, ca urmare a evoluþiei dintr-o anumitã perioadã de timp, sã pãrãseascã locurile lor natale ºi sã se stabileascã în România îºi gãseºte, în sfârºit, soluþie prin aceastã lege.
În felul acesta se realizeazã ºi un echilibru, o tratare egalã a tuturor cetãþenilor proveniþi din foste teritorii ale României Mari, ºtiut fiind faptul cã încã din 1996 a fost adoptatã o lege pentru cetãþenii români proveniþi de pe fostul teritoriu românesc, actualmente aflat sub stãpânire bulgarã.
Pe de altã parte, apreciez un alt aspect foarte important: necesitatea asigurãrii aplicãrii în fapt a acestei situaþii, întrucât existã foarte mulþi cetãþeni români proveniþi din aceste teritorii la care face trimitere legea, care de ani de zile au încercat sã intre legal în posesia bunurilor care le-au aparþinut.
Comisia de politicã externã, cãreia i s-a cerut avizul în acest caz, a considerat cã termenul iniþial prevãzut de cãtre Guvern, de 60 de zile, pentru procurarea ºi prezentarea documentelor este prea scurt, având în vedere dificultãþile multiple care existã în cadrul arhivelor judeþelor din România. De aceea s-a propus extinderea sa la 6 luni, pentru a se asigura timpul necesar obþinerii acestor materiale prin care sã se efectueze reparaþiile morale ºi materiale pentru cei care au avut de suferit.
Chiar dacã ideea pe care am avut-o iniþial prin proiectul de lege nu a fost adoptatã în forma pe care am propus-o, mã bucur cã ea a fost folositã ºi a inspirat pentru fapte bune actualul Guvern al României. Mulþumesc.
Domnul profesor Neagu ºi apoi domnul ministru Gaspar.
Aº vrea sã subliniez, permiteþi-mi, stimaþi colegi, cã termenul propus, prelungirea lui, a fost aprobatã de comisie de la 60 de zile la 6 luni. Legea a vrut un caracter reparatoriu, am socotit ºi noi cã necesitã mult timp pentru procurarea documentului Ð cum arãta ºi domnul deputat Ð de aceea menþionez cã amendamentul a fost admis.
Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Proiectul de lege pe care Guvernul l-a promovat ºi a fost adoptat de Senat, ºi acum este supus dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor, are ca temei art. 27 alin. 3 din Legea nr. 304 din 1947 pentru ratificarea Tratatului de
pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asociate, text prin care se instituie pentru Guvernul român obligaþia sã despãgubeascã pe cetãþenii români pentru bunurile luate.
Sigur cã noi am avut în vedere ºi unele sugestii care au fost fãcute prin propunerea domnului deputat, astfel încât legea, în forma aceasta, cred cã satisface din toate punctele de vedere.
În plus, vreau sã declar cã Guvernul îºi însuºeºte amendamentul care a fost propus, de prelungire a termenului de 60 de zile la 6 luni în situaþia în care, la expirarea celor 9 luni, beneficiarii nu au reuºit sã-ºi procure încã documentele.
Deci suntem de acord cu amendamentul propus de comisie.
Poftiþi, domnule Moisoiu!
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În primul rând, vreau sã apreciez aceastã iniþiativã ºi, în al doilea rând, aº dori ca sã subliniez o altã idee, care este pe undeva legatã de ceea ce s-a spus adineauri.
Cunoscând din presã faptul cã la Senat existã aceastã iniþiativã ºi cã se va discuta, încã în luna august, m-am deplasat în Republica Moldova pentru ca sã tatonez situaþia unor bunuri pe care pãrinþii mei le-au avut acolo, ocazie cu care am constatat cã nu se mai gãsesc acte; toate au fost ºterse din arhivã de cãtre puterea politicã sovieticã ºi în mare parte, în clipa de faþã, nu existã. Discutând cu cei de acolo, respectiv procuror, judecãtor din localitatea respectivã, oamenii spuneau cã: ”Domnule, singura soluþie în acest caz ar fi o acþiune pe cale judecãtoreascã.Ò Mã îndoiesc cã, dupã ce se promulgã legea, în 6 luni s-ar putea obþine un rezultat sau o sentinþã definitivã pe cale judecãtoreascã în acest caz, care sã ateste existenþa unor bunuri ale unor persoane care au avut de suferit.
De aceea, cred cã acest termen limitã poate cã ar fi bine sã fie prelungit sau sã i se dea un rabat, o posibilitate pentru cei care au deschise procese pe aceastã linie, pentru ca, în felul acesta, sã poatã sã beneficieze ºi dânºii de drepturile pe care legea le acordã. Vã mulþumesc.
Domnul Gaspar.
Domnule deputat, primul termen care este prevãzut în lege, la art. 5 alin. 1, este de 9 luni. Deci cetãþeanul are la dispoziþie 9 luni, ºi în situaþia în care la expirarea celor 9 luni nu a reuºit sã prezinte documentele care sã însoþeascã cererea termenul se prelungeºte cu încã 6 luni.
Vã mulþumesc foarte mult.
Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea ºi votarea textelor proiectului de lege.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/21.XII.2002
La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2, art. 3 ºi art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 6. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 7. Vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, se modificã art. 7. Art. 8. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 9, art. 10, art. 11. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.
Art. 12, art. 13 ºi art. 14, care este ºi ultimul. Nu sunt obiecþiuni.
Votate în unanimitate.
Am parcurs textele proiectului de lege.
Vom supune votului final acest proiect la sfârºitul zilei. Repet rugãmintea adresatã grupurilor parlamentare sã vinã în salã pentru a putea vota aceste legi pe care le-am dezbãtut astãzi, pentru a nu fi obligaþi sã facem apelul. Vã rog, în jurul orei 11,00, sã vinã toatã lumea în salã.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naþional.
Domnule deputat Bara, aveþi cuvântul!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Având în vedere adresa nr. 1.513 din 10.XII.2002, prin care Guvernul ne solicitã sã rediscutãm aceastã ordonanþã privind spaþiul care se asigurã pentru Parchetul Naþional Anticorupþie în Palatul de Justiþie, având în vedere o redimensionare ºi o redistribuþie a spaþiilor respective, vã rog sã propuneþi plenului sã se retrimitã la comisie aceastã ordonanþã, urmând ca, în funcþie de aceastã redistribuþie a spaþiilor, sã putem s-o punem în discuþie la o datã ulterioarã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã supunem spre dezbatere ºi adoptare proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþilor administrativ-teritoriale.
Þin sã precizez cã, în momentul de faþã, acest statut este reglementat la nivel de hotãrâre de Guvern, este
vorba de Hotãrârea nr. 127 din 1992, în baza Legii nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã. S-a emis acesta pentru a stabili cadrul de organizare la nivelul consiliilor locale.
Proiectul de lege a fost dezbãtut de cãtre Senat ºi adoptat.
De asemenea, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a examinat, a fãcut o serie de amendamente, pe care Guvernul ºi le însuºeºte.
Ca atare, vã rog sã supuneþi dezbaterii, domnule preºedinte, proiectul, cu amendamentele care au fost propuse de comisia sesizatã în fond. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Bara, din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a luat în discuþie Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþilor administrativ-teritoriale ºi, þinând cont de avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Consiliului Economic ºi Social, propune plenului Camerei admiterea raportului fãcut de cãtre comisie, cu amendamentele arãtate în cadrul acestui raport.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule coleg.
Dacã doreºte cineva sã intervinã cu precizãri prealabile? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La cuprinsul articolului unic, urmãriþi amendamentul nr. 1. Nu aveþi obiecþiuni.
Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.
Titlul ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. 1 nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votat în unanimitate.
La art. 2, urmãriþi amendamentul nr. 2, care priveºte modificarea alin. 1.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat amendamentul, modificat alin. 1. La art. 2 alin. 2 nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.
Art. 3. Urmãriþi, pentru alin. 1, amendamentul nr. 4. Dacã aveþi obiecþiuni?
Deci la alineatele care sunt în cuprinsul art. 3 nu sunt obiecþiuni.
Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat textul art. 3, cu cele 4 amendamente din ordonanþã.
Urmãriþi, însã, amendamentul nr. 4.
Comisia propune un alineat nou, alin. 5.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 4? Nu aveþi.
Admis amendamentul.
Se introduce la art. 3 alin. 5.
pe care sã-l lucreze, dacã rãmâne acolo. Ar fi fost un motiv, un imbold mult mai puternic sã rãmânã acolo. Dar, dupã ce acest amendament, de eliminare, în comisie a fost respins, în grupul parlamentar am discutat acest aspect. Noi suntem înclinaþi la un compromis pe linia amendamentului urmãtor, fãcut de colegul meu Viorel Coifan, sã-l expunã ºi el, ºi poate cãdem la pace în sensul acesta. Vã mulþumesc.
La art. 4 textul rãmâne nemodificat.
Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Art. 5. Urmãriþi amendamentul nr. 6. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul nr. 6, se modificã alin. 1.
Alin.2. Nu sunt obiecþiuni de la comisie. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votat în formularea Guvernului.
La art. 6, pentru lit. a), urmãriþi amendamentul nr. 7. Dacã aveþi obiecþiuni?
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
La capitolul ”Amendamente respinseÓ, la poziþia 6, la art. 9, avem un amendament de eliminare a acestui articol, motivat de urmãtoarele elemente: în primul rând, noi considerãm cã se creeazã o discriminare între cei care, la un moment dat, trãiesc într-o anumitã localitate ºi împlinesc vârsta de 18 ani. Dau un exemplu: 30; 20 dintre ei sunt nãscuþi în localitatea respectivã, 10 nu sunt; cei 20 primesc acest certificat, restul de 10 nu primesc.
În al doilea rând, extinderea Ñ faþã de proiectul iniþial, explicitã Ñ ºi la municipii a acestei prevederi creeazã niºte probleme deosebite.
Vreau sã vã supun atenþiei faptul cã în municipiile mari, în urmã cu 17Ñ18 ani, de exemplu la Braºov, numãrul de naºteri înregistrate într-un singur an depãºea cifra de 10.000. Ce o sã facã acel primar, cum o sã rezolve el, în cadrul unei festivitãþi, eliberarea a 10.000 de certificate de atestare a calitãþii de ”fiuÒ sau ”fiicãÒ al/a municipiului respectiv? Oare, n-au primarii de municipii ºi chiar de oraºe alte activitãþi de îndeplinit, conform legii, decât de a elibera asemenea certificate?
Pe de altã parte, vreau sã vã supun atenþiei, dacã nu dorim sã facem un aspect formal, atunci ar fi bine sã ne îndreptãm spre mediul rural, acolo unde avem sate care se depopuleazã, acolo, într-adevãr, ne putem gândi la niºte elemente, chiar la un certificat care, din punct de vedere sentimental, poate o sã opreascã tânãrul sã rãmânã acolo, deºi mai bine ar fi fost sã ne gândim sã-i dãm acelui tânãr o suprafaþã de teren în folosinþã,
Poftiþi, domnule deputat!
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Noi avem un amendament care se referã la acordarea titlului de ”fiuÒ sau ”fiicãÒ doar în mediul rural, al comunei. Din pãcate, a fost redactat greºit amendamentul respins, spunând cã ºi în mediul urban.
Explicaþia este foarte simplã. În buna tradiþie româneascã, acest titlu onorant, de ”fiu al comuneiÒ, se acorda acelor personalitãþi care, prin muncã, prin efort propriu, ajungeau în înalte demnitãþi ºi cu care se mândrea comuna respectivã. Pentru cã societatea româneascã tradiþionalã a fost o societate în care în majoritate se trãia la þarã, pe de o parte, iar, pe de altã parte, considerãm cã ”fiu al oraºuluiÒ sau ”fiu al municipiuluiÒ sunã Ð vorba unui distins coleg de-al meu din Senat Ð ca dracu.
Prin urmare, compromisul pe care-l propunem noi este ca sã acceptãm doar ”fiuÒ sau ”fiicãÒ al/a comunei, urmând ca, dupã aceea, dacã grupurile parlamentare cad de acord, sã dãm ºi o compensaþie materialã, pentru cã scopul nu este unul festivist, ci de a face ca acel cetãþean, acel ”fiuÒ sau acea ”fiicãÒ al/a comunei sã rãmânã în mediul rural ºi, astfel, sã nu depopulãm mediul rural.
Existã multe legislaþii în þãrile din jur, ºi mã refer aici, de exemplu, la legislaþia maghiarã, care oferã cu titlu de folosinþã un hectar de pãmânt pentru acela care doreºte, la 18 ani, sã rãmânã în mediul rural.
Prin urmare, amendamentul nostru se referã la pãstrarea titlului de ”fiuÒ ºi ”fiicãÒ doar ai comunei, ºi nu ai oraºului sau ai municipiului. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Damian Brudaºca.
Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru faptul cã mi-aþi permis sã vorbesc, nu înaintea comisiei, ci sã exprim un punct de vedere.
Aºa cum s-a precizat aici, mie mi se pare cã readucem formele festiviste printr-o asemenea acþiune, care, cel puþin în mediul urban, nu va avea nici un fel de conotaþii, ci va reaminti, eventual tinerilor, de perioada întrecerilor socialiste pe ºantierele patriei.
Dar, aºa cum specifica distinsul reprezentant liberal, ar fi de dorit ca aceastã acordare de diplome ºi de recunoaºtere a onorantului titlu de ”fiu al satuluiÒ, eu nici n-aº extinde aceastã chestiune la nivelul comunei, ci, mai degrabã, doar la unitatea cel mai de jos organizatã admi- nistrativ, pentru cã, vedeþi ºi dumneavoastrã, comunele sunt cu geografie variabilã, prin vrerea dumneavoastrã, a celor prezenþi, multe dintre comune se modificã.
De aceea, consider cã într-o primã etapã sã limitãm acordarea acestor diplome ºi recunoaºteri la nivelul satelor, iar într-o etapã ulterioarã Ð aºa cum inspirat s-a spus Ð sã însoþim aceastã diplomã ºi de acordare a dreptului de folosinþã a unor suprafeþe de teren ºi a altor facilitãþi care sã permitã tineretului sã doreascã sã rãmânã în mediul rural, pentru a nu crea, în perspectivã, probleme demografice importante pentru anumite zone geografice ale þãrii.
Vã mulþumesc.
Domnul ministru Gaspar, din partea Guvernului.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Din punct de vedere constituþional, unitãþile administrative sunt: comuna, oraºul, judeþul, iar, în condiþiile legii, unele oraºe pot fi declarate municipii.
Eu îmi însuºesc amendamentul care a fost fãcut de domnul deputat de la P.N.L., în sensul cã aceste titluri sã fie acordate doar persoanelor care sunt nãscute în comunã. În ceea ce priveºte satele, ele intrã în componenþa comunelor ºi având în vedere ºi procesul acesta de reorganizare, de transformare a satelor care îndeplinesc condiþiile prevãzute de lege, indicatorii cantitativi ºi calitativi pentru a trece într-o unitate administrativ superioarã, în sensul de comunã, v-aº propune ca sã ne limitãm doar la comunã, satele intrând în componenþa acestora.
Domnul secretar Leonãchescu.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Stimaþi colegi,
Atunci când n-avem ce sã le dãm oamenilor, le dãm diplome de onoare, le dãm diverse titluri: profesori universitari, doctori în ºtiinþe. Când statul nu are cu ce sã plãteascã munca unor categorii de salariaþi, le dã acest gen de diplome: academician de onoare etc.
Eu cred cã art. 9 nu are statut. Titlul de ”fiicãÒ sau ”fiuÒ al/a satului, al/a comunei, al/a oraºului este atestat prin certificatul de naºtere Ð act oficial, legalizat, pe care nimeni, niciodatã, nu-l mai poate înlãtura. Altceva este titlul de ”cetãþean de onoareÒ, la care, evident, articolul urmãtor trateazã problema ºi care evident cã ar trebui asociat acest titlu cu un beneficiu material. Am asistat la aceste festivitãþi care sunt absolut dezagreabile. O mare personalitate a unui sat argeºean a primit titlul de ”cetãþean de onoareÒ. Era o hârtie trasã la xerox ºi mã gândeam: bietul om, toatã viaþa a fost apostolul sãnãtãþii într-un mare spital, ºi-a fãcut datoria, ºi localitatea, regiunea, judeþul îi dã o hârtie trasã la xerox. A fost ceva lamentabil. Eu am opinat: ”Domnule, daþi-i ºi un pogon, ca la veterani, ca la alte categorii sociale.Ò
Deci din punctul ãsta de vedere, al recompensãrii unei activitãþi deosebite, ar trebui sã amendãm art. 10, iar, din
punct de vedere juridic, art. 9, de ”fiuÒ sau ”fiicãÒ ai unei localitãþi nu are statut, pentru cã am certificat de naºtere în acest domeniu. Apoi, dacã limitãm la anume localitãþi, de ce discriminarea asta? De ce nu ”fiulÒ sau ”fiica Bucureºtilor?Ò Sau ai altei localitãþi, oraº, sau municipiu? Iatã, de ce eu opinez ºi propun acest lucru: eliminarea art. 9.
Domnul Bara ºi apoi ºi domnul ministru Gaspar, cu privire la propunerea de eliminare.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Voi începe ºi eu cu ultima problemã ridicatã de cãtre domnul Leonãchescu.
A fost o propunere ºi în cadrul comisiei, de eliminare. S-a discutat foarte mult. Pânã la urmã, având în vedere cã acesta este un statut-cadru care, sigur, se poate ºi adapta în funcþie de fiecare unitate administrativ-teritorialã, nu a îndeplinit condiþiile.
În legãturã cu modificarea propusã de domnul Coifan, eu, pentru stenogramã, aº vrea sã citesc: ”Persoanele nãscute în comunã primesc, la împlinirea vârstei de 18 ani, titlul ºi certificatul de Çfiu/fiicã al/a comuneiÈ, în cadrul unei festivitãþi care se organizeazã de cãtre primarÒ ºi aici ne oprim cu textul.
Comisia este de acord.
În legãturã cu ”fiu al oraºuluiÒ, ”fiu al municipiuluiÒÑ aºa cum a spus ºi colegul de la U.D.M.R. Ñ ºi discuþiile care au avut loc ºi în comisie, cred cã se demonetizeazã complet aceastã idee când am 15 mii de oameni care împlinesc vârsta de 18 ani la nivel de municipiu, sau 10 mii É Cred cã ºi ideea iniþiatorului a fost sã spunã ”persoanele nãscute în comunãÒ ºi ”fiu al comuneiÒ ºi ”fiu al satuluiÒ, tocmai având în vedere situaþia care existã la noi în mediul sãtesc, unde cred cã media de vârstã este de peste 55 de ani. Probabil cã ºi acesta va fi un motiv cât de cât sã-i mai atragem pe tineri ca sã ajungã în mediul rural.
În legãturã cu compensaþiile care se vor da, sigur, nu este nici o problemã, se poate face o iniþiativã legislativã chiar de cãtre reprezentanþii din mai multe grupuri parlamentare, sã discutãm cu Guvernul ºi sã-l supunem la vot sau sã-l supunem discuþiei într-o altã ºedinþã.
Deci suntem de acord cu amendamentul, aºa cum l-am citit.
Vã mulþumesc.
Domnul ministru Gaspar.
## Domnule preºedinte,
N-aº împãrtãºi punctul de vedere al domnului profesor Leonãchescu. Totuºi, vedeþi cã acest certificat care se dã, se dã la vârsta de 18 ani. Vârsta de 18 ani are ºi o semnificaþie constituþionalã, în sensul cã cetãþenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Deci are o anumitã semnificaþie, de acum este vorba de majorat, o semnificaþie politicã, cã el poate sã participe, sã-ºi exprime prin vot opþiunile sale ºi cred cã, dacã luãm ºi limitãm acordarea acestui titlu doar la locuitorii din comunã, cred cã este bine sã procedãm în felul acesta.
Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
Potrivit regulamentului sunt obligat sã supun întâi votului dumneavoastrã propunerea de eliminare a unui text, propunere care a fost fãcutã ºi în comisie. În consecinþã,
Vot · Respins
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
Abþineri? Douã abþineri.
A fost respinsã propunerea de eliminare a textului.
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
Având în vedere, domnule preºedinte, cã se face modificare la un singur articol, propun douã minute ºi pentru toatã ordonanþa 5 minute.
Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã, domnule Bara, prezentaþi dumneavoastrã pe scurt proiectul de lege ºi cuprinsul raportului?
Comisia a fost sesizatã cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127 privind unele mãsuri de accelerare a acþiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole ºi forestiere. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Raportul a fost discutat ºi adoptat în comisie cu unanimitate de voturi, cu amendamentul propus, singurul amendament propus în raport.
Vã mulþumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.
La cuprinsul preambulului articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în formularea iniþiatorului.
La art. 1 alin. 1, dacã aveþi obiecþiuni la formularea Senatului? Nu.
Votatã aceastã formulare.
Trecem la dezbaterea ordonanþei de urgenþã a Guvernului.
La titlu nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Art. 1 alin. 1 ºi 2. Vã semnalez cã alin. 1 de la art. 1 din ordonanþã va avea alcãtuirea pe care noi am votat-o în cuprinsul legii.
Dacã mai sunt alte obiecþiuni? Nu.
Votat art. 1 în noua lui alcãtuire. Art. 2, 3 ºi 4 din ordonanþã nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.
Am parcurs ºi acest proiect de lege, îl vom supune votului final la sfârºitul ºedinþei.
Propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Sânnicolau Român, judeþul Bihor. Comisia pentru administraþie? Întâi sã vinã iniþiatorul. Este?
Vã rog, domnule deputat.
V-aº ruga sã prezentaþi foarte pe scurt, sã nu începem de la istoria poporului...
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/21.XII.2002
Domnule preºedinte, vã mulþumesc.
Cred cã nu mai este cazul sã prezint proiectul, întrucât toate avizele sunt favorabile, colegii le-au primit în casetã ºi le mulþumesc pentru votul favorabil pe care îl vor da acestui proiect.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc pentru concizie. Domnul Bara.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Având în vedere cã sunt îndeplinite criteriile stabilite prin anexa nr. 4 punctul 4 din Legea nr. 305 din 2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a 4-a, comisia propune adoptarea proiectului de act normativ cu amendamentele arãtate în raport.
Vã mulþumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, urmãriþi amendamentul 1.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Este admis amendamentul 1 ºi se modificã în mod corespunuãtor titlul.
Pentru art. 1 urmãriþi amendamentele 2 ºi 3, nu sunt obiecþiuni.
Sunt admise cele douã amendamente. Se modificã în mod corespunzãtor art. 1.
Actualul art. 2, urmãriþi amendamentele 4 ºi 5. Sunt admise amendamentele.
Nefiind obiecþiuni, se modificã art. 2 în mod corespunzãtor.
Pentru art. 3, comisia nu are obiecþiuni.
Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.
Votat în formularea iniþialã.
La art. 4, urmãriþi amendamentele 6 ºi 7.
Domnul Damian Brudaºca are un amendament sau intervenþie. Sã vedem!
Eu am o sugestie, domnule preºedinte. Având în vedere data la care se discutã ºi urmeazã sã fie votatã aceastã lege, consider cã alin. 1 de la art. 4 nu mai are obiect, întrucât pânã la publicarea în ”Monitorul OficialÒ se va scurge perioada calendaristicã rãmasã, aºa încât consiliul judeþean ºi împuterniciþii nu vor mai avea cum sã repartizeze veniturile între cele douã comune rezultate în urma acestei separaþii.
De aceea, consider cã, pentru respectarea adevãrului, acest alin. 1 de la art. 4 sã fie suprimat.
## Domnul Bara.
Eu propun sã rãmânã aºa, adicã nu conteazã cã suntem la sfârºitul anului sau la începutul anului. Deci oricum bugetele pentru cele douã comune trebuie echilibrate
ºi se vor repartiza în funcþie de valorile pe care le are actuala comunã acum, înainte de împãrþire, pentru cã, dacã se aprobã în martie sau se aprobã în aprilie, nu conteazã data. Deci art. 4 cu alin. 1 sã rãmânã exact aºa cum l-am propus.
Domnule Damian Brudaºca, vreau sã vã mai semnalez ceva. Suntem prima Camerã care adoptã legea. În mod sigur legea va fi adoptatã de Senat anul viitor ºi deci se va pune problema regularizãrii pentru bugetul pe anul 2003.
Da, domnule preºedinte, dar avem alin. 3 în acest sens, care precizeazã clar, ”bugetul comunei Sânnicolau Român în anul 2003 se va elabora de cãtre delegaþii prevãzuþi la art. 3 alin. 1 cu avizul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului BihorÒ.
De aceea, ar fi redundantã ºi inutilã menþinerea alineatului 1 în corpul acestei legi.
## Domnule coleg,
Bugetul pentru comuna actualã, pentru actuala administraþie pentru 2003, este deja adoptat. Atunci se pune, în mod obligatoriu, prin martie, când va fi adoptat de cãtre Senat, problema regularizãrii, a împãrþirii bugetului în raport de noua ... Lãsaþi textul aºa cum este, pentru cã vã lãsaþi noua comunã fãrã resurse.
Repet, pentru art. 4 amendamentele 6 ºi 7, dacã mai sunt alte obiecþiuni? Nu.
Votate în unanimitate. Se modificã în mod corespunzãtor art. 4.
Art. 5, comisia nu are amendamente.
Dacã aveþi dumneavoastrã?
Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorilor.
La art. 6 urmãriþi amendamentul 10. Nu sunt obiecþiuni.
Este admis amendamentul 10, se modificã art. 6 în mod corespunzãtor.
Art. 7, comisia propune eliminarea lui prin amendamentul 1.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Admis amendamentul ºi se eliminã textul.
Vom supune acest proiect votului final în ºedinþa de vot final.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuitã, în 2003, a unui ajutor în îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care au în proprietate teren arabil. Procedurã de urgenþã.
Poftiþi, domnule preºedinte!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Proiectul de ordonanþã are ca obiect de reglare acordarea gratuitã, în 2003, a unui ajutor constând în îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care deþin suprafeþe de teren arabil în extravilan sub 2,5 ha. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, propunem ca timp 5 minute, pe ansamblu, ºi un minut pe intervenþie.
Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã intervinã în prealabil cu vreo precizare? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege, urmãriþi în paralel textul legii ºi al ordonanþei cu raportul comisiei.
La titlul proiectului de lege nu sunt obiecþiuni. Nici dumneavoastrã nu aveþi?
Adoptat, în unanimitate.
În cuprinsul articolului unic al legii urmãriþi amendamentul 1.
Nu aveþi obiecþiuni? A fost admis amendamentul. Se modificã articolul unic în mod corespunzãtor.
Titlul ordonanþei de urgenþã; nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. 2 urmãriþi amendamentul 2 din raport.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Este admis amendamentul 2 ºi se modificã art. 2.
Art. 3, 4, 5, 6, 7 ºi 8.
Dacã la vreunul din aceste articole aveþi obiecþiuni? Nu sunt.
Votate în unanimitate, în formularea Guvernului.
Art. 9, care este ºi ultimul; nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.
Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei. Vom supune votului final în ºedinþa pentru vot final.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2002.
Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, suntem tot în procedurã de urgenþã.
Vã rog, domnule preºedinte, propuneþi timpii de dezbatere.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Propunem timp total 30 de minute, un minut pentru intervenþie.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã doreºte cineva sã intervinã cu vreo precizare prealabilã? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Poftiþi, domnule deputat!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Vreau sã fac o observaþie privind aceastã ordonanþã de urgenþã, care are un caracter deosebit prin titlul pe care îl are, dar trebuie sã arãtãm cã titlul înseamnã una ºi realitatea înseamnã alta. Acum un an de zile, tot în plenul Camerei Deputaþilor, am discutat o ordonanþã cu
acelaºi subiect, nr. 56, care este abrogatã de aceastã ordonanþã, având ca scop, într-adevãr, gãsirea unei soluþii prin certificatele de depozit care permit depozitarea seminþelor, deci a cerealelor în diferite forme de depozitare, în silozuri, ºi pe baza acestui certificat sã poatã fi obþinute fonduri de cãtre producãtori în vederea utilizãrii lor în producþia agricolã.
Vreau sã arãt cã, în aceastã formã, ordonanþa nu rezolvã sub nici o formã ceea ce se doreºte, deoarece banii pentru a obþine, pentru a reformula, pentru a reintroduce în circuitul agricol trebuie sã fie luaþi de la bancã, ea nu a fost încã specificatã în mod concret, modul în care aceste certificate de depozit pot fi rãscumpãrate de cãtre bancã.
Ceea ce ar fi trebuit sã aibã aceastã lege, ºi am în amendamentele mele respinse ºi am sã le justific la vremea respectivã, trebuia ca Fondul de garantare la certificatul de depozit sã asigure ºi modalitatea de finanþare, de rãscumpãrare a acestor certificate de depozit.
În alte situaþii, eu sunt convins ºi ca unul care lucrez în sistem cã aceastã lege nu poate fi funcþionalã ºi va fi una ca ºi celelalte care au creat un cadru legislativ, dar inoperant.
Vã mulþumesc.
Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.
Trecem la dezbaterea pe texte. Urmãriþi, vã rog, în paralel raportul cu textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã.
La titlul proiectului de lege nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Articolul unic, urmãriþi amendamentul 1.
A fost admis amendamentul 1 ºi este modificat articolul unic al proiectului de lege.
Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului. Art. 1, 2 ºi 3, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Titlul capitolului I. Obiecþiuni? Nu sunt. Votate în formularea Guvernului. La art. 4 lit. a) dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.
La lit. b) urmãriþi amendamentul 2. Este admis amendamentul 2, modificatã lit. b).
De la art. 4 lit. c), d) ºi e), dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut.
Votate în formularea Guvernului. La lit. f), urmãriþi amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat lit. f). Lit. g), k) dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votate în formularea Guvernului.
Art. 4 va avea alcãtuirea rezultatã din adoptarea celor douã amendamente ºi modificarea lit. b) ºi f), celelalte urmând sã aibã alcãtuirea propusã, adicã adoptatã de Guvern.
Titlul capitolului II ºi art. 5. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Guvernului.
Art. 6 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 4.
Nu aveþi obiecþiuni, admis amendamentul 4 ºi se modificã alin. 1.
Art. 6 alin. 2. Nu sunt obiecþiuni.
Adoptat în unanimitate, în formularea Guvernului.
Art. 7, 8, 9 ºi 10. Nu sunt obiecþiuni. Comisia nu a avut amendamente.
Votate în formularea Guvernului.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/21.XII.2002
Art. 11 ºi 12.
Votate în formularea Guvernului.
Secþiunea a II-a, art. 13. Nu sunt obiecþiuni.
Votate în formularea Guvernului.
Art. 14, urmãriþi amendamentul 5. Comisia propune abrogarea acestuia.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.
Admis amendamentul ºi abrogat textul.
Aºa cum am precizat în preambulul discuþiei privind ordonanþa, o serie de prevederi ale acestei ordonanþe sunt inaplicabile ºi am sã vã dau un exemplu: art. 17 prevede ca ”Agenþii economici care presteazã servicii de depozitare sunt obligaþi sã accepte în mod nediscriminatoriu seminþele de consum aduse spre depozitare pânã la capacitatea maximã pentru care s-a acordat licenþa de depozit.Ó Þineþi cont cã toþi depozitarii la ora actualã sunt privaþi, proprietatea privatã nu poate fi sub nici o formã introdusã într-o altã prescripþie decât cea constituþionalã, motiv pentru care eu am solicitat abrogarea acestui articol, deoarece nu existã nici o lege care sã oblige un proprietar ca în curtea lui sã facã ordine altcineva, indiferent cât ar fi de mare constrângerea. Chiar dacã prevede în aceastã ordonanþã, printr-un amendament, cã se primesc seminþele, conform manualului de gradare, nu are importanþã, eu mã refer numai cã un spaþiu de depozitare poate fi oferit de proprietar numai dupã cum considerã el, conform unui contract ºi, mai mult decât atâta, capacitatea maximã care trebuie pusã la dispoziþie este hotãrâtã de acelaºi proprietar, deoarece, de multe ori, din punct de vedere tehnologic, nu poþi sã pui la dispoziþie capacitatea maximã ºi este oricând pasibil de anumite sancþiuni, motiv pentru care eu vã rog sã analizaþi ºi sã abrogaþi acest articol care este neconstituþional.
Vã pronunþaþi cu propunerea de eliminare.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Cu respectul pe care îl exprimãm, în totalitate, faþã de colegul Toader, aceastã discriminare pe care dânsul a vãzut-o din punctul de vedere al depozitarului, dar, în egalã mãsurã, poate sã fie discriminare ºi din punctul de vedere al celui care duce marfa acolo ºi, de aceea, comisia a fost de acord sã rãmânã ca atare ºi nu este de acord cu eliminarea, pentru cã ºi în cazul al doilea este vorba de o situaþie în care putem avea discriminare ºi pentru a elimina eventualele discriminãri, a alege pe cine doreºte agentul economic respectiv, am cãzut de acord sã nu fim ºi sã nu agreãm ideea colegului Toader. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Am înþeles. Guvernul are aceeaºi poziþie.
Supun totuºi votului dumneavoastrã propunerea colegului nostru de la P.D., pentru eliminarea art. 17.
Cine este pentru? 5 voturi pentru. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Marea majoritate este împotrivã. Abþineri?
Propunerea de eliminare a fost respinsã.
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
. Nu sunt obiecþiuni.
- A fost admis amendamentul, modificat alin. 2 de la
- art. 26.
Art. 27. Nu sunt amendamente. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.
- Titlul secþiunii a III-a. Nu sunt amendamente, nici
- dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni.
- Votat în formularea Guvernului.
Art. 28, urmãriþi amendamentul 14. Nu aveþi obiecþiuni. Este admis amendamentul 14, modificat art. 28. Titlul capitolului V. Nu sunt amendamente. Nici dum-
- neavoastrã nu aveþi, votat în formularea Guvernului. Art. 29 alin. 1, 2, 3, 4 nu sunt amendamente. Votate toate în formularea Guvernului. La alin. 5 existã amendamentul 15 ºi are ºi colegul nostru o intervenþie.
Poftiþi! La amendament sau la text?
La amendamentul de la art. 29 alin. 5 am un amendament de modificare a textului. În textul original al ordonanþei se prevede cã depozitarii trebuie sã depunã în contul fondului o cotã reprezentând 0,5% din valoarea de piaþã a seminþelor de consum. Cine desfãºoarã aceastã activitate ºtie cã niciodatã seminþele ºi cerealele care sunt depozitate sunt depozitate fizic, niciodatã valoric, ºi atunci ne întrebãm cum se va calcula acest 0,5%, cine va calcula acest 0,5% ºi cum va fi el transmis mai departe.
Mi se pare cã aceastã prevedere este total neclarã ºi nici nu va putea fi realizatã vreodatã, mai ales cã valoarea de piaþã a seminþelor intrã în condiþia legii, votatã de Parlament, privind piaþa cerealelor ºi produselor agroalimentare, unde iarãºi este nefuncþionalã prin desfiinþarea fondului, care asigura finanþarea acestei echilibrãri de preþ. Propunerea mea este concretã ºi este ºi practicã, sã nu fie 0,5% din valoarea de piaþã, fiindcã totdeauna o piaþã a seminþelor este total diferitã de zona geograficã în care se gãseºte, ºi eu am propus sã fie o cotã fixã de 0,5 euro pe tonã. Este un preþ fix, sigur cã discutãm în lei, la cursul Bãncii Naþionale a României din ziua respectivã când s-a emis certificatul de depozit, ºi am fãcut o subliniere care nu este în lege, ºi pãrerea mea este cã modificarea alin. 8 de la art. 31 nu rezolvã. Trebuia sã se prevadã în mod expres în lege cã sumele depuse nu sunt purtãtoare de T.V.A. altfel, categoric, va fi o mare problemã pentru cei care depun aceste sume din proprie iniþiativã, dacã sunt depuse fãrã element de platã, deci fãrã o formã de platã, care înseamnã orice facturã. Ca sã fie fãrã T.V.A. trebuie o prevedere legalã, motiv pentru care am ºi prevãzut cã sumele respective se depun din proprie iniþiativã ºi nu sunt purtãtoare de T.V.A.
Nedepunerea cãtre fond a cotelor stabilite are ca efect anularea licenþei de depozit, pentru cã nu este nici un fel de constrângere referitoare la depozitare pentru cei care nu depun sumele respective. Deci am vrut sã arãt ºi una din inadvertenþele acestei legi care o face, dupã pãrerea mea, inaplicabilã.
Vã rog sã fiþi de acord mãcar aºa cu o modalitate care, sigur, va permite adunarea acestor sume pentru ceea ce vrea sã realizeze legea, în principiu, garantarea depozitãrii seminþelor.
Din partea comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul colegului nostru.
Din partea Ministerului Agriculturii?
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,
Cred cã este bine sã þinem cont totuºi cã sumele acestea depuse în contul fondului trebuie sã fie legate de valoarea de piaþã a seminþelor ºi fluctuaþia acestora. Deci existã o bursã, existã o situaþie ºi nu pot sã intru cu 0,5 euro pe tonã de la început, când pot sã defavorizez chiar pe depozitar, în aceastã situaþie, încât susþin varianta propusã de Guvern ºi rog sã se voteze în acest sens. Vã mulþumesc.
Mai doriþi sã intervenþi, domnule ministru? Vã rog sã vã pronunþaþi la microfon. Îmi pare rãu cã v-am obligat sã vã deplasaþi cu problemele dumneavoastrã de sãnãtate.
## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat_
_în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**
## Domnule preºedinte,
Timp de mai multe ore am dezbãtut acest important act normativ. Domnul deputat a lãsat la noi atunci o listã cu amendamente, noi le-am analizat pe toate, vrem sã spunem cã noi aici vorbim de seminþe ºi nu de taxe fixe ºi, ca atare, cota trebuie sã se refere exact la valoarea seminþelor care sunt intrate spre pãstrare.
Iar cu privire la purtãtor de T.V.A. sau nu, dânsul trebuie sã ºtie cã s-a introdus un alt alineat la art. 31 în care fondul este scutit de orice impozite ºi taxe, aprobat de comisie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Eu îmi susþin în continuare punctul de vedere privind adaptabilitatea acestei legi pentru o piaþã adevãratã ºi propun ca Fondul acesta de garantare sã nu reprezinte numai o modalitate de protejare a celor care au depozitat seminþele ºi, în ultimã instanþã, de a-i despãgubi în situaþia în care depozitarii dau faliment. Mi se pare o chestie discriminatorie, ai dat faliment, ai dat faliment, existã o Lege a falimentului în care fiecare va intra la masa credalã în mod corespunzãtor, nu pentru depozitare, respectiv trebuie sã fie alt regim ºi propun ca acest fond, aºa cum este în toate þãrile civilizate, ºi în special în America, când am luat acest model, acest fond are, pe lângã garantarea certificatului, are ºi o altã aplicabilitate, respectiv de a acorda credite cu dobândã la nivelul pieþei bancare pentru deþinãtorii de certificate de depozit.
Aºa se procedeazã în toatã lumea, acest fond, în primul rând acesta este rolul lui, sigur cã alimentarea acestui fond la americani se face prin alocaþii bugetare, eu am prevãzut un amendament separat unde pot fi asigurate ºi resursele de finanþare. În altã situaþie acest fond nu face altceva decât sã preia activitatea societãþilor de asigurare, fãrã nici un sens. Acesta este ºi motivul pentru care vã propun sã acceptaþi amendamentul acesta, urmând sã fie completat, ºi dacã-mi daþi voie sã-l prezint, ºi la art. 30 unde am propus ºi un nou alineat, legat de modificarea de la alin. 1: ”Fondul poate sã acorde credite cu dobânda pieþei bancare pe o duratã de maximum 10 luni pentru cantitatea de seminþe înscrise în certificatul de depozit, la un preþ unic egal cu 75% din preþul Bursei de la Londra din ziua angajãrii certificatelor de depozit.
Dacã, dupã încheierea termenului de rambursare a creditului, deþinãtorul de certificat care a beneficiat de creditul de la fond nu restituie creditul, certificatul de depozit intrã în posesia fondului, cu toate drepturile de proprietate asupra cantitãþii de seminþe înscrise în certificat.Ò
Exact acelaºti text existã în toate legile din þãrile care au astfel de fonduri de depozitare ºi de garantare a certificatelor de depozit. Sigur, o sã mã întrebaþi de ce Bursa de la Londra, întrebaþi ºi Guvernul de ce a fixat preþul redevenþei dupã Bursa de la Londra, ºi atunci sigur cã rãspunsul va fi acelaºi.
La amendamentul nr. 20 aveþi obiecþiuni, amendament formulat de comisie?
Din partea Comisiei.
Am un alineat nou.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,
S-a apreciat ºi din partea Guvernului ºi a comisiei cã aceste credite se acordã numai de bãnci. La art. 31 alin. 9 s-a prevãzut ca fondul sã fie scutit de orice impozit ºi taxe privind activitatea sa. Deci nu este vorba de un credit bancar care poate sã finanþeze o astfel de susþinere.
Se susþine pe cel care depoziteazã marfa, pentru cã, într-adevãr, producþia este mult mai perisabilã decât depozitele ca atare ºi intrã în alt circuit. Dorim sã-l favorizãm chiar pe producãtor ºi pe cel care depune aceastã marfã, pentru cã, de multe ori, este pus în situaþia foarte neclarã, în ideea de a vinde marfa atunci când recolteazã, când nu este lotizat, când este un preþ care nu-l avantajeazã ºi, de aici, întotdeauna, tot ceea ce se realizeazã se realizeazã în detrimentul producãtorului.
Vã rugãm sã fiþi de acord cu varianta comisiei ºi direct cu varianta ordonanþei emise de Guvern. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Iniþiatorul susþine acelaºi punct de vedere, înþeleg.
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
Deci dupã cel al comisiei.
Nefiind obiecþiuni la amendamentul 20, se introduce alineatul 9, nou. Dupã alin. 9, introdus ca urmare a admiterii amendamentului 20, colegul nostru doreºte un nou alineat.
Poftiþi sã vi-l susþineþi!
Pentru ca fondul sã aibã o activitate financiarã corectã, mi se pare corect a fi introdus un alineat nou unde sã se prevadã în mod expres cã sumele rãmase neutilizate de cãtre fond pe parcursul unui an fiscal se raporteazã ca venituri în anul urmãtor, fãrã obligaþii fiscale.
Vreau sã vã arãt cã raportul Comisiei de buget, finanþe a fost dat fãrã sã aibã o prevedere de acest gen ºi cred cã mi se pare corect sã fie introdus în mod expres, altfel existã condiþia ca fondul sã lucreze ca orice principiu de piaþã ºi suma rãmasã sã fie fiscalizatã, sã fie impozitatã, ºi o parte din aceºti bani sã nu-ºi gãseascã rostul aºa cum trebuia de la început, sã garanteze pe proprietarii de seminþe care le au depozitate în silozuri.
Eu cred cã este corect acest amendament.
Mulþumesc. Din partea comisiei. Domnule Nicolescu, poftiþi!
Domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,
Cred cã este acoperitoare menþiunea de la art. 31 alin. 9 care a fost introdus, în care se spune cã ”fondul este scutit de orice impozit ºi taxeÒ, practic, ºi intrã în derularea normalã în acest context.
De aceea, aº propune sã considerãm cã propunerea realizatã de colegul nostru Toader este superfluã în situaþia în care avem aceastã menþiune fãcutã în cadrul comisiei.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Iniþiatorul? Menþineþi punctul de vedere al comisei, da? Da. Mulþumesc.
Stimaþi colegi,
-
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
Împotrivã? Evident, marea majoritate este împotriva acestui amendament.
- Titlul capitolului VI ºi art. 32. Nu sunt amendamente. Votate în formularea Guvernului.
Art. 33, 34, 35 care este ºi ultimul.
- Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut amenda-
- mente.
Votate în formularea Guvernului.
Am parcurs ºi acest proiect de lege împreunã cu ordonanþa. Îl vom supune la sfârºitul ºedinþei votului dumneavoastrã final.
La punctul 24, proiectul Legii privind unele mãsuri pentru continuarea privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ”RomtelecomÒ.
Domnule ministru Nica, aveþi cuvântul sã susþineþi acest proiect. **Domnul Dan Nica Ñ** _ministrul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia economicã sã se pregãteascã pentru a susþine raportul. Este aici domnul Marin. Poftiþi!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Acest proiect de lege vine sã încheie o perioadã financiarã complicatã pentru Compania Naþionalã ”RomtelecomÒ, iar, aºa cum ne-am angajat, aceastã tranzacþie am supus-o aprobãrii Parlamentului, pentru cã noi credem cã o companie naþionalã de importanþã strategicã, cum este Compania ”RomtelecomÒ, aceste chestiuni trebuie tratate în Parlamentul României.
Structura tranzacþiei care este prezentatã în proiectul de lege va însemna o intrare în Compania ”RomtelecomÒ, de 490 de milioane de dolari, într-o perioadã de timp de maximum 6 luni, plus o sumã de 30 milioane de dolari, care va fi încasatã de cãtre statul român.
Am iniþiat acest proiect de lege ºi l-am supus dezbaterii Comisiei economice, care a avut loc sãptãmâna trecutã, tocmai pentru ca aceastã chestiune sã poatã sã fie rezolvatã acum, înainte de momentul 1 ianuarie 2003, care înseamnã momentul de deschidere a competiþiei pe piaþa telecomunicaþiilor din România. Vã mulþumesc.
Domnule vicepreºedinte Marin, vã rog sã vã pronunþaþi cu raportul dumneavoastrã.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru politicã
economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare în fond cu proiectul Legii privind unele mãsuri pentru continuarea privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ”RomtelecomÒ S.A.
La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.
Precizez cã proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit art. 60 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în ºedinþa din data de 5 decembrie 2002.
În urma analizãrii proiectului Legii privind unele mãsuri pentru continuarea privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ”RomtelecomÒ S.A., comisia a hotãrât ca aceasta sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.
Vã mulþumesc.
Dacã vrea cineva sã intervinã la dezbateri? Nu doreºte.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmãriþi, vã rog, titlul acestuia.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.
Art. 4. Nu sunt obiecþuni.
Votat în unanimitate.
Parcurgând textul proiectului de lege, îl vom supune votului final la sfârºitul acestei zile. Mulþumesc.
Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social.
Domnul ministru Giurescu.
Domnule Giurescu, doriþi sã-l dezbatem sau doriþi sã-l amânãm? **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**
Dorim sã-l dezbatem. Mulþumesc, domnule preºedinte.
Modificarea ºi completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social reprezintã concretizarea solicitãrilor confederaþiilor sindicale ºi patronale în contextul integrãrii europene ºi în deplin consens cu documentul de poziþie a României, de capitolul 13, ”Politicã socialã ºi ocuparea forþei de muncãÒ, cu Programul naþional de aderare a României la Uniunea Europeanã.
Principalele modificãri care se aduc actului normativ în vigoare sunt: extinderea misiunii ºi rolul C.E.S.-ului, consiliul devenind o instituþie responsabilã de promovare ºi dezvoltare a dialogului social, renunþarea la atribuþiile de mediere, crearea de noi atribuþii, concretizate în elaborarea ºi susþinerea implementãrii de strategii, programe, metodologii ºi standarde în domeniul dialogului social, extinderea ariei de competenþã a C.E.S.-ului, precum ºi instituirea unui mecanism prin care alþi reprezentanþi ai asociaþiilor profesionale, organizaþiilor neguvernamentale pot înlocui Guvernul în cadrul C.E.S.-ului.
Faþã de cele prezentate mai sus, propunem plenului Camerei Deputaþilor adoptarea prezentului proiect de lege în forma prezentatã în raportul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã.
Din partea Comisiei pentru probleme de muncã, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.
## Stimaþi colegi,
Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea C.E.S., mãsurã determinatã de necesitatea consolidãrii rolului C.E.S., ce se materializeazã în analizarea ºi avizarea proiectelor de acte normative care urmeazã sã fie adoptate de Guvern sau Parlament, de semnalare a apariþiei acelor fenomene economice ºi sociale ce impun elaborarea de noi acte normative, de emiterea de puncte de vedere ºi recomandãri asupra unor evenimente, situaþii economico-sociale ºi a stãrilor conflictuale ce pot apãrea între partenerii sociali, precum ºi lãrgirea altor domenii de competenþã ale acestei instituþii.
Comisia de muncã propune plenului aprobarea proiectului de lege, întrucât se impune existenþa unei instituþii specializate, cu resurse ºi competenþe adecvate pentru realizarea obiectivului de elaborare ºi promovare a unor strategii de realizarea climatului de stabilitate ºi pace socialã, în deplin consens cu documentul de poziþie asupra capitolului 13 ”Politicã socialã ºi ocuparea forþei de muncãÓ ºi cu Programul naþional de aderare a României la Uniunea Europeanã.
Vã propunem adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentele aduse de comisie. Vã mulþumesc.
Doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. Urmãriþi în paralel textul acestuia ºi raportul comisiei.
- La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
Preambulul art. I. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
- Punctele 1, 2, 3. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.
Punctele 4, 5, 6. Nu sunt obiecþiuni.
Votate în unanimitate.
Punctele 7, 8, 9. Nu sunt obiecþiuni.
Votate în unanimitate, în formularea Guvernului.
La punctul 10, urmãriþi amendamentul 1.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Admis amendamentul 1. Se modificã punctul 10.
Punctele 11, 12. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni.
Adoptate în formularea Guvernului.
La punctul 13 urmãriþi amendamentul nr. 2. Nu aveþi obiecþiuni.
Admis amendamentul 2. Se modificã punctul 13.
La punctul 14 urmãriþi amendamentul nr. 3. Nu sunt obiecþiuni.
Admis amendamentul. Modificat punctul 14.
La punctul 15 urmãriþi amendamentul nr. 4. Nu sunt obiecþiuni.
Admis amendamentul, modificat punctul 15.
Punctele 16, 17, 18 ºi 19. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni.
Adoptate în formularea Guvernului.
La punctul 20, urmãriþi amendamentul 5. Admis amendamentul. Se modificã punctul 20.
Punctele 21, 22, 23, 24. Nu sunt obiecþiuni. Nici comisia n-a avut amendamente.
Adoptate în formularea Guvernului.
Punctele 25, 26, 27, 28. Nu sunt obiecþiuni. Nici comisia n-a avut amendamente.
Votate în formularea Guvernului.
Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului. Art. III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.
Am parcurs ºi acest proiect de lege. Îl vom supune astãzi votului final.
Urmeazã Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 37 a Legii nr. 53/1998 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor. Doamna Smaranda Dobrescu are cuvântul.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Faþã de aceastã propunere legisaltivã, pentru care comisia a avut un vot final de 8 la 6, dupã ce, la propunerea preºedintelui comisiei de respingere, propunere iniþialã fãcutã la început de dezbatere, votul a fost de 8 la 7, întrucât acest vot poate nu a reflectat întru totul acordul membrilor comisiei faþã de aceastã propunere legislativã, vã propun, domnule preºedinte, stimaþi colegi, sã fiþi de acord cu întoarcerea acestei propuneri legislative la Comisia de muncã spre a fi rediscutatã, având în vedere ºi urmãtoarele consideraþii: poate cã furaþi de iluzia cã în statele europene existã pensii pentru parlamentari, dar existã în acelaºi timp, în unele dintre ele, ºi case de asigurãri speciale, furaþi de iluzia cã existã în þara româneascã ºi alte categorii care primesc pensii de serviciu, furaþi ºi de iluzia cã a existat o vreme, pânã în anul 2000, când parlamentarii primeau pensii pe o formulã specialã, iniþiatorii au considerat oportunã înaintarea acestei propuneri legislative.
Propun dumneavoastrã, plenului, cum am propus ºi colegilor, s-o rediscutãm în comisie, în aºa fel încât ceea ce înseamnã pensie sã fie obligatoriu rezultatul unei contribuþii, chiar dacã va trebui, noi care avem o vedere de ansamblu a tuturor sistemelor de pensii din lume ºi din þarã, chiar dacã va trebui sã aducem la regula generalã ºi pe magistraþi ºi pe militari, ºi pe pensionarii S.R.I., regula generalã fiind pensie corespunzãtoare contribuþiei.
Cu alte cuvinte, o legãturã directã între beneficii (pensii) ºi contribuþii.
Vom studia dacã o casã specialã de asigurãri pentru parlamentari, în care aceºtia sã contribuie în mod suplimentar faþã de contribuþia din sistemul public, nu ar fi de preferat, în sensul cã ar fi o soluþie absolut de necontestat de nimeni. Este de înþeles cã o pensie corespunzãtoare unui statut este de dorit, dar faptul cã ne aflãm aici este ºi acela cã nu am ºtiut sã legiferãm la timp fondurile de pensii private, reglementate ºi controlate de cãtre stat, în care cei care au venituri suficiente sau depãºesc o anumitã limitã de venit sã poatã sã contribuie în aºa fel încât la vârsta pensionãrii sã poatã beneficia de un statut concordant cu cel care l-a avut în viaþa activã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Da. Mulþumesc, stimatã colegã. S-a anunþat întâi domnul Iliescu, apoi doamna...
Înaintea domnului Iliescu?
Domnul Buzatu. Poftiþi!
Vã dau cuvântul, stimaþi colegi!
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Deci nu dezbatem legea, pentru a vã da întâi cuvântul dumneavoastrã, iniþiatorului.
S-a ridicat o excepþie de procedurã, s-a cerut restituirea legii ºi aici dau cuvântul în ordinea în care s-au înscris. Dupã domnul Buzatu, domnul Valentin Iliescu, apoi doamna Mona Muscã, apoi domnul Petruº ºi domnul ªtefan Cazimir.
Pe motive de procedurã am solicitat...
ªi, la urmã, iniþiatorul. Poftiþi!
## **Domnul Dumitru Buzatu:**
Pe motive de procedurã am solicitat sã iau cuvântul, domnule preºedinte.
Stimaþi colegi,
Nu existã nici un motiv sã retrimitem la comisie acest act normativ. Procedurile din comisie de dezbatere a acestui act normativ au fost regulamentare. Sigur cã, astãzi, o parte dintre oamenii care au votat pentru acest proiect de lege nu mai doresc sã-ºi asume paternitatea acestui vot. Noi trebuie sã supunem dezbaterii acest proiect de lege ºi sã-l respingem aºa cum este firesc, pentru cã el nu rãspunde nici unei exigenþe procedurale în materie. Mã refer la procedurile care reglementeazã pensionarea unor categorii de persoane.
Deci singura noastrã atitudine rezonabilã ºi realistã în faþa acestui proiect de lege este respingerea acestuia.
Dacã veþi accepta ºi, de fapt, eu cred cã nici nu puteþi sã nu acceptaþi propunerea aceasta de continuare a dezbaterii, domnule preºedinte, pentru cã toate procedurile, repet, regulamentare, au fost îndeplinite, dacã veþi accepta, atunci vom expune ºi motivele pentru care acest proiect de lege este injust faþã de majoritatea contribuabi-
lilor care susþin fondul pentru plata pensiilor ºi este injust ºi faþã de majoritatea colegilor care sunt aici, dacã cumva i-ar veni în cap cuiva sã aprobe totuºi acest proiect de lege.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, dacã am promova propunerea dumneavoastrã, ar trebui sã începem cu dezbateri generale. Sã-i dau cuvântul iniþiatorului. Comisia a propus adoptarea. Deci doar dacã comisia ar fi propus respingerea am fi trecut direct la dezbaterea propunerii de respingere. ªi, de aceea, poate e mai corectã soluþia doamnei preºedinte Dobrescu.
Eu înþeleg nerãbdarea unor colegi, aici, de a trece pe nevãzute pe lângã acest proiect de lege, de a-l trece, a-l bãga în ceaþã, aºa, pentru ca apoi sã fie votat, pentru cã sunt câþiva care ar dori sã beneficieze de aceste prevederi injuste. Dar, totuºi, eu, domnule preºedinte, insist ca aceastã propunere de retrimitere la comisie Ð de-asta am intervenit procedural Ð nu are nici o bazã. Este clar, avem raportul, trebuie sã-l discutãm ºi aceia care am fãcut propuneri de respingere vom argumenta pentru ce trebuie. ªi eu cred cã totuºi bunul-simþ, care e vizibil la toþi colegii noºtri, va face ca acest proiect de lege sã fie respins.
Vã mulþumesc încã o datã.
Domnul Valentin Iliescu.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Aº dori tare mult sã depãºim discuþia pe fondul problemei ºi sã ne gândim cã dincolo de toate este vorba ºi de o problemã legatã de respectarea unor legi care existã ºi, în al doilea rând, de imaginea noastrã ca parlamentari.
Vreau sã spun un lucru, pentru cã, de fapt, decizia nu este legatã numai de tema pe care o discutãm, ci de statutul nostru de parlamentari. ªi trebuie s-o spun din capul locului cã aceastã iniþiativã ºi-a propus sã plaseze senatorii ºi deputaþii mai presus de ceilalþi pensionari.
Susþin punctul de vedere al doamnei preºedinte Smaranda Dobrescu ºi îl susþin, pentru cã eu cred cã trebuie sã reabilitãm ºi Comisia de muncã ºi, mai mult decât atât, sã oferim ºi liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaþilor posibilitatea sã dovedeascã seriozitatea, ºi ceea ce declarã sã se ºi întâmple în practicã.
Vã aduc aminte cã în septembrie, când s-a depus aceastã iniþiativã legislativã, fãrã excepþie, liderii grupurilor parlamentare s-au exprimat împotriva promovãrii unei asemenea legi. Ce nu s-a spus aici este un lucru foarte grav: cã în plenul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã, în mod incorect, s-a propus un vot secret. ªi, acolo, oamenii, dincolo de argumentele extrem de solide care pledau în favoarea respingerii acestei iniþiative, gândindu-se poate mai mult la interesele lor decât la principii, au fãcut ca aceastã lege sã ajungã în plen cu un raport de adoptare.
Vreau sã spun ºi sã subliniez acest lucru: în mãsura în care se va accepta cealaltã variantã a discutãrii pe articole, sã aduc ºi argumentele necesare cã aceastã lege este o lege imoralã, inoportunã, profund discriminatorie, neconstituþionalã ºi care vine în contradicþie cu alte legi, inclusiv cu Legea finanþelor publice.
În plus, vreau sã subliniez un punct de vedere. Guvernul României, prin punctul de vedere formulat, respingea cu argumente clare toate prevederile prevãzute în iniþiativa celor ºase colegi, pe care vã rog sã mã credeþi, stimaþi colegi, cei care au votat aceastã iniþiativã nici mãcar nu le-au luat în consideraþie. În plus, aº face o observaþie care menþioneazã gravitatea modului în care s-a votat în comisie, cã prin amendamentul, singurul amendament acceptat, repet, tot prin vot secret, aceastã lege a devenit ºi mai discriminatorie în favoarea parlamentarilor. ªi o sã discutãm dacã va fi nevoie la momentul oportun.
Doamna deputat Mona Muscã ºi apoi domnul deputat Petruº.
## **Doamna Monica Octavia Muscã:**
## Stimaþi colegi,
Cred cã ar fi bine sã discutãm cu calm aceastã chestiune ºi sã nu ne împipotãm, pentru cã orice chestiune se poate discuta ºi calm ºi, cred, cu rezultate mai bune decât dacã ne enervãm.
Drept urmare, eu am sã vã spun foarte sincer cã pe procedurã e greu de susþinut trimiterea ei la comisie. ªi doamna Smaranda Dobrescu a spus foarte corect cã existã ºi alte motive.
Deci nu mã voi lega ºi nu fac obiecþii la procedurã. Fac însã obiecþii foarte mari la moralitatea acestei iniþiative. ªi am sã vã spun de ce.
Nu vã supãraþi! ªi eu sunt aproape de pensie ºi, cu toate acestea, pot sã judec calm. De asta v-am invitat de la bun început la calm, pentru cã ºtiam cã n-o sã placã unora ceea ce voi spune. Dar, indiferent cã vã place sau nu, va trebui sã mã ascultaþi.
Aºa fac ºi eu când nu-mi place ce spuneþi dumneavoastrã. Este multã sinceritate, domnii mei, cea mai bunã dovadã este cã o sã vedeþi unde ajung pânã la urmã ºi ce propuneri vã fac. ªi indiferent cã-i sincer sau nu, dumneavoastrã sunteþi obligaþi sã mã ascultaþi, da, ºi sã judecaþi pe urmã. ªi aveþi un singur vot, nu mai multe.
Drept urmare, de ce este imoralã o asemenea iniþiativã legislativã acum?
Probabil cã dumneavoastrã ºtiþi la fel ca ºi mine cã cele mai multe plângeri în circumscripþie ºi aici, la Bucureºti, vin din partea pensionarilor. ªi nu întâmplãtor. Pensiile au fost calculate dupã formule diferite, în funcþie de anii la care persoana respectivã a ieºit la pensie.
Drept urmare, la ora actualã, sunt discriminãri extraordinar de mari între pensionari, la aceiaºi ani de muncã ºi la aceeaºi muncã depusã. Ca atare, obligaþia noastrã este, în primul rând, sã ne gândim cum rezolvãm pensiile celor care sunt acum discriminaþi în actuala lege, ºi de abia dupã aceea sã ne gândim la pensiile noastre. Este o chestiune de deontologie minimã, minimã.
Drept urmare, rugãmintea mea este: sã ne preocupãm întâi de corectarea Legii pensiilor, sã avem în vedere întâi discriminãrile care sunt la ora actualã în rândul pensionarilor, faptul cã nu s-a fãcut nici recorelarea, nici recalcularea pensiilor ºi asta ar trebui sã ne preocupe, în primul rând.
În al doilea rând, vã propun, în afarã de corectarea Legii pensiilor, sã amânãm toatã aceastã discuþie, toatã aceastã dezbatere ºi aceastã iniþiativã pânã în momentul în care vom rezolva problema pensionarilor din România. Dupã ce rezolvãm problema pensionarilorÉ
**Din salã**
**:** Când?
A, deci sunteþi convinºi cã n-o putem rezolva! Pãi, atunci, nu vã supãraþi, dacã pe aia n-o putem rezolva, fiþi amabili, haideþi sã n-o rezolvãm pe astalaltã, înaintea atâtor milioane de pensionari.
Drept urmare, vã propun Ð ºi domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi dezbaterii Ð amânarea, retrimiterea la comisie ºi amânarea acestei discuþii pânã dupã rezolvarea problemei pensionarilor ºi a modificãrii Legii nr. 19. Dacã totuºi nu se va accepta ºi nu se vota propunerea de retrimitere la comisie, vã solicit, domnule preºedinte, ºi o sã vã rog sã supuneþi la vot, sã se dea un vot nominal pe aceastã iniþiativã legislativã.
Deci solicit vot nominal pe aceastã iniþiativã legislativã. Vã mulþumesc.
Domnii deputaþi Petruº, ªtefan Cazimir ºi apoi domnul Mândroviceanu.
## Domnule preºedinte,
Prea nobili ºi distinºi colegi,
Parlamentul României are o imagine proastã în gazete ºi la televiziune, ºi aceasta se datoreºte, cred eu, lipsei de fermitate, amânãrilor ºi bâlbâielilor în luarea unor decizii.
Pentru aceastã lege comisia de specialitate a dat un vot. Dacã legea o transferãm la comisie, înseamnã bâlbâialã, pentru cã excepþia de procedurã propusã, evident, este o bâlbâialã. Dacã o votãm într-un fel sau altul, subiectul va fi scos de pe agenda discuþiilor publice ºi se va încheia.
Haideþi sã dãm dovadã de bãrbãþie ºi responsabilitate, ºi sã încheiem acest capitol. Aºadar, domnule preºedinte, propun sã votãm, ºi pentru cã este un subiect sensibil, sã votãm în mod secret, pentru a nu mai rãbufni crizele de politicianism ºi oportunism ale unora ºi ale altora, mai ales în preajma sfintelor sãrbãtori de Crãciun. Vã mulþumesc.
Domnul deputat ªtefan Cazimir.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aº vrea sã remarc, din capul locului, cã nici un partid parlamentar Ñ nici P.S.D.-ul, nici Partidul România Mare, nici Partidul Democrat, nici Partidul Naþional Liberal, nici Partidul Umanist Român Ñ nu susþine propunerea legislativã prin semnãtura vreunui membru al sãu. Nu mã ostenesc sã pronunþ numele celor ºase iniþiatori, care mâine vor figura cu cinste în toate ziarele din þarã, mã rezum sã observ cã propunerea legislativã reprezintã un act insidios al câtorva deputaþi din afara partidelor menþionate, vizând subteran compromiterea acestora. Fireºte, în ipoteza unui vot favorabil.
A adopta propunerea legislativã ”Bani albi pentru zile negreÒ, prin care parlamentarii îºi instituie pensii preferenþiale, denumite perfid ”pensii de serviciuÒ, ar fi curatã sinucidere moralã. Citez din expunerea de motive: ”Cuantumuri de pensie potrivite cu importanþa pentru societate a muncii depuse de cãtre parlamentariÒ N-ar strica, tovarãºi, puþinã decenþã sau, în lipsa ei, puþin rabat la indecenþã.
Tot în expunerea de motive citim cã ”impactul financiar asupra bugetului de stat datorat introducerii pensiei de serviciu pentru senatori ºi deputaþi este minimÒ. Guvernul susþine, dimpotrivã, cã ”aplicarea prevederilor acestei iniþiative legislative ar conduce la majorarea cheltuielilor cu pensiile finanþate din bugetul de stat, creând presiuni asupra bugetului general consolidat ºi încãlcând criteriile de performanþã convenite cu organismele financiare internaþionaleÒ. Tot în punctul de vedere al Guvernului se aminteºte cã, potrivit art. 137 alin. (5) din Constituþia României, ”nici o cheltuialã bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanþareÒ, iar propunerea legislativã nu rãspunde acestei exigenþe. Guvernul relevã, de asemenea, cã ”promovarea acestei propuneri legislative ar crea avantaje pentru o anumitã categorie de persoane, prin acordarea unor drepturi preferenþiale, conducând astfel la apariþia unor inechitãþi între pensionariÒ, cã ”impactul social nu ar fi cel doritÒ ºi cã ”partenerii sociali s-au pronunþat deja în defavoarea propuneriiÒ. Având în vedere considerentele menþionate, Guvernul nu susþine adoptarea propunerii legislative. În raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã se afirmã totuºi cã el a avut în vedere, între altele, ºi punctul de vedere al Guvernului. Dacã ”a avea în vedereÒ este sinonim cu ”a arunca la coºÒ, atunci totul este în regulã.
Mulþumesc.
Din partea iniþiatorilor, domnul deputat Mândroviceanu.
## **Domnul Vasile Mândroviceanu:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Trebuie sã mãrturisesc cã îmi vine greu sã fac faþã avalanºei de nostalgii dupã o epocã pe care eu o credeam trecutã o datã pentru totdeauna, ºi anume ”epoca egalitarismuluiÒ.
Îmi permit sã vã reamintesc cã ºi în acea epocã clasicii comunismului, ºi mã refer la cei mai mari ºi cei mai tari dintre ei, începând cu tovarãºii Marx, Engels, Lenin, Stalin, promovau un principiu, care suna cam aºa: ”De la fiecare dupã posibilitãþi, fiecãruia dupã nevoi.Ò Deci atenþie, nu fiecãruia în mod egal, deci nu toatã lumea egalã, ci dupã nevoile fiecãruia.
Îmi permit sã vã reamintesc cã dumneavoastrã nu sunteþi persoane oarecare. Sunteþi demnitari ai statului român. Dacã, din nostalgia unor colegi de-ai noºtri dupã vremurile în care toþi eram o apã ºi-un pãmânt, bãgãm în aceeaºi oalã demnitarii statului cu toatã lumea, sunt absolut de acord cu dumneavoastrã, dacã sunteþi de acord sã facem aceastã treabã. Acesta este un prim aspect.
Un alt aspect: colegii noºtri vorbesc de moralitate ºi inechitate. Domnilor, haideþi sã punem cãrþile pe masã ºi sã fim cinstiþi cu noi înºine. Nu poate fi împotriva acestor reglementãri decât, eu ºtiu, o categorie restrânsã de colegi de-ai noºtri, care pot fi oameni de afaceri, care nu au nevoie de viitorul...
Stimate coleg, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la problema de procedurã.
Écei care provin din mediul juridic, care au lege specialã ºi care ies la pensie dupã legea specialã, ºi cei care sunt ofiþeri, acoperiþi sau nu, ºi care ies la pensie militarã de stat, dupã legea dumnealor, ºi plus pensie din viaþa civilã. Aceºtia sunt oamenii ce sunt la ora actualã împotriva acestei reglementãri.
ªi, un singur lucru vreau sã vã mai aduc la cunoºtinþã. Þineþi minte cã inechitatea pe care dumneavoastrã credeþi cã noi o facem la ora actualã existã deja. Sute de mii de persoane în România ies la pensie cu pensie de serviciu. Mã refer la forþele armate, la Ministerul de Interne, la Poliþie, la Jandarmerie, la Procuraturã, la Justiþie º.a.m.d.
Eu un lucru vreau sã vã mai spun: un stat care mituieºte armata, forþele interne, serviciile secrete, justiþia cu stimulente legate de salarii mari ºi pensii mari, în detrimentul celorlalþi, înseamnã cã are o problemã acel stat, ºi probabil cã aceastã problemã se referã ºi, pe de o parte, la corupþia cu care noi vrem sã luptãm la ora actualã.
Sunt de acord cu dumneavoastrã: facem o lege a pensiilor în care sã introducem pe toatã lumea...
Domnule deputat, am sã vã dau cuvântul pe fond. Deci sunteþi pentru continuarea dezbaterilor, înþeleg?
Bineînþeles.
Bun. Vã dau cuvântul pe fond.
Doamna preºedinte Dobrescu, vã rog frumos, interveniþi.
A cerut cuvântul doamna preºedinte.
Am înþeles cã nu doriþi restituirea nici dumneavoastrã.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Propunerea mea de a se întoarce la comisie ºi amendarea ºi îmbunãtãþirea, ºi ”moralizareaÓ dacã vreþi, a fost pur ºi simplu o dorinþã justificatã a mea Ñ care întâmplãtor ºi temporar mã aflu la conducerea comisiei Ñ de a încerca sã nu mai planeze asupra Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã nici un fel de învinuire nemeritatã. Aceasta a fost pur ºi simplu dorinþa mea ºi rugãmintea pe care v-am adresat-o.
Dar, având în vedere cã toatã lumea doreºte ca aceastã lege sã fie discutatã, vã propun ºi eu s-o tranºãm, s-o discutãm cu totul într-un spirit absolut liber ºi sã terminãm o datã pentru totdeauna cu capitalul politic care se poate obþine în urma acestei legi. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Bun. Staþi puþin. Nemaiexistând o propunere de retragere a comisiei, trecem la dezbaterea legii pe fond ºi o sã aveþi posibilitatea sã vã exprimaþi fiecare.
## **Doamna Monica Octavia Muscã**
**:**
Solicit dreptul la replicã.
Doamna Mona Muscã, dreptul la replicã se cere atunci când s-ar fi pronunþat numele dumneavoastrã. Nu s-a pronunþat.
Aveþi cuvântul, domnule Mândroviceanu, sã vã susþineþi proiectul de lege.
Referitor la cele ce-a spus antevorbitorul.
Am sã vã dau cuvântul pe fond. O sã luaþi cuvântul pe fond ºi o sã vã referiþi la ceea ce a spus dumnealui. Haideþi sã nu mai încercãm sã acumulãm toþi capital acum, pe seama acestui proiect. Vã rog frumos, nu s-a pronunþat numele dumneavoastrã pentru a solicita dreptul la replicã.
Aveþi cuvântul, domnule Mândroviceanu!
Domnule preºedinte,
În privinþa dreptului la replicã, vã rog sã-l acordaþi celor ale cãror nume le-am pronunþat. Dacã cineva se
simte cã face parte dintr-o categorie pe care eu am pronunþat-o aici, nu are dreptul la replicã. Are dreptul categoria respectivã.
Stimaþi colegi, este un regulament. Procedãm dupã regulament. A fost o propunere de restituire. S-a retras propunerea. Trecem pe fond. O sã aveþi cuvântul pe fond, sã spuneþi tot ceea ce doriþi.
Ne pare rãu. Nu se poate aºa...
Îmi permiteþi sã conduc ºedinþa, stimaþi colegi? Vã rog atunci sã vã aºezaþi fiecare în banca dumneavoastrã. Am dat cuvântul sã-ºi susþinã proiectul pe fond.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicatã, prevede la art. 37, prin derogare de la Legea nr. 3/1977, posibilitatea unui calcul al pensiilor specific pentru aceastã catogorie.
Prin apariþia Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, acest articol nu este abrogat, dar nu mai este aplicabil prin efectul prevederii din Legea nr. 19 conform cãruia orice dispoziþie contrarã se abrogã. Aici îmi permit sã fac o observaþie, cã ºi Legea nr. 92/92 ºi Legea nr. 164/2001 conþin prevederi contrare Legii nr. 19 ºi n-au fost abrogate.
Ca urmare pensia parlamentarilor calculatã, începând cu 1991, pe baza unei formule de calcul specifice, în legãturã cu durata legislaturii, nu mai are în prezent nici o reglementare.
Având în vedere practica þãrilor europene în domeniul pensiilor funcþionarilor publici ºi a persoanelor ce îndeplinesc funcþii de demnitate publicã, propunem modificarea acestui articol în sensul compatibilizãrii lui cu Legea sistemului public de pensii ºi menþinerii totodatã a intenþiei legiuitorului Legii nr. 53/1991 de a acorda cuantumuri de pensii potrivite cu importanþa muncii depuse de cãtre parlamentari.
Prezenta propunere legislativã se aliniazã modelului de pensii prevãzut de Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecãtoreascã, prevãzut pentru magistraþi, ºi de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, introducând pensia de serviciu.
Pensia de serviciu, în cazul deputaþilor ºi senatorilor, conform propunerii legislative, reprezintã suma dintre cuantumul ce rezultã prin aplicarea formulei de calcul conform Legii nr. 19/2000 ºi valoarea de completare pânã la incidenþa unui procent din indemnizaþia de parlamentar.
De altfel, toate þãrile membre ale Uniunii Europene ºi câteva dintre þãrile candidate oferã astfel de pensii diferenþiate dupã numãrul de legislaturi. Pensia de serviciu se justificã prin faptul cã, urmare a modificãrilor Legii nr. 19/2000, aduse prin Legea nr. 338/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001, în cuantumul pensiilor se iau în considerare toate sporurile cu caracter permanent.
Aþi terminat susþinerea?
Mã refeream la faptul cã nu doresc ca aceastã dezbatere sã se transforme într-un spectacol mediatic ºi, prin urmare, vã propun ca hotãrârile pe care le luãm, sã le luãm prin vot secret.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Poftiþi, doamna Muscã, dar nu drept vot la replicã. Am înþeles cã vreþi pentru o problemã de procedurã.
Domnule preºedinte, atâta vreme cât în stenogramã apare afirmaþia iniþiatorului cã cei care s-au opus proiectului de lege ºi care îl considerã imoral fac parte dintr-o categorie restrânsã, ºi anume oameni de afaceri, mediu juridic, ofiþeri acoperiþi sau neacoperiþi, vreau sã declar: nu sunt om de afaceri, nu provin din mediul juridic, nu sunt ofiþer acoperit sau neacoperit ºi voi avea o pensie de cercetãtor. Ca sã se ºtie foarte clar!
## Doamna deputat,
Nu s-a fãcut nici o referire la dumneavoastrã ºi socotesc cã nu aþi venit aici decât ca sã vã faceþi publicitate. Nu vã supãraþi. Nu aveaþi nici un motiv ca sã interveniþi aici.
## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Eu am fost primul vorbitor care am propus ca acest proiect de lege sã fie dezbãtut în procedura regulamentarã. Sigur cã am remarcat o anumitã solidarizare a colegilor, în special a celor din opoziþie, ºi poziþia aceasta radicalã a doamnei Muscã. Numai cã în spatele doamnei Muscã nu se aflã nici un coleg, domnule preºedinte, ºi, mai mult decât atât, deci eu trebuie sã presupun...
Acum are drept la replicã.
...ºi de asta am ºi luat cuvântul, trebuie sã presupun cã, de fapt, nici nu este vorba de vreun interes pentru acest proiect de lege, din moment ce colegii parlamentari din Partidul Liberal nu sunt nici pentru admiterea lui, dar cu atât mai puþin pentru respingerea lui. ªi, din acest moment, domnule preºedinte, chiar dacã îi veþi da dreptul la replicã doamnei Muscã, pentru a mai face, a repeta declaraþiile pe care le-a fãcut prima datã, eu v-aº ruga ca dupã aceastã chestiune Ñ îmi cer scuze cã a trebuit sã ofer acest prilej Ñ, v-aº ruga ca dupã aceastã chestiune sã procedaþi la dezbaterea în mod regulamentar ºi sã daþi cuvântul numai acelora care au amendamente la acest proiect de lege ºi nu sunt mulþi, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc.
Doamna Muscã are drept la replicã, pentru cã într-adevãr i s-a promis.
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi, nu am vorbit în nume personal. Am vorbit în numele Partidului Naþional Liberal, în întregimea lui, ºi în numele grupului parlamentar.
Nici Partidul Naþional Liberal nu a fost nominalizat acolo, doamnã.
Deci vã rog ca aceastã poziþie s-o contaþi ca poziþia Partidului Naþional Liberal, ºi ca vicepreºedintã a Partidului Naþional Liberal am vorbit ºi în numele grupului parlamentar.
Poftiþi, domnule Valentin Iliescu!
Dacã cercetãtorii îºi fac publicitate în felul acesta, atunci sunt de acord cu dumneavoastrã.
Am o rugãminte: sã dezbatem proiectul de lege ºi sã nu mai folosiþi orice prilej pentru mediatizare.
Domnul Dumitru Buzatu ºi domnul Valentin Iliescu, poftiþi!
Domnule preºedinte, vreau sã ridic douã probleme care cred cã sunt importante. Am înþeles cã se doreºte continuarea dezbaterilor. Vor fi puncte de vedere pro ºi contra. Subscriu la ideea unui vot nominal pe acest proiect de lege, pentru ca lumea sã ºtie cine este pentru aceastã lege ºi cine este împotrivã. Acesta este primul punct de vedere, dacã-mi permiteþi.
Vã rog frumos, nu mai cãutaþi sã captaþi fiecare bunãvoinþã ºi sã câºtigaþi simpatie. Votul final se pronunþã dupã dezbateri. Atunci propunem treaba asta. Deocamdatã, am dat cuvântul iniþiatorului sã-ºi prezinte legea. Dacã nu aveþi o excepþie de procedurã, vã rog eu frumos, vã dau cuvântul pe fond.
În al doilea rând, domnule preºedinte, cred cã discutarea unei legi în condiþiile în care în mod clar, lucru subliniat ºi de punctul de vedere al Guvernului, spune clar cã aceastã iniþiativã încalcã art. 137 alin. (5) din Constituþie, pentru cã nici o cheltuialã bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanþare, eu cred cã este un precedent periculos . . .
Aceasta este o problemã de fond, nu-i problemã de procedurã.
ªi un al doilea aspect pe care trebuie sã-l aveþi în vedere, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, pe o temã similarã existã o altã iniþiativã depusã la comisie, care în aceeaºi ºedinþã a comisiei a fost respinsã. Când am fost serioºi? Când am aprobat o variantã sau când am respins-o pe cealaltã?
Stimaþi colegi, v-aº ruga foarte mult sã mã ascultaþi puþin. A venit foarte multã presã. Înþeleg interesul dumneavoastrã de a vorbi toþi ºi de a vã pronunþa împotriva acestei legi. Faceþi-o regulamentar. Deci am dat cuvântul iniþiatorului. Urmeazã comisia sã-ºi susþinã raportul.
Doamna preºedintã, cine prezintã raportul? Poftiþi!
Repet, o sã vã dau cuvântul la toþi, dar cu privire la aceastã lege. ªi nu mai cereþi cuvântul de-a valma.
## Domnule preºedinte,
Aceastã propunere legislativã are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea art. 36 din Legea nr. 53/1991, în sensul introducerii pensiei de serviciu pentru senatori ºi deputaþi, aceasta reprezentând suma dintre cuantumul ce rezultã prin aplicarea formulei de calcul, conform prevederii Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale ºi valoarea de completare pânã la incidenþa unui procent diferenþiat dupã numãrul de legislaturi din indemnizaþia de parlamentar.
În urma dezbaterii propunerii legislative, din ºedinþa din 3 decembrie, comisia a propus adoptarea acesteia, cu un amendament ºi, repet, votul a fost de 8 la 6, dupã ce votul iniþial, în urma propunerii de respingere înaintat de preºedintele comisiei, a fost de 8 la 7.
Stimaþi colegi, existã, propunerea din raport, obþinutã cu majoritatea cu care a fost obþinutã, dar regulamentarã, ºi s-a fãcut deja, în cadrul dezbaterilor care au avut loc
pânã acum, propunerea de respingere a proiectului de lege fãrã dezbateri.
Deci cu privire la aceastã propunere de respingere fãrã dezbateri, cine doreºte sã ia cuvântul? Propunerea a fost fãcutã de domnul Buzatu.
Poftiþi, domnule deputat Mînzînã!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Nu sunt un nostalgic, nu fac parte din nici o categorie din cele descrise de domnul distins parlamentar. Ne mirãm cã se scrie despre noi în presã aºa cum se scrie, astãzi am reuºit sã mai dãm material de lucru ziariºtilor. Punctul de vedere al parlamentarilor Partidului România Mare este pentru respingerea acestui proiect de lege, din motive de moralitate ºi constituþionalitate. Vã mulþumesc.
Mulþumesc, mai ales pentru concizie, stimate coleg. Domnul deputat Boc.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Punctul de vedere al Partidului Democrat cu privire la acest proiect de lege a fost exprimat în comisie de cãtre reprezentanþii noºtri ºi în acest sens colegul nostru, domnul deputat Gheorghe Barbu, are un amendament care vizeazã eliminarea articolului unic al acestei legi, cu alte cuvinte neaprobarea ºi respingerea acestui proiect de lege, acestei propuneri legislative ºi, în consecinþã, Partidul Democrat apreciazã pentru urmãtoarele considerente cã acest proiect de lege ar trebui respins:
În primul rând, acest proiect de lege este neconstituþional, întrucât se instituie o discriminare nepermisã între diferitele categorii de pensionari ºi parlamentari, încalcã principiul potrivit cãruia ”nimeni nu este mai presus de legeÒ ºi, în condiþiile acestea, el nu poate fi acceptat.
În al doilea rând, acest proiect de lege este inoportun. În condiþiile în care neîncrederea manifestatã de cetãþeni în clasa politicã este în creºtere, acest proiect de lege nu ar face nimic altceva decât sã adânceascã ºi mai mult neîncrederea cetãþenilor în clasa politicã ºi sã întãreascã convingerea acesteia cã actuala clasã politicã se preocupã mai mult de interesele personale, private, decât de interesele generale.
Iatã, pe scurt, aceste douã scurte argumente pentru care acest proiect de lege nu ar trebui promovat ºi vom vota împotriva lui.
Vã mulþumesc.
Din partea Grupului P.S.D., doamna deputat Afrãsinei.
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi parlamentari,
Grupul parlamentar P.S.D. este de acord cu dezbaterea acestui proiect de lege aºa cum este prezentat astãzi în Camera Deputaþilor. Desigur, votul nostru va fi pentru respingerea acestui proiect de lege ºi suntem de acord cu propunerea de vot nominal.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cine mai doreºte sã ia cuvântul?
Acum, când vã invit, nu mai vrea nimeni sã vorbeascã?!
Stimaþi colegi, am deschis dezbaterea cu privire la propunerea de respingere.
Poftiþi, doamna Mona Muscã.
**Din salã**
**:**
Lãsaþi-ne!
O sã vã las, fiþi liniºtiþi, nu am de gând sã vã agresez în nici un fel.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Grupul liberal este de acord cu respingerea proiectului de lege, chiar fãrã discutarea lui. În acelaºi timp, vã rog sã þineþi cont cã v-am propus vot uninominal, în prima mea luare de cuvânt. Pe un motiv foarte întemeiat, fiecare sã-ºi asume rãspunderea pentru votul pe care-l dã.
ªtiþi cã este vot nominal, nu este uninominal! Mulþumesc.
Poftiþi, vã rog!
## **Domnul Costicã Canacheu:**
Mã tot gândeam dacã sã fac intervenþia aceasta sau sã n-o fac. Canacheu sunt pentru cã, de regulã, nu mã þineþi minte.
Cred cã numai anul acesta s-au votat o sumedenie de legi care aveau în vedere numai interesul privat. Numai interesul privat, ºi atunci când mii de miliarde au fost scutite de taxe ºi atunci când în fiecare an orice Guvern vine ºi spune: mai scutim, mai scutim, mai scutim. Din aceastã cauzã ºi numai din aceastã cauzã pensiile sunt acelea care sunt! Pensia tatãlui meu este aceea care este, nu mã puteþi bãnui cã am vreun interes în legãturã cu pensia. Mai am vreo 20 ºi ceva de ani pânã atunci! Da?
Pe de altã parte, mai sunt ºi om de afaceri prosper, da?!
Nu mã puteþi bãnui, dar atâta ipocrizie pusã aici, astãziÉ Nu în legãturã cu acest proiect de lege, grupul nostru s-a exprimat nu în legãturã cu acest proiect de lege, ci cu ideea de a discuta o lege propusã de iniþiator, conform procedurilor, supusã dezbaterii, votatã în comisie.
De unde aceastã deschidere de a ne ascunde în spatele vorbelor care nu ne reprezintã. Ne aduc doar în faþa camerelor, pentru ce?! Cum se rezolvã? Vom avea vreodatã vreun proiect de lege care va rezolva toatã þara?
## Stimate coleg,
Dumneavoastrã aþi venit sã moralizaþi aici deputaþii sau sã vã exprimaþi cu privire la proiectul de lege?
Am încheiat! Nu vom avea niciodatã un proiect de lege, pentru cã nici bugetul de anul acesta nu rezolvã toatã þara. Discrimineazã! Acest proiect de lege, bugetul, discrimineazã, îngrozitor discrimineazã! Nici acest proiect de lege nu se dorea sã rezolve toatã þara!
Aceasta am vrut sã vã spun! Fiecare proiect de lege discrimineazã, domnilor!
Înainte de a vã supune votului procedura de vot, dau cuvântul iniþiatorului.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Un singur lucru am venit sã vã rog, ºi anume acela sã nu transformãm votul într-un spectacol mediatic. Dumneavoastrã aþi subliniat foarte bine, presã este suficientã în aula Parlamentului, de ipocrizie nu ducem lipsã, dupã cum nici de imoralitate. ªi, revin, vã reamintesc propunerea pe care am fãcut-o la început ca respingerea, eventual, a acestei iniþiative sã se facã prin vot secret.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Prima propunere care s-a fãcut: vot nominal.
Cine este pentru vot nominal? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Cine este pentru vot nominal? 63 voturi pentru vot nominal.
Împotrivã? 33 voturi împotrivã.
Abþineri? 12 abþineri.
63 pentru vot nominal, 33 împotrivã, 12 abþineri. S-a aprobat vot nominal.
Sunt fericit pentru acest rezultat, pentru cã probabil vom putea vota ºi celelalte legi. Poftiþi!
M‡rton Arp‡d-Francisc
#136885Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Din punct de vedere procedural este corect, va trebui sã fie un vot nominal. Numai cã, tot din punct de vedere procedural, dacã adunaþi sumele pe care le-aþi enunþat, nu sunt prezente 173 de persoane în salã.
Ca atare, dacã vom merge la vot nu va lua respingerea 173 de voturi, fiind o lege organicã se va interpreta cã nu a fost votatã respingerea.
Stimate coleg, votul organic se dã la votul pozitiv, pentru respingere. Ce s-ar întâmpla dacã n-ar întruni 174? Ar fi respinsã cu 140. Ar intra în vigoare pentru cã nu a întrunit ...
Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
Cred cã observaþia fãcutã de colegul nostru nu are nici un sens, pentru cã proiectul din raportul care a fost întocmit de Comisia de muncã ºi protecþie socialã a calificat aceastã lege drept lege care nu este organicã, lege ordinarã. Deci nu avem de ce acum sã luãm în considerare cvorumul pentru lege organicã. Nu se referã la regimul general al pensiilor, regimul general al raporturilor de muncã...
Lege ordinarã a declarat-o domnul ªtefan Cazimir.
O precizare pe procedurã. Domnule preºedinte,
Observaþia colegului de la U.D.M.R. nu-ºi are temeiul regulamentar, întrucât, în condiþiile Regulamentului Camerei Deputaþilor, numai în prezenþa votului final avem nevoie de majoritatea cerutã de regulament ºi nu când se supun dezbaterii diferite incidente procedurale. Atunci nu avem nevoie de cvorum, potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor.
Înþeleg cã, totuºi, nu vreþi sã votãm, dupã numãrul intervenþiilor care se fac. Poftiþi!
## Stimaþi colegi,
Cine doreºte sã conteste ceea ce am votat pânã acum are posibilitatea sã conteste.
Am spus procedura de vot: întâi citiþi persoana, care sã se pronunþe prin da sau nu, nu existã la votul nominal abþinere.
Vã rog sã începeþi apelul nominal.
## Domnule preºedinte,
V-am rugat sã enunþaþi, în mod clar, la ce spunem ”pentruÒ sau ”contraÒ, ca sã înþeleagã lumea. Mulþumesc.
La prima lege spuneþi ”pentru respingereÒ sau ”împotriva respingeriiÒ, la a doua spuneþi ”pentru legeÒ sau ”împotriva legiiÒ.
Deci, domnule secretar, întrebaþi dumneavoastrã care? Prima este cu propunerea de pensionare, domnule!
ªi a doua este cu ”RomtelecomÒ-ul.
Domnule preºedinte,
Domnilor colegi,
Pentru a trece la votul nominal, pe care cu toþii sau aproape toþi îl dorim, este necesar sã aprobãm prelungirea programului de lucru, dat fiind cã este ora 12 ºi 24 minute.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
Stimaþi colegi,
Încep sã mã gândesc la valoarea intervenþiei domnului deputat Canacheu.
Voci împotrivã, serioase, au fost când aþi venit aici ca sã vã vadã televiziunile, iar acum, când vrem sã votãm, cãutaþi tot felul de subterfugii ca sã nu votãm.
Reiau votul.
Cine este pentru prelungirea programului de lucru? 57 voturi pentru prelungirea programului de lucru. Împotrivã? 54 voturi împotrivã.
Abþineri? O abþinere.
Cu 57 pentru, 54 împotrivã ºi o abþinere s-a aprobat prelungirea programului.
Stimaþi colegi,
O sã
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
Prima datã se supune votului propunerea de respingere. Cine spune ”pentruÒ este ”pentru respingereÒ ºi la a doua cine este ”pentruÒ, este pentru lege. Am citit-o de patru ori, stimaþi colegi. De la punctul 24 proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru continuarea privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ”RomtelecomÒ, care a fost dezbãtutã astãzi.
M‡rton Arp‡d-Francisc
#141114Permiteþi-mi! Din punct de vedere procedural s-a votat vot nominal pentru o singurã lege, celelalte legi se voteazã cu ridicare de mâini, dacã nu s-a propus altceva, ºi dupã ce am terminat cu acele voturi, trecem la votul nominal la aceastã lege, altfel se vor complica situaþiile ºi poate omul voteazã altfel decât doreºte.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Am rugãmintea de a vota ºi cealaltã lege prin votul nominal, pentru cã, dacã nu procedãm aºa, rãmâne aceastã lege nevotatã ºi nu o mai poate vota sãptãmâna viitoare Senatul.
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînfiinþarea comunei Sânni- colau Român, judeþul Bihor (amânarea votului final) 13Ñ14
## Domnule preºedinte,
Este o problemã de neregularitate proceduralã. Camera Deputaþilor a votat vot nominal în ceea ce priveºte pensiile ...
ªi eu am propus acum acelaºi vot!
Nu s-a votat acelaºi vot ºi pentru ”RomtelecomÒ!
Domnule deputat, în timp ce dumneavoastrã vorbeaþi acolo, eu am rugat colegii sã se pronunþe cu privire la rugãmintea mea de a face vot nominal ºi cu privire la acest proiect.
Bun, supuneþi la vot.
Asta fãceam, dar nu mã lãsaþi!
## Domnule preºedinte,
Nu se poate proceda. Avem un ”RegulamentÒ pe care nu-l putem încãlca. Legea cu privire la ”RomtelecomÒ nici mãcar nu a intrat în dezbatere generalã.
Domnule Boc, vã rog eu frumos, când veniþi de pe unde sunteþi, din sãli sau de altundeva, informaþi-vã de la ceilalþi colegi ce s-a întâmplat aici în timp ce dumneavoastrã eraþi prin alte pãrþi. Am dezbãtut aceastã lege astãzi.
## Domnule preºedinte,
Nu puteþi supune la vot douã legi, în condiþiile în care numai asupra uneia plenul Camerei Deputaþilor ºi-a dat acordul. Vã rog sã repetaþi votul ºi sã înþelegeþi cã votul nominal ...
Domnule Boc, eu vãd cã vã strãduiþi din toate puterile sã nu votãm legea cu pensionarii, dar eu am supus acum votului rugãmintea mea de a vota nominal ºi Legea cu privire la ”RomtelecomÒ.
Privatizarea la ”RomtelecomÒ este o chestie distinctã de pensii. Nu amestecaþi cele douã lucruri. Haideþi sã ne pãstrãm decenþa ºi sã lucrãm în condiþiile în care le-am precizat. Discutãm pensiile, uninominal, ºtim ce votãm, ne rãmâne timp în continuare ...
Nu este prima datã când s-au votat douã legi pentru a nu face de douã ori apel nominal! Domnul Bivolaru.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Existã cutuma în Camera Deputaþilor cã se pot vota prin vot nominal mai multe legi, cu regula pe care aþi stabilit-o dumneavoastrã. Domnul deputat Boc are un punct de vedere sigur în aceastã problemã, ºi noi vom þine cont în votul nostru de a aproba sau de a nu aproba vot nominal ºi pentru ”RomtelecomÒ ºi vã rog sã supuneþi aprobãrii plenului ºi vot nominal pentru ”RomtelecomÒ.
Aceasta încercam sã fac. Mulþumesc.
Cine este pentru vot nominal la proiectul Legii cu privire la ”RomtelecomÒ? 72 voturi pentru. Împotrivã?
Abþineri? 12 abþineri.
72 pentru, 70 împotrivã, 12 abþineri.
Vã rog sã constataþi cã avem ºi cvorum de vot, stimate coleg, ºi atunci nu mai invocaþi altceva.
Începem votul la cele douã legi. Prima este cea cu privire la pensionari, unde existã propunere de respingere. Dacã spuneþi ”pentruÒ înseamnã cã aþi votat pentru rspingere, dacã spuneþi ”contraÒ înseamnã cã aþi votat împotriva respingerii.
A doua lege cu privire la ”RomtelecomÒ, ”pentruÒ înseamnã pozitiv, ”împotrivãÒ înseamnã vot negativ. Aici nu existã abþinere.
Începe apelul nominal.
|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica|absent<br>pentru-pentru| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Andea Petru|contra-pentru| |Andrei Ioan|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n<br>Anton Marin|pentru-pentru<br>absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|pentru-contra| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|pentru-contra| |Arghezi Mitzura Domnica|pentru-contra| |Ariton Gheorghe|pentru-pentru| |Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugenu|absent<br>pentru-pentru| |Asztalos Ferenc|absent| |Baban ªtefan|pentru-contra| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|pentru-contra| |Bahrin Dorel<br>Baltã Mihai|pentru-pentru<br>absent| |Baltã Tudor|pentru-pentru| |Bar Mihai|pentru-pentru| |Bara Radu-Liviu|pentru-pentru| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|absent| |Bãlãeþ Miticã|pentru-contra| |Bãlãºoiu Amalia|pentru-pentru| |Bãncescu Ioan|pentru-contra| |Bâldea Ioan|pentru-contra| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru|pentru-pentru| |Bercãroiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|pentru-pentru<br>absent<br>absent<br>absent| |Bivolaru Ioan|pentru-pentru| |Bleotu Vasile|pentru-pentru| |Boabeº Dumitru|pentru-pentru| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|pentru-pentru| |Boc Emil|pentru-contra|
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/21.XII.2002
Bogea Angela Boiangiu Cornel Bolcaº Augustin Lucian Bšndi Gyšngyike BorbŽly L‡szl— Bozgã Ion Bran Vasile Brînzan Ovidiu Brudaºca Damian Bucur Constantin Bucur Mircea Buga Florea Burnei Ion Buruianã-Aprodu Daniela Buzatu Dumitru Buzea Cristian Valeriu Calcan Valentin Gigel Canacheu Costicã Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard Cazimir ªtefan Cãºunean-Vlad Adrian Cerchez Metin Cherescu Pavel Chiliman Andrei Ioan Chiriþã Dumitru Ciontu Corneliu Ciuceanu Radu Ciupercã Vasile Silvian Cîrstoiu Ion Cladovan Teodor Cliveti Minodora Coifan Viorel-Gheorghe Cojocaru Nicu Crãciun Dorel Petru Creþ Nicoarã Cristea Marin Criºan Emil Dan Matei-Agathon Daraban Aurel Dinu Gheorghe Dobre Traian Dobre Victor Paul Dobrescu Smaranda Dolãnescu Ion Dorian Dorel Dorneanu Valer Dragomir Dumitru Dragoº Liviu Iuliu Dragu George Drãgãnescu Ovidiu-Virgil Dreþcanu Doina-Micºunica Dumitrescu Cristian Sorin Dumitriu Carmen Duþu Constantin Duþu Gheorghe Enescu Nicolae Erdei Dol—czki Istv‡n Eserghep Gelil Fâcã Mihail Firczak Gheorghe Florea Ana Florescu Ion Fotopolos Sotiris Frunzãverde Sorin Gaspar Acsinte
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Pânã ce colegul meu numãrã voturile, vã rog sã îmi permiteþi sã vã prezint ºapte legi care sunt depuse la secretarul general al Camerei în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a sesizãrii Curþii Constituþionale. Vreau sã o ºi afiºãm, ca sã fie clar:
Legea privind protecþia martorilor; Legea privind auditul public intern;
Legea pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor;
Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe;
Legea sindicatelor;
Legea privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere;
Legea privind Codul muncii.
Aceasta putea fi atacatã prin moþiune de cenzurã pânã la ora 12,00, nefiind atacatã, o depunem, în vederea exercitãrii unei eventuale cãi de contestaþie la Curtea Constituþionalã.
Vã mulþumesc.
Rezultatul votului este urmãtorul: s-au înregistrat 177 de voturi.
La prima lege, cea cu pensionarea, au votat pentru respingere 169; 8 împotriva respingerii.
La Legea privind ”RomtelecomÒ, 124 au votat pentru lege ºi 53 de voturi au fost împotrivã. Deci Legea cu privire la ”RomtelecomÒ a fost adoptatã cu acest scor: 124 la 53, iar propunerea cu privire la pensionarea deputaþilor a fost respinsã.
Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,15._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#155941Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti
ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,
E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 179/21.XII.2002 conþine 32 de pagini.**
Preþul 29.728 lei
Admis amendamentul, modificatã lit. a).
Pentru lit. b) pânã la lit. k), nu mai sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votate toate în formularea Guvernului.
Art. 7. Urmãriþi amendamentul nr. 8. Nu aveþi obiecþiuni.
Admis amendamentul nr. 8, se modificã art. 7 în mod corespunzãtor.
Art. 8. Urmãriþi amendamentul nr. 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul nr. 9, se modificã art. 8. La art. 9 urmãriþi amendamentul nr. 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule deputat!
Secþiunea a III-a, art. 15. Nu sunt obiecþiuni.
Votat ºi titlul secþiunii ºi articolul, în formularea Guvernului.
Art. 16 alin. 1, urmãriþi amendamentul 6 de la pagina 4. Nu aveþi obiecþiuni. Este admis amendamentul ºi este modificat art. 16 alin. 1.
Art. 16 alin. 2. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în formularea Guvernului.
Art. 17, urmãriþi amendamentul 7. Poftiþi, domnule coleg!
Vã mulþumesc.
Art. 30 va avea, deci, alcãtuirea rezultatã din modificarea alin. 1, 3 ºi 6, celelalte rãmânând în formularea Guvernului.
Art. 31 alin. 1, 2, 3, iar de la alin. 3 litera a), de fapt,
întreg alineatul 3. Comisia n-a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã?
Votate în formularea iniþiatorului.
Art. 31 alin. 4. Urmãriþi amendamentul 19. Nu sunt obiecþiuni.
Admis amendamentul. Modificat alin. 4.
Art. 31 alin. 5, 6, 7 ºi 8. Nu sunt obiecþiuni.
Votate în formularea iniþiatorului. Dupã alin. 8 comisia propune un alineat nou, 9, privind amendamentul 20. Dacã aveþi obiecþiuni?
Mulþumesc.
Stimaþi colegi,
În consecinþã, vã rog sã fiþi de acord ca, împreunã cu Guvernul, sã reluãm discutarea acestei probleme cu toatã seriozitatea, în funcþie ºi de resursele financiare, ºi, cu toatã seriozitatea, mã refer la faptul cã nu dorim în nici un caz sã creãm un clivaj între noi, parlamentarii, ºi sã existe, sã naºtem douã categorii de parlamentari, unii care se gândesc numai la interesul general, ºi sunt frumoºi, plãcuþi ºi de panoul de onoare, ºi alþii care se gândesc la interese personale.
Cred cã este în interesul nostru, al tuturor, sã ne apãrãm statutul, sã ne apãrãm motivele pentru care am intrat în Parlament ºi sã încercãm sã o refacem într-o condiþie de nediscriminare totalã.
Vã mulþumesc.
Repet: cred cã pentru credibilitatea Parlamentului, pentru imaginea noastrã ºi a acestei instituþii pe care o reprezentãm, singura noastrã ºansã este s-o retrimitem la comisie ºi acolo s-o respingem.
Mulþumesc.
Tot în raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã se afirmã cã propunerea legislativã face parte din categoria legilor ordinare. În schimb, în avizul Consiliului Legislativ se spune cã are caracter de lege organicã, la fel ca Legea nr. 19/2000. Eu sunt gata sã accept ambele încadrãri: sub raport juridic este o lege organicã, iar sub raport moral, o lege ordinarã.
Reþin în fine, tot din raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, poziþia justã ºi raþionalã a domnilor deputaþi Dumitru Buzatu (P.S.D.) ºi Gheorghe Barbu (P.D.), care relevã cã ”Prevederile iniþiativei legislative sunt contrare legislaþiei naþionale ºi practicilor legislative din Uniunea EuropeanãÒ ºi cã ”se face o discriminare între diverse categorii de pensionari ºi parlamentari în favoarea celor din urmã, contrar prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioareÒ.
Iatã motive suficiente pentru a vedea în propunerea legislativã nu doar indecenþa care a inspirat-o, ci ºi o probã de amatorism ºi incompetenþã, conducând firesc la respingerea ei.
Cum deputaþii ºi senatorii nu beneficiazã de nici un spor, nici mãcar de vechime, având o indemnizaþie lunarã unicã, aceºtia nu pot valorifica nimic din potenþialele drepturi salariale generale.
Pensiile care prin formula de calcul din Legea nr. 19/2000 rezultã cu un cuantum superior pensiei de serviciu nu vor beneficia de valoarea de completare. Pensiile de serviciu se vor plãti prin Casa Naþionalã de Pensii, componenta din pensia de serviciu, calculatã conform prevederilor Legii nr. 19, se va plãti din Bugetul asigurãrilor sociale, iar valoarea de completare pânã la cuantumul corespunzãtor unui procent de 65% din indemnizaþia unui senator sau deputat se va plãti din bugetul de stat.
Impactul financiar asupra bugetului de stat datorat introducerii pensiei de serviciu este minim, valoarea de completare fiind în mare mãsurã compensatã de impozitul aplicat pensiei de serviciu.
ªi, permiteþi-mi, domnule preºedinte, sã propun, pentru ca lucrãrile Camerei Deputaþilor sã nu se transforme într-un spectacol media, ca toate hotãrârile pe care le vom lua referitor la aceastã propunere legislativã sã le luãm prin vot secret.
absentã contra-contra pentru-contra pentru-pentru absent absent absent pentru-pentru absent absent absent pentru-contra pentru-pentru absentã pentru-pentru absent absent pentru-contra absent pentru-pentru absent absent pentru-pentru pentru-contra pentru-pentru absent absent pentru-pentru contra-contra absent absentã pentru-contra pentru-pentru absent contra-pentru pentru-pentru pentru-contra absent pentru-pentru pentru-contra pentru-pentru absent pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru absent absent absent absent pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru absent pentru-pentru absent pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru absent absent
Georgescu Florin Georgescu Filip Gheorghe Valeriu Gheorghiof Titu-Nicolae Gheorghiu Adrian Gheorghiu Viorel Gingãraº Georgiu Giuglea ªtefan Godja Petru Grãdinaru Nicolae Grigoraº Neculai Gubandru Aurel Gvozdenovici Slavomir Haºotti Puiu Hogea Vlad-Gabriel Holtea Iancu Hrebenciuc Viorel Ianculescu Marian Ifrim Mircea Ignat Miron Iliescu Valentin Adrian Ionel Adrian Ionescu Anton Ionescu Costel Marian Ionescu Dan Ionescu Daniel Ionescu Mihaela Ionescu Rãzvan Ionescu Smaranda Iordache Florin Iriza Marius Iriza Scarlat Ivãnescu Paula Maria Jipa Florina Ruxandra Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau Kelemen Hunor Kerekes K‡roly K—nya-Hamar S‡ndor Kov‡cs Csaba-Tiberiu Kov‡cs Zolt‡n Lari Iorga Leonida Lazãr Maria Lãpãdat ªtefan Lãpuºan Alexandru Leonãchescu Nicolae Lepãdatu Lucia-Cornelia Lepºa Sorin Victor Longher Ghervazen Loghin Irina Luchian Ion Magheru Paul Maior Lazãr Dorin Makkai Grigore Man Mircea Manolescu Oana Marcu Gheorghe Mardari Ludovic Marin Gheorghe Marineci Ionel M‡rton çrp‡d-Francisc Mãlaimare Mihai-Adrian Mãrãcineanu Adrian Mândrea-Muraru Mihaela Mândroviceanu Vasile Mera Alexandru-Liviu
absent absent absent pentru-contra pentru-pentru pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru absent absent absent pentru-contra absent absent pentru-pentru absent absent pentru-pentru pentru-pentru absent absent pentru-contra absent pentru-contra pentru-contra pentru-pentru absentã pentru-pentru absent pentru-pentru absentã absentã absent pentru-pentru absent absent pentru-pentru absent absentã pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-contra pentru-pentru absent absent absentã absent absent absent pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru absent pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru pentru-contra pentru-pentru absent absent Merce Ilie Meºca Sever Miclea Ioan Micula Cãtãlin Mihalachi Vasile Mihãilescu Petru-ªerban Mincu Iulian Mircea Costache Mirciov Petru Miron Vasile Mitrea Manuela Mitrea Miron-Tudor Mitu Dumitru Octavian Miþaru Anton Mînzînã Ion Mocioalcã Ion Mocioi Ion Mogoº Ion Mohora Tudor Moisescu George Dumitru Moisoiu Adrian Moiº Vãsãlie Moldovan Petre Moldovan Carmen-Ileana Moldoveanu Eugenia Moraru Constantin Florentin Motoc Marian Adrian Muscã Monica Octavia Muºetescu Ovidiu Tiberiu Naidin Petre Nan Nicolae Nassar Rodica Naum Liana-Elena Nãdejde Vlad-George Nãstase Adrian Nãstase Ioan Mihai Neacºu Ilie Neagu Ion Neagu Victor Neamþu Horia-Ion Neamþu Tiberiu-Paul Nechifor Cristian Negoiþã Gheorghe-Liviu Nica Dan Nicolae Ion Nicolaescu Gheorghe-Eugen Nicolescu Mihai Nicolicea Eugen Niculescu Constantin Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae Nistor Vasile Niþã Constantin Oltean Ioan Olteanu Ionel Oltei Ion Onisei Ioan Palade Doru Dumitru Pambuccian Varujan Paºcu Ioan Mircea Pataki Iulia Patriciu Dinu Pãduroiu Valentin Pãºcuþ ªtefan Pãun Nicolae PŽcsi Ferenc
pentru-contra absent absent absent pentru-pentru absent pentru-contra pentru-contra pentru-pentru absent pentru-pentru absent absent pentru-pentru pentru-contra absent pentru-contra contra-contra absent pentru-contra pentru-contra absent pentru-pentru pentru-pentru absentã absent absent pentru-contra absent absent pentru-contra pentru-pentru pentru-pentru absent absent pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru absent absent pentru-pentru pentru-contra pentru-pentru pentru-pentru absent absent absent pentru-pentru pentru-contra absent pentru-pentru absent pentru-contra absent absent pentru-pentru absent pentru-pentru absent absent absent
Pereº Alexandru Petrescu Ovidiu Cameliu Petruº Octavian Constantin Pleºa Eugen-Lucian Podgoreanu Radu Pop Napoleon Popa Constanþa Popa Cornel Popa Virgil Popescu Costel Eugen Popescu Gheorghe Popescu Ioan Dan Popescu Dorin Grigore Popescu Kanty Cãtãlin Popescu Virgil Popescu-Bejat ªtefan-Marian Popescu-Tãriceanu Cãlin Posea Petre Predica Vasile Pribeanu Gheorghe Priboi Ristea Purceld Octavian-Mircea Puºcaº Vasile Puwak Hildegard-Carola Puzdrea Dumitru Radan Mihai R‡duly R—bert K‡lm‡n Raicu Romeo-Marius Rasovan Dan Grigore Rãdoi Ion Rãdulescu Grigore Emil Roºculeþ Gheorghe Rus Emil Rus Ioan Ruºanu Dan-Radu Sadici Octavian Sali Negiat Sandache Cristian Sandu Alecu Sandu Ion Florentin Sassu Alexandru Saulea Dãnuþ Savu Vasile Ioan Sãpunaru Nini Sârbu Marian Sbârcea Tiberiu Sergius Selagea Constantin Sersea Nicolae Severin Adrian Simedru Dan Coriolan Sireþeanu Mihail Sonea Ioan Spiridon Nicu Stan Ioan Stan Ion Stana-Ionescu Ileana Stanciu Anghel Stanciu Zisu Stãnescu Alexandru-Octavi Stãniºoarã Mihai Stoian Mircea Stoica Valeriu Stroe Radu Stuparu Timotei Suciu Vasile
absent absent pentru-pentru pentru-contra absent pentru-pentru pentru-contra absent pentru-pentru absent pentru-pentru absent absent absent pentru-pentru absent absent pentru-pentru pentru-contra absent absent pentru-contra absent absentã absent contra-pentru pentru-pentru pentru-contra absent pentru-pentru absent pentru-pentru absent pentru-pentru absent pentru-contra absent absent absent absent pentru-contra absent absent pentru-contra absent pentru-pentru pentru-pentru absent pentru-pentru absent absent pentru-contra pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru absentã absent pentru-pentru absent pentru-contra pentru-contra absent pentru-contra pentru-pentru pentru-pentru
## 32
Suditu Gheorghe SzŽkely Ervin-Zolt‡n Szil‡gyi Zsolt ªnaider Paul ªtefan Ion ªtefãnescu Codrin ªtefãnoiu Luca ªtirbeþ Cornel Tam‡s S‡ndor Tãrâþã Culiþã Târpescu Pavel Tcaciuc ªtefan Teculescu Constantin Timiº Ioan Toader Mircea Nicu Todoran Pavel Tokay Gheorghe Tor— Tiberiu Tudor Marcu Tudose Mihai Tunaru Raj-Alexandru Þibulcã Alexandru Þocu Iulian Costel Varga Attila Vasile Aurelia Vasilescu Nicolae Vasilescu Lia-Olguþa Vasilescu Valentin Vekov K‡roly-J‡nos Verbina Dan Vida Iuliu Videanu Adriean Viºinescu Marinache Voicu Mãdãlin Voinea Lucheria Olga Voinea Florea Winkler Iuliu Wittstock Eberhard-Wolfgang
pentru-pentru absent absent absent absent absent pentru-pentru absent pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru absent absent absent pentru-pentru contra-pentru pentru-pentru absent pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru absent absent pentru-pentru absent pentru-contra pentru-contra pentru-pentru absent absent absent pentru-contra pentru-pentru pentru-pentru pentru-pentru absent pentru-pentru
Zãvoian Ioan Dorel contra-pentru Zgonea Valeriu ªtefan pentru-pentru