Stenogramă plen

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Declar deschis„ ∫edinþa de ast„zi a Camerei Deputaþilor, anunþ‚ndu-v„ c„, din totalul celor 345 de deputaþi, ∫i-au Ónregistrat prezenþa la lucr„ri un num„r de 247. Sunt absenþi 98, din care particip„ la alte acþiuni parlamentare un num„r de 28.

Intr„m Ón ordinea de zi cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statului Israel privind cooperarea Ón combaterea traficului ilicit ∫i a abuzului de droguri ∫i substanþe psihotrope ∫i a altor infracþiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001.

Dac„ din partea iniþiatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Poftiþi, domnule general Abraham!

## **Domnul Pavel Abraham –** _secretar de stat Ón_

## _Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Prezentul proiect de lege supus atenþiei dumneavoastr„ spre dezbatere ∫i adoptare are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statului Israel privind cooperarea Ón combaterea traficului ilicit ∫i a abuzului de droguri ∫i substanþe psihotrope ∫i a altor infracþiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001.

Œncheierea acestui acord a fost determinat„ de necesitatea realiz„rii unui schimb eficient de informaþii privind: traficul ilicit de stupefiante ∫i substanþe psihotrope, pre-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 cum ∫i modalit„þile de prevenire ∫i combare a acestuia; originea ∫i analiza stupefiantelor ∫i substanþelor psihotrope confiscate; modalit„þile de lupt„ Ómpotriva altor forme de infracþiuni grave; legislaþia statelor-p„rþi contractante; utilizarea tehnicii criminalistice a mijloacelor ∫i metodelor de cercetare; Ónt‚lniri, prelegeri, seminarii, cursuri de preg„tire a persoanelor care acþioneaz„ Ón domeniul luptei Ómpotriva drogurilor.

Faþ„ de toate aceste aspecte, v„ adresez respectuos rug„mintea de a vota proiectul de lege prezentat dumneavoastr„.

V„ mulþumesc.

Da, ∫i eu v„ mulþumesc. Din partea comisiei sesizate Ón fond. Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statului Israel privind cooperarea Ón combaterea traficului ilicit ∫i a abuzului de droguri ∫i substanþe psihotrope ∫i a altor infracþiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001, Ón ∫edinþa din 19 februarie 2002 comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca acest proiect de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputaþilor Ón forma adoptat„ de Senat la data de 20 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia Rom‚niei.

Œn raport de obiectul ∫i conþinutul s„u, proiectul face parte din cadrul legilor ordinare.

V„ mulþumesc.

Da, ∫i eu v„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc.

Atunci trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Supun proiectul de lege la vot.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polone privind colaborarea Ón combaterea criminalit„þii organizate, a terorismului ∫i a altor categorii de infracþiuni, semnat la Var∫ovia la 11 iulie 2001.

Din partea iniþiatorilor, poftiþi, domnule secretar de stat!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

La 11 iunie 2001 s-a semnat la Var∫ovia Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polone pri-

vind colaborarea Ón combaterea criminalit„þii organizate, a terorismului ∫i a altor categorii de infracþiuni.

Acest document internaþional contribuie la dezvoltarea cooper„rii bilaterale dintre cele dou„ þ„ri Ón domeniile de interes comun enumerate Ón titlul acordului ∫i cuprinde prevederi referitoare la urm„toarele aspecte: obiectul cooper„rii Ón cadrul acordului bilateral, autorit„þile competente ale celor dou„ p„rþi contractante autorizate s„ colaboreze pentru aplicarea prevederilor prezentului acord, procedura ∫i condiþiile Ón care se va desf„∫ura schimbul de date ∫i informaþii de interes, Ón sensul prezentului acord, Óntre cele dou„ p„rþi contractante, formele Ón care p„rþile contractante preconizeaz„ s„ realizeze cooperarea Ón domeniile vizate prin acord, const‚nd Ón special Ón schimbul de date ∫i informaþii Ón aceste domenii, Óntreprinderea de acþiuni operative, concertate sau Ón comun, activit„þi specifice Ón cadrul colabor„rii tehnico-∫tiinþifice ∫i de perfecþionare profesional„ a personalului, modalit„þile de suportare de c„tre p„rþi a cheltuielilor determinate de aplicarea acordului, procedura intr„rii Ón vigoare, suspend„rii ∫i denunþ„rii acordului.

Referitor la acest punct de vedere, v„ rog s„ votaþi proiectul Ón forma Ón care a fost prezentat. V„ mulþumesc.

Da, ∫i eu v„ mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguranþ„ naþional„.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polone privind colaborarea Ón combaterea criminalit„þii organizate, a terorismului ∫i a altor categorii de infracþiuni, semnat la Var∫ovia la 11 iulie 2001, Ón ∫edinþa din 19 februarie 2002 comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca acest proiect de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputaþilor Ón forma prezentat„, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia Rom‚niei.

Fac precizarea c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

Da, v„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Dac„ la titlul proiectului de lege sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Dac„ la articolul unic sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Supun proiectul de lege, Ón integralitate.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat Ón unanimitate.

Urmeaz„ ni∫te proiecte de legi pentru care nu s-au depus rapoarte suplimentare ∫i altele sunt conexate cu acelea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Trecem la propunerea legislativ„ privind creditul agricol.

Dac„ din partea iniþiatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Poftiþi, domnule deputat L„pu∫an!

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Aceast„ iniþiativ„ legislativ„ a unui grup de deputaþi a suferit amendamente importante, constructive, de bun augur, care cred c„ au dat o form„ proiectului prezentat Ón faþa dumneavoastr„, o form„ pe care agricultura o a∫teapt„, o form„ prin care, prin mecanismele economiei de piaþ„, agricultorul s„ poat„ avea acces la credite pentru producþia agricol„.

Prezenta lege vizeaz„ creditele destinate producþiei agricole at‚t din sectorul vegetal, c‚t ∫i din cel al cre∫terii animalelor, credite care se Óntind pe o perioad„ de maxim 360 de zile, acestea fiind acordate absolut Ón condiþii economice, condiþii care stau la Óndem‚na b„ncilor comerciale, acestea fiind cele care vor decide Ón leg„tur„ cu persoana fizic„ sau juridic„ care poate s„ beneficieze, Ón condiþiile legii, de aceste credite.

Cine sunt beneficiarii? Beneficiarii sunt persoanele fizice sau juridice produc„tori agricoli care deþin sau exploateaz„, Ón condiþiile legii, efective de animale sau terenuri agricole. De asemenea, de prevederile legii beneficiaz„ ∫i persoanele fizice sau juridice autorizate care deþin tehnic„ ∫i specializare Ón executarea de servicii pentru produc„torii agricoli.

Avantajul pe care Ól prevede aceast„ lege este c„ atunci c‚nd aceste credite se dovedesc a fi performante, respectiv la rambursarea lor, produc„torii agricoli care se Óncadreaz„ Ón condiþiile contractelor de creditare beneficiaz„ de un grant de p‚n„ la 30%, grant care nu este altceva dec‚t o sum„ nerambursabil„ ∫i, sigur, care face foarte atractiv acest credit at‚t pentru produc„torii agricoli, c‚t ∫i pentru b„ncile comerciale.

De asemenea, un mare avantaj este c„ societ„þile de asigurare, at‚t din zona producþiei vegetale, c‚t ∫i din cea a cre∫terii animalelor, vor fi atrase c„tre produc„tori ∫i, Ómpreun„ cu ace∫tia, vor veni la banc„, asigur‚nd ∫i unii, ∫i ceilalþi producþia agricol„, pe aceast„ baz„ av‚nd mult mai facil ∫i mai rapid acces la credite.

Aceast„ lege ofer„ posibilitatea Guvernului ca, prin hot„r‚re de Guvern, anual, acesta s„ stabileasc„ nivelul grantului, culturile, plantaþiile ∫i speciile de animale care pot beneficia de aceasta. Sigur, Ón funcþie de priorit„þi ∫i posibilit„þi, Guvernul va decide c‚t ∫i unde s„ se aloce pentru relansarea agriculturii.

™i eu v„ mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimate ∫i stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii propunerii legislative privind Legea creditului agricol, Ón ∫edinþa din 12.02.2002 comisia propune cu unanimitate de voturi ca aceasta s„ fie supus„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu o serie de amendamente care dau funcþionalitate acestei legi.

Consider„m c„, Óntr-adev„r, aceast„ lege va avea menirea s„ asigure o creditare normal„ pentru agricultur„, pe imputuri, ∫i va r„m‚ne s„ rezolv„m acela∫i lucru pentru mijloacele fixe, deci pentru problemele de investiþie. V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc.

Atunci intr„m Ón dezbaterea propunerii legislative.

Titlul legii. V„ rog s„ observaþi c„ la titlul legii exist„

- propunere de modificare din partea comisiei.

Sunt obiecþii? Nu sunt, adoptat.

- La art. 1 v„ rog s„ priviþi poziþia 1 din raport, unde

- exist„ o propunere de modificare.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- La art. 2, Ón raport se propune modificarea.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 2 a fost adoptat.

- Art. 3 se modific„, de asemenea, de c„tre comisie.

- Observaþi Ón raport la poziþia 3.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 3 a fost adoptat. Art. 4 este modificat la ambele alineate. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 5. V„ rug„m s„ priviþi Ón raport la poziþia 5. Faþ„ de modific„rile comisiei, sunt obiecþii? Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

La art. 5 alin. 2, dac„ observaþi, exist„ un amendament propus de c„tre Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Amendamentul, Ón fond, este doar o exprimare mai elastic„, pentru a face ∫i o corectur„ Ón redactare. Œn loc de sintagma îsau alte garanþii agreate de b„ncile creditoare“ noi propunem îsau alte garanþii convenite de b„nci“, tocmai pentru o exprimare mai elastic„ Óntre banc„ ∫i produc„tor. Dac„ tot punem ca ∫i gaj culturi ∫i exist„ ∫i alte posibilit„þi, poate aceast„ exprimare este mai convenabil„.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002

Comisia trebuie s„ ne explice de ce a propus respingerea.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Cred c„ este bine s„ r„m‚nem la varianta comisiei, pentru c„, Óntr-adev„r, eu, ca participant Ón aceast„ discuþie, asist la ceea ce banca Ómi ofer„. Deci banca este cea care va hot„rÓ ∫i, Ón spiritul ∫i metodologia de lucru a b„ncii, ne circumscriem ∫i cred c„ este bine s„ r„m‚nem la varianta comisiei.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

La art. 7 alin. 2, Partidul Democrat consider„ c„ un nivel zero al grantului nu motiveaz„ produc„torii agricoli pentru a solicita neap„rat un credit de la creditul agricol. La nivelul zero al grantului pot s„ angajeze credit ∫i de la o alt„ banc„ comercial„, pentru c„ nu sunt alte prea mari facilit„þi pe care le d„ acest proiect de lege.

De aceea, am propus ca nivelul grantului s„ fie de la 10 la 30% din volumul creditului ∫i va fi stabilit anual, a∫a cum scrie ∫i Ón amendament, pe culturi, plantaþii ∫i specii de animale, prin hot„r‚re a Guvernului.

V„ mulþumesc.

Comisia, v„ rog.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

- Da. V„

Abþineri? O abþinere.

- S-a adoptat art. 7 Ón varianta comisiei.

- Art. 8. V„ rog s„ observaþi modific„rile propuse de

- comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 9. De asemenea, v„ rog s„ observaþi la pagina 8

- a raportului modific„rile propuse de c„tre comisie.

- Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 9 a fost

- adoptat.

- Art. 10. V„ rog s„ priviþi la poziþia 10 a raportului,

- pagina 9, modific„rile propuse de comisie.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 10 a fost adoptat. Art. 11, cu modific„rile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 12. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 13. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 14. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Urmeaz„ ca proiectul s„ fie supus votului integral

- Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„þ„m‚ntului nr. 84/1995.

Este cineva din partea iniþiatorilor? Nu este nimeni de la Ministerului Œnv„þ„m‚ntului. Atunci am‚n„m legile cu privire la Ónv„þ„m‚nt ∫i trecem mai departe.

La punctul 27 este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 153/2001 pentru aplicarea Rezoluþiei nr. 1.373 a Consiliului de Securitate al Organizaþiei Naþiunilor Unite privind combaterea terorismului internaþional.

Pe procedur„? Poftiþi.

Pentru c„ eu nu sunt Ludovic al XIV-lea ca s„ spun: îStatul sunt eu.“ — nici m„car comisia nu sunt, eu rog pe toþi cei care sunt Ón sal„ membri ai Comisiei de ap„rare s„ vin„ Ón prezidiu, pentru c„ suntem prea puþini. V„ mulþumesc.

Œn comisie, aproape Ón unanimitate, s-a c„zut de acord cu varianta comisiei.

Am avut discuþii cu stimatul coleg ∫i atunci ∫i am spus: dac„ mergem p‚n„ la 30%, automat putem merge pe 5%, pe 6%, pe 10%, pe 15% sau pe 30%, deci p‚n„ la 30%. Dac„ este zero, nu m„ intereseaz„, nu merg la banca respectiv„ ∫i m„ duc Ón alt„ parte. Deci, practic, cred c„ este bine s„ r„m‚n„ a∫a – s„ nu limit„m de la 10 la 30%, pentru c„ putem avea o situaþie mai deosebit„, c‚nd este Ón calcul 8% sau 6%, ∫i Ón condiþia respectiv„ este totu∫i un avantaj pentru cel care realizeaz„ o activitate de producþie ∫i care beneficiaz„ de acest grant — chiar ∫i de 7, de 8, de 9%.

De aceea, apreciem oportun, f„r„ s„ sup„r„m colegul din comisie pentru care avem toat„ stima ∫i tot respectul, s„ r„m‚nem pe varianta comisiei, deci p‚n„ la 30%.

V„ mulþumesc.

Din partea iniþiatorilor. Poftiþi.

## **Domnul Cristian Niculescu —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

La data de 28 septembrie 2001, Consiliul de Securitate al Organizaþiei Naþiunilor Unite a adoptat Rezoluþia nr. 1.373 din 2001 privind problematica terorismului. Rezoluþia se Ónscrie Ón seria de m„suri luate de Organizaþia Naþiunilor Unite pentru prevenirea ∫i combaterea terorismului internaþional.

Reafirm‚nd faptul c„ atacurile teroriste constituie o ameninþare la adresa p„cii ∫i securit„þii, Consiliul de Securitate solicit„ statelor membre ale Organizaþiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Naþiunilor Unite, prin intermediul acestei rezoluþii, adoptarea unor m„suri concrete, Ón scopul prevenirii ∫i combaterii terorismului internaþional.

Prezenta Ordonanþ„ de urgenþ„ nr. 153 din 2001 are rolul de a asigura aplicarea prevederilor rezoluþiei Ón legislaþia Rom‚niei ∫i de a crea o structur„ abilitat„ cu monitorizarea aplic„rii acestor prevederi, Ón condiþiile Ón care statele sunt obligate s„ aduc„ la Óndeplinire rezoluþiile Consiliului de Securitate, iar poziþia categoric„ a Rom‚niei este Ón sensul susþinerii necondiþionate a eforturilor Organizaþiei Naþiunilor Unite pentru prevenirea ∫i combaterea terorismului internaþional.

Din considerentele menþionate, s-a emis prezentul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 153 din 2001, pe care v„ rug„m s„ Ól aprobaþi.

Mulþumesc.

Da, ∫i eu v„ mulþumesc.

S„ trecem la dezbaterea ordonanþei.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa nr. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Supun proiectul Ón integralitate votului dumneavoastr„. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 154/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ∫i funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe.

Comisia s„ ne prezinte propuneri pentru timpii de dezbatere.

Propun pentru dezbatere c‚te 3 minute pe fiecare articol ∫i pe total 20 minute.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

V„ mulþumesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Mulþumesc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. I, la punctul 1, sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Punctul 3. V„ rog s„ observaþi c„ se face o propunere de modificare din partea comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Sunt obiecþii?

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Dup„ punctul 4.

Œntre punctul 4 ∫i punctul 5.

Poftiþi, domnule deputat Boc!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

La pagina 3 din raport, la amendamente respinse, figureaz„ la punctul 1 un amendament unde autor este domnul deputat Mitu Octavian. Un asemenea amendament a fost formulat ∫i de c„tre Grupul parlamentar P.D. ∫i am dori s„ Ól susþinem Ón faþa dumneavoastr„ Ón sensul urm„tor: la art. I, punctul 3, dup„ alin. 1 al art. 10 s„ se introduc„ un nou alineat, cu urm„torul cuprins: îPentru Óndeplinirea atribuþiilor ce-i revin, la propunerea directorului Serviciului de Informaþii Externe, cu autorizarea procurorului general, funcþionari ai Serviciului de Informaþii Externe anume desemnaþi pot Ónfiinþa, Ón condiþiile legii, societ„þi cu personalitate juridic„, Ón situaþii concrete ∫i pe o perioad„ determinat„. Autorizarea procurorului general va fi emis„ pe o perioad„ de maximum 5 ani ∫i va putea fi prelungit„, Ón condiþiile legii, pentru alte perioade de 6 luni fiecare. Œnfiinþarea ∫i, dac„ este cazul, funcþionarea societ„þilor sus-menþionate vor fi finanþate din bugetul Serviciului de Informaþii Externe, sursele necesare mijloacelor financiare fiind securizate prin p„strarea secretului. La Óncheierea activit„þii societ„þilor din categoria celor sus-menþionate, bunurile acestora revin Serviciului de Informaþii Externe.“

Care este deosebirea faþ„ de textul iniþial al legii? Se d„ posibilitatea Serviciului de Informaþii Externe s„ Ónfiinþeze societ„þi cu personalitate juridic„ sub acoperire, pe o durat„ determinat„. Noi am propus ca aceste societ„þi Ónfiinþate de Serviciul de Informaþii Externe, pentru c„ au un statut special, trebuie s„ funcþioneze numai cu acordul Parchetului, numai cu acordul procurorului.

La fel ca ∫i Ón cazul, de exemplu, al intercept„rilor convorbirilor telefonice, este nevoie de avizul Parchetului, de avizul procurorului pentru a se putea realiza o asemenea acþiune. ™i, Ón acest caz, noi consider„m c„ Ónfiinþarea unor asemenea societ„þi cu personalitate juridic„ sub acoperire nu poate fi l„sat„ la discreþia Serviciului de Informaþii Externe, ci trebuie s„ existe un control, normal Óntr-o societate democratic„, iar acest control poate fi exercitat numai, repet, de c„tre Parchetul General, prin intermediul procurorului general.

Da, ∫i eu v„ mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Marcu Tudor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

V„ m„rturisesc c„ ideea nu e rea, noi am analizat-o destul de atent ∫i Ón comisie. Problema e mai mult de posibilitatea de punere Ón practic„.

Aceste societ„þi nu pot fi puse pe termene limitate, pentru c„ nu stai, Ón fiecare an sau jum„tate de an, s„ tot autorizez societ„þi care sunt Ón sarcina, Ón slujba, Ón folosinþa Serviciului de Informaþii Externe, cu at‚t mai mult cu c‚t unele dintre ele sunt Ónfiinþate, organizate ∫i fiinþeaz„ Ón str„in„tate sau ∫i Ón str„in„tate, ∫i Ón þar„. Este foarte dificil ∫i nu-i v„d rostul.

Al doilea lucru, faptul c„ este nevoie de Ónc„ o aprobare, Ón afara preceptelor legii, ∫i aprobare dat„ de orice organe, de procurorul general, de exemplu aduc‚ndu-se argument c„ este la fel ∫i la ascultarea telefoanelor… Nu este la fel, acolo e cu totul altceva, e o aprobare simpl„ pentru un funcþionar care intr„ pe un fir ∫i ascult„ ∫i Ói d„ lui p‚n„ la urm„ concluziile pe care le desprinde acest ofiþer de Serviciu Rom‚n de Informaþii. Aici e cu totul altceva. Serviciul de Informaþii Externe are ni∫te societ„þi cu un caracter special. Este inutil s„ detaliez acest special aici ∫i oricum nu pot avea ingerinþe alte organisme, fie chiar ∫i Procuratura, mai ales c„ nu Óntotdeauna Procuratura este apolitic„.

Noi am vrut Óntotdeauna ca serviciul acesta s„ funcþioneze Ón conformitate cu legea, asum‚ndu-∫i responsabilitatea Ón totalitate ∫i sub controlul Parlamentului. De aceea, susþinem varianta comisiei, cu toate c„ nu este deloc nepertinent„, dac„ vreþi s„ zicem, propunerea f„cut„ de domnul Mitu, susþinut„ de domnul Boc.

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc. Domnul Bolca∫.

™i eu subscriu la ideea c„ propunerea poate s„ fie seduc„toare. Orice control, Ón democraþie, este binevenit, Óns„ se Ónt‚mpl„ acum un fenomen. Desprinz‚nd din context o instituþie funcþional„, m„ refer la o instituþie juridic„, putem c„dea Ón pericolul ca, din cauza copacilor, s„ uit„m p„durea ∫i p„durea aceasta este reprezentat„ de instituþia totalit„þii activit„þilor sub acoperire pe care le pot desf„∫ura diverse organe ale statului.

Nu putem ca anumite activit„þi sub acoperire s„ le punem sub autorizarea procurorului general, iar altele s„ le l„s„m discreþionar la r„spunderea, Ón primul r‚nd, a organului care le iniþiaz„.

Mai sunt ∫i argumentele utilitariste care au fost invocate adineauri ∫i, Ón aceste condiþii, evident c„ acest control de aprobare a procurorului general nu numai c„ Óngreuneaz„ birocratic funcþionarea acestor societ„þi, dar presupune ∫i greut„þi de ordin practic Ón leg„tur„ cu natura conspirativ„ a activit„þilor specifice ce se desf„∫oar„.

Sunt raþiuni pentru care m„ opun la amendament.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

V„ mulþumesc.

Aþi ascultat argumentele prezentate de c„tre comisie Ón ceea ce prive∫te respingerea amendamentului domnului Boc, care este un amendament de completare. Œmpotriv„?

Œn aceast„ situaþie,

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ susþin un amendament pe care l-am f„cut eu ∫i pe care l-am susþinut ∫i c‚nd eram membru Ón Comisia de control a activit„þii Serviciului de Informaþii Externe ∫i socotesc c„ este foarte bine venit.

Este vorba de faptul c„ Serviciul de Informaþii Externe are Ónlesnirea legal„ s„ execute ni∫te servicii din care s„ ia bani. Ce spun eu acum e urm„torul lucru: Nu se pot obþine venituri prin valorificarea atribuþiilor Serviciului de Informaþii Externe care ar putea aduce prejudicii siguranþei naþionale.

De ce spun acest lucru?! Chiar dac„ s-ar putea subÓnþelege din alte texte ale acestei legi sau ale Codului penal, e bine s„ fie precizat aici, deoarece, dac„ eu dau posibilitatea neÓngr„dit„ Serviciului de Informaþii Externe s„ fac„ bani valorific‚nd informaþiile lui, Ómpletesc Óndatoririle de serviciu atribuite de lege Serviciului de Informaþii Externe cu dorinþa de a c‚∫tiga bani pentru ca s„-∫i menþin„, Ón continuare, ni∫te structuri Ón þar„ sau Ón str„in„tate.

Nu pot l„sa la Óndem‚n„ neÓngr„dit„ dorinþa de a face bani valorific‚nd atributele de serviciu, valorific‚nd informaþiile, deoarece este cel mai mare prejudiciu pe care-l poate aduce Serviciului de Informaþii Externe lipsa acestui articol.

Eu cred c„ nu trebuie s„ mai perorez pe aceast„ tem„. Œntr-un cuv‚nt, nu trebuie s„ l„s„m liber Serviciul de Informaþii Externe, atunci c‚nd a primit o informaþie, s„ fac„ bani pe ea, pentru c„ atunci nu mai e Serviciu de Informaþii Externe. De aceea am pus acest articol, surplus la articol, un amendament suplimentar, pe care v„ rog s„-l analizaþi con∫tienþi c„ nu am nici un interes, din contr„, ∫i s„ fiþi de acord cu el.

V„ mulþumesc foarte mult.

Domnule deputat, unde este...?

Ultimul, la punctul 6...

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

E la punctul 6, dar v„d c„ aici se spune despre punctul 12.

Œl puneam la punctul 12, acolo unde Ói e locul. Discut„m acolo, da? Bine.

La punctul 5 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Punctul 7. V„ rog s„ priviþi modific„rile propuse de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. V„ rog s„ priviþi la modific„rile propuse de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 12 avem ni∫te subpuncte: 1[1] , 1[2] . S„ le vot„m pe acestea.

Sunt obiecþii la ele? Nu sunt. Adoptat.

Domnul Tudor Marcu propune introducerea unui subpunct 1[3] : îNu se pot obþine venituri din valorificarea atribuþiunilor Serviciului de Informaþii Externe care ar putea aduce prejudicii siguranþei naþionale.“

Amendamentul acesta... aþi auzit explicaþiile furnizate de domnul deputat Tudor Marcu, dar este un amendament care a fost respins de comisie.

Acum altcineva din partea comisiei s„ ne argumenteze de ce comisia a propus respingerea.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere care este scopul acestui serviciu ∫i unde-∫i desf„∫oar„ activitatea, cei care lucreaz„ nu pot s„ valorifice informaþiile pentru a obþine venituri care s„ contravin„ intereselor naþionale.

Ca urmare, acest amendament nu-∫i are rostul aici ∫i comisia v„ roag„ s„ aprobaþi textul a∫a cum a fost adoptat de comisie.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Aþi auzit ∫i motivaþia comisiei pentru respingere.

V„

Abþineri? 4 abþineri.

Amendamentul nu a trecut.

Supunem punctul 12, Ón integralitate.

Cine este pentru, a∫a cum a fost votat de comisie? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? 3 abþineri.

- S-a adoptat ∫i punctul 12.

- Punctul 13, a∫a cum a fost modificat de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I, Ón integralitate.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat, Ón integralitate.

Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- A fost adoptat ∫i art. II.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La articolul unic v„ rog s„ observaþi c„ Ón raport, la

- pagina 1, punctul 2, se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat.

Urmeaz„ s„ fie supus votului, Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot, aceast„ lege.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea ∫i

completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construcþii.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi, domnule secretar de stat!

**Domnul Tudor Florescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei_ **:**

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Tudor Florescu, secretar de stat Ón cadrul Ministerului Lucr„rilor Publice, Transportului ∫i Locuinþei.

Prin Legea nr. 453/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construcþii, s-a prev„zut descentralizarea actului de autorizare la nivelul administraþiei publice locale, structura administrativ„ cea mai apropiat„ de cet„þean.

Astfel, competenþele consiliilor judeþene de autorizare a lucr„rilor de construcþii pe teritoriul comunelor au trecut la prim„riile comunelor, iar pentru municipiul Bucure∫ti s-a prev„zut autorizarea execut„rii lucr„rilor de construcþii de c„tre primarii sectoarelor, Ón temeiul ∫i limitele mandatului Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti.

## V„ mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Oltean Ion. Sau domnul Bara. Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimaþi colegi, Comisia pentru administraþie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a pus Ón discuþie Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea ∫i completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991.

Þin‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia propune spre dezbatere raportul privind modificarea art. 4 din Legea nr. 50, sub forma prezentat„.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?

Domnul deputat Oltean, din partea Grupului P.D.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„duiþi-mi, Ón c‚teva cuvinte, s„ exprim care este poziþia Partidului Democrat, a Grupului parlamentar al Partidului Democrat faþ„ de Ordonanþa nr. 5, prin care se modific„ art. 4 al Legii nr. 50/1991.

Mai Ónt‚i de toate, a∫ vrea s„ precizez c„ Legea nr. 50 ∫i art. 4, Ón sine, a fost adoptat Ón luna iunie a anului trecut, Ónainte de a fi adoptat„ sau dup„ ce a fost adoptat„ Legea nr. 215/2001, Legea administraþiei publice locale, Ón a∫a fel Ónc‚t Óntre cele dou„ acte normative exist„ compatibilitate aproape total„ Ón ce prive∫te atribuþiile ce sunt stabilite pentru cei competenþi s„ emit„ autorizaþii de construcþie.

Din acest punct de vedere, nu poate fi vorba c„ ar exista incompetenþe la nivelul primarilor de sectoare, care s„-i pun„ Ón dificultate Ón ce prive∫te gestionarea ∫i administrarea sectoarelor municipiului Bucure∫ti.

Din punctul nostru de vedere, acest act normativ nu are dec‚t o singur„ direcþionare, ∫i anume aceea ca primarul general al capitalei s„ fie lipsit de orice fel de atribuþie Ón domeniul gestion„rii, Ón domeniul administr„rii municipiului Bucure∫ti.

## Foarte bine!

Primarul general... Sigur, aud o afirmaþie a unui coleg c„ e foarte bine. Sigur, Ón opinia Domniei sale, e foarte bine! Œn opinia mea ∫i Ón opinia noastr„, o asemenea atitudine, domnilor deputaþi, se dovede∫te a fi cel puþin du∫m„noas„, dac„ nu de rea-credinþ„.

Œn expunerea de motive, domnilor colegi, se face trimitere, Ón mod absolut inadmisibil, la o hot„r‚re a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, prin care s-a Óncercat ca o parte din competenþele primarului general,

Ón acest domeniu, s„ fie transferate primarilor de sectoare, hot„r‚re pe care instanþa de fond, at‚t Curtea de Apel a Municipiului Bucure∫ti, c‚t ∫i Curtea Suprem„, a invalidat-o, a revocat-o, consider‚nd-o a fi ilegal„.

Œn aceast„ situaþie, Guvernul vine ∫i, Ón mod inadmisibil, Óncearc„ s„ rezolve o problem„ pe care instanþa de judecat„ a impiedicat s„ fie rezolvat„ de c„tre Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti, o rezolv„ printr-o ordonanþ„ simpl„. Mi se pare absolut inadmisibil un asemenea gest.

Prin adoptarea unei asemenea ordonanþe, primarul general al capitalei r„m‚ne doar s„ emit„ autorizaþii pentru monumente istorice la nivelul municipiului Bucure∫ti ∫i pentru investiþii care se realizeaz„ Ón extravilanul municipiului Bucure∫ti, Domnia sa fiind pus Ón situaþia s„ ia act c„ Ón municipiul Bucure∫ti se construiesc doar prin simpla vedere a acestor obiective.

Municipiul Bucure∫ti, prin aceast„ hot„r‚re, se transform„, de fapt, Ón 6 ora∫e care vor fi administrate, cel puþin din acest punct de vedere, Ón mod distinct, pun‚ndu-se Ón pericol o administrare unitar„, o gestionare unitar„ a municipiului Bucure∫ti, din acest punct de vedere, al autoriz„rii construcþiilor, autoriz„rii investiþiilor.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciaz„ c„ o asemenea atitudine este de neacceptat Óntr-un act normativ ∫i susþine ∫i roag„ pe cei care g„sesc Óntemeiate motivaþiile noastre s„ voteze Ómpotriva acestei ordonanþe.

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc.

Domnul Bruda∫ca, din partea P.R.M.

## Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu este prima dat„ c‚nd asist„m Ón aceast„ Camer„ a Parlamentului Rom‚niei la situaþii care frizeaz„ ridicolul. Acela∫i Executiv, mai zilele trecute, a emis o alt„ ordonanþ„ de urgenþ„, pentru a-∫i salva 2 viceprimari ai Bucure∫tiului care erau, evident, Ón clientela sa politic„.

Ast„zi constat„m c„ se dau legi, nu Ón interesul comunit„þii, ci Ómpotriva unei persoane care, Ónt‚mpl„tor, este ∫i liderul unui partid politic de opoziþie. Nu promov„m ideea c„ ne opunem acestei idei pentru a fi solidari cu domnul B„sescu, c„ci apreciem c„, dac„ altcineva ar fi primarul general al capitalei, primul-ministru nici nu s-ar fi g‚ndit s„ emit„ o asemenea ordonanþ„.

De asemenea — o alt„ chestiune care ni se pare nelalocul ei, dac„ nu ilegal„, cel puþin imoral„. Se precizeaz„ Ón pres„ c„ o asemenea ordonanþ„ de urgenþ„ a fost emis„ ca urmare a descoperirilor f„cute de c„tre primarul general al capitalei Ón ceea ce prive∫te activitatea de construcþii de imobile pe care o continu„ primulministru Ón interesul familiei sale. Probabil are familie mare ∫i are nevoie de c‚t mai multe case!

Ni se pare, din acest punct de vedere, o acþiune care frizeaz„ penibilul, pentru c„ nu putem emite, chiar dac„ suntem la putere ∫i suntem un partid puternic ∫i majoritar, legi numai pentru a ne acoperi ilegalit„þile sau pentru a demonstra c„ putem s„ facem din aceast„ þar„ ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 dorim noi ∫i putem umili Parlamentul Rom‚niei, oblig‚ndu-l s„ sancþioneze prin lege ceea ce noi abuz„m Ón activitatea curent„.

Consider, din acest punct de vedere, c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ prin aceast„ Ordonanþ„ nr. 5/2002 pentru modificarea Legii nr. 50 este un abuz, este un abuz din partea puterii ∫i o desconsiderare total„ a Legislativului acestei þ„ri.

S„ nu se uite, de asemenea, un alt aspect foarte grav: Ón momentul Ón care constat„m c„ ori de c‚te ori puterea dore∫te s„-∫i acopere sau s„-∫i rezolve problemele emite legi, ne putem a∫tepta ca, peste noapte, av‚nd Ón vedere funcþionalitatea sau funcþionarea ma∫inii de vot, m‚ine-poim‚ine s„ apar„ Ón faþa noastr„ ∫i alte aberaþii de acela∫i gen.

Domnul deputat Liviu Bara, din partea P.S.D.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Nu a∫ vrea s„ folosesc cuvintele pe care le-au folosit colegii dinainte, ci a∫ vrea s„-i rog frumos s„ citeasc„ tot ce Ónseamn„ amenajarea teritoriului, tot ce Ónseamn„ organizarea teritoriului ∫i secþiunea 4, privind modul Ón care se organizeaz„ teritoriul, modul Ón care se aprob„ planurile urbanistice generale ∫i, dac„ aceste legi le-ar cunoa∫te, sunt ferm convins, cuvintele pe care le-au spus nu Ó∫i mai aveau rostul aici.

Sigur c„ prin Legea nr. 453/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii de lucr„ri s-a prev„zut descentralizarea. Singurul loc unde aceast„ descentralizare nu s-a realizat a fost la municipiul Bucure∫ti.

Prin Hot„r‚rea — ∫i cu aceasta a∫ dori totu∫i s„ fie atenþi, dar m„car s„ fi citit, c‚t de c‚t, din aceast„ ordonanþ„ ni∫te colegi care, sigur, sunt foarte buni la virgule ∫i la puncte, dar Ón ceea ce prive∫te urbanism ∫i teritoriu cred c„ totu∫i nu sunt destul de atenþi — prin Hot„r‚rea nr. 245/02.10.2001, Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti, deci nu primul-ministru, nu Ministerul Amenaj„rii Teritoriului, ci Consiliul General al Municipiului

Bucure∫ti a stabilit c„ primarii sectoarelor 1 ∫i 6 ale Capitalei pot emite autorizaþii de construcþie pentru toate categoriile de construcþii. ™i aceasta þine de cel puþin dou„ motive. ™tiþi ce Ónseamn„ o autorizaþie de construcþie, ce Ónseamn„ documentaþia ei, cu fiecare aceast„ documentaþie s„ se ajung„ la Consiliul municipal, la Consiliul general al capitalei, deci ocolind sectorul.

Una — oamenii erau pu∫i pe drumuri, pierdere de timp, ∫i se adunau la nivel de Consiliul Municipal al Bucure∫tiului. Un exemplu care ni s-a dat: la fiecare sector se adun„ cam 7.000 de autorizaþii ∫i, dintr-o dat„, ajungeau la municipiu pentru a hot„rÓ, numai dac„ le-a verificat, 42.000 de autorizaþii. V„ daþi seama ce Ónsemna pentru oamenii respectivi, c‚t trebuiau s„ a∫tepte?!

Astea sunt problemele, s„ ∫tiþi, nu c„ avem probleme cu cine s„ dea autorizaþia. Cum primarul... la nivelul comunelor s-a descentralizat ∫i chiar comunele ∫i chiar Ón comunele unde s-a hot„r‚t c„ trebuie s„ dea consiliul local autorizaþie... sigur, pentru ni∫te lucr„ri mai importante, pentru planurile urbanistice este nevoie ∫i de avizul consiliului judeþean, un lucru cu care, cel puþin Ón cadrul comisiei, am fost toþi de acord cu acest principiu.

™i eu v„ mulþumesc.

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea ordonanþei.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La art. I sunt 3 puncte.

La punctul 1, dac„ sunt obiecþii?

Aveþi un amendament respins. Poftiþi!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

La lit. c) de la art. 1, eu propun eliminarea acestei litere pentru urm„torul considerent. S-a vorbit aici de necesitatea descentraliz„rii deciziei de la nivelul prim„riei generale la nivelul prim„riilor de sectoare, Ón felul acesta diminu‚nd Ón mod substanþial volumul de munc„ care se desf„∫oar„ la nivelul prim„riei capitalei ∫i Ón felul acesta apropiind serviciul public de cet„þean. Mi se pare aceast„ motivaþie corect„ ∫i, pentru c„ aceast„ motivaþie este corect„, eu propun eliminarea lit. c) Ón forma Ón care ne-o propune iniþiatorul ∫i Ónlocuirea ei cu alt„ formulare, care se reg„se∫te Ón raport la poziþia 3, domnule pre∫edinte, ∫i care are Ón vedere urm„torul lucru: autorizaþiile se emit de primarii sectoarelor municipiului Bucure∫ti pentru toate categoriile de construcþii ∫i amenaj„ri urbanistice din cadrul sectoarelor.

De ce propun acest lucru? Dac„ apreciem c„ un primar de sector trebuie s„ emit„ autorizaþie pentru o construcþie, un ansamblu de blocuri, mi se pare absolut firesc ca acela∫i primar de sector s„ fie competent s„ emit„ autorizaþie ∫i pentru un monument istoric. Acela∫i primar de sector s„ fie competent s„ emit„ autorizaþie ∫i pentru investiþiile din extravilanul municipiului Bucure∫ti, pentru c„ mi se pare nefiresc ca Ón ce prive∫te monumentele istorice, Ón ce prive∫te investiþiile Ón extravilan ale municipiului Bucure∫ti s„ fie Ónvestit ca autoritate primarul general al capitalei, iar Ón ce prive∫te alte lucr„ri, de o mult mai mare amploare, s„ fie Ónvestiþi primarii de sectoare.

Mi se pare inadmisibil ca un primar de sector s„ nu fie competent s„ emit„ autorizaþie pentru un monument ce se construie∫te, ce se ridic„ pe propriul lui teritoriu ∫i pentru acel monument persoana fizic„ trebuie s„ se deplaseze la prim„ria general„ a capitalei. Unde-i logica? Unde exist„ raþiunea? De ce pentru o investiþie din extravilan cet„þeanul de r‚nd se duce la prim„ria general„, iar pentru o investiþie din interiorul sectorului se deplaseaz„ la prim„ria de sector? Unde-i logica? Œn opinia mea nu exist„ nici un fel de logic„. Dac„ tot facem descentralizare, atunci s„ facem descentralizare. Dac„ tot este bal, s„ fie bal. Dac„ vrem ca cet„þeanul s„-l apropiem de

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

™i eu v„ mulþumesc.

Domnul Bruda∫ca.

Eu vreau s„ vorbesc Ón calitate de îspecialist Ón virgule“, a∫a cum m-a etichetat colegul de la comisia de specialitate ∫i vroiam de fapt s„-i atrag atenþia asupra lipsei de consistenþ„ ∫i de sinceritate a demersului Domniei sale anterior.

Inclusiv aceast„ lit. c) dovede∫te faptul c„, Ón fond ∫i la urma urmei, nu se dore∫te dec‚t izolarea ∫i transformarea Óntr-o figur„ decorativ„ a primarului general al capitalei. Ori se merge p‚n„ la cap„t cu aceast„ descentralizare, ori, altfel, nu se justific„ nu numai aceast„ liter„, nu se justific„ Óntregul demers pe care l-a pus Ón oper„ Guvernul.

Da. Domnul Liviu Bara.

## **Domnul Radu Liviu Bara:**

Am s„ fiu foarte scurt, domnule pre∫edinte, ∫i sper s„ m„ Ónþeleag„ colegii.

Œn primul r‚nd, nu se poate elimina acest articol, pentru c„ jurisdicþia primarului de sector este Ón cadrul sectorului. Œn afara sectorului el nu are dreptul s„ dea autorizaþie. Este clar. Deci nu se poate s„ dea autorizaþie Ón afara sectorului ∫i Ón afara extravilanului, deci nici Óntr-un caz nu putem s„ elimin„m acest articol, iar Ón ceea ce prive∫te... dup„ ce discutaþi...

Domnule coleg, aþi fost secretar de stat la un minister ∫i ∫tiu ce ∫tiþi. V„ cunosc ce ∫tiþi, am avut timp 4 ani de zile s„ v„ cunosc p„rerile, a∫a c„ v„ rog s„ nu mi le spuneþi acuma, mi le spuneþi dup„ aceea sau, eventual, veniþi la comisie.

Iar Ón ceea ce prive∫te monumentele, se cere avizul de la Ministerul Culturii, pentru c„ ∫tiþi c„ tot ce Ónseamn„ autorizarea unui monument are un alt circuit, o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 alt„ problem„, cum spunea cineva aici, ∫i nu are rost s„ mai intr„m Ón am„nunte, domnule pre∫edinte, c„ orice persoan„ fizic„... acuma nu ∫tiu dac„ orice persoan„ fizic„ vine ∫i face monumente. Dar hai s„ presupunem c„ ajungem ∫i Ón faza aceea. Sigur, pentru acest circuit al autorizaþiei pentru monumente exist„ un departament la Ministerul Culturii, c„ci trebuie s„ Óndeplineasc„ ni∫te condiþii mai deosebite ∫i din acest motiv se cere avizul de la Ministerul Culturii, nu din alte motive tehnice.

A∫a c„ eu v„ rog, colegii, cel puþin din aceste dou„ motive, s„ voteze a∫a cum s-a propus Ón raport, deci s„ r„m‚n„ acest articol, pentru c„, dac„ nu r„m‚ne ∫i se elimin„, nu se mai pot da autorizaþii Ón asemenea condiþii.

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc. Domnule Onisei, poftiþi!

Nu intru pe fondul lucrurilor, pentru c„ o s„-mi spun p„rerea din partea Grupului Partidului Democrat, la sf‚r∫it. Vreau doar s„-l rog pe domnul deputat s„ observe c„ sumumul perimetrelor sectoarelor Ónseamn„ capitala ∫i intravilan ∫i extravilan Ónseamn„ cu totul altceva, pe de o parte; pe de alt„ parte, rog ∫i pe secretarul de stat de la Ministerul Administraþiei Publice s„ mai g‚ndeasc„ bine la Legea privind protecþia monumentelor istorice, c„ acolo sunt competenþe clare.

Susþin amendamentul domnului Oltean.

Da, poftiþi!

## Domnilor colegi,

Dou„ lucruri a∫ vrea s„ mai precizez: 1 — c„ monumentele istorice sunt Ón perimetrul fiec„rui sector, deci, dac„ este vorba de descentralizare, atunci s„ facem descentralizare ∫i s„ nu g„sim alte explicaþii; ∫i a doua chestiune este o Óntrebare pentru domnul secretar de stat. S„ ne motiveze.

Iertaþi-m„! Eu, sincer, nu am Ónþeles de ce monumentele istorice ∫i investiþiile Ón extravilan r„m‚n Ón competenþa primarului general ∫i restul, nu! Care a fost raþiunea? De ce nu am transferat ∫i aceste competenþe Ón sarcina autorit„þilor de la sectoarele municipiului Bucure∫ti?

A∫ vrea, domnule secretar de stat, s„ ne motivaþi totu∫i care a fost raþiunea unei asemenea defalc„ri de competenþe prin Ordonanþa nr. 5? V„ mulþumesc.

Da, domnul secretar de stat, poftiþi!

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule deputat, respectiv la Óntrebarea dumneavoastr„ exista o explicaþie logic„. Œn tot ceea ce este prev„zut Ón ordonanþ„ exist„ ∫i o explicaþie logic„, o Ónl„nþuire logic„ a etapelor de descentralizare, ∫i de aceea se prevede la momentul acesta ca ceea ce

Ónseamn„ lucr„ri Ón extravilan ∫i monumentele istorice, care reprezint„ totu∫i un punct foarte sensibil privind autorizaþia de construcþie, s„ fie menþinute Ón momentul de faþ„ la nivelul prim„riei generale.

Pe parcurs, Ón cadrul sectoarelor vor fi transferaþi oamenii de la prim„ria general„ sau se vor forma ∫i alþi speciali∫ti Ón domeniul restaur„rii monumentelor istorice. Œn acel moment vom descentraliza ∫i vom trece Ón autoritatea prim„riilor eliberarea autorizaþiilor de construcþie. V„ mulþumesc.

S-au mai Ónscris domnul Oltean ∫i domnul Onisei ∫i, Ónainte de a le da cuv‚ntul, eu propun plenului sistarea discuþiilor, pentru c„ situaþia este extrem de clar„: opoziþia nu vrea aceast„ ordonanþ„, Guvernul o vrea — asta este limpede, nu are rost s„ discut„m dou„ zile.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Œmi Óng„dui, domnule pre∫edinte, s„ Ónþeleg c„ nu are importanþ„ c„ motivaþia pentru care Guvernul vine ∫i susþine aceast„ ordonanþ„ este pertinent„ sau nu este pertinent„. Dac„ Guvernul vrea, nu are importanþ„ dac„ exist„ o motivaþie de fond, noi trebuie s„ ne supunem.

Ei, noi nu putem s„ ne supunem ∫i mi se pare mai mult dec‚t naiv„ explicaþia pe care domnul secretar de stat ne-a dat-o.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu ∫tiþi dinainte? C„ aþi fost, doar, ministru!

Da, ∫tiu, domnule coleg.

Domnul secretar de stat vrea s„ ne conving„ c„ amplasarea unui monument, a unei statui Ón municipiul Bucure∫ti, Óntr-un sector sau altul, este un lucru mult mai complex dec‚t amplasarea unui ansamblu de locuinþe sau a unei investiþii industriale.

Domnilor,

Domnule secretar de stat,

Iertaþi-m„, dar nu cred c„ o asemenea explicaþie poate fi adus„ ca argument de fond Ón stabilirea atribuþiilor pentru primarii de sectoare ∫i pentru primarul general al capitalei. Mi se pare nu numai naiv„, dar mi se pare absolut de neadmis o asemenea motivaþie.

V„ mulþumesc.

Domnul Onisei.

Domnul deputat Oltean a fost foarte elegant. Motivaþia nu este naiv„, este ridicol„.

Deci, domnule secretar de stat, uitaþi-v„, domnule, Ón legi ∫i vedeþi c„ amplasarea monumentelor istorice, acelea de forum, pentru c„ acelea Ónseamn„ statui, se face numai cu avizul unei comisii speciale de la Ministerul Culturii, care Ó∫i d„ avizul sau nu ∫i-l d„, indiferent dac„ autorizeaz„ primarul de sector sau primarul general al capitalei. Vedeþi c„ monument istoric Ónseamn„ numai posibile reparaþii... deci v„ rog s„ mai citiþi c‚nd veniþi Ón faþa Parlamentului, pe de o parte.

Pe de alt„ parte, vreau s„ spun c„ aceast„ ordonanþ„ nu este numai imoral„, ci este evident neconstituþional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Argumentaþia de fond Óncearc„ s„ pun„ semnul echivalent Óntre Consiliul general al capitalei ∫i primarul general ∫i consiliile judeþene. Œl rog pe domnul Fle∫ariu, care este aici de faþ„, dac„ are amabilitatea, nu am la mine Constituþia, s„ citeasc„ textele din Constituþie, s„ vad„ care este deosebirea.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Bun, e-n regul„. Cititul nu stric„ nim„nui. S-au adus argumente pro ∫i contra foarte multe, unele mai conving„toare, altele mai puþin conving„toare,

## **Domnul Ionel Fle∫ariu** _— secretar de stat Ón Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Art. 47 din Constituþie consacr„ dreptul cet„þenilor de a se adresa autorit„þilor publice prin petiþii.

Precizez c„ art. 47 face parte din capitolul consacrat drepturilor ∫i libert„þilor fundamentale ale cet„þenilor.

P‚n„ Ón anul 1998 a existat Ón acest domeniu o reglementare care nu era at‚t de veche, Óns„ era cu mult dep„∫it„, c„zut„ Ón desuetudine. Este vorba de Legea nr. 1 din 1978, lege care a fost abrogat„ Ón mod expres Ón 1998, f„r„ a fi fost Ónlocuit„ cu alt„ reglementare.

Deci Ón acest domeniu de activitate deosebit de important pentru exercitarea de c„tre cet„þeni a drepturilor constituþionale ne aflam Óntr-un gol de reglementare. Pentru acoperirea acestuia a fost elaborat„ ∫i aprobat„ de Guvern Ordonanþa nr. 27, pe care o supunem dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor ast„zi. Precizez c„ comisia sesizat„ Ón fond a Óntocmit raportul, sunt unele amendamente cu care suntem Óntru totul de acord.

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Oltean.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia a luat Ón dezbatere Ordonanþa nr. 27 privind reglementarea activit„þii de soluþionare a petiþiilor, lu‚nd Ón calcul ∫i avizele pe care ni le-a comunicat Consiliul Legislativ ∫i Comisia juridic„, avize favorabile. Dezbaterile care au avut loc la nivelul comisiei s-au concretizat cu mai multe amendamente, care au fost Ónsu∫ite ∫i de c„tre iniþiator ∫i pe care le supunem atenþiei dumneavoastr„ Ón forma prezentat„ Ón raport ∫i v„ rug„m s„ fiþi de acord cu ele.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc. Dac„ nu doresc, trecem la dezbaterea proiectului.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. V„ rog s„ observaþi la punctul 2 al raportului, se propune o modificare de c„tre comisii.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 1.

Art. 2, cu modific„rile propuse la punctul 3 din raportul comisiei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 2.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. V„ rog s„ priviþi la punctul 4 al raportului, sunt modific„ri propuse de c„tre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat... Se introduce un alineat Ón plus la acest articol, scuzaþi, la pagina 2 a raportului, punctul 5.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat Ón forma propus„ de comisie.

Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. V„ rog s„ priviþi la punctele 11 ∫i 12 din raport.

Dac„, cu aceste modific„ri, sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Titlul legii. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. V„ rog s„ observaþi, se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Va fi supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliber„rii certificatelor ∫i adeverinþelor de c„tre autorit„þile publice centrale ∫i locale.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Fle∫ariu.

Este vorba de o ordonanþ„ mult mai scurt„ dec‚t cea anterioar„. Dac„ reglementarea anterioar„ nu era a∫a veche, Ón schimb ceea ce Óncerc„m noi s„ facem prin aceast„ ordonanþ„ este s„ Ónlocuim o reglementare care este, Óntr-adev„r, foarte veche.

Este vorba de un decret al Consiliului de Stat din 1950, care este Ónc„ Ón vigoare ∫i care reglementeaz„ problema eliber„rii certificatelor ∫i adeverinþelor. Desigur, el era cu mult dep„∫it ∫i, ca atare, Ón temeiul legii de abilitare am elaborat aceast„ ordonanþ„ prin care reglement„m modul de eliberare a adeverinþelor ∫i certificatelor. La comisia sesizat„ Ón fond s-a f„cut un singur amendament, cu care suntem de acord.

V„ rug„m s„ fiþi de acord cu discutarea ∫i cu aprobarea Ordonanþei nr. 33.

Mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Oltean Ioan.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i asupra acestei ordonanþe Comisia de administraþie public„ s-a pronunþat Ón mod favorabil, lu‚nd Ón calcul ∫i avizul favorabil pe care l-a prezentat Consiliul Legislativ. Œn timpul dezbaterilor a fost reþinut un singur amendament, care vizeaz„ art. 4, amendament care a fost Ónsu∫it ∫i de c„tre iniþiator ∫i care este cuprins Ón raport.

Lu‚nd Ón calcul acest lucru, v„ rug„m s„ fiþi de acord cu raportul propus de c„tre comisia sesizat„ Ón fond. V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul Bruda∫ca, din partea P.R.M.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnule secretar de stat,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Necesitatea unei asemenea reglement„ri este mai mult dec‚t evident„, cu at‚t mai mult cu c‚t s-a precizat ∫i vechimea actului anterior adoptat Ón materie. Eu Ómi Ónsu∫esc necesitatea unui asemenea act normativ, voi vota favorabil, dar vreau s„ atrag atenþia asupra unei situaþii care a sc„pat sau nu este suficient de bine clarificat„.

Exist„ instituþii Ón þara aceasta care nu respect„ prevederile Legii nr. 16/1996 privind arhivele ∫i datorit„ acestei situaþii sunt multe cazuri semnalate de c„tre cet„þeni ∫i din judeþul Cluj Ón aceast„ perioad„ c‚nd o serie de instituþii ∫i autorit„þi publice au fost Ón incapacitatea eliber„rii de certificate sau adeverinþe, mai ales cele care privesc proprietatea, datorit„ dispariþiei din arhivele proprii a documentelor de baz„.

Deci cred c„ va trebui avut„ Ón vedere Ón perspectiv„ de c„tre ministerul de resort ∫i o anumit„ punere Ón con-

cordanþ„ Óntre acest act normativ absolut necesar ∫i modul Ón care este asigurat„ securitatea ∫i conservarea documentelor aflate Ón arhiv„. Sunt foarte multe cazuri Ón care aceste documente sunt pur ∫i simplu depozite de h‚rtie, nu sunt Óntreþinute ∫i nu… prin urmare, se deterioreaz„ ∫i nu pot permite autorit„þilor Óndeplinirea actului normativ pe care suntem pe cale s„-l vot„m.

V„ mulþumesc.

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. V„ rog s„ priviþi Ón raportul comisiei propunerea de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat ∫i art. 4.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de

vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor, dob‚nzilor ∫i altor costuri aferente Ómprumuturilor contractate de Societatea Comercial„ îTermoelectrica“ — S.A.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„, v„ rog s„ Ómi faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Gubandru, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci a Camerei Deputaþilor v„ propune 5 minute pentru dezbaterile generale ∫i un minut pentru fiecare intervenþie Ón parte.

V„ mulþumesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Va fi supus votului, Ón integralitate, Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþional„ Ón Rom‚nia.

Din partea comisiei, poftiþi!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39 din 1998 privind activitatea de standardizare naþional„ Ón Rom‚nia, trimis cu adresa nr. 29 din 3 februarie 1998.

Prezentul proiect de ordonanþ„ a fost elaborat Ón contextul opþiunii fundamentale a Guvernului Rom‚niei de aderare la Uniunea European„ ∫i a adopt„rii acquis-ului comunitar susþinut prin programul PHARE pentru reforma administraþiei publice.

Œn scopul dezvolt„rii Ón Rom‚nia a unui sistem coerent, transparent, credibil ∫i viabil Ón ceea ce prive∫te desf„∫urarea activit„þii de standardizare, Ón anul 1998 a fost promovat„ Ordonanþa Guvernului nr. 39 privind activitatea de standardizare naþional„ Ón Rom‚nia, care, Ón principal, stabile∫te principiile activit„þii de standardizare ∫i este temeiul dezvolt„rii Ón Rom‚nia a unui nou organism naþional de standardizare, structur„ recunoscut„ de c„tre Guvernul Rom‚niei prin ministrul care coordoneaz„ domeniul infrastructurii calit„þii ∫i evalu„rii conformit„þii.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón perioada scurs„ de la publicarea acestei ordonanþe p‚n„ Ón prezent cadrul legislativ general ∫i specific a suferit unele modific„ri, prin promovarea ∫i adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ∫i fundaþii ∫i a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, precum ∫i a Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„þii produselor, pentru a da coerenþ„ ∫i consecvenþ„ cadrului legislativ din Rom‚nia, dar ∫i pentru rigoarea normativ„ a textului ordonanþei, s-a impus ca necesar„ reexaminarea, modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39 privind activitatea de standardizare naþional„ Ón Rom‚nia.

Œn acest context, modific„rile ∫i complet„rile la ordonanþ„ privesc Ón principal urm„toarele aspecte: abrogarea prevederilor ∫i cerinþelor Ón leg„tur„ cu activitatea de standardizare naþional„ sau cu Organismul Naþional de Standardizare Ón situaþia Ón care acelea∫i prevederi se reg„sesc Ón norme tehnice sau Ón alte acte normative ori contravin prevederilor altor acte normative — acestea sunt Ón principal prevederi Ón leg„tur„ cu definirea unor termeni sau privesc unele cerinþe referitoare la relaþia Organismului Naþional de Standardizare cu autorit„þile ∫i se reg„sesc Ón art. 3 ∫i art. 7; prevederile au avut caracter tranzitoriu ∫i ∫i-au produs efectul, fiind vizate Ón acest sens unele m„suri pentru dezvoltare instituþional„ ∫i sprijinirea organizaþiei ce se constituia ca organism naþional de standardizare – aceste prevederi se reg„sesc Ón art. 10, art. 11 ∫i art. 12; amendarea prevederilor ce privesc coordonarea activit„þii de standardizare naþional„, urmare adopt„rii m„surii ca Ministerul Industriei ∫i Resurselor s„ coordoneze Ón domeniul infrastructurii, calit„þii ∫i evalu„rii conformit„þii Ón Rom‚nia – prevedere ce se reg„se∫te Ón art. 9; componenþa colegiilor Ón care sunt reprezentanþi membri ai Organismului Naþional de Standardizare Ón scopul echilibr„rii reprezent„rii interesului

V„ mulþumesc.

Grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri?

Poftiþi! Domnul Chiliman, din partea P.N.L.

Domnule pre∫edinte,

Onoraþi colegi,

Aceast„ ordonanþ„, este adev„rat, care a fost f„cut„ Ón perioada guvern„rii noastre, arat„ de fapt c„ s-a dorit subordonarea acestei activit„þi unui minister.

Œn þ„rile civilizate din Europa, activitatea de standardizare este o activitate care se poate subordona direct numai Guvernului, ∫i nu printr-un minister, care are alte interese – uneori, interese care pot fi divergente de interesele unei standardiz„ri normale Ón Rom‚nia.

Pentru acest lucru, am criticat, la vremea respectiv„, aceast„ ordonanþ„ ∫i nu fac altceva dec‚t s-o critic Ón continuare, pentru c„ subordoneaz„ aceast„ activitate unui minister cu care poate intra Ón conflict de interese.

Œn momentul Ón care vom avea aceast„ Lege a conflictului de interese, vom Ónþelege, poate, mai bine de ce nu este bine ca activitatea de standardizare s„ fie subordonat„ unui minister. Ea trebuie s„ aib„ o autonomie foarte larg„, pentru c„, altminteri, conflictele de interese care pot ap„rea cu cei care conduc temporar un minister

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 ∫i care au alte interese Ón ceea ce prive∫te anumite standarde Ón Rom‚nia, pe o anumit„ perioad„ de timp, pot s„ devin„ lucruri reale ∫i chiar periculoase pentru evoluþia Rom‚niei c„tre Europa.

Este motivul pentru care, cel puþin legat de aceast„ prevedere, ar fi fost bine ca cei care sunt ast„zi la putere ∫i care la vremea respectiv„ au avut mari Óndoieli privind corectitudinea subordon„rii acestei activit„þi unui minister, s„ reg‚ndeasc„ acest lucru ∫i v„ cer, onoraþi colegi, retrimiterea, cel puþin a articolului privind subordonarea c„tre ministerul respectiv, spre rediscutare la comisie.

V„ mulþumesc.

Alte grupuri parlamentare, dac„ doresc s„ participe? Din partea P.R.M., domnul deputat Palade.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Aceast„ ordonanþ„ a avut o istorie zbuciumat„, ea a fost elaborat„ Óntr-un fel sub vechea guvernare, Ón vechea legislatur„, ea a fost reluat„, discutat„ cu toþi factorii de r„spundere ∫i, a∫a cum este acum, dup„ p„rerea noastr„, Ón numele Grupului parlamentar Partidul Rom‚nia Mare, ea corespunde situaþiei actuale Ón domeniul standardiz„rii Ón Rom‚nia; nu poþi avea acces la fondurile publice, dac„ nu colaborezi pe o anumit„ variant„ cu Guvernul.

Deci felul Ón care s-a definitivat aceast„ ordonanþ„, dup„ p„rerea mea, corespunde situaþiei care exist„ ∫i Ón celelalte þ„ri candidate la Uniunea European„, Polonia, Ungaria, unde standardizarea este parþial subvenþionat„ prin fonduri publice ∫i parþial se finanþeaz„ prin contracte pe care le Óncheie cu alþi agenþi economici.

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc.

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe? Nu doresc.

Intr„m Ón dezbatere.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. V„ rog s„ priviþi ∫i Ón raport. Da, poftiþi. Exist„ o obiecþie.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Formulez dou„ observaþii la textul propus de c„tre comisie, care putea s„ conduc„ la o formulare mai bun„.

Aici se spune a∫a: îPrezenta ordonanþ„ stabile∫te principiile de baz„ ∫i cadrul organizatoric al activit„þii de standardizare naþional„.“

Œn primul r‚nd, o observaþie, c„ toate principiile sunt îde baz„“ ∫i aici este o tautologie— nu exist„ principii secundare. Toate sunt principii fundamentale, de baz„. Deci ar trebui eliminate dou„ cuvinte: îde baz„“.

A doua propunere: este vorba de o enumerare: îprincipiile ∫i cadrul organizatoric“; deci trebuie pus la plural: îale activit„þii de standardizare naþional„“.

Eu propun urm„toarea variant„ Ómbun„t„þit„: îPrezenta ordonanþ„ stabile∫te principiile ∫i cadrul organizatoric ale activit„þii de standardizare naþional„.“

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Din partea comisiei, dac„ aveþi comentarii? Sunteþi de acord? Bun.

Cu modificarea propus„ de domnul secretar, sunt alte obiecþii? Nu sunt.

Adoptat„ aceast„ variant„.

Art. 2. V„ rog s„ observaþi c„ la lit. c) ∫i la lit. i) s-au propus modific„ri. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Aprobat„ varianta comisiei.

La art. 3 sunt, de asemenea, o serie de modific„ri propuse de c„tre comisie, Óncep‚nd cu poziþia 16 din raport, aproape la fiecare liter„, deci p‚n„ la poziþia 36, sunt eliminate ∫i ni∫te litere, ∫i la poziþia 37 din raport se propune introducerea unui nou alineat – alin. 2.

Dac„, faþ„ de aceste propuneri ale comisiei, sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat Ón varianta modificat„ de comisie.

Dac„ la art. 4 sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Titlul capitolului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. V„ rog s„ observaþi ni∫te modific„ri propuse de c„tre comisie.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat cu propunerile f„cute de comisie.

Art. 6. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. V„ rog s„ observaþi o serie de modific„ri propuse de c„tre comisie, Óncep‚nd cu poziþia 56 din raport. Dac„ sunt obiecþii la aceste modific„ri? Poftiþi. Faþ„ de poziþia 59 din raport.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Aceea∫i observaþie: îse aplic„ principiile de baz„ ale…“; formularea corect„ pe care o propun este: îaplic„ principiile standardiz„rii naþionale prev„zute la art. 4“.

Repet: toate principiile sunt îde baz„“ ∫i nu are sens s„ aplic„m o tautologie.

Dac„ comisia are vreo obiecþie faþ„ de aceast„ propunere? Nu are.

Cu aceast„ propunere, dac„ sunt alte obiecþii la art. 7? Nu sunt.

Adoptat art. 7, cu modific„rile propuse.

La art. 8. Dac„ sunt obiecþii la art. 8? Nu sunt obiecþii.

Adoptat cu modific„rile propuse de comisie.

Titlul capitolului IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului V: îDispoziþii finale ∫i tranzitorii“. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 10. Sunt obiecþii?

Poftiþi. La art. 10.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002

Era obiecþia pe care am formulat-o la Ónceput, cu rug„mintea de a fi retrimis la comisie, pentru c„ M.I.R.-ul care urmeaz„ s„ preia, Ón fine, Ón subordine aceast„ instituþie, deosebit de important„ pentru Rom‚nia, o s„ aib„ greut„þi s„ preia standardele din alte domenii, din agricultur„, sau din altele, Ón momentul Ón care-∫i subordoneaz„ aceast„ instituþie, care ar trebui s„ fie subordonat„ direct Guvernului ∫i s„ fie obligat„ s„ lucreze cu celelalte ministere, cu toate celelalte ministere care au probleme de standardizare, nu numai cu un singur minister, iar colaborarea cu celelalte ministere se va face foarte greoi.

Toate standardele astea care trebuie preluate de la Uniunea European„ n-o s„ poat„ s„ fie preluate. Sigur c„ trebuie subvenþionate de la Guvern. Este bine s„ fie subvenþionate ∫i a∫a va trebui s„ r„m‚n„. Dar trebuie s„ r„m‚n„ Ón subordinea direct„ a Guvernului, ∫i nu prin intermediul unui minister. Este o problem„ de principiu aici. ™i, dac„ tot discut„m de principii, astea sunt principii general valabile. Duceþi-v„ Ón Germania ∫i Óntrebaþi de ce minister þine Oficiul lor de Standardizare ∫i o s„ v„ r‚d„ Ón nas.

Acela∫i lucru este valabil ∫i Ón alte þ„ri, care ∫tiu, Óntr-adev„r, ce Ónseamn„ standardizare, faptul c„ trebuie preluate foarte multe, c„ trebuie pus un ∫ef care s„ fac„ treaba respectiv„ acolo ∫i trebuie s„ le d„m fondurile necesare. Dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie neap„rat s„-i subordon„m unui minister care nu are… o s„ considere mereu chestiunea asta ca o treab„ secundar„, pentru c„ sunt alte probleme mult mai importante de f„cut Ón momentul de faþ„ la ministere.

Deci ea trebuie s„ aib„ autoritatea unui minister. Asta este ce vreau s„ v„ spun.

Rug„mintea mea este s-o retrimiteþi la comisie. Genul de r„spunsuri: îLas„, c„ se rectific„ ∫i se revizuie∫te la Senat“ — nu ne fac nou„ cinste, ca deputaþi. Œnseamn„ c„ noi nu suntem Ón stare s„ g‚ndim ca lumea anumite lucruri.

V„ mulþumesc.

Domnul secretar Leon„chescu.

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Daþi-mi voie s„ fac Ónt‚i observaþia c„ organismul care, din punct de vedere istoric, gestiona standardizarea a fost diferit de la epoc„ istoric„ la epoc„ istoric„ ∫i, la Ónceput, Ón Rom‚nia standardizarea era Ón cadrul Prim„riei Municipiului Bucure∫ti, Ón cadrul prim„riei capitalei. Apoi, pe m„sur„ ce activitatea s-a complicat, s-a dezvoltat, ea a urcat la niveluri superioare, ajung‚nd la nivelul Ministerului de Interne, la un moment dat, ca, apoi s„ intre Ón gestiunea Guvernului.

Cred c„ la gradul de complexitate de ast„zi al problematicii standardiz„rii naþionale, care implic„ ∫i o racordare la problematica european„, care indic„ ∫i implic„ o mobilitate deosebit„, cred c„ existenþa unui organism îindependent“, dar subordonat direct Guvernului, la nivelul maxim de responsabilitate, este una dintre soluþiile operante.

Arondat unui minister, devine automat manipulat de acest organism, de ministerul respectiv, care-∫i poate impune standardele cu prec„dere, chiar cu acte – a∫ zice – de forþ„.

Iat„ de ce ader la opinia domnului deputat Chiliman ∫i propun retrimiterea la comisie, pentru a g‚ndi structurarea Ón mod adecvat.

V„ mulþumesc.

Domnule, eu a∫ fi de acord, dar, vedeþi dumneavoastr„, nu aveþi amendamente depuse la comisie. ™i, Ón acest stadiu al procedurii, este cam dificil.

Œnainte de a da cuv‚ntul comisiei, domnul deputat Doru Palade.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Œmi pare r„u c„ aceast„ ordonanþ„ nu prevede trecerea activit„þii de standardizare Ón nici un caz Ón subordinea Ministerului Industriei ∫i Resurselor. Ministerul Industriei ∫i Resurselor este reprezentat de un vicepre∫edinte, care are anumite sarcini ∫i anumite drepturi ∫i obligaþii Ón cadrul organului de conducere al Organismului de Standardizare Naþional„ ∫i Ón nici un caz nu este subordonat acestui minister. Asta a∫ r„spunde ∫i domnului secretar al Camerei.

Deci consider c„, a∫a cum s-a redactat, este o redactare corect„. Revin la ceea ce am spus, poate c„ principiul pe care-l ridic„ distinsul nostru coleg, domnul Chiliman, privind felul Ón care este privit„ activitatea de standardizare la nivel naþional ∫i faptul c„ un singur minister intervine, aceasta este, m„ rog, soluþia actual„, ea poate fi pe parcurs modificat„. Este adev„rat c„ Ón activitatea de standardizare intr„ mai multe ministere, nu numai Ministerul Industriei ∫i Resurselor, dar, deocamdat„, aceasta este soluþia care nou„ ni s-a p„rut cea mai corect„ Ón prezent.

V„ mulþumesc.

Comisia. Din partea comisiei?

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceast„ activitate este Ón curs de derulare ∫i p‚n„ Ón 2004 Rom‚nia va trebui s„ preia 14 mii de standarde europene, dintre care peste 4 mii vor trebui s„ fie ∫i traduse… Deci activitatea este Ón curs de derulare ∫i comisia n-a f„cut altceva dec‚t, Ón urma apariþiei Legii nr. 608, Legea privind evaluarea conformit„þii produselor, unde, la art. 33, Ministerul Industriei ∫i Resurselor este autoritatea care coordoneaz„ domeniul infrastructurii calit„þii ∫i evalu„rii conformit„þii produselor, Ón acest scop, Ón cadrul Ministerului Industriei ∫i Resurselor se Ónfiinþeaz„ o structur„ corespunz„toare.

Ca atare, eu cred c„ acest articol, care se reg„se∫te la poziþia 124, este Ón mod corect agreat de c„tre comisie, Ón care se spune, la art. 10: îOrganismul Naþional de Standardizare Ónfiinþat conform prevederilor art. 7 este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 asociaþie de standardizare Ón Rom‚nia, denumit„ Ón continuare asociaþie — ∫i asociaþia funcþioneaz„ sub coordonarea Ministerului Industriei ∫i Resurselor, pentru a satisface acele nevoi care revin ministerului. Conform art. 33, pe care vi l-am citat, cred c„ este corect abordat la ora actual„. Probabil c„, dup„ 2004, Ón urma prelu„rii acestor standarde ∫i alinierii noastre la acquis-ul comunitar, aceast„ instituþie probabil c„ va deveni independent„, pentru c„ este acest mod de abordare, dar, Ón momentul actual, comisia Ó∫i menþine punctul de vedere ∫i susþine amendamentul a∫a cum este trecut Ón raportul comisiei. V„ mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

V„ mulþumesc.

V„

S-a adoptat art. 10.

- Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat, cu modific„rile propuse de comisie.

- Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Este scos, conform raportului comisiei.

Art. 20, cu propunerile comisiei.

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 24. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 26, cu propunerea comisiei, din raport.

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 27. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 28. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 29. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 30. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeaz„ ca proiectul de lege, Ón integralitatea sa, s„ fie supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 146/2001 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„.

V„ rog s„ ne propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Permiteþi-mi totu∫i ca Óntr-un minut s„ v„ informez despre importanþa acestei ordonanþe, care a fost aprobat„

de Senat Ón forma prezentat„ de iniþiator Ón ∫edinþa din 20 decembrie 2001, iar completarea prev„zut„ de ordonanþ„ se refer„ la Ón„sprirea sancþiunilor care pot fi aplicate agenþilor economici ce comit abateri grave de la legislaþia Ón domeniul protecþiei consumatorului, chiar dup„ aplicarea amenzilor contravenþionale aplicate de agenþii constatatori.

Sancþiunile complementare propuse au Ón vedere Ónchiderea unit„þii definitiv sau temporar, Ón funcþie de gravitatea Ónc„lc„rii prevederilor legale.

Comisia are c‚teva amendamente care se refer„ la modificarea ∫i completarea unor articole faþ„ de cele propuse de iniþiator, prin care se precizeaz„ cine poate Óndeplini atribuþiunile agentului constatator ∫i amenzile pe care le poate aplica Ón cazul Ónc„lc„rii drepturilor consumatorilor ∫i o corelare cu acquis-ul comunitar, Ón sensul reglement„rii raporturilor dintre produc„tori ∫i consumatori.

La fel s-a f„cut ∫i completarea listei sancþiunilor complementare cu cea referitoare la suspendarea sau anularea, dup„ caz, a avizului, acordului sau autorizaþiei de exercitare a unei activit„þi de c„tre autorit„þile publice competente, concomitent cu Ónchiderea temporar„ sau definitiv„ a unit„þii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Ca atare, propun 5 minute pentru discuþii ∫i un minut pentru intervenþii, dac„ sunt.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc. Cine este pentru ace∫ti timpi de dezbateri? V„ mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei.

V„ rog s„ priviþi Ón raport. Exist„ o propunere de modificare.

Dac„ aveþi obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. V„ rog s„ observaþi poziþia 4 din raport. Se propune o modificare de c„tre comisie.

Dac„ sunteþi de acord? Sunt obiecþii? Nu. Este adoptat„.

La poziþia 5 din raport se propune introducerea unor puncte – de la 1 la 5.

Dac„ la aceste propuneri sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 6 din raport. Poftiþi.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Propun o modificare de redactare, Ón sensul ca sintagma îÓn cazul Ón care“ s„ fie Ónlocuit„ cu expresia îdac„“. Astfel: îR„spunderea produc„torului poate fi limitat„ de instanþa competent„, îdac„ paguba este cauzat„...“ — este mai clar„ precizarea.

Da, comisia este de acord cu aceast„ propunere. Dac„ sunt alte obiecþii? Nu sunt.

Adoptat„ varianta comisiei, cu aceast„ modificare propus„ de domnul Bruda∫ca.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Poziþia 7 din raport este, de asemenea, o modificare propus„ de comisie.

- Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat„ aceast„ variant„.

- Poziþia 8 din raport, v„ rog s„ priviþi, e o modificare la

- art. 49 care nu era cuprins„ Ón textul ordonanþei.

- Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- La poziþia 9 este o modificare la art. 50[1] .

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- V„ rog s„ priviþi poziþia 10 din raport. Aici domnul

- Bruda∫ca are o obiecþie.

Nu e o obiecþie, domnule pre∫edinte, este o corectur„. Nu e vorba de îo dat„“, ci e vorba de îodat„“, ca adverb.

Prin urmare, se va scrie Ómpreun„, iar dup„ îamenzii contravenþionale“ sugerez s„ se pun„ virgul„, pentru c„ toat„ partea iniþial„ precizeaz„ condiþiile Ón care se acþioneaz„. Deci: îodat„“ scris Ómpreun„ — îcu aplicarea sancþiunii amenzii contravenþionale“ — dup„ care textul curge nemodificat.

Da. Comisia este de acord. Bun.

S-a adoptat cu aceast„ propunere a domnului Bruda∫ca.

Dac„ la alin. 2 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 3 — sunt propuneri de modificare din partea comisiei.

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 13 la raport, v„ rog s„ observaþi, e un alin. 4. Dac„ faþ„ de propunerile comisiei sunt obiecþii? Poftiþi!

La lit. d), domnule pre∫edinte, la poziþia 13, lit. d)... Nu, la lit. e), scuzaþi-m„! Pentru c„ avem aici enumer„ri ∫i se constat„: îimportul, prestarea, punerea, recondiþionarea...“ — ∫i aici v„ propun ca Ón locul îÓn cazul Ón care“ s„ preciz„m îc„“, îse constat„ c„ agentul economic nu a sistat...“. Tot pentru mai buna coerenþ„ a textului.

Comisia e de acord? Da. Comisia este de acord. Dac„ sunt alte obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat cu aceast„ propunere redacþional„ din partea domnului Bruda∫ca.

La poziþia 14, poftiþi, din raport.

Din nou, domnule pre∫edinte, avem de-a face cu un adverb îodat„“, prin urmare propun s„ se scrie corect, deci Ómpreun„.

Obiecþii din partea comisiei? Nu sunt. Sunt discuþii? Bine.

Da, domnule Leon„chescu, poftiþi!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Formularea acestui alin. 5 Óncepe cu 4 cuvinte mai puþin utilizate Ón tehnica legislativ„: îpe cale de consecinþ„“. E ca ∫i cum am avea o introducere retoric„

nespecific„ unei legi. Eu v-a∫ propune s„ le elimin„m, pentru acurateþea textului, ∫i s„ Óncepem chiar cu îsancþiunea“.

- V„ mulþumesc.

Comisia, dac„ are opinie Ón acest sens? Domnule Bruda∫ca, poftiþi dumneavoastr„!

Eu am tot respectul pentru domnul profesor, dar aici este vorba de faptul c„ aceste sancþiuni sunt rezultatul la ceea ce s-a spus mai sus, la alineatele de mai sus. ™i cred c„ ar fi mai corect s„ spun„: îŒn consecinþ„, sancþiunea...“ Deci ∫i eu sunt Ómpotriva acestei barbarii lingvistice ∫i s„ spunem, Ón loc de îpe cale de consecinþ„“, îÓn consecinþ„“.

Comisia agreeaz„ varianta îÓn consecinþ„“. Alte obiecþii? V„ mulþumesc. Este adoptat Ón aceast„ formulare. Poziþia 15 din raport.

Œi ajut din nou pe colegii din comisia de specialitate, suger‚ndu-le ca dup„ îcompetente“ s„ pun„ o virgul„, pentru c„ este mai clar„ formularea: îSancþiunea prev„zut„ la alineate se aplic„ de c„tre autorit„þile publice competente, care vor fi Ón∫tiinþate Ón acest sens.“

Da. Bun, de acord.

Alte obiecþii nu sunt? Bun. Adoptat„ poziþia asta. Poziþia 16. Poftiþi.

Din nou, tot o virgul„, pentru c„ tot mi s-a spus c„ sunt specialist Ón virgule: î...activit„þii, dup„ caz,“ — ∫i dup„ aceea textul f„r„ modific„ri.

De acord. Alte obiecþii?

S-a adoptat Ón varianta propus„ de c„tre domnul Bruda∫ca ∫i de c„tre comisie.

Poziþia 17. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat. Poziþia 18. La art. I, dup„ art. 50[2] , se mai introduc dou„ puncte.

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 19 din raport. V„ rog s„ observaþi dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I, Ón integralitate.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. V„ rog s„ observaþi c„ e propus„ o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Trecem la titlul legii.

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am adoptat raportul cu toate propunerile comisiei ∫i cele acceptate aici Ón plen. Urmeaz„ s„ fie supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 190/2001 pentru modificarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 art. 13 din Ordonanþa Guvernului nr. 75/2001 privind cazierul fiscal. Suntem Ón procedur„ de urgenþ„.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe, b„nci, domnul Gubandru ne propune timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanþe, b„nci a Camerei Deputaþilor v„ propune 5 minute pentru dezbateri generale ∫i 1 minut pentru fiecare luare de cuv‚nt Ón parte. V„ mulþumesc.

Deci per total 5 ∫i 1 minut. Cine este pentru? V„ mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic al ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus, Ón integralitate, Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor m„suri pentru diminuarea datoriei publice.

Dac„ din partea iniþiatorului se dore∫te a lua cuv‚ntul? Poftiþi!

## **Domnul Ionel Bl„nculescu —** _pre∫edintele Autorit„þii pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**

Prin prezenta ordonanþ„ se prevede utilizarea cadrului juridic reglementat pentru valorificarea unor creanþe preluate la datoria public„ intern„, care ∫i-a dovedit deja eficienþa Ón scopul acceler„rii procedurilor de recuperare a debitelor restante rezultate din convenþiile sau acordurile Óncheiate de c„tre Ministerul Finanþelor Publice cu beneficiarii Ómprumuturilor externe.

Astfel, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare este autorizat„ s„ asigure recuperarea sumelor achitate de Ministerul Finanþelor Publice, Ón calitate de garant, Ón urma pl„þii la extern a ratelor aferente creditelor externe Ón contul agenþilor economici, beneficiari ai acestora. Recuperarea acestor sume se va face de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, Ón condiþiile prev„zute de Ordonanþa de urgenþ„ nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 409/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Comisia de buget, finanþe, b„nci a Camerei Deputaþilor a Óntocmit raport de adoptare, cu unele amendamente.

Faþ„ de cele de mai sus, autoritatea, Ón calitate de iniþiator, propune ∫i susþine adoptarea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002. V„ mulþumesc.

Da. ™i eu v„ mulþumesc. Din partea Comisiei de buget, finanþe, b„nci?

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor m„suri pentru diminuarea datoriei publice, Ón ∫edinþa din 19 februarie 2002 comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei, cu amendamentele prev„zute Ón anex„.

V„ mulþumesc.

Da. ™i eu v„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Obiecþii?

Poftiþi. Vreþi s„ participaþi la dezbateri generale sau aveþi vreo propunere?

La art. 1, domnule pre∫edinte, am un amendament.

La art. 1. Bun.

La titlul ordonanþei sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Poftiþi!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Exist„ la alin. 1 al art. 2 o expresie alambicat„, foarte preþioas„, îasigurarea celerit„þii“. Mult mai simplu ∫i mult mai rom‚ne∫te ar fi îaccelerarea procesului de recuperare“. Deci eu propun Ónlocuirea celor dou„ cuvinte, îasigurarea celerit„þii“, cu îaccelerarea“.

V„ mulþumesc.

Œmi cer scuze, dar îceleritatea“ este un termen juridic extrem de utilizat, adic„... Se ∫i studiaz„ îprincipiul celerit„þii“. A∫a e Ón doctrina juridic„.

Da, comisia are o atitudine faþ„ de...

Domnule pre∫edinte,

Comisia propune p„strarea termenului îceleritate“.

Da. V„ mulþumesc.

V„ rog, Ón general, s„ v„ Ónscrieþi Ónainte ca s„ dau cuv‚ntul reprezentanþilor comisiei, pentru ca ace∫ti reprezentanþi s„-∫i poat„ exprima punctul de vedere asupra tuturor intervenþiilor f„cute.

Domnul Bruda∫ca.

## Domnule pre∫edinte,

Sunt Óntru totul de acord cu dumneavoastr„. Œmi cer scuze c„ mi-am permis s„ vin dup„ pre∫edintele de comisie, dar am sperat c„ dumnealui va sesiza inadver-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 tenþa textului. Nu putem vorbi despre accelerarea acceler„rii, chiar dac„ termenul îceleritate“ este consacrat Ón normele de drept. Folosiþi atunci un alt cuv‚nt pentru îaccelerare“. Nu putem spune îaccelerarea acceler„rii“, pentru c„ altfel c„dem Ón ridicol.

Dar unde scrie, domnule, îaccelerarea celerit„þii“? C„ eu nu v„d, unde este?

Domnule, îasigurarea“ e una ∫i îaccelerarea“ este alta. îAsigurarea celerit„þii“ este o chestiune logic„. Dac„ scria îaccelerarea celerit„þii“, Óntr-adev„r, aveaþi dreptate. Este îasigurarea celerit„þii“, ceea ce este fezabil. Da.

- Alte obiecþii? Nu sunt.

- V„ supun spre aprobare art. 2.

- Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

- Abþineri? Trei abþineri.

- Cu 3 abþineri, s-a adoptat art. 2.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. V„ rog s„ priviþi la pagina 2 punctul 4. La art. 4? La alin. 2, la cel propus de comisie, da? Poftiþi!

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Consider„m c„ este mai adecvat„ formularea urm„toare: îMetodele utilizate pentru recuperarea creanþelor aferente obiectivelor pentru care s-a realizat rambursarea integral„ se vor folosi astfel Ónc‚t creditorii externi s„ nu declare exigibilitatea anticipat„ a obligaþiilor contractuale r„mase de achitat,“ — ∫i aici vine noutatea — îcu excepþia situaþiilor reglementate prin hot„r‚re de Guvern“.

De ce venim cu aceast„ noutate? Avem cazuri concrete, c‚nd se realizeaz„ contractele de garanþie guvernamental„ prin garanþia statului ∫i este dat„ pe o perioad„ de la 2-4-5 ani pentru a realiza, pentru a eficientiza acþiunea de recuperare a creditului acordat de c„tre stat. A.V.A.B-ul are posibilitatea Óncas„rii Óntr-un termen mult mai scurt a Óntregii sume, dac„ se hot„r„∫te prin hot„r‚re de Guvern o decizie Ón acest sens.

Adic„, dac„ s-a achitat din sum„, s„ zicem aproape 90% ∫i a mai r„mas 10% din sum„, aceasta fiind de achitat Ón termen de 3-4 ani, este mai oportun s„ se achite imediat, urm‚nd ca A.V.A.B-ul s„ Óncaseze Óntr-un timp redus, prin aceasta elimin‚nd ∫i uzura fizic„, ∫i moral„ a utilajelor care au fost depuse garanþie. Deci intr„ A.V.A.B-ul Ón posesia sumelor mult mai rapid. Este un text de oportunitate.

Da. Eu v„ Ónþeleg c„ este un text de oportunitate, dar avem o problem„ c„ este un amendament de fond, nu aþi f„cut amendamentul acesta la comisie, nu apare la amendamente respinse. A∫ putea s„ trec peste chestiunea asta numai Ón cazul Ón care at‚t comisia, c‚t ∫i iniþiatorul ar fi de acord, s„ spunem.

Comisia este de acord.

Iniþiatorul? ™i iniþiatorul este de acord. Domnul Bruda∫ca.

Eu felicit ∫i comisia, ∫i iniþiatorul c„ au fost de acord cu aceast„ propunere, dar am sentimentul c„ prin aceasta se creeaz„ o p‚rghie pentru... fie favorizarea clientelei politice aflate Ón fruntea instituþiilor sau societ„þilor comerciale respective, fie pentru sancþionarea acelor care sunt indisciplinaþi sau aparþin altor partide politice.

Prin urmare, consider c„ ar fi mai corect s„ se lase textul Ón formularea care a fost adoptat„ de c„tre comisie, pentru a elimina orice fel de speculaþii sau tribulaþii Ón aceast„ chestiune.

Domnul Bl„nculescu, din partea iniþiatorului.

Domnule deputat, dac„ Ómi permiteþi s„ explic din punct de vedere tehnic ce Ónseamn„ acest aspect ∫i care este reprezentativitatea acestui amendament.

Probabil c„ problematica clientelei politice nu are ce s„ caute Ón aceast„ formul„ matematic„, este o formul„ financiar bancar„ care este depersonalizat„, nu se refer„ la nici un fel sau Ón nici un fel la societatea comercial„ Ón cauz„, ci se refer„ la oportunitatea ca statul s„-∫i recupereze Óntr-un timp c‚t mai urgent ∫i rapid sumele datorate de c„tre societ„þile comerciale.

Numai Ón dou„ minute a∫ vrea s„ v„ explic din punct de vedere tehnic, pentru a Ónþelege. Exist„ 3 elemente Ón aceast„ construcþie. Este vorba de banca finanþatoare din exterior, societatea comercial„ din þara noastr„ care a contractat creditul ∫i Ministerul Finanþelor care a garantat creditul respectiv prin scrisoare de garanþie sau prin acord de garantare.

Œn situaþia pe care a prezentat-o domnul deputat, Ón care o societate comercial„, ∫i putem da un exemplu, pentru a se Ónþelege mai bine, o societate comercial„ care a contractat un credit de un milion de dolari pentru retehnologizare nu a achitat nici un dolar, Ministerul Finanþelor a achitat 90% din creditul respectiv, deci 900 de mii de dolari. Au mai r„mas 100 de mii de dolari de achitat, sum„ care, de regul„, este achitat„ tot de c„tre Ministerul Finanþelor, dar sum„ care urmeaz„ s„ fie achitat„ Ón 2-3 ani.

Din punct de vedere al oportunit„þii, apare problema costului de oportunitate. Adic„ este mai bine ca pentru Óntreaga sum„ de 100%, deci milionul de dolari, s„ se declare exigibilitatea ast„zi, Ministerul Finanþelor s„ achite ∫i cele 10 procente sau 100 de mii de dolari, iar noi s„ fim pu∫i Ón situaþia de a prelua cazul ∫i de a recupera Óntreaga valoare de 100%. Deci acel milion de dolari nu poate fi recuperat Ón condiþiile Ón care continu„ s„ acþioneze convenþia de credit Óntre banca finanþatoare ∫i societatea comercial„, exist‚nd acest risc de declarare a exigibilit„þii anticipate.

Amendamentul spune c„ acest risc este asumat, deci nu se refer„ de nici un fel la clientela politic„ sau la alte elemente, acest risc este asumat printr-o fundamentare economico-financiar„, prin hot„r‚re de Guvern, astfel Ónc‚t declararea exigibilit„þii s„ conduc„, de fapt, la recuperarea milionului de dolari. Deci societatea comercial„ nu are Ón nici un fel ∫i nici un fel de influenþ„ ∫i chiar, dimpotriv„, ea ajunge cu mult mai repede la a fi obiectul execut„rii

Da. Mai doriþi s„ comentaþi? Poftiþi.

Nu pun sub semnul Óntreb„rii buna-credinþ„ a antevorbitorului, ∫i nici competenþa instituþiei pe care o reprezint„, pentru a contribui la eliminarea datoriei publice prin recuper„rile unor datorii aparþin‚nd societ„þilor comerciale, fie c„ este… Ón cazul de faþ„, cele care sunt rezultate din credite externe.

Ca s„ ne conving„ de aceast„ chestiune poate c„ ar trebui s„ fac„ mai mult A.V.A.B-ul ∫i pentru recuperarea datoriei publice sau datoriei ce revine fondurilor statului de c„tre unele societ„þi comerciale de televiziune ∫i de mass-media care datorit„ clientelismului politic sunt protejate de ani de zile.

Atunci a∫ crede sut„ la sut„ Ón sinceritatea discursului antevorbitorului.

Da. V„ mulþumesc.

Vom supune la vot acest alin. 2, Ón forma modificat„

- ∫i acceptat„ de comisie ∫i de c„tre iniþiator. Cine este pentru? Num„raþi. 53 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 11 voturi contra.

- Abþineri? Nu sunt.

- S-a adoptat aceast„ variant„ ad„ugit„ a alin. 2.

- Art. 4, Ón integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 7. V„ rog s„ priviþi propunerea de modificare

- f„cut„.

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. V„ rog s„ priviþi modificarea propus„ de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic. V„ rog s„ priviþi modificarea propus„ de c„tre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, Ón integralitate, va fi supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Am Ónþeles c„ 3 deputaþi doresc s„ fac„ ni∫te declaraþii politice, dar, v„ rog, foarte scurte.

## **Domnul Ilie Neac∫u:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Nu mi-am preg„tit un discurs special pentru gestul pe care Ól voi face ast„zi.

V„ informez doar c„ eu, Ilie Neac∫u, deputat ales Ón Circumscripþia electoral„ Hunedoara, nu am mai putut suporta izolarea general„ a Partidului Rom‚nia Mare, generat„ de ambiþiile unui singur om de a instaura o dictatur„ Óntr-un partid pe care l-am dorit de centru st‚nga.

M„ fac vinovat c„ m-am aflat de c‚þiva ani l‚ng„ un om care nu-∫i poate dirija comportamentul ∫i care nu accept„ nici o sugestie, nici un sfat de la colaboratori. P„r„sesc un grup politic, un partid Ón care am muncit cu s‚rg, pentru c„ mi-am dat seama c„ nu se poate

schimba nimic din interior, pentru c„ singura relaþie a Partidului Rom‚nia Mare ∫i a lui Corneliu Vadim Tudor este cu Frontul Naþional din Franþa, un partid de extrem„ dreapt„, ∫i cu liderul acestuia Jean-Marie Le Pen. Am p„r„sit o echip„ care nu Ónþelege c„ prin expectativa ei se face p„rta∫„ la apariþia unui dictator mai periculos dec‚t cei pe care-i cunoa∫tem doar din istorie.

Eu sunt un om de st‚nga ∫i nu-mi voi schimba opþiunea. M„ voi Ónscrie Ón P.S.D. ∫i m„ voi integra Ón grupul acestui partid.

V„ mulþumesc.

Da. V„ mulþumesc. Domnul Sever Me∫ca.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Stimaþi colegi,

Sunt deputatul Sever Me∫ca, ales pe listele P.R.M. Ón judeþul Bac„u. Œntruc‚t am intrat Ón conflict cu practicile nedemocratice ale conducerii P.R.M., care a e∫uat Óntr-o dictatur„ penibil„ ∫i nu sunt de acord cu modific„rile doctrinare ale acestui partid, Óncep‚nd cu data de azi, 27 februarie 2002, demisionez din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. De la aceea∫i dat„ voi activa Ón cadrul Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Da. V„ mulþumesc.

Domnul deputat Creþ Nicoar„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Sunt deputatul Creþ Nicoar„, ales pe listele P.R.M. Ón judeþul Arad. V„ anunþ c„ Ómi dau demisia din P.R.M., precum ∫i din toate funcþiile pe care le deþin Ón acest partid, ∫i din grupul parlamentar al partidului.

Nu vreau s„ fac nici un comentariu pe aceast„ tem„. De asemenea, nu voi intra Ón nici o disput„ legat de aceast„ problem„ cu nimeni.

V„ mai anunþ c„ de ast„zi voi activa Ón Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ mulþumesc. ( _Aplauze)_

Da. V„ mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 6/2002 pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„. Rog conducerea comisiei s„ fac„ propuneri pentru timpii de dezbatere. Poftiþi, doamna pre∫edint„!

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Œntruc‚t acest act normativ nu a adus amendamente sau discuþii suplimentare deosebite Ón comisie, v„ propunem cinci minute, discuþie Ón general, ∫i un minut, luare de poziþie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002

Da. V„ mulþumesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-au adoptat ace∫ti timpi.

- Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. unic al ordonanþei. Preambulul.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[1][. ] Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[2] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[3] . Obiecþii? Nu snt. Adoptat.

- Art. 22[4] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[5] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[6] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[7] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[8] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[9] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[1][0] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 22[11] . Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Am parcurs toate articolele ordonanþei de urgenþ„. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Œnþeleg c„ se propune de c„tre comisie respingerea iniþiativei legislative.

- Dac„ iniþiatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Comisia s„ ne explice de ce a propus respingerea.

Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, Ón ∫edinþa din 20 februarie comisia a hot„r‚t c„ aceasta nu poate fi acceptat„ ∫i propune plenului respingerea, Óntruc‚t contravine principiilor de baz„ ale Legii nr. 19/2000 ∫i anume, principiilor egalit„þii ∫i contributivit„þii, put‚nd conduce la crearea de confuzii ∫i tratament discriminatoriu Ón sistemul public de pensii, care se dore∫te unitar din punct de vedere al contribuþiilor ∫i prestaþiilor acordate.

Da. V„ mulþumesc.

Din partea grupurilor parlamentare. Domnul Bruda∫ca, din partea P.R.M.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, dac„ doamna fost„ ministru al muncii ∫i protecþiei sociale sau solidarit„þii sociale ar mai Ónt‚lni din c‚nd Ón c‚nd invalizi, poate c„ n-ar rosti de la aceast„ tribun„ cu at‚ta u∫urinþ„ decizia de decapitare a oric„rei intenþii de a Ómbun„t„þi soarta nenorocit„ a invalizilor ∫i deloc de invidiat a veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Sunt tot mai frecvente cazurile Ón care ace∫tia, cu diverse prilejuri, Ó∫i manifest„ prin demonstraþii publice ∫i alte forme de protest, dezacordul cu pauperizarea la care sunt supu∫i.

Cred c„ a fost o pripeal„ sau o lips„ de concordanþ„ Óntre ceea ce spune Guvernul ∫i ceea ce dore∫te...

Domnule Bruda∫ca, m„ scuzaþi c„ v„ Óntrerup, dar proiectul „la de lege e mai t‚rziu puþin, de care vorbiþi dumneavoastr„ Ón clipa asta.

Oricum, r„m‚ne valabil ce am spus ∫i din acest punct de vedere, pentru c„ am v„zut c„ decizia este oricum aceea∫i.

Da. Dac„ alþi reprezentanþi ai altor grupuri parlamentare doresc s„-∫i expun„ opinia? Nu doresc. Œnseamn„ c„ exist„ un consens Ón sensul acesta.

Propunerea de respingere f„cut„ de comisie va fi supus„ votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ∫i sporuri invalizilor, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Se propune respingerea.

R„m‚ne valabil ce spunea domnul Bruda∫ca. Domnule Chiliman, poftiþi! Din partea P.N.L.

Nu din partea P.N.L.-ului, ci ca iniþiator.

A! Ca iniþiator! M„ scuzaþi!

E puþin mai complicat. Evident c„ vorbesc ∫i din partea P.N.L.-ului, dar cred c„ e un subiect care nu are partid.

A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri prealabile legate de aceast„ iniþiativ„ legislativ„ pe care am Ónscris-o prima dat„ Ón Parlament Ón 1999. Ea avea o mulþime de prevederi atunci. Fusese discutat„ la vremea respectiv„ cu asociaþiile de veterani de r„zboi. Pe vremea respectiv„, Ón 1999, mai erau Ónc„ vreo 350.000 de veterani de r„zboi Ón viaþ„. Am Ónregistrat aceast„ iniþiativ„ ∫i, cu insistenþe foarte mari, am convins, Ón anul 2000, Guvernul Is„rescu s„ preia o serie de avantaje pentru aceast„ categorie de eroi ai neamului printr-o ordonanþ„ a Guvernului s„u.

Restul prevederilor legale au fost aruncate la co∫ din momentul Ón care s-au schimbat, dup„ alegeri, majorit„þile, au fost aruncate la co∫ul de gunoi al Parlamentului de noua majoritate instalat„, prin procedura numit„ arhivare, care, sigur, are o baz„, s„ spun, legal„, dar nici o baz„ moral„. Am reÓnscris dou„ iniþiative legislative din fosta mea propunere legislativ„ de atunci, din care una a ajuns ast„zi Ón plen. A ajuns cu un raport negativ.

Vreau s„ v„ fac c‚teva preciz„ri legate de aceast„ iniþiativ„. Ea se refer„, de fapt, la cei care au f„cut ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Rom‚nia s„ aib„ ast„zi forma geografic„ pe care o avem, la cei care s-au luptat pentru ca Rom‚nia s„ fie independent„ ∫i s„ poat„ s„ stea cu spatele drept Ón istorie.

Poate sunt cuvinte mari. E vorba de p„rinþii ∫i de bunicii no∫tri Óns„, c‚þi mai sunt Ón viaþ„, iar pe cei care nu mai sunt s„-l rug„m pe Bunul Dumnezeu s„-i ocroteasc„ ∫i s„-i þin„ al„turi de el.

Nu au partid ace∫ti oameni, ei nu sunt nici liberali, nici þ„r„ni∫ti, nici P.D.S.R.-i∫ti, nici P.S.D.-i∫ti, nici U.D.M.R.-i∫ti, nici... ei sunt de fapt membri ai unui partid mai special, Partidul Eroilor Neamului. ™i acest partid mai are ast„zi Ón viaþ„ — cifra am obþinut-o Ón cursul zilei de ast„zi — Ón jur de 275.000 de oameni (Ón 1999 erau peste 350.000).

Œn doi ani au murit aproape 80-90.000 de oameni din ace∫ti veterani. Rata mortalit„þii lor anul trecut a fost de 60.000. Probabil c„ anul „sta, din cauza v‚rstei, va cre∫te un pic aceast„ cifr„. Este regretabil c„ prin r„spunsul s„u, sec, tehnic, lipsit de orice fel de sentimente, Guvernul Ó∫i arat„ dispreþul faþ„ de ace∫ti adev„raþi eroi ai neamului, resping‚nd posibilitatea ca ultimii ani, poate ultimele clipe ale vieþii lor s„ fie tr„ite Ón condiþii ceva mai bune.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Din partea comisiei, v„ rog.

D‚nsul a vorbit ca iniþiator, eu am f„cut o confuzie, deci a vorbit ca iniþiator. Vorbe∫te comisia, ne spune de ce a respins-o ∫i pe urm„ vorbesc toate grupurile parlamentare interesate.

Œn primul r‚nd, Ón urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ∫i sporuri invalizilor, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi, comisia a hot„r‚t c„ aceasta nu poate fi acceptat„ ∫i propune plenului respingerea, pentru urm„toarele considerente, chiar dac„ acestea sunt tehnice. Dac„ cumva vom p„r„si argumentele tehnice, vom intra Ón zona strict sufleteasc„ ∫i nu cred c„ vom fi judecaþi dup„ m„rimea sufletului ∫i a inimii noastre ∫i generozitatea de care d„m dovad„.

Expunerea de motive, Ón primul r‚nd, nu prezint„ influenþele pe care aceast„ iniþiativ„ le va avea asupra bugetului de stat.

Propunerea legislativ„ are drept obiect majorarea cuantumului indemnizaþiilor care se acord„ invalizilor de r„zboi, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi, iar iniþiatorii au obligaþia s„ prevad„ mijloacele necesare acoperirii sporului de cheltuieli, prevedere care lipse∫te practic din corpul legii.

Œn al treilea r‚nd, prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 215/2000, ∫i aici permiteþi-mi, de∫i suntem la punctul de vedere al comisiei, s„ fac o scurt„ parantez„, chiar eu am semnat-o, pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi privind acordarea indemnizaþiei ∫i sporuri, aprobat„ prin Legea nr. 770 din 29 decembrie 2001, deci Ón urm„ cu nici dou„ luni au fost majorate indemnizaþiile ∫i sporurile acordate Ón baza actelor mai sus menþionate, iar Ón cursul anului 2001, prin hot„r‚ri de Guvern, au fost indexate trimestrial indemnizaþiile ∫i sporurile cuvenite invalizilor, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi, Ón temeiul Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 215/2000, devenit„ Legea 770 din 29 decembrie 2001.

™i Ón ultimul r‚nd, al cincilea r‚nd, Ón cursul lunii trecute, Comisia de munc„ ∫i protecþie social„ a avizat o propunere legislativ„ din partea domnului senator Ioan Pop de Popa, o propunere de m„rire a indemnizaþiei acordate veteranilor decoraþi. Acest lucru a f„cut-o av‚nd cunoscut impactul financiar respectiv.

Av‚nd Ón vedere toate aceste lucruri, aceast„ propunere legislativ„, indiferent c‚t este ea de bine susþinut„, ∫i c‚t de patetic a fost susþinut„, nu poate s„ fie aprobat„ din punctul nostru de vedere.

Domnul deputat Bruda∫ca, din partea P.R.M.

Eu sunt impresionat de discursul doamnei pre∫edinte ∫i de deta∫area pe care o are de realitate.

Œn primul r‚nd, de la aceast„ tribun„ ∫i Ón aceast„ Camer„ s-a votat cu o u∫urinþ„ mai mult dec‚t iresponsabil„ scutirea de la plat„ a societ„þii îTutunul Rom‚nesc“. Miliarde de lei, f„r„ s„ se fi cerut cuiva s„ identifice sursele de finanþare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Atunci Óns„ c‚nd este vorba de cei am„r‚þi ∫i nenorociþi, care totu∫i au o contribuþie ca Rom‚nia s„ arate a∫a cum arat„, ∫i ca noi, inclusiv doamna pre∫edint„, s„ fim ast„zi Ón Parlamentul þ„rii, pentru aceia nu g„sim bani ∫i totdeauna ne ascundem dup„ chichiþe care ne sugereaz„ s„ identific„m sursele de finanþare.

Eu nu consider c„ este patetic„ intervenþia domnului Chiliman ca iniþiator. Eu consider c„ este responsabil„. Domnia sa a subliniat c‚t se poate de clar c„ nu este vorba de partizanii politici ai unui partid, ci este vorba de partizanii cauzei naþionale, cei care au f„cut sacrificii imense, au avut de suferit, au fost r„niþi mulþi dintre ei, ∫i-au pierdut avutul ∫i credem c„ þara le este datoare nu prin aceste stipendii nenorocite care sunt Ón momentul de faþ„ constituite ∫i de care beneficiaz„, ci adev„rate indemnizaþii de merit pentru sacrificiile pe care le-au f„cut.

A∫a Ónc‚t cred c„ cea mai bun„ soluþie este ca aceast„ lege s„ se Óntoarc„ la comisie, care s„ judece ∫i raþiunile tehnice, ∫i ea, comisia, s„ fie cea care s„ identifice resursele, pentru c„, tot Ón calitate de membri ai Camerei Deputaþilor, ∫i membrii comisiei au votat pentru ca hoþia s„ fie la rang de respect Ón aceast„ þar„, iar cei care merit„ s„ fie respectaþi, s„ fie Ón continuare umiliþi.

Prin urmare, nu este numai datoria iniþiatorului s„ identifice aceste resurse, este ∫i datoria celor care au dat aviz negativ, pentru care comisia s-a f„cut luntre ∫i punte ∫i a Óntocmit acest raport de respingere.

## Da. Permiteþi-mi s„ iau ∫i eu cuv‚ntul din partea P.S.D.-ului.

## Stimaþi colegi,

Este adev„rat c„ se poate vorbi foarte mult ∫i foarte frumos despre o asemenea iniþiativ„. A∫ vrea doar s„ v„ spun c„ Ón clipa Ón care aceast„ lege a ap„rut, Legea nr. 49/1991, eu eram membru Ón Comisia de munc„ ∫i s„n„tate, aceasta era titulatura atunci, ∫i vreau s„ v„ spun c„ a fost iniþiativa Guvernului de atunci, din 1991, a majorit„þii parlamentare de atunci din care ∫i eu f„ceam parte, ca s„ d„m aceste indemnizaþii ∫i sporuri.

Eu cred c„ sunt printre cei care pot s„-i privesc Ón ochi pe acei oameni despre care domnul Chiliman spunea c„ noi nu putem s„-i privim Ón ochi. √sta este un lucru.

Al doilea. Foarte scurt, a∫ aduce aminte c„ la guvernare, Ón perioada 1996—2000, s-a aflat o anumit„ coaliþie care, dac„ dorea, putea s„ dea fiec„rui invalid de r„zboi veteran 50 de milioane pe lun„. Nu ∫tiu de ce atunci domnul Chiliman, care este vicepre∫edinte al P.N.L., P.N.L. care a avut la data respectiv„ ministrul de finanþe, deci omul cu banii, nu a g„sit aceast„ soluþie foarte frumoas„ ∫i foarte nobil„ s„ dea c‚teva zeci de milioane fiec„rui invalid de r„zboi ∫i veteran. Oare nu-i preþuia atunci, c‚nd s-a aflat la putere? Poate c„ atunci i-a dispreþuit d‚nsul. Pentru c„ faptul c„ noi nu avem la un moment dat ni∫te resurse financiare suficiente ca s„ acord„m ni∫te indemnizaþii mai mari, d‚nsul consider„ c„ „sta este dispreþ. Eu cred c„ folosirea unor cuvinte prea acuzatoare, prea tari, nu sunt de natur„ ca s„ ne conving„ pe noi ca s„ ne schimb„m atitudinea.

™i eu am mai spus-o ∫i de la tribuna Parlamentului, c„ poate c„ noi ar trebui s„ ne amintim ce am Ónv„þat la limba… cum ne spune domnul Bruda∫ca tot timpul, c„ suntem ni∫te hoþi, ni∫te nemernici, nici escroci, ni∫te oameni care suntem Ómpotriva Rom‚niei ∫i a∫a mai departe, nu cred c„ ne convingeþi s„ avem o atitudine mai pozitiv„, o atitudine mai favorabil„ unor anumite iniþiative.

Problema este c„ toat„ lumea din þara asta Ón opinia mea are respect faþ„ de veteranii de r„zboi ∫i eu cred c„, de-a lungul timpului, faþ„ de Legea nr. 49/1991, a∫a cum a spus ∫i doamna pre∫edint„, s-au acordat mereu ni∫te indemnizaþii mai mari, s-au mai acordat drepturi pe parcursul timpului, se indexeaz„ aceste drepturi. Faptul c„ nu putem s„ pl„tim acestor oameni chiar at‚t c‚t merit„, pentru c„ merit„, evident, asta este o chestiune pe care nimeni n-o contest„, nu Ónseamn„ c„ Ói dispreþuim, mai ales cum am spus, noi am f„cut destul de mult Ón acest domeniu ∫i nu ∫tiu exact dac„ d‚n∫ii n-ar fi trebuit s„ fac„ mai mult dac„ Ói stimeaz„ mai mult.

## Dreptul la replic„.

Domnule pre∫edinte, eu vreau s„ Óntreb: Dac„ spunem c„ dumneavoastr„ nu aveþi nici una din calit„þile pe care le-aþi enunþat de la acest microfon ∫i c„ vreþi binele þ„rii, sunteþi mulþumiþi?

Consideraþi deci c„ dumneavoastr„ sunteþi p„rinþii þ„rii ∫i dumneavoastr„ sunteþi cei mai genero∫i cu acest popor.

Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ Óntreb: Dac„ aceast„ iniþiativ„ legislativ„ n-ar fi a domnului Chiliman, deci a unui domn deputat din opoziþie, oare n-ar fi trecut, conform politicii pe care o promovaþi dumneavoastr„, de a pune pumnul Ón gur„ opoziþiei ∫i de a scoate Ón evidenþ„ numai ce vine de la dumneavoastr„?

Sunt Óntreb„ri pe care poate nu sunteþi acum preg„tiþi s„ le daþi r„spuns. Le va da istoria r„spunsul.

Da. V„ mulþumesc.

Domnul Chiliman care are un drept la replic„. Poate ne explic„ de ce n-a dat domnul Reme∫, reprezentantul P.N.L.-ului, banii ace∫tia pentru veterani.

O s„ v„ explic, domnule pre∫edinte, pentru c„ v„d c„ problema dumneavoastr„ nu este fondul problemei ∫i este, de fapt, o chestiune formal„.

Eu nu sunt mulþumit de ceea ce a f„cut Guvernul nostru pentru veteranii de r„zboi, motiv pentru care am iniþiat atunci aceast„ iniþiativ„. Eu am iniþiat-o, n-a iniþiat-o Guvernul. Guvernul a preluat o parte din ea, a trunchiato ∫i a mic∫orat sumele atunci. Eu am Óncercat atunci, prin acea iniþiativ„, s„ corelez valoarea acestei indemnizaþii stabilite la apariþia legii cu valoarea corect„, deci cu toat„ inflaþia calculat„ corect, pentru anii care au trecut p‚n„ Ón momentul apariþiei acestei noi legi. Pentru c„ toate recorel„rile ∫i toate celelalte care s-au f„cut au ronþ„it Óncet, Óncet, din valoarea respectiv„ pe care o stabilise Guvernul de atunci, de la Ónceput, din 1991.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Deci n-a fost dec‚t o recorelare tehnic„, aducerea la zi a unor cifre, cu toate inflaþiile respective, trec‚nd peste interesele Ministerului de Finanþe care, sigur, era foarte mulþumit c„, Óntotdeauna, prin recorel„ri a dat mai puþin dec‚t valoarea real„ a inflaþiei. Corecþia s-a f„cut mai mic„, mai Ón jos, pe sume mai mici.

Problema aici nu este cine e iniþiator, cine e la minister azi, cine a fost ieri. Problema este c‚t li s-a dat Ón 1991 Ónmulþit cu coeficientul de inflaþie de atunci p‚n„ azi ∫i veþi constata c„ cifrele propuse de mine sunt corecte. Asta e, de fapt, raþiunea acestei legi. ™i dac„ Óncercaþi s„-mi spuneþi c„ de ce n-a f„cut Guvernul, Guvernul de atunci a preluat o parte, Ón mod electoral, o parte din legea mea, a propus o ordonanþ„ prin care a dat ni∫te m„riri, dar mult mai mici dec‚t cele propuse de mine, ∫i s-a limitat la at‚t. Iar domnul Reme∫, ulterior, a lucrat pentru alt partid, plec‚nd din P.N.L.

Dar nu asta e problema! Eu am propus ni∫te cifre recorelate corect cu inflaþia. De fapt, s„ aduc puterea de cump„rare a banului din 1991, de c‚nd a ap„rut legea, cu puterea de cump„rare de ast„zi. Deci este o chestiune foarte simpl„. Spuneþi c„ nu sunteþi de acord cu a∫a ceva ∫i atunci sigur c„ problema e cu totul alta. Nu Óncercaþi s„ transpuneþi Óns„ lucrurile c„ noi eram mai de∫tepþi Ón 1991, voi aþi fost mai pro∫ti Ón 1996—2000 ∫i noi, acum, suntem iar„∫i foarte de∫tepþi sau invers.

Da. Mulþumesc pentru faptul c„ ne-aþi f„cut pro∫ti. Nu e nici o problem„. Suntem obi∫nuiþi, c„ de-aia facem politic„, s„ suport„m chestiuni de genul „sta.

Dac„ alte grupuri vor s„ participe la dezbateri generale? Nu. Consider„m dezbaterile generale finalizate. Votul se va da Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special de solidaritate pentru construcþia de locuinþe pentru tineri.

Iniþiatorul, dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Pre∫edinta comisiei, v„ rog!

Œn urma examin„rii propunerii legislative privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special de solidaritate pentru construcþia de locuinþe pentru tineri, Ón ∫edinþa din 20 februarie a acestui an comisia noastr„ a hot„r‚t c„ aceasta nu poate fi acceptat„ ∫i propune plenului respingerea sa, din urm„toarele motive: prin Programul de guvernare pentru perioada 2001—2004, aprobat de Hot„r‚rea Parlamentului nr. 39/2000, Guvernul ∫i-a propus reducerea gradului de fiscalitate, unul din mijloacele de realizare a acestui scop fiind chiar desfiinþarea contribuþiilor la fondurile speciale; prin art. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 50/1994 privind instituirea unei taxe de trecere a frontierei Ón vederea constituirii unor resurse destinate protecþiei sociale, s-a prev„zut plata unei taxe de trecere a frontierei de c„tre cet„þenii rom‚ni care se deplaseaz„ Ón str„in„tate Ón scop turistic sau personal. Dar, prin Decizia nr. 141 din 14 decembrie a aceluia∫i an, adic„ 1994, Curtea Constituþional„ a declarat ca

neconstituþional„ instituirea unei taxe de trecere a frontierei Ón vederea constituirii unor resurse destinate protecþiei sociale, deoarece o asemenea m„sur„ reprezint„ un impediment financiar Ón exercitarea dreptului la liber„ circulaþie consacrat prin art. 25 din Constituþie.

Legea nr. 10/1991 privind finanþele publice, la care se refer„ art. 3 din propunerea legislativ„, despre care vorbim, a fost deja abrogat„ prin art. 85 din Legea nr. 72/1996 privind finanþele publice, cu modific„rile ulterioare.

Totodat„, Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei a iniþiat o strategie privind construcþia de locuinþe Ón perioada 2001—2004, Ón care se pune accentul pe facilitarea accesului fiec„ruia la o locuinþ„ adecvat„ ∫i de asigurare a protecþiei sociale pentru persoanele cu venituri modeste, pentru tineri ∫i familii de tineri.

Œn acela∫i timp, Ón urm„ cu dou„ luni, Ón plenul Camerei Deputaþilor a fost votat„ Legea marginaliz„rii sociale privind combaterea marginaliz„rii sociale, care are prevederi clare Ón privinþa asigur„rii locuinþelor pentru tinerii care au nevoie de acest lucru.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Dac„ nu, propunerea va fi supus„ votului final Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea Ón unele drepturi economice ale locuitorilor munþilor Apuseni.

- Dac„, din partea iniþiatorilor, dore∫te cineva? Poftiþi, domnule Bruda∫ca!

## Domnule pre∫edinte,

Sunt iniþiatorul urm„torului proiect de lege, care apare Ón situaþie ca propunere de respingere, dar care este preluat Ón datele sale esenþiale de proiectul pe care-l supuneþi dezbaterii.

Dar acesta nu este tot al dumneavoastr„, domnule Bruda∫ca?

Este exact aceea∫i lege, este tot Legea nr. 33/1996. Am iniþiat proiectul 233/2001, care a primit avizul favorabil al Guvernului, cu modific„ri care se constituie Ón proiectul de lege pe care tocmai l-aþi propus spre dezbatere.

Eu vreau s„ subliniez un alt aspect. Nu sunt gelos pe Guvern c„ mi-a preluat aceast„ idee, nu este singura idee care mi-a fost preluat„ din iniþiativele pe care le am. M-a∫ bucura s„ fie c‚t mai multe dintre acestea care s„ fac„ obiectul unor acte normative, pentru c„ ele reglementeaz„ situaþii concrete, reale, care constituie tot at‚tea necesit„þi pentru cei c„rora li se adreseaz„.

Œn cazul Ón speþ„, am atras atenþia asupra faptului c„ art. 8 ∫i 12 din Legea nr. 33/1996 nu aveau prev„zute responsabilit„þi clare Ón ceea ce prive∫te atribuþiile ministerelor de resort, pentru aloc„rile sau prevederile Ón bugetele anuale ale ministerelor, a sumelor necesare subvenþiilor pentru transport ∫i pentru costul masei lemnoase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 Este o idee care mi-a venit Ón urma corespondenþei purtate cu Ministerul Agriculturii, care s-a considerat c„ este exonerat de responsabilitate, Óntruc‚t legea nu-l obliga s„ prevad„ Ón buget asemenea prevederi bugetare.

Consider c„, chiar dac„ Guvernul Ó∫i impune punctul s„u de vedere, este binevenit„ o asemenea lege, Óntruc‚t va soluþiona o parte din problemele cu care se confrunt„ locuitorii Apusenilor.

Un alt aspect pe care þin s„-l menþionez este Óns„ ∫i o observaþie, reprezint„ faptul c„, ∫i de aceast„ dat„, Guvernul propune o prelungire nejustificat„ a aplic„rii acestei legi, prin abilitarea Guvernului de a Óntocmi norme de aplicare, care nu se justific„ Ón cazurile Ón speþ„, doar de dragul de a mai trage de timp ∫i de a mai folosi din banii destinaþi acestei activit„þi pentru acoperirea g„urilor negre din activitatea curent„.

Oricum, propun colegilor s„ adopte proiectul de lege pe care Guvernul l-a bazat pe ideile mele, pentru c„ reprezint„ o necesitate stringent„ a reglement„rii problemei locuitorilor din Apuseni.

Din partea comisiei, domnul deputat Boc.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea, din start, s„ precizez c„ este vorba de dou„ iniþiative legislative cu acela∫i conþinut, 41 ∫i 42 de pe ordinea de zi, ∫i, Ón consecinþ„, o s„ fac referinþ„ ∫i de natur„ global„.

La punctul 41 este o propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 13/1996 privind repunerea Ón unele drepturi a locuitorilor munþilor Apuseni.

Comisia a examinat aceast„ propunere legislativ„, a solicitat avizul Guvernului Rom‚niei, iar Guvernul Rom‚niei a emis un aviz prin care solicit„ acceptarea acestei propuneri legislative doar cu unele observaþii ∫i propuneri formulate de c„tre Guvern.

Œn acest sens, Comisia juridic„ ∫i-a Ónsu∫it observaþiile ∫i propunerile f„cute de c„tre Guvernul Rom‚niei, Ón sensul c„ la art. 12 alin. 1 s„ se precizeze faptul c„ reducerile de 50% pe cale ferat„ ∫i reducerile cu 50% din costul materialului lemnos, de care beneficiaz„ titularii carnetului de moþ, se suport„ de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei ∫i Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor.

La alin. 2 s-a menþionat c„, Ón termen de 30 de zile de la publicarea Ón îMonitorul Oficial“, aceste ministere, cu avizul ministrului finanþelor, vor emite normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Este adev„rat c„ Guvernul s-a Óndep„rtat de la forma propus„ de iniþiator, dar acesta este punctul de vedere al comisiei, pe care vi-l exprim dumneavoastr„.

Personal, ca deputat, pot s„ spun c„ am susþinut ∫i susþin punctul de vedere exprimat de c„tre iniþiator, c„ Ón mod normal – ∫i v„ rog s„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte, pentru a nu avea dou„ intervenþii – Ón mod normal ar trebui ca aceast„ contribuþie s„ fie asigurat„ de c„tre stat, f„r„ a mai fi necesare aceste norme metodologice, Óntruc‚t ∫tim bine, c‚nd dore∫ti s„ nu rezolvi o problem„, soliciþi norme metodologice, norme care am‚n„ la nesf‚r∫it acest lucru.

Dar punctul de vedere al comisiei este s„ acceptaþi propunerea legislativ„ Ón forma propus„ de c„tre Guvern ∫i, Ón condiþiile acestea, urm„torul proiect de lege de la punctul 42 este lipsit de obiect, av‚nd acela∫i conþinut ∫i, Ón mare, v„ propunem respingere.

## V„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc s„ participe.

Titlul legii. V„ rog s„ observaþi c„ se propune o modificare a titlului legii.

Domnul Bruda∫ca.

Deoarece obiectul acestei iniþiative legislative vizeaz„ art. 8 ∫i 12, eu propun ca Ón titlul legii s„ se fac„ o asemenea precizare: îPropunere legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 8 ∫i 12 ale Legii…“ — ∫i Ón continuare s„ curg„ a∫a cum este.

Comisia?

Comisia a considerat c„, Ón fapt, este vorba de modificarea art. 12 din lege — ∫i acolo se reg„sesc, de fapt, toate propunerile formulate de c„tre iniþiator — ∫i solicit„ menþinerea titlului legii Ón forma propus„, ∫i anume: Lege pentru modificarea art. 12 din lege, care, repet, acoper„ ∫i art. 8 din lege.

## V„ mulþumesc.

Cine este pentru varianta comisiei? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat titlul propus de c„tre comisie.

La articolul unic v„ rog s„ observaþi poziþia 2 din raport; ∫i sunt ∫i reformul„ri la art. 12.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat.

Urmeaz„ ca proiectul, Ón integralitate, s„ fie supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Œn ceea ce prive∫te propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 8 ∫i art 12 ale Legii nr. 33/1996 privind repunerea unor drepturi economice a locuitorilor din Munþii Apuseni, comisia s-a exprimat deja, iniþiatorul s-a exprimat deja.

Dac„ grupurile parlamentare doresc? Nu doresc.

Vom supune respingerea Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/9.III.2002 valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate cre∫terii, Óngr„∫„rii ∫i exploat„rii animalelor, precum ∫i a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„. V„ rog s„ propuneþi timpii de dezbatere din partea comisiei.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Œn urma analizei Ón comisie, s-a Óntocmit raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 168/2001 ∫i propune Camerei Deputaþilor analiza ∫i aprobarea.

Pentru realizarea acestui program propunem 20 minute pe total, un minut pe intervenþie. Amintim c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. V„ mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

™i eu v„ mulþumesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi de dezbateri? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei.

Dac„ la titlu sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. V„ rog s„ observaþi, la poziþia 3 din raport se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 1.

V„ rog s„ priviþi ∫i Ón raport, Ónc„ o dat„, la poziþia 4. Se propune introducerea unui nou alineat. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat Ón acest mod.

La art. 2. V„ rog s„ priviþi la poziþia 6 din raport. Sunt ni∫te propuneri de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 3. Obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat cu modific„rile propuse de comisie.

Articolul 4. La art. 4, v„ rog s„ vedeþi poziþia 13 din raport. Œnainte de art. 4, m„ scuzaþi, este introdus un nou articol, art. 3[1] .

Sunt obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat.

Articolul 4. Dac„ la art. 4 sunt obiecþii? V„ rog s„ priviþi Ón raport, sunt propuse ni∫te modific„ri. Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Articolul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 7. V„ rog s„ priviþi Ón raport. Sunt propuse

- ni∫te modific„ri.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 8. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Dac„ la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Dac„ la articolul unic, a∫a cum a fost modificat de

- c„tre comisie, sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Urmeaz„ ca proiectul de lege s„ fie supus votului

- Óntr-o ∫edinþ„ final„ de vot.

Am epuizat ordinea de zi de ast„zi. Deci Ónchidem aici ∫edinþa. Urmeaz„ ca dup„-amiaz„ s„ ne Óntrunim pe comisii ∫i m‚ine, de asemenea, pe comisii.

- V„ mulþumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 24/9.III.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei