Stenogramă plen

3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 29 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, articolul 6, prin proiecte cu aplicare comunã între România ºi Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 29 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul, pentru dezbateri generale, Partidului Naþional Liberal.

Domnul Nicolaescu ºi-a manifestat dorinþa ºi nu putem sã refuzãm.

Vã rog, domnule Nicolaescu.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc ºi mã simt onorat. Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind impozitul pe profit, aºa cum a fost prezentat de Guvern, este un proiect care nu þine cont de realitãþile româneºti, de situaþia economiei reale ºi care pretinde cã aliniazã legislaþia la cea europeanã.

Afirmãm cã este o acþiune propagandisticã în relaþiile cu Fondul Monetar Internaþional ºi Uniunea Europeanã, o încercare de a supermulþumi aceste organisme internaþionale, în detrimentul dezvoltãrii economice a României. Proiectul legii a avut un caracter premeditat, pe care l-am semnalat la timp, încã de la dezbaterea în Parlament a Acordului stand-by încheiat cu F.M.I.

Probabil cã de aceea a stat prin sertarele Guvernului aproape patru luni, de la adoptare ºi pânã când a fost trimis Parlamentului spre dezbatere ºi aprobare.

Cu toate acestea, proiectul nu are în continuare avizul Consiliului Economic ºi Social, ºi totuºi el a fost înaintat Camerei Deputaþilor. Spunem clar: încã o datã acest Guvern nu respectã legislaþia în vigoare ºi sfideazã democraþia, devenind un Guvern totalitar ºi care lucreazã numai pentru propria sa imagine, ºi nu pentru interesul naþional al României.

Este greu de presupus cã Fondul Monetar Internaþional a cerut eliminarea facilitãþilor fiscale acordate exportatorilor, întreprinderilor mici ºi mijlocii, zonelor libere ºi defavorizate, investitorilor semnificativi sau împotriva asigurãrilor, aºa cum s-a vãzut din Acordul cu F.M.I.

Suntem convinºi cã practicii nenegocierii sau negocierii lipsite de profesionalism ºi responsabilitate naþionalã a acestui Guvern s-a datorat faptului cã nu a reuºit sã convingã F.M.I. cã poate ºi este capabil sã încaseze sumele prognozate în buget, cã nu are capacitatea sã introducã disciplina financiarã în economie ºi, mai ales, cã nu a fãcut privatizare ºi restructurare.

Pentru toate eºecurile sale, acest Guvern a apelat la cea mai primitivã atitudine economicã, ºi anume creºterea fiscalitãþii ºi anularea stimulentelor care încurajau creºterea economicã ºi dezvoltarea clasei de mijloc.

Se demonstreazã în continuare cã P.S.D. fuge de întãrirea clasei de mijloc pentru cã îºi pierde din electorat, care, fiind liber economic, nu mai poate fi manipulat electoral, dovedind cã a rãmas tributar vremurilor socialismului multilateral dezvoltat.

Da, mulþumesc, domnule Nicolaescu.

Dau cuvântul domnului Florin Georgescu, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, de la Partidul Social Democrat.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Astãzi, într-adevãr, avem în dezbatere o lege deosebit de importantã, legatã de impozitarea veniturilor celor care trãiesc din fructificarea capitalurilor, ºi nu din fructificarea muncii, cei care trebuie încurajaþi într-adevãr pentru a crea locuri de muncã, pentru a-ºi dezvolta activitatea, moderniza tehnologiile ºi aºa mai departe.

Ceea ce se propune prin aceastã lege nu conduce spre ce exprima de la acest microfon unul din cei 15.000 de specialiºti, care au dus þara de râpã în ultimii patru ani, între 1997 ºi 2000 _(Aplauze în Grupul parlamentar P.S.D.),_ pentru cã sunt într-adevãr unele constrângeri ale legii, pe de o parte, dar, pe de altã parte, sunt facilitãþile ºi avantajele prevãzute în plus, ca o noutate în acest proiect de lege, cele pentru modernizare, cele pentru cheltuieli de capital, pentru stimularea investiþiilor, plus alte facilitãþi pe care le vom constata la momentul oportun, când vom analiza acele articole de lege. De exemplu, se reintroduc perisabilitãþile deductibile la diferite grupe de produse care reclamã un asemenea tratament, facilitate pe care cei care zic cã þin cu clasa mijlocie au eliminat-o în 1999, în decembrie, cu aplicare de la 1 ianuarie, prin domnul ministru care aparþinea Partidului Naþional Liberal, la acea vreme; dupã aceea, sigur, s-a mai reorientat în viziunea ºi activitatea politicã.

Mi-e greu sã parcurg acum, ºi cred cã aº irosi în mod gratuit timpul, toate afirmaþiile demogogice ºi politicianiste care au fost introduse într-un mod eclectic ºi neomogen, fãrã nici o legãturã una cu alta în discursul citit mai devreme de colegul de la liberali; nu este vorba de nici o promovare a imaginii Guvernului prin aceastã lege. Este vorba, pur ºi simplu, de a armoniza legislaþia româneascã cu cea a Uniunii Europene, de a rãspunde cerinþelor creditorilor internaþionali cu care s-a negociat în mod profesionist, într-adevãr, timp de nouã luni de zile, acest acord cu Fondul Monetar Internaþional, ºi nu timp de nouã, zece zile, cum se întâmpla în 1997, când la guvernare era ºi partidul care a luat cuvântul mai devreme; sunt negocieri profesioniste care au la bazã reforma pe baza creºterii economice. Deci România nu mai face reformã în condiþii de declin economic programat, cum se prevedea prin memorandumurile din 1997 ºi 1999, minus 5% planificat la P.I.B.; minus 4 % planificat declin al P.I.B.-ului. Acum este programatã, proiectatã o creºtere; anul trecut, o creºtere de 4,9, a fost 5,3. ªi, iatã, s-a depãºit planul, spre satisfacþia ºi a dumneavoastrã, a opoziþiei, cred. Anul acesta este proiectatã o creºtere economicã de 4,5%. ªi în condiþiile acestea se pune la punct, se armonizeazã, se racordeazã la cerinþele europene ºi internaþionale, pentru cã negociem capitole multiple ale acordului cu Uniunea Europeanã, se pune la punct, spun, legislaþia româneascã cu cea specificã Uniunii Europene.

Da, mulþumesc domnului Florin Georgescu.

Are cuvântul domnul Daniel Ionescu, de la Partidul România Mare.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Stimaþi invitaþi,

Partidul România Mare a manifestat ºi manifestã necondiþionat un respect deosebit pentru contribuabili, indiferent de sorgintea lor, în fapt, singura sursã pe care bugetele þãrii se pot alimenta, fãrã a bate la porþi strãine, ºi din care se poate asigura dezvoltarea utilitãþilor publice, în consens cu interesele þãrii.

Puterea a descãlecat astãzi în faþa Parlamentului cu proiectul de Lege privind impozitul pe profit, un proiect de sorginte F.M.I., care, cu sprijinul nemijlocit al U.D.M.R., a

trecut ca prin brânzã prin comisii, majoritatea amendamentelor de fond fiind respinse.

Nu mai este de mult o surprizã cã actuala putere derogã flagrant de la promisiunea electoralã cu care în anul 2000 a câºtigat alegerile. Astãzi avem totuºi o premierã: sunt retrase facilitãþile fiscale acordate I.M.M.-urilor ºi pentru investiþiile directe, cu impact semnificativ, introduse chiar de Guvernul aflat la putere.

Motivaþia invocatã nu are nici o legãturã cu nevoia de dezvoltare economicã a þãrii. Ea reflectã o doleanþã mai veche a F.M.I., ºi anume aºezarea la baza finanþelor publice a principiului neutralitãþii. În teorie, avem de a face cu un principiu liberal; în practicã, cu un ”cal troianÒ pe care Fondul Monetar Internaþional a reuºit sã-l introducã în derularea fluxurilor financiare ºi prin care fluxurile din economia realã vor fi restructurate, cel puþin parþial. De ce?

Cum proiectul legii nu genereazã un proces de diminuare a fiscalizãrii profitului, ci o reaºezare a bazei legale pentru extracþia unei bune pãrþi din resursele aflate la dispoziþia agenþilor economici, în vederea alimentãrii bugetelor administrate de Guvern, proiectul legii reprezintã în fapt un demers de redimensionare pe criterii paraeconomice a resurselor de dezvoltare ce se constituie la nivelul agenþilor economici din profit.

Cu alte cuvinte, deciziei economice i se opune de aceastã datã o decizie politicã. Aceastã decizie politicã nu este ºi nu poate fi în concordanþã cu interesele de dezvoltare economicã ale þãrii, pentru cã facilitãþile fiscale retrase se adreseazã în special segmentelor din economia realã, care, vrem, nu vrem, au un caracter special.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Florin Georgescu, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnule preºedinte, a luat în dezbatere acest proiect de lege, cu toate amendamentele, cu toate nevoile despre care foarte frumos spunea aici domnul deputat Daniel Ionescu, a þinut seama de ele în mãsura posibilitãþilor, pentru cã una este ”dorinþaÒ ºi alta este ”putinþaÒ în sfera economicului. S-au avut în vedere ºi avizele înaintate de Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, precum ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. ªi, în forma discutatã în comisie, a rezultat acest raport pe care vi-l supunem atenþiei ºi pe care vã rugãm sã-l supunem dezbaterii ºi sã-l aprobãm în forma în care a fost votat de comisie, care este în consens cu acordul Guvernului, este în consens cu stimularea proceselor pozitive din economie, în limitele resurselor de care dispune þara, interne ºi externe. ªi, de asemenea, este în consens cu dorinþa tuturora de a ne racorda la standardele, la principiile ºi la practicile Uniunii Europene. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Pentru a reintra în procedurã, dau cuvântul domnului Sassu la dezbateri generale.

## Mulþumesc. Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã am luat cuvântul dupã cuvântul preºedintelui comisiei.

Am sã spun numai câteva lucruri. Dupã pãrerea noastrã, prin aceastã lege încã o datã se modificã legislaþia în domeniu. Iarãºi creãm o instabilitate pe o perioadã de timp; dupã o perioadã, probabil cã interesele

Guvernului vor cere altã legislaþie, ºi iarãºi o vom schimba, astfel încât neîncrederea investitorilor, a oamenilor de afaceri, a mediului de afaceri, în general, în ceea ce se întâmplã în România va scãdea cu fiecare nouã lege abordatã.

Nu spun cã prin aceastã lege s-au redus multe, foarte multe dintre facilitãþile care existau; cã fiecare dintre oamenii de afaceri ºi cei care sunt în mediul afacerilor va trebui sã-ºi regândeascã modul în care îºi vede desfãºurarea afacerilor în România. Nu credem cã prin aceastã lege vor veni mai mulþi bani la bugetul de stat, ci probabil mai puþini; probabil cã vor fi reduceri de locuri de muncã ºi impactul social s-ar putea sã fie relativ mare.

În consecinþã, dupã pãrerea noastrã, este o lege care poate rãspunde unor interese de moment ale Guvernului, dar nu rãspunde intereselor mediului de afaceri, nu rãspunde intereselor pe termen lung ale României. ªi, în consecinþã, nu putem sã susþinem o astfel de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Sassu.

Intrãm la dezbaterea Legii privind impozitul pe profit. La art. 1 avem în raport, la punctul f), un amendament admis.

Dacã aveþi alte observaþii la art. 1? Dacã nu,

Trecem la art. 2. Sunt amendamente admise la punc-

tul 2 alin. 3 ºi la punctul 3 alin. 4; ºi, de asemenea, punctul 4 din raportul comisiei, de la pagina 4. Dacã aveþi alte observaþii?

- Vã rog, aveþi cuvântul, domnule Winkler.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

La art. 2, la alin. 6... În raport lipseºte, deci este o simplã eroare, cred eu, pentru cã în textul propus de Guvern ºi discutat în comisie am convenit în discuþiile avute în cadrul comisiei sã eliminãm punctul 6 al art. 2. Este punctul care se referã la impozitarea cu o cotã adiþionalã de 5 procente pentru profitul impozabil în cazul persoanelor juridice fãrã scop patrimonial.

Este vorba de o simplã scãpare în raport ºi cred cã putem sã acceptãm acum sã revenim la aceastã scãpare ºi sã rãmânem în concluziile comisiei, prin eliminarea punctului 6 din art. 2.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Winkler.

Comisia este de acord cu propunerea dumneavoastrã. Vã rog, domnule Mardari.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. 2 am un amendament care a fost respins de comisie. El se gãseºte la poziþia 12 din raport.

Am propus introducerea unui alineat nou, care sã sune în felul urmãtor: ”Contribuabilii care îºi achitã impozitul pe profit la termenul prevãzut de prezenta lege beneficiazã de o reducere a impozitului pe profit cu 5%.Ò Argumentarea pe care am fãcut-o ºi în cadrul comisiei, am constatat cu toþii cã statul premiazã pe cei care nu-ºi achitã la timp datoriile la buget, iertându-i de penalitãþi. ªi, ca urmare, dacã tot face aceastã premiere în cazul celor care întârzie plata datoriilor cãtre buget, cu atât mai mult ar trebui sã-i premieze pe cei care sunt disciplinaþi ºi plãtesc la termenul legal.

Consider eu cã dacã s-ar aproba acest amendament s-ar realiza o mai bunã colectare la buget. S-a vãzut pe 2001, colectarea la buget a fost în proporþie de aproximativ 60%.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule Mardari.

Are cuvântul domnul Florin Georgescu, din partea comisiei.

Argumentul prezentat de domnul coleg de la Partidul România Mare nu poate fi luat în considerare, ºi anume acela cã, periodic, se produc unele mãsuri legislative prin care se scuteºte, se reduce, se amânã din obligaþiile bugetare, îndeosebi din cele care privesc majorãrile de întârziere, penalitãþile. Acest fenomen este ulterior (expost), ºi nu anterior. Nu putem numai la impozitul pe profit sã acordãm aceastã facilitate. Ar trebui sã-i premiem pe toþi cei care sunt corecþi cu respectarea obligaþiilor legale în privinþa vãrsãmintelor bugetare ºi pe cei care vireazã la timp contribuþia pentru asigurãrile sociale de stat, deci pentru fondul de pensii, pentru fondul de ºomaj, pentru fondul de sãnãtate, pentru impozite ºi taxe locale, pentru T.V.A. ºi aºa mai departe.

Nu putem introduce acest principiu de a-i premia pe cei care au obligaþia sã facã un anumit lucru prevãzut de lege, înlocuind principiul consacrat, ºi anume acela de a-i sancþiona pe cei care nu respectã legea. Este ca ºi cum de mâine încolo toþi agenþii de circulaþie ar premia pe pietonii care trec pe verde, aºteptându-i de pe celãlalt trotuar fie cu un ziar ”România MareÒ de la Partidul România Mare, fie cu o îngheþatã de la domnul Bãsescu. Nu se poate aºa ceva. Îi penalizeazã pe cei care trec pe roºu, dar nu-i premiazã pe cei care trec pe galben.

Deci nu putem fi de acord cu acest amendament, cã este contra logicii principiilor juridice, dar ºi fiscal-financiare. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Mardari, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Mi-am permis un mic comentariu la ceea ce a spus domnul preºedinte de comisie, domnul Florin Georgescu.

Sã nu uitãm cã în anul 2000 a existat o ordonanþã care prevedea o reducere cu 5% în cazul în care agenþii economici, contribuabilii îºi plãteau datoriile la timp. Rezultatul s-a vãzut. Colectarea la bugetul de stat s-a fãcut în condiþii mult, mult mai bune.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

În raport, la art. 8, din amendamente respinse, am ºi eu un amendament, care modificã, practic, textul iniþial, în sensul cã contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valutã din exporturi, în textul iniþial se prevedea ”din activitate proprieÒ, eu am introdus ”în calitate de proprietarÒ, restul textului rãmânând identic. Motivaþia pentru care am fãcut acest amendament este cã în mare parte exportul României se realizeazã ºi din produse pentru care loturile de export nu pot fi realizate printr-un singur producãtor.

În mod concret, este situaþia cerealelor. România va fi ºi va deveni, în continuare, un mare exportator de cereale ºi este practic imposibil ca un producãtor, din câteva hectare, sã realizeze export la o navã de 55.000 tone, cum de regulã sunt.

În aceste condiþii, cred cã se impune sã se prevadã în mod expres calitatea de proprietar, deoarece cel care colecteazã aceste cantitãþi de cereale le poate aduna ºi le poate transmite apoi pe o navã, în condiþiile de export. În alte condiþii, este practic imposibil de a obþine aceastã facilitate.

Ceea ce mã surprinde în mod special... În comisii, atunci când am susþinut acest amendament, ºi domnul preºedinte al comisiei, ºi domnul ministru Tãnãsescu au susþinut cã asta este ºi înþelegerea exactã a textului de lege, respectiv prin activitate proprie înþelegând ºi calitatea de proprietar al bunurilor care au fost acumulate.

În aceste condiþii, sunt surprins de ceea ce este ca motivaþie în text, motivaþia de respingere pentru facilitatea fiscalã: cota redusã de impozit pe profit se doreºte a fi acordatã pentru contribuabilii implicaþi în producerea bunurilor exportate.

ªi aceastã activitate pe care v-am explicat-o eu reprezintã în mod cert o activitate de export ºi este absolut anormal sã frustrãm pe cei care desfãºoarã aceastã activitate de aceastã facilitate.

La ce articol aþi fãcut amendamentul?

La art. 2 alin. 4.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Grupul P.N.L. are o observaþie de fond asupra acestei legi, privind cota de impozit standard 25%.

Aº vrea sã reamintesc cã atunci când am discutat bugetul pe anul 2002 noi am venit cu propunerea ca cota de impozit pe profit sã fie redusã la 15%. ªi la momentul respectiv am demonstrat cum se poate acoperi prin alte venituri aceastã diferenþã la bugetul de stat.

Mai mult decât atât, iniþiatorul vrea sã ne convingã cã aceastã lege se armonizeazã cu legislaþia Uniunii Europene ºi în acest context noi sperãm cã aceastã lege sã aibã valabilitate cel puþin 10 ani de acum încolo. Deci trebuie sã ne punem într-un mod foarte serios problema stabilitãþii acestei legi în timp. În acelaºi timp, ce constatãm la aceastã cotã standard, de 25%? Ceea ce se întâmplã astãzi. În mod oficial recunoaºtem cã avem 30Ñ40% economie subteranã. În mod oficial, dacã ne uitãm în rapoartele Curþii de Conturi, observãm cã foarte multe societãþi comerciale fac în aºa fel încât nu declarã profit, deci nu se colecteazã impozit.

De asemenea, ne-am propus Ñ ºi aceasta este inclus ºi în Programul de guvernare Ñ sã încercãm sã dezvoltãm baza de impozitare ºi sã nu o reducem, tocmai datoritã taxelor foarte multe ºi foarte înalte.

La vremea respectivã, când am propus reducerea cotei de impozit standard la 15%, am venit cu urmãtoarele mãsuri: sã se mãreascã redevenþele la exploatãrile unor materii prime, la þiþei, cãrbune ºi aºa mai departe, lucru care constatãm cã deja se întâmplã, existã deja legislaþie care aduce corecturi în acest domeniu. De asemenea, am propus ca accizarea produselor petroliere sã se facã la pompã, unde se adunã bani reali, ºi nu la nivelul rafinãriilor. Acest lucru ni s-a explicat cã va fi introdus în acest an, pentru cã este o simplã problemã tehnicã. Au trecut atâtea luni ºi vãd cã partidul de guvernãmânt nu ne-a adus o astfel de iniþiativã.

De asemenea, aº vrea sã atrag atenþia cã prin cheltuielile nedeductibile care sunt prevãzute în lege, practic, în mod insidios, aceastã cotã de 25% creºte la 30Ñ40% fãrã sã ne dãm seama.

Domnule Napoleon, vã rog, referiþi-vã la amendament direct.

Amendamentul este foarte clar: cota de impozit pe profit este de 15%, cu excepþia prevãzutã de prezenta lege.

Unde este amendamentul respins?

La art. 2 alin. 1.

Vã mulþumesc. Alte amendamente? Domnul Nicolaescu.

La punctul 7 din amendamente respinse, respectiv art. 2 alin. 4, noi propunem eliminarea ultimelor douã propoziþii din alineat, cele care se referã la modul în care suma aferentã reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeazã la sfârºitul anului ca sursã de finanþare.

Apreciem cã este o imixtiune a statului în activitatea proprietarilor de companii, de societãþi comerciale ºi cã, în ciuda faptului cã se invocã motivul cã s-a acordat deja o facilitate celor care au cotã redusã pentru export, respectiv 6% în 2002, ºi cã diferenþa pânã la 25% reprezintã suma proprietarului din facilitatea respectivã ºi deci, deºi se invocã acest motiv, cã atunci aceastã sumã ar trebui repartizatã la sursa proprie de finanþare, din punctul nostru de vedere, prin aceastã prevedere se încalcã Constituþia ºi nu se respectã dreptul de proprietate.

Ca atare, vã propunem sã fiþi de acord cu eliminarea acestor douã propoziþii.

ªi, dacã-mi permiteþi, mai am tot la art. 2.

Vã rog.

Deci tot la art. 2, vã spun imediat, este vorba de punctul 11 din amendamentele respinse, art. 2 alin. 6, în care, în proiectul legii se prevede cã pentru profitul impozabil aferent veniturilor realizate din activitãþi economice se adaugã o cotã de încã 5% pentru persoanele juridice fãrã scop patrimonial. Noi considerãm cã este o supertaxare, cã este o discriminare, de fapt, între agenþi economici, între persoane juridice ºi ca atare nu se justificã sub nici o formã aceastã cotã adiþionalã.

Motivaþia care ne-a fost datã în comisie credem cã nu este suficient de bine întemeiatã, pentru cã nu printr-o supertaxare se poate face descurajarea activitãþilor economice de aceste unitãþi fãrã scop patrimonial, pentru cã, în principiu, ar trebui chiar sã le încurajãm sã facã asemenea activitãþi, pentru cã în felul acesta ar mai fi ºi creºtere economicã, ar mai fi ºi eliminare de ºomaj, ar mai fi, bineînþeles, ºi alte contribuþii cãtre bugetul de stat. Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Nicolaescu. Vã rog. Domnul Birtalan are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt multe amendamente la acest art. 2, la diferitele alineate. Aºa apare unul ºi la punctul 10 din raport, la amendamente respinse, vizavi de art. 2 alin. 5 care se referã la impozitul pe profit aferent veniturilor încasate din export.

S-au spus aici multe lucruri vizavi de aceastã problemã, pro ºi contra. Noi susþinem urmãtorul lucru: vizavi de impozitarea veniturilor din activitatea de export susþinem cã trebuie sã fie la nivelul producþiei pentru intern, deci aliniat la veniturile pentru producþia internã. Astãzi nu este aºa.

Ceea ce propunem, în schimb, faþã de Guvern, ca aceastã aliniere sã nu se facã într-un termen atât de scurt cum este în textul iniþial, ºi anume la data de 1 ianuarie 2004, ci 1 ianuarie 2007. De ce? Pentru cã aceastã datã, deºi incertã, este în calendarul de aderare a României la Uniunea Europeanã. Credem cã un termen de 5 ani, într-adevãr, ar fi rezonabil ºi cvasisuficient pentru agenþii economici din România, care îºi desfãºoarã activitate de export, sã se alinieze la aceastã cotã standard de 25%.

Ceea ce se propune prin amendamentul domnilor Florin Georgescu ºi Videanu Adriean la punctul 4 din raport la amendamentele acceptate ºi care subliniazã stimularea unei pãrþi din export, respectiv a exportului eficient, dacã ajungem la discutarea acestui alineat ºi cu permisiunea iniþiatorilor, la acest amendament am o observaþie pe care o sã o fac la momentul respectiv.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule Birtalan. Alte observaþii dacã aveþi? Vã mulþumesc.

Dau cuvântul preºedintelui comisiei pentru a rãspunde colegilor noºtri.

Vã rog, domnule Georgescu.

Sigur, toate referirile fãcute de colegii antevorbitori se regãsesc în raportul privind amendamentele respinse ºi ele au raþiuni solide, discutate în comisie la vremea respectivã. Spre exemplu, ce spunea domnul deputat, distinsul nostru coleg Napoleon Pop, cu 15% cota de impozitare. La vremea respectivã, dumnealor au venit în dezbaterile bugetului pentru anul 2002 cu aceastã propunere, prezentând ºi anumite soluþii, cum s-a menþionat aici, majorarea redevenþelor, deci a taxelor pe care le plãtesc cei care utilizeazã solul, subsolul, care sunt proprietate publicã.

Am impresia cã acest partid este împãrþit în douã. Niºte distinºi deputaþi care vin aici ºi susþin cauza întregului popor ºi mai binele þãrii cu reducerea fiscalitãþii, cu tot felul de soluþii inventive, ºi dânºii se ocupã cu hârtiile, ºi o altã parte a partidului care se ocupã cu banii ºi care fac coadã pe la Ministerul Finanþelor, pe la Ministerul Muncii ca sã ia facilitãþi, sã scuteascã de taxe pe care nu le plãtesc ºi care fac bani. ªi atunci dânºii, sigur, realizeazã un joc aºa-zis inventiv, dar foarte facil de identificat, duplicitar, prin care una spunem ºi alta facem.

Deci dumneavoastrã spuneþi 15%, ºi acum, când majorãm redevenþele, iese un alt coleg de bancã de la dumneavoastrã la conferinþa de presã ºi spune: ”Datoritã majorãrii redevenþelor vor creºte preþurile produselor petroliere, va creºte rata inflaþiei, vor creºte toate preþurile din economie ºi aºa mai departe.Ò Aºa încât vã rog sã faceþi o ºedinþã de grup înainte, sã vã puneþi de acord, ºi când veniþi aici la microfon spuneþi-ne niºte opinii coerente ºi articulate, v-aº ruga. Nu se poate merge pe aceastã cotã de 15%, cu tot respectul pentru domnul deputat Pop, pentru cã condiþiile României de astãzi sunt altele decât cele de la momentul discutãrii bugetului.

În ceea ce priveºte eliminarea prevederii conform cãreia repartizarea diferenþei favorabile între 6%, cu cât se impoziteazã încã exporturile, ºi 25%, cota standard, la sfârºitul anului, este, într-adevãr, o prevedere corectã pentru cã acel profit trebuie sã fie utilizat ca sursã de finanþare a activitãþii întreprinderii, ºi nu cu alte destinaþii, ºi ca sursã de dezvoltare, ºi nu ca sursã de dividende pentru diferite interese de consum personal ale patronilor. De aceea dã statul aceastã facilitate, de aceea unii plãtesc T.V.A.-ul de 19% la medicamente, la pâine, la energia electricã ºi termicã, pentru cã cei care au introdus cota aceasta redusã de 5% pentru producãtori, pentru cei care trãiesc din exploatarea capitalurilor ºi care se regãsesc în mare parte în partidul dumnealor, uitã sã spunã cã au umplut golul de venituri bugetare cu majorarea taxei pe valoarea adãugatã la biscuiþi, la articolele pentru copii, la lapte, la produsele din lapte, la carne, la produsele din carne, la energie electricã, la energie termicã, la pâine ºi aºa mai departe. Când? Începând cu 1 ianuarie 2000, când dumneavoastrã, ca niºte haiduci de dreapta, aþi luat de la sãraci ºi aþi dat la bogaþi ca sã-i faceþi capitaliºti mai solizi. Ei, acum îi facem capitaliºti atât cât poate sã suporte þara, pentru cã de aceea nu avem loc nici sã reducem T.V.A.-ul, cum ne-am propus, decât din anul 2003 ºi aºa mai departe.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Vã rog, doamna deputat.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Mulþumesc.

Aº vrea sã fac câteva precizãri pentru o memorie care se dovedeºte atât de scurtã în timp, a unui fost ministru de finanþe în perioada 1992Ñ1996.

A fost vorba în alocuþiunea dumnealui, astãzi în altã posturã, cã vechea guvernare, cea de pânã în 2000, a luat de la sãraci ºi a dat la bogaþi, dar în timpul guvernãrii Vãcãroiu, ”BancorexÒ-ul, bãncile agricole ºi tot ce s-a fãcut, unde au ajuns banii? La sãraci?!

ªi acum, când Guvernul Nãstase dã bani din bugetul C.F.R.-ului ca sã susþinã o televiziune de cartier Ð 6 milioane de dolari Ð de unde-i ia?! Nu de la cãlãtorii care merg cu C.F.R.-ul, care sunt cei mai sãraci din þara aceasta, cã bogaþii merg cu maºinile?! Aºa cã sã ne uitãm mai întâi în ograda proprie ºi pe urmã sã venim sã facem aprecieri ºi moralã altora.

## Domnul Napoleon Pop.

Vã rog sã precizaþi la ce articol ºi ce amendament respins vã referiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat Florin Georgescu, Dragã Florin,

Revin la amendamentul pentru art. 2 alin. 1, pentru cã este elementul esenþial al acestei legi, pe care dorim sã îl discutãm astãzi. ªi nu aº fi vrut sã politizãm ºi sã intrãm în derizoriu cu aceastã dezbatere, pentru cã eu nu v-am adus decât argumente economice ºi ºtiinþifice, ºi nu politice.

Mãcar la un singur articol sã fim foarte atenþi atunci când vrem sã aducem argumentele necesare. Poate 15% este puþin, poate 20% este mai corect, dar nu cum se spune în argumentaþia de aici! Cã aceastã cotã standard este corect aºezatã în raport cu bugetul statului. Ce înseamnã în raport cu bugetul statului, dragã Florin, cã ºi eu am fãcut aceeaºi teorie ca ºi tine?! ªi contribuie la dezvoltarea contribuabililor, de asemenea.

Pãi, v-am dat argumente prin care v-am demonstrat cã numãrul societãþilor comerciale viabile este în scãdere. Aceasta este o problemã de fond a acestei economii. Orice politicã vrem sã facem trebuie sã se bazeze pe un fundament economic.

Vrem sã aducem toatã lumea în economia clarã, la luminã, haideþi sã gãsim un nivel de impozitare corect. Poate 15% este exagerat, dar ºi 25% este exagerat la limita superioarã.

A doua chestiune. Menþionãm totodatã cã aceastã cotã este comparativã cu nivelul cotelor practicate de celelalte þãri europene.

Domnii mei, în jurul nostru toate þãrile au cotã de impozitare standard pe profit mai scãzutã, 15Ñ18%. Ne întrebãm de ce nu vin investitorii în þara aceasta, ne întrebãm de ce nu vin oameni sã privatizeze în aceastã þarã ºi sã privatizeze cu bani reali, nu cu hârtie, cont ºi aºa mai departe.

Deci, încã o datã, doresc foarte explicit sã ne concentrãm puþin pe aceastã propunere, care nu este a mea, este o propunere care cred cã este bunã pentru aceastã þarã.

ªi încã o datã vã repet: recunoaºtem cã se fac fel de fel de ºmecherii în declararea profitului, recunoaºtem cã fiecare agent economic, datoritã cotei mari, nu vrea sã plãteascã impozit pe profit. Recunoaºtem cã avem o economie subteranã. Ne intereseazã sã o scoatem la luminã.

Haideþi, dacã facem o lege care este fundamentalã pentru aceastã þarã, atunci când vorbim de impozitul pentru profit, haideþi sã ne concentrãm puþin ºi sã nu intrãm cu dezbaterea în derizoriu.

## Mulþumesc.

## Domnul Brudaºca.

O sã am rugãmintea la dumneavoastrã sã fiþi mai scurt ºi sã vã referiþi exact la amendamentele respinse sau aprobate la care faceþi referire.

## Domnule preºedinte,

Surprinzãtor pentru colegii gãlãgioºi din salã, de data aceasta nu mã voi referi la virgule sau la alte inadvertenþe gramaticale.

Doresc sã atrag atenþia, însã, asupra faptului cã încercãm sã transpunem într-un act normativ, într-o lege, elemente care fac parte din protocolul încheiat între douã grupãri politice la putere în momentul de faþã.

Cel mai elocvent exemplu în acest sens este amendamentul admis la art. 2 alin. 2 lit. f), unde, ca sã se facã jocurile U.D.M.R.-ului, s-a admis acest amendament. Este vorba de faptul cã este formularea aceasta, ”inclusiv veniturile din despãgubiri sub formã bãneascã, obþinute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de lege privind reconstituirea dreptului de proprietateÒ.

Cu alte cuvinte, vedeþi largheþea care se manifestã atunci când este vorba de partenerii politici, de coaliþia politicã a puterii, ºi intransigenþa doveditã atunci când ar trebui ca aceastã lege sã reglementeze ºi sã încurajeze atât investiþiile strãine, cât ºi, mai ales, activitãþile I.M.M.-urilor.

Doresc sã atrag atenþia plenului în momentul de faþã cã noi nu facem altceva decât sã transpunem în acte legislative hotãrârile adoptate într-un acord politic între douã partide. Iatã cum manipulãm ºi actele normative ºi le subordonãm voinþei politice a celor care sunt la putere.

Riscul penibil în aceastã condiþie este cã ne transformãm, de altfel, în anexa care ridicã mâna pentru a satisface doleanþele celor care folosesc pârghia U.D.M.R. pentru a-ºi vedea îndeplinite dorinþele. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Toader.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã-i atrag atenþia domnului Georgescu cã sunt la Partidul Democrat, am ºi insigna, ca sã poatã vedea, sã nu fiu confundat.

Referitor la rãspunsul dat la amendamentul meu, eu sunt nemulþumit prin faptul cã nu a motivat care este adevãrul, ce s-a discutat în comisie, respectiv proprietatea include ºi activitatea proprie, sau rãspunsul care este în motivarea de la amendamentul respins ºi susþin în continuare acest amendament, deoarece, concret, în cazul cerealelor una e sã iei de pe câmp ºi alta sã le exporþi. Trebuie sã desfãºori o serie de operaþiuni de prelucrare, de depozitare ºi de încãrcare care reprezintã cam 15Ñ20% chiar din costul mãrfii.

Deci susþin în continuare acest lucru. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte observaþii dacã aveþi? Domnul Nicolaescu.

Vã rog sã faceþi referire clarã la ce amendament vã referiþi.

## Domnule preºedinte,

În primul rând trebuie sã pun lucrurile la punct, pentru cã aici lumea este dezinformatã.

A zis preºedintele comisiei cã am fãcut o declaraþie sãptãmâna trecutã referitoare la redevenþe. Este adevãrat, dar nu a zis pânã la capãt cum a fost acea declaraþie ºi în felul acesta se pot induce neadevãruri.

Am spus cã, într-adevãr, prin ordonanþa de urgenþã publicatã în ”Monitorul OficialÒ din 18 aprilie s-au majorat redevenþele la anumite zãcãminte, exploatarea anumitor zãcãminte. De acord. Dar am spus: atunci când discutam la Legea bugetului de stat pe 2002 cã majorarea acestor redevenþe constituie o sursã suplimentarã la buget, atunci existã disponibilitãþi la bugetul de stat care sã se ducã la reducerea altor impozite directe, impozitul pe venit, impozitul pe profit. Aceasta era problema ºi nu a fost dusã pânã la capãt, din pãcate, ºi lumea trebuie sã cunoascã adevãrul.

Iar rãspunsul pe care dumnealui l-a dat la impozitarea suplimentarã a activitãþilor persoanelor juridice fãrã scop lucrativ în continuare este nemulþumitor ºi este discriminatoriu, ca ºi rãspunsul pe care dumnealui, politicianist din pãcate, dar ºi demagogic, nicidecum profesionist economic, deci ºi acest rãspuns referitor la modul în care se repartizeazã diferenþa de impozit pe profit între 6% ºi 25%, de asemenea, nu este mulþumitor.

În continuare, noi credem cã se încalcã dreptul de proprietate al celor care au asemenea societãþi comerciale ºi desfãºoarã asemenea activitãþi.

Cred cã, totuºi, trebuie terminat cu acest politicianism ieftin, de mahala ºi venit aici ºi povestit aºa cum trebuie, în spiritul legilor pe care le avem. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Alte observaþii dacã aveþi la art. 2, la amendamentele admise sau respinse? Domnul Birtalan.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La amendamentele admise, la punctul 4 din raport se introduce un alineat nou, 5[1] , care se referã la stimularea exportului, respectiv la modalitatea de impozitare a veniturilor din export.

În loc de ”Stimularea eficienþei exporturilor se va face printr-un sistem de subvenþiiÒ propun reformularea acestui text prin urmãtorul, ºi anume: ”Stimularea exporturilor competitive se va face printr-un sistem de subvenþiiÒ ºi textul curge în continuare, aºa cum este în amendamentul admis.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Comisia este de acord cu aceastã chestiune. Domnule Brudaºca, vã rog.

Eu cred cã mai corect ar fi sã spunem: ”eficienþa exporturilor se va stimulaÒ, în loc de ”se va face printr-un sistem de subvenþiiÒ. Deci aceasta este formula mai apropiatã de spiritul acestei intenþii.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Comisia este de acord, nu?! Bun. Deci comisia nu este de acord.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

”É se va efectuaÒ.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Bine.

Alte observaþii dacã aveþi la art. 2? Dacã nu,

Vã mulþumesc.

În continuare, domnule Nicolaescu, vã rog.

Ca procedurã, domnule preºedinte, vã rog sã renumãraþi numãrul de voturi pentru. Dupã numãrãtoarea noastrã, numãrul de deputaþi care au votat pentru este sub 125.

Domnule Nicolaescu, când va conta numãrãtoarea dumneavoastrã, vã rog sã reveniþi la microfon. În continuare, trecem la amendamentul admis de la punctul 2.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Cu 182 de voturi pentru ºi 27 de abþineri, amendamentul de la punctul 2 a fost admis.

Trecem la punctul 3 de la amendamente admise. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Cu 214 voturi pentru ºi douã abþineri, amendamentul de la punctul 3 a fost admis. Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 4, amendamentul admis de la art. 2

- alineat nou, cu reformularea domnului çkos Birtalan. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

- Cu 213 voturi pentru, 27 contra ºi o abþinere, amen-

- damentul de la punctul 4 a fost admis. Vã mulþumesc. Trecem la amendamentul de la punctul 5. Vã rog, doamnã Manolescu.

Înainte de amendamentul de la punctul 5 vã rog sã aveþi în vedere cã prevederile alin. 6 de la art. 2 au fost eliminate, s-a completat corespunzãtor raportul. Deci era o scãpare din vedere.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Aceasta o supuneam la vot la sfârºit, doamnã. Amendamentul de la punctul 5. Cine este pentru?

Nu, vã rog sã mã iertaþi, este art. 3 încã.

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu**

**:**

ªi amendamentele respinse?

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Respinsele nu se mai supun la vot, cã au fost admise cele ale comisiei.

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu**

**:**

Cu acelea trebuia sã începeþi!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof**

**:**

O chestiune de procedurã.

Domnul Gheorghiof.

## Domnule preºedinte,

Procedura pe care o susþin se referã, de fapt, la o practicã pe care am avut-o noi în permanenþã, cel puþin de un an jumãtate o cunosc, ºi nu cred cã au votat ºi oameni care nu aud. Dar, pe lângã aceasta, nu cred cã noi am dori sã facem o discriminare, chiar dacã este vorba de posturi de televiziune private ºi publice.

Niciodatã în Camera Deputaþilor nu s-a produs o discriminare între posturile de televiziune. ªi nu ºtiu cine a hotãrât ca o singurã televiziune sã fie jos, nu cred cã avem ceva de ascuns, ºi toate celelalte posturi de televiziune sã fie sus.

V-aº ruga sã permiteþi ca media sã fie în salã.

Vã mulþumesc, domnule Gheorghiof. Domnul Mohora are cuvântul.

## **Domnul Tudor Mohora:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aº vrea sã îmi permiteþi sã explic aceastã situaþie care existã în prezent ºi sã fac în final o propunere. Actuala situaþie care reglementeazã accesul reprezentanþilor posturilor de radio ºi televiziune în sala de ºedinþã, în plen, este reglementatã de un regulament privind acreditarea ziariºtilor la Camera Deputaþilor, care a fost aprobat la 1 februarie 1999, pe vremea când distinºii colegi din opoziþie erau la putere.

Ce prevede acest regulament? La art. 15, cã: ”Postul naþional de televiziune ºi de radio, Studioul Cinematografic ÇSahiaÈ, precum ºi fotoreporterii ÇRompresÈ au acces permanent la parterul sãlii în care se desfãºoarã ºedinþele plenare.Ò

La art. 16: ”Cameramanii de la posturile comerciale de televiziune, precum ºi ceilalþi fotoreporteri acreditaþi au acces în aulã pentru luarea unor imagini numai timp de 5 minute, la începutul lucrãrilor, dupã care vor fi conduºi în spaþiile special amenajate pentru presã (lojile presei) de lucrãtorii de la Direcþia pentru ordine ºi pazã.Ò

Aceasta este situaþia în prezent, care este reglementatã în acest fel. Sigur cã da, eu ºtiu cã existã o serie de nemulþumiri din partea unor reprezentanþi ai posturilor de televiziune, propunerea mea este ca la prima ºedinþã a Biroului permanent sã se rediscute aceste articole din regulament ºi sã se ia o nouã decizie.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof**

**:**

Plenul Camerei poate hotãrî!

Lasã, cã avem altã treabã acum!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

O sã propun Biroului permanent ca în proxima ºedinþã sã ia în discuþie aceastã prevedere care a fost ºi la care

sã se revinã. Sã lãsãm Biroul sã se pronunþe. Cu aceasta, consider închis acest subiect.

Trecem la art. 3.

Observaþii dacã aveþi? Nefiind observaþii, decât la pagina 4 punctul 5 din raport, la amendamente admise,

## **Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu**

**:**

Aþi numãrat greºit!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Împotrivã?

Vã mulþumesc.

Alte observaþii nefiind,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La punctul 14 din raport, la amendamente respinse, este o propunere vizavi de art. 10 alin. 6, care se referã la deductibilitatea cheltuielilor pentru sponsorizare ºi/sau mecenat. Împreunã cu domnul deputat Winkler am propus sã pãstrãm actualul sistem legal, stabilit în România, privind deductibilitatea cheltuielilor de sponsorizare ºi mecenat, de 5, 8 ºi 10%, diferenþiat în funcþie de scopul pentru care se utilizeazã aceste venituri din sponsorizare sau mecenat.

Credem cã susþinerea acestor activitãþi, respectiv a societãþii civile, trebuie sã se pãstreze în mod diferenþiat la cota de 5 pânã la 10%, iar propunerea din textul Guvernului, de a limita la 5% cheltuielile deductibile pentru sponsorizare ºi mecenat credem cã este o limitã prea joasã, care nu va stimula, pe de o parte, pe agenþii economici sã susþinã aceste activitãþi, respectiv, pe de altã parte, va fi total insuficientã pentru dezvoltarea sferei civile.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Birtalan.

Comisia nu e de acord cu dumneavoastrã.

Deci

- a fost votat art. 10, în ansamblu.

- Trecem la art. 11 al legii.

- Observaþii dacã aveþi? Dacã nu, sunt douã amenda-

- mente admise ale comisiei. Nefiind observaþii, le considerãm adoptate.

-

La art. 11 avem o îmbunãtãþire a textului, în sensul de a se face referire nu la lege, ci la ordonanþa de aprobare a legii. Deci textul ar trebui sã sune astfel: ”Persoanele juridice care au beneficiat pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscalã prevãzutã la art. 21[2] din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea/dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000 ºi aprobatã prin Legea nr. 415/2000, sunt obligaþi sã pãstreze în patrimoniu investiþiile realizate cel puþin o perioadã egalã cu jumãtate din durata normalã de funcþionare a acestora.Ò

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Comisia este de acord. Este vorba de alin. 10 al art. 12.

- Alte observaþii dacã mai aveþi la art. 12? Sunt ºi

- amendamente admise ale comisiei. Dacã nu,

La amendamente respinse, poziþia 19, art. 14 alin. 1, în proiectul legii se reduce numãrul de ani la 3 pentru recuperarea din profiturile impozabile a pierderilor anuale. Noi vã propunem sã acceptaþi sã se menþinã aceeaºi perioadã care existã ºi în prezent, de 5 ani, încercând sã argumentãm încã o datã, ºi se pare cã este nevoie, cã nu ajung 3 ani în toate cazurile ºi vã dau un singur exemplu, ca sã fie foarte concludent.

România are nevoie de investiþii mari în tehnologie, în echipamente, în modernizarea tehnologiilor de fabricaþie. Cine a lucrat sau lucreazã în industrie ºtie cã punerea în funcþiune a unui asemenea echipament complex uneori poate sã dureze pânã la 3 ani.

Este firesc ca în aceastã perioadã firma respectivã sã suporte cheltuieli, dar pânã la atingerea la capacitatea maximã a investiþiei respective, uneori, mai este nevoie de încã aproape un an ºi jumãtate sau chiar doi ani. Deci aproape 2 ani cu aproape 3 ani înseamnã 5 ani, ceea ce ar face destul de rezonabilã menþinerea perioadei de 5 ani pentru recuperarea pierderilor din profiturile viitoare.

Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Comisia nu este de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Nicolaescu.

- Cine este pentru amendamentul respins? Vã

- mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

- Cu 38 voturi pentru ºi 172 împotrivã, amendamentul a

- fost respins.

Este vorba, domnule preºedinte de ºedinþã ºi domnilor colegi, de faptul cã avem de a face cu ”cesionarea sau înstrãinarea sub orice formã a acþiunilor sau pãrþilor sociale ale societãþilor comercialeÒ. Eu aº dori sã fiþi de acord sã folosim, totuºi, virgula, pentru o mai corectã redare a ideilor.

”Cesionarea sau înstrãinarea, sub orice altã formã, a acþiunilor sau pãrþilor sociale ale societãþilor comerciale, precum ºi transferul patrimoniului unei entitãþi aparþinând... se pot face...Ò Având în vedere cã este o enumerare, este cesionarea ºi apoi este transferul, fiind vorba de mai multe, e nevoie sã facem acordul corespunzãtor: ”se pot face numai dupã achitarea...Ò

Deci v-aº ruga sã fiþi de acord cã prin aceasta formularea este mai corectã ºi corespunde ºi normelor gramaticale ale limbii române.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Mulþumim, domnule Brudaºca.

Comisia este de acord cu propunerea dumneavoastrã.

Vreau sã vorbesc despre amendamente respinse, punctul 26, art. 35 alin. 3, ºi este vorba de un amendament care se referã la componenþa Comisiei Centrale Fiscale.

Vreau sã aflu încã o datã punctul de vedere al Ministerului Finanþelor Publice ºi sã vãd de ce ºi-a modificat acest punct de vedere faþã de o discuþie pe care am avut-o în urmã cu circa o lunã cu domnul ministru Tãnãsescu ºi cu doamna secretar de stat Manolescu, prin care, la vremea respectivã, chiar dumnealor au venit cu propunerea ca în componenþa Comisiei Centrale Fiscale sã intre ºi reprezentanþi ai organismelor profesionale în domeniu, ºi ai Baroului de Avocaþi al Municipiului Bucureºti, ºi instituþii importante profesionale ale statului. În aceastã luminã am fãcut acest amendament, crezând

cã, atunci, promisiunea fãcutã se va regãsi în textul de lege. Acest lucru nu s-a întâmplat, ºi aº vrea sã aflu încã o datã astãzi de ce, între acum o lunã ºi dupã ce s-a fãcut acest amendament, Ministerul Finanþelor Publice ºi-a schimbat poziþia ºi de ce nu este consecvent, pentru cã, aºa cum am convenit la vremea respectivã, o componenþã a Comisiei Centrale Fiscale cu reprezentanþi ai organismelor profesionale ar da un plus de credibilitate soluþiilor date de Comisia Centralã Fiscalã, pe de o parte, ºi un plus de competenþã profesionalã, ºi nu ar mai fi acuzatã aceastã comisie cã lucreazã în detrimentul contribuabilului, ºi nu pentru contribuabil.

Mulþumesc.

Doamna Manolescu, foarte rapid.

ªi la aceastã datã noi avem o largã consultare în ceea ce priveºte procesul legislativ.

Deºi s-au fãcut numeroase critici cu privire la faptul cã actul normativ nu a fost discutat cu patronate, cu investitori, cu firmele interesate în actul normativ, acest lucru s-a fãcut ºi, de fapt, între perioada lunii decembrie, când legea a trecut prin Guvern, ºi data când a ajuns în Parlament, ea fost supusã acestui proces de dezbatere publicã.

Componenþa comisiei pe care a propus-o domnul deputat Nicolaescu este avutã în vedere de Ministerul Finanþelor, printr-o comisie consultativã. Legea a dat rãspundere Comisiei Fiscale, care sã funcþioneze în cadrul Ministerului Finanþelor, iar aceastã Comisie Fiscalã va avea alãturi o comisie consultativã formatã din toþi cei care au interes în elaborarea legii. Deci acesta a fost raþionamentul.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule Nicolaescu.

Este clar cã este un pas înapoi între ceea ce s-a discutat, dar, dacã se propune o asemenea formulã, haideþi sã o scriem în textul de lege: ”Pe lângã Comisia Centralã Fiscalã va exista ºi o comisie consultativã formatã din...Ò, ºi atunci nu este nici o problemã. Oarecum, apropiem poziþiile pe care le avem în acest moment. Absolut de acord, doamna secretar de stat. Dacã dumneavoastrã sunteþi de acord, putem înscrie în textul de lege.

Domnul Georgescu.

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Stimaþi colegi,

Nu putem sã facem o imixtiune ºi o combinaþie din aceasta, originalã, între guvernare ºi organismele societãþii civile. Guvernarea aparþine Guvernului ºi ministerelor componente ale acestuia. Deci deciziile, responsabilitatea ºi toate celelalte atribute revin Executivului.

Aceste organizaþii profesionale, Camera Auditorilor, Corpul Experþilor Contabili, Asociaþia Evaluatorilor, sigur, Banca Naþionalã se ocupã cu altceva, Comisia de Supraveghere, C.N.V.M.-ul, Baroul de Avocaþi Bucureºti, dar de ce nu Colegiul Avocaþilor pe toatã þara, de ce numai Bucureºti?, deci mai aveþi ºi inadvertenþe de ordin al formulãrii ºi al conceperii acestui amendament, sunt organisme care pot fi consultate dacã ministerul considerã necesar. Eu nu îmi aduc aminte cã în 1997Ñ 2000 dumneavoastrã aþi consultat pe cineva, în afarã de clientela politicã cãreia trebuia sã îi faceþi legile dupã cum îi dictau interesele respective.

Deci nu scriem în legi asemenea prevederi, pentru cã ele sunt facultative. Dacã guvernul considerã, îi cheamã la întâlniri, îi cheamã la consultãri ºi aºa mai departe.

Dumneavoastrã vreþi sã fiþi ºi în opoziþie, sã criticaþi Guvernul, vreþi sã fiþi ºi la Guvernare, ca sã vedeþi cum vã impuneþi profesiile libere, autorizate, reglementate, cum se cheamã în Uniunea Europeanã, nu liberale.

Deci staþi dumneavoastrã cu profesiile liberale ºi vedeþi-vã de treabã, acolo, ºi vedeþi ce face Guvernul, pentru cã nu puteþi, pe de o parte, sã organizaþi conferinþe de presã ºi sã criticaþi Guvernul ºi, pe de altã parte, sã fiþi în Comisia Fiscalã ºi sã faceþi reguli de joc pe care dupã aceea le criticaþi a doua zi.

Deci este foarte bine cum a precizat, a formulat ºi a propus Guvernul ºi comisia a adoptat.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba de claritatea textului. Am discutat ºi cu comisia. La art. 35 alin. 4 se impune sã introducem sintagma ”...dupã ordinele, modelele de formulare ºi normele de completare a acestora...Ò, ºi textul curge mai departe, pentru cã altfel s-ar putea crede cã sunt norme de completare a legii.

Da, vã mulþumesc, domnule Gaspar. Domnul Grigoraº.

La alin. 1 al art. 35, în formularea comisiei, trebuie sã reparãm o omisiune. Textul este: ”În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare...Ò. Aici propunem sã se introducã sintagma ”...a prezentei legi...Ò. Deci textul va fi: ”În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Guvernul...Ò, ºi textul curge în continuare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Dar este vorba de 90 de zile, nu de 30.

## **Domnul Neculai Grigoraº**

**:**

30 este în formularea comisiei.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, este formularea comisiei, aveþi dreptate. Alte observaþii? Dacã nu,

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La art. 36 alin. 1 am propus cã prezenta lege intrã în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2003.

Este de neînþeles, ºi nici în expunerea de motive, ºi oricât ne-ar grãbi ºi Uniunea Europeanã, de ce trebuie sã intre în vigoare de la 1 iulie 2002 ºi aceastã idee de a împãrþi anul fiscal în douã, în care aplicãm într-o jumãtate de an o categorie de legislaþie ºi în jumãtatea celalaltã aceastã lege. Nimeni nu ne explicã de ce acest caracter intempestiv al aplicãrii. Dacã existã probleme cu colectarea în buget, sã ni se spunã. Dacã existã alte probleme, sã le aflãm ºi noi. Dar este un comportament care nu este corect faþã de agenþii economici, ca într-un an sã intervii cu douã tipuri de legislaþie, mai ales atunci când este vorba de impozitare.

Sã nu uitãm cã entitãþile care lucreazã în zone defavorizate sau în zone subdezvoltate ºi-au fãcut ºi ele un plan de afaceri pe acest an. Avem noi dreptul sã le întrerupem aceastã activitate, introducându-le noi mãsuri?

Domnul Georgescu, vã rog.

## Stimaþi colegi,

Trebuie sã fim conºtienþi de faptul cã aplicarea acestor prevederi ale proiectului de Lege privind impozitul pe profit cu 1 iulie, deci semestrul al II-lea al acestui an, nu afecteazã cu nimic activitatea agenþilor economici, pentru cã nu se modificã cotele de impozitare. Tot 6% se aplicã la exporturi, 5+1 Fondul pentru România, ºi 25% la celelalte activitãþi, dar aceastã lege vine ºi introduce o seamã de facilitãþi, ºi s-au explicat aici cazurile cu investiþiile, cu deductibilitatea, cu amortizarea acceleratã ºi aºa mai departe. Deci legea nu restricþioneazã, ci vine ºi acordã anumite facilitãþi încã din semestrul al II-lea al acestui an, iar ceea ce va însemna creºterea gradualã a cotei de impozitare ºi apropierea ei de nivelul standard se întâmplã, într-adevãr, din 2003. Deci din 2003 va fi 12,5 ºi din 2004 va fi 25. Dar în semestrul al II-lea va fi în continuare acelaºi tratament în ceea ce priveºte cota, rata de impozitare a profitului brut ºi, sigur, se introduc o seamã de alte facilitãþi pe care cu toþii le-aþi vãzut, ºi anume neimpozitarea capitalului. De exemplu, în legislaþia existentã, dacã din profitul net o parte o reþii în firmã pentru majorarea capitalului, potrivit celor care spun cã vor sã stimuleze întreprinderile mici ºi mijlocii ºi capitalul autohton, se impozita cu 5%. Prin aceastã lege, reinvestirea profitului net nu mai este impozitatã. Numai dividendele sunt impozitate cu 5%. Nu vreþi sã beneficieze întreprinzãtorii, printre care vã aflaþi ºi dumneavoastrã, poate, de aceastã facilitate, începând cu 1 iulie?

Nu ºtiu cui aparþine limbajul acesta dublu. Eu ceea ce vã spun aici vã spun ºi pe hol, vã spun ºi în alte discuþii particulare. Este ºi o condiþie, dacã vreþi sã intrãm mai în amãnunte, a scrisorii de intenþie suplimentare semnate cu Fondul Monetar Internaþional, care ne cere acest lucru în mod explicit privitor la Legea impozitului pe profit, în formula articulatã, pentru cã existau multe neconcordanþe, necorelãri, contradicþii, datorate faptului cã s-a modificat de multe ori între 1997Ñ2000 aceastã lege în raport cu anumite interese de grup, toate aceste necorelãri sã fie eliminate ºi sã avem o lege unitarã, credibilã, care, tocmai, sã confere încredere ºi atractivitate pentru mediul de afaceri românesc, vizavi de investitorii români ºi strãini. Deci nu face rãu sã o aplicãm acum, pentru cã este în avantajul investitorilor români ºi strãini.

Da, vã mulþumesc, domnule Georgescu. Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Tot la alin. 1. Data intrãrii în vigoare trebuie sã fie o datã certã ºi pentru aceasta vã propun ca textul alin. 1 sã sune în felul urmãtor: ”Prezenta lege intrã în vigoare la data de 1 iulie 2002.Ò, nu ”...începând cu data de 1 iulie...Ò.

Am înþeles. Comisia este de acord. Domnul Napoleon Pop, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimate deputat Florin Georgescu,

Mi-a plãcut foate mult chestiunea cu stimulentele pe care le aduce aceastã lege, dar atunci ar trebui sã fiþi de acord ca, într-adevãr, legea sã intre în vigoare la 1 iulie cu excepþia alin. 6 ºi 3 de la art. 2, pentru ca ºi zonelor libere ºi persoanelor juridice fãrã scop patrimonial sã le facem ºi lor un avantaj, încã ºase luni sã plãteascã taxã zero în zonele libere, ºi nu 5% pe profitul la activitãþile comerciale.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, vã mulþumim, domnule Napoleon Pop.

Evident, îmi pare rãu cã insistaþi. Nu este vina mea cã gramatica nu a fost însuºitã de toatã lumea la momentul potrivit.

În cazul acestei propuneri, vã rog sã fiþi de acord ºi sã facem sã sune româneºte amendamentul doamnei deputat Lucia Cornelia Lepãdatu. Astfel: ”În cazul persoanelor juridice care au obþinut înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei legi certificatul permanent de investitor în zona defavorizatã, se va aplica în continuare scutirea de la plata impozitului pe profit pe toatã durata existenþei zonei defavorizate.Ò Aºa mi se pare cã este româneºte.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, vã mulþumesc.

Comisia este de acord.

Dacã aveþi observaþii? Doamna Manolescu, vã rog.

Vã propunem ca, înainte de punctul 21 din raport, sã se introducã un punct 21, în cadrul cãruia sã se prevadã modificãrile textului de la art. 37, liniuþa 8. Modificãrile vizeazã trimiterea care trebuie fãcutã la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 30 decembrie 2000 ºi aprobatã prin Legea nr. 415/2000.

Comisia este de acord. Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte,

La art. 37, pentru a se putea identifica mai uºor actele normative care sunt cuprinse în acest text, de altfel este ºi o normã de tehnicã legislativã, nu se face diferenþierea textelor prin liniuþe, ci sunt marcate cu litere, ºi v-aº propune atunci ca pentru fiecare act normativ care este supus spre aprobare sã fie lit. a), b), iar atunci când se face identificarea va fi art. 37 litera respectivã, ºi nu liniuþa 7, 8...

Comisia este de acord, domnule Gaspar. Domnul Brudaºca.

Pânã când domnul Georgescu pune virgulã dupã litere, eu aº vrea sã revin ºi sã susþin amendamentul fãcut de domnul coleg Mardari Ludovic, care, la poziþia 32 amendamente respinse, susþinea eliminarea liniuþei a opta sau nu ºtiu ce literã va spune domnul ministru Gaspar cã este pânã la urmã, la art. 37.

Argumentul pe care l-ar avea autorul acestui amendament este cã, prin acceptarea acestui amendament, I.M.M.-urile ar beneficia în continuare de scutirea de impozit, în cazul profitului reinvestit, ºi de reducerea impozitului pe salarii, în cazul creãrii de noi locuri de muncã. Autorul articolului ar fi de acord cu menþinerea acestor facilitãþi încã un an ºi jumãtate, dacã, spune Domnia sa, mai mult nu ne lasã Fondul Monetar Internaþional sau Banca Mondialã. Consider cã în felul acesta nu ar exista o diferenþã între declaraþiile repetate de susþinere a I.M.M.-urilor ºi realitatea crudã, reprezentatã nu de virgule, ci de aceastã situaþie concretã.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am înþeles. Comisia nu este de acord. κi menþine punctul de vedere.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu**

**:**

Câþi au fost? Anunþaþi câþi au fost.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## 181.

Cu 43 de voturi împotrivã, 181 pentru, proiectul legii a fost votat în ansamblu.

Þin sã mulþumesc colegilor noºtri, cât ºi opoziþiei pentru contribuþia la aceastã lege.

Domnule Tãriceanu, vã rog. Are dreptate. Este vorba de explicarea votului.

Domnule Cãlin Popescu-Tãriceanu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu:**

Fiecare cu textele lui. Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Eu nu voi folosi limbajul deosebit de elegant pe care l-a folosit preºedintele comisiei. În termeni puþin mai reci voi explica în câteva cuvinte, ºi vã rog sã îmi acordaþi îngãduinþã, de ce Partidul Naþional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege. Pentru cã astãzi a fost un nou exerciþiu în care Partidul Social Democrat a impus, prin votul majoritãþii, acest proiect care, dupã pãrerea noastrã, reprezintã o loviturã grea datã economiei româneºti.

Vedem cum, de câteva sãptãmâni, Guvernul încearcã sã ne arate cum anume mãrirea impozitelor poate fi un proces favorabil pentru economie. În acest scop, P.S.D. a recurs la un lung ºir de neadevãruri economice flagrante ºi la afirmaþii lipsite de orice acoperire.

Mãrirea impozitelor nu este niciodatã de ajutor activitãþii economice ºi cu atât mai puþin economiei româneºti, care este încã plãpândã ºi care îºi regãseºte cu greu stabilitatea.

În loc sã þinã cont de acest adevãr recunoscut, actualul Guvern desfãºoarã chiar în aceste zile o reaºezare de mare anvergurã a fiscalitãþii. Asistãm la o creºtere generalizatã a impozitelor, prin modificarea legislaþiei cu privire la T.V.A., prin mãrirea nejustificatã a accizelor, a redevenþelor ºi, peste puþin timp, prin aceastã lege care eliminã stimulentele fiscale pentru anumite categorii de întreprinzãtori, cei mai loviþi agenþi economici sunt cei care desfãºoarã activitãþi de export ºi cei care pregãtesc înfiriparea unor activitãþi economice în zonele defavorizate care au atât de multã nevoie de locuri de muncã ºi de investiþii.

Pentru economia româneascã stimularea exportului începând cu sfârºitul lui 1999 ºi începutul anului 2000 a adus o înviorare notabilã. În condiþiile în care consumul intern creºte lent, iar investiþiile sunt încã timide, exporturile au fost locomotiva economiei româneºti. Creºterea

economicã din anii 2000 ºi 2001 a avut la bazã tocmai exporturile. Aceastã lege retrage acum toate facilitãþile pentru exportatori, în vreme ce Guvernul formuleazã promisiuni neclare despre un viitor sprijin bugetar care va veni cine ºtie când.

...ºi nu acum un an ºi jumãtate.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Stimaþi colegi,

Asistaþi la decesul Partidului Naþional Liberal.

## **Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu:**

Deci am vãzut lansate mai multe perdele de fum legate de introducerea leului greu peste ceva timp ºi de posibile reduceri ale unor contribuþii legate de impozitele pe salarii în 2003 ºi în 2004.

Stimaþi colegi,

Partidul Naþional Liberal nu a votat acest proiect de lege pentru cã el reprezintã enunþarea unui program sistematic de renunþare la reforma economicã. În loc sã reformeze sectorul de stat, Guvernul loveºte în partea viabilã a economiei româneºti, cea care îºi plãteºte impozitele. Fãrã nici o îndoialã, aceasta este o decizie politicã de cea mai mare însemnãtate.

Actualul Guvern a ales sã extragã din partea sãnãtoasã a economiei banii necesari subvenþionãrii pierderilor economice din sectorul de stat, nereformat ºi nerestructurat. Efectul acestei politici este catastrofal, pentru cã partea sãnãtoasã a economiei începe sã fie afectatã de cea bolnavã.

Soluþia propusã de Guvern, deºi facilã, nu va face decât sã îndepãrteze ºi mai mult economia româneascã de ieºirea din crizã. Aceastã lege aruncã noi impozite pe cei care sunt buni plãtitori... _(Rumoare.) Ñ_ un minut, vã rog! Ñ, ignorând riscul major de a-i vedea, în final, ºi pe aceºtia sufocându-se.

Astãzi aþi mai pus o piatrã la înmormântarea economiei româneºti, la care am asistat, ºi de aceea am adus o coroanã, ca sã participãm la acest eveniment, din partea noastrã.

Vã mulþumim.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã rog, domnule...

## **Domnul Vãsãlie Moiº:**

Eu nu vã aduc coroanã, cã v-o aduceþi singuri, nu se pune problema. Eventual, o jerbã!

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Trei motive am avut în vedere, Partidul România Mare, atunci când am votat împotriva acestui proiect de lege.

Primul dintre ele. Prin aceastã lege au fost retrase facilitãþile fiscale acordate I.M.M.-urilor, precum ºi pentru investiþiile directe cu impact semnificativ, introduse cândva, triumfalist, de actualul Guvern aflat la putere.

Al doilea motiv. Legea în sine este o decizie politicã, ea nu este ºi nu poate fi în concordanþã cu interesele de dezvoltare economicã ale þãrii, pentru cã facilitãþile fiscale retrase se adreseazã special segmentelor din economia realã, care, vrem, nu vrem, au un caracter special. Consecinþele acestei decizii politice vor fi dezastruoase: reducerea locurilor de muncã, creºterea ºomajului, scãderea credibilitãþii economice a României în plan extern, reducerea severã a bazei de impozitare ºi creºterea volumului economiei subterane.

Al treilea motiv, ºi ultimul. Indiferent de declaraþiile guvernanþilor, care afirmã cã acest proiect de lege va aduce cu sine o mai bunã redistribuire a profiturilor ºi o democratizare a deciziei economice, Partidul România Mare nu poate da girul sãu prezentului proiect de lege, pentru cã, cel puþin în etapa actualã, eliminarea facilitãþilor fiscale specifice structurii de capital a României va duce la dezagregarea sistemului investiþional, precum ºi la nivelul entitãþilor economice purtãtoare de creºtere economicã, va avea consecinþã distrugerea motivaþiei care animã I.M.M.-urile ºi va zdruncina ºi mai mult

poziþia capitalului autohton, ºi aºa precarã în raport cu capitalul strãin.

Acestea au fost cele trei considerente pentru care am votat împotriva legii.

Vã mulþumim. Domnul Georgescu.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Au fost aduse suficiente argumente legate de oportunitatea, de eficienþa ºi necesitatea acestei legi. Ea este în concordanþã cu cerinþele acordurilor internaþionale pe care le-a încheiat România ºi pe care...

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V-am spus cã asistãm la decesul Partidul Naþional Liberal! Colegii noºtri ne demonstreazã treaba asta!

## **Domnul Florin Georgescu:**

Aceastã lege este în concordanþã cu prevederile acordurilor asumate de România, iar Guvernul Adrian Nãstase este convins ferm sã respecte aceste angajamente asumate atât faþã de Fondul Monetar Internaþional, cât ºi faþã de Uniunea Europeanã. Legea este discutatã în prealabil, ºi reprezentanþii Guvernului pot confirma acest lucru, cu reprezentanþii comunitãþii de afaceri româneºti, care au înþeles ºi au fost de acord cã prevederile acestei legi nu vin sã reprezinte o presiune fiscalã suplimentarã, ci sã articuleze, sã facã mai clarã legea, sã nu mai existe confuzii care sã dea naºtere la agresarea agenþilor economici de cãtre diferite organe de control care interpreteazã în mod subiectiv anumite prevederi. Este mai clarã, spun, este în avantajul investitorilor, pentru cã le oferã multiple avantaje, inclusiv al investitorilor mici, al zonelor defavorizate, al zonelor libere.

Cât despre faptul cã reprezentanþii partidului care au pãrãsit sala acum câteva momente, au fãcut acest gest ridicol, aº putea spune, într-adevãr, am fi de acord cu ceea ce scrie pe panglica obiectului respectiv, ºi anume cã legea aceasta, în momentul aplicãrii, începând cu 1 iulie, va marca decesul multora dintre afacerile veroase ilegale ale reprezentanþilor puterii de dreapta, care a condus România la jaf ºi dezastru între 1997 ºi 2000. Acela va fi decesul, decesul furturilor, al jafurilor ºi al redistribuirii avuþiei naþionale în favoarea unor grupuri restrânse de interese. Legea, într-adevãr, sancþioneazã asemenea atitudini ºi este foarte stimulativã pentru oamenii cinstiþi, este foarte restrictivã pentru cei certaþi cu legea, iar aceºtia vedem unde se gãsesc, în cadrul cãror partide. Mai doresc sã candideze ºi la Preºedinþie, am vãzut prin ziare, autorii multor asemenea aºa-zise inginerii financiare, în fapt, furturi pe faþã din buzunarul cetãþeanului cinstit.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Georgescu.

Domnul Haºotti.

Are procedurã domnul Haºotti!

## Domnilor,

Întotdeauna am apreciat inteligenþa dumneavoastrã. Mã mir însã cã tocmai dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, a cãrui inteligenþã am observat-o de atâtea ori, aþi fãcut de douã ori o remarcã care nu este conformã cu realitatea ºi nici nu poate fi.

Eu vreau sã vã spun cã Partidul Naþional Liberal nu are cum sã disparã, cu atât mai mult acum. Nu a dispãrut când înaintaºii dumneavoastrã l-au scos în afara legii. Acum, cu atât mai puþin!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumesc, domnule Haºotti.

În continuare, trecem la votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate. 223 de voturi pentru.

O abþinere. Iertaþi-mã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea ºi combaterea utilizãrii sistemului financiar bancar în scopul finanþãrii de acte de terorism.

Cine este pentru? Împotrivã?

Abþineri? Vã mulþumesc.

Cu 31 de voturi împotrivã ºi 192 de voturi pentru, proiectul Legii a fost aprobat.

Domnule Moiº, aveþi cuvântul un minut.

Abþineri au fost!

Abþineri, iertaþi-mã!

Chiar dacã nu vã place, vreau sã vã spun de ce ne-am abþinut.

Ne place, domnule Moiº, vã rog.

## **Domnul Vãsãlie Moiº:**

Nu de altceva, sã ºtiþi ºi dumneavoastrã. Dacã aþi ºti ce greºealã aþi fãcut, probabil cã aþi fi acceptat amendamentele pe care le-am propus la comisie ºi nu v-aþi fi fãcut de râs cu acest proiect de lege, pentru trei motive.

Primul dintre ele: aceastã lege pe care aþi votat-o astãzi prevede un mecanism pentru întocmirea unei ”liste a ruºiniiÒ, pe care au întocmit-o cândva ºi americanii ºi pe care au regretat-o, dupã aceea, zeci de ani la rând, a unor firme colaboratoare cu terorismul, fãrã nici un fel de transparenþã. Aceastã listã poate fi întocmitã de cãtre administraþie, fãrã sã cearã socotealã nimãnui ºi fãrã sã aibã tangenþã cu realitatea.

Al doilea motiv. Împotriva ”listei ruºiniiÒ nici unul dintre agenþii economici nu are posibilitate de contestare. Aceastã listã este definitivã ºi s-ar putea, mâine, când veþi fi în opoziþie, sã aveþi surpriza sã constataþi cã ºi societãþile dumneavoastrã pot fi trecute pe ”lista ruºiniiÒ ºi

nu veþi avea nici o posibilitate de atac în justiþie împotriva unei astfel de liste.

ªi al treilea motiv. Uitaþi-vã, vã rog, la anexã. Aþi trecut în anexã niºte nume de miniºtri care au fost omorâþi, între timp, în Afganistan. Ei nu mai îndeplinesc funcþiile pe care le-aþi trecut dumneavoastrã în anexã. Nici mãcar atâta obosealã nu aþi manifestat, sã aduceþi la zi lista anexã a acestei legi. Dacã va apãrea în ”Monitorul OficialÒ, ne vom face toþi de râs, nu numai dumneavoastrã, cei care aþi votat legea, ci tot Parlamentul.

Noi am fi votat acest proiect de lege, pentru cã suntem un partid justiþiar, suntem pentru combaterea corupþiei, dar nu pe orice cale ºi nu printr-un proiect de lege care are mai degrabã un caracter propagandistic. Uitaþi-vã, vã rog, mai ales la anexã. Înainte de a o publica, verificaþi-o.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Moiº.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Cu 23 de voturi contra, 8 abþineri ºi 192 pentru, proiectul legii a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscal.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Cu 223 de voturi pentru, a fost aprobat proiectul legii. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mãrfuri.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Abþineri? Împotrivã?

Cu 223 de voturi pentru, proiectul legii a fost aprobat. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrãrilor de montaj pentru utilaje, echipamente ºi instalaþii tehnologice industriale.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? 223 de voturi pentru.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã?

Cu 3 voturi împotrivã, 12 abþineri ºi 208 voturi pentru, proiectul legii a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2001 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã?

Cu 3 voturi împotrivã, douã abþineri ºi 218 voturi pentru, proiectul legii a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecþia animalelor folosite

- în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?Abþineri?

Se aprobã proiectul legii.

Proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii, funcþionãrii ºi a activitãþilor legate de privatizare derulate prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

- Cu 9 abþineri, douã voturi împotrivã ºi 210 pentru,

- proiectul legii a fost aprobat.

- Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã

- a Guvernului nr. 33/2002 privind modificarea capitolului 1 din anexa nr. 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã din sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

- Cu 16 voturi împotrivã ºi 198 pentru, proiectul legii a

- fost aprobat.

- Stimaþi colegi,

- Mulþumindu-vã pentru participare, suspend lucrãrile

- ºedinþei.

- Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/18.V.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei