Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ lua˛i loc ∫i s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„, din cei 344 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 252 de deputa˛i, 92 de deputa˛i fiind absen˛i.

Da˛i-mi voie s„ v„ prezint o informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, care urmeaz„ s„ fie avizate de c„tre comisiile permanente.

Propunerea legislativ„ privind Ordinul îMeritul Sanitar“ ∫i Medalia îMeritul Sanitar“, ini˛iat„ de Comisia special„ pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia special„ pentru elaborarea propunerii legislative privind sistemul na˛ional de decora˛ii. Aceast„ comisie urmeaz„ s„ Óntocmeasc„ Ón urm„toarele cinci zile un raport asupra amendamentelor, Ón conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Propunerea legislativ„ privind asigur„rile private de s„n„tate, ini˛iat„ de un num„r de 7 deputa˛i.

Œn fond, a fost sesizat„ Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 25 noiembrie 2003.

Propunerea legislativ„ privind exercitarea profesiei de detectiv particular, ini˛iat„ de un num„r de 9 deputa˛i.

Œn fond, a fost sesizat„ Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, iar pentru avize, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 25 noiembrie 2003.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Na˛ionale.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 25 noiembrie 2003.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv, primit de la Guvern.

Œn fond, a fost sesizat„ Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 Termen pentru depunerea raportului: 2 octombrie 2003.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e, primit de la Guvern.

Œn fond, sesizat„ a fost Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, iar pentru avize Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 2 octombrie 2003.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„. Propunerea legislativ„ pentru reorganizarea administrativ-teritorial„ a unor jude˛e din centrul Rom‚niei.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 17 noiembrie 2003.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 215, Legea administra˛iei publice locale.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 17 noiembrie 2003.

Propunerea legislativ„ pentru completarea alin. 3 al art. 86 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Œn fond, a fost sesizat„ Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 17 noiembrie 2003.

Œn continuare, v„ prezint urm„toarea not„: Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/92 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 390/2002 privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii.

Tot Ónainte de a intra Ón parcurgerea actelor normative Ónscrise pe ordinea de zi, da˛i-mi voie s„ v„ anun˛ c„ distinsul nostru coleg, domnul deputat Valeriu Stoica, ∫i-a prezentat ast„zi demisia din calitatea de deputat, Óncep‚nd cu data de 1 octombrie 2003.

Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ face˛i vreo precizare Ón leg„tur„ cu aceast„ demisie, pofti˛i.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Respectul pe care vi-l datorez m„ Óndeamn„ s„ vin la aceast„ tribun„ pentru a anun˛a demisia mea din Camera Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc pentru colegialitatea de care a˛i dat dovad„ timp de ∫apte ani, c‚t am fost membru al acestei Camere, ∫i v„ asigur c„ a fost o mare onoare pentru mine s„ fiu membru Ón Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i noi v„ mul˛umim, domnule deputat. Aplauzele colegilor mei sunt o dovad„ elocvent„. V„ a∫tept„m s„ reveni˛i Ón Parlament Ón alegerile viitoare, pentru c„, acum fiind un act unilateral care Ó∫i produce deja efecte, va fi greu s„ reveni˛i Ónainte de 2004.

Stima˛i colegi,

Pe lista ordinii de zi de ast„zi sunt mai multe rapoarte de mediere. V„ rug„m s„ le urm„rim Ómpreun„ cu aten˛ie.

Primul este cel cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2000 privind protec˛ia patrimoniului arheologic ∫i declararea unor situri arheologice ca zon„ de interes na˛ional.

La punctul 1, textul Camerei Deputa˛ilor. Nu se supune dezbaterii ∫i nici votului, potrivit Regulamentului Camerei.

La punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 20, 21 sunt textele Camerei. Œn consecin˛„, nu este nevoie s„ le mai supunem dezbaterii sau votului dumneavoastr„.

Raportul Ól vom supune votului final la data care va fi stabilit„ de Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi.

Al doilea raport Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi este cel cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.

La punctul 1, text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La punctul 2, de asemenea, text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La punctul 3, text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La punctul 4, lit. a) de la art. 295, comisia ne propune varianta Senatului, eliminarea textului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Pentru urm„torul text, de la finele punctului 4, la pagina 4, comisia ne propune un text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat textul comun Ón unanimitate.

Œn fine, pentru ultima parte a punctului 4, de asemenea, comisia ne propune textul Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

La punctul 5, textul Camerei Deputa˛ilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

## **Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Pe fondul preocup„rii statelor din sud-estul Europei de a contribui la Ónt„rirea securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii Ón zon„ ∫i con∫tient„ de faptul c„ un element important pentru amplificarea asisten˛ei reciproce Óntre na˛iuni, Ón domeniul Ónl„tur„rii dezastrelor, este cooperarea civil-militar„, la 3 aprilie 2001, la Sofia, patru state, respectiv Bulgaria, Macedonia, Croa˛ia ∫i Slovenia, au semnat Acordul pentru constituirea Consiliului de planificare pentru situa˛ii de urgen˛„ civil-militare din sud-estul Europei.

Rom‚nia a participat la negocieri Óncep‚nd cu anul 2000, iar la 27 noiembrie 2002, pe baza deplinelor puteri ce i-au fost acordate, Ministerul de Interne a semnat la Sofia pentru subscrierea Rom‚niei la acest acord.

Prin acordul respectiv se instituie cadrul juridic multilateral necesar planific„rii ∫i coordon„rii imediate ∫i eficiente a resurselor disponibilizate, potrivit deciziei fiec„rei p„r˛i pentru interven˛ie Ón caz de dezastru ∫i pentru Ónl„turarea urm„rilor acestora.

Devenind parte a acestui organism, Rom‚nia poate beneficia de asisten˛„ specializat„ din partea statelor membre ale Consiliului, Ón eventualitatea unei situa˛ii de urgen˛„ civil-militar„.

Œn conformitate cu dispozi˛iile art. 4 din Legea nr. 4/91 privind Óncheierea ∫i ratificarea tratatelor, pentru a intra Ón vigoare acordul Ón discu˛ie trebuie prezentat, trebuie supus ratific„rii Parlamentului, prin lege, motiv pentru care v„ adres„m rug„mintea s„ adopta˛i proiectul de lege sus-men˛ionat.

V„ mul˛umesc.

din 26 de membri, ∫i a fost votat„ Ón unanimitate propunerea Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale?

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Da, domnul deputat Bruda∫cu.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea s„ fi˛i de acord c„, oric‚t ar fi de important acest document, noi nu putem vorbi de planificarea urgen˛elor. Urgen˛ele sunt ni∫te situa˛ii care de foarte multe ori este vorba de traducerea termenului englezesc îemergency“ , care apar Ón situa˛ii, cum este vorba ∫i de aceste dezastre, neplanificate.

Deci, noi ar trebui s„ modific„m titlul acestei legi, Ón sensul urm„tor: îproiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind constituirea Consiliului de planificare pentru situa˛ii de urgen˛„ civil-militare“. Mi se pare c„ este mai clar„ ∫i evit„, elimin„ orice interpretare eronat„ a sensului pentru care a fost elaborat acest proiect de lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, am mai avut discu˛ii pe tema asta. Vede˛i titlul acordului, care este semnat de cele dou„ p„r˛i.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Dumneavoastr„ planifica˛i dezastre sau ministerul? Eu vreau s„ corect„m...

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat Tudor, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de Lege privind ratificarea Acordului referitor la constituirea Consiliului de planificare a urgen˛elor civil-militare pentru sud-estul Europei.

Au fost avizate favorabil de c„tre Consiliul Legislativ, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

O fraz„ vreau s„ explic, pentru ce este necesar ∫i important acest acord. Se urm„re∫te instituirea unui cadru juridic pentru planificarea ∫i coordonarea resurselor disponibilizate pentru interven˛ia Ón cazul dezastrelor ∫i Ónl„turarea urm„rilor acestora. Devenind parte a acestui organism, Rom‚nia poate beneficia de asisten˛„ specializat„ din partea statelor membre ale Consiliului, Ón eventualitatea unor situa˛ii de urgen˛„ civil-militare.

Este un proiect de lege ordinar. A fost adoptat de Senat pe 4 septembrie. La lucr„rile comisiei au fost 23

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aceast„ traducere a fost Ón mod egal admis„ de p„r˛ile care au semnat acordul.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Nu putem spune c„ planific„m dezastre!

Ini˛iatorul dore∫te s„ fac„ un alt comentariu? Nu avem cum modifica titlul acordului, stimate colega. La con˛inutul articolului unic, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Adoptat Ón unanimitate.

Vom supune legea votului final la data care va fi stabilit„ de c„tre Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ prin schimb de scrisori, semnate la Bucure∫ti la 7 august 2002 ∫i la Bruxelles la 1 octombrie 2002, cu memorandumul de finan˛are pentru reabilitarea re˛elei de canalizare ∫i capacit„˛ilor de epurare a apelor uzate din Constan˛a.

Din partea ini˛iatorului, domnul ministru Gaspar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 **Domnul Acsinte Gaspar** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul prezint„ plenului Camerei Deputa˛ilor proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2, convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ prin schimb de scrisori privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„, acordat„ prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru m„sura Reabilitarea re˛elei de canalizare ∫i a facilit„˛ilor de epurare a apelor uzate Ón Constan˛a, ce a fost semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 ∫i la Bucure∫ti la 22 decembrie 2000.

Motivul acestui amendament const„ Ón faptul c„ economiile Ónregistrate Ón cadrul componentei la construc˛ia Ón sta˛ii de epurare Constan˛a-Nord, reprezent‚nd suma de 5 milioane euro, s„ fie folosite pentru reabilitarea unor componente adi˛ionale de lucr„ri, cum ar fi sta˛ia de pompare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, avizat favorabil de Consiliul Legislativ ∫i de comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

V„ rog, domnilor ∫i doamnelor deputa˛i, s„ v„ exprima˛i votul Ón sensul ca proiectul de lege s„ fie adoptat Ón forma prezent„ de c„tre Senat. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Ioan Oltean, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ pentru adoptarea Ón fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2, convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, act normativ care a fost adoptat de c„tre comisie Ón unanimitate Ón prezen˛a reprezentantului Guvernului, apreciindu-se c„ sunt toate temeiurile de drept ∫i de fapt care s„ conduc„ la un raport favorabil.

De aceea, v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ sus˛ine˛i raportul comisiei ∫i s„ vota˛i Ón favoarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect.

La titlu, dac„ ave˛i vreo obiec˛iune? Nu. Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de ratificare a amendamentului, amendament cuprins Ón continuarea legii.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la articolul unic? Nu. Votat Ón unanimitate.

Stima˛i colegi, este vorba de un proiect de lege pentru ratificarea unui tratat interna˛ional. Fiind vorba de o lege ordinar„,

## **Domnul Ion Diaconu —** _secretar general Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ prezent„m proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Federal„ Iugoslavia privind protec˛ia drepturilor persoanelor care fac parte din minorit„˛i.

Am clarificat cu partea iugoslav„ aceast„ problem„, a denumirii statului; deci, chiar dac„ noi Ói spunem aici Republica Federal„ Iugoslavia, ∫i ea acum se cheam„ Uniunea Serbia ∫i Muntenegru, nu este nici o problem„, ei o vor ratifica ∫i vom conveni printr-un schimb de note asupra modific„rii denumirii statului respectiv.

Œncheierea acestui acord a devenit necesar„ pentru noi, deoarece Ón aceast„ ˛ar„ vecin„ nou„, de la sudvest, avem de-a face tot timpul cu dou„ denumiri: rom‚ni ∫i vlahi. ™i, tot timpul, partea iugoslav„ a fost tentat„ s„ considere c„ sunt dou„ minorit„˛i ∫i nu una. Noi am militat pentru o defini˛ie care s„ le includ„ pe am‚ndou„ ∫i s„ dea acelea∫i drepturi popula˛iei din Voievodina din Valea Timocului, sub aceea∫i denumire.

De aceea, defini˛ia pe care am g„sit-o se refer„ la persoane care Ómp„rt„∫esc aceea∫i origine etnic„, limb„ ∫i tradi˛ii cu majoritatea popula˛iei din cealalt„ parte contractant„, deci cu majoritatea popula˛iei din Rom‚nia. Aceast„ defini˛ie include ambele comunit„˛i.

De asemenea, Acordul creeaz„ o comisie interguvernamental„, care ne va permite s„ promov„m drepturile acestei comunit„˛i. Pe fond, Acordul se refer„ la Conven˛ia-cadru adoptat„ deja la Strasbourg de ambele ˛„ri. Deci, ea nu creeaz„ prevederi noi ∫i obliga˛ii noi. Le reafirm„ pe cele care exist„, dar ne d„ posibilitatea s„ le promov„m pentru to˛i membrii comunit„˛ii de origine rom‚n„ din aceast„ ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnul pre∫edinte Neagu.

N-am observat c„ la dumneavoastr„ a fost proiectul pentru raportul final.

Domnule pre∫edinte,

Comisia a fost sesizat„; am primit documentele necesare ∫i avizul Consiliului Legislativ, ∫i de la Comisia pentru politic„ extern„ au avizat favorabil. ™i, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat pentru a Ónainta plenului proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea Ón domeniul protec˛iei minorit„˛ilor na˛ionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ se Ónscrie la dezbateri generale? Domnule Dan Bruda∫cu, pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Œn principiu, apreciez ca fiind deosebit de util„ Óncheierea unui asemenea acord care s„ asigure, Ón sf‚r∫it, ∫i minorit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i vlahe din sudul Dun„rii, de pe teritoriul fostei Republici Federale Iugoslavia, actualmente Republica Serbia ∫i Muntenegru, posibilitatea de a-∫i conserva valorile specifice, spirituale, culturale ∫i Ón celelalte domenii.

Apreciez, de asemenea, ca deosebit de importante prevederile c‚torva dintre articolele acordului, care s-au referit inclusiv la posibilitatea ca membrii acestor minorit„˛i s„ utilizeze, Ón raporturile lor cu administra˛ia local„ ∫i cu autorit„˛ile administrative ∫i judiciare, limba ∫i alfabetul minorit„˛ilor respective.

Un alt fapt deosebit de Ómbucur„tor este cel prev„zut la art. 9 al acordului respectiv, care Ón partea sa a doua sus˛ine – ∫i acest lucru ar trebuie s„ fie avut Ón vedere de c„tre ministerul de resort pentru Óncheierea de acorduri similare ∫i cu alte guverne vecine, pentru a elimina posibilitatea distrugerii elementului rom‚nesc ∫i dispari˛ia sa Óntr-un termen previzibil – un lucru deosebit, ∫i anume acela c„ p„r˛ile contractante se vor ab˛ine de la m„suri care ar putea schimba compozi˛ia etnic„ a popula˛iei Ón regiunile locuite de minorit„˛ile na˛ionale ∫i care au ca scop restr‚ngerea drepturilor ∫i libert„˛ilor persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.

Un singur lucru pe care nu l-am Ón˛eles din lectura acestui document, ca ∫i din interven˛ia reprezentantului Guvernului, este ce se va Ónt‚mpla cu minorit„˛ile etnice pe care, din motive ∫tiin˛ifice, le-am definit ca fiind meglenorom‚ni, istrorom‚ni sau macedorom‚ni. Noi vorbim doar de dou„ no˛iuni, respectiv de rom‚nii care s-au declarat ca atare, Ón general Ón ceea ce se nume∫te Voivodina sau Banatul s‚rbesc, ∫i respectiv despre vlahi,

care au o r„sp‚ndire destul de larg„, Valea Timocului fiind Óns„ concentrarea maxim„ de a∫ezare a acestora.

Nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„, Óns„, cu celelalte categorii, ele nu au fost avute Ón vedere sau, probabil, pe baza unor discu˛ii bilaterale se va g„si o solu˛ie ∫i pentru rezolvarea problemei lor.

Un alt aspect pe care-l consider ca o neÓmplinire a acestui acord este lipsa unei prevederi de sprijin direct din partea ministerelor de resort Ón ceea ce prive∫te Óncurajarea refacerii sistemului de ∫coli rom‚ne∫ti pe teritoriul Iugoslaviei, ∫coli care Ón perioada anterioar„, Óncep‚nd, dac„ vre˛i, chiar cu perioada secolului al XIXlea, au dat posibilitatea acestora s„ se reg„seasc„ Ón spiritualitatea neamului rom‚nesc. Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

Domnule ambasador Diaconu, pute˛i s„ comenta˛i pu˛in interven˛ia domnului deputat?

Noi Ói avem Ón vedere nu numai pe rom‚nii din Valea Timocului, ci ∫i pe cei din Voivodina, i-am men˛ionat pe ace∫tia fiindc„ sunt cei mai numero∫i, dar tratatul, acordul respectiv se refer„ la persoane care Ómp„rt„∫esc aceea∫i origine etnic„, ∫i aici intr„ toate persoanele care Ómp„rt„∫esc aceea∫i origine etnic„: ∫i meglenorom‚ni, ∫i istrorom‚ni ∫i macedorom‚ni. Deci nu am exclus pe nimeni. Ne referim la persoane.

Œn ceea ce prive∫te refacerea ∫colilor, sigur, nu puteam intra Ón acest detaliu, dar acordul prevede dreptul popula˛iei care face parte din aceste minorit„˛i de a studia Ón limba matern„ ∫i de a-∫i promova identitatea etnic„, cultural„ ∫i lingvistic„.

Œn consecin˛„, aceasta include ∫i problema ∫colii Ón limba matern„. Va fi vorba de refacere, de continuare, modalit„˛ile tehnice vor fi examinate de comisie. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ domnul deputat este mul˛umit de aceste explica˛ii?

Nu doresc alte explica˛ii.

Mul˛umesc reprezentantului Ministerului de Externe pentru preciz„rile f„cute.

Vreau Óns„ s„ se ∫tie c„ este o mare diferen˛„ Óntre drepturi ∫i materializarea acestora, o ilustrare Ón acest sens sunt ∫i dificult„˛ile pe care Ón acest moment le are Biserica ortodox„, cu un vicar episcop la V‚r∫e˛. ™ti˛i foarte bine c‚t este de Óncorsetat, c‚t este de urm„rit ∫i mai ales faptul c„ din timp Ón timp este obligat s„-∫i prelungeasc„ viza de ∫edere pe teritoriul Iugoslaviei. Este vorba de faptul c„, neprecizarea elementului acesta, al obliga˛iei p„r˛ilor de a asigura efectiv educarea Ón limba na˛ional„, etnic„, a etniei Ón cauz„, ar putea s„ creeze

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 dificult„˛i reale Ón aplicarea unora dintre prevederile documentului, a c„rui importan˛„ nu o pun sub semnul Óntreb„rii. Dimpotriv„, felicit ministerul ∫i Guvernul pentru c„ au avut o asemenea ini˛iativ„, manifest‚nd interes, cel pu˛in pentru Ónceput Ón Iugoslavia, fa˛„ de soarta minorit„˛ii rom‚ne∫ti Ón ansamblul ei.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acesteia, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de ratificare a acordului, acord pe care-l ave˛i ∫i anex„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

- Parcurg‚nd textul acestui proiect de lege, care are

- caracter ordinar, Ól

## **Domnul Dan Banciu —** _consilier Ón Ministerul_

## _Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Analiza poten˛ialului turistic al Rom‚niei ∫i Ón special al poten˛ialului turistic montan ne-a dus la concluzia c„ exist„ o posibilitate ∫i o necesitate imediat„ de a dezvolta un program na˛ional privitor la sporturile de iarn„ Ón zonele montane, program care a fost Ónt„rit printr-un amplu studiu f„cut de Institutul Na˛ional de Cercetare ∫i Dezvoltare Ón Turism, Ón colaborare cu societ„˛i de proiectare ∫i consultan˛„ Ón domeniu.

Acest proiect care s-a transformat Ón propunerea legislativ„ de fa˛„ a c„utat s„ determine, Ón primul r‚nd, posibilit„˛i reale, concrete, de a Ómbun„t„˛i infrastructura general„ a ofertei pentru sporturile de iarn„, a structurilor de primire turistic„. Totodat„, s-au decelat toate posibilit„˛ile de finan˛are existente, vizavi de aceste proiecte ∫i se prev„d astfel toate formele de finan˛are posibile, at‚t finan˛are de la bugetul de stat, de la bugetele locale, finan˛„ri particulare, parteneriat sau orice alt„ form„ de finan˛are intern„ sau extern„.

Acest studiu ∫i aceast„ lege a ˛inut cont de importan˛a care se asigur„ pe plan mondial Ón domeniul conceptului de siguran˛„ a turismului. Deci, Ón acest proiect am ˛inut cont de importan˛a implement„rii ∫i urm„ririi respect„rii standardelor interna˛ionale de siguran˛„ Ón domeniu, at‚t pentru practicarea sporturilor, precum ∫i a mijloacelor de transport cu cablu, instala˛iilor de Óntre˛inere ∫i exploatare a p‚rtiilor.

Œn concluzie, aplicarea acestei legi se va asigura cu Óncadrarea Ón bugetele aprobate anuale a institu˛iilor implicate Ón derularea programului respectiv. El a fost etapizat pe mai multe perioade, iar Ón cursul discu˛iilor

care au avut loc Ón cadrul comisiilor proiectul a fost Ómbun„t„˛it cu observa˛iile venite de la comisie. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Din partea comisiei, pofti˛i, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare turistic„ îSuperschi Ón Carpa˛i“, transmis cu adresa nr. 284 din 22 aprilie 2003, Ónregistrat„ sub nr. 23/106/2003. Aceast„ lege a fost aprobat„ Ón Senat Ón ∫edin˛a din 10 aprilie 2003.

Cu adresa nr. 448 din 24 martie Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Cu adresa nr. 284 din 6 mai 2003 Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a avizat favorabil proiectul de lege.

Cu adresa nr. 26/1.265 din 7 mai Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Cu adresa nr. 243 din 7 mai 2003 Comisia pentru buget, finan˛e, b„nci a avizat favorabil proiectul de lege.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare turistic„ îSuperschi Ón Carpa˛i“, ca program de interes na˛ional, pentru dezvoltarea turismului montan, cu componenta principal„, turism pentru practicarea schiului.

Sursele de finan˛are pentru realizarea programului se constituie, dup„ caz, din: sumele alocate de la bugetul de stat ∫i bugetele locale, credite interne sau externe, ajutoare financiare interne sau externe nerambursabile, resurse ale sectorului privat, alte resurse atrase.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor membrii comisiei au dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛ele din 27 mai ∫i 3 iunie ∫i au Óntocmit raportul nr. 23/106 din 10 iunie 2003.

Camera Deputa˛ilor, Ón ∫edin˛a din plen din 2 septembrie a hot„r‚t, Ón conformitate cu prevederile art. 102 din regulament, restituirea raportului la Comisia pentru industrii ∫i servicii, Ón vederea reanaliz„rii unor texte.

Œn ∫edin˛ele din 9 septembrie ∫i din 16 septembrie 2003, Comisia pentru industrii ∫i servicii a luat Ón dezbatere ∫i a analizat amendamentele depuse.

Principalul amendament admis de comisie se refer„ la introducerea unei anexe care expliciteaz„ situa˛iile, sta˛iunile ∫i zonele turistice, prev„zute Ón fiecare etap„ a programului.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Domnul deputat Ráduly.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnainte de toate, permite˛i-mi s„ mul˛umesc ini˛iatorului ∫i comisiei sesizate Ón fond pentru solu˛ia Ón˛eleapt„ pe care au g„sit-o. Dac„ v„ apleca˛i Ón am„nunt asupra formei adoptate de comisie ∫i propuse dumneavoastr„ spre adoptare, o s„ vede˛i c„, Ón sf‚r∫it, comisia a reu∫it s„ prezinte o form„, o variant„ Ón care s„ fie cuprinse toate aspectele legate de poten˛ialul turismului montan din Rom‚nia, cu inciden˛„ viz‚nd practicarea schiului ∫i a altor sporturi de iarn„ ∫i astfel cred c„ Ón comisie s-a reu∫it ca marea majoritate a colegilor prezen˛i s„ fie mul˛umi˛i ∫i s„ sus˛in„ aceast„ form„ a proiectului de lege.

Desigur c„, dincolo de mul˛umiri ∫i dincolo de Ón˛elepciunea solu˛iei, trebuie s„ v„ spun c„ Ón ceea ce m„ prive∫te, dar aceasta v„ spun exclusiv Ón nume personal, am r„mas cu un singur gust amar, ∫i anume, pentru c„ o dat„ cu l„rgirea sferei de aplicare a acestui program legat de turismul montan ∫i asupra altor sporturi de iarn„, deci inclusiv a sporturilor care, cel pu˛in teoretic se practic„ pe ghea˛„ ∫i pe patinoare, aveau loc Ón etapa a doua a acestui program na˛ional acele ora∫e Ón care ast„zi Ón Rom‚nia exist„ patinoare artificiale acoperite ∫i, din nefericire, Ón zona montan„. ™i, din nefericire, acestea sunt numai dou„, la Gheorgheni ∫i la Miercurea-Ciuc sunt asemenea patinoare, dar, din p„cate, aceste dou„ localit„˛i au fost sc„pate din anex„. Poate c„ vor fi solu˛ionate la mediere.

Œn consecin˛„, trebuie s„ v„ spun c„ noi am sus˛inut de la bun Ónceput ideea acestui Program îSuperschi Ón Carpa˛i“, Óns„ acum, o dat„ cu modificarea structurii ∫i clarificarea etapelor acestui program, sus˛inem nu numai ideea programului na˛ional, ci ∫i fondul, detaliile acestuia.

Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ sper„m c„ acest program, o dat„ implementat, va aduce acele beneficii la care am sperat ∫i sper„m ∫i, drept urmare, s„ contribuie la dezvoltarea echilibrat„ a zonei montane ∫i la cre∫terea economic„ a ˛„rii noastre.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Trebuie s„ explic, a∫a cum se arat„ ∫i Ón raport, c„ cei patru deputa˛i ai Comisiei de industrii din partea Partidului Rom‚nia Mare au votat contra acestui proiect ∫i Ón primul r‚nd motiva˛ia noastr„ se bazeaz„ pe faptul c„, undeva la art. 4, este prev„zut„ trecerea unor terenuri, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare, din proprietatea public„ sau privat„ a statului ∫i administrarea Regiei Na˛ionale a P„durilor, Ón proprietatea public„ a unit„˛ilor administrativ teritoriale, respectiv ∫i Ón administrarea consiliilor locale.

Noi aici vedem c„ se deschid por˛ile unor afaceri ilicite Ón viitor, pe de o parte, deci acesta a fost motivul. Pe de alt„ parte, Ón m„surile care sunt preconizate de aceast„ lege se prevede realizarea unui studiu integrat, de c„tre institutul de cercet„ri de profil, cercetaredezvoltare Ón turism, ∫i am considera mai util s„ fi f„cut Ónt‚i acest studiu, ca s„ vedem ce implica˛ii sunt Ón teritoriu ∫i dup„ aceea s„ elabor„m acest proiect de lege.

Suntem pentru dezvoltarea – Ónc„ o dat„ – a sporturilor de iarn„, unde noi st„m destul de prost, Ón general, ∫i ca locuri de agrement, dar de aici s„ nu se creeze alte ∫i alte posibilit„˛i de afaceri ilicite. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule profesor.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

La titlul legii, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1, care sugereaz„ o modificare a acestuia. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Adoptat amendamentul 1, modificat titlul legii.

La art. 1 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 2. Nu ave˛i obiec˛iuni. Adoptat amendamentul 2, modificat art. 1.

La art. 2 alin. 1 ∫i 2, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 3 al comisiei.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat textul art. 2.

La art. 3, pentru lit. a) ∫i b), v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 4.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat lit. a) ∫i b).

La lit. c) comisia nu are propuneri. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Adoptat textul ini˛ial din proiect.

La lit. d), e), f) ∫i g), v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentele corespunz„toare acestor litere, de la punctul 4, paginile 5 ∫i 6.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la vreuna din aceste litere? Nu. Adoptate toate Ón formularea din amendament.

Articolul 4. Comisia nu are propuneri pentru alin. 1 ∫i

2. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛ii? Votat„ formula din proiectul de lege.

La alin. 3 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 5, cu privire la acest alineat, de la pagina 7.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

## Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate amendamentul, modificat alin. 3. La art. 5, Ón formularea Senatului, 6 a Camerei Deputa˛ilor, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 6. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? V„ rog.

Œmi permit s„ Óndrept o eroare material„, la art. 5, respectiv noul articol 6. S-a s„rit c‚nd s-a spus îimplementarea programului pe etape va fi coordonat„ de Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ón colaborare cu Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului“ ∫i trebuia introdus„ aici ∫i Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sport care, de fapt, se reg„se∫te – o vede˛i Ón articolul urm„tor. Deci mai trebuia ∫i completarea î∫i Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sport“ . Este o eroare material„. Œn varianta proiectului exista.

Este o omisiune. Comisia este de acord? Supun, totu∫i, textul articolului Ón formularea completat„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La art. 6, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 7. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Amendamentul vizeaz„ toate trei alineatele. Nu sunt obiec˛iuni. Adoptat textul Ón formularea din amendamentul 7, pentru art. 5.

Actualul art. 7. Comisia nu are propuneri. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛ii? Votat Ón unanimitate Ón formularea din textul proiectului.

La art. 8, urm„ri˛i amendamentul 9. Nu sunt obiec˛iuni. Admis amendamentul 9, modificat art. 8.

Pentru anex„, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat textul anexei Ón formularea ini˛iatorului. Cu aceasta, am parcurs textul proiectului de lege.

Vom supune acest proiect votului final la data stabilit„ de Biroul permanent ∫i de Comitetul ordinii de zi.

La punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.

Rog ini˛iatorul s„ ne prezinte.

Doamna ministru Manolescu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Maria Manolescu** _**—** secretar de stat Ón_

## _Ministerul Finan˛elor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Legisla˛ia vamal„ Ón domeniul scutirilor de la plata datoriei vamale este armonizat„ cu acquis-ul comunitar, Ón ceea ce prive∫te principiile ∫i modul de acordare a scutirilor.

Prin actul normativ supus aprob„rii, s-a reglementat categoria de bunuri care nu au destina˛ie comercial„ ∫i care pot beneficia de regimul vamal preferen˛ial, pentru bunurile respective nefiind transpuse Ónc„ Ón legisla˛ia na˛ional„ reglement„rile europene.

Œn spe˛„, s-a reglementat scutirea de la plata drepturilor de import sau de export la urm„toarele categorii de bunuri: bunuri introduse Ón ˛ar„ de persoane fizice cu ocazia schimb„rii domiciliului, bunuri de capital,

materiale educa˛ionale, ∫tiin˛ifice ∫i culturale, instrumente ∫i aparatur„ ∫tiin˛ific„ ∫i alte astfel de bunuri care nu au caracter comercial.

Domnule vicepre∫edinte Grigora∫, pofti˛i s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, b„nci.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, a Óntocmit raport favorabil, propune dezbaterea ∫i adoptarea cu c‚teva amendamente care sunt Ón raport. S-au avut Ón vedere avizele de la Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, de asemenea, ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Œn consecin˛„, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i spre dezbatere ∫i adoptare plenului, Ón forma prezentat„ Ón raport, inclusiv cu amendamentele admise. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?

Trecem, Ón consecin˛„, la dezbaterea proiectului de lege. V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel raportul comisiei ∫i textul proiectului de lege.

- La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat

- Ón unanimitate.

La articolul unic urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

Trecem la dezbaterea ordonan˛ei.

La titlul ordonan˛ei dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Articolele 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului II ∫i al sec˛iunii 1. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Articolele 3, 4, 5, 6 ∫i 7. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Articolele 8, 9, 10 ∫i 11. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

- Titlul sec˛iunii a 2-a. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

De la art. 12 p‚n„ la art. 16. Dac„ la vreuna din acestea ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votate Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 11

Titlul sec˛iunii a 3-a. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Articolele 17, 18, 19, 20. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Titlul sec˛iunii a 4-a, votat Ón unanimitate.

Articolele 21, 22, 23, 24, 25. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Titlul sec˛iunii a 5-a, votat Ón unanimitate.

- Articolele 26, 27. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón

- unanimitate.

- Titlul sec˛iunii a 6-a. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón

- unanimitate.

- Articolele 28, 29. Votate Ón unanimitate.

- Titlul sec˛iunii a 7-a, votat Ón unanimitate. Articolele 30, 31, votate Ón unanimitate.

- Titlul sec˛iunii a 8-a, votat Ón unanimitate.

- Articolele 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38. Nu sunt

- obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Propun 10 minute Ón total ∫i dou„ minute pentru fiecare luare de cuv‚nt.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Dac„ sunt Ómpotriviri? Ab˛ineri? Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni la titlu.

La cuprinsul articolului unic din proiectul de lege, urm„ri˛i amendamentul nr. 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 Urm„ri˛i, Ón continuare, punctul 5 din raport, prin care comisia ne propune un art. II.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 5?

™tiu, dar am luat art. II din proiectul de lege, pe urm„ trecem la ordonan˛„.

Am mers pe proiectul de lege, stima˛i colegi, deci, suntem la amendamentul nr. 5, prin care comisia propune un art. II, cu privire la intrarea Ón vigoare a legii.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

Admis Ón unanimitate.

Trecem la...

Ce am s„rit?

Stima˛i colegi, am luat Ónt‚i Ón dezbatere proiectul de lege, cu articol unic ∫i articol II, nu am vorbit Ónc„ de celelalte puncte: nici de titlul ordonan˛ei de urgen˛„, nici de art. I, nici de art. 44! Legea avea un singur articol unic, l-am discutat, ∫i s-a introdus art. II, cu privire la intrarea Ón vigoare a legii! V„ rog s„ fi˛i aten˛i la dezbateri!

Trecem la titlul ordonan˛ei de urgen˛„.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

- Votat Ón unanimitate.

- La art. I, preambul, urm„ri˛i amendamentul nr. 2 din

- raport. Dac„ ave˛i...

Domnule ministru Gaspar, deci, la art. I din ordonan˛„, preambulul? Nu.

Se admite, Ónseamn„, amendamentul nr. 2, cu privire la acest preambul.

- La art. 44[1] , domnul ministru Gaspar are un

- amendament.

La raport sau la...? Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn cadrul dezbaterilor care au avut loc Ón comisie, v„ rog s„ observa˛i c„ cele dou„ alineate, care erau propuse de Guvern la art. 44[1] , au fost comasate, rezult‚nd un singur alineat la acest articol, cu care Guvernul nu este de acord. Noi vrem ca interdic˛ia care s-a creat prin aceast„ ordonan˛„ pentru avoca˛ii care au ∫i calitatea de parlamentari s„ opereze ∫i Ón situa˛iile c‚nd ar urma s„ pledeze Ón cauzele ce se judec„ de c„tre judec„torii sau tribunale ∫i s„ nu poat„ s„ acorde asisten˛„ juridic„ nici la parchetele de pe l‚ng„ aceste instan˛e.

Noi propunem ca cele dou„ alineate s„ r„m‚n„ distincte, cum au fost depuse ∫i formulate de c„tre Guvern ∫i, ca atare, s„ se voteze Ómpotriva amendamentului comisiei, prin care se elimin„ aceast„ interdic˛ie cu privire la cauzele care se judec„ la tribunale ∫i la judec„torii. S-a avut Ón vedere c„ avocatul care se afl„ Ón exercitarea mandatului de deputat sau senator are o situa˛ie cu totul special„ ∫i Ói este foarte greu de a putea ca, Ón acela∫i timp, s„ desf„∫oare ∫i activitatea parlamentar„ ∫i activitatea de asisten˛„ juridic„.

Cred c„, dac„ se are Ón vedere programul de activitate al Parlamentului, a∫a cum el este stabilit prin

Regulamentul Camerei Deputa˛ilor: c„ 4 zile activitatea se desf„∫oar„ la sediul Parlamentului, Ón comisii sau Ón plen, iar a cincea zi, vinerea, activitatea se desf„∫oar„ Ón teritoriu, Ón circumscrip˛iile electorale, nu vedem cum, Ón acela∫i timp, s-ar putea s„ ne g„sim ∫i la Parlament ∫i s„ fim ∫i la Ia∫i, ca s„ pled„m Ón nu ∫tiu ce cauz„. Este cunoscut c„ activitatea la instan˛e se desf„∫oar„ p‚n„ vineri, deci, nu exist„ s‚mb„t„, astfel Ónc‚t s„ se sus˛in„ c„ Óntr-o astfel de zi s-ar putea s„ mearg„ ∫i s„ pledeze.

De aceea, rog s„ se adopte textul Ón forma pe care Guvernul a promovat-o.

Pofti˛i, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, pentru c„ am avut, Ómpreun„ cu domnul coleg deputat, domnul general B„doiu, un amendament la acest articol, dac„ Ómi permite˛i – v„d c„ domnul coleg nu este prezent —, Ón numele nostru, totu∫i, am sus˛ine varianta noastr„, formulat„ Ón Comisia juridic„ ∫i, de altfel, aprobat„ de majoritatea membrilor Comisiei juridice, indiferent de coloratura politic„: deci, de la P.R.M., P.S.D., P.N.L. p‚n„ la U.D.M.R., majoritatea membrilor erau de acord.

Eu nu pot s„ fiu de acord cu domnul ministru Gaspar, care a spus c„ nu o s„ aib„ timp. Œn primul r‚nd, c„ a∫ putea s„ v„ spun un exemplu din via˛a mea practic„: sunt de 4 luni de zile avocat pledant ∫i am cerut o cauz„ luni diminea˛„, la ora 8,00. Deci se poate Ómbina totu∫i, pentru c„ se poate cere asemenea lucru, cu activitatea profesional„ ∫i activitatea politic„.

O alt„ problem„, Óns„, major„, dac„ Ómi permite˛i. Aceast„ ordonan˛„ mi se pare c„ nu este de urgen˛„, Ón primul r‚nd. ™i v„ spun de ce: pentru c„ sunt 3 proiecte de acte legislative, 3 proiecte de lege, Ón fa˛a Senatului, Ón Comisia juridic„ a Senatului, care reglementeaz„ sau Óncearc„ s„ reglementeze aceast„ situa˛ie. Situa˛ie reglementabil„, de altfel, pentru c„ sunt ∫i eu, personal, de acord c„ trebuie reglementat„, dar nu Ón sensul cum face ordonan˛a de urgen˛„ emis„ de Guvern.

Œn al doilea r‚nd, tot a∫a, formal, eu nu cunosc nici o hot„r‚re dat„ de judec„torie care a fost casat„ din cauz„ c„ unii avoca˛i au exercitat presiuni asupra instan˛elor. S-ar putea s„ fie asemenea lucruri, dar a∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul ministru, s„ ne prezinte aceste cazuri, pentru c„ nu cred c„ sunt. Deci, hot„r‚ri casate.

Finalmente, eu sus˛in amendamentul nostru – de altfel, aprobat de Comisia juridic„ – ∫i propun ca ∫i dumneavoastr„ s„ vota˛i pentru amendament, la art. 44[1] . V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Tudor. Vorbi˛i Ón numele Comisiei pentru ap„rare, al dumneavoastr„ propriu sau al P.R.M.-ului?

Personal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

## V„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum ∫ti˛i, mi-am exprimat de mai multe ori tot respectul pe care Ól am pentru domnul Gaspar, dar cele dou„ argumente pe care le-a oferit Domnia sa sufer„ discu˛ii. Unul dintre ele, c„ nu are timp un avocat s„-∫i manifeste ∫i, Ón parte, unele, selectiv, din procesele pe care le poate avea, Ón func˛ie de timpul pe care Ól are la dispozi˛ie, m„ face s„ Óntreb dac„, nu cumva, aceea∫i situa˛ie se Ónt‚mpl„ ∫i la profesori, la medici ∫i la alte categorii, care, conform aprob„rilor Biroului permanent, pot beneficia de o func˛ionare paralel„ cu calitatea de deputat? Acest argument este valabil Ón toate cazurile.

E adev„rat c„ este foarte greu de admis c„ un medic bun chirurg nu mai poate opera, salv‚nd multe vie˛i, pentru c„ el st„ Ón banc„, aici, ∫i face h‚r˛og„raie, e de preferat s„ fac„ ∫i opera˛ii ∫i s„-∫i aduc„ contribu˛ia la aceste legi, pe care le cunoa∫te foarte bine, pentru c„ le tr„ie∫te. De asemenea, un profesor universitar nu poate dec„dea din func˛ia ∫i titlurile pe care le are Ón exercitarea func˛iei, pentru c„, de asemenea, st„ ∫i el Ón banc„. De ce ar face o not„ discordant„ un avocat Ón privin˛a aceluia∫i timp? Deci nu este suficient de justificat, de argumentat acest argument.

Iar primul argument pe care Domnia sa l-a invocat, Ón sensul Ón care un avocat poate face presiuni, chiar dac„ nu directe, m„car prin prezen˛„, asupra unui complet de judecat„, eu v„ informez – de altfel, cred c„ ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ la fel de bine ca mine – c„ aceste..., marea majoritate..., unele, hai, complete de judecat„ nu au nevoie de nici o presiune ca s„ dicteze legea a∫a cum vor ele. V„ spun c„, dac„ e∫ti de la un partid care nu e la putere, ai mari probleme Ón justi˛ie.

Cei mai mul˛i, dac„ nu se manifest„ direct, de genul: îIa, rade-l, c„ nu e de-al nostru!“ , cum am auzit eu la Bra∫ov... Nu vreau s„ dau detalii, odat„ o s„ le dau, dup„ ce termin un proces pe care Ól am, adun toate mizeriile pe care le-am Ónt‚mpinat Ón timp de 8 ani Ón procese, ca s„ vede˛i, totu∫i, pe cine ap„r„m...

Stimate coleg, Procedura de urgen˛„, ∫ti˛i...

Am Ón˛eles, termin imediat. V„ rog frumos, ultima fraz„.

Deci nu avocatul face presiune, pentru c„ este avocat, presiunea se poate face pentru c„ e membru al unui partid sau al unui alt partid. ™i, ca atare, nici nu trebuie s„ te mai prezin˛i, dac„ nu faci parte dintr-un partid de guvern„m‚nt. Nu zic de „sta, de acum, ∫i de cel din Conven˛ia trecut„. ™i-a dat demisia domnul Stoica, dar modul cum a condus justi˛ia a fost cel mai penibil posibil, de aceea tragem ponoasele ∫i acum, din cauza acelei justi˛ii nenorocite pe care a promovat-o Domnia sa!

## Stimate coleg,

Ave˛i un ceas Ón fa˛a dumneavoastr„, dac„ cel de la m‚n„ nu v„ merge!

Am Ón˛eles. Ultima fraz„…

V„ rog.

V„ rog s„ judeca˛i bine argumentele pe care le-au adus guvernan˛ii, Ón ideea, de bun„-credin˛„, poate, pe care au avut-o Domniile lor, cu realitatea noastr„ de ast„zi, din tribunale, pe care unii nu o cunoa∫tem, ∫i s„ judeca˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, f„r„ s„ ˛ine˛i cont c„ este o propunere de la Guvern sau o propunere de la comisie.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Boc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine punctul de vedere al Guvernului, exprimat aici prin domnul ministru Gaspar, pentru cel pu˛in alte dou„ argumente, al„turi de cele men˛ionate de Domnia sa:

1. Un parlamentar, atunci c‚nd a decis s„ devin„ persoan„ public„, ∫i-a asumat o anumit„ pozi˛ie social„ ∫i un anumit risc. Dac„ dore∫te Ón continuare s„ r„m‚n„ persoan„ public„, trebuie s„ accepte rigorile impuse de exerci˛iul vie˛ii publice ∫i, Ón consecin˛„, s„ respecte acest regim al interdic˛iilor sau al incompatibilit„˛ilor stabilite.

2. Œn ceea ce prive∫te prezen˛a Ón fa˛a instan˛ei, domnul Tudor spunea c„ numai dac„ e∫ti avocat al puterii po˛i influen˛a, ∫i dac„ e∫ti avocat al opozi˛iei nu po˛i s„ influen˛ezi. Vreau s„ v„ spun c„ situa˛ia nu poate fi cuantificat„ Ón ace∫ti termeni, pentru c„, de foarte multe ori, c‚nd te duci Ón fa˛a unui judec„tor, acela analizeaz„ din foarte multe perspective, g‚ndindu-se dac„ nu cumva acela, Ón perspectiva ajungerii la putere, va putea lua o decizie. Deci jocurile pot fi privite din ambele perspective.

Iar, Ón al treilea r‚nd, trebuie s„ adopt„m acest act normativ din perspectiva mentalit„˛ilor care exist„ Ón Rom‚nia. De foarte multe ori, c‚nd se pierde un proces de c„tre o persoan„ care nu are un avocat parlamentar, iar cea care a c‚∫tigat are un avocat parlamentar, indiferent dac„ a avut sau nu dreptate, partea care pierde consider„ c„ a pierdut nu pentru c„ nu a avut dreptate, ci pentru c„ cealalt„ parte a avut un avocat parlamentar. Este, din nefericire, o mentalitate Ón Rom‚nia, datorat„ ∫i parlamentarilor, ∫i clasei politice, ∫i modului Ón care am reu∫it s„ impunem actul de justi˛ie Ón aceast„ ˛ar„.

Cred c„ acest act normativ are, pe de o parte, menirea ∫i avantajul de a Ómbun„t„˛i imaginea Parlamentului, de a reda cet„˛eanului Óncrederea Ón actul de justi˛ie ∫i consider„m c„ un asemenea demers trebuie s„ fie sus˛inut.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

Mul˛umesc, domnule coleg.

Doamna deputat Afr„sinei, din partea Partidului Social Democrat.

Pledoaria unui avocat, cu respectul care i se cuvine ∫i cu toat„ colegialitatea, o m„rturisesc, pe care Ól pre˛uiesc, m-a convins o dat„ Ón plus. Dar nu acesta este motivul pentru care am venit la tribun„, domnule pre∫edinte. Grupul parlamentar al P.S.D. sus˛ine punctul de vedere din propunerea din proiectul Guvernului, deci, punctul de vedere al Guvernului, Ón aceast„ chestiune. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Potrivit regulamentului, eu sunt dator s„ supun Ónt‚i votului amendamentul comisiei, cel de la pagina 3. A˛i ascultat toate pledoariile.

Cine este pentru? Dou„ voturi pentru.

Œmpotriv„? Este evident, marea majoritate a celor prezen˛i.

Ab˛ineri?

Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga, pentru a nu exista nici un fel de comentariu, s„ vota˛i din nou, cei care sunte˛i Ómpotriva amendamentului comisiei. 77 voturi contra.

Cu 77 voturi contra, 18 ab˛ineri ∫i dou„ pentru, amendamentul comisiei a fost respins.

Œmpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 22 de ab˛ineri.

Textele alin. 1 ∫i 2 ale art. 44[1] au fost votate Ón formularea Guvernului.

Œn continuare, pentru lit. a) p‚n„ la g) de la alin. 2, comisia nu a mai avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛ii? Votate toate textele, Ón formularea Guvernului.

Pentru alin. 3, urm„ri˛i pagina 5. Domnul deputat Márton, pofti˛i.

Mai mult, Ón fa˛a autorit„˛ilor interna˛ionale, a cur˛ilor interna˛ionale, unde, eventual, o persoan„, eventual, lezat„ Ón drepturile sale se adreseaz„ acestor institu˛ii, parlamentarul este oprit s„ pledeze pentru aceast„ persoan„, poate, chiar, Ón situa˛ia unor abuzuri. Unor abuzuri ale unei puteri sau ale unei autorit„˛i sau ale unei institu˛ii, a∫a cum este prev„zut, care, tot a∫a, este reprezentat„, ∫i institu˛ia respectiv„, de c„tre persoane, a∫a cum este prev„zut Ón lege.

Noi credem, din contr„, c„ parlamentarul este ales de popor, nu este o autoritate numit„ ∫i nu trebuie s„ fie loial fa˛„ de deciziile autorit„˛ilor. Ci, din contr„, dac„ le consider„ arbitrare, s„ intervin„ Ómpotriva acestora.

Ca atare, noi solicit„m eliminarea acestui alineat Ón Óntregime, a∫a cum este, sau, dac„ nu pute˛i accepta, s„-l retrimite˛i la comisie, s„ fie reformulat.

Evident, Ón func˛ie de acest vot, dat la acest alineat, ne vom creiona punctul de vedere la finalul votului acestei ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Avem o propunere de eliminare a alin. 3, care, de fapt, este alin. 4, pentru c„ primele dou„ alineate s-au votat.

Cine este pentru propunerea de eliminare a alin. 4?

3 ini˛ial, Ón m„sura Ón care am fi votat amendamentul comisiei, de contopire a alin. 1 ∫i 2. Cum nu s-a aprobat, a r„mas alin. 4.

Da, ave˛i dreptate, alin. 3.

Deci, primul amendament de la pagina 5. 10 voturi pentru eliminare. Œmpotriv„? 73 voturi Ómpotriva elimin„rii. Ab˛ineri? Nu sunt.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

## Procedur„!

## **Doamna Viorica Afr„sinei**

**:**

Domnule pre∫edinte, suntem Ón timpul votului!

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Cred c„ s-a v„zut clar c„ grupul nostru parlamentar a votat pentru varianta Guvernului la alin. 1 ∫i 2. Dac„ alin. 1 ∫i 2 le putem accepta Ón aceast„ variant„, mult mai mult dec‚t cea ie∫it„ din comisie, alin. 3 este neconstitu˛ional ∫i nici ideea pe care o sus˛ine nu o putem accepta. Partea neconstitu˛ional„ este c„ se face o diferen˛iere Ón procesele civile, Óntre acele procese Ón care una dintre p„r˛i este statul ∫i acelea unde nu apare statul. Dac„, Óntr-un proces, apar o persoan„ fizic„ sau juridic„ ∫i statul, atunci, avocatul parlamentar nu poate s„ pledeze pentru persoana respectiv„, dar poate pentru stat.

Mi se pare c„ este o discriminare ∫i este neconstitu˛ional„.

Am num„rat!

Doamn„ Afr„sinei, judeca˛i ∫i dumneavoastr„ dac„ am dreptate. Dac„ exact asupra votului am motiv de procedur„, pot s„ intervin, pentru c„ e viciat!

Nu a˛i venit aici ca s„ discuta˛i cu colegii din sal„, ci ca s„ v„ exprima˛i punctul de vedere!

## Domnule pre∫edinte,

Noi am ridicat m‚na atunci, pentru c„ ni s-a p„rut logic„ argumenta˛ia domnului deputat de la U.D.M.R., dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 a˛i mai Óncurcat, pe urm„, cifrele 3 ∫i 4 ∫i nu am mai ∫tiut ce se voteaz„ ∫i n-au mai ridicat m‚na! V-a∫ ruga, Ónc„ o dat„, s„ mai pune˛i la vot acel vot pentru propunere, ca s„ poat„ fi num„rat, c„ noi, acum, nu mai ∫tim ce vot„m! Ab˛ineri nu mai putem...

## Stimate coleg,

Eu nu Óntorc votul pentru cine nu urm„re∫te lucr„rile!

Nu, le urm„rim bine, dar dumneavoastr„ le-a˛i bramburit! Eu nu sunt de vin„! Œnt‚i a˛i zis c„ e 3, pe urm„ c„ e 4, pe urm„ c„-s am‚ndou„, pe urm„, inversate..., ∫i nu mai era nimeni atent, n-am mai ∫tiut ce vot„m. Nu noi suntem de vin„, nu m„ bate˛i pe mine! Noi trebuie s„ v„ batem pe dumneavoastr„, c„ nu le-a˛i clarificat!

Ca atare, v„ rog s„ pune˛i din nou la vot.

Domnul deputat Márton.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Noi nu contest„m rezultatul acestui vot, Óns„ am preconizat c„, Ón ipostaza Ón care eliminarea nu se va vota, solicit„m retrimiterea la comisie a textului, pentru c„, a∫a cum este, trebuie s„ v„ spun c„ va ar„ta foarte prost, imaginea noastr„ va suferi Ón fa˛a forurilor interna˛ionale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg,

Este adev„rat c„ trebuie s„

Trecem, Ón aceste condi˛ii, la art. II. Am votat art. II.

Art. III. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 4? Admis amendamentul ∫i se modific„ textul art. III.

Domnul Boc. Pofti˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi fi foarte scurt.

Exist„ un amendament respins care figureaz„ pe ultima foaie, la pagina 9, unde am propus introducerea unui nou articol, art. III.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ ceea ce s-a invocat aici cu privire la amendamentul anterior, c„ noi ne-am face de ru∫ine Ón fa˛a Comunit„˛ii Europene prin acceptarea textului pe care l-am votat, nu este adev„rat Óntruc‚t dau un exemplu – Ón Codul electoral francez exact o asemenea incompatibilitate este reglementat„: avoca˛ii nu pot pleda Ón procese Ómpotriva statului.

Acum problema care se pune este urm„toarea: unde era locul acestor interdic˛ii Ón varianta Guvernului, incompatibilit„˛i Ón concep˛ia noastr„?

Noi am apreciat c„, de fapt, suntem Ón prezen˛a unor incompatibilit„˛i, a∫a cum au fost stabilite ele prin Legea anticorup˛ie nr. 161/2003, ∫i, Ón consecin˛„, ar fi fost bine s„ fie reglementate Ón acel text de lege. Nu s-a f„cut acolo, este p„cat, ∫i s-a emis o ordonan˛„ de urgen˛„ de modificare a Legii avocaturii. De ce: pentru c„ pe noi nu ne intereseaz„ situa˛ia avocatului care este ∫i parlamentar, ci ne intereseaz„ situa˛ia parlamentarului care este ∫i avocat. Deci, locul textului era Ón Legea anticorup˛ie, pentru c„ vizam parlamentarul care are ∫i calitatea de avocat.

Œn al doilea r‚nd, se pune Óntrebarea: ce sanc˛iuni se aplic„ dac„ parlamentarul care este ∫i avocat nu respect„ prevederile acestei legi? Evident c„ r„spunsul este: sanc˛iunile care exist„ Ón Legea avocaturii. Iar Legea avocaturii spune la art. 71 c„: îSanc˛iunile disciplinare care pot fi aplicate de c„tre barou sunt: a) mustrarea, b) avertismentul, c) amend„ de la 500.000 de lei la 5.000.000 de lei, d) interdic˛ia de a exercita profesia pe o perioad„ de la o lun„ p‚n„ la un an, e) excluderea din profesie.“, aceste m„suri, evident, aplic‚ndu-se gradual. Se precizeaz„ Ón textul legii: îŒn toate cazurile, ac˛iunea disciplinar„ poate fi exercitat„ Ón termen de cel mult un an de la data s„v‚r∫irii abaterilor, se stabile∫te de c„tre Consiliul Uniunii, se poate declara recurs, care se stabile∫te ∫i se analizeaz„ de Uniunea Avoca˛ilor Ón complet de cinci membri, dup„ care poate ataca Ón instan˛„.“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu acest amendament al domnului Boc. Nu.

Œmpotriv„? 64 de voturi Ómpotriva amendamentului. Ab˛ineri? 22 de ab˛ineri.

Deci, cu 8 voturi pentru, 64 Ómpotriv„ ∫i 22 de ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

Cu aceasta, v„ rog s„ constata˛i c„ am Óncheiat dezbaterile la acest proiect de lege, care va fi supus m‚ine votului final.

Stima˛i colegi,

Ora primei p„r˛i a programului nostru s-a Óncheiat.

Urmeaz„ programul de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ hot„r‚˛i care r„m‚ne˛i ∫i care pleca˛i, pentru a putea derula Ón bun„ ordine procedura r„spunsurilor la interpel„ri.

Primul r„spuns la interpelarea doamnei Mihaela Ionescu, cu privire la situa˛ia unor ∫coli din jude˛ul Constan˛a, Ól va da domnul Alexandru Mircea.

Doamna Mihaela Ionescu este? Este absent„.

Œn aceste condi˛ii, ve˛i trimite r„spunsul scris, domnule coleg.

Atunci c‚nd nu este Ón sal„ deputatul, nu r„spunde˛i.

Urm„toarea Óntrebare este a domnului Costache Mircea, cu privire la protestul comercian˛ilor din Buz„u.

Domnul Costache Mircea este?

V„ rog s„ a∫tepta˛i r„spunsul domnului Alexandru Mircea

Voi r„spunde la Óntrebarea domnului deputat Mircea Costache.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, prin care a˛i solicitat verificarea aspectelor legate de evacuarea comercian˛ilor Ón ziua de 20.08.2003 din Pia˛a Central„ a municipiului Buz„u de c„tre prim„rie, precum ∫i a scurgerilor de bani publici spre diverse canale, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

Consiliul local al municipiului Buz„u, ac˛ionar majoritar la S.C. Pie˛e, T‚rguri ∫i Oboare S.A. Buz„u, a hot„r‚t ca amplasamentele Pia˛a Central„ ∫i Pia˛a de p„s„ri s„ intre Óntr-un program de reabilitare ∫i modernizare, ale c„rui costuri sunt de peste 25 de miliarde de lei, av‚nd ca termen de execu˛ie trei luni Ón intervalul 20.08—20.11.a.c.

Pe toat„ aceast„ perioad„, comercian˛ii de produse agroalimentare au fost Óndruma˛i c„tre celelalte pie˛e care ofer„ spa˛ii disponibile ∫i aflate Ón proprietatea unor societ„˛i comerciale cu capital majoritar de˛inut de Consiliul local, precum ∫i c„tre o pia˛„ privat„, dar al c„rei teren este concesionat de Consiliul local municipal.

Œntruc‚t la data de 20.08 urma s„ se Ónchid„ perimetrul pie˛ei pentru lucru, Ón ziua de 19.08 o delega˛ie din r‚ndul comercian˛ilor a purtat discu˛ii cu primarul municipiului Buz„u pentru a stabili de comun

acord posibilit„˛ile ca ace∫tia s„ Ó∫i poat„ derula activitatea comercial„. Œn urma discu˛iilor, peste 100 de comercian˛i au Ónchiriat spa˛ii Ón Pia˛a privat„ B.90 Impex S.R.L. Buz„u contra unei taxe care a fost comunicat„ Ón ziarele locale.

La data de 20 august, atunci c‚nd au Ónceput lucr„rile, s-a procedat la eliberarea spa˛iilor adiacente Pie˛ei Centrale, spa˛ii apar˛in‚nd domeniului public, care era ocupat de circa 30 de persoane care Ó∫i desf„ceau produsele din portbagajul autoturismelor.

Œn urma verific„rilor efectuate, s-a stabilit c„ Ón ziua de 20.08 au fost eliberate trei chitan˛e, despre care ∫i vorbi˛i Ón interpelare, pentru perceperea taxelor respective unor comercian˛i, c„rora li s-a asigurat posibilitatea comercializ„rii de produse Ón alte puncte de desfacere, Óntruc‚t la data respectiv„ Óncepuser„ deja lucr„rile de modernizare a pie˛ei.

## **Domnul Costache Mircea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn leg„tur„ cu r„spunsul primit, a∫ vrea s„ fac totu∫i urm„toarele preciz„ri:

Cei 127 de peten˛i care mi s-au adresat ∫i ale c„ror semn„turi le-am anexat interpel„rii pentru veridicitate mi-au Ónvederat faptul c„ s-au comis unele abuzuri incalificabile, cum ar fi: Ón aceea∫i zi Ón care li s-au perceput bani drept taxe pentru tarabele din pia˛„, li s-au luat banii la ora 9,00 cu chitan˛„ ∫i la ora 11,00 au fost evacua˛i din pia˛„; Ón al doilea r‚nd, Ón Consiliul local s-a luat hot„r‚rea de a li se oferi spa˛iu tot Ón zona central„, nu spre a fi dirija˛i c„tre o pia˛„ privat„ concurent„; Ón al treilea r‚nd, pia˛a privat„ care i-a primit a m„rit imediat taxele ∫i amenin˛„ c„ le va m„ri Ón continuare.

Ceea ce mi se spune c„ se iau m„suri pentru a Ómbun„t„˛i serviciile publice c„tre popula˛ie este adev„rat, dar aceste nesincroniz„ri au dus la nemul˛umiri care s-au finalizat cu aceast„ peti˛ie semnat„ colectiv de 127 de cet„˛eni, ∫i nu cred c„ este cazul s„ ne formaliz„m Ón a considera c„ s-au aplicat cele mai bune m„suri din punct de vedere legal.

De asemenea, Pia˛a Central„ este Óntr-adev„r un punct de mare interes cet„˛enesc, Ón jurul ei gravit‚nd ∫i alte interese, cum ar fi proiectul de execu˛ie, Ón care se spune c„ s-au cheltuit sume importante, ∫i acum ar fi de dorit ca m„car s„ se finalizeze la termen pentru a rea∫eza lucrurile Ón normalitate.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae Leon„chescu**

**:**

Dac„ ave˛i de r„spuns ceva, domnule secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

## **Domnul Mircea Alexandru:**

Œntr-adev„r, acolo este o activitate care se deruleaz„. Activitatea a Ónceput pe 20 august, ∫i comercian˛ii erau foarte interesa˛i.

## **Domnul Nicolae Leon„chescu**

**:**

V„ mul˛umim foarte mult.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea formulat„ de Nicolae Leon„chescu.

R„spunde tot domnul Alexandru Mircea, secretar de stat.

## **Domnul Mircea Alexandru:**

## Stimate domnule deputat,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ referitoare la modul Ón care Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a asigurat neutralitatea administra˛iei din punct de vedere politic cu ocazia referendumului din 24 august 2003 referitor la reÓnfiin˛area comunei Stroie∫ti, jude˛ul Arge∫, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

Potrivit prevederilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 3 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, problemele de interes deosebit din unit„˛ile administrativteritoriale ∫i subdiviziuni administrative ale municipiilor pot fi supuse aprob„rii locuitorilor prin referendum local. Cet„˛enii sunt chema˛i s„ se pronun˛e prin da sau nu asupra problemelor supuse referendumului, deciz‚nd cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unit„˛ii administrativ-teritoriale.

Œn campania pentru referendum, partidele politice ∫i cet„˛enii au dreptul s„-∫i exprime opiniile Ón mod liber ∫i f„r„ nici o discriminare prin mitinguri, adun„ri publice ∫i prin mijloace de informare Ón mas„. Aceste detalii prezint„ cadrul general de manifestare a ini˛iativei privind organizarea referendumului local, care apar˛ine exclusiv autorit„˛ilor deliberative ale administra˛iei publice locale.

Men˛ion„m faptul c„ reÓnfiin˛area comunei Stroie∫ti a constituit obiectul referendumurilor organizate Ón anul 2002 ∫i Ón 2003. Acestea nu au putut fi declarate valabile deoarece la referendum nu au participat cel pu˛in jum„tate plus unu din num„rul persoanelor Ónscrise Ón listele electorale.

Lipsa unor elemente concrete din care s„ rezulte faptul c„ primarul comunei Mu∫ete∫ti ∫i-a f„cut propria propagand„ m„ pun Ón imposibilitatea de a oferi un r„spuns punctual la acest aspect semnalat de dumneavoastr„.

Œn ceea ce prive∫te asigurarea neutralit„˛ii administra˛iei din punct de vedere politic, este de men˛ionat faptul c„ atribu˛iile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, a∫a cum au fost stabilite prin acte normative, pun Ón valoare exclusiv calitatea acestuia de organ de specialitate al administra˛iei publice centrale ∫i nu Ói confer„ mijloace de ac˛iune Ón sfera politicului.

**:**

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ r„spund ∫i eu la r„spunsul dumneavoastr„.

Domnule secretar de stat, v„ mul˛umesc ∫i v„ asigur de pre˛uirea mea pentru efortul de a r„spunde la o

problem„ foarte delicat„, ∫i anume problema modului Ón care noi gestion„m activitatea primarilor, indiferent din ce partid provin, pentru c„, Ón momentul Ón care au acces la putere Óntr-o comun„ oarecare, ei ar trebui s„ gestioneze indiferent de interesele lor personale ∫i indiferent de culoarea politic„. Or, este clar c„ procesul scap„ de sub control. Nu vreau s„ cred c„ se datoreaz„ faptului c„ a˛i preluat de cur‚nd administra˛ia, dar de mult„ vreme se constat„ acest lucru.

Am fost Ón miezul problemelor Ón aceast„ chestiune de reÓnfiin˛are a comunei Stroe∫ti, pe care oamenii o cer cu insisten˛„. Str„bat drumurile kilometri Óntregi ∫i, acolo, la sediul prim„riei, Óntr-un sat de 432 de locuitori, fie nu g„sesc pe nimeni, fie g„sesc oameni care nu Ói ascult„ ∫i nu Ói ajut„ s„ rezolve problemele.

Alte nou„ sate sunt Ón imposibilitate de a se exprima, ∫i au cerut insistent s„ se refac„ cele dou„ comune – Mu∫„te∫ti ∫i Stroe∫ti – Ón structurile lor de dinainte de 1968, pentru c„ actuala structur„ este format„ din zece sate pe 22 de kilometri lungime Ón zon„ de dealuri, ∫i oamenii sunt complet nemul˛umi˛i.

Dincolo de ceea ce dorim noi s„ facem ca putere, constat cu stupoare c„ primarul Mircea P„una are propriile lui interese ∫i face practic ce vrea. ™i-a pus Ón b„taie toat„ artileria lui de presiune ∫i ∫antaj spre a bloca cele dou„ referendumuri f„cute Ón comuna Mu∫„te∫ti de ast„zi.

De fiecare dat„ s-a Óntrunit num„rul de voturi. Minimum de voturi necesare era de 750. La ultimul referendum s-au ob˛inut 927 de voturi pentru, dar principala lui ac˛iune Ón aceast„ zon„ a fost s„ le interzic„ oamenilor s„ vin„ ∫i s„ se prezinte la urne, ∫i v„ dau dou„ exemple: a ac˛ionat la o m‚n„stire ∫i a interzis stare˛elor s„ participe la vot. De c‚nd primarul interzice cet„˛enilor s„-∫i exprime libera op˛iune?

V„ pot da multe exemple concrete pe aceast„ tem„. Dintr-o discu˛ie pe care am avut-o eu cu el, candid Ómi r„spundea cinic...

Distinse coleg, mai sunt Ónc„ vreo 30 de colegi care doresc ∫i ei s„ comenteze sau s„ asculte r„spunsurile.

Imediat termin, domnule pre∫edinte.

î... vom face comuna Ón 2004, c„ am eu ni∫te interese“ . Or, nu se poate guverna Ón stilul acesta ∫i de aceea eu am pus problema neutralit„˛ii administra˛iei din punct de vedere politic.

V„ mul˛umesc.

La aceast„ problem„ nu am primit r„spunsul.

Atitudinea primarului ∫i comportamentul lui Ón calitate de primar pot fi sanc˛ionate prin vot.

Este greu de g„sit o solu˛ie. Dac„ au fost dou„ referendumuri ∫i locuitorii nu s-au prezentat la ele, nu ∫tiu ce poate s„ fac„ Ón plus ministrul administra˛iei ∫i internelor legat de aceast„ chestiune.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

## V„ mul˛umesc.

Urm„toarea Óntrebare este a domnului Petre Andrea. Tot dumneavoastr„ v„ rog s„ r„spunde˛i, domnule Alexandru Mircea, cu privire la solu˛ionarea problemelor privind aspectul noii uniforme a poli˛i∫tilor.

## Stimate domnule deputat,

Realizarea noilor modele de uniforme pentru poli˛i∫ti constituie doar o parte din demersurile institu˛iei noastre de reformare a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, respectiv de transformare a poli˛i∫tilor Ón func˛ionari publici cu statut special.

La elaborarea uniformelor pentru poli˛i∫ti au fost avute Ón vedere elemente de tradi˛ie specifice poli˛iei rom‚ne interbelice care, Ómbinate cu elemente moderne, asem„n„toare celor utilizate de organele de poli˛ie din state europene, Austria, Germania, Italia, Spania ∫i Norvegia, s„ confere purt„torilor lor prestan˛„, autoritate ∫i s„ asigure o func˛ionalitate adecvat„ diverselor misiuni pe care ace∫tia le desf„∫oar„.

Urmare acestor analize, a fost stabilit„ ˛inuta complet„ pentru echiparea poli˛i∫tilor, conform modelelor pe care vi le voi prezenta Ón anex„. Deci o dat„ cu coresponden˛a, v„ voi transmite fotografiile cu toate tipurile de modele. Este vorba de uniforma pentru serviciu, cu care Óntr-o prim„ faz„ au fost dotate efectivele de poli˛ie de ordine public„ ∫i rutier„, de uniforma pentru reprezentare, care se poart„ Ón timpul serviciului, la birou sau Ón misiuni, care comport„ leg„tur„ cu comunitatea, ∫i de uniforma pentru ceremonie, care respect„ modelul uniformei purtate de poli˛ie Ónainte de r„zboi, aceasta purt‚ndu-se la ocazii sau ca ˛inut„ de protocol doar de anumite categorii de poli˛i∫ti cu func˛ii de conducere.

R„spunsul este mai amplu ∫i Ól voi transmite Ón scris, dac„ sunte˛i de acord. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ ave˛i vreun comentariu, domnule deputat.

## **Domnul Petru Andea**

**:**

Nu.

Trecem la urm„toarea Óntrebare, pe care v-o adreseaz„ domnul Metin Cerchez. Este domnul deputat? Nu este.

Œi ve˛i comunica r„spunsul Ón scris.

Domnul Ioan Sonea este? Da.

V„ rog s„ Ói r„spunde˛i domnului deputat Ioan Sonea, cu privire la situa˛ia domnului consilier local Morariu Gra˛ian, din municipiul Bistri˛a.

## Stimate domnule deputat,

Potrivit dispozi˛iilor art. 91 alin. 4 din Legea nr. 161 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ii publice, prefectul va emite un ordin

prin care constat„ Óncetarea de drept a mandatului de ales local la data Ómplinirii termenului de 15 sau, dup„ caz, de 60 de zile, la propunerea secretarului unit„˛ii administrativ-teritoriale.

La trecerea termenului prev„zut de lege, constat‚ndu-se Óndeplinirea condi˛iilor de incompatibilitate pentru func˛ia de consilier local prev„zute de art. 88 al sec˛iunii a IV-a, titlul IV din Legea nr. 161, secretarul municipiului Bistri˛a a Ónaintat propunerea de emitere a ordinului prefectului prin care s„ se constate Óncetarea de drept a mandatului de ales local al domnului consilier Morariu Gra˛ian.

Œn urma verific„rilor documenta˛iei prezentate de secretarul municipiului Bistri˛a, s-a constatat c„ domnul Morariu Gra˛ian a fost validat Ón func˛ia de consilier local Ón baza hot„r‚rii Consiliului local nr. 109 din 9.07.2003. Œn acela∫i timp, s-a constatat c„, potrivit dispozi˛iei pre∫edintelui Consiliului jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud nr. 78 din 4.07.2001, domnul Morariu Gra˛ian era Óncadrat cu contract de munc„ pe durat„ nedeterminat„, contract Óncheiat la 2.07.2001 ∫i Ónregistrat Ón Registrul numerelor matricole la pozi˛ia 180, av‚nd func˛ia de inspector de specialitate la Serviciul de administrare ∫i exploatare drumuri jude˛ene din cadrul aparatului propriu al Consiliului jude˛ean.

Pe cale de consecin˛„, s-a constatat existen˛a st„rii de incompatibilitate, prev„zut„ de art. 88 sus-citat, Ón sensul c„ domnul Morariu Gra˛ian avea calitatea de ales local, dar ∫i pe cea de angajat cu contract individual de munc„ Ón aparatul propriu al Consiliului jude˛ean Bistri˛aN„s„ud, ∫i a fost emis ordinul prefectului Bistri˛a-N„s„ud nr. 148, prin care s-a constatat Óncetarea de drept a mandatului de ales local.

Av‚nd Ón vedere c„ domnul Morariu Gra˛ian, beneficiind de prevederile alin. 5 al art. 91 sec˛iunea a IV-a, titlul IV al Legii nr. 161, a depus o pl‚ngere la Tribunalul Bistri˛a-N„s„ud prin care contest„ ordinul emis de prefect, aflat Ón acest moment la al doilea termen de judecat„, doresc s„ precizez c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, potrivit competen˛elor stabilite prin lege, nu se poate substitui judec„˛ii instan˛ei ∫i nici nu poate cenzura o viitoare hot„r‚re a acesteia.

Domnule deputat, ave˛i dreptul la un comentariu de dou„ minute.

## V„ mul˛umesc.

Œntr-adev„r, sunt dou„ aspecte care trebuie l„murite. Pe de o parte este cel al faptului c„ acest consilier este angajat ∫i c„ s-a tergiversat de c„tre prefectur„ ∫i de c„tre instan˛„ luarea unei hot„r‚ri pentru ca noi s„ putem beneficia Ón continuare de un consilier Ón cadrul Consiliului municipal.

Iar a doua chestiune, care probabil trebuie l„murit„ ∫i pe alt„ cale, este cea a art. 88 din Legea nr. 161/2003 care men˛ioneaz„ c„: îFunc˛ia de consilier local sau consilier jude˛ean este incompatibil„ cu: alin. c) calitatea de func˛ionar public sau angajat propriu al Consiliului local respectiv sau Ón aparatul propriu al Consiliului jude˛ean ori al prefecturii din jude˛ul respectiv.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 Iat„ c„ acest consilier nu este angajat cu contract individual de munc„ Ón aparatul propriu al Consiliului local, unde el era cel pu˛in p‚n„ acum consilier. Dar interpretarea prefecturii este cea pe care a˛i v„zut-o.

A∫a se face c„ iat„-ne la aceast„ dat„ f„r„ un consilier, ∫i noi cerem l„muriri – dac„ acest alineat din lege a fost corect sau nu interpretat de c„tre prefectur„ ∫i ne deranjeaz„ ∫i am‚n„rile pe care le Ónt‚mpin„m Ón acest domeniu.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dori˛i s„ face˛i o completare la r„spuns? V„ rog.

## **Domnul Mircea Alexandru:**

At‚t am de precizat: procesul este pe rol ∫i am‚n„rile apar˛in instan˛ei de judecat„. Œn cursul procesului nu poate interveni Executivul.

## **Domnul Ioan Sonea**

**:**

Dar nici prefectura nu a depus la timp ni∫te documente Ón acest sens.

Domnule deputat, a˛i avut cuv‚ntul ∫i vi s-a dat r„spunsul.

Pentru domnul deputat Márton Árpád, v„ rog s„ Ói r„spunde˛i tot dumneavoastr„, domnule Alexandru Mircea, la Óntrebarea cu privire la situa˛ia asocia˛iilor neÓnregistrate ca persoane juridice Ón jude˛ul Covasna.

A∫ dori s„ dezvolt.

V„ rog.

Credeam c„ dori˛i s„ comenta˛i dup„ aceea r„spunsul, pentru c„ am evocat eu tema Óntreb„rii.

Domnule pre∫edinte,

Dup„ cum ∫ti˛i, eu nu vin prea dea la acest microfon Ón aceast„ faz„.

Am venit pentru o situa˛ie foarte grav„, ∫i de aceea am solicitat s„ pot dezvolta interpelarea.

Prefectura jude˛ului Covasna, cu o Ónver∫unare demn„ de o cauz„ mai bun„, Ómpiedic„ crearea oric„ror asocia˛ii cu personalitate juridic„ la care s„ fie parte ∫i consiliile locale, chiar ∫i atunci c‚nd scopul cre„rii acestora reclam„ tocmai Ónfiin˛area unei astfel de asocia˛ii.

Normele metodologice pentru punerea Ón aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 73/2002 spun clar c„ beneficiarii finali sunt consiliile locale ∫i/sau asocierile cu statut juridic dintre consiliile locale comunale, iar Ghidul solicitantului pentru licita˛ia deschis„ î2003 Samtit“ programul de dezvoltare a infrastructurii Ón ora∫ele mici ∫i mijlocii, faza pilot c„ solicitan˛ii pot fi asocia˛ii de consilii locale ∫i consilii jude˛ene, incluz‚nd cel pu˛in toate ora∫ele eligibile din jude˛.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, consiliile celor 5 ora∫e ale jude˛ului, respectiv consiliul jude˛ean, au Óncercat s„ Ónregistreze o asocia˛ie cu scopul declarat de a participa, prin intermediul s„u, la acest program. Demersul lor a fost z„d„rnicit de prefect, care le-a sugerat s„ creeze o asocia˛ie f„r„ personalitate juridic„. Neav‚nd alt„ solu˛ie, consiliile s-au conformat, au creat o astfel de asocia˛ie care a depus proiectul. Citez r„spunsul primit de la Agen˛ia pentru dezvoltare regional„ îCentrum“: îPrincipalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost faptul c„ asocia˛ia creat„ de c„tre consiliul jude˛ean ∫i consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridic„. Deci jude˛ul a fost privat de o finan˛are de circa 6 milioane de euro.

Œn fa˛a eviden˛ei, prefectul sus˛ine c„ el a avut dreptate, pentru c„ a∫a spune legea ∫i nu este dispus s„ deroge de la aplicarea acesteia pentru nici o sum„. Frumoas„ intransigen˛„! Se pot pune Óns„ o suit„ de Óntreb„ri ∫i se poate da, la ele, r„spunsuri. Legile noastre Ón domeniu nu sunt compatibile cu cerin˛ele europene? Dac„ da, atunci trebuie s„ le schimb„m repede! Cei care decid Ón selectarea proiectelor care ar putea fi sus˛inute din fonduri europene nu Ón˛eleg cerin˛ele acestora? Dac„ da, atunci trebuie schimbate aceste persoane! Dac„ prefectul ∫i secretarul general al prefecturii nu aplic„ corect legile ˛„rii, trebuie s„ fie schimba˛i urgent! Ar mai putea exista ∫i o a patra variant„, dar, despre ea..., nici nu pot accepta c„ ar putea fi adev„rat„, ∫i anume c„ nu s-ar dori ca jude˛ul Covasna s„ poat„ beneficia de finan˛are din fondurile europene.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru, pentru a r„spunde la aceast„ interpelare.

Dup„ cum a precizat ∫i domnul deputat Ón completarea la interpelare, un num„r de 21 de consilii locale din totalul celor 39 existente Ón jude˛ul Covasna au hot„r‚t Ónfiin˛area unor asocia˛ii cu personalitate juridic„, ce urmau s„ fie denumite microregiuni ∫i care aveau ca scop promovarea intereselor regionale ∫i elaborarea unor proiecte de dezvoltare regional„. Œn acest sens, au fost create 5 asocia˛ii – microregiuni cu personalitate juridic„, dup„ cum urmeaz„: asocia˛ia microregiunea Erdovidec, constituit„ din 6 consilii; asocia˛ia microregiunea Feldohar..., constituit„ din mai multe consilii locale; asocia˛ia microregiunea zona Cri∫ ∫.a.m.d., Ón total cinci.

Constat‚nd aspecte de ilegalitate Ón crearea acestor asocia˛ii, prefectul jude˛ului Covasna a atacat Ón contencios cele 21 de hot„r‚ri ale consiliilor locale. Trei dintre acestea au fost revocate chiar de emiten˛i, Ónainte de primul termen de judecat„, iar restul au fost anulate de c„tre Tribunalul Covasna ca fiind nelegale. Un num„r de 8 consilii locale au promovat recurs Ómpotriva sentin˛elor Tribunalului Covasna, Óns„ toate aceste recursuri au fost respinse de c„tre Curtea de apel Bra∫ov, care a men˛inut hot„r‚rile instan˛ei de fond ca temeinice ∫i legale.

Hot„r‚rile de Ónfiin˛are a acestor asocia˛iuni microregiuni au fost considerate ilegale, astfel: temeiul de Ónfiin˛are trebuia s„ fie Legea nr. 151/1998 privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 dezvoltarea regional„ ∫i nicidecum Ordonan˛a cu nr. 26/2000 privind asocia˛iile ∫i funda˛iile, a∫a cum a fost invocat de c„tre consiliile locale. Œn acest sens, trebuie precizat c„, potrivit dispozi˛iilor Legii nr. 151/1998, regiunile de dezvoltare nu sunt unit„˛i administrativteritoriale ∫i nu au personalitate juridic„.

Av‚nd Ón vedere c„ instan˛ele de judecat„ s-au pronun˛at cu privire la ilegalitatea hot„r‚rilor consiliilor locale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu poate adopta o atitudine contrar„ acestora.

Œn consecin˛„, nu se poate vorbi de o aplicare incorect„ a legii de c„tre prefect sau secretarul general al Prefecturii Covasna, iar decizia comisiei de preselec˛ie din cadrul Agen˛iei pentru dezvoltare regional„ Centrum de respingere a proiectului asocia˛iilor microregiunilor nu poate fi folosit„ ca argument Ómpotriva demersului acestora, at‚ta timp c‚t, Ón adresa agen˛iei men˛ionate, se precizeaz„ c„ proiectul a fost depus incomplet ∫i, pe cale de consecin˛„, ar fi fost respins chiar dac„ personalitatea juridic„ a asocia˛iilor ar fi existat.

## Mul˛umesc.

Domnule deputat Márton Árpád, ave˛i dreptul la un comentariu.

## Domnule pre∫edinte,

Constat c„ r„spunsul e pe l‚ng„ ceea ce am dorit eu, adic„ s„ primeasc„ jude˛ul Covasna, s„ aib„ posibilitatea de a primi ni∫te bani din aceste programe, din urm„torul motiv: Ón primul r‚nd, citez Ónc„ o dat„, îprincipalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost c„ asocia˛ia creat„ de c„tre consiliul jude˛ean ∫i consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridic„“ , deci principalul motiv de neeligibilitate.

Cinci ora∫e ∫i consiliul jude˛ean, printre altele Œntorsura Buz„ului, cu 99,99% popula˛ie rom‚neasc„; Covasna cu peste o treime popula˛ie rom‚neasc„, unde sunt mari probleme —, chiar, la un moment dat, era Ón pericol Óns„∫i s„n„tatea din acest minunat loc —, deci ele nu au cele 6 miliarde ∫i nu vor putea avea. Mai mult, exist„ norme metodologice de aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 73/2002 pentru a primi sume din programe SAPARD, prin care se spune clar: îsunt consiliile locale ∫i/sau asocierile cu statut juridic Óntre consiliile locale comunale“. Œn jude˛ul Covasna a∫a ceva nu exist„, pentru c„ cic„ nu e legal. Atunci, Ón toat„ ˛ara asta, nimeni nu va primi bani sau numai Ón jude˛ul Covasna nu va primi bani? Normele metodologice acestea care au fost date de Guvernul Rom‚niei, de ministerul dumneavoastr„, pe care-l reprezenta˛i, sunt ilegale? Schimba˛i-le, nu-i nici o problem„, dar noi vrem s„ primim, ∫i noi, bani. De ce numai Ón jude˛ul Covasna nu se pot Ónfiin˛a asemenea asocia˛ii ∫i Ón toate jude˛ele ˛„rii se pot Ónfiin˛a?

Mai ave˛i ceva de ad„ugat, domnule Mircea Alexandru?

Eu am Ón fa˛„ adresa Agen˛iei pentru Dezvoltare Regional„ Centrum, adresat„ prefectului jude˛ului Covasna, Ón care se spun urm„toarele: îComitetul de preselec˛ie a cerut, prin adresa nr. ... cutare, documentele lips„, solicitantul a r„spuns, prin adresa Ónregistrat„ la ADR Centrum cu nr. ... cutare. Urm„toarele documente nu au fost trimise de solicitant: copie Ónregistrat„ legal dup„ statut ∫i contractele de asociere ale organiza˛iei solicitante ∫i pentru fiecare partener, anexa S, sumarul Ón limba englez„, declara˛ie Ón scris din partea Consiliului local T‚rgu Secuiesc, Consiliului local Covasna, Consiliului local Baraolt ∫i altele, c„ se angajeaz„ s„ creasc„ tarifele Ón termeni reali, acolo unde este necesar pentru a se acoperi serviciul Ómprumutului, declara˛ie Ón scris din partea Consiliului local Baraolt ∫i Consiliului local Sf‚ntu Gheorghe c„ se angajeaz„ s„ contacteze, la o dat„ ulterioar„, acela∫i operator licen˛iat pentru serviciile de furnizare a apei ∫i ceilal˛i membri ai asocia˛iei.“

Ca urmare, Comitetul de preselec˛ie a considerat c„ proiectul nu este conform. ™i este mai mult de ad„ugat aici.

## Mul˛umesc.

Pentru domnul deputat Petre Posea, este domnul secretar de stat Adam Cr„ciunescu. O s„-i r„spund„ la interpelarea pe care o dezvolt„ acum.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am f„cut o Óntrebare c„tre domnul ministru al agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului, domnul ministru Ilie S‚rbu.

De∫i exist„ suficient„ legisla˛ie privind exploatarea ∫i prelucrarea lemnului, Ónc„ mai Ónt‚lnim instala˛ii de debitat, gatere, circulare, fier„straie panglic„ ∫i altele amplasate Óntr-un num„r Ónsemnat de localit„˛i, care func˛ioneaz„ f„r„ autoriza˛ii legale de lucru, neutiliz‚nd vreo tehnologie adecvat„, mari consumatori de energie ∫i material lemnos, Ón plus devers‚nd, Ón apele r‚urilor ∫i p„durilor, rumegu∫uri ∫i produsele secundare.

Œn acest context, apelez la experien˛a ∫i profesionalismul dumneavoastr„ cu rug„mintea de a aplica drastic legea privind p‚rghiile de care dispune˛i Ón vederea stop„rii imediate a ilegalit„˛ilor comise ∫i a tuturor fenomenelor periculoase ce pot afecta grav s„n„tatea noastr„ ∫i a genera˛iilor viitoare. V„ mul˛umesc.

Domnul Cr„ciunescu.

**Domnul Adam Cr„ciunescu** _**—** secretar de stat Ón_

_Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Referitor la Óntrebarea formulat„ de domnul deputat Petre Posea, v„ comunic„m urm„toarele.

Problema pe care o ridica˛i s-a amplificat Ón special dup„ anul 1990. Œn bun„ parte, aceasta s-a datorat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 vidului legislativ existent p‚n„ la apari˛ia Legii protec˛iei mediului nr. 137/1995 ∫i a modific„rilor ulterioare ∫i a Legii apelor nr. 107/1996.

Œn ultimii doi ani, sistemul legislativ s-a Ómbog„˛it, s-au produs o serie de schimb„ri importante Ón structura institu˛ional„. Astfel, recent a fost adoptat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul administra˛iei publice centrale, ∫i a unor institu˛ii publice. Œn conformitate cu prevederile acestei ordonan˛e, Garda Na˛ional„ de Mediu devine organ de specialitate al administra˛iei publice centrale, cu personalitate juridic„, Ón subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control a Guvernului Rom‚niei, ∫i are la dispozi˛ie p‚rghia principal„ de a lua m„suri ferme pentru aplicarea dispozi˛iilor legale Ón vigoare.

Din datele pe care le avem la dispozi˛ie p‚n„ la trecerea G„rzii Na˛ionale de Mediu la Autoritatea Na˛ional„ de Control, Ón urma inspec˛iilor realizate la instala˛iile de debitare ∫i prelucrare a lemnului, s-au efectuat peste o mie de controale ∫i s-au aplicat amenzi Ón valoare de peste 2,5 miliarde lei. Aceste ac˛iuni se deruleaz„ permanent, intr‚nd, Ón prezent, Ón atribu˛iunile Autorit„˛ii Na˛ionale de Control.

V„ asigur„m c„, Ón domeniul autoriz„rii, se aplic„ ferm dispozi˛iile legale aliniate la standardele europene. Aspectele prezentate de dumneavoastr„, domnule deputat, au f„cut obiectul anchetei dispuse de Guvernul Rom‚niei, care s-a desf„∫urat Ón anul 2001, cu participarea reprezentan˛ilor tuturor autorit„˛ilor implicate. Documentul de sintez„ Óntocmit dup„ definitivarea anchetei men˛iona faptul c„ instala˛iile de debitat lemn care func˛ionau la acea dat„ sunt neperformante, puternic energofage, cu randamente sc„zute. De asemenea, controalele efectuate Ón timpul acelei anchete au constatat faptul c„ Ón special pe albiile din zona montan„ ale re˛elei hidrografice sunt depozitate masive cantit„˛i de rumegu∫ rezultat Ón urma debit„rii lemnului. Ca urmare a celor constatate, s-au intensificat controalele ∫i m„surile luate de c„tre organele competente de protec˛ie a mediului.

Domnul deputat Posea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am fost foarte atent la r„spunsul dat de domnul secretar Cr„ciunescu, m„ satisface ca deputat ∫i ca specialist, dar a∫ veni cu rug„mintea expres„ la d‚nsul, av‚nd Ón vedere c„ problema este foarte important„, na˛ional„, s„ nu o trat„m a∫a cum a fost tratat„ p‚n„ Ón anul 2000 ∫i trebuie s„ fim foarte aten˛i, pentru c„ am vrea cu to˛ii ca, ∫i Ón urm„torii ani, ∫i copiii no∫tri s„ beneficieze, s„ profite de materialul lemnos Ón condi˛ii normale.

V„ mul˛umesc.

Tot domnul Adam Cr„ciunescu va r„spunde la o Óntrebare a domnului deputat Ioan Sonea cu privire la situa˛ia de la Ocolul Silvic Prundul B‚rg„ului.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Referitor la Óntrebarea domnului deputat Ioan Sonea, v„ comunic„m urm„toarele.

Referitor la administra˛ia suprafe˛ei de p„dure de˛inute de Prim„ria Josenii B‚rg„ului, ca urmare a aplic„rii prevederilor Legii nr. 1/2000 cu modific„rile ulterioare, facem urm„toarele preciz„ri. Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 1, cu modific„rile ulterioare, precum ∫i prevederile Ordonan˛ei nr. 96/1998, cu modific„rile ulterioare, prim„riile Ó∫i pot administra suprafe˛e de p„dure numai prin structuri specializate proprii sau ale Regiei Na˛ionale a P„durilor, prin contract de administrare.

Œntruc‚t la data prelu„rii suprafe˛ei de p„dure de 3.854 hectare Prim„ria Josenii B‚rg„ului nu-∫i organizeaz„ o structur„ proprie de administrare, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare, va trebui s„ Óncheie contract pentru administrarea acestei suprafe˛e cu Direc˛ia Silvic„ Bistri˛a, care asigura efectiv administrarea prin Ocolul Silvic Prundul B‚rg„ului. Contractul a fost convenit de c„tre cele dou„ p„r˛i, respectiv consiliul local al comunei Josenii B‚rg„ului ∫i Direc˛ia Silvic„ Bistri˛a, ∫i a fost autentificat la notarul public cu Óncheierea de autentificare nr. 2396/18.08.2000. Prin acest contract, Direc˛iei Silvice Bistri˛a, Ón calitate de administrator, i s-a dat mandatul de a reprezenta proprietarul, respectiv consiliul local Josenii B‚rg„ului.

Œn situa˛ia Ón care au ap„rut neÓn˛elegeri Ón derularea contractului, care este lege Óntre p„r˛i, singura autoritate care se poate implica, la solicitarea uneia sau ambelor p„r˛i, este instan˛a de judecat„. Ca atare, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului nu are competen˛a legal„ pentru solu˛ionarea acestor neÓn˛elegeri care au ap„rut Ón colaborarea dintre cele dou„ p„r˛i ca urmare a cadrului creat prin contract.

Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia f„cut„ Ón interpelare c„, la data c‚nd a fost depus„ aceasta, respectiv din 23.09.2003, Ocolul silvic privat din Prundul B‚rg„ului nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 este autorizat, facem cuvenita precizare c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului a autorizat func˛ionarea Ocolului silvic Josenii B‚rg„ului cu Autoriza˛ia nr. 39/12.03.2003. Acest ocol administreaz„ p„durile consiliului local Josenii B‚rg„ului.

Domnule deputat, ave˛i dou„ minute, dac„ dori˛i s„ face˛i un comentariu.

V„ mul˛umesc ∫i mul˛umesc ∫i domnului ministru secretar de stat.

Consider c„ r„spunsul este Ón domeniu, dar, totu∫i, ne surprinde faptul c„ acest consiliu al comunei Josenii B‚rg„ului este pus Ón situa˛ia s„ pl„teasc„ pentru lucruri pe care nu le-a f„cut. Din moment ce Direc˛ia silvic„ jude˛ean„ a gestionat ∫i a comandat, era normal s„ nu mai solicite acestei comune, acestui consiliu pl„˛i, pentru c„ iat„ c„ aceast„ Direc˛ie silvic„ a beneficiat de exploatarea forestier„ f„r„ s„ fac„ investi˛iile cu care se spune c„ a venit Ón acest domeniu ∫i, Ón acela∫i timp, iat„ c„, la aceast„ dat„, Consiliul local Josenii B‚rg„ului nu mai are nici p„dure, mai are ∫i datorii, pe deasupra. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Pentru domnul deputat Iulian Mincu, domnul secretar de stat George Pavelescu va r„spunde cu privire la m„surile preconizate de Ministerul S„n„t„˛ii pentru ameliorarea st„rii de s„n„tate a popula˛iei.

## **Domnul George Pavelescu** _**—** secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Stimate domnule pre∫edinte, Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Referitor la interpelarea Ónregistrat„ la Camer„, adresat„ de domnul deputat Iulian Mincu, prin care se solicit„ ca Ministerul S„n„t„˛ii s„ prezinte principalele m„suri, strategii pe termen scurt ∫i lung care s„ conduc„ la ameliorarea st„rii de s„n„tate a popula˛iei aflat„ Ón continu„ deteriorare Ón Rom‚nia, v„ comunic„m urm„toarele.

Analiza principalilor indicatori demografici ∫i de s„n„tate public„ relev„ urm„toarele aspecte: sc„derea num„rului popula˛iei care, Ón 2001, era cu 3,5% mai mic dec‚t Ón 1990; o Ómb„tr‚nire a popula˛iei astfel c„ propor˛ia tinerilor de 15 ani a sc„zut de la 23,6% Ón 1990 la 17,8% Ón 2001, simultan cu cre∫terea popula˛iei de peste 65 de ani de la 10,4 la 13,6%. Aceste cifre sau st„ri generale le reg„sim ca ∫i tendin˛„ ∫i Ón celelalte state din Europa Central„ ∫i de Est ∫i chiar mai accentuate Ón statele din Europa de Vest. Se mai explic„ printr-o dinamic„ sc„zut„ a procesului de Óntinerire, datorit„ sporului natural redus, concomitent cu o

Ómb„tr‚nire a popula˛iei mai accentuat„ dec‚t media pentru ˛„ri central ∫i est-europene. O distribu˛ie preponderent rural„ a popula˛iei v‚rstnice, ceea ce influen˛eaz„ accesibilitatea acesteia la serviciile medicale primare.

Œn contextul demografic descris anterior, starea de s„n„tate a popula˛iei fiind rezultanta unei ac˛iuni complexe a factorilor economici, sociali, de mediu ∫i a calit„˛ii serviciilor de s„n„tate, poate fi rezumat„ prin evolu˛ia urm„torilor indicatori: speran˛a de via˛„ la na∫tere, indicator sintetic al st„rii de s„n„tate, dup„ un declin Ón perioada 1992–1995, a crescut din nou, ating‚nd 71 ani pentru perioada 1991–2002. Tabloul mortalit„˛ii devine dominat de bolile cardiovasculare Ónregistrate drept cauze de deces, reprezent‚nd 61,33% din totalul deceselor, tumorile 16,46, iar bolile aparatului digestiv ∫i respirator ∫i accidentale contribuind cu un procent de 6% fiecare. Cu un model diferit de cel al ˛„rilor central ∫i est-europene, bolile cardiovasculare, 54% din totalul deceselor, ∫i al ˛„rilor din Uniunea European„, bolile cardiovasculare 39%, urmare, apreciaz„ speciali∫tii, ∫i a unei supradiagnostic„ri Ón zona bolilor cardiovasculare, drept cauze de deces.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Stimate coleg, v-a∫ ruga s„ Óncerca˛i pentru viitor s„ fi˛i mai sintetic. Este adev„rat c„ domnul ministru Mincu v-a cerut un adev„rat raport, dar s„ Óncerca˛i pe viitor s„ da˛i r„spunsuri mai scurte.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Mul˛umesc domnului secretar de stat pentru raportul pe care de fapt l-a prezentat aici, dar Óntrebarea mea era foarte clar„. Ce consider„ Ministerul S„n„t„˛ii c„ este prioritar pentru ie∫irea din situa˛ia catastrofal„ Ón care ne afl„m? Am pornit de la un raport al Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii care spune a∫a: situa˛ia catastrofal„ a demografiei din Rom‚nia. ™i vreau s„ v„ spun c„ sporul natural Ón 2002 este de minus 2,7 la mie, fa˛„ de 2001, c‚nd era de minus 1,8 la mie, ∫i am pornit de la a doua cauz„. Natalitatea cea mai mic„ din istoria noastr„ a fost de 9,7 la mie ∫i mortalitatea cea mai mare din istoria noastr„ prin boli cardiovasculare de 30 la mie. De ce? Aceasta era problema.

Œntr-adev„r, sunt o serie de m„suri, ∫i nu Ministerul S„n„t„˛ii actual este de vin„. Vreau s„ v„ spun Óns„ c„, a∫a dup„ cum a spus Clemanceau, îS„n„tatea este o problem„ politic„“ ∫i a∫ vrea s„ continui cu ceea ce a spus Victor Hugo: îDac„ omori un om este o crim„; c‚nd omori un popor este o Ónt‚mplare, ∫i cu c‚t crima este mai mare, cu at‚t este uitat„ mai u∫or“ .

Ce vreau s„ spun este urm„torul fapt, c„ ne trebuiesc dou„ lucruri, domnule ministru, pentru a remedia aceast„ situa˛ie. 1 – este nivelul de trai care trebuie Ómbun„t„˛it — nu uita˛i c„ 80% din popula˛ie se g„se∫te la un nivel aproape de s„r„cie, ∫i Ón al doilea r‚nd este asisten˛a medical„ care este ineficient„. V„ dau un exemplu: 2,2 milioane este popula˛ia montan„ din Rom‚nia – ∫i acesta este raportul Forumului montan care s-a ˛inut Ón urm„ cu un an – deci, peste 2 milioane de oameni din popula˛ia montan„ sunt lipsi˛i de asisten˛a medical„, de o asisten˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 medical„ corect„. A∫ vrea s„ v„ mai spun, Ón acela∫i timp, c„ am pornit gre∫it pe reducerea num„rului de paturi de spital ca s„ ne apropiem de ceea ce a f„cut Occidentul. Or, nu uita˛i c„ Occidentul are o situa˛ie pe care noi nu o avem, Occidentul are cea mai bun„ asisten˛„ medical„ a medicului de familie, este cea mai bun„ asisten˛„ ambulatorie, pe care noi nu o avem, ∫i deci nu este nevoie de num„rul de paturi mare de spital, dar desfiin˛area a peste 20.000 de paturi de spital pune situa˛ia asisten˛ei medicale Óntr-o lumin„ destul de grav„. Acestea sunt problemele care cred ∫i v„d, dup„ cum le-a˛i prezentat, c„ le urm„ri˛i, dar at‚ta timp c‚t posibilit„˛ile financiare sunt sub nivelul la care trebuie s„ existe, noi nu vom putea Ónainta, ∫i v„ dau un exemplu, un exemplu care nu Ómi apar˛ine mie.

Stimate coleg, nu facem o dezbatere general„ pe problematica s„n„t„˛ii.

De exemplu: pentru a ajunge Uniunea European„ din urm„ Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea la 75% din s„n„tate, ne trebuie un p.i.b. de 7,3% Ón urm„torii 20 de ani, iar pentru a duce la sut„ la sut„ din s„n„tate egal„ cu Uniunea European„, ne-ar trebui 8,5% din p.i.b.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Pentru domnul deputat Dan Bruda∫cu, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului solicit„ am‚narea prezent„rii orale a r„spunsului cu privire la situa˛ia unor familii din Fize∫ul Gherlei ∫i, de asemenea, pentru domnul Aurel Daraban solicit„ am‚narea, acela∫i minister, cu privire la situa˛ia de la Centrala Nuclear„ Cernavod„.

Domnul deputat Ioan Miclea este? Nu este.

Pentru domnul ™tefan Baban, doamna ministru Maria Manolescu v„ rog s„ r„spunde˛i cu privire la problema Ómprumuturilor.

Referitor la interpelarea formulat„ de domnul deputat ™tefan Baban ∫i prezentat„ Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor din 22 septembrie 2003, Ministerul Finan˛elor comunic„ urm„toarele: Rom‚nia este o ˛ar„ cu un nivel moderat de Óndatorare public„ extern„, respectiv de 19,9% din produsul intern brut, cre∫terea an de an a datoriei publice externe realiz‚ndu-se Ón limita unui plafon anual de Óndatorare public„ extern„ care este aprobat de c„tre Parlamentul Rom‚niei. Pentru anul 2003 a fost aprobat un plafon de Óndatorare public„ extern„ Ón sum„ de 3,4 miliarde de dolari, iar gradul de acoperire cu credite externe a acestui plafon este de 62,4%.

Pentru contractarea de credite externe cu Óncadrarea Ón plafonul stabilit au fost agreate criterii de performan˛„ cu Fondul Monetar Interna˛ional prin Memorandumul tehnic de Ón˛elegere pentru aranjamentul stand-by, aprobat prin lege, care sunt monitorizate lunar de c„tre acest organism.

Œn cadrul plafonului de Óndatorare public„ extern„, Ón primul r‚nd, se contracteaz„ credite direct de stat, prin Ministerul Finan˛elor Publice, care se subÓmprumut„

beneficiarilor finali, sau se contracteaz„ credite de c„tre autorit„˛i publice sau agen˛i economici ∫i se garanteaz„ de c„tre stat, aceast„ categorie de credite reprezent‚nd 73,4% din totalul datoriei publice externe. Destina˛ia acestor credite este stabilit„ prin Acordul de Ómprumut sau Contractul de finan˛are ∫i nu poate fi schimbat„, Óntruc‚t este strict monitorizat„ de creditor. Nerespectarea destina˛iei conduce la anularea creditului.

De asemenea, Ón limita plafonului de Óndatorare public„ extern„ se lanseaz„ ∫i emisiuni de obliga˛iuni pentru finan˛area deficitului bugetar, ∫i care reprezint„ restul de 26,6 procente din totalul datoriei publice externe. Este important s„ men˛ion„m c„, Ón ˛„rile Uniunii Europene, emisiunile de titlu de stat reprezint„ modalitatea de finan˛are a cheltuielilor publice. Œn acest context, Ón anul 2000, Rom‚nia, prin Ministerul Finan˛elor Publice, a revenit pe pie˛ele externe de capital, lans‚nd noi emisiuni de obliga˛iuni pe termen mediu, dup„ emisiunea lansat„ Ón 1997 pe 5 ani, Ón valoare de 600 milioane de m„rci.

Am Ón˛eles.

Domnul deputat dore∫te s„ formuleze un comentariu. V„ ascult„m.

Am primit r„spunsul scris. Œi mul˛umesc doamnei ministru.

Ce voiam s„ atrag aten˛ia este totu∫i s„ fie monitorizat„ mai atent folosirea acestor Ómprumuturi, pentru c„ orice Ómprumut trebuie s„ aib„ ∫i o eficien˛„ economic„, ceea ce nu prea se simte, dac„ este s„ o judec„m pe aia dreapt„. M„ a∫teptam ca legat de monitorizarea acestor Ómprumuturi externe, doamna ministru — dar probabil c„ data viitoare, Óntr-o viitoare Ónt‚lnire — s„-mi spun„ mai exact ce se Ónt‚mpl„ cu ace∫ti bani.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Mircea Costache este? Tot doamna ministru Maria Manolescu va r„spunde la o Óntrebare cu privire la ree∫alonarea datoriilor unor firme private la bugetul statului.

Interpelarea formulat„ de domnul deputat Mircea Costache se refer„ la problematica Óncas„rii de venituri la bugetul statului ∫i Ónlesnirile la plat„ pe care Ministerul Finan˛elor le acord„ diver∫ilor datornici la bugetul de stat, Ón condi˛iile Ón care, ne spune dumnealui, nu beneficiaz„ de acela∫i tratament de e∫alonare la plat„ sau de Ónlesnire la plat„ cet„˛enii care, din lipsa mijloacelor financiare, acumuleaz„ datorii la Óntre˛inere.

La astfel de interpel„ri pe care al˛i domni deputa˛i le-au prezentat Ón perioadele anterioare Ministerului Finan˛elor, noi am ar„tat c„ Óncep‚nd cu anul 2002, Ón materie de Ónlesniri la plat„, a fost promovat„ o ordonan˛„ de guvern, ∫i care a fost la r‚ndul ei adoptat„ de c„tre Parlament, prin care se asigur„ un sistem de Ónlesniri la plat„ transparent, pe baz„ de criterii la care au acces agen˛ii economici, indiferent de forma de proprietate sau de m„rimea acestora, astfel Ónc‚t este pur ∫i simplu imposibil„ interven˛ia omului Ón ceea ce prive∫te decizia de a se acorda sau nu o Ónlesnire la plat„. Dreptul la o Ónlesnire la plat„ pentru un datornic la buget este o m„sur„ care vizeaz„ colectarea crean˛elor bugetare, iar o parte din unit„˛ile la care se face referire, mari datornici, a∫a cum este RAFO sau PETROMIDIA sau alte unit„˛i similare, chiar dac„ la o anumit„ perioad„ de timp au beneficiat, pe baz„ de acte normative, de anumite Ónlesniri la plat„, ca urmare a faptului c„ acele conven˛ii pe care le-au semnat cu Ministerul Finan˛elor nu au fost respectate, acele conven˛ii au r„mas f„r„ obiect, la aceast„ dat„, datoriile respective fiind repuse Ón sarcina societ„˛ilor respective ∫i, a∫a cum dumneavoastr„ a˛i v„zut, ele se g„sesc afi∫ate pe site-ul Ministerului Finan˛elor ca fiind datorii ale agen˛ilor economici respectiv.

Efectiv aceast„ ordonan˛„, la aceast„ dat„, se afl„ Ón procedur„ de monitorizare Ómpreun„ cu Uniunea European„, pentru a se vedea dac„ este afectat Ón vreun fel acquis-ul comunitar Ón materie de ajutor de stat, dar toate evalu„rile de p‚n„ acum au ar„tat c„ se Óncadreaz„ Ón elementele de total„ transparen˛„ ale acestui sistem de Ónlesniri, iar Ón ceea ce prive∫te datoriile cet„˛enilor c„tre asocia˛iile de locatari, aceasta este o problem„ care nu intr„ Ón sfera Ministerului Finan˛elor Publice.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat Costache, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn r„spunsul primit, doamna ministru mi-a Ónvederat c‚teva lucruri care ar trebui, Ón mod normal, s„ ne

Óngrijoreze. Se recunoa∫te Ón scris c„ exist„ disfunc˛ionalit„˛i majore ale economiei rom‚ne∫ti, dar pe care d‚nsa sau cei care au redactat r„spunsul le consider„ inerente, adic„ inevitabile. Dac„ acesta este punctul de vedere al unui membru al Guvernului, lucrurile sunt de-a dreptul de luat Ón seam„ ∫i st‚rnesc legitime semne de Óntrebare.

De asemenea, Ón leg„tur„ cu recuperarea arieratelor, perioada de exerci˛iu privind ree∫alon„rile, amnistierile, scutirile chiar de la plat„ ar trebui s„ se finalizeze cu o formul„ care s„ ne arate o st„p‚nire a fenomenului sau un management corespunz„tor, pentru c„ se perpetueaz„ lucrurile de foarte mult„ vreme ∫i a constata c„ nu exist„ ie∫ire sau c„, Ón sf‚r∫it, avem cadrul legal, exist‚nd Ordonan˛a nr. 40 din 2002 pentru recuperarea arieratelor, cu asta am rezolvat problema.

Problema nu este deloc rezolvat„, pentru c„ o ordonan˛„ – nr. 40 – nu vrea s„ ne spun„ nou„ c„ zecile de mii de societ„˛i comerciale care nu-∫i pl„tesc datoriile c„tre bugetul statului sunt exonerate pe o cale sau alta, Óncadr‚ndu-le la acele cu perspective ∫i la ree∫alon„ri sau de-a dreptul la scutiri, Ón mod repetat chiar, f„r„ s„ se urm„reasc„ Ómbun„t„˛irea managementului sau alte modalit„˛i de ie∫ire din acest blocaj f„r„ ∫ans„ de eliminare, m„ g‚ndesc la standardul de via˛„ pe care Ól au cei care nu pl„tesc zeci de mii de miliarde la bugetul statului rom‚n, la condi˛iile, la confortul lor, la sumele pe care le cheltuiesc cu familia, pu∫i fa˛„ Ón fa˛„ cu al˛i cet„˛eni ai Rom‚niei pe care nu ∫tiu cine i-a adus Ón situa˛ia de a nu-∫i mai putea pl„ti datoriile la Óntre˛inere, ∫i pentru c‚teva milioane de lei datorie sunt evacua˛i, sco∫i Ón strad„, iar apartamentele le sunt v‚ndute la licita˛ii, trucate ∫i acelea, ∫i r„m‚n oamenii pe drumuri. Sunt ∫i ei cet„˛enii ˛„rii, ca ∫i cet„˛enii din fruntea societ„˛ilor comerciale care beneficiaz„ Ón mod repetat de sume enorme, de scutire de datorii la bugetul statului. ™i eu am mai pus o Óntrebare acolo: scutirile astea se fac gratis? Mul˛umesc.

Un comentariu la comentariul dumneavoastr„, al doamnei ministru Manolescu.

## **Doamna Maria Manolescu:**

Œn primul r‚nd a∫ vrea s„ clarific faptul c„ nu este vorba de scutiri, este vorba de Ónlesniri de natura ree∫alon„rilor.

Deci una dintre modalit„˛ile de plat„ este plata efectiv„, Ónlesnirea la plat„ const‚nd Óntr-o e∫alonare sau executarea silit„. Noi practic„m toate formele de colectare a crean˛elor, deci, fie pe calea pl„˛ii voluntare, fie pe calea acestor Ónlesniri care se dau Ón mod transparent, fie pe calea execut„rilor silite, care sunt destul de mari, comparativ cu anii anteriori.

Œn ceea ce prive∫te Óns„ neplata de c„tre persoanele fizice a datoriilor la Óntre˛inere, Ón final, se concretizeaz„ tot Óntr-o datorie a RADET-ului sau a celorlal˛i furnizori de utilit„˛i fa˛„ de bugetul statului, pentru c„ Ón condi˛iile Ón care acele unit„˛i, acele persoane fizice sau juridice nu-∫i pl„tesc datoriile este cu siguran˛„ de Ón˛eles c„ nici Electrica sau Termoelectrica sau RADET-ul nu-∫i pl„te∫te la r‚ndul ei datoriile c„tre buget. Deci acele disfunc˛ionalit„˛i despre care vorbim noi sunt acestea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 sunt acele leg„turi, acel cerc vicios pe care-l na∫te o problem„ sau alta.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dup„ regulament, am Óncheiat chestiunea aceasta!

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

D‚nsei i-a˛i dat voie s„ revin„!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dar scrie Ón regulament. Dumneavoastr„ pute˛i face un comentariu ∫i ministrul poate s„ v„ r„spund„.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Ar trebui s„ dezvolt subiectul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Costache...

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Dac„ vre˛i s„ nu ne gr„bim, prima dat„ trebuia s„-mi da˛i voie s„ dezvolt subiectul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V-a∫ ruga s„ v„ uita˛i Ón sal„ pe dreapta, unde stau colegii dumneavoastr„ de la P.R.M., care sunt 8 ∫i care a∫teapt„ ∫i ei accesul la microfon.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Da˛i-le voie s„ m„ Ónjure ∫i pe mine, nu numai pe dumneavoastr„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, dar nu-mi d„ mie voie regulamentul s„ v„ dau voie s„ Ónjura˛i.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

O s„-i spun f„r„ microfon, a∫a, doamnei Manolescu, c„ nu exist„ numai ree∫alon„ri, ci ∫i scutiri, ∫i au fost nenum„rate ordonan˛e de urgen˛„ prin care au fost date scutiri de zeci de mii de miliarde de îmanagement performant“ , ∫i la Petromidia ∫i la cele pe care le ∫ti˛i ∫i ar trebui cineva din Guvernul „sta s„ se g‚ndeasc„ ∫i la al˛i cet„˛eni, care sunt tot ai acestei ˛„ri. Uite c„ nu am nevoie de microfon.

Domnul Sergiu Sechelariu urmeaz„, cu o serie de 6 r„spunsuri, primul Ól vizeaz„ pe domnul Dan Coriolan Simedru. Este? Nu este. Atunci, Ói trimite˛i Ón scris, domnule ministru, r„spunsul. Urmeaz„ domnul Costache Mircea, cu o interpelare care se refer„ la oportunitatea reclamei din presa scris„ la transportul îC.F.R. Marf„“.

Domnule ministru, ca s„ evit„m incidente cu totul nedorite Ón raport cu hot„r‚rea domnului deputat, v„ rog s„-i permite˛i Ónt‚i s„ dezvolte interpelarea ∫i s„ v„ uita˛i Ón Regulament, durata dezvolt„rii este de 3 minute.

Trei minute Ómi sunt suficiente, domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc.

Am observat, ca orice cititor de pres„ central„, c„ Ón cotidienele îAdev„rul“, îZiua“ ∫i Ón altele apar cu insisten˛„, uneori pe jum„tate de pagin„, alteori pe spa˛ii mai mici, reclame la îC.F.R. Marf„“ — S.A., ∫i m-am Óntrebat, Ón calitate de cet„˛ean rom‚n ∫i de reprezentant al multor altor cet„˛eni rom‚ni, ce ra˛iune poate s„ aib„ o asemenea insistent„, asidu„ reclam„ la o societate de stat care poate s„ aib„ clientela ei f„r„ s„ citeasc„ lumea îAdev„rul“, îZiua“ ∫i celelalte cotidiene, ∫i am mai observat o chestiune care o s„ v„ plac„ ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, pentru c„, din c‚te v„ cunosc eu, ave˛i umor. Reclama const„ Ón reproducerea unui celebru tablou al pictorului Nicolae Grigorescu – îCar cu boi“ . Acuma, simbolistica este simpl„. Carul trebuie s„ reprezinte cumva, s„ sugereze vagonul de marf„ de la C.F.R. — S.A., iar boii, domnule pre∫edinte, nu cred c„ pute˛i spune c„ ar putea fi al˛ii dec‚t contribuabilii care asist„ pasiv cum se cheltuiesc bani ai asemenea societ„˛i cu capital de stat, deocamdat„, pentru reclam„ care, de fapt, cred ∫i sunt convins c„ ascunde cu totul ∫i cu totul, ∫i cu totul altceva dec‚t reclam„ ∫i publicitate serioase pe o pia˛„ concuren˛ial„.

Mul˛umesc.

Cred c„ am fost mai scurt dec‚t credea˛i dumneavoastr„.

Domnul ministru Sechelariu.

V„ rog, stima˛i colegi, c‚nd v„ vine r‚ndul, ave˛i posibilitatea s„ v„ manifesta˛i la microfon.

**Domnul Sergiu Sechelariu** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Transportului, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Societatea Na˛ional„ de Transport Feroviar de Marf„, îC.F.R. Marf„“ — S.A., este o societate comercial„ care func˛ioneaz„ pe principiile economiei de pia˛„, cu buget propriu de venituri ∫i cheltuieli, f„r„ subven˛ii din banii publici, ∫i care prin strategia de marketing aplicat„ urm„re∫te Ómbun„t„˛irea imaginii societ„˛ii Ón r‚ndul marelui public.

Œn prezent, Ón domeniul transportului de marf„, concuren˛a nu este numai acerb„, ci ∫i pe cale s„ se intensifice cu fiecare an care trece. Numai Ón ultimul an au ap„rut peste 10 operatori feroviari priva˛i. Astfel, de∫i Ón prezent compania este liderul pie˛ei transportului de marf„, cu o cot„ de 43,5% din parcursul m„rfurilor prezentate la transport Ón trafic intern, îC.F.R. Marf„“ a Ón˛eles c„ trebuie s„ ac˛ioneze pe trei fronturi: s„ cunoasc„ pia˛a, s„ ofere servicii de calitate ∫i s„ comunice cu clien˛ii s„i. Astfel, desf„∫ur‚ndu-se activitatea Ón condi˛iile unui mediu dinamic, ale sporirii ∫i diversific„rii neÓntrerupte a ofertei de transport de marf„, ale cre∫terii schimburilor economice, îC.F.R. Marf„“, ca orice companie modern„, a folosit publicitatea at‚t ca instrument strategic, c‚t ∫i ca mijloc tactic. Pentru a-∫i p„stra ∫i a-∫i m„ri cota de pia˛„ at‚t Ón fa˛a operatorilor feroviari priva˛i, c‚t ∫i Ón fa˛a transportatorilor rutieri,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 îC.F.R. Marf„“ trebuie s„ promoveze o politic„ publicitar„ agresiv„, astfel Ónc‚t s„ fie permanent Ón aten˛ia publicului.

Numai pu˛in, domnule ministru, c„ nu v„ ascult„, ∫i pe urm„ o s„ spun„ c„ nu este mul˛umit de r„spuns.

Œl a∫tept pe domnul deputat s„ vedem c‚nd comenteaz„ dumnealui ∫i am s„-l ascult ∫i eu a∫a cum m„ ascult„ ∫i dumnealui.

Continua˛i, v„ rog!

De asemenea, Ón ultima perioad„ sunt Ón proces de privatizare 5 filiale îC.F.R. Marf„“ prin Bursa Rom‚n„ de M„rfuri pe baz„ de licita˛ie, ceea ce a impus o campanie publicitar„ puternic„. Toate informa˛iile pe care îC.F.R. Marf„“ le comunic„ clien˛ilor s„i prin mesajele publicitare sunt Óns„ rezultatul unei strategii de marketing coerente ∫i sus˛inute.

Eforturile de modernizare ∫i Óntinerire a parcului de vagoane ∫i locomotive, de dezvoltare ∫i promovare a unor servicii de protec˛ie a mediului Ónconjur„tor sunt o dovad„ clar„. Toate acestea au drept scop ridicarea companiei la standarde europene pentru a face fa˛„ competi˛iei na˛ionale ∫i interna˛ionale. Rezultatul imaginii îC.F.R. Marf„“, ca urmare a realiz„rilor ob˛inute de la Ónfiin˛are ∫i p‚n„ Ón prezent, este concretizat Ón: acordarea de c„tre firmele de rating îStandard & Poor’s“ ∫i îMoody’s“ a indicelui de evaluare B2 pozitiv, lansarea unei emisiuni de 120 de milioane de eurobonduri f„r„ garan˛ii guvernamentale, Óncheierea contractului cu firmele îInterconteiner“ Austria ∫i îExpres“ Rom‚nia pentru circula˛ia trenului Rola, acordarea de c„tre Bursa Rom‚n„ de M„rfuri a premiului I, pentru firma cu cele mai mari tranzac˛ii bursiere de la Ónfiin˛are p‚n„ Ón prezent.

V„ mul˛umesc.

Domnul Costache.

Eu nu ∫tiu dac„ domnul ministru are copii, ca s„-i fi testat Ónt‚i, dac„ Ói putea convinge Ón leg„tur„ cu argumenta˛ia pe care ne-a prezentat-o drept a fi fundamentul cheltuirii unor importante sume de bani pentru publicitate la îC.F.R. Marf„“ — S.A., dar Ón ce m„ prive∫te, auzind de m„re˛ele proiecte Ón leg„tur„ cu privatizarea, a∫tept cu Ónfrigurare efectele, pentru c„ au mai privatizat ∫i al˛ii, prin alte p„r˛i ale lumii, transportul feroviar ∫i de marf„, ∫i de persoane, uneori, ∫i ∫tirile cele mai senza˛ionale pe fluxurile institu˛iilor media sunt de-a dreptul spectaculoase, dar ∫i dramatice.

Eu nu sunt mul˛umit de r„spunsul pe care mi l-a dat, Óntruc‚t Ón cotidienele respective se face fie protec˛ia unor persoane, fie se slujesc cu totul ∫i cu totul alte interese. Reclama la îC.F.R. Marf„“ — S.A. ar trebui s„

se fac„ prin acte normative care s„-i oblige pe anumi˛i transportatori de mare tonaj, care deterioreaz„ drumurile publice ∫i a∫a Ón stare proast„ din Rom‚nia, s„-i duc„ pe îC.F.R. Marf„“, s„ g„sesc cu totul ∫i cu totul alte modalit„˛i, s„ mai rezolve ∫i transportul de persoane, altfel dec‚t prin maxi-taxi ∫i a∫a, pentru c„ m„surile luate duc la distrugerea c„ii ferate. Exist„ Óntre noi oameni care au m‚ncat p‚ine la calea ferat„ care ∫tiu mai bine dec‚t mine despre ce este vorba, ∫i reclama acolo nu are alt rezon dec‚t de a ascunde cu totul ∫i cu totul alte inten˛ii, iar sumele nu mi-au fost spuse. Trebuia s„ mi se spun„: îDomnule, reclama aia nu ne cost„ mare lucru, sunt doar acolo, c‚teva sute de mii de dolari ∫i nu ar trebui s„ v„ intereseze ∫i s„ v„ streseze chiar at‚t.“

Domnule Sechelariu, ave˛i dreptul, dup„ regulament, s„ r„spunde˛i acestui comentariu.

## **Domnul Sergiu Sechelariu:**

Domnule deputat, Ón primul r‚nd, societatea este o societate comercial„, nu dumneavoastr„ stabili˛i regulile dup„ care se ghideaz„.

Œn al doilea r‚nd, nu sunt folosi˛i bani publici. Œn al treilea r‚nd, folosi˛i ∫i amesteca˛i transportul de marf„ cu transportul de persoane ∫i cu S.N.C.F.R. infrastructur„. Dumneavoastr„ a˛i f„cut o Óntrebare pe îC.F.R. Marf„“, a˛i primit acest r„spuns pe îC.F.R. Marf„“. Deci nu mai devia˛i, nu amesteca˛i îC.F.R. C„l„tori“ cu îC.F.R. Infrastructur„“ ∫i cu îC.F.R. Marf„“, v„ rog s„ m„ ierta˛i!

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Suma dat„ pe reclam„!

## **Domnul Sergiu Sechelariu:**

Ce sum„? O s„ ave˛i ∫i suma, dac„ dori˛i, o s„ fie ∫i suma. Eu Ónc„ o dat„ v„ spun, este societate comercial„, nu se folosesc bani publici, dumnealor au dreptul s„ g‚ndeasc„ marketingul ∫i viitorul pe care Ól vor.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Trebuie s„ ∫tie cet„˛enii ce v-am Óntrebat eu.

De acord cu dumneavoastr„, Ónc„ o dat„ spun, nu sunt bani publici. Dumneavoastr„ a˛i accentuat c„ sunt bani publici, nu sunt bani publici!

Chiar ave˛i convingerea c„ nu sunt bani publici?!

Da, sigur c„ am convingerea.

Domnule ministru, nu intra˛i Ón aceast„ polemic„ cu sala, pentru c„ ave˛i de r„spuns la urm„toarea Óntrebare, a domnului Ioan Sonea. Este aici? R„spunde˛i ∫i cu privire la recunoa∫terea Ón Spania a permisului de ∫ofer profesionist. Deci, domnul Ion Sonea, legat de recunoa∫terea permisului de ∫ofer profesionist Ón Spania.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

Cu ocazia desf„∫ur„rii lucr„rilor Comisiei mixte rutiere rom‚no-spaniole la Madrid Ón perioada 9—10.07.2002, delega˛ia spaniol„ a informat partea rom‚n„ despre interesul manifestat de transportatorii spanioli pentru angajarea de conduc„tori auto rom‚ni.

Impedimentul Ón realizarea acestui deziderat este faptul c„ permisul de conducere emis de autorit„˛ile rom‚ne este valabil pe teritoriul Spaniei timp de un an. La expirarea acestui termen, conduc„torul auto trebuie s„ sus˛in„ un examen Ón vederea ob˛inerii unui permis de conducere valabil Ón Spania.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniol„ a propus p„r˛ii rom‚ne s„ Óntreprind„ un demers c„tre autorit„˛ile competente din Rom‚nia, Ón vederea ini˛ierii unui Acord bilateral rom‚no-spaniol privind recunoa∫terea reciproc„ a permiselor de conducere.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea spaniol„ ∫i-a declarat disponibilitatea pentru Óncheierea unui Acord privind recunoa∫terea reciproc„ a acestor documente.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón Rom‚nia aceast„ problem„ este gestionat„ de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Direc˛ia General„ de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, am transmis o Informare cu privire la acest subiect, urm‚nd ca, Ón continuare, aceste demersuri s„ fie f„cute de respectiva institu˛ie.

Ultima informa˛ie pe care o am, domnule deputat, pe care am primit-o Ón drum, venind spre Camera Deputa˛ilor, este c„ s-a constituit o comisie la Ambasada spaniol„. Vom face o comisie Ón trei – cu Ministerul de Interne ∫i cu ministerul nostru —, ∫i eu cred c„ vom rezolva aceast„ problem„.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Sonea.

V„ mul˛umesc.

Constat cu bucurie c„ a fost abordat„ aceast„ chestiune ∫i sper Ón solu˛ionarea ei c‚t mai grabnic„.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu.

Tot pentru dumneavoastr„, vi se va r„spunde la o Óntrebare cu privire la situa˛ia domnului Istrate Dorel, lucr„tor ceferist concediat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

V„ rog s„ oferi˛i un r„spuns succint la aceast„ Óntrebare.

Concedierea colectiv„ care a avut loc la societ„˛ile de transport feroviar a fost determinat„ Ón principal de dificult„˛ile economice ∫i reorganizarea anumitor sectoare de activitate. Aceasta s-a f„cut cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 din 2003, ale Codului muncii ∫i ale Contractului colectiv de munc„ pe 2003.

Av‚nd Ón vedere aceste aspecte ∫i Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind procesul de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, modificat„ ∫i completat„ cu Ordonan˛a nr. 22 din 2003, Ordonan˛a nr. 44 din 2003, la data de 8.09.2003, de la S.N.C.F.R. îC„l„tori“ — S.A. au fost concedia˛i 1.265 de salaria˛i.

Criteriile avute Ón vedere la stabilirea ordinii de prioritate sunt cele prev„zute Ón Contractul colectiv de munc„ al societ„˛ii, convenite cu federa˛iile sindicale reprezentative.

Din analiza activit„˛ii Reviziei de vagoane Cluj-Napoca, respectiv a Postului de Revizie Vagoane Bistri˛a, a rezultat un excedent de personal la func˛ia de revizor tehnic vagoane ∫i l„c„tu∫ montator agregate energetice ∫i de transport.

La func˛ia de revizor tehnic vagoane a fost nominalizat ∫i domnul Istrate Dorel. Administra˛ia a stabilit criterii de apreciere a competen˛ei profesionale ∫i a disciplinei pentru ierarhizarea, Ón func˛ie de acestea, a salaria˛ilor din forma˛iile de lucru care ∫i-au redus activitatea.

Av‚nd Ón vedere cele sus-men˛ionate ∫i ˛in‚nd seama de activitatea domnului Istrate Dorel care, la examin„rile profesionale periodice, a fost evaluat cu calificatul îsatisf„c„tor“ , Ón 2001 – media general„ 6,26, Ón 2002 – media general„ 5,79, iar Ón 2003 – media general„ 6,69, insuficiente pentru o func˛ie care concur„ la siguran˛a circula˛iei trenurilor, precum ∫i de sanc˛iunile primite pentru neefectuarea sarcinilor de serviciu legate de siguran˛a circula˛iei, pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu prev„zute Ón Instruc˛iunile de serviciu ∫i Ón Statutul disciplinar al personalului din unit„˛ile de transport, consider„m c„ aceast„ concediere a fost f„cut„ corect.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul s„ comenta˛i acest r„spuns.

## V„ mul˛umesc.

Interven˛ia mea a fost datorat„ unui memoriu depus de acest cet„˛ean. Cred c„ r„spunsul acoper„ legea ∫i c„ probabil ∫i cet„˛eanul acesta va fi pus Ón situa˛ia s„ recunoasc„ dac„ aceste lucruri sunt Óntr-adev„r a∫a cum sunt men˛ionate Ón r„spuns ∫i s„ recunoasc„ situa˛ia de fapt.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Gheorghe Dinu? Prezent.

V„ rog, domnule Sergiu Sechelariu s„ Ói r„spunde˛i la Óntrebarea cu privire la organizarea ∫i administrarea C.F.R.-ului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003

Potrivit prevederilor art. 44 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe C„ile Ferate Rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne, dup„ divizarea acesteia Ón Compania Na˛ional„ a C„ilor Ferate îC.F.R. S.A.“ , Societatea Na˛ional„ de Transport Feroviar de Marf„ îC.F.R.-Marf„“ — S.A., Societatea Na˛ional„ de Transport Feroviar de C„l„tori îC.F.R.-C„l„tori“ — S.A., Societatea de Administrare a Activelor Feroviare S.A. ∫i Societatea de Servicii de Management Feroviar S.A., fosta S.N.C.F.R. urma s„ se Ónfiin˛eze ca regie autonom„, av‚nd ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei ∫i a crean˛elor existente la data reorganiz„rii.

Astfel, de la 1.600 de miliarde lei crean˛e la data de 30.09.1998, s-a ajuns la ora actual„ la aproximativ 350 miliarde de lei, principalii debitori fiind S.C. ISPAT SIDEX Gala˛i ∫i S.C. Hunedoara S.A., iar, din datoriile cumulate la aceea∫i dat„ – de 4.221 miliarde de lei -, s-a ajuns la 2.700 miliarde de lei.

Cheltuielile S.N.C.F.R. sunt minime, regia func˛ion‚nd cu un singur angajat, aceste cheltuieli fiind orientate pentru plata taxelor necesare sus˛inerii Ón instan˛„ a Óncas„rii crean˛elor. Regia ac˛ioneaz„ Ón continuare pentru recuperarea crean˛elor, inclusiv cele din spa˛iul exiugoslav, ∫i plata datoriilor.

2. La ora actual„, situa˛ia financiar„ a societ„˛ilor feroviare Ónregistreaz„ o pierdere cumulat„ de la data reorganiz„rii de 4.652.293 miliarde lei, respectiv 146 milioane dolari, comparativ cu 4.221.682 milioane lei, respectiv 987 de milioane dolari, pierderi totale Ónregistrate de S.N.C.F.R. Ónainte de 1998.

Deci, Ónc„ o dat„, s„ fim l„muri˛i, 987 milioane pierderi Ón 1998, iar la ora asta avem pierderi de 146 milioane.

Ponderea pierderilor comparativ cu nivelul veniturilor este, la ora actual„, de 16%, fa˛„ de 119% Ónainte de reorganizare.

3. La data de 15.09.2003 au fost privatizate, prin v‚nzare, un num„r de 12 filiale din 25 de filiale scoase la v‚nzare. Pentru celelalte 13 filiale procesul continu„, cu precizarea c„ la data de 29.09.2003 se va ˛ine o ∫edin˛„ de licitare a v‚nz„rii filialelor.

Pofti˛i, domnule deputat, dac„ dori˛i s„ comenta˛i r„spunsul pe care l-a˛i ascultat.

## **Domnul Gheorghe Dinu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule ministru, am ascultat r„spunsul dumneavoastr„. Din p„cate, ministerul v-a trimis pe dumneavoastr„, secretar de stat Ón minister, dar n-a trimis un ceferist. Dumneavoastr„ ∫tiu c„ sunte˛i un foarte bun specialist Ón probleme de construc˛ii ∫i v„ felicit pentru treaba aceasta, dar, din punct de vedere al c„ii ferate, s„-mi da˛i voie s„ spun c„ sunte˛i pu˛in mai paralel, a∫a cum sunt cele dou„ fire ale c„ii ferate.

## **Domnul Sergiu Sechelariu**

**:**

M„ ierta˛i c„ intervin! Dar nu ca mul˛i dintre dumneavoastr„. M„ ierta˛i c„ am intervenit.

Eu am fost ceferist 32 de ani. Acum nu mai sunt, dar vreau s„ v„ spun un lucru, c„ la data c‚nd Guvernul C.D.R. a spart Calea Ferat„ Ón cele cinci societ„˛i ∫i Ónc„ una, ca regie, care urma s„ gestioneze crean˛ele pe care le avea Calea Ferat„, Calea Ferat„ avea pierderi de 4 mii de miliarde lei. Dumneavoastr„ spune˛i acum ni∫te cifre care mie Ómi sunt str„ine, sau cel pu˛in nu sun„ cu ceea ce am citit Ón pres„ ∫i prin alte documente. Sunt 8 mii de miliarde pe care le au actualele sp„rturi din Calea Ferat„ ∫i care, practic, au ajuns Ón situa˛ia Ón care pun Ón pericol de-a dreptul siguran˛a circula˛iei.

V„ l„uda˛i ∫i spunea˛i acum c„, iat„, a˛i privatizat vreo 11 societ„˛i din cele 26 pe care le-a˛i scos la v‚nzare Óntr-o veselie, dar v„ Óntreb pe dumneavoastr„, ca inginer constructor ∫i cu experien˛„ vast„ Ón problem„: a˛i putea s„ scoate˛i din activitatea dumneavoastr„, ca Óntreprindere, mecanoenergeticul-∫ef? Cum s-au v‚ndut Óntr-o veselie unit„˛ile care f„ceau instala˛ii de siguran˛a circula˛iei, cele care asigurau pentru trenuri garan˛ia c„ trenul func˛ioneaz„ Ón condi˛ii de deplin„ siguran˛„. A˛i putea s„ le scoate˛i Óntr-o firm„ privat„ care, mai departe, s„ foloseasc„ aceste Óntreprinderi, s„ le foloseasc„ cineva care face aer condi˛ionat? Calea Ferat„ ce va face ulterior, dup„ ce acestea vor disp„rea din structura C„ii Ferate ∫i vor lua drumul comercial? C„ el, dac„ are comenzi pentru aer condi˛ionat, va face aer condi˛ionat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 nu va mai face electromecanisme de macaz sau instala˛ii de bariere automate. V-a˛i g‚ndit vreun pic, de la minister, ce se va Ónt‚mpla cu Calea Ferat„ Ón probleme de siguran˛a circula˛iei? Se dore∫te s„ se ajung„ ca Ón India, c‚nd la fiecare 10 zile se Ónt‚mpl„ c‚te o catastrof„ feroviar„?

Din p„cate, domnule ministru, Ómi pare r„u, eu, ca ceferist, spun c„ s-a gre∫it formidabil Ón ’98 ∫i se continu„ s„ se gre∫easc„.

V„ mul˛umesc.

La urm„toarea Óntrebare, adresat„ de domnul ™tefan P„∫cu˛, tot domnul Sergiu Sechelariu va r„spunde la scrisoarea unor locatari din municipiul Petro∫ani.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

A. Temei legal: Ordonan˛a Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente, modificat„ ∫i completat„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 62 din 22 august 2003, Normele metodologice de aplicare a ordonan˛ei aplicate prin H.G. nr. 1364 din 2001, aflate Ón Monitorul Oficial nr. 100/2002.

B. Principalele prevederi de aplicare a ordonan˛ei: stabile∫te m„suri de interven˛ie ∫i modul de finan˛are a ac˛iunilor privind reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente, Ón contextul atenu„rii unui poten˛ial dezastru provocat de cutremure, pentru construc˛ii amplasate Ón localit„˛i din zonele seismice de calcul A-E. Intensitatea seismic„ exprimat„ Ón grade MSK este minimum 7, conform Normativului de proiectare antiseismic„ P.100/92.

M„surile de interven˛ie cuprind consolidarea, repararea elementelor structurale sau a sistemului structural Ón ansamblu ∫i, dup„ caz, a elementelor nestructurale ale construc˛iei existente ∫i/sau introducerea unor elemente structurale suplimentare.

C. Concluzii. Conform Normativului de proiectare antiseismic„ P.100/92, ora∫ul Petro∫ani este situat Ón Zona seismic„ F, av‚nd intensitatea exprimat„ Ón grade MSK 6; deci, Ón grad seismic 6.

Deci, normal, nu avem cum s„ intervenim, pe Ordonan˛a nr. 20, la acest caz.

Dar, av‚nd Ón vedere prevederile legale prezentate mai sus, precum ∫i faptul c„ blocurile din ora∫ul Petro∫ani necesit„ Ón general lucr„ri de repara˛ii ∫i reabilitare, rezult„ c„ aceste imobile nu pot fi incluse Ón acest program de ac˛iune. Totu∫i, s-a solicitat Inspectoratului de Stat Ón Construc˛ii s„ dispun„ verificarea pe teren, de c„tre Inspectoratul Ón Construc˛ii al jude˛ului Hunedoara, a st„rii tehnice a blocurilor ∫i transmiterea notei de constatare la Direc˛ia General„ Tehnic„ din Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Dup„ ce vom avea aceast„ not„, vom Óncerca s„ g„sim ni∫te solu˛ii s„-i ajut„m pe cei de acolo.

Domnul P„∫cu˛. Ave˛i cuv‚ntul pentru a comenta acest r„spuns.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule ministru, m„ bucur c„ a˛i g‚ndit totu∫i o solu˛ie de a rezolva aceast„ problem„, dar vreau s„ v„ informez c„, de fapt, Prim„ria Municipiului Petro∫ani a Ónceput demersuri Ónc„ din anul 1995 pentru a g„si solu˛ii de a rezolva aceste dou„ cazuri. Œn principal, este vorba de Blocul nr. 11 ∫i Blocul nr. 13 de pe Strada Saturn, mai ales Blocul nr. 13, care a Ónceput s„ se Óncline ∫i exist„ pericolul de a se pr„bu∫i.

Prim„ria Municipiului Petro∫ani a solicitat Institutului de Proiect„ri din Deva un studiu, astfel Ónc‚t d‚n∫ii au ajuns la concluzia c„ este nevoie s„ se investeasc„ – atunci, Ón 1995 – 251 de milioane lei. Iat„ c„ anii au trecut ∫i, acum, aceast„ sum„ actualizat„ este de 7,5 miliarde lei, necesar„ pentru a se consolida aceste blocuri. Or, Prim„ria Municipiului Petro∫ani ∫i Ón general cei din toat„ Valea Jiului, o ∫tim cu to˛ii, tr„iesc foarte greu, au resursele financiare blocate, mai ales datorit„ Companiei Na˛ionale a Huilei.

™i vreau s„ v„ informez, de asemenea, c„ Ón aceste blocuri locuiesc oameni care sunt la limita s„r„ciei. 14 apartamente din Blocul nr. 13 sunt debran∫ate de la alimentarea cu energie electric„ datorit„ faptului c„ ace∫ti oameni nu-∫i permit s„-∫i pl„teasc„ consumul la curent. Deci este o situa˛ie de-a dreptul disperat„ ∫i, comand‚nd o serie de studii, comand‚nd o serie de calcule ∫i socoteli, oamenii „∫tia se vor trezi cu blocul peste ei. V„ mul˛umesc.

Domnul Sechelariu. Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule deputat, am aflat ast„zi de aceast„ situa˛ie, a fost la doamna ministru Tureanu. Eu am fost de multe ori la Petro∫ani, ∫tiu despre ce este vorba pe acolo.

Da˛i-mi voie s„ facem un studiu Ónt‚i al blocului respectiv, s„ vedem dac„ merit„ s„ mai b„g„m bani pentru a-l consolida sau putem merge pe Legea nr. 114, pe sociale, ∫i s„ rezolv„m ace∫ti oameni cu un bloc nou. Poate merit„ mai mult s„ construim unul nou, dec‚t s„-l refacem pe acesta care nu este viabil.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

V„ mul˛umesc pentru acest efort care a presupus r„spuns la ∫ase Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Pentru domnul Dan Bruda∫cu, va r„spunde doamna ministru Cristina Tarcea.

Dori˛i s„ dezvolta˛i Óntrebarea sau asculta˛i r„spunsul? Pofti˛i, doamn„ ministru.

## **Doamna Cristina Tarcea —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei:_

La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„, domnule deputat Bruda∫cu, adresat„ ministrului justi˛iei, referitoare la articolul publicat Ón s„pt„m‚nalul îClujeanul“ ∫i intitulat îRevolta Ón pu∫c„rie“ , r„spunsul Ministerului Justi˛iei este urm„torul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/9.X.2003 îŒn urma verific„rilor dispuse la Penitenciarul Gherla de c„tre Direc˛ia General„ a Penitenciarelor, dup„ apari˛ia articolului sus-men˛ionat, s-a constatat c„ acesta a fost redactat numai pe baza afirma˛iilor domnului Mugurel Popa, f„r„ s„ existe o documentare asupra alega˛iilor sale.

Mugurel Cornel Popa a fost arestat la 1 noiembrie 2002 pentru infrac˛iunea de ultraj ∫i a fost depus la Penitenciarul Gherla la 14 noiembrie 2002.

Ini˛ial, pentru o scurt„ perioad„ de timp de carantin„, a fost repartizat Óntr-o camer„ cu acest specific, cu o capacitate de 36 de locuri, al„turi de al˛i 39 de de˛inu˛i, iar, ulterior, Óntr-o camer„ de deten˛ie recent modernizat„, cu o capacitate de 6 locuri, al„turi de al˛i 5 de˛inu˛i.

Direc˛ia General„ a Penitenciarelor nu a f„cut niciodat„ un secret din problema supraaglomer„rii cu care se confrunt„ toate penitenciarele.

De fapt, principala acuz„ a domnului Popa Mugurel s-a referit la faptul c„ nu i s-a aprobat continuarea studiilor universitare. Celui Ón cauz„ i s-a comunicat Ón scris acordul prealabil de continuare a studiilor universitare la forma de Ónv„˛„m‚nt la distan˛„. Œntruc‚t, ulterior, s-a stabilit c„ Universitatea îBogdan Vod„“ , unde de˛inutul era student la data arest„rii, nu de˛ine forma de Ónv„˛„m‚nt la distan˛„, i s-a recomandat s„ identifice o institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior care s„ corespund„ cerin˛elor legale impuse de situa˛ia sa.

Pentru rezolvarea problemelor ridicate de c„tre de˛inut de-a lungul celor 10 luni de deten˛ie, acesta a fost scos la raport, inclusiv la comandantul unit„˛ii, de 16 ori ∫i men˛ion„m c„ nu a reclamat niciodat„ comiterea unor abuzuri, indiferent de natura acestora.

Domnul deputat Dan Bruda∫cu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œi mul˛umesc ∫i doamnei secretar de stat.

Eu a∫ fi dorit, doamn„ secretar de stat, – dac„ s-ar fi citit interven˛ia mea adresat„ dumneavoastr„ —, ca, pornind de la cazul pe care vi-l semnalez, s„ se Óncerce o radiografiere a situa˛iei penitenciarelor rom‚ne∫ti, chiar Ón interesul Ministerului Justi˛iei, doamn„ secretar de stat. Pentru c„ ∫ti˛i tot at‚t de bine ca ∫i mine, mult mai bine, chiar, c„ au existat Ón ultima perioad„ o serie de acuza˛ii devenite cauz„ Ón dezbaterea unor tribunale interna˛ionale, Ón urma c„rora organele de justi˛ie din Rom‚nia ∫i organele care coordoneaz„ activitatea penitenciarelor au fost condamnate, foarte multe dintre acuza˛ii referindu-se la r„ul tratament aplicat pe perioada deten˛iei. Aceste semnale de alarm„ n-ar trebui s„ v„ lase Ón totalitate indiferen˛i.

Pe de alt„ parte, eu m-am referit, a∫a cum v„ spuneam ∫i anterior, ∫i la modul de implicare a institu˛iilor care colaboreaz„ cu dumneavoastr„. Ave˛i capele, ave˛i personal care este subordonat ministerului pe linia aceasta a asisten˛ei religioase. Nu se simte, din p„cate, o influen˛„ pozitiv„ a prezen˛ei preo˛ilor ∫i a reprezentan˛ilor cultelor Ón comportamentul pe care-l au pu∫c„ria∫ii.

Pe de alt„ parte, dac„ este s„ ne referim la situa˛ia concret„ a Penitenciarului de la Gherla, a∫ vrea s„ v„ semnalez c„ am sentimentul c„ analiza pe care a˛i f„cut-o nu este complet„. Asupra conducerii acestui penitenciar planeaz„, chiar ∫i Ón aceast„ s„pt„m‚n„, – ∫i o s„ v„ pun la dispozi˛ie —, o serie de acuza˛ii grave privind modul de gestionare a fondurilor, implicarea conducerii Óntr-o serie de afaceri nu Óntotdeauna legale; se refer„, de asemenea, ∫i la averea personal„ a comandantului acestei unit„˛i pe care dumneavoastr„ o coordona˛i.

Deci eu nu am dorit numai s„ m„ refer la un simplu caz – cel semnalat de pres„ —, ci s„ v„ aten˛ionez asupra unei complexit„˛i de probleme care ar trebui s„ fac„ mai pe Óndelete obiectul analizei la nivelul secretarului de stat, sau chiar al ministrului, care coordoneaz„ ∫i sistemul penitenciar. Pentru c„ nu putem spune c„ aici s-au respectat absolut toate aceste elemente ∫i c„, Ón general, Ón sistemul penitenciar rom‚nesc recunoa∫tem c„ nu totul este perfect, at‚ta vreme c‚t exist„ asemenea cazuri care arunc„ o pat„ ru∫inoas„ pe imaginea de ansamblu a justi˛iei rom‚ne.

Vi-l dau pe loc, stimate coleg. Dac„ v„ uita˛i la lista celor care au fost Ónainte de dumneavoastr„, la Ónceputul listei, o s„ constata˛i cu surprindere c„ marea majoritate sunt colegi de-ai dumneavoastr„ din P.R.M.

Deci, dac„ am fi avut vreun motiv politic, atunci a˛i fi avut dreptate.

Domnule deputat, doamna ministru mai vrea s„ v„ completeze r„spunsul.

V„ rog.

Sigur c„ lucrurile nu sunt perfecte Ón sistemul penitenciar, dar, a lua drept termen de referin˛„ cele trei cauze pronun˛ate de Curtea European„ Ómpotriva Rom‚niei este de-a dreptul exagerat. Este vorba de cauza Pantea, de cauza Cotle˛ ∫i de cauza Petra Ómpotriva Rom‚niei. ™i de ce spun c„ este exagerat? Pentru c„, datorit„ procedurii Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, s-a pronun˛at o hot„r‚re care a avut Ón vedere cauze, situa˛ii de fapt Ónt‚mplate Ón perioada 1993, 1994, 1995—1997. De atunci, situa˛ia real„ din

penitenciar a evoluat mult – ∫i asta nu o spunem noi, o spun instrumentele de monitorizare ale Consiliului Europei. ™i am s„ fac aici referire numai la ultima vizit„ ∫i ultimul raport al Comitetului de Lupt„ Ómpotriva Torturii.

R„spunsul nostru a fost limitat la cauza pe care dumneavoastr„ ne-a˛i sesizat-o. Ea viza trei probleme: pretinsele rele tratamente, asisten˛a medical„ ∫i dreptul la Ónv„˛„tur„. ™i-mi pare r„u s„ constat c„ trece˛i cu foarte mult„ u∫urin˛„ peste aceast„ Ordonan˛„ nr. 56, care, pentru prima oar„, va elimina orice fel de arbitrariu din sistemul penitenciar, at‚t timp c‚t orice m„sur„ dispus„ de autorit„˛ile penitenciare va fi supus„ controlului obiectiv ∫i cenzurii instan˛ei de judecat„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

Cu aceasta, v„ rog s„ constata˛i c„ s-a Óncheiat lista r„spunsurilor la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi.

V„ doresc o sear„ pl„cut„!

Ne vedem m‚ine diminea˛„.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 120/9.X.2003 con˛ine 32 pagini.**

Pre˛ul 39.552 lei