Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 20 martie. ªedinþa este condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Predescu, pe care îl invit în salã, ºi domnul Paul Pãcuraru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 112 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de

9 senatori. Trei colegi sunt membri ai Guvernului, cinci colegi sunt plecaþi în delegaþii, un coleg este bolnav, domnul senator Ioan Belu.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru Ñ lucrãri în plen pânã la ora 13,00 sau pânã la epuizarea ordinii de zi.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni?

Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi.

Vã rog sã votaþi! Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Dacã aveþi observaþii la ordinea de zi?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot!

Ordinea de zi a Senatului pentru ºedinþa de astãzi este aprobatã de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare, propus de Biroul permanent al Senatului în ºedinþa de ieri, în urma consultãrilor cu liderii grupurilor parlamentare: luni ºi joi Ñ lucrãri în plenul Senatului, marþi ºi miercuri Ñ lucrãri în comisiile permanente.

Sigur, aºa cum ne-au informat colegii din grupurile parlamentare din opoziþie, se intenþioneazã introducerea unei moþiuni de cenzurã. În situaþia în care aceasta va fi înregistratã la Senat, în conformitate cu prevederile Constituþiei ºi ale regulamentului, atunci va trebui, sãptãmâna viitoare, sã organizãm o ºedinþã comunã a celor douã Camere ale Parlamentului, ºedinþã în care moþiunea de cenzurã sã fie prezentatã plenului Parlamentului.

De principiu, aceastã ºedinþã va fi organizatã în ziua de joi. Sigur, ea va impune, înainte de organizarea ºedinþei comune, o ºedinþã a Birourilor permanente reunite ale celor douã Camere.

Programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare vi-l propunem, cu aceastã rezervã, rezervã determinatã de anunþul formulat de liderii grupurilor parlamentare din opoziþie, în sensul cã se intenþioneazã promovarea unei moþiuni de cenzurã. Dacã va fi înregistratã pânã mâine la Biroul permanent al Senatului, programul pentru sãptãmâna viitoare va suferi o modificare, în sensul cã va trebui sã facem o ºedinþã comunã în ziua de joi, 27 martie.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Program de lucru aprobat de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 2 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind acordarea gratuitã a medicamentelor pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni.

Vã rog sã observaþi cã doar la punctul 3 existã un text comun prezentat de comisia de mediere. Punctele 1 ºi 2 sunt textele Senatului.

Dacã în legãturã cu textul propus aveþi observaþii?

Dacã nu sunt observaþii,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,

La punctul 3 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free.

Avem un text în divergenþã la art. 8, respectiv alin. 4,

- 5 ºi 6, se propune textul în varianta Camerei Deputaþilor. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi?

Dacã nu sunt intervenþii,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,

La punctul 4 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinþarea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Textul în divergenþã este la art. 2 alin. 1.

Comisia de mediere ne propune textul în varianta Camerei Deputaþilor.

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în primul rând asupra textului propus de comisia de mediere.

Text aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.

Textele sunt toate în varianta Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi sau dacã sunt colegi din comisia de mediere care doresc sã-ºi prezinte punctul de vedere în legãturã cu aceste texte?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra textelor propuse de comisia de mediere.

Texte aprobate de plen cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Cehã în domeniul securitãþii sociale, semnat la Bucureºti la 24 septembrie 2002.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ion Giurescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Încheierea Acordului dintre România ºi Republica Cehã în domeniul securitãþii sociale se înscrie în procesul pregãtirii României de aderare la Uniunea Europeanã, reuºind, în acelaºi timp, sã transpunã ºi prevederile Cartei Sociale Europene revizuite a Consiliului Europei, care statueazã în art. 12 obligaþia pãrþilor de a lua mãsurile necesare în vederea exercitãrii efective a dreptului la securitate socialã, pentru a se putea asigura egalitate de tratament pentru cetãþenii fiecãrei pãrþi, acordarea, menþinerea ºi restabilirea drepturilor de securitate socialã prin mijloace pentru totalizarea perioadelor de asigurare sau de angajare îndeplinite, conform legislaþiei fiecãrei pãrþi.

Faþã de cele menþionate mai sus, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentatã în raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, doamna senator, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de lege ºi a hotãrât sã elaboreze raport favorabil, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu sunt intervenþii, supun, conform Regulamentului Senatului, unui singur vot atât raportul comisiei, cât ºi proiectul de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi! Atât raportul comisiei, cât ºi proiectul de lege au fost aprobate de plenul Senatului în unanimitate, cu 98 de voturi pentru.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electronice.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã. Invit un coleg din Comisia economicã la pupitru. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Cezar Armeanu Manole** _Ñ secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Legea serviciului universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electronice au fost elaborate în conformitate cu prevederile Directivei Parlamentului European ºi Consiliului European.

Aceastã lege face parte din pachetul legislativ prin care se instituie noul cadru de reglementare pentru infrastructura de comunicaþii electronice ºi servicii asociate, în vigoare la nivelul Uniunii Europene.

România are ºansa, astfel, sã devinã prima þarã europeanã care îºi armonizeazã legislaþia cu cele mai noi directive în domeniu.

O datã cu liberalizarea pieþei comunicaþiilor s-a creat posibilitatea, dupã decembrie 2002, ca ºi România sã poatã recupera decalajul de dezvoltare a infrastructurii în comunicaþii. Apare, astfel, posibilitatea ca într-un cadru legal sã se poatã realiza o concurenþã efectivã între operatori, care pot oferi, în final, beneficiarilor tarife scãzute ºi servicii de calitate în folosul cetãþenilor.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia economicã a fost sesizatã pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege.

Obiectul proiectului de lege, foarte complex, îl constituie reglementarea furnizãrii serviciilor din sfera serviciului universal ºi obligaþiile furnizorilor de reþele.

Un rol important în implementarea acestui proiect de lege îl va juca Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în Comunicaþii, care va proteja promovarea concurenþei, precum ºi protecþia utilizatorilor finali.

Proiectul de lege prevede ºi o serie de sancþiuni cu caracter administrativ, precizându-se totodatã ºi persoanele care sunt abilitate sã aplice aceste sancþiuni.

Menþionãm cã existã avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ale cãrei amendamente, numeroase, au fost preluate în anexa la raport.

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea prezentului proiect de lege cu amendamentele din anexã.

## Da, vã mulþumesc.

Îl consult pe iniþiator dacã este de acord cu amendamentele înscrise în raport?

Am fost de acord cu toate amendamentele.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu sunt intervenþii,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Vã mulþumesc.

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2003 privind prorogarea termenului prevãzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnul vicepreºedinte Belaºcu, vã rog.

Aveþi cuvântul pentru iniþiator. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Gabriela Coman** _Ñ secretar de stat la_

_Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum cunoaºteþi, prin Ordonanþa nr. 121/2001, Guvernul a suspendat, temporar, toate procedurile referitoare la adopþia internaþionalã.

Termenul a fost prorogat succesiv, autoritãþile române au înaintat spre avizare Comisiei europene pachetul legislativ cuprinzând ºi incluzând ºi modificarea regimului juridic al adopþiei, la sfârºitul lunii septembrie anul 2002.

Cu o oarecare întârziere, la mijlocul lunii februarie anul acesta, am primit un raport preliminar, întocmit de experþii desemnaþi de Comisia Europeanã, spre a avea sugestii ºi comentarii asupra pachetului legislativ; am introdus în proiectele iniþiale sugestiile ºi recomandãrile comisiei, am retransmis textul în englezã. Urmeazã ca în cursul sãptãmânii viitoare experþii desemnaþi de comisie sã se deplaseze la Bucureºti, având în vedere consistenþa ºi complexitatea raportului pe care l-au fãcut asupra pachetului legislativ ºi având în vedere ºi faptul cã dumnealor au propus ca, concomitent cu implementarea noii legislaþii, sã existe asigurãri cã capacitatea instituþionalã la nivel central ºi local este suficientã pentru aplicarea prevederilor din pachetul de lege.

De aceea, Guvernul a estimat cã este necesarã prorogarea termenului privind suspendarea adopþiilor internaþionale pânã la 1 iulie 2003 ºi, în acest context, vã rugãm sã avizaþi proiectul de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 7/2003, respectiv la prorogarea termenului de suspendare a tuturor procedurilor de adopþie internaþionalã.

## Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului vicepreºedinte Aron Belaºcu, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

În ºedinþa din 11 martie 2003, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente.

Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi au avizat favorabil proiectul de lege.

În consecinþã, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de lege, împreunã cu raportul de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat potrivit art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri?

Nefiind intervenþii, nefiind amendamente, supun printr-un singur vot atât raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cât ºi proiectul de lege, în ansamblu, spre aprobare Senatului.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Atât raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cât ºi proiectul de lege, în ansamblu, au fost aprobate de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind trecerea cu titlu gratuit a unei pãrþi dintr-un imobil, situat în municipiul Bucureºti, din proprietatea publicã a statului ºi administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Protocolului de StatÒ în proprietatea privatã a Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Vã rog, aveþi cuvântul pentru iniþiator, sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Marius Sorin Bota** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În municipiul Bucureºti se aflã în prezent un important numãr de construcþii începute înainte de anul 1990 ºi nefinalizate, cu structurile realizate în diferite faze de execuþie, precum ºi amplasamente în stadiu de sãpãturi sau structuri abandonate, care nu numai cã afecteazã în mare mãsurã imaginea oraºului, dar prezintã ºi un real pericol pentru siguranþa cetãþenilor.

Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a luat iniþiativa de a finaliza execuþia unora dintre aceste structuri abandonate pentru construirea de noi locuinþe destinate accesului individual la proprietate, cât ºi întreþinerea, abilitarea, consolidarea, îmbunãtãþirea confortului ºi modernizarea fondului de locuinþe existent.

Pentru considerentele de mai sus a fost elaborat proiectul de ordonanþã de urgenþã, care, în forma prezentatã, a fost avizat de ministerul interesat ºi pe care îl supunem spre aprobare.

Suntem de acord cu raportul comisiei.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte Aron Belaºcu sã prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnule preºedinte,

În ºedinþa din 11 martie 2003, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate sã adopte raport de admitere, fãrã amendamente.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

În consecinþã, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de lege, împreunã cu raportul de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare ºi în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) lit k) din Constituþie, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã sã fie adoptat potrivit art. 74 alin. (1) din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu sunt intervenþii, cu precizarea caracterului legii, de lege organicã,

Nu prea a ieºit!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pãi, nu. Bãnuiesc cã cei care sunt în salã trebuie sã fie ºi atenþi, cã de la ora 7,00 somnul s-a terminat sau ar trebui sã se fi terminat.

Deci sã înþeleg cã mai sunt senatori în salã care nu au votat?

În acest moment, tabela electronicã aratã 69 de voturi pentru ºi 36 de voturi împotrivã.

Consult Senatul dacã este de acord sã repetãm votul?

Nu, nu, consult prin vot, nu altfel! Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Nu au apucat sã voteze, au spus din salã, deºi eu am anunþat.

Deci, cu 70 de voturi pentru ºi 33 de voturi împotrivã, plenul Senatului a aprobat reluarea votului.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã îmi acordaþi cuvântul!

Vã rog!

Deci, iarãºi, când nu iese pasienþa, trebuie sã umblãm prin regulament. Nu se poate repeta votul pentru cã unii colegi nu au votat sau mai ºtiu eu ce pot invoca aici. Eu consider cã votul iniþial este votul care trebuie luat în considerare ºi cu aceasta am terminat cu aceastã lege. Nu se poate!

Dar s-a votat!

Ce s-a votat?

Plenul Senatului a votat reluarea votului.

Suntem o instituþie serioasã, domnilor! Nu se poate aºa ceva!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci nu ºtiu dacã acest proiect de lege care vizeazã un imobil care sã fie trecut în proprietatea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe poate sã nascã tensiuni politice. Ce finalitate are aceastã lege?

Doamna senator Maria Petre.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu, dar sã respectãm regulamentul.

Aºadar sã înþelegem cã nu sunteþi de acord sã se facã locuinþe?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

V-aº ruga sã sesizaþi faptul cã, dupã ce am revenit asupra votului ºi ne-aþi consultat cu privire la o eventualã reluare a lui, ceea ce n-ar fi deloc în regulã, din 105 senatori, câþi am votat prima oarã, suntem în salã 103.

Ca atare, eu cred cã împingem Senatul, în acest moment, într-o posturã ridicolã ºi votul nu are nici un motiv sã fie reluat. Dacã la a doua atenþionare avem 103 faþã de 105, oricine poate trage o concluzie, care este, în orice caz, defavorabilã nouã ºi procedurii pe care o aplicãm la vot.

Ca atare, noi susþinem sã nu reluãm votul.

Mulþumesc pentru intervenþie.

Vã rog sã observaþi însã cã existã un contraargument foarte puternic în legãturã cu afirmaþiile dumneavoastrã. Plenul Senatului a votat, cu 70 de voturi pentru ºi 33 de voturi împotrivã, reluarea votului.

Aveþi chiar drept suveran de comentariu?

Nu ºtiam dacã solicitaþi cuvântul, domnule secretar.

Nu, dar chiar aºa. Sunteþi suveranitatea Senatului sau cine sunteþi?

Domnule secretar, vã rog, dacã solicitaþi cuvântul, vi-l ofer, dar vã rog sã nu faceþi comentarii legate de un vot. Doriþi sã mai interveniþi?

Deci eu nu am fãcut decât sã constat cã am solicitat plenului sã se pronunþe în legãturã cu reluarea votului, întrucât parte din colegi au fãcut afirmaþia cã nu au votat, iar Senatul a votat, cu 70 de voturi pentru ºi 33 împotrivã, reluarea votului.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator.

Vreau doar sã accentuez ceea ce am spus, domnule preºedinte: la atenþionare ºi la reluare suntem 103 faþã de 105. Este tot ceea ce vreau sã accentuez.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci bãnuiesc cã a doua oarã parte din colegi nu a mai votat sau nu au mai folosit cartelele.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Doriþi sã interveniþi, domnul senator Solcanu? ªi haideþi sã stingem aceastã chestiune de procedurã. Sunt alte legi mult mai importante în ordinea de zi.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte, fireºte cã este în afara regulamentului repetarea votului, dar practica parlamentarã de atâþia ani de zile, adeseori, ºi ºtim cu toþii lucrul ãsta, ºi domnul vicepreºedinte Paul Pãcuraru, ºi domnul chestor Dumitru Badea, s-a reluat votul, mai ales cã nu este un vot politic pe o lege, deci foarte importantã. Nu cred cã Ñ ºi fac apel la colegii de la P.R.M. ºi la ceilalþi

colegi Ñ nu este o chestiune atât de importantã încât sã nu putem depãºi... Dar, dacã dumnealor considerã cã nu sau este imposibil, n-avem încotro.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Trebuie sã înþelegem cã acest moment este preludiul la moþiunea de cenzurã?

Nu, vã rog respectuos! Vã daþi seama cã, în momentul în care noi începem... din start îi judecãm pe colegi în legãturã cu modul în care au votat, mi se pare cã este nefiresc sã le cerem sã voteze ºi, mai ales, sã voteze pentru.

Vã rog, domnul senator Paul Pãcuraru. Eu am spus doar cã acest proiect de lege nu are încãrcãturã politicã ºi n-are rost sã intrãm în conflict pe el.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Am cerut ºi eu cuvântul pentru cã, din poziþia în care mã aflu, am putut sã numãr câþi suntem în salã. În salã, cu doamna senator Vajda Borbala, acum intratã, suntem 61 de senatori ºi noi discutãm despre 110 voturi.

Este problema puterii sã-ºi promoveze legile, sã-ºi disciplineze parlamentarii.

Deci, dacã noi suntem sau nu suntem, dacã opoziþia este mai mult sau mai puþin prezentã în salã, sigur, din punct de vedere moral, avem cu toþii aceeaºi obligaþie. Dar dumneavoastrã, ca putere, aveþi obligaþia sã fiþi prezenþi la lucrãri, sã vã asiguraþi numãrul de voturi, inclusiv numãrul de voturi pentru o lege organicã. Or, noi nu avem nici mãcar cvorumul.

Deci ori trecem la un apel ºi reuºim sã facem cvorumul, ori, într-adevãr, putem solicita suspendarea lucrãrilor. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Stimate colege ºi stimaþi colegi...

## **Domnul Triþã Fãniþã**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Vã rog sã mã iertaþi, domnul senator Triþã Fãniþã. Vã rog frumos. Nu vreau sã tensionãm relaþiile dintre noi, cã sunt legi importante în ordinea de zi.

Domnul senator Paul Pãcuraru, fiind ºi secretar de ºedinþã, a fãcut o precizare foarte importantã, care sigur cã pune sub semnul întrebãrii legalitatea întregii noastre discuþiiÉ Nu. Noi discutãm la acest proiect de lege, nu la proiectele de lege votate anterior.

Potrivit Regulamentului Senatului, în momentul în care unul dintre secretari precizeazã cã Senatul nu este în cvorum, ceea ce se impune este sã se strige catalogul.

Deci, în aceastã situaþie, constatãm, pe baza afirmaþiilor fãcute în plenul Senatului de cãtre domnul senator Paul Pãcuraru, cã Senatul nu a fost în cvorum în momentul în care a votat cu 69 de voturi pentru ºi 36 de voturi împotrivã la un proiect de lege, motiv pentru care votul este incorect... Aºa aþi spus, nu aþi spus altceva.

Deci votul va fi reluat dupã ce Senatul va fi în cvorumul legal de lucru.

Îl rog pe domnul secretar Paul Pãcuraru sã facã apelul. Dupã aceea, vã dau cuvântul, domnule senator Fãniþã Triþã, dar nu suntem în cvorum. Bun.

Vã rog, domnul secretar Pãcuraru, domnul senator Triþã Fãniþã sã nu trãiascã sentimentul cã nu am vrut sã-i ofer cuvântul. Vã rog.

Domnul coleg senator Paul Pãcuraru îºi permite cam multe.

Domnul senator ne-a scos din necaz, nu-ºi permite multe. Ne-a scos din necaz.

Îmi daþi voie?

Vã dau.

Zilele trecute citeam într-un ziar aprecierea Domniei sale cã moþiunea va trece, pentru cã marea majoritate a parlamentarilor de pe lista neagrã din zilele trecute vor vota împotrivã.

Eu cred cã este o pãrere personalã ºi pãstraþi-o pentru dumneavoastrã. Dacã vreþi sã continuaþi diversiunile, nu reuºiþi, pentru cã, ºi dacã ne obligã sã votãm împreunã, vom vota pentru. M-aþi înþeles, domnule secretar Pãcuraru?

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult pentru intervenþie.

Sigur cã domnul secretar Paul Pãcuraru ne-a scos, aºa cum am spus, din impasul legat de votul la acel proiect de lege. Dumneavoastrã bãnuiesc cã vreþi sã ne scoateþi din impasul legat de moþiunea de cenzurã.

Vã rog sã faceþi apelul. Invit colegii senatori în salã.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

|Acatrinei Gheorghe|prezent| |---|---| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|absent| |Apostolache Victor|absent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Badea Dumitru|prezent| |Balcan Viorel|absentÉ|

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Domnule preºedinte, unii dintre colegii noºtri sunt la comisii. Vã propun sã lãsaþi o pauzã...

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

La care comisii sunt, domnule senator?

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

La comisii, lucreazã la comisii.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnule senator, cred cã oricine putea sã spunã, dar nu dumneavoastrã. Oricine putea sã spunã, dar nu dumneavoastrã! Avem ºedinþã de plen.

|Bãdulescu Doru-Laurian|absent| |---|---| |Bãlan Angela Mihaela|absentã| |Bãlãlãu Constantin<br>Belaºcu Aron<br>Belu Ioan|prezent<br>prezent<br>absent| |Bichineþ Corneliu|prezent| |Bindea Liviu-Doru<br>Bîciu Constantin|absent<br>prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>Bucur Dionisie|absent<br>prezent| |Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion|prezent<br>prezent<br>absent| |Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor|prezentã<br>absent| |Codreanu Dumitru|absent| |Constantinescu Dan<br>Constantinescu Eugen Marius|prezent<br>prezent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crãciun Avram|absent| |Cristolovean Ioan<br>Dina Carol|prezent<br>absent| |Dinescu Valentin|absent| |Dinu Marin|absent| |Dobrescu Maria Antoaneta<br>Dumitrescu Viorel|prezentã<br>absent| |Duþã Vasile<br>Eckstein-Kov‡cs-PŽter|prezent<br>absent| |Fabini Hermann Armeniu<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>prezent<br>prezent| |Filipaº Avram<br>Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda Gyšrgy|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Gãucan Constantin<br>Gogoi Ion|prezent<br>absent| |Guga Ioan|absent| |Hanganu Romeo Octavian|prezent| |Hârºu Ion|absent| |Hoha Gheorghe|prezent| |Honcescu Ion|prezent| |Horga Vasile|prezent| |Hriþcu Florin|prezent| |Ilaºcu Ilie<br>Iliescu Ion|prezent<br>prezent| |Ionescu-Quintus Mircea|prezent| |Iorga Nicolae Marian|absent| Iorgovan Antonie prezent Seche Ion absent Iustian Mircea Teodor absent Seres DŽnes absent Kereskenyi Alexandru absent Sin Nicolae prezent Leca Aureliu prezent Sporea Elena prezentã Lupoi Mihai absent Solcanu Ion prezent Maior Liviu absent S—gor Csaba absent Marcu Ion absent Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Marinescu Simona Anamaria absentã Stoica Fevronia prezentã Carol Dina prezent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Mark— BŽla prezent ªelaru Rodica prezentã Matei Vintilã prezent ªtefan Viorel absent Matei Viorel absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Theodorescu Emil Rãzvan absent Mihordea Mircea prezent Toma Constantin prezent Mocanu Vasile absent Tudor Corneliu Vadim absent Munteanu Tudor-Marius prezent Ungheanu Mihai absent Nedelcu Mircea absent Vajda Borbala prezentã NŽmeth Csaba prezent Vasile Radu absent Nicolaescu Ioan prezent Vãcãroiu Nicolae prezent Vela Ion absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Norica absentã Verest—y Attila prezent Voinea Melu absent Nicolescu Constantin prezent Novolan Traian prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Zanc Grigore prezent Oprescu Sorin Mircea absent Zlãvog Gheorghe absent. Au mai venit urmãtorii senatori: Opriº Octavian prezent Otiman Pãun-Ion prezent Cârciumaru Ion prezent Paleologu Alexandru absent Ciocârlie Alin Theodor prezent Panã Aurel absent Dinu Marin prezent. Panã Viorel Marian absent **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Pastiu Ioan absent Vã mulþumesc, domnule secretar. Pãcurariu Iuliu prezent Suntem în cvorum?

Pãcuraru Nicolae Paul Anton prezent Mulþumesc colegilor pentru amabilitãþile spuse din salã. Pãtru Nicolae prezent Îi consult pe liderii grupurilor parlamentare dacã putem sã Pãunescu Adrian absent reluãm lucrãrile? Penciuc Corin prezent Pete ªtefan prezent **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:** Petre Maria prezentã Domnule preºedinte, cu doamna Simona Marinescu Petrescu Ilie absent suntem 84. Plãticã-Vidovici Ilie absent Mulþumesc. Pop Dumitru Petru prezent Pop de Popa Ioan prezent **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Popa Nicolae-Vlad absent Mulþumesc. Deci suntem în cvorum de lucru Ñ 84 de Popescu Dan-Mircea prezent senatori sunt prezenþi în acest moment. Popescu Laurenþiu-Mircea absent Stimaþi colegi, Predescu Ion prezent Vã propun sã reluãm ºedinþa Senatului. Prichici Emilian prezent Votul care a fost dat de plen nu este luat în considePricop Mihai-Radu prezent rare, întrucât Senatul nu era în cvorum legal de lucru Ñ Prisãcaru Ghiorghi prezent 71 de senatori prezenþi. Pruteanu George Mihail absent Deci urmeazã sã dãm vot final pe proiectul de Lege Pujina Nelu prezent privind trecerea cu titlu gratuit a unei pãrþi dintr-un imobil, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent situat în municipiul Bucureºti, din proprietate publicã a Radu Constantin prezent statului ºi administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Rahãu Dan Nicolae prezent Patrimoniului Protocolului de StatÒ în proprietatea privatã Rebreanu Nora Cecilia prezentã a Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Lege organicãÉ Rece Traian absent într-o ºedinþã viitoare, cã am înþeles cã asta este disputa, Roibu Aristide prezent sã nu dãm... Roman Petre absent Rus Ioan Aurel absent **Domnul Dumitru Badea**

**:** Sârbulescu Ion prezent Vreau sã intervin.

Mulþumesc colegilor pentru amabilitãþile spuse din salã. Îi consult pe liderii grupurilor parlamentare dacã putem sã reluãm lucrãrile?

Domnule preºedinte, cu doamna Simona Marinescu suntem 84.

Mulþumesc. Deci suntem în cvorum de lucru Ñ 84 de senatori sunt prezenþi în acest moment.

Votul care a fost dat de plen nu este luat în considerare, întrucât Senatul nu era în cvorum legal de lucru Ñ 71 de senatori prezenþi.

Deci urmeazã sã dãm vot final pe proiectul de Lege privind trecerea cu titlu gratuit a unei pãrþi dintr-un imobil, situat în municipiul Bucureºti, din proprietate publicã a statului ºi administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ în proprietatea privatã a Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Lege organicãÉ într-o ºedinþã viitoare, cã am înþeles cã asta este disputa, sã nu dãm...

Vreþi, totuºi, sã interveniþi?

Pentru istorie, are cuvântul domnul senator Badea.

## **Domnul Dumitru Badea:**

Îmi pare bine, domnule preºedinte, cã o sã rãmân în istorie.

Pãrerea noastrã este cã nu trebuie sã reluãm acest vot, întrucât votul s-a executat în condiþii normale, regulamentare. Dacã vom face...

Domnule Triþã Fãniþã, vã rog frumos, lãsaþi-mã sã vorbesc. Nu intrãm în dialog acum.

Nu rãspundeþi la provocãri, domnule senator.

Deci, încã o datã: în momentul în care se va gãsi de cuviinþã cã trebuie reluat acest vot, noi vom pãrãsi lucrãrile Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Gândiþi-vã cã, dacã veþi pãrãsi lucrãrile, nu veþi putea participa la dezbaterea moþiunii de cenzurã. Bãnuiesc cã dumneavoastrã vreþi s-o iniþiaþiÉ sau nu? Da.

Stimaþi colegi,

Haideþi sã rezolvãm pe cale amiabilã acest incident. A fost foarte clar cã în acel moment nu eram în cvorum ºi, deci, nu se poate pune problema cã votul respectiv este corect dat de cãtre Senat.

De altfel, de aceea am ºi fãcut prezenþa în salã ºi am spus, ca sã nu forþãm nota, sã nu dãm votul final pe aceastã lege, sã ºtim unde am rãmas, pentru ºedinþa viitoare.

Deci, vã rog, acest proiect de lege sã fie înscris în ºedinþa viitoare, vot final, proiectul de lege înscris la punctul 9 în ordinea de zi.

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind înfiinþarea ºi funcþionarea agenþiilor cu capital privat pentru construcþia de locuinþe; propunere legislativã, o nouã dezbatere, întrucât proiectul de lege a fost respins de Camera Deputaþilor.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã.

Lipsesc iniþiatorii.

Nu, nu sunt necesari iniþiatorii, pentru cã este o nouã dezbatere. El a fost dezbãtut ºi aprobat de Senat.

Vã rog, suplimentar, dacã doriþi sã spuneþi ceva despre proiectul de lege.

Vã rog, raportul comisiei.

Comisia economicã a fost sesizatã pentru o nouã dezbatere în fond a acestui proiect de lege, respins de Camera Deputaþilor.

Dupã cum ºtiþi ºi din discuþia anterioarã care a avut loc în plenul Senatului, iniþiativa legislativã a colegilor noºtri propune înfiinþarea de agenþii private pentru construcþii de locuinþe.

Argumentele pentru care Senatul a votat pentru, vi le reamintesc, sunt faptul cã Agenþia Naþionalã de Locuinþe are fonduri limitate ºi înfiinþarea unor agenþii private pentru construcþia de locuinþe cu o finanþare de minim 10 milioane de dolari nu poate fi decât beneficã.

Faþã de cele arãtate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea propunerii legislative în forma adoptatã anterior de Senat. Face parte din categoria legilor ordinare.

Da, vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã vã precizaþi punctul de vedere cu privire la propunerea legislativã?

Potrivit legislaþiei financiare în vigoare, societãþile comerciale cu capital privat nu sunt abilitate sã acorde credite ipotecare, acest drept revenind bãncilor, Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, Casei de Economii ºi Consemnaþiuni, altor instituþii financiare abilitate expres prin lege sã-ºi constituie ºi sã-ºi deruleze astfel de fonduri.

În prezent este de observat cã agenþiile imobiliare cu capital privat pot fi organizate ca instituþii financiare, în condiþiile prevãzute de Legea bancarã nr. 58/1998 ºi se pot asocia cu fonduri ipotecare în vederea constituirii ºi acordãrii de credite ipotecare pentru locuinþe. Înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea unor societãþi comerciale cu capital privat direct prin lege frânge principiul liberei asocieri în materie, consacrat în art. 37 din Constituþie, precum ºi în Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale.

Având în vedere considerentele prezentate, Guvernul nu susþine adoptarea iniþiativei legislative.

Da. Deci, în aceastã situaþie, ne gãsim în prezenþa unei propuneri legislative la care Guvernul nu achieseazã, deci dimpotrivã... Deci iniþiatorii sunt colegi de-ai noºtri. Nu sunt prezenþi.

Domnule preºedinte, poate comisia sã mai facã o completare?

Vã rog, da.

Funcþionarea acestor agenþii, care vor avea statut de societãþi comerciale, se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale. Ele vor avea exact acelaºi statut ca ºi Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, care funcþioneazã în condiþii normale. Argumentele Guvernului, care nu este de acord cu aceastã iniþiativã legislativã, nu cred cã stau în picioare dacã avem în vedere ºi faptul cã în prezent societãþi ipotecare funcþioneazã în România. Mulþumesc.

## Domnilor colegi,

Sigur cã ne gãsim într-o situaþie delicatã, în sensul cã, în acest moment, existã un punct de vedere divergent între Guvern ºi comisia noastrã sesizatã în fond.

În aceastã situaþie ar trebui sã fim informaþi în legãturã cu douã chestiuni: 1) de ce Camera Deputaþilor a respins proiectul de lege; ºi 2) dezbaterea acestui proiect de lege trebuie sã se facã în prezenþa iniþiatorilor, atâta timp cât Guvernul este împotriva acestui proiect de lege, pentru cã altfel ne putem gãsi în situaþia ca ºi Senatul sã respingã propunerea legislativã respectivã, care nu este apãratã, deci nu este susþinutã în Senat de cãtre iniþiatori.

Deci rugãmintea mea este sã amânãm dezbaterea pe acest proiect de lege, dar pentru ºedinþa viitoare sã fie invitaþi iniþiatorii pentru a o susþine în plenul Senatului ºi, doi, trebuie sã fie ataºat la mapã punctul de vedere de la Camera Deputaþilor, pentru cã, în acest moment, noi credeam cã este agreat ºi avizul este favorabil din partea Guvernului, aºa cum este fãcutã mapa de ºedinþã. Vã rog, domnul senator Frunda.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 99 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege este amânat de plenul Senatului pentru dezbatere finalã.

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2003 privind completarea art. VII din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare ºi pentru modificarea unor acte normative.

Vã rog, iniþiatorii, aveþi cuvântul pentru a susþine proiectul de lege.

În prezent, veniturile fondului special al drumurilor publice urmeazã regimul juridic al creanþelor bugetului de stat, controlul stabilirii urmãririi ºi virãrii sumelor datorate exercitându-se de Ministerul Finanþelor Publice ºi unitãþile sale teritoriale prin organele de control fiscal, având în vedere, pe de o parte, cã executarea silitã pentru aceleaºi debite nu se poate exercita de cãtre douã instituþii ºi, pe de altã parte, înlesnirile la plata obligaþiilor nu pot fi acordate decât de ordonatorul principal de credit, în prezent atribuþiile de control ºi urmãrire a virãrii sumelor la bugetul statului revenind organelor de control fiscal al Ministerului Finanþelor Publice.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl rog pe domnul senator sã prezinte punctul de vedere al Comisiei economice.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Vã filmeazã!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-l filmaþi pe domnul Iorgovan, ca sã aparã ºi el cumva. Dacã nu ia cuvântul, mãcar sã fie cu cravata bine legatã la televizor. Este un mare avantaj.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare bine cã dumneavoastrã aþi ridicat cele douã probleme. Sunt exact problemele pe care am vrut sã le ridic ºi eu, principiul _audiatur et altera pars,_ în argumentele colegilor care sunt iniþiatorii acestui proiect de lege, cu atât mai mult cu cât alte agenþii similare au fost înfiinþate prin acte normative, fie prin hotãrâri ale Guvernului, fie prin ordonanþe, fie prin legi.

Deci, pentru mine, cel puþin, argumentaþia Guvernului nu este deloc convingãtoare. Colegii noºtri trebuie sã fie prezenþi sã-ºi susþinã punctul de vedere, de aceea vã propun sau achiesez la propunerea dumneavoastrã de a amâna discutarea acestui proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia economicã, sesizatã pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege, a luat în considerare aceleaºi argumente pe care le-a prezentat Guvernul în ºedinþã ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente.

Menþionãm cã, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nefiind amendamente la proiectul de lege,

Vã mulþumesc.

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor mãsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizãrii energiei termice ºi a gazelor naturale pentru populaþie.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Îl rog pe domnul secretar de stat sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 205/2002 se modificã ºi se completeazã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor mãsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizãrii energiei termice ºi a gazelor naturale pentru populaþie.

Modificãrile propuse de aceastã ordonanþã constau, în principal, în extinderea obligaþiei de a deschide conturi de tip ESCREW, adicã preferenþiale, ºi pentru furnizorii de combustibili care utilizeazã energie termicã.

De asemenea, se introduce obligativitatea agenþilor economici producãtori de energie termicã din subordinea autoritãþilor publice locale sã achite contravaloarea acesteia în mod periodic.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de lege în forma în care vi-l propune comisia de specialitate, adicã fãrã amendamente.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii proiectului de lege, a întocmit raport favorabil, pe care, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, îl propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Menþionez cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

De asemenea, menþionez cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nu sunt intervenþii, nu au fost formulate amendamente la proiectul de lege.

În concluzie,

La punctul 13 avem înscris în ordinea de zi un proiect de Lege pentru înfiinþarea comunei Negrileºti, prin reorganizarea comunei Bârseºti, judeþul Vrancea. Propunere legislativã. Este proiect de lege, fiindcã a trecut prin Camera Deputaþilor.

Comisia pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului este sesizatã în fond. Iniþiatorii nu ºtiu dacã sunt prezenþi, dar putem lua în dezbatere, deoarece a trecut printr-o Camerã.

Vã rog, doamna senator!

O rog pe doamna senator Stoica Fevronia sã prezinte punctul de vedere al iniþiatorilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea înfiinþãrii comunei Negrileºti, judeþul Vrancea, aceastã localitate fiind în prezent sat al comunei Bârseºti.

Voi spune din nou, ca la cealaltã comunã, cã este atestatã documentar din vremea domnitorului ªtefan cel Mare. Negrilã, alt fecior al Tudorei Vrâncioaia, primeºte un munte, cãruia îi dã numele. Prin acest proiect de lege încercãm sã facem reparaþie la actul abuziv din 1968.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator. Care este punctul de vedere al Executivului?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Iniþial Guvernul a propus ca acest proiect de lege sã fie îmbunãtãþit ºi sã fie supus aprobãrii primei Camere, Camera Deputaþilor, cu îmbunãtãþirile respective stabilite prin punctul de vedere al Guvernului.

Având în vedere cã la Camera Deputaþilor toate propunerile Guvernului au fost însuºite, în plus, comisia de specialitate a Senatului a adus, la rândul sãu, îmbunãtãþiri acestui proiect de lege, în momentul de faþã suntem de acord cu forma în care este prezentatã spre aprobare Senatului.

Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu amendamentele existente în anexã?

De acord cu amendamentele din raportul comisiei de specialitate.

Doamna senator, sunteþi de acord cu amendamentele formulate în comisie?

Da, cu toate amendamentele.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Hriþcu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru administraþie publicã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi, Comisia pentru administraþie publicã a luat în dezbatere acest proiect de lege ºi a hotãrât sã adopte raport favorabil cu amendamentele cuprinse în anexã.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi? Vã rog, domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu am nimic cu urmaºii lui ªtefan cel Mare, dar am ºi eu o întrebare: Care este politica Guvernului în problema de administraþie localã, a înfiinþãrii de unitãþi administrative, în situaþia în care ceea ce se întâmplã la noi în ultimii doi ani de zile este în contradicþie cu tendinþa din Uniunea Europeanã, unde se urmãreºte înfiinþarea de unitãþi administrative puternice, indiferent de punctul de vedere economic? Existã tendinþa de a mãri unitatea administrativã, ºi nu de a diviza unitatea administrativã.

Voi vota acest proiect de lege, dar vã întreb dacã ne rãspunde vreodatã Guvernul, deoarece am pus întrebarea ºi Biroului permanent al Senatului. Am avut recent o întâlnire cu delegaþia Congresului Comisiei pentru Cooperare Localã ºi Regionalã, a fost luarea de poziþie a domnului ministru al administraþiei publice locale privind reducerea judeþelor de la 42 la 11-12.

Mã rog, problema este ce urmãrim pânã la urmã în aceastã problemã a administraþiei publice locale ºi dacã þine cont de tendinþele existente în Europa? În Franþa, spre exemplu, 2-3-4 comune se afiliazã la o comunã mai mare ºi duc o politicã comunã în administraþia localã.

## Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat sã noteze aceastã întrebare, iar luni, la întrebãri ºi interpelãri adresate Executivului, pentru cã excede obiectul de reglementare, sã prezinte punctul de vedere al Guvernului legat de întrebarea formulatã de domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Pot sã rãspund acum...

V-am spus, rãspundeþi luni, pentru cã nu þine de obiectul de reglementare. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu susþin acest proiect de lege ºi cred cã nu este deloc în contradicþie cu practica U.E. ºi a Consiliului Europei sau a Comisiei pentru Cooperare Regionalã, dimpotrivã, este pe linia Consiliului Europei ºi a Uniunii Europene. Într-adevãr, tendinþa mondialã actualã este globalizarea, o parte a monedei, ºi localizarea ºi regionalizarea, cealaltã parte a monedei.

La nivel naþional ºi transfrontalier vorbim de sisteme regional-europene, care pot îngloba mai multe judeþe sau unitãþi administrativ-teritoriale, cum sunt în þãrile membre, ºi permite acestor unitãþi, fie judeþe, fie oraºe sau localitãþi, sã se asocieze când au interese comune. Aceste interese nu trebuie sã fie neapãrat economice, ci pot fi ºi alte interese: sociale, culturale sau de altã naturã.

Dimpotrivã, în Consiliul Europei ºi Uniunea Europeanã se permite ca localitãþile, satele, în sistemul nostru administrativ, sã cearã ºi sã poatã deveni comune cu conduceri proprii, cu consilii proprii, care sã rezolve problemele oamenilor de acolo, ca rãspuns la acel principiu democratic care spune cã fiecare cetãþean are dreptul sã decidã asupra soartei sale, asupra soartei comunitãþii din care face parte.

Nu este deci o contradicþie între reînfiinþarea unor comune, care au fost obligate, în mod abuziv, de-a lungul timpului, sã facã parte dintr-o comunã, ci, dimpotrivã, este un act reparatoriu, în concordanþã cu linia Uniunii Europene, ºi trebuie ca ºi noi, în Legislativul României, sã adoptãm acest principiu, sã facem regiuni puternice, dar acestea trebuie sã þinã cont ºi de tradiþiile economice, ºi de voinþa oamenilor care trãiesc în comunitãþile respective, dar, în acelaºi timp, sã fie unitãþi suficient de puternice din punct de vedere economic ºi administrativ ºi sã fie o reparare a nedreptãþilor fãcute de dictatura comunistã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, eu aº dori sã vã spun cã Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist va susþine acest proiect de lege, pentru cã unul din principiile europene Ñ ºi mã refer ºi la cele promovate de Uniunea Europeanã, dar ºi de Consiliul Europei Ñ este apropierea autoritãþilor de cetãþean. Cetãþeanul sã fie cât mai aproape de o autoritate care sã-i rezolve ºi sã-l sprijine în rezolvarea problemelor.

Reînfiinþarea unor comune abuziv desfiinþate în 1968 de cãtre regimul totalitar nu este în contradicþie cu acea politicã de creare a unor regiuni de dezvoltare economico-socialã. Asta este o problemã, cealaltã este o altã problemã. Prin urmare, eu cred cã Guvernul trebuie sã aibã în vedere, chiar dacã aceasta înseamnã cheltuieli, dar trebuie sã aibã în vedere reînfiinþarea unor comune abuziv desfiinþate, unde cetãþenii, prin referendum, se pronunþã în favoarea reînfiinþãrii acestor comune. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, dar ºi mie mi-e teamã de prea multã unanimitate, pentru cã vãd cã, pânã în acest moment, toatã lumea susþine proiectul de lege.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

N-aº fi cerut cuvântul, pentru cã risc o prinsoare pe care am fãcut-o în legãturã cu dezbaterile de astãzi, dar cred cã nici ªtefan cel Mare, nici urmaºul sãu Negrilã nu ºi-ar fi închipuit cã aceastã problemã a reaºezãrii numelui la o comunã în care s-a zãmislit acest urmaº ar pune probleme legate de situaþia noastrã, de aderarea noastrã la niºte instituþii europene.

Aº vrea sã spun cã ori de câte ori am votat înfiinþarea unei comune nu am privit din ce grup parlamentar venea propunerea. Cred cã este corect sã ne pãstrãm punctul de vedere cã, mai ales când se aºazã nume istorice unor comune, sã împãrtãºim acest punct de vedere ºi sã-l susþinem.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat, dar numai pentru un minut, un rãspuns.

## Domnule preºedinte,

Vroiam numai sã-i dau un rãspuns domnului senator Iuliu Pãcurariu.

Guvernul ºi-a însuºit propunerile venite din partea dumneavoastrã încã de la sfârºitul sesiunii anterioare, cã în aceastã materie trebuie sã se manifeste mai multã atenþie, întrucât reorganizarea de localitãþi poate sã conducã la o situaþie care sã nu coincidã cu viitoarea împãrþire administrativ-teritorialã.

S-a ajuns la concluzia cã acele iniþiative legislative care au trecut deja printr-o Camerã sã fie puse în discuþie ºi în cea de-a doua Camerã, iar în ceea ce priveºte noile propuneri legislative în aceastã materie, punctele de vedere ale Guvernului vor fi date favorabil numai acolo unde, într-adevãr, aceste propuneri nu contravin viitorului proiect de Lege privind organizarea ºi reorganizarea localitãþilor, care este deja în faza de elaborare.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Mai doriþi sã interveniþi, domnule senator Iuliu Pãcurariu? Am vãzut cã aþi ridicat mâna.

Problema era una singurã. Am înfiinþat vreo 50 de comune, deci din 50 am fãcut 100. Problema este

urmãtoarea: câte din acestea au resurse pentru a asigura funcþionarea administraþiei proprii locale fãrã resurse de la buget? Asta e problema.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

În mod normal, toate au, pentru cã altfel nu le înfiinþam.

**Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Toate au. Altfel nu se înfiinþeazã.

Nu se înfiinþau altfel!

În situaþia concretã, din judeþul Cluj, nu au. Probabil, în altã parte au. La Cluj nu au. Luãm bugetul pe 2003 ºi vedem chestia asta.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Atunci o sã reþinem, pentru judeþul Cluj, sã nu acceptãm înfiinþarea unor comune noi, pentru cã nu sunt resurse.

Stimaþi colegi,

Aºa cum am spus, prea multã unanimitate stricã. De aceea, haideþi sã încercãm sã finalizãm dezbaterile pe acest proiect de lege. Am înþeles, din expunerile dumneavoastrã, cã toþi reprezentanþii grupurilor parlamentare sunt de acord cu proiectul de lege. Precizez caracterul acestei legi, de lege organicã, ºi

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Vã rog! Cum sã nu?

## **Doamna Fevronia Stoica:**

Vã mulþumesc foarte mult ºi, aºa cum spuneam la ºedinþa de joia trecutã, cei ºapte feciori ai Tudorei Vrâncioaia, care, toþi, au fost împroprietãriþi ºiÉ fiecare comunã poartã numele unuia dintre ei. Deja celelalte sunt comune. Vã promit cã nu vã mai solicitãm cu alte iniþiative.

Mulþumesc.

Doamna senator, vedeþi urmaºii Vrâncioaiei cum reacþioneazã din salã?

Da, vãd.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mai demult era o întrebare, parcã: ”Unde sunteþi, moldovenii mei?Ò

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 4/2003 privind înfiinþarea unui obiectiv de investiþii situat în municipiul Paºcani, judeþul Iaºi.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## Doamnelor ºi domnilor,

Prin acest proiect de act normativ s-a propus finanþarea în vederea definitivãrii obiectivului de investiþii ”Casa de Culturã PaºcaniÒ din bugetul local al municipiului Paºcani, inclusiv din sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale ºi aprobate cu aceastã destinaþie prin legile bugetare anuale.

Recurgerea la modalitatea de legiferare prin ordonanþã de urgenþã a fost justificatã de necesitatea asigurãrii multilaterale a fondurilor necesare, precum ºi de pericolul producerii, în acest moment, a unei surpãri a terenului pe care se aflã sediul în care îºi desfãºoarã activitatea autoritãþile locale din municipiul Paºcani.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de lege în forma în care l-am prezentat.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a luat în examinare acest proiect de lege ºi a hotãrât sã adopte raport favorabil.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu sunt intervenþii,

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 203/2002 privind acoperirea unor sume neîncasate din valorificarea unor acþiuni deþinute de S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Îl rog pe iniþiator sã prezinte punctul de vedere al Guvernului. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Claudiu Seucan** _Ñ secretar de stat la_

_Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Prin prezentul proiect de act normativ, se preconizeazã deblocarea ºi fluidizarea circuitului economic al activitãþilor unor societãþi comerciale importante, care deþin un real potenþial de relansare economicã, în conformitate cu programul de privatizare ºi de relansare a economiei naþionale, precum ºi creºterea gradului de încasare a datoriilor la S.C. ”ElectricaÒ.

Prin prezentul act normativ, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi Ministerul Finanþelor Publice sunt mandataþi, în limita sumei de 19.295.000 USD, sã acopere sumele neîncasate din valorificarea unor acþiuni deþinute la S.C. ”ElectricaÒ, din diferenþa rezultatã dintre valoarea nominalã ºi valoarea de vânzare a acþiunilor.

## Vã mulþumesc.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul menþionat.

În urma dezbaterii, a întocmit raport favorabil, pe care îl supune dezbaterii plenului Senatului.

Menþionez cã s-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, fac menþiunea cã proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 203/2002, care ºi-a fãcut efectul, a dus la stingerea unei datorii a Societãþii Comerciale ”TermoelectricaÒ cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului în valoare de peste 19 milioane dolari.

În compensare, A.P.A.P.S.-ului i se anuleazã obligaþia de a vira la bugetul de stat o sumã echivalentã.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/31.III.2003

Nu este prima oarã când Guvernul procedeazã în acest mod, Societãþii Comerciale ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. ºtergându-i-se în anii 2001Ñ2002 peste 20.000 de miliarde lei datorii.

În expunerea de motive la ordonanþa în discuþie, Guvernul explicã mecanismul compensãrii, dar nu motiveazã în nici un fel de ce nu-ºi poate încasa ”TermoelectricaÒ banii pentru energia produsã cu importurile finanþate din acest împrumut, ca sã-ºi poatã restitui banii.

Practic, Guvernul nu poate aplica legea. Nu sunt nominalizaþi debitorii care nu ºi-au plãtit facturile de energie, nu se explicã ce mãsuri a luat Guvernul pentru recuperarea acestor datorii ºi de ce nu s-a reuºit aceasta. Pur ºi simplu, Guvernul a emis o ordonanþã de urgenþã prin care a ºters datoriile de aproape 20 de milioane dolari ºi o trimite pentru legiferare Senatului, fãrã nici o explicaþie.

Din punctul de vedere al Guvernului, Senatul este o instituþie care doar trebuie sã voteze ºi nu trebuie sã ºtie. Aºa trateazã Guvernul Senatul României, ºi nu doar cu aceastã ordonanþã de urgenþã.

Cred cã Guvernul procedeazã în acest mod din douã motive. Primul motiv, pe care îl consider întemeiat ºi foarte grav, þine de modul cum Guvernul actual trateazã întotdeauna Parlamentul, de la instalare pânã în prezent. Vizavi de acest lucru, reamintesc doar poziþia Guvernului în ºedinþa de ieri a celor douã Camere reunite.

Al doilea motiv þine de profesionalismul Guvernului, care nu este în stare sã gãseascã soluþii pentru diminuarea blocajului financiar, care este, de fapt, cauza care a dus la apariþia acestui gen de datorii ºi la apariþia acestui gen de ordonanþe de ºtergere a datoriilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc, domnule senator Constantin Bîciu. Dacã doreºte altcineva sã intervinã?

Dacã din partea Executivului doriþi sã mai completaþi ceva?

La punctul 16 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2003 privind mandatarea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului sã încheie acte adiþionale la contractele de vânzarecumpãrare de acþiuni pentru înstrãinarea acþiunii nominative de control dupã transformarea acesteia în acþiune comunã.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru privativare.

Din partea Executivului, vã rog sã prezentaþi expunerea expunerea de motive.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Prin acest proiect de act normativ, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului poate sã încheie acte adiþionale la contractele de vânzarecumpãrare de acþiuni, care, la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe, conþin clauza pãstrãrii în proprietatea statului a unei acþiuni nominative de control.

Se transformã aceastã acþiune nominativã de control în acþiune comunã ºi ea poate fi vândutã. Este o cerinþã pe care ne-am asumat-o în cadrul negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeanã, capitolul IV de negociere Ñ ”Libera circulaþie a capitalurilorÒ.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Matei Vintilã sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru privatizare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere cerinþele Uniunii Europene privind libera circulaþie a capitalurilor ºi mãsurile prevãzute pentru protejarea interesului statului, Comisia pentru privatizare propune, pentru dezbatere ºi adoptare, proiectul de lege în forma prezentatã de Guvern.

Prin natura dispoziþiilor legale, legea are un caracter ordinar.

## Domnule preºedinte,

În nota de fundamentare sunt explicate clar mecanismele care au dus la aceastã situaþie, deci nu considerãm cã...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

În numele comisiei, susþineþi raportul, nu existã amendamente...

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

În comisie nu au fost formulate amendamente. Nu sunt solicitãri de intervenþii.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu.

Raportul comisiei ºi proiectul de lege sunt aprobate de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru ºi 10 împotrivã. La punctul 17 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Enache Jiru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În constituirea prezentului act normativ s-a avut, cu precãdere, în vedere o reglementare unitarã a activitãþilor care privesc administrarea contului general al trezoreriei statului.

Vreau sã reamintesc cã vechiul cadru-reglementare era format din patru ordonanþe de urgenþã, ceea ce fãcea foarte dificil mai ales procesul de decizie.

S-a avut, de asemenea, în vedere o definire clarã a tuturor termenilor uzitaþi în cadrul acestor activitãþi de administrare a contului general al trezoreriei statului, o reglementare a modului de constituire a tuturor resurselor, precum ºi crearea de instrumente noi ºi mult mai flexibile în administrarea disponibilitãþilor contului general al trezoreriei statului.

Proiectul de act normativ a fost construit pe principiul administrãrii ºi obþinerii de randamente maxime, în condiþii minime de risc.

De asemenea, o noutate foarte mare pentru acest proiect de lege este faptul cã el faciliteazã cadrul de finanþare a componentelor locale privind programele ce sunt finanþate din fonduri de preaderare, fonduri europene de preaderare.

Vã consult dacã sunteþi de acord cu amendamentele din raport?

Da.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, doamna senator Maria Ciocan.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii proiectului de lege menþionat, a întocmit raport favorabil, pe care, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, îl propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare în forma transmisã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele din anexe.

Legea are, conform art. 74 din Constituþie, caracter ordinar.

De asemenea, fac menþiunea cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri sau pe amendamentele formulate?

Vã rog, domnule senator Bîciu, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Prezentul act normativ reglementeazã ºi modul cum circulã banii instituþiilor publice prin trezorerie.

O instituþie publicã, pentru a-ºi folosi banii, trebuie sã depunã în trezorerie bugetul de venituri ºi cheltuieli, iar decontãrile din trezorerie se fac numai în baza acestui buget de venituri ºi cheltuieli. Foarte corect.

La un punct se prevede cã instituþiile publice pot emite bilete la ordin, fãrã a fi însã vizate de trezorerie. Acest lucru mi se pare incorect, deoarece instituþiile publiceÉ ºi vã dau exemplul unei ºcoli care are prevãzut în bugetul de venituri ºi cheltuieli repararea acoperiºului în luna septembrie: dacã ar avea un bilet de ordin vizat de trezorerie care prezintã garanþie maximã, ar putea face lucrarea mai devreme, într-o vreme în care nu plouã, în iulie sau în august, ºi nu ar fi cu nimic împotriva legii, pentru cã cheltuiala ºi decontarea se face, conform bugetului de venituri ºi cheltuieli, în luna septembrie.

Este o propunere pe care o fac Ministerului Finanþelor Publice ºi care duce la fluidizarea operaþiunilor economice ºi o mai mare încredere între agenþii economici cu garanþia trezoreriei.

Mulþumesc.

Da, mulþumesc. Dacã doriþi sã comentaþi?

De fapt, proiectul de ordonanþã vine chiar în sprijinul a ceea ce aþi spus dumneavoastrã. Sunt douã tipuri de instrumente noi reglementate în acest proiect. Este vorba de biletul la ordin ºi contul tip ESCREW. Ele sunt doar de avalizare, deci nu le emite trezoreria bilete la ordin, ci le avalizeazã, le poate lua în considerare ca eventuale garanþii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi în primul rând asupra raportului comisiei, raport ce cuprinde o serie de amendamente agreate de iniþiator. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen cu 85 de voturi pentru ºi 5 voturi împotrivã, cu amendamentele din anexã.

La punctul 18 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în strãinãtate.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Domnul preºedinte Ilaºcu, vã rog.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, domnule secretar de stat.

## **Domnul George Pavelescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în strãinãtate îºi propune sã reglementeze, sã asigure cadrul legal, juridic pentru trimiterea persoanelor la tratament în strãinãtate, cele care nu pot fi soluþionate ca ºi cazuri medicale în þarã.

Având în vedere cã nu sunt prevãzute fonduri pentru o asemenea activitate, Guvernul va iniþia un proiect de act normativ, o lege specialã, la rectificarea bugetului, pentru a asigura necesarul finanþãrii unor astfel de activitãþi.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Ilaºcu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã, a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate întocmirea raportului favorabil, fãrã amendamente, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã intervenþi asupra proiectului de lege?

Nefiind intervenþii, nefiind amendamente, supun unui singur vot atât raportul comisiei, cât ºi proiectul de lege în ansamblu.

Vã rog sã votaþi. Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

La punctul 19 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã.

Rog colegul desemnat din Comisia economicã sã prezinte raportul. Vã rog.

Din partea iniþiatorilor, cine este prezent? Dumneavoastrã, da.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice a fost modificatã ºi completatã prin Legea nr. 508/2002.

Prin modificarea adusã literei a) a alin. 2 al art. 24, au fost abrogate prevederile punctelor 21 ºi 22 din anexa 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deºeurilor ºi reziduurilor de orice naturã, precum ºi al altor mãrfuri periculoase pentru sãnãtatea populaþiei ºi pentru mediul înconjurãtor.

Prin abrogarea prevederilor respective au fost excluse de la procedura de acord, abilitare ºi avizare a licenþelor prevãzute de Hotãrârea nr. 340/1992 ºi alte categorii de produse decât cele cosmetice la care face referire Legea nr. 178/2000.

În consecinþã, au apãrut unele dificultãþi în aplicarea legii, cu implicaþii administrative ºi, posibil, economice privind litigiile cu importatorii ºi instituþiile implicate în procesul de abilitare a importurilor, datoritã unor interpretãri diferite ale textului de lege, în forma adoptatã.

În acest context, în urma consultãrii tuturor pãrþilor interesate ºi având în vedere necesitatea soluþionãrii rapide a dificultãþilor constatate, prin proiectul de act normativ alãturat se propune modificarea Legii nr. 178/2000 pentru clarificarea unor dispoziþii incomplete.

Astfel, se prevede prin modificarea respectivã cã produsele care nu corespund definiþiei produselor cosmetice, în sensul Legii nr. 178/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, incluse la punctul 21, 22 din anexa 2 la Hotãrârea nr. 340/1992 ºi care nu au potenþial asupra sãnãtãþii populaþiei...

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator sã prezinte punctul de vedere al Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia economicã sesizatã pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege face urmãtoarele precizãri.

Proiectul de lege supus dezbaterii încearcã repararea unei erori. Din pãcate, soluþia legislativã aleasã contravine normelor de tehnicã legislativã.

Astfel, în Legea nr. 24/2000, la art. 60 alin. (3) se precizeazã: ”Abrogarea unei dispoziþii sau a unui act normativ are întotdeauna caracter definitiv.Ò

Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sã se repunã în vigoare actul normativ iniþial. Or, tocmai acest lucru se întâmpla la punctul 2 al proiectului de lege, unde se revine printr-o completare asupra unui text abrogat.

Întrucât, pe fond, intenþia proiectului de lege este corectã, iar în traseul legislativ acesta a trecut de Camera Deputaþilor, comisia propune amendarea proiec- tului ºi o soluþie legislativã aflatã în limitele legii, care sã corespundã celor dorite anterior.

Astfel, la punctul 2 din proiectul de lege, se propune introducerea unui text prin care anexa 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 340/1992 se completezã cu produsele la care Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei dã avizul, formulate explicit, cu menþionarea poziþiei tarifare.

Faþã de cele prezentate, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexã.

Da, vã mulþumesc.

Îl consult pe iniþiator dacã este de acord cu amendamentele formulate în comisie ºi dezbãtute?

Suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentelor ºi asupra raportului comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia economicã.

Vã rog sã votaþi.

Amendamentele ºi raportul Comisiei economice au fost aprobate de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã privind combaterea excluderii sociale.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Iniþiator, domnul senator Corneliu Bichineþ, care este prezent.

Având în vedere raportul, daþi-mi voie sã-l consult pe domnul senator dacã insistã în propunerea legislativã.

Da, domnule preºedinte.

Insistaþi sã-l prezentaþi.

Sigur, foarte pe scurt.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã invit la modul cel mai elegant posibil sã fiþi pãrtaºi la promovarea unei iniþiative legislative care nu intrã în contradicþie cu nimic promovat de actualul Guvern. Este

o propunere legislativã care are drept þintã combaterea sãrãciei extreme, a vagabondajului ºi a cerºetoriei, precum ºi a traficului de carne vie.

Dacã vreþi ca în urmãtorii ani sã nu mai fiþi agresaþi în gãri, în trenuri, în metrou, în alte spaþii aglomerate de o serie de persoane care s-au învãþat numai sã fie asistate, vã rog sã susþineþi aceastã propunere legislativã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Executivului.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Guvernul a formulat punct de vedere negativ la aceastã iniþiativã legislativã nu pe alte considerente, ci pentru faptul cã majoritatea prevederilor ei sunt deja cuprinse în acte normative care se aplicã.

În punctul nostru de vedere chiar am enumerat aceste acte normative, nu mai puþin de opt astfel de acte normative.

Dacã îmi permiteþi, le-aº da citire, ca sã se aibã în vedere.

Este vorba de Legea nr. 116/2002 privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi panificaþie pentru elevii claselor I-IV, Legea nr. 75/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Ordonanþa Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ºcolare, Legea Locuinþei nr. 114/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi, în fine, Hotãrârea Guvernului nr. 829/2002 pentru aprobarea Planului naþional antisãrãcie ºi de promovare a incluziunii sociale.

Spuneam cã majoritatea sunt deja avute în vedere ºi sunt cuprinse în aceste reglementãri pe care vi le-am amintit. Sunt însã în propunere ºi câteva formulãri de genul ”darea gratuitã în folosinþã a unor locuinþeÒ. Legea nr. 114/1996 reglementeazã regimul locuinþelor sociale, pe care noi îl considerãm realist.

Or, a împãrtãºi un asemenea punct de vedere înseamnã cã de mâine Guvernul sã punã la dispoziþia tuturor sau zecilor de mii de cereri pentru locuinþe gratuite... ºi nu înþelegem ce înseamnã referitor la aceste locuinþe ”folosinþã gratuitãÒ. Înseamnã cã sã nu se mai plãteascã nici chirie, întreþinere ºi aºa mai departe.

Deci nu susþinem propunerea legislativã, fiind de acord ºi cu raportul comisiei de specialitate, care, în acelaºi sens, vã propune respingerea acestei iniþiative legislative.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna senator Rodica ªelaru sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Multe dintre mãsurile preconizate în aceastã propunere legislativã, aºa cum a spus ºi reprezentantul Guvernului, sunt deja reglementate în aceste acte normative ºi deci existã, drept pentru care Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a adoptat un raport de respingere.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator Bichineþ dacã, dupã prezentarea argumentelor, insistã în supunerea la vot a propunerii legislative.

Sigur, insist ºi las la latitudinea dumneavoastrã dacã îi daþi o ºansã Guvernului sã dãinuiascã.

Da, mulþumesc. Dacã doriþi sã interveniþi? Vã rog, domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul de lege al colegului nostru ne pune într-o anume dificultate, pentru cã, din punct de vedere al abordãrii, al temei, el este un subiect pe care toatã lumea l-ar dori rezolvat Ñ combaterea sau limitarea excluziunii ºi marginalizãrii sociale.

Nu cred cã existã partid responsabil, nu cred cã existã politician care sã nu vadã realitatea din jurul sãu ºi care sã nu constate cã excluziunea socialã, datoritã creºterii gradului de sãrãcie a populaþiei, ia amploare în România, ºi prin conceptul de excluziune se înþeleg mai multe paliere, începând cu cel familial, profesional, ocupaþional, cultural ºi aºa mai departe.

Aceasta este de fapt o problemã care este abordatã ºi în directivele europene, este abordatã în Carta socialeuropeanã, face obiectul unor preocupãri largi ºi atente din partea tuturor autoritãþilor, din partea tuturor statelor.

Aºa cum spunea ºi reprezentantul Guvernului, problema este abordatã în legislaþia internã. Existã un pachet întreg de acte normative ºi, probabil, o ploaie de hotãrâri de Guvern prin care diversele probleme legate de intervenþia ºi asistenþa autoritãþilor pentru reducerea sãrãciei, a pragurilor de sãrãcie, pentru asigurarea unui minim de trai ºi aºa mai departe au fost deja invocate de Guvern.

Existã, chiar recent, o lege dedicatã domeniului, Legea nr. 116/2002, care... tocmai aceasta este tema ei, privind prevenirea ºi combaterea excluziunii. Neºansa este cã aceastã lege nu se aplicã în momentul de faþã pentru cã, deºi promulgatã, nu existã însã nici mecanismul instituþional ºi nici suportul financiar pentru ca legea sã fie, de fapt, aplicatã.

Problema delicatã provine din faptul cã în derivaþia excluziunii avem infracþionalitate, criminalitate, alcool, droguri, prostituþie, tâlhãrie, cerºit, lucruri invocate ºi de autorul legii, toatã lumea cunoaºte cã aceste lucruri se întâmplã ºi toatã lumea ar vrea sã le reducã ºi din acest motiv ar exista o înclinaþie a fiecãrui grup parlamentar, a fiecãrui politician sã susþinã proiectul de lege.

Din pãcate, proiectul de lege are cel puþin douã probleme majore. În primul rând el Ñ sigur, nu voi comenta cât de generos este Ñ este un fel de ”corn al abundenþeiÒ care se revarsã, atribuirea gratuitã de locuinþe, folosinþã de locuinþe, gratuitate de materiale de construcþii, concesionarea suprafeþelor de teren de pânã la 10 hectare, amenajarea de colonii, cartiere ºi grupuri de locuinþe sociale care se autoorganizeazã, adicã este un proiect frumos, în sine, dacã el ar putea sã fie susþinut, ºi, sigur, poate cã am elimina foarte mult din drama excluziunii ºi a marginalizãrii. Problema este cã în materie de definiþii proiectul nu respectã normele minime de tehnicã legislativã, este complet în afara unei redactãri legislative propriu-zise ºi, fãrã sã fim niºte pedanþi, vom putea observa cu uºurinþã cã formulãrile sunt foarte, hai sã numim, literare.

Vã mulþumesc. Alte puncte de vedere? Doamna senator Simona Marinescu.

## Domnule preºedinte,

Dintr-o prietenie, deja de notorietate, cu iniþiatorul proiectului de lege, dar care, sigur, are fundament, am dorit sã spun câteva cuvinte despre aceastã lege.

Este o prietenie pe care presa a relevat-o în diverse forme ºi, iatã, am prilejul, la microfon, sã recunosc acest lucru. L-am rugat pe iniþiatorul legii sã accepte varianta de a prelua textul ºi de a-l modifica în urma unor sugestii care au fost precizate în timpul dezbaterilor în comisie.

Domnia sa a dorit ca legea sã ajungã în plen în forma în care este. Au fost prezentate motivele pentru care legea a fost respinsã, de cãtre domnul senator Paul Pãcuraru, dar, pentru cã Domnia sa a precizat cã Legea nr. 116/2002 încã nu produce efecte ºi, de asemenea, s-a referit la prevederile proiectului domnului Corneliu Bichineþ, cu privire la casele tinerilor, aº vrea sã spun cã Legea nr. 116/2002 deja a generat burse de locuri de muncã pentru persoanele marginalizate, aºa cum sunt ele definite de lege, este vorba de locuri de muncã în baza unor contracte de solidaritate.

Prin urmare, este bine ca de la acest microfon sã spunem cã tinerii au posibilitatea sã obþinã un loc de muncã subvenþionat din fondul de ºomaj prin prevederile Legii nr. 116/2002, iar pentru locuinþe tot noi am votat, în cursul acestui an, legea care are astãzi un numãr, este Legea nr. 15/2003 prin care tinerii marginalizaþi, în forma în care legea surprinde ºi precizeazã acest lucru, primesc o suprafaþã de teren de 250 m[2] pentru a-ºi construi locuinþã, iar potrivit Legii nr. 116/2002 existã o linie de finanþare constituitã de consiliul judeþean.

Þine, sigur, ºi de capacitatea administraþiei locale de a pune în aplicare aceste douã legi.

Insistãm, totuºi, sã îi transmitem Ñ vorbesc în numele câtorva colegi din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi sper cã spun lucrurile aºa cum le-am convenit...

Prima afirmaþie cred cã aþi fãcut-o în nume propriu.

În nume propriu, atunci.

L-am rugat pe iniþiator, pentru cã sunt câteva prevederi în text care pot sã ducã la alte proiecte de lege, sã nu renunþe la aceastã idee.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Vroiam sã comentez, dar sunt convins cã acolo unde este vorba de sentimente nu trebuie sã facem comentarii.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Acolo nu se poate bãga nimeni, aºa cã Senatul nu are sã se pronunþe asupra acelor afirmaþii. Lucrurile sunt mult mai simple. Dacã afirmaþia Guvernului ar putea sta în picioare, întrebarea este: Dacã aceste prevederi se regãsesc în atâtea legi pe care ni le-a spus aici domnul secretar de stat, de ce nu s-a eradicat acest fenomen?

Este clar cã nu este de susþinut ceea ce s-a spus pânã acum, ca ºi cum pachetul de legi de ieri ar fi conþinut noutãþi. ªtim bine cã nu conþine noutãþi, sunt doar niºte formulãri.

Aºa cã proiectul iniþiat de colegul nostru Corneliu Bichineþ are, pe lângã un fond foarte bun ºi cu bunã direcþionare, ºi un alt argument pentru susþinere.

S-a vorbit cã nu sunt acolo precizate fondurile. Proiectul stã de mai bine de un an de zile în portofoliul Senatului ºi nu a fost promovat, iar la vremea respectivã

nu exista prevederea care necesitã consultarea aceasta cu Ministerul Finanþelor Publice ºi stabilirea resurselor de cãtre iniþiator.

Cred cã trebuie sã facem disocierea ºi sã susþinem acest proiect de lege care inclusiv Guvernului i-ar aduce un plus de credibilitate pentru o categorie socialã care devine din ce în ce mai conturatã, este suficient, nu trebuie sã spun mai mult, în societatea româneascã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, îl consult... Domnul senator Gheorghe Buzatu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iatã, suntem în situaþia de a adopta un proiect de lege care vine din opoziþie. Ar fi fost ceva extraordinar dacã într-o lunã, în douã luni, într-o sesiune, am fi bãtut acest record. Probabil cã undeva va trebui sã înregistrãm la statistici ºi asemenea evenimente trimise sau propuse de opoziþie.

În ceea ce priveºte argumentul celãlalt, pe care l-a susþinut domnul secretar de stat, eu cred cã nu rezistã. De ce?

Poate cã unele aspecte au fost reglementate prin alte legi, dar în acelaºi timp, iatã, în continuare vom dezbate Ordonanþa de urgenþã nr. 31/2002 ºi vom vedea cã acolo majoritatea aspectelor sunt deja rezolvate, deja tratate prin Codul penal, prin alte legi, ºi, atunci, într-un caz joacã, în celãlalt caz, când vine un proiect de lege de la senatorul Constantin Bichineþ, nu este valabil.

Ce ne facem? Judecãm în acelaºi mod în care am votat ºi mai devreme la punctul nr. 9?!

Pentru cã dacã este vorba Ñ sar de la una la alta Ñ sã amânãm votul cã nu era plenul, cã nu era constituit cvorumul de ºedinþã, trebuie sã ne referim sã votãm din nou, domnule preºedinte, ºi ceea ce am discutat de la nr. 1Ð8, cã nici atunci nu era cvorum.

Vedeþi, sunt chestiuni extrem de discutabile ºi care... eu cred cã nu se abat judecãþile strâmbe asupra mea, Gheorghe Buzatu sau asupra domnului Corneliu Bichineþ care nu va reuºi sã treacã acest proiect, dar se abat asupra instituþiei, asupra Senatului ºi este pãcat. Noi ne ducem, dar Senatul trebuie sã trãiascã.

De aceea, propunerea mea este una singurã, am înþeles de la domnul senator Pãcuraru cã sunt anumite inconsecvenþe, formule nefericite, cred cã cel mai elegant ar fi ca sã trimitem din nou la comisie pentru a fi îmbunãtãþit.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte intervenþii? Vã rog. Domnul senator Alin Theodor Ciocârlie.

Domnule preºedinte, foarte pe scurt.

Am un respect deosebit pentru domnul profesor Gheorghe Buzatu, senator de Iaºi ºi vicepreºedinte al Senatului, cum, de asemenea, am o simpatie deosebitã ºi pentru autorul acestui proiect de lege.

În ºedinþa de comisie, eu am fost unul care am votat alãturi de dânsul în favoarea acestui proiect de lege, tocmai în virtutea acestei colegialitaþi ºi a unei colaborãri excelente pe care o avem cu domnul senator Corneliu Bichineþ în cadrul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Cred cã este total neproductiv sã discutãm despre o eventualã respingere a acestui proiect de lege pentru cã el vine din partea opoziþiei. Discuþiile nu au fost deloc de o asemenea naturã în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Din toate celelalte direcþii, din toate celelalte partide au venit sugestii ºi, dacã vreþi, ºi critici, dar de maniera cea mai constructivã posibilã pentru acest proiect de lege ºi eu, deºi am votat alãturi de domnul senator Corneliu Bichineþ, i-am spus cã, dacã printr-o minune mâine am avea o sutã de milioane de dolari prin care sã finanþãm o asemenea lege, finanþarea ar fi imposibilã în conformitate cu textul acestei legi.

Deci, indiferent de direcþia politicã din care vine acest proiect de lege, Senatul nu poate sã dea un vot favorabil pentru acest text ºi, deºi am votat alãturi de dânsul în comisie, îl rog din toatã inima, ca ºi dupã celelalte lucruri exprimate aici de la microfon în plenul Senatului, sã nu înþeleagã faptul cã dacã astãzi voi vota împotrivã, va fi doar din cauza unui sentiment de gelozie.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sã încercãm sã finalizãm totuºi, aºa cum este parlamentar, prin vot dezbaterile legate de acest proiect de lege.

Sã-l lãsãm totuºi pe iniþiator sã gândeascã modul în care va încerca sã rezolve pe viitor, printr-o altã iniþiativã, chestiunile pe care le-a abordat în acest proiect de lege ºi care în prezent nu sunt reglementate pentru cã Domnia sa a iniþiat proiectul de lege. În situaþia în care veþi da un vot negativ, desigur.

Dacã votul va fi pozitiv, va primi o anumitã rezolvare, un anumit tip de rezolvare pe chestiunile pe care le-a invocat în propunerea legislativã.

În situaþia în care votul va fi negativ, sã-l lãsãm pe domnul senator, nu sã-i facem noi iniþiativa, cã nu avem de ce. Domnia sa apreciazã cel mai bine care dintre chestiunile pe care le-a abordat doreºte sã le reia într-o altã propunere. Sã nu ne implicãm noi în voinþa Domniei sale.

Ceea ce avem noi de finalizat prin vot sunt dezbaterile din plenul Senatului raportate la acest proiect de lege.

Avem punctul de vedere negativ al Guvernului ºi este legat, în principal, de lipsa de resurse financiare.

Pe proiectul de lege respectiv, avem raportul de respingere din partea comisiei.

Eu sunt nevoit, în conformitate...

Propunerea!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Propunerea nu poate sã fie decât de returnare la comisie în situaþia în care anumite articole dintr-un proiect de lege au necesitat dezbateri suplimentare. Solicitarea a fost generalã ºi generoasã, în sensul ca sã nu respingã plenul, ºtiþi, haideþi sã rãmânem încãrcaþi la comisie. Nu se poate.

Dacã luãm articolul _x_ care reglementeazã o anumitã instituþie juridicã cãreia i se doreºte, în urma dezbaterilor parlamentare, sã i se dea o altã rezolvare, sigur cã atunci implicãm comisia în continuare.

Cred cã este doar o decizie de compromis.

Stimaþi colegi, eu

Vã mulþumesc.

La punctul 21 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Hotãrâre privind contul de execuþie a bugetului de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2002.

Îl invit pe domnul chestor Badea sã prezinte execuþia bugetarã ºi, în final, proiectul de hotãrâre.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Aproape cã sunt descurajat dupã ce aþi respins proiectul de lege al domnului Bichineþ.

Nu. Fiþi sigur cã Domnia sa va selecta chestiunile care nu sunt reglementate în legile amintite de domnul secretar de stat ºi va face o iniþiativã legislativã pe acele probleme.

Am sarcina, din partea Biroului permanent, sã prezint în faþa dumneavoastrã raportul privind execuþia bugetarã a Senatului la 31 decembrie 2002. Potrivit Legii nr. 743/2002 a bugetului de stat, bugetul Senatului României pe anul 2002 a fost aprobat în sumã de 528.027.000 mii lei. Ulterior, bugetul Senatului a suferit modificãri determinate de rectificãri bugetare ºi virãri de credite la fondul de rezervã bugetarã, la sfârºitul anului 2002 fiind în sumã totalã de 441.232.000 mii lei.

Potrivit deschiderilor de credite bugetare aprobate de Ministerul Finanþelor Publice în cursul anului 2002 pentru Senatul României, în sumã totalã de 438.975.000 mii lei, execuþia bugetului Senatului României la finele anului 2002, detaliatã pe titluri de cheltuieli, se prezintã Ñ sub formã prescurtatã, pentru cã dumneavoastrã aveþi în detaliu acest raport Ñ astfel:

Din datele de mai sus rezultã o execuþie pe total de 94,78% faþã de deschiderile de credite anuale, realizându-se acþiunile fundamentate în bugetul pe anul 2002. Pe naturã de cheltuieli, execuþia se prezintã dupã cum urmeazã:

La titlul ”Cheltuieli curenteÒ, realizate în proporþie de 95,24%, ponderea principalã o reprezintã:

Cheltuieli de personal utilizate pentru acoperirea:

- ¥ cheltuielilor cu salariile personalului aparatului Senatului, plata indemnizaþiilor senatorilor ºi cu viramentele aferente acestui fond de salarii, în sumã de 192,5 miliarde lei;

- ¥ cheltuielile cu deplasãrile în þarã (acoperirea nivelului de cazare a senatorilor la Hotelul ”BucureºtiÒ, a diurnelor de deplasare ale senatorilor, alte cheltuieli de deplasare în þarã ale personalului din aparatul Senatului etc.) ºi deplasãrile în strãinãtate, în sumã de 78,3 miliarde lei.

- Cheltuieli materiale ºi servicii, în sumã de 89,8

- miliarde lei, au reprezentat:

- ¥ cheltuieli de întreþinere ºi gospodãrie (iluminat, încãlzit, apã, telefon, piese de schimb ºi carburanþi), în sumã de 53 miliarde lei;

- ¥ cheltuielile cu materiale ºi prestãri servicii cu caracter funcþional (obiecte de inventar, reparaþii curente, cãrþi ºi publicaþii), în sumã de 15,8 miliarde lei;

Numai puþin, sã declarãm deschise dezbaterile generale asupra execuþiei bugetare.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Deci eu am prezentat raportul chestorilor, acum vorbesc în nume personal ºi nu pot sã nu-mi exprim insatisfacþia pentru neutilizarea a aproape 100 de miliarde lei, din care numai 23 de miliarde lei au fost destinate în real sediului Senatului de la Palatul Parlamentului. Aceasta, în condiþiile în care noi suntem mult în urma Camerei Deputaþilor în ceea ce priveºte dotarea, mai ales cu biroticã.

Vã propun sã atragem atenþia compartimentului financiar-contabil în legãturã cu necesitatea monitorizãrii permanente a a cheltuielilor materiale, în aºa fel încât sã facem faþã cerinþelor deosebite pe care le incumbã activitatea noastrã. Eu nu susþin ideea cã trebuie fãcute niºte cheltuieli aiurea, ba chiar mã pronunþ pentru economii, dar nu datorate neimplicãrii aparatului nostru financiarcontabil.

În acest an deja am pregãtit o tematicã în aºa fel încât sã controlãm mai bine modul în care se realizeazã execuþia bugetarã.

Vreau sã precizez cã unele economii, din cele aproape 100 de miliarde lei, sunt reale. Se referã la deplasãri, inclusiv cele în strãinãtate, la fondul de salarii care a fost estimat de noi, precum ºi la altele, care nu se datoreazã, aºa cum am spus, neglijenþelor aparatului tehnic, ci faptului cã în real am optat pentru a realiza aceste economii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc domnului senator Badea pentru intervenþia în nume propriu sau în numele Grupului parlamentar P.R.M.

Dacã sunt ºi alþi colegi care doresc sã intervinã? Vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº vrea sã intervin în discuþia noastrã la un capitol tot vizavi de cheltuieli ºi poate domnul coleg o sã aibã un rãspuns la acest lucru. ªi anume, mã refer la cheltuielile materiale ºi, în cadrul cheltuielilor materiale, în special la reparaþiile curente.

Deci, în urma rectificãrii bugetare care s-a fãcut, acest capitol de cheltuieli care se referã la reparaþii curente ºi reparaþii capitale, ca prevedere bugetarã, a fost redus în mod esenþial, de la 8 miliarde lei la 4,4 miliarde lei, ceea ce înseamnã o reducere aproape la jumãtate ºi, dacã luãm în considerare ºi execuþia, trece chiar de jumãtate. Întreb acest lucru în cadrul cheltuielilor materiale, pentru cã ºtim cã avem anumite probleme vizavi de reparaþiile care se fac în Senat. Ar fi necesare foarte multe obiective, foarte multe aparate ºi aºa mai departe, nu vreau sã le enumãr, reparaþii, chiar ºi capitale, nu numai curente. ªi atunci, întrebarea mea vizavi de acest capitol este: Care este raþionamentul? De ce s-au redus cheltuielile la acest capitol, ºtiind cã, într-adevãr, birourile noastre aratã cum aratã, reparaþiile trebuie fãcute, ºi aº dori o explicaþie în aceastã privinþã.

Dacã mai sunt ºi alte întrebãri, vã rog?

Dacã nu mai sunt alte întrebãri, îl rog pe domnul chestor Badea dacã poate sã ofere rãspuns. Dacã nu, o sã-l rugãm ºi pe domnul secretar general sã dea informaþii, întrucât rãspunde exclusiv de cheltuirea banului public.

Vã rog!

## **Domnul Constantin Sava** _Ñ secretar general al Senatului_ **:**

De fapt, la problemele care au fost ridicate, domnul chestor Badea a ºi dat câteva rãspunsuri. Economiile care au fost realizate anul trecut au provenit în mod deosebit de la reducerile de cheltuieli de personal, de la fondul de salarii în mod deosebit, pentru cã în ultimii trei ani, pânã anul acesta, nu s-a fãcut nici o mãrire de salariu, cu toate cã prin buget au fost prevãzute aceste mãriri salariale.

De ce nu s-au fãcut? Pentru cã în timpul anului Ministerul Finanþelor Publice a venit cu precizãri ºi a amânat aceste cheltuieli. De asemenea, la deplasãrile în þarã am avut o economie destul de mare prin redimensionarea acestor deplasãri.

În acelaºi timp, în urma negocierii cu Hotelul ”BucureºtiÒ, preþurile pe care le-am obþinut la cazarea senatorilor au fost mult mai mici decât cele prevãzute în contractul iniþial.

În acelaºi timp, o parte din domnii senatori au plecat de la Hotelul ”BucureºtiÒ ºi au preferat cazarea la particulari. ªi asta înseamnã o reducere de cel puþin 35% din fondurile pe care noi le-am avut planificate.

Este adevãrat cã ºi la cheltuielile de întreþinere ºi reparaþiile curente am avut economii, întrucât Senatul, dupã cum ºtiþi, se pregãteºte pentru mutarea în noul sediu, iar reparaþiile care au fost fãcute ºi întreþinerile au fost fãcute în limita absolut a necesarului, acolo unde a fost cazul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, în concret, eu ºtiu cã s-a discutat de mai multe ori, inclusiv în Biroul permanent, sã nu facem reparaþii costisitoare în Senat, atâta timp cât se pune cu stringenþã problema definitivãrii noului sediu pentru Senat din Palatul Parlamentului ºi mai ales a mutãrii noastre acolo. Deci este corect ca aici sã facem doar cheltuieli de întreþinere ºi sã nu facem reparaþii costisitoare în aceastã clãdire.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, stimaþi colegi, aºa cum este înscris în regulamentul nostru, execuþia bugetarã se aprobã prin hotãrâre, de cãtre Senat. Daþi-mi voie sã vã prezint aceastã hotãrâre. Ea are un articol unic:

”Articol unic. Ñ Se aprobã contul de execuþie a bugetului de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2002, potrivit Raportului privind execuþia bugetului Senatului la 31 decembrie 2002, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.Ò

Hotãrârea a fost adoptatã de Senat în ºedinþa din 20.03.2003, întrucât suntem obligaþi sã o publicãm în Monitorul Oficial.

Dacã la aceastã hotãrâre aveþi intervenþii? Nefiind intervenþii,

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere ultimul proiect de lege, înscris în ordinea de zi la punctul 22, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii.

Dacã nu mã înºel, noi ne-am oprit la dezbateri generale. Nu am trecut la amendamente, la... Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Este prezent domnul ministru Rãzvan Theodorescu. De asemenea, domnul preºedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Aristide Roibu.

Consult grupurile parlamentare dacã doresc sã mai intervinã la dezbateri generale?

Vã rog, Grupul parlamentar P.R.M., domnul vicepreºedinte Gheorghe Buzatu. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

M-am prezentat la tribunã, pentru cã am un text ceva mai lung, probabil, de o orã.

Sunt convins cã dumneavoastrã, care deja sunteþi un parlamentar cu state serioase, fiind ºi în conducerea Senatului, ºtiþi cã o intervenþie, ca sã fie ascultatã ºi mai ales sã aveþi prizã, nu trebuie sã fie excesiv de lungã, pentru cã s-ar putea sã nu reþinem argumentele.

Nu conteazã statele, conteazã cã a fost pus la ultimul punct pe ordinea de zi.

Vã mulþumesc pentru...

Toate legile sunt la fel de importante, nu conteazã cã e punctul 1 sau punctul 23.

Aveþi cuvântul, deja aþi pierdut douã minute.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Domnule preºedinte,

Eu am solicitat aceastã intervenþie, ºi am sã o reduc serios, am sã o reduc drastic, pentru cã vreau sã fac câteva sublinieri.

În primul rând, ºi vã rog sã fiþi de acord cu mine, la punctul 1 s-ar impune urmãtoarea precizare, eu nu sunt în mãsurã sã evidenþiez ºi nu o s-o fac acum, utilitatea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002, dar vreau sã precizez cã, dupã un an de când a intrat în vigoare ºi se aplicã respectiva ordonanþã, se poate conchide, fãrã îndoialã, cã în raport cu toate neclaritãþile admise prin dispoziþii contradictorii, este preferabilã orice lege, orice ordonanþã care devine lege, oricât ar fi de rea, dacã se aplicã cu înþelepciune, deschis ºi corectitudine.

Din expunerea de motive la ordonanþa de urgenþã, reþinem ca pozitivã, repet, ca pozitivã, aserþiunea dupã care ”împiedicarea proliferãrii manifestãrilor extremiste de tip fascist, rasist sau xenofob a constituit ºi constituie o preocupare constantã a comunitãþii internaþionale atât la nivelul organismelor europene ºi internaþionale, cât ºi la nivelul legislaþiilor naþionaleÒ.

Mã gândesc cã se impuneau imediat în continuare, în ordonanþa de urgenþã, asigurãri cã pentru impunerea principiului nu se vor îngãdui excese, invenþii ºi false acuzaþii, pentru cã este posibil aºa ceva. Vom vedea.

Voi preciza, în al treilea rând, cã intervenþia mea nu vreau sã-mi atragã, aº fi fericit sã fie aºa, asemenea false acuzaþii de antisemitism, xenofobie ºi revizionism. Pentru protecþia mea în faþa unor asemenea ”acuzaþiiÒ vã asigur cã nu-mi sunt suficiente nici imunitatea parlamentarã, ºi nici paºaportul de membru al Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei. Cã asemenea atacuri sunt inevitabile, aº putea da exemple, unele chiar din ultimele zile ºi chiar pe temeiul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002. În ce mã priveºte, resping asemenea acuze, ca fiind infantile ºi nefondate, cât timp în apãrarea mea sare, acesta este lucrul surprinzãtor, nu poziþia mea de biet parlamentar român, ci meseria mea de istoric, un istoric care, din fericire sau din nefericire, are ºi operã, care pledeazã pentru adevãr ºi îndeamnã la reþinere din partea posibililor scribi agresori, pentru cã numai din aceºtia pot fi.

**:**

Pe Antonescu tot l-au ciopârþit!

Vorbeam de activitatea ºtiinþificã.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã aduce în discuþie un domeniu ºtiinþific, istoria care, din fericire, este astãzi, la noi ºi mai pretutindeni în lume, bine, chiar foarte bine reprezentatã sub raport calitativ ºi cantitativ.

Ordonanþa de urgenþã reglementeazã în douã probleme Ñ holocaustul ºi rolul liderului militar-politic în istorie Ñ în douã probleme ale unui domeniu major al cercetãrii istorice de azi Ñ cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial din 1939-1945. Nu este cazul sã facem aici abuz de cunoºtinþele acumulate pânã acum în acest domeniu, dar nu se poate ignora stadiul actual al cercetãrilor. Iatã de ce voi preciza doar atât: pânã de curând, cele mai investigate evenimente din istorie au fost Revoluþia Francezã ºi epoca lui Napoleon, despre care s-au publicat în lume peste 200 de mii de titluri, cãrþi ºi studii, în circa 200 de ani. Ei bine, acest bilanþ a fost pur ºi simplu rãsturnat în cursul ultimelor decenii. La doar 60 de ani de la izbucnirea sa, Rãzboiul mondial din 1939-1945 formeazã materia de studiu a nu mai puþin de peste un milion de titluri, însumând sinteze, monografii, lucrãri memorialistice, volume de documente, studii ºtiinþifice etc. În acest domeniu a intrat legiuitorul.

Ordonanþa de urgenþã aflatã în dezbaterea noastrã, chiar ºi dupã ce a fost examinatã ºi amendatã, la început în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, apoi în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, rãmâne cu suficiente neclaritãþi, contradicþii, insuficienþe etc.

Neavând de gând sã reþin aici ºi acum toate obiecþiile, mã voi limita sã vã reamitesc cã prin prevederile art. 6 ”contestarea sau negarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ºi interzicerea unor drepturiÒ. Deci, prin prevederile art. 6, ordonanþa de urgenþã vine, dupã opinia mea, în contradicþie cu paragrafele din Constituþie referitoare la libertatea de opinie.

În altã ordine de idei, ordonanþa de urgenþã vine, de asemenea, în contradicþie cu Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, deºi într-un loc se subliniazã cã nu este aºa ºi vine în contradicþie, în speþã, cu art. 19 al documentului, care glãsuieºte altfel. Vã rog sã îmi daþi voie sã-l prezint: ”Orice om are dreptul la libertatea opiniilor ºi exprimãrii. Acest drept include libertatea de a avea opinii fãrã imixtiune, precum ºi libertatea de a cãuta, de a primi ºi de a rãspândi informaþii prin idei ºi prin orice mijloace ºi independent de frontierele de stat.Ò

Mai bine nu mai citeaþi ultima parte.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

O sã închei. Istoricii nu îºi îngãduie profeþii, lor le incumbã studiul trecutului. Totuºi, voi îndrãzni sã fac o prezicere: ordonanþa de urgenþã pe care o discutãm va fi totuºi adoptatã.

Vã rog însã sã-mi daþi voie sã spun cã este cazul sã adoptãm aici o poziþie nuanþatã. Fiind vorba de faptul cã asemenea mãsuri se aduc în atenþia noastrã prin ordonanþe de urgenþã, vã rog sã îmi daþi voie ca astãzi sã admitem ordonanþele de urgenþã pentru situaþii de urgenþã, cazul rãzboiului ºi aºa mai departe, dar nu pentru niºte probleme care intereseazã atât de îndeaproape istoria noastrã, în ceea ce ne priveºte pe noi, în ceea ce priveºte trecutul nostru.

De aceea, trebuie sã fim convinºi cã, având în vedere cã o asemenea mãsurã trece printr-o ordonanþã de urgenþã, sã nu fim de acord cu aceastã ordonanþã. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte, deºi, de data aceasta, noi vom discuta pe fond textul de lege care existã în ordonanþã, nu este o simplã aprobare a ordonanþei sau o respingere.

Deci, vã rog, stimate colege ºi stimaþi colegi, ca expunerile sã fie considerate în numele grupurilor parlamentare, pentru a da autoritate în cuvântul pe care l-aþi prezentat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu Feldman Alexandru. Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, þin, de la început, sã fac precizarea: preºedintele grupului nu este în salã, nici unul din cei doi vicepreºedinþi ai grupului.

Eu nu am mandat sã vorbesc în numele grupului. S-ar putea ca ceea ce spun sã aflu cã distinºii mei colegi îmbrãþiºeazã, subscriu fãrã rezerve la punctul meu de vedere. S-ar putea sã fiu în situaþia ca unul sau alþii dintre colegi sã nu subscrie la punctul meu de vedere.

Vã rog sã vã expuneþi punctul de vedere.

Deci vã cer îngãduinþa sã spun un punct de vedere personal, care, fireºte, m-ar bucura foarte mult sã fie împãrtãºit de cât mai mulþi dintre colegii din grup.

Procedurã, domnule preºedinte.

Sigur cã da. Noi, oricum, nu vã supãraþi, l-am invitat la cuvânt pe domnul senator Radu F. Alexandru, suntem în dezbateri, nu existã procedurã în dezbateri. Eu ºtiu ce vreþi sã spuneþi, anticipez.

Deci procedura o s-o ridicaþi atunci când, mã iertaþi cã îmi permit sã spun câteva cuvinte, voi pune ceva la vot. Atunci aveþi dreptul sã interveniþi pe probleme de procedurã. Deocamdatã ne gãsim în dezbateri parlamentare. Acolo unde nu existã nevoie de cvorum ºi, deci, nu puteþi sã invocaþi acest lucru, dacã asta doriþi.

A doua chestiune: noi vom finaliza dezbaterile generale astãzi. Cei care au dorit sã intervinã pe proiectul de lege trebuiau sã fie prezenþi. De aceea, vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte,

Domnule ministru ºi foarte stimate colege ºi stimaþi colegi,

Am sentimentul cã discutãm astãzi o iniþiativã legislativã de maximã importanþã, de o importanþã care, îngãduiþi-mi sã afirm, depãºeºte strict actul în sine, depãºeºte în sine eventualele sancþiuni, mi se pare cã este un act important, pentru cã este, poate, primul demers semnificativ în recunoaºterea istoriei moderne a României.

Vreau sã vã spun, citind cu toatã atenþia expunerea de motive, cã ea a fost anunþatã, au fost luãri de poziþii premergãtoare ºi pe care mã simt dator sã le reamintesc într-o ordine cronologicã: cea a preºedintelui Emil Constantinescu, cea a preºedintelui Ion Iliescu, cea a primului-ministru Adrian Nãstase ºi, doar în ordine cronologicã, cea a ministrului culturii, domnul academician Rãzvan Theodorescu.

Din punctul meu de vedere, aceastã iniþiativã legislativã, aceastã ordonanþã are douã dimensiuni: una profilacticã, una care sã determine ca, în România, noi, cei de astãzi, ºi cei care ne vor urma sã nu mai trãiascã niciodatã ororile în toate formele lor de exprimare care au însemnat cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Dar cred cã la fel de important este acest demers, ºi, îngãduiþi-mi sã spun, oarecum tardiv, în care, în primul rând, Parlamentul þãrii priveºte cu tãrie ºi cu demnitate istoria modernã a României.

Sunt multe, sunt nespus de multe fapte cu care putem sã ne mândrim ºi sunt lucruri dureroase care s-au consumat, care nu incrimineazã sub nici o formã poporul român, Armata Românã, instituþii ale statului, ci care revin, prin excelenþã, în sarcina unor oameni. Deci cred cã putem discuta eliberaþi de orice fel de complex ºi resping Ñ ºi, cu siguranþã, vã am alãturi când resping Ñ orice încercare de a culpabiliza la modul general, popor, armatã, instituþie în þara româneascã, în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Faþã de proiectul de lege, aºa cum a fost trimis, existã o mulþime de nuanþe care se pot aduce în discuþie. Punctul meu de vedere Ñ punct de vedere în care am avut satisfacþia, prin excelenþã, sã spun, mentalã sã vãd cã a fost subliniat, a fost anticipat ºi împãrtãºit de Consiliul Legislativ Ñ este cã într-o ordonanþã atât de importantã lipseºte definirea termenului care stã, pânã la urmã, la fundamentul acestei ordonanþe, definirea termenului de _holocaust._

**:**

Nu e amendamentul comisiei.

## **Domnul Aristide Roibu:**

Nu, nu este.

**Domnul Ion Predescu**

**:**

Acest amendament nu e al comisiei.

Iertaþi-mã, vã rog.

Art. 2 lit. d), amendament admis. Poftiþi, îl am aici. Poftiþi.

Da. ”Prin holocaust se înþelege exterminarea sistematicã în masã a populaþiei evreieºti din Europa, organizatã de cãtre autoritãþile naziste în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.Ò

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Este o formulare nefericitã, pentru cã este o formulare care scoate din rândul þãrilor în care s-a produs ºi s-a consumat un martiriu al populaþiei evreieºti în România. Expunerea de motive a premierului Adrian Nãstase, care vine în continuarea afirmãrii responsabilitãþii României legat de cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, include România în rândul þãrilor în care s-au produs persecuþii, prigoanã ºi sacrificii de vieþi omeneºti.

ªi mã opresc aici fãrã sã spun nici o cifrã. Nu aduc în discuþie nici o cifrã. Nu este vorba de ordinul de mãrime, este vorba de un proces. Este vorba de o realitate care s-a consumat ºi în care nu cifrele au relevanþã, în mãsura în care formularea adoptatã vorbeºte doar de ”exterminarea sistematicã organizatã de cãtre autoritãþile naziste în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi MondialÒ, România nu are conþinut în aceastã ordonanþã de urgenþã, pentru cã, repet exact afirmaþia fãcutã cu câteva clipe mai devreme de domnul profesor, România n-a fost þarã ocupatã.

Existã însã un amendament care a fost propus de domnul senator Sergiu Nicolaescu, a cãrui preocupare ºi ale cãrui cunoºtinþe istorice sunt de notorietate, care spune: ”Prin holocaust se înþelege persecutarea, enclavizarea ºi exterminarea prin diferite metode a populaþiei evreieºti sau a altor etnii din EuropaÒ Ñ ºi subliniez, cã este foarte important Ñ ”în perioada celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.Ò Din motive pe care nu le înþeleg, dar le regret, Comisia juridicã, de numiri, imunitãþi ºi validãri a respins acest amendament. Un amendament corect, un amendament exact ºi un amendament cuprinzãtor, pentru cã în România nu numai evreii au fost persecutaþi, prigoniþi ºi au plãtit cu viaþa pãcatul de a aparþine unei alte etnii. Chiar dacã la raportul cifrelor rromii nu sunt, sã spunem, de acelaºi ordin de mãrime, cum bine ºtiþi, politica regimului Antonescu împotriva rromilor a fost o politicã de prigoanã. Aduc în discuþie toate aceste aspecte pentru cã nu mã îndoiesc nici o clipã de buna intenþie a legiuitorului ºi cu atât mai puþin mã îndoiesc de buna intenþie a fiecãruia dintre dumneavoastrã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi eu vã mulþumesc ºi-i rog pe colegii care vor mai lua cuvântul sã nu facã referiri _in extenso_ asupra amendamentelor, pentru cã le vom discuta ºi pe cele acceptate de comisie, ºi pe cele respinse, în momentul în care vom trece la dezbaterea amendamentelor pe text.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale?

Dacã nu mai doreºte nimeni, vã rog sã-mi permiteþi, în calitatea pe care o am de preºedinte de ºedinþã, sã declar închise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Ofer cuvântul domnului ministru, domnului academician, pentru a-ºi exprima punctul de vedere, sigur cã da, în legãturã cu discuþiile generale purtate pe proiectul de lege.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori, colegi,

Evident, oriºice discuþie pe marginea acestei ordonanþe de urgenþã trebuie sã fie o discuþie, în mod special, gravã.

Vreau sã spun de la bun început, ºi aº dori ca acest lucru sã fie limpede înþeles, cã venirea acestei ordonanþe de urgenþã acum un an nu s-a fãcut din motive de oportunitate, s-a venit cu ea pentru cã eram una dintre puþinele þãri, ºi singura þarã din grupul Vilnius, care nu avea o asemenea reglementare ºi lucrul a fost foarte bine subliniat atunci, ºi a fost foarte bine subliniat în acea dimineaþã care a precedat întâlnirea primilor-miniºtri ai ”Grupului VilniusÒ în, dacã nu mã înºel, aprilie, anul trecut: faptul cã România a venit, ºi a venit încã cu o iniþiativã importantã ºi curajoasã.

Evident, cu distinsul meu coleg, pe care-l preþuiesc ca istoric de foarte multã vreme, om de probitate intelectualã (ºi a dovedit-o ºi în discuþiile noastre în contradictoriu din primãvara trecutã), care este profesorul Gheorghe Buzatu, nu voi face ºi nu vom face o discuþie istoricã. Anul trecut, la Academie, la iniþiativa Academiei, a fost o discuþie în care toate pãrþile ºi-au spus punctul de vedere sub cupola celei mai mari instituþii ºtiinþifice a þãrii.

Deci nu mã voi referi la aceste lucruri. Atunci am spus ce-am avut de spus. Domnia sa a spus: ”Voi anunþa numai câteva lucruri care sunt totuºi cadrul în

**:**

N-a fost condamnat de comuniºti...

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Ajung ºi la acest lucru, domnule coleg. Ajung ºi la acest lucru sensibil, dragã Sergiu, dacã-mi dai voie. Ajung ºi la acest lucru.

A fost judecat de o instanþã care judeca în spiritul tribunalului internaþional care fusese la NŸrnberg. Era francez, ºi tribunalul nostru a fost condus de un român, de Voitinovici, dacã nu mã înºel!

Bun. Sã nu cãutãm, istoria este istorie. Este fãcutã cu umbrele ºi cu luminile ei. N-a fost un tribunal sovietic, nu vã supãraþi! Am spus de mai multe ori, dar n-are sens. Dacã Antonescu ar fi fost judecat de anglo-americani ar fi fost condamnat la moarte, aºa cum a fost PŽtain.

Nu uitaþi contextul, sunteþi aici atâþia oameni învãþaþi, nu uitaþi contextul anilor Õ45-Õ46. Din acest punct de vedere, definirea holocaustului, chit cã dupã pãrerea mea, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor colegi, problema definirii holocaustului n-are o mare legãturã cu aceasta, este spus ceea ce este spus, holocaustul în genere, holocaustul în România, cred cã am fost, într-o anumitã ordine, primul care a afirmat cã România nu a participat la holocaust.

Sã fie limpede! ªi domnul senator Radu Alexandru Feldman, de care mã despart de atâtea ori, mã întâlnesc cu el aici. Nu poate fi culpabilizat poporul român, nu poate fi culpabilizatã Armata Românã ºi nimeni n-o face. Aici nici nu-i vorba de holocaustul din România. România n-a avut un holocaust, dar România, prin guvernarea Antonescu, a participat din motivele ºtiute la holocaustul din alte zone, din zone care nu erau în România, cum era Transnistria, care era sub guvernare româneascã efemerã.

Ce este holocaustul? Este... O ºtim foarte bine, iertaþi-mi aceastã scurtã subliniere academicã, _shoa_ în ebraicã, _holokaustos_ în traducerea greceascã alexandrinã a Bibliei este distrugere, este nimicire. ªi ajungem prin aceasta la situaþia specialã, nu numai a evreilor, ci ºi altor minoritãþi, ºi lucrul trebuie spus, de sistematicã nimicire, _Vernichtung_ în limba germanã înseamnã nimicire.

Poate de aceea, o spun ca istoric acum, fãrã, vã imaginaþi, nici o umbrã politicã, de aceea niciodatã, nici un tribunal internaþional nu a condamnat pânã acum comunismul, care a avut atâtea mii de victime, dar el n-a fost condamnat pentru cã nu a existat undeva, nici în însemnãrile lui Stalin, nici în indicaþiile lui Stalin care pot fi luate drept paradigmã, nu gãseºti ceva similar Acordului de la Wansee, pe care îl cunoaºtem, cã a fost publicat... Au trimis mii ºi sute de mii ºi milioane de oameni la moarte, dar nu ai un text, ºi este la fel de ticãlos, în opinia mea, dar nu ai un text juridic, domnule coleg, de aceea holocaustul e holocaust. Inventarea acestui ”holocaust roºuÒ, ca terminologie, mi se pare nepotrivitã, în ciuda faptului cã atâþia dintre noi ºi din familiile noastre au suferit de ceea ce se poate numi ”holocaustul roºuÒ, dar trebuie sã discutãm în termeni istorici reci, în termeni juridici, repet, ºi mã adresez unui preºedinte jurist, nici un tribunal internaþional n-a condamnat încã, e timp s-o facã, ºi atunci legea noastrã se va acorda legislaþiei internaþionale, acestei noi decizii.

**:**

De o lunã.

Bun. Înaintea dumneavoastrã. Dar nu cred cã vã rupeþi de hotãrârile Adunãrii din care faceþi parte. Prin Recomandarea nr. 1275 s-a hotãrât condamnarea acestor lucruri.

Domnule profesor, fãcând parte din aceastã Adunare, sunteþi parte a acestei decizii. Dacã nu, trebuie sã spuneþi la Strasbourg, ceea ce un om cu profesionalismul ºi calitãþile dumneavoastrã nu o va face: ”Domnule, sunt împotriva Recomandãrii nr. 1275.Ò

Vreau sã vã spun cã toate codurile penale din Europa, dupã ºtiinþa mea, au asemenea condamnãri, dar este nevoie în unele cazuri, ºi în acesta mai mult ca oriunde, de o subliniere specificã. Asta a fost dorinþa Guvernului nostru ºi vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, gândiþi-vã bine, deoarece este o foarte importantã decizie a noastrã: politicã ºi, dacã vreþi, istoricã.

Fac apel la dumneavoastrã pentru a înþelege cu rãcealã. Toþi ne iubim trecutul, nimeni nu vrea sã fie culpabilizat ºi Guvernul nu s-a gândit o singurã clipã sã facã acest lucru. Vocea mea vã spune ce gândim cu toþii: în România nu a fost holocaust, dar nu la acest lucru ne referim în aceastã lege.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Aristide Roibu, în situaþia în care doreºte sã facã o serie de precizãri determinate de dezbaterile generale care s-au purtat în Senat pânã în acest moment.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, prezentul act normativ incrimineazã fapte precum constituirea unor organizaþii cu caracter fascist, rasist, xenofob, aderarea ori sprijinirea sub orice formã a unei asemenea organizaþii ºi rãspândirea, vânzarea, confecþionarea sau deþinerea în vederea rãspândirii de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe.

Se incrimineazã, de asemenea, promovarea cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandã sãvârºitã prin orice mijloace, în public. Prevederile proiectului de lege se aflã în deplin acord cu principiile formulate în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului ºi cu urmãtoarele documente internaþionale:

Ñ Convenþia internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã a ONU, la care România a aderat prin Decretul nr. 345/1970;

Ñ Propunerea de Decizie-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind combaterea rasismului ºi a xenofobiei din 29 noiembrie 2001;

Ñ Recomandarea nr. 1275, de care vorbea domnul ministru, a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, referitoare la lupta împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului ºi intoleranþei;

Ñ Recomandarea nr. 1 a Comisiei Europene împotriva rasismului ºi intoleranþei a Consiliului Europei privind combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului ºi intoleranþei.

De asemenea, vreau sã vã informez cã au fost avute în vedere elementele de legislaþie comparatã, în special din þãrile europene, cum ar fi Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Franþa, Ungaria ºi Polonia. Toate acestea mi-au fost puse la dispoziþie de cãtre Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Drept la replicã!

Stimaþi colegi, sigur cã, din punct de vedere al dreptului la replicã, domnul academician Rãzvan Theodorescu a pomenit, în câteva rânduri, numele colegului nostru care a formulat ºi o serie de amendamente.

Pentru douã minute, aveþi cuvântul, domnule senator!

Din respect pentru toatã lumea, pentru cei care au luat cuvântul, voi fi cât se poate de scurt.

Trebuie sã avem curajul sã privim istoria cu acelaºi curaj pe care l-au avut cei care au murit pentru istoria aceasta pe care noi azi o învãþãm ºi pe care trebuie sã o respectãm.

Vorbim de holocaust. Definiþia pe care am propus-o este urmarea unor consultãri, ºi vã pot aduce cel puþin doi metri de materiale în care veþi întâlni aceastã definiþie propusã de mine, dar nu acest lucru îl apãr de data aceasta împotriva Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Doamne fereºte, nici nu am fost chemat ºi întrebat. Nu. Ceea ce vreau sã spun este urmãtorul lucru: a accepta holocaustul este, în primul rând, o obligaþie moralã.

Doamnelor ºi domnilor senatori, nu existã un document ºi nici o ideologie lansatã de Antonescu care sã încurajeze acþiuni de tip holocaust, cel puþin dupã cunoºtinþa mea, domnule Buzatu. Nu existã un document!

Aici sunt absolut de pãrerea domnului Radu Alexandru Feldman, cã nu conteazã numãrul, cã au fost omorâþi 50 sau 200-300-400 sau 500.000. Nu acest lucru conteazã. Aceste acþiuni au avut loc ºi nu au fost fãcute de

Antonescu sau de secretarul lui, ci au fost fãcute de jandarmii români.

Deci, în realitate, acest holocaust a fost ºi la noi în þarã. De ce sã nu recunoaºtem acest lucru, când faptele sunt clare? Sunt documente ºi vã arãt material filmat. Deci sã avem curajul sã privim adevãrul, sã-l spunem ºi sã fim responsabili de acuzaþiile pe care le aducem ºi cui le aducem. ªi în ce mãsurã este de vinã un singur om este cel mai uºor lucru de ales, sau sã recunoaºtem cã am avut astfel de acþiuni într-adevãr incomparabile, incomparabile cu alte þãri din Europa. Mã compar cu Danemarca sau orice þarã din Europa care a trimis trenuri întregi, nu vorbesc de Ungaria sau alþi vecini de-ai noºtri, de evrei pe care îi trimiteau în Germania. Franþa, ºi nu numai Franþa lui PŽtain. Pentru cã aþi dat exemplul lui PŽtain, este o mare ruºine pentru istoria Franþei judecata lui, a unui om care nu mai era responsabil de modul lui de a gândi.

Deci în acest sens ºi indiferent dacã a apãrut pe plan internaþional sau nu, o hotãrâre cã Antonescu este vinovat de holocaust nu poate fi acceptatã decât de un tribunal care ar fi fãcut azi de noi.

”OglindaÒ!

”OglindaÒ. Ei bine, mã întreb dacã, pe baza acestui document, va îndrãzni cineva vreodatã în România sã opreascã pe cineva care vrea sã facã un film despre acele momente.

Nu!

Nu. Sunt convins cã nu, atâta vreme cât este un Rãzvan Teodorescu acolo, câtã vreme suntem cei care suntem aici...

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/31.III.2003

Iartã-mã, poate fi ultimul dobitoc ministru ºi tot nu are voie, conform legii!

Conform legii îþi voi arãta un punct unde ar putea. Dar nu acest lucru conteazã.

În final, vreau sã spun cã, într-adevãr, pe plan internaþional, noi trebuie sã scoatem un astfel de document ºi acest lucru este important ºi mã determinã sã votez aºa cum este. Dar ar fi fost foarte bine ca atunci când am tratat aceastã temã sã fi fãcut, într-adevãr, o dezbatere cu toþi cei care sunt amestecaþi sau cât de cât cunosc problema respectivã.

Dragã prietene, dã-mi voie sã spun cã recomand Ñ ºi domnul Buzatu recomandã Ñ Academiei sã studieze, sã aprofundeze problema de aºa manierã încât poporul român sã aibã dreptul la istoria sa adevãratã.

Îi mulþumesc pentru intervenþie domnului senator Sergiu Nicolaescu.

## Stimaþi coelgi,

Sigur cã dezbaterile pe acest proiect de lege vor continua. Ele sunt extrem de interesante. Este un lucru deosebit cã azi nu a existat nici un fel de tensiune în dezbaterile din Senat, ci, dimpotrivã, fiecare ºi-a putut expune argumentele cu seriozitate în faþa plenului Senatului.

Practic, considerând dezbaterile generale închise, vom continua în ºedinþa urmãtoare a lua în dezbatere ºi adoptare în primul rând amendamentele respinse, iar dupã aceea, amendamentele acceptate la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pe care vã rog sã nu o criticaþi în mod dur. Gândiþi-vã cã ºi acolo au existat, pe parcursul mai multor luni, dezbateri legate de acest proiect de lege.

Noi am încercat sã gãsim soluþiile cele mai bune pentru a putea promova aceastã lege absolut necesarã.

Declar închise dezbaterile din Senat de astãzi. Vã doresc activitate fructuoasã în teritoriu!

La revedere!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 32/31.III.2003 conþine 32 de pagini.**

Preþul 39.552 lei