Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului din data de 13 septembrie 2004, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Paul P„curaru, secretari ai Senatului.

P‚n„ Ón acest moment ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic ∫i semn„tur„, 64 de colegi. Potrivit hot„r‚rii Biroului permanent, luat„ Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, v„ rog s„ intr„m Ón primul punct de pe ordinea de zi — declara˛ii politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare Ól invit la tribun„ pe domnul senator Vasile Ofileanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman** _(din sal„):_

Domnule pre∫edinte, Procedur„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

E sala goal„. Grupul P.S.D. — grupul partidului de guvern„m‚nt — lipse∫te. A face declara˛ii politice Ón fa˛a unei s„li goale nu are nici un rost. Mai bine le facem Ón afara programului, Ón alt„ parte.

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

Are dreptate. Cam are dreptate... Ave˛i dreptate!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Cu cine vorbim? Noi Óntre noi, cei din opozi˛ie?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

De acord, dar declara˛iile politice nu se adreseaz„ celuilalt grup parlamentar ∫i, de asemenea, v„ reamintesc c„ sunt printre noi colegi care formuleaz„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri ∫i Ón ultimele 6 luni niciodat„ la acest punct de pe ordinea de zi nu au participat mai mult de 5–6 colegi senatori. Declara˛iile politice nu vizeaz„ grupul parlamentar, de aceea s-a ∫i decis Ón Biroul permanent ca, efectiv, acest punct de pe ordinea de zi s„ se poat„ face chiar ∫i f„r„ cvorum de ∫edin˛„.

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

Chestiune de procedur„, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Œmi cer scuze de la domnul senator. Numai pu˛in! Domnul senator Pruteanu.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Ca o problem„ de procedur„, v-a∫ propune totu∫i, domnule pre∫edinte, Ón virtutea ∫i a celor spuse de colegul de la Partidul Rom‚nia Mare, poate c„ ar fi bine s„-i a∫tept„m ∫i pe colegii de la P.S.D., ∫i dup„ aceea s„ declan∫a˛i procedura declara˛iilor politice. Este o sugestie pe care o fac.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## De acord.

Cu scuzele de rigoare adresate domnului senator, Ól invit s„-∫i ocupe locul Ón banc„ ∫i s„ a∫tept„m s„ vin„ mai mul˛i colegi din toate grupurile parlamentare.

Dar adresez aceea∫i rug„minte nu numai colegilor din P.S.D., ci ∫i din Grupurile liberal, democrat ∫i U.D.M.R. s„ vin„ Ón sal„, Óntruc‚t sunte˛i prezen˛i din Grupul U.D.M.R. 3 colegi, din Grupul P.D. 2 colegi, din Grupul P.N.L. 5 colegi.

6... 7... Deja s-a trecut de 50% ∫i este O.K.

Suntem Ón cvorum. Invit colegii senatori Ón sal„ pentru a putea Óncepe ∫edin˛a.

Stima˛i colegi,

Œn momentul de fa˛„ suntem Ón cvorumul legal de ∫edin˛„ care este de 71 de parlamentari. Œl invit la tribun„ pentru a face declara˛ie politic„ pe domnul senator Vasile Ofileanu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Invit colegii senatori Ón sal„.

## **Domnul Vasile Ofileanu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc din mediul rural este victima cea mai afectat„ de inconsecven˛a unor mini∫tri speciali∫ti Ón toate domeniile ∫tiin˛ifice posibile: construc˛ii, economie, justi˛ie, chimia argilei, Ón afara celui al educa˛iei.

Managementul educa˛ional, prin implicarea sa profund„ Ón universul psihoemo˛ional al copilului, cere la v‚rf profesioni∫ti de Ónalt„ ˛inut„ academico-profesional„, oameni de meserie care s„ asigure o strategie consecvent„, sustenabil„ ∫i de durat„ pentru cei ce vor veni Ón mod democratic la c‚rma ministerului.

Am s„ exemplific, pe scurt, ce au putut s„ fac„ dou„ acte normative din d„sc„limea rural„ Ón care incompeten˛a managerial„ la nivel ministerial primeaz„ Ón fa˛a competen˛ei.

Hot„r‚rea Guvernului nr. 769/1998 a reu∫it ca Óntr-un termen relativ scurt s„ aduc„ Ón mediul rural, Ón special Ón zone defavorizate, un num„r substan˛ial de cadre

didactice calificate, prin motivarea financiar„ acordat„ de sporul de rural care varia Óntre 5 ∫i 75% din salariul de Óncadrare. Se Óntrevedea ca Óntr-un termen relativ scurt s„ fie ocupate toate catedrele vacante.

Prin anumite motiva˛ii puerile, f„r„ un suport ∫tiin˛ific legal, deoarece sporul de rural era un drept c‚∫tigat, apare din senin, ca un tr„snet, Hot„r‚rea Guvernului nr. 167/2002, un act normativ straniu — conceput Ón creuzetul cerebral al ministrului de atunci, un specialist Ón chimia argilei, tipic comunist, cu pseudosindicate din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, cele care c„l„resc ∫i c„pu∫eaz„ zona intelectualit„˛ii rom‚ne∫ti de mult„ vreme — care las„ pozi˛ia social„ a am„r‚tului de dasc„l la cheremul politicului.

Aceast„ arbitrar„ m„sur„ legislativ„ a redus drastic, la ni∫te sume derizorii, toate sporurile de rural. Cum era de a∫teptat Ón asemenea situa˛ii, _feed-back_ -ul nu s-a l„sat a∫teptat prea mult ∫i, Ón aproximativ 2 ani, ∫colile din comunit„˛ile s„race — cu o popula˛ie ∫colar„ stabil„ sau Ón cre∫tere — ale c„ror bariere sociale produse de s„r„cie ∫i lipsa total„ a infrastructurii au r„mas f„r„ cadre didactice calificate, acestea lu‚nd drumul pribegiei prin alte z„ri, locul lor fiind ocupat de suplinitorii necalifica˛i, oameni de obicei cu o preg„tire medie, care nu au reu∫it s„ termine cursurile unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior.

A∫a s-a ajuns ca Ón jude˛ul Vaslui peste 12% din cadrele didactice care deservesc procesul educativinstructiv s„ fie necalificate, f„r„ o preg„tire minim„ psihopedagogic„...

Numai pu˛in, domnule senator.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„. V„ rog, de asemenea, s„-l ascult„m pe domnul senator Ofileanu.

## **Domnul Vasile Ofileanu:**

Procente similare sau sensibil mai mari sunt Ónregistrate Ón jude˛ele Boto∫ani ∫i Ia∫i. Œn acest fel, multtr‚mbi˛ata reform„ a Ónv„˛„m‚ntului ∫i-a atins ˛inta prin urm„toarele îrealiz„ri istorice“:

— blocarea total„ a ∫anselor copiilor de ˛„rani din zonele defavorizate de a accede la un proces de formare ∫i educa˛ie echivalent cu ceilal˛i colegi de la ora∫ sau localit„˛ile din proximitatea zonelor urbane;

— pauperizarea dus„ p‚n„ la subordonare ∫i mas„ de manevr„ social„ a d„sc„limii din mediul rural;

— distrugerea premeditat„ a ∫colii s„te∫ti, institu˛ie care a reprezentat generatorul biologic al marilor valori culturale ∫i na˛ionale, precum ∫i universale;

— discreditarea Guvernului Rom‚niei ∫i a partidelor de guvern„m‚nt Ón fa˛a intelectualit„˛ii rom‚ne∫ti, datorit„ sfid„rii ∫colii ∫i a proastei gestion„ri a tuturor problemelor sociale cu care se confrunt„ slujitorii Ónv„˛„m‚ntului.

Œn viziunea noastr„, a Partidului Rom‚nia Mare, activit„˛ile cadrelor didactice care lucreaz„ Ón mediul rural, Ón condi˛ii extrem de grele, mai ales Ón zonele defavorizate, cum ar fi cele ce formeaz„ comunit„˛ile rurale din polul s„r„ciei — jude˛ele Vaslui, Ia∫i, Boto∫ani — este o munc„ de misionariat mai mult dec‚t necesar„ pentru luminarea tineretului ∫colar din zonele respective, fapt pentru care se necesit„ de urgen˛„ m„suri ferme pentru redresarea acestei situa˛ii unicat Ón Europa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 Atragerea intelectualit„˛ii Ón localit„˛ile rurale se poate face numai prin acordarea unor facilit„˛i sporite slujitorilor ∫colii, facilit„˛i care s„ suplineasc„ confortul necesar ∫i necesit„˛ile materiale ale unui om care are o preg„tire special„, at‚t de necesar„ unui domeniu fragil cum este Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

Œn ultimele acte normative elaborate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu se Óntrevede o asemenea preocupare din partea guvernan˛ilor no∫tri, ci, din contr„, se merge pe m„suri punitive asupra ∫colii s„te∫ti, prin concentrarea copiilor Ón ∫coli supraaglomerate, oblig‚ndu-i la navete extenuante, sau prin desfiin˛area punctelor de conducere la anumite ∫coli.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului P.N.L., domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, echipa redac˛ional„ a cotidianului îEvenimentul zilei“ a semnat un comunicat de pres„ prin care se aduceau la cuno∫tin˛a opiniei publice interven˛iile repetate ale reprezentan˛ilor Ringier Ón activitatea editorial„ a ziarului.

Trustul elve˛ian, proprietarul ziarului, a dat imediat o dezmin˛ire Óncerc‚nd s„ conving„ c„ nu este vorba dec‚t de m„suri de ordin managerial, gre∫it interpretate, ∫i c„ nimeni nu ∫i-ar permite s„ atenteze la libertatea de exprimare a unuia dintre cele mai prestigioase ziare din mass-media rom‚neasc„.

Ei bine, nu ezit nici o clip„ s„ afirm c„ directorii pentru Rom‚nia ai trustului Ringier sus˛in un neadev„r, ca s„ nu spun de-a dreptul c„ mint, ∫i c„ faptele pledeaz„ clar Ómpotriva lor. C‚nd afirm asta m„ refer la declara˛ia domnului Petre Mihai B„canu, directorul executiv al cotidianului îRom‚nia liber„“, care a f„cut publice presiunile f„cute asupra lui at‚t de unul dintre directorii trustului pentru a nu da publicit„˛ii comunicatul îEvenimentului zilei“, la telefonul critic pe care l-a primit doamna Alison Mutler, directorul biroului Agen˛iei Bila Bucure∫ti, care a transmis comunicatul pe fluxul agen˛iei, dar, Ónainte de toate, chiar la declara˛ia domnului Thomas Landold, directorul general al lui Ringier Rom‚nia, care nu se sfie∫te s„ recunoasc„: îAm telefonat tuturor ziarelor explic‚ndu-le cazul, anume c„ ceea ce este scris Ón comunicatul redac˛iei nu are o baz„ real„“.

Deci domnul Landold se constituie, cu de la sine putere, Ón instan˛„ suprem„, care-∫i confer„ dreptul inalienabil s„ recunoasc„ adev„rul Ón ipostaza lui cea mai

pur„ ∫i s„ fereasc„ cititorii de periculosul virus otr„vit al minciunii.

Pentru to˛i cei care am lucrat Ón pres„ sau Ón cultur„ Ón Rom‚nia lui Ceau∫escu, aceast„ practic„ nu avea dec‚t un singur ∫i odios nume: cenzura. O cenzur„ aplicat„ Ón forma cea mai agresiv„ ∫i cea mai rudimentar„, o cenzur„ la care, sunt sigur, domnul Landold — nici Ón zilele lui cele mai negre — nu ar Óndr„zni s„ se g‚ndeasc„ Ón ˛ara lui de ob‚r∫ie.

™i eu v„ mul˛umesc.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Œn aceast„ diminea˛„, domnilor senatori ∫i pre∫edin˛i, domnul senator Radu F. Alexandru mi-a telefonat ∫i mi-a cerut, Ón numele ac˛iunii noastre comune de la Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, s„ invit„m la comisie, m‚ine, conducerile ziarelor care nu au la ora de fa˛„, dup„ p„rerea Domniei sale, suficient„ libertate editorial„. Am fost imediat de acord, i-am spus c„ va trebui s„ ne consult„m ∫i cu membrii biroului comisiei. Cu unul dintre d‚n∫ii am vorbit, cu domnul Zanc, urmeaz„ s„ vorbesc ∫i cu domnul Pruteanu.

A∫adar, sunt absolut de acord s„ intervenim c‚t ne ˛in puterile pentru libertatea real„ a presei rom‚ne. ™i eu

sunt de partea ziari∫tilor Ón lupta cu oricine ar Óncerca s„ le ia dreptul de a scrie liber. Nu sunt Óns„ de acord cu tragerea tuturor argumentelor pe seama nici unui partid, nici P.S.D., dar nici P.N.L.

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ spun, dar pledoaria domnului Radu Feldman Alexandru a fost pentru eliberarea presei rom‚ne de eventuala presiune a P.S.D. ∫i pentru slujirea de c„tre aceast„ pres„ a voin˛ei P.N.L. — voin˛„ Óndrept„˛it„, dac„ se p„streaz„ Ón limitele democra˛iei — de a doborÓ de la putere P.S.D. Or, eu nu m„ pot angaja Óntr-o chestiune de o asemenea complexitate, a∫ zice eu, mai degrab„ de caracter, dec‚t de procedur„. Nu pot fi duplicitar.

Repet, nu am nimic Ómpotriva nici unui efort de a p„stra presa Ón deplina ei libertate editorial„. C‚nd Óns„ venim cu atacuri la adresa P.S.D. pe o presupunere, cum c„ P.S.D. ar fi obligat un trust elve˛ian, un trust german, armata din Rhodesia, eventual ∫i pinguinii de la Polul Nord s„ se mi∫te Óntr-o anumit„ direc˛ie ∫i s„ se fac„ pres„ bulevardier„, eu nu pot s„ fiu de acord, pentru c„ nu apare nici un argument. ™i a∫ dori argumente. Dac„ vor fi argumente, voi proceda ca ∫i Ón cazul unui subiect pe care Ól voi dezvolta azi, ∫i anume ac˛iunea nedreapt„ a autorit„˛ilor P.S.D. din Constan˛a Ómpotriva teatrelor din Constan˛a. Dar acolo sunt argumente. Aici se presupune c„, dac„ un patron german sau elve˛ian, ori, mai exact, un patron german ∫i un patron elve˛ian ac˛ioneaz„ Ón interesul a ceea ce este proprietatea lui ∫i aceast„ ac˛iune nu este o ac˛iune care convine libert„˛ii presei — lucru cu care eu nu sunt de acord, dar nu pot s„ ac˛ionez eu, la r‚ndul meu, Ómpotriva acelui patron, pentru c„ nu am nici o putere asupra lui —, aceast„ ac˛iune a patronului este datorat„ P.S.D. Nu se poate s„ punem la nesf‚r∫it ceva ce presupunem pe seama partidului aflat la putere. Nu cred c„ lucrurile stau a∫a. Cred Óns„ c„ Ón perioada Ón care... Poftim?

:

Œncearc„ s„ crezi c„ stau a∫a.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Œncearc„ tu s„ crezi c„ trebuie argumente.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

:

Am s„ dau argumente.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Te rog.

**Domnul Radu Alexandru Feldman**

:

Imediat dup„ asta.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

M„ mut de la microfon ∫i ascult argumentele. Nu am nici un fel de orgoliu c‚nd e vorba de argumente.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

:

Cum vrei. Dac„ vrei, Ó˛i dau acum... C‚nd dore∫ti...

V„ rog, domnule senator Radu Alexandru, s„-l ascult„m pe domnul P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Da, dar eu a∫ fi de p„rere c„ trebuie argumente. Nu am nici un fel de re˛inere Ón a ataca o problem„ pentru c„ ar veni de la cineva din partidul din care fac parte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 Eu cred Ón dreptul arbitrului corect de a observa Ónt‚i faultul ∫i abia dup„ aceea de a vedea cine l-a f„cut ∫i Ón ce parte a terenului s-a f„cut.

™i, ca s„ fie lucrurile clare ∫i s„ fie argumentate prin chiar faptele pe care le aduc Ón discu˛ie, am s„ spun c„ Ón continuarea pledoariei din Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ pentru a se respecta configura˛ia teatrelor din Constan˛a, grav tulburat„ de ni∫te m„suri amatoristice ∫i v„dit finan˛iste (ca s„ se c‚∫tige, pe ansamblul acestei mi∫c„ri, 20 de miliarde lei), voi repeta aici: 5 teatre din Constan˛a au fost desfiin˛ate de c„tre consiliul jude˛ean condus de un pre∫edinte P.S.D. Nu ezit s„ critic m„sura.

Astfel, Teatrul îFantasio“, Teatrul de Balet îOleg Danovski“, Teatrul Dramatic, Opera ∫i Filarmonica nu mai exist„ ∫i, prin comasare, s-a ajuns la dou„ structuri mamut: Teatrul Na˛ional de Oper„ ∫i Balet, pe de o parte, ∫i Teatrul Na˛ional Constan˛a, pe de alt„ parte.

Aceast„ hot„r‚re a fost adoptat„ f„r„ consultarea prealabil„ a celor viza˛i ∫i va avea drept consecin˛„ concedierea _in corpore_ a angaja˛ilor, Ónchiderea c„r˛ilor lor de munc„ ∫i reangajarea temporar„, de la 1 septembrie, prin contracte de prest„ri servicii, p‚n„ la concursurile programate a se desf„∫ura la sf‚r∫itul lunii.

Nu este un secret pentru nimeni c„ mai mul˛i arti∫ti din domeniu au protestat ∫i sper s„ nu fie un secret pentru grupurile parlamentare c„, Ón plenul s„u, cu unanimitate de voturi, comisia a hot„r‚t s„ trimit„ prefecturii, care avea dreptul de a spune nu ∫i de a cere o nou„ judecat„ asupra situa˛iei, ∫i consiliului jude˛ean opinia sa cu privire la acestea toate.

Sigur c„ noi nu avem drept de control ∫i nici de a decide Ón vreun fel ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón teritoriu. Acesta este unul dintre efectele negative ale descentraliz„rii, a∫a cum apar ∫i numeroase efecte pozitive, care Óns„ nu au niciodat„ ∫ansa de a fi f„cute publice, pentru c„ ele ˛in de normalitate.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Dori˛i s„ interveni˛i?

Da, domnul senator Radu F. Alexandru, v„ rog.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea va fi extrem de scurt„. Nu m-am g‚ndit nici o clip„, domnule senator, c„ a˛i putea interpreta declara˛ia mea politic„ drept un apel adresat mass-media la lupt„ Ómpotriva P.S.D.-ului ∫i la sus˛inere a partidului sau alian˛ei din care fac parte.

A∫ vrea s„ v„ spun dumneavoastr„ ∫i s„ reamintesc tuturor colegilor c„ cele dou„ ziare, îEvenimentul zilei“ ∫i

îRom‚nia liber„“, sunt la fel de neÓng„duitoare cu partidul din care fac parte ∫i cu alian˛a, cum sunt ∫i, la fel, cu partidul din care face˛i dumneavoastr„ parte. Ca abordare cantitativ„, fire∫te, partidul de guvern„m‚nt, Guvernul este mai prezent, dar v„ asigur, v„ dau cuv‚ntul de onoare c„, dac„ am aduna articolele extrem de critice la adresa P.N.L.-ului, la adresa P.D.-ului, la adresa pre∫edin˛ilor alian˛ei, am avea un dosar absolut impresionant. Deci, nici o clip„ nu am propus un troc celor dou„ ziare, î∫o pe ei“, îhai al„turi de noi“; am spus exact ceea ce nu m„ Óndoiesc c„, de fapt, g‚ndi˛i ∫i dumneavoastr„: presa trebuie s„ fie liber„, cu dreptul de a gre∫i sau cu p„rerea noastr„ c„ gre∫esc, dar trebuie s„ fie liber„. Asta este o chestiune.

A doua chestiune. Legat de dovezi. V„ m„rturisesc c„ m„ surprinde ∫i m„ Óntristeaz„ — ∫i o iau ca o reac˛ie imediat„ a faptului c„ a˛i venit la microfon dup„ declara˛ia mea politic„. Nimeni din aceast„ sal„ ∫i nimeni din Rom‚nia, care urm„re∫te scena politic„ rom‚neasc„, nu cred c„ mai cere ast„zi dovezi legate de faptul c„ asupra presei din Rom‚nia se exercit„ o constant„ ∫i o inadmisibil„ presiune din partea partidului de guvern„m‚nt. Nu o dat„ ∫i nu Ómpotriva unui ziar...

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Dar la acestea dou„? Concret!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnule senator,

Ajung ∫i la astea, dar vorbesc Ón general. Problema libert„˛ii presei a ajuns o problem„ cu ecou interna˛ional cuprins„ Ón rapoartele de ˛ar„, documente ce nu pot fi suspectate sub nici o form„ ∫i nici o clip„ de partizanat politic. Referitor la cele dou„, a∫a cum bine ∫ti˛i, îEvenimentul zilei“ este departe de a fi un ziar privit cu simpatie de partidul de guvern„m‚nt. A∫a cum bine ∫ti˛i, Ómpotriva îEvenimentului zilei“, secretarul general al partidului de guvern„m‚nt a intervenit la C.N.A. pentru a se sista reclama pe care acest ziar are dreptul s„ ∫i-o fac„ pe posturile de radio.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, procedur„! Nu v„ sup„ra˛i, domnule senator, a˛i f„cut o declara˛ie politic„ ∫i at‚t... Acum ce face˛i?

## Domnule senator,

Colegul nostru a f„cut o afirma˛ie. Mi se pare c„ am dreptul, ca Óntotdeauna, ca fiecare dintre noi...

Rug„mintea este... doar c„, Ón cadrul dreptului la replic„, argumentele ˛in de domeniul personal.

Deci dreptul la replic„ vine ca o chestiune personal„, ∫i nu pe o dezbatere Ón leg„tur„ cu declara˛ia politic„.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Nu fac dec‚t s„ reamintesc probe care sunt de notorietate, legat, strict legat, punctual, v„ spun, ∫edin˛e de sumar la ora 11,00 — domnule senator care ave˛i o via˛„ de pres„ — nu se f„ceau dec‚t pe vremea Ón care acel sumar pleca la sec˛ia de pres„, ∫edin˛e de sumar Ón care se cere mai pu˛in contra P.S.D. nu sunt admisibile Óntr-un moment Ón care vorbim de libertatea presei.

V„ rog s„ m„ crede˛i...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

## Stima˛i colegi,

Domnul senator Radu F. Alexandru vorbe∫te Ón contul timpului alocat Partidului Na˛ional Liberal, deci sigur c„ Domnia sa nu ∫i-a prezentat Ón totalitate interven˛ia sau a apreciat c„ a argumentat p‚n„ la un punct.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mie mi se pare, stimate domnule senator, c„ discut despre o chestiune care v„ intereseaz„ Óntr-o egal„ m„sur„ pe dumneavoastr„ ∫i pe fiecare membru al Parlamentului Rom‚niei.

™i Ónchei, ca s„ nu fac abuz de timp. Deci toate probele fac parte din dosarul pe care cele dou„ ziare le-au pus la dispozi˛ie Ón toate articolele publicate ∫i pe care nu le-am reprodus exact din motive de timp de care dispun, dar cele ce v-am spus p‚n„ acum sunt edificatoare, legat de presiunea care se face Ón mod concret, ∫i nu de ordin managerial, asupra politicii editoriale a ziarelor.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Valentin Dinescu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Rom‚nii au din ce Ón ce mai pu˛ine motive de s„rb„toare, grija zilei de azi, spaima zilei de m‚ine, incertitudini de tot felul sunt stafiile care b‚ntuie acest popor care, iat„, aproape c„ nu-∫i mai afl„ tihna.

Cu toate acestea, el g„se∫te de fiecare dat„ for˛a moral„ ∫i energia necesar„ pentru dreapta aducere aminte ∫i ve∫nica pomenire a celor care prin pilda ∫i jertfa lor i-au fost c„l„uz„ ∫i repere morale spre a-i da puterea de a face fa˛„ altor ∫i altor Óncerc„ri. A∫a s-a Ónt‚mplat ieri la fiebea.

Rev„rsa˛i pe plaiurile unde alt„ dat„ Cr„i∫orul mun˛ilor ˛inea cel mai scurt discurs din istoria militar„ a lumii, prin acel fabulos ∫i Ón acela∫i timp enigmatic îno, hai!“, oameni din toate col˛urile ˛„rii au venit la aceast„ adev„rat„ Mecca a rom‚nilor s„ depun„ coroane de flori pe morm‚ntul celui de la a c„rui na∫tere se Ómplineau 180 de ani — Avram Iancu.

Am crezut, pentru o vreme, c„ reÓntorc‚ndu-ne Ón istorie vom l„sa politica Óntr-un alt veac ∫i Óntr-un alt mileniu, dar nu a fost s„ fie a∫a. Conform‚ndu-se cu rigurozitate programului stabilit de Prefectura jude˛ului Hunedoara, o delega˛ie a Partidului Rom‚nia Mare, condus„ de domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele partidului, delega˛ie din care au f„cut parte numero∫i senatori ∫i deputa˛i ai P.R.M. a depus, al„turi de alte forma˛iuni politice, autorit„˛i locale ∫i institu˛ii ale statului, o coroan„ de flori la morm‚ntul eroului care, prin pilda lui a Ónsufle˛it at‚tea genera˛ii, apoi s-a a∫ternut t„cerea, o t„cere ap„s„toare, pe fondul c„reia starea de iritare a celor prezen˛i cre∫tea.

Iat„ c„, dup„ aproape dou„ ore de Ónt‚rziere ∫i-au f„cut apari˛ia ∫i cei doi artizani ai acestui veritabil moment de Ónt‚ietate de la fiebea, Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, ∫i primul-ministru Adrian N„stase.

Dac„ cel dint‚i a fost Ónt‚mpinat cu aplauze sporadice, sosirea domnului Adrian N„stase a declan∫at o adev„rat„ avalan∫„ de huiduieli ∫i fluier„turi, pentru c„ ce e mult, e mult.

La fiebea s-a deschis supapa care a dat expresie tuturor umilin˛elor ∫i batjocurilor pe care acest guvern, cu ifose de unicat, le-a aruncat Ón spinarea rom‚nilor. La fiebea s-a fluierat ∫i s-a huiduit sincer.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator George Pruteanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Drumurile verii m-au dus ∫i pe la Cluj. Am v„zut Clujul de dup„ instaurarea noii administra˛ii ∫i oameni de-acolo m-au pus Ón contact cu o problem„ care m„ atinge Óntr-un mod acut, pentru c„ face parte din sfera mea de preocup„ri.

E vorba de vestigiile arhitectonice din centrul Clujului, sunt vechi de 10 ani, fostul primar al Clujului, destoinicul primar Funar, le-a dus p‚n„ la cap„t, a ini˛iat un concurs pentru amenajarea lor arhitectonic„, un concurs care a fost jurizat apoi de un juriu select, condus de directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, domnul Ioan Piso, ∫i dup„ deliber„ri, pe lucr„rile secrete juriul a atribuit premiul I unui t‚n„r designer rom‚n stabilit Ón Germania, dar Óntors Ón ˛ar„ tocmai din os‚rdie, ∫i nu spun vorb„ mare — nu l-am cunoscut, am doar informa˛ii despre el —, dar este un destin semnificativ, un om care vrea s„ fac„ ceva Ón Rom‚nia, de∫i o duce foarte bine materialmente ∫i ca prestigiu Ón Germania.

A concurat la modul secret, nici nu este clujean, deci este exclus s„ fi avut rela˛ii, pile sau alte lucruri de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 genul acesta ∫i a c‚∫tigat, v„ rog s„ re˛ine˛i, ∫i premiul I ∫i premiul al III-lea.

A depus mai multe proiecte ∫i a ocupat cu acele proiecte secrete, locul I ∫i locul al III-lea. Conform regulamentului concursului, urma s„ se pun„ Ón execu˛ie proiectul ocupant al locului I; pe de alt„ parte, trebuia s„ i se dea c‚∫tig„torului premiul instituit oficial despre care s-a vorbit ∫i Ón ziarele locale, precum ∫i Ón ziare centrale — am aici xeroxul unei t„ieturi din îAdev„rul“, ziar central de mare prestigiu, care vorbea de atribuirea acestui premiu I domnului Marius Sebastian — dar care premiu nu a fost nici p‚n„ Ón aceast„ zi atribuit pentru c„ a venit la putere Ón Cluj Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“.

Domnul Emil Boc a lipit pe u∫i, jignind pe to˛i func˛ionarii, îAici nu se prime∫te ∫pag„!“, dar la fel de bine putea s„ lipeasc„ pe u∫i îAici nu se respect„ spiritul rom‚nesc“ ∫i îAici nu exist„ seriozitate institu˛ional„“. Institu˛ia prim„riei Ó∫i terfele∫te prestigiul nerespect‚nd un concurs public pentru care premiantul trebuia s„-∫i primeasc„ cuvenitul premiu.

Nu ave˛i dreptul s„ v„ Ónscrie˛i la o declara˛ie politic„. Sigur, partidul are timp, dar v„ rog s„ nu interveni˛i Ón leg„tur„ cu declara˛iile colegilor.

V„ rog, domnul senator Iuliu P„curariu.

Sigur, interven˛ia mea se leag„ de declara˛ia politic„ a colegului nostru, singura chestiune este c„ Ón Consiliul Local Cluj-Napoca nu a fost luat„ nici o hot„r‚re legat„ de viitorul pie˛ei centrale a ora∫ului Cluj-Napoca ∫i nu sunt pl„cu˛e bilingve Ón acest moment, singura problem„ era c„ bugetul, Ón momentul Ón care s-a luat prim„ria, nu avea resurse nici s„ mai achite salariile Ón prim„rie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian P„unescu**

_**:**_

V„ rog, pe o problem„ de procedur„!

V„ rog, nu v„ sup„ra˛i, stima˛i colegi...

Trebuie f„cut„ o precizare a comisiei, dac„-mi permite˛i...

Haide˛i s„ nu intervenim la fiecare, pentru c„ altfel deja epuiz„m timpul.

Totu∫i dac„ este vorba de un adev„r, el trebuie spus p‚n„ la cap„t.

Este corect tot ce a spus domnul Pruteanu, e corect ∫i diagnosticul, cu excep˛ia acoperirii cu nisip a omului, pe care o cerea d‚nsul ∫i care este o metafor„. Nu am de unde s„ ∫tiu ce a declarat respectivul deputat U.D.M.R., ∫tiu doar c„, la interven˛ia domnului Pruteanu, am sunat pe primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, ∫i dumnealui mi-a r„spuns c„, Óntr-adev„r, caut„ alt„ solu˛ie pentru ceea ce fusese Óntr-adev„r jurizat ∫i eu cred c„ e legal s„ se respecte, dar — o precizare pe care nu pot s„ nu o fac —, de∫i suntem adversari politici noi ∫i P.D., corect este s„ ∫ti˛i c„ primarul P.D. a declarat c„ nu s-a pus problema aceasta oficial ∫i c„ nu va accepta niciodat„ s„ se acopere acele urme arheologice at‚t de importante din Cluj ∫i la care s-a ajuns c‚nd primar era domnul Funar.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul Valentin Ciocan, Grupul parlamentar P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule coleg.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Voi continua o tem„ Ónceput„ de colegul meu, o tem„ foarte important„. Este vorba de Ónv„˛„m‚nt, Ón speran˛a c„ vocile celor care lucreaz„ Ón a acest domeniu vor fi auzite ∫i ascultate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 Printre evenimentele interne care capteaz„ acum aten˛ia tuturor rom‚nilor, indiferent de v‚rsta lor, se afl„, indubitabil, deschiderea noului an de Ónv„˛„m‚nt 2004— 2005.

Emo˛iile fire∫ti pentru cei implica˛i Óntr-un fel sau altul Ón acest eveniment sunt amplificate de incertitudinea privind Ónceperea noului an ∫colar. Dezinteresul celor care au de˛inut puterea politic„ Ón Rom‚nia ultimilor 15 ani fa˛„ de acest domeniu sensibil care este Ónv„˛„m‚ntul, proclamat drept prioritate na˛ional„, dar tratat ca o cenu∫„reas„ a societ„˛ii, i-a Ómpins pe truditorii din sistemul educa˛ional, afla˛i Ón pragul disper„rii, spre m„suri extreme: blocarea deschiderii noului an ∫colar. Ei sper„ s„ fie astfel lua˛i Ón seam„ de c„tre cei care p‚n„ acum i-au batjocorit Ón loc s„-i respecte. Ar fi o grea lovitur„ pentru guvernan˛ii de azi, dar ∫i pentru cei de ieri, afla˛i Óntr-o permanent„ campanie electoral„. Ace∫tia se preg„tiser„ pentru festivit„˛ile obi∫nuite Ón asemenea momente cu discursuri sfor„itoare, prezentate ∫i Ón anii trecu˛i, care f„ceau apel la istoria Ónv„˛„m‚ntului de la Cuza ∫i Spiru Haret p‚n„ la eroii reformelor curriculare postcomuniste, mim‚nd recunoa∫terea importan˛ei ∫colii, subliniind grija deosebit„ a autorit„˛ilor pentru frumo∫ii no∫tri copii, viitorul na˛iunii, ad„ug‚nd apoi noi promisiuni. Œn spatele festivismului ∫i al discursurilor triumfaliste se afl„ Óns„ o realitate dureroas„. Cei care au condus destinele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón ultimii 15 ani s-au dovedit incapabili s„ realizeze o reform„ real„ a acestui domeniu de importan˛„ vital„ pentru un popor civilizat, Ón conformitate cu normele europene ∫i cu specificul societ„˛ii noastre.

A∫a-zisa reform„ curricular„ a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar a constat de fapt Ón ac˛iuni incoerente ale factorilor de decizie, hot„r‚te, din dorin˛a de a realiza cu orice pre˛ o schimbare, chiar dac„ aceasta nu era necesar„.

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu dac„ dore∫te s„ mai intervin„. Da. V„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ne apropiem de un eveniment care Ón fiecare an se produce Ón jurul jum„t„˛ii lunii septembrie, deschiderea anului de Ónv„˛„m‚nt — 15 septembrie — un eveniment pe care indiferent de v‚rsta pe care o avem, de preg„tirea pe care o avem Ól sim˛im, pentru c„ este firesc s„ fim Ón normalitatea existen˛ei noastre, g‚ndindu-ne la aceia care p„∫esc pentru prima dat„ pragul ∫colii sau la aceia care se preg„tesc, intr‚nd Ón ultimul an de studiu, s„-∫i Óncheie un ciclu al existen˛ei lor, al preg„tirii lor pentru via˛„.

Iat„ de ce am s„ fac c‚teva referiri Ón acest cadru, Ón acest moment — a∫ spune eu — Ón apropierea zilei de 15 septembrie, la Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar din Rom‚nia, care a cunoscut Ón ultimii ani schimb„ri care vizeaz„, cel pu˛in din punctul meu de vedere, dou„ direc˛ii la care am s„ fac referire.

Pe de o parte, reabilitarea ∫colilor din Rom‚nia, un efort mare pe care Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i Guvernul Rom‚niei l-au f„cut Ón ultimii 3 ani de a duce c‚t mai mult spre normalitate via˛a ∫colii rom‚ne∫ti. S-au g„sit, de multe ori cu greu, resurse ∫i chiar noi Ón acest cadru am aprobat Ómprumuturi pentru ca localurile de ∫coal„ s„ arate, de la an la an, mai bine dec‚t au ar„tat p‚n„ acum. Desigur, este loc de mai bine. Dar nu putem s„ nu recunoa∫tem, apel‚nd la con∫tiin˛a noastr„ de oameni c„, Ón ultimii 3 ani, Ón ∫colile din Rom‚nia s-au Ónt‚mplat lucruri bune. S-au reparat multe ∫coli, s-au finalizat localuri noi de ∫coal„ Óncepute de mul˛i ani, s-au realizat multe s„li de sport, s-a informatizat Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, s-au comasat unele ∫coli acolo unde nu exista fie baz„ material„ corespunz„toare, fie dasc„li pe m„sura elevilor de acolo, indiferent c„ erau Óntr-un c„tun Óndep„rtat de ˛ar„, asigur‚ndu-le un mijloc de transport decent copiilor de la o ∫coal„, undeva, pe un deal sau pe o vale, p‚n„ la ∫coala de centru, unde s„ aib„ ∫i ei ∫ansa egalit„˛ii de ∫anse cu ceilal˛i copii.

De fiecare dat„ Óns„ ne g‚ndim c„ Ón alte p„r˛i ale lumii este mult mai bine dec‚t la noi ∫i este bine s„ g‚ndim a∫a ∫i s„ ne raport„m la ceea ce Ónseamn„ mai mult ∫i mai bine, ∫i noi s„ facem mai mult ∫i mai bine.

Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe ultimul coleg Ónscris ast„zi, domnul senator Doru-Liviu Bindea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori...

Dar am o Óntrebare. Dumneavoastr„ sunte˛i senator independent sau senator P.R.M., c„ v-am trecut la independen˛i, de aceea...

Sunt senator independent, Ón conformitate cu statutul, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul.

Nu are voie?

Voiam s„ ∫tiu c‚t ∫i cum contabilizez timpul.

Domnule pre∫edinte,

Sunt convins c„ a˛i contabilizat ∫i timpul colegilor mei care au vorbit de dou„ ∫i de trei ori, ∫i cred c„ bine au f„cut, dar probabil c„ m„ voi bucura de o contabilizare foarte corect„ din partea dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voiam s„-mi Óncep declara˛ia politic„ prin a spune c„ este deja bine cunoscut faptul c„ Ón ˛ara noastr„ dasc„lii nu se bucur„ de condi˛ii decente de via˛„. Este greu dup„ discursurile anterioare ale colegilor mei care reprezint„ puterea s„ Óncep a∫a ∫i va trebui s„ Óncep prin a spune c„ este bine cunoscut de c„tre unii doar faptul c„ dasc„lii nu se bucur„ de condi˛ii decente de via˛„.

Vineri, Sindicatul liber din Ónv„˛„m‚nt din Maramure∫ a organizat un mar∫ al t„cerii ∫i un miting la care au luat parte peste 1.000 de cadre didactice. Dac„ principalul instrument de lucru al dasc„lului Ól reprezint„ cuv‚ntul,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 atunci putem spune c„ acest mar∫ al t„cerii semnific„ o form„ extrem„ de protest Ómpotriva dispre˛ului pe care guvernan˛ii Ól manifest„ fa˛„ de ceea ce tot ei numesc o prioritate na˛ional„. A∫adar, t„cerea, necuv‚ntul dasc„lului marcheaz„ punctul de plecare al unui Óndelung parcurs Ón care educa˛ia Óncepe s„ fie amenin˛at„.

Nu cred c„ mai este necesar s„ subliniez adev„rata importan˛„ ∫i valoarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. fiara noastr„ se m‚ndre∫te cu rezultate ob˛inute de c„tre elevi ∫i studen˛i, rezultate care nu rareori au trecut peste hotare, Ón vreme ce aici, Ón spatele baricadelor, dasc„lii se lupt„ cu s„r„cia, umilin˛a de a nu putea duce un trai decent, toate acestea cl„dite pe neputin˛a de a schimba ceva din situa˛ia dramatic„ Ón care se g„se∫te ast„zi Ónv„˛„m‚ntul.

Œncotro ne Óndrept„m acum, dar, mai ales, Óncotro vrem s„ ne Óndrept„m? Este foarte clar c„ Ón momentul de fa˛„ profesorii doresc o schimbare, dar aceast„ schimbare nu trebuie s„ fie oricum, ci o schimbare Ón bine. Ceea ce urmeaz„ s„ sesizez eu de la aceast„ Ónalt„ tribun„ a Senatului sunt cauzele concrete care fac obiectul mi∫c„rilor de protest declan∫ate Ón jude˛ul Maramure∫ de c„tre Sindicatul liber din Ónv„˛„m‚nt. ™i a∫ dori s„ le eviden˛iez punctual:

2. Refuzul Guvernului de a majora salariile cu 50% Óncep‚nd cu 1 septembrie 2004 ∫i cu acela∫i procent Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005.

3. Neacordarea fondurilor necesare repar„rii ∫i igieniz„rii ∫colilor.

Domnilor colegi antevorbitori din grupul parlamentar de la guvernare,

Œn Maramure∫, 47 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt nu au primit autoriza˛ie sanitar„ de func˛ionare. S„ Ón˛elegem c„ este neglijat Ónv„˛„m‚ntul din Maramure∫? ™i peste tot totul este Ón regul„? Ar fi ∫i mai grav.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,

Practic, at‚t Ón numele grupurilor parlamentare, c‚t ∫i colegii senatori independen˛i ∫i-au exprimat declara˛iile politice Ón plenul Senatului.

Pentru a trece la urm„torul punct pe ordinea de zi, da˛i-mi voie s„ v„ anun˛ c„, p‚n„ Ón acest moment, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„rile Senatului, prin semn„tur„ ∫i vot electronic, 117 colegi, pe care Ói invit Ón sal„ pentru a participa Ón continuare la dezbateri legislative.

Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 10 senatori, 3 colegi sunt membri ai Guvernului, respectiv domnul senator Athanasiu, domnul senator Popescu Dan-Mircea ∫i domnul senator Theodorescu R„zvan; un coleg este bolnav, este Ón concediu medical, domnul senator Tri˛„ F„ni˛„; un coleg este Ónvoit, domnul senator Florescu, ∫i 5 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie, respectiv domnul senator Bela∫cu, domnul senator Leca, domnul senator Ila∫cu, domnul senator Pris„caru ∫i domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 parlamentari.

Œn ordinea de zi avem Ónscrise, Ón afara declara˛iilor politice, o serie de chestiuni organizatorice, dezbaterea proiectelor de lege ∫i, Ón finalul ∫edin˛ei de plen de ast„zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru, respectiv lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, ave˛i de f„cut observa˛ii? La programul de lucru?

## **Domnul Pete ™tefan**

**:**

La ordinea de zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra programului de lucru. V„ rog s„ vota˛i.

Programul de lucru propus de Biroul permanent Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare a fost aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

- V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de ordinea de

- zi.

V„ rog, domnul senator Pete ™tefan.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Observa˛ia mea la ordinea de zi este referitoare la un proiect de lege care are raportul Ónc„ din 27 august, de la Comisia economic„ ∫i, dup„ cum ∫tiu, exist„ o hot„r‚re ∫i din partea Biroului permanent. Este vorba de Legea coopera˛iei ∫i cred c„ nu este nici un impediment s„ introducem pe ordinea de zi ∫i s„ dezbatem Ón plen acest proiect.

Pentru ziua de ast„zi nu este posibil. Nu-l avem ∫i nu este Ón map„.

## Domnule pre∫edinte,

Nu figureaz„ nici Ón proiectul-cadru pentru ziua de joi. Dac„ nu pentru ast„zi, s„ figureze pentru joi.

Rug„mintea este pentru _staff_ -ul Senatului s„ re˛in„ rug„mintea dumneavoastr„, s„ includem Ón ordinea de zi de joi ∫i aceast„ chestiune s„ fie ridicat„ Ón ∫edin˛a de Birou permanent de m‚ine, de la ora 13,00.

Asta s-a mai ridicat, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Mul˛umesc.

Dac„ mai ave˛i alte observa˛ii? Dac„ nu sunt alte observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Avem cele dou„ legi ale coopera˛iei, legea-cadru ∫i Legea coopera˛iei agricole.

Ordinea de zi, aprobat„ de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

O prim„ problem„ Ón plan organizatoric, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint demisia domnului senator doctor Ioan Buraga, conferen˛iar universitar la Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie îCarol Davila“ Bucure∫ti, ales senator Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 25 Ilfov, validat Ón urma Hot„r‚rii Senatului nr. 26.

îV„ rog s„ binevoi˛i a-mi aproba demisia din func˛ia de senator. Solicit acest lucru deoarece, Ón urma concursului, am fost numit, prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii, Ón func˛ia public„ de director general al Ministerului S„n„t„˛ii. Ordinul mi-a fost Ónm‚nat Ón jurul datei de 15.08.2004“.

Av‚nd Ón vedere c„ cele dou„ func˛ii sunt incompatibile, domnul senator opteaz„ pentru func˛ia ocupat„ Ón Ministerul S„n„t„˛ii.

Da˛i-mi voie s„ Óntreb dac„ domnul senator este prezent.

V„ rog, dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón plenul Senatului. V„ rog s„ face˛i precizarea dac„ men˛ine˛i demisia pe care a˛i Ónaintat-o.

## **Domnul Ioan Buraga**

**:**

Men˛in demisia ∫i op˛iunea pentru Ministerul S„n„t„˛ii. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Ne pare r„u c„ nu r„m‚ne˛i al„turi de noi p‚n„ la finalul acestei sesiuni ∫i p‚n„ la finalul legislaturii. Fiind un act de voin˛„, este necenzurabil. Av‚nd Ón vedere men˛iunea expres„ f„cut„ Ón plenul Senatului de domnul senator Ioan Buraga, declar vacant locul Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 25 Ilfov. Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, Ón acest moment avem un num„r de 139 senatori Ón Senatul Rom‚niei, iar cvorumul de ∫edin˛„ nu mai este de 71 parlamentari, ci de 70.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul secretar, domnul senator Paul P„curaru, pentru a prezenta votul rezultat Ón comisii Ón leg„tur„ cu conducerea tuturor comisiilor permanente, Óntruc‚t, datorit„ modific„rilor intervenite, va trebui s„ public„m Hot„r‚rea Senatului.

Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi ca, Ónainte de a citi componen˛a birourilor comisiilor permanente, s„ fac ∫i o precizare pe care Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal nu a f„cut-o. Œn Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, Ón locul domnului senator Hermann Fabini, care ∫i-a prezentat demisia, este ales domnul senator Buza Tiberiu Simion, senator tot de Sibiu. Am f„cut aceast„ precizare deoarece nu a fost anun˛at„ Ón plenul Senatului atunci c‚nd s-au reconfigurat comisiile permanente ale Senatului.

Componen˛a birourilor comisiilor permanente:

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri: pre∫edinte — Aristide Roibu, vicepre∫edinte — Aron Bela∫cu, secretar — Emilian Prichici.

Comisia economic„: pre∫edinte — Traian Novolan, vicepre∫edinte — Dumitru Dan, secretar — Radu Mihai Pricop.

Comisia pentru privatizare: pre∫edinte — Carol Dina, vicepre∫edinte — Matei Vintil„, secretar — Aureliu Leca.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci: pre∫edinte — Viorel ™tefan, vicepre∫edinte — Ion S‚rbulescu, secretar — Maria Ciocan.

Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„: pre∫edinte — Matei Viorel, vicepre∫edinte — Mocanu Vasile, secretar — Pete ™tefan.

Comisia pentru politic„ extern„: pre∫edinte — Ghiorghi Pris„caru, vicepre∫edinte — Mihail Lupoi, secretar — Nora Cecilia Rebreanu.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„: pre∫edinte — Sergiu Nicolaescu, vicepre∫edinte — Ioan Pa∫tiu, secretar — Norica Nicolai.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i: pre∫edinte — György Frunda, vicepre∫edinte — Ioan Aurel Rus, secretar — Romeo Octavian Hanganu.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„: pre∫edinte — Aurel Pan„, vicepre∫edinte — Rodica ™elaru, secretar — Doru-Liviu Bindea.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret: pre∫edinte — Ioan P„un Otiman, vicepre∫edinte — Ioan Nicolaescu, secretar — Vasile Cauti∫.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu alegerile ce au avut loc Ón toate comisiile permanente ale Senatului.

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

Am o observa˛ie.

Ave˛i o observa˛ie. V„ rog.

Poate n-am observat eu bine, dar am observat c„ o coleg„ a noastr„, foarte respectabil„ ∫i fa˛„ de care am o foarte bun„ p„rere, apare, totu∫i, Ón dou„ posturi. Doamna Norica Nicolai apare ∫i ca secretar al unei comisii, ∫i ca... Apare de dou„ ori ca secretar al unei comisii.

Nu, este vicepre∫edinte la a doua.

Bun, dar nu ∫tiam c„ acest lucru este posibil, s„ aib„ dou„ func˛ii Ón dou„ comisii diferite.

Apare Ón cea de-a doua comisie, Comisia pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

Interdic˛ie expres„ nu exist„, dar exist„ o cutum„ Ón Parlament, Ón sensul ca cel care de˛ine o func˛ie s„ nu de˛in„ o a doua Óntr-o comisie, datorit„ tocmai problemelor care apar Ón comisiile permanente, Ón special Ón ceea ce prive∫te activitatea legislativ„. S„ recunoa∫tem totu∫i c„ aceast„ Comisie privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i nu a avut o bogat„ activitate legislativ„, dec‚t poate Ón viitor, av‚nd Ón vedere nevoia de armonizare a legisla˛iei. ™i, c‚nd m„ refer la viitor, b„nuiesc c„ m„ refer la Parlamentul viitor.

Stima˛i colegi,

Cu aceast„ observa˛ie, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot pentru a putea da publicit„˛ii rezultatele alegerilor care au avut loc Ón comisii. V„ rog s„ vota˛i.

Alegeri aprobate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

V„ rog s„-mi permite˛i ca, Ón conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992, modificat„, privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre noi a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, un num„r de 4 legi, respectiv:

— Legea pentru ratificarea Protocolului Adi˛ional dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2003, la Tratatul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii privind Óncurajarea ∫i protejarea reciproc„ a investi˛iilor, semnat la Bucure∫ti la 28 mai 1992;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2004 pentru ratificarea Acordului de garan˛ie dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ pentru Energie Atomic„ (EURATOM) privind Proiectul de finalizare a Unit„˛ii 2 din cadrul obiectivului de investi˛ii îCentrala Nuclearelectrica Cernavod„ 5 x 700 MWe“, semnat la Luxemburg la 18 iunie 2004;

— Legea pentru acceptarea amendamentelor la art. 19 ∫i 25 ∫i la anexa II ∫i abrogarea anexelor XII ∫i XIII privind ajutorul de stat, Ón cadrul Acordului de Comer˛ Liber dintre Rom‚nia ∫i Statele Asocia˛iei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.), semnat la Geneva la 10 decembrie 1992, adoptate prin Decizia Comitetului mixt Rom‚nia— A.E.L.S. nr. 3/2004, prin procedura scris„, la 1 aprilie 2004;

Vreau s„ fac o precizare.

O precizare? V„ rog. S„ nu-mi spune˛i c„ nu este bun raportul...

Œmi prezint scuze, domnule pre∫edinte, stimate colege ∫i stima˛i colegi, dar tocmai eram Óntr-o discu˛ie cu colegii de la Camera Deputa˛ilor ∫i Ómi permit, Ónainte de a supune la vot raportul comisiei de mediere ca atare, s„ v„ supun aten˛iei o problem„. Am s„ v„ rog, dac„ este posibil, s„ m„ urm„ri˛i. Este vorba de pozi˛ia 32 din raportul de mediere.

Pozi˛ia 32 din raportul de mediere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 Textele respective, care vizeaz„ art. 37 alin. 4 al Senatului ∫i art. 25 alin. 4 al Camerei Deputa˛ilor, au fost eliminate, adopt‚ndu-se, m„ rog, o pozi˛ie comun„ a comisiei, deci un text comun, ca s„ spun a∫a.

Nu, este solu˛ie. Text comun dac„ se elimina textul.

Este o solu˛ie de eliminare.

Da.

A∫a. Solu˛ia este corect„. Din p„cate, relu‚nd textul legii, respectiv al articolelor care nu au fost mediate, deoarece ele au fost votate ca atare Ón cele dou„ Camere, s-a constatat c„ la art. 39 din forma adoptat„ de Senat, respectiv art. 27 din forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, teza Ónt‚i a acestui articol nu mai poate fi aprobat„, deci se impune eliminarea sa, prin prisma elimin„rii alineatului men˛ionat mai Ónainte. Este vorba de situa˛ia Ón care consilierii nu pot trece de la un grup la altul, chiar dac„ au trecut de la un partid la altul.

Deci justificarea elimin„rii textului de la mediere a fost tocmai Ónc„lcarea unei decizii a Cur˛ii Constitu˛ionale, care a avut Ón vedere Regulamentul Senatului ∫i, prin analogie, dac„ vre˛i, am aplicat acela∫i ra˛ionament ∫i la func˛ionarea consiliilor jude˛ene ∫i consiliilor locale.

Merg‚nd pe aceast„ idee, acest text pe care vi l-am spus ∫i care nu a fost mediat se impune a fi eliminat. Aceasta ar fi rug„mintea comisiei de mediere.

Nu ∫tiu dac„ am fost foarte precis.

Deci ar mai fi fost o pozi˛ie care trebuie s„ fie rezolvat„, dac„ Ón˛eleg eu foarte bine, urmare a solu˛iei pe care dumneavoastr„ a˛i oferit-o la punctul 32 din raport.

Deci punctul 32 din raport a Ónsu∫it voturile... Este vorba de art. 39 teza Ónt‚i din forma adoptat„ de Senat, care corespunde art. 27 teza Ónt‚i din forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Repet, aceste texte n-au fost mediate, pentru c„ ele au fost votate Ón aceea∫i form„.

Numai pu˛in, s„ vedem care este solu˛ia sau dac„ solu˛ia propus„ de dumneavoastr„ la punctul 32 este agreat„ de Senat, atunci, sigur, pe cale de consecin˛„, trebuie s„ punem Ón discu˛ie ∫i s„ realiz„m aceast„ corectur„ ∫i la cel„lalt text. Pentru c„, Ón situa˛ia Ón care nu se accept„ solu˛ia propus„ de dumneavoastr„, sigur c„ nu avem ce s„ corect„m nici la acel articol.

Œntreb colegii senatori dac„ au de formulat interven˛ii pe solu˛iile propuse de comisia de mediere, solu˛ii Ón care marea majoritate sunt ale Camerei Deputa˛ilor sau sunt propuse limitativ texte comune.

Dac„ nu sunt interven˛ii, supun, Ón primul r‚nd, votului dumneavoastr„ textele Ón varianta Camerei Deputa˛ilor. V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii s„ voteze.

Toate textele din raportul comisiei de mediere Ónscrise Ón varianta Camerei Deputa˛ilor sunt acceptate de c„tre plenul Senatului.

Al doilea vot v„ rog s„-l da˛i supun‚ndu-v„ aten˛iei dumneavoastr„ textele comune prezentate de c„tre comisia de mediere. V„ rog s„ vota˛i. Sau solu˛iile, pentru c„ sunt ∫i solu˛ii de eliminare.

Deci, plenul Senatului, cu 83 de voturi pentru, 3 voturi contra ∫i 9 ab˛ineri, aprob„ textele comune prezentate de c„tre comisia de mediere.

™i, pe cale de consecin˛„, elimin„ din corpul legii art. 25 alin. 4 Ón varianta Camerei Deputa˛ilor ∫i art. 37 alin. 4 Ón varianta Senatului.

Pe cale de consecin˛„, se impune s„ ne pronun˛„m ∫i asupra ultimei solicit„ri formulate de c„tre domnul senator Emilian Prichici, Ón sensul elimin„rii din text, ∫i v„ rog s„ face˛i precizarea textelor respective Óntruc‚t solu˛ia a fost aprobat„ de plen.

Domnule pre∫edinte,

Astfel cum am ar„tat, este vorba de art. 27 din forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor ∫i art. 39 teza Ónt‚i din forma adoptat„ de c„tre Senat. Textul este urm„torul: îConsilierii nu pot trece de la un grup la altul...“

Numai pu˛in! Acest text a fost Ón mediere?

Nu a fost, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ nu a fost Ón mediere, nu poate s„ fie rezolvat dec‚t eventual Ón Camerele reunite, potrivit Regulamentului Senatului. Pentru c„, altfel, nefiind Ón mediere, Ón momentul de fa˛„ noi nu putem s„ vot„m dec‚t textele din mediere.

Œn momentul Ón care, nu v„ sup„ra˛i, s-a dat o solu˛ie Ón Senat, solu˛ie care a fost p„strat„ Ón Camer„, atunci cum putem noi s„ invers„m acum sau s„ elimin„m un text?

Acest text nu a fost la mediere, Ómi pare foarte r„u. Asta este situa˛ia!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Domnilor, exist„ text... Nu, nu v„ sup„ra˛i...

Deci, nu m„ convinge˛i pe mine, trebuie s„ convinge˛i plenul Senatului. Trebuie s„ convingem plenul Senatului c„ noi respect„m legea, Ón primul r‚nd.

A∫adar, aceste texte au fost Ón mediere?

Nu.

Sigur c„ exist„ o solu˛ie divergent„, dar pe care trebuia s„ o prinde˛i Ón raport, pentru c„, altfel, noi oricum o s„ ajungem la Camerele reunite. Pentru c„ accept‚nd solu˛ia propus„ de comisia de mediere la punctul 32 Ón raport, a˛i decorelat legea ∫i, pe cale de consecin˛„, se impune s„ mai elimin„m un text.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

Ave˛i perfect„ dreptate, a∫a este!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Asta este!

Deci

Teza Ónt‚i, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Teza Ónt‚i. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 5 voturi contra ∫i 13 ab˛ineri.

Precizez caracterul legii, de lege organic„.

V„ mul˛umesc.

La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind Codul civil.

Invit reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei ai Consiliului Legislativ, dac„ sunt prezen˛i, la tribun„.

Invit colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul senator Emilian Prichici ∫i domnul senator Antonie Iorgovan. V„ rog.

V„ reamintesc, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c„ Óntr-o ∫edin˛„ anterioar„ am f„cut dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Totu∫i, ridic‚ndu-se o serie de observa˛ii, pornind de la faptul c„ Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au fost f„cute o serie de amendamente care, Óns„, nu au fost finalizate la acea dat„, apreciindu-se c„ ele vor fi luate Ón dezbatere Ón Camera decizional„, care era Camera Deputa˛ilor, plenul Senatului a dispus ca, totu∫i, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu aceste amendamente, situa˛ie ce a condus la un raport suplimentar.

O s„-l invit pe unul dintre cei doi colegi din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ prezinte acest raport suplimentar.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Doar Ón linii mari, pentru c„ noi avem textele Ón anex„.

Domnule pre∫edinte, cum a˛i ar„tat, plenul Senatului, Ón ∫edin˛a din 31 august 2004, lu‚nd Ón dezbatere raportul de fond al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i fa˛„ de hot„r‚rea pre∫edin˛ilor grupurilor parlamentare din Senat, a hot„r‚t s„ retrimit„ proiectul de Lege privind Codul civil la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón vederea reexamin„rii.

Œn ∫edin˛ele din 2, 3, 6 ∫i 7 septembrie 2004, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a reluat dezbaterile la proiectul de lege men˛ionat ∫i a reanalizat observa˛iile Consiliului Legislativ, ale notarilor publici ∫i ale profesorului Constantin B‚rsan, judec„tor la Curtea European„ a Drepturilor Omului.

Œn ∫edin˛a din 7 septembrie 2004, comisia, fa˛„ de informarea f„cut„ de domnul senator Antonie Iorgovan, care a prezidat dezbaterile din zilele de 2, 3 ∫i 6 septembrie, a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele prev„zute Ón anex„, care fac parte integrant„ din prezentul raport. Este vorba de nu mai pu˛in de 131 de amendamente.

La toate dezbaterile au participat reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei ∫i domnul profesor Nicolae Turcu, ∫ef de sec˛ie la Consiliul Legislativ, precum ∫i reprezentan˛ii Uniunii Na˛ionale a Notarilor Publici, cu ocazia discut„rii amendamentelor formulate de c„tre ace∫tia.

Fa˛„ de cele prezentate, domnule pre∫edinte, supunem plenului Senatului, spre dezbatere ∫i adoptare, raportul suplimentar de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de Lege privind Codul civil.

V„ mul˛umim.

Mul˛umesc.

Invit reprezentanta ministerului s„ prezinte punctul de vedere Ón leg„tur„ cu acest raport suplimentar ∫i, de asemenea, s„ fac„ precizarea Ón plenul Senatului dac„ este de acord cu toate amendamentele Ónscrise Ón raport. V„ rog, doamna ministru.

## **Doamna Rodica Constantinovici —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de orice, a∫ dori s„ transmit, doamnelor ∫i domnilor senatori, regretul domnului ministru al justi˛iei, Cristian Diaconescu, de a nu putea participa la dezbaterea de ast„zi cu privire la proiectul noului Cod civil. Domnia sa se afl„ Óntr-o vizit„ de lucru Ón China, care a fost planificat„ cu ceva vreme Ón urm„.

A∫ dori s„ adresez mul˛umiri pentru efortul extraordinar al membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, inclusiv staff-ul, care a amendat textul Ón mod substan˛ial, sunt 131 de amendamente cu care suntem de acord ∫i care contribuie, Ón mod semnificativ, la clarificarea no˛iunilor ∫i precizarea institu˛iilor.

Suntem, a∫adar, de acord cu toate amendamentele.

V„ mul˛umesc.

Dac„ ∫i reprezentantul Consiliului Legislativ dore∫te s„ intervin„?

## **Domnul Nicolae Turcu —** _∫ef de sec˛ie Ón Consiliul Legislativ_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o lege extrem de important„ ∫i dezbaterea unui cod sigur c„ trebuie f„cut„ Óntr-o conlucrare deplin„: Ministerul Justi˛iei, Consiliul Legislativ, comisiile noastre de specialitate.

V„ rog, domnule profesor.

La proiectul Legii privind Codul civil, noi, Consiliul Legislativ, am f„cut observa˛ii privind o seam„ de solu˛ii, inclusiv concep˛ia, structura, economia textelor. Foarte multe dintre ele au fost luate Ón considerare, le-am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 rezolvat Ómpreun„ la comisia de specialitate a Senatului. Sigur c„ o seam„ de alte mici detalii n-au putut s„ fie des„v‚r∫ite din cauza timpului pe care l-am avut la dispozi˛ie. Presupun c„, ˛in‚ndu-se seama de faptul c„ e vorba de o lege a c„rei importan˛„ nu face Óndoial„ pentru nimeni, e un nou Cod civil al Rom‚niei, asemenea aspecte vor fi des„v‚r∫ite la Camera Deputa˛ilor.

Altfel, cred c„ o seam„ de solu˛ii au fost destul de bine prinse, urmare a modific„rilor care s-au operat, ∫i ne str„duim Ón continuare s„ finaliz„m acest proiect a∫a cum o impun exigen˛ele unei legi de o asemenea talie. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Consult colegii din grupurile parlamentare dac„ doresc s„ intervin„ pe acest raport suplimentar.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Ave˛i cuv‚ntul domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamn„ ministru,

Domnule reprezentant al Consiliului Legislativ, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este de datoria mea s„ spun acum c„ obiec˛iunile pe care le-am f„cut s„pt„m‚na trecut„ ∫i rezerva de a-mi exprima votul cu privire la aceast„ foarte important„ lege, poate cea mai important„, dup„ Constitu˛ie, pe care o dezbatem Ón Senatul Rom‚niei, Ómi dau seama c„ au fost Óndrept„˛ite.

Faptul c„ — ∫i e meritul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — au izbutit s„ dezbat„ o serie, o multitudine de aspecte ale acestei importante legi ∫i s„ se adopte peste 130 de amendamente ∫i nici un amendament respins Ónseamn„ c„ ceea ce spuneam eu acum o s„pt„m‚n„, c„ este imposibil ca, trec‚nd prin Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i prin plenul Senatului, s„ nu se fac„ observa˛ii care s„ Ómbun„t„˛easc„ aceast„ important„ lege ∫i iat„ c„ le-am parcurs cu aten˛ie, chiar dac„ multe dintre ele erau numai reformul„ri, dar toate au dus la precizarea inten˛iei legiuitorului cu privire la institu˛iile luate Ón discu˛ie.

De altfel, au fost ∫i foarte multe elimin„ri din textul ini˛ial ∫i cred c„ dup„ aceast„ laborioas„ munc„ ∫i dup„ Ón˛elegerea pe care plenul Senatului a mai avut-o — s„ mai am‚ne cu o s„pt„m‚n„ dezbaterea — ne g„sim Ón fa˛a unui Cod civil care mai poate fi Ómbun„t„˛it Ón Camera Deputa˛ilor, dar care nu a trecut prin Senat f„r„ ni∫te judicioase observa˛ii.

Sunt foarte bucuros s„ spun acum — ∫i ar fi fost foarte regretabil s„ nu pot face o asemenea declara˛ie — c„ grupul nostru parlamentar va vota proiectul de Lege al Codului civil rom‚n.

Da, v„ mul˛umesc.

V„ rog, domnul senator Iorgovan, Ón numele Grupului P.S.D., v„ rog.

Nu, vorbesc Ón numele...

V„ rog s„ vorbi˛i Ón numele grupului.

Deci trebuie s„ p„r„sesc _....(Domnul Antonie Iorgovan p„r„se∫te masa comisiei ∫i se Óndreapt„ c„tre tribun„.)_

Nu-i nimic, este o b„t„lie Óntreag„, cel pu˛in Ón campania electoral„, pentru tribuna Senatului, a∫a c„ este bine s„ vorbi˛i de acolo. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Nu este vorba de _captatio..._ , nu este vorba de o ∫arj„ avoca˛ial„, este vorba de realitate ∫i de adev„r. Adev„rul este c„ Ón prima noastr„ abordare am avut o anumit„ viziune procedural„.

Œi mul˛umim domnului Quintus — ∫i acest lucru voiam s„ Ól scot Ón eviden˛„ — c„ ne-a determinat pe noi, cei din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s„ ne punem pe treab„ ∫i ne-am pus pe treab„, Óndr„znesc s„ spun c„ acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón comisie. Nu a fost u∫or, mai ales c„, trebuie s„ m„rturisim, nu prea suntem civili∫ti cei care am mai r„mas acum Ón comisie, ba suntem speciali∫ti Ón drept constitu˛ional, ba Ón administrativ, ba facem avocatur„ Ón penal.

Am beneficiat Óns„ — ∫i acest lucru trebuie consemnat, s„ r„m‚n„ pentru istorie — de o consultan˛„ de excep˛ie din partea Consiliului Legislativ, prin colegul nostru ∫i prietenul meu, colegul meu de genera˛ie, profesorul Turcu, care, spre deosebire de Iorgovan, este specialist Ón aceast„ zon„ a dreptului. Deci este unul dintre marii speciali∫ti Ón dreptul civil, nu numai din Rom‚nia, Óndr„znesc s„ spun, de pe planet„.

Am beneficiat, de asemenea, de o consultan˛„ foarte calificat„ — ∫i se cuvine s„ fac aceast„ precizare — din partea colegilor no∫tri care sunt grupa˛i Ón Uniunea Notarilor. Ace∫ti oameni îÓnv‚rt“ — ca s„ folosesc aceast„ expresie — unele institu˛ii ale dreptului civil, Ón special Ón zona succesiunilor. Din experien˛a Domniilor lor au ajuns amendamente care sunt acum Ón proiectul ∫i Ón raportul nostru.

De asemenea, am beneficiat de o excelent„ consultan˛„ din partea ministerului, prezent aici prin doamna Rodica Constantinovici, doamna secretar de stat, ∫i a fost tot timpul prezent ministerul ∫i prin doamna director Mari˛escu.

Œn aceast„ formul„ am reu∫it, spun eu, s„ trecem prin filtrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri aspectele esen˛iale. ™i un lucru era de clarificat, f„r„ de care lucru nu prea s-ar fi ∫tiut exact dac„, Ón Rom‚nia, Codul civil este atotcuprinz„tor ∫i este unic sau, pe l‚ng„ Codul civil, mai trebuie s„ apar„ ∫i un Cod comercial. Aceast„ chestiune nu era clar„ Ón versiunea ini˛ial„. Am clarificat-o Ón acest colectiv ∫i este deci decizia comisiei ∫i insist asupra acestei idei: ne men˛inem pe tradi˛ie, nu ne Óndep„rt„m, am avut Cod comercial al„turi de Codul civil, vom avea Cod comercial. Cum va suna Codul comercial vom vedea, pentru c„ la nivelul Uniunii Europene exist„ o preocupare.

## Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Buzatu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Eu o s„ m„ refer la o situa˛ie care se Ónt‚mpl„ cam des, ca s„ nu spun c„ a devenit program: la adoptarea

unor legi fundamentale de obicei mini∫trii nu ne onoreaz„. De ce? Este o practic„ aceasta?!

Nu am mai v„zut aici de mult... nu vreau s„ jignesc pe nimeni, nu vreau s„ t„g„duiesc ni∫te prezen˛e, m„ refer la lipsa ministrului, la lipsa titularului. Oare c‚˛i ani vor mai trece p‚n„ va veni un alt cod Ón aten˛ia noastr„, s„pt„m‚na viitoare, peste doi, peste trei ani, pentru ca domnul ministru — indiferent de faptul c„ este plecat Ón Óndep„rtata Chin„ — s„ nu fie prezent nici acum aici, Ón fa˛a noastr„?! Nu este un argument.

M„ a∫teptam ca Domnia sa, personal, s„ prezinte, s„ sus˛in„ a∫a un proiect, o noti˛„ de expunere de motive care exprim„ o filozofie este a unui jurist care a ajuns Ón fruntea unui minister.

Noi, ast„zi, istoricii, citim mai degrab„ expunerile de motive dec‚t Codul civil sau altfel de coduri. C‚nd este un jurist de calitate, de marc„, de factur„ european„ sau interna˛ional„, vrem s„ Ól vedem, s„ Ól auzim, s„ Ói ascult„m argumentele. De ce spun acestea — ∫i Ómi cer scuze, iar, fa˛„ de doamna subsecretar de stat, prezent„ aici, fa˛„ de domnul profesor — , pentru c„ actualul ministru a venit la noi, la Comisia pentru politic„ extern„, ∫i am discutat diverse tratate.

Domnule ministru, va fi discu˛ie pe Insula ™erpilor, o s„ vede˛i ce o s„ fie cu platoul continental. Nu va fi, ci a fost sau este! Ve˛i avea probleme cu BÓstroe — îNu, delega˛ia noastr„ trimis„ la Moscova a realizat lucruri extraordinare.“ — ∫i este BÓstroe! Cheltuim acum, am Ón˛eles, un milion de dolari pentru a Ónainta cazul la Haga.

Domnule ministru, vor fi probleme cu tezaurul, aici am stat o jum„tate de an pe problema Tratatului rom‚no-rus — îNu va fi nimic, b„ie˛ii no∫tri la Moscova fac treburi excelente.“ ™i ce a ie∫it?! Tezaurul am‚nat la nesf‚r∫it, condamnarea r„zboiului Rom‚niei de R„s„rit, r„zboiul nostru condamnat de noi, de c„tre noi ∫i a∫a mai departe. Nu s-a rezolvat nimic, or, dac„ Domnia sa lipse∫te ∫i acum, m„ Óntreb, dac„ peste dou„-trei s„pt„m‚ni, sau peste trei luni, sau cinci ani, c‚nd nu voi mai fi senator — nimeni nu este senator pe via˛„ — nu cumva voi regreta votul pe care Ól dau acum.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

™i noi v„ mul˛umim, dar v„ asigur„m de buna-credin˛„ a celor care au lucrat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i a speciali∫tilor care au participat, pentru a Ónl„tura Óngrijorarea Ón leg„tur„ cu, sigur, votul pozitiv pe care Ól ve˛i da.

Mai dore∫te cineva s„ intervin„? V„ rog, domnule senator.

Este o lege prea important„, stima˛i colegi, ca s„ ne juc„m cu ea.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Tiberiu Simion Buza:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am pl„cerea s„ salut adoptarea proiectului Codului civil ∫i anticipez acest moment. Sunt sigur c„ acest proiect va fi adoptat de Senatul Rom‚niei. Vorbesc Ón dubl„ calitate, at‚t ca senator al Rom‚niei, c‚t ∫i ca practician al dreptului, de avocat ∫i fost notar ∫i, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 numele practicienilor dreptului civil din Rom‚nia, Ómi exprim mul˛umirea c„, Ón fine, avem o lege modern„, european„ ∫i nu numai, fiindc„, practic, ∫i grupul de exper˛i canadieni au adus ∫i influen˛a codului civil canadian, adoptat Ón 1991.

Mul˛i colegi din Senat s-ar putea g‚ndi la Ómprejurarea c„ este un cod, o lege, care poate intereseaz„ doar juri∫tii, dar eu a∫ aprecia c„ sunt multe probleme de mare actualitate care fr„m‚nt„ at‚t societatea rom‚neasc„, c‚t ∫i, Ón general, o serie de ˛„ri din Europa.

M-a∫ referi la r„spunderea pentru lucruri ∫i Ómi pare foarte bine c„ Ón acest proiect de Cod civil s-a reglementat foarte bine responsabilitatea civil„, intelectual„ pentru lucruri, respectiv baza juridic„ sau faptic„ pentru lucruri este sporit„ ∫i ajungem poate la ceea ce doctrina anticipa Ónc„ de acum 10-20 de ani c„ situa˛ia exploat„rii unor lucruri periculoase — ∫i m-a∫ referi, de exemplu, la instala˛iile nucleare ∫i chiar evenimentele de la Turnu-M„gurele, Óngrijorarea localnicilor din zon„ — demonstreaz„ c„, Ón materia acestor instala˛ii de mare periculozitate ∫i de risc, cum ar fi instala˛iile nucleare, responsabilitatea proprietarului acelor instala˛ii trebuie s„ fie obiectiv„. Nu mai poate invoca o cauz„ exoneratoare de responsabilitate civil„. ™i atunci, aceast„ tez„ a r„spunderii obiective, independent„ de culpa proprietarului lucrului respectiv, trebuie s„ fie adoptat„ ∫i cred c„ ∫i partea bulgar„, atunci c‚nd va realiza acel obiectiv nuclear pentru producerea energiei electrice, va avea Ón vedere toate dispozi˛iile europene Ón materie, pe linia sporirii, agrav„rii responsabilit„˛ii proprietarului bunului respectiv.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ rog, domnul senator Bindea, ∫i Óncheiem discu˛iile generale.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ceea ce s-a spus la ∫edin˛a anterioar„, la dezbaterile generale sunt lucruri deja adjudecate pentru aceast„ dezbatere. A∫ vrea doar s„ eviden˛iez c„ acea discu˛ie — care a fost urmat„ de hot„r‚rea pe care a luat-o Senatul, de a se rediscuta amendamentele — a fost benefic„. Iat„, s-a ajuns Ón situa˛ia ca tot spectrul politic din Senat s„ fie de acord cu o lege de asemenea importan˛„, cu con˛inutul ei ∫i cu modul ei de rezolvare ∫i de abordare a problemelor.

F„r„ Óndoial„, Codul civil nu este doar un instrument al speciali∫tilor, al nostru, al avoca˛ilor ∫i al juri∫tilor, ci este un instrument pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei, pentru to˛i cet„˛enii, pentru c„ to˛i sunt subiec˛i care se mi∫c„ Ón realitatea rom‚neasc„, fac contracte, care intr„ Ón diferite rela˛ii. Or, acest cod reglementeaz„ Óntreaga via˛„ a societ„˛ii unei ˛„ri.

Sigur, r„m‚ne regretul c„ acest cod — o lege extraordinar„, pe care cu to˛ii trebuie s„ o consider„m ca pe una cu preten˛ii, orgolioas„ — nu se bucur„ de prezen˛a ministrului justi˛iei.

Merita, poate nu at‚t Senatul, dar ∫i el, dar Ón mod sigur acest Cod civil merita prezen˛a domnului ministru al justi˛iei.

R„m‚ne, din punctul meu de vedere personal...

Vreau s„ spun celor care vor s„-mi dea replic„, nu de la microfon, c„ nu este o justificare. O deplasare Ón China se poate oric‚nd, dar un Cod civil se Ónt‚mpl„ o dat„ la un secol. Dar exist„ totu∫i un lucru Óncurajator. Exist„ pentru mine personal o consolare: doar ca func˛ie, dac„ era prezent aici, era mai onorant, pentru c„, Ón rest, Ón mod sigur, nu ar fi reu∫it s„ ridice nivelul de argumentare ∫i de prezentare peste nivelul pe care l-a adus doamna secretar de stat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œi ofer cuv‚ntul doamnei secretar de stat.

## **Doamna Rodica Constantinovici:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor senatori,

Este regretabil„, Óntr-adev„r, aceast„ coinciden˛„ care Ól pune pe domnul ministru Ón imposibilitatea de a fi prezent Ón acest moment realmente istoric. Voi considera un privilegiu dac„ ve˛i accepta ca eu s„ reprezint ini˛iatorul ∫i de aceast„ dat„. Ceea ce vreau s„ subliniez ∫i cred c„ se cuvine a fi subliniat, a∫a cum au men˛ionat ∫i domnii senatori Ón superbele lu„ri de cuv‚nt de la dezbaterile generale, Ón ceea ce prive∫te elaborarea Codului civil a existat continuitate, ceea ce demonstreaz„ c„ dreptul nu are culoare politic„, este privit ca o ∫tiin˛„, iar o ∫tiin˛„ este o limb„ bine f„cut„, precis„, lipsit„ de ambiguitate, cu un Ón˛eles specific fiec„rei no˛iuni.

Sigur, ideea de a se elabora Codul civil s-a n„scut c‚ndva Ón anii 1992, a prins via˛„ Ón 1999, c‚nd s-a ∫i convenit colaborarea cu echipa de exper˛i canadieni, proiectul a fost definitivat c‚nd Ministerul Justi˛iei era condus de doamna ministru Rodica Mihaela St„noiu, iar noi, actuala echip„, avem privilegiul ∫i onoarea de a participa la dezbaterea ∫i amendarea textului Ón Parlament.

Elaborarea unui nou proiect de Cod civil este un travaliu excep˛ional. Acest act normativ guverneaz„ via˛a noastr„, a tuturor, Óncep‚nd de la concep˛ie, dac„ nu ∫i dinainte, ∫i ne supravie˛uie∫te prin materia succesiunilor ∫i nu numai. Iat„, de data aceasta, este antamat„ ∫i chestiunea dreptului de dispozi˛ie asupra corpului persoanei — a∫a-numita dona˛ie de organe. Este, a∫adar, un act normativ care este destinat ∫i genera˛iilor viitoare ∫i acest lucru nu este imposibil c‚t timp actualul Cod civil a avut o longevitate extraordinar„, pentru c„ prevederile sale s-au caracterizat prin profunzime ∫i suple˛e.

Ceea ce vreau s„ subliniez este c„ tr„im cu adev„rat un moment istoric. Dup„ cum ∫ti˛i, actualul Cod civil este meritul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar proiectul a fost adoptat, a∫a cum a rezultat, de Comisia de elaborare. Prin urmare, niciodat„ un Cod civil nu a fost supus dezbaterii Parlamentului. Este pentru prima oar„. Pentru c„ Parlamentul a fost dizolvat ca urmare a opozi˛iei pe care atunci o Ónt‚mpinau legile agrare

Este pentru prima oar„, a∫adar, c‚nd un proiect de Cod civil este supus spre dezbatere Parlamentului din Rom‚nia ∫i felicit„m Senatul c„ este prima Camer„ care are privilegiul de a dezbate ∫i amenda textul proiectului de Cod civil, pe care v„ rug„m s„-l adopta˛i.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator P„unescu dore∫te s„ intervin„. V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

A∫ vrea, domnule pre∫edinte ∫i doamn„ secretar de stat, s„ spun c„ este pericol de remaniere c‚nd un secretar de stat te face s„ nu-˛i fie dor de ministrul plin.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, s„ nu-i facem mai mult r„u dec‚t bine prin adoptarea Codului civil doamnei secretar de stat.

Oricum, d‚nsa are emo˛ii de mai multe luni de c‚nd discut„m aceast„ lege extrem de important„, a∫a cum a rezultat din dezbateri, lege a c„rei paternitate nu este revendicat„ de domnul ministru. ™i a∫a cum se spunea Ón ∫edin˛a anterioar„, Ón lu„rile de cuv‚nt ale colegilor senatori, c„, efectiv, la Codul civil se lucreaz„ de foarte mul˛i ani ∫i foarte multe genera˛ii de studen˛i erau amenin˛a˛i cu noul Cod civil care se va dezbate de c„tre Parlamentul de la acea dat„, din urm„ cu aproape 30 de ani.

Deci se lucreaz„ de foarte mult timp de foarte mul˛i speciali∫ti.

Stima˛i colegi, acestea fiind zise, da˛i-mi voie s„

Raportul Comisiei juridice, adoptat de plenul Senatului cu 96 voturi pentru ∫i unul Ómpotriv„.

Totu∫i, cineva a vrut s„ intre ∫i Ón istorie, chiar dac„ nu discut„m ∫i Legea reformei agrare, a∫a cum s-a f„cut acum 150 de ani.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Pe unii Ói sperie unanimitatea.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Sigur c„ da. Doar pe unii Ói sperie unanimitatea.

V„ mul˛umesc ∫i v„ felicit ∫i Ól rog pe colegul Dinescu s„ observe c„ exist„ momente c‚nd unanimitatea nu sperie.

Proiectul Codului civil a fost adoptat de plenul Senatului cu 101 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere. Œn unanimitate.

## Felicit„ri!

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la num„rul 5 Ón ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„, de data aceasta.

Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, Ón numele Executivului, s„ prezenta˛i expunerea de motive. Sigur, vizeaz„ doar un anumit aspect.

- V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Prezentul proiect de lege urm„re∫te asigurarea respect„rii neÓnt‚rziate a angajamentelor interna˛ionale asumate de Rom‚nia ∫i contribuie la urgentarea procesului de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„ ∫i la Ónchiderea capitolului de negociere, justi˛ie ∫i afaceri interne.

Prezentul proiect de lege spore∫te garan˛iile procesuale privind exercitarea dreptului la ap„rare Ón procesul penal, precum ∫i realizarea accesului efectiv la justi˛ie Ón cazul ordonan˛elor ∫i rezolu˛iilor procurorului de netrimitere Ón judecat„. Prin instituirea obliga˛iei procurorului de a comunica ordonan˛ele ∫i rezolu˛iile de netrimitere Ón judecat„ persoanei care a f„cut sesizarea, precum ∫i altor persoane interesate, se asigur„ exercitarea dreptului de a face pl‚ngere Ómpotriva solu˛iilor procurorului, Ón condi˛iile legii.

## V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul Prichici s„ prezinte raportul Comisiei juridice.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este indubitabil c„ prezentul proiect de lege modific„ ∫i completeaz„ Codul de procedur„ penal„ Ón sensul sporirii garan˛iilor procesuale privind exercitarea dreptului la ap„rare Ón procesul penal ∫i al realiz„rii accesului efectiv la justi˛ie.

Drept urmare, Ón ∫edin˛a din 7 septembrie 2004, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere ∫i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umim.

## V„ mul˛umesc.

Raport de admitere f„r„ amendamente, votat Ón unanimitate. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale Ón numele grupurilor parlamentare sau Ón nume propriu. Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 V„ rog s„ observa˛i c„ legea are caracter organic. Œn Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri to˛i colegii au sus˛inut-o.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.

De asemenea, Ón unanimitate, plenul Senatului adopt„ proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ cu 102 voturi pentru.

V„ mul˛umesc.

Punctul 6 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 s-a n„scut ca urmare a semnal„rii de c„tre organele judiciare a unor insuficiente reglement„ri, care nu acoper„ toate aspectele de corup˛ie ap„rute Ón practic„ ∫i, av‚ndu-se Ón vedere astfel de situa˛ii, completarea vizeaz„ includerea Ón categoria infrac˛iunilor asimilate celor de corup˛ie a abuzului Ón serviciu contra intereselor publice, a abuzului Ón serviciu contra intereselor persoanelor ∫i a abuzului Ón serviciu prin Óngr„direa unor drepturi, dac„ func˛ionarul public a ob˛inut, pentru sine sau pentru altul, un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Prichici s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a apreciat favorabil aceast„ modalitate de l„rgire a sferei de aplicare a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie, drept pentru care, Ón ∫edin˛a din 7 septembrie 2004, a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, cu un amendament care este redat Ón cuprinsul raportului. Acest amendament vizeaz„ fixarea limitelor de pedeaps„ de la 3 la 15 ani, astfel Ónc‚t ele s„ se ralieze celorlalte infrac˛iuni cu un grad de pericol asem„n„tor.

De asemenea, stima˛i colegi, la comisie a fost prezentat ∫i un amendament formulat de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, sus˛inut Ón ∫edin˛a comisiei de domnul senator Nicolae-Vlad Popa, care, fiind supus la vot, a fost respins cu majoritate de voturi ∫i pe care urmeaz„ s„-l discut„m Ón m„sura Ón care va fi sus˛inut. Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, sunte˛i de acord cu amendamentul pe care l-am prins Ón raport?

Da, domnule pre∫edinte, suntem de acord cu amendamentul.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Domnul senator Dumitrescu.

Œn leg„tur„ cu aceast„ problem„, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, eu mi-am expus punctul de vedere Ón cadrul comisiei ∫i reprezint„ punctul de vedere al grupului nostru, pe care ni-l vom men˛ine ∫i ast„zi.

Am sus˛inut c„ este un text superfluu, c„ poate crea confuzii Ón practica judec„toreasc„, c„ infrac˛iunea aceasta de abuz Ón serviciu intr„ Ón sfera infrac˛iunii de luare de mit„, pentru c„ nu se poate concepe o infrac˛iune de luare de mit„ dac„ nu s„v‚r∫e∫ti, Ón acela∫i timp, ∫i un abuz.

Se creeaz„ confuzii Ón practic„, Ónc‚t socotim c„ nu este cazul s„ se adopte un asemenea text.

Grupul nostru parlamentar, pentru ca s„ dovedim, pe undeva, ∫i o anume oportunitate Ón leg„tur„ cu problema de principiu care se ridic„, se va ab˛ine.

## Mul˛umesc.

V„ consult dac„ sunt ∫i alte interven˛ii.

V„ rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnt‚i trebuie s„-mi exprim regretul c„, solicitat Óntr-o problem„ de protocol, n-am putut s„-mi dau votul meu, dar vreau s„ fie socotite 102 voturi, ∫i nu 101, pentru c„ ∫i eu votam Codul civil.

Interven˛ia mea este Ón leg„tur„ cu un amendament care a fost respins. El se refer„ la art. 13 alin. 2, Ón care se spune c„ îinfrac˛iunea de abuz Ón serviciu...“ ∫i a∫a mai departe î...este conturat„ dac„ func˛ionarul public a ob˛inut, pentru sine sau pentru altul, un avantaj...“

Eu, consider‚nd c„ aceast„ lege are ∫i un caracter preventiv, nu numai punitiv, am socotit c„ nu este suficient ca func˛ionarul public s„ fi ob˛inut, pentru sine sau pentru altul, un avantaj, ci s„ fi urm„rit sau ob˛inut. Deci greu de urm„rit sau ob˛inut.

Sunt cele dou„ modalit„˛i. Dac„ era doar de urm„rit este latura subiectiv„ ∫i este extrem de greu de dovedit Ón proces.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

Eu cred c„ este foarte u∫or, pentru c„ abuzul Ón serviciu are latura lui obiectiv„ clar„. ™i este foarte u∫or ca o serie Óntreag„ de func˛ionari din ace∫tia — ne g„sim Ón plin„ corup˛ie, aceasta este grija mea — s„ Ónlesneasc„, eventual, cine ∫tie ce situa˛ii favorabile cuiva sau s„ se opreasc„ la un moment dat, dup„ ce latura obiectiv„ a infrac˛iunii... Adic„ eu nu sunt foarte doritor s„ am un drept de autor la... dar mi se pare c„, Ón condi˛iile date, din ˛ara noastr„, func˛ionarul public trebuie s„ fie foarte atent, c„ desf„∫oar„ o Óntreag„ activitate ∫i, la un moment dat, fie c„ nu-i iese — cum se spune mai pu˛in academic — pasen˛a, fie c„ se opre∫te dup„ ce deja a dereglat o serie Óntreag„ de situa˛ii.

Eu Ómi men˛in... Sigur c„ se va aprecia dac„ este cazul sau nu, dar mi se pare c„ pentru ac˛iunea preventiv„ a acestei modific„ri de lege, Ón situa˛ia Ón care ne g„sim noi, ∫i primul aspect poate s„ Óntruneasc„ elementele infrac˛iunii.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

™i eu v„ mul˛umesc ∫i v„ Óncredin˛ez c„ aceste lucruri au fost discutate Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, dar am pus Ón balan˛„ ∫i acele urm„ri care pot s„ apar„ pe Ónc„lcarea drepturilor omului, Ón momentul Ón care ne rezum„m, Ón principal, la Óncercarea de a demonstra doar latura subiectiv„, ceea ce este extrem de delicat, pe respectarea drepturilor omului. G‚ndi˛i-v„ c„ Ómpotriva oricui se poate face orice reclama˛ie, cu maxim„ u∫urin˛„, iar p‚n„ Ón 1989, v„ reamintim — nu dumneavoastr„, colegilor, c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i — cu c‚t„ u∫urin˛„ se f„ceau dosarele, Ón special pe corup˛ie sau pe mit„, atunci c‚nd se urm„rea ca un om s„ fie distrus.

Dac„ r„m‚nem la acest domeniu, va fi extrem de greu de separat o fapt„ de o Ónvinuire incorect„.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Ca s„ nu stric atmosfera aceasta, nu mai sus˛in amendamentul.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ne bucur„m de prezen˛a dumneavoastr„ Ón mijlocul nostru.

Deci s„ lu„m act de faptul c„ domnul senator Mircea Ionescu-Quintus renun˛„ la acel amendament existent Ón anex„, Ónscris la amendamente respinse. Reprezentanta ministerului a fost de acord cu acest amendament, care, de fapt, vine s„ l„mureasc„ mai mult sanc˛iunea ∫i s„ o Óncadreze Ón limitele normale ale Codului penal, de∫i ini˛iativa p„rea c„ iese din acest cadru cu mult.

Stima˛i colegi... Dori˛i s„ mai interveni˛i, doamna ministru?

Nu. Dac„ a fost retras amendamentul... De ce am avut rezerve? Pentru c„ ˛inea, efectiv, de latura subiectiv„ ∫i, c‚t timp nu se obiectiva, c‚t de mizerabil„ ar fi fost mintea infractorului, practic, nu puteam...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Era greu s„-i facem opera˛ie, s„ afl„m ce a avut el Ón cap, dar, cu siguran˛„, se puteau face cu mult„ u∫urin˛„ abuzuri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, stima˛i colegi, Ón leg„tur„ cu acel amendament care este inclus Ón raport, agreat de reprezentanta ministerului ∫i de colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Cel pu˛in mai limiteaz„ dezastrul.

Amendament adoptat de plen cu 73 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 16 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Justi˛iei de a vinde locuin˛ele de serviciu pe care acesta le are Ón administrare.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat Ón vederea reglement„rii v‚nz„rii de locuin˛e de serviciu pentru personalul din Ministerul Justi˛iei. Avantajul v‚nz„rii const„ Ón asigurarea unor condi˛ii decente de via˛„ pentru personal ∫i exonereaz„ Ministerul Justi˛iei de la plata cheltuielilor de Óntre˛inere a imobilelor.

Proiectul autorizeaz„ Ministerul Justi˛iei Ón v‚nzarea locuin˛elor de serviciu. Sunt stabilite condi˛iile pentru efectuarea opera˛iunilor de v‚nzare, precum ∫i excep˛iile de la acestea ∫i cuprinde, de asemenea, norme permisive, care pot fi aplicate Ón func˛ie de situa˛ia specific„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Œn leg„tur„ cu caracterul legii, v„ rog s„ face˛i precizarea necesar„.

Œl rog pe domnul secretar Prichici s„ prezinte raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, lu‚nd Ón dezbatere proiectul de lege, a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, cu un amendament care este redat Ón cuprinsul raportului. Este vorba de un amendament formulat de domnul senator Nicolae-Vlad Popa ∫i Ónsu∫it de comisie, amendament ce vizeaz„ dispozi˛iile art. 8 alin. 1 din lege, Ón sensul c„ sumele Óncasate din v‚nzarea locuin˛elor de serviciu s„ se fac„ venit la bugetul statului ∫i s„ fie folosite exclusiv pentru construirea ∫i cump„rarea de noi locuin˛e, conform legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 De asemenea, s-a strecurat o eroare material„ la art. 5 r‚ndul doi, astfel c„ sintagma îlocuin˛e serviciu“ va trebui s„ fie Ónlocuit„ cu sintagma îlocuin˛e de serviciu“.

Este vorba de un proiect de lege ce face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umim.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci, stima˛i colegi, reveni˛i asupra preciz„rii f„cute Ón raport, Ón sensul c„ legea ar avea caracter ordinar.

Mul˛umesc. Œn raport este Ónscris c„ are caracter ordinar ∫i deci, dac„ aprobam...

Este o eroare, Óntr-adev„r.

...aprobam raportul prin vot, sigur c„ d„deam o anumit„ autoritate, inclusiv caracterului Ón care se dezb„tea ∫i adopta legea.

Ne cerem scuze! Œntr-adev„r, s-a strecurat aceast„ gre∫eal„.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Sigur c„ proiectul de lege a fost sus˛inut de to˛i colegii din grupurile parlamentare.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Nu pronun˛ termenul, pentru c„, altfel, spunea˛i c„ v„ limitez dreptul la cuv‚nt.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ ∫i m„ bucur c„ prin Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri acest proiect de lege a trecut cu votul unanim al colegilor. Totu∫i, am o mic„ nel„murire ∫i, sincer s„ v„ spun, nu ∫tiu cum s„ votez. Dac„ sunt locuin˛e de serviciu, de ce le vindem? Locuin˛ele de serviciu au fost...

Ca s„ devin„ proprietate.

...Ón fiecare sistem pentru a asigura un spa˛iu corespunz„tor Óncep„torilor. Stau acolo 2 ani, 5 ani, 8 ani, p‚n„ Ó∫i fac o baz„ material„, Ó∫i cump„r„ sau Ó∫i Ónchiriaz„ o alt„ locuin˛„ ∫i vin al˛i tineri, care intr„ Ón locuin˛ele de serviciu respective.

Dup„ p„rerea mea, este un sistem care satisface nevoile tinerilor profesioni∫ti. Din contr„, eu cred c„ ar trebui s„ adopt„m o lege care s„ Ónfiin˛eze locuin˛e de serviciu, nu s„ vindem locuin˛ele de serviciu ∫i mi se pare bizar, Óntr-un fel, contradictoriu acel amendament care a fost acceptat, ca sumele respective, care provin din v‚nzarea locuin˛elor de serviciu s„ fie destinate cump„r„rii locuin˛elor de serviciu. Mie mi se pare pu˛in for˛at„ aceast„ not„, cu at‚t mai mult cu c‚t multe categorii sociale, Óncep‚nd de la armat„ la poli˛ie, de la judec„tori p‚n„ la func˛ionari publici, ne cer legi pentru a obliga institu˛iile de resort s„ cumpere locuin˛e de serviciu. Atunci, Óntrebarea logic„ este: de ce le vindem?

™i a∫ avea o Óntrebare c„tre doamna secretar de stat. C‚te locuin˛e sunt Ón acest regim Ón Rom‚nia ∫i dac„ exist„ o statistic„, c‚te sunt Ón capital„, c‚te sunt Ón provincie?

Œn Ministerul Justi˛iei sau...

Œn Ministerul Justi˛iei. C‚te sunt Ón Bucure∫ti, c‚te sunt la nivelul jude˛elor, pentru c„ eu cred c„ trebuie s„ ne g‚ndim serios la treaba aceasta.

Mi se pare c„ trecem foarte u∫or peste o lege, pentru c„ ∫ti˛i care este... Vor veni alte proiecte de lege, tot pe institu˛ii diferite...

Sunt venite, domnule coleg.

Sunt venite, ave˛i dreptate, ∫i am v„zut ∫i pe ordinea de zi. ™i atunci, ce vom face cu profesorii, cu medicii? Eu, dimpotriv„, dac„ m-a˛i Óntreba pe mine, a∫ aduce o lege ∫i a∫ g„si o solu˛ie ca, la nivelul comunelor, pentru medici, profesori ∫i preo˛i, s„ asigur„m locuin˛e de serviciu.

Dac„ vrem ca acei oameni s„ mearg„ acolo, s„ locuiasc„ acolo, atunci trebuie ni∫te m„suri de stimulare. Or, dac„ noi vindem locuin˛ele de serviciu, oamenii respectivi nu vor pleca. A∫tept r„spunsul dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

Da, mul˛umesc.

V„ rog, domnul senator Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este, f„r„ Óndoial„, un proiect de lege care ne face s„ ne punem cel pu˛in dou„ Óntreb„ri.

Una. Dore∫te Ministerul Justi˛iei s„ nu mai aib„ locuin˛e de serviciu? Se pare c„ nu. Tot textul de lege prevede c„ din banii respectivi dore∫te s„ se cumpere alte locuin˛e de serviciu.

_Qui prodest?!_ Ministerului nu-i folose∫te la nimic, pentru c„ va cump„ra...

Acel amendament este f„cut de colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri tocmai Ón ideea ca tinerii care revin Ón minister s„ poat„ s„ aib„ locuin˛„...

E vorba de alte locuin˛e, conform legii...

Eu discut de filozofia acestei legi. Repet. _Qui prodest?!_ Ministerului, nu... pentru c„ dore∫te Ón continuare s„ aib„ locuin˛e de serviciu ∫i e firesc s„ fie a∫a.

Folose∫te oare magistra˛ilor? Deci magistratul care dore∫te s„-∫i cumpere o locuin˛„ de ce trebuie s„ fac„ pe aceea a Ministerului Justi˛iei?!... Cred c„, dac„ se d„ r„spunsul corect la aceast„ Óntrebare, atunci se vede

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 exact ce se afl„ Ón spatele acestui proiect de lege. Se asigur„ un anume pre˛ pentru aceste locuin˛e care difer„ de pre˛ul unei locuin˛e de pe pia˛„?! P„i atunci, s„ se spun„ c„ dorim ca aceast„ categorie s„ cumpere...

Ar trebui s„ ne spune˛i dumneavoastr„, c„ dumneavoastr„ a˛i fost magistrat ∫i b„nuiesc c„ cunoa∫te˛i aceast„ problem„ foarte bine...

Nu am beneficiat de locuin˛„ de la Ministerul Justi˛iei, domnule pre∫edinte, deci nu am de unde s„ cunosc din proprie experien˛„ aceast„ chestiune.

Am fost magistrat. M„ consider Ón continuare coleg, dar sunt ni∫te chestiuni principiale care nu pot s„ nu fie eviden˛iate ∫i sunt ni∫te Óntreb„ri, repet, care trebuie s„ ne l„mureasc„ ce se dore∫te cu aceast„ lege.

P‚n„ la urm„, repet, eu nu Óndr„znesc s„ dau r„spunsul la a doua Óntrebare, dar el nu poate fi dec‚t acela pe care l-au spus colegii mei atunci c‚nd am pus-o. Oare a∫a s„ fie!? Pentru c„, dac„ nu este a∫a, legea nu se justific„. Nu va veni nimeni s„ o cumpere. De ce s„ cump„r asta a ministerului, pe care mi-au dat-o ei, cum o au ei, m„ duc ∫i-mi cump„r una pe care o doresc eu, de pe pia˛„.

Dac„ este altceva, dac„ e vorba de diferen˛e de pre˛, dac„ este vorba c„ ministerul dore∫te s„ fac„ un favor magistra˛ilor Ón defavoarea propriet„˛ii lui, atunci trebuie s„ ∫tim, ca s„ ∫tim exact despre ce este vorba Ón aceast„ lege ∫i ce se dore∫te s„ se reglementeze cu ea. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ oferi˛i r„spuns, doamna ministru, colegilor senatori.

Oricum, locuin˛ele sunt ocupate...

La celelalte ministere o s„ vede˛i c„ sunt mii de apartamente...

V„ rog.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, discut‚nd cu colegii mei din Grupul U.D.M.R., am considerat c„ ar fi nevoie de o lege-cadru privind eventuala v‚nzare a locuin˛elor de serviciu ∫i s„ nu discut„m defalcat pe institu˛ii, s„n„tate, justi˛ie ∫i a∫a mai departe, motiv pentru care, Ón numele Grupului U.D.M.R., v„ solicit restituirea...

Domnule senator, nu v„ sup„ra˛i, celelalte au fost promovate...

Unele da, altele sunt Ón curs... Deci exist„...

Domnule pre∫edinte, ceea ce s-a Ónt‚mplat cu comunele care au fost declarate ora∫e... Au fost declarate, Ón Rom‚nia, drept ora∫e, comune care nu au canalizare ∫i sunt ora∫e pentru c„ a∫a a vrut cineva ∫i au avut ni∫te interese.

Eu v„ solicit s„ supune˛i la vot cererea grupului nostru, de a retrimite acest proiect de lege comisiei, unde Ón˛elegem s„ formul„m amendamente pentru o lege-cadru privind v‚nzarea locuin˛elor de serviciu personalului care le ocup„.

Œmi cer scuze dac„ nu va fi foarte precis„ informa˛ia cu privire la num„rul locuin˛elor. Am discutat cu doamna consilier Mari˛escu. Œn Bucure∫ti exist„ Ón jur de 50 de locuin˛e, sunt dou„ sc„ri de bloc Ón administrarea Ministerului Justi˛iei ∫i Ón ˛ar„ c‚teva zeci de locuin˛e.

Ini˛iativa legislativ„ a venit la cererea magistra˛ilor care ocup„ aceste locuin˛e. Legea nr. 114/1996 permite v‚nzarea locuin˛elor de serviciu. Condi˛iile Ón care se pot vinde, potrivit proiectului de lege, sunt avantajoase, se poate achita pre˛ul Ón rate, cu plata unui avans minim de 20% la valoarea locuin˛ei, ratele lunare se vor e∫alona pe o perioad„ de maxim 20 de ani, cu o dob‚nd„ anual„ de 8%.

Deci condi˛iile sunt avantajoase.

Ce se dore∫te prin acest proiect de lege? Œncurajarea propriet„˛ii private ∫i degrevarea Ministerului Justi˛iei de cheltuielile cu Óntre˛inerea acestor imobile.

De asemenea, v„ rog s„ face˛i precizarea c„ acel amendament a fost discutat de noi Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, g‚ndindu-ne la magistra˛ii tineri ∫i Ón special la cei care sunt promova˛i, motiv pentru care am propus acea solu˛ie, ca banii rezulta˛i s„ se constituie Óntr-un fond, nu Óntr-un fond special, ci s„ se reg„seasc„ Ón bugetele ministerelor...

Da, domnul senator Iuliu P„curariu.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

Scuze c„ nu am pus aceast„ Óntrebare Ónainte. Œn lege apar dou„ pre˛uri. Apare un pre˛ de v‚nzare pe baza unei expertize, iar achizi˛ia de locuin˛e se face pe pia˛a liber„.

Deci un pre˛ va fi mult mai mic dec‚t cel„lalt ∫i, din 78 de locuin˛e, vor mai fi 10 de serviciu, prin cump„rare...

Stima˛i colegi, asta nu Ónseamn„ c„ acel amendament poate sau este obligatoriu s„ fie acceptat...

Sigur c„ da... Este un amendament f„cut la comisie... Care poate fi respins... ™i Ón situa˛ia Ón care acest amendament va fi respins, scopul legii, din punctul de vedere al ini˛iatorului, va fi atins, Ón sensul c„ va sc„pa de toate apartamentele ∫i nu mai are nici o obliga˛ie pe viitor...

V„ rog s„ citi˛i Ón lege, stima˛i colegi.

V„ rog, doamna ministru, v„ rog s„ oferi˛i r„spunsul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

De ce este necesar„ expertiza?... Pentru evaluarea pre˛ului...

™i Ón leg„tur„ cu celelalte legi care au... ™tiu eu, v-a˛i dat avizul... Nu au fost ini˛iate de dumneavoastr„... pe armat„... pe poli˛ie... Cu celelalte o s„ ne fie mai greu s„ le scoatem de pe ordinea de zi, asta voiam s„-i spun colegului nostru Frunda, c„ nu ne-am permis s„ le oprim, s„ le dezbatem odat„, ele, deja, b„nuiesc c„ unele sunt la promulgare ∫i o s„ fie ceva mai greu...

Dori˛i s„ mai oferi˛i r„spuns, doamna ministru...?

Domnul senator Buzatu am v„zut c„ dorea un minut sau dou„ minute?...

Mai pu˛in, domnule pre∫edinte. O jum„tate de minut. Domnul senator Frunda are perfect„ dreptate. Ce va fi Ón cazul Ón care ∫i locuin˛ele profesorilor vor urma acela∫i regim? Ce va fi la profesori unde, tradi˛ional, au fost locuin˛e de serviciu?! De vechii Ónv„˛„tori nu mai vorbesc... ∫i a∫a mai departe...

Am reu∫it s„ trecem unele proiecte, nu ∫tiu, nu eram aici, dar Ón mod sigur a∫ fi fost Ómpotriv„, pentru c„ nu este firesc.

Doamna secretar de stat a subliniat aici ∫i am re˛inut acest element.

Deci sunt Ón Bucure∫ti circa 50 de locuin˛e de acest fel ∫i d‚n∫ii au fost ini˛iatorii? Cum pot fi ini˛iatorii? Eu ∫tiam c„ cet„˛enii, Ón genere, trebuie s„ ating„ vreo 100.000. Parlamentarii au dreptul de ini˛iativ„, noi... Iar ei, dac„ sunt 50 Ón toat„ ˛ara, 350... Nu cumva sunt la minister acolo ∫i... Hai s„ ne facem legea noastr„?!.. Nu este a∫a... De unde ini˛iativ„?!... Cel mai bine este pentru acest moment s„ retrimitem la comisie ca s„ se analizeze....

P„i celelalte, Ón acelea∫i condi˛ii, au fost promovate ∫i au fost votate de Senat, stima˛i colegi...

Nu ∫tim ce va face Camera Deputa˛ilor...

Mai a∫tept„m atunci...

V„ rog, domnul senator.

Domnule pre∫edinte, o precizare care s-ar putea s„ ne clarifice pe to˛i.

Œn prim„var„, noi, Senatul, am adoptat o lege-cadru privind regimul locuin˛elor de serviciu pentru sistemul ap„r„rii na˛ionale, ordinii publice ∫i securit„˛ii.

Deci toate institu˛iile din acest sistem au o lege care a trecut de Senat, este la Camera Deputa˛ilor, Ón procedur„ final„. A trecut de comisie. Œntre timp, Ministerul Justi˛iei, v„z‚nd c„ nu este introdus Ón aceast„ chestiune, a f„cut o lege care nu este altceva dec‚t legea care a trecut deja de Senat.

Cred c„ este important s„ ∫tim lucrul acesta. ™i, de altfel, noi nu facem altceva acum dec‚t s„ aducem ∫i pe

cei din Ministerul Justi˛iei al„turi de ceilal˛i Ón aceast„ situa˛ie.

Da, dar ce propune˛i? C„ nu mi-e clar...

Propunem adoptarea...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

... pentru c„ sunt trei lucruri. Este o lege-cadru ini˛iat„ pe ini˛iativ„ parlamentar„ _(Discu˛ii.),_ ∫tiu, ini˛iativ„ parlamentar„ cu v‚nzarea locuin˛elor de serviciu, care este Ónc„ Ón dezbaterea Parlamentului... ™i care a fost Ón dezbatere Ón Senat...

Doi, este aceast„ lege ∫i al„turi de ea mai sunt Ónc„ ∫ase legi, pe fiecare sector, pe fiecare segment... administra˛ie, armat„, S.P.P., S.R.I., S.I.E. ∫i a∫a mai departe.

Dumneavoastr„ spune˛i ast„zi c„ nu sunte˛i de acord cu acest amendament, de∫i...

Eu am s„ pun la vot, Ón primul r‚nd, retrimiterea la comisie, iar apoi, potrivit procedurii parlamentare, o s„ Óncerca˛i s„ vedem care este solu˛ia care se d„ aici...

Deci domnul senator Frunda a solicitat ca aceast„ lege s„ fie retrimis„ la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Cu 74 de voturi pentru, 21 de voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, solu˛ia adoptat„ de plenul Senatului este de retrimitere a legii la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru a fi redezb„tut„. B„nuiesc c„ nu o s„ se interpreteze c„ am avut o anumit„ decizie fa˛„ de magistra˛i, pentru c„ atunci c‚nd am vorbit de celelalte segmente, legea care este similar„, cu acelea∫i prevederi, a fost aprobat„ cu mult„ veselie Ón Senat.

Da, v„ mul˛umesc.

De asemenea, solicit, Ón numele Grupului P.S.D., o list„ de pe sistemul de vot.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i c„, cu aceast„ victorie final„, la orele 18,10, se impune s„ Óntrerupem procesul legislativ ∫i s„ intr„m Ón ultimul punct al dezbaterilor, proiectele de lege care au r„mas Ónscrise Ón ordinea de zi fiind reprogramate pentru ziua de joi.

Sunte˛i de acord s„ mai continu„m dezbaterile parlamentare?

V„ rog s„ ne pronun˛„m prin vot.

Stima˛i colegi, am votat un program, dar v„ rog s„ mai continu„m o jum„tate de or„ cu partea legislativ„.

Stima˛i colegi, Ómi atrage aten˛ia domnul secretar c„ putem s„ lucr„m p‚n„ la ora 18,30, deci Ónc„ 20 de minute. V„ adresez aceast„ rug„minte. Noi am votat programul legislativ p‚n„ la ora 18,00, am dep„∫it 10 minute, mai accepta˛i 20 de minute.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. S„ mai lu„m cel pu˛in legi care nu determin„, ∫tiu eu, dezbateri aprinse. Solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 10 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Punctul 8 din ordinea de zi — proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i protec˛ia vie˛ii private Ón sectorul comunica˛iilor electronice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„ ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

## V„ mul˛umesc.

Œi invit pe colegii din cele dou„ comisii s„ prezinte un punct de vedere comun.

Domnule pre∫edinte Traian Novolan, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Elementele de noutate aduse de acest proiect de lege Ón principal sunt extinderea reglement„rii privind prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i protec˛ia vie˛ii private Ón Óntreg domeniul comunica˛iilor electronice, care include Ón special cel al telecomunica˛iilor, reglementarea prelucr„rii datelor de localizare, altele dec‚t datele de trafic ∫i comunic„rile nesolicitate.

De asemenea, se reglementeaz„ preluarea de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Comunica˛ii a competen˛elor Avocatului Poporului din actuala reglementare, m„surile necesare Ón vederea unei aplic„ri eficiente a actului normativ.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport favorabil, f„r„ amendamente, ∫i propun plenului Senatului adoptarea proiectului de lege ∫i a raportului.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

Domnul senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Am Ón˛eles, ascult‚nd ini˛iatorii ∫i comisia, c„ avem o adaptare a Directivei Europene nr. 58/2002 ∫i c„ legea are ca tem„, Ón mod esen˛ial, protejarea drepturilor fundamentale ale omului prin asigurarea securit„˛ii re˛elelor ∫i serviciilor telefonice printr-o serie Óntreag„ de lucruri care s-au spus ∫i nu doresc s„ le mai repet acum.

Sigur c„ este o lege necesar„ nu numai pentru c„ ne-o cere Uniunea European„, ci pentru c„ ∫i Ón Rom‚nia traficul electronic devine extrem de important, dar a∫ vrea s„ Óntreb ini˛iatorul, ∫i de asta ∫i intervin, cum ne-ar putea explica, de exemplu, c‚teva subiecte legate de secretul ∫i confiden˛ialitatea comunica˛iilor. Am s„ v„ spun c‚teva lucruri care ˛in mai mult de anecdotic, dar sunt reale — eram Óntr-o Ónt‚lnire, Ón jur de zece persoane, din care trei importante ∫i ∫apte, s„ spunem, cet„˛eni, ∫i ni s-a spus: suna˛i la un anumit num„r, dac„ centrala v„ r„spunde Ónseamn„ c„ telefoanele dumneavoastr„ sunt supravegheate, ∫i toate cele zece persoane care eram la acea mas„ am sunat la respectivul num„r, era un num„r care Óncepea cu 0217.... Cele trei persoane importante imediat au primit r„spuns la apel, adic„ telefonul lor suna Ón central„, iar pentru cele ∫apte persoane care erau prieteni de-ai no∫tri ∫i — hai s„ spunem — f„ceau parte din societatea civil„, era ton de ocupat permanent... Nu r„spundea nimeni.

Al doilea incident pe care vreau s„ vi-l relatez este legat de ziua de ieri, dac„ dori˛i, eram la un prieten; la cabinet la mine mi-am l„sat calculatorul deschis, era pe Internet ∫i aveam de f„cut o lucrare, o opera˛iune. Eu, Ón simplitatea mea, credeam c„ trebuie s„ merg p‚n„ la cabinet s„ iau pe o dischet„ ∫i apoi pe un CD o informa˛ie, dar mi-a spus c„ nu e nevoie, c„ intr„ el Ón calculatorul meu, a intrat ∫i mi-a copiat tot ce aveam Ón calculator — nu comentez c„ eram unul la Br„ila, altul la Gala˛i — sigur, neprotejare. Putem s„ intr„m Óntr-o serie Óntreag„ de detalii tehnice, dar practic, este o problem„ real„ faptul c„ oricine Ó˛i intr„ Ón bazele de date, dac„ sistemele nu sunt protejate.

I.P.-ul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

Avea I.P.-ul calculatorului, ∫i acesta se g„se∫te ∫i el la r‚ndul lui pe serverul de Internet, pe furnizorul de Internet, automat listarea I.P.-ului Ó˛i d„ dreptul s„ intri Ón baza de date a oricui. Poate v„ cite∫te poeziile, romanele, scrisorile sau alte tipuri de documente.

M„ g‚ndeam la programul de guvernare. ( _Sala se amuz„.)_

™i ultimul lucru care era interesant, nu avea nici o inciden˛„ politic„, era doar o demonstra˛ie c„ se intr„ imediat Ón orice baz„ de date dac„ ea nu e supraprotejat„.

™i ultimul lucru, care de data aceasta ˛ine de guvernare, domnule pre∫edinte, am primit o informa˛ie s„pt„m‚na trecut„ c„ Ministerul Muncii, Familiei ∫i Protec˛iei Sociale, Ón pofida Legii nr. 676/2001, citat„ anterior de dumneavoastr„, ∫i Ón pofida Directivei Europene pe care ast„zi o vot„m, preg„te∫te un tiraj de 15.000.000 de scrisori, ministerul, ca minister, pe bani publici, pe care le va trimite pe baz„ de date efectiv, c„ nu le poate trimite c„ut‚nd adresele pe str„zi ∫i pe numere, Ón baza datelor electronice, pentru beneficiarii de Ónc„lzire, pentru pensionari, pentru a-i informa despre binefacerile ultimelor m„suri ∫i, pentru o categorie, deci este deja comanda f„cut„, contractat.

Cum este legea cu protec˛ia bazelor de date ∫i cum st„m cu realitatea utiliz„rilor? Rog, ini˛iatorul s„ r„spund„.

## Sigur c„ da.

## **Domnul Eugen Dogariu:**

Œn ceea ce prive∫te partea legat„ de telefoane, nu a∫ putea s„ v„ r„spund exact despre ce este vorba. Œn ceea ce prive∫te securitatea re˛elelor, aici cred c„ cel care v„ pune la dispozi˛ie re˛eaua este cel care ar trebui s„ v„ asigure ∫i securitatea respectivului sistem.

Iar Ón ceea ce prive∫te cea de-a treia problem„, tocmai acesta este rolul acestei legi, de a veni s„ Ómbun„t„˛easc„ prevederile legisla˛iei anterioare ∫i aici ne putem referi ∫i la registrele de abona˛i.

Mul˛umim.

Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Mai Ónt‚i Domnia voastr„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dac„ ar fi s„rit peste acest punct, atunci cu siguran˛„ s-ar fi Óndeplinit obiectivul acela pe care la orele 18,10 l-a˛i avut Ón vedere.

Sigur c„ pe marginea acestui subiect trebuie discutat extrem de mult ∫i a∫ Óndr„zni s„ v„ spun c„ proiectul de lege pe care-l avem acum pe ordinea de zi nu epuizeaz„ subiectul, nu-l epuizeaz„ pentru c„ de pild„ Oficiul pentru Protec˛ia Consumatorilor a avut foarte mare grij„ — gre∫eala este a noastr„ — s„ se delimiteze de atribu˛iuni Ón leg„tur„ cu acest domeniu ∫i furnizorii de servicii, ca ∫i acelea la care a f„cut referire domnul senator Paul P„curaru, s„ fie obliga˛i Ón contractul pe care-l Óncheie cu beneficiarii lor s„ stipuleze cu exactitate care sunt condi˛iile de impenetrabilitate ale oricui, dar nu ale acelora care au atribu˛iuni Ón acest domeniu ∫i pe acest temei a∫ Óndr„zni s„ spun c„ Parlamentul nu ∫i-a Óndeplinit pe de-a Óntregul misiunea.

Suntem foarte mult r„ma∫i Ón urm„ Ón a pune sub control parlamentar activitatea acelor institu˛ii care folosindu-se de aceste instrumente Ó∫i Óndeplinesc Ón principal atribu˛ia lor constitu˛ional„, Ón ceea ce prive∫te securitatea na˛ional„, dar Ón acela∫i timp s„ poat„ fi controlate Ón ce m„sur„ respect„ ele Ónsele dreptul cet„˛enilor la a le fi protejate informa˛iile, altminteri, proiectul de lege ar trebui s„-l adopt„m a∫a cum este el.

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ observa˛i c„, de altfel, este o directiv„ european„, a∫a cum spuneau colegii, este un proiect de lege absolut necesar, sigur c„ el nu rezolv„ toate problemele Ón acest moment, dar sigur este un pas serios Ónainte.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului Óntocmit de cele dou„ comisii, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu, cu precizarea caracterului de lege, de lege ordinar„.

Raportul celor dou„ comisii ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, adoptate de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La punctul 9 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 84/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul senator Bindea, vre˛i s„ lua˛i cuv‚ntul ∫i la acest proiect de lege?

**Doamna Marta Nora fi„rnea —** _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Ordonan˛a Guvernului nr. 84/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i este urmare a angajamentului asumat de Rom‚nia Ón cadrul negocierilor privind Capitolul 13 — îOcupare ∫i politici sociale“ pentru armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu acquis-ul comunitar. Aceast„ ordonan˛„ este cuprins„ ∫i Ón programul legislativ prioritar pentru integrare Ón Uniunea European„, cu termen p‚n„ la finele lunii septembrie 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 Obiectul proiectului, proiectul propriu-zis a fost Óntocmit cu ajutorul unui Program PHARE ∫i cea mai important„ modificare este transpunerea Directivei nr. 2002 73 EEC care amendeaz„ Directiva nr. 76 207 EEC pentru implementarea principiului egalit„˛ii de tratament pentru b„rba˛i ∫i femei Ón ocupare, preg„tire profesional„, inclusiv condi˛ii de munc„.

Ca structur„ na˛ional„ se Ónfiin˛eaz„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitate de ™anse Óntre Femei ∫i B„rba˛i, care se Ónfiin˛eaz„ la 1 ianuarie 2005, dar devine func˛ional„ pe data de 1 martie 2005.

V„ mul˛umim.

Œi invit pe cei doi colegi care reprezint„ Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i s„ desemneze vorbitorul sau, pe r‚nd, s„ prezinte raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ bucur c„ am ocazia aceasta, pentru c„ tocmai spunea˛i despre aceast„ comisie c„ nu prea are treab„.

Da˛i-mi voie s„ v„ felicit anticipat pentru viitoarele proiecte de lege. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i au fost sesizate Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 84/2004 ∫i Ón urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, s-a decis adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, f„r„ amendamente.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

S„-l ascult„m ∫i pe domnul senator Liviu Doru Bindea, care dore∫te s„ ia cuv‚ntul Ón numele Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

A f„cut referire doamna senator la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, aici a fost un amendament care s-a respins ∫i ini˛iatorii, respectiv Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„˛i, nu ∫tiu dac„-l mai sus˛in acum Ón plen.

Mul˛umesc.

La dezbateri generale ofer cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur c„ nici un grup parlamentar sau nici un politician nu se va putea Ómpotrivi, cel pu˛in public, egalit„˛ii de ∫anse ∫i noi sigur c„ dorim cu to˛ii s„ avem egalitate Ón sarcini, egalitate Ón vechime de ie∫it la pensie, egalitate Ón munc„, pe toate acestea le dorim, dar pentru alt motiv am venit la microfon, a∫ fi vrut s„ o Óntreb pe doamna secretar de stat un anumit lucru: noi avem o problem„, Ón Rom‚nia, Ón opinia mea, sigur c„ traducem directiv„ cu directiv„, lege cu lege, obiectiv cu obiectiv ∫i a∫a mai departe, Ónfiin˛‚ndu-se institu˛ii, aici este cazul Agen˛iei Na˛ionale pentru Egalitatea de ™anse, dar Ónt‚mplarea face ca Óntr-o anumit„ situa˛ie, de fapt, institu˛iile odat„ Ónfiin˛ate s„ nu func˛ioneze. ™i am s„ v„ dau un exemplu care este tot Óntr-o zon„ de referin˛„, Agen˛ia Œmpotriva Violen˛ei Ón Familie. S-a f„cut un tapaj, s-a tradus din nou o directiv„, s-a f„cut agen˛ia, ministerul la un moment dat s-a trezit c„ nu poate s„ o fac„ — tot 1 ianuarie era ∫i atunci data de referin˛„ — , a am‚nat-o cu vreo 6 luni, a venit cu Ónc„ o ordonan˛„ ∫i a spus c„ o s„ o fac„, finalmente ∫ti˛i cum a e∫uat totul, adic„ agen˛ia lucreaz„, nu ∫tiu ce rezolv„, prin 20 de posturi suplimentate la Inspec˛ia Teritorial„ de Munc„, pentru c„ nu au avut posturi de unde s„ dea Ón minister Ón a∫a fel Ónc‚t s„ creeze o nou„ institu˛ie, o nou„ structur„, cu personal de specialitate, pentru c„ lucrurile sunt mai complicate, nu numai s„ o faci, s„ ai personal de specialitate, s„ ai oamenii... nici eu nu ∫tiu care sunt speciali∫tii egalit„˛ii de ∫anse, Óns„ Ói vom g„si, dar la un moment dat, dup„ ce am f„cut Agen˛ia Na˛ional„ Contra Violen˛ei Ón Familie, dumneavoastr„, doamna ministru, sigur ∫ti˛i, am r„mas absolut surprins c‚nd am v„zut c„ Ón loc s„ creeze institu˛ia, a luat un num„r de posturi pe Inspec˛ia Teritorial„ a Muncii ∫i c„ acela este sediul violen˛ei Ón familie.

Cred c„ nim„nui, nici unui cet„˛ean din Rom‚nia nu-i trece prin cap ca atunci c‚nd o femeie este b„tut„, s„ se duc„ la Inspec˛ia Muncii s„ vad„ dac„ a fost smucit„ bine sau prost.

Deci, rug„mintea mea este, dumneavoastr„ cum ave˛i Ón vedere o construc˛ie institu˛ional„ real„, ∫i nu fictiv„, pentru c„ institu˛ii pe h‚rtie facem de pe vremea lui Gherea Óncoace, dar s„ le facem s„ ∫i func˛ioneze este o problem„ cu care, dup„ p„rerea mea, suntem Ón continuare datori.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii.

Doamna senator Simona Marinescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc foarte mult. A∫ fi vrut s„ le spun colegilor c„ acest act normativ pe care urmeaz„ s„-l dezbatem este foarte important pentru c„ redefine∫te ni∫te no˛iuni. Redefine∫te no˛iunea de discriminare direct„ ∫i indirect„. De asemenea, introduce h„r˛uirea distinct de h„r˛uirea sexual„. Agen˛ia este, sigur, unul dintre obiectivele acestei legi. Œn plus, vorbe∫te despre faptul c„ Ón situa˛ia Ón care o persoan„ este reclamat„, sarcina probatoriului, sarcina probei revine persoanei reclamate, acuzatului, ∫i nu acuzatorul este cel care trebuie s„ fac„ acest probatoriu, pentru a-l sprijini pe cel slab. Este o lege foarte important„. Am ∫i eu Óntreb„ri legate de func˛ionarea agen˛iei, mai ales c„ Agen˛ia pentru Combaterea Violen˛ei Ón Familie este pe domeniul unui act normativ pe care ∫i eu l-am promovat. Œns„, pe fond, acest act normativ trebuie votat.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ oferi˛i r„spunsul celor doi colegi.

A∫ vrea doar s„-i r„spund domnului senator c„ Agen˛ia Œmpotriva Violen˛ei Ón Familie, respectiv Agen˛ia Na˛ional„ pentru Protec˛ia Familiei este Ónfiin˛at„, func˛ioneaz„ ∫i singurul lucru care este real Ón ceea ce prive∫te inspec˛ia muncii este faptul c„ a fost bugetat„ Ón 2004 de la Inspec˛ia muncii. Œncep‚nd de la 2005... deja pe bugetul lui 2005 este bugetat„ normal de la bugetul de stat. Deci agen˛ia exist„. Œn momentul acesta desf„∫oar„ deja activit„˛i, a creat dou„ programe na˛ionale, dar bineÓn˛eles c„ influen˛a practic„ a unei agen˛ii Ónfiin˛ate de jum„tate de an se va sim˛i Ón momentul Ón care institu˛iile sale teritoriale vor intra Ón activitate.

## Da, mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, Ón primul r‚nd v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentelor Ón condi˛iile Ón care vor fi sus˛inute, pentru c„, deocamdat„, nu este nici unul admis. Nu avem nici un amendament admis, avem mai multe amendamente respinse.

Deci primul amendament la articolul 23. Œl sus˛ine˛i? V„ rog.

Doamna senator Fevronia Stoica.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

C‚nd am luat Ón discu˛ie aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ to˛i membrii, at‚t la Comisia pentru drepturile omului, c‚t ∫i Comisia pentru egalitate de ∫anse, am sus˛inut autonomia acestei agen˛ii ∫i scoaterea ei din subordinea Ministerului Muncii, pe de o parte pentru c„ se limitau destul de mult atribu˛iile, Ón special Ón sfera rela˛iilor de munc„ ∫i, pe de alt„ parte, exact a∫a cum se spunea, am dori ca acest organism, odat„ Ónfiin˛at, s„ fie ∫i eficient ∫i s„ vedem c„ sunt ni∫te rezultate. Am Ón˛eles Ón cele din urm„ c„ este vorba de buget, este vorba, iar„∫i, de bani, ∫i am Ón˛eles c„ ar fi un efort prea mare pe care acum nu am fi Ón stare s„-l facem, vom renun˛a la aceste amendamente, cu speran˛a c„ viitorul Parlament cu siguran˛„ va face aceast„ modificare Ón legea care va aproba aceast„ ordonan˛„. ™i sper„m c„ acest lucru nu se va petrece atunci c‚nd b„rba˛ii Ó∫i vor da seama c„ parc„ ar avea nevoie s„ fac„ o agen˛ie de lupt„ pentru a avea egalitate de ∫anse.

Mul˛umesc. ( _Comentarii Ón sal„.)_

## Da, mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de cele dou„ comisii ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Precizez caracterul legii, de lege ordinar„.

Lege adoptat„ de plenul Senatului cu 89 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri.

Deci doamna senator a f„cut precizarea c„ renun˛„ la sus˛inerea tuturor amendamentelor la care era ini˛iatoare.

De ce a mai vorbit?

Are dreptul, doar suntem Ón Parlament.

Stima˛i colegi, nu vreau s„ abuzez de bun„tatea dumneavoastr„. V„ mul˛umesc pentru ea... Da, numai o secund„, s„... Domnu’ senator... Sta˛i, sta˛i, sta˛i s„ mai rezolv„m o problem„.

Deci nu ne-am pronun˛at prin vot... Grupul P.N.L., este adev„rat, a f„cut doar o precizare... B„nuiesc c„ solicit„ ca domnul senator Buza Tiberiu s„ fie inclus Ón Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, dar Grupul P.N.L. are loc liber rezervat acolo. De acord, ca s„ poat„ participa de m‚ine la ∫edin˛„ domnul senator cu drept de vot, prin plecarea domnului Fabini.

Domnule senator Solcanu, tot Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004

Da, tot o problem„ de organizare. Pentru c„ a intervenit Grupul parlamentar P.N.L., a∫ ruga plenul s„ fie de acord cu prezen˛a doamnei senator Simona Marinescu la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i cu prezen˛a domnului senator C„uti∫ Vasile la Comisia pentru ap„rare ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Bun. Pe locurile rezervate P.S.D.-ului.

Numai o secund„!

Domnul senator P„unescu, tot pe probleme de comisii?

Nu.

Œn situa˛ia aceasta, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, d‚nd astfel posibilitatea colegilor senatori de m‚ine s„ participe la comisii.

V„ rog s„ vota˛i.

Solicit„rile venite din partea Grupurilor parlamentare P.N.L. ∫i P.S.D. au fost aprobate de plenul Senatului cu 94 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator P„unescu.

Domnule pre∫edinte, v„ cer Óng„duin˛„ un minut jum„tate.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Are cineva interesul s„ lipseasc„ tocmai acest punct care d„ dreptul tuturor cet„˛enilor rom‚ni s„ se Ón˛eleag„ Ón limba rom‚n„ Ón justi˛ia din Rom‚nia? Am luptat pentru fiecare cuv‚nt ∫i sunt indignat s„ constat c„ tocmai acest punct-cheie lipse∫te ∫i nici nu se iau m„suri contra acestei c„r˛i str‚mbe. E chiar at‚t de pu˛in ceea ce spunem aici? Œn˛eleg c„ nu ne ascult„ ucrainenii ∫i c„ vorbim degeaba ∫i BÓstroe va trece, probabil, Ón scurt„ vreme prin Bucure∫ti. Œn˛eleg s„ spunem unii despre al˛ii lucruri care sunt exagerate. S-a spus aici, de exemplu, c„, la fiebea, premierul N„stase a fost Ónconjurat de fluier„turi. E un lucru neadev„rat. Au fost fluier„turi, au fost huiduieli. Poate nu era locul Óntr-un cimitir s„ se petreac„ toate astea, dar au fost ∫i multe aplauze de sus˛inere. Œn˛eleg s„ ne putem, Ón politic„, noi certa Óntre noi. Dar are cineva interesul ca o Constitu˛ie a Rom‚niei, fa˛„ de care s-au exprimat puncte de vedere clare ∫i c„reia Ói lipse∫te un punct important, o cucerire important„, s„ circule nestingherit„? Chiar se ia Ón de∫ert ceea ce spunem noi? Chiar nu mai exist„ nici o autoritate? Eu, s„ ∫ti˛i, sunt cuprins de indignare cum n-am fost de foarte mult„ vreme, pentru c„ Ómi dau seama c„ vorbim degeaba. Probabil c„ noi trebuie s„ vorbim ∫i al˛ii trebuie s„ fac„ exact ce vor. Chiar nu mai exist„ institu˛ii care s„ vin„ cu adev„rul obiectiv? S„ spun„, domnule, circul„ asta ∫i iat„ de ce. E o minciun„ ordinar„: Ón loc de punctul 3, e alt punct 3. De fapt, e punctul 3 cel care se dorea s„ fie, necuprinz‚nd institu˛ia translatorului.

Protestez cu vehemen˛„ ∫i cer pedepsirea vinova˛ilor. Nu neap„rat a celor care au min˛it aici, ci a celor care nu iau Ón seam„ lucrurile care se spun ∫i se decid aici.

Da, mul˛umesc.

C‚t pre˛ are Ón ochii multora no˛iunea de senator am v„zut ast„zi, c‚nd un ilustru doctor a preferat s„ fie director Ón Ministerul S„n„t„˛ii, ∫i nu senator Ón Parlamentul Rom‚niei. Op˛iuni! Dar nu-mi Ónchipuiam c„ batjocura merge p‚n„ acolo Ónc‚t un fapt pe care l-am semnalat ∫i care este de o gravitate maxim„ ∫i care prive∫te ce fel de Constitu˛ie a Rom‚niei circul„ prin aceast„ ˛ar„ va fi l„sat a∫a cum l-am semnalat.

S-a promis de c„tre pre∫edintele Senatului c„ se vor Óntreprinde toate m„surile ca s„ se opreasc„ neÓnt‚rziat circula˛ia acestei orori, Constitu˛ia Rom‚niei — 2003. Am s„ spun ∫i c„rei edituri apar˛ine: Editura îTempus DacoRomania“ ∫i nu mai ∫tiu ce scrie aici. Am crezut c„ faptul de a lipsi dintr-un capitol important acel punct privitor la traducerea celor ce sunt spuse Ón justi˛ie de cet„˛enii de alt„ na˛ionalitate dec‚t cea rom‚n„ constituie pentru noi to˛i un fapt de referin˛„. Am atras aten˛ia c„ lipse∫te punctul 3, a∫a cum a fost votat ∫i cum e prezent Ón Constitu˛ia oficial„. Colegul Avram Cr„ciun vine de la Camera Deputa˛ilor de unde a cump„rat aceast„ edi˛ie Ón care este amputat art. 128 la punctul s„u 3.

Stima˛i colegi, Óncheind dezbaterile parlamentare v„ propun s„ intr„m Ón ultimul punct din ordinea de zi: Œntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Executivului. PAUZ√

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi, ultimul punct Ónscris pe ordinea de zi: Œntreb„ri, interpel„ri adresate Guvernului de c„tre senatori.

Œl invit pe domnul senator Valentin Ciocan s„ prezinte Óntrebarea sau interpelarea pe care dore∫te s„ o adreseze Executivului.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Domnu’ Pop, nu pute˛i s„ pleca˛i Ónainte de a ne pune Óntrebarea: unde-s banii? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 ## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Peste o s„pt„m‚n„ s„ vede˛i c„ vi-i ar„t.

E o Óntrebare adresat„ domnului ministru al agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Petre Daea.

Printr-o licita˛ie dubioas„, grupul de firme SARTEX din Hunedoara, a c‚∫tigat executarea lucr„rilor din Programul SAPARD Ón 4 localit„˛i ale jude˛ului V‚lcea, cu termen de punere Ón func˛iune 20 septembrie 2004. La Ónceputul lunii septembrie, conform estim„rilor speciali∫tilor, lucr„rile erau executate Óntr-un procent de maxim 30%. Ca urmare a acestei situa˛ii, conducerea Consiliului Jude˛ean V‚lcea a demarat analize cu stabilirea de m„suri ∫i termene ferme ∫i a cerut sprijinul Agen˛iei SAPARD pentru realizarea de controale comune, mai ales c„ Ón localitatea Prundeni sunt elemente clare ce demonstreaz„ o deturnare de fonduri. Cu total dispre˛, Agen˛ia SAPARD nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu a r„spuns solicit„rii Consiliului Jude˛ean V‚lcea.

Œntrebarea care se pune este urm„toarea: ce interes are agen˛ia s„-i acopere pe cei care administreaz„ fraudulos fondurile SAPARD ∫i ce m„suri preconiza˛i s„ lua˛i?

Doresc r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Vasile Ofileanu s„-∫i prezinte interpelarea. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii.

Care sunt strategiile ∫i m„surile proxime pentru salvarea ∫colilor din zonele defavorizate ale Rom‚niei, Ón vederea atragerii ∫i fix„rii cadrelor didactice calificate ∫i sporirea eficien˛ei procesului instructiv-educativ ∫i limitarea ne∫colariz„rii?

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea se adreseaz„ domnului prim-ministru ∫i este foarte scurt„.

Domnule prim-ministru, a˛i adoptat un act normativ prin care pensionarii din Rom‚nia beneficiaz„ de compensarea a 90% din valoarea medicamentelor. Œn aceast„ situa˛ie, eu v„ Óntreb, domnule prim-ministru, c‚nd ve˛i considera de cuviin˛„ s„ proceda˛i la adoptarea aceleia∫i m„suri pentru restul cet„˛enilor Rom‚niei, indiferent de v‚rst„ sau venit?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Adresez rug„mintea staff-ului Senatului s„ Ónainteze Ministerului pentru Rela˛ia cu Parlamentul cele trei interpel„ri pentru a primi r„spuns Óntr-o ∫edin˛„...

Œntreb„ri!

... trei Óntreb„ri, pentru a primi r„spuns Óntr-o ∫edin˛„ viitoare. V„ mul˛umesc.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.

A, ierta˛i-m„! Nu am observat c„ mai este Ónscris domnul senator Gheorghe Acatrinei. Nu declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului, mai este un coleg c„ruia nu i-am oferit cuv‚ntul, Ói ofer acum cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Acatrinei.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Œn timp ce autorit„˛ile centrale se Ómp„uneaz„ cu succesul unui an record Ón produc˛ia de cereale, realiz„rile din 2004 se dovedesc de-a dreptul catastrofale pentru agricultori. Œn condi˛iile unei supraproduc˛ii de 10 milioane tone de gr‚u, cultivatorii se afl„ Ón imposibilitatea de a-∫i recupera cheltuielile de peste an ∫i de a Ónfiin˛a o nou„ cultur„, ca urmare a pre˛ului deosebit de sc„zut oferit de procesator.

Œntr-o economie care func˛ioneaz„ distorsionat, p‚inea se scumpe∫te Ón loc s„ se ieftineasc„.

Œn aceste circumstan˛e, solicit premierului Adrian N„stase s„ dispun„ m„suri de sprijinire a produc„torilor, cele nerealiste de p‚n„ acum, precum ∫i cea cu pre˛ul minim garantat neav‚nd nici un efect.

Solicit r„spuns scris.

Dac„-mi permite˛i, prezint ∫i interpelarea.

V„ rog.

Interpelarea, de asemenea, este adresat„ tot domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Revin pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ ∫i trag Ónc„ un semnal de alarm„ asupra a ceea ce se Ónt‚mpl„ la Ro∫ia Montan„.

Campania dus„ de organiza˛iile de mediu, organiza˛iile neguvernamentale din ˛ar„ ∫i din str„in„tate, precum ∫i de speciali∫tii de la Academia Rom‚n„ Ómpotriva proiectului firmei canadiene pare s„ fie Ón zadar. Aceasta pentru c„, Ón ultimul timp, a ap„rut ∫i o alt„ firm„ din Statele Unite care inten˛ioneaz„ s„ achizi˛ioneze 10% din ac˛iunile firmei canadiene care, sigur, asigur„ finan˛area proiectului. Deci s-au implicat ∫i al˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/23.IX.2004 Proiectul se afl„ Ónc„ Ón stadiul de elaborare, compania lucr‚nd Ón prezent la studiul de impact asupra mediului. Evident c„ firma american„ este preocupat„ mai ales de cantitatea de aur, de cele 340 tone pe an, dar s-a ar„tat, Ón acela∫i timp, interesat„ ∫i de respectarea problematicii de mediu, precum ∫i de aspectele sociale. Lucru l„udabil la prima vedere, Óns„ dezastrul Ón zon„ nu va fi cu nimic mai prejos.

Reamintim c„ materializarea acestui proiect are ca efect distrugerea vegeta˛iei naturale, culturale ∫i istorice a unei importante zone din Mun˛ii Apuseni, aduc‚nd o serioas„ atingere patrimoniului na˛ional.

La fiebea, de fapt, a fost ∫i o delega˛ie care s-a adresat pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, cer‚nd oprirea acestui dezastru din Mun˛ii Apuseni.

Iat„ de ce Partidul Rom‚nia Mare solicit„ Guvernului pentru ultima dat„ sistarea definitiv„ a oric„ror demersuri pe care le face aceast„ firm„ canadian„. Cerem primuluiministru s„ intervin„ categoric pentru anularea acestui contract cu firma canadian„ ∫i oprirea dezastrului,

z„c„m‚ntul put‚nd fi exploatat doar Ón interesul poporului rom‚n.

Este timpul, cred eu, dup„ at‚tea interven˛ii, inclusiv cea f„cut„ de Uniunea European„, primul-ministru s„ spun„ nu. Nu se poate, dup„ p„rerea mea, domnule pre∫edinte, conduce a∫a cum spune strada. Eu spun acest lucru din teoria actului de conducere, dar nici nu se poate conduce f„r„ s„ ˛ii cont de ce spune strada ∫i este timpul s„ se fac„ ordine.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ mul˛umesc.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului, de aceast„ dat„ definitiv pentru ast„zi.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

> ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 116/23.IX.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei