Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 septembrie 2004
Senatul · MO 121/2004 · 2004-09-30
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Declara˛ii politice rostite de c„tre domnii senatori: — Ioan Pop de Popa — gestionarea necorespunz„toare a sta˛iunilor balneoclimaterice; — Gheorghe Buzatu — teza de doctorat a lui Petre Mihail Mih„ilescu: — îRusia—Rom‚nia ∫i Marea Neagr„“; — Nicolae Paul Anton P„curaru — Banca Na˛ional„ ∫i Consiliul de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale; — Kereskényi Alexandru — îVestigii s„tm„rene pe lista monumentelor istorice din Rom‚nia“; — George Mihail Pruteanu — proiectul Legii privind stabilirea unor m„suri pentru realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului; — Ion S‚rbulescu — îPolitica Guvernului P.S.D. Ón domeniul protec˛iei consumatorilor, Óntre furt intelectual ∫i p„c„leal„“; — Ion Solcanu — Consiliul de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale; Catedrala M‚ntuirii Neamului; — Iuliu P„curariu — amplasamentul pentru Catedrala M‚ntuirii Neamului; — George Mihail Pruteanu — drept la replic„
Constituirea comisiei de mediere privind solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
Constituirea comisiei de mediere privind solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1998 privind constituirea ∫i func˛ionarea fondurilor cu capital de risc
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
185 de discursuri
## Doamnelor ∫i domnilor,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 20 septembrie 2004, ∫edin˛a fiind condus„, cel pu˛in Ón prima parte, de subsemnatul, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Iuliu P„curariu, secretari ai Senatului.
Programul de lucru al plenului Senatului pentru ziua de ast„zi — lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.
Œn ordinea de zi avem Ónscrise: declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege, conform ordinii de zi ce v-a fost distribuit„, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, de la ora 18,10 reamintindu-v„ c„ aceast„ parte a programului este radiodifuzat„.
Œn leg„tur„ cu programul de lucru al plenului Senatului ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
V„ rog s„ vota˛i.
Programul de lucru este aprobat cu 68 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.
Œn leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Ordinea de zi este aprobat„ de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ din totalul de 139 de senatori — un loc de senator este vacant, Ón jude˛ul Ilfov — sunt prezen˛i la lucr„rile Senatului, conform semn„turii ∫i votului electronic, un num„r de 107 colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 8 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului — domnii senatori Athanasiu Alexandru, Popescu Dan Mircea ∫i Theodorescu R„zvan, 5 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie, respectiv domnii senatori BÓciu Constantin, Cioc‚rlie Alin Theodor, Cr„ciun Avram, Filipescu Cornel ∫i Nicolaescu Ioan.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 70 de parlamentari.
La primul punct Ón ordinea de zi avem declara˛ii politice.
Invit la tribuna Senatului, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pe domnul senator Ioan Pop de Popa.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Œi invit pe colegii senatori s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ p„streze lini∫te Ón sala de ∫edin˛„.
## **Domnul Ioan Pop de Popa:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Acum dou„ s„pt„m‚ni am f„cut o declara˛ie politic„ privind industria medical„ Ón alb, surs„ de valut„.
Ast„zi doresc s„ vorbesc despre sectorul balnear, foarte Ónsemnat Ón ˛ara noastr„, reprezent‚nd o mare bog„˛ie, Ón opinia mea, prost gestionat„.
Din nefericire, Ón mod inexplicabil, majoritatea sta˛iunilor, odat„ cunoscute ca bijuterii ale ˛„rii noastre, sunt azi Ón paragin„. Acestea ar putea fi exploatate ca ∫i cur„ de aer pentru turism — munte, mare etc.—, factori climatici, factori terapeutici varia˛i — ape minerale, n„moluri pentru cur„ extern„ ∫i intern„ —, centre de recuperare pentru r„ni˛i din r„zboi, numero∫i, la ora actual„, Ón toat„ lumea, pentru boli osteoarticulare acute ∫i cronice, sta˛iuni cu ape minerale pentru cur„ medicinal„ intern„, ca adjuvant la medica˛ie sau la regimul alimentar.
Comercializarea apelor minerale s„ nu se fac„ sub forma apei de mas„, ci ca ap„ medicinal„, cu etichet„ titularizat„, ˛intit pentru cutare sau cutare boal„: ficat, inim„, rinichi etc.
Sta˛iunile noastre se cunosc ∫i le voi expune punctual. Cu profil cardiovascular: Borsec, Covasna, Buzia∫, Vatra Dornei, Tu∫nad, Moneasa, Baia Bor∫a etc.
Cu profil de reumatologie, boli osteoarticulare: B„ile Felix, 1 Mai, litoralul, Techirghiol, Amara, Herculane, Sovata, Buzia∫, C„lim„ne∫ti, C„ciulata, Bazna etc.
Profil gastroenterologic: apele noastre minerale — ∫i subliniez acest lucru — din S‚ngeorz-B„i, Ol„ne∫ti, C„ciulata, C„lim„ne∫ti, Malna∫ rivalizeaz„ cu apele din Karlovy Vary, Piscian, Marianscke Lazne, ca urmare a unor studii f„cute Ón acest sens, care, pentru cehi, sunt mine de aur, iar sta˛iunile noastre sunt, practic, Ón agonie.
Apele minerale, o bog„˛ie inestimabil„, Ón loc s„ fie exploatate ∫i valorificate ca ape medicinale, Ómbuteliate Ón butelii de plastic, cu indica˛ii terapeutice pe etichet„, cum am spus, pentru boli de inim„, de ficat, de rinichi ∫i a∫a mai departe, sunt comercializate ca ap„ de mas„ sau, mai r„u, curg sub forma unor p‚raie Ón sta˛iunile respective. Ele ar trebui declarate monopol de stat, s„ aib„ regimul bog„˛iilor subterane, pentru valorificare ∫tiin˛ific„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Buzatu, vicepre∫edinte al Senatului, Grupul parlamentar P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu mai trebuie argumentat; ast„zi, la ordinea zilei, Óntre alte probleme, se afl„ aceea a Canalului BÓstroe ∫i a aspectelor, a diferendelor, a problemelor din Transnistria.
Chestiunea care se pune este, evident, Ónainte de a afla solu˛ii, care b„nuim c„ vor fi g„site, de ce se Ónt‚mpl„ a∫a ceva. Deci ce a fost Ónainte de BÓstroe ∫i de Transnistria?
Dup„ mine, r„spunsul este c‚t se poate de simplu. Œnainte de aceste a∫a-zise cazuri au fost imperialismele rus ∫i sovietic, iar din 1991 Ucraina a preluat o parte din teritoriile, din ambi˛iile ∫i din atribu˛iile imperialismelor rus ∫i sovietic ∫i, vai, se achit„ exemplar, adic„ foarte bine, foarte agresiv, Ón rezolvarea, Ón abordarea problemelor respective.
Œn zona Ón care noi suntem situa˛i, la aceste imperialisme trebuie oric‚nd s„ ne Óntoarcem atunci c‚nd, Ón miezul conflictelor, apare un caz sau altul, care de care mai insolit. Œn situa˛ia noastr„, BÓstroe sau Transnistria.
Asemenea conflicte survin din cauza faptului c„ Ón unele situa˛ii problemele Ón zon„ au fost prost croite ori, ∫i mai simplu, au fost, pur ∫i simplu, planificate de atunci c‚nd nu exista planificarea, astfel c„ nu o singur„ dat„ auzim acum ori auzeam mai deun„zi cum c„ ele trebuia s„ se produc„. Œn fond, originile actualelor cazuri ˛in de istorie ∫i este evident c„ nu e vina istoricilor, ci, Ón mod sigur, este responsabilitatea lor s„ insiste asupra unor astfel de cazuri, de situa˛ii.
Ceea ce-mi propun s„ fac ∫i ast„zi, dorind s„ v„ vorbesc despre o carte cu totul ∫i cu totul aparte, care, datorit„ tematicii ∫i condi˛iilor Ón care a ap„rut, Ón urm„ cu exact ∫ase decenii, am impresia c„ Ónc„ n-a fost cuprins„ Ón tezaurul biografiei na˛ionale.
Personal nu cred se mai afl„ pe undeva mai mult de 5-6 exemplare. Cartea Ón discu˛ie a ap„rut, a∫adar, Ón 1944, Ón preajma ocup„rii Rom‚niei de for˛ele Armatei Ro∫ii ∫i deci a includerii ˛„rii noastre Ón sfera de interese a U.R.S.S. Ea, ap„r‚nd imediat dup„ eliberarea de la 23 august 1944, a fost de Óndat„ interzis„, fiind retras„ din circula˛ie ∫i din bibliotecile publice, apoi ars„ la propriu ∫i la figurat, iar Ón cele din urm„, cum spuneam, a disp„rut. Numai printr-o minune unele exemplare s-au p„strat, astfel c„, Ón prezent, cu totul Ónt‚mpl„tor, cartea mai apare la vreun anticar bucure∫tean, precum exemplarul de care dispun. De fapt, eu dispun de o copie xerox, aceasta este copia xerox dup„ acea lucrare pe care am g„sit-o la o persoan„ care pretindea pe ea, Ón 19 decembrie 2001, nu mai pu˛in de 7 milioane lei. Contra unui milion am putut efectua aceast„ copie xerox.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Interven˛ia mea de ast„zi este consacrat„ unei chestiuni extrem de presante pe care Parlamentul ar trebui s„ o rezolve Ón aceast„ s„pt„m‚n„. Chestiunea Ón cauz„ este Banca Na˛ional„ ∫i Consiliul de Administra˛ie al B„ncii Na˛ionale.
Este inutil a comenta importan˛a institu˛iei, a independen˛ei institu˛iei ∫i a importan˛ei ei pentru stabilitatea economico-financiar„ intern„.
Banca Na˛ional„ asigur„ stabilitatea monedei na˛ionale, pentru a contribui la stabilitatea pre˛urilor, colaboreaz„ cu toate autorit„˛ile statului, asigur„ cooperarea interna˛ional„ financiar„ a Rom‚niei, Ó∫i exprim„ punctele de vedere pe actele normative care vizeaz„ mecanisme economice cofinanciare, elaboreaz„ studii ∫i analize privind moneda, regimul valutei, creditul ∫i opera˛iunile sistemului valutar.
Practic, se poate spune c„, Ón momentul de fa˛„, Banca Na˛ional„ este cel mai important laborator de analiz„ economic„ intern„ ∫i, dac„ vre˛i, proba este faptul c„, la fiecare construc˛ie bugetar„ a fiec„rui an Ón parte,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 preambulul bugetului de stat, al bugetului asigur„rilor sociale este asigurat de analiza ∫i expertiza f„cut„ pe fiecare indicator Ón parte de Banca Na˛ional„.
Problema care, dup„ cum cunoa∫te˛i, a ap„rut violent Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„ ∫i pe care urmeaz„ s„ o clarific„m Ón aceast„ s„pt„m‚n„ este problema Consiliului de administra˛ie.
Situa˛ia Ón care suntem — legat de Consiliul de administra˛ie — este faptul c„, p‚n„ Ón iunie, Consiliul de administra˛ie a func˛ionat Ón baza Legii nr. 101/1998, mandatul membrilor Consiliului de administra˛ie fiind un mandat de ∫ase ani. O dat„ cu abrogarea Legii nr. 101/1998 ∫i Ónlocuirea ei cu Legea nr. 312/2004, iunie, mandatul membrilor Consiliului de administra˛ie s-a redus de la ∫ase ani la cinci ani. Problema care se pune este c‚t de corect„ este m„sura ca Ón timpul mandatului s„ schimb„m regula jocului. ™i principiul... Ceea ce avem Ón vedere, c„... suntem Óntr-o situa˛ie juridic„ special„ Ón care un mandat care ini˛ial a fost prev„zut pentru ∫ase ani acum se g„se∫te Ón situa˛ia de a avea o durat„ de numai cinci ani. Principiul constitu˛ional potrivit c„ruia legea se aplic„ numai pentru viitor ∫i care este temelia stabilit„˛ii juridice Ónseamn„, de fapt, c„ legea se aplic„ numai pentru situa˛iile care se nasc dup„ intrarea Ón vigoare a legii, ∫i nu anterior acesteia. Œn acest sens este ∫i jurispruden˛a Cur˛ii Constitu˛ionale care a afirmat Ón nenum„rate situa˛ii c„ legea se aplic„ numai pentru viitor, cu excep˛ia Legii penale ∫i evident cu excep˛ia care o prevede revizuirea Constitu˛iei, respectiv Legea privind contraven˛iile.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al
U.D.M.R., domnul senator Kereskényi Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Stimate domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
S‚mb„t„, Direc˛ia pentru cultur„, culte ∫i patrimoniu cultural na˛ional a jude˛ului Satu Mare, Ón colaborare cu Muzeul Jude˛ean, a organizat Ón cadrul Zilelor europene ale patrimoniului un colocviu pe tema îVestigii s„tm„rene pe lista monumentelor istorice din Rom‚nia“.
Ca de obicei, la aceste manifest„ri ∫i la altele asem„n„toare s-a putut remarca cu u∫urin˛„ prezen˛a unor oameni onorabili, de bun„-credin˛„, intelectuali de mare prestigiu, dar cu nici o putere de a lua vreo decizie Ón domeniul respectiv.
Mai-marii jude˛ului Óns„ au lipsit cu des„v‚r∫ire, Ónchipuindu-∫i probabil c„ este vorba iar„∫i de un pseudodialog, organizat mai mult de dragul de a bifa o activitate. Nu a fost s„ fie a∫a Ón ceea ce prive∫te discu˛ia. Nu a fost pentru c„ colocviul a fost precedat de o expozi˛ie de fotografie, imagini s„tm„rene, de o sinceritate zguduitoare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Fotografiile unui artist bine cunoscut, revenit nu de mult din Statele Unite, au prezentat cl„dirile din centrul vechi al municipiului Satu Mare Óntr-o stare mai mult dec‚t deplorabil„.
Astfel, colocviul s-a deschis sub egida adev„rului ∫i a evalu„rii, iar Ón cadrul manifest„rii au avut loc dou„ interven˛ii de inspira˛ie european„. Un istoric rom‚n ∫i-a asumat sarcina de a omagia valoarea arhitectonic„ a unor edificii Ón„l˛ate Ón perioada conjuncturii favorabile dezvolt„rii economice a Austro-Ungariei, iar un istoric maghiar, la r‚ndul lui, a f„cut o analiz„ foarte obiectiv„, de o principialitate indubitabil„, a realiz„rilor arhitectonice din perioada 1920—1995.
Œn aceast„ ordine de idei, chiar ∫i Ón condi˛iile neglij„rii evenimentului de c„tre autorit„˛ile administrative ∫i financiare, a fost asigurat„, f„r„ Óndoial„, prezen˛a Óns„∫i a Europei.
Urmeaz„ ca aceast„ prezen˛„, desigur, mai mult spiritual„, s„ se materializeze ∫i Ón sponsoriz„ri concrete provenite din cele mai diverse surse, dar, cum s-ar spune, r„m‚ne de v„zut unde, c‚nd ∫i cum.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator George Pruteanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, am Ón fa˛„ un proiect de lege trimis Senatului spre adoptare cu procedur„ de urgen˛„. Este vorba de proiectul de lege privind stabilirea unor m„suri pentru realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului.
S-a mai discutat Ón aceast„ sal„ despre acest subiect ∫i Óng„dui˛i-mi s„ Óncep ceea ce vreau s„ v„ spun prin dou„ microparabole.
Exist„ dou„ vorbe foarte vechi ∫i foarte populare care sun„ astfel: îNodul gordian“ ∫i îOul lui Columb“. Am‚ndou„ semnific„ Ón accep˛ia obi∫nuit„ rezolvarea istea˛„, prompt„ a unei probleme: Alexandru cel Mare, pus Ón fa˛a unui nod inextricabil, de nedesf„cut, provocare pentru min˛ile cele mai str„lucite, a g„sit solu˛ia: ∫i-a scos sabia ∫i l-a t„iat.
Columb, pus Ón fa˛a problemei de a a∫eza astfel Ónc‚t s„ stea Ón picioare un ou, a g„sit ∫i el solu˛ia, l-a izbit de mas„ — noi, Ón Guvern, avem speciali∫ti Ón mai multe ou„ —, dar Columb a g„sit aceast„ solu˛ie.
De ce am Ónceput cu aceste dou„ scurte istorioare? Pentru c„, Ón mentalitatea mea, Ón concep˛ia mea, ele sunt un fals, nici unul dintre cei doi, care au meritele lor, fire∫te, nu a rezolvat cu adev„rat problema, ci a s„v‚r∫it o solu˛ie brutal„, grosolan„, nodul acela era o adev„rat„ problem„ intelectual„. Alexandru cel Mare a procedat ca un militar, ca un cuceritor, l-a t„iat. Nu asta e solu˛ia! Un om priceput Ón matematic„, Ón topografie, Ón subtilit„˛ile acestor noduri care au o algebr„ a lor, ca s„ spun a∫a, ar fi g„sit solu˛ia, Óns„ el l-a t„iat.
La fel, Columb a distrus frumuse˛ea oului, forma aceea sublim„, izbindu-l de mas„. Nu aceasta este rezolvarea! Exista acolo o solu˛ie, de tip fizic, pentru a face un ou s„ stea Ón picioare.
Ei, bine, hot„r‚rea de guvern pe care se bazeaz„ atribuirea spa˛iului din Parcul Carol c„tre Biserica Ortodox„ este o asemenea solu˛ie, de tip îspargerea oului“ sau ît„ierea nodului cu cu˛itul, cu spada“. Nu este o solu˛ie legal„!
V„ aminti˛i foarte bine cum a fost atunci, Óntruc‚t monumentul care se afl„ Ón Parcul Carol este unul de talie î0“, de talie na˛ional„ ∫i Óntruc‚t Comisia pentru monumentele istorice refuza s„-∫i dea acceptul pentru d„r‚marea acelui monument, ministerul a g„sit o solu˛ie brutal„, escamotant„, f„c‚nd o ∫mecherie, pentru c„ „sta este cuv‚ntul, extr„g‚nd din competen˛a Comisiei na˛ionale acel monument ∫i d‚ndu-l Ón competen˛a unui primar care a f„cut imediat: îDrep˛i, s„ tr„i˛i!“ ∫i a semnat cu ochii Ónchi∫i ce i s-a pus Ón fa˛a ochilor.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Ion S‚rbulescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
## **Domnul Ion S‚rbulescu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia politic„ de ast„zi am dorit s„ o intitulez îPolitica Guvernului P.S.D. Ón domeniul protec˛iei consumatorilor, Óntre furt intelectual ∫i p„c„leal„“.
Doresc, prin c‚teva argumente, s„ demonstrez c„ politica Guvernului P.S.D. Ón domeniul protec˛iei consumatorului este o politic„ a p„c„lelilor.
1) P.D.S.R., cu ma∫in„ria lui de voturi din Parlament, a adoptat Legea concuren˛ei nr. 21/1996. Œn mod abil, prin textul legii respective, a creat dou„ institu˛ii care s-o aplice — Consiliul Concuren˛ei, ca institu˛ie autonom„, sub controlul Parlamentului, ∫i Oficiul Concuren˛ei, Ón subordinea Guvernului, care avea s„ fie folosit pentru stabilirea pre˛urilor la produsele strategice, Ón primul r‚nd a materiilor de baz„, precum ∫i pentru monitorizarea ajutoarelor de stat acordate clientelar sau cu scop de manipulare a unor grupuri profesionale ∫i sindicale.
Acum, la peste 3 ani de guvernare, Guvernul P.S.D. a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996, aprobat„ prin Legea nr. 184/2004, prin care desfiin˛eaz„ Oficiul Concuren˛ei, cu argumentul prezentat de premier reprezentan˛ilor mass-media, citez: îAm constatat c„ sunt institu˛ii paralele“.
Dincolo de Óntrebarea fireasc„: de ce abia acum, Guvernul vrea s„ credem c„ nu va mai adopta m„suri economice anticoncuren˛iale, pe care nu le va mai putea face. P„c„leal„! A desfiin˛at instrumentul prin care o f„cea, Ónlocuindu-l cu altul, Consiliul Concuren˛ei, Ónfiin˛at conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2003, aprobat„ prin Legea nr. 184/2004, nu mai este o institu˛ie autonom„ sub controlul Parlamentului, ci este subordonat„ Guvernului. S„ nu ne mir„m, deci, c„ nu a fost Ónchis capitolul concuren˛ei ∫i nici c„ nu am primit statutul de economie de pia˛„ func˛ional„.
2) Cu argumentul c„ Ónt„re∫te rolul Comitetului interministerial pentru supravegherea pie˛ei produselor ∫i serviciilor ∫i protec˛ia consumatorilor, care a fost Ónfiin˛at la sugestia Uniunii Europene cu scopul de a Ónt„ri colaborarea dintre organele administra˛iei publice centrale cu atribu˛ii Ón domeniu, ∫i respectiv dintre acestea ∫i structurile societ„˛ii civile, patronate ∫i asocia˛ii de consumatori, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 681/2001 a modificat ∫i completat Hot„r‚rea Guvernului nr. 449/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea acestuia. P„c„leal„! Œn realitate, s-a urm„rit cre∫terea puterii Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Consumatorilor, pre∫edintele acesteia devenind ∫i pre∫edinte al Comitetului, respectiv marginalizarea asocia˛iilor de consumatori, reprezentan˛ii acestora fiind elimina˛i dintre membrii lui. Acestea au fost, de altfel, singurele modific„ri aduse Hot„r‚rii Guvernului nr. 449/2000.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi, timpul alocat grupurilor parlamentare care au avut ∫i mai au vorbitori Ónscri∫i s-a epuizat.
Da, dori˛i s„ interveni˛i? Avem timp, dar nu mai era nimeni Ónscris. Domnul senator Ion Solcanu. V„ rog.
Ion Solcanu
#47999## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
M„ voi referi foarte pe scurt la dou„ chestiuni.
Prima este cea ridicat„ de c„tre domnul senator Paul P„curaru. ™i fire∫te c„ Ón˛eleg foarte mult ∫i foarte bine grija ∫i preocuparea Partidului Na˛ional Liberal, exprimat„ de Domnia sa, pentru stabilitatea ∫i eficien˛a Consiliului de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei. Œn 1998, dac„ nu m„ Ón∫al„ memoria, c‚nd Partidul Na˛ional Liberal, aflat la putere atunci, Ómpreun„ cu Partidul Democrat, Ómpreun„ cu defunctul P.N.fi.C.D., sau mai este Ónc„ Ón via˛„, nu mai ∫tiu bine, dar nu se simte prea bine, dup„ c‚te ∫tiu...
## **Din sal„**
Ion Solcanu
#48692**:**
™i U.D.M.R.
Ion Solcanu
#48713## **Domnul Ion Solcanu:**
...au numit un Consiliu de administra˛ie la Banca Na˛ional„ a Rom‚niei ∫i, fire∫te c„, de∫i, a∫a cum spunea Domnia sa, nici unul dintre membrii Consiliului de administra˛ie nu constituie, nu reprezint„, nu a fost ∫i nu era un membru marcant al vreunei forma˛iuni politice, numirea a fost f„cut„ cu toat„ Ómpotrivirea noastr„ de atunci, cu toat„ Ómpotrivirea opozi˛iei. Vreau s„ v„ asigur c„ ∫i noi suntem profund interesa˛i ca acest Consiliu de administra˛ie, acesta, viitorul, al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei s„ fie unul apolitic, s„ fie constituit din oameni competen˛i, din profesioni∫ti de Ónalt„ calitate ∫i, cel pu˛in Comisiile pentru buget, finan˛e, b„nci, unde fiecare grup parlamentar Ó∫i are reprezentan˛i, va veghea — sunt convins — asupra competen˛ei celor care vor reprezenta viitorul Consiliu de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei. ™i, fire∫te, sunt de acord cu ce spunea domnul Paul P„curaru, cit‚nd presa îJos laba de pe B.N.R.!“ Sunt de acord.
Cea de a doua chestiune la care vreau s„ m„ refer vizeaz„ problema, at‚t de dezb„tut„ Ón opinia public„, a construirii Catedralei Neamului, chestiune ridicat„ aici de distinsul coleg, disp„rut pe moment, dup„ ce a vorbit, Óns„ Ón via˛„, sunt convins, de la P.R.M., independent, a
fost ∫i la noi, a fost la P.N.fi.C.D.... Œl cunoa∫tem foarte bine pe domnul George Pruteanu ∫i Ól apreciez foarte mult, ca un intelectual de ras„ ∫i sub˛ire, a∫a cum este. Vreau s„ v„ spun Óns„ c„ nu sunt de acord cu Domnia sa atunci c‚nd afirm„ c„ promovarea proiectului de lege, pe care o vom dezbate Ón Senatul Rom‚niei, prin care Guvernul Rom‚niei trece Ón proprietatea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne o suprafa˛„ de 13.814 metri p„tra˛i nu vizeaz„ subiectul la care se referea Domnia sa, ∫i anume de a construi Catedrala Neamului neap„rat pe un loc. Proiectul de lege nu face trimitere la a∫a ceva. ™i, deci, din acest punct de vedere, grupul meu parlamentar va sus˛ine, fire∫te, proiectul de lege.
Vreau s„-i spun Óns„ Domniei sale c„ aici nu este vorba de captarea bun„voin˛ei Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Este vorba, ∫i sunt de acord cu Domnia sa, c„ acest proiect, care este un proiect sus˛inut de orice ortodox, de orice cre∫tin ortodox ∫i Ómi place s„ cred c„...
## **Domnul Ioan Aurel Rus**
Ion Solcanu
#51002**:**
™i noi Ól sus˛inem.
Ion Solcanu
#51031## **Domnul Ion Solcanu:**
Cu dumneavoastr„ am s„ dialoghez Ón particular. ™i Ómi place s„ cred...
## **Domnul Ioan Aurel Rus**
Ion Solcanu
#51173**:**
™i noi Ól sus˛inem.
Ion Solcanu
#51202## **Domnul Ion Solcanu:**
Preacucernice p„rinte senator, voi discuta Ón particular cu dumneavoastr„.
Vreau s„ cred Óns„ c„ acest proiect de lege nu prevede dec‚t faptul de a lua Ón st„p‚nirea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne respectiva suprafa˛„, r„m‚n‚nd, fire∫te, ca speciali∫tii — arhitec˛ii, istoricii de art„ ∫i a∫a mai departe — ∫i Biserica Ortodox„ Rom‚n„, p‚n„ la urm„, s„ decid„ locul unde va fi amplasat„ viitoarea Catedral„ a neamului.
Œn acela∫i timp vreau s„ spun c„ monumentul care exist„ acolo acum este un monument pe care eu, ca istoric de art„, Ól apreciez, este o oper„ de art„, indiscutabil, o oper„ de art„ de o elegan˛„ cum rar a fost ridicat„ pe p„m‚ntul acestei ˛„ri.
Dar s„ nu pun„ Ón sarcina partidului de guvern„m‚nt un lucru care nu ne apar˛ine, ∫i anume c„ proiectul de lege este promovat Ón Parlamentul Rom‚niei din dorin˛a de a capta bun„voin˛a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, Ón prag electoral. Grija pentru Biserica Ortodox„ Rom‚n„ cred c„ o avem cu to˛ii, iar dac„ Ón acest moment exist„ Ón Senatul Rom‚niei un asemenea proiect de lege nu Ónseamn„ dec‚t c„, pe mai departe, avem grij„ de biserica noastr„ na˛ional„, a∫a cum trebuie s„ avem grij„ de absolut toate cultele legale din Rom‚nia, indiferent de dimensiunea acestora.
Œl asigur pe distinsul senator George Pruteanu, Ón lips„, c„ proiectul de lege care este promovat de c„tre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Guvern nu reprezint„ nicidecum o Óncercare de a atrage bun„voin˛a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne Ón preajma alegerilor. Am f„cut-o vreme de mai mul˛i ani prin sprijinul nemijlocit pe care l-am acordat construirii bisericilor noi, restaur„rii ∫i conserv„rii celorlalte monumente. Din p„cate, nu la dimensiunea reclamat„ de starea monumentelor din Rom‚nia, pentru c„, vreme de multe decenii, au fost uitate Ón p„r„ginire.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Iuliu P„curariu.
Colegii antevorbitori au spus lucruri frumoase vizavi de biseric„, de Catedrala Neamului, dar cred c„ ni∫te aduceri aminte sunt bine venite.
A fost dat„ o hot„r‚re de guvern Ón care s-a hot„r‚t amplasamentul Ón Parcul Carol. S-a hot„r‚t demolarea acelui monument ∫i, Ón acest moment, a intervenit Prim„ria General„ a Capitalei, care a produs o dezbatere public„. Opinia public„ din Bucure∫ti nu a fost de acord cu acel amplasament ∫i nu Ón˛eleg de ce toate aceste discu˛ii care s-au purtat vizavi de acest subiect fac abstrac˛ie de aceste fapte pe care le ∫tim cu to˛ii. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi, Ónainte de a intra Ón procesul legislativ, avem dou„ chestiuni organizatorice.
N-a˛i fost Ón sal„, domnule senator.
Da, v„ rog. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Stima˛i colegi, vreau s„ spun, Óntr-un minut, un minut ∫i jum„tate, c„ apreciez m„sura ∫i elegan˛a polemicii domnului senator Solcanu, liderul Grupului parlamentar P.S.D., o elegan˛„, a∫ spune, bizantin„, apreciez ∫i aprecierile la adresa mea, abia a∫tept ocazia s„ i le Óntorc, dar, Ón fond, cred c„ am dreptate.
Œnt‚i c„ hot„r‚rea de a permite Bisericii Ortodoxe s„ construiasc„ acolo se bazeaz„ pe acel subterfugiu de care am vorbit, poate cu prea mult patos, acum o fac mai calm, dar a∫a este, s-a f„cut acel subterfugiu. Ministrul R„svan Theodorescu, dac„ a v„zut c„ se Ómpotrive∫te Comisia pentru Monumente Istorice, a zis: îBine, o extrag de sub competen˛a voastr„ ∫i o dau la Prim„rie ∫i Prim„ria o s„ fac„ sluj“ ∫i a f„cut sluj. Deci acest p„cat originar st„ la baza atribuirii.
Apoi, terenul nu este dat Bisericii Ortodoxe ca s„ planteze acolo lum‚n„ri sau ca s„ organizeze concursuri
de cros pe patine cu rotile, ci ca s„ fac„ aceast„ catedral„, prin d„r‚marea acelui monument. Dac„ este nevoie — am Ónt‚rziat cu 15 secunde — am acolo, Ón banca Ón care stau, proiectul, proiectul arhitectonic, desenul amplasamentului care arat„ limpede c„ acolo, Ón locul acelui monument, pe care ∫i domnul Solcanu, ca istoric de art„, l-a apreciat, acolo urmeaz„ s„ se fac„, m„ rog, catedrala.
A∫adar, polemica aproape c„ nu are obiect. Lucrurile stau cum am spus ∫i eu cred c„ noi, Senatul, ar trebui s„ ne Ómpotrivim plas„rii acolo a acestei catedrale ∫i s„ d„m tot sprijinul pentru amplasarea ei Óntr-un alt loc, unde nu ar deranja un osuariu, unde nu ar deranja un lucru frumos care exist„ ∫i care trebuie s„ d„inuie mai departe.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Da˛i-mi voie, Ónainte de a trece la constituirea comisiilor de mediere, s„ Óntreb pe colegi dac„ nu mai dore∫te cineva dreptul la replic„, ca s„ ∫tim dac„, de data aceasta, putem merge efectiv mai departe. Nu.
Avem de constituit dou„ comisii de mediere.
Prima comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000.
Grupul parlamentar P.S.D., v„ rog, 3 propuneri.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Grupul nostru v„ propune urm„torii 3 colegi: domnul senator Ioan Pop de Popa, domnul senator Ion Iliescu ∫i domnul senator Vasile Cauti∫.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri. Ave˛i cuv‚ntul.
Grupul parlamentar P.R.M. face dou„ propuneri: domnul senator Ion C‚rciumaru ∫i domnul senator Constantin G„ucan.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Corin Penciuc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
P.D., o propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 ## **Doamna Maria Petre**
**:**
Domnul Cornel Filipescu.
Mul˛umesc.
V„ rog, dac„ ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t Ón leg„tur„ cu constituirea, c‚t ∫i cu componen˛a comisiei. V„ rog s„ vota˛i.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Constituirea ∫i componen˛a comisiei au fost aprobate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
A doua comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1998 privind constituirea ∫i func˛ionarea fondurilor cu capital de risc. Grupul parlamentar P.S.D., trei propuneri.
Propunem pe domnii senatori Viorel ™tefan, Constantin Toma ∫i Cr„ciun Avram.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Grupul parlamentar P.R.M. propune pe doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
_**:**_
Domnul senator Ion S‚rbulescu.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceast„ lege ar con˛ine dispozi˛ii neconstitu˛ionale.
La punctul 3 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii calamit„˛ilor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„ ∫i a Acordului de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„ dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ac˛ion‚nd Ón calitate de Agen˛ie de implementare a Facilit„˛ii Globale de Mediu privind finan˛area Proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii calamit„˛ilor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„, semnate la Bucure∫ti la 26 mai 2004.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ rog, doamna secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta Ón numele Guvernului expunerea de motive.
## **Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Obiectul de reglementare al proiectului Ól constituie ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, Ón valoare de 150 milioane dolari, ∫i a Acordului de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„ dintre Rom‚nia ∫i BIRD. Œmprumutul se va acorda pe o perioad„ de 17 ani, cu 5 ani perioad„ de gra˛ie, cu dob‚nda variabil„ egal„ cu dob‚nda libor pentru depozitele la 6 luni.
Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ pe 14 septembrie anul curent, iar comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare Ón forma Camerei Deputa˛ilor, deci f„r„ amendamente, motiv pentru care Guvernul propune adoptarea proiectului de act normativ.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Puskás Valentin Zoltán.
Mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt, v„ rog s„ vota˛i.
Plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, aprob„ at‚t constituirea, c‚t ∫i componen˛a celei de a doua comisii de mediere.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ Óncuno∫tin˛ez c„ la secretarul general al Senatului a fost depus„ Legea pentru instituirea îZilei NATO“ Ón Rom‚nia ∫i ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„, Ón
Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Comisia noastr„, cu unanimitate de voturi, a avizat favorabil prezentul proiect ∫i Ól supune spre dezbatere ∫i adoptare Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor, cu precizarea c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ Ón fa˛a comisiei care a Óntocmit raportul de fond nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter ordinar ∫i o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 4 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind redresarea financiar„ ∫i falimentul societ„˛ilor de asigurare.
Comisia sesizat„ Ón fond — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Rog reprezentan˛ii Executivului s„ prezinte expunerea de motive.
## **Domnul Dan Constantinescu —** _membru Ón Comisia_
_pentru Supravegherea Asigur„rilor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cu scuze c„ domnul pre∫edinte Nicolae Cri∫an nu poate s„ fie ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„, permite˛i-mi s„ remarc doar faptul c„ aceast„ lege nu introduce no˛iunea de redresare financiar„ ∫i nici institu˛ia falimentului Ón domeniul societ„˛ilor de asigurare, ci doar le reglementeaz„ Ón acest domeniu specific, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón domeniul pie˛ei bancare ∫i Ón cadrul altor segmente ale pie˛ei financiare.
Din acest punct de vedere, legea prevede o serie de proceduri de redresare financiar„ a societ„˛ilor de asigurare, proceduri privind falimentul acestor societ„˛i, prevede r„spunderea organelor de conducere, a cenzorilor, a auditorilor, a organelor de control intern ∫i a persoanelor de execu˛ie fa˛„ de societatea ajuns„ Ón stare de insolvabilitate, reglementarea raporturilor de drept interna˛ional privat Ón domeniul insolvabilit„˛ii societ„˛ilor de asigurare, informarea ∫i drepturile creditorilor de asigur„ri ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, procedura falimentului aplicabil„ societ„˛ilor, filialelor, sucursalelor de asigurare din statele ter˛e care au sediul Ón Rom‚nia.
Beneficiind de suportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, am Ón˛eles s„ colabor„m Ón aceast„ perioad„, motiv pentru care toate amendamentele care au fost propuse de comisie le consider„m rezonabile ∫i v„ propunem ca aceast„ lege s„ fie adoptat„ Ón forma ∫i cu amendamentele propuse de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Punctul de vedere al comisiei Ól rog pe domnul pre∫edinte s„-l prezinte plenului Senatului.
Domnule pre∫edinte, comisia noastr„ a examinat proiectul de lege Ón prezen˛a ini˛iatorului ∫i a reprezentan˛ilor Comisiei pentru Supravegherea Asigur„rilor. S-au formulat o serie de amendamente. Œntr-un final, la sf‚r∫itul dezbaterilor, am c„zut de acord asupra a 22 de amendamente pe care le reg„si˛i Ón anexa la raport, amendamente care au ˛intit s„ Ómbun„t„˛easc„ claritatea textului ∫i s„ fac„ aplicabile ni∫te chestiuni de ordin tehnic. De fapt, legea Ón sine are un pronun˛at caracter tehnic, astfel c„ a fost o colaborare foarte bun„ cu reprezentan˛ii ini˛iatorului ∫i, fiind interesul comun ca reglementarea s„ fie mai clar„ ∫i aplicabil„, cele 22 de amendamente nu au presupus nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o obiec˛iune din partea vreuneia dintre p„r˛i.
Ca urmare, cu precizarea c„ am primit aviz favorabil, f„r„ amendamente din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu precizarea c„ legea are caracter ordinar, supunem spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului proiectul de lege, cu amendamentele prezentate Ón anex„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al Ministerului Finan˛elor Publice, ∫i Ón leg„tur„ cu amendamentele existente Ón anexa nr. 1 la raport.
Da, ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, ca reprezentant al Guvernului, este de acord cu raportul ∫i cu amendamentele f„cute Ón comisie.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare. Nu sunt interven˛ii. V„ rog, Ón aceast„ situa˛ie, s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu amendamentele existente Ón anexa nr. 1.
V„ consult dac„ sunt interven˛ii. Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Plenul Senatului, cu 77 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri, aprob„ cele 22 de amendamente existente Ón anexa nr. 1 la raport.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 5 avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare.
Comisia sesizat„ Ón fond, de asemenea, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Œl Óntreb pe domnul pre∫edinte dac„ acest raport suplimentar a fost Ónaintat ∫i reprezentan˛ilor Executivului.
Da, ne-am pus de acord cu reprezentan˛ii Executivului ∫i raportul a fost distribuit ∫i colegilor no∫tri.
Da, noi l-am primit, mul˛umesc.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, Ón numele Guvernului, pentru a prezenta expunerea de motive.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin acest act normativ se modific„ ∫i se completeaz„ mai multe acte normative ∫i cuprinde, Ón principal, reglement„ri cu privire la:
— efectuarea unor pl„˛i de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice c„tre Banca Na˛ional„ a Rom‚niei;
— finalizarea activit„˛ilor de preluare a crean˛elor bugetare reprezent‚nd contribu˛ii sociale, de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, prin unit„˛ile sale subordonate;
— regimul unor Ónlesniri la plat„;
— realizarea unor contracte de achizi˛ie, av‚nd ca obiect implementarea sistemului integrat de securizare a frontierei de stat;
— Ónt„rirea disciplinei financiar-valutare;
— redefinirea ajutorului de stat;
— stimularea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii;
— diminuarea arieratelor din economie.
Pentru clarificarea unor aspecte privind disciplina financiar-valutar„, taxele pentru presta˛ii vamale, m„surile de diminuare a arieratelor din economie, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului a formulat mai multe amendamente, care sunt cuprinse Ón anexa la raport, ∫i care au fost Ónsu∫ite de Ministerul Finan˛elor Publice.
Fa˛„ de cele ar„tate mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice, Ón numele Guvernului, propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ, Ón forma rezultat„ din raport. V„ mul˛umesc.
Sunte˛i de acord s„ lu„m act c„ dumneavoastr„ sus˛ine˛i ∫i amendamentele, cele dou„ sau trei, existente Ón raportul suplimentar?
Da.
Mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul comisiei.
Domnule pre∫edinte, comisia noastr„, pe baza avizelor favorabile, f„r„ amendamente, f„r„ observa˛ii primite din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i din partea Comisiei economice, a Óntocmit raportul, adopt‚nd 8 amendamente Ón raportul de baz„ ∫i 3 amendamente Ón raportul suplimentar.
Fac precizarea, de asemenea, c„ am primit amendamente prin avizul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, am primit un num„r de 3 amendamente, care, fiind supuse dezbaterii Ón ∫edin˛a comisiei, Ón prezen˛a ini˛iatorului, au fost respinse ∫i se reg„sesc Ón anexa nr. 2 la raport.
Ca urmare, supunem spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón forma prezentat„ de Guvern, cu amendamentele din anexa nr. 1 la raportul de baz„ ∫i din anexa la raportul suplimentar.
™i, de asemenea, fac precizarea c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón numele grupurilor parlamentare sau Ón nume propriu.
Grupul parlamentar al P.R.M., v„ rog. Care dintre dumneavoastr„? Domnul senator Dumitru Codreanu, domnul senator Mihail Lupoi?
Pofti˛i! S„-l ascult„m pe domnul senator Codreanu, mai Ónt‚i. V„ rog, atunci.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Tot Ón nume propriu. Av‚nd Ón vedere c„ la acest punct se dezbate Legea nr. 9/1998, a∫ avea rug„mintea, marea rug„minte c„tre doamna secretar de stat s„-mi comunice dac„ — aceast„ propunere legislativ„ am v„zut c„ are raport de respingere — Ministerul Finan˛elor Publice se mai ocup„ de aceast„ lege, Óntruc‚t eu de-acum doi ani v-am pus o Óntrebare, am avut ∫i o interpelare, nu era format„ comisia de studiere a dosarelor pentru oamenii care beneficiaz„ de aceast„ lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Aceast„ comisie lucra o dat„ pe s„pt„m‚n„ sau o dat„ pe lun„, o parte dintre membrii de familie care au depus aceste cereri ∫i toate actele doveditoare referitoare la Legea nr. 9/1998 au disp„rut. Acum, am Óntrebat la Ministerul Finan˛elor Publice dac„ se mai ocup„ cineva de aceast„ lege. Un oarecare secretar de stat mi-a spus: îDomnule senator, nu ne mai ocup„m noi, se ocup„ Corpul de Control al primului-ministru“.
Unde s„ ne mai adres„m, de-acum, doamna secretar de stat, vizavi de ducerea la Óndeplinire a ceea ce prevede Legea nr. 9/1998?
Mul˛umesc.
Domnul senator Mihail Lupoi.
V„ rog s„ nota˛i doar, secretarul de stat este la nivelul Secretariatului General al Guvernului.
V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ nel„muriri: prima se refer„ la prevederea din acest proiect care stipuleaz„ ceva, dac„ am auzit eu bine, cu Ónt„rirea pazei la frontiera de stat. Este vorba, cumva, despre contractul acela controversat de un miliard de euro? Asta este prima Óntrebare.
™i a doua Óntrebare este la punctul 28 din materialul pe care Ól avem Ón map„. Se spune c„, potrivit noii Legi a revolu˛ionarilor, potrivit noilor prevederi, sunt influen˛e financiare estimate la 75 miliarde de lei lunar, respectiv 900 de miliarde de lei anual.
Av‚nd Ón vedere c„, pe ziua de azi, mai avem un proiect de lege privind salariul minim pe economie, care este respins de Guvern, vreau s„ Óntreb dac„ aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ sau lege sau ce o fi ea conduce la o rectificare bugetar„ Ón sum„ de 900 de miliarde de lei anual. ™i atunci, cum mai st„ Ón picioare justificarea de la cealalt„ lege privind salariul minim pe economie Ón care se spune c„ nu se poate pentru c„ are influen˛e asupra bugetului?!
## Mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, invit pe doamna secretar de stat s„ ofere r„spuns colegilor senatori, dar ∫i cu rug„mintea de a observa, domnule senator Codreanu, c„ la punctul 6 Ón ordinea de zi avem dezbateri legate de Legea nr. 9/1998.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Maria Manolescu:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la activitatea comisiei privind Legea nr. 9/1998, prin prezenta ordonan˛„ activitatea respectiv„ trece la Cancelaria Guvernului. Aici va func˛iona o comisie permanent„, a∫a cum foarte bine men˛iona domnul senator. P‚n„ acum, activitatea respectiv„ era
derulat„ Ón paralel cu celelalte activit„˛i ale salaria˛ilor care se ocupau de aceast„ problem„. Trecerea respectiv„ are Ón vedere tocmai ca activitatea s„ fie mai operativ„ ∫i, Óntr-un orizont de circa doi ani de zile, s„ se termine cu aceste desp„gubiri pe Legea nr. 9/1998. Vor lucra ∫i reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, dar vor fi deta∫a˛i la aceast„ comisie permanent„, care va lucra Ón cadrul Cancelariei Guvernului.
Cea de-a doua problem„, Óntr-adev„r, referitoare la achizi˛iile de active sau achizi˛ia de echipamente Ón ceea ce prive∫te securizarea frontierei, actul normativ respectiv n-a f„cut dec‚t s„ dea anumite excep˛ii din punct de vedere al aplic„rii unui multiplicator, care era prev„zut de un act normativ. Toat„ problematica...
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Se face dup„ semnarea contractului, ceea ce nu se poate aplica retroactiv.
## **Doamna Maria Manolescu:**
Deci actul normativ tocmai acest lucru ar dori s„ fac„, s„ dea aceast„ excep˛ie Ón ceea ce prive∫te constituirea acelui multiplicator care era prev„zut de un alt act normativ.
## Mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Viorel ™tefan dac„ dore∫te s„ ofere r„spuns.
Nu, domnule pre∫edinte, mul˛umesc, nu am elemente suplimentare.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii...
## **Doamna Maria Manolescu:**
Nu. Deci referitor la revolu˛ionari, acolo nu este vorba de surse suplimentare, e vorba numai de anumite men˛iuni, de unde se pl„te∫te. Actul normativ nu prevede drepturi suplimentare pentru revolu˛ionari.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Dar nu spune de unde se pl„te∫te.
## **Doamna Maria Manolescu:**
Nu este vorba de drepturi suplimentare prev„zute de prezenta lege.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnul senator Lupoi, v„ rog, ∫ti˛i, legea aceea, Legea recuno∫tin˛ei, noi am votat-o ∫i nu sunt drepturi suplimentare fa˛„ de cele care exist„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 ## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Influen˛e financiare Ónseamn„ rectificarea bugetului.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Rog staff-ul s„ duc„ un microfon domnului senator Lupoi la fotoliul unde se g„se∫te Domnia sa.
Domnule pre∫edinte, mul˛umesc, s-a prev„zut microfon la fiecare senator Ón noua sal„, dar, p‚n„ atunci, vin eu la microfon.
™i pentru noul Parlament.
Da. P‚n„ una-alta, Parlamentul „sta se face c„ nu Ón˛elege ce Óntreb eu. Deci eu Óntreb foarte clar: Ón aceast„ prevedere din ceea ce ni s-a pus Ón fa˛„ ∫i Óncearc„ acum s„ ni se treac„, a∫a, la iu˛eal„ de m‚n„, se prevede clar o influen˛„ financiar„. Influen˛a financiar„ Ónseamn„ modificarea bugetului, c„ asta Ónseamn„ o influen˛„ financiar„, da? ™i pentru revolu˛ionari se poate s„ g„sim 900 de miliarde de lei anual, iar pentru leafa minim„ pe economie, care o s„ urmeze la punctul 21 din ordinea de zi, acolo se spune c„ nu se pot g„si bani pentru leafa minim„ pe economie de 100 de euro.
Deci haide˛i s„ ne hot„r‚m: ori g„sim posibilit„˛i s„ pl„tim cet„˛enii rom‚ni, care sunt egali Ón fa˛a legii, sau stabilim o categorie aparte, revolu˛ionarii, deoarece pentru ei se g„se∫te, ∫i pentru restul lumii nu.
Œmi permit s„ fac aceast„ luare de cuv‚nt pentru c„ fac parte din cei care au participat, de∫i nu am titlu. Dar nu se poate! Adic„ dup„ aceea ne arat„ lumea cu degetul ∫i n-a∫ vrea s„ fiu Ón categoria celor ar„ta˛i cu degetul din acest motiv.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
O invit pe doamna secretar de stat s„ v„ ofere r„spuns.
A∫a cum f„ceam men˛iunea mai Ónainte, nu am evaluat ∫i nu am cuprins Ón buget influen˛e ca urmare a aprob„rii Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2004.
Mul˛umesc.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Dar influen˛ele financiare, eventual, ca urmare a aprob„rii legii care s-a votat la sf‚r∫itul sesiunii de
prim„var„, nu ca urmare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2004. Asta nu Ón˛eleg.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Se poate modifica bugetul, da?
Deci, bugetul, de principiu, se construie∫te pe legile Ón vigoare ∫i at‚ta timp c‚t noi, la sf‚r∫itul sesiunii din prim„var„, am votat legea care acord„ facilit„˛i, drepturi revolu˛ionarilor, sigur, a devenit aceast„ lege baz„ de calcul al bugetului, at‚t la bugetul anual, c‚t ∫i la rectific„ri ∫i a∫a mai departe. Dar Ordonan˛a Guvernului nr. 94/2004 nu aduce nimic nou Ón materie.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Haide˛i s„ nu ne pierdem Ón am„nunte, pentru c„ legea respectiv„ se aplic„ de anul viitor, a∫a c„ n-are nici o influen˛„ pe bugetul de anul „sta, dac„ nu v„ aduce˛i aminte. Deci nu avem nici o problem„. Ajunge!
A∫adar, Ón leg„tur„ cu amendamentele respinse sunt interven˛ii? Nu sunt.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentele admise existente Ón anexa nr. 1 la raportul principal ∫i la raportul suplimentar. V„ rog s„ vota˛i.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 47 de voturi pentru, 23 de voturi Ómpotriv„ ∫i 12 ab˛ineri.
Dac„ Ón leg„tur„ cu raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci mai ave˛i interven˛ii? Dac„ nu mai sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Plenul Senatului aprob„ raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu 48 de voturi pentru, 40 de voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
V„ mul˛umesc.
La punctul 6 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 105 din 7 februarie 2002.
Ini˛iatorul este prezent?
Domnii deputa˛i Alexandru St„nescu ∫i Gheorghe Marin.
Dac„ nu sunt prezen˛i, rog punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Domnule pre∫edinte, av‚nd Ón vedere urm„toarele argumente, raportul nostru este de respingere ∫i v„ rog s„-mi permite˛i, foarte pe scurt, s„ prezint ∫i argumentele.
V„ rog.
Termenul pentru depunerea cererilor Ón vederea acord„rii de desp„gubiri a mai fost prelungit de dou„ ori: prima dat„ cu 18 luni ∫i, ulterior, cu 90 de zile.
Acum se cere o nou„ prorogare a termenului.
Stabilirea unui nou termen, precum ∫i acordarea de desp„gubiri ∫i pentru alte bunuri dec‚t cele stabilite ini˛ial Ón lege, Ón condi˛iile Ón care o parte din desp„gubirile stabilite Ón baza legii au fost deja achitate, ar determina reluarea Óntregii proceduri, cu toate consecin˛ele care decurg din aceasta, ∫i ar afecta interesele cet„˛enilor care au respectat legea, s-ar crea un avantaj pentru cei care nu au ˛inut cont de prevederile legii p‚n„ acum.
™i, nu Ón ultimul r‚nd, ini˛iatorii nu au precizat, Ón expunerea de motive, num„rul aproximativ al cet„˛enilor care ar urma s„ beneficieze de prevederile actului normativ ∫i, de asemenea, nu au precizat sursele de finan˛are pentru acoperirea cheltuielilor.
Deci acestea sunt argumentele care au stat la baza raportului nostru de respingere a propunerii legislative. V„ mul˛umesc.
Suplimentar a∫ dori s„ precizez doar c„ ∫i la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri am avut mai multe ini˛iative legislative de acela∫i gen, de prelungire a termenului, care au fost respinse.
V„ rog, doamna secretar de stat, punctul de vedere al Executivului.
Cu 69 de voturi pentru, 25 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, plenul Senatului aprob„ raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, iar pe cale de consecin˛„ respinge propunerea legislativ„. Legea are caracter ordinar.
La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale.
Raport, de asemenea, negativ. Ini˛iatorii... V„ consult dac„ sunt Ón sal„ domnii deputa˛i. Dac„ nu sunt, v„ rog punctul de vedere al...
Domnule pre∫edinte, am ∫i eu o Óntrebare.
V„ rog.
Domnule pre∫edinte,
M„ intereseaz„ dac„ ini˛iatorii au fost invita˛i sau nu la ∫edin˛„.
Œntotdeauna sunt invita˛i ∫i, Ón momentul Ón care ini˛iativa a trecut printr-una din Camere, ea este deja preluat„ de c„tre plen.
Eu ∫tiu acest lucru, domnule pre∫edinte, m„ intereseaz„ dac„ efectiv au fost invita˛i, pentru c„ mi se pare o deontologie parlamentar„ minimal„ ca acei colegi care au o ini˛iativ„ sau un proiect de lege s„ fie prezen˛i, chiar dac„ raportul este de respingere...
Œntotdeauna Ói invit„m, domnule senator.
Da, nici Ministerul Finan˛elor Publice nu sus˛ine proiectul de lege.
Œn primul r‚nd c„ expunerea de motive nu fundamenteaz„ suficient necesitatea acord„rii unui nou termen de ∫ase luni de zile, Ón care cei Óndrept„˛i˛i s„ aib„ posibilitatea de a beneficia de prevederile legii ∫i, de asemenea, ar fi discriminatorie fa˛„ de ceilal˛i.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, raport negativ Ón ceea ce prive∫te propunerea legislativ„. V„ rog s„ vota˛i.
... pentru a-∫i putea sus˛ine punctul de vedere. ™i la punctul anterior...
Œntotdeauna Ói invit„m, v-am f„cut eu precizarea.
Eu sunt de acord ∫i cu punctul de vedere al comisiei, ∫i al Guvernului, nu sunt de acord cu prelungirea acestor termene de dec„dere, dar cred c„ este corect ca ace∫ti ini˛iatori s„ fie prezen˛i, s„ Ó∫i sus˛in„ punctul de vedere, s„ nu discut„m Ón lipsa lor.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Sunt de acord cu dumneavoastr„, fac precizarea pentru a treia oar„, to˛i ini˛iatorii sunt invita˛i s„ Ó∫i sus˛in„ propunerile legislative, Óntotdeauna.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Mul˛umesc.
Rog punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
consecin˛elor Óncet„rii r„scump„r„rii de unit„˛i de fond de c„tre Fondul Na˛ional de Investi˛ii.
Prin aceast„ completare se aloc„ 15 miliarde lei din Óncas„rile aferente valorific„rii crean˛elor preluate de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Domnule pre∫edinte,
Œn leg„tur„ cu lipsa ini˛iatorilor, probabil c„ argumentele prezentate de noi Ón raportul care s-a difuzat i-au convins c„ prezen˛a...
De regul„ nu vin atunci c‚nd raportul este de respingere.
V„ rog.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Argumentele nu sunt multe, dar nu am putut s„ trecem peste acestea.
Œn principal, ceea ce se propune contravine legisla˛iei comunitare ∫i pericliteaz„ rela˛ia entit„˛ii, respectiv cu cei interesa˛i: creditori, furnizori, bugetul statului ∫i a∫a mai departe.
Av‚nd Ón vedere aceste argumente de necontestat, comisia noastr„ a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea ini˛iativei legislative.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Ioan Aurel Rus**
_**:**_
Nu s-a prezentat.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œl rog pe domnul senator Rus s„ nu mai dea semne de nervozitate. La final, doamna se va prezenta.
## **Domnul Ioan Aurel Rus**
_**:**_
Dar vrem s„ ∫tim cine vorbe∫te.
Œmi cer scuze, m„ numesc Mateescu Elena ∫i sunt vicepre∫edintele Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Mul˛umim.
V„ rog, dac„ dori˛i s„ mai preciza˛i c‚teva argumente Ón leg„tur„ cu expunerea de motive.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Nu sunt interven˛ii.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Raportul este negativ. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 67 de voturi pentru, 19 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, plenul Senatului aprob„ raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„ pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale.
La punctul 8 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 333/2001 privind unele m„suri pentru diminuarea consecin˛elor Óncet„rii r„scump„r„rii de unit„˛i de fond de c„tre Fondul Na˛ional de Investi˛ii.
De asemenea, comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Rog reprezentan˛ii Executivului s„ prezinte expunerea de motive ∫i s„ se prezinte. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Elena Mateescu —** _vicepre∫edintele_
## _Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**
Se are Ón vedere completarea art. 7 din Legea nr. 333/2001 privind unele m„suri pentru diminuarea
Prin aplicarea Legii nr. 333/2001 au r„mas un num„r de 1.654 de investitori care nu au putut Óncasa ajutoarele financiare cuvenite. Urmare a acestui fapt ∫i pentru c„ societ„˛ile comerciale cu capital integral de stat nu mai aveau resurse s„ asigure constituirea fondului, a fost necesar„ aceast„ completare a Legii nr. 333/2001, prin art. 7.
## Da, mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul comisiei.
Domnule pre∫edinte,
Raportul nostru este favorabil, f„r„ amendamente. Supunem spre dezbatere proiectul Ón forma transmis„ de Guvern, cu precizarea c„ legea are caracter ordinar. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii...
## **Din sal„**
**:**
Ba da, sunt, uita˛i-v„ ∫i Ón partea asta!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog, ave˛i secretar care r„spunde de Ónscrierea la cuv‚nt a senatorilor. V„ trateaz„ cu total„ indiferen˛„, nu-i vina mea.
Domnul senator Lupoi, pofti˛i.
## **Domnul Mihail Lupoi**
_**:**_
Suntem la punctul 8?
## **Domnul Antonie Iorgovan** (din sal„) _**:**_
Nu, la punctul 7!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
La punctul 7.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
La 7 sau la 8?!
Vorbi˛i la care dori˛i, domnule senator. V„ rog, noi avem at‚ta bun„voin˛„ ∫i v„ ascult„m. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Admir umorul colegilor.
Domnule pre∫edinte,
Iau cuv‚ntul doar ca s„ Ómi exprim o nedumerire: s„pt„m‚na trecut„ am respins o propunere legislativ„ care prevedea returnarea banilor celor care depus, repet, la stat — la stat, ∫i precizez ∫i Ónt„resc, la stat —, la C.E.C., deci care este Ónc„ de stat, suma de 70.000 lei, reprezent‚nd contravaloarea unui autoturism Dacia, da?!
Mi se p„rea firesc ca — dup„ cum scrie aici, Ón lege — prin valorificarea unor active ale statului, deci iar statul, s„ se dea acei bani Ónapoi.
Atunci ni s-a spus c„ nu este de unde, c„ s-a privatizat ∫i a∫a mai departe. Ast„zi venim ∫i d„m o poman„ — ∫i chiar propun o ini˛iativ„ legislativ„ ca la fiecare ordonan˛„ din aceasta de urgen˛„ s„ d„m ∫i c‚te o lum‚nare, dup„ ce aprob„m — unui Fond Na˛ional de Investi˛ii care, de fapt, este o Óntreprindere privat„, o ini˛iativ„ privat„. Deci ei au furat bine mersi, noi vindem activele statului ∫i desp„gubim investitorii.
E drept c„ investitorii nu au nici o vin„ c„ „ia au furat, dar aceast„ desp„gubire trebuie dat„ din beneficiul C.E.C.-ului care a girat acest contract ∫i care a girat ∫i moral, nu numai scriptic.
Ca atare, nu Ón˛eleg de ce, din valorificarea activelor statului, desp„gubim o afacere privat„ ∫i nu suntem capabili s„ d„m cei 70.000 lei celor care au dat banii statului ∫i nici m„car nu ∫i-au luat vreo dob‚nd„ la ei. Adic„, este strig„tor la cer.
Deci propunerea mea este ca, dac„ tot o s„ o vota˛i cu majoritate, s„ da˛i ∫i ni∫te lum‚n„ri la fiecare.
Da, mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Domnul senator Szabó.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Discu˛iile, dezbaterea public„ pe marginea acestei chestiuni, erup ca ∫i vulcanii care uneori stau Ón adormire ∫i Ómi permit s„ aduc ∫i eu o propunere, de data aceasta absolut concret„ ∫i de natur„ a condi˛iona un eventual comportament Ón aceast„ sal„ fa˛„ de ini˛iativa aceasta legislativ„.
Este cunoscut faptul c„ un num„r de persoane au avut posibilitatea s„ retrag„ sume, mai mari sau mai mici, cu c‚teva clipe, a∫ spune, Ónainte de dezastrul programat ∫i absolut genial regizat al acestei Óntreprinderi care a f„cut ca foarte mul˛i oameni s„ Ó∫i piard„ economiile.
Œn ce const„ propunerea mea? Ar putea fi ∫i o cerere, s„ Ói spunem a∫a, oficial„ — e drept c„ s-ar putea g„si un temei pentru a refuza, cum c„ nu mai exist„ ca ∫i subiect de drept aceast„ Óntreprindere numit„ Fond Na˛ional de Investi˛ii —, ∫i anume ar trebui, cel pu˛in at‚ta este minimul, s„ se fac„ publice numele persoanelor care au ocupat func˛iile de conducere Ón filialele jude˛ene ale acestui business, cu indicarea func˛iei pe care au avut-o Ón stat Ónainte de ’89 ∫i cu indicarea sumei pe care au retras-o, a∫a cum spun, Ón ultima clip„. Sigur au avut ei o revela˛ie, c„ doar nu li s-o fi spus de undeva, de la cel care a regizat aceast„ chestiune!
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Fi˛i convins c„ urmeaz„ campania electoral„ ∫i deliciul Ól va constitui ∫i acest subiect, pentru c„ noi ∫tim care sunt persoanele care au condus, care au gestionat ∫i, mai ales, care au ridicat banii.
## **Domnul Carol Dina**
_**:**_
Spune˛i-ne ∫i nou„ numele lor!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Le-a˛i publicat Ón revista dumneavoastr„.
## **Domnul Valentin Dinescu**
_**:**_
Doar par˛ial.
Le-a˛i publicat, nu v„ face˛i probleme, mai verifica˛i la arhiv„.
V„ rog, dac„ dori˛i s„ oferi˛i informa˛ii suplimentare colegilor ∫i pute˛i s„ ne prezenta˛i ∫i persoanele care au gestionat Fondul Na˛ional de Investi˛ii ∫i, mai ales, cele care au ridicat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Nu, voiam s„ fac o men˛iune, de acest ajutor financiar beneficiaz„ — este Ón sum„ maxim„ de 10.000.000 lei — numai persoanele care nu au efectuat nici o r„scump„rare de unitate de fond ∫i au un venit lunar pe membru de familie...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, asta am Ón˛eles ∫i au Ón˛eles colegii mei, dar pe ei Ói interesau cei care au ridicat miliarde, zeci de miliarde Óntr-o zi. De fapt, Ón cinci minute, nu Óntr-o zi!
I-au mutat doar, rapid.
Nu ave˛i la dumneavoastr„ lista, nu?!
Da, nu este la noi, dosarul este Ón justi˛ie.
Nu putem s„ v„ satisfacem aceast„ curiozitate, dar verifica˛i Ón revist„.
Alte interven˛ii? Domnul senator Liviu Bindea.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
De fapt, problema care a fost ridicat„ aici nu este aceea de a ne Óndoi de juste˛ea unei asemenea m„suri. Problema este care trebuie s„ fie izvorul rezolv„rii acestei chestiuni.
S-a spus aici, f„r„ s„ se propun„ o solu˛ie procedural„, ∫i de aceea mi-am permis s„ iau cuv‚ntul, c„ izvorul ar trebui s„ fie beneficiul C.E.C.-ului. De aceea, aceast„ chestiune nefiind luat„ Ón discu˛ie, eu fac propunerea s„ se restituie legea la comisie ∫i s„ se aib„ Ón vedere ∫i aceast„ propunere, s„ se fac„ o analiz„ ∫i cu privire la acest izvor, dup„ care s„ se dea un nou raport pe aceast„ lege, cu luarea Ón discu˛ie ∫i a acestei propuneri.
Repet, nu intr„ Ón discu˛ie, cred c„ nimeni de aici nu Ó∫i poate pune problema dac„ ace∫ti oameni nec„ji˛i trebuie sau nu trebuie s„ fie ajuta˛i sau s„ le fie u∫urat„ povara care le-a fost creat„, a∫a cum s-a spus, de c„tre F.N.I., de c„tre o afacere privat„.
Problema care este Ón discu˛ie este c„ aceast„ afacere privat„, Óntr-un anume context, a fost girat„ de c„tre C.E.C., C.E.C.-ul, influen˛a lui, raportat„ la Óncrederea cet„˛eanului, a fost determinant„ Ón depunerea economiilor cet„˛enilor acolo.
Asta este chestiunea care cred eu c„ trebuia discutat„, ca solu˛ie, la comisie, ∫i de aceea mi-am permis s„ fac aceast„ propunere.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte.
V„ rog.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Cred c„ se impun ni∫te preciz„ri. Dac„ s-ar fi f„cut preciz„rile din capul locului, probabil nu se n„∫tea nici propunerea de returnare la comisie.
Deci s-au f„cut diverse afirma˛ii de c„tre colegii no∫tri, c„ se dau bani din banii realiza˛i din v‚nzarea activelor statului. Nu este a∫a. Deci, se dau bani din bugetul unei institu˛ii care se nume∫te Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Este o diferen˛„.
Ave˛i pu˛in„ r„bdare, c„ dup„ aceea iar o s„ face˛i propuneri...
A˛i pus Óntreb„ri, stima˛i colegi.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
... care nu sunt fundamentate ∫i... Nu ∫tiu ce-mi ar„ta˛i acolo...
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
V„ ar„t ce am primit la caset„.
V„ rog s„ continua˛i.
Deci se dau bani din bugetul acestei institu˛ii pe urm„toarea motiva˛ie — apropo de izvorul pe care Ól caut„ domnul senator Bindea —, pentru c„ A.V.A.S.-ul este administratorul Fondului.
Aceast„ entitate exist„, domnule senator Szabó, ∫i este administrat„ de A.V.A.S. A.V.A.S.-ul, pentru c„ ∫i-a luat sarcina administr„rii activelor Fondului, ∫i-a luat ∫i sarcina moral„ fa˛„ de o parte dintre contribuabilii la acest fond, cei mai s„raci. ™i atunci, A.V.A.S.-ul, din resursele lui, avanseaz„ ace∫ti bani, pe care Ói va recupera din buna gestiune a activelor Fondului. S-a ajuns Ón situa˛ia asta pentru c„ a fost gestiune frauduloas„, ∫tim cu to˛ii, ∫i, dac„ e s„ dezleg„m cazul F.N.I. aici, Ónseamn„ c„ lu„m obiectul muncii de la instan˛e.
Deci despre aceasta e vorba. Este vorba de alocarea din bugetul A.V.A.S.-ului a unei sume de 15 miliarde lei, sum„ din care se desp„gubesc cei care au cump„rat unit„˛i de fond, nu au r„scump„rat aceste unit„˛i ∫i sunt Óntr-o situa˛ie dificil„. Sunt cazuri sociale. Ace∫ti bani Ói avanseaz„ A.V.A.S.-ul din bugetul lui ∫i, probabil, dac„ lucrurile merg bine... ∫i, din c‚te ne-a demonstrat aceast„ institu˛ie Ón leg„tur„ cu capacitatea ei managerial„, eu personal cred c„, Óntr-un oarecare orizont de timp, A.V.A.S.-ul va ∫ti s„ recupereze banii ∫i atunci se va reÓntregi bugetul.
A∫ mai face o precizare. Nu e vorba de ordonan˛„. Este vorba de un proiect de lege, ∫i s-a f„cut pe proiect de lege, nu pe ordonan˛„, tocmai ca s„ ave˛i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 dumneavoastr„ posibilitatea s„ v„ spune˛i punctul de vedere ∫i s„ dezbatem public aceast„ chestiune.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
## **Domnul Liviu-Doru Bindea**
**:**
Mi s-a pronun˛at numele ∫i a∫ vrea s„-mi da˛i dreptul la replic„.
Vi s-a pronun˛at numele pentru a fi scris Ón stenogram„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O dat„ Ón plus, nu cred c„ este o chestiune care s„...
Bun. Ofer cuv‚ntul domnului senator Bindea, pentru a doua oar„.
V„ rog.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, problema, a∫a cum a pus-o domnul pre∫edinte al comisiei, mie mi se pare c„ nu are leg„tur„ cu propunerea care s-a f„cut, pentru c„ nimeni nu a contestat faptul c„ A.V.A.S.-ul are aceste fonduri. Problema este: A.V.A.S.-ul are datoria s„ vin„ cu aceast„ repara˛ie sau altcineva? A.V.A.S.-ul are ∫i el, la r‚ndul lui, fondurile care vin din zone bugetare, din zone ale averii constituite la nivel na˛ional.
Inclusiv din averea Fondului Na˛ional de Investi˛ii, pe ceea ce face valorificare.
De acord, domnule pre∫edinte, dar discut„m de F.N.I.
c„tre domnul senator Lupoi, C.E.C.-ul. Asta este. Œn plus, exist„ ∫i hot„r‚re judec„toreasc„.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. R„m‚n surprins c„ dumneavoastr„, la un proiect de lege la care nu s-a f„cut nici un fel de amendament Ón plenul Senatului, face˛i un astfel de amendament, care ar conduce la returnarea legii la comisie.
Nu a fost amendament. Am cerut returnarea. V„ rog s„ supune˛i la vot.
Nu am cum s„ supun ceea ce nu este regulamentar.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Domnule pre∫edinte, cred c„ este necesar s„ mai spun c‚teva cuvinte, pentru c„ din nou am constatat c„ lucrurile nu s-au Ón˛eles p‚n„ la cap„t.
Fondul Na˛ional de Investi˛ii este o entitate f„r„ personalitate juridic„. Ea este reprezentat„ de administrator. A∫a func˛ioneaz„ aceste fonduri ∫i, Ón aceast„ etap„, administratorul, deci entitatea, subiectul de drept care reprezint„ F.N.I.-ul este A.V.A.S.-ul. Deci nu exist„ dou„ subiecte de drept — A.V.A.S.-ul ∫i F.N.I.-ul. Este unul singur, care este A.V.A.S.-ul.
Domnul senator Bindea probabil a vrut doar s„ pun„ Óntrebare, nu s„ primeasc„ ∫i r„spuns.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Mihail Lupoi**
_**:**_
Domnule pre∫edinte, este o confuzie. F.N.I.-ul este o entitate privat„, ∫i A.V.A.S.-ul reprezint„ activele statului. Ori este activ al statului acest F.N.I. ∫i nu ∫tim noi, ori este entitate privat„, ca s„ fie ∫i ea reprezentat„ de administrator.
Ca s„ Ón˛elegem foarte bine: ce administreaz„ A.V.A.S.-ul? Averea statului, da? P„i F.N.I.-ul e averea statului? Haide˛i, c„ n-om fi noi mari finan˛i∫ti, dar nici t‚mpi˛i nu suntem!
La F.N.I.
™i atunci, lucrurile... de aceea am spus c„ trebuie cantonate...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci toate activele F.N.I.-ului pe care le vinde A.V.A.S.-ul nu intr„ Ón acest fond?
Nu ∫tiu dac„ la aceast„ ultim„ afirma˛ie poate vreunul dintre colegii mei s„ v„ dea r„spuns. Eu unul m„ ab˛in.
Deci, stima˛i colegi, Ón momentul Ón care Ón leg„tur„ cu un proiect de lege nu au fost formulate nici un fel de amendamente, eu sunt obligat s„
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
## **Din sal„**
**:**
## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**
™i de aceea am spus, domnule pre∫edinte, c„ datori s„ refac„ aceast„ nedreptate sunt cei care au fost participan˛i la aceast„ ac˛iune. S-a nominalizat aici, de
S-a f„cut o propunere.
## **Domnul Antonie Iorgovan**
**:**
Numai Ón numele grupului se poate face.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci ea trebuia s„ rezulte din dezbateri. Dezbaterile presupuneau argumente. Dumneavoastr„ a˛i vrut doar s„ muta˛i ˛intele ∫i s„ g„si˛i r„spunz„tor C.E.C.-ul, Ón numele celor care au furat. Nu este corect.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
L-a g„sit instan˛a.
Nu, nu... l„sa˛i... Atunci instan˛a o s„-i desp„gubeasc„ integral. Instan˛a nu desp„gube∫te doar p‚n„ Ón limita a 10 milioane.
V„ rog frumos, cer Ón numele Grupului P.R.M. s„ fie aplicat„ propunerea care s-a f„cut aici pentru a fi retrimis„ la comisie.
V„ rog foarte frumos.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu aceast„ ultim„ propunere formulat„, Ón sensul ca proiectul de lege s„ fie retrimis la comisie.
Propunerea a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 57 de voturi pentru, 44 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Am Ón˛eles c„ solicita˛i, Ón numele Grupului P.R.M., ∫i o list„, ca s„ vedem cum s-a votat Ón sal„, da?
**Mai multe voci**
**:**
Nu ne intereseaz„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu solicita˛i?
Solicit„ Grupul Liberal, nu de altceva.
V„ rog, pentru grupurile parlamentare, s„ elibera˛i o list„.
Deci proiectul de lege se restituie la comisie.
V„ atrag aten˛ia c„ s„pt„m‚na viitoare expir„ termenul ∫i proiectul de lege va fi adoptat, conform Constitu˛iei, prin trecerea timpului.
**Domnul Mihai Ungheanu**
_**:**_
Cine a f„cut Constitu˛ia asta...
A˛i votat-o, domnule Ungheanu.
Nu am votat-o noi.
To˛i am votat-o, c„ este foarte bun„.
La punctul 9 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2004 privind unele m„suri pentru valorificarea unitar„ de c„tre Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e bancare neperformante asupra Societ„˛ii Comerciale îSIDERCA“ — S.A. C„l„ra∫i.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru privatizare. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Lege de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ privind unele m„suri pentru valorificarea unitar„ de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e bancare neperformante asupra Societ„˛ii Comerciale îSIDERCA“ — S.A. C„l„ra∫i.
Se are Ón vedere valorificarea, conform Programului de restructurare ∫i redresare financiar„, a platformei SIDERCA, aprobat de c„tre Guvernul Rom‚niei, c„tre Societatea Comercial„ îDONASID“, Ónfiin˛at„ conform art. 50 din Legea nr. 137/2002, a fluxului viabil, la nivel de 20 de milioane euro, inclusiv T.V.A., precum ∫i achitarea c„tre creditorul B.C.R. a unei sume de 117 miliarde lei, pe m„sura Óncas„rii sumelor.
Vreau s„ v„ spun c„ cele 20 de miliarde euro fac parte din angajamentul financiar de 77 milioane euro, angajament cu care AFV BELTRAME a c‚∫tigat punerea Ón func˛iune ∫i redresarea, restructurarea platformei SIDERCA.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Carol Dina s„ prezinte raportul comisiei.
V„ mul˛umesc.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Ordonan˛a de urgen˛„ supus„ dezbaterii are ca obiect de reglementare v‚nzarea la pre˛ul de 20 milioane euro, inclusiv T.V.A., 16,5 milioane euro f„r„ T.V.A., a activelor tehnologice, a stocurilor de materii prime, materiale ∫i piese de schimb din fluxul viabil al Societ„˛ii Comerciale SIDERCA c„tre societatea mixt„ italiano-rom‚n„ DONASID S.A.
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 225 din 2001 s-a aprobat ∫i elaborarea unui program de restructurare ∫i redresare financiar„ a Societ„˛ii Comerciale SIDERCA.
Comisia interministerial„ stabilit„ prin aceea∫i hot„r‚re de guvern a propus, ca o solu˛ie de redresare, constituirea unei societ„˛i comerciale noi, care s„ preia ∫i s„ exploateze fluxul viabil existent Ón Societatea Comercial„ SIDERCA — S.A.
S-a creat, astfel, Societatea mixt„ DONASID S.A., care are urm„toarea structur„ a ac˛ionariatului: firma italian„ BELTRAME SpA— Italia, 68%, dou„ persoane fizice italiene, 2%, SIDERCA — S.A. C„l„ra∫i, 20%, Compania Na˛ional„ C.F.R., 10%.
Comisia pentru privatizare a analizat ∫i dezb„tut prezentul proiect de lege ∫i, cu 4 voturi Ómpotriv„, a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 adoptat raport favorabil, cu amendamentele prev„zute Ón anex„.
Senatorii Partidului Rom‚nia Mare ∫i ai Partidului Democrat au votat Ómpotriv„, din urm„toarele considerente:
1. V‚nzarea la pre˛ul de 16,5 milioane euro a unui patrimoniu evaluat de firme specializate — IPROMET ∫i IPROLAM — la 84,5 milioane euro reprezint„ o solu˛ie p„gubitoare pentru statul rom‚n.
Potrivit prevederilor legale, v‚nzarea de active se face la valoarea real„ exprimat„ Ón rapoarte de specialitate, Óntruc‚t numai ac˛iunile se v‚nd la valoarea de pia˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1064302. Œn plus, consider„m c„ nici valoarea de 84,5 milioane euro nu reprezint„ adev„rata valoare, av‚nd Ón vedere c„ Ón perioada 1997 — 1999 o˛el„ria electric„ ∫i turnarea continu„, care fac parte acum din activele ce se v‚nd, au fost modernizate cu firma german„ MANNESMAN, pentru care statul rom‚n a pl„tit circa 30 milioane dolari, printr-un credit garantat de fostul Bancorex.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1068093. Guvernele care s-au succedat la putere nu au ac˛ionat cu responsabilitate pentru elaborarea strategiei necesare, care s„ asigure utilizarea capacit„˛ilor viabile ale Combinatului SIDERCA — o˛el„rie cu 3 convertizoare ∫i 5 ma∫ini de turnare continu„, furnal de 3.500 m[3] , cocserii cu sector chimic: fabrica de aglomerare a minereurilor, laminorul de europrofile, fabrica de oxigen, macarale ∫i multe alte instala˛ii.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1072314. Distrugerea efectiv„ a Combinatului SIDERCA, dintr-un activ economic modern, valoros ∫i util economiei na˛ionale, de peste 1 miliard de dolari, ∫i transformarea lui Óntr-un morman de fier vechi, f„r„ ca cineva s„ fie tras la r„spundere.
· other · respins
214 de discursuri
V„ mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale.
V„ rog, domnul senator Matei Vintil„.
A∫ vrea s„ fac o mic„ completare la raport.
SIDERCA — S.A. C„l„ra∫i este o Óntreprindere prins„ Ón Programul PSAL II, programul de privatizare. Deci
nerealizarea acestei privatiz„ri ne-ar pune Ón situa˛ia Ón care nu am putea Óncheia procesul de privatizare.
E adev„rat c„ puteam s„ vindem Óntreprinderea ca fier vechi, dar s-a avut Ón vedere impactul social. Se creeaz„ 1.500 de locuri de munc„ prin repornirea Óntreprinderii, plus parcul industrial, Ónc„ 4.500 de locuri. Deci g‚ndi˛i-v„ la impactul social care se creeaz„ Ón zon„.
De asemenea, finalizarea proiectului DONASID Ón termenul cel mai scurt ofer„ posibilitatea valorific„rii, pe l‚ng„ fluxul viabil din cadrul Societ„˛ii mixte DONASID, a activelor ∫i a bunurilor care r„m‚n la SIDERCA S.A., de o manier„ unitar„ ∫i coerent„.
A∫ vrea s„ fac completarea c„ investi˛ia total„ este de 77 milioane euro, nu 16 milioane euro, plus 20 milioane euro, angajamentul destinat ecologiz„rii zonei ∫i realizarea unui parc industrial pe platforma fostului Combinat Siderurgic C„l„ra∫i.
Explic‚nd aceste condi˛ii, eu cred c„ votarea acestui proiect de lege este benefic„ pentru economia rom‚neasc„ Ón condi˛iile Ón care se afl„ acum.
Da, mul˛umesc.
Domnul senator Mihail Lupoi.
Domnule pre∫edinte, v„d c„ furniz„m Revistei îCa˛avencu“ subiecte. Deci neefectuarea acestei privatiz„ri duce la neÓnchiderea privatiz„rii. P‚n„ aici suntem de acord ∫i noi.
Partea a doua este Óns„ amuzant„. Deci un morman de fier vechi care se putea vinde ∫i Ón care am decis s„ b„g„m 30 milioane dolari, dup„ care, ca s„ nu vindem a∫a, oricum, Ól d„m cu 16 milioane dolari, din care ei pl„tesc numai 10 milioane. Este de-a dreptul amuzant„ chestia asta. Nici nu ∫tii ce s„ spui! Œmi repet propunerea. S„ punem lum‚n„rile pe mas„ c‚nd d„m asemenea legi, pentru c„ mai mult de at‚t nu se poate spune. Este exact ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i la îRomtelecom“. Am tras fibra optic„ de jur-Ómprejurul ˛„rii, dup„ care am dat-o cadou la greci. Ce se poate spune, adic„?! Eu rog presa s„ remarce ce se Ónt‚mpl„. P‚n„ Ón campania electoral„, nefiind sigur de rezultate, Guvernul ce zice: îHai, repede, acuma, c„ trebuie s„ ne pl„tim datoriile, c„ banii i-am luat mai devreme“. Pentru c„ altfel nu se explic„. Este ridicol s„ bagi 30 milioane dolari ca pe urm„ s„-i vinzi cu 16! Ca s„ vezi, domnule, s„ te Óncadrezi Ón nu ∫tiu ce program PSAL, MAL, MALL ∫i a∫a mai departe. Astea sunt ini˛iale menite s„ ne adoarm„ pe noi. Nu merge!
Deci nici un program european, interna˛ional, american, cosmic nu poate s„ ne spun„: da˛i 30 milioane ca s„ vinde˛i cu 16.
Este foarte clar. Matematica este aceea∫i pentru toat„ lumea.
Ca atare, suntem Ómpotriva acestei ini˛iative legislative.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Da, mul˛umesc. Dac„ mai dore∫te s„ intervin„ cineva?
V„ rog s„-mi permite˛i s„ fac dou„ preciz„ri, domnule pre∫edinte, Ón leg„tur„ cu unele afirma˛ii f„cute Ón plen.
Œn primul r‚nd, din toate documentele pe care le-am studiat cu mult„ aten˛ie nu se confirm„ angajamentul luat de firma italian„, pentru 76 milioane euro.
Œn al doilea r‚nd, ne afl„m Ón fa˛a unei v‚nz„ri de active, ∫i nu a unei privatiz„ri. Drept urmare, nu este adev„rat c„ ac˛ioneaz„ for˛a programului PSAL 2. Deci active care, dup„ opinia speciali∫tilor, nu a noastr„, Ón momentul de fa˛„, valoreaz„ peste 120 milioane euro se dau cadou cu 10 milioane euro ∫i noi ne g‚ndeam c„ ar fi fost foarte posibil ca statul s„ finan˛eze acest efort ∫i s„-l aducem la un grad de atractivitate care s„ ne permit„ s„ lu„m o sum„ mai aproape de valoarea real„ a activelor pe care le avem Ón momentul de fa˛„ la SIDERCA.
V„ mul˛umesc.
Da, v„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii. Dac„ nu mai sunt, v„ rog s„-mi permite˛i s„ spun c‚teva cuvinte.
Din sal„
#112143Se pare c„ ave˛i ceva Ón leg„tur„ cu C„l„ra∫iul...
Bag seam„ c„ am ceva leg„tur„ cu circumscrip˛ia electoral„ care mi-a dat cel pu˛in p‚n„ Ón acest moment cele patru mandate...
Din sal„
#112375Mai ave˛i nevoie de unul...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Am nevoie de mai multe dac„ doresc s„ m„ pensionez Ón Senat, pentru c„ mai am Ónc„ foarte mul˛i ani, spre deosebire de unii dintre dumneavoastr„...
Dar nu asta este problema pentru care am venit la microfon.
Am venit la microfon determinat de cuv‚ntul domnului senator Mihail Lupoi care, cu rea-credin˛„, a f„cut cel pu˛in trei afirma˛ii.
Prima afirma˛ie, c„ actualul guvern are interes s„ privatizeze pun‚nd o lum‚nare pe acest combinat siderurgic. Sunte˛i Óntr-o eroare fundamental„. Nu ∫tiu dac„ era˛i Ón ˛ar„ Ón urm„ cu ∫ase ani, atunci c‚nd printr-o decizie a Guvernului de la acea dat„ Combinatul Siderurgic numit SIDERCA — S.A. C„l„ra∫i a fost Ónchis ∫i propus spre lichidare. Œn acea zi, 3.850 de oameni au fost trimi∫i Ón ∫omaj, iar combinatul a Ónceput s„ fie dezafectat. Dumneavoastr„ ∫ti˛i ceva, dar nu ∫ti˛i foarte bine. C„ Ón perioada Guvernului V„c„roiu, la Combinatul
Siderurgic din C„l„ra∫i, Ón perioada 1993-1996, au continuat investi˛iile ∫i sigur c„, la acea dat„, pe baza unui credit extern, s-au realizat lucr„ri Ón cadrul societ„˛ii respective de circa 38 milioane dolari.
A treia chestiune. Spune˛i c„ ar trebui cineva s„ vegheze ca acest combinat s„ nu devin„ un morman de fiare vechi. ™i r„m‚n surprins c„ cei care au fost al„turi de dumneavoastr„ Ón comisie...
Nu v„ sup„ra˛i, eu citez din clasici Ón via˛„, respectiv Carol Dina ∫i Aureliu Leca, secretar, Ón numele comisiei, b„nuiesc c„ aceste discu˛ii s-au f„cut acolo.
Œn momentul Ón care vorbesc colegii de la P.D. despre mormanul de fier vechi, v„ reamintesc c„ fostul dumneavoastr„ pre∫edinte de partid, colegul ∫i prietenul nostru, domnul senator Petre Roman, atunci c‚nd a v„zut, Ón urm„ cu 14 ani, Combinatul Siderurgic de la C„l„ra∫i, a folosit celebra sintagm„ îun morman de fiare vechi“.
De aia l-am ∫i schimbat...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog s„ nu v„ repudia˛i fostul pre∫edinte...
Ultima chestiune pe care vreau s„ o aduc Ón fa˛a dumneavoastr„.
Stima˛i colegi,
Guvernul, Ón prezent, dup„ ce timp de trei ani de zile cea mai mare parte din combinat a fost dezafectat„ ∫i s-au p„strat de c„tre sindicali∫ti, care au fost angaja˛i acolo ∫i care nu au luat salariul cu lunile, dou„ active — laminorul de profile grele ∫i ∫in„ ∫i o˛el„ria —, a g„sit un cump„r„tor. S-a dat o ordonan˛„, s-a dat o hot„r‚re de Guvern prin care din faliment s-a instituit pentru SIDERCA — S.A. aceast„ procedur„ de lichidare judiciar„ ∫i s-a g„sit formula s„ fie creat„ o nou„ societate cu partea viabil„ din combinat, respectiv laminorul de profile grele ∫i ∫in„ ∫i o˛el„rie, cu acest investitor strategic str„in, italian, BELTRAME, intr‚nd Ón combina˛ie ∫i Societatea Na˛ional„ a C„ilor Ferate. De ce? Pentru c„ are nevoie de ∫in„ de cale ferat„, iar Ón Rom‚nia ∫in„ se poate face exclusiv la acest combinat care este pe cale de lichidare, iar din el... dumneavoastr„ vorbi˛i c„ exist„ acolo... era s„ spun o p„dure de trandafiri, dar vorbi˛i dumneavoastr„ de cocserii? De ma∫ini de turnare continu„? De fabrici de oxigen? Instala˛ii… ∫i a∫a mai departe...
Stima˛i colegi, mai ie∫i˛i din Senat ∫i mai merge˛i prin ˛ar„. Toate aceste lucruri despre care vorbi˛i au fost lichidate Ón urm„ cu cinci ani.
Œn prezent, la C„l„ra∫i, Ón cadrul acestui combinat sunt dou„ lucruri — ∫i ast„zi ave˛i posibilitatea prin vot s„ le rezolva˛i — laminorul de profile grele ∫i ∫in„ ∫i o˛el„ria electric„, care func˛ioneaz„ ∫i care au reangajat oamenii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Sigur c„, dac„ nu aproba˛i ordonan˛a, nu face˛i altceva dec‚t s„ continua˛i s„ demola˛i Combinatul de la C„l„ra∫i ∫i s„-i trimite˛i pe to˛i oamenii Ón ∫omaj.
## **Domnul Mihail Lupoi:**
Drept la replic„, domnule pre∫edinte.
™i dac„ Ómi aduc eu bine aminte, partidul dumneavoastr„ a fost la pupitru zece ani...
**Din sal„**
**:**
C„l„ra∫i...
Œn al treilea r‚nd...
Domnul Lupoi, domnul Lupoi...
Nu, v„ rog, am‚ndoi odat„...
Nu, c„ nu-i nevoie. Noi vrem s„ inform„m corect Senatul....
M‚ine diminea˛„ v„ invit eu la C„l„ra∫i, dac„ vre˛i s„ informa˛i corect, ∫i relu„m Ón discu˛ie s„pt„m‚na viitoare.
Deci, Ón primul r‚nd, domnule pre∫edinte, v„ afla˛i Ón eroare c‚nd spune˛i c„ C.F.R.-ul este parte Ón asociere pentru a ob˛ine ∫ina de cale ferat„. El este Ón asocia˛ie pentru c„ are de Óncasat de la SIDERCA ni∫te bani din perioada c‚nd i-a f„cut servicii. Acest laminor, Ón situa˛ia Ón care se afl„, nu este capabil s„ fac„ ∫in„ de cale ferat„, ci el realizeaz„ profile derizorii Ón momentul de fa˛„.
Œn al doilea r‚nd...
Cunoa∫te˛i dac„ a produs p‚n„ acum ∫ine de cale ferat„?...
Domnul...
P„i nu face˛i afirma˛ii de la tribuna Senatului despre ce nu cunoa∫te˛i, domnule senator...
Eu v-am ascultat pe dumneavoastr„ cu mult„ aten˛ie, interes ∫i respect.
V„ rog frumos.
V„ rog, o s„ vin atunci s„ v„ spun ce ∫i cum...
Ave˛i posibilitatea s„ lua˛i cuv‚ntul de o sut„ de ori, ca pre∫edinte...
Œn al doilea r‚nd, parlamentarii care s-au opus la aceast„ ordonan˛„ au consemnat c„ autorit„˛ile care au gestionat ˛ara Ón aceast„ perioad„ nu au f„cut nimic ca s„ Ómpiedice dezastrul de la Combinatul Siderurgic Gala˛i.
P„i, parc„ ne-a˛i acuzat c„ am introdus 38 milioane dolari, acolo, Óntr-o investi˛ie moart„... Spune˛i c„ nu a f„cut nimic P.S.D.-ul... sau P.D.S.R.-ul...
Domnule pre∫edinte,
Nu da˛i interpret„ri voit eronate, dup„ cum dori˛i dumneavoastr„ s„ suci˛i aten˛ia senatorilor. E p„cat. Eu am o considera˛ie deosebit„ pentru dumneavoastr„ ∫i nu mi-a∫ fi permis s„ vin la pupitru dac„ nu a˛i fi comis unele erori. Probabil c„ nici dumneavoastr„ nu ∫ti˛i care este situa˛ia de acolo...
Posibil...
Din sal„
#118629E grav...e grav...
Noi spunem c„ aceast„ valoare uria∫„ care a fost Combinatul Siderurgic vechi ∫i cel nou a fost evaluat la un moment dat la circa un miliard dolari ∫i datorit„ modului absolut iresponsabil ∫i antina˛ional Ón care el a fost gestionat s-a ajuns ca capacit„˛i care erau pe punctul de a fi puse Ón func˛iune, cum este furnalul de 3.500 m[3] , bateriile de cocsificare, fabrica de oxigen, venind ulterior la o˛el„rie ∫i la turnarea continu„, cu acea modernizare despre care a˛i spus dumneavoastr„, de 38 milioane, toate aceste valori ale ˛„rii s„ fie gestionate Ón mod criminal, spun eu, acuma, ∫i s„ vindem cu 10 milioane unei firme care nu are nici o reprezentare Ón Europa ∫i pentru Rom‚nia.
At‚t am vrut s„ v„ spun.
Da, mul˛umesc.
V„ rog, domnul senator Mihail Lupoi.
Domnule pre∫edinte, o s„ r„m‚ne˛i surprins, este un drept la replic„ pozitiv, Ón sensul c„ v„ admir pentru efortul dumneavoastr„ electoral ∫i chiar pentru faptele pe care le-a˛i f„cut Ón folosul muncitorilor de la SIDERCA, adic„ Ómi exprim, ∫i sper c„ sunt Ón asentimentul colegilor, admira˛ia pentru efortul pe care l-a˛i f„cut pe l‚ng„ colegii din Guvern ca s„ introduce˛i o investi˛ie de treizeci ∫i ceva milioane de dolari. Toat„ lauda pentru chestia asta. Ce nu Ón˛eleg eu Óns„, probabil — c„ de∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 am f„cut clasa special„ de matematic„ la Liceul îGheorghe Laz„r“, am mai uitat din ea —, cum s„ po˛i introduce treizeci ∫i ceva milioane de dolari ca s„ vinzi numai cu 16 dup„ aceea?! Asta este tot.
Da. V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ ofer ∫i r„spunsul, ca s„ nu r„m‚ne˛i Ón pagub„.
Stima˛i colegi,
Sigur c„ par˛ial ave˛i dreptate, dar nu cunoa∫te˛i exact cum s-au derulat lucrurile Ón timp.
Dumneavoastr„ vorbi˛i despre o investi˛ie care s-a realizat Ón ultimii 27 de ani Ón C„l„ra∫i ∫i care... spune˛i c„ acolo, practic, s-au f„cut lucr„ri de circa un miliard. Nu ∫tiu exact, dar s-ar putea. Vorbi˛i despre faptul c„ partidul — ∫i combina˛i acest lucru cu Guvernul — nu ar fi luat nici un fel de m„suri Ón leg„tur„ cu Combinatul de la C„l„ra∫i — ∫i v„ spun c„ sunte˛i Ón eroare, Óntruc‚t nu actualul Guvern, ci Guvernul din perioada 1992-1996 a continuat investi˛ia care era Ón derulare la C„l„ra∫i. Prin Acordul PSAL 2, pentru c„ v-a informat domnul pre∫edinte, de∫i nu a scris foarte exact Ón raportul Óntocmit de comisie, s-a stabilit ca acest combinat siderurgic, din în“ motive, s„ fie Ónchis, ∫i a fost Ónchis Ón perioada Guvernului Ciorbea. Dar de ce nu spune˛i asta?! ™i spune˛i c„ exist„ un boboc de laminor acolo, o uzin„ cocsochimic„ ∫i a∫a mai departe. Eu am spus doar c„ nu eu sunt de meserie, ci dumneavoastr„, cei care sunte˛i Ón Comisia pentru privatizare ∫i Ón Comisia economic„, ∫i care trebuia s„ spune˛i c„ un laminor sau o uzin„ cocsochimic„, dup„ 10 ani de func˛ionare, se Ónchide ∫i se demoleaz„. ™i se face alta nou„, eventual. Pentru c„ ea ∫i-a epuizat durata de via˛„. Dar ast„zi, din acel flux care a existat Ón Combinatul Siderurgic, practic, sunt finalizate dou„ lucruri: o˛el„ria ∫i lamiorul de profile grele ∫i ∫in„. Celelalte sunt pove∫ti, indiferent cine le sus˛ine.
Domnule pre∫edinte, eu sunt un admirator al dumneavoastr„ pentru probleme juridice, dar Ón astea de construc˛ii de ma∫ini ∫i metalurgie mai trebuie s„ v„ aducem la cuno∫tin˛„ multe lucruri.
V„ rog, haide˛i s„ face˛i o vizit„ la C„l„ra∫i ∫i poate ne sprijini˛i Ón leg„tur„ cu...
Deci eu nu sus˛in s„ ia firma italian„, nici vorb„ de asta! Eu v-am spus doar ce este acolo, iar cel care a sus˛inut combinatul este colegul dumneavoastr„ de partid, s„ ∫ti˛i, domnul deputat B„l„e˛. ™i a f„cut bine c„ a sus˛inut combinatul.
Da, stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ exist„ un singur amendament acceptat.
Œl sus˛ine˛i?
Da.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Dac„ dori˛i s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu amendamentul.
Domnul senator Lupoi, nu dori˛i? Nu.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul existent Ón raport.
Adoptat de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i 12 ab˛ineri.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale:
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale:
La punctul 10 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind completarea art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finan˛ele publice.
Din sal„
#123548Este ini˛iativ„!
Este ini˛iativ„, dar din partea Guvernului cine a venit?
**Domnul Aurel Nechita —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii:_
Domnule pre∫edinte,
M„ numesc Aurel Nechita, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii.
Dac„ din partea colegilor deputa˛i este domnul deputat Petre Naidin? Este prezent domnul deputat?
Din sal„
#123972Nu este.
Nu este.
Rog punctul de vedere ale Executivului.
Din sal„
#124086Nu este ini˛iatorul.
Nu are importan˛„.
La punctul 10 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind completarea art. 21 din Legea nr. 500/2002.
V„ rog, punctul de vedere al Executivului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Domnule pre∫edinte,
Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative parlamentare.
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Domnule pre∫edinte,
De asemenea, comisia noastr„ v„ propune un raport de respingere, av‚nd Ón vedere, Ón principal, dou„ argumente:
1. Sumele alocate Ón 2004 la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru medicamente, cu ∫i f„r„ contribu˛ie, Ón tratamentul ambulatoriu sunt mai mari dec‚t sumele alocate Ón 2003;
2. Ordonan˛a Guvernului nr. 32/2004 privind repartizarea sumelor re˛inute Ón propor˛ie de 10%; potrivit legii, Ón bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate pe anul 2004, prin aceast„ ordonan˛„ s-a asigurat repartizarea sumelor re˛inute Ón propor˛ie de 10%, potrivit legii, Óncep‚nd cu luna mai 2004, cu dou„ luni mai devreme dec‚t Ón cazul creditelor bugetare aprobate pentru alte destina˛ii.
Societate de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia at‚t pe timp de pace, c‚t ∫i pe timp de r„zboi.
Societatea Na˛ional„ de Cruce Ro∫ie este autofinan˛at„, dar Ón acela∫i timp prime∫te ∫i sprijinul statului, care Ónseamn„ plata cotiza˛iei la forurile interna˛ionale, preg„tirea Ón timp de dezastre, plata concursurilor pentru îSanitarii pricepu˛i“.
Datorit„ faptului c„ nu exist„ totdeauna fonduri necesare pentru dezvoltarea activit„˛ii de Cruce Ro∫ie, am venit cu c‚teva modific„ri la Legea Crucii Ro∫ii, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem s„ finan˛„m ∫i diferite ac˛iuni de ajutorare. Un exemplu a∫ vrea s„ dau. Œn aceast„ perioad„ c‚nd au fost ploi foarte multe ∫i inunda˛ii, Crucea Ro∫ie i-a ajutat pe sinistra˛i cu aproximativ nou„ miliarde de lei.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al Executivului.
Domnule pre∫edinte,
Guvernul va sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Nu sunt interven˛ii.
Raportul este de respingere.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Plenul Senatului, cu 68 de voturi pentru, 20 Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri, adopt„ raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„.
Punctul 11 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 139/1995 a Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia.
Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, ini˛iatorii.
Domnule senator Florin Hri˛cu, v„ rog, o prezentare, dar succint„, a expunerii de motive, Ón numele ini˛iatorilor.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i, Ón urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele admise prev„zute Ón anexa nr. 1.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œntrebare pentru reprezentantul Executivului: sunte˛i de acord cu amendamentele existente la raport?
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
O s„ fac o prezentare a Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie care a fost creat„ la 4 iulie 1876, a fost recunoscut„ de Comitetul Interna˛ional al Crucii Ro∫ii la 23 august 1876, a fost membr„ cu drepturi depline a Federa˛iei Interna˛ionale a Societ„˛ilor de Cruce Ro∫ie ∫i Semilun„ Ro∫ie din anul 1919, se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ pe baza unui statut propriu ca singur„
Da, suntem de acord, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
V„ rog, domnul senator Corin Penciuc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Salut propunerea legislativ„, ea vine ∫i completeaz„ ca surse de venit bugetul Societ„˛ii de Cruce Ro∫ie.
A∫ dori s„ pun o Óntrebare reprezentantului Ministerului S„n„t„˛ii. La fel ca celelalte tipuri de servicii medicale, ∫i Societatea de Cruce Ro∫ie sufer„ de o diminuare a veniturilor pe care le-ar avea.
Œn fine, din acest punct de vedere, exist„ ∫i o lips„ de performan˛„ a structurilor pe care le gestioneaz„, mai ales cele din teritoriu. A∫ dori s„ ∫tiu dac„ Ón teritoriu exist„ corp de voluntari care se ocup„ de problemele de Cruce Ro∫ie ∫i care ar fi nivelul finan˛„rii care s„ asigure o performan˛„ mai bun„ structurilor din teritoriu ale Crucii Ro∫ii.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ oferi˛i r„spuns.
A∫a cum am spus Ón expunerea de motive, Crucea Ro∫ie prime∫te prin bugetul de stat aproximativ trei miliarde de lei, care Ónseamn„ un miliard dou„ sute milioane cotiza˛ia pentru cele dou„ cvorumuri interna˛ionale, ∫apte sute milioane pentru Ómprosp„tarea materialelor pentru interven˛ie Ón caz de dezastre ∫i aproximativ dou„ sute ∫i ceva de milioane fonduri pentru desf„∫urarea activit„˛ilor ∫i concursurilor îSanitarii pricepu˛i“.
Œn rest, toat„ activitatea este suportat„ prin voluntariat, voluntariat care se face cu personal pl„tit, Ón fiecare jude˛ este un director ∫i un secretar sau o persoan„ auxiliar„ ∫i la centru avem circa 14 persoane pl„tite, care fac strategia de dezvoltare ∫i de sus˛inere a acestei activit„˛i de Cruce Ro∫ie.
Deci totul se face numai ∫i numai prin voluntariat.
Mul˛umesc. Alte interven˛ii?
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte, ∫i Ón calitate de ini˛iator.
Vreau s„ ridic o problem„ de procedur„, sigur c„ este o problem„ care nu trebuie s„ r„m‚n„ a∫a Ón stenogram„, domnul ministru secretar de stat, Óntrebat asupra pozi˛iei Guvernului, a r„spuns: îGuvernul va sus˛ine acest proiect.“ Pe noi ne intereseaz„ ce se Ónt‚mpl„ acum, nu Ón viitor, c„ altfel, ∫tiu eu, legea aceasta o s„ aib„ nepl„ceri ∫i noi o sus˛inem.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, mul˛umim, important este c„ ne-a dat asigurare Ón plenul Senatului. Sus˛inerea vizeaz„ ∫i viitorul.
Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón primul r‚nd asupra amendamentelor existente Ón anex„.
V„ rog s„ vota˛i.
Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale:
Punctul 12 Ón ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului.
Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog, domnule senator Emilian Prichici, s„ lua˛i loc.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.
## **Doamna Rodica Constantinovici —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Proiectul de lege vizeaz„ aprobarea ordonan˛ei Guvernului nr. 72/2004 prin care a fost modificat art. 39 din legea nr. 26/1990, cu scopul clarific„rii unor reglement„ri privind formalit„˛ile administrative referitoare la emiterea acordului pentru folosirea Ón denumirea unei societ„˛i comerciale a unor termeni de natur„ s„ sugereze sau s„ imprime persoanei juridice respective caracterul de institu˛ie public„ ori de interes public na˛ional sau local.
De asemenea, s-a prev„zut obligativitatea acordului pentru folosirea denumirii ∫i Ón cazurile Ón care se solicit„ Ónscrierea unei societ„˛i comerciale care con˛ine cuvinte sau sintagme caracteristice autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice centrale, altele dec‚t cele prev„zute Ón Legea nr. 183/2004.
Œn esen˛„, acestea sunt ra˛iunile pentru care Ministerul Justi˛iei, Ón calitate de reprezentant al Guvernului, sus˛ine proiectul privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 72/2004.
V„ mul˛umesc.
Pot s„ citesc ce a spus Guvernul Óntr-o propozi˛ie.
V„ rog, punctul de vedere al Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Domnule pre∫edinte,
Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ adopte raport de admitere, cu un singur amendament de redactare care este redat Ón cuprinsul raportului.
De asemenea, Ón cadrul dezbaterilor au fost formulate ∫i alte amendamente care, supuse votului, au fost Óns„ respinse ∫i se reg„sesc Ón anexa la raport.
Cu precizarea c„ este vorba de un proiect de lege care se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare, v„ rug„m s„ supune˛i proiectul spre aprobare plenului Senatului.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale.
V„ rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Dup„ p„rerea mea, domnule pre∫edinte, sigur c„ e mai u∫or s„ interzici, cu mult Ónainte se prefera aceast„ form„ de interzicere, era un mit de interzicere — v„ amintesc interzicerea de˛inerii de valut„, avort etc. —, aici interzicem denumiri, interzicem unor societ„˛i comerciale, care poate au ca obiect de activitate ∫coala de Ónot, de scafandri, de tricotat, de dans sau de bune maniere, s„ poarte aceast„ denumire. Adic„ de ce s„ nu se cunoasc„ obiectul de activitate, trebuie s„ interzicem doar pentru a proteja nu ∫tiu ce anume?!
La momentul Ón care voi sus˛ine amendamentul o s„ ∫i explic pe larg, aici este o problem„, Ón schimb, de principiu, pentru c„, evident, este mai u∫or s„ interzici, dar noi nu putem merge pe aceast„ pant„ pur ∫i simplu pentru c„ cineva dore∫te s„ scoat„ din aria de posibilit„˛i Ónregistrarea unor denumiri, denumirile respective, ∫coal„, institut universitar ∫i a∫a mai departe.
Eu cred c„ se gre∫e∫te, eu cred c„ exager„m printr-o suprareglementare, vreau s„ v„ subliniez un lucru pe care trebuie s„-l re˛inem: nici o ˛ar„ din Europa nu are o astfel de reglementare, nici o ˛ar„ nu s-a g‚ndit s„ interzic„ Ón denumirea unei firme cuvintele acestea ∫i noi trebuie s„ interzicem pentru c„, Ónc„ o dat„, cineva g‚nde∫te Ón acest fel care-mi aminte∫te de vremuri apuse.
Putem s„ reglement„m obliga˛ii speciale, aprob„ri, avize, dar Ón nici un caz nu trebuie s„ reglement„m interdic˛ii. Œn situa˛ia Ón care amendamentele pe care le-am f„cut nu vor fi aprobate, evident c„ nu vom putea vota aceast„ ordonan˛„.
Mul˛umesc. Alte interven˛ii? Nu sunt.
V„ rog s„ preciza˛i dac„ v„ men˛ine˛i amendamentele, domnule Nicolae-Vlad Popa.
Cum s„ nu, am ∫i spus!
Am Óntrebat.
Deci, domnule pre∫edinte, o motivare Ón continuarea celor spuse mai Ónainte, este vorba de acele denumiri îacademic, universitate, universitar, ∫coal„, ∫colar“ care pot, Ónc„ o dat„ spun, s„ fie folosite Ón titluri de societ„˛i comerciale. Dac„ interzicem aceast„ activitate economic„, ∫i am dat exemplu — nu l-am v„zut acum, a plecat domnul senator Onaca — î™coala de Scafandri“, dac„ interzicem ∫i rupem leg„tura denumirii cu obiectul de activitate nu este corect, pentru c„ activitatea aceea este economic„ ∫i ne ascundem, cum se spune, dup„ deget. Eu am f„cut un amendament de bun-sim˛ ∫i am spus c„ aceste denumiri se pot aproba de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Acest minister d„ aprobare. Dac„ Óntr-adev„r Domniile lor consider„ c„ se poate aproba, s„ aprobe, dar s„ nu interzicem — Ónc„ o dat„ spun — posibilitatea ca pentru o anumit„ activitate specific„ ∫i economic„ s„ nu se poat„ folosi aceast„ denumire.
Deci acesta este amendamentul meu ∫i cred c„ este de bun-sim˛: s„ se fac„ Ónregistrarea numai cu acordul ministerului. Deci nu am mers pe o deschidere total„, o aprobare... a acestor... o Ónregistrare simpl„, pe o Ónregistrare complicat„, destul de centralizat„ a acestui minister care poate s„ aprobe sau nu. Dar eu la acea aprobare pot s„ fac contesta˛ii ∫i pot s„ m„ judec Ón instan˛„ Ón situa˛ia Ón care se face un abuz. Œn situa˛ia Ón care exist„ interdic˛ia eu nu mai am nici o cale s„ Ómi ap„r drepturile respective. ™i vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ ast„zi exist„ — ∫i reprezentanta ministerului ne-a spus — un num„r important, de c‚teva sute de societ„˛i care sunt Ón aceast„ situa˛ie ∫i urmeaz„ s„ li se interzic„ folosirea denumirii. ™i eu cred c„ aceste unit„˛i pot s„ ob˛in„ avizul sau aprobarea ministerului ∫i s„ func˛ioneze mai departe.
Da, mul˛umesc. Domnul senator Pruteanu.
Cu tot respectul, m-a∫ Ónscrie Ón contradictoriu fa˛„ de amendamentul propus de domnul coleg Popa, pentru c„ apreciez c„ asemenea denumiri, cum sunt cele men˛ionate Ón proiectul pe care Ól avem Ón discu˛ie, sunt ca un fel de certificat. Ele confer„ implicit un prestigiu ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 deci pot constitui obiectul unei Ón∫el„torii. O asocia˛ie de c‚teva persoane, de o seriozitate Óndoielnic„, Ó∫i pot spune îInstitutul academic“. Exist„ o societate academic„. Se abuzeaz„ — spunea chiar ∫i pre∫edintele Academiei Rom‚ne, domnul Eugen Simion — de denumirea de academie. De asemenea, se abuzeaz„ de sensul teritorial al cuv‚ntului na˛ional. Dincolo de sensul s„u ideologic, exist„ un sens teritorial, adic„ de acoperire larg„, de importan˛„ pentru Óntreaga Rom‚nie. Or, adesea, institu˛iile denumite cu acest epitet nu au deloc anvergur„ na˛ional„ ∫i sunt ni∫te ∫arlatanii. A∫a c„ eu cred c„ trebuie s„ manifest„m o anumit„ severitate ∫i, Óntr-adev„r, s„ plas„m un filtru foarte sever pentru utilizarea acestor denumiri, care Ón fond Ón∫al„ opinia public„.
Da, mul˛umesc, mai ales c„ Ón urm„ cu o jum„tate de or„ discutam exact despre acest lucru Ón ceea ce Ónsemna Fondul Na˛ional de Investi˛ii. ( _Comentarii Ón sal„.)_
V„ rog, punctul de vedere al Executivului Ón leg„tur„ cu amendamentul domnului senator Popa. ( _Comentarii Ón sal„.)_
Domnule pre∫edinte, amendamentul distinsului domn senator Popa vizeaz„ modificarea produs„ la articolul 39 punctul 2 prin care, Óntr-adev„r, se interzice Ónscrierea unei firme care con˛ine cuvintele sau sintagmele: îacademic, ∫tiin˛ific, academie, universitate, universitar, ∫coal„, ∫colar“. Deci Ón ceea ce prive∫te ace∫ti termeni, este interzis„ folosirea lor Ón denumirea unei societ„˛i comerciale ∫i nu se poate ob˛ine aprobarea unuia sau altuia dintre organismele prev„zute de lege. O astfel de modificare operat„ la art. 39 a fost necesar„ pentru a face compatibil acest articol cu dispozi˛iile cuprinse Ón Legea nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne, art. 23, sintagma îAcademia Rom‚n„“ nu poate fi folosit„ de nici o alt„ institu˛ie, public„ sau privat„, Ón cuprinsul denumirii acesteia, precum ∫i cu Legea Ónv„˛„m‚ntului, conceptele fiind proprii sistemului educa˛ional, iar potrivit art. 104 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995 îÓnv„˛„m‚ntul particular func˛ioneaz„ legal numai dac„ este organizat ∫i func˛ioneaz„ pe principii nonprofit“. A institui o posibilitate de aprobare de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii este absolut superflu„ c‚t timp se interzice. Sigur, ordonan˛a a fost avizat„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i nu s-ar face dec‚t ca acest organism s„ emit„ Óncontinuu aviz negativ la toate solicit„rile de folosire a unor astfel de termeni Ón denumirea societ„˛ilor comerciale.
Da, mul˛umesc. V„ rog, domnul senator Popa.
Domnule pre∫edinte, vreau s„ Ói aduc aminte doamnei ministru c„ aceast„ Ónregistrare nu se interzice dec‚t dac„ noi vot„m, deci dac„ noi nu vot„m interzicerea. Nu stabile∫te Guvernul interziceri. De asemenea... De ce ne ascundem dup„ deget, de ce nu spunem adev„rul? ™arlatania respectiv„ am acuzat-o de fiecare dat„ c‚nd ea, Óntr-adev„r, a existat ∫i au fost dovezi de ∫arlatanie. Aici nu este vorba dec‚t de a func˛iona Ón calitate de ∫coal„ ∫i folosesc aceast„ denumire, care urmeaz„ a fi interzis„, dac„ Óntr-adev„r, f„r„ ∫arlatanie, aceast„ societate func˛ioneaz„ ca o ∫coal„, de Ónot — a∫a cum v-am spus — sau de dans.
Este o problem„, Ónc„ o dat„ spun, de principiu. Filtrul de care spunea˛i e corect. Filtrul acesta... este nevoie de el ∫i poate s„-l fac„ ministerul. Ce cerem at‚t de cumplit, ce este at‚t de complicat? De ce dumneavoastr„ da˛i din start verdictul îavize negative“? De ce, dac„ exist„ motiva˛ie special„ pentru ca acea firm„ cu denumirea î™coala de scufund„ri“ s„ func˛ioneze, s„ nu func˛ioneze? Pentru c„ — Ónc„ o dat„ spun — cineva are ceva Ómpotriva îAcademiei Ca˛avencu“ sau institutelor de politici, institutului academic ∫i a∫a mai departe. Aici este un r„zboi Óntre Guvern ∫i aceste institu˛ii. Asta este realitatea. ™i atunci lu„m metoda comunist„, interzicem. V„ rog s„ m„ crede˛i c„ va fi prima ordonan˛„ care va fi suspendat„ Ón decembrie... ( _R‚sete Ón sal„.)_
V„ mul˛umesc pentru modul democratic Ón care v„ sus˛ine˛i argumentele.
Pe cuv‚nt de onoare.
Dar s„ ∫ti˛i c„ nu v„ lu„m Ón serios. V„ rog. Nu v„ lu„m Ón serios, Ón sensul c„ dumneavoastr„ sunte˛i un democrat, nu c„ n-a˛i face-o.
V„ rog, domnul senator Szabó.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Stimat„ doamn„ secretar de stat,
Eu cred c„, Ón principiu, a aborda problema Ón modul acesta comport„ anumite riscuri. Acum, domnul senator Popa mi-a luat vorba din gur„. Eu a∫ fi vrut s„ formulez un amendament aici Ón leg„tur„ cu denumirea acelei institu˛ii — c„ ea a devenit o institu˛ie — a democra˛iei, care s„ fie exceptat„ de la prevederile acestei legi. Altminteri, nu votez legea. Cu alte cuvinte, pretind ca aceast„ gazet„ s„pt„m‚nal„ a c„rei ˛int„ am fost ∫i eu, ca parlamentar, nu o dat„, s„-∫i poat„ p„stra actuala denumire.
Dar nu pentru asta am venit la microfon, ci pentru ca s„ atrag aten˛ia, poate c„ Domniilor voastre nu le-a s„rit
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Ón ochi, c‚teva Dacii circul‚nd prin ora∫ul acesta — Bucure∫ti — ∫i purt‚nd pe portier„ o insign„ ∫i o denumire absolut ∫ocant„ îRomanian Securites Service“. Nu uita˛i c„ a primit decizie, certificat, este Ónregistrat„. O firm„ de paz„, nici nu e prea grozav„. Aici trebuie s„ punem r‚nduial„, totu∫i. Adic„ sunt anumite chestiuni pe care numai statul ∫i le poate aroga. S„ nu le poat„ ob˛ine firme din acestea...
Nota Bene: Interven˛ia mea se adreseaz„ c„tre aceia care, av‚nd competen˛„ de aprobare Óntr-un domeniu special, ∫i-au permis s-o fac„ sub aceast„ denumire. Deci nu cred c„ numai acolo este sediul. Œn orice caz îJos m‚inile de pe «Academia Ca˛avencu»“ ( _Comentarii. Aplauze.)_
Domnul senator Sergiu Nicolaescu.
Stima˛i colegi, s„ Óncerc„m s„ fim rezonabili. Hai s„ ne uit„m ∫i Ón jurul nostru ce se petrece. Œn America, de pild„, exist„ îAcademia American„ de Film“ - ∫i asta nu a jignit pe nimeni —, care acord„ premiile Oscar. La urma urmei o no˛iune îacademia... academic„“ ∫i a∫a mai departe poate fi rechizi˛ionat„? Poate constitui un monopol al Academiei Rom‚ne ∫i doar Ón acest context poate fi folosit„ no˛iunea?
S„ lu„m un alt exemplu. De exemplu, sunt de acord — ∫i lucrul acesta exist„ Ón Germania, de pild„. Œn Germania nu po˛i s„ formulezi ora∫ul respectiv, de pild„, s„ bagi München Ón titulatura firmei. Exista o firm„ îTele München“ ∫i a trebuit s„ o desfiin˛eze. De asemenea, nu po˛i s„ folose∫ti îna˛ional“. Avea dreptate colegul care spunea... cu îRomanian Securites Service“. Cum de a sc„pat o asemenea titulatur„? Deci cred c„ lucrurile, Óntr-adev„r, trebuie s„ ne dea de g‚ndit, dar cred c„ ne-am gr„bit formul‚nd doar c‚teva din aceste no˛iuni. Ele sunt mai multe. Iar îAcademia Ca˛avencu“ vrem, nu vrem, e o problem„.
V„ rog, domnul senator Marius Munteanu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Dac„-mi permite˛i?
Numai pu˛in, doamna secretar de stat. Mai sunt c‚˛iva colegi care au solicitat cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu nu fac dec‚t s„ reiterez o idee pe care am f„cut-o ∫i vreau s„ sus˛in ceea ce Guvernul ∫i comisia sus˛in ast„zi Ón fa˛a noastr„. Noi am mai trecut... De fapt acum discut„m despre ni∫te modific„ri la legea
respectiv„. Noi am mai discutat profund pe aceast„ lege ∫i cu to˛ii am votat-o p‚n„ la urm„. Trebuie, totu∫i, s„ d„m ni∫te exemple s„ vedem c„ e bine ce se spune de c„tre Guvern ∫i de c„tre comisie. Trebuie s„ introducem aceste restric˛ii. Sunt o sumedenie de exemple pe care ∫i atunci le-am spus ∫i vreau s„ le reiau ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„. Spre exemplu: Institutul Na˛ional de Seismologie — S.R.L. Aten˛ie, este o firmuli˛„! Nu se poate a∫a ceva. îAcademia de Poli˛ie Life Star“ — S.R.L. Nu se poate a∫a ceva!
Deci p„rerea noastr„ este... ( _Comentarii.)_ Se poate, fiindc„ au trecut, deoarece cadrul legislativ permitea. Credem c„ trebuie Óngr„dite aceste lucruri prin textul legii. ™i Ón al doilea r‚nd, ne-am l„murit p‚n„ la cap„t cu un lucru pe care toat„ opinia public„ ast„zi ∫i zilele care au trecut Ól a∫tepta cu mare aten˛ie. Ast„zi ne-am l„murit c„, de fapt, Alian˛a îD.A.“ are un candidat pentru prim-ministru, pentru c„ domnul coleg ne-a avertizat c„ Ón decembrie va abroga. Deci s„-l felicit„m de acum pe domnul coleg pentru candidatura la func˛ia de primministru.
Nu v„ sim˛i˛i vizat, pentru c„ nu v-a pomenit numele. O fi altcineva. V„ da˛i seama ce b„t„lie e pentru func˛ia asta de prim-ministru? ( _Se amuz„.)_
Domnu’ Popa, ne cunoa∫tem de mult, v„ rog, lua˛i loc Ón banc„. Domnul senator Pruteanu.
Domnule pre∫edinte, da’ cu î™coala de ∫oferi Ionescu“ — S.R.L. ce ave˛i, domnilor? C„ sunt at‚tea... Œn fiecare jude˛ exist„ c‚teva ∫coli c„rora urmeaz„ s„ li se interzic„, prin radiere ∫i amend„...
Are termen de 6 luni s„ intre Ón legalitate.
P„i ce legalitate e asta?
Dar ce S.R.L. e „la care spune îAcademia de Poli˛ie“ — S.R.L., nu ∫tiu cum...?
Pentru asta am cerut avizul ministerului. Dac„ nici ministerul nu are discern„m‚ntul s„ dea un aviz pentru asemenea academie sau pentru o ∫coal„ de ∫oferi care func˛ioneaz„ conform legii, atunci ce o s„ facem, unde o s„ ajungem dac„ nu mai avem Óncredere Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii?
M„ ierta˛i, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator Pruteanu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Nu sunt eu un admirator al Guvernului, Óns„ dac„ Ón aceast„ ini˛iativ„ are dreptate, eu o sus˛in.
Vreau s„-i r„spund domnului care o s„ abroge ceva Ón decembrie, nu ∫tiu exact ce, n-am Ón˛eles bine ce, vreau s„-i spun urm„toarele: cu aerul c„ a f„cut o descoperire ∫i c„ pune degetul pe ran„, domnul senator, colegul nostru, a spus c„ s-ar referi cineva ∫i c„ ne-am fi g‚ndit la îAcademia Ca˛avencu“.
Nu este c‚tu∫i de pu˛in adev„rat. Œn ce m„ prive∫te, nu m-am g‚ndit ∫i cred c„ nici colegii mei nu sunt a∫a de pu˛in inteligen˛i Ónc‚t s„ se g‚ndeasc„ la aceast„ revist„ din dou„ motive, dou„ argumente: unu, c„ aceast„ revist„ este... denumirea ei este o marc„ Ónregistrat„ care nu-i poate fi r„pit„ ∫i, doi, c„ o lege nu func˛ioneaz„ retroactiv. N-o s„ lu„m denumirile date anterior ∫i s„ le anul„m pe toate. O lege func˛ioneaz„ de acum Ónainte, de c‚nd o vot„m, a∫a Ónc‚t nu are dreptate.
Da, mul˛umesc.
Doamna secretar de stat, am Ón˛eles c„... V„ rog.
Este adev„rat ce spune domnul senator. Nu exist„ nici un pericol pentru îAcademia Ca˛avencu“. Este marc„ Ónregistrat„ ∫i, potrivit normelor metodologice, m„rcile Ónregistrate sunt exceptate, dar este al„turi de mine reprezentantul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, dac„-i permite˛i s„ expun„ punctul de vedere al acestui minister. V„ mul˛umesc.
Da, v„ rog.
## **Domnul Mihnea Postoi —** _secretar general_
_al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn momentul Ón care am formulat preciz„rile cu referire la aceste ∫coli ∫i universit„˛i, ne-am g‚ndit la cele peste 25 de universit„˛i private S.R.L. existente pe teritoriul Rom‚niei care ∫colarizeaz„ absolut ilegal peste 5.000 tineri ast„zi, Ón Rom‚nia, f„r„ s„ beneficieze Ón nici un fel de recunoa∫terea diplomei lor. Œn fiecare an, at‚t Parlamentul Rom‚niei, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, c‚t ∫i Guvernul se confrunt„ cu aceast„ situa˛ie.
De asemenea, sunt ∫coli private care func˛ioneaz„ absolut ilegal.
Toate lucrurile acestea pot primi verde, ca s„ folosesc o sintagm„ foarte uzual„, parcurg‚nd filierele de acreditare de la Ministerul Muncii, Familiei ∫i Protec˛iei
Sociale sau de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii f„r„ nici un fel de probleme, nefiind societ„˛i comerciale, ci nonprofit, a∫a cum spune legea.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Stima˛i colegi... Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. S„ rezolv„m aceast„ chestiune.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ Ónl„tur o grij„ a unora dintre noi cu privire la posibila abrogare a acestei legi, dac„ ea va fi votat„. Vreau s„ v„ spun c„ eu cunosc cine va fi propus, dac„ alian˛a va c‚∫tiga alegerile, ∫i pot s„ v„ spun c„ nu este vorba de distinsul nostru coleg Popa.
Domnule pre∫edinte, ne-a˛i luat o piatr„ de pe inim„. Oricum aveam mari probleme, dar aceasta nu Ónseamn„ c„ nu ne vom pronun˛a asupra amendamentului propus de domnul senator Popa.
Din sal„
#151211L-a retras.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œl retrage˛i, domnule senator?
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Nu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul existent Ón anex„...
Suntem Ón Ónt‚rziere cu un sfert de or„ fa˛„ de programul radiodifuzat. V„ rog s„ m„ asculta˛i.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale:
Al doilea amendament, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, deocamdat„ acela este num„rul liberalilor, este firesc s„ cad„ acest amendament fa˛„ de o st‚ng„ puternic„.
Domnule pre∫edinte, al doilea amendament este foarte simplu. Sigur, centralizarea acestor aprob„ri pentru celelalte denumiri, îna˛ional“ etc., care vin la domnul secretar general al Guvernului ∫i, dac„ este vorba de o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 denumire regional„ sau jude˛ean„, la prefectul jude˛ului, care poate s„ aprobe. Eu am cerut ca aceste aprob„ri s„ fie motivate, s„ nu spun„ doar înu“ sau îda“, s„ fie motivate Ón situa˛ia Ón care nu se accept„ denumirea respectiv„ pentru a putea face, Óntr-adev„r, un proces corect Ón contencios administrativ, Ón a∫a fel Ónc‚t partea s„ nu fie prejudiciat„.
Nici aceast„ cerere, consider eu, acest amendament nu este f„cut cu rea-credin˛„, este f„cut Ón interesul celor care au, folosesc ast„zi denumiri locale sau na˛ionale ∫i care urmeaz„ s„ intre Óntr-o procedur„ de modificare extrem de complicat„ ∫i care trebuie s„ aib„ protec˛ia legii, a procedurii de contencios-administrativ de partea lor.
Mul˛umesc.
Punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Justi˛iei.
Noi am mai discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri c„ nu era nevoie s„ fie motivat pentru c„, fiind Ón prezen˛a unui act administrativ, el presupune, prin el Ónsu∫i, motivarea.
Da ∫i, Ón plus fa˛„ de ce s-a discutat la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, potrivit normelor metodologice privind condi˛iile ∫i procedura de eliberare a acordului scris, exist„ pentru fiecare termen o serie de criterii pe care solicitantul trebuie s„ le satisfac„. C„ figureaz„ sau nu termenul motivat Ón text.... Oricum acordul trebuie s„ cuprind„ o motivare.
Mul˛umesc.
Domnul senator Iorgovan, specialist Ón drept administrativ.
apreciaz„ dac„ sunt Óntrunite...“, intervine Ón discu˛ie ceea ce spunem noi, dreptul de apreciere sau oportunitatea.
Œn situa˛ia pe care o discut„m noi, legea nominalizeaz„ punctual, denumirea îx“, denumirea îy“, denumirea îz“, deci nu este loc... academie mai mare, mai mic„, subacademie, institut, subinstitut, deci nu sunt nuan˛„ri, termenii sunt preci∫i, semantica este aceea∫i, prefectul sau autoritatea competent„ constat„ dac„ Ón actul de Ónfiin˛are, de constituire, este acest termen ∫i, pe cale de consecin˛„, emite actul administrativ care este faptul juridic ce face legea incident„ la cazul concret.
Dar disting aceast„ problem„, cel vizat, persoana Ón cauz„, dac„ apreciaz„ c„ totu∫i prefectul sau autoritatea respectiv„, administra˛ie, c„ poate s„ fie ∫i alt„ autoritate, legea d„ aceast„ posibilitate, are deschis„ calea spre contenciosul administrativ. Deci, prin urmare, nu este nevoie aici de aceast„ motivare.
Sigur, eu a∫ re˛ine o idee de principiu din ceea ce spune colegul Vlad Popa, ∫i anume o reflec˛ie pentru legea care este undeva, pe rolul Guvernului, a procedurii administrative. Deci c‚nd ne vom apleca asupra Codului de procedur„ administrativ„, de principiu, acolo trebuie s„ discut„m problema motiv„rii actelor administrative.
Mul˛umesc.
Da, mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, o singur„... un drept la replic„ foarte scurt.
Sigur c„ n-a∫ vrea s„ Ól critic acum pe colegul meu, se refer„ la alt... Amendamentul meu se refer„ la alt text dec‚t academie, ∫coal„. Este vorba de urm„torul text: îŒnscrierea unei firme care cuprinde cuvintele sau sintagmele «na˛ional», «rom‚n», «institut» ∫i...“
Domnule coleg, avem to˛i textul distribuit.
Da.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Trebuie s„ fac precizarea c„ pe mine m„ leag„ o colaborare profesional„ cu maestrul Popa Vlad, facem ∫i avocatur„ Ómpreun„, de∫i suntem Ón tabere politice adverse, dar aici nu pot s„ Ómp„rt„∫esc, m„ Óndep„rtez de opinia Domniei sale dintr-un considerent de logic„ juridic„, de ∫tiin˛„ a dreptului. Noi vorbim la ∫coal„ despre dou„ categorii de competen˛„ c‚nd ne raport„m la autorit„˛ile administra˛iei publice care trebuie, Ón esen˛„, s„ aplice legea.
Dac„ legea spune, punctual, 1, 2, 3 ∫i aceste elemente din lege doar trebuie aplicate Ón actul administrativ, noi spunem c„, Ón aceast„ ipotez„, administra˛ia este legat„ de m‚n„, adic„ este o competen˛„ legat„. Ea nu are dreptul s„ aprecieze, o fi sau nu o fi. Dac„ legea, invers, spune: îadministra˛ia
Nu, nu, domnule pre∫edinte, v„ rog frumos.
î... ∫i/sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autorit„˛ilor institu˛iilor publice“. Œn momentul Ón care cineva, secretarul general al Guvernului, scrie înu“ pe o societate care are o denumire caracteristic„ unei autorit„˛i sau este derivat... ∫i nu face nici un fel de motivare, cum m„ lupt eu, Ón calitate de petent, Ómpotriva acelui nu? Este un abuz, sigur c„ o s„ aduc probe ∫i a∫a mai departe, dar de ce este greu s„ spun„ domnul secretar general, cu tot staff-ul d‚nsului, care cunoa∫tem c‚t de mare este, sau la cancelarie, acolo, s„ spun„ de ce respinge. Pentru c„ este un derivat care nu corespunde cu... sau este o denumire care nu corespunde cu activitatea respectiv„. Este o fraz„. Numai dac„ fraza aceea nu este trecut„, adic„ motivarea nu este obligatorie, niciodat„ nu o s„ se fac„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Noi am f„cut Ón Constitu˛ie, am obligat Guvernul s„ motiveze urgen˛a la ordonan˛ele de urgen˛„, ∫i nu face acest lucru, dar„mite f„r„ s„-l oblig„m. Domnul secretar general, evident, nu va da nici un fel de explica˛ii respingerii respective. Acesta este, p‚n„ la urm„, sensul cererii noastre.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament sus˛inut de domnul senator Popa.
A˛i mai crescut. Amendamentul este respins, Óntrunind 22 de voturi pentru, 75 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Pe cel de la punctul 2 Ól mai sus˛ine˛i?
Chit c„ v„ deranjeaz„ faptul c„ am muncit ∫i mi-am f„cut ∫i eu datoria Ón calitate de senator...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu m„ deranjeaz„, dimpotriv„, a˛i v„zut, eu le
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale:
Nu, dar comentariile dumneavoastr„...
P„i nu, de 20 de minute... ∫ti˛i din ce cauz„? Am anun˛at, nu ∫tiu dac„ era˛i Ón sal„...
Da, domnule pre∫edinte, atunci ridic Ón calitate de lider de grup aceast„ problem„. Am dep„∫it termenul, orarul de activitate, urmeaz„ s„ suspenda˛i dezbaterile ∫i discut„m cu calm ∫i lini∫te Ón ∫edin˛a viitoare.
Mul˛umesc, domnul senator, c„ Ón sf‚r∫it v-a˛i uitat la ceas. V„ rog s„ observa˛i c„ toate amendamentele au fost epuizate...
Nu, nu, ultimul nu l-a˛i supus votului.
P„i a˛i spus c„ nu-l mai sus˛ine˛i...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot dac„ trebuie s„ finaliz„m, dac„ accepta˛i s„ finaliz„m aceast„ lege Ón ∫edin˛a de ast„zi.
S„ nu oprim... Mai avem un amendament Ón leg„tur„ cu legea. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i dac„ noi continu„m dezbaterile p‚n„ la epuizarea acestui raport ∫i acestei legi.
Solicitare acceptat„ de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 24 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Din sal„
#159642Liberalii nu vor s„ voteze.
V„ rog.
Deci amendamentul de la art. II se refer„ la momentul Ón care refuzul emiterii autoriz„rii respective poate s„ aib„ consecin˛e, ∫i eu am cerut s„ Ónceap„ acest termen la 3 luni de la data Ón care refuzul de emitere a acordului r„m‚ne irevocabil prin epuizarea c„ilor de atac prev„zute de lege. A∫a este normal, nu la 3 luni de la intrarea Ón vigoare a ordonan˛ei, a∫a cum scrie Ón ordonan˛„. Este o chestiune elementar„ s„ dai posibilitatea petentului s„ epuizeze c„ile de atac pentru eventuale abuzuri care se pot Ónt‚mpla prin aceast„ supracentralizare a avizelor, a aprob„rilor date.
Am o singur„ Óntrebare, c„ nu-mi este clar amendamentul. Œnseamn„ c„ legea aceasta va intra Ón vigoare Ón func˛ie de c„ile de atac utilizate de fiecare dintre firmele care sunt vizate?
Da, domnule pre∫edinte. Nu, problema este c‚nd Ól po˛i obliga pe cet„˛eanul respectiv s„-∫i schimbe denumirea. Dac„ el are dreptate ∫i c‚∫tig„, nu este normal...
Eu am pus o Óntrebare: c‚nd intr„ legea Ón vigoare, acest art. II?
Nu este adev„rat. Am spus, am ridicat aceast„ excep˛ie Ón leg„tur„ cu timpul.
V„ rog s„ sus˛ine˛i ultimul amendament de la art. II.
Sigur c„, Ón afara programului, n-a∫ putea s„ sus˛in un amendament.
Dac„ nu atac„ acel aviz, nu este Ón nici un fel, intr„ Ón vigoare, dar dac„ nu-l atac„ dup„ epuizarea acelor c„i de atac.
Deci Ón mod diferit pentru to˛i cet„˛enii sau societ„˛ile comerciale c„rora li se adreseaz„.
V„ rog, reprezentanta Executivului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
## **Doamna Rodica Constantinovici:**
Domnule pre∫edinte, din c‚te Ón˛eleg eu, acest amendament este Ón str‚ns„ leg„tur„ cu cel care tocmai a fost respins, pentru c„, prin amendamentul respins, se propunea ca ∫i termenii îacademie“, îuniversitate“, îuniversitar“ ∫i a∫a mai departe s„ poat„ figura Ón denumirea societ„˛ilor comerciale, cu aprobarea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, or, amendamentul a fost respins, ∫i c„, dac„ nu este aprobat acest termen Ón denumire, firma s„-∫i schimbe denumirea dup„ trei luni de la data epuiz„rii tuturor c„ilor de atac. Or, amendamentul abia a fost respins.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
_**:**_
Este avizul pentru îinstitut“ la art. 3. Deci celelalte aprob„ri unde, dac„ nu se prime∫te — ∫i spunea cineva, la institut na˛ional ∫i a∫a mai departe —, nu se primesc aprob„rile cuvenite de la secretariatul de stat, s„ nu intre Ón vigoare, Ón sensul c„ s„-l oblige s„ treac„ la radierea denumirii c‚t„ vreme omul este Ón proces. E o chestiune elementar„. Dar, m„ rog...
Nu, aceast„ chestiune este deja rezolvat„ prin amendamentul care a fost admis ∫i care este cuprins Ón raportul comisiei.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci amendamentul acesta se refer„ la art. 39 alin. 2, ∫i nu la art. 39 alin. 3.
Da, v„ rog, permite˛i s„ supunem la vot? Vre˛i s„ mai interveni˛i?
Din sal„
#162973Nu. Supune˛i la vot.
Domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ face˛i tot timpul comentarii. Eu Ón˛eleg c„ sunte˛i extrem de activ...
Nu comentarii, eu am spus c„ se refer„ la art. 39 alin. 2. Ce, am spus c„ e bun sau e r„u?
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
...dar dumneavoastr„ ave˛i, conform regulamentului, dreptul de a vorbi numai Ón leg„tur„ cu procedura legislativ„. Dumneavoastr„ face˛i comentarii care induc, p‚n„ la urm„, un rezultat al votului, ∫i nu e corect.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i, a∫a cum am precizat anterior, c„ acest amendament nu se refer„ la art. 39 alin. 3, ci la art. 39 alin. 2. Cu ce v„ induc? S„ v„ spun unde e f„cut amendamentul? Asta-i culmea.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu cel de-al doilea amendament sus˛inut de domnul senator Nicolae-Vlad Popa. V„ rog s„ vota˛i.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
_**:**_
Acelea sunt interzise.
Domnul senator Popa, nu pute˛i s„ v„ certa˛i cu cei 84 de senatori.
Amendamentul a Óntrunit 10 voturi pentru, 84 de voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului cu amendamentul acceptat.
Raport aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 23 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra proiectului de lege Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.
Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 20 de voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri, d‚nd posibilitatea domnului Popa, Ón situa˛ia Ón care ajunge prim-ministru, s„ fie prima lege pe care o modific„.
Nu, Guvernul.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Rectific, Guvernului condus de domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Mul˛umesc.
Deci dezbaterea este oprit„ la punctul 13 din ordinea de zi.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, prezint scuze reprezentan˛ilor Executivului care au fost prezen˛i.
Œnainte de a trece la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a depus la secretarul general al Senatului Legea pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii calamit„˛ilor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„ ∫i a Acordului de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„ dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, ac˛ion‚nd Ón calitate de Agen˛ie de implementare a Facilit„˛ii Globale de Mediu privind finan˛area Proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii calamit„˛ilor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„, semnate la Bucure∫ti la 26 mai 2004.
Pentru acest proiect de lege, stimate colege ∫i stima˛i colegi, dac„ aprecia˛i c„ ar con˛ine prevederi neconstitu˛ionale, pute˛i s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Prezint scuze reprezentan˛ilor Radiodifuziunii pentru c„ am continuat ∫edin˛a Senatului p‚n„ la aceast„ or„, av‚nd c‚teva legi extrem de importante.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ intr„m Ón ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi.
Invit la tribun„...
Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te, amintindu-le c„ aceast„ parte a ∫edin˛ei noastre este radiodifuzat„.
Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Acatrinei. Domnul senator Acatrinei.
Doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ rog s„ face˛i lini∫te. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Œn urm„ cu doi ani, printr-o declara˛ie politic„, atr„geam aten˛ia asupra ritmului lent al lucr„rilor de Ónfrumuse˛are, de construc˛ie ∫i reconstituire pentru reabilitarea Cazinoului din municipiul Vatra Dornei.
Dup„ ce, o perioad„, obiectivul turistic dornean s-a bucurat de aten˛ie din partea institu˛iilor abilitate, acesta a intrat, din nou, Óntr-un con de umbr„. Se cunoa∫te c„ municipiul Vatra Dornei este o sta˛iune balneoclimateric„ renumit„ printr-un decor alpin deosebit, vizitat„ fiind anual de zeci de mii de turi∫ti din Rom‚nia, dar mai ales din str„in„tate.
Pe fondul declara˛iilor sfor„itoare privind rolul turismului Ón economia na˛ional„, v„ rog s„-mi permite˛i s„ m„ adresez domnului premier Adrian N„stase ∫i s„ Óntreb ce m„suri are de g‚nd s„ dispun„ pentru punerea Ón valoare a importantului obiectiv pentru municipiulsta˛iune Vatra Dornei ∫i, mai ales, pentru ˛inutul Sucevei?
Solicit r„spuns Ón scris.
Domnule pre∫edinte, am ∫i o interpelare, dac„ Ómi permite˛i.
V„ rog s„ o prezenta˛i.
Cu toate c„ au f„cut numeroase proteste, precum ∫i interven˛ii la autorit„˛ile noastre abilitate, urma∫ii r„ze∫ilor dorneni nu au r„mas dec‚t cu speran˛a. Aceasta, pentru c„ acest hrisov elaborat de vod„ Sturdza nu are nici o trecere Ón fa˛a celor mai mari din zilele noastre.
R„ze∫ii spun c„, dup„ ce se vor epuiza toate c„ile de atac la instan˛ele din Rom‚nia, se vor adresa Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ nu este voin˛„ politic„ pentru punerea Ón drepturi a dornenilor Óndrept„˛i˛i.
De aceea, domnule pre∫edinte, m„ adresez domnului prim-ministru Adrian N„stase s„ fac„ demersurile necesare pentru rezolvarea favorabil„ a acestor cereri pe care le au r„ze∫ii dorneni, astfel ca ei s„ nu ajung„ la Strasbourg ∫i statul rom‚n s„ fie pus Ón situa˛ia de a ie∫i din nou cu pierderi ∫i, bineÓn˛eles, cu pierderi din autoritatea sa, ∫i chiar ˛ara noastr„.
Eu a∫ vrea aici s„ amintesc c„ r„ze∫ii sunt oameni care se lupt„ pentru dreptate ∫i fostul primar al ˛inutului Dornei, Vasile Deac, care a fost primar 28 de ani, s-a judecat 20 de ani cu Imperiul Austriac ∫i a c‚∫tigat p„durile Dornei. Cu banii c‚∫tiga˛i din aceste p„duri a construit un palat administrativ Ón municipiul Vatra Dornei, de o mare frumuse˛e.
Eu Ónsumi, fiind un urma∫ provenit dintr-o familie de gospodari a r„ze∫ilor din aceste ˛inuturi, v„ spun cinstit, aici, c„ sunt al„turi de ei, Ón calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i vom lupta p‚n„ ce se va face dreptate acestor oameni, pentru c„ o merit„. Bucovinenii nu doresc altceva dec‚t dreptate ∫i aceasta trebuie s„ o g„seasc„ la guvernan˛ii no∫tri ∫i institu˛iile abilitate.
Solicit r„spuns scris. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, v„ rog s„-mi permite˛i s„ informez c„, de mai mult timp, Liga R„ze∫ilor Dorneni din Bazinul Dornei Ó∫i revendic„ dreptul de proprietate asupra a 25.000 de hectare de p„dure ce i se cuvin.
Œn instan˛ele din Rom‚nia procesul de revendicare ini˛iat de lig„ a Ónceput din septembrie 2000, fiind la Curtea de Apel Ón prezent, cu termen de Óncepere de judecare Ón 2005.
Documentul pe care mo∫tenitorii r„ze∫i Ó∫i bazeaz„ cererile de retrocedare a fost scris Ón 1837 pe o piele de vi˛el. Pe respectivul document, voievodul Mihai Sturdza confirma c„ mo∫iile de la Dorna, ™arog ∫i P„ltinoasa sunt ale r„ze∫ilor, ˛„rani liberi, mul˛i dintre ei ridica˛i Ón diverse ranguri chiar de c„tre ™tefan cel Mare.
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi ∫i stima˛i invita˛i,
Am o Óntrebare pe care o adresez domnului ministru Bejenariu, despre o situa˛ie din jude˛ul Cluj. Comuna G„l„˛ele a beneficiat Ón anul 2003 de dou„ drumuri, prin Fondul de dezvoltare social„ al Consiliului Europei. Spre sf‚r∫itul anului, primarul, un b„iat atent ∫i descurc„re˛, afl„ c„ exist„ Programul pentru romi, promoveaz„ un contract cu secretarul general al Guvernului privind un drum de leg„tur„ Óntre drumul jude˛ean ∫i comunitatea de romi, contractul se semneaz„ Ón 17 noiembrie 2003, Ón valoare de 812 milioane de lei, se avanseaz„ o sum„ de 250 de milioane de lei. Datorit„ a ceea ce am spus Ónainte, Ón 12 decembrie, deci Óntr-o lun„ de zile, obiectivul este finalizat, are loc recep˛ia, este invitat ∫i Oficiul pentru Problemele Romilor, nu se prezint„ nimeni, ∫i aici apare o disfunc˛ionalitate, primarul nu avanseaz„ la timp factura, func˛ionarii din Secretariatul General al
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Guvernului nu-i cer s„ trimit„ factura ∫i, ca urmare a acestei situa˛ii, prim„ria r„m‚ne datoare cu 550 de milioane de lei firmei constructoare.
De un an de zile Óncerc„m s„ rezolv„m aceast„ problem„, Programul pentru romi este Ón continuare, tot ceea ce a f„cut Secretariatul General al Guvernului... a trimis un inspector de teren ∫i nu s-a g„sit nici un repro∫, lucrarea este executat„ irepro∫abil.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Aurel Rus. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu.
Ca o alternativ„, Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc se practic„ ∫i sistemul step. Care este modalitatea de cointeresare a implement„rii alternativei educa˛ionale prin _step by step_ , Ón condi˛iile Ón care Ónv„˛„torii nu sunt pl„ti˛i pentru orele efectiv realizate?
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
Dac„ Ómi permite˛i, am ∫i dou„ Óntreb„ri.
Sunt acela∫i senator Ioan Aurel Rus din Grupul parlamentar al P.R.M.
V„ rug„m, s„ le auzim.
Œntrebare adresat„ Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, doamnei ministru Adriana f c„u.
V„ Óntreb: cine r„spunde de Ónc„lcarea legilor privind distribu˛ia presei? Cotidianul îTricolorul“ nu ajunge Ón multe jude˛e ale ˛„rii ∫i nu se g„se∫te, la unele chio∫curi, de v‚nzare, la mul˛i abona˛i ajunge doar a doua zi. E instaurat un boicot mediatic Ómpotriva acestui ziar?
Se va vedea. Datoria d‚nsei este s„ urm„reasc„, nu a mea s„ v„d cine se ocup„ de lucrurile astea. Eu Óntreb.
™i o Óntrebare adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Mihai T„n„sescu: cum pot fi ajuta˛i disponibiliza˛ii de la S.C. îAbrom“ — S.A. B‚rlad, prin aplicarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8 din 2003, valabil„ doar p‚n„ la 30 septembrie 2004? Ce m„suri s-au luat de c„tre A.V.A.S. ∫i ministerul pe care Ól conduce˛i?
Prezint al„turat ∫i adresa acestora c„tre Consiliul Jude˛ean Vaslui.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator. Œn situa˛ia Ón care vom vedea c„ acest lucru nu cade Ón responsabilitatea d‚nsei — eu sunt convins c„ nu cade —, o s„ dirij„m Óntrebarea respectiv„ c„tre cealalt„ institu˛ie, cred c„ este vorba de Po∫ta Rom‚n„, c„ distribu˛ia se face...
Este ∫i Po∫ta Rom‚n„, este ∫i... am‚ndou„ primesc abonamente. Situa˛ia este destul de critic„ Ón multe jude˛e ale ˛„rii ∫i pentru asta am f„cut interven˛ie Ón Senat.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ionel Alexandru.
Eu am f„cut aceast„ precizare ca s„ nu ni se spun„ peste o s„pt„m‚n„, dou„, înu este Ón responsabilitatea noastr„“, s„ vedem unde g„sim r„spuns, s„ Ól avem.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ prezint, mai Ónt‚i, o interpelare adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.
Domnule prim-ministru,
V„ rog s„ Ómi comunica˛i motivele pentru care s-a acceptat...
Nu. Eu v„ r„spund c„ nu.
™i o ultim„ Óntrebare...
R„spunsul Ól a∫tept de la doamna ministru.
P„i interpelare?! Dumneavoastr„ nu sunte˛i Ónscris la interpel„ri.
Ba da, ia uita˛i-v„! Uita˛i-v„, c„ este!
Dar de ce de la d‚nsa? Eu nu cred c„ de la d‚nsa, cred c„ de la Po∫ta Rom‚n„ sau, nu ∫tiu, pe unde face˛i distribu˛ia.
Œn cinci minute vre˛i 30 de in∫i... V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Oricum este destul de scurt. Revin.
Domnule prim-ministru,
V„ rog s„ Ómi comunica˛i motivele pentru care s-a acceptat semnarea contractului cu firma american„ Bechtel privind construirea autostr„zii Bra∫ov-Bor∫, Ón condi˛iile Ón care s-a constatat faptul c„ pre˛ul pe kilometru de autostrad„, practicat de aceast„ firm„, este cel mai scump din Europa?!
Se cunoa∫te ∫i faptul c„ Fondul Monetar Interna˛ional a solicitat guvernului dumneavoastr„ un audit independent pe aceast„ problem„ ∫i, din datele de care dispun, ∫tiu c„ firma Bechtel ∫i-a calculat singur„ pre˛ul pe kilometru la aceast„ autostrad„, acesta ajung‚nd la 5,4 milioane de euro.
Œn acela∫i timp, autostrada Bucure∫ti-Constan˛a a avut un pre˛ pe kilometru de 1,5 milioane euro, iar autostrada care se va construi Óntre Bucure∫ti ∫i Bra∫ov are stabilit un pre˛ aproximativ Ón jur de 2 milioane euro.
Men˛ionez c„ pentru o alt„ autostrad„, construit„ de aceea∫i firm„, Bechtel, Ón Croa˛ia, pre˛ul pe kilometru a fost de 4,1 milioane euro.
De aceea v„ rog s„ Ómi explica˛i motivele care au dus la un pre˛ a∫a de ridicat, c‚t ∫i pe cele pentru care contractul cu aceast„ firm„ este ˛inut secret, cu toate c„ finan˛area se va asigura de la bugetul de stat, iar dumneavoastr„, Ón calitatea pe care o ave˛i, sunte˛i obligat s„ face˛i public acest contract finan˛at de cet„˛eni.
Œntrebarea se refer„ la urm„toarea problem„ ∫i este adresat„ domnului ministru Marian S„niu˛„, de la administra˛ie ∫i interne.
## Domnule ministru,
Dat fiind faptul c„ este cunoscut„ situa˛ia furtului de fier vechi care este, Ón acela∫i timp, o afacere foarte profitabil„ de mult„ vreme Ón Rom‚nia, v„ rog s„ Ómi r„spunde˛i ce m„suri noi ave˛i Ón vedere pentru eradicarea acestui fenomen?
Totodat„, v„ rog s„ Ómi comunica˛i care este rezultatul anchetei privind cantitatea, destul de mare, de cale ferat„ nou„, depistat„ Ón Portul Constan˛a, la o firm„ de fier vechi.
V„ mul˛umesc.
Da, mul˛umesc. Domnul senator Codreanu.
## Domnule pre∫edinte,
V„ mul˛umesc pentru posibilitatea punerii acestei Óntreb„ri.
Cu toate c„ am avut o discu˛ie fructuoas„ cu doamna secretar de stat Maria Manolescu referitor la aceast„ Óntrebare, doresc s„ o pun primului-ministru, ca s„ primesc un r„spuns scris.
Ca atare, Óntrebarea este adresat„, dup„ cum spuneam, domnului prim-ministru.
## Domnule prim-ministru,
C‚nd considera˛i c„ prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar, Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, vor fi puse Ón aplicare?
Solicit acest r„spuns deoarece am avut multe interven˛ii la Ministerul Finan˛elor Publice, dar am primit unul ∫i acela∫i r„spuns: c„ nu are cine s„ verifice ∫i s„ avizeze dosarele Ón cauz„.
De asemenea, Ón con˛inutul aceleia∫i Óntreb„ri: dar prevederile Legii nr. 290/2003, ale c„ror norme de punere Ón aplicare trebuiau s„ apar„, conform prevederilor legale, Ónc„ din luna august 2003 ∫i au ap„rut Ón luna iulie 2004? Legea, dup„ cum se ∫tie, se ocup„ de acele desp„gubiri pentru refugia˛ii din f nutul Her˛a, nordul Bucovinei ∫i Basarabia. Dar pentru prevederile Legii nr. 10/2001?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Da, v„ mul˛umesc.
Domnul senator Victor Andrei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ numesc Andrei Victor, reprezint Grupul parlamentar P.R.M. ∫i interpelarea mea se adreseaz„ Ministerului Public, respectiv domnului procuror general Ilie Boto∫.
## Domnule procuror general,
Av‚nd Ón vedere c„ Ón Monitoarele Oficiale nr. 100 bis/2000 ∫i 586 bis/2001 Ón care au fost publicate numele celor ce au dob‚ndit calitatea de revolu˛ionar s-au operat numeroase modific„ri, Ón sensul c„ at‚t prin hot„r‚ri abuzive ale unor reprezentan˛i cu func˛ii importante Ón stat, c‚t ∫i prin folosirea metodei eratei, anumi˛i cet„˛eni au fost îridica˛i“, cu acte Ón regul„, la rangul de revolu˛ionar, ocolindu-se astfel prevederile legale, drept pentru care v„ rog s„ Ómi comunica˛i care este temeiul legal ce a f„cut ca ace∫tia s„ fie desemna˛i revolu˛ionari Ón afara cadrului prev„zut de Legea nr. 42/1990.
™i, totodat„, s„ mi se comunice Ón scris ∫i oral, dup„ caz, dac„ au fost demarate cercet„ri privind posibile fapte penale, eventual vinov„˛iile ∫i num„rul celor care au beneficiat de aceste drepturi prin metoda eratei la care f„ceam referire.
## Da, mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe doamna secretar de stat Manolescu, s„ ofere r„spuns colegilor, dac„ sunt prezen˛i Ón sal„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004
Mul˛umesc.
Este vorba de Óntrebarea formulat„ de domnul senator Ioan Aurel Rus, cu privire la salaria˛ii disponibiliza˛i de la Societatea Comercial„ îAbrom“ — S.A., B‚rlad, r„spuns la care Ministerul Finan˛elor Publice comunic„ urm„toarele.
Problema urgent„rii aprob„rii programului de restructurare a Societ„˛ii Comerciale îAbrom“ — S.A. B‚rlad este, Ón condi˛iile prevederilor art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, de competen˛a institu˛iei publice implicate Ón privatizare, respectiv a Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Œn ceea ce prive∫te oportunitatea ini˛ierii unui act normativ care s„ prelungeasc„ aplicarea m„surilor de protec˛ie social„ peste data de 30 septembrie 2004, a∫a cum este prev„zut de Ordonan˛a nr. 124/2003 de modificare ∫i completare a Ordonan˛ei nr. 8/2003, aprobat„ prin Legea nr. 36/2004, men˛ion„m c„ aceasta nu intr„ Ón sfera de competen˛e a Ministerului Finan˛elor Publice.
Dorim s„ preciz„m faptul c„ Ón situa˛ia ini˛ierii unui astfel de act normativ de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerului Finan˛elor Publice Ói revine sarcina de a evalua impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe care Ól presupun influen˛ele financiare suplimentare.
Semneaz„ ministrul finan˛elor publice.
Œn consecin˛„, adresabilitatea f„cut„ Ministerului Finan˛elor Publice nu a fost cea corect„, Ón mod normal trebuia s„ v„ adresa˛i A.V.A.S.-ului.
Noi v„ d„m acest r„spuns scris, urm‚nd s„ v„ adresa˛i A.V.A.S.-ului ∫i ei s„ decid„ dac„ ini˛iaz„ sau nu un proiect de act normativ pe problema respectiv„.
Da, mul˛umesc. Domnul senator Ón mod cert va Ónainta interpelarea respectiv„ ∫i A.V.A.S.-ului, pentru a primi un r„spuns concret. Mul˛umesc.
Cine mai este prezent? V„ rog. S„ vedem dac„ mai sunt colegii no∫tri prezen˛i, v„ rog s„ preciza˛i c„ror domni senatori dori˛i s„ oferi˛i r„spuns.
Dac„ pachetele cu ziare nu sunt puse la dispozi˛ia po∫tei Ón timp real, nu mai are ce s„ fac„ cu ele, adic„ dac„ nu le are nu are cum s„ le duc„ ∫i de aceea ajung abia a doua zi.
Da, mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œmi pare bine c„ a˛i accentuat un punct foarte important, c„ nu exist„ o Lege a presei...
A distribu˛iei presei, m„ ierta˛i, o Lege a distribu˛iei presei.
Bine, noi o s„ ne adres„m atunci celor care trebuie s„ r„spund„...
Legea presei exist„, dar, cum spunea un distins pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul Ion Diaconescu, îexist„, dar nu se respect„“.
Deci s„ Ón˛eleg c„ acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i aici.
Oricum, este o lege veche ∫i este c„zut„ Ón desuetudine.
Mai ave˛i alt r„spuns?
Nu.
Nu, mul˛umesc.
V„ rog, sunt prezen˛i colegii?
## **Domnul Adam Cr„ciunescu —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Da.
## **Domnul Eugen Dogariu —** _secretar de stat_
## _Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**
Domnului senator Aurel Ioan Rus, referitor la Óntrebarea cine r„spunde la Ónc„lcarea Legilor privind distribu˛ia presei.
Din p„cate, nu exist„ a∫a ceva, Legea presei, leg„turile de distribu˛ie se stabilesc contractual Óntre cei care distribuie ∫i Óntre cei care beneficiaz„ de respectivul serviciu.
Œn cazul ziarului îTricolorul“ s-ar putea s„ fie vorba de îRodipet“, po∫ta realiz‚nd doar distribu˛ia la abona˛i.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, dac„ este prezent.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Referitor la Óntrebarea formulat„ de domnul senator Valentin Ciocan, v„ comunic„m urm„toarele:
Agen˛ia SAPARD, prin Direc˛ia de Control ∫i Antifraud„, a procedat la verificarea documenta˛iei licita˛iilor de atribuire a contractelor de lucr„ri pentru proiecte SAPARD derulate la Consiliile locale ™u∫ani,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 One∫ti ∫i Peri∫ani din jude˛ul V‚lcea, urm„rind, Ón principal, cele dou„ aspecte din sesizare: modul de desf„∫urare a licita˛iilor ∫i stadiul de execu˛ie a lucr„rilor.
Privitor la Grupul de firme SARTEX, preciz„m c„ aceast„ firm„, S.C. SARTEX, este ac˛ionar majoritar la S.C. îConstruc˛ii c„i ferate ∫i alte c„i de comunica˛ie“ — S.A. R‚mnicu V‚lcea.
Aceast„ firm„ a adjudecat la licita˛ie proiecte din comunele ™u∫ani, Ione∫ti ∫i Prudeni. Referitor la...
Mul˛umesc. Ave˛i r„spunsul mai detaliat, nu?
Œl dau Ón scris mai detaliat, dar numai anumite aspecte voi exemplifica.
Sigur, da˛i r„spunsul Ón scris, colegul vrea s„ Ól foloseasc„...
Referitor la proiectul de modernizare a drumului comunal Ione∫ti-Scundu, Direc˛ia de Control ∫i Antifraud„ a Agen˛iei SAPARD a efectuat un control documentar, Ón urma contesta˛iei depuse de c„tre S.C. Confort Total Construct S.R.L. Bucure∫ti, firm„ participant„ la licita˛ie, Óns„ Ón urma controlului nu s-au confirmat neregulile sesizate.
Fa˛„ de observa˛iile domnului senator privitoare la Consiliul Local Prudeni, preciz„m c„ Direc˛ia de Control ∫i Antifraud„ Óntocmise raportul de control, Ónregistrat la Agen˛ia SAPARD sub nr. 4734, Ón care a men˛ionat existen˛a unei suspiciuni de fraud„, dar aceast„ investiga˛ie s-a f„cut prin Departamentul de Inspec˛ie al primului-ministru. S-a primit nota de informare din 28.06.2004, prin care se comunic„ c„ au fost respectate prevederile Manualului de instruc˛iuni SAPARD.
Tot la Prudeni, Direc˛ia de Control ∫i Antifraud„ a Óntocmit raportul de control nr. 178, Ónregistrat la Agen˛ia
SAPARD, prin care s-a solicitat rambursarea sumei de 765.500.000 lei, reprezent‚nd cheltuieli neeligibile efectuate, aferente activit„˛ii de proiectare, faza divizieexecu˛ie, pentru care s-a organizat licita˛ie separat„, dar care, de fapt, a fost inclus„ Ón proiectul tehnic, din cererea de finan˛are suma Ón cauz„ fiind recuperat„ din tran∫a urm„toare de plat„.
Referitor la stadiul fizic al lucr„rilor de execu˛ie, men˛ion„m, Ón primul r‚nd, c„ termenul limit„ este 30 septembrie, ∫i nu 20 septembrie.
Da, am Ón˛eles, domnule secretar de stat.
™i stadiile fizice sunt peste 52% pentru toate lucr„rile.
Sigur, v„ rog s„ oferi˛i r„spunsul detaliat, colegul vrea s„ Ól valorifice, s„ vad„ despre ce este vorba...
Œl avem ∫i Ól vom trimite.
Sigur, dac„ are vreo nel„murire o s„ mai ia leg„tura cu dumneavoastr„, c„, Ón definitiv, este o problem„ cu care a˛i sesizat, rug„mintea este s„ i-l Ónm‚na˛i.
Mai ave˛i alt r„spuns s„ oferi˛i, domnule secretar de stat?
Nu, mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu.
Da˛i-mi voie, atunci, s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.
V„ mul˛umesc mult.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#188045**Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 , Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“**
**ISSN 1220–4870**
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 121/30.IX.2004 con˛ine 40 de pagini.**
**Pre˛ul 76.000 lei**
Pentru boli pulmonare: Govora, Sinaia, Predeal, Moneasa.
Pentru nevroze: Predeal, Sinaia, Bu∫teni, Herculane. Pentru ginecologie: Sovata, litoralul etc.
Acestea sunt doar c‚teva mostre care, exploatate ra˛ional, ar aduce sume fabuloase economiei noastre na˛ionale, prin factori pu∫i la dispozi˛ia noastr„ de natur„, multe dintre ele, valorificate Ónc„ din perioada dacoroman„.
Tragedia mare este c„ vilele ∫i drumurile de acces din unele sta˛iuni s-au degradat sau au fost l„sate inten˛ionat Ón paragin„ — Borsec, Buzia∫, Govora etc. — pentru a putea fi cump„rate la pre˛ de nimic.
Trebuie tra∫i la r„spundere cei ce au f„cut acest lucru. Administra˛iile locale trebuie obligate s„ le reintroduc„ Ón circuitul func˛ional, de urgen˛„. Popula˛ia ˛„rii noastre cere imperativ s„ fac„ tratamente Ón sta˛iuni,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Óns„, practic, la ora actual„, ori sunt mult prea scumpe, cele care mai func˛ioneaz„, sau cele care ar fi accesibile sunt nefunc˛ionabile.
Factori responsabili de traducere Ón via˛„ a acestui proiect, pe care eu Ól voi finaliza cu un proiect de lege:
— organele administra˛iei locale ∫i internelor s„ fac„ un inventar privind bazele naturale de tratament, profilul ∫i stadiul Ón care se g„sesc — Ón stare bun„, mediocre, slabe sau nefunc˛ionale — ∫i care dintre ele pot fi puse Ón exploatare c‚t mai cur‚nd, pentru etapa Ónt‚i;
— Ministerul S„n„t„˛ii, prin direc˛ia de resort, balneoclimatic„, s„ identifice care sunt unit„˛ile care pot fi introduse Ón exploatare imediat sau care necesit„ repara˛ii pentru introducerea Ón circuit;
— re˛eaua de medici speciali∫ti balneologi, inclusiv cea din Ónv„˛„m‚nt, trebuie revigorat„ ∫i cointeresat„ Ón problem„, Ón teritoriu, nu Ón birouri din ora∫e;
— Ministerul Afacerilor Externe s„ descopere — ∫i Ón acest sens m-am adresat ∫i domnului ministru Geoan„ — societ„˛i de asigur„ri din ˛„ri bogate, dispuse s„ trimit„ pacien˛i la noi, la pre˛uri negociate, cum procedeaz„ Ón prezent — ∫i trebuie s„ re˛inem acest lucru — Israelul cu sta˛iunile Felix, Covasna ∫i altele, germanii ∫i francezii cu litoralul ∫i a∫a mai departe;
— Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului s„ asigure transportul, cazarea ∫i masa p‚n„ la momentul intr„rii Ón tratament, cu curse charter sau, m„ rog, f„cute pe grupe de excursioni∫ti ∫i adu∫i Ón ˛ar„, c‚nd pacientul apoi intr„ Ón responsabilitatea unit„˛ii terapeutice. Masa, care, probabil c„ ar pune probleme, s„ se asigure cu o firm„ catering.
Prin realizarea acestui proiect am aduce un aport valutar de excep˛ie, ca Statele Unite ale Americii, Anglia, Fran˛a, Germania, Austria, Israel ∫i al˛ii, care practic„ aceste sisteme, ∫i am cre∫te prestigiul Rom‚niei pe plan extern, care, prin defini˛ie, este cunoscut„ ca un concentrat de materie cenu∫ie ∫i factori naturali de mare valoare.
Œn Óncheiere, m„ adresez pe aceast„ cale tuturor grupurilor, tuturor partidelor, ca, atunci c‚nd situa˛ia noastr„ economic„ — ca acum — sau zbuciumata noastr„ istorie ∫i fiin˛a noastr„ na˛ional„ o cer, s„ ac˛ion„m uni˛i pentru realizarea ∫i Óndreptarea acestor necesit„˛i Ón interesul ˛„rii, ∫i partidul nostru trebuie s„ fie unul singur: Rom‚nia.
Dar despre ce carte este vorba? Carte care are leg„tur„ cu subiectul anun˛at — fac trimitere la Rom‚nia Ón calea imperialismului rus — îRusia—Rom‚nia ∫i Marea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Neagr„“. O tez„ de doctorat a lui Petre Mihail Mih„ilescu, tip„rit„ la Editura Dacia Traian„ din Bucure∫ti, deci 1944, cuprinz‚nd 453 de pagini.
Œn temeiul unei bogate bibliografii rom‚ne ∫i str„ine, autorul reconstituia — Ón cuprinsul a ∫aisprezece capitole ∫i Ón cuprinsul unei ample introduceri, Ón termeni sobri ∫i preci∫i, era o tez„ de doctorat —, istoria zbuciumat„ a b„t„liei de secole pentru str‚mtorile M„rii Negre, prin prisma tendin˛elor seculare ale Rusiei de a se instala Ón zon„. Citez: îObiectivul principal ∫i permanent al politicii ruse∫ti Ón Europa, de-a lungul secolelor, a fost ∫i este cucerirea Constantinopolului ∫i a str‚mtorilor Bosfor ∫i Dardanele, adic„ Óntinderea limitelor Imperiului Rus p‚n„ la Adriatica ∫i Mediterana, marea cald„ a civiliza˛iei. To˛i istoricii ru∫i, f„r„ excep˛ie, to˛i teoreticienii panslavismului, to˛i, scriitori de seam„, to˛i b„rba˛ii de stat ru∫i s-au str„duit s„ justifice drepturile Rusiei de mo∫tenitoare a Bizan˛ului.
îDac„ Óns„ Constantinopolul sau, cum i s-a mai spus de c„tre poporul rus, fiarigradul, nu a devenit p‚n„ Ón prezent capitala Imperiului Rus, se poate spune f„r„ exagerare c„ el este de secole capitala istoriei ruse“.
Nici c„ se putea o expresie mai plastic„. ™i totu∫i, cuprinz‚nd adev„rul Óntreg al unei probleme istorice, c‚t timp Constantinopolul nu a ajuns efectiv centrul imperiului, el ∫i-a c‚∫tigat o alt„ dimensiune, aceea de capital„ a istoriografiei ruse sau sovietice.
Fapt cu totul remarcabil — pe care autorul Ól analizeaz„ ∫i trebuie s„ fie Ón aten˛ia noastr„, ∫i el expune acest fapt Ón toat„ splendoarea sa —, Ón calea imperialismului rus sau sovietic s-a interpus, mai ales Ón secolele al XIX-lea ∫i al XX-lea, Rom‚nia, care nu a renun˛at niciodat„ la misiunea ei european„. A fost o trimitere.
Acestei problematici Ói sunt consacrate Ón carte cele mai importante ∫i mai vaste capitole, acoperind fie epoca r„zboiului Crimeei, deci mijlocul secolului al XIX-lea, confluen˛a veacurilor al XIX-lea—al XX-lea, politica Rusiei sovietice Ón 1917-1939 ∫i perioada celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Ón plin„ desf„∫urare Ón momentul definitiv„rii ∫i al public„rii c„r˛ii.
Un subcapitol special, intitulat îRom‚nia Ón conflictul actual“, reforma constitu˛ional„ sovietic„ relev„ politica agresiv„ a ˛arului Iosif Vissarionovici Stalin, concretizat„ la 1940 prin ocuparea Basarabiei ∫i Nordului Bucovinei, de unde rezult„ toat„ problematica actual„ de teritorii, de canale ∫i a∫a mai departe, precum ∫i obiectivul dintotdeauna al Kremlinului ˛aristo-ro∫u, Ónglobarea fi„rilor Rom‚ne, Ón Óntregime, Ón limitele imperiului.
Œn anii ’30, Bucure∫tii s-au l„sat antrena˛i, dup„ autor, de iluziile pacifismului sovietic proclamat de Litvinov, situa˛ie care a fost corectat„ prin odiosul pact sovietogerman de la 23 august 1939. Resping‚nd aser˛iunile propagandei comuniste, autorul subliniaz„ cu temei c„, ulterior, iar„∫i este un citat, îr„zboiul de pe frontul de est nu este dec‚t consecin˛a unui lung ∫ir de agresiuni sovietice“.
Œn r„zboiul mondial din 1939-1945, Ón curs de desf„∫urare la apari˛ia c„r˛ii, victoria U.R.S.S., prognoza autorul Petre Mihail Mih„ilescu, prevestea Ómplinirea obiectivelor permanente ale imperialismului rus sau sovietic. Œn fapt, nu numai Rom‚nia era amenin˛at„ la ’44-’45, ci Óntreaga Europ„ Est-Central„, ceea ce avea s„ fie integral confirmat de fapte, iar fa˛„ de pericolele ce se profilau Petre Mihail Mih„ilescu conchidea, pe un ton mult prea optimist Ón raport cu realit„˛ile perioadei ’44-’89: îA∫a cum am luptat timp de secole“, observa autorul, îRom‚nia va continua s„ lupte ∫i de acum Ónainte pentru ap„rarea teritoriului ei, pentru salvarea existen˛ei ei na˛ionale. Rusia sovietic„ nu trebuie s„-∫i fac„ iluzii, nici Ucraina. Ele nu vor g„si niciodat„ Ón Rom‚nia un guvern capabil s„ se preteze jocului lor perfid. Rom‚nia se va ap„ra ∫i va lupta p‚n„ la moarte, dac„ va trebui s„ moar„, dar ea va trebui, cu siguran˛„“.
Sunt convins c„, Ón acest fel, ascult„torul va Ón˛elege destinul special care i-a fost rezervat volumului, Óntr-o epoc„ Ón care nu numai titlul era incendiar, dar ∫i toate informa˛iile ∫i argumentele autorului care, Ón fond, justificau, justific„ ∫i ast„zi valabilitatea unui bine cunoscut dicton, potrivit c„ruia blestemul situa˛iei geopolitice a Rom‚niei moderne, deci din ultimele trei secole, rezid„ Óntr-un singur fapt: vecin„tatea Rusiei ∫i deopotriv„ a Ucrainei, dispropor˛ionat„ aceast„ vecin„tate, comparativ cu distan˛a noastr„ de Dumnezeu.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Deci, indiferent ce doresc diver∫i factori politici, mandatul actualului Consiliu de administra˛ie expir„ Ón luna decembrie a acestui an. Sigur c„, dincolo de componenta juridic„, exist„ o component„ politic„: voin˛a puterii.
De ce vrea puterea — c„ ea a determinat acest lucru — s„ Ónlocuiasc„ peste noapte ∫i f„r„ nici un fel de motiv Consiliul de administra˛ie? Simpla lectur„ a actualei configura˛ii a Consiliului de administra˛ie, lectura nominal„, ca ∫i a performan˛elor Consiliului de administra˛ie arat„ c„ acest consiliu de administra˛ie, care nu are culoare politic„, nici un membru al Consiliului de administra˛ie nu a fost membru m„car al vreunui partid care atunci constituia arcul guvernamental, a reu∫it s„ performeze ∫i to˛i indicatorii de performan˛„ arat„, sunt pu∫i la dispozi˛ia oricui dore∫te, un rezultat foarte bun.
Banca Na˛ional„ a Ómbun„t„˛it performan˛ele fiec„rui indicator ∫i sigur c„ un merit anume Ól are Consiliul de administra˛ie. ™i atunci, sigur, problema care se pune este care este temeiul pentru care peste noapte P.S.D.-ul a hot„r‚t c„ trebuie s„ aplice Legea nr. 312/2004 ∫i s„ schimbe durata mandatului.
Exist„ dou„ posibile ra˛iuni. Fie P.S.D.-ul a concluzionat c„ pierde alegerile ∫i atunci s-a g‚ndit s„-∫i pun„ oameni Ón Consiliul de administra˛ie c‚t mai are timp, pentru c„ 18 decembrie ar fi desigur foarte t‚rziu, fie pentru P.S.D. respectarea Constitu˛iei ∫i a legisla˛iei
este o vorb„ goal„, nu conteaz„. Altfel nu se explic„ cum Consiliul de administra˛ie, a c„rui performan˛„ nu o comenteaz„ nimeni, a c„rui structur„ nominal„ nu are nici un fel de culoare politic„, este dorit a se schimba de P.S.D. peste noapte ∫i-l ve˛i vedea cu nume politice consacrate.
Œn aceste condi˛ii, solicitarea expres„ pe care o facem, Ón spiritul Constitu˛iei ∫i al legisla˛iei, solicit„m ca mandatul actual al Consiliului de administra˛ie s„ fie prelungit p‚n„ Ón limita prev„zut„ de lege, respectiv p‚n„ Ón 18 decembrie 2004.
Un argument Ón plus al solicit„rii mele este c„ Ón situa˛ia Ón care, Óncep‚nd cu luna iunie, Consiliul de administra˛ie ar fi fost Ón afara legii, o dat„ cu intrarea Ón vigoare a Legii nr. 312/2004 el ar fi trebuit Ónso˛it de hot„r‚ri ale Parlamentului care s„-i prelungeasc„ mandatul sau s„ dea prorogare de termene, pentru c„ ∫i Ón cazuistica precedent„, c‚nd a fost Ónlocuit consiliul de administra˛ie, Parlamentul s-a pronun˛at ∫i a dat hot„r‚ri ale Parlamentului prin care a prelungit mandatul. Or, noi nu suntem Óntr-o asemenea situa˛ie.
Deci mandatul, Ón opinia noastr„, al actualului Consiliu de administra˛ie trebuie s„ fie p„strat.
Solicit toate grupurile parlamentare s„ nu accepte politizarea Consiliului de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale.
Astfel de Óncerc„ri au mai existat ∫i, dac„-mi aduc aminte, la vremea respectiv„ presa a s„rit imediat ∫i a cerut îJos laba de pe Banca Na˛ional„!“
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze.)_
De fapt, atribuirea este ilegal„ ∫i Guvernul P.S.D. face o ilegalitate.
™i acum s„ ajung la problema de fond. Vreau s„ v„ spun deschis c„ Ón concep˛ia mea, c‚t ∫i Ón concep˛ia liderului partidului pe care-l reprezint ∫i al grupului parlamentar, este nevoie de aceast„ catedral„, spun ∫i eu cu vorbele marelui C„linescu: îAvem nevoie de monumental!“ Nu sunt pentru a face numai cocioabe, numai magherni˛e, numai d„r„p„n„turi. Casa Poporului, Stavropoleos, M„n„stirile din Nordul Moldovei, Br‚ncu∫i sunt dovad„ c„ geniul rom‚nesc are ∫i for˛a aceasta de a construi mare, durabil peste mia de ani, deci cred c„ poporul acesta poate s„ fac„, are bun„tatea, are resursele s„ fac„ efortul de a construi ceva care s„ fie admirat ∫i peste o mie de ani.
Avem nevoie de monumental, dar nu cu pre˛ul unei distrugeri!
Ce Ónseamn„ urgen˛„? S„ spun exact ceea ce g‚ndesc ∫i mul˛i dintre colegii mei, to˛i, cred, este o urgen˛„ electoral„. Cred c„ P.S.D. vrea s„ capteze prin acest act bun„voin˛a Bisericii Ortodoxe cu speran˛a c„ ea va repeta gestul acela, nu foarte ortodox ∫i nu foarte fericit, de a face propagand„ electoral„: îVota˛i-l pe cutare, preaiubi˛i credincio∫i, nu-l vota˛i pe cutare, preaiubi˛i credincio∫i“. Nu cred c„ Biserica Ortodox„, Ón Ón˛elepciunea ei mare, va mai repeta gre∫eala din 2000, dar acest proiect trimis nou„, insolen˛„, pur ∫i simplu, cu procedur„ de urgen˛„, este Ón mod duhnitor un proiect cu tent„ electoral„.
Bucure∫tiul are Ón total trei parcuri mai de Doamneajut„, Her„str„ul, Ci∫migiul ∫i Parcul Carol. Parcul Carol are o vechime ∫i o frumuse˛e recunoscute de to˛i bucure∫tenii care ∫i-au f„cut drum pe-acolo ∫i pu˛ini Óntr-o via˛„ nu au trecut pe-acolo.
Nu acela este locul potrivit! Exist„ un loc foarte potrivit pentru aceast„ catedral„ de care avem nevoie ∫i eu prin aceasta pot s„ spun c„ sunt antipopulist, pierd voturi, pentru c„ foarte mul˛i oameni au mentalitatea:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 îSuntem s„raci acum, e nenorocire Ón spitale, e nenorocire Ón ∫coli, cu trei milioane lei pensie nu se poate tr„i, de ce ne trebuie cheltuiala asta imens„?“ Le spun: îOameni buni, nu am murit noi c‚nd Ceau∫escu a f„cut Casa Poporului ∫i acum putem fi m‚ndri de cl„direa asta, vin japonezi, vin americani, vin toate neamurile s„ o vad„, e o minun„˛ie pe din„untru, mai putem face o dat„ un efort, nu o s„ murim de foame, ∫i facem o catedral„ frumoas„, deci sunt pentru construirea ei, dar nu prin distrugerea acestui parc, este o datorie pentru Biserica Ortodox„, nu-i stabilesc eu priorit„˛ile, nici sarcinile, dar spun ce g‚ndesc, exist„ o bub„ acolo, exist„ o ran„, rana aceea se nume∫te V„c„re∫ti.
M„n„stirea V„c„re∫ti a fost ras„ ∫i nimeni nu a spus nimic, Ón afar„ de c‚˛iva intelectuali, acolo poate ar trebui construit„, ca o r„scump„rare, ca o sp„lare a p„catului, Catedrala Neamului sau, o propunere care-mi apar˛ine, dar nici nu ∫tiu dac„ este a mea sau am auzit-o prin discu˛iile cu al˛i intelectuali, Ón dreptul Bibliotecii Na˛ionale, vizavi este Palatul Justi˛iei, ce frumos triunghi ar fi acolo, stima˛i colegi, spiritul — Biblioteca Na˛ional„, deasupra — dreptatea ∫i al„turi — transcenden˛a, Dumnezeu. Un triunghi superb, ∫i loc este acolo berechet. V„ amintesc c„ plasarea Catedralei a constituit obiectul unor peregrin„ri ∫i al mai multor hot„r‚ri de guvern, toate foarte ferme, toate foarte Óntemeiate, odat„ era vorba s„ fie Ón Pia˛a Unirii, deasupra metroului, p‚n„ ∫i-au dat seama c„ era o abera˛ie tehnic„, era imposibil de construit pe acele catacombe care se afl„ pe dedesubt, ale metroului, apoi a mai fost solu˛ia Ón fa˛a Casei Poporului, Ón actualul parc care la r‚ndul lui se afl„ pe fostele hale, au c„zut acestea ∫i s-a ajuns la construirea pe acest osuariu care este Ón Parcul Carol. Printre dumneavoastr„ poate sunt ∫i evrei, poate sunt ∫i musulmani, dar m„ adresez cre∫tinilor, vi se pare dumneavoastr„ cre∫tine∫te s„ construim o catedral„ pe un osuariu? Pe ni∫te morminte care urmeaz„ s„ fie tulburate? Mie unuia, nu!
Ajung ∫i la monumentul care se afl„ acolo ∫i care a r„mas s„ fie dislocat. Este un monument, dup„ p„rerea mea ∫i a multor speciali∫ti, nu numai a mea, efectiv frumos îA thing of beauty is a joy forever“, spunea un mare poet englez, Wordsworth, îUn lucru frumos e o bucurie pentru totdeauna“ ∫i nu ne uit„m la Versailles ca la un simbol al feudalismului, nu ne uit„m la monumentele f„cute de un Fidias ca la un simbol al sclavagismului pe care nici unul dintre noi presupun c„ nu-l admir„, ci le admir„m pentru frumuse˛ea lor Ón sine. La fel, monumentul de acolo nu este un monument comunist, asta e o idio˛ie, arta nu are ideologie, arta e deasupra ideologiei ∫i v„ rog s„ m„ asculta˛i, spun acest lucru nu numai eu, ci speciali∫ti de un anticomunism feroce, ba chiar unii anticomuni∫ti talibani din zona de dreapta a intelectualit„˛ii rom‚ne. Ei bine, ace∫ti oameni, cu con∫tiin˛a lor artistic„ real„ spun: îEste un monument frumos!“ îHélas!“ cum ar spune francezii. Vai, este un monument frumos, chiar dac„ l-au f„cut comuni∫tii sub
Gheoghiu-Dej, chiar dac„ a fost f„cut ∫i cu scopul de a ad„posti acolo r„m„∫i˛ele marilor eroi ai comunismului, este un monument frumos, cu marmur„ adus„ din Finlanda, din Italia, cu ni∫te forme gra˛ioase ∫i nobile care arat„ aspira˛ia spre puritate, spre Ón„l˛ime, spre cur„˛enie ∫i este frumos.
Deci este un p„cat Ómpotriva artei, o crim„ de lezart„, ca acest monument s„ fie d„r‚mat ∫i Ónlocuit cu o catedral„ care ar deranja ∫i Observatorul de al„turi ∫i care ar distruge, practic, Óntreg parcul, pentru c„ la un hram Ón care se adun„ acolo zeci de mii de persoane parcul va fi c„lcat Ón picioare.
V„ aminti˛i, v„ rog, cu c‚teva luni Ón urm„, ce proteste a generat aceast„ idee de a plasa acolo Catedrala, s-a ajuns p‚n„ la crearea de lan˛uri umane ∫i v„ spun cu toat„ franche˛ea c„ a∫ face acest lucru, m-a∫ ralia oric‚nd lan˛ului uman care s-ar a∫eza acolo, Ón fa˛a buldozerelor. Nu ca un fel de eroism de doi bani, ci pentru c„ vreau cu orice posibilitate s„ Ómpiedic aceast„ barbarie de distrugere a unei opere de art„ pentru construirea alteia, c‚nd exist„ alternativ„, c‚nd se poate g„si un alt loc. Au spus lucrurile astea ∫i arhitec˛i eminen˛i, oameni admira˛i de toate taberele, cum este desenatorul ∫i arhitectul Gheorghe Leahu, care s-a pronun˛at ferm Ón acest sens, arhitectul Beldiman, pre∫edintele Uniunii Arhitec˛ilor, domnul Peter Derer, Catedra de istorie a arhitecturii ∫i de conservare a patrimoniului de la Universitatea Bucure∫ti.
A∫a c„, Ón concluzia acestei interven˛ii vreau s„ v„ spun c„ ar fi cu totul nefericit„ construirea Catedralei acolo, pe aceast„ atmosfer„ de sciziune Ón mentalul rom‚nesc Óntre cei care ar accepta lucrul „sta ∫i o majoritate — sunt convins, o majoritate — care se Ómpotrive∫te. Nu ar fi de bun augur, nu ar fi un lucru f„cut cu frica lui Dumnezeu dac„ aceast„ catedral„ s-ar a∫eza Ómpotriva voin˛ei chiar a celor pe care vrea s„-i atrag„ spre ea, a credincio∫ilor. Oameni plini de credin˛„ i-am v„zut acolo, Ón Parcul Carol, ar„t‚ndu-∫i indignarea c„ urmeaz„ s„ li se tulbure locul Ón care ei, p„rin˛ii lor, bunicii lor Ó∫i petreceau zilele de duminic„, zilele de sf‚r∫it de s„pt„m‚n„.
A∫a c„ adresez acum, calm‚ndu-mi vocea, o smerit„ rug„minte — dac„ prin acest microfon ajunge la urechile Domniilor lor — o smerit„ rug„minte c„tre mai-marii Bisericii Ortodoxe s„ nu Óntemeieze un bine f„cut duhului rom‚nesc — sunt convins de asta — pe un mare r„u.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie. ( _Aplauze.)_
Sub presiunea Uniunii Europene ∫i a criticilor, inclusiv ale P.N.L., prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 144/2004 reprezentan˛ii asocia˛iilor de consumatori au redevenit
membri ai Comitetului. Aten˛ie! Aceast„ nou„ Hot„r‚re de Guvern nu aduce vreo alt„ modificare. S-a f„cut dreptate asocia˛iilor de consumatori, dar s-a Ónt„rit rolul Comitetului? Nu, deoarece organizarea ∫i func˛ionarea au r„mas acelea∫i, ele neav‚nd nici m„car rol consultativ cu privire la elaborarea documentelor programatice, strategia ∫i programul la nivel na˛ional, ∫i respectiv Ón activitatea organelor administra˛iei publice centrale.
Nu exist„ o lege-cadru Ón domeniu. Ordonan˛a Guvernului nr. 21/1992 privind protec˛ia consumatorilor a fost modificat„ ∫i completat„, mai sunt valabile doar 16 articole din cele 61 ini˛iale, prin 10 ordonan˛e ∫i legi de adoptare a lor, dintre care 8 sunt ast„zi Ón vigoare, Ón paralel cu ea. Haosul legislativ este evident ∫i are consecin˛e nefaste asupra organismelor cu atribu˛ii Ón domeniul agen˛ilor economici ∫i al consumatorilor.
Guvernul P.S.D. a promovat proiectul Legii consumului, care a devenit Legea nr. 296 din iunie 2004, declar‚nd Ón expunerea de motive c„ scopul adopt„rii unei legi-cadru este acela îde a facilita implementarea politicii de protec˛ie a consumatorilor prin reunirea principiilor sale de baz„ Óntr-un singur act normativ“ ∫i, citez, îÓndeplinirii angajamentelor luate pentru aderarea la Uniunea European„“. Numai c„ totul este o p„c„leal„, deoarece intr„ Ón vigoare de abia la 1 ianuarie 2007 ∫i, Ón plus, nu abrog„ ordonan˛ele ∫i legile Ón vigoare, chiar dac„ copiaz„ Óntocmai cea mai mare parte din con˛inutul acestora, accentu‚nd astfel haosul legislativ. Nu prevede dec‚t 5 dintre drepturile fundamentale ale consumatorilor, Ómpotriva legisla˛iei din Uniunea European„. Ap„r„, Ónainte de toate, interesele agen˛ilor economici, ∫i nu drepturile consumatorilor. Spre exemplu, din cele 6 principii pe care le afirm„ la art. 4, 5 se refer„ la agen˛ii economici. Cu toate c„ se ∫tie c„ nivelul de informare, consiliere ∫i educare a consumatorilor este sc„zut, nu prevede introducerea educa˛iei consumatorilor Ón Ónv„˛„m‚nt, ci doar afirm„ c„ aceasta îse poate face“.
Lu‚nd cuno∫tin˛„ despre institu˛iile existente Ón statele membre ale Uniunii Europene, dar ∫i despre proiectul P.N.L. de Ónfiin˛are a Institutului Na˛ional al Consumului, Guvernul Ó∫i propune, prin textul legii, s„-l creeze. Numai c„, spre deosebire de proiectul liberal ∫i inclusiv de situa˛ia existent„ Ón Uniunea European„, unde el este un organism neguvernamental, recunosc‚nd c„ are utilitate public„, legea pesedist„ prevede ca el s„ fie organ de stat Ón subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Consumatorilor.
Toate acestea m„ determin„ s„ anun˛ c„ P.N.L. va promova un proiect de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului.
Simt nevoia s„ eviden˛iez Ónc„ un aspect. Toate m„surile adoptate de Guvernul P.S.D. prezentate mai sus se reg„sesc Ón proiectele Comisiei permanente pentru protec˛ia consumatorilor la P.N.L., publicate Ón mare parte Ón cartea îProtec˛ia consumatorilor ∫i concuren˛a pe pia˛„“, editat„ Ón 2003, distorsionate Óns„ de p„c„lelile pe care le-am semnalat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/30.IX.2004 Aceast„ declara˛ie politic„, Ón concordan˛„ cu opiniile unor reprezentan˛i ai asocia˛iilor de consumatori, demonstreaz„ Óns„ c„ Guvernul P.S.D. nu ne poate totu∫i p„c„li pe noi, Alian˛a P.N.L. — P.D., pe consumatori, mai ales pe cei asocia˛i, ∫i, cu at‚t mai pu˛in, pe reprezentan˛ii Uniunii Europene. Mul˛umesc.
Œntrebarea pe care o pun: cum are de g‚nd Secretariatul General al Guvernului s„ rezolve aceast„ problem„ a comunei G„l„˛ele? P‚n„ la urm„ am s„ indic firmei s„ dea Ón judecat„ prim„ria, iar prim„ria s„ dea Ón judecat„ Guvernul, pentru a ob˛ine aceast„ plat„. Alt„ solu˛ie noi, Ón acest moment, nu vedem.