Stenogramă plen · Senatul · 20 iulie 2005 · monitorul.ai

Stenogramă plen · Senatul · 20 iulie 2005 · monitorul.ai

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am s„ dau citire integral raportului comisiei ∫i nu Ól voi rezuma, at‚t pentru c„ nici nu este prea mare, dar ∫i pentru c„ prezint„ o importan˛„ deosebit„ ∫i nu-mi pot asuma r„spunderea s„ sintetizez cele aprobate prin vot de c„tre membrii comisiilor.

Raport comun cu privire la Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.

Œn ∫edin˛a comun„ din 7 iulie 2005, Birourile permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului au hot„r‚t ca Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 375 din 6 iulie 2005, prin care s-a constatat neconstitu˛ionalitatea unor dispozi˛ii din Legea privind reforma Ón domeniile

propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, lege asupra c„reia Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea Ón condi˛iile art. 114 din Constitu˛ia Rom‚niei, s„ fie transmis„ Comisiilor juridice ale celor dou„ Camere pentru reexaminarea dispozi˛iilor din lege declarate neconstitu˛ionale, Ón vederea punerii lor de acord cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn ∫edin˛a din 11 iulie 2005 cele dou„ Comisii juridice, convocate pentru Óntocmirea raportului comun, au luat Ón dezbatere textele din lege declarate neconstitu˛ionale, Ón vederea punerii lor de acord cu decizia Cur˛ii, a∫a cum ne oblig„ prevederile alin. (2) al art. 147 din Constitu˛ie.

Œn urma dezbaterilor ∫i a punctelor de vedere exprimate de c„tre membrii celor dou„ Comisii juridice, reprezent‚nd grupurile parlamentare, ace∫tia au hot„r‚t cu majoritate de voturi, 15 pentru ∫i 14 Ómpotriv„, s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Ón ∫edin˛„ comun„, Raportul asupra reexamin„rii unor prevederi din Legea privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, cu modific„rile prev„zute Ón anexa care face parte integrant„ din prezentul raport comun. Anexa v-a fost difuzat„ Ómpreun„ cu raportul.

Pe l‚ng„ aceasta, domnul senator Gavril„ Vasilescu a propus introducerea unei noi teze, teza a doua, la art. 24 alin. (2), cu urm„torul cuprins: îPentru ceilal˛i membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea lor, pot fi suspenda˛i din func˛ia de judec„tor sau procuror.“ Supus la vot, textul a fost respins de comisii, cu un vot pentru, 27 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Membrii celor dou„ comisii au constatat c„ prin eliminarea unor texte articolele urmeaz„ s„ fie renumerotate ∫i corelate, cu trimiterile la textele eliminate.

Œn raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar raportul, cuprinz‚nd textele puse de acord cu Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 375, urmeaz„ a fi adoptat potrivit art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Acesta este raportul, pe l‚ng„ care sunt obligat s„ informez oficial membrii celor dou„ Camere c„ ulterior Óntocmirii lui, care s-a produs alalt„ieri — 11 iulie —, ieri, 12 iulie, Ón conformitate cu art. 80 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, pre∫edintele Rom‚niei a ini˛iat o procedur„ de mediere, invit‚nd reprezentan˛ii grupurilor parlamentare, pre∫edin˛ii celor dou„ Camere, Ón primul r‚nd, primul-ministru, judec„tori ai Cur˛ii Constitu˛ionale. Œn urma consult„rilor s-a hot„r‚t ca speciali∫tii grupurilor parlamentare s„ se Óntruneasc„ asear„ Óntr-o reuniune de lucru ∫i s„ preg„teasc„, s„ studieze eventualitatea existen˛ei unor solu˛ii ∫i mai bune dec‚t cele propuse de comisie ∫i adoptate prin votul de luni ∫i care au f„cut obiectul acestui raport, Ón sensul de a Óncerca s„ se apropie de inten˛iile ini˛iatorului de lege ∫i de ceea ce, Ón concep˛ia ini˛iatorului de lege, reprezint„ reforma Ón justi˛ie, cu condi˛ia s„ fie exprim„ri constitu˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VII.2005 Aceast„ activitate a avut loc sub forma, repet, a unei consult„ri Óntre exper˛ii partidelor, motiv pentru care, Ón urma consensului realizat asear„ de cei prezen˛i, am fost mandatat s„ v„ supun aten˛iei ∫i s„ rog pre∫edin˛ii celor dou„ Camere care prezideaz„ lucr„rile s„ supun„ votului propunerea ca raportul s„ fie retrimis comisiilor reunite, pentru reexaminare, Ón vederea continu„rii c„ut„rii celor mai bune solu˛ii, reunire care s„ aib„ loc ast„zi, Ón spa˛iul, Ón timpul acestei sesiuni extraordinare. De aceea au fost preg„tite variante de lucru, astfel Ónc‚t Comisiile juridice reunite, dac„ dumneavoastr„ ve˛i hot„rÓ aceasta, s„ poat„ lucra operativ ∫i s„ ajung„ la o concluzie care, apoi, s„ constituie raportul final.

Deci v„ rog, domnilor pre∫edin˛i, supune˛i votului propunerea de retrimitere la Comisiile juridice. Mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

## Domnilor pre∫edin˛i,

Nu o s„ m„ refer la impedimentele de procedur„ pe care le ridic„ regulamentul nostru Ón leg„tur„ cu aceast„ solu˛ie de retrimitere, pentru c„ peste impedimentele de ordin strict formal, juridic, exist„ alte considerente, de ordin politic, care de data aceasta prevaleaz„.

Este vorba de o Óncercare de refacere a unui raport care a˛i v„zut cu to˛ii c„ a fost alc„tuit Ón condi˛iile cele mai regulamentare: 15 membri ai comisiei au votat Ón

consonan˛„ cu decizia obligatorie a Cur˛ii Constitu˛ionale, 14 au votat Ómpotriva Cur˛ii Constitu˛ionale, practic, Ómpotriva Constitu˛iei. √sta este raportul ∫i „sta trebuie s„-l dezbatem!

Dar a intervenit aceast„ idee de retrimitere. Sorgintea sa este categoric politic„. Ea porne∫te de la ambi˛ia Guvernului de a trece acest pachet f„r„ dezbateri parlamentare, ca acum s„ fie nevoit s„ se reÓntoarc„ la ceea ce a negat, la dezbateri parlamentare. Dar reÓntoarcerea se face prin purgatoriul unui instrument folosit ca un ∫antaj. O labilitate Ónsp„im‚nt„toare, care a f„cut acest Guvern s„-∫i asume demisia, irevocabil„ categoric, ∫i Ón c‚teva ore s„ revin„ asupra acestei demisii, care putea s„ provoace alegeri anticipate, demonstreaz„ c„ ne afl„m Ón fa˛a unui scenariu bine preg„tit ∫i Parlamentul Rom‚niei nu cred c„ este menit s„ Ónghit„ scenarii.

V„ rog s„ constata˛i c„, practic, la aceast„ or„ ne afl„m Ón fa˛a unei piese bine regizate. Se intr„ Óntr-un a∫a-zis conflict constitu˛ional ∫i apare salvatorul na˛iunii, care este domnul pre∫edinte B„sescu, c„ruia Ói serve∫te, evident, solu˛ia de retrimitere domnul pre∫edinte Adrian N„stase.

Oare, domnilor de la P.S.D., teama de alegerile anticipate este a∫a de mare Ónc‚t s„ accepta˛i orice fel de compromis Ón aceast„ situa˛ie? Asta este problema!

Partidul Rom‚nia Mare nu a provocat alegerile anticipate, sunt provocate de incompeten˛a Guvernului. Nu le-a cerut! A fost de acord, Ón condi˛iile Ón care acest Guvern le-a provocat ∫i le-a propus, ∫i nu ne dezicem de acest punct de vedere.

Suntem Ón fa˛a unei probleme de retrimitere — vreau s„ scurtez discursul meu, ca s„ nu fie eminamente politic —, o retrimitere care, conform consult„rilor de asear„, pentru c„, p„str‚ndu-ne punctul de vedere, d„m dovad„ de o atitudine constructiv„, de participare la lucr„ri, dar discu˛iile din seara precedent„ au demonstrat un singur lucru: eliminarea textelor este solu˛ia ce se p„streaz„. Numai c„ acum aceea∫i M„rie poart„ alt„ p„l„rie, care se cheam„ îreformulare“.

La o asemenea mascarad„ Óns„ noi nu mar∫„m! Punctul nostru de vedere este clar: sunt texte neconstitu˛ionale, trebuie s„ fie eliminate!

R„spunderea pentru modul Ón care se va proceda, r„spunderea ferm„, constitu˛ional„, dup„ votul Parlamentului, revine pre∫edintelui Rom‚niei. Domnia sa nu trebuie s„ se erijeze Ón omul care rezolv„ tot pe baza concilierilor, ci trebuie s„-∫i asume b„rb„te∫te r„spunderea constitu˛ional„ care Ói revine: promulg„ sau nu promulg„ ceea ce am votat noi, obiectul votului nostru, ∫i anume raportul comisiei, de eliminare. Pentru c„ pericolul este mare! Œn momentul Ón care Parlamentul voteaz„ texte reformulate, tot pachetul de legi, ∫i justi˛ie, cu celelalte prevederi, ∫i cel privind proprietatea, va fi considerat ca adoptat prin votul Parlamentului. Or, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VII.2005 este cazul ca Parlamentul s„-∫i asume r„spunderea pentru iresponsabilitatea Guvernului.

De aceea, ne opunem pentru retrimiterea la comisie. V„ mul˛umesc.

Verestóy Attila

Domnilor pre∫edin˛i, Onorat Parlament,

Distin∫i oaspe˛i,

V„ rog s„ m„ crede˛i c„ este foarte pl„cut s„ constat c„ exist„, Óntr-adev„r, o consecven˛„ Ón anumite lu„ri de cuv‚nt. Un distins antevorbitor, mai devreme, care pe o perioad„ destul de scurt„ a fost ∫i popular, dup„ aceea n-a mai fost popular, ne-a Ónv„˛at acum, Ón c‚teva cuvinte, c‚t de ferm trebuie s„ respect„m ∫i s„ fim consecven˛i cu anumite decizii.

Eu cred c„ suntem aici pentru a fi oameni politici. Sunt convins c„ tot ceea ce serve∫te pentru a face un pas Ónainte Ón legiuire ∫i ne ajut„ va fi cu un suport al majorit„˛ii acestei s„li. Sunt convins c„ demersul domnului pre∫edinte a fost bine venit ∫i a fost exact Ón momentul Ón care trebuia s„ fie. Pentru c„ exist„ posibilitatea s„ satisfacem dou„ exigen˛e. Dou„! Orice alt„ variant„ ar putea satisface numai una dintre ele, ∫i anume un pas ferm ∫i hot„r‚t pe calea reformei justi˛iei, dar cu instrumentul, cu legea, care s„ fie Óntr-o perfect„ concordan˛„ nu numai Ón con˛inut, ci ∫i Ón form„ cu Constitu˛ia.

™i, de aceea, aceste obiec˛ii de neconstitu˛ionalitate a patru articole ne cer o punere de acord, nu o eliminare. Textul Constitu˛iei este bine g‚ndit, echilibrat ∫i ne d„ posibilitatea, nou„, oamenilor politici, s„ judec„m nu numai Ón varianta îtotul sau nimic“. Ne d„ posibilitatea ∫i ne ofer„ ∫ansa s„ cre„m texte care s„ fie conforme cu Constitu˛ia ∫i, totu∫i, s„ fac„ un pas Ónainte Ón ceea ce numim noi calea reformei Ón aceast„ ˛ar„.

De aceea, consider bine venit ∫i consider eficient acest demers al domnului pre∫edinte, Ón consecin˛„, aceast„ decizie care se prefigureaz„ ∫i la care U.D.M.R.-ul va da votul, de a trimite Ónapoi la comisie aceste texte pentru o nou„ formulare, care s„ serveasc„ cele dou„ deziderate: reforma justi˛iei ∫i respectarea Constitu˛iei.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi,

Eu sunt de acord Óntr-un fel cu unele afirma˛ii care s-au f„cut aici, c„ Parlamentul este chemat îs„ scoat„ castanele“, sunt de acord c„ cineva se folose∫te de noi, dar haide˛i s„ vedem care e rolul Parlamentului, haide˛i s„ vedem dac„ nu cumva, dup„ at‚tea derapaje anticonstitu˛ionale, dup„ at‚tea derapaje Ón care institu˛iile statului au fost desfiin˛ate, au fost criticate pentru Óncercarea lor de a se pronun˛a potrivit Constitu˛iei, ieri, la Pre∫edin˛ie, a fost un act de prim„ revenire la normalitate, un act Ón care pre∫edintele ˛„rii ∫i-a adus aminte c„ este obligat s„ respecte Constitu˛ia ∫i s„-l respecte pe cel care este garantul Constitu˛iei, adic„ Curtea Constitu˛ional„. Acolo nu a fost at‚t un act de mediere Óntre un act constitu˛ional, acolo a fost un act de recunoa∫tere a unui act constitu˛ional ∫i, poate, un merit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VII.2005 Ón aceast„ privin˛„ Ól are ∫i consiliera pe probleme juridice, doamna Renate Weber, care demonstreaz„ c„ societatea civil„ poate s„ dea ∫i d„, de regul„, ∫i oameni excep˛ionali, valoro∫i. Din p„cate, d„ ∫i excep˛ii.

Apropo, Óns„, de rolul Parlamentului ∫i de discu˛ia care a avut loc ieri la pre∫edinte. Acum Parlamentul are posibilitatea s„ demonstreze c„ este reprezentantul suveran al poporului ∫i c„ el este cel c„ruia Ói pas„ de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ ˛ar„. Este cel care trebuie s„ vad„ c„ ˛ara, acum, are nevoie de ie∫irea din aceast„ criz„ pe care ne-au dat-o, pe de o parte, natura ∫i, pe de alt„ parte, crizele institu˛ionale ∫i constitu˛ionale care au fost create superficial. Putem acum s„ demonstr„m c„, de∫i prea t‚rziu, aici sunt dezbaterile care pot aduce lumin„, aici sunt dezbaterile Ón care se pot na∫te solu˛ii constitu˛ionale, Ón care se pot na∫te adev„ratele legi ale reformei.

S-a spus aici c„ noi nu putem s„ facem dec‚t s„ elimin„m textele neconstitu˛ionale. Nu este adev„rat, Ómi cer scuze fa˛„ de distinsul meu prieten, Constitu˛ia spune c„ Parlamentul, cu prilejul reexamin„rii acelei legi care a fost declarat„ neconstitu˛ional„, trebuie s„ pun„ de acord textele legii cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i cu Constitu˛ia. Aceasta nu se face numai prin eliminarea textelor, se poate face ∫i prin construirea unor texte adecvate, care s„ ˛in„ seama ∫i de inten˛ia autorului, dar s„ supun„ aceast„ inten˛ie rigorilor Constitu˛iei ∫i rigorilor Cur˛ii Constitu˛ionale.

De aceea, noi putem acum, chiar ∫i regulamentar, s„ relu„m Ón discu˛ie raportul Comisiilor juridice reunite ∫i s„ g„sim acele texte care pot, practic, prelua unele dintre inten˛iile autorilor, f„r„ a impieta asupra principiilor fundamentale: suveranitatea Parlamentului, inamovibilitatea judec„torilor, neretroactivitatea legii, chestiuni care trebuie respectate cu sfin˛enie.

Œn acest cadru putem s„ g„sim acele texte care s„ ne aduc„ la un compromis ∫i care s„ demonstreze c„ aceast„ lege a vrut s„ fie folosit„ doar ca un pretext pentru declan∫area unui proces electoral de care ˛ara nu avea nevoie acum. S„ demonstr„m ∫i ˛„rii, ∫i pre∫edintelui, ∫i tuturor, c„ Parlamentul este acea formul„, acel organism, acel for de dezbateri care solu˛ioneaz„ adev„ratele probleme ale ˛„rii ∫i care, de fapt, scoate ˛ara ∫i poate scoate ˛ara din orice impas posibil.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Deci sunt de acord s„ fie retrimis Comisiilor juridice, ∫i, poate, stima˛i pre∫edin˛i, stabili˛i ∫i un termen Ón„untrul c„ruia comisiile s„ refac„ raportul ∫i s„ se prezinte din nou Ón plen cu acesta.

V„ mul˛umesc.

Eckstein Kovács Péter

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raport comun suplimentar cu privire la Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.

Ca urmare a hot„r‚rii celor dou„ Camere ale Parlamentului, Óntrunite Ón ∫edin˛a comun„ din data de 13 iulie 2005, Comisiile juridice ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului au reluat dezbaterile asupra textelor din Legea privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente asupra c„rora Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea, Ón condi˛iile art. 114 din Constitu˛ia Rom‚niei, texte declarate ca neconstitu˛ionale prin Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 375/2005.

Cele dou„ Comisii juridice s-au Óntrunit Ón ∫edin˛„ comun„ Ón ziua de 13 iulie 2005. La lucr„rile comisiilor au participat, Ón calitate de invita˛i, reprezentan˛i din partea Ministerului Justi˛iei, precum ∫i din partea grupurilor parlamentare din cele dou„ Camere ale Parlamentului.

Comisiile juridice, Ón urma dezbaterilor ∫i a punctelor de vedere exprimate de c„tre membrii acestora, precum ∫i de c„tre invita˛i, au hot„r‚t cu 18 voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i trei ab˛ineri s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Ón ∫edin˛„ comun„, Raportul comun suplimentar asupra reexamin„rii unor prevederi din Legea privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, cu modific„rile prev„zute Ón anexa la prezentul raport suplimentar, care Ónlocuie∫te anexa la raportul ini˛ial. Este vorba de anexa nr. 1. Domnul deputat Márton Árpád Francisc a propus la punctul 93, titlul XVII, referitor la art. 82 din Legea privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, introducerea sintagmei, îcu excep˛ia celor Ón func˛iune“.

Œn raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, Ónc‚t raportul comun suplimentar cuprinz‚nd textele puse de acord cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale la prezentul raport suplimentar urmeaz„ a fi adoptate potrivit art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Raportul comun ini˛ial din 11 iulie se completeaz„ cu prezentul raport comun suplimentar prin care se Ónlocuie∫te anexa ini˛ial„.

La Óntreb„rile pe care mi le-a˛i pus, domnule pre∫edinte, aceste prevederi au natur„ organic„, deci este necesar a fi votate cu majoritatea num„rului parlamentarilor.

Pe de alt„ parte, modalitatea de vot... Nu exist„ modalitate de vot expres stipulat„ prin regulamentele celor dou„ Camere. Ca atare, plenul urmeaz„ s„ decid„ cu privire la modalitatea de vot dintre cele prev„zute de regulament. Nu voi intra Ón am„nunt cu prezentarea modific„rilor propuse, pentru c„ presupun c„ to˛i parlamentarii au primit inclusiv anexa la acest raport, urm‚nd ca, de la caz la caz, s„ d„m explica˛ii dac„ ne sunt cerute.

Mul˛umesc.

™erban Nicolae

## Domnilor pre∫edin˛i,

## Stima˛i colegi,

Œn fapt, Curtea Constitu˛ional„ a ridicat dou„ probleme de neconstitu˛ionalitate. Una privea neretroactivitatea legii, Ón sensul c„ membrii C.S.M. Ón func˛ie nu pot s„ fie obliga˛i la a opta Óntre calitatea de membru Ón C.S.M. ∫i activitatea de judec„tor sau procuror, iar pe de alt„ parte era vorba de men˛inerea calit„˛ii de judec„tor sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VII.2005 procuror ∫i pe durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Din acest punct de vedere, textul rezolv„ ambele obiec˛ii de neconstitu˛ionalitate. Œn fapt, Curtea Constitu˛ional„ nu a spus c„ trebuie s„ desf„∫oare plenar Óntreaga activitate de judec„tor sau procuror. Activitatea de judec„tor sau procuror nu se rezum„ la prezen˛a Ón instan˛„, Ón completul de judecat„ sau, Ón cazul procurorilor, la efectuarea actelor de urm„rire penal„. Exist„ o activitate complex„ ∫i care nu este Ón afara profesiei de judec„tor sau procuror. De aceea, v„ rog s„ observa˛i c„ textul adoptat de comisie cu o larg„ majoritate r„spunde cerin˛elor deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale, este Ón acord cu textul Constitu˛iei.

Œn ceea ce prive∫te func˛iile de conducere, aici nu Óncape discu˛ie c„ tot pentru viitor s-a introdus aceast„ stare de incompatibilitate Óntre func˛ia de conducere la instan˛„ sau parchet ∫i calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Œn fapt, acest lucru se petrece ∫i acum, Ón multe situa˛ii. Dar func˛ia de conducere, dac„ accept„m ideea c„ Ón Consiliul Superior al Magistraturii se desf„∫oar„ activitate permanent„, nu se mai justific„ la instan˛e ∫i parchete. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt ale∫i de judec„tori ∫i procurori, deci de corpurile profesionale din cadrul magistraturii. Din acest punct de vedere, noi am acceptat acest text pentru c„ el corespunde ∫i Constitu˛iei, ∫i rigorilor deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale, ∫i inten˛iei ini˛iale a Guvernului. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnilor pre∫edin˛i. Domnilor pre∫edin˛i, Stimate doamne senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i domni senatori ∫i deputa˛i,

Eu cred c„ cele dou„ Comisii juridice ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor au reu∫it, prin solu˛ia pe care ne-o ofer„, s„ pun„ de acord excep˛ia de neconstitu˛ionalitate stabilit„ Ón mod irevocabil de Curte cu cererile Guvernului prin pachetul de legi pentru care ∫i-a angajat r„spunderea.

Œntr-adev„r, Curtea Constitu˛ional„ a stabilit dou„ probleme de neconstitu˛ionalitate: prima este neretroactivitatea legii, adic„ un mandat Ónceput trebuie s„-l continui, s„-l termini sub imperiul mandatului pe care l-ai Ónceput, iar pe de alt„ parte trebuie s„ g„se∫ti solu˛ia de a face compatibil„ func˛ia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii cu cea de judec„tor sau procuror.

Œn ceea ce prive∫te prima problem„, cele dou„ comisii au adoptat o solu˛ie solomonic„. Nu au prev„zut

obligativitatea ca actualii judec„tori ∫i procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii s„ renun˛e la exercitarea func˛iei, dar au ar„tat c„ pot s„ fac„ acest lucru. Dar Ón alin. (2) se arat„ c„ pentru viitor, pentru noul mandat, to˛i judec„torii ∫i to˛i procurorii trebuie s„ renun˛e, trebuie s„ suspende exercitarea profesiei, ∫i subliniez acest lucru, nu este vorba despre calitatea de judec„tor sau procuror, ci este vorba despre exercitarea profesiei de procuror sau de judec„tor, adic„ membrul Consiliului Superior al Magistraturii Ó∫i p„streaz„ calitatea de judec„tor sau de procuror, dar el nu poate s„ instrumenteze dosare, nu poate s„ fac„ parte din completul de judecat„, deci nu poate s„ aduc„ cu el beneficiul func˛iei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii Ón instan˛a Ón care el este judec„tor sau la parchetul al c„rui procuror este. Œn acest lucru nu lezez dreptul judec„torului sau al procurorului, el Ó∫i p„streaz„ calitatea de judec„tor sau procuror, dar, Ón acela∫i timp, pun o barier„ Ón calea posibilit„˛ii unui eventual trafic de influen˛„, a unui abuz, a unei posibilit„˛i de a influen˛a o hot„r‚re dreapt„ judec„toreasc„ sau Óntocmirea unui rechizitoriu corect.

De aceea, cred c„ prin construc˛ia lui, prin defalcarea articolului unic Ón patru alineate care se refer„, pe de o parte, la actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, separat la func˛iile de conducere, separat pentru mandatele urm„toare ∫i, Ón final, arat„ clar c„ ace∫ti oameni Ó∫i p„streaz„ locurile ∫i ajung Ónapoi Ón func˛ia de judec„tori sau de procurori, eu cred c„ solu˛ia oferit„ de cele dou„ comisii de specialitate Óndepline∫te scopul prev„zut Ón Constitu˛ie, pune Ón acord textul nou pe care urmeaz„ s„-l vot„m cu textul constitu˛ional ∫i cu dorin˛a Guvernului.

Vreau s„ r„spund ∫i unei excep˛ii ridicate de Guvern. Guvernul spunea, doamna ministru, ieri, c„ aceast„ form„ nu rezolv„ neconstitu˛ionalitatea sau prevederile art. 125 din Constitu˛ie, alineatul ultim, care spune c„ judec„torul sau procurorul este incompatibil cu orice alt„ func˛ie public„, cu excep˛ia celei de profesor universitar. Este adev„rat. Numai c„ v„ rog s„ nu uita˛i c„ func˛ia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este ombilical legat„ de func˛ia de judec„tor sau de procuror. Nu poate s„ vin„ cineva din afara sistemului juridic s„ fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii. E imposibil ca s„ nu fie membri ai Consiliului Superior al Magistraturii numai judec„tori sau procurori. Leg„tura este condi˛ionat„, este institu˛ional„, este normal„, este func˛ional„. Dac„ Óncerc s„ tai aceast„ leg„tur„ institu˛ional„, atunci nu Ó∫i mai are rostul Consiliul Superior al Magistraturii, nu mai poate s„ controleze activitatea instan˛elor judec„tore∫ti, a Parchetului. Or, Ónfiin˛area acestei func˛ii publice, a acestei institu˛ii separate, autonome, de sine st„t„toare este tocmai Ón vederea independen˛ei justi˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VII.2005 Justi˛ia poate fi independent„, poate fi real„, poate fi corect„ ∫i ap„rat„ de orice influen˛„ a politicului doar Ón situa˛ia Ón care problemele judec„torilor, ale procurorilor sunt rezolvate de ei Ón∫i∫i. Am introdus aceast„ leg„tur„ Óntre func˛ia de judec„tor, procuror, pe de o parte, ∫i func˛ia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii tocmai ca noi, Parlamentul, s„ nu intervenim Ón treburile justi˛iei.

De aceea, Grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia vor vota pentru acest articol ∫i v„ recomand„ s„ face˛i la fel. V„ mul˛umesc.

Cristian R„dulescu

...∫i am preferat s„ nu mergem Ómpotriva deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale.

Nu putem Óns„ nici s„ fim de acord cu eliminarea din lege a unor prevederi care ar fi adus un suflu nou, un aer mai curat Ón justi˛ie, f„c‚nd-o mai eficient„ ∫i mai transparent„. De aceea am preferat s„ ne ab˛inem, Ón general. A existat ∫i un punct care a fost agreat de c„tre toat„ lumea ∫i care era necesar. Era, Óntr-adev„r, un text nou, care alinia legea la prevederile constitu˛ionale ∫i era Ón concordan˛„ cu decizia Cur˛ii ∫i acolo am votat pentru.

Œn finalul legii, Ón finalul raportului, am preferat s„ vot„m pentru acest raport deoarece, cu excep˛ia t„ieturilor operate de c„tre Curtea Constitu˛ional„, restul prevederilor Legii privind reforma Ón justi˛ie sunt necesare. Ele aduc transparen˛„ ∫i un aer nou, un suflu nou Ón justi˛ie. De aceea am votat pentru, pentru ca legea aceasta, restul prevederilor pe care le consider„m bune s„ nu se blocheze Ón Parlament.

Am auzit spun‚ndu-se aici, Ón multe cazuri, din partea opozi˛iei, c„ nu mai sunt necesare legi noi Ón justi˛ie. C„ reforma justi˛iei, din punct de vedere legislativ, este terminat„ ∫i c„ este necesar„ doar o bun„ aplicare a legilor. Suntem cu totul de acord cu ultima parte a afirma˛iilor dumneavoastr„. Este necesar s„ avem legi bune, dar este necesar s„ avem 100% justi˛ie care s„ aplice bine legile. ™i de aceea a fost necesar s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VII.2005 ini˛iat acest pachet legislativ referitor la aprofundarea, c„ n-am Ónceput-o acum, a reformei Ón justi˛ie.

Am tot respectul fa˛„ de toate persoanele care Ón aceast„ ˛ar„ administreaz„ actul de justi˛ie ∫i aplic„ legea, dar trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ón unele locuri, destul de multe, sunt persoane care ne Óndrept„˛esc s„ d„m justi˛iei denumirea de justi˛ie de cumetrie. Aceast„ situa˛ie trebuie schimbat„, de aceea acest pachet a fost necesar, de aceea, pentru ca celelalte prevederi s„ intre c‚t mai repede Ón via˛a de fiecare zi, am votat pentru acest raport.

V„ mul˛umesc.

Mircea Dan Geoan„

Am Óncercat, Partidul Social Democrat ∫i alte partide, c„rora a∫ vrea s„ le mul˛umesc pentru Ón˛elepciune ∫i Ón˛elegerea interesului ˛„rii, c„ Ón acest moment avem nevoie de stabilitate politic„, c„ primul act al acestei telenovele politice, care a Óncercat s„ duc„ ˛ara Ón instabilitate ∫i alegeri anticipate, s-a Óncheiat ∫i c„ Óntoarcerea la popor, de care vorbeau unii dintre colegii care s-au ab˛inut ∫i la numerotarea unor paragrafe, Ónseamn„, Ón primul r‚nd, Óntoarcerea la Constitu˛ie, Ón primul r‚nd, Óntoarcerea la Parlament ∫i, Ón primul r‚nd, Óntoarcerea la nevoile reale ale ˛„rii. Nu de aceast„ telenovel„ avea nevoie Rom‚nia Ón aceste momente.

Œn al doilea r‚nd, cred c„ cei care au Óncercat s„ demonizeze Curtea Constitu˛ional„, cei care au Óncercat s„ demonizeze inclusiv partidul pe care-l conduc au f„cut o grav„ eroare tactic„, pentru c„, Ón fapt, ce s-a reu∫it este producerea unei grave fisuri Ón Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D. Nu premierul T„riceanu a fost l„sat Ón ofsaid, ci Óntregul concept de reform„ a justi˛iei, ∫i a∫tept„rile popula˛iei au fost l„sate Ón ofsaid. A fost un scenariu prost preg„tit, prost executat, Ón care unii pl„tesc pre˛ul, ∫i al˛ii, undeva, Ón palate, z‚mbesc ∫i Ó∫i freac„ m‚inile.

Nu Ón ultimul r‚nd, vreau s„ v„ spun c‚teva cuvinte despre un lucru pe care ∫i partidul pe care Ól reprezint ∫i Ól conduc Ól consider„ esen˛ial pentru Rom‚nia. Reforma Ón justi˛ie nu a Ónceput o dat„ cu guvernarea liberaldemocrat„. Obliga˛iile fa˛„ de Europa ∫i clauza de salvgardare sunt legate exclusiv de implementarea pachetului de legi adoptat Ón iunie 2004, exclusiv, ∫i-i

somez pe cei care spun altfel s„ citeasc„ obliga˛iile din Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„.

Dar ceea ce am reu∫it s„ facem ast„zi este: 1. s„ acord„m respectul cuvenit Constitu˛iei na˛iunii; 2. chiar dac„ nu ne place cine este Ón Curtea Constitu˛ional„ sau nu ne place cum a judecat, reflexul nostru democratic este de a respecta aceast„ institu˛ie fundamental„ a statului. ™i vreau s„ spun c„ salut, de∫i poate planul ini˛ial a fost diferit al pre∫edintelui ˛„rii, c„ ieri, Óntr-un final, a Ón˛eles c„ aceast„ Constitu˛ie, aceast„ lege fundamental„ a Rom‚niei trebuie s„ fie respectat„.

Votul nostru, ∫i a∫ vrea s„ mul˛umesc ∫i colegilor mei care au contribuit la g„sirea unei solu˛ii de compromis, reflect„ dorin˛a de a asigura Rom‚niei stabilitate politic„. Nu vom Ónceta s„ critic„m slaba performan˛„ a guvern„rii, dar Ón acest moment, Ón aceast„ var„ blestemat„ pentru Rom‚nia, alte lucruri sunt mai importante. S„ ne Óntoarcem la problemele ˛„rii ∫i s„ l„s„m disputa ieftin„ ∫i contraproductiv„ pentru alt„ dat„, nu acum.

Œnc„ mai putem s„ salv„m integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ la termen. Œnc„ mai putem! Este ultimul tren, este ultimul minut! ™i votul nostru este pentru acest efort na˛ional.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Sergiu Andon:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O s„ fiu mai scurt, pentru c„ este o pl„cere s„ constat faptul c„ consensul votului, putem spune a∫a, privindu-l Ón ansamblu, se reg„se∫te ∫i Ón consensul interpret„rilor ∫i al motiv„rilor asupra votului, eu, purt‚nd

cuv‚ntul colegilor mei conservatori, reg„sind o bun„ parte din ceea ce voiam s„ m„rturisesc Ón lu„rile de cuv‚nt anterioare.

A∫ vrea pe scurt, totu∫i, s„ punctez trei nuan˛e la care ˛inem.

Prima este aceea c„ examenul de democra˛ie, îbacalaureatul“, aproape, i-am zice noi, ˛inut ∫i promovat ast„zi cu succes sub aceast„ cupol„, am vrea s„-l consider„m ∫i-l consider„m promovat de ansamblul institu˛iilor statului implicate ∫i al factorilor politici. Nu credem c„ este numai un merit al Parlamentului. Suntem la cap„tul unui drum anevoios, Ón care mecanismele statului de drept s-au dovedit fiabile.

Guvernul a avut h„rnicia ∫i curajul s„ preg„teasc„ un complex pachet de legi ambi˛ioase ∫i definite politic destul de clar. Parlamentul l-a examinat cu responsabilitate ∫i a acceptat angajarea r„spunderii Guvernului, Ón˛eleg‚nd prin aceasta ∫i oblig‚nd Guvernul c„ prin angajarea r„spunderii Ó∫i angajeaz„ ∫i r„spunderea pentru punerea Ón oper„ a pachetului de legi, ceea ce sper„m s„ se Ónt‚mple de acum Óncolo. Opozi˛ia ∫i-a Óndeplinit cu acribie rolul firesc de avocat al diavolului, s„-i spunem, de asigurare a contradictorialit„˛ii, ∫i a examinat cu maxim„ aten˛ie prevederile legii, c„ut‚ndu-i zonele mai pu˛in rezistente ∫i proced‚nd Ón consecin˛„. Curtea Constitu˛ional„ Óns„∫i, Óntr-un timp record, fa˛„ de volumul sesiz„rii, a analizat cu aten˛ie ∫i a pronun˛at o hot„r‚re, mul˛i dintre noi credem Ón˛eleapt„, indiferent ce p„rere am avea despre componen˛a uman„ a Cur˛ii. Comisiile juridice, scuza˛i-mi lipsa de modestie, primind Ónvestirea, Ón virtutea Constitu˛iei, de a reexamina, au f„cut prompt efortul de a pune de acord textele. Pe m„sur„ ce pasiunile au ajuns la paroxism, a intervenit, cu rolul pe care i-l acord„ art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie, pre∫edintele Rom‚niei ∫i ∫i-a Óndeplinit la timp rolul de mediator, permi˛‚nd acest moment de fructificare final„ a propunerii legislative.

Deci consider„m c„ este un proces Óncununat, Óntr-adev„r, cu dezbaterile ∫i cu votul de ast„zi ∫i care sper„m s„ continue ∫i Ón continuare, prin promulgare ∫i aplicare.

A doua idee este aceea c„ pozi˛ia pe care au adoptat-o, uneori cu curaj, alteori irit‚nd sau nedumerind, reprezentan˛ii Partidului Conservator, Ón diferite mecanisme dintre cele enun˛ate, nu este dec‚t un semn suplimentar de constan˛„ fa˛„ de valorile Ón care credem ∫i pe care le promov„m, ∫i anume valorile stabilit„˛ii, ale lucrului f„r„ patim„ pentru ˛ar„, ale respect„rii Constitu˛iei ∫i a institu˛iilor statului de drept.

A∫ ad„uga chiar c„, la Ónceput de via˛„, Ón ipostaza noastr„ corectat„ de Partid Conservator, consider„m o datorie de onoare s„ ne g‚ndim la omonimii din istorie, care, Óntotdeauna, Ón asemenea momente grele au jucat rolul de cump„n„ ∫i rolul de factor ponderator al emo˛iilor politice. A∫a vom face ∫i Ón continuare!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/20.VII.2005 Œn sf‚r∫it, am sim˛it Ón unele lu„ri de cuv‚nt c„ s-au pl„tit ∫i poli˛e. Noi, conservatorii, nu avem de pl„tit poli˛e, dar n-a∫ fi cinstit dac„ nu v-a∫ m„rturisi c„ avem de Óncasat poli˛e morale ∫i spun doar at‚t: ne-am dovedit, Ónc„ o dat„, Óntre multe ghilimele, îimorali“, cum cred unii, prin imoralitatea noastr„ Ón˛eleg‚ndu-se aceea c„ punem principiile ∫i consecven˛a fa˛„ de regulile democra˛iei, fa˛„ de legi, fa˛„ de Constitu˛ie mai presus chiar dec‚t lucrul care ne este ∫i el foarte scump, unisonul cu vocea alia˛ilor no∫tri. Unison care ∫i el credem c„ trebuie s„ se Óntemeieze tot pe principii ∫i pe reguli.

Mul˛umesc.