Stenogramă plen

- o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.

- Programul de lucru p‚n„ la orele 19,30.

- V„ rog s„ vota˛i ∫i programul de lucru.

Programul de lucru a fost aprobat cu 76 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, ∫i o ab˛inere.

Stima˛i colegi,

Trecem la primul punct din ordinea de zi, declara˛ii politice.

Invit la microfon, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.D.-P.N.L., pe doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œnainte de a prezenta declara˛ia propriu-zis„, a∫ vrea s„ v„ cer permisiunea ca de la microfonul Senatului, ast„zi, s„ spunem îLa mul˛i ani“ unui fost coleg c„ruia cred c„-i purt„m, Ón egal„ m„sur„, respect.

Este vorba de faptul c„ ast„zi este ziua de na∫tere a domnului Alexandru Paleologu, care ne-a fost, p‚n„ de cur‚nd, coleg ∫i v„ cer permisiunea s„ Ói spunem Ómpreun„ îLa mul˛i ani“ ∫i, mai ales, s„-i ur„m mult„ s„n„tate, pentru c„ am Ón˛eles c„ starea dumnealui de s„n„tate nu este tocmai bun„ de ziua de na∫tere ∫i chiar v-a∫ cere permisiunea ca, a∫a, Ón lips„, s„-l aplaud„m cu aceast„ ocazie.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este o revenire la un subiect pe care l-am abordat de cur‚nd, ∫i anume Óntr-o declara˛ie pe care am sus˛inut-o de la acest microfon pe 21 februarie, declara˛ie Ón care atr„geam aten˛ia c„ Autoritatea Electoral„ Permanent„ trebuia s„ prezinte Parlamentului Rom‚niei, Ón maximum trei luni de la Óncheierea alegerilor, un raport asupra organiz„rii ∫i desf„∫ur„rii acestora, Ón temeiul Legii nr. 373/2004.

Autoritatea Electoral„ Permanent„ a ie∫it din orice termene ∫i eu cred c„ dumneavoastr„ ve˛i fi de acord cu mine c„ nu putem tolera nim„nui Ónc„lcarea legii cu bun„ ∫tiin˛„ ∫i, cu at‚t mai pu˛in, avem dreptul c„ toler„m acest lucru pre∫edintelui acestei autorit„˛i.

Revin, ast„zi, de la acela∫i microfon, cu propuneri concrete privind m„surile care se impun Ón acest context.

Raportul despre care vorbeam trebuia dat publicit„˛ii sub forma unei C„r˛i Albe. Avem ast„zi bucuria s„ discut„m despre o carte privind alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din anul 2004, numai c„ ea nu este editat„, a∫a cum ar fi fost legal ∫i normal, de Autoritatea Electoral„ Permanent„, ci de Institutul pentru Politici Publice, ∫i nu este nici pe departe alb„.

Studiul, finalizat cu profesionalism Ón ianuarie 2005, pune la dispozi˛ia aleg„torilor ∫i a lumii politice, Ón egal„ m„sur„, o serie neagr„ de nereguli constatate tocmai Ón activitatea Autorit„˛ii Electorale Permanente.

Pe baza acestui material, sus˛inut de o dezbatere foarte interesant„ organizat„ s„pt„m‚na trecut„ de Institutul pentru Politici Publice ∫i Ón baza unui studiu asupra legisla˛iei electorale, v„ rog s„-mi permite˛i s„ structurez interven˛ia mea de ast„zi pe trei direc˛ii.

Prima este o ac˛iune concret„ pe care doresc s„ v-o supun aten˛iei, ∫i anume aceea c„ se impune de urgen˛„ revocarea din func˛ie a pre∫edintelui Autorit„˛ii Electorale Permanente, domnul Octavian Opri∫.

Propun acest subiect urm„toarei ∫edin˛e a Birourilor reunite ale celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei.

C‚teva motiva˛ii pentru acest demers trebuie subliniate ∫i ele sunt urm„toarele:

— Ónc„lcarea art. 29[1] lit. k) din Legea nr. 373/2004 privind obligativitatea prezent„rii Ón fa˛a Parlamentului a raportului asupra organiz„rii ∫i desf„∫ur„rii alegerilor, Ón termen de 3 luni de la Óncheierea alegerilor; Óntruc‚t azi suntem Ón 14 martie, observ„m cu to˛ii c„ acest termen a fost Ónc„lcat;

— Ónc„lcarea art. 27[12] din aceea∫i lege privind delegarea atribu˛iilor c„tre vicepre∫edin˛ii Autorit„˛ii Electorale — cei doi vicepre∫edin˛i sus˛in, ∫i au dreptate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 sus˛in Óntemeiat c„ au fost marginaliza˛i ∫i nu au fost consulta˛i niciodat„;

— al treilea motiv, acuza˛iile privind jaful din banul public, pe care pre∫edintele Octavian Opri∫ l-a girat Ón acest scurt interval de func˛ionare a institu˛iei.

Trebuie s„ amintesc suma de 73 de miliarde lei, aloca˛i, prin buget, autorit„˛ii pe anul 2005 ∫i c„ gestionarea incorect„ a acestor bani poate aduce prejudicii grave, av‚nd Ón vedere c„ pre∫edintele este ordonator principal de credite.

V„ propun, stima˛i colegi, audierea celor doi vicepre∫edin˛i Ón cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii din cadrul Senatului Rom‚niei.

Acest caz este cu siguran˛„ de competen˛a comisiei noastre.

Pozi˛ia celor doi vicepre∫edin˛i este cunoscut„, pentru c„ ea a fost f„cut„ public„ ∫i relatat„ ca atare de pres„.

Propunerile de modificare a regulamentului de organizare ∫i func˛ionare pe care pre∫edintele autorit„˛ii, care nu-∫i face datoria, a g„sit de cuviin˛„ s„-l transmit„ Guvernului Rom‚niei, f„r„ consultarea, cu at‚t mai pu˛in, a Parlamentului c„ruia Ói este subordonat„, dar, Ón egal„ m„sur„, a celor din interiorul autorit„˛ii, propuneri care au Ón vedere, din punct de vedere al pre∫edintelui Opri∫, triplarea personalului, ridicarea num„rului de autoturisme la 22, ridicarea normei de consum la 500 de litri pe lun„, ceea ce ar duce la o cre∫tere substan˛ial„ a aloc„rilor bugetare pe anul Ón curs.

Sunt semnalate o serie Óntreag„ de nereguli Ón conducerea institu˛iei, Ón ocuparea posturilor, Ón delegarea atribu˛iilor pre∫edintelui altor persoane dec‚t cele prev„zute de lege ∫i prin Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare ∫i, de aceea, cred c„ sesizarea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii este o necesitate.

A doua direc˛ie pe care Ómi permit s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„, stima˛i colegi, este amendarea Legii nr. 373/2004 Ón zona care prive∫te func˛ionarea acestei autorit„˛i. Aceast„ lege are c‚teva nereguli evidente, care produc confuzie.

Pe de-o parte, legea specific„ foarte clar c„ Autoritatea Electoral„ Permanent„ func˛ioneaz„ doar Óntre dou„ perioade electorale, iar, pe de alt„ parte, acord„ acestei autorit„˛i atribu˛ii Ón perioada electoral„. Astfel, ea ar trebui s„ monitorizeze ∫i s„ controleze modul de Óntocmire ∫i actualizare a listelor electorale, ∫tim cu to˛ii ce probleme avem Ón acest moment, ∫i nu doar Ón aceasta, cu listele electorale, ar trebui s„ urm„reasc„ modul de stabilire a localurilor sec˛iilor de votare, s„ certifice, spre neschimbare, cu 10 zile Ónainte de data alegerilor, programele de calculator selec˛ionate Ón urma licita˛iei sau, mai grav, poate constata unele contraven˛ii Ón perioada electoral„.

Actualul cadru legislativ este deficitar Ón privin˛a form„rii unui corp institu˛ional coerent, pentru c„ putem constata o serie de prevederi care permit suprapunerea unora din atribu˛iile importante ale Autorit„˛ii Electorale cu cele ale Biroului Electoral Central.

Se impune, deci, o revizuire a legisla˛iei, cu scopul de a impune responsabilit„˛i clare tuturor institu˛iilor implicate Ón procesul electoral.

™i, Ón sf‚r∫it, o a treia propunere vine Ón sprijinul form„rii unei comisii speciale, la nivelul celor dou„ Camere, cu obiective Óndreptate spre a∫ezarea sistemului electoral Óntr-o manier„ fireasc„, pe baza analiz„rii responsabile a corectitudinii alegerilor din anul 2004.

Dac„ lucrurile ar fi func˛ionat normal, raportul Autorit„˛ii Electorale Permanente ar fi adus lumin„ Ón prea multele nereguli comise Ón procesul electoral.

Alegerile par˛iale care vor avea loc foarte cur‚nd ne ridic„ deja forte multe semne de Óntrebare privind profesionalismul institu˛iilor implicate ∫i preg„tirea lor Ón domeniul managementului electoral. Vom avea Ón cur‚nd sarcina, deloc u∫oar„, de a organiza alegeri pentru europarlamentari ∫i cred c„, m„car pentru aceasta, ar trebui s„ fim mai bine preg„ti˛i dec‚t am fost p‚n„ acum.

Noi, care alc„tuim cu to˛ii clasa politic„, cred c„ avem misiunea de a definitiva, Ómpreun„ cu societatea civil„, dac„ nu o s-o putem face singuri, un cod electoral ∫i o legisla˛ie specific„, bine argumentat„, Ón acord cu cerin˛ele ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Solcanu, Grupul parlamentar P.S.D., ∫i urmeaz„ doamna senator Vedina∫ Verginia.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Senatorii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat Ó∫i exprim„ profunda preocupare ∫i indignare fa˛„ de modul Ón care Guvernul T„riceanu a gestionat actuala criz„ a cet„˛enilor rom‚ni Óntor∫i Ón ˛ar„ din Spania.

Œn condi˛iile Ón care Guvernul Partidului Social Democrat, printr-o preocupare exemplar„ ∫i cooperare cu guvernele statelor europene, a ob˛inut pentru cet„˛enii rom‚ni dreptul de a c„l„tori Ón spa˛iul Schengen, actualele autorit„˛i au tratat cu indiferen˛„ ∫i superficialitate soarta persoanelor trimise Ón ˛ar„ de la grani˛a Spaniei.

Din declara˛iile unor persoane implicate a rezultat c„ femei ∫i copii, tineri ∫i oameni mai Ón v‚rst„ au fost abandona˛i, timp de c‚teva zile, pe drumurile Europei ∫i trata˛i ca ni∫te infractori, Óntr-un dispre˛ total fa˛„ de normele europene Ón vigoare ∫i dreptul acestora la un tratament civilizat ∫i uman.

Din p„cate, Ón toat„ aceast„ perioad„ nu i-am v„zut nici pe domnul Traian B„sescu, pre∫edinte al Rom‚nei, nici pe domnul T„riceanu, primul-ministru, ∫i nici conducerile Ministerelor de Externe ∫i Administra˛iei ∫i Internelor s„ se implice Ón solu˛ionarea unui incident degradant pentru cet„˛enii unei ˛„ri europene.

Pentru ace∫tia, situa˛ia cet„˛enilor Rom‚niei nu face parte din politica mare pentru pozi˛ionarea ∫i repozi˛ionarea ei pe harta lumii, pun‚nd Ón eviden˛„ c„ formula îS„ tr„i˛i bine!“ a fost o simpl„ lozinc„ propagandistic„ folosit„ Ón scopuri electorale. Œn schimb, au fost trimise Ón fa˛„ persoane lipsite de autoritate, care s-au Óncurcat Ón explica˛ii neconving„toare ∫i care nu au fost Ón m„sur„ s„ lini∫teasc„ opinia public„.

Mai mult, afirma˛iile unora erau contrazise de afirma˛iile altor autorit„˛i, m„ refer la cei din poli˛ia de frontier„ ∫i la cei din Ministerul de Externe.

Senatorii Partidului Social Democrat consider„ c„ era de datoria autorit„˛ilor actuale s„ ac˛ioneze ferm pentru solu˛ionarea acestei crize, care a afectat nu numai soarta unor persoane, ci ∫i demnitatea ∫i imaginea Rom‚niei, din perspectiva votului ce urmeaz„ a fi dat Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 Parlamentul European cu privire la Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicit„ clarific„ri imediate ∫i explica˛ii fa˛„ de cauzele care au creat aceast„ situa˛ie ∫i atrage aten˛ia c„, Ón absen˛a unor m„suri ∫i norme clare de remediere, exist„ riscul ca un astfel de comportament s„ nu r„m‚n„ izolat fa˛„ de cet„˛enii rom‚ni.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, invit la microfon pe doamna Verginia Vedina∫ ∫i urmeaz„ domnul Németh Csaba.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

## Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

Voi a∫eza la baza declara˛iei politice pe care o sus˛in azi Ón fa˛a dumneavoastr„ o fraz„ care mi-a fost adresat„ de c„tre un cet„˛ean din jude˛ul Bihor, pe care am cinstea s„-l reprezint Ón Parlamentul ˛„rii. Acela spunea: dac„ tot nu le mai pas„ de noi, b„tr‚nii, de ce nu ne dau un praf s„ murim ∫i s„ fac„ s„pun din noi?

Nu credeam c„ Ón Rom‚nia anului 2005, Ón regimul unei guvern„ri care a c‚∫tigat alegerile cu sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ Ómi va fi dat s„ aud o asemenea cerere disperat„. ™i, totu∫i, Óntr-o Ónt‚lnire avut„ cu locuitorii din ora∫ul bihorean ™tei ∫i din Ómprejurimi, un b„tr‚n m-a rugat s„-i duc acest mesaj Ón Parlamentul ˛„rii, s„ spun Ón Parlamentul ˛„rii c„ oamenii sunt cople∫i˛i de nevoi ∫i de s„r„cie, c„ le este greu s„ lupte cu via˛a ∫i, mai nou, le este greu s„ lupte ∫i cu moartea. Constat„ c„ li se fur„ ziua de m‚ine, speran˛a de a mai tr„i, de a o mai apuca ∫i nu ∫tiu ce s„ fac„, pentru c„ via˛a celei mai mari p„r˛i a b„tr‚nilor ˛„rii este legat„ de medicamentele pe care trebuie s„ le ia zilnic, dar al c„ror pre˛ nu ∫i-l pot permite s„-l achite.

Vestea c„ vor fi sistate medicamentele gratuite ∫i compensate echivaleaz„ cu condamnarea la moarte a sute de mii de b„tr‚ni ∫i bolnavi, iar sentin˛a este semnat„ de o alian˛„ care ∫i-a propus, cum rezult„ din titlu, s„ fac„ dreptate ∫i s„ spun„ adev„rul.

Partidul Popular Rom‚nia Mare protesteaz„ Ómpotriva situa˛iei disperate Ón care sunt adu∫i cei b„tr‚ni ∫i bolnavi.

Cerem Guvernului actual s„-∫i respecte promisiunile electorale ∫i s„ asigure medicamentele d„t„toare de via˛„ celor afla˛i Ón suferin˛„.

Cunoa∫tem faptul c„ fosta putere a deturnat din banii C.N.S.A.S.-ului, Ón fapt, bani publici, banii contribuabililor, care trebuiau utiliza˛i pentru medicamente: Ón anul 2003, 15.000 de miliarde ∫i, Ón 2004, 7.000 de miliarde. Regretabil este, Óns„, c„ se merge Ón aceea∫i direc˛ie. Reamintim celor care conduc ast„zi ˛ara c„ ∫i-au asumat soarta guvern„rii, cu bunele ∫i relele ei sau, cum spunem noi Ón drept, cu activul ∫i pasivul. Le reamintim faptul c„ Rom‚nia este declarat„ de Constitu˛ie ca fiind stat social, ∫i un stat social este acela Ón care omul este pus pe primul plan, este o prioritate. Iar, printre drepturile fundamentale garantate de Constitu˛ie, Ón art. 34 reg„sim dreptul la asigurarea s„n„t„˛ii. De aceea, cerem actualului Guvern s„ g„seasc„ solu˛iile necesare pentru ca banii colecta˛i la bugetul asigur„rilor sociale s„ fie cheltui˛i pentru scopul Ón care au fost colecta˛i.

V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul senator Németh Csaba, din partea U.D.M.R.-ului.

Se preg„te∫te domnul senator Mihail Lupoi, independent.

## **Domnul Németh Csaba:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt zile, sunt ani care datorit„ semnifica˛iei lor au rezonan˛„ deosebit„ Ón istoria unui popor, Ón istoria unei na˛iuni. O zi deosebit„, o zi de s„rb„toare este 15 martie pentru maghiarimea de pretutindeni. Aceast„ zi a fost un moment important, o verig„ important„ a anului revolu˛ionar de la 1848 din Europa, izbucnirea revolu˛iei la Pesta, ecoul c„reia Ón 2—3 zile a cuprins Óntregul Imperiu Habsburgic. Entuziasmul Ón primele zile de dup„ 15 martie a fost nem„rginit, cum arat„ evenimentele de la Pesta, Pozsony, Viena, Praga, Cracovia, dar ∫i demonstra˛iile s‚rbilor de la Kikinda Mare ∫i Zemun, manifestul tinerilor juri∫ti maghiari ∫i rom‚ni de la T‚rguMure∫ ∫i cele declarate de sa∫ii bra∫oveni. To˛i locuitorii Imperiului Habsburgic au v„zut Ón eveniment sf‚r∫itul regimului absolutist. Este de men˛ionat c„ Ón cele 12 puncte cu revendic„rile tinerilor din martie de la Pesta, care au devenit programul revolu˛iei declan∫ate, nu figurau cuvintele de ungur sau Ungaria. Dar se reg„sesc revendic„ri privind libertatea presei, democra˛ie parlamentar„, guvern responsabil, egalitatea tuturor cet„˛enilor sub aspect civic ∫i confesional, deci ∫i a rom‚nilor din Transilvania ∫i a confesiunilor lor, chestiunea impozitului general ∫i propor˛ional, a b„ncii na˛ionale, desfiin˛area r‚nduielilor urbariare, deci feudale, eliberarea de˛inu˛ilor politici. Printre de˛inu˛ii politici elibera˛i Ón 15 martie 1848 din Cetatea Buda a fost ∫i Eftimie Murgu. Revolu˛ia din partea ungar„ a Imperiului a Ónvins Ón c‚teva s„pt„m‚ni, f„r„ v„rsare de s‚nge, dar a urmat interven˛ia trupelor imperiale, Ónvr„jbirea popoarelor unora Ómpotriva altora ∫i, Ón sf‚r∫it, interven˛ia a 200.000 de solda˛i ru∫i din vara anului 1848. Lupta pentru libertate a fost Ón„bu∫it„ Ón Imperiul Habsburgic. Politica reac˛ionar„ a Sfintei Alian˛e a pus st„p‚nire pentru o perioad„ pe vechiul continent. Dar ideile, dezideratele anului revolu˛ionar 1848 au prins via˛„ ∫i prind via˛„ ∫i ast„zi, inclusiv Ón procesul de f„urire a Europei unite. Prezentarea Ón detaliu ∫i interpretarea elementelor de la 1848—1849, a zilelor luminoase ∫i tragice este menirea istoricilor ∫i a istoriografiei. Eu m-am referit numai la semnifica˛ia politic„ ∫i social„ a zilei de 15 martie ∫i a s„pt„m‚nilor imediat urm„toare.

V„ mul˛umesc.

Invit, pentru dou„ minute, pe domnul senator Mihail Lupoi ∫i urmeaz„ domnul senator Mihai fi‚buleac.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Am urm„rit cu interes a∫a-zisa noua doctrin„ de ap„rare a ˛„rii ∫i noul concept de implicare preventiv„ Ómpotriva terorismului, adoptat de C.S.A.T. P„truns de tezele din ianuarie—februarie, m„ ∫i vedeam, al„turi de americani, c„ut‚nd prin pe∫terile Afganistanului sau aiurea tot felul de balauri care tulbur„ lini∫tea planetei. M‚ndru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 de importan˛a mea ca membru al unei na˛ii menite s„ fac„ ordine peste m„ri ∫i ˛„ri, m-am trezit, ca Óntr-un co∫mar, cu o brut„ bronzat„ de la natur„, tuns„ scurt ∫i posesoare de jeep, c„ Ómi car„ pumni ∫i picioare Ón ma∫ina Senatului, adres‚ndu-mi, personal, ziceri folclorice de la periferie, pentru a m„ aduce cu picioarele pe p„m‚nt. ™i vreau s„ v„ spun c„ a reu∫it pe deplin, cu at‚t mai mult cu c‚t se urcase cu ma∫ina pe trotuar, iar cet„˛enii, umili pietoni, fugiser„ care Óncotro. E bine c„ ne roade grija altuia, da’, ce facem cu grija pentru muritorii din Rom‚nia, care ne-au dat votul lor? Sigur c„ legea ne d„ dreptul, ca demnitari ale∫i, s„ purt„m arm„ ∫i chiar am un pistol de 9 mm, dar cum mi-ar fi stat mie s„ scot pistolul Ón centrul Capitalei ca Óntr-un film cu John Wayne? Ce e de f„cut, mi-am zis? I-am telefonat domnului ministru de interne, Vasile Blaga, care, plin de solicitudine, ∫i-a pus subordona˛ii la treab„. ™i, ce s„ vezi? Ma∫ina personajului nervos era furat„ Ónc„ din 2002. Nu ∫tiu ce proceduri, legale sau nu, f„cuser„ ca bolidul s„ r„m‚n„ Ón custodia ∫i deplina folosin˛„ a acestuia. Aici fac o parantez„... avem o legisla˛ie ciudat„. Ca ∫i cum, dac„ acest personaj afirm„ c„ este un cump„r„tor de bun„-credin˛„, noi Ói l„s„m ma∫ina p‚n„ se prescrie fapta, ca ∫i cum nu exist„ o fapt„ penal„ a primului proprietar, care a Ónmatriculat-o cu acte false... probabil p‚n„ c‚nd fapta s-ar fi prescris, c„ci, altfel, nu ne putem explica, c„, timp de trei ani, nu s-a putut rezolva un banal caz de furt. Sigur, trebuie s„ remarc operativitatea celor de la poli˛ie, personal, a domnilor chestori F„tuloiu ∫i Tutilescu ∫i a directorului Guran din Poli˛ia Capitalei, care, Ón mai pu˛in de dou„ ore, au reu∫it identificarea ∫i re˛inerea personajului. Dar ce ne facem c„, probabil, dup„ c‚teva ore, i s-a dat drumul acas„ ∫i, la c‚t de nervos era, fereasc„ Dumnezeu s„-i fi ie∫it Ón cale cineva cu mai pu˛in„ intrare la v‚rful poli˛iei!

Ca o concluzie a acestei Ónt‚mpl„ri, care sunt curios cum se va finaliza, juridic, stau ∫i m„ Óntreb dac„ nu s-ar cuveni, mai Ónt‚i, o strategie preventiv„ Ómpotriva terorismului intern, desf„∫urat cu s„bii ninja, jeep-uri, pistoale cu aer comprimat sau gloan˛e, b‚te ∫i alte instrumente delicate. ™i toate acestea nu ar fi posibile dac„ nu ar exista ∫i complicitatea unor poli˛i∫ti corup˛i, care fac inutil„ sau ridicol„ munca celorlal˛i colegi one∫ti, iar legea, mai ales cea privind uzul de arm„ de c„tre poli˛istul aflat Ón misiune, trebuie revizuit„, pentru a da acestuia instrumentul cu care s„ se apere sau, Ón caz de necesitate, s„-∫i impun„ autoritatea. Grea misiune ave˛i, domnule ministru Blaga. S„ v„ dea Dumnezeu puterea s„ o duce˛i cu bine la cap„t, c„, de ve˛i reu∫i, ve˛i r„m‚ne Ón istoria acestei ˛„ri mai ceva dec‚t Vlad fiepe∫. Mi-ar pl„cea s„ cred c„ dumneavoastr„ sunte˛i sabia drept„˛ii de care vorbea candidatul B„sescu, ∫i nu o simpl„ î˛eap„“, fie ea ∫i din Pia˛a Victoriei.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Invit la microfon, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe domnul senator Mihai fi‚buleac ∫i urmeaz„ domnul senator Mihail Popescu.

## **Domnul Mihai fi‚buleac:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Voi prezenta o declara˛ie politic„ av‚nd titlul îRepublica Moldova — Óntre comunism, alegeri ∫i anticipate“.

Recent, pe 6 martie a.c., s-au desf„∫urat alegerile parlamentare Ón Republica Moldova, eveniment la care am fost prezent prin participarea la un program OSCE de observare electoral„.

Alegerile de duminica trecut„ din Republica Moldova au consfin˛it un fapt: ˛ara de dincolo de Prut este singura din Europa Ón care comunismul se mai afl„ la putere. Din p„cate, Ón pofida faptului c„ s-a dovedit a fi un sistem politic nedrept, comunismul se ˛ine Ónc„ bine pe picioare Ón c‚teva state din lume. Scrutinul electoral din prim„vara acestui an a fost considerat cel mai important test pentru func˛ionarea democra˛iei Ón Republica Moldova, av‚nd Ón vedere opiniile privind un posibil abuz de putere al autorit„˛ilor ∫i al reprezentan˛ilor Partidului Comuni∫tilor, c„ Moldova continu„ s„ fie cea mai s„rac„ ˛ar„ din Europa, c„ rela˛ia dintre Chi∫in„u ∫i Tiraspol trece printr-o faz„ de tensionare ∫i degradare accentuat„, iar platformele politice ale principalelor partide prev„d reorientarea c„tre structurile occidentale. La c‚teva zile dup„ acest test, impresiile s-ar sistematiza astfel: îSub simbolul secera ∫i ciocanul, orice se poate promite, numai voturi s„ ias„.“ Promisiunile comuni∫tilor includ asigurarea, p‚n„ Ón 2009, a unui salariu mediu pe economie de 300 de dolari, fa˛„ de 100 dolari Ón prezent, m„rirea pensiilor, gazificarea fiec„rei locuin˛e, telefon pentru orice solicitant, Internet Ón fiecare ∫coal„ etc. Œn domeniul politicii na˛ionale, dup„ ce promiseser„ acordarea limbii ruse a statutului de a doua limb„ de stat, ceea ce nu au f„cut, au adoptat o nou„ lege a concep˛iei na˛ionale, care Ói define∫te pe rom‚ni drept îminoritate na˛ional„“. Œn domeniul politicii externe, Partidul Comuni∫tilor din Republica Moldova, care promisese Ón 2001 examinarea ader„rii la Uniunea Rusia—Belarus, a ajuns, Ón mod paradoxal, la rela˛ii foarte proaste cu Moscova. Œn aceste condi˛ii, comuni∫tii s-au reorientat c„tre Occident, fix‚ndu-∫i ca obiectiv Ónceperea negocierilor de aderare la Uniunea European„ ∫i implicarea acesteia, precum ∫i a Statelor Unite ale Americii Ón rezolvarea conflictului din regiunea nistrean„. Cine ∫i-ar fi Ónchipuit cu ceva vreme Ón urm„ c„, ast„zi, comuni∫tii moldoveni vor fi avoca˛i ai integr„rii europene ∫i ai globaliz„rii ∫i c„ vor c‚∫tiga cu un program care, alt„dat„, ar fi fost Ónfierat p‚n„ la Dumnezeu de apostolii s„i. Dac„ ad„ug„m ∫i recenta declara˛ie a pre∫edintelui Vladimir Voronin, de a trece, Ómpreun„ cu partidul, la social-democra˛ie, iat„ un alt argument care sus˛ine teza c„ social-democra˛ii din Europa de Est se hr„nesc direct din comunism, avem tabloul, f„r„ Óndoial„, jalnic ∫i ridicol, a ceea ce Ónseamn„, Ón fond, comunismul. Miza a∫tept„rilor de la acest scrutin a fost, pe de o parte, ca alegerile s„ se desf„∫oare pa∫nic ∫i s„ nu fie dispute asupra rezultatului final. ™i, pe de alt„ parte, s„ vin„ la putere un guvern care s„ poat„ articula o nou„ politic„ a Moldovei c‚t se poate mai apropiat„ ∫i mai prietenoas„ fa˛„ de Ucraina ∫i Rom‚nia. S-a dorit ca aceste alegeri s„ constituie o p‚rtie spre o solu˛ie mult mai important„ referitoare la prezen˛a ilegal„ a trupelor ruse∫ti pe teritoriul Moldovei. S„ nu uit„m c„ Moldova este singurul stat din Europa care continu„ s„ aib„ ocupa˛ie str„in„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 iar Moscova continu„ s„ sfideze chiar obliga˛ia pe care singur„ ∫i-a asumat-o, de a retrage trupele din aceast„ zon„. ™i ce s-a ob˛inut? Œn ziua alegerilor, ca ∫i Ón celelalte care au urmat, a fost lini∫te ∫i pace. Popula˛ia a votat Óntr-un num„r mai mare dec‚t la scrutinul anterior, Ón ciuda vremii nefavorabile, iar noi, observatorii, am monitorizat ceea ce ni s-a oferit, adic„ deschiderea sec˛iilor de votare, exercitarea votului ∫i procesul de num„rare a voturilor. Nici o abatere deosebit„. Am constatat c„ sec˛iile nu sunt organizate Ón Ónc„peri, ci Ón holurile institu˛iilor, chiar c‚te dou„ Ón acela∫i hol, c„ ∫tampila de control se aplic„ dup„ ie∫irea de la urne ∫i nu Ónainte, deci nu prea se respect„ secretul votului, c„ buletinele de vot con˛in doar titlurile forma˛iunilor politice, nu ∫i numele candida˛ilor etc. Dar toate acestea, pentru aceast„ ˛ar„, sunt considerate reguli. M„ tem, Óns„, c„ noi nu am putut monitoriza dec‚t aparen˛ele. Au fost zvonuri potrivit c„rora competi˛ia electoral„ a fost tran∫at„ Ónainte de implementarea programului de monitorizare. S-a adus acuza˛ia c„ nu s-au respectat cerin˛ele Uniunii Europene ca alegerile parlamentare s„ se deruleze Óntr-un mod deschis ∫i echitabil, cu acoperire mediatic„ pluralist„ ∫i impar˛ial„ a campaniei ∫i cu respectarea neutralit„˛ii administra˛iei statului fa˛„ de to˛i candida˛ii ∫i simpatizan˛ii acestora.

Autorit„˛ile nu au adoptat m„suri ca votul celor afla˛i Ón afara ˛„rii s„ fie tratat de o manier„ adecvat„.

Din nou am auzit acuza˛ii care se Óncadreaz„ Ón titlul: îA˛i min˛it poporul cu televizorul!“

Comparativ cu anii preceden˛i, situa˛ia mass-media din Republica Moldova s-a acutizat, Ón special pe parcursul anului 2004, ceea ce a creat motive de Óngrijorare Ón r‚ndul societ„˛ii civile. Televiziunea, principala surs„ de informare pentru cet„˛enii moldoveni, Ónt‚mpin„, Ón continuare, greut„˛i Ón exercitarea atribu˛iilor sale datorit„ controlului guvernamental extins, Ón ultima perioad„, ∫i asupra trusturilor de pres„ private.

Reprezentan˛ii partidelor politice ∫i-au exprimat, Ón multiple r‚nduri, nemul˛umirea fa˛„ de lipsa de neutralitate a postului public de televiziune, care a favorizat mediatizarea excesiv„ a Guvernului.

De asemenea, a fost invocat faptul c„ ziarele ∫i alte publica˛ii media au fost constr‚nse la un nivel de circula˛ie ∫i distribu˛ie redus.

C‚t despre reformarea Guvernului, cele 56 mandate dob‚ndite de comuni∫ti sunt suficiente pentru alegerea premierului ∫i a celorlal˛i mini∫tri, prin schimbarea mai mult a p„l„riilor, Ón raport cu ceea ce a fost, f„c‚nd astfel, din Partidul Comuni∫tilor din Republica Moldova, un îpartid european modern“. Am pus Ón ghilimele ultimele cuvinte.

Pentru alegerea noului pre∫edinte, Óns„, mai sunt necesare 5 mandate, ceea ce a generat ideea salvatoare de a nu se negocia cu conducerile forma˛iunilor concurente, ci cu reprezentan˛ii acestora, ceea ce, Ón traducere din moldoveneasc„ Ón rom‚n„, ar Ónsemna c„ se va trata cu transfugi virtuali, care vor fi boteza˛i cu statutul de independen˛i, ∫i apoi ma∫ina de vot poate s„ porneasc„.

Pe de alt„ parte, nici bine nu s-a terminat num„rarea voturilor c„ celelalte partide au invocat necesitatea alegerilor anticipate, ceea ce a provocat, p‚n„ ∫i observatorilor, sentimentul datoriei neÓmplinite. M„car sub acest aspect se vede c„ exist„ unele leg„turi Óntre poporul rom‚n ∫i cel de dincolo de Prut. Deosebirea

const„ Ón faptul c„, la noi, anticipatele sunt dorite de putere, ∫i nu de opozi˛ie, dar ce mai conteaz„ dac„, dup„ at‚ta t‚njeal„ dup„ democra˛ie, am ajuns s„ ne plac„ mai mult alegerile dec‚t munca.

Œn fine, dup„ ce nu a mai r„mas nimic de observat, m-am Óntors Ón ˛ar„ cu impresia c„ am asistat la propriile mele chinuri ∫i frustr„ri tr„ite Ón anul precedent.

V„ mul˛umesc.

Invit la cuv‚nt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Mihail Popescu ∫i urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar.

## **Domnul Mihail Popescu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mi-am intitulat prima mea declara˛ie politic„ Ón Parlamentul Rom‚niei: îDerapaje strategice“.

Pasionat fiind de strategie, Ón general, ∫i de strategia militar„, Ón special, domeniu Ón care am argumente s„ cred c„ dispun de suficient„ competen˛„, urm„resc cu mare aten˛ie afirma˛iile ∫i, apoi, pertract„rile domnului pre∫edinte B„sescu, care au conota˛ii Ón domeniu ∫i, cu p„rere de r„u o spun, plaseaz„ Óntr-o lumin„ cel pu˛in nefavorabil„ institu˛ia preziden˛ial„.

Am asistat cu stupoare la tendin˛a de refacere a anumitor axe Ón politica extern„ rom‚neasc„. Am Ón˛eles, dup„ aceea, c„, de fapt, s-a vrut s„ se Ómbog„˛easc„ limbajul diploma˛iei rom‚ne moderne cu un alt sens al acestui termen, de criminal„ amintire Ón plan politic ∫i militar. Dar str„inii, care ∫tiu ∫i nu au uitat semnifica˛ia acestuia ∫i nu sunt dispu∫i s„ accepte inova˛iile lingvistice ale pre∫edintelui nostru, ne-au taxat ca atare.

S-a vorbit, mai apoi, despre baze NATO pe teritoriul nostru na˛ional, uit‚ndu-se sau ignor‚ndu-se c„ NATO este o organiza˛ie politico-militar„ a c„rei putere militar„ este format„ din armate na˛ionale ∫i, dac„ ar fi vorba de baze militare str„ine pe teritoriul Rom‚niei, acestea ar fi numai americane, care s-ar apropia, Ón spa˛iu ∫i timp de reac˛ie, de unele obiective strategice.

Desigur, pentru noi existen˛a acestora ar fi un lucru bun din punct de vedere politic, economic ∫i militar, dar confuzia este impardonabil„.

Am fost Óntrebat de c„tre speciali∫ti, ∫i din ˛ar„, ∫i din str„in„tate, ce Ónseamn„ acest lucru. Ce puteam s„ r„spund, Óncerc‚nd, ca un bun rom‚n, s„ menajez Cotroceniul, f„r„ riscul de a m„ descalifica eu Ónsumi?

Un derapaj strategic Ól constituie ∫i ie∫irea nervoas„, s„-i spunem, a pre∫edintelui nostru fa˛„ de afirma˛iile unor parlamentari europeni, solicit‚nd ca, citez: îAtunci c‚nd vorbesc de corup˛ii din Rom‚nia, s„-i ∫i numeasc„.“ Reac˛ia a˛i auzit-o sau a˛i citit-o Ón pres„. S-a spus mai voalat sau mai pu˛in voalat, din team„, probabil, c„ nu pricepeam, c„ Parlamentul european nu este o agen˛ie de detectivi care s„ pun„ pe tav„ domnului B„sescu corup˛ii din Rom‚nia, nume, prenume, adrese etc.

Cum s„ interpret„m aceast„ ie∫ire din partea pre∫edintelui B„sescu? Gaf„? Pu˛in spus. Eroare? U∫or de Ónghi˛it. Bravad„ na˛ionalist„? Poate, de∫i al˛ii o fac mai bine ∫i cu mai mult„ eficien˛„. C‚∫tig: zero. Pierderi: destule.

Declara˛iile pre∫edintelui Rom‚niei, f„cute dup„ prima ∫edin˛„ a Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii pe care a condus-o, sus˛in necesitatea ca Bucure∫tiul s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 ac˛ioneze, citez, îpreventiv-ofensiv Ón afara grani˛elor ˛„rii, Ómpotriva (...)“, iar, un termen... îterorismului structurat“. Ce o mai fi ∫i asta?

Œn aceast„ not„ se Ónscrie comunicatul administra˛iei preziden˛iale, potrivit c„ruia, citez, îRom‚nia va trebui s„ decid„ dac„ ac˛ioneaz„ preventiv Ón afara frontierelor ˛„rii sau se limiteaz„ la o politic„ reactiv„.“ Œnchei citatul. Termen: 30 de zile.

Ce s„ Ón˛elegem din aceste afirma˛ii? C„ Rom‚nia va deveni, dup„ Statele Unite ale Americii ∫i Rusia, a treia ˛ar„ care include Ón strategia sa de securitate na˛ional„ mult controversata ac˛iune preventiv„-ofensiv„?

Am aflat apoi din interven˛iile explicative Ón massmedia ale domnului pre∫edinte c„ se vrea, de fapt, justificarea strategic„ a prezen˛ei trupelor noastre care au misiuni, subliniez, de reconstruc˛ie ∫i men˛inere a p„cii, al„turi de alia˛i ∫i al˛i parteneri, Ón perioada postconflict, Ón diferite regiuni ale lumii.

Œn afara faptului c„, pentru speciali∫tii Ón domeniu, primele afirma˛ii sunt clare, ele definind o strategie cel pu˛in neadecvat„ scopurilor ∫i capabilit„˛ilor militare ale Rom‚niei, explica˛iile ulterioare demonstreaz„ c„ pre∫edintele nostru nu st„p‚ne∫te sau ignor„, cu consecin˛e imprevizibile pentru securitatea Rom‚niei, problematica strategiilor militare ale superputerilor ∫i marilor puteri, care-∫i pot permite — citez din strategia Statelor Unite ale Americii — îs„ fie gata s„ loveasc„ Ón orice col˛ al lumii ∫i Ón orice moment“.

Explica˛iile ulterioare, reparatorii, ignor„ cu bun„ ∫tiin˛„ c„ militarii no∫tri ac˛ioneaz„ pe teatrele de opera˛ii din spa˛iul ex-iugoslav, Irak ∫i Afganistan, al„turi de al˛i alia˛i sau parteneri care nu au, cu excep˛ia Statelor Unite ale Americii, aceast„ strategie.

Ac˛ioneaz„ ei ilegal dac„ au fost trimi∫i acolo cu aprobarea celor care, Ón ˛ara lor, au dreptul constitu˛ional s„-i trimit„?

Nu cred nici c„ aceste afirma˛ii au fost f„cute pentru a se c‚∫tiga bun„voin˛a Americii. S„ fie clar, parteneriatul strategic cu America a fost mo∫tenit, ∫i nu inaugurat de domnul pre∫edinte B„sescu cu ocazia recentei sale vizite acolo, indiferent ce pretind ∫i sus˛in generalul Pacepa ∫i al˛i agarici ∫i aplaudaci.

De asemenea, cred c„ este cazul s„ spunem cinstit ∫i r„spicat, aici, Ón Senatul Rom‚niei, c„ ajutorul american pentru modernizarea armatei rom‚ne cu care domnul B„sescu se laud„ pe toate c„ile mass-media nu se datoreaz„ prezen˛ei Domniei sale la Washington, ci prezen˛ei armatei Rom‚niei Ón teatrele de opera˛ii din Irak ∫i Afganistan, acesta fiind perfectat Ónc„ de acum 3 ani.

Revenind la subiectul nostru, noi nu suntem Ómpotriva acestui concept strategic, de∫i — nota bene — este foarte controversat, Óndeosebi Ón ˛„ri din Uniunea European„, unde vrem s„ ader„m la 1 ianuarie 2007. ™i nu dorim s„ critic„m nici pe americani, nici pe ru∫i. Este treaba lor s„-l justifice ∫i sunt convins c„ ei ∫tiu ∫i au cu ce s„ fac„ acest lucru. Dar suntem Ómpotriva lucrului de m‚ntuial„, a copierii f„r„ noim„ ∫i discern„m‚nt a unor no˛iuni, teze ∫i idei de la al˛ii, f„r„ o analiz„ temeinic„ pentru a vedea dac„ ele ne sunt sau nu necesare, Ón func˛ie de interesul nostru na˛ional ∫i, mai ales, dac„ avem cu cine ∫i cu ce s„ le facem.

Suntem Ón NATO, o organiza˛ie politico-militar„ Ón schimbare. Vom asista la schimb„ri esen˛iale, inclusiv Ón

domeniul strategiei politico-militare. De ce s„ nu parcurgem ∫i noi, cu Ón˛elepciune, etapele pe care alia˛ii no∫tri, cu care ne putem compara, ∫i le asum„?

L„s‚nd la o parte faptul c„ schimbarea unilateral„ a strategiei, atunci c‚nd faci parte dintr-o organiza˛ie politico-militar„ care-∫i are strategia ei, nu este o problem„ pe care s„ o decizi Ón 30 de zile, chiar dac„ te nume∫ti B„sescu ∫i ui˛i, de cele mai multe ori, c„ ai ∫i Parlament, ∫i Guvern, ∫i alte institu˛ii care trebuie nu numai consultate, dar ∫i ascultate, nu po˛i s„ nu Óntrebi: ce motive avem noi, acum, s„ facem not„ discordant„ cu Europa?

Dac„, pentru Washington ∫i Moscova, justificarea, Óntr-un fel, a loviturii preventive poate fi f„cut„ pe baza victimelor terorismului pe propriile teritorii, pentru Bucure∫ti, adoptarea unei asemenea strategii, care ar atrage, Ón mod sigur, aten˛ia organiza˛iilor teroriste asupra ˛„rii noastre amplific‚nd p‚n„ la amenin˛are iminent„ riscul de a deveni o ˛int„ a atacurilor lor ni se pare o schimbare inutil„ de dragul schimb„rii, a∫a cum multe schimb„ri se Ónt‚mpl„, ast„zi, Ón ˛ara noastr„.

Nu doresc s„ promovez o imagine catastrofic„ asupra afirma˛iilor pre∫edintelui ˛„rii, dar nici nu pot s„ nu afirm c„ acestea contravin Ónsu∫i spiritului art. 1, 2, 4 ∫i 5 ale Tratatului Atlanticului de Nord, texte care sus˛in, deocamdat„, explicit atitudinea defensiv„ a statelor membre.

Cred c„ domnul B„sescu mai ˛ine minte ce mi-a spus c‚ndva, nu cu mult Ónainte de intrarea noastr„ Ón NATO, la o ceremonie militar„. Citez din memorie: îDomnule general, Ómi place, a˛i f„cut o treab„ bun„ la armat„!“ Apoi, dac„ e bun„, l„sa˛i-o a∫a, domnule pre∫edinte, ∫i n-o strica˛i ∫i pe asta de dragul schimb„rii!

Œn sf‚r∫it, am s„ m„ refer Ón continuare la un ultim derapaj strategic. To˛i dorim s„ ne preg„tim temeinic temele pentru a realiza un obiectiv strategic crucial: aderarea la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Contribu˛ia Guvernului, ∫i nu a pre∫edintelui, este decisiv„ pentru atingerea acestuia.

Ce atmosfer„ de lucru ∫i ce eficien˛„ poate avea un Guvern c‚nd, de la Ónceput, deasupra capului s„u st„ permanent, ca o sabie a lui Damocles, spectrul alegerilor anticipate, iar la orizont apare, mai nou, fantoma domnului Stolojan, pe post de bau-bau?

Sigur c„, Ón opozi˛ie fiind, nu se poate spune c„ mor eu de dragul Guvernului, dar nu pot s„ nu Óntreb: se poate avea Óncredere Ón acest Guvern ∫i Ón aceast„ alian˛„ majoritar„, dac„ nici artizanul lor, domnul B„sescu, nu are?

Doamnelor ∫i domnilor, au trecut trei luni de la alegeri. Este timpul s„ ne vedem fiecare de atribu˛iile noastre constitu˛ionale, s„ l„s„m îpohtele ce am pohtit“, s„ Ónv„˛„m regulile coabit„rii politice ∫i s„ ne comport„m ca atare, pentru c„ de aceea ne-au ales ∫i ne pl„tesc cet„˛enii Rom‚niei!

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnul senator Gheorghe Funar. Urmeaz„, pentru 3 minute, domnul senator Sógor Csaba.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, s‚mb„t„, 12 martie, a avut loc Ónt‚lnirea Consiliului Na˛ional al Partidului Rom‚nia Mare ∫i, la propunerea pre∫edintelui partidului, domnul senator dr. Corneliu Vadim Tudor, a fost modificat statutul partidului ∫i denumirea partidului nostru s-a Ómbog„˛it, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

™ocul mediatic produs s‚mb„t„ a continuat ieri ∫i ast„zi ∫i i-a pus Ón total„ umbr„ pe fra˛ii no∫tri udemeri∫ti.

Ei s-au Ónt‚lnit s‚mb„t„, la T‚rgu-Mure∫, Óntr-un organism neÓnregistrat nic„ieri Ón Rom‚nia, botezat Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania. Au analizat Óndeplinirea programului de autonomie teritorial„ a Ardealului, s-au jucat de-a demisia pastorului Laszló Tökes. Dup„ ce i-au pl‚ns pe umeri, l-au reales, dup„ 6 ceasuri, ∫i, de asemenea, au analizat ∫i au aprobat programul manifest„rilor antirom‚ne∫ti care se vor desf„∫ura m‚ine Ón foarte multe localit„˛i din Rom‚nia. Vor fi manifest„ri antirom‚ne∫ti de mare amploare la Arad, la Statuia celor 13 generali terori∫ti, vor fi altele la Oradea, la Satu Mare, la Zal„u, la Cluj-Napoca, la T‚rgu-Mure∫, la Gheorghieni, la Miercurea-Ciuc, la T‚rgu Secuiesc ∫i Ón alte localit„˛i.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, actualul pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, la fel ∫i primul-ministru ∫i cei din conducerea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. s-au angajat s„ redea rom‚nilor demnitatea, la ei acas„. Vom vedea cum va fi redat„ aceast„ demnitate, m‚ine.

A∫ vrea s„ v„ prezint o informa˛ie de la Cluj-Napoca, unde s-a ajuns ca, Ón 28 februarie anul acesta, pentru prima dat„, autorit„˛ile locale — prefectura, consiliul jude˛ean, consiliul local ∫i primarul —, la cererea U.D.M.R.-ului, s„ nu-i comemoreze pe Horia, Clo∫ca ∫i Cri∫an. M‚ine, a fost convocat Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca Ón ∫edin˛„ ordinar„. La cererea U.D.M.R.-ului, printr-o dispozi˛ie a primarului Emil Boc, pre∫edintele interimar al Partidului Democrat, ∫edin˛a a fost mutat„ de ieri pentru azi dup„-amiaz„, pentru ca m‚ine autorit„˛ile locale, m„ refer la rom‚ni, s„ participe la manifest„rile antirom‚ne∫ti din Cluj-Napoca. Peste tot, Ón localit„˛ile pe care le-am amintit ∫i Ón multe altele, ve˛i revedea c„ va fi fluturat numai steagul Ungariei, Ónc„lc‚ndu-se prevederile Legii nr. 75/1994.

N„d„jduim c„ pre∫edintele ˛„rii ∫i primul-ministru m„car Ón acest domeniu Ó∫i vor ˛ine cuv‚ntul ∫i a∫tept„m, cu mult interes, s„ vedem cum vor reac˛iona, m‚ine, Ómpotriva acestor manifesta˛ii antirom‚ne∫ti, puse la cale de organiza˛ia terorist„ ∫i antirom‚neasc„ U.D.M.R.

Are cuv‚ntul domnul senator Sógor Csaba, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Se preg„te∫te, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Cucuian Cristian.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, de la acest microfon, s-a f„cut vorbire despre retrocedare, dar Óntr-un context care

m-a surprins. îM-am s„turat s„ se amaneteze viitorul Rom‚niei cu tot felul de retroced„ri!“ spunea un distins coleg al nostru. Este o judecat„ ∫ocant„, pentru c„ afirma˛ia con˛ine un veritabil paradox. Viitorul Rom‚niei este contrapus unui act reparatoriu, cel al retroced„rii.

Doresc s„ v„ reamintesc faptul c„ reconstituirea propriet„˛ii private, Ón sine, ∫i, Ón bun„ m„sur„, prin retrocedarea bunurilor confiscate de regimul comunist, nu este nicidecum, pur ∫i simplu, un act de caritate, un moft, cum spun unii, ci este o condi˛ie major„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Œncep‚nd cu primii ani ai regimului comunist, au fost confiscate sau preluate abuziv sute de mii de hectare de p„m‚nt ∫i un uria∫ fond forestier, zeci de mii de case de locuit, construite cu efortul propriu. Dar sunt ∫i alte bunuri de patrimoniu ce au avut aceea∫i soart„ — m„ g‚ndesc la obiectele de valoare spiritual„ ∫i materiale, cu totul deosebite, care au apar˛inut bisericilor, la patrimoniul unor institu˛ii caritative, funda˛ii ∫i asocia˛ii —, care ∫i-au Óntre˛inut activit„˛ile de interes public prin valorificarea fructului acestor propriet„˛i.

Vreau s„ citesc doar datele privind bisericile reformate ∫i catolice din Transilvania ∫i din Cri∫ana: din totalul de 1.744 de propriet„˛i imobiliare, prin hot„r‚rea comisiei de specialitate, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 364 de imobile, dar, din diferite motive, au fost date Ón folosin˛„ numai 32 de cl„diri, adic„ 1,49% din total. Œmi face pl„cere s„ cred c„ ∫i Guvernul s-a s„turat de aceast„ stare de fapt ∫i se va achita de sarcinile asumate Ón acest sens Ón Programul de guvernare.

M-am uitat la declara˛ia de avere a distinsului meu coleg care a f„cut acea remarc„ regretabil„ la care m„ refeream Ón introducerea declara˛iei mele ∫i mi-am dat seama c„ Domnia sa are, totu∫i, o scuz„: nu face parte din tagma acelora ai c„ror p„rin˛i au f„cut avere, fiind favoriza˛i de regimul comunist.

Sper, deci, c„ remarca sa a fost un moment de r„t„cire. De rest, s„ sper„m c„, Ón privin˛a retroced„rii, lucrurile vor evolua spre bine.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe domnul senator Cucuian Cristian.

Urmeaz„ domnul senator Vasile Ungureanu.

## **Domnul Cristian Cucuian:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Œn cursul s„pt„m‚nii trecute, domnul Traian B„sescu, pre∫edintele Rom‚niei, a efectuat o vizit„ de lucru Ón Statele Unite ale Americii, la invita˛ia omologului s„u, pre∫edintele George Bush. A fost o vizit„ scurt„ ∫i extrem de productiv„, iar, din punct de vedere politic, obiectivele au fost atinse. Reluarea problemei M„rii Negre ∫i, Ón mod deosebit, a Moldovei ∫i Transnistriei, sunt extrem de importante Ón rela˛iile rom‚no-americane. Vizita a consolidat nivelul rela˛iilor politice ∫i militare dintre Statele Unite ∫i Rom‚nia. Vizita a avut ca principal obiectiv ridicarea nivelului de Óncredere Ón cele dou„ administra˛ii, rom‚n„ ∫i american„, av‚nd Ón vedere c„ la Bucure∫ti s-a produs, Ón mod democratic, schimbarea administra˛iei anterioare, ca urmare a alegerilor libere din noiembrie 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 Din acest punct de vedere, consider c„ vizita pre∫edintelui Rom‚niei Ón Statele Unite ale Americii, prima vizit„ a unui pre∫edinte de stat pe t„r‚m american, dup„ turneul european efectuat de pre∫edintele George Bush, este o dovad„ cert„ a faptului c„, Ón Rom‚nia, schimb„rile politice Ónregistrate Ón urma alegerilor generale nu au dus, a∫a cum unii colegi din opozi˛ie au dat de Ón˛eles, la Óntreruperea rela˛iilor cu Statele Unite, ci, dimpotriv„, la Ónt„rirea lor, la consolidarea unei rela˛ii bazate pe respect reciproc ∫i prietenie.

Pre∫edintele american a fost c‚t se poate de clar Ón aceast„ privin˛„. Citez un fragment din declara˛ia pre∫edintelui Bush: îSunt recunosc„tor pentru prietenia dumneavoastr„. Rom‚nia a fost un aliat de baz„ pentru libertate. ™i, domnule pre∫edinte B„sescu, nu v„ pot mul˛umi suficient pentru c„ a˛i venit s„ discut„m o palet„ larg„ de subiecte. Am discutat despre ˛„rile vecine Rom‚niei ∫i pre∫edintele mi-a dat sfaturi foarte bune Ón leg„tur„ cu Moldova. Am discutat despre Marea Neagr„. Pre∫edintele Rom‚niei are o viziune foarte clar„ asupra modului Ón care trebuie s„ ne asigur„m de un climat pa∫nic Ón lume. Am discutat despre faptul c„ libertatea se r„sp‚nde∫te Ón Orientul Mijlociu. Am discutat despre rela˛iile noastre bilaterale. I-am spus pre∫edintelui B„sescu c„ sunt foarte impresionat de campania sa Ómpotriva corup˛iei din Rom‚nia. Am constatat, Ón acest sens, un puternic angajament. El crede Ón transparen˛„ ∫i Ón suprema˛ia legii, ∫i este foarte important pentru companiile americane, care caut„ oportunit„˛i pentru investi˛ii, s„ aud„ acest lucru din partea ∫efului statului. Ceea ce Ól caracterizeaz„ pe acest pre∫edinte este c„ nu doar vorbe∫te despre aceste lucruri, el este omul ac˛iunii.“

Aceste cuvinte nu pot dec‚t s„ ne bucure, de∫i mai avem mul˛i pa∫i de f„cut, iar drumul pe care Rom‚nia Ól are de parcurs este un lung drum ∫i dificil.

Vizita pre∫edintelui Traian B„sescu Ón Statele Unite ale Americii este doar un Ónceput, un prim pas spre normalitate. Ast„zi ∫tim doar un singur lucru: administra˛ia american„ prive∫te, acum, Rom‚nia ca un aliat special, pentru c„ Rom‚nia, prin vocea pre∫edintelui Traian B„sescu, Ómp„rt„∫e∫te acelea∫i valori cu ale poporului american: drepturile omului, demnitatea uman„, suprema˛ia legii, transparen˛a Guvernului, lupta anticorup˛ie. Nu o spunem noi, o spune poporul american, a afirmat-o r„spicat ∫i pre∫edintele George Bush.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar social-democrat, pe domnul senator Vasile Ungureanu. Urmeaz„ domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cunoa∫tem cu to˛ii contextul creat de modificarea sistemului financiar fiscal. Consecin˛ele nefaste ale a∫a-zisei reforme m„ determin„ s„ enun˛ urm„toarea declara˛ie politic„: îSacrificarea bugetului nu Ónseamn„ sacrificarea bugetarilor“.

Mass-media anun˛„ disponibilizarea a 11.640 de bugetari, dispari˛ia a 4% din angaja˛ii bugetului de stat ∫i Ónghe˛area salariilor profesorilor.

Asist„m, Ón prezent, la mari bulvers„ri Ón via˛a economico-social„, cauzate de nes„buin˛a ∫i graba cu care s-a trecut la instituirea cotei unice de impozitare a venitului ∫i profitului. 11.640 de bugetari vor fi l„sa˛i f„r„ posturi, iar al˛i 9.000 de bugetari se preg„tesc s„ p„r„seasc„ regiile ∫i societ„˛ile na˛ionale, ca urmare a reformei Ón administra˛ie.

Iat„, acesta este pre˛ul real al oportunismului electoral, al pripelii ∫i al nepriceperii guvernamentale, pre˛ ce trebuie pl„tit de popula˛ie pentru a acoperi deficitul bugetar, cerin˛„ impus„ de organismele financiare interna˛ionale.

Este greu de Ón˛eles cum actualul Guvern nu g„se∫te resurse pentru sectorul administrativ ∫i educativ, dup„ ce fostul Guvern a construit un buget care a suportat chiar ∫i major„rile salariale din 2004. Trebuie s„ men˛ion„m c„ num„rul bugetarilor care, Ón mod principial, a fost Ónghe˛at, a crescut numai sub dorin˛a integr„rii europene. Este scandalos s„ constat„m, acum, c„ pre˛urile ∫i tarifele la serviciile publice cresc mult peste nivelul stabilit anterior, c„ ele elimin„ Ón Óntregime, pentru circa 80% din salaria˛i, economiile ob˛inute din cota unic„ ∫i c„, de fapt, salariul real va fi, din aceast„ cauz„, Ón sc„dere mult mai accentuat„ dec‚t beneficiul determinat de relaxarea fiscal„.

Dac„ Ón 2004 profesorii au avut parte de cre∫teri salariale, printr-o politic„ guvernamental„ coerent„, acum, ei beneficiaz„ de consecin˛ele negative ale a∫a-zisei reforme concepute cu st‚ng„cie de un Guvern strivit de oportunism electoral ∫i dirijat din umbr„.

Iluzoriul confort al Guvernului T„riceanu este creat prin sacrificarea bugetarilor, proces Ónso˛it, a∫a cum se ∫i putea prevedea, de umflarea organigramelor Guvernului. Reducerea de 4%, anun˛at„ de Guvern, se va aplica, oare, ∫i demnitarilor? Mai mult, ne Óntreb„m dac„ procentul reformator de sistem nu este, oare, folosit pentru Ónl„turarea din institu˛iile publice, pe criterii politice, a func˛ionarilor indezirabili?

Se impune, a∫adar, o nou„ orientare, Ónainte ca apogeul din timpul guvern„rii cederiste s„ fie atins, p‚n„ nu este prea t‚rziu.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Corneliu Vadim Tudor. Domnule vicepre∫edinte, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Urmeaz„ domnul senator Arion Viorel.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Œn leg„tur„ cu ce a vorbit colegul Ion Solcanu... Ómi pare r„u c„ nu mai este aici, eu m„ mir c„ nu a sesizat nimeni dintre parlamentari, dar ∫i dintre ziari∫ti, c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat rom‚nilor Ón Spania este o r„zbunare a poli˛iei spaniole fa˛„ de nefericitul ∫i tragicul accident de acum c‚teva zile, c‚nd un ∫ofer de tir rom‚n, deci nu de alt„ na˛ionalitate, a ucis, pe loc, cinci poli˛i∫ti, dup„ care, altul, grav r„nit, al ∫aselea, a murit la spital. Peste tot Ón lume, Ón primul r‚nd Ón Occident ∫i, mai ales, Ón America, poli˛ia Ó∫i face ea legea atunci c‚nd trebuie s„ apere demnitatea ∫i onoarea colegilor care sunt uci∫i.

Instinctul meu Ómi spune c„ asta st„ la baza acelui comportament aberant. Fire∫te, c‚nd vrei s„ g„se∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 chichi˛e cuiva, probleme, deficien˛e, se pot g„si. Ei au fost umili˛i drept pedeaps„ pentru ceea ce s-a Ónt‚mplat, ∫i timpul va demonstra c„ a∫a s-a Ónt‚mplat. Dar nu pentru asta iau cuv‚ntul.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ sunt nepl„cut impresionat de presta˛ia colegului Sógor Csaba, care a vorbit aici acum c‚teva minute. Dac„ v„ uita˛i cu aten˛ie la Domnia sa, el are cocarda cu steagul unguresc Ón piept, cu steagul ro∫u — alb — verde, Ónlocuind insigna de aur a Senatului Rom‚niei.

Dac„ noi ne-am fi pus la mintea domnului Sógor Csaba, azi am fi purtat doliu, am fi avut o brasard„ neagr„, a∫a cum a purtat el, acum vreo doi sau trei ani, de s„rb„toarea na˛ional„ a Rom‚niei, la 1 Decembrie. A spus c„, pentru maghiari, ziua de 1 Decembrie este zi funerar„, e zi de doliu.

Stimate domnule pre∫edinte Nicolae V„c„roiu ∫i onora˛i colegi, nu caut nod Ón papur„, nici nu doream s„ vorbesc, Óns„ mie mi se pare c„ asta este o provocare.

A∫ vrea s„ se consemneze protestul public al Partidului Popular Rom‚nia Mare fa˛„ de acest gen de provoc„ri.

A arbora, aici, cineva, Ón Senatul Rom‚niei, steagul Ungariei, indiferent Ón ce form„, c„ e cocard„, c„ este batist„, c„ e brasard„, c„ e alt Ónsemn, mie mi se pare o escaladare periculoas„ a ∫ovinismului unguresc. Iubim poporul maghiar, iubim minoritatea etnic„ maghiar„, Ón˛elegem ∫i durerile ∫i fr„m‚nt„rile unora, dac„ totul se limiteaz„ la cuvinte, la proteste, la atitudini. Dac„ venim cu Ónsemne ∫i dac„ sfid„m pe fa˛„ ∫i violent„m ochii unor oameni care au Ón familie tragedii datorit„ acelui steag maghiar, de-a lungul istoriei, e deja prea mult.

™i eu sunt ardelean dup„ mam„, mama era din ™cheii Bra∫ovului, bietul tata-mare a fost condamnat de dou„ ori la moarte pentru c„ a evadat din Imperiul Austro-Ungar, n-a vrut s„ lupte Ómpotriva armatei rom‚ne, a fost prins, iar a evadat, l-a ajutat Dumnezeu s„ tr„iasc„ p‚n„ aproape de 83 de ani, dar al˛i oameni din familia mea au murit.

Fire∫te c„ ar fi de dorit ca trecutul s„ nu ne Ómpiedice s„ construim viitorul acestei ˛„ri, dar cine provoac„? Cine trece frontiera acestor conven˛ii Óntre noi?

Vreau s„-i rog pe stima˛ii colegi de la Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., care au al„turi la guvernarea Rom‚niei aceast„ organiza˛ie nonguvernamental„, care, paradoxal, e Ón Guvern. U.D.M.R.-ul figureaz„ Ón toate cataloagele îong“-urilor, dar — ce ciudat? — este la Guvern, de aproape 15 ani, f„r„ Óntrerupere.

Dar Ói rog ∫i pe stima˛ii colegi din U.D.M.R., Óntre care mul˛i sunt oameni foarte ra˛ionali: v„ rog, tempera˛i-l pe domnul Sógor Csaba.

Domnul Sógor Csaba am Ón˛eles c„ este preot sau predicator, el ar trebui s„ contribuie la concordia Óntre oameni, nu s„ Ói Ónvr„jbeasc„ pe oameni.

Ca vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, de-abia am oprit c‚˛iva colegi din grupul nostru parlamentar s„ nu vin„ ∫i s„ Ói smulg„ din piept acel ostentativ ∫i sup„r„tor cr‚mpei unguresc. I-am oprit pentru c„ nu sunt de acord cu asemenea gesturi exterioare, dar de ce le face Domnia sa?!

V„ rog, lua˛i act ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte al Senatului, c„ nu vom tolera niciodat„ sfidarea demnit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a m‚ndriei noastre de

rom‚ni, ca Ón Parlamentul Rom‚niei s„ vin„ cineva ∫i s„ ne ofenseze Ón halul acesta.

Pute˛i veni, pute˛i avea dreptul la replic„, dar dac„ se va mai continua Ón felul acesta, eu v„ asigur c„ nu voi reu∫i s„-mi opresc colegii, dintre care, unii sunt obi∫nui˛i cu lupte mult mai grele ∫i au avut adversari mult mai redutabili.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D., pe domnul senator Arion Viorel, urmeaz„ domnul senator Simionescu Aurel.

V„ ascult„m.

## **Domnul Viorel Arion:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ are titlul îMartie, amintirea unei istorii uitate“.

Luna martie nu este numai s„rb„toarea frumuse˛ii, a prim„verii, a femeilor sau amintirea tragic„ a unor evenimente din istoria apropiat„, ci ∫i un motiv de m‚ndrie local„ ∫i na˛ional„.

La Ónceputul lunii martie, anul 1441, comitele Timi∫oarei de atunci, Iancu de Hunedoara, care era, Ón acela∫i timp, ∫i ban al Severinului, devine voievod al Transilvaniei.

Iancu de Hunedoara a fost, f„r„ nici o Óndoial„, una dintre cele mai mari personalit„˛i politice, diplomatice ∫i militare ale istoriei medievale rom‚ne∫ti, dar ∫i ale istoriei medievale a Europei, Ón general.

El a fost ultimul cruciat adev„rat, ultimul mare lupt„tor Ómpotriva Semilunei, de∫i nu ∫i-a propus s„ elibereze locurile sfinte, ci numai acele p„r˛i din Europa care fuseser„ ocupate de turcii otomani.

Iancu de Hunedoara, prin activitatea sa de prim rang, s-a impus posterit„˛i influen˛‚nd Óntreaga istorie a rom‚nilor, intervenind pe plan politic c‚t ∫i militar, at‚t Ón Transilvania, c‚t ∫i Ón Principatele Rom‚ne, fiara Rom‚neasc„ ∫i Moldova, Ón lupta pentru neat‚rnare ∫i st„vilirea expansiunii Imperiului Otoman.

Prin calit„˛ile sale de om de stat, a∫a cum men˛ionam, Ón anul 1441, ajunge voievod al Transilvaniei, iar, Ón 1446, Guvernator al Ungariei.

Papa Calist al III-lea a l„udat îp‚n„ deasupra stelelor“ numele ilustrului voievod rom‚n ca pe al unuia dintre cei mai sl„vi˛i oameni care tr„iser„ atunci Ón lume.

Sultanul Mahomed al II-lea a fost impresionat de curajul ∫i eroismul acestui mare voievod, spun‚nd c„, îde la Ónceputul veacurilor, niciodat„ nu a stat un asemenea om Ón slujba unei cauze“.

Din secolul al XV-lea ∫i p‚n„ ast„zi, Ón lumea catolic„, Ón fiecare zi, la ora 12,00, clopotele bat Ón onoarea ∫i Ón amintirea lui Iancu de Hunedoara, considerat salvatorul cre∫tin„t„˛ii.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Simionescu Aurel, din partea Grupului social-democrat, urmeaz„, pentru trei minute, domnul senator Stan Petru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Au trecut aproape trei luni de c‚nd, sub o lozinc„ portocalie, clam„m instalarea drept„˛ii ∫i a adev„rului Ón Rom‚nia. Ar trebui s„ fim cu totul r„uvoitori pentru a nu recunoa∫te c„ acest lucru a Ónceput s„ se simt„, evident, pentru cei care sunt mai sensibili.

Este adev„rat c„, ast„zi, la at‚ta timp de la numirea Guvernului, nu avem Ónc„ un ministru care, p‚n„ una-alta, ar fi trebuit s„ controleze ceva corectitudine ∫i adev„r prin aceast„ ˛ar„. Gestul era impur ∫i s-a cam Ónchis ministerul. A∫tept„m ∫i ni∫te secretari de stat, cu pu˛in„ r„bdare, probabil se va rezolva, pentru c„ timp mai este.

Dar s-a f„cut dreptate, toat„ lumea pl„te∫te un impozit pe venit, dar ∫i pe profit de 16%. Este adev„rat c„ niciodat„ nu s-a pl„tit identic, de la vl„dic„ la opinc„, 16%, dar tot a∫a de adev„rat este, Óns„, c„ s-a f„cut dreptate: unii c‚∫tig„ 52.000 lei, iar al˛ii 52 mii, sute mii lei sau 52 milioane lei, dar acestea sunt am„nunte nesemnificative pentru actuala putere.

S-a spus, Ón sf‚r∫it, adev„rul despre corup˛ie...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator, numai o secund„, poate Óncheiem ∫edin˛a aici. Domnule senator Puiu Ha∫otti, v„ rog frumos, sunte˛i lider de grup, v„ rog s„ lua˛i loc... domnule senator...

™i, Ón sf‚r∫it, spun unii c„ suntem departe de adev„r. Nu, ne apropiem chiar mai repede de el fa˛„ de termenele propuse. Astfel, accizele nu vor mai cre∫te Ón iulie, ci Ón aprilie. Este adev„rat c„ ∫i pre˛urile, dar se va face dreptate: nu mai cump„r„ fiecare ce vrea ∫i c‚nd vrea, mai ales c„ vine leul greu, mai greu de ob˛inut ∫i mai u∫or de cheltuit.

Este adev„rat, nu ∫tim ce se va Ónt‚mpla c‚nd conduc„torii de azi, anticipat sau nu, vor fi lua˛i la bani m„run˛i. Poate atunci se va face cu adev„rat dreptate. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Markó Béla, pentru cincizeci de secunde.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Era r‚ndul lui Petru Stan!...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Se Óncadreaz„ Ón timpul Grupului parlamentar al U.D.M.R., de aceea am spus 50 de secunde, domnul senator Markó Béla, urmeaz„...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Œl anun˛ase˛i pe Petru Stan!...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

M„ confunda˛i, domnule pre∫edinte.

Te-am v„zut vorbind cu domnul Vadim, nu te confund deloc! V„ rog foarte mult, dac„ e, d„m o pauz„ ∫i ˛ine˛i o ∫edin˛„ acolo!...

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**

## Mul˛umesc.

Este adev„rat c„ la capitolul îJusti˛ie ∫i administra˛ie“ avem cele mai mari probleme. Putem spune c„ nu s-au luat m„surile necesare?! Nu, s-au blocat c‚teva mii de posturi, pentru ca îbirocra˛ii corup˛i“ din administra˛ie s„ fie Ónlocui˛i cu scaune goale, care, evident, nu pot fi ele Ónsele corupte, dar nici nu pot rezolva problemele cet„˛enilor.

Eventual, Ón disputa algoritmic„ pentru ciolanele mai mici sau mai mari, aflate Ón dreptul acestor scaune, mai pot ap„rea unele probleme, dar s-a f„cut dreptate: s-au multiplicat posturile la cabinetul demnitarului, c„ fiecare mai are un prieten, un neam, o obliga˛ie acolo, care, fiind ruda, prietenul unei persoane aflate la putere, evident c„ este extrem de capabil„ ∫i nu poate fi o persoan„ corupt„, acum. Dup„ aceea, mai vedem, pentru c„ este adev„rat c„ schimb„m to˛i conduc„torii direc˛iilor deconcentrate, Ónsum‚nd Óntr-un singur cuv‚nt magic, îalgoritm“, toate calit„˛ile profesionale, morale etc. pe care trebuie s„ le aib„ ace∫ti oameni, ∫i astfel se va face dreptate. Pentru c„ este absurd s„ respec˛i o lege, chiar dac„ se cheam„ Statutul func˛ionarilor publici, dac„ ea nu serve∫te interesele clientelei de partid ∫i, chiar mai mult, de partide.

Scuza˛i-m„, 50 de secunde ∫i v„ dau cuv‚ntul... ∫i urmeaz„ domnul Stan Petru, am gre∫it eu, scuze.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

U.D.M.R.-ul a vorbit Ón 1848!

## **Domnul Markó Béla:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œncerc s„ consum din propriul nostru timp, dar, Ón acela∫i timp, voi face o replic„ la cele spuse de domnul Corneliu Vadim Tudor. ™i a∫ vrea s„ Ól informez pe distinsul coleg ∫i pe partidul Domniei sale c„ ziua de 15 martie, fiind ziua na˛ional„ a tuturor maghiarilor, nu numai c„ este s„rb„torit„ Ón Rom‚nia de ani de zile de c„tre maghiarii care tr„iesc Ón aceast„ ˛ar„, dar este s„rb„torit„ Ón condi˛ii demne, ∫i trebuie s„ subliniez schimbarea de mentalitate care a avut loc Ón ˛ara noastr„, prin faptul c„ este recunoscut dreptul nostru de a ne s„rb„tori ziua na˛ional„ ∫i de a ne folosi simbolurile na˛ionale.

Mai mult, to˛i prim-mini∫trii, Óncep‚nd cu anul 1997, au salutat, prin mesajul lor, aceast„ s„rb„toare na˛ional„, fie c„ a fost vorba de Conven˛ia Democrat„, fie c„ a fost vorba de P.S.D. sau, mai nou, Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i coali˛ia din care facem parte. E adev„rat c„ prim-mini∫trii din partea Partidului Rom‚nia Mare nu au avut un astfel de mesaj c„tre maghiarii din Rom‚nia, fiindc„ nu au avut un prim-ministru ∫i sunt convins c„ nici nu vor avea, Ón astfel de condi˛ii.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

O s„ avem la Budapesta!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

## **Domnul Markó Béla:**

Iar Ón ceea ce prive∫te ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón partidul dumneavoastr„, eu salut ideea c„ vre˛i s„ deveni˛i membru Ón Partidul Popular European Ón care noi, un O.N.G., domnule Vadim Tudor, ∫i nu un îong“, suntem membri de mult timp, dar v„ asigur c„, cu o astfel de retoric„, nu ve˛i reu∫i niciodat„!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

O singur„ precizare numai, domnule senator Vadim Tudor, ziua de 15 martie este m‚ine ∫i nu ast„zi, azi suntem Ón 14 martie.

Are cuv‚ntul domnul senator Petru Stan, urmeaz„, din partea Grupului Rom‚nia Mare, domnul senator Mircea Mereu˛„.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ voi referi Ón declara˛ia mea politic„ la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, a Legii nr. 169/1997, a Legii nr. 1/2000, proiect de lege care face parte din Programul legislativ al Guvernului Rom‚niei pe perioada 2005— 2008.

Domnul ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale sus˛ine c„, Ón scurt timp, va prezenta Ón plenul Senatului o nou„ Lege a fondului funciar, deoarece actualele legi Ón vigoare sunt incorecte, ∫i c„ noua lege va prevede retrocedarea _in integrum_ a marilor propriet„˛i funciare.

Dup„ p„rerea mea, actualele legi ale fondului funciar sunt corecte, dar s-au aplicat incorect. Œn multe zone din ˛ar„, exemplu fiind jude˛ul S„laj, restituirea _in integrum_ s-a f„cut Ón totalitate. Œn jude˛ul S„laj au mai r„mas la I.A.S. 92 hectare de teren ∫i 60 hectare la sta˛iunile pomicole, dintr-o suprafa˛„ de peste 10.000 hectare, cu toate c„ Ón jude˛ul S„laj, Ón 1937, erau dou„ ferme de stat care aveau peste 1500 hectare... monografia acestor ferme am prezentat-o chiar eu, Ón ziarul local îGraiul S„lajului“, deci v„ da˛i seama cum s-au aplicat legile fondului funciar.

Gre∫elile care s-au f„cut au fost: s-au Ómpropriet„rit mii de cet„˛eni la anexele 2b, deci cei s„raci, f„r„ p„m‚nt, cu toate c„ to˛i ace∫tia erau ∫i titulari de p„m‚nt ∫i mo∫tenitori de p„m‚nt, asta Ón toate comunele maghiare din Ardeal; s-au dat terenuri cu investi˛ii func˛ionabile, Ón echivalent unu la unu, m„ refer la toate planta˛iile de pomi ∫i vi˛„ de vie, inclusiv domnul Lupu, Legea Lupu a dat ordin clar, am v„zut eu scris, s„ se dea Ón echivalent unu la unu toate livezile ∫i toate viile, ∫i acum v„d c„ se face o nou„ lege; schimbul de teren, de∫i f„cut dinainte de 1952, prin notariat, nu s-a luat Ón seam„, mul˛i cet„˛eni au beneficiat de teren dublu, proba cu martori, f„cut„ Ón Ón˛elesul r„u al cuv‚ntului, s-a luat Ón seam„.

Ce ar Ónsemna aceast„ restituire, _restitutio in integrum_ ? Œn primul r‚nd, dispari˛ia exploata˛iilor agricole mari ∫i mijlocii. Mii de investitori locali ∫i str„ini ar intenta procese pentru a-∫i recupera datoriile f„cute Ón planta˛ii, utilaje, complexe zootehnice ∫i alte investi˛ii.

Deja s-a creat o nesiguran˛„ total„ din partea arenda∫ilor ∫i a investitorilor, ar disp„rea siguran˛a alimentar„ a ˛„rii. Nu exist„ nici un stat Ón lume Ón care s„ nu existe nici un fel de proprietate funciar„ Ón m‚na acestuia.

Statul ar trebui s„ dea desp„gubiri materiale zeci de ani de zile a∫a-numi˛ilor proprietari. A∫ mai avea multe de spus, dar ca s„ fac economie de timp ∫i s„ dau o replic„ domnului senator Sógor Csaba, am s„ dau un citat din ziarul local îGraiul S„lajului“, sub semn„tura redactorului Viorel Varga, care este ∫i poet, la rubrica despre destinul p„m‚ntului, sub titlul îLegile lui Horthy ∫i inten˛ia ministrului Gheorghe Flutur“, red„ situa˛ia trist„ a ˛„ranilor din Transilvania, care sunt Ón pericol de a-∫i pierde tot p„m‚ntul. Am s„ dau c‚teva pasaje.

V„ rog eu, c„ s-a epuizat timpul, stimate coleg.

Mie Ómi pare foarte r„u c„ nu pot s„ dau a∫a ceva...

Œmi pare r„u. Data viitoare, preg„ti˛i o declara˛ie... face˛i un final, v„ rog.

## **Domnul Petru Stan:**

Ideea este c„ toate marile averi au fost f„cute prin fraud„. Dup„ 1921, o dat„ cu Ómpropriet„rirea ˛„ranilor din Ardeal, dup„ retrocedarea Ardealului, s-au desfiin˛at acele legi, s-au anulat toate actele de v‚nzare-cump„rare ∫i s-au cerut desp„gubiri enorme de la ˛„rani. Unii au renun˛at, ∫i a∫a se face c„ au propriet„˛i enorme. ™i am s„ v„ dau exemple multe. _(Rumoare._ ) Voi da la fiecare senator un exemplar din declara˛ia mea politic„.

Mul˛umim foarte mult.

Are cuv‚ntul, din partea Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D., domnul senator Mircea Mereu˛„. Urmeaz„ ultima luare de cuv‚nt, domni∫oara senator Corina Cre˛u.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este de-a dreptul uimitor cum Ón˛eleg unii politicieni rom‚ni s„-∫i fac„ analiza propriilor partide. De exemplu, zilele acestea, fostul premier Adrian N„stase ne avertiza, cu mult aplomb, c„ P.S.D. vrea s„ vin„ din nou la putere. Da, e firesc. A∫a e democra˛ia. C‚nd g‚nde∫ti Ón opozi˛ie, te g‚nde∫ti cum s„ ajungi la putere. Ei bine, domnul N„stase care s-a desp„r˛it de cur‚nd de putere, d„ semne c„ deja Ói este foarte dor de ea. De ce? Pentru c„ Domnia sa ne avertizeaz„ c„ P.S.D. vrea s„ ne conduc„ din nou. Dar nu peste patru ani, ci peste un an. S„ Ón˛elegem de aici c„ opozi˛ia a intrat Ón sevraj? Cu alte cuvinte, dup„ ce a izbutit inegalabila performan˛„ de a situa Rom‚nia Óntre statele cu cel mai Ónalt grad de corup˛ie, dup„ ce, practic, ˛ara a fost invadat„ de baroni locali ai P.S.D.-ului, de care, culmea, acest partid nici m„car nu se delimiteaz„, domnul N„stase vine acum ∫i ne anun˛„ cu senin„tate c„ vrea din nou la putere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 C‚nd? P„i, dup„ ce vor fi restructurate organiza˛iile locale ale P.S.D.-ului. Adic„ la v‚rf totul e perfect. Nu mai trebuie nimic restructurat.

Domnule Adrian N„stase, noi v„ recomand„m s„ Óncepe˛i restructurarea cu capul. Mul˛umesc _. (Aplauze.)_

V„ rog, doamna senator Corina Cre˛u.

## **Doamna Corina Cre˛u:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu aveam inten˛ia s„ iau cuv‚ntul, dar a∫ vrea s„ fac o precizare legat„ de interven˛ia colegului nostru, domnul senator din partea Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D., care vorbea despre vizita pre∫edintelui Rom‚niei Ón Statele Unite ale Americii, exprim‚ndu-se foarte pompos c„ este vorba de prima vizit„ pe t„r‚m american a unui pre∫edinte al Rom‚niei, dup„ vizita la Bucure∫ti a pre∫edintelui Statelor Unite ale Americii, ∫i am sim˛it nevoia s„ iau cuv‚ntul ∫i s„ precizez c„ nu este vorba de prima vizit„ a unui pre∫edinte al Rom‚niei Ón Statele Unite ale Americii. A∫ vrea s„ v„ reamintesc c„ istoria ∫i via˛a noastr„, a Rom‚niei postdecembriste, nu a Ónceput Ón decembrie 1989. Ultima vizit„ a unui pre∫edinte rom‚n a fost Ón noiembrie 2004, exact la Casa Alb„, tot Ón Biroul Oval, au fost exact acelea∫i declara˛ii legate de curcubeu ∫i de acea experien˛„ mistic„ pe care pre∫edintele Statelor Unite ale Americii a tr„it-o la Bucure∫ti. Deci vreau s„ v„ spun c„ nu cred c„ este nevoie s„ invent„m sau cel pu˛in trebuie s„ ne inform„m Ónainte de a face aceste declara˛ii. Ceea ce vreau s„ spun este c„ sunt 15 ani Ón care Rom‚nia a evoluat de la Revolu˛ie Óncoace: s-a integrat Ón NATO, a Óncheiat negocierile cu Uniunea European„... Sigur c„ rela˛iile cu Statele Unite ale Americii au atins un nivel care niciodat„ nu a fost atins Ón istorie, ∫i toate acestea nu sunt realiz„ri ale alian˛ei dumneavoastr„. Sunt realiz„ri ale Rom‚niei, care a avut o politic„ extern„ constant„. Dup„ p„rerea mea, politica extern„ a fost liantul ∫i punctul de consens Ón via˛a Rom‚niei ∫i Ón societatea rom‚neasc„. Ceea ce putem face noi este doar s„ v„ ur„m ca pre∫edintele Rom‚niei ∫i guvernarea dumneavoastr„ s„ urm„reasc„ Ón continuare, cel pu˛in la fel de consecvent, aceste obiective strategice, pe care nu dumneavoastr„ le defini˛i acum. Eu nu vreau s„ spun mai mult despre alte declara˛ii neinspirate, legate de politica extern„, cu care a Ónceput aceast„ guvernare, dar, cel pu˛in, Ónainte de a fi pompo∫i, m„car s„ fim corec˛i ∫i s„ restabilim adev„rul, s„ punem adev„rul Ón dreptul lui firesc. Ceea ce vreau s„ spun este c„, Ón opinia mea, toate aceste declara˛ii ∫i vorbe frumoase, inclusiv ale pre∫edintelui Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, au fost mult diminuate de rezultatele concrete ale vizitei ∫i, mai ales, de Ónghe˛area negocierilor cu Fondul Monetar Interna˛ional, care afecteaz„ Ón mod direct via˛a ∫i nivelul de trai al oamenilor din Rom‚nia. Pentru c„ ceea ce a spus mai devreme colega noastr„ din Bihor, legat de faptul c„ pensionarii nu mai au resurse s„ tr„iasc„, este un adev„r. Este un adev„r dureros. Eu nu cred c„ aceste declara˛ii politice... Colegul nostru de mai Ónainte vorbea de performan˛ele guvern„rii P.S.D. Performan˛a guvern„rii P.S.D. a fost aceea c„ a stabilit cel mai Ónalt nivel de cre∫tere economic„ din toat„ Europa Ón ultimii cinci ani

de zile. ™i eu v„ doresc ca m„car la jum„tate s„ pute˛i face ∫i dumneavoastr„ ce-a f„cut P.S.D.-ul!

Stima˛i colegi,

Mai avem o singur„ luare de cuv‚nt, domnul senator ™erbu Gheorge, din partea Alian˛ei îD.A.“. Mai au la dispozi˛ie 8 minute.

V„ ascult„m, domnule senator ™erbu.

## **Domnul Gheorghe Vergil ™erbu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„pt„m‚na trecut„ am asistat la o batjocorire a actului juridic formulat„ de reprezentan˛ii fostului partid de guvern„m‚nt. Senatorii acestei forma˛iuni politice au Ónceput s„-∫i arate arama de politicieni fanario˛i ∫i f„r„ scrupule, ignor‚nd proiectele de lege pe care, la sf‚r∫itul anului trecut, le-au tr‚mbi˛at de-a lungul campaniei electorale, ca s„ vad„ lumea c‚t de sociali ∫i democra˛i sunt ei.

Dup„ ce au trecut alegerile, au uitat ce-au promis ∫i dac„ ceva nu le convine, apar Ón mass-media ∫i afirm„ c„ este vina Alian˛ei P.N.L.-P.D. pentru nereu∫ita acelor proiecte, ordonan˛e ∫i legi, a∫a de necesare pentru binele poporului rom‚n, dup„ spusele reprezentan˛ilor fostului partid de guvern„m‚nt. Interesant este s„ men˛ion„m dou„ acte normative, Óntocmite de juri∫tii ∫i legiuitorii P.S.D.: Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2004 privind Ómpropriet„rirea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor cu propriet„˛i forestiere, care au apar˛inut fostei Mitropolii a Bucovinei, prin Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, a c„rei urma∫e de drept este, Legea nr. 351/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului na˛ional ∫i Legea de completare nr. 83/2004 privind transformarea unor comune Ón ora∫e.

Referitor la primul caz: parlamentarii opozi˛iei uit„ un principiu al democra˛iei sociale — respectarea dreptului de proprietate privat„. Frica de electorii evlavio∫i din nordul ˛„rii ∫i, poate, cine ∫tie, ∫i de Dumnezeu, i-au f„cut s„-∫i aduc„ aminte de principiul de mai sus Ón plin„ campanie electoral„. C‚nd frica ∫i constr‚ngerea moral„ au trecut, imoralitatea s-a Óntors de unde a plecat.

La cel de al doilea caz voi fi mai scurt. Cele dou„ legi, Legea nr. 351/2001 ∫i Legea nr. 83/2004, Óncep s„-∫i arate impactul politic de la aplicarea lor. Fo∫tii ˛„rani, actualii or„∫eni din comunele transformate Ón ora∫e, vor s„ redevin„ ceea ce au fost, datorit„ taxelor ∫i impozitelor foarte mari pe care trebuie s„ le achite Ón vederea armoniz„rii infrastructurii locale la standardele europene. Din cauza fiscalit„˛ii excesive ∫i a corup˛iei l„sate de fosta putere, nu mai au fonduri ∫i pentru supravie˛uirea noului lor ora∫. Œn acest caz sunt 12 ora∫e-comune din Suceava, Ia∫i, Maramure∫, Constan˛a ∫i Gorj.

Domnilor juri∫ti social-democra˛i, c‚nd a˛i elaborat aceste legi, v-a˛i g‚ndit ∫i la fondurile sau oportunit„˛ile financiare necesare, precum ∫i la riscurile sociale care rezult„ din aplicarea lor? Nu cred, pentru c„ era prea complicat s„ lua˛i Ón seam„ soarta locuitorilor din zona rural„, care reprezint„ doar o mas„ de manevr„ pentru dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, Am Óncheiat declara˛iile politice.

Trecem la punctul urm„tor. Œnainte de asta, v„ anun˛ c„ au fost depuse la secretarul general al Senatului urm„toarele proiecte de lege, cu care v„ pute˛i adresa Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992:

— Lege privind participarea Rom‚niei ca membru cu drepturi depline la Grupul de cooperare pentru combaterea consumului ∫i a traficului ilicit de droguri (Grupul POMPIDOU) din cadrul Consiliului Europei;

— Lege pentru acceptarea Codului de siguran˛„ pentru nave cu destina˛ie special„ (Codul SPS) adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale prin Rezolu˛ia A.534 (13) la Londra la 17 noiembrie 1983, precum ∫i a amendamentelor din 1996 referitoare la acesta;

— Lege pentru acceptarea Codului pentru efectuarea Ón siguran˛„ a transportului m„rfurilor ∫i persoanelor de c„tre navele de aprovizionare (Codul OSV) adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale prin Rezolu˛ia A.863 (20) la Londra la 27 noiembrie 1997;

— Lege pentru Ónfiin˛area unor comune.

De asemenea, stima˛i colegi, v„ solicit„m votul pentru a intra Ón procedur„ de urgen˛„, Ón conformitate cu cele propuse de Biroul permanent al Senatului, la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri pentru Ómbun„t„˛irea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului superior.

Stima˛i colegi,

Dac„ urm„ri˛i rezultatul medierii, ve˛i vedea c„ Ón toate cazurile se propune varianta text Senat, Ón unanimitate, de c„tre comisia de mediere.

Pe cale de consecin˛„,

Trecem la al doilea raport al comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003 privind m„suri pentru reglementarea unor obliga˛ii bugetare ale Societ„˛ii Comerciale îRompetrol Rafinare“ — S.A. Constan˛a.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i. Am avut un singur text Ón divergen˛„. Formula propus„, Ón unanimitate, de comisia de mediere este formula Camerei Deputa˛ilor. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 pentru modificarea art. 12 din Ordonan˛a de urgen˛„ a

Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea ∫i Ónregistrarea bovinelor Ón Rom‚nia ∫i pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 privind acordarea Ón anul agricol 2004—2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei /ha produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 ha inclusiv.

Domnule pre∫edinte, solicit„m list„ pentru proiectul de lege precedent.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu ∫tiu dac„ mai este posibil. V„ rog s„ solicita˛i imediat. Se poate? V„ rog, liste pentru toat„ lumea. Domnule ministru Gheorghe Flutur, v„ ascult„m.

## **Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este vorba de ordonan˛a care modific„ dou„ ordonan˛e de urgen˛„. A∫ vrea s„ m„ refer, mai Ónt‚i, la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2002 referitoare la identificarea ∫i Ónregistrarea bovinelor Ón Rom‚nia, ∫i s„ v„ explic de ce am fost nevoi˛i s„ modific„m aceast„ ordonan˛„: pentru c„ avea o prevedere expres„ referitoare la acordarea subven˛iilor pentru sectorul zootehnic pentru bovine ∫i pentru lapte, condi˛ionat de Óncheierea ac˛iunii de identificare a acestor animale.

Din p„cate, ac˛iunea de identificare a bovinelor nu s-a finalizat la data de 31 decembrie 2004, lucru care ne-ar fi determinat s„ nu putem acorda subven˛ii pentru cresc„torii de animale pentru bovine ∫i pentru lapte, ∫i atunci am fost nevoi˛i s„ modific„m acest articol din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2004, ∫i s„ am‚n„m acest termen, s„-l prorog„m p‚n„ la sf‚r∫itul anului viitor.

Aceasta, Ón esen˛„, este prevederea referitoare la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2004, modificat„ prin prezenta ordonan˛„.

Œn al doilea r‚nd, ne referim la Ordonan˛a pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2004 privind sprijinul pentru produc„torii agricoli, cei care Ónfiin˛eaz„ culturi p‚n„ la 5 hectare, unde Guvernul a luat hot„r‚rea, prin aceast„ ordonan˛„, s„ acorde acest sprijin prin bonuri valorice pentru culturile din toamn„ ∫i pentru Ónfiin˛area culturilor din prim„var„, Ón func˛ie de solicit„rile Ónregistrate p‚n„ la 15 decembrie 2004.

Dup„ cum ∫ti˛i, noi am transformat acest sprijin din bani Ón bonuri valorice, lucru care se Ónt‚mpl„ Ón momentul de fa˛„ Ón ˛ar„. Noi am declan∫at aceast„ ac˛iune, am ∫i mediatizat-o ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord cu aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„.

Argumente sunt foarte multe. V„ dau doar c‚teva de ultim„ or„. De ce nu am mai dat bani ∫i am dat bonuri valorice cu care s„ cumpere ˛„ranii motorin„, semin˛e ∫i Óngr„∫„minte? Auditul pe care Ól efectu„m Ón jude˛e din ˛ar„ ne arat„ c„ o parte din aceste fonduri nu au ajuns la Ónfiin˛area culturilor agricole. Œn C„l„ra∫i, doar 20% din cei care au luat bani ∫i ar fi trebuit s„ dea arenda∫ilor pentru Ónfiin˛area culturilor au dat banii pentru a∫a ceva.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 Sunt ∫i alte jude˛e Ón verificare: Ialomi˛a, Timi∫, Dolj, Teleorman, unde se confirm„ acela∫i lucru, ∫i atunci am venit cu aceast„ solu˛ie, s„ acord„m bonuri valorice nominalizate pentru fiecare produc„tor agricol, cu care pot s„-∫i cumpere cele 3 elemente de baz„ necesare Ónceperii procesului agricol. M„ refer la semin˛e, motorin„ ∫i pesticide.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Pascu Corneliu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru agricultur„. Trage˛i microfonul ∫i vorbi˛i mai tare, v„ rog.

Referitor la modificarea art. 12 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2004...

Numai o secund„, v„ rog. Poate domnul ™erban Nicolae ne d„ voie s„ continu„m. Œl rug„m ∫i pe domnul Szabó, poate ne permite s„ continu„m lucr„rile.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Pascu.

... privind acordarea premiilor, subven˛iilor ∫i desp„gubirilor pentru bovinele neÓnregistrate, neidentificate s„ se proroge p‚n„ la 31 decembrie 2006, pentru a da posibilitatea inventarierii acestora. Raportul este favorabil ∫i a fost votat Ón unanimitate.

Œn ceea ce prive∫te modificarea ∫i completarea prevederilor Legii nr. 479, de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, aceasta se refer„ la modificarea sistemului de plat„ a sprijinului de 2,5 milioane lei la hectar. Aceasta se va face prin introducerea bonurilor valorice de finan˛are de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Bonurile valorice vor putea fi folosite pentru procurarea de semin˛e, Óngr„∫„minte chimice, pesticide necesare campaniei agricole din 2005. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 9 martie 2005.

Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1 care face parte integrant„ din prezentul raport. Anexa nr. 2 cuprinde amendamente respinse.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale. Lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? Domnul senator Daea Petre. Mai dore∫te cineva? Lua˛i loc, v„ voi da cuv‚ntul.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Suntem de acord cu ordonan˛a privind prorogarea termenului pentru inventarierea animalelor. A doua ordonan˛„, Óns„, vizeaz„ nu numai schimbarea mecanismului. Am ascultat aici ∫i pozi˛ia ministerului, am ascultat ∫i pozi˛ia comisiei.

Ordonan˛a, spuneam, nu vizeaz„ numai mecanismul ca atare, Ónlocuirea banilor cu bonuri valorice. Are dou„ zone de interven˛ie aceast„ ordonan˛„. Pe de o parte, aceast„ abandonare a mecanismului de a nu mai da oamenilor bani, ci bonuri valorice, la care noi spunem c„ un asemenea mecanism este greoi, birocratic ∫i costisitor.

De ce este greoi? A se vedea toate anexele care trebuie Óntocmite.

De ce este birocratic? Pentru c„ sunt trasee Ón plus pentru produc„tori ca s„ ajung„ la aceste bonuri.

De ce este costisitor? Pentru c„ acest mecanism presupune bani din fondul de sprijin pentru produc„torii agricoli.

Dac„ nu m„ Ón∫el, este undeva la c‚teva zeci de miliarde de lei, ceea ce ar Ónsemna c„, dintr-un calcul sumar, un jude˛ este privat de asemenea drepturi. Produc„torii agricoli dintr-un jude˛ nu pot beneficia de acest sprijin datorit„ faptului c„ se consum„ din fondul respectiv bani pentru tip„rirea cupoanelor. Spunem noi c„ este ∫i inadecvat un asemenea mecanism, ∫i m„ justific de ce.

™tim foarte bine c„ Ón Uniunea European„ sprijinul este direct, bani pe unitatea de suprafa˛„. Noi am introdus acest sprijin nu ca un moft. Noi am introdus acest sprijin pentru a Ónc„lzi institu˛iile ∫i a preg„ti mecanismul de integrare Ón Uniunea European„, pentru c„ p‚n„ Ón 2007 nu mai avem dec‚t un an agricol.

™i dac„ abandon„m acest mecanism Ón plin„ desf„∫urare, ne punem Óntrebarea: cum preg„tim institu˛iile, cum preg„tim ˛„ranii pentru un asemenea mecanism, cum ne preg„tim pentru a compatibiliza mecanismele, Ón general, pentru integrarea Ón Uniunea European„?

A doua problem„, de fond, a ordonan˛ei vizeaz„ reducerea cuantumului la unitatea de suprafa˛„. A se vedea con˛inutul ordonan˛ei, care spune foarte clar, ∫i se Óndep„rteaz„...

Domnule senator, haide˛i s„ a∫tept„m pu˛in...

## **Domnul Petre Daea:**

... c„ pentru culturile care se Óns„m‚n˛eaz„...

V„ rog eu s„ v„ opri˛i! S„ a∫tept„m pu˛in. Colegii s„-∫i ocupe locurile Ón banc„. Haide˛i s„ ascult„m, stima˛i colegi. Vre˛i s„ fi˛i ∫i dumneavoastr„ asculta˛i, f„r„ s„ se intervin„, c‚nd sunte˛i la pupitru.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Petre Daea:**

Deci ordonan˛a spune: îAsigurarea a 2,5 milioane pe hectar pentru produc„torii agricoli care cultiv„ p‚n„ la 5 hectare teren arabil.“ A se vedea c„ Ón con˛inutul ordonan˛ei care modific„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, a Guvernului N„stase, se reduce aceast„ sum„ ∫i se spune foarte clar c„ îpentru culturile care se Óns„m‚n˛eaz„ Ón prim„var„ se dau numai 1,5 milioane pe hectar“. Deci iat„ o diferen˛„ de un milion!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 Ba, mai mult dec‚t at‚t: înu la toate culturile“. Ce Ónseamn„ înu la toate culturile“? Nu se d„ pentru porumb, nu se d„ pentru ov„z, nu se d„ pentru plante furajere. Ce Ónseamn„ aceasta? Œn fond ∫i la urma urmei, Óntreruperea sprijinului pentru produc„tori, Óntruc‚t cvasimajoritatea produc„torilor din Rom‚nia care au suprafe˛e p‚n„ la 5 hectare, volens-nolens, cultiv„ porumb. Asta Ónseamn„ c„ aproximativ 3 milioane de produc„tori din Rom‚nia nu vor mai primi Ón acest an nici un leu!

Atunci vine Óntrebarea. Cum r„spundem direct, concret, exact, eficient la acel obiectiv prins Ón Programul de guvernare pe care l-a prezentat Guvernul de a Ónt„ri gospod„ria ˛„r„neasc„, de a consolida gospod„ria ˛„r„neasc„? Pe de o parte, dac„ nu acord„m aceste sume, evident c„ intervenim frontal Ón acest proces de consolidare. Œn al doilea r‚nd, ne putem trezi, nu peste mult timp, s„ l„s„m zootehnia descoperit„ f„r„ principala cultur„ care asigur„ hrana Ón domeniu. Iat„ deci argumente suficiente pe care le aducem ca observa˛ii acestei ordonan˛e pe care noi nu o sus˛inem, nu pentru c„ ea nu este urgent„ ∫i nu se impune un sprijin produc„torilor. Ba mai mult, este extrem de urgent„, ∫i aici a∫ putea s„ spun c„ Guvernul trebuia s„ fi venit mai devreme — dac„ venea ∫i Ón aceast„ form„ — pentru c„, Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, se spunea foarte clar, îp‚n„ la data de 1 martie, trebuie s„ d„m produc„torilor agricoli un milion de lei pentru Óns„m‚n˛area culturilor din prim„var„“, av‚ndu-se Ón vedere c„ se execut„ ar„turile. Or, aceast„ Ónt‚rziere a pus Ón situa˛ia ca produc„torii s„ a∫tepte, s„ nu execute ar„turile Ón luna ianuarie, timp bun pentru executarea culturilor, cu influen˛e asupra produc˛iei.

Eu zic c„ aceast„ ordonan˛„ love∫te direct produc„torii agricoli, cu consecin˛„ asupra nivelului de produc˛ie. De aceea, Grupul P.S.D. nu va vota aceast„ ordonan˛„.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

List„!

V„ mul˛umesc. Nu v„ bucura˛i prea mult. Domnul senator Stan Petru.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Acest proiect de lege modific„ dou„ ordonan˛e...

Mai aproape de microfon, v„ rog.

... sigur c„ la Ordonan˛a privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2002 suntem de acord, cu toate c„ termenul mi se pare foarte lung. Mai d„m doi ani de zile s„ Ónmatricul„m, s„ identific„m ni∫te bovine. Cred c„ ar fi suficient un an. Eu am v„zut c‚t dureaz„, c‚t„ munc„ se depune pentru o bovin„. Sunt comune, sunt sate care au c‚te 30—40 de bovine, efectivul a sc„zut foarte mult.

Suntem de acord cu termenul, dar am dori ca ministerul s„ urm„reasc„ aceast„ ac˛iune, s„ nu ne trezim Ón 2007 cu animale neindividualizate.

Referitor la modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, sigur mi se pare neavenit„ ∫i sc„derea de la 2,5 milioane lei la 1,5 milioane lei ∫i, Ón special, neacordarea subven˛iei la porumb, care este principala cultur„ Ón Rom‚nia.

Spunem c„ acum avem porumb destul de mult, dar probabil dac„ vine o secet„ foarte mare sau temperaturi peste 30 de grade ∫i polenul de porumb Ó∫i pierde fertilitatea s-ar putea s„ nu avem nici porumb. Deci este o cultur„ care trebuie sprijinit„ neap„rat.

Deci noi suntem de acord s„ r„m‚n„ ordonan˛a nemodificat„... Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare... care acord„ ∫i, practic, nici nu este o diferen˛„ foarte mare Óntre acele ordonan˛e, exist„ un milion de lei diferen˛„, ceea ce mi se pare o sum„ foarte mic„, ∫i acord„ la porumb, care este principala cultur„.

Deci noi nu suntem de acord cu modificarea ordonan˛ei ∫i ne vom men˛ine amendamentele pe care le-am propus. Am Ón˛eles c„ le voi justifica la discutarea amendamentelor.

Dar a∫ vrea s„-l Óntreb, totu∫i, pe domnul ministru Gheorghe Flutur. Œn Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, c‚t ∫i Ón expunerea de motive, se spune: îBonurile valorice se acord„ la persoane fizice care exploateaz„ direct p„m‚ntul, persoane fizice organizate Ón exploata˛ii agricole sau conform Legii nr. 36/1991.“

Spune: î(...) persoane fizice proprietare de teren arabil dat Ón arend„ conform Legii nr. 16/1994.“ Legea nr. 16/1994 este Legea arendei. Asta ce Ónseamn„? C„ dau proprietarului terenului ∫i, de fapt, nu dau exact celui care lucreaz„ p„m‚ntul. Deci Ónseamn„ c„ este un spor de proprietate. Ba mai mult, Ón modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, bonurile valorice se acord„ astfel:

Prev„zut la art. 1: î(...) pe baza actului de identitate, celor care exploateaz„ terenul beneficiarilor.“

La art. 1 alin. (2) — î(...) ∫i care fac dovada legal„ a folosirii terenului ∫i prezint„ Ómputernicirea proprietarilor.“

Deci, cel care arendeaz„ trebuie s„ mearg„ la proprietar, care poate fi Ón Constan˛a sau Ón Bucure∫ti, sau Ón T‚rgu Jiu, sau nu ∫tiu unde este. De∫i are contract de arend„, trebuie s„ cear„ Ónvoirea proprietarului.

A∫ dori o explica˛ie din partea domnului ministru Flutur, Ón aceast„ privin˛„, fiindc„ nu mi se pare deloc clar.

A doua Óntrebare: totu∫i, de ce nu acord„m subven˛ie la porumb?

Œn rest, problema cu introducerea bonurilor valorice eu o voi discuta la amendament sau, dac„-mi permite˛i, o discut ∫i acum.

La amendament, domnule senator.

La amendament o discut„m. Atunci, a∫tept r„spuns la cele dou„ Óntreb„ri.

Mul˛umesc. Domnul senator Pere∫ Alexandru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dac„ la prima modificare din corpul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului 12/2005 v„d c„ nici P.S.D. nu are obiec˛iuni, Ón ce prive∫te modificarea privind identificarea ∫i Ónregistrarea bovinelor, av‚nd Ón vedere, sigur, prorogarea datei de Óncheiere a acestei ac˛iuni, au fost ridicate probleme interesante ∫i Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, impropriu spus, de fapt, un instrument electoral al P.S.D., Ón anul trecut ∫i, dac„ exist„, Óntr-adev„r, proceduri greoaie, birocratice ∫i costisitoare, noi consider„m c„, de fapt, ele sunt mult mai bine direc˛ionate cu aceste bonuri valorice, pentru a putea ca aceste sume s„ se reg„seasc„ acolo unde este locul lor, Ón agricultur„.

Bonurile valorice, dup„ cum se ∫tie, sunt personalizate, ele vor putea fi folosite doar pentru a cump„ra s„m‚n˛„, Óngr„∫„minte ∫i pesticide. Nu pot fi direc˛ionate spre alte scopuri ∫i este o m„sur„ pe care noi o consider„m foarte bun„ pentru perioada aceasta, pentru aceast„ prim„var„.

Sigur, s-a mai pus problema de ce nu Óncerc„m s„ acord„m tuturor produc„torilor agricoli aceast„ diferen˛„ de 1,5 milioane ∫i, Ón general, culturile de porumb, ov„z ∫i plante furajere nu vor intra Ón categoria culturilor care, de fapt, vor beneficia de acest ajutor.

Pe de alt„ parte, exist„ ∫i posibilitatea ca, prin subven˛ia acordat„ acestor culturi, s„ facem, de fapt, o dubl„ subven˛ionare, ∫tiind c„ at‚t porumbul, c‚t ∫i ov„zul ∫i plantele furajere ajung Ón sectorul zootehnic, iar, pe de alt„ parte, cum amintea ∫i domnul ministru Flutur, exist„ subven˛ii ∫i spre alte zone din agricultur„, respectiv, pentru carnea de porc ∫i de bovine, inclusiv pentru carnea de pas„re.

Poate c„ acestea ar fi c‚teva argumente care ar veni contra argumentelor enun˛ate de fostul ministru P.S.D. al agriculturii, ∫i noi, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, vot„m Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 a∫a cum, de fapt, a ie∫it din Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt din celelalte grupuri? V„ rog, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu a∫ vrea doar, foarte pe scurt, s„ subliniez dou„ aspecte vizavi de acest proiect de lege.

Œn primul r‚nd, ∫tim foarte bine c„ multe discu˛ii sunt ∫i au fost vizavi de modul Ón care s„ se acorde aceste subven˛ii: s„ se acorde sub form„ de cupoane, sub form„ de numerar sau poate ar fi ∫i alte forme.

Noi am considerat c„ Ón perioada trecut„, ∫i m„ refer aici, Ón special, la cea din anii 1996—2000, acele cupoane care au fost folosite pentru subven˛ionarea agriculturii au avut o destina˛ie clar„ ∫i s-a ∫i reu∫it s„ ajung„, prin proprietar, la produc„tor. Ele nu se puteau

folosi Ón alt„ parte, deci, sub orice form„, destina˛ia final„ a acestor cupoane a fost produc˛ia agricol„.

Sigur, ast„zi putem discuta despre modul cum este sau nu este construit acel sistem institu˛ional care s„ gestioneze banii Ón numerar. Eu cred c„ aici mai avem de f„cut, suntem Óntr-o faz„ de construc˛ie a acestei institu˛ii ∫i consider c„ acum, Ón faza actual„, este foarte benefic s„ direc˛ion„m foarte clar aceste sume din buget, ∫tiind c„ ele nu sunt foarte mari, sunt limitate ∫i, dac„ se mai ∫i pierd pe drum, cred c„ paguba este mult mai mare.

Cealalt„ idee, legat„ de aceast„ subven˛ie, este pentru ce se acord„. S-a spus aici ∫i au spus ∫i al˛ii. Sigur c„ da, faptul c„ nu se acord„ pentru furaje este iar„∫i o tem„ de discu˛ie, pentru c„ am putea spune c„ atinge mul˛i produc„tori care ar dori s„ produc„ furaje. Dar nu trebuie s„ uit„m c„ subven˛ia pentru carne, la diferite produse de carne, a fost m„rit„ Ón mod substan˛ial, ∫i una dintre ideile de subven˛ionare Ón agricultur„, Ón afar„ de cele care sunt pentru proprietari de terenuri, este tocmai pentru produsul finit, care aduce valori Ón plus, prin impozite ∫i alte venituri la bugetul statului.

Deci noi consider„m c„ aceast„ ordonan˛„ r„spunde ast„zi acestor cerin˛e, care trebuie rezolvate Ón acest an, ∫i sus˛inem adoptarea ei.

Mul˛umesc foarte mult. Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii.

Stima˛i colegi, pe cale de consecin˛„, s„-l rug„m pe domnul ministru Flutur s„ r„spund„ la Óntreb„rile care s-au pus, dup„ aceea, comisia, dac„ mai are de ad„ugat ceva.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ bucur c„ la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2002 nu au fost nici un fel de obiec˛iuni. A∫ vrea doar s„ punctez c„ este o restan˛„ de anul trecut, pentru c„, dac„ lucrurile se desf„∫urau conform calendarului, totul era Ón regul„ ∫i nu eram obliga˛i s„ modific„m Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2002.

Referitor la bonurile valorice, punctual, vreau s„ v„ spun c‚teva lucruri.

Œn primul r‚nd, ∫i dac„ P.S.D. era la putere, nu se Ónchideau cu 4.000 de miliarde lei, sum„ care nu a fost prev„zut„ Ón bugetul pe anul 2005, care a fost votat dup„ ce Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 a fost votat„ anul trecut, dac„ inventariem cererile depuse la sf‚r∫itul anului trecut. Deci bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este mai mic, ca surs„, cu 4.000 miliarde lei. Am vrut s„ spun asta, fiindc„ sunt foarte multe discu˛ii de ce nu d„m mai multe fonduri. Am da, cu drag„ inim„, ∫i pentru alte culturi.

Œn al doilea r‚nd, pentru c„ am vorbit de compatibilizarea cu structurile europene, anul trecut, Rom‚nia a importat peste 3 milioane de porci. Investim, Ón acest an, mai mul˛i bani Ón subven˛ia Ón zootehnie. Cu 50% am majorat subven˛ia la carnea de porc ∫i cu 60% la carnea de pas„re. Deci pia˛a porumbului se va g„si Ón zootehnie. Chiar dac„ nu am ajutat direct porumbul, Ól ajut indirect, prin cre∫terea consistent„ a subven˛iei la carnea de porc ∫i de pas„re, Ón acest an.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 Œn al treilea r‚nd, s-a discutat, ∫i am v„zut aici un amendament, pentru c„ am ∫i r„spuns la o prim„ Óntrebare, de ce e vorba de a cere consim˛„m‚ntul, Ómputernicirea arenda∫ilor. Pentru c„ trebuie s„ ne g‚ndim la un lucru. Œn momentul Ón care arenda∫ul mai ia o sum„ de la stat, de 1,5—2 milioane lei, cred c„ trebuie s„ discute cu proprietarul condi˛iile referitoare la arend„, pentru c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine ce s-a Ónt‚mplat Ón unele situa˛ii. De aceea am prev„zut aceast„ Ómputernicire, pe care am prev„zut-o ∫i la motorin„.

™i v-a∫ mai ruga s„ ne Ón˛elege˛i c„ nu am diminuat bugetul, ci am mutat o parte din fonduri ∫i pentru motorin„ pentru toate lucr„rile agricole, lucru care nu s-a dat p‚n„ acum. ™i vreau s„ v„ spun c„ Ón prim„var„ nu d„m 2,5 milioane lei, d„m 1,5 milioane, pentru c„ bugetul ministerului este limitat ∫i dorim ca o parte din bani s„-i direc˛ion„m pe programe speciale. S„ nu uit„m c„ pentru 2007 am negociat o cot„ de 3 miliarde litri de lapte ∫i ast„zi Rom‚nia produce doar un miliard de litri pentru industrializare. Deci va trebui s„ d„m repede Legea creditului agricol pe investi˛ii, s„ sprijinim fermele de vaci de lapte, ca s„ atingem cota, s„ nu ne-o ia alte ˛„ri, Ón 2007. Avem ∫i alte priorit„˛i Ón domeniul investi˛iilor din agricultur„, plapuma bugetului Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este limitat„ ∫i, Ón aceste condi˛ii, Óncerc„m s„ aloc„m resursa acolo unde trebuie.

Sigur c„, Ón momentul acesta, poate nu e cea mai eficient„ form„, ne specializ„m, lu„m din mers lucrurile, punem Agen˛ia de Pl„˛i a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ func˛ioneze de la 1 iulie 2005, s„ derul„m aceste pl„˛i prin aceast„ agen˛ie.

Eu v„ rog s„ sus˛ine˛i aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, care este o solu˛ie optim„, pentru acest moment, pentru produc„torii agricoli.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul senator Petre Daea vrea s„ v„ dea un r„spuns, ca fost ministru al agriculturii, legat de acuza c„ bugetul nu a fost acoperit cu 4.000 de miliarde lei pentru agricultur„.

N-a∫ vrea s„ pornesc cu acuze prima dat„. A∫ vrea s„ spun c„ sunt de acord cu domnul Flutur pentru modul Ón care au g‚ndit s„ acorde cupoanele arendatorilor, ∫i nu arenda∫ilor, lucru pe care Ól respect„ din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, ∫i este Ón regul„, iar justificarea dumnealui este corect„. Œns„ a intrat Óntr-o zon„ Ón care nu voiam s„ se intre acum, s„ avem posibilitatea s„ discut„m, pentru c„ fenomenul este mult mai complex ∫i mult mai ad‚nc dec‚t o prezentare, pe fug„, Ón acest context, vizavi de ordonan˛„ ∫i de subiectul discu˛iei noastre.

Deci, din acest fond, de 2,5 milioane lei, dumneavoastr„ a˛i promovat un act normativ pentru acordarea sumei de 5.000 lei pe litrul de motorin„. Acest program nu era Ón buget. Iat„ deci zona de Ómprumut, ca dumneavoastr„, acum, s„ spune˛i c„ nu au fost sume Ón bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun c„ vor ap„rea, din nefericire, multe replici ale cutremurului cu epicentrul

Ón cota unic„ de impozitare. ™i iat„ ∫i aceast„ replic„. ™tiu c„ dumneavoastr„ sunte˛i Ón constr‚ngeri pentru a reduce bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i ave˛i aceast„ op˛iune sau ave˛i aceast„ ching„ a imposibilit„˛ii de a desf„∫ura programe pe care le g‚ndi˛i la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Dar a justifica c„ d„m la zootehnie mai mult este fals. ™i s„ v„ spun de ce.

S-a m„rit subven˛ia cu 4.000 lei, ajung‚nd de la 8.000 lei, la 12.000 lei la carne de porc, dar suma respectiv„, din nefericire, din nefericire, spun, nu va asigura dec‚t acordarea pe primele 6 luni ale anului, ceea ce Ónseamn„ extrem de pu˛in ∫i introducem o stare de inconsisten˛„, de incoeren˛„, ∫i predictibilitatea economic„ a fiec„rui produc„tor agricol este pus„ sub semnul Óntreb„rii. ™i s„ m„ duc cu aceast„ explica˛ie, ∫i, cu asta, voi Óncheia, domnule pre∫edinte...

Domnule senator, v-a∫ ruga s„ v„ duce˛i cu explica˛ia... mai Ón sintez„... v„ rog frumos...

## **Domnul Petre Daea:**

M„ duc cu ea Ón sintez„, Ón momentul Ón care... dumnealui m-a Ómpins Óntr-o zon„ Ón care...

V„ rog eu...

## **Domnul Petre Daea:**

... explica˛ia este necesar„, Ón acest sens...

Domnule pre∫edinte, deci, lipsa acelor bani sau suma bugetar„ care este pus„ Ón discu˛ie e corespondentul programului, acordarea a 5.000 lei pe litrul de motorin„.

Mul˛umesc. A˛i spus totul, de o parte ∫i de alta. Dori˛i, domnule pre∫edinte?

## **Domnul Corneliu Pascu:**

Fa˛„ de complet„rile domnului ministru nu a∫ avea de spus nimic Ón plus, totu∫i, pentru acurate˛ea datelor, a∫ vrea s„ v„ spun c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a venit la comisie cu bugetul votat anul trecut ∫i, Óntr-adev„r, lipseau 5.000 miliarde, sau erau numai 8.000 fa˛„ de 13.000 miliarde prev„zute din cererile pentru subven˛ii.

Stimate coleg, depinde cum citi˛i bugetul...

Domnule pre∫edinte...

Stima˛i colegi, avem 3 amendamente...

Domnule pre∫edinte...

Stimate coleg, te rog s„ iei loc...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

Dar eu nu sunt mul˛umit cu r„spunsul primit...

Stima˛i colegi, avem 3 amendamente admise cu care, cred, ministerul este de acord. Da?

Œn final, cel ce prime∫te bonuri... domnule pre∫edinte, un proprietar de p„m‚nt care a dat p„m‚nt Ón arend„ prime∫te bon ∫i nu vrea s„-l dea la arendator, ce face cu el? Nu-l valorific„ altcumva?! Nu am Ón˛eles. Eu nu Ón˛eleg. Ce vrea s„ fac„ acel proprietar cu bonul?

Suntem de acord cu amendamentele admise.

Vom trece, deci, Ón revist„, amendamentele respinse. Dac„ primul amendament se sus˛ine? Domnul Stan Petru, ave˛i cuv‚ntul. Este amendamentul d‚nsului ∫i al domnului Ilie S‚rbu.

## Domnule pre∫edinte,

Eu Ómi men˛in amendamentul, deoarece este, Óntr-adev„r, o munc„ enorm„ ∫i o gestionare greoaie. Cine vrea s„ lucreze p„m‚ntul, Ól lucreaz„ ∫i dac„ prime∫te bonuri valorice, ∫i dac„ prime∫te bani.

De exemplu, s„pt„m‚na trecut„, Ón jude˛ul S„laj, au fost arse 20.000 de bonuri valorice de pe timpul guvern„rii ˛„r„niste, deci nu au fost folosite. Ca dovad„ c„ ∫i bonurile pot s„ nu fie folosite.

A doua chestiune. Ce presupun aceste bonuri? Factur„, chitan˛„, borderou verificat de direc˛ia agricol„, Ónainteaz„ la minister, deci, practic, se creeaz„ o nemul˛umire total„ a celor ce le distribuie. Chiar spunea un distribuitor s„pt„m‚na trecut„... deci am ajuns noi de trebuie s„ finan˛„m agricultura.

Deci, practic, sunt inutile aceste bonuri. Cel ce vinde Óngr„∫„m‚nt chimic, poate s„ v‚nd„ ∫i ciment, poate s„ v‚nd„ ∫i ipsos, poate s„ ia bonul valoric, s„ scrie ce vrea sau poate s„ v‚nd„ chiar Óngr„∫„minte. Deci, cine vrea s„ lucreze p„m‚ntul, lucreaz„ ∫i cu bonuri, ∫i f„r„ bonuri. Este mai mult un soi de propagand„, Ón final.

La un hectar de porumb se cheltuie 20 milioane lei. Ce reprezint„ acel un milion jumate? Reprezint„ foarte, foarte pu˛in.

Deci, mai mult este o propagand„ f„r„ rost. Eu nu sunt de acord s„ cheltuim mii de miliarde de lei la imprimerie pentru aceste bonuri valorice.

Stimate coleg, Ónc„ o dat„, v„ rog eu foarte mult. Suntem la amendamentul 1, Ón care solicita˛i ca acest sprijin financiar prev„zut prin atribuirea de bonuri valorice s„ se fac„ cu finan˛are de la bugetul de stat, cu valabilitate de la 1 decembrie.

V„ rog eu s„ v„ concentra˛i, c„ ne pute˛i ˛ine dumneavoastr„, agricultorii, ∫i pute˛i vorbi dou„ ore...

Iar cu r„spunsul dat de domnul ministru Flutur nu sunt total... eu nu am Ón˛eles nimic...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am Ón˛eles...

O s„ v„ spun dup„, c„ am Óncercat ∫i noi, un an, cu bonurile la motorin„. ™i v„ spun eu unde s-a dus motorina, dar nu asta-i problema. A fost un amendament, s-a solicitat eliminarea. Mai sunt interven˛ii?

Dac„ nu mai sunt interven˛ii,

List„!

## Cine a solicitat list„?

Stima˛i colegi, haide˛i s„ respect„m procedura. Deci list„ nu cer dec‚t liderii de grup, ∫i nu domnul Popa.

A cerut doamna Maria Petre...

## List„ pentru toat„ lumea...

Domnul Popa, v„ rog, face˛i-v„ rolul de chestor. V„ rog eu foarte mult, sunte˛i chestor ∫i dumneavoastr„ trebuie s„ p„stra˛i lini∫tea Ón Senat, ∫i nu s„ provoca˛i agita˛ie... v„ rog foarte mult...

Suntem la pozi˛ia 2, stima˛i colegi...

## **Domnul Bogdan Olteanu** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Lipse∫te ini˛iatorul...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„. Domnul senator Ilie S‚rbu este absent, pe cale de consecin˛„, nu putem discuta amendamentul.

Suntem la pozi˛ia 3. Se mai sus˛ine amendamentul? Nu, nu se mai sus˛ine.

Stima˛i colegi,

79 de voturi pentru, 32 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, s-a adoptat.

Mul˛umesc domnului ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

V„ mul˛umim, domnilor senatori.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005 pentru abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunica˛iilor.

Rog pe domnul secretar de stat Aurel Ne˛in... rog, Ón sintez„, s„ face˛i prezentarea proiectului de lege.

Din partea Comisiei economice, v„ rog s„ lua˛i loc. V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Aurel Ne˛in** _— secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege referitor la Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Comunica˛ii este, relativ, destul de simplu. Avem dou„ autorit„˛i: Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Comunica˛ii ∫i Inspectoratul General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei. Ambele autorit„˛i sunt Ón subordinea primului-ministru. Ca urmare, primul-ministru are dreptul de a numi ∫i de a revoca pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele acestor autorit„˛i.

Conform legii ini˛iale, la constituirea Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Comunica˛ii, Ón aceast„ situa˛ie, pre∫edintele putea s„ fie revocat de c„tre primulministru pentru Ónc„lcarea prevederilor prezentei ordonan˛e de urgen˛„ sau pentru condamnare penal„ prin hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„.

Prin aceast„ modificare, solicit„m numirea ∫i revocarea de c„tre primul-ministru ∫i scoaterea acestui articol din lege.

Sunt dou„ institu˛ii cu acela∫i rol, de control, sunt Ón subordinea primului-ministru, este absolut normal ca Ón ambele situa˛ii pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele s„ fie numi˛i ∫i revoca˛i de c„tre primul-ministru.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

Domnul vicepre∫edinte Gheorghe Constantin ne prezint„ raportul Comisiei economice.

## Domnule pre∫edinte,

Fa˛„ de cele precizate de domnul secretar de stat Ne˛in, men˛ion„m c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Cu 6 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, comisia a adoptat raport favorabil, f„r„ amendamente, pe care-l supune plenului spre adoptare, Ómpreun„ cu proiectul de lege, Ón forma trimis„ de Guvern.

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Moraru.

## **Domnul Ion Moraru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii foarte periculoase. Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, Guvernul T„riceanu permanentizeaz„ practica epur„rilor Ónf„ptuite prin intermediul ordonan˛elor de urgen˛„...

A∫ vrea s„ m„ explic. Mai Ónt‚i a fost ordonan˛a de urgen˛„ care s-a referit la activitatea EXIMBANK. Acum este Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 11/2005.

Ce constat„m, doamnelor ∫i domnilor senatori? Aceea∫i practic„. Un singur articol care s„ permit„ un singur lucru: schimbarea conducerilor celor dou„ institu˛ii. ™i aceasta nici m„car prin intermediul unui proiect de lege, ci prin intermediul unei ordonan˛e sau unor ordonan˛e de urgen˛„, ordonan˛e de urgen˛„ care se justific„, potrivit Constitu˛iei, dup„ cum se ∫tie, numai Ón situa˛ia Ón care ne afl„m cu adev„rat Óntr-o situa˛ie de urgen˛„.

Œn aceste condi˛ii, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va monitoriza cu aten˛ie aceste practici ∫i va proceda Ón conformitate cu prevederile constitu˛ionale, Ón viitor.

Din aceste motive, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota Ómpotriva acestei ordonan˛e de urgen˛„.

## Mul˛umesc.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Marinescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Supun aten˛iei dumneavoastr„ necorelarea unor prevederi legislative, respectiv alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002, ordonan˛„ de Ónfiin˛are a Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare a Comunica˛iilor, cu prevederile Legii nr. 90/2001, care reglementeaz„ organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor. Art. 15 din Legea nr. 90/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prevede c„ primul-ministru nume∫te ∫i elibereaz„ din func˛ie conduc„torii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excep˛ia persoanelor care au calitate de membru al Guvernului, iar alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 limiteaz„ posibilitatea ∫efului Executivului de a numi ∫i elibera din func˛ie conduc„torii organelor de specialitate din subordinea Guvernului.

C‚nd s-a emis Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002, nu s-a avut Ón vedere faptul c„ Ón Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea acestor acte normative, la alin. (11) lit. a) se prevede faptul c„ proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acela∫i nivel cu care se afl„ Ón conexiune, ceea ce Ón acest caz nu s-a Ónt‚mplat.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005, care se afl„ ast„zi pe ordinea de zi a plenului Senatului, prin abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 Guvernului nr. 79/2002 realizeaz„ exact corelarea ∫i coeren˛a legislativ„ cerut„ de normele Legii nr. 24/2000.

Abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 este necesar„, deoarece, Ón vederea compatibiliz„rii normelor ∫i organismelor publice cu normele ∫i institu˛iile europene, se impune uneori desemnarea unor persoane noi Ón func˛iile de conducere ale organelor de specialitate din subordinea Guvernului.

Pentru toate aceste motive, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005 trebuie aprobat„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Nu mai avem alte interven˛ii, da?

Nu avem amendamente, raportul este favorabil.

Domnule pre∫edinte, Am o chestiune de procedur„.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Atragem aten˛ia c„ Ón partea central„ a s„lii sunt circa 50 de senatori, acolo unde sunt grupurile senatoriale care compun coali˛ia guvernamental„, de aceea, rug„m s„ se voteze corect, pentru c„ vom solicita liste ∫i vom face contesta˛ie, dac„ nu se va vota corect.

Domnule pre∫edinte,

Procedur„ la procedur„!... Noi, Óntotdeauna, ∫i Ón partea central„, ∫i c‚nd am fost Ón st‚nga, ∫i c‚nd am fost Ón dreapta, am votat corect. Nu este necesar ca la fiecare vot s„ fim aten˛iona˛i.

Domnule senator Valentin Zoltán Puskás,

Dumneavoastr„ a˛i lucrat... v„ rog s„ lua˛i loc, c„ nu v„ mai dau cuv‚ntul a doua oar„. V„ rog s„ lua˛i loc.

Domnule pre∫edinte,

De ce comenta˛i numai ceea ce spun eu? V„ rog s„ comenta˛i ceea ce a spus colegul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ lua˛i loc.

Vreau s„ se re˛in„ un lucru, nimeni nu poate obstruc˛iona vreun coleg s„ intervin„ pe procedur„. Œnc„ o dat„, ∫i dac„ l„sam votul a∫a, era r„u, a∫a c„, las-o cum a picat!

Stima˛i colegi,

List„!

Liste pentru liderii de grupuri.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, v„ rog. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog.

V„ rog, doamna secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Ca Óntotdeauna, principiul viabilit„˛ii...

V„ rog frumos, sintez„.

Se verific„ Ón practic„ dac„ nu trebuie ceva corectat, ∫i acest proiect de act normativ exact pe acest lucru se Óntemeiaz„, respectiv num„rul redus de procurori din Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie a f„cut necesar s„ se reduc„ criteriul valoric, care a tras competen˛a de la 5.000, c‚t a fost, s„-l m„rim la 10.000 euro, probabil ∫i datorit„ fluctua˛iei la raportul dintre leu ∫i euro.

Pe de alt„ parte, tot din practic„ a derivat c„ dac„ am dorit s„ Ómprosp„t„m ∫i r‚ndurile magistra˛ilor cu tineret, tran∫ele de vechime, care s-au fixat pentru a accede Ón func˛ii ∫i a promova procurorii, s-au dovedit a fi inaplicabile Ón practic„, pentru c„ erau praguri prea mari fixate, motiv pentru care ∫i acestea au fost reduse.

Celelalte chestiuni sunt absolut necesare pentru a se aplica mult mai rapid Ón practic„ aceste modific„ri de competen˛„, ∫i Ón ce prive∫te locurile de de˛inere ∫i Ón ce prive∫te mi∫carea dosarelor, a∫a Ónc‚t, ∫i Ón m„sura Ón care ∫i dumneavoastr„ dori˛i o operativitate ∫i o calitate a actului de urm„rire penal„, propunerea noastr„ este de a se adopta Ómpreun„ cu amendamentele care au fost propuse Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ele fiind votate asemenea.

Mul˛umesc foarte mult.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este prezentat de domnul pre∫edinte Péter Eckstein Kovács.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie Óncearc„ s„ ajute P.N.A.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 s„ se ocupe pentru ceea ce a fost constituit, respectiv de combaterea marii corup˛ii.

Amendamentele au fost propuse, Ón mare parte, de c„tre Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, au fost Ónsu∫ite de c„tre to˛i membrii comisiei ∫i au fost votate Ón unanimitate.

Reprezenta˛ii Ministerului Justi˛iei au agreat amendamentele admise, iar Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hot„r‚rea nr. 34/2 februarie 2005, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Urmeaz„ s„ mai men˛ionez c„ aceast„ lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizional„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ p„str„m pu˛in„ lini∫te, este o lege foarte important„, repet, aici suntem Camer„ decizional„ ∫i lucrurile trebuie s„ ias„ cum trebuie.

Dezbateri generale.

Domnul senator Liviu Doru Bindea, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ordonan˛a care este supus„ ast„zi aprob„rii, dup„ p„rerea noastr„, are c‚teva caren˛e, at‚t de ordin constitu˛ional, c‚t ∫i caren˛e care rezult„ din necorelarea cu dispozi˛iile Codului de procedur„ penal„.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La punctul 2 al ordonan˛ei se prevede c„ art. 13 va avea urm„torul cuprins: punctul 1 — îSunt de competen˛a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie infrac˛iunile prev„zute Ón Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, s„v‚r∫ite Ón una din urm„toarele condi˛ii:“...

Iar punctul b), a doua condi˛ie se refer„ la situa˛ia Ón care, dac„, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturb„rii aduse unei autorit„˛i publice, institu˛ii publice sau oric„rei alte persoane juridice, ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaz„ obiectul infrac˛iunii de corup˛ie, sunt comise de c„tre deputa˛i, senatori, membri ai Guvernului... ∫i Ón continuare texul curge, cu enumerarea ∫i a altor categorii.

Œn leg„tur„ cu prevederea care se refer„ la deputa˛i ∫i senatori, a∫ ruga s„ observa˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ aceasta este neconstitu˛ional„.

Permite˛i-mi s„ citez din textul art. 72 al Constitu˛iei Rom‚niei, care prevede c„ îUrm„rirea ∫i trimiterea Ón judecat„ penal„ (...)“ — se refer„ la senatori ∫i deputa˛i — îse pot face numai de c„tre Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“. Œn continuare: îcompeten˛a de judecat„ apar˛ine Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“.

Este limpede c„ nu exist„ nici un echivalent Óntre Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Este limpede c„ prevederea la care am f„cut trimitere anterior este Ómpotriva acestei prevederi constitu˛ionale.

Œn continuare, referirea la membrii Guvernului este, de asemenea, neconstitu˛ional„ pentru c„ art. 109 alin. (2) din Legea fundamental„ arat„ c„ exist„, de fapt, prev„zut„ constitu˛ional o alt„ procedur„. Numai Camera

Deputa˛ilor, Senatul ∫i Pre∫edintele Rom‚niei au drept s„ cear„ urm„rirea penal„ a membrilor, or, Ón prezenta ordonan˛„ se prevede posibilitatea urm„ririi penale a membrilor Guvernului, sigur, este vorba de membrii Guvernului Ón exerci˛iu, a se face diferen˛iere de legea dezb„tut„ anterior, acum c‚teva s„pt„m‚ni, referitoare la activit„˛ile fo∫tilor membri ai Guvernului.

Œn aceast„ situa˛ie, este limpede c„ ∫i aceast„ referire la membrii Guvernului este neconstitu˛ional„, Óns„ permite˛i-mi s„ v„ ar„t c„ vulnerabilit„˛ile acestui text nu se opresc aici.

La punctul 3 se arat„ c„ art. 15 va avea urm„torul cuprins: îDac„ Ón cursul efectu„rii urm„rii penale procurorii parchetelor de pe l‚ng„ instan˛ele judec„tore∫ti constat„ c„ infrac˛iunea care constituie obiectul cauzei este una dintre infrac˛iunile atribuite de prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, ace∫tia au obliga˛ia de a Ónainta de Óndat„ dosarul acestui parchet.“

Ce prevede de fapt, aceast„ ordonan˛„?

Aceast„ ordonan˛„ arat„ limpede c„ ini˛iatorul nu cuno∫tea institu˛ia declin„rii de competen˛„, pentru c„ despre asta este vorba, care este deja prev„zut„ Ón textul art. 42 ∫i 45 ale Codului de procedur„ penal„, iar dac„ cineva dore∫te ca s„ se fac„ o dubl„ reglementare, este o alt„ chestiune, dar eu cred c„ este foarte important ca plenul Senatului s„ arate c„ ∫tie despre faptul c„ declinarea de competen˛„ este deja reglementat„ de Codul de procedur„ penal„, chiar dac„ ini˛iatorul a omis aceast„ chestiune. _Mutatis mutandis_ , punctul 2 arat„ aceea∫i situa˛ie de declinare de competen˛„, Óns„ se refer„ la situa˛ia Ón care este vorba de cercetare penal„.

Iat„ de ce, doamnelor ∫i domnilor senatori, aceast„ ordonan˛„, a∫a cum am prezentat aici, din cinci articole, dou„ sunt neconstitu˛ionale ∫i dou„ sunt reglement„ri duble, reglement„ri care vin s„ repete reglement„rile din Codul de procedur„ penal„.

De aceea, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere cele sus˛inute anterior ∫i s„ vota˛i Ómpotriva acestei ordonan˛e.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota, desigur, Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ rog, mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Dac„-mi permite˛i...

Imediat v„ dau cuv‚ntul dumneavoastr„. Œn sal„, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Nu.

Nu mai sunt.

S„ d„m Ónt‚i cuv‚ntul Guvernului, dac„ sunte˛i de acord.

O rog pe doamna secretar de stat Katalin s„ ia cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara:**

Legiuitorul a observat aceast„ problem„, care ar putea s„ ridice neconstitu˛ionalitatea, ∫i a reglementat-o Ónc„ acum un an ∫i jum„tate, intervenind prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 102/24 octombrie 2003, Ón care textual a spus: îPrin prezenta ordonan˛„, se Ónfiin˛eaz„ la nivel na˛ional Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, care func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie.“, care, Ón actuala formulare, Ónseamn„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, or, prin aceast„ reglementare, legiuitorul a Ón˛eles s„ a∫eze la acela∫i rang. Prin urmare, nu putem vorbi de neconstitu˛ionalitate...

Este vorba de altceva!

Este vorba despre un partid care func˛ioneaz„ la nivelul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ca ∫i competen˛„.

Œn aceste condi˛ii, ∫i pentru c„ a fost aprobat„ ordonan˛a prin lege, noi apreciem c„ nu se poate discuta de neconstitu˛ionalitate.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

C‚nd am Óncheiat dezbaterile generale...

Domnule pre∫edinte Ekstein Kovács Péter, v„ rog.

## Mul˛umesc.

Sunt senator Eckstein Kovács Péter ∫i vorbesc din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., ∫i trebuie s„ comunic c„ grupul nostru parlamentar solicit„ adoptarea acestei ordonan˛e, care are prevederi care au darul s„ eficientizeze activitatea P.N.A.-ului ∫i este un act normativ solicitat a fi adoptat de c„tre Uniunea European„. Despre ce este vorba Ón spe˛„? Este vorba, ∫i eu am avut prilejul s„ discut ∫i cu domnul Amariei, Óntr-adev„r textele de baz„ care au instituit aceast„ structur„ anticorup˛ie au fost prea largi. Au dat o competen˛„ prea larg„ P.N.A.-ului, ∫i a fost aceast„ chemare, s„ se ocupe de infrac˛iuni cu un grad mai redus de periculozitate. Ca atare, ∫i aici, conduc„torii acestei structuri au fost de acord, ∫i Ón comisie, ∫i cu alte ocazii, trebuie stabilite limite mai precise, ca P.N.A. s„ se ocupe de Ónalta corup˛ie. ™i Ón aceast„ Ón alt„ corup˛ie, vrem, nu vrem, acum, hai, noi suntem la putere, sunt parlamentarii care au o putere de influen˛are, sunt membrii Guvernului. E vorba de corup˛ia, m„ rog îcu gulerele albe“... deci mie mi se pare clar c„ competen˛a de a desf„∫ura urm„rirea penal„, normal, o are P.N.A.-ul, care este o structur„ care lucreaz„ Ón cadrul ∫i Ón subordinea Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, respectiv a Parchetului de pe l‚ng„ instan˛a suprem„. Amendamentele sunt de ordin practic. Aceast„ lege a trecut de Camera Deputa˛ilor, unde nu s-a ridicat aceast„ obiec˛iune de constitu˛ionalitate. Acest proiect de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ, f„r„ observa˛ii ∫i f„r„ a ridica aceast„ chestiune, ∫i eu cunosc ∫i salut, de altfel, practica pre∫edin˛iei Senatului, care

spune c„ îÓn situa˛ii Ón care obiec˛iunile sunt de ordin constitu˛ional, exist„ o cale constitu˛ional„, legal„ de a ataca actele normative considerate a fi neconstitu˛ionale la Curtea Constitu˛ional„“. Ca atare, consider c„ obiec˛iunile sunt neÓntemeiate ∫i, repet, Grupul parlamentar al U.D.M.R. sprijin„ f„r„ rezerve acest proiect.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da. Numai o secund„, imediat v„ dau cuv‚ntul. Domnule pre∫edinte Eckstein, noi a∫teptam din partea comisiei o clarificare, ∫i anume...

Numai o secund„. Din partea comisiei, am spus. Dac„ a˛i discutat Ón comisie.. Deci, conform Constitu˛iei, se spune a∫a: senatorii ∫i deputa˛ii...

... urm„rirea ∫i trimiterea Ón judecat„ se poate face numai de c„tre Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Numai.

™i Óntrebarea este dac„, Ón afara Parchetului General, ∫i P.N.A.-ul este considerat Parchet de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie? ( _Discu˛ii, comentarii Ón sal„.)_

## Domnule pre∫edinte,

V„ informez c„ Ón cadrul comisiei, aceast„ problem„ nu s-a ridicat. Deci, din partea comisiei, nu pot s„ reflect o pozi˛ie. Din punct de vedere juridic, a r„spuns doamna secretar de stat, respectiv c„ acest Parchet Na˛ional Anticorup˛ie func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Deci noi consider„m c„ face parte din aceast„ structur„.

Eu rog juri∫tii, Ón lu„rile de cuv‚nt, s„ se refere la acest aspect.

O rog pe doamna secretar de stat s„ ne spun„ legea, articolul unde se specific„: P.N.A.-ul este Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Ca s„ l„murim senatorii, nu de altceva.

Da. Este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102 din 24 octombrie 2003.

V„ rog s„ citi˛i articolul.

L-am citit atunci c‚nd am prezentat. îPrin prezenta Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, se Ónfiin˛eaz„ la nivel na˛ional Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, care func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, ca parchet specializat.“ Deci este vorba de acela∫i rang de institu˛ie la acela∫i... Ón cadrul acestuia.

îSpecializat“. Cel„lalt e înumai“ _._

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Un moment. Aveam...

Domnul senator Stroe, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Nu?

Doamna senator Verginia Vedina∫.

V„ rog, foarte pe scurt, stima˛i colegi, dar e foarte important s„ clarific„m aceste aspecte.

Domnule pre∫edinte ∫i distin∫i colegi,

Œmi cer scuze pentru glas, dar este o problem„ foarte important„ ∫i trebuie clarificat„.

Faptul c„ o autoritate public„, potrivit unei legi speciale, se Ónfiin˛eaz„ ∫i func˛ioneaz„ pe l‚ng„ aceea∫i autoritate pe l‚ng„ care mai exist„ alte autorit„˛i, Ón spe˛„ faptul c„ acest Parchet Anticorup˛ie func˛ioneaz„ ca ∫i Parchetul General tot pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie nu poate determina Ón nici un caz solu˛ia identific„rii celor dou„ autorit„˛i publice. Constitu˛ia, care are caracter de lege suprem„ Ón stat, prevede Ón mod expres faptul c„ îparlamentarii nu pot s„ fie urm„ri˛i ∫i competen˛a apar˛ine exclusiv Parchetului General de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“. Poate s„ existe Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i se mai pot Ónfiin˛a alte autorit„˛i publice tot pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Acest lucru Ón nici un caz nu poate s„ identifice autorit„˛ile respective. Este vorba de autorit„˛i publice distincte, motiv pentru care argumentul pe care l-a oferit reprezentantul Ministerului Justi˛iei nu poate s„ stea Ón picioare. Faptul c„ func˛ioneaz„ tot pe l‚ng„ Œnalta Curte nu poate s„ asimileze cele dou„ autorit„˛i. Deci, din punctul nostru de vedere, pe care Ól vom sus˛ine ∫i prin votul nostru negativ, legea este neconstitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul Dinescu, Ómi pare foarte r„u, un reprezentant de grup. Cer scuze. Supun la vot dac„ vre˛i. Nu veni˛i, c„ veni˛i de poman„. Domnule senator Dinescu, ∫ti˛i c„ v„ respect ∫i v„ stimez. Avem o procedur„ regulamentar„. Liderul de grup solicit„ continuarea discu˛iilor ∫i supun la vot. Asta e regula.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Nu e a∫a de simplu. E o chestie extrem de important„. Data vot„rii Constitu˛iei este ulterioar„ datei ordonan˛ei.

S-a re˛inut, de asta am rugat s„ citeasc„. C„ e vorba de 2002. Domnul senator, v„ rog s„ ne lumina˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Œn numele Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., vreau s„ comunic tuturor colegilor ∫i s„ exprim sprijinul nostru pentru adoptarea proiectului, necondi˛ionat, adaug„ domnul senator Mor˛un, pentru adoptarea ordonan˛ei, a∫a cum a fost, cu amendamentele prezentate ∫i acceptate Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Œn opinia noastr„, nu exist„ nici un fel de argumente de ordin legal care s„ Ómpiedice adoptarea ordonan˛ei ∫i, Ón al doilea r‚nd, vreau s„ subliniez foarte ferm ∫i r„spicat c„ este vorba de ordonan˛„ introdus„ de Guvernul

precedent, care, ∫i el, la r‚ndul lui, a propus aceste reglement„ri ˛in‚nd seama de negocierile cu Uniunea European„ Ón dosarul justi˛iei.

Deci, solicit tuturor colegilor s„ sprijine adoptarea ordonan˛ei, astfel cum a fost amendat„ ∫i Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. va vota pentru. Rog, de asemenea, ca la votul pe aceast„ ordonan˛„ s„ fie distribuite lista voturilor... Mersi.

S-a Ón˛eles, stimate coleg. Mul˛umesc foarte mult. Domnul Funar, pe procedur„, dac„ dori˛i.

Da. Pe procedur„, domnule pre∫edinte.

Rog s„ supune˛i votului, doamnelor ∫i domnilor senatori, continuarea discu˛iilor, pentru a da posibilitatea juri∫tilor eminen˛i care sunt Ón Senatul Rom‚niei s„-∫i exprime punctele de vedere.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

E o solicitare a liderului de grup ∫i are dreptul.

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu sunt.

Stima˛i colegi, vreau s„ re˛ine˛i c„ aici avem un...

V„ rog s„ m„ asculta˛i pu˛in. Avem o Óntreag„ discu˛ie legat„ de raport, votul pe care Ól d„m la raport ∫i votul pe care Ól d„m la proiectul de lege. Œn contextul Ón care raportul are Ón con˛inutul lui amendamente de natur„ organic„, ∫i el se poate vota numai Ón condi˛ii de lege organic„. Deci asta era rug„mintea mea. Poate a fost o gre∫eal„ data trecut„ ∫i, pe cale de consecin˛„, vreau s„ o Óndrept„m.

V„ solicit, c„ nu vreau s„ fie nici un fel de confuzie, dac„ dori˛i s„ relu„m la vot raportul, cu aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 precizare. S„ supun la vot raportul. Nu vreau s„ fie nici un dubiu.

## **Din sal„**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule pre∫edinte,

Una dintre acele dou„ interven˛ii am f„cut-o eu, data trecut„. Mi-a fost respins„ chiar de dumneavoastr„. De aceea, nu Ón˛eleg de ce acum, din proprie ini˛iativ„, dumneavoastr„ veni˛i ∫i pune˛i o problem„ care data trecut„ a˛i refuzat-o _ab initio_ !

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles, stimate coleg, v„ rog s„ lua˛i loc.

Nu am reluat votul, domnule Iorga. A fost vorba de raport, a fost vorba de lege. Au c„zut toate amendamentele la raport, s-a votat legea. Nu am supus nimic de dou„ ori la vot f„r„ aprobarea dumneavoastr„. V„ rog, domnule senator Funar.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ v„ uita˛i ∫i dumneavoastr„. Ón sal„. Nu sunt prezen˛i domnii Markó Béla, György Frunda, Verestóy Attila, ∫i au votat!... Uita˛i-v„ Ón sal„, nu sunt prezen˛i! ( _Vocifer„ri Ón sal„.)_ Ei submineaz„ Guvernul T„riceanu ∫i dumneavoastr„ supune˛i la vot de c‚te ori se dore∫te, pentru a trece o lege! V„ rog s„ citi˛i ∫i dumneavoastr„!... Nu sunt Ón sal„ prietenii no∫tri, domnule pre∫edinte!...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„, domnule Funar.... deci nu a p„r„sit nimeni sala… Dumneavoastr„ face˛i o contesta˛ie cu privire la vot. E dreptul dumneavoastr„, ca lider, spune˛i cine nu este Ón sal„ ∫i apare pe list„ acolo c„ a votat.

## **Din sal„**

**:**

Are o alt„ list„!...

Solicita˛i lista ∫i constata˛i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte. ( _Vocifer„ri Ón sal„.)_

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

List„ pentru toat„ lumea. Stima˛i colegi, trecem la...

## **Domnul Nicolae Iorga**

_**:**_

Œn condi˛iile astea, eu plec acas„...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu pleci acas„...

P„i, ce s-a Ónt‚mplat?! De ce sunte˛i sup„ra˛i?...

## **Din sal„:**

V„ propun s„ mai relu„m o dat„ votul... Suntem Ón Senatul Rom‚niei, nu se poate...

Da, v„ rog.

V„ rog foarte mult nu vorbi˛i to˛i deodat„. Vorbi˛i liderii de grup. Markó Béla, a˛i spus, a votat îda“?

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Da. Œn afar„ de Markó Béla, este vorba ∫i de Frunda György, este vorba de Szabó Károly, Verestóy Attila... Nu sunt, domnule pre∫edinte!...

Uita˛i-v„ dac„ sunt Ón sal„, cere˛i lista, domnule pre∫edinte, ∫i constata˛i ∫i dumneavoastr„ acela∫i lucru! Nu suntem la gr„dini˛„, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Alo, alo!...

Domnule Mele∫canu, v„ rog foarte mult, sunte˛i ∫i vicepre∫edinte al Senatului, n-am Ónchis ∫edin˛a!...

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu**

**:**

Nu, dar voiam s„ vorbesc ∫i eu. De aceea m-am ridicat.

Domnule pre∫edinte, eu am venit Ón Senatul Rom‚niei ∫i credeam c„ se lucreaz„ serios!

Sta˛i, domnule Funar, numai o secund„, s„-l l„muresc pe domnul Iorga...

V„ rog.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog eu foarte mult. V„ dau cuv‚ntul.

Rog s„ se aduc„ listele, dac„ sunte˛i capabili s„ le aduce˛i sau nu. S-a f„cut o contesta˛ie. R„m‚ne˛i Ón sal„. V„ rog foarte mult.

V„ rog, aduce˛i listele? Trei liste.

Imediat se aduc listele.

Domnule Funar, v„ a∫tept„m. V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/21.III.2005 S„-l ascult„m pe domnul senator. Este o contesta˛ie a unor lideri de grup. Aceasta este procedura regulamentar„. V„ rog!...

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, sunt absen˛i din sal„ ∫i au votat îda“: Frunda György — pozi˛ia 62, Markó Béla — pozi˛ia 63, Puskás Zoltán — pozi˛ia 66...

## **Din sal„:**

Uit„-te mai bine! Uit„-te ∫i la Corneliu Vadim Tudor!

Pozi˛ia 68 — Szabó Károly nu este. Verestóy Attila nu a fost Ón sal„. Sunt cel pu˛in 4 dintre prietenii no∫tri de la U.D.M.R. care n-au fost Ón sal„, n-au votat, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

Pe cale de consecin˛„, pe aceast„ contesta˛ie f„cut„ de domnul Funar, joi relu„m votul la aceast„ lege.

Domnule pre∫edinte,

Ierta˛i-m„, procedura spune c„ Biroul permanent, miercuri, are posibilitatea s„ judece aceast„ contesta˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stimate coleg,

Cu alte cuvinte, eu Ó˛i dau un r„spuns favorabil ∫i dumneata mergi la microfon... mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, s-a contestat, se reia la vot legea joi. O s„ discut„m.

Trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Stima˛i colegi, continu„m programul nostru. V„ rog foarte mult s„ v„ ocupa˛i locurile.

Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult, s„ ne continu„m programul. Rog ∫i pe domnul Solcanu, poate ne d„ o m‚n„ de ajutor. V„ rog s„ trece˛i dincolo.

Vom Óncepe cu Óntreb„rile.

Dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnului senator Sever ™ter. Are de pus o Óntrebare.

V„ rog, v„ ascult„m.

Œntrebare pentru ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Gheorghe Dobre.

Cea mai deteriorat„ ∫osea na˛ional„ din Rom‚nia este Drumul Na˛ional 19, care face leg„tura Óntre municipiile Satu Mare, Oradea ∫i municipiul Sighetu Marma˛iei. De mai mul˛i ani, s-au vehiculat ∫tiri potrivit c„rora acesta va fi modernizat, Óns„, p‚n„ Ón prezent, practic, nu s-au luat m„surile necesare. Urmare a pozi˛iei geografice a celor dou„ municipii de pe frontiera de vest, por˛i de intrareie∫ire dinspre ∫i c„tre Occident, aceast„ ∫osea este intens circulat„ turistic ∫i pentru transport marf„ de c„tre cet„˛enii str„ini. Impresia l„sat„ de aceast„ cale rutier„ este lamentabil„ ∫i afecteaz„ serios imaginea Rom‚niei.

A doua Óntrebare: drumul na˛ional cu cea mai intens„ circula˛ie rutier„ din jude˛ul Satu Mare este cel care face

leg„tura Óntre municipiul Satu Mare ∫i municipiul Baia Mare, DN 19 ∫i DN 1C, Ón special segmentul DN 1C Livada—Baia Mare, care asigur„ leg„tura cu punctul de trecere al frontierei Halmeu. Œn ultima perioad„, ca urmare a traficului tirurilor spre Ucraina, circula˛ia pe acest drum a devenit dificil„. Aceast„ situa˛ie poate fi rezolvat„ prin transformarea drumului jude˛ean DJ 193 Satu Mare—Hideaga Ón drum na˛ional. Acest segment de drum este mai scurt ∫i ar asigura, Ón condi˛ii mult mai bune, leg„tura Occidentului cu zona Baia Mare—Dej— Bistri˛a—Cluj. Ca urmare a st„rii precare a acestui drum, participan˛ii la trafic Ól evit„, prefer‚nd un tronson mai lung ∫i foarte aglomerat.

Fa˛„ de cele prezentate, Ón conformitate cu prevederile art. 153 din Regulamentul de func˛ionare al Senatului Rom‚niei, formulez urm„toarea Óntrebare:

1. Dac„ ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului are o strategie pentru modernizarea Drumului Na˛ional 19 ∫i aproximativ Ón ce an acest drum na˛ional se va Ónscrie Ón r‚ndul drumurilor moderne ale Rom‚niei?