Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare ∫i cunoa∫tere Ón agricultur„, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

- Termen de depunere a raportului: 26 aprilie 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Biroul Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de SudEst, semnat la Bucure∫ti la 16 iulie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i

imunit„˛i; pentru avize, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Termen de depunere a raportului: 26 aprilie 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

4. Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Chitila, jude˛ul Ilfov, ini˛iat„ de domnul deputat Gabriel Sorin Zamfir, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 28 aprilie 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

5. Propunerea legislativ„ pentru modificarea lit. b) a alin. (3) al art. 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, ini˛iat„ de domnul senator Angel TÓlv„r, membru al Grupului parlamentar al P.S.D.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 28 aprilie 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, doamna deputat Gra˛iela Iordache, vicepre∫edinta comisiei.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului au participat, conform art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, doamna Ilie Doina, din partea Guvernului, doamna Petre Georgeta, din partea Ministerului Finan˛elor Publice, doamna Gabriela Anghelache, pre∫edinte al Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art. 75, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale, Ón ∫edin˛a din 22 martie 2005 comisia propune supunerea spre dezbatere ∫i adoptarea plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale la proiect?

V„ rog. Domnul deputat Nicol„escu, Grupul parlamentar al P.N.L.

V„ mul˛umesc.

A∫ dori s„ spun dou„ lucruri. Œn primul r‚nd c„ acest proiect de lege este deosebit de important pentru transpunerea Ón practic„ a legisla˛iei referitoare la denominare ∫i cred c„ acest lucru toat„ lumea Ól Ón˛elege ∫i c„ Ón cadrul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci discu˛iile au avut loc Ón mai multe runde ∫i, de aceea, cred c„ toate amendamentele care s-au f„cut ∫i s-au adoptat de c„tre comisie au darul de a aduce claritatea necesar„ pentru to˛i agen˛ii economici ∫i pentru popula˛ie. C‚nd vorbesc despre popula˛ie, m„ refer la cet„˛enii care doresc s„ fie investitori.

™i al doilea lucru pe care vreau s„-l spun se refer„ la faptul c„ aplicarea denomin„rii la societ„˛ile pe ac˛iuni va produce anumite schimb„ri, anumite modific„ri Ón structura capitalului social.

De aceea, insist„m ca acest proiect de lege s„ treac„ foarte repede de Parlament, pentru ca s„ existe timpul material necesar ca Ón cursul lunilor mai ∫i iunie s„ se convoace adun„rile generale extraordinare ale ac˛ionarilor, care au competen˛a decizional„ Ón ceea ce prive∫te eventualele major„ri sau mic∫or„ri de capital social ca urmare a aplic„rii denomin„rii monedei.

Ca atare, Grupul parlamentar al P.N.L. sus˛ine acest proiect de lege ∫i roag„ plenul Camerei Deputa˛ilor s„ voteze acest proiect de lege, ca el s„ poat„ fi promulgat ∫i s„ se poat„ aplica Ón condi˛ii corespunz„toare prevederile acestei legi.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Cine mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare?

Dac„ nu, Óncepem cu votul pe articole, pe raport.

La art. 1 este o singur„ modificare: îanul 2004“ cu î2005“.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Mul˛umesc.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005

Ab˛ineri? Mul˛umesc. S-a aprobat. Articolul 2 alin. 4. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Aprobat cu unanimitate. La pozi˛ia 4 este textul nemodificat. Pozi˛ia 5. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Œn unanimitate, s-a adoptat. Pozi˛ia 6. Art. 5 r„m‚ne nemodificat. Propun ca votul s„ se realizeze m‚ine, la ora 11,00. Din c‚te se vede, nu exist„ cvorum. Rog secretarii de ∫edin˛„ s„ fac„ o verificare. V„ rog frumos s„ lua˛i loc, s„ se poat„ num„ra Ón sal„, s„ vedem dac„ exist„ cvorum.

Cvorum exist„, sunt 178 de parlamentari.

V„

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Procedur„.

Pofti˛i, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am Ón˛eles importan˛a acestui proiect de lege ∫i necesitatea adopt„rii sale urgente, dar nu a∫ dori ca o cutum„ p„guboas„ s„ func˛ioneze Ón Camer„ f„r„ ca cineva s„ nu-∫i exprime o opozi˛ie fa˛„ de perpetuarea ei. ™i anume, ordinea de zi pe care au aprobat-o Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi prevede o dat„ ∫i o or„ fix„ pentru votul final, care nu poate s„ fie modificat de voin˛a nim„nui.

Am acceptat, repet, adoptarea prin vot final acum, Ón afara programului, prin consensul nostru, pentru c„ era vorba de un proiect de lege important. Dar se poate ajunge la solu˛ia ca atunci c‚nd Ón mod discre˛ionar pre∫edintele care conduce ∫edin˛a dore∫te s„ supun„ la vot, profit‚nd de o anume majoritate constituit„ Ón Camer„, un anume proiect de lege s„ deroge de la ora ∫i data fixat„ pentru votul final.

De asemenea, un astfel de mod de a proceda este p„gubos pentru deputa˛ii care vor s„-∫i exprime Ón mod necondi˛ionat, prin votul lor, punctul de vedere pe care-l au. Œi priveaz„ de dreptul de a participa la votul final, care nu este la ora ∫i la data anun˛at„.

Deci v„ rog s„ lua˛i act de punctul nostru de vedere, este o situa˛ie de excep˛ie, care nu vom mai permite s„ se perpetueze Ón continuare.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Gheorghiof.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi ∫i colege,

Mul˛umesc domnului deputat Bolca∫ pentru vehemen˛a prin care Ó∫i exprim„ punctul de vedere de a nu contribui la crearea de precedente Ón Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

De precedente periculoase!

Foarte periculoase, este adev„rat, dar v„ rog s„ v„ aduce˛i aminte c„ acest precedent este din legislatura trecut„. Nu dau nume cine a condus ∫edin˛a ∫i, atunci c‚nd se punea Ón discu˛ie problematica unei legi ordinare, se trecea la vot c‚nd se constata c„ exist„ cvorumul ca atare.

De fapt, eu cred c„ acel pre∫edinte de ∫edin˛„ a avut Ón vedere prevederea de la art. 104 din regulamentul nostru, care spune c„ votul final prive∫te ansamblul reglement„rii, Camera poate hot„rÓ ca votul Ón final s„ priveasc„ ∫i p„r˛i.

Deci, de vreme ce exist„ o reglementare asupra votului final, iar Ón alineatul imediat urm„tor spune îvotul final poate avea loc Óntr-o ∫edin˛„ consacrat„ acestui scop“, nu vreau s„ acuz nici pe acel pre∫edinte de ∫edin˛„ care a creat acest precedent, l-a creat ca s„ se produc„ o celeritate Ón Camera Deputa˛ilor asupra proiectelor de lege ∫i s„ nu se Óngreuneze ∫i s„ aglomereze rolul Camerei Deputa˛ilor, dar sunt de acord cu dumneavoastr„ c„, la o asemenea Ónc„rc„tur„ cum este aceast„ ordonan˛„, normal era s„ fie to˛i colegii mei prezen˛i, pentru c„ nu vreau s„ dau citire din articolul pe care Ól prezint„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, care spune c„ obligativitatea prezen˛ei ∫i r„spunderea pe prezen˛e revine deputatului, con∫tient c„ a fost ales s„ duc„ o munc„ aici, Ón Camera Deputa˛ilor, ∫i nu Ón alt„ parte.

Sunt de acord cu punctul dumneavoastr„ de vedere, dar ∫i noi trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ activitatea noastr„ se deruleaz„ Ón plen ∫i Ón comisii, ∫i atunci nu putem s„ d„m posibilitatea prezen˛ei celor care nu vor s„ fie prezen˛i la lucr„rile Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am replic„, un minut!

Nu voi interpreta t„lm„cit sau r„st„lm„cit textele din regulament. Vreau s„ spun c„ dac„ se poate fixa o ∫edin˛„ special„ pentru vot, c‚nd aceasta este fixat„, aceasta este singura ∫edin˛„ de vot admis„.

Dar vreau s„ spun altceva. Am o constant„ ∫i real„ prietenie cu fostul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul Valer Dorneanu, ∫i consider c„ este de datoria mea s„ spun c„ d‚nsul a procedat corect. Pentru c„, Ón condi˛iile Ón care nu exist„ vreo opozi˛ie, cum s-a Ónt‚mplat ∫i ast„zi ∫i n-a existat nici o opozi˛ie, s-a putut desf„∫ura votul final. Propria noastr„ turpitudine, a celor care am fost sau Ónc„ mai suntem Ón opozi˛ie ∫i acum, nu poate s„ ne apere de un gest regulamentar f„cut de fostul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 Am tot respectul pentru ce a f„cut d‚nsul ∫i este bine s„ o afirm ∫i public.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

S„ Óncheiem discu˛iile pe procedur„.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005 pentru abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunica˛iilor.

Comisia nu este prezent„? Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor?

V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul ∫i pentru timpii acorda˛i.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Pentru c„ este un proiect care a fost modificat substan˛ial de c„tre Senat, eu v-a∫ propune un total de 10 minute, din care jum„tate din timp s„-l acord„m, adic„ 5 minute, pentru punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Supun aprob„rii Camerei timpul cerut de comisie. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Mul˛umesc. Ab˛ineri? 10 minute.

Are cuv‚ntul ini˛iatorul ∫i v„ rog s„ v„ ∫i prezenta˛i.

## **Domnul Remus Baciu** _— secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru_ **:**

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Remus Baciu m„ numesc, sunt secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru.

Vreau s„ ar„t c„ Legea de organizare ∫i func˛ionare a Guvernului prevede faptul c„ primul-ministru nume∫te ∫i elibereaz„ din func˛ie conduc„torii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excep˛ia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului.

Exercitarea de c„tre primul-ministru a prerogativei de conducere a Guvernului ∫i, implicit, a activit„˛ii institu˛iilor din subordinea Guvernului este incompatibil„ cu existen˛a unor limit„ri ale posibilit„˛ii ∫efului Executivului de a numi ∫i elibera din func˛ie conduc„tori ai organelor de specialitate subordonate Guvernului, a∫a cum este Ón cazul alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002.

Practic, nu se poate realiza un amestec Óntre avantajele calit„˛ii de func˛ionar public ∫i privilegiile calit„˛ii de demnitar numit pentru acela∫i post din administra˛ie.

Acestea erau motivele care au stat la baza elabor„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005.

Trebuie s„ ar„t c„, prin votul Senatului, legea de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ a devenit lege de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„.

Œn aceste circumstan˛e, punctul de vedere al Guvernului este cel de sus˛inere a ordonan˛ei de urgen˛„ Ón forma Ón care Guvernul a transmis-o Senatului ∫i de

respingere a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul pe discu˛ii generale, a∫a cum v-a propus ∫i pre∫edintele comisiei? Dac„ nu, d„m cuv‚ntul reprezentantului comisiei raportoare s„ prezinte raportul. V„ rog, domnule pre∫edinte de comisie.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

O s„ spun un singur lucru legat de acest raport: Ón comisie a fost adoptat„ cu majoritate de voturi forma Senatului. Acesta este singurul lucru pe care cred c„ are sens s„-l spun fa˛„ de acest proiect.

™i eu v„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat Nicol„escu. Discu˛ie general„ sau procedur„?

A˛i Ónceput dezbaterile generale, pe ele discut„m. Deci v-a∫ propune s„ lu„m Ón considera˛ie at‚t punctul de vedere al Guvernului, c‚t ∫i al pre∫edintelui Comisiei de tehnologie a informa˛iei.

La Senat, nu ∫tim din ce motiv, dar acum nu mai este treaba noastr„, noi fiind Camer„ decizional„, s-a ajuns la concluzia ca ordonan˛a de urgen˛„ s„ fie trecut„ prin Senat — ∫i a∫a a trecut — ca lege de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„.

Noi consider„m c„ trebuie, dimpotriv„, s„ adopt„m ordonan˛a de urgen˛„ a∫a cum a depus-o Guvernul la Parlament ∫i, ca atare, parlamentarii Grupurilor parlamentare P.N.L. ∫i P.D., a∫a cum am discutat, vor vota Ómpotriva respingerii acestei ordonan˛e de urgen˛„ ∫i pentru adoptarea ordonan˛ei de urgen˛„. Spun acest lucru pentru ca lucrurile s„ fie foarte clare.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bogdan Pascu, Grupul parlamentar al P.U.R.

™i Grupul parlamentar al Partidului Umanist din Rom‚nia va vota pentru respingerea formei de la Senat ∫i adoptarea ordonan˛ei Ón forma propus„ de Guvern.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Nica, Grupul parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Cadrul general de reglementare Ón comunica˛ii face parte integrant„ din acquis-ul comunitar. La Senat, c‚nd a fost adoptat„ aceast„ decizie, s-a avut Ón vedere faptul c„, Ón momentul Ón care am schimba legisla˛ia comunitar„, legisla˛ia rom‚neasc„ care este pus„ de acord cu legisla˛ia comunitar„, acest lucru ar implica

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 redeschiderea negocierilor sau o situa˛ie tensionat„ cu Comisia European„.

Din acest motiv Ón Senat a fost luat„ aceast„ decizie, iar proiectul de lege a fost transformat Ón proiect de lege de respingere a respectivei ordonan˛e, ceea ce cred c„ este o decizie Ón˛eleapt„, iar toate semnalele care au venit de la Comisia European„ au venit s„ confirme faptul c„ aceast„ decizie este decizia corect„.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru legea de respingere a acestei ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Alte Ónscrieri la cuv‚nt? Suntem Ón timp. Nu. Œncepem cu titlul: proiect de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005 pentru abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunica˛iilor.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i.

**Din sal„**

**:**

Pentru respingere!

## **Doamna Daniela Popa:**

Precizez, e vorba de titlu, da? 69 de voturi pentru. Œmpotriv„? 98 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere. Deci s-a respins titlul legii. Articolul unic. Cine este pentru? 69 de voturi pentru. Œmpotriv„? 101 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere. S-a respins ∫i articolul unic. Vot final, m‚ine, la ora 11,00.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**

**:**

De ce nu se trece la adoptare?

## **Doamna Daniela Popa:**

E lege organic„ ∫i m‚ine la ora 11,00 este votul.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**

**:**

Noi am cerut doar modificarea titlului, adic„ îlege de adoptare“, ∫i s„ supunem la vot acest lucru.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

La microfon, domnule Nicol„escu!

Interven˛ie la microfon, atunci.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

Œncercam, domnule coleg, s„ o l„muresc pe doamna pre∫edint„ de o situa˛ie dificil„ Ón care ne afl„m, ∫i anume eu am cerut de la aceast„ tribun„, cu c‚teva minute Ónainte, s„ se transforme titlul legii din îlege de respingere“ Ón îlege de adoptare“ ∫i ar trebui supus„ la vot aceast„ propunere, c„ n-a fost supus„ la vot. S-a votat Ómpotriva legii de respingere ∫i ar trebui acum s„ vot„m titlul legii, de îlege de adoptare“ a ordonan˛ei. Eu

asta am cerut ∫i asta discutam cu doamna pre∫edint„, s„ Óncerc„m aceast„ variant„ de lucru.

**Din sal„**

**:**

Nu se mai poate! La comisie!

Domnul Nica.

## **Domnul Dan Nica:**

Domnule deputat,

Ave˛i dreptate, dar ar fi trebuit s„ veni˛i la comisie, depunea˛i amendamentul, Ón conformitate cu Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, ∫i acum avea˛i amendament pe care s„-l sus˛ine˛i. Din p„cate, nu este pe regulament ceea ce a˛i propus dumneavoastr„.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**

**:**

Atunci, s„ trecem la votul final, c„ este mai simplu!

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Œng„dui˛i-mi o procedur„, pentru c„ nu are dreptate.

Pe procedur„, liderul Grupului parlamentar al P.P.R.M.

Acum, adev„rul este undeva la mijloc, dar este mult mai simplu, de∫i rezultatul votului nu este Ón sensul Ón care am votat noi. Dar corect este a∫a: din moment ce se va respinge prin votul final acest proiect de lege de respingere, Ónseamn„ c„ ordonan˛a este adoptat„, este foarte simplu. Nu se poate vota ceea ce nu exist„, o lege de aprobare.

Nu exist„ nici o lege de aprobare, nu s-a discutat Ón comisie o lege de aprobare. Dac„ va c„dea aceast„ respingere, care, de fapt, a fost un amendament al Senatului, Ónseamn„ c„ s-a aprobat legea de aprobare a ordonan˛ei. Este foarte simplu.

Propunerea noastr„ este s„ o l„sa˛i pe m‚ine, la votul final, care va decide soarta ordonan˛ei.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. A∫a vom ∫i face, m‚ine, la ora 11,00.

Continu„m cu propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001 ∫i propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Pofti˛i, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi, mai Ónt‚i, o chestiune de procedur„.

V„ rog s„ observa˛i c„ raportul ce este supus ast„zi spre dezbatere Ón plenul Camerei Deputa˛ilor include trei ini˛iative legislative, trei propuneri legislative, printre care se afl„ ∫i propunerea legislativ„ nr. 91/2005, printre ai c„rei autori, al„turi de deputa˛ii Zegrean ∫i Buda, m„ num„r ∫i eu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 ## Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

S„pt„m‚na trecut„, pe ordinea de zi a Comisiei pentru administra˛ie public„ se num„ra ∫i propunerea legislativ„ despre a c„rei denumire am f„cut deja vorbire. Am solicitat la vremea respectiv„, Ón spe˛„, pre∫edintelui Comisiei pentru administra˛ie public„ s„ am‚ne dezbaterea pe marginea acestei propuneri legislative, pe motivul c„ nici eu ∫i nici unul din ceilal˛i doi coautori nu puteam fi prezen˛i, din motive absolut obiective, la dezbaterea acestei propuneri legislative. F„r„ s„ ˛in„ cont de aceast„ solicitare, f„cut„, e adev„rat, oral, ∫i nu Ón scris, comisia a luat Ón dezbatere ∫i a respins aceast„ propunere legislativ„.

Vreau s„ precizez c„ aceast„ solicitare a mea era Ón consens cu solicitarea Guvernului Rom‚niei, care, prin adresa nr. 1.025 din 11 aprilie, se adresa pre∫edintelui comisiei, solicit‚ndu-i acestuia s„ am‚ne dezbaterea acestei propuneri legislative p‚n„ c‚nd Guvernul va veni cu un punct de vedere scris. Pe aceea∫i linie se pozi˛ioneaz„ ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, care face precizarea c„ nu are observa˛ii legate de aceast„ propunere legislativ„, dar c„ ar fi bine s„ existe un punct de vedere scris al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Nelu‚nd Ón seam„ cele trei puncte de vedere, Comisia pentru administra˛ie public„ a luat Ón dezbatere propunerea respectiv„ Ón absen˛a ini˛iatorului ∫i a hot„r‚t respingerea acesteia.

Nu cred, doamn„ pre∫edint„, domnilor colegi, c„ este posibil ca, cu at‚ta u∫urin˛„, o comisie foarte important„ s„ resping„ o propunere legislativ„ care viza, evident, modificarea unei legi organice, f„r„ a se asigura de existen˛a unui punct de vedere scris al Guvernului, pentru a vedea dac„ acesta este sau nu Ón consens cu propunerea respectiv„, ∫i f„r„ a fi prezen˛i autorii, ini˛iatorii, pentru a exprima un punct de vedere ∫i a explica celor prezen˛i care au fost argumentele ce au stat la baza ini˛ierii acestei propuneri legislative.

## **Doamna Daniela Popa:**

Fiind propunere din partea unui grup parlamentar... Nu este din partea grupului? Nu. Bun.

Atunci, invit pre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Un punct de vedere.

## Pofti˛i.

Sigur c„ orice viciu de Óntocmire a unui raport afecteaz„ ceea ce este supus votului ∫i, Ón condi˛ii normale, ar trebui s„ se procedeze la o astfel de restituire. Spun Ón condi˛ii normale, Óns„ cineva a inventat ∫i al˛i cineva au votat f„r„ s„ ∫tie ce voteaz„, acea îaprobare tacit„“, care reprezint„ o ghilotin„ pentru noi.

V„ rog s„ constata˛i c„ termenul constitu˛ional de dezbatere este 21.04—30.04—5.05, ceea ce ar Ónsemna ca retrimiterea la comisie s„ duc„ la concluzia adopt„rii tacite.

Œn aceste condi˛ii, dat„ fiind situa˛ia creat„ de acest termen, pe care eu, repet, nu-l agreez, dar trebuie s„-l respect, pentru c„ este constitu˛ional, se pot supune dezbaterii Camerei propunerile legislative chiar ignor‚nd raportul comisiei, pentru c„ este obligatoriu s„ se fac„ aceste dezbateri la Camer„ ast„zi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ simt nevoit s„ iau cuv‚ntul pentru a corecta o parte din afirma˛iile distinsului deputat Bolca∫, pentru c„ termenul la care Domnia sa f„cea referire vizeaz„ doar propunerea legislativ„ nr. 77, ∫i nu ∫i celelalte dou„ propuneri legislative ∫i, Ón spe˛„, propunerea legislativ„ nr. 91, al c„rei termen constitu˛ional expir„ Ón 31 aprilie.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Nu exist„ 31 aprilie!

Œn 30 aprilie, m„ ierta˛i, domnule Bolca∫.

Œn consecin˛„, aceast„ motiva˛ie nu rezist„ Ón ce prive∫te solicitarea pe care eu am f„cut-o plenului Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Comisia dac„ vrea s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, raportul fiind comun.

Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„ a luat Ón discu˛ie aceste propuneri legislative pornind de la dou„ articole din regulament. Primul articol, 52, precizeaz„ c„: îLa ∫edin˛ele comisiilor au dreptul s„ participe deputa˛ii ∫i senatorii care au f„cut propuneri care stau la baza lucr„rilor acestora, precum ∫i la cererea pre∫edintelui comisiei.“ Cel de al doilea articol care a stat la baza discu˛iei Ón comisia noastr„ a fost art. 66 alin. 3, care spune: îŒn cazul Ón care o comisie examineaz„ Ón fond mai multe proiecte de lege ∫i propuneri legislative care au acela∫i obiect de reglementare, se Óntocme∫te un singur raport.“ Pornind de la aceste dou„ articole din regulament, comisia a luat Ón discu˛ie cele trei proiecte ∫i au fost dezb„tute ∫i avizate Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„.

Obiectul de reglementare al acestor propuneri legislative const„ Ón modificarea ∫i completarea unor prevederi ale Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001. Modific„rile ∫i complet„rile propuse vizeaz„ crearea unei simetrii juridice Óntre alegerea ∫i eliberarea din func˛ie a pre∫edintelui ∫i vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene, precum ∫i a viceprimarilor. De asemenea, se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 propune p„strarea de c„tre viceprimari a calit„˛ii de consilier, pe Óntreaga durat„ a mandatului consiliului local. S-a mai urm„rit eficientizarea activit„˛ii consiliilor locale ∫i jude˛ene, implicarea mai activ„ a primarului Ón activitatea ∫i luarea deciziilor consiliilor locale, precum ∫i o reducere a cheltuielilor bugetare, prin reducerea num„rului de consilieri locali ∫i jude˛eni.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestor proiecte, pentru urm„toarele motive: Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 are caracterul unei legi-cadru de organizare ∫i func˛ionare a administra˛iei publice locale, prevederile sale fiind corelate cu cele ale altor acte normative incidente acestui domeniu, cum ar fi, ∫i dau dou„ exemple: Legea nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali sau Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale. Modificarea Legii nr. 215/2001 prin promovarea unor ini˛iativele legislative parlamentare ce vizeaz„ anumite articole ale legii f„r„ a se avea Ón vedere coroborarea acestora cu alte legi din acela∫i domeniu este inoportun„ ∫i de natur„ s„ perturbe aplicarea unitar„ a legisla˛iei privind administra˛ia public„ local„, a∫a Ónc‚t asemenea modific„ri numai ale unor texte de lege apar ca nejustificate; Ón m„sura Ón care se impune modificarea Legii nr. 215/2001, atunci este necesar„ revederea Ón ansamblu at‚t a acestei legi, c‚t ∫i a celorlalte legi incidente domeniului administra˛iei publice locale, Ón scopul adopt„rii, chiar ∫i sub forma unui cod, a unei legisla˛ii care s„ reglementeze Ón mod unitar acest domeniu de activitate.

Mul˛umesc. Da, pofti˛i.

## Doamn„ pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

Pentru una dintre cele trei propuneri legislative exist„ ∫i punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine un asemenea act normativ, ci vine, de asemenea, cu propunerea c„ va emite un nou act care s„ amendeze Óntreaga Lege nr. 215 ∫i toate celelalte acte normative care reglementeaz„ activitatea administra˛iei publice locale.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnule Pantelimon Manta, v„ rog.

Stima˛i colegi,

Chiar dac„ domnul deputat Bolca∫ a atras aten˛ia asupra riscului ca, practic, s„-∫i fac„ efectul reglementarea legal„ prin expirarea termenului Ón care s„ putem s„ abord„m discutarea proiectelor, cred c„ totu∫i merit„ luat„ Ón discu˛ie ∫i, probabil, ∫i aprobat„ propunerea domnului deputat Oltean, de a se Óntoarce la comisie. Sunt ni∫te poten˛iale reglement„ri care pot antama major asupra bunului mers sau r„ului mers al conducerii administra˛iei de la nivelul consiliilor jude˛ene ∫i al consiliilor locale ∫i nu cred c„ ne putem permite s„ trat„m cu mult„ superficialitate aceste lucruri, a∫a Ónc‚t se impune retrimiterea la comisie.

Este adev„rat, Ón leg„tur„ cu prima propunere poate s„ treac„ termenul, poate s„ treac„ ∫i la cea de a doua, important e c„ ultima dintre ele se Ómpline∫te pe 5 mai, perioad„ Ón care comisia poate s„ dezbat„ foarte la obiect ∫i am„nun˛it propunerile, iar celelalte dou„, care sunt expirate, pot fi valorificate, eventual, pe calea amendamentelor la ultima propunere legislativ„ care se Óncadreaz„ Ón termenul de 5 mai. Repet, este o discu˛ie care necesit„ mult„ aten˛ie, mult„ aplecare asupra textelor ∫i cred c„ ar fi oportun„ ∫i legal„ retrimiterea la comisie.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Ghi∫e. V„ rog.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„.

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Œnainte de a trece la vot, doresc s„ v„ sesizez asupra unor aspecte care, Ón opinia mea, sunt fundamentale pentru buna func˛ionare a administra˛iei publice.

Experien˛a practic„ demonstreaz„ c„ actuala Lege nr. 215/2001 prezint„ caren˛e, putem s„ spunem, destul de mari Ón ceea ce prive∫te principiile ∫i setul de valori care fundamenteaz„ sistemul administra˛iei publice locale din Rom‚nia. Exist„ o interferen˛„ Óntre responsabilit„˛ile pe care diferitele autorit„˛i le au. Lipse∫te o separa˛ie a puterilor Óntre executivul ∫i deliberativul local, separa˛ie bine conturat„, care s„ fac„ func˛ional sistemul. Exist„ disfunc˛ii Ón ceea ce prive∫te rela˛iile de autoritate Óntre responsabilii ∫efi de institu˛ii publice ale executivului ∫i func˛ionarii cu care ace∫tia colaboreaz„.

™i atunci vin s„ spun urm„torul lucru: pe fondul at‚tor disfunc˛ii pe care actualul sistem instituit prin lege le genereaz„, cea mai bun„ solu˛ie, dup„ p„rerea mea, pe baza unei experien˛e de administra˛ie Ón func˛ii de consilier jude˛ean, consilier local ∫i primar la un municipiu, este ca aceste propuneri, Ón bloc, s„ fie respinse, s„ se realizeze o comisie din toate grupurile parlamentare, Ómpreun„ cu Guvernul, pentru ca modific„rile care se vor face la Legea administra˛iei publice locale s„ fie modific„ri care s„ genereze un sistem coerent, fundamentat pe principii ∫i valori, ∫i un sistem care s„ aib„ aplicabilitate Ón exactitatea actului administrativ. Altfel, exist„ riscul ca, amend‚nd pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 por˛iuni, Ón lipsa unei viziuni globale ∫i larg Ómp„rt„∫ite, bazate pe un sprijin parlamentar ∫i suport guvernamental, Ón loc s„ cre„m mai mult„ coeren˛„ Ón sistem, s„ inducem mai mult„ confuzie.

De aceea, propunerea mea este ca toate aceste trei proiecte de lege s„ fie respinse Ón bloc ∫i, chiar dac„ se mai Ónt‚rzie cu amendarea lor, s„ se vin„ Ón Parlament din partea unei comisii, a grupurilor parlamentare, Ómpreun„ cu Comisia pentru administra˛ie, cu reprezentan˛ii Guvernului, ∫i s„ venim cu un proiect care s„ r„spunde Ónt‚i de toate unui comandament al interesului na˛ional, ∫i nu unei viziuni segmentare de partid sau doctrinare. Pentru c„, p‚n„ la urm„, Ón urma alegerilor care au loc din timp Ón timp pentru conducerile de administra˛ii locale, se Ónt‚mpl„ c„ se perind„ pe la putere toate partidele politice, ∫i o astfel de lege, fundamental„ pentru sistemul constitu˛ional ∫i func˛ionarea statului rom‚n, nu trebuie f„cut„ pe conjuncturi de putere ale unui anume moment.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Oltean.

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi, mai Ónt‚i, s„ v„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ am pus Ón discu˛ie o chestiune de natur„ procedural„, legat„ de necesitatea retrimiterii propunerii legislative de modificare a Legii nr. 215 comisiei de specialitate, f„r„ s„ intr„m Ón chestiunile care vizeaz„ fondul dezbaterii. Or, p‚n„ acum, to˛i interlocutorii au venit la acest microfon ∫i s-au referit la fondul problemei puse Ón discu˛ie, preced‚nd dezbaterile generale, care ar fi trebuit s„ urmeze dup„ ce plenul Ó∫i exprim„ prin vot pozi˛ia legat„ de propunerea pe care le-am f„cut-o eu de a se retrimite comisiei spre dezbatere aceast„ propunere legislativ„.

A∫ vrea s„ subliniez c„ art. 66 alin. 3 din Regulamentului Camerei Deputa˛ilor poate fi interpretat ∫i discutat ∫i Ón sensul Ón care eu am avut interven˛ia, pentru c„ problematica pus„ Ón discu˛ie este de natur„ a fi dezb„tut„ Ón termeni foarte serio∫i ∫i cu un punct de vedere exprimat de c„tre Guvern.

De aceea, doamn„ pre∫edint„, v„ rog s„ supune˛i spre aprobare plenului Camerei Deputa˛ilor propunerea mea de a se restitui aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Comisiei pentru administra˛ie public„. ™i, pe urm„, s„-mi oferi˛i posibilitatea s„-mi sus˛in punctul de vedere, dac„ plenul Camerei nu va admite aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Titu Gheorghiof. Domnul deputat Titu Gheorghiof am anun˛at!...

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Scuza˛i-m„!

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof**

**:**

Œi dau voie!

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Am venit mai de departe...

Pofti˛i. Domnule Bolca∫, ave˛i cuv‚ntul.

Vreau s„ am un cuv‚nt de apreciere pentru sus˛inerile domnului deputat Ghi∫e. Œntr-adev„r, trebuie s„ Ón˛elegem c„ Legea nr. 215, care este Carta administra˛iei publice locale, constituie, Ón primul r‚nd, un sistem de principii ∫i de valori care trebuie s„ fie coerent. A Óncerca modificarea, pe ici, pe colo, ∫i anume Ón p„r˛ile esen˛iale, nu poate s„ duc„ dec‚t la rezultatele unei c‚rpeli. Nu poate fi c‚rpit„ 215, poate s„ fie modificat„ Óntr-un ansamblu care s-a propus a fi avut Ón vedere.

Vreau s„ subliniez c„ ideile domnului deputat Oltean sunt interesante ∫i merit„ a fi discutate, dar nu mai putem face acest lucru acum. Iar solu˛ia normal„ este s„ ne pronun˛„m asupra acestor proiecte de lege, iar dac„ ele nu vor trece la vot, s„ existe posibilitatea formul„rii unui alt fel de ini˛iative legislative, care s„ nu aib„ principalul viciu pe care Ól au aceste toate trei ini˛iative, ∫i anume, modific‚nd Legea nr. 215 nu se mai coreleaz„ cu nimic, ceea ce este foarte grav ∫i ceea ce ar produce haos Ón administra˛ie.

Deci, f„r„ s„ m„ pronun˛ pe fond, doamn„ pre∫edint„, ve˛i supune la vot, evident, aceast„ propunere de restituire. Noi ne pronun˛„m Ómpotriva restituirii. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi ∫i colege,

Suntem Óntr-o situa˛ie foarte delicat„: s„ nu cre„m precedente. Pentru c„, potrivit art. 98 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, atunci c‚nd raportul comisiei sesizate Ón fond este de respingere, se trece direct la vot dup„ Óncheierea dezbaterilor generale. Dezbaterile generale fiind Óncheiate, se trece direct la vot.

Dac„ vrem s„ facem trimitere la o propunere de a se trimite raportul, pentru c„ nu putem s„ trimitem o ini˛iativ„ legislativ„ rup‚nd raportul sau fragment‚nd raportul, atunci art. 102 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor spune Ón felul urm„tor: îdac„ la dezbaterea amendamentelor s-au ivit situa˛ii de natur„ a modifica pe fond ini˛iativa legislativ„ sau se creeaz„ situa˛ii conflictuale care ar duce la modific„rile de fond pe articolul respectiv, se poate solicita retrimiterea la comisie“. Dar, Ón cazul de fa˛„, este vorba de un raport de respingere.

Nu se poate pune Ón discu˛ie problematica amendamentelor, pentru c„ Ón raport nu exist„ nici admise, nici respinse.

Nu avem noi, plenul Camerei Deputa˛ilor, alt„ solu˛ie dec‚t s„ respect„m art. 98 din regulament. La Óncheierea dezbaterilor generale se trece la vot.

Œntruc‚t, a∫a cum s-a ridicat anterior de c„tre domnul deputat Bolca∫, situa˛ia zilei de vot este stabilit„ de c„tre Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor m‚ine la 11,30, acest proiect este trimis pentru m‚ine, 11,30, Ón ziua de vot.

V„ mul˛umesc. Este singura solu˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 ## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Dac„ se respinge retrimiterea.

Mul˛umesc.

f n‚nd cont c„ raportul este comun, conform prevederilor art. 98 din regulament, vom trece la vot m‚ine, la ora 11,00, ∫i nu 11,30.

Trecem la proiectul de lege...

Pofti˛i!

f n s„ v„ atrag aten˛ia c„ am f„cut o propunere privind retrimiterea la comisie a acestui raport, pe care v„ rog s-o supune˛i la vot. Deci v„ rog foarte mult s„ re˛ine˛i acest lucru exact. Abia dup„ ce se exprim„ Camera asupra acestui vot, v„ voi ruga s„-mi Óng„dui˛i s„-mi exprim punctul de vedere la dezbateri generale ca ini˛iator al acestui proiect de lege. ™i, dup„ epuizarea dezbaterilor generale, pute˛i face ceea ce a˛i expus mai Ónainte, s„ trece˛i la votul final pe lista proiectelor de m‚ine.

P‚n„ atunci, v„ rog s„ respecta˛i prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Gheorghiof.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Din nou fac apel ∫i a∫ ruga s„ urm„ri˛i regulamentul. Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, art. 102, spune Ón felul urm„tor, c„ pot cere retrimiterea autorii amendamentelor sau reprezentan˛ii Guvernului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Tot pe procedur„.

V„ rog, domnule deputat Bolca∫.

## Doamn„ pre∫edint„,

Lucrurile sunt simple. Este o propunere de retrimitere la comisie, care trebuie s„ fie supus„ la vot. Œn condi˛iile Ón care se admite, se admite, Ón condi˛iile Ón care se respinge, urmeaz„ cursul regulamentului, ∫i anume de a se trimite la vot, pentru c„ dezbateri generale am avut p‚n„ acum, slav„ Domnului.

Problema este foarte simpl„, domnul Gheorghiof are dreptate. Propunerea de retrimitere este neregulamentar„, pentru c„ nu se putea discuta pe amendamente ∫i pe articole, e ceva. C„ este regulamentar„ sau nu, tot votului trebuie s„ fie supus„, a∫a c„ v„ rog s„ supune˛i la vot propunerea de retrimitere la comisie.

Noi ne vom exprima Ómpotriva acestei retrimiteri ∫i s„ proceda˛i Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

Œn numele grupului a˛i cerut asta, da? Este Ón regul„ atunci, dac„ este Ón numele grupului parlamentar este Ón regul„.

Supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 78 voturi pentru. Œmpotriv„? 53 Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere. Se retrimite la comisie.

**Din sal„**

**:**

Este b„taie de joc!

## **Doamna Daniela Popa:**

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale.

Conform regulamentului, ∫edin˛a se conduce de pre∫edintele de ∫edin˛„, asistat de doi secretari.

## **Domnul Constantin Ni˛„**

**:**

Procedur„, doamna pre∫edint„.

Da, pofti˛i.

Œmi pare foarte r„u, dar noi st„m Ón sal„ ∫i nu avem secretar. V„ rog s„ chema˛i secretarul. Dac„ nu ave˛i posibilitate, lua˛i unul de la opozi˛ie. A∫a era ∫i normal: unul de la opozi˛ie ∫i unul de la putere. Sunte˛i doi de la putere ∫i nu sunte˛i Ón stare s„ asigura˛i procedura de ∫edin˛„.

Dac„ observa˛i, trebuie un secretar din opozi˛ie.

Nu ∫tiu, chema˛i-i!

Pofti˛i, domnule deputat Gheorghiof.

Domnule deputat, ∫tiu cum v„ cheam„.

Domnule deputat, din gre∫eal„, am vrut s„ salvez ast„zi opozi˛ia. Cu acest motiv am stat acolo, pentru c„ de la dumneavoastr„ este cel care lipse∫te ∫i cel care, ∫tiu, este prins Ón alegerile pe care le ave˛i. Dac„ dumneavoastr„ nu pute˛i s„ Ón˛elege˛i c„, pentru a nu da un semn c„ noi vrem s„ contribuim la disensiunea din s‚nul dumneavoastr„, ∫i eu am fost... ca s„ pot s„ fiu sus, la num„rare, atunci, doamna pre∫edint„, v„ rog s„ atrage˛i aten˛ia unor oameni care cred c„, sau cel pu˛in nu ∫tiu c„ inteligen˛a nu st„ Ón îm„“ ∫i î„sta“, ci st„ Ón altceva, ∫i c„ cea mai bun„ calitate a prostului este c„ nu ∫tie c„ este prost, dar vorbe∫te, de obicei. Atrage˛i-le, aten˛ia cel pu˛in asupra lui 129, a modului Ón care se discut„ Ón Parlamentul Rom‚niei.

Œl apreciez pe domnul deputat Ni˛„. Domnule deputat Ni˛„, am vrut s„ fiu sus, ∫i nu m„ refeream la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 dumneavoastr„ cu ce-am zis Ónainte, ci am spus doar c„ am vrut ca s„ v„ dau o m‚n„ de ajutor, pentru a trece legile.

Domnule deputat Ni˛„, drept la replic„, b„nuiesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Cred c„ disensiunile sunt Ón coali˛ie, pentru c„ Comisia pentru administra˛ie public„ a cerut una ∫i plenul a votat alta, mai ales pe partea dreapt„, iar domnul deputat Ghi∫e a votat corect, presupun, c„ a sus˛inut o idee aici ∫i presupun a c„ a votat Ómpotriva a ceea ce au sus˛inut colegii lui. Deci, Ón mod firesc, modul Ón care pune problema domnul Gheorghiof nu este colegial. Eu nu l-am jignit ∫i nici n-am jignit pe cineva. Cred c„ ar trebui s„ v„ prezenta˛i scuze, domnule. Cine este mai Ónalt, cine este mai mare, cine este mai mic, cine este mai prost, l„sa˛i-i a∫a cum sunt, cum i-a dat Dumnezeu, nu face˛i dumneavoastr„ aprecierea asta.

Mul˛umesc.

Eram la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale. Proiectul de lege se consider„ adoptat, potrivit art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie, termenul maxim de dezbatere fiind 17 aprilie.

Œn lipsa secretarului din partea opozi˛iei, Óntrerupem ∫edin˛a. La ora 18,00 relu„m ∫edin˛a cu tronsonul de ∫edin˛„ destinat Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. V„ mul˛umesc.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Bun„ seara, stima˛i colegi.

Œncepem ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri. R„spunsul la interpelarea domnului Gheorghe S‚rb, Grupul parlamentar al P.S.D., referitoare la subven˛ia pentru motorin„ acordat„ agricultorilor.

R„spunde ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur. Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

V„ mul˛umesc.

Bun„ seara, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i.

De fapt, eu am mai multe r„spunsuri, mai multe interpel„ri ∫i Óntreb„ri la care am venit s„ v„ r„spund. Œncep cu cea referitoare la motorin„, la interpelarea formulat„ de domnul deputat Gheorghe S‚rb.

V„ inform„m, domnule deputat, c„, Ón conformitate cu prevederile Directivei nr. 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice ∫i a electricit„˛ii Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, nivelul minim al accizelor pentru motorina

folosit„ drept carburant pentru ma∫ini a fost de 302 euro/1.000 de litri la 1 ianuarie 2004 ∫i va ajunge la 330 de euro/1.000 de litri la 1 ianuarie 2010.

De asemenea, v„ preciz„m c„ la art. 8 alin. (2) al Directivei nr. 96/2003 se precizeaz„ c„ statele membre ale Uniunii Europene pot aplica reduceri ale accizei p‚n„ la nivelul de 21 de euro/1.000 de litri pentru motorina folosit„ drept carburant la ma∫inile ce efectueaz„ lucr„ri agricole, horticole sau piscicole ∫i Ón silvicultur„, precum ∫i pentru motoarele sta˛ionare din agricultur„.

Œn Documentul de pozi˛ie complementar, la art. 3 al Capitolului X, îImpozitare“, se precizeaz„ c„ pentru motorina folosit„ drept carburant pentru ma∫ini ˛ara noastr„ a solicitat o perioad„ de tranzi˛ie de 6 ani de la data ader„rii Ón ceea ce prive∫te aplicarea nivelului minim de accizare, respectiv 330 de euro/1.000 de litri. Vreau s„ precizez c„ acest capitol a fost negociat de guvernarea trecut„.

Pe de alt„ parte, Rom‚nia inten˛ioneaz„ s„ introduc„ cota redus„ de accizare pentru motorina utilizat„ drept carburant la ma∫inile ce efectueaz„ lucr„ri agricole, horticole sau piscicole ∫i Ón silvicultur„, precum ∫i pentru motoarele sta˛ionare din agricultur„, cel mai devreme Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007, a∫a cum, de altfel, s-a negociat de c„tre reprezentan˛ii Guvernului anterior, care nu au reu∫it s„ ob˛in„ reducerea accizei pentru perioada 2005—2006.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru.

Domnul deputat Gheorghe S‚rb. L„s„m atunci r„spunsul Ón scris domnului deputat.

Domnule ministru, urm„torul r„spuns, la interpelarea domnului deputat Ioan Aurel Rus. Este Ón sal„? Da. Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005

Domnule deputat,

La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, v„ comunic„m urm„toarele:

Potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea ∫i completarea Legii fondului cinegetic ∫i a protec˛iei v‚natului nr. 103/1996, atribuirea Ón gestiune a fondurilor de v‚n„toare de c„tre societ„˛ile de v‚n„toare se realizeaz„ dup„ cum urmeaz„: prin atribuire direct„ c„tre de˛in„torii fondurilor de v‚n„toare de la acel moment pentru 70% din fondurile de v‚n„toare folosite de ace∫tia — art. 12 alin. (1) lit. a) din legea modificat„; prin atribuire, Ón baza art. 9 din ordonan˛„, c„tre asocia˛iile de v‚n„toare care nu de˛ineau fonduri de v‚n„toare, a unui singur fond de v‚n„toare din jude˛ul Ón care asocia˛ia Ó∫i avea sediul, din cele care nu au f„cut obiectul atribuirii directe; prin licita˛ie public„, pentru celelalte fonduri de v‚n„toare neatribuite prin celelalte proceduri.

Fondul de V‚n„toare î8 Fiat Romuli“ din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud a fost disponibilizat de Regia Na˛ional„ a P„durilor Ón cadrul procentului de 30% impus de Ordonan˛a nr. 69/2000, iar la solicitarea Societ„˛ii de V‚n„toare îMontana Co∫buc“ din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud ∫i Ón baza art. 9 din ordonan˛„, acest fond de v‚n„toare a fost atribuit direct acestei asocia˛ii de v‚n„toare.

Preciz„m c„ licita˛ia public„ se organiza conform art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 103/1996, modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2000, doar pentru celelalte fonduri de v‚n„toare, neatribuite prin primele dou„ proceduri mai sus-prezentate.

Œn concluzie, atribuirea Fondului de V‚n„toare î8 Fiat Romuli“ s-a f„cut conform legii Societ„˛ii de V‚n„toare îMontana Co∫buc“ din jude˛ul Bistri˛a N„s„ud, ∫i nu cet„˛eanului S‚ngeorzan Pavel. Domnul S‚ngeorzan Pavel este unul din membrii fondatori ∫i, Ón acela∫i timp, este ∫i pre∫edintele acestei asocia˛ii de v‚n„toare. Œn ceea ce prive∫te Ómpu∫carea c‚inilor ciobanilor men˛ion„m c„, potrivit art. 24 lit. g) din Legea nr. 103/1996, republicat„, Ónso˛irea turmelor pe fondurile de v‚n„toare de c‚ini f„r„ jujeu, corespunz„tor normelor stabilite de Ministerul Agriculturii, nevaccina˛i ∫i Ón num„r mai mare de trei Ón zona de munte, doi Ón zona de deal ∫i unul Ón zona de c‚mpie este interzis„, iar, potrivit art. 19 alin. (2) din aceea∫i lege, c‚inii s„lb„tici˛i sau hoinari se Ómpu∫c„ f„r„ restric˛ii ∫i f„r„ obligarea la desp„gubiri.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i? Pofti˛i. Dori˛i s„ interveni˛i? Nu. Mul˛umesc mult.

Domnule ministru, v„ mul˛umesc.

Domnul prim-ministru C„lin Popescu T„riceanu va da r„spuns la interpelarea domnului Lucian Augustin Bolca∫, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

V„ rog, domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.

_— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**

Stimate domnule deputat Bolca∫,

Stimate doamne ∫i domni deputa˛i,

Referitor la interpelarea domnului Bolca∫ cu privire la respectarea prevederilor ce reglementeaz„ raporturile Guvernului cu Parlamentul, doresc s„ precizez urm„toarele:

Guvernul pe care Ól conduc ∫i-a propus s„ redea Parlamentului rolul de for de dezbatere politic„ ∫i s„ respecte atribu˛iile acestuia, inclusiv cea de control asupra activit„˛ii Executivului. Œn acest sens, eu, personal, am sus˛inutul amendarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor pe principiile mai sus enun˛ate ∫i am propus chiar instituirea unei noi proceduri prin care primulministru s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului pentru dezbateri pe subiecte de interes na˛ional.

M-am angajat la Ónvestitur„ s„ consolidez statul de drept Ón Rom‚nia. De 15 ani, politicienii vorbesc despre acest subiect, dar, c‚nd este vorba de ac˛iune, mul˛i dintre ei se orienteaz„ dup„ interese minore sau de partid. De aceea, Ón ultimii ani, Parlamentul, a∫a cum a˛i observat cu to˛ii, cei care a˛i func˛ionat ∫i Ón legislaturile anterioare, s-a transformat dintr-o putere a statului de drept Óntr-o anex„ la puterea executiv„.

Principiul meu este c„, atunci c‚nd m„ angajez s„ fac ceva, voi face acel lucru ∫i cred c„ Óntreaga clas„ politic„ ar trebui s„ Ónve˛e c„ un angajament nu este doar o vorb„ Ón v‚nt ca s„ ob˛ii sprijinul popular la alegeri, ci o obliga˛ie care trebuie Óndeplinit„.

Un alt principiu al meu este c„, atunci c‚nd un om politic preia o func˛ie, el Ó∫i duce la Óndeplinire atribu˛iile sau, dac„ nu, pleac„. Acesta este unul din examenele de maturitate pe care trebuie s„ le trecem dup„ 15 ani de libertate, ∫i anume examenul responsabilit„˛ii pentru vorbele pe care le spunem ∫i pentru func˛iile pe care le prelu„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 Prin urmare, este obliga˛ia fiec„rui membru al Guvernului, ca ∫i a primului-ministru, de altfel, s„ vin„ Ón fa˛a Legislativului pentru a r„spunde interpel„rilor ∫i Óntreb„rilor adresate de parlamentari.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule prim-ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005

Am s„ v„ rog s„-mi permite˛i o mic„ completare. A∫ fi inten˛ionat s„ prezint r„spunsurile la mai multe interpel„ri care mi-au fost adresate de parlamentari, am f„cut un r„spuns Ón scris, din p„cate nu pot s„ r„m‚n Ón continuare la ∫edin˛„ Ón plen, deoarece trebuie s„ merg la Cotroceni, unde se Ónt‚lne∫te celula de criz„ pentru ziari∫tii care sunt ˛inu˛i ostatici Ón Irak ∫i, de aceea, am s„ o rog pe doamna Georgeta Ionescu, secretar de stat Ón cadrul Departamentului pentru rela˛ia cu Parlamentul, s„ prezinte, Ón locul meu, r„spunsurile la aceste interpel„ri.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule prim-ministru.

Domnul deputat Lucian Augustin Bolca∫, liderul Grupului parlamentar al P.P.R.M., dac„ dore∫te s„ intervin„?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Doamn„ pre∫edint„,

## Domnule prim-ministru,

V„ mul˛umesc pentru faptul c„ a˛i venit Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor pentru a r„spunde la aceast„ interpelare. A∫ vrea ca gestul dumneavoastr„ s„ fie ∫i simbolic, dar ∫i de bun augur pentru to˛i membrii Cabinetului pe care Ól conduce˛i.

Mi-a fost greu, v„ m„rturisesc, s„ repro∫ez unui b„rbat, Ón primul r‚nd, ∫i unui om de ˛inut„ intelectual„ faptul c„ nu se ˛ine de cuv‚nt. Dar a trebuit s„ fac acest repro∫ public, pentru c„ Ón Camera Deputa˛ilor situa˛ia a ajuns s„ scape de sub orice fel de control.

Domnia voastr„ a˛i declarat ∫i a˛i reluat ceea ce am citat Ón interpelarea mea cu privire la respectul pe care actualul Executiv Ól va ar„ta Parlamentului. E un respect constitu˛ional normal pe care Ól a∫tept„m ∫i, dac„ ar fi real, l-am aprecia. Numai c„ situa˛ia din care ∫i Domnia voastr„ a˛i citat par˛ial ∫i trunchiat este alta. ™i anume: este adev„rat c„ Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor s-au prezentat p‚n„ acum Ón ∫edin˛ele de r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri un num„r de 5 mini∫tri care au r„spuns, Ón total, la 13 Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Ceea ce a˛i uitat Domnia voastr„ s„ men˛iona˛i, c„ au r„spuns la 13 Óntreb„ri ∫i interpel„ri din totalul de 57 c‚te le-au fost adresate p‚n„ Ón prezent.

Este evident c„ prezen˛a unor secretari de stat care, Ón nici o accep˛iune constitu˛ional„ sau regulamentar„, nu reprezint„ un membru al Guvernului este o atitudine de desconsiderare a Parlamentului, Ón condi˛iile Ón care nu este Ónso˛it„ de scuze viabile ∫i acceptate de Camera Deputa˛ilor pentru o absen˛„ motivat„.

M-am referit Ón interpelarea mea la cazul particular pe care ∫i Domnia voastr„ l-a˛i citat, al doamnei ministru Monica Macovei, care, p‚n„ la urm„, a r„spuns la interpelarea pe care am formulat-o, dup„ o am‚nare solicitat„ cuviincios ∫i pe care am acceptat-o. Dar ceea ce nu am acceptat ∫i nu voi accepta niciodat„, ca la ∫edin˛a la care aceasta a fost convocat„, e vorba de 14 februarie 2005, s„ nu trimit„ nici m„car un cuv‚nt de scuze, iar doamna secretar de stat, care putea s„-i fie cel mult secretar, s„ nu g„seasc„ o modalitate s„-∫i scuze ∫i ea absen˛a. Sunt anumite reguli care nu ˛in de

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Conform regulamentului, domnule prim-ministru, pute˛i s„ mai interveni˛i, dac„ dori˛i, timp de dou„ minute. Nu.

Doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu, Grupul parlamentar al P.P.R.M., este Ón sal„? Nu. Œn acest caz, domnul Gheorghe Seculici, ministrul de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul economic, va prezenta r„spunsul Ón scris.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.S.D. Este Ón sal„? Da.

R„spunde domnul ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur.

V„ rog, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„, domnule deputat, ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, v„ comunic„m urm„toarele:

Fondurile necesare acoperirii contravalorii tip„ririi bonurilor valorice au fost de 63,5 miliarde lei ∫i s-au asigurat din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pe anul 2005, Capitolul 67—01, îAgricultura ∫i Silvicultura“, titlul îTransferuri“. Tip„rirea bonurilor valorice s-a realizat ∫i Ón conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonan˛a Guvernului nr. 12/2005 de c„tre Compania îImprimeria Na˛ional„“ — S.A.

Din centralizarea datelor primite de la direc˛iile agricole a rezultat urm„toarea structur„ a bonurilor valorice necesare pentru acoperirea valorii totale a subven˛iilor: bonuri valorice cu valoare nominal„ de 1.000.000 lei — un num„r de 1.180.000 de buc„˛i, bonuri cu valoare nominal„ de 500.000 lei — 3.450.000 de buc„˛i, bonuri valorice cu valoare nominal„ de 25.000 — 65.500.000 de buc„˛i.

Doresc doar o precizare s„ fac, referitor la num„rul de bonuri valorice, ∫i s„ reamintesc c„ Ón anul 2003 s-au tip„rit 83 de milioane de bonuri valorice pentru motorin„ de acest tip, din care doar 10 milioane s-au folosit. Œn momentul de fa˛„, zac la direc˛iile agricole ∫i vor trebui casate, pentru c„ nu s-a g„sit folosin˛„ la acea dat„. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i? Dac„ dori˛i s„ interveni˛i, la microfon, v„ rog. Da, v„ rog.

Œn primul r‚nd, vreau s„-i mul˛umesc pentru r„spuns, dar a∫ vrea s„ v„ spun, domnule ministru, c„ Ón data de 15 martie am adresat o interpelare, tot la fel de respectuos ca ∫i pe aceasta pe care a˛i primit-o, ∫i nu am primit r„spuns nici ast„zi, ∫i suntem Ón 18 aprilie.

Vreau s„ v„ spun c„ e discutabil„ problema celor 65 de miliarde de lei, pentru c„, cu siguran˛„, s-a gre∫it mult la num„rul mare de bonuri valorice privind valoarea de 25.000 lei, respectiv cele 65 de milioane de bonuri valorice, cu siguran˛„ ∫i suma ar fi fost mai mic„ dac„ ele ar fi fost duse spre cele 500 sau 1.000.000, cum, Ón mod normal, ele sunt folosite ast„zi Ón agricultur„.

V„ mul˛umesc, oricum, foarte mult pentru c„ mi-a˛i dat r„spuns la aceast„ interpelare ∫i o a∫tept ∫i pe cea din 15.

V„ mul˛umesc. Domnule ministru, v„ rog.

## V„ mul˛umesc.

Verific ∫i, cu scuzele de rigoare dac„ s-a Ónt‚rziat, eu ∫tiu c„ am trimis toate interpel„rile ∫i, de aceea, nu ∫tiu la minister s„ fie restan˛e. Un r„spuns scurt la aceast„ problem„: num„rul mare de bonuri mici este din cauza frac˛ion„rii excesive a terenurilor, ∫i s„ nu uit„m c„ din calculele pe care le-am f„cut au rezultat foarte multe terenuri mici ∫i, conform Legii finan˛elor, nu po˛i s„ dai rest, ca s„ te Ónchizi, pe aceste suprafe˛e de 0,10 hectare, 0,15 hectare, ∫ti˛i foarte bine, deci practica asta a ar„tat ∫i, din acest motiv, am recurs la aceast„ formul„.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Este Ón sal„.

V„ rog, domnule ministru, r„spunsurile la interpel„rile domnului deputat referitoare la memoriul B.N.S. ∫i la memoriul îBioterra“.

## V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dou„ r„spunsuri la cele dou„ interpel„ri.

Prin Legea nr. 190/2004 privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, au fost acordate o serie de facilit„˛i societ„˛ilor comerciale cuprinse Ón anexele 1 ∫i 3 la Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea nr. 190/2004 a fost modificat„ de Ordonan˛a Guvernului nr. 94/2004, Legea 507/2004 ∫i, respectiv, Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2005. Sus˛inerile îAgrostar“

referitoare la faptul c„ aplicarea prevederilor Legii nr. 190/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este blocat„ deoarece se dore∫te abrogarea prevederilor acestei legi de c„tre Guvernul Rom‚niei sunt nefondate ∫i tenden˛ioase.

Punctul de vedere al îAgrostar“ este infirmat de prevederile Ordonan˛ei nr. 26/2005 privind abrogarea dispozi˛iilor legale referitoare la acordarea Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor bugetare restante. Conform prevederilor art. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2005, societ„˛ile comerciale cuprinse Ón anexele nr. 1 ∫i 3 la Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area A.D.S.-ului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ale c„ror contracte de v‚nzarecump„rare s-au Óncheiat p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a prezentei ordonan˛e de urgen˛„, vor beneficia de Ónlesnirile la plat„ reglementate de Legea nr. 190/2004 privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Ca urmare, abrogarea prevederii Legii nr. 190/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, conform art. 1 din Ordonan˛a nr. 26, produce efecte pentru viitor, astfel Ónc‚t numai societ„˛ile comerciale cuprinse Ón anexele nr. 1 ∫i 3 la Legea nr. 268/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ale c„ror contracte de v‚nzarecump„rare nu s-au Óncheiat p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a Ordonan˛ei nr. 26/2005, respectiv 8.04.2005, nu vor beneficia de prevederile Legii nr. 290/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Da. V„ rog.

La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„, domnule deputat, ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, v„ comunic„m urm„toarele:

Referitor la motivele care au determinat Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„ la Óntreruperea finan˛„rii revistei îBioterra“, v„ comunic„m urm„toarele: lipsa resurselor bugetare Ón cadrul Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a afectat Ón aceea∫i m„sur„ ∫i unit„˛ile aflate Ón subordinea sa, una dintre aceste institu˛ii fiind ∫i Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„. Dep„∫irile bugetare realizate de Agen˛ia de Consultan˛„ Agricol„ Ón anul 2004, an de puternice solicit„ri electorale, s-a concretizat prin dep„∫iri cu aproape 30% a plafoanelor de cheltuieli, cu efect asupra activit„˛ilor de baz„ ale acestei institu˛ii. Existen˛a unui tiraj de circa 8.000 de exemplare pe trimestru, la nivelul unor costuri care nu justific„ efortul, arat„ mai degrab„ c„ aceast„ publica˛ie se adresa unui cerc restr‚ns de eliti∫ti, ∫i nicidecum ˛„ranului rom‚n.

Exist„ la aceast„ dat„ suficiente informa˛ii cu privire la agricultura ecologic„ ∫i apar periodic publica˛ii pe Internet, publica˛ii ce pot fi transmise prin grupuri-˛int„, Ómpreun„ cu ultimele date privind legisla˛ia Ón domeniu primit„ de la Uniunea European„.

Œn acest an, Agen˛ia de Consultan˛„ Agricol„ nu dispune de surse financiare pentru genul de publica˛ii la care se face referire, publica˛ii a c„ror oportunitate nu mai poate fi demonstrat„ Ón condi˛iile avalan∫ei informa˛ionale. Agen˛ia de Consultan˛„ Agricol„ nu consider„ ∫i nu va considera nici de aici Ónainte c„ problemele agriculturii ecologice reprezint„ o chestiune de monopol sau de exclusivitate a publica˛iei îBioterra“, aceast„ problem„ a ecologiei fiind un subiect des Ónt‚lnit ∫i Ón con˛inutul altor publica˛ii.

Œn prezent, activitatea Agen˛iei de Consultan˛„ Agricol„ a fost orientat„ spre o colaborare cu institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior, cercetare ∫i alte ministere, Ón vederea elabor„rii unor fi∫e tehnice ∫i tehnologice care s„ r„spund„ punctual nevoilor din teritoriu. Necesitatea de reformulare a priorit„˛ilor Agen˛iei de Consultan˛„ Agricol„ a impus ∫i o reorientare corespunz„toare a resurselor financiare c„tre domenii de asisten˛„ tehnic„ de specialitate dictat„ de necesit„˛ile apropiatei integr„ri Ón Uniunea European„.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat, comentarii? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Doamna pre∫edint„, Mul˛umesc, domnule ministru.

Dou„ probleme scurte. Œn ceea ce prive∫te Insula Mare a Br„ilei, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ orice m„sur„ ve˛i lua s„ ave˛i Ón vedere ˛„ranii de acolo, sunt peste o mie ∫i este vorba de viitorul lor. Iar Ón ceea ce

prive∫te revista îBioterra“, a∫ dori, a∫a, pe scurt, s„ ne spune˛i cum ave˛i de g‚nd sau cum are de g‚nd ministerul s„ se implice Ón agricultura ecologic„. V„ mul˛umesc.

Da, pute˛i interveni, domnule ministru.

Cred c„ pentru Insula Mare a Br„ilei lucrurile sunt foarte clare, bine ar fi fost s„ se g‚ndeasc„ ∫i cei care nu au respectat legisla˛ia atunci c‚nd au Óncheiat sau au dat OK-ul semn„rii acestor contracte. Avem interesul s„ curg„ procesul de produc˛ie, terenul s„ fie valorificat ∫i s„ existe transparen˛„ maxim„, ∫i ne intereseaz„ ∫i soarta acelor oameni care Ón momentul de fa˛„ au de lucru pentru c„ procesul de produc˛ie Ón Insula Mare a Br„ilei continu„.

Œn ceea ce prive∫te agricultura îbio“ ∫i promovarea ei, suntem absolut de acord c„ este o prioritate ∫i vreau s„ v„ spun c„ Ón programul nostru de guvernare am prev„zut promovarea produselor îbio“ ∫i trebuie s„ Óncepem cu certificarea zonelor ∫i a acestor produse. Aici noi am prev„zut ∫i sume Ón buget, la rectificativ vom cere sume suplimentare, Óns„, din punct de vedere al publicit„˛ii, noi socotim c„ aceast„ publicitate trebuie f„cut„ nu doar Óntr-o anumit„ direc˛ie ∫i consacrat„ doar anumitor publica˛ii, pe de o parte.

Pe de alt„ parte, Agen˛ia de Consultan˛„ Agricol„ trebuie s„ treac„ de la faza de simpozion, ∫i noi am f„cut o restructurare radical„ a Agen˛iei de Consultan˛„ Agricol„, am preluat structurile de la consiliile jude˛ene, ∫i ceea ce Ói a∫teapt„ pe colegii no∫tri de la consultan˛„ este s„ demareze proiecte Ón mediul rural, pentru c„ nu st„m bine Ón demararea SAPARD-ului, dac„ d„m jos m„sura 2.1, referitoare la drumuri, care Ónseamn„ 82% din SAPARD, toate celelalte m„suri au doar 18%. ™i Agen˛ia de Consultan˛„ Agricol„ are responsabilitate foarte mare Ón absorb˛ia programelor SAPARD Ón perioada urm„toare.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Constantin Ni˛„, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, referitoare la autostrada Bor∫—Bra∫ov. R„spunde, Ón numele domnului prim-ministru, secretarul de stat Georgeta Ionescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ cu privire la autostrada Bra∫ov—Bor∫ facem urm„toarele preciz„ri: Ón cadrul Programului de guvernare, la Capitolul al XVII-lea, Politica Ón domeniul transporturilor, lit. b) îStrategia Ón domeniul infrastructurii rutiere“, la punctul 2 este prev„zut„ finalizarea lucr„rilor Óncepute pentru Autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov—T‚rgu-Mure∫—Cluj-Napoca—Oradea— Bor∫. La acela∫i capitol se precizeaz„ Óns„ ∫i respectarea angajamentelor de integrare european„ care vizeaz„ construc˛ia autostr„zii N„dlac—Deva—Sibiu—Pite∫ti— Bucure∫ti—Constan˛a, pe Coridorul IV paneuropean.

Av‚nd Ón vedere c„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ este Ón interesul na˛ional, iar Cabinetul este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 ferm hot„r‚t s„ respecte angajamentele asumate de Rom‚nia Ón procesul de integrare, ˛inem s„ preciz„m c„ Ón domeniul infrastructurii de transport a Rom‚niei, ca viitor stat membru al Uniunii Europene, principala prioritate o constituie Coridorul IV paneuropean. Guvernul nu contest„ necesitatea construirii autostr„zii Bra∫ov— Bor∫, men˛ionat„ ∫i Ón Programul de guvernare, Óns„ acest proiect poate fi finan˛at Ón func˛ie de fondurile care vor r„m‚ne la dispozi˛ia statului dup„ alocarea sumelor necesare proiectului privind Coridorul IV paneuropean.

Œn acest context, amintim faptul c„ Banca European„ de Investi˛ii s-a ar„tat interesat„ s„ finan˛eze proiectul de autostrad„ pe Coridorul IV.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, pute˛i interveni?

## Doamna pre∫edint„,

## Doamna ministru,

Vreau s„ v„ spun c„ m„ nemul˛ume∫te profund r„spunsul dumneavoastr„, pentru c„ trebuia Ón campania electoral„ s„ spune˛i c„ nu este prioritar„ autostrada Bra∫ov—Bor∫ sau Bra∫ov—Bucure∫ti ∫i nu s-a spus lucrul acesta, iar colegii mei din Ardeal o s„ spun„ c„ am dreptate eu. Am eu dreptate ∫i nu ave˛i dumneavoastr„.

Mai mult dec‚t at‚t, trec‚nd peste aspectul politic, vreau s„ v„ spun c„ ambele autostr„zi sunt importante ∫i prioritare pentru aceast„ ˛ar„. Dac„ dorim s„ avem o industrie turistic„ puternic„, atunci trebuie s„ construim autostr„zi, indiferent care este prioritar„ sau nu este prioritar„. De aceea, cred c„ dumneavoastr„ trebuie s„ ne spune˛i foarte clar c‚nd dori˛i s„ v„ apuca˛i de aceste autostr„zi. Pentru c„ ne mir„m apoi c„ o ˛ar„ precum Ungaria c‚∫tig„ c‚teva miliarde de dolari din turism, iar Rom‚nia nu ∫tiu dac„ c‚∫tig„ un miliard bani, ceea ce mi se pare absolut anormal.

De aceea, cred c„ trebuie s„ ne preocup„m cu to˛ii ∫i Ón special Guvernul s„ Ónceap„ o dat„ s„ se apuce de autostr„zi. C„ unele au probleme, c„ nu sunt bune licita˛iile, anula˛i-le, face˛i altele bune, dar apuca˛i-v„ de treab„!

V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc. Comentariu la comentariu.

V„ rog, doamna secretar de stat.

Sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ c„ ambele tronsoane de autostrad„ sunt deosebit de importante ∫i ˛in s„ v„ asigur c„ face reale eforturi Guvernul pentru a g„si finan˛are ∫i pentru subtronsonul Bra∫ov—Bucure∫ti.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Adrian Severin, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat? Nu este Ón sal„. V„ rog s„ transmite˛i r„spunsul Ón scris. La fel ∫i pentru doamna

- deputat Lia Olgu˛a Vasilescu, Grupul parlamentar al

- P.P.R.M., care nu este Ón sal„, tot r„spunsul Ón scris. Domnul Becsek-Garda Dezideriu, Grupul parlamentar

- al U.D.M.R. Nu este Ón sal„. Tot r„spuns Ón scris. Domnul Mircia Giurgiu este Ón sal„. V„ rog, doamna secretar de stat.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind respectarea obliga˛iilor contractuale asumate de Guvern fa˛„ de cet„˛enii comunei Ciurila, preciz„m urm„toarele: respectul fa˛„ de proprietate, ca drept fundamental al oric„rui cet„˛ean, este unul dintre principiile de baz„ care ghideaz„ actualul Guvern Ón activitatea sa. Œn Programul de guvernare, Ón cadrul angajamentului Guvernului Rom‚niei, una dintre op˛iunile fundamentale pe care Guvernul le Ómp„rt„∫e∫te ∫i promoveaz„ se refer„ la garantarea ∫i dezvoltarea propriet„˛ii private, restituirea integral„ a propriet„˛ilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al propriet„˛ii.

Œn aceste condi˛ii, s-au f„cut numeroase demersuri pentru rezolvarea situa˛iei pe care a˛i semnalat-o ∫i s-au acordat deja desp„gubiri cet„˛enilor c„rora le-au fost expropriate suprafe˛e de teren pentru construc˛ia autostr„zii Bra∫ov—Bor∫. Suntem Ón m„sur„ s„ v„ punem la dispozi˛ie Ón anex„ un borderou conform c„ruia au fost efectuate pl„˛ile, a∫a cum a fost furnizat de c„tre Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Borderoul este ata∫at r„spunsului scris pe care l-a˛i primit.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat? Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat, ∫i m„ bucur c„, iat„, Óntr-un timp destul de scurt, Guvernul a reu∫it s„ pl„teasc„ pentru cele 34 de familii desp„gubirile, familiilor din comuna Ciurila, jude˛ul Cluj.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M. R„spunde ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei.

V„ rog, doamna ministru.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M., Ónc„lcarea prevederilor legale de c„tre executorul judec„toresc.

## **Doamna Monica Macovei** _— ministrul justi˛iei_ **:**

## Stimate domnule deputat,

R„spunsul la interpelarea dumneavoastr„ este, pe scurt, urm„torul:

Œn 2004, creditorul Murgoci v-a adresat un memoriu Ón cuprinsul c„ruia ar„ta, Óntre altele, c„ un executor judec„toresc tergiverseaz„ executarea silit„ a crean˛ei sale Ómpotriva unui debitor anume. E vorba de o spe˛„ concret„.

Ca urmare a acestui demers, au fost efectuate verific„ri de Camere ale executorilor judec„tore∫ti de pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 l‚ng„ Curtea de Apel Suceava, prin Colegiul Director al Camerei.

Concluziile verific„rilor efectuate, Ón raport de aspectele prezentate Ón memoriu, au fost urm„toarele: dup„ ce a fost Ónvestit cu executarea silit„ a titlului executoriu, executorul judec„toresc a procedat conform dispozi˛iilor legale, f„c‚nd demersurile necesare execut„rii silite ∫i recuper„rii crean˛ei.

Œn acest scop, a transmis unit„˛ilor bancare o adres„ pentru poprirea conturilor bancare de depozit deschise pe numele debitorului, dar, cu toate acestea, crean˛a nu a putut fi recuperat„, Óntruc‚t nu s-au g„sit conturi ∫i depozite pe numele debitorului. De asemenea, s-au luat m„suri pentru poprirea pensiei debitorului, pensionat pe caz de boal„.

Activitatea de executare silit„ a continuat cu urm„rirea bunurilor imobile aflate Ón proprietatea debitorului, respectiv a casei de locuit ∫i a terenului aferent. Cu toate c„ s-au stabilit mai multe termene de licita˛ie, nu s-au prezentat ofertan˛i licitatori ∫i nici creditorul nu ∫i-a exprimat voin˛a de a prelua bunul imobil Ón contul crean˛ei.

Acestea au fost motivele pentru care nu s-a realizat finalmente executarea. Aceste concluzii au fost comunicate at‚t Uniunii Na˛ionale a Executorilor Judec„tore∫ti, c‚t ∫i Direc˛iei inspec˛iei generale din cadrul Ministerului Justi˛iei.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna ministru. Domnule deputat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna ministru.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte, pentru c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul.

Dou„ vorbe, pentru c„ r„spunsul este destul de clar, dar din el se poate trage o concluzie ∫i concluzia este c„ exist„ o lips„ a legii, doamna ministru. Cred c„ sunte˛i de acord cu mine, pentru c„ Ón m„sura Ón care creditorul nu poate s„ fie executat, Ón acest caz

Ónseamn„ c„ cineva nu poate s„ beneficieze de ceea ce ar trebui s„ beneficieze.

Deci dac„ tot lucr„m Ón clipa de fa˛„ la o modificare de lege, probabil c„ ar trebui s„ vedem ce se Ónt‚mpl„ Ón aceste situa˛ii, pe de o parte. Asta ar fi concluzia la ceea ce a˛i spus dumneavoastr„ adineauri.

Pe de alt„ parte, informa˛iile noastre au fost c„, de fapt, acest executor judec„toresc este de rea-credin˛„. El a refuzat s„ se deplaseze la fa˛a locului, s„ identifice imobilul despre care este vorba, a∫a cum de altfel am ∫i descris Ón material, nici m„car publica˛ii de v‚nzare nu a f„cut. E normal ca Ón asemenea condi˛ii s„ nu existe cineva amator, pentru ca s„ se poat„ realiza sumele care sunt Ón discu˛ie.

Eu am aici ∫i o cerere a petentului Ón leg„tur„ cu acest aspect ∫i o s„-mi permite˛i, ∫i-mi exprim totodat„ rug„mintea s„ v„ dau aceast„ cerere dumneavoastr„, poate c„ se va mai putea g„si o cale pentru cazul particular la care ne-am referit... sau punctual, dar trebuie neap„rat g„sit„ o cale pentru cazul general.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Doamna ministru, ave˛i vreo interven˛ie la comentariu?

Nu.

Urmeaz„ r„spunsul dat domnului deputat ™tefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Este Ón sal„. R„spunde doamna Monica Macovei, ministrul justi˛iei. Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

Un semnal de alarm„ pentru justi˛ia rom‚n„!

## Stimate domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastr„ se refer„ la concursul care a avut loc recent pentru ocuparea unor posturi Ón magistratur„, concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, precum ∫i cu privire la informarea parlamentarilor cu privire la strategia anticorup˛ie ∫i strategia privind dezvoltarea ∫i perfec˛ionarea resurselor umane din magistratur„.

Pe scurt, r„spunsul este urm„torul: Ón ceea ce prive∫te concursul, acesta a fost organizat Ón exclusivitate de Consiliul Superior al Magistraturii, ∫i nu de Ministerul Justi˛iei. A fost nevoie de acest concurs pentru c„ num„rul mic de magistra˛i, de judec„tori ∫i de procurori este o problem„ ∫i chiar avem un angajament ca, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2005, s„ umplem cele 500 de posturi libere de judec„tori ∫i de procurori. Prin urmare, a fost necesar acest concurs.

Œn ceea ce prive∫te procedura de concurs, au existat mai multe memorii ∫i pl‚ngeri ale unor participan˛i la concurs, care au contestat diverse aspecte de legalitate a concursului, care Óns„ au fost solu˛ionate de Consiliul Superior al Magistraturii prin respingere, iar Consiliul Superior al Magistraturii a validat acest examen.

Pot s„ v„ spun c„ ∫i Ministerul Justi˛iei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii s„ reg‚ndeasc„ validarea acestui examen, pentru c„ existau, Ón opinia noastr„ ∫i a unor concuren˛i, probleme legate de organizare, ca, de pild„, lipsa unor documente din bibliografie, dar documente care totu∫i au f„cut subiectul materiilor de concurs ∫i, Ón fine, alte aspecte. Œns„ ∫i solicitarea ministrului justi˛iei ∫i solicitarea concuren˛ilor, candida˛ilor care s-au pl‚ns, au fost respinse de Consiliul Superior al Magistraturii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 Urm„torul concurs urmeaz„ a fi organizat Ón iunie 2005, la solicitarea noastr„ ∫i a candida˛ilor care au picat la acest concurs. Pot s„ v„ spun c„, ini˛ial, Consiliul Superior al Magistraturii stabilise octombrie 2005 ca dat„ pentru urm„torul concurs, Óns„, repet, av‚nd Ón vedere necesitatea ocup„rii acestor func˛ii, plus eventualele nereguli ∫i suspiciuni cu privire la acest concurs, am insistat pentru organizarea unui concurs c‚t mai repede posibil ∫i acesta a fost stabilit pentru iunie 2005.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Interveni˛i, da? Pofti˛i.

Cu tot respectul, doamna pre∫edinte, vreau s„ v„ informez c„ nu sunt mul˛umit de r„spuns. M„ a∫teptam ca doamna ministru Ómpreun„ cu domnul Dan Lupa∫cu, c„ eu m-am adresat ∫i dumnealui, s„ vin„ aici s„ ne spun„ strategia de preg„tire a acestor concuren˛i, pentru a avea o justi˛ie bun„. Este una dintre puterile statului democrat.

Suntem critica˛i peste tot c„ justi˛ia noastr„ nu este bun„, c„ e corupt„ ∫i... nu ∫tiu cum. Care este programul managerial al resurselor umane? Cum preg„tim ace∫ti oameni? Ace∫ti oameni care au venit la concurs aveau 5 ani vechime Ón activitate, avoca˛i, juri∫ti ∫i a∫a mai departe. Poate c„ era bine... un curs de preg„tire. Nu ∫tiu, asta e treaba dumnealor. Deci eu sunt total nemul˛umit.

Eu n-am Óntrebat c‚nd se va ˛ine noul concurs. Nu m„ intereseaz„. M„ intereseaz„ cum ie∫im din acest necaz.

V„ mul˛umesc ∫i a∫tept un r„spuns care s„-mi spun„ exact cum s-a g‚ndit doamna ministru s„ preg„teasc„ viitoarele cadre, magistra˛ii care vor lucra Ón continuare Ón justi˛ie.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ urm„torul r„spuns, la interpelarea domnului deputat Petru C„lian, de la Grupul parlamentar al P.P.R.M.

R„spunde tot doamna ministru al justi˛iei, doamna Monica Macovei.

Doamna ministru, ave˛i cuv‚ntul. Interpelarea domnului deputat C„lian.

Stimate domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastr„ se refer„ la memoriul domnului Maia Ioan privind declararea unui recurs Ón interesul legii, pentru aplicarea unitar„ a legii Ón cazul respectiv ∫i, Ón general, Ón ceea ce prive∫te practica judiciar„ din Rom‚nia, cu care sunt de acord cu dumneavoastr„, este imprevizibil„, Ón sensul c„ Ón multe situa˛ii nu este aplicat„ unitar.

Œn spe˛a de fa˛„, Ón spe˛a pe care a˛i sesizat-o Ón interpelare este vorba Óns„ de solu˛ii diferite sau chiar contradictorii, dar date Ón acela∫i proces, Ón diverse grade de jurisdic˛ie.

Prin urmare, Ón acest moment, avem o hot„r‚re irevocabil„ care a desfiin˛at hot„r‚rile anterioare, ∫i chiar dac„ acelea erau diferite de ultima hot„r‚re, un astfel de caz nu impune declararea unui recurs Ón interesul legii.

Cu toate acestea, la Ministerul Justi˛iei se fac verific„ri pentru a observa ∫i a constata cum se solu˛ioneaz„ astfel de spe˛e ∫i la alte instan˛e din ˛ar„ ∫i dac„ se constat„ c„ exist„ hot„r‚ri irevocabile care ofer„ solu˛ii diferite sau opuse pe spe˛e asem„n„toare, atunci, evident, ne vom folosi dreptul de a sesiza, prin procurorul general, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, pentru declararea unui recurs Ón interesul legii.

Mul˛umesc, doamna ministru. Domnul deputat Petru C„lian.

Doamna pre∫edinte, Doamna ministru,

Sigur c„ dac„ tot ceea ce dumneavoastr„ mi-a˛i spus ast„zi ∫i v„ mul˛umesc, pentru c„ este un r„spuns corect, dar trebuie s„ se transforme ∫i Ón fapte, pentru c„ este o spe˛„, Óntr-adev„r, oarecum dificil„, dar sunt convins c„ prin bun„voin˛a dumneavoastr„ aceast„ spe˛„ va putea fi rezolvat„, pentru c„, Ón caz contrar, risc„ acel cet„˛ean, efectiv, s„ fie pe drumuri din propria lui proprietate.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, Grupul parlamentar al P.P.R.M. E Ón sal„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 Da. R„spunde tot ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei.

Doamna ministru, v„ a∫tept„m la microfon.

Stimate domnule deputat Merce,

O prim„ interpelare din partea dumneavoastr„ se refer„ la strategia Ministerului Justi˛iei pentru reintegrarea social„ a tinerilor care, dup„ Ómplinirea v‚rstei de 18 ani, p„r„sesc centrele de reeducare.

Pentru asigurarea reintegr„rii sociale a minorilor interna˛i Ón centrele de reeducare sau afla˛i Ón unit„˛i penitenciare pentru executarea unor pedepse cu Ónchisoarea, Ón anul 2003, la nivelul Ministerului Justi˛iei, s-a realizat un protocol de colaborare la nivel na˛ional, Óntre Direc˛ia de integrare social„ ∫i supraveghere — Ón prezent se nume∫te Direc˛ia de protec˛ia victimelor infrac˛iunilor ∫i reintegrare social„ — ∫i Direc˛ia General„ a Penitenciarelor, care acum se nume∫te Administra˛ia Na˛ional„ a Penitenciarelor.

Unul dintre elementele componente ale acestui protocol este colaborarea cu cele dou„ institu˛ii men˛ionate, astfel Ónc‚t procesul de reinser˛ie social„ a persoanelor private de libertate s„ fie unul integrat, adic„ continuu. S„ Ónceap„ Ónc„ de c‚nd persoana, t‚n„rul este Ón penitenciar sau Ón centrul de reeducare, tocmai pentru ca, Ón momentul Ón care p„r„se∫te un astfel de loc, s„ poat„ fi asigurate m„surile pentru reinser˛ia social„.

Concret, Ministerul Justi˛iei, prin aceast„ direc˛ie, Ón colaborare cu Administra˛ia Na˛ional„ a Penitenciarelor, Óntreprinde ac˛iuni de mediere Óntre minorii interna˛i Ón centrele de reeducare sau de˛inu˛i Ón penitenciare ∫i familiile lor, atunci c‚nd astfel de leg„turi sunt rupte sau comunicarea este foarte slab„.

De asemenea, cu trei luni Ónainte de punerea Ón libertate, se desf„∫oar„ activit„˛i de asisten˛„ ∫i reconsiliere, conform particularit„˛ilor sociopsihocomportamentale ale minorilor delincven˛i, iar cu o lun„ Ónainte de momentul punerii Ón libertate se realizeaz„ o evaluare psihocomportamental„ care este trimis„ serviciilor de reintegrare social„ de pe l‚ng„ tribunalul din jude˛ul unde domiciliaz„ minorul.

Œn plus, Ónainte de punerea Ón libertate, educatorii ∫i consilierii de reintegrare social„ ∫i supraveghere informeaz„ minorii din centrele de reeducare cu privire la posibilitatea de a contacta serviciul de reintegrare social„ ∫i supraveghere de pe l‚ng„ tribunal, tocmai pentru a fi inclu∫i Ón programele de consiliere voca˛ional„, pentru a ocupa un loc de munc„ sau pentru a continua studiile.

V„ rog, doamna ministru, sigur.

Cea de-a doua interpelare se refer„ la abuzul incalificabil al îconducerii Consiliului Jude˛ean Satu Mare, care a dispus ocuparea unui imobil“, ceea ce a n„scut Óntrebarea din partea dumneavoastr„ dac„ Guvernul Rom‚niei este capabil s„ Óntroneze respectarea Constitu˛iei ∫i a legilor pe Óntreg teritoriul ˛„rii.

Œn ceea ce prive∫te abuzul Consiliului Jude˛ean Satu Mare, ocuparea imobilului din Satu Mare, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 11, ∫i îde un comando format din func˛ionari ai Consiliului Jude˛ean Satu Mare, poli˛i∫ti ∫i jandarmi, Ón lipsa unui titlu executoriu“, am dedus c„ aceast„ ac˛iune a avut ca punct de pornire ac˛iunea civil„ depus„ de Consiliul Jude˛ean Satu Mare la Judec„toria Satu Mare, astfel c„, pe rolul acestei instan˛e, aceast„ cauz„ se afl„ Ón curs de solu˛ionare.

Potrivit art. 372 din Codul de procedur„ civil„, executarea silit„ se va efectua numai Ón temeiul unei hot„r‚ri judec„tore∫ti ori al unui Ónscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Œn situa˛ia Ón care activitatea de executare s-a desf„∫urat cu Ónc„lcarea prevederilor legale ori a Ónc„lcat drepturile procesuale ale anumitor persoane, cei interesa˛i sau v„t„ma˛i prin executare pot formula contesta˛ie Ómpotriva execut„rii silite, precum ∫i Ómpotriva oric„rui act de executare.

Nerespectarea dispozi˛iilor privind executarea silit„ Óns„∫i sau efectuarea oric„rui act de executare atrage sanc˛iunea anul„rii actului legal. Prin admiterea contesta˛iei la executare, instan˛a, dup„ caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau Óndreptarea acestuia, precum ∫i anularea ori Óncetarea Óns„∫i a execut„rii.

Nici Ministerul Justi˛iei ∫i nici o alt„ autoritate administrativ„ a statului nu au competen˛a legal„ de a interveni Ón procesul de executare silit„ a unui titlu executoriu ∫i nici de a da Óndrum„ri sau indica˛ii Ón ceea ce prive∫te executarea unei hot„r‚ri judec„tore∫ti. Acesta este atributul instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al executorilor judec„tore∫ti.

Din cele prezentate de dumneavoastr„ deducem c„ pe rolul Judec„toriei Satu Mare se afl„ Ón curs de solu˛ionare o ac˛iune civil„ de evacuare formulat„ de Consiliul Jude˛ean Satu Mare. Œn aceste condi˛ii, Óntruc‚t se afl„ pe rolul judec„toriei o astfel de ac˛iune, nu avem dreptul s„ formul„m un punct de vedere asupra acestei problematici, pentru c„ este vorba de un proces care nu s-a finalizat.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna ministru.

Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i? Da. Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Mul˛umesc ∫i doamnei ministru pentru efortul f„cut. Œntr-adev„r, am adresat dou„ interpel„ri la ministrul justi˛iei.

La prima interpelare, Ón ansamblu, r„spunsul m-a satisf„cut. Eu am Óntrebat dac„ Ministerul Justi˛iei are o strategie privind reinser˛ia minorilor dup„ ce ies din centrele de reeducare. D‚nsa a insistat mai mult pe ceea ce se face Ón centrele de reeducare. Œntr-adev„r, ∫tim cu to˛ii c„ sunt o seam„ Óntreag„ de organe ∫i organisme care se ocup„ de minori, dar dup„ ce ace∫ti copii ies din centrul de reeducare, mul˛i dintre ei n-au nici un punct de sprijin. Centrul le asigur„ inclusiv biletul de tren p‚n„ la destina˛ie. Or, acolo nu g„sesc pe nimeni, nu au p„rin˛i, nu au rude, nimeni nu se ocup„ de ace∫ti copii. Atunci se pune problema, totu∫i, ce trebuie f„cut, c„ statul investe∫te Ón aceste centre de reeducare fonduri importante, se face treab„. Eu personal am vizitat asemenea centre de reeducare, au condi˛ii corespunz„toare pentru a face ∫colarizarea necesar„ de toate gradele, inclusiv s„ ob˛in„ o calificare profesional„ Ón raport de aptitudinile fiec„ruia, dar pleac„ din centrele de reeducare unii dintre ei care, cum spuneam, nu au nici un punct de sprijin ∫i dac„ nu se ocup„ cineva m„car un an de zile s„ le asigure un acoperi∫, s„ le asigure un loc de munc„, s„ fac„ reinser˛ia social„ real„ despre care am vorbit, a vorbit ∫i doamna ministru, ace∫ti copii redevin clien˛ii poli˛iei, ai instan˛elor ∫i a∫a mai departe. ™i, efectiv, statul a f„cut ni∫te eforturi de poman„.

Deci bine ar fi dac„ ace∫ti copii, dup„ ce ies din penitenciare, nu vreau s„ m„ refer la un timp anume, o

perioad„ anume, s„ fie urm„ri˛i ∫i s„ fie sprijini˛i Ón ni∫te probleme esen˛iale de via˛„.

Cu privire la a doua interpelare, cu abuzurile, doamna ministru nu a men˛ionat ∫i institu˛iile care au fost supuse de ani Óntregi la un ∫ir de abuzuri ∫i ilegalit„˛i, pentru c„ este important ∫i acest lucru. Este vorba de sediul Ón care se afl„ Filiala P.P.R.M. jude˛ean„ Satu Mare, Funda˛ia îHolocaustul din Ardealul de Nord — 19401945“, ∫i acestea au drept de loca˛ie acolo, stau cu contract, au fost evacuate, sediile lor au fost sigilate, documentele luate, bunurile, tot a∫a, confiscate, func˛ionarii prim„riei, func˛ionarii Consiliului jude˛ean Ómpreun„ cu poli˛ia, cu jandarmii ∫i a∫a mai departe, f„r„ s„ existe un document executoriu de evacuare din aceste spa˛ii.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae B„nicioiu, Grupul parlamentar al P.S.D. Nu este Ón sal„. R„spunsul se va da Ón scris.

R„spunsul la interpelarea domnului deputat Manta Pantelimon, Grupul parlamentar al P.U.R., va fi dat de domnul secretar de stat Dumitru Miron, de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Miron Dumitru** _— secretar de stat la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interpelarea domnului deputat Pantelimon Manta se referea la o problem„ care ne este ∫i nou„ Ón agenda de preocup„ri. D‚nsul Óntreba de demersurile pe care le Óntreprinde Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, nu numai ministerul, pentru ca Rom‚nia s„ fie reprezentat„ adecvat la Jocurile Mondiale Universitare de la Izmir, din Turcia, din 9—22 august 2005.

Œn sintez„ vreau s„ informez, detalii mai multe urm‚nd s„ fie remise Ón scris. Domnule deputat, Federa˛ia Interna˛ional„ a Sportului Universitar organizeaz„ Ón mod frecvent, la intervalul temporal prev„zut, astfel de manifest„ri, Ón care ∫i nou„ ne face deosebit„ pl„cere s„ spunem c„ s-a acumulat o colec˛ie impresionant„ de medalii ∫i de reprezent„ri Ón timp ∫i c„ drapelul Rom‚niei flutur„ de la momentul deschiderii jocurilor ∫i p‚n„ la Ónchiderea lor, f„c‚nd o bun„ propagand„ valorilor tineretului rom‚nesc.

Din p„cate, bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i, implicit, al Federa˛iei Sportului ™colar ∫i Universitar din Rom‚nia pentru 2005 nu a cuprins fondurile aferente

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 sus˛inerii financiare a acestei particip„ri. Av‚nd Ón vedere prevederile Legii nr. 69/2000 privind educa˛ia fizic„ ∫i sportul, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, conform c„rora Federa˛ia Sportului ™colar ∫i Universitar poate beneficia cu prioritate de aloca˛ii guvernamentale, v„ inform„m c„ Óntreprindem, concertat cu Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sport ∫i Agen˛ia Na˛ional„ pentru Tineret, o propunere de hot„r‚re de guvern, pentru ca s„ se asigure fondurile aferente. Este vorba de 93.000 de dolari, pentru ca reprezentarea noastr„ s„ se fac„ adecvat la aceast„ manifestare.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œn˛eleg c„ domnul deputat Pantelimon Manta este mul˛umit de r„spuns.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei de la Ministerul Culturii ∫i Cultelor a transmis Ón scris r„spunsurile la interpel„rile domnilor deputa˛i Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M., ∫i Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al P.D.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al P.S.D. R„spunde secretarul de stat Ioan Andreica, de la Ministerul Lucr„rilor Publice ∫i Amenajarea Teritoriului. Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule deputat Emil Radu Moldovan,

Interpelarea dumneavoastr„ are dou„ Óntreb„ri: prima se refer„ la faptul c„ se vor sista sau nu lucr„rile pentru blocurile A.N.L. aflate Ón construc˛ie, ∫i a doua se refer„ la chestiuni punctuale din ora∫ul N„s„ud, Beclean ∫i, respectiv, municipiul Bistri˛a. R„spunsul ministerului nostru este urm„torul: îConform Programului de guvernare pe 2005—2008, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 24/2004, se prevede continuarea programului de construc˛ii de locuin˛e pentru tineri, destinate Ónchirierii, at‚t la Capitolul 16, îPolitica privind amenajarea teritoriului“, art. R — Lucr„ri publice ∫i locuin˛e, c‚t ∫i la Capitolul 21, îPolitica privind sus˛inerea tinerei genera˛ii“, art. F — Sus˛inerea familiei tinere.

Acest program vine Ón sprijinul familiilor tinere, ale c„ror surse de venituri nu le permite achizi˛ionarea sau Ónchirierea unei locuin˛e Ón condi˛iile pie˛ei, dar ∫i pentru a asigura stabilitatea speciali∫tilor, prin crearea unor condi˛ii de locuit convenabile.

R„spuns la a doua Óntrebare: la 1 ianuarie 2005 se afla Ón diverse stadii de execu˛ie, Ón jude˛ul Bistri˛aN„s„ud, un num„r de 354 de apartamente. Œn programul de finan˛are pentru anul 2005 au fost incluse 294, respectiv 276 apartamente Ón municipiul Bistri˛a ∫i 18 Ón localitatea N„s„ud, acestea av‚nd surse de finan˛are asigurate, lucr„rile la cele 60 de apartamente Ón localitatea Beclean fiind sistate temporar. Deci 60 sistate, din totalul de 354.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog s„ interveni˛i.

Doamn„ pre∫edint„, Domnule secretar de stat, Mul˛umesc pentru r„spuns.

Sigur, nu cred c„ sistarea locuin˛elor din Beclean este f„cut„ politic ∫i pentru c„ provenim am‚ndoi din acela∫i jude˛ sper s„ fie continuate locuin˛ele ∫i de la Beclean. Este un lucru bun c„ cele de la Bistri˛a continu„.

Cred c„ actualul Guvern o s„ Ónceap„, ∫tiu eu, pentru c„ a venit ∫i prim„vara acum, s„-∫i fac„ ∫i programe efective, nu numai lucruri populiste, gen aceste controale ∫i arest„ri pe care le fac. Eu cred c„ controalele trebuie f„cute, dar programele nu trebuie oprite Ón detrimentul acestor controale. Ele se pot face paralel, ∫i cei care au gre∫it sigur c„ va trebui s„ pl„teasc„ pentru gre∫elile pe care le-au f„cut. Dar cred c„ a sosit timpul ca cel pu˛in programele bune Óncepute s„ fie continuate.

™i sper, domnule secretar de stat, pentru c„ v„ cunosc foarte bine, ca ∫i la Beclean s„ se g„seasc„ o solu˛ie, ca locuin˛ele care sunt Óntr-un stadiu destul de avansat s„ poat„ fi finalizate.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Petru T„rniceru, Grupul parlamentar al P.S.D., nu este Ón sal„. R„spunsul se va da atunci Ón scris.

Domnul deputat Aurel Vl„doiu, Grupul parlamentar al P.S.D., este Ón sal„.

V„ rog, domnule secretar de stat Ioan Andreica, r„spunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vl„doiu.

Domnule deputat Aurel Vl„doiu,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ adresat„ ministerului nostru ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, v„ comunic„m urm„toarele: Programul na˛ional de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ prevede, la Capitolul îArmonizare legislativ„“, armonizarea cu prevederile Directivei nr. 1999/62/CE a Parlamentului European ∫i a Consiliului, din 17 iunie 1999, care prevede taxarea vehiculelor grele de marf„ pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Aceast„ directiv„ este prev„zut„ Ón acquis-ul din domeniul transporturilor la Capitolul îArmonizare fiscal„“.

Totodat„, Ón cazul negocierilor pentru aderarea la Uniunea European„, prin documentul de pozi˛ie revizuit pentru Capitolul IX, îPolitica Ón domeniul transporturilor“,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 adoptat Ón ∫edin˛a Guvernului din 1 martie 2001 ∫i transmis Comisiei Europene pe data de 2 martie 2001, Rom‚nia s-a angajat s„ transpun„ gradual Ón legisla˛ia sa, de asemenea, prevederile Directivei nr. 1999/62/CE Óntre anii 2002 ∫i p‚n„ Ón 2008.

Preciz„m c„ punctul 2 a) al art. 7, capitolul 3 al Directivei 1999, prevede c„ Óntr-un stat membru lipsit de o re˛ea generalizat„ de autostr„zi sau de drumuri cu dou„ benzi, av‚nd caracteristici similare, plajele ∫i drepturile de utilizare pot fi percepute pentru utilizarea categoriei de drum cea mai ridicat„ din punct de vedere tehnic. Astfel, tariful de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia s-a introdus at‚t pentru vehiculele grele de marf„, c‚t ∫i pentru autoturisme, Óntruc‚t necesarul de fonduri pentru realizarea infrastructurii de transport rutier este insuficient, acesta neput‚nd fi acoperit numai de la bugetul de stat.

Introducerea acestui tarif reprezint„ o aplicare a principiilor con˛inute Ón Cartea alb„ asupra politicii comune de transport, Ón special a principiului fundamentat, ∫i anume utilizatorul pl„te∫te pentru ceea ce se folose∫te.

Œn vederea diminu„rii impactului asupra utilizatorului infrastructurii de transport rutier, aplicarea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia se realizeaz„ etapizat, Óncep‚nd cu data de 1 iulie 2002 p‚n„ la 1 ianuarie 2008, conform anexelor nr. 1 ∫i 2 ale Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

™i eu v„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edint„,

Domnule secretar de stat,

Eu am f„cut foarte clar aceast„ interpelare. M-am referit la apicultori. V‚lcea ocup„ locul doi Ón Rom‚nia privind num„rul de familii de albine ∫i ace∫ti oameni care merg cu stupii Ón pastoral. Pentru 4 drumuri pe care le fac Ón decursul unui an — c‚t merg pe drum na˛ional, ∫i merg foarte pu˛in pe drum na˛ional — trebuie s„ dea 900 euro pentru aceast„ deplasare.

™i rugam, poate ministerul g„se∫te o solu˛ie, s„-i ajut„m pu˛in pe ace∫ti apicultori. Asta a fost scurta mea interven˛ie. Nu sunt mul˛umit de modul Ón care am primit r„spuns.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

R„spunsul la interpelarea domnilor deputa˛i George B„e∫u ∫i Cristian Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Pofti˛i, domnule secretar de stat... privind situa˛ia unor drumuri din jude˛ul Vrancea.

Domnilor deputa˛i George B„e∫u ∫i Cristian Dumitrescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ adresat„ ministerului nostru ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 169 A/2005, v„ comunic„m urm„toarele: Ón anul 2004, o serie de drumuri jude˛ene aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene au trecut, prin hot„r‚re de guvern, Ón categoria drumurilor na˛ionale ∫i implicit Ón administrarea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, f„r„ ca acestea, la vremea respectiv„, s„ prevad„ Ón bugetul Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia sumele necesare ca drumurile s„ poat„ fi aduse la parametrii func˛ionali de drumuri na˛ionale.

Œn aceast„ situa˛ie se afl„ ∫i sectoarele de drum jude˛ean DJ 204H DN2 Dumbr„veni—Dumitre∫ti—Jitia ∫i DJ 204H Jitia—Vintileasca, Hot„r‚rea Guvernului nr. 1938/2004, respectiv drumul jude˛ean 204A DN23 Milcovu—Gologanu—T„t„ranu—Cior„∫ti, drumul jude˛ean 2002, limit„ jude˛, Buz„u—Ciur„∫ti—R‚mnice∫ti— M„ic„ne∫ti, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2284/2004, care au fost Óncadrate Ón categoria func˛ional„ a drumurilor na˛ionale, f„r„ a se respecta prevederile art. 6 alin. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Drumurile de interes na˛ional apar˛in propriet„˛ii publice a statului ∫i cuprind drumurile na˛ionale care asigur„ leg„turile cu capitala ˛„rii, cu re∫edin˛ele de jude˛, obiectivele de interes na˛ional Óntre ele, precum ∫i cu ˛„rile vecine.

Œn acela∫i timp, preciz„m faptul c„ Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia a angajat Ón anul 2004 lucr„ri f„r„ a avea resurse financiare, respectiv a Ónregistrat cheltuieli peste prevederile bugetare aprobate, fapt care face ca facturile anului 2004 s„ fie achitate din bugetul alocat pentru anul 2005.

C‚t prive∫te asigurarea fondurilor financiare necesare execut„rii lucr„rilor pentru Óncadrarea Ón categoria func˛ional„ a drumurilor na˛ionale pentru sectoarele de drum mai sus men˛ionate, preciz„m c„ acestea nu au fost prev„zute Ón bugetul de venituri ∫i cheltuieli pentru anul 2005 al Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia.

Œn bugetul de venituri ∫i cheltuieli pe anul 2005, pentru lucr„rile de Óntre˛inere a drumurilor na˛ionale a fost alocat circa 10% din necesarul pentru realizarea acestor lucr„ri. Pentru acelea de combatere a lunecu∫ului, Ónz„pezirii ∫i de eliminare a efectelor produse de inunda˛ii pe sectoarele de drum jude˛ean men˛ionate, Ón bugetul Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia nu au fost prev„zute fonduri pentru iarna 2004/2005, Óntruc‚t acestea nu erau preluate de la consiliile jude˛ene, deci nu exista baz„ legal„ pentru finan˛area acestor ac˛iuni.

## Mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ rog, interveni˛i. Domnul deputat George B„e∫u, c„ era interpelarea adresat„ de doi domni deputa˛i.

Mul˛umesc frumos. Doamn„ pre∫edint„,

Domnule secretar de stat,

V„ mul˛umesc pentru operativitate, pentru r„spuns. Vreau Óns„ s„ atrag Ón cel mai respectuos mod aten˛ia c„, potrivit Legii administra˛iei publice locale, ne vom afla Óntr-o mare dificultate. Dumneavoastr„ refuza˛i s„ le prelua˛i, iar consiliul jude˛ean, prin hot„r‚re, s-a pronun˛at deja privind predarea lor.

Orice hot„r‚re pe care o va lua Guvernul Rom‚niei privind anularea hot„r‚rilor pe care dumneavoastr„ le-a˛i men˛ionat va trebui urmat„ de o hot„r‚re a Consiliului Jude˛ean Vrancea privind preluarea acestor drumuri.

V„ atrag aten˛ia Ón cel mai respectuos mod c„ ne vom afla Óntr-o mare dificultate. Eu vin Ón fa˛a ministerului pe care Ól reprezenta˛i cu rug„mintea de a g„si solu˛ii pentru a prelua aceste drumuri, pentru c„ ele fac leg„tura cu alte jude˛e, inclusiv cu capitalele re∫edin˛„ de jude˛.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al P.S.D., nu mai este Ón sal„.

V„ rog, domnule secretar de stat, Ón scris Ói transmitem r„spunsul.

™i mai ave˛i un r„spuns pentru domnul deputat Ilie Merce, Grupul parlamentar al P.P.R.M., care este aici. Pofti˛i.

## Domnule deputat Ilie Merce,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ adresat„ ministerului nostru ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 185 B/2005, v„ comunic„m urm„toarele.

Pe tronsoane de drum care traverseaz„ Craiova— Herculane—Caransebe∫—Lugoj—Timi∫oara—Arad—Oradea— Satu Mare sunt prev„zute a se efectua urm„toarele lucr„ri: pentru DN6 Craiova—Herculane—Lugoj—Timi∫oara se vor executa: plomb„ri gropi, 17.500 metri p„tra˛i; reabilit„ri cu finan˛„ri externe rambursabile pentru varianta ocolitoare Craiova, reabilitare Lugoj—Timi∫oara, varianta ocolitoare Timi∫oara. Aceste sume sau aceste lucr„ri au — nu se reg„se∫te Ón text, de aceea Ómi permit s„ v„ informez — un volum financiar, deci o sum„ total„ de 4.538 miliarde lei.

DN69 Timi∫oara—Arad, se vor executa plomb„ri gropi, 35.000 metri p„tra˛i, respectiv 12,2 miliarde lei; DN79 Arad—Oradea, se vor executa plomb„ri gropi, 17.500 metri p„tra˛i, ∫i respectiv reciclare 8,6 kilometri, total, 20,1 miliarde lei. ™i ultima, DN19 Oradea—Satu Mare, se vor executa plomb„ri gropi 61.300 metri p„tra˛i, tratamente bituminoase la km 99 plus 300, la 127 plus 800, consolidare pod km 184 plus 874 Certeze, ∫i respectiv pasaj denivelat, km 108 plus 746 Moftin, 242,5 miliarde lei, total sum„ alocat„ din buget pentru acest an, 4.813 miliarde lei.

De asemenea, preciz„m faptul c„ Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia a angajat Ón 2004 lucr„ri f„r„ a avea resurse financiare, respectiv a Ónregistrat cheltuieli peste prevederile bugetare aprobate, fapt care face ca factura anului 2004 s„ fie achitat„ din bugetul alocat pentru 2005, ceea ce nu permite s„ execut„m lucr„ri privind Ómbun„t„˛iri ale st„rii tehnice a re˛elei de drumuri, sigur, altele dec‚t cele precizate.

Men˛ion„m c„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului face eforturi deosebite Ón scopul asigur„rii fondurilor financiare necesare ∫i din alte surse dec‚t cele bugetare, pentru asigurarea altor condi˛ii de circula˛ie pe drumurile publice.

Cu deosebit„ considera˛ie, semneaz„ domnul ministru Dobre.

Mul˛umesc.

Domnule deputat, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Mul˛umesc.

Vreau s„ v„ informez c„ pentru r„spunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.P.R.M., A.V.A.S.-ul solicit„ am‚nare.

La fel ∫i pentru r„spunsurile la interpel„rile domnilor deputa˛i Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.P.R.M., ∫i Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al P.S.D., din partea Ministerului Finan˛elor Publice.

Domnul deputat Alexandru Maz„re, Grupul parlamentar P.S.D., nu este Ón sal„. Din partea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism, v„ rog s„-i preda˛i r„spuns Ón scris, domnul deputat nefiind Ón sal„.

La fel, tot pentru domnul deputat Alexandru Maz„re, tot Ón scris, din partea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Tot de la Ministerul Mediului, ave˛i un r„spuns pentru domnul Ilie Merce.

Pofti˛i.

## **Doamna Lucia Ana Varga** _— secretar de stat la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor Ón data de 14 aprilie 2005 nr. 182 B/2005, v„ comunic„m urm„toarele: S.C. îAlum“ — S.A. Tulcea a fost pus„ Ón func˛iune Ón anul 1973, cu profilul s„u de activitate producerea aluminei calcinate.

Societatea func˛ioneaz„ Ón baza autoriza˛iei de mediu nr. 6.803/29 noiembrie 2004 cu program de conformare, care cuprinde m„suri ∫i investi˛ii de protec˛ie a factorilor de mediu Ón valoare de 22 milioane de euro.

Autoriza˛ia de mediu nr. 6.803/29.11.2004 cu program de conformare a fost emis„ Ón baza bilan˛ului de mediu nivel doi, elaborat de I.C.I.M. Bucure∫ti. Ob˛inerea aluminei calcinate are la baz„ procesul Bayer alcalin,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 care const„ Ón principal din dizolvarea con˛inutului de alumin„ din bauxit„ cu le∫ie fierbinte concentrat„ ∫i eliminarea sterilului. Procedeul tehnologic prevede eliminarea sterilului prin opera˛ii de purificare a solu˛iei de aluminat, iar hidroxidul de sodiu purificat este calcinat, rezult‚nd produsul finit.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i? Pofti˛i.

Eu cunosc din informa˛ii sigure c„ la aceast„ uzin„ este o situa˛ie de un pericol grav din punct de vedere al polu„rii mediului. Halda de de∫euri de aluminiu, zidul, deci, este pe cale s„ cedeze. Acolo sunt depozitate, printre altele, reziduuri de metale grele, cu efecte dezastruoase pentru Delta Dun„rii ∫i chiar pentru Marea Neagr„; c„ nici la ora actual„ nu exist„ autoriza˛ie de mediu ∫i ar fi bine s„ mai verifica˛i; c„ Ón 2001 a fost un contract Óntre autorit„˛ile rom‚ne ∫i patroni — am spus c„ acolo este vorba despre o firm„ de nu ∫tiu pe unde, o firm„ incert„ —, din contractul respectiv nu s-a f„cut mai nimic, Ón 2005 trebuia terminat ca s„ primeasc„ autoriza˛ia respectiv„.

Deci problema este urm„toarea: ca Ministerul Mediului, dup„ p„rerea mea — dumneavoastr„ face˛i ce crede˛i, dar fereasc„ Dumnezeu s„ ne pomenim cu un eveniment major de poluare a mediului Ón zon„! —, s„ fac„ o deplasare acolo cu speciali∫ti, s„ vad„ efectiv despre ce este vorba. C„, dac„ ne limit„m la a face ni∫te aprecieri de la distan˛„ cu privire la o asemenea problem„ ∫i nu p„trundem realitatea care exist„, s-ar putea s„ avem surprize, ceea ce nu dore∫te nimeni.

Mul˛umesc, domnule deputat. Mai dori˛i s„ interveni˛i, doamn„ secretar de stat? Pofti˛i.

## **Doamna Lucia Ana Varga:**

A∫ vrea s„ precizez c„ referitor la stabilitatea haldei de de∫euri, Ón urma bilan˛ului de mediu nivel doi, nu a reie∫it acest pericol, nefiind solicitat„ de c„tre firma care a Óntocmit bilan˛ul de mediu nivel doi o evaluare de risc.

Œn ceea ce prive∫te investi˛iile care trebuie realizate la halda de steril, acestea, a∫a cum am precizat, sunt cuprinse Ón programul de conformare, care este anex„ la autoriza˛ia de mediu ∫i Ón care sunt cuprinse toate investi˛iile, sumele alocate investi˛iilor respective ∫i termenele de realizare a acestor investi˛ii.

## **Domnul Ilie Merce**

**:**

Œn 2001, dar Ón 2005 trebuie date!

Deci autoriza˛ia are num„rul 6.803 din 29 noiembrie 2004, cu program de conformare.

Mul˛umesc, doamna secretar de stat.

Œn mod normal la ora 19,30 se termina ∫i ∫edin˛a noastr„, dar ˛in‚nd cont c„ pe list„ avem 42 de r„spunsuri la interpel„ri ∫i profit‚nd de prezen˛a secretarilor de stat, v„ cer un supliment de efort ∫i s„ Óncepem cu r„spunsurile la interpel„ri c„tre Ministerul S„n„t„˛ii.

Domnul Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.P.R.M. este Ón sal„. Œl rog pe domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely s„ dea r„spunsul la interpelarea domnului deputat.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat la Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Referitor la interpelarea Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 1.159 B/2005 privind situa˛ia Sta˛iei de Ambulan˛„ Bistri˛a-N„s„ud, v„ comunic„m urm„toarele: principala problem„ a Serviciului Jude˛ean de Ambulan˛„ Bistri˛a-N„s„ud o constituie Ón prezent parcul de autosanitare uzate, care are dep„∫it„ norma de func˛ionare de 60 de luni Ón propor˛ie de 87%, iar pentru multe autosanitare durata de exploatare dep„∫e∫te 10 ani.

Œn prezent, parcul auto al Serviciului de Ambulan˛„ Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud este compus din 6 ambulan˛e tip C, 12 ambulan˛e tip B, 4 ambulan˛e tip A1.

Œn ultimii ani s-au primit periodic, prin achizi˛ii realizate de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, autosanitare cu dotare foarte bun„, ARTI, o autosanitar„ fiind dotat„ ∫i cu echipament de descarcerare.

Acest program de dotare a parcului auto va continua p‚n„ la atingerea standardului necesar de dotare a Óntregului parc de autosanitare.

Referitor la cele men˛ionate mai sus, v„ inform„m c„ potrivit Ordinului ministrului s„n„t„˛ii nr. 39 din 2005 de repartizare a autosanitarelor achizi˛ionate prin licita˛ie public„, potrivit Hot„r‚rii Guvernului nr. 981 din 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului S„n„t„˛ii din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut„ Ón bugetul de stat pe anul 2004, Serviciului de Ambulan˛„ Bistri˛a-N„s„ud i-au fost repartizate trei autosanitare, pe care serviciul respectiv urmeaz„ s„ le ridice de la Sta˛ia Central„ de Transport ∫i Ambulan˛„ Aerian„ Bucure∫ti, Ón s„pt„m‚na 18—22 aprilie a.c.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i, da? Pofti˛i.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Vreau s„ v„ spun c„ eu mai aveam o Óntrebare pus„ chiar pe finalul interpel„rii, atunci c‚nd m„ refeream la serviciul de asisten˛„ medical„ prespitaliceasc„ Ón a∫teptare ∫i solicitam ca ace∫tia s„ fie sco∫i de sub tutela Casei Na˛ionale a Asigur„rilor de S„n„tate privind salariile, pentru c„ acolo este o problem„, ∫i s„ fie trecu˛i direct Ón bugetul ministerului, pentru c„ ei sunt Óntr-un serviciu Ón a∫teptare exact ca Ón armat„ ∫i cred c„ aceasta ar fi Ón favoarea dumneavoastr„. Œn rest, mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Pofti˛i, da˛i un r„spuns.

Mul˛umesc.

Ministerul analizeaz„ aceast„ posibilitate propus„ de dumneavoastr„ ∫i face parte ∫i din inten˛iile noastre ca, Óntr-adev„r, personalul care desf„∫oar„ o munc„ similar„ cu cei de la minister s„ fie salaria˛ii Ministerului S„n„t„˛ii.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Corneliu Ioan Dida, Grupul parlamentar al P.S.D., este Ón sal„.

V„ rog, domnule secretar de stat, s„ prezenta˛i r„spunsul la interpelarea domnului deputat, interpelare referitoare la sistarea lucr„rilor la Spitalul Clinic de Urgen˛„, jude˛ul Constan˛a.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 168 B/2005 privind sistarea lucr„rilor la proiectul de repara˛ii al Spitalului Clinic de Urgen˛„ Constan˛a, v„ comunic„m urm„toarele:

Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Constan˛a este unitate sanitar„ cu paturi, de utilitate public„, cu personalitate juridic„, care asigur„ servicii medicale.

Conform prevederilor art. 35 din Legea spitalelor nr. 270 din 2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, spitalele publice sunt institu˛ii publice finan˛ate din venituri proprii ∫i func˛ioneaz„ pe principiul autonomiei financiare.

Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele Óncasate pentru serviciile medicale prestate pe baz„ de contracte cu casele de s„n„tate ∫i din alte surse, conform legii.

De la bugetul de stat, conform art. 36 alin. 2 lit. e) se finan˛eaz„ modernizarea, transformarea ∫i extinderea construc˛iilor existente, precum ∫i efectuarea de repara˛ii capitale.

Œn cursul anului 2004, Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Constan˛a a beneficiat de alocarea de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului S„n„t„˛ii, de 49 miliarde de lei pentru lucr„rile de repara˛ii capitale, astfel: suma de 1,5 miliarde lei, repartizate din limita creditelor bugetare aprobate la titlul 38 îTransferuri, repara˛ii capitale“, prin Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507 din 2003, la solicitarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ ∫i cu aprobarea ordonatorului principal de credite; suma de 25 miliarde lei, Ón baza prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 48 din 2004 de rectificare a bugetului de stat pe anul 2004, prin nominalizarea Ón anexa nr. 3/24/06, pagina 5, 25 miliarde de lei, Ón vederea efectu„rii lucr„rilor de repara˛ii capitale la obiectivul Spital Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Constan˛a; suma de 22,5 miliarde de lei, Ón baza prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 690 din 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului S„n„t„˛ii din fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, prev„zut Ón bugetul de stat pe anul 2004, Ón vederea efectu„rii de repara˛ii capitale la obiectivul Spital Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Constan˛a.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Dac„ tot facem efortul s„ st„m cu mult peste program, haide˛i s„ ne limit„m ∫i la timpii prev„zu˛i Ón regulament, de maximum trei minute dezvoltare r„spuns ∫i maximum dou„ minute interven˛ie.

Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i?

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte, ∫i tuturor celor de fa˛„ v„ cer scuze pentru aceast„ scurt„ interven˛ie.

Mul˛umesc, domnule ministru, pentru promptitudinea r„spunsului dumneavoastr„. Cu regret trebuie s„ v„ spun c„ nu m„ satisface.

Œn˛eleg c„ acest proiect care for˛amente, av‚nd Ón vedere amploarea sa, trebuia s„ se desf„∫oare pe patru ani, Ón baza unui contract cu un mare grup din Israel, Ón˛eleg deci c„ acest contract urmeaz„ s„ cad„.

Am s„ spun numai dou„ lucruri, incitat de pozi˛ia extrem de judicioas„, de altfel, a domnului prim-ministru, cu c‚teva momente mai Ón urm„. Nu este vorba numai

de un proiect local. Este vorba de cel pu˛in dou„ aspecte care vizeaz„ politica ∫i strategia ministerului pe care Ól conduce˛i.

Primul aspect. Œn Rom‚nia sunt 350 de spitale. Majoritatea acestor cl„diri sunt Óntr-o situa˛ie destul de precar„ at‚t Ón ce prive∫te cl„direa propriu zis„, c‚t ∫i instala˛iile, precum ∫i dot„rile.

Exist„, de asemenea, Ón politica ministerului dumneavoastr„, ∫i aceasta o ∫tiu din partea domnului Cintez„, chiar de la audierile din decembrie, un punct extrem de important: acreditarea spitalelor. Ce Ónseamn„ acreditarea spitalelor dac„ ministerul ∫i statul care este, practic, proprietarul acestor spitale Ón 99% din cazuri nu are Ónc„ un program coerent na˛ional de repara˛ii?!

Sunt zeci de spitale Ón ˛ar„ cu repara˛ii Óncepute sau cl„diri Óncepute ∫i neterminate. A˛i dat 9 miliarde jude˛ului Constan˛a la vreo 5, 6 cl„diri care vor trena ani de zile. V„ dau exemplul Spitalului Fundeni, de 16 ani Ón repara˛ii, Spitalul Municipal, de asemenea. Deci este vorba despre o strategie care, dup„ p„rerea mea, nu func˛ioneaz„ cum ar trebui.

Al doilea aspect extrem de important: proiectul de la Constan˛a este primul proiect Ón care s-a angajat un mare grup occidental. Grupul îBaran“ a f„cut aeroporturi, autostr„zi, porturi, are cifr„ de afaceri de zeci de miliarde de euro. Este primul proiect care vine Ón Rom‚nia pe o formul„ de cofinan˛are Ón sistem public privat. 26 de miliarde a dat consiliul jude˛ean, ministerul, cum bine a˛i men˛ionat anul trecut, 49. Grupul îBaran“ este angajat prin contract s„ cofinan˛eze cu p‚n„ la 30%, la cererea p„r˛ii rom‚ne. Contractul a mers bine anul trecut. Pe aceste principii acum cade.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Giurgiu. R„spunde tot domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely.

V„ a∫tept„m la microfon, domnule secretar de stat. Trei minute.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind eliberarea medicamentelor compensate ∫i gratuite, cu sau f„r„ contribu˛ie personal„, Ón jude˛ul Cluj, v„ comunic„m urm„toarele: Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate monitorizeaz„ Ón permanen˛„ modul de eliberare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 medicamentelor Ón regim gratuit ∫i compensat Ón toate unit„˛ile farmaceutice care au contract cu casele de asigur„ri la nivel teritorial.

Conform datelor colectate ∫i actualizate v„ putem informa c„ Ón jude˛ul Cluj Ó∫i desf„∫oar„ activitatea un num„r de 130 de farmacii, Ón contract cu Casa de Asigur„ri a Jude˛ului Cluj, din care 24 elibereaz„ medicamente gratuite ∫i compensate.

Aceast„ situa˛ie a fost generat„ de faptul c„ 30 de farmacii ∫i-au epuizat deja fondul anual ∫i alte 76 de unit„˛i farmaceutice ∫i-au epuizat plafonul pe trimestrul al II-lea al anului Ón curs.

Pentru medicamentele care se elibereaz„ Ón cadrul programelor na˛ionale de s„n„tate, de exemplu diabetul, sumele prev„zute sunt alocate separat de sumele destinate medicamentelor prescrise Ón regim compensat din tratamentul ambulatoriu, iar medicamentele se elibereaz„ prin farmaciile cu circuit Ónchis.

Eliberarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul celor patru boli cronice se face doar prin farmaciile selec˛ionate, ca urmare a negocierii adaosului comercial, prin majorarea valorii de contract ob˛inut„ de aceste farmacii.

Acesta este motivul pentru care se elibereaz„, Ón continuare, medicamente pentru cele patru boli cronice.

Aspectele semnalate se afl„ Ón aten˛ia conducerii Ministerului S„n„t„˛ii, urm„rindu-se identificarea urgent„ a modalit„˛ilor de rezolvare, Ón sensul realiz„rii stabilit„˛ii financiare Ón sistemul sanitar ∫i al elimin„rii divergen˛elor st„rilor conflictuale ∫i blocajelor.

Œn sensul celor men˛ionate mai sus ∫i Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150 din 2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului asigur„rilor sociale de s„n„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a fost elaborat„ lista cu domeniile comune interna˛ionale pentru medicamentele de uz uman de care beneficiaz„ asigura˛ii Ón tratamentul ambulatoriu, cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„, aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 235 din 2005. La elaborarea acestei liste s-a ˛inut seama de criteriile elaborate de c„tre Comisia de strategie terapeutic„ a Ministerului S„n„t„˛ii privind includerea medicamentelor Ón sistemul de rambursare, privind serviciile asigur„rilor sociale de s„n„tate.

Mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Problema cu care se confruntau bolnavii din jude˛ul Cluj Ón ceea ce prive∫te eliberarea medicamentelor

gratuite ∫i compensate acum dou„ s„pt„m‚ni ∫i s„pt„m‚na trecut„ Ónc„ nu era rezolvat„. A∫a c„ v„ rog s„ ave˛i Ón vedere rezolvarea acestei probleme foarte grave cu care se confrunt„ bolnavii din jude˛ul Cluj. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsurile din partea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

R„spunsul la interpelarea domnului deputat ™tefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M. R„spunde secretarul de stat C„t„lin Ionel D„nil„.

Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

R„spunsul la interpelarea adresat„ domnului Gheorghe Barbu de c„tre domnul deputat ™tefan Baban, referitoare la aplicarea legii de c„tre organele de control ale ministerului. Avem de formulat urm„torul r„spuns: Ón data de 6 aprilie 2005 inspectorii de munc„ din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munc„ Boto∫ani au efectuat un control de fond la S.C. îRapsodia Conf“ S.A. — Boto∫ani, Ón limitele de competen˛„ stabilite de Legea nr. 108/1999 pentru Ónfiin˛area ∫i organizarea inspec˛iei muncii, republicat„, ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 767/1999.

Œn urma controlului efectuat s-a Óntocmit procesulverbal de control ∫i procesul-verbal de constatare ∫i sanc˛ionare a contraven˛iilor.

Societatea Ó∫i desf„∫oar„ activitatea cu 883 de salaria˛i, din care 694 sunt femei, astfel: 880 de salaria˛i au norm„ Óntreag„ ∫i 3 sunt Óncadra˛i cu contracte individuale de munc„ cu timp par˛ial, Ónregistrate la I.T.M. Boto∫ani.

Din documentele prezentate de angajator s-a constatat c„ Ón cazul salariatului Glas Alexandru, cu v‚rsta sub 18 ani, angajat din data de 7 octombrie 2004, angajatorul nu a respectat prevederile legale referitoare la regimul de munc„ al minorilor, Ón sensul c„ Ón perioada 1 ianuarie 2005 — 27 ianuarie 2005, conform foii colective de prezen˛„, acesta a fost pontat cu c‚te 8 ore lucrate ∫i 8 ore suplimentare efectuate Ón ziua de s‚mb„t„, 22 ianuarie 2005, fapt ce contravine art. 109 din Codul muncii.

Prin urmare, fapta angajatorului de a Óncadra Ón munc„ minori cu nerespectarea condi˛iilor legale de v‚rst„ sau folosirea acestora pentru prestarea unor activit„˛i cu Ónc„lcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munc„ al minorilor s-a sanc˛ionat Ón cazul de fa˛„ cu avertisment, conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor.

## Chiar v„ rog.

S-a constatat c„ pentru doamna Iosub Ana, fost„ salariat„ a societ„˛ii, nu s-au achitat cele 58 de ore de munc„ suplimentar„ efectuate Ón perioada 1 decembrie 2004 — 15 martie 2005, prestate Ón zilele de s‚mb„t„. La verificarea statelor de plat„ din perioada 1 aprilie 2002 ∫i 31 decembrie 2004 s-a constatat c„ salariata Cosmiuc Ursache Sanda a acumulat un num„r de 640 de ore, eviden˛iate Ón rubrica îÓnvoiri“, f„r„ ca Ón dosarul personal al acestei salariate s„ se reg„seasc„ documente justificative.

Salariile de baz„ sunt stabilite cu respectarea prevederilor Hot„r‚rilor Guvernului nr. 2.346 din 2004. A∫ s„ri iar„∫i peste ni∫te am„nunte. Trebuie men˛ionat c„ angajatorul a fost sanc˛ionat cu avertisment Ón temeiul art. 5 alin. a) din Ordonan˛a Guvernului nr. 2/2001, pentru nerespectarea dispozi˛iilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 130/1999, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, privind obligativitatea de a prezenta lunar dovezile din care s„ rezulte plata contribu˛iilor sociale, fapt„ care constituie contraven˛ie ∫i se sanc˛ioneaz„ conform art. 14 din Legea nr. 130/1999.

Fa˛„ de cele prezentate s-au dispus Ón sarcina angajatorului urm„toarele m„suri obligatorii, cu termene concrete de Óndeplinire: clarificarea situa˛iilor celor 18 salaria˛i care se afl„ Ón faza de cercetare disciplinar„, nominaliza˛i Ón anexa nr. III a procesului-verbal de constatare, urm‚nd ca angajatorul s„ depun„ la I.T.M. Boto∫ani documenta˛ia necesar„, respect‚nd prevederile legisla˛iei Ón vigoare; angajatorul se angajeaz„ s„ respecte cu stricte˛e prevederile legale referitoare la regimul de lucru al salaria˛ilor minori; completarea registrelor generale de eviden˛„ a salaria˛ilor, cu respectarea dispozi˛iilor art. 5 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 247 din 2003; desemnarea de c„tre angajator a unei persoane care s„ efectueze opera˛iunile de Ónscriere Ón aceste registre, pentru c„ nu aveau pe cineva care s„ completeze registrele generale de eviden˛„ a salaria˛ilor; angajatorul va Ónregistra obligatoriu num„rul de ore Ón care salaria˛ii presteaz„ activitate conform realit„˛ii ∫i va supune aceast„ eviden˛„ controlului Inspec˛iei Muncii; va respecta cu stricte˛e prevederile art. 134 din Codul muncii referitoare la s„rb„torile legale.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat, ave˛i comentarii?

Œmi pare r„u c„ este timpul foarte Ónaintat, doamn„ pre∫edint„, dar am s„ abuzez o jum„tate de minut.

Cu tot respectul, domnule secretar de stat, sigur c„ exist„ lege, sigur c„ ea trebuie aplicat„ Ón spiritul ∫i litera ei. Din p„cate, la I.T.M. Boto∫ani... ∫i eu voi cere totu∫i Ón continuare o anchet„ asupra activit„˛ii acestui inspectorat teritorial de munc„, pentru c„ eu, de fapt, nu v-am reclamat ceea ce au f„cut cei de la îRapsodia Conf“, eu v-am spus c„ este o stare de lucruri negativ„ la acest inspectorat teritorial de munc„.

Vreau numai s„ fac dou„ preciz„ri, doamn„ pre∫edint„, ca s„ vede˛i cum se aplic„ legea Ón Rom‚nia. Una, c„ au lucrat pe 1 Decembrie, Óntr-adev„r, dar li s-a dat drumul la oameni, pe o Ón˛elegere scris„, pe care am ∫i depus-o la dosar, la domnul secretar de stat, o are la dumnealui — Ón seara asta, e adev„rat —, de pe 19 decembrie p‚n„ pe 10 ianuarie, s„ stea acas„, s„-∫i fac„ Sfintele S„rb„tori, pentru o zi, Ón Ón˛elegerea celor dou„ p„r˛i: sindicate ∫i patronat. Iar a doua chestiune, cu t‚n„rul acela de 17 ani care a fost admis la munc„, este vorba de o familie de 8 persoane. Probabil c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i, doamn„ pre∫edint„, foarte bine c„ Boto∫aniul este un jude˛ s„rac, cu locuri de munc„ relativ pu˛ine, dac„ nu chiar foarte pu˛ine, c„ industria confec˛iilor Ón lohn este Ón cea mai mare parte cea care absoarbe for˛a de munc„ din municipiul Boto∫ani. Deci e vorba de o familie de 8 persoane, cum v„ spuneam, mama, tata ∫i Ónc„ 6 copii. Din aceste 8 persoane, 5 persoane Ó∫i c‚∫tig„ existen˛a, Ón frunte cu mama, la aceast„ Óntreprindere, iar cel mai mic, pr‚slea, care are 17 ani, nu Ónt‚mpl„tor era b„gat la lucru, fiindc„ altfel, din ce-mi spunea ∫i mie, c„ a fost Ón audien˛„ la mine mama copilului: îDoarme acas„, dac„ nu-l iau cu mine o dat„, Ómpreun„ cu ceilal˛i!“

Dar, m„ rog, a∫a ∫tim noi s„ aplic„m legea Ón Rom‚nia...

V„ mul˛umesc totu∫i pentru Ón˛elegere.

™i eu v„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005

- ™i a∫tept un r„spuns care s„ ne arate ∫i activitatea

- I.T.M.-ului, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc.

E Ón regul„, mul˛umim.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vl„doiu, Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ rog, domnule secretar de stat, maximum 3 minute.

Mul˛umesc.

R„spunsul la interpelarea adresat„ de domnul deputat Aurel Vl„doiu e referitor la inexisten˛a unui c„min de b„tr‚ni Ón jude˛ul V‚lcea.

Administrarea ∫i finan˛area c„minelor pentru persoane v‚rstnice revine autorit„˛ilor locale pe raza c„rora se afl„ a∫ez„m‚ntul respectiv sau autorit„˛ilor jude˛ene. Din bugetul de stat se pot cofinan˛a cheltuielile de investi˛ii ∫i repara˛ii pentru unit„˛ile de asisten˛„ social„ din zonele defavorizate ∫i alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.

Deoarece Ón bugetul anului 2005 nu a fost prev„zut„ nici o sum„ alocat„ unor lucr„ri cu aceast„ destina˛ie, se pot identifica alte surse de finan˛are la care Consiliul Local al Comunei Milcoiu din jude˛ul V‚lcea, Ón proprietatea c„ruia se afl„ cl„dirile ce au nevoie de lucr„ri de reabilitare Ón vederea Ónfiin˛„rii unui c„min pentru v‚rstnici, poate apela.

™i avem Fondul na˛ional de solidaritate, Ónfiin˛at prin Ordonan˛a nr. 118/1999, aprobat„ prin Legea nr. 366/2001. Pentru a accesa acest tip de finan˛are, este nevoie de Óntocmirea unei documenta˛ii, care cuprinde: not„ de fundamentare, memoriu justificativ, deviz estimativ, investiga˛ii sociale de colectivitate. Direc˛ia de Munc„, Solidaritate Social„ ∫i Familie a Jude˛ului V‚lcea colaboreaz„ cu solicitantul Ón vederea Óntocmirii corecte ∫i complete a documenta˛iei ∫i o Ónainteaz„ ministerului pentru analiz„ ∫i promovarea unui proiect de hot„r‚re a Guvernului.

O alt„ modalitate este accesarea unor finan˛„ri din fonduri externe. Pentru aceasta este nevoie de elaborarea unui proiect de reabilitare a cl„dirilor men˛ionate, cu scopul Ónfiin˛„rii unui c„min pentru persoane v‚rstnice. Acest proiect este posibil s„ ob˛in„ finan˛are Ón cadrul unui program negociat Ón prezent cu reprezentan˛ii B„ncii Mondiale, destinat reabilit„rii ∫i construc˛iei de noi a∫ez„minte pentru persoane v‚rstnice.

Œn acest sens, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a transmis, la Ónceputul lunii aprilie 2005, o adres„ prin care se solicit„ consiliului jude˛ean s„ faciliteze realizarea de c„tre Direc˛ia de asisten˛„ social„ ∫i protec˛ie a copilului a unei evalu„ri a nevoilor de reabilitare a c„minelor existente ∫i a propunerilor de noi construc˛ii de c„tre Direc˛ia de asisten˛„ social„ ∫i protec˛ie a copilului. Datele colectate de minister vor constitui baza discu˛iilor privind finan˛„rile posibile Ón cadrul programului sus˛inut de Banca Mondial„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat? Nu este obligatoriu s„ interveni˛i, numai dac„ dori˛i.

O secund„, numai!

O informa˛ie suplimentar„, sigur, sau un comentariu.

Da, sunt mul˛umit Ón mare parte de r„spunsul dat de domnul secretar de stat. Vreau s„ Ól informez c„ din 2004 am preluat, fiind prefect, aceste blocuri de la Administra˛ia Domeniilor Statului la Consiliul Local al Comunei Milcoiu. Comuna Milcoiu nu poate s„ asigure cofinan˛area, Óntruc‚t este o comun„ s„rac„ ∫i nu au fonduri. Œn decembrie 2004 s-a aprobat o sum„ de 7 miliarde de lei de la Guvernul Rom‚niei, dar au fost refuza˛i de c„tre consiliul jude˛ean, Óntruc‚t au spus c„ nu mai pot s„-i cheltuiasc„ pentru c„ era timpul foarte scurt ∫i pentru licita˛ii ∫i s-a refuzat suma de bani.

Deci exist„ toat„ documenta˛ia la Ministerul Muncii, numai trebuie s„ g„sim, zicem noi, solu˛ii ∫i s„ finan˛„m acest c„min. Pentru c„ ei stau Óntr-o m‚n„stire ∫i pot s„ fie sco∫i Ón strad„ din zi Ón zi, stau numai prin bun„voin˛a episcopului de V‚lcea.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru interven˛ie, domnule deputat. Domnule deputat Mircia Giurgiu, dori˛i s„ se dezvolte r„spunsul sau numai Ón scris?

Nu ∫tiu c‚t e de lung.

Nu este prea lung.

V„ rog, domnule secretar de stat, r„spunsul pentru domnul deputat.

R„spunsul pentru domnul deputat Mircia Giurgiu, referitor la memoriul Asocia˛iei fo∫tilor solda˛i de la deta∫amentele de munc„ for˛at„ din Rom‚nia. Voi fi foarte scurt.

Legea nr. 309/2002, act normativ cu caracter reparatoriu, se refer„ la acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950— 1961, ∫i anume: o indemniza˛ie lunar„ neimpozabil„ pentru fiecare lun„ de stagiu militar efectuat„ Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii; asisten˛„ medical„ ∫i medicamente Ón mod gratuit, at‚t Ón tratament ambulatoriu, c‚t ∫i Ón timpul spitaliz„rii; scutirea de plata taxei de abonament la radio ∫i televizor. So˛ia celui decedat, din categoria celor care au efectuat stagiul militar la D.G.S.M., beneficiaz„ de o indemniza˛ie lunar„ egal„ cu 50% din indemniza˛ia ce s-ar cuveni so˛ului decedat, dac„ ulterior nu s-a rec„s„torit. Nivelul indemniza˛iilor acordate Ón baza Legii nr. 309/2002 se indexeaz„ anual, prin hot„r‚re a Guvernului, Ón func˛ie de evolu˛ia indicelui pre˛ului de consum.

Av‚nd Ón vedere c„ plata drepturilor stabilite de acest act normativ nu se face din bugetul asigur„rilor sociale, urmeaz„ ca Ómpreun„ cu institu˛iile centrale implicate s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 se analizeze oportunitatea acord„rii de noi facilit„˛i, Ón func˛ie de resursele financiare ce pot fi puse la dispozi˛ie Ón acest scop, precum ∫i de obiectivele asumate de Guvern prin Programul de guvernare pentru perioada 2005—2008.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat?

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Este vorba despre acele persoane care au fost trimise for˛at la munc„ Ón timpul stagiului militar, au lucrat c‚te 3 ani Ón mine, la construc˛ia de c„i ferate ∫i au dus-o foarte greu. ™i, pentru aceasta, v„ rog, dac„ se poate, s„ c„uta˛i s„ rezolva˛i solicit„rile lor. Mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Urmeaz„ r„spunsurile din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Domnul deputat Petru C„lian? Nu este Ón sal„ ∫i solicit„m s„ se transmit„ r„spunsul Ón scris.

Domnul deputat Mircea Costache este prezent Ón sal„.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Am o rug„minte, din cele dou„ interpel„ri numai cea referitoare la îSidex“ s„ se dezvolte, ∫i pe cealalt„ s„ o primesc Ón scris.

Deci strategia economic„ a produc˛iei de bunuri materiale pe termen scurt ∫i mediu va primi r„spuns Ón scris.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea privind situa˛ia postprivatizare a îSidex“ Gala˛i.

Domnul secretar de stat Cornel Chiriac, din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

## **Domnul Cornel Chiriac** _— secretar de stat la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

E foarte bine a∫a, pentru c„ r„spunsul la prima este dezvoltat, este deja pe vreo 5 pagini, o s„-l primi˛i Ón scris, e clar.

Procesul de privatizare al Combinatului Siderurgic îSidex“ Gala˛i a fost integral coordonat de c„tre Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, Ón prezent Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, inclusiv Ón ceea ce prive∫te monitorizarea postprivatizare a perioadei incluse Ón contractul de privatizare semnat cu reprezentan˛ii Grupului L.N.M. ISPAT.

Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, ca institu˛ie autoare ∫i coordonatoare a programului de restructurare a siderurgiei rom‚ne∫ti, a propus ∫i insistat Ón cadrul negocierilor de privatizare ca investitorul L.N.M. Holding ISPAT s„-∫i asume prin contract un plafon investi˛ional suficient de ridicat, pentru a se asigura viabilitatea financiar-economic„ a combinatului la nivelul criteriilor europene Óntr-un interval de timp c‚t mai redus. Acest lucru, completat de unele m„suri organizatorice ∫i

manageriale proprii Grupului L.N.M. Holding, au condus la rentabilizarea combinatului siderurgic Óncep‚nd cu anul 2003.

Œn ceea ce prive∫te activitatea comercial„ de la îSidex“, aceasta este circumscris„ strategiei de marketing a Grupului îMittal Steel“, primul mare produc„tor mondial de o˛el ∫i cu vast„ experien˛„ pe pia˛a mondial„ a o˛elului.

Œn contextul eforturilor generale privind procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ac˛ioneaz„ potrivit prerogativelor sale, Ón sensul unei practici comerciale corecte de pia˛„ liber„ pentru to˛i operatorii comerciali din industrie. Œn acest sens, Ón cadrul Ónt‚lnirilor periodice cu reprezentan˛ii îMittal Steel“ Gala˛i, sunt analizate aspectele principale privind derularea procesului de restructurare-viabilizare, inclusiv modul Ón care se deruleaz„ livr„rile combinatului pe pia˛a intern„ ∫i export. Pia˛a rom‚neasc„ a o˛elului este o pia˛„ liber„, f„r„ restric˛ii, ∫i concuren˛ial„, datorit„ elimin„rii complete a taxelor vamale, Ónc„ din anul 2002, la importurile din statele Uniunii Europene, CEFTA ∫i alte state cu care exist„ acorduri comerciale bilaterale.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œn parte, r„spunsul a atins una dintre problemele puse de noi Ón interpelare, ∫i anume a comportamentului discre˛ionar ∫i abuziv al S.C. îMittal Steel“ — S.A., cum i se spune acum, fost„ ISPAT îSidex“, fost„ Combinatul Siderurgic Gala˛i, dar nu s-a spus, corect ∫i concret, de ce totu∫i statul rom‚n nu reu∫e∫te s„ protejeze societ„˛ile comerciale dependente de produsele îMittal Steel“ ∫i care sunt obligate s„ cumpere cu 620 de dolari tona de tabl„ groas„ Ón Rom‚nia, Ón timp ce îMittal Steel“ vinde cu 500 de dolari tona de tabl„ groas„, acela∫i produs, Ón China? Mi se pare c„ nu g„sim echivalent Ón alte state, Ón Polonia, Ón Cehia, Ón cele care s-au desprins din acela∫i sistem ∫i care au procedat la privatiz„ri ale unor combinate de acela∫i profil, Ón care partenerul str„in, cel care a preluat combinatul, s„ practice pre˛uri discre˛ionare, s„ pun„ Ón inferioritate consumatorii de pe pia˛a intern„, iar statul respectiv s„ nu g„seasc„ metode de protejare a industriei proprii.

Eu am zis acolo, a∫a, mai afectiv, c„ muncitorii care au suportat p‚n„ Ón 1989 priva˛iuni pentru a construi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/25.IV.2005 combinatul, mai suport„ acum priva˛iuni ∫i groaza pierderii locului de munc„, pentru c„ fac fa˛„ cu greutate dificult„˛ilor de aprovizionare cu materie prim„ de la îMittal Steel“, fost„ ISPAT, fost„ Combinatul Siderurgic Gala˛i.

R„spunsurile Ónv„luitoare sunt bune, ne afl„m Ón sfera politicii, putem servi la ore t‚rzii îpolitic„ ∫i delicatese“, dar realit„˛ile sunt mult mai dure. Œnt‚lnirile noastre cu managerii unor societ„˛i comerciale ne pun Ón fa˛a acestor realit„˛i, care a∫teapt„ r„spunsuri mai concrete. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnule secretar de stat, dac„ dori˛i...?

## **Domnul Cornel Chiriac:**

Eu pot s„ v„ spun c„ noi avem acord de liber schimb cu 31 de state, se poate cump„ra sub pre˛ul lui îMittal Steel“, dac„ putem s„-i facem concuren˛„, putem interveni foarte pu˛in Ón ceea ce prive∫te pre˛ul lui îMittal Steel“, dar, din compara˛iile pe care le-am f„cut, s„ ∫ti˛i c„ pre˛ul de pe pia˛a rom‚neasc„ este corect, este Ón acord, este sub pre˛ul pe care Ól g„sim pe pia˛a european„. N-am reu∫it s„ g„sim produse sub pre˛ul lui îSidex“.

Noi am dori s„ g„sim lucrul acesta ∫i s„ introducem concuren˛a la nivelul îSidex“. îSidex“, este adev„rat, este juc„tor unic pe pia˛a rom‚neasc„, poate s„-∫i permit„, dar nu l-am g„sit Ón defect, Ónc„, Ón ceea ce prive∫te pre˛ul comunitar.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

S„ nu aib„ comportament de monopol! S„ lu„m Ón calcul ∫i facilit„˛ile pe care le are, fiscal ∫i nu numai!

## **Domnul Cornel Chiriac:**

™tim ce a avut, nu apar˛ine actualului Guvern, cu p„rere de r„u.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Nu apar˛ine actualului Guvern, dar apar˛ine Rom‚niei!

E Ón regul„. Mul˛umesc mult de tot, domnule secretar de stat.

Ast„zi, din cele 42 de interpel„ri, la 3 s-a cerut am‚narea r„spunsurilor, 39 s-au solu˛ionat, Óntr-o ∫edin˛„maraton care a dep„∫it ora 20,30.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ lua˛i act de protestul meu Ón leg„tur„ cu urm„torul aspect: afar„ a fost anun˛at c„ primesc r„spuns Ón seara asta ∫i pentru asta am ∫i stat, de la Ministerul Finan˛elor, ∫i dumneavoastr„ dup„ dou„ ore a˛i anun˛at c„ cere am‚narea. S„ scrie afar„ aceast„ chestiune!

™i eu Ómi gestionez timpul cum cred eu de cuviin˛„, s„ nu-mi fac„ cineva mie programare!

## **Doamna Daniela Popa:**

Este Ón regul„. V„ mul˛umesc. Œnchidem ∫edin˛a. O sear„ bun„!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007468]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 49/25.IV.2005 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 61.600 lei vechi/6,16 lei noi