Stenogramă plen

Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, cu cei prezen˛i deocamdat„.

Œncepem cu declara˛iile politice ∫i vom vota ordinea de zi dup„ aceea.

Œl invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ doamna senator Viorica Moisuc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Construc˛ia european„ a trecut printr-o s„pt„m‚n„ neagr„. Votul negativ cu care francezii ∫i olandezii au penalizat clasa politic„ ridic„ reale semne de Óntrebare privind redactarea Tratatului constitu˛ional. Sigur, cele dou„ e∫ecuri nu pun Ón pericol politica de extindere, dar subliniaz„ necesitatea de a respecta strict criteriile de aderare ∫i de a optimiza comunicarea cu cet„˛enii europeni.

™i pentru Rom‚nia a fost o s„pt„m‚n„ furtunoas„. Comisarul european pentru extindere Olli Rehn declara joi, citez: îComisia european„ va acorda cartona∫e galbene Rom‚niei ∫i Bulgariei pentru Ónt‚rzierea implement„rii reformelor necesare ader„rii la Uniunea European„“. Domeniile pentru care ˛ara noastr„ va fi aten˛ionat„ vizeaz„ 7 direc˛ii, printre care: justi˛ia, lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i achizi˛iile publice. Realizarea reformelor Ón domeniile precizate este decisiv„ pentru a evita activarea clauzei de salvgardare. Iat„ c„ demersurile mele repetate, at‚t prin declara˛ii politice sus˛inute s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„ Ón fa˛a dumneavoastr„, dar ∫i prin ini˛iativa legislativ„ privind controlul achizi˛iilor publice, se dovedesc a fi Ón graficul de sarcini care ne revin nou„, parlamentarilor. Nu voi abdica Ón toat„ legislatura de la credin˛a mea neclintit„ c„ numai oamenii politici cura˛i, f„r„ afaceri subterane cu bani publici, pot ∫i trebuie s„ decid„ asupra destinelor acestei ˛„ri.

## Stima˛i colegi,

E∫ecul guvern„rii trecute Ón ac˛iunile de combatere a corup˛iei au ajuns deja un refren preluat de toate organismele interna˛ionale. Œn aprilie, Raportul na˛ional asupra corup˛iei, realizat de îTransferes International“ avertizeaz„: îStrategia ∫i planul de combatere a corup˛iei au sucombat Ón 2004. Corup˛ia reprezint„ problema cea mai mare Ón ceea ce prive∫te aderarea Rom‚niei la Uniunea European„“. Parlamentarii europeni atrag aten˛ia Ón cel mai serios mod c„ raportul de ˛ar„ din toamn„ va fi hot„r‚tor Ón decizia de activare a clauzei de salvgardare pentru ˛ara noastr„. La r‚ndul s„u, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, domnul Jonathan Sheele, a subliniat c„ îGuvernul nu-∫i poate permite s„ piard„ nici o singur„ zi, pentru c„ f„r„ accelerarea eforturilor Ón sectoarele-cheie exist„ riscul

major ca Rom‚nia s„ nu fie capabil„ s„ adere la 1 ianuarie 2007.

Referitor la domeniile cu problemele grave, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia nominalizeaz„, din nou, justi˛ia ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Votul electoratului a vrut ca noi s„ acoperim aceast„ dificil„ legislatur„ prin mandatul nostru. Ar fi un gest iresponsabil al clasei politice dac„ prin iner˛ia ∫i lipsa de fermitate fa˛„ de ho˛i am pune Ón pericol data ader„rii. ™i dac„ tot am amintit de ho˛i, v„ propun s„ nu mai vorbim despre m„suri Ómpotriva corup˛iei ∫i s„ declan∫„m o campanie na˛ional„ de urm„rire a corup˛ilor. Popula˛ia, dar ∫i institu˛iile europene, a∫teapt„ de la noi cazuri noi, clare, de punere sub acuza˛ie ∫i de condamnare a marilor corup˛i. Sunt deja cunoscute, arhicunoscute metodele de instrumentare a dosarelor prin care indivizi din lumea interlop„ au fost elibera˛i o dat„, de dou„ ori, de trei ori, p‚n„ la prescriere. Asta nu e lupta Ómpotriva corup˛ilor, asta este complicitate la furt.

F„r„ o concentrare masiv„ a for˛elor implicate, f„r„ o justi˛ie liber„ risc„m s„ arunc„m ˛ara definitiv Ón m‚inile ho˛ilor. ™i rom‚nii, dragi colegi, nu ne vor ierta niciodat„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator George Sabin Cuta∫.

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ m„ refer pe scurt la una dintre problemele foarte importante ∫i foarte actuale, ∫i anume principiul na˛ionalit„˛ilor ∫i Tratatul de pace de la Trianon.

An de an asist„m la spectacolul jalnic al nostalgicilor Ungariei Mari, Ón ziua de 4 iunie, c‚nd, la Paris, Ón urm„ cu 85 de ani, s-a semnat Tratatul de pace Óntre Ungaria ∫i puterile aliate ∫i asociate.

An de an ne Óntreb„m de ce ∫i cui folose∫te at‚ta desf„∫urare de for˛e, at‚ta Óncr‚ncenare, at‚ta manipulare a opiniei publice, at‚ta ur„. Cum poate fi compatibil spiritul european cu astfel de idei ∫i manifest„ri?

Œn acest context, permite˛i-mi s„ merg pu˛in Ónapoi pe firul istoriei ∫i s„ pun Ón lumin„ c‚teva aspecte ale afirm„rii principiului na˛ionalit„˛ilor Ón acei ani.

Œn ale sale 14 puncte, pre∫edintele Wilson spunea Ón punctul 10, citez: îPopoarele Austro-Ungariei trebuie s„ aib„ posibilitatea s„ se dezvolte autonom“, idee respins„ ferm de aceste popoare, care socoteau c„ vremea autonomiei Ón cadrul conglomeratului care era AustroUngaria trecuse de mult.

Un grup de parlamentari rom‚ni care se afla la Paris a trimis o telegram„ pre∫edintelui Wilson, Ón care precizau, printre altele: îAutonomia nu ar constitui dec‚t o perpetuare a faptului c„ o minoritate austro-ungar„ domin„ prin for˛„ marea majoritate de 30.000.000 de suflete. Rezolvarea situa˛iei nu putea fi alta“, se ar„ta Ón document, îdec‚t crearea statelor na˛ionale libere ∫i unitare Ón frontierele lor etnice“.

Consiliile na˛ionale ale rom‚nilor, cehilor ∫i slovacilor, s‚rbilor, croa˛ilor ∫i slovenilor, polonilor, au ac˛ionat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 coordonat ∫i unitar prin toate mijloacele pentru renun˛area la perpetuarea Óntr-o form„ sau alta a anacronicului Imperiu Habsburgic, determin‚nd modificarea pozi˛iei Statelor Unite, Ón mai 1918.

Un rol deosebit l-a avut Congresul na˛iunilor asuprite din Austro-Ungaria, ˛inut la Kiev la 16/27 noiembrie 1917, Ón prezen˛a a 10.000 de delega˛i ai acestor na˛iuni, ∫i Congresul na˛iunilor asuprite din Europa Central„, ˛inut la Roma la 28 martie/9 aprilie 1918.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator George Sabin Cuta∫, din partea Partidului Conservator. Urmeaz„ domnul senator Adrian Cioroianu.

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este un apel pentru accelerarea ac˛iunilor de lobby Ón vederea ratific„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„, Ón toate cele 25 de ˛„ri membre.

Œn contextul evolu˛iei din ultima s„pt„m‚n„ privind votul negativ acordat Constitu˛iei europene de locuitorii Fran˛ei ∫i Olandei, consider necesar s„ intensific„m ∫i s„ nuan˛„m rela˛iile de cooperare interparlamentare, la nivelul grupurilor de prietenie Ón special, cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

Fac acest apel Ón special c„tre to˛i pre∫edin˛ii ∫i parlamentarii membri ai grupurilor de prietenie cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Este necesar„, acum, mai mult ca oric‚nd, mobilizarea eforturilor Óntr-o ac˛iune concertat„ a parlamentarilor membri ai acestor grupuri, pentru a identifica ∫i l„muri posibilele aspecte ∫i percep˛ii negative legate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Œn paralel, consider util„ stabilirea unui program de consult„ri ∫i schimburi de informa˛ii cu reprezentan˛ii misiunilor diplomatice ale acestor ˛„ri la Bucure∫ti.

Am dorit s„ fac aceast„ declara˛ie pentru c„ am constatat, s„pt„m‚na trecut„, c‚nd am participat la lucr„rile Grupului parlamentar al Partidului Popular European de la Bucure∫ti, c„ exist„, Ón continuare, o anumit„ rezerv„, chiar ∫i la nivelul unor parlamentari europeni, cel pu˛in Ón leg„tur„ cu momentul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Œmi exprim speran˛a, ca urmare a acestor ac˛iuni la nivel interparlamentar ∫i al misiunilor diplomatice, c„ ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„ va fi realizat Ón termen, Ón toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Radu Mardare.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ ziua, stima˛i colegi!

Permite˛i-mi s„ Óncep prin a mul˛umi colegilor mei, domnul senator Mereu˛„ ∫i domnul senator Oprea, pentru faptul c„ mi-au cedat minutele Ón aceast„ zi foarte aglomerat„.

Doamnelor ∫i domnilor, din nepl„cere, mare nepl„cere — trebuie s„ v„ m„rturisesc — trebuie s„ v„ spun, din nou, c‚teva lucruri despre o institu˛ie a societ„˛ii noastre ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte, la r‚ndul dumneavoastr„, s„ m„ Óntrerupe˛i Ón momentul Ón care se epuizeaz„ minutele alocate.

A∫ vrea s„ v„ spun, a∫adar, c‚teva cuvinte despre Radio ∫i ceea ce spun se adreseaz„, Ón egal„ m„sur„, tuturor grupurilor parlamentare.

Œn ultimele zile, cum bine ∫ti˛i, mar˛i, am avut, Ón Comisiile pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ o audiere a celor doi pre∫edin˛i directori generali ai institu˛iilor Societatea Rom‚n„ de Radio ∫i cea de Televiziune. Argumentul principal al domnului ™euleanu a fost o cre∫tere a audien˛ei postului Radio Rom‚nia Actualit„˛i, Ón ultima perioad„, pe care sigur c„ Domnia sa, Ón calitate de ∫ef, ∫i-o arog„.

Acum, trebuie s„ v„ spun c„ este un mic truc la mijloc. S-a f„cut, Óntr-adev„r, un raport, I.M.A.S.-ul, al„turi de Radio. Se vorbe∫te de o cre∫tere a cotei de pia˛„ la 23,8%. Sunt cifre pe care, poate, nu to˛i le Ón˛elegem foarte bine, dar vreau s„ v„ spun, s„ v„ simplific, oarecum, explic‚ndu-v„ c„ aceast„ cre∫tere se Ónregistreaz„, practic, din septembrie 2004. Din punctul meu de vedere apropierea campaniei electorale este cea care a crescut cota de ascult„tori pe Radio Rom‚nia Actualit„˛i, dat fiind faptul c„, a∫a cum bine ∫ti˛i, postul are mai multe ∫tiri politice dec‚t posturile locale, regionale sau private cu care intra Ón competi˛ie.

Doar un lucru vreau s„-l Óntreb Ón mod public pe domnul ™euleanu: cum se explic„ ∫i dac„ este adev„rat c„ unul dintre subalternii Domniei sale, anume Victor Zidaru, este, Ón acela∫i timp, angajat cu carte de munc„ la S.R.R., este director executiv al A.R.A. — Asocia˛ia Rom‚n„ pentru Audien˛e — ∫i dac„ mai este angajat la I.M.A.S.? Nu po˛i s„ fii, Ón acela∫i timp, ∫i la I.M.A.S., ∫i Ón Radio, ∫i s„ centrezi, ∫i s„ Ónscrii, cum se spune Óntr-un limbaj mai cur‚nd microbistic dec‚t... Este numai unul dintre dubiile care rezult„ Ón leg„tur„ cu acest sondaj.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit la microfon pe domnul senator Radu C„t„lin Mardare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnule pre∫edinte, am dreptul la replic„, mi s-a pomenit numele.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

P„i, la urm„ v„ dau dreptul la replic„.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu am r„bdare s„ a∫tept, pentru c„ nu am timp.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dup„ ce vorbe∫te domnul senator Radu C„t„lin Mardare.

Asta e regula, cutuma.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Mardare.

## **Domnul Radu C„t„lin Mardare:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cuprin∫i de febra ultimelor evenimente, era c‚t pe ce s„ ne scape un subiect foarte drag multor oameni politici, cel pu˛in p‚n„ nu demult, cel al baronilor locali ∫i al capitalismului de cumetrie. Noroc cu str„dania unor jurnali∫ti, care au reu∫it s„ aduc„ la lumin„ fapte ∫i merite pe care oameni ale∫i din ˛inutul Aradului, din modestie, de bun„ seam„, se sfiau a ni le face cunoscute.

Am aflat, astfel, c„, prin inginerii financiare, un membru marcant al Partidului Democrat, ast„zi viceprimministru, socru al primarului ∫i cum„tru cu liderul maxim, a ajuns s„ preia controlul asupra unei societ„˛i care administreaz„ 240 de spa˛ii comerciale ∫i aproape 2.000 de locuin˛e, Ómpreun„ cu un prieten apropiat al ginerelui primar. Acum, pentru c„ a ie∫it la iveal„, ne anun˛„ c„ au adus prada Ónapoi. Mul˛umim, dar tentativa se premiaz„.

Am aflat, de asemenea, c„ firma celor doi, trei sau c‚˛i or mai fi s-a l„comit la nenum„rate contracte pe bani publici, care, neadjudec‚ndu-se cu licita˛ie, au condus triumfal c„tre negocieri cu o singur„ surs„, a lor, c‚∫tig„toare. Dumnealor ne scot ochii cu pretinsa legalitate a opera˛iunilor comise, dar nici nu e vorba despre asta, ci de moralitate ∫i de bun-sim˛.

V„ merita˛i cu prisosin˛„ titlurile de baroni locali ∫i locurile de cinste Ón orice manual de ini˛iere Ón capitalismul de cumetrie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, un minut drept la replic„.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Mi s-a pomenit numele, domnule pre∫edinte, de dou„ ori ∫i nu-mi place s„ r„m‚n dator, nici Ón bine, nici Ón r„u.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Bine c„ te pomene∫te cineva...

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œi dau o veste bun„ domnului senator Adrian Mihai Cioroianu, tot Ói place d‚nsului s„ dea ve∫ti bune sau ve∫ti rele. Sunt de acord Óntru totul cu ce a spus d‚nsul, am fost ˛inut la curent cu Comisia de investiga˛ie, s„ spun, nu de anchet„, c„ e prea dur, a activit„˛ii de la Radio ∫i de la Televiziune. Nu numai la Radio nu am fost invitat eu ∫i domnul Traian B„sescu, dar n-am fost invita˛i nici la Televiziunea Rom‚n„. Se Ómplinesc 7 luni de c‚nd eu n-am mai intrat Ón postul public de televiziune, de la campania electoral„ din noiembrie 2004. Deci sunt 7 luni, acum, Ón iunie, de c‚nd un ∫ef de partid parlamentar, un vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei nu exist„ pentru postul public de televiziune, Ón schimb, unii sunt de dou„, trei, patru ori pe s„pt„m‚n„. Nu mor s„ apar toat„ ziua acolo, sunt at‚tea posturi private pe care chiar le refuz, dar asta arat„ o tendin˛„, arat„ o politic„.

Ce are cu mine domnul — cum Ól cheam„ pe acesta... — Valentin Nicolau? Ce are cu mine sau ce are cu partidul nostru?

Din stenogramele pe care le-am citit cu mare aten˛ie, dar ∫i din alte informa˛ii, am tras eu concluzia c„ ∫i la Radio, ∫i la TVR sunt abuzuri financiare foarte grave. Œnsu∫i faptul c„ am‚ndoi ∫i-au atribuit salarii de 5 ori mai mari dec‚t un salariu de senator. C‚nd ai 107.000.000 de lei Ón m‚n„, tu, Drago∫ ™euleanu ∫i tu, Valentin Nicolau — ∫i la ora aceea noi aveam 20.000.000 de lei Ón m‚n„, ∫i tot eram pe pagina Ónt‚i a ziarelor c„ sec„tuim ˛ara ∫i c„ avem indemniza˛ii de ∫edin˛„ foarte mari —, c‚nd au asemenea salarii colosale, de trei ori mai mari dec‚t salariul pre∫edintelui ˛„rii, la acea vreme, ei Ón∫i∫i ∫i-au f„cut salarii pentru ei Ón∫i∫i. Dar nu se mai respect„ nici o lege Ón ˛ara asta? Sunt feude proprii? Sunt stat Ón stat? Fiecare ∫i-a c„p„tuit prietenii, Drago∫ ™euleanu pe George Asztalos, pe Dan Puican, pe nu mai ∫tiu cine, le-a dat salarii sau prime de 40 — 50.000.000 de lei pe lun„...

Domnule coleg, suntem pe drept la replic„.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Imediat termin. La Televiziune sunt c‚te dou„, trei feti∫cane, ca s„ vorbesc civilizat, care prezint„ starea vremii, una Ón ˛ar„, una peste hotare, una Ón cosmos, una c‚nd plou„, una c‚nd e soare. Ale cui or fi alea? Ce se ascunde aici? Chiar „∫tia ne cred pro∫ti?

Iat„ care e concluzia mea, stimate colege ∫i stima˛i colegi din Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.: noi suntem de acord cu schimbarea acestor doi directori generali, care au comis grave abuzuri ∫i au sfidat popula˛ia, Ón primul r‚nd prin aberanta tax„ de Radio ∫i Televiziune, care i-a jefuit pe pensionari, mai ales. Dar aici e gre∫eala dumneavoastr„: spune˛i, la negocierile cu noi, cu cine vre˛i s„ veni˛i, pentru c„ ne e team„ de necunoscut. Dac„ se vine iar„∫i, ca Ón guvernarea C.D.R.—U.S.D.—U.D.M.R. din 1996—2000, cu Alina Mungiu-Pippidi, nu putem, ne vom opune, nu e normal a∫a ceva.

Veni˛i cu oameni rezonabili, cu buni profesioni∫ti, care s„ fac„ — dac„ vre˛i — o politic„ a interesului na˛ional, nu de partid ∫i Ón dou„, trei zile se rezolv„ toat„ chestiunea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Are cuv‚ntul doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare. Ave˛i 4 minute la dispozi˛ie.

Urmeaz„ domnul senator Nicolae Petru Io˛cu.

V„ rog, doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

M„ voi referi Ón declara˛ia mea politic„ la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor, pe care v„ m„rturisesc c„, analiz‚ndu-l, m-am Óntrebat c‚˛i pa∫i mai sunt p‚n„ c‚nd ni se va propune s„ schimb„m ∫i numele Rom‚niei, probabil, Ón Republica Minorit„˛ilor Na˛ionale.

Adoptarea acestui proiect de lege, dac„ se va realiza, va reprezenta o mare pat„ pe obrazul guvernan˛ilor, dar ∫i al nostru, al tuturor, pe care istoria nu o va ∫terge, ci o va ad‚nci.

Din 1990 Óncoace se tot fac concesii. Prin politica pa∫ilor m„run˛i, s-a ajuns s„ ne Óntreb„m, Ón propria noastr„ ˛ar„, dac„ mai suntem Ón Rom‚nia sau Ón ˛ara care rezult„ din tot soiul de pl„cu˛e ∫i indicatoare.

Voi exemplifica dispozi˛iile cras neconstitu˛ionale ale acestui proiect de lege prin c‚teva exemple:

1) Se recunoa∫te dreptul minorit„˛ilor de a folosi simboluri na˛ionale ∫i de a organiza s„rb„tori na˛ionale proprii.

Constitu˛ia, Ón art. 12, reglementeaz„ simbolurile na˛ionale ∫i Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei. Œntr-un stat unitar nu pot exista mai multe simboluri ∫i mai multe s„rb„tori na˛ionale.

- 2) Se propune ca toate disciplinele, inclusiv geografia

- ∫i istoria, s„ se Ónve˛e Ón limba minorit„˛ilor. Ni se face o concesie, Óns„, cu limba rom‚n„.

- 3) Se consacr„ dreptul structurilor minorit„˛ilor de a

- stabili contacte interna˛ionale f„r„ avizul Ministerului Afacerilor Externe.

™i Ón statele federale, doamnelor ∫i domnilor colegi, astfel de contacte presupun ∫i impun avizul ministerului de specialitate.

4) Se propune publicarea actelor autorit„˛ilor centrale, la cererea minorit„˛ilor, Ón Monitorul Oficial, Ón limba acestor minorit„˛i.

5) Se recunoa∫te dreptul de˛inu˛ilor de a-∫i folosi limba matern„ Ón penitenciare, ca ∫i c‚nd i-ar fi Ómpiedicat cineva s„-∫i foloseasc„ limba matern„ p‚n„ acum.

Œns„, legifer‚ndu-se, gardienii vor fi obliga˛i s„ Ónve˛e ∫i s„ cunoasc„ aceast„ limb„, ca ∫i poli˛i∫tii, de altfel. Pentru c„ v„ anun˛ c„ ∫i examenele de la ∫coala de ∫oferi se pot organiza Ón limba minorit„˛ilor.

Domnul senator Nicolae Petru Io˛cu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Petru Nicolae Io˛cu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ Óncep, Ónainte de a intra Ón declara˛ia politic„, s„ aduc doar o corectur„. Nu ∫tiu dac„ prin alte p„r˛i, dar la Arad, din c‚te ∫tim, cu 13,5% nu de˛ii controlul unei societ„˛i, iar, spre o mai bun„ informare, cei care participaser„ la acea majorare de capital au renun˛at la aceast„ majorare de capital, iar referitor la spa˛ii, s„ ∫ti˛i c„ ele intr„ la un serviciu al Prim„riei, ∫i nu Ón aceast„ societate. C‚t despre baroni, cred c„ mai trece mult timp p‚n„ s„ Ói desprindem de P.S.D. ca leg„tur„.

Am s„ trec la declara˛ia mea politic„ care face referire la situa˛ia Ón care se afl„ sutele de mii de rom‚ni din Valea Timocului.

La nord de Dun„re, Ón Voivodina, tr„iesc peste 30.000 de rom‚ni, care reprezint„ 2% din popula˛ia provinciei, fiind majoritari Ón 17 localit„˛i.

Aici, Ón Voivodina, rom‚nii au dreptul la biserici, la ∫coli ∫i la pres„ Ón limba rom‚n„. Rom‚nii de aici au intrat Ón componen˛a Serbiei Ón anul 1918 ∫i Rom‚nia a purtat lungi tratative cu statul vecin, pentru a le da m„car at‚tea drepturi c‚te aveau sub Imperiul Austro-Ungar.

La sud de Dun„re tr„iesc, Ón mod oficial, dup„ recens„m‚ntul din anul 2002, peste 45.000 de rom‚ni ∫i valahi. Dar aceast„ cifr„, de∫i oficial„, nu este una corect„, ∫i acest lucru se datoreaz„ faptului c„ recens„mintele sunt confuze ∫i Ómpart acela∫i grup etnic, adic„ rom‚nii, Ón dou„ categorii: rom‚ni ∫i vlahi.

Liderii rom‚nilor de acolo spun c„ ei tr„iesc Ón propor˛ie Ónsemnat„ Ón 300 de sate ∫i 20 de ora∫e, din

care ˛inuturile numite popular: Timoc, Homolie, Craina Negotinului ∫i fi‚rna Reca, ∫i c„ num„rul lor se ridic„ la 400.000 persoane.

Ei au intrat Ón componen˛a Serbiei Ón 1833. Sub turci avuseser„ slujbe religioase Ón limba rom‚n„ ∫i li se spunea valahi, pentru c„ a∫a le spunea, la 1800, tuturor rom‚nilor.

O dat„ cu preluarea puterii de c„tre s‚rbi, slujba religioas„ a devenit obligatorie Ón slavon„, iar c‚nd au ap„rut ∫coli, acestea au fost exclusiv de limb„ s‚rb„.

Nici ast„zi sutele de mii de rom‚ni timoceni nu au dreptul s„ foloseasc„ nici m„car un cuv‚nt Ón limba lor Ón ∫coli, biserici sau Ón mass-media.

Are cuv‚ntul domnul senator Ion Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

## **Domnul Ion Chelaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat interven˛ia de ast„zi: î _Quo vadis, dominium, quo vadis, justitia_ ?“

Prin Ónvestitura ce ne-a fost acordat„, suntem o institu˛ie obligat„ s„ priveasc„ Ón viitorul apropiat, adic„ spre 2007 ∫i spre Europa.

Parlamentul, ca putere reprezentativ„, pozitiv„, de prim rang, care trebuie s„ elaboreze legi conforme cu energiile sociale ∫i pulsul social existent Óntr-un anume moment, este cel pe care noi l-am constituit. Or, Rom‚nia, responsabil„, acum, dore∫te s„ se integreze Ón Europa. Aceasta este finalitatea care trebuie s„ ordoneze ∫i s„ subordoneze toate ac˛iunile noastre legislative, indiferent c„rui partid politic apar˛inem.

Guvernul care elaboreaz„ proiectele de lege este reprezentativ Ón rang secund ∫i activitatea sa indic„, mai cu seam„, optica ∫i interesele unui partid sau coali˛ii politice.

Integrarea european„ presupune, Ón mod neÓndoielnic, acordarea legisla˛iei na˛ionale la valorile ∫i principiile consacrate ∫i func˛ionale ale celei europene.

Atribu˛iile esen˛iale ale unei bune legisla˛ii sunt, Ón principal, coeren˛a interioar„, claritatea ∫i concizia. Din perspectiva acestor atribute, Óntregul pachet legislativ de 18 acte normative, propuse de Guvern, este, de la Óntreg la detaliu, discutabil. Afirm aceasta Ón principal ca jurist, ∫i abia apoi ca politician aflat Ón opozi˛ie.

R„spunderea legislativ„ ne apar˛ine nou„, Ón Óntregime, Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor. Proiectele de lege propuse acum, despre care Guvernul afirm„ c„ îÓ∫i asum„ r„spunderea“, poart„ pecetea orgoliului guvernamental, evident, partinic.

Mie, ca social-democrat, mi se pare c„ actualul Guvern a procedat motivat de ambi˛ie c‚nd ∫i-a propus s„ ating„, cu inten˛ie reformist„, dreptul propriet„˛ii, sistemul justi˛iei na˛ionale, procedura judiciar„.

Ambi˛ia politic„ este altceva dec‚t voin˛a politic„, ambi˛ia poate fi periculoas„: Guvernul a promis un

pachet de legi de importan˛„ social„ cople∫itoare ∫i chiar l-a propus. Iat„-l!

Nu reiese de nic„ieri, Óns„, grija fa˛„ de consecin˛e. Modelele legislative propuse par s„ survoleze, f„r„ punct de tangen˛„, ecua˛ia logic„ Ón care s„ se a∫eze urm„toarele concepte: legisla˛ie, sistem de drept, dreptate social„, justi˛ie.

Invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Onorat„ asisten˛„,

Ca ∫i declara˛ia de s„pt„m‚na trecut„ a colegului meu, declara˛ia mea vorbe∫te despre necesitatea introducerii votului uninominal la alegerile parlamentare din Rom‚nia. Subiectul este aproape uitat de politicieni ∫i de opinia public„, Ón ultimul timp. Este un subiect care apare brusc Óntotdeauna cu un an Ónaintea alegerilor parlamentare, dar dispare rapid, fiind mai degrab„ o manevr„ electoral„ ∫i nicidecum o ini˛iativ„ serioas„.

Revin la aceast„ tem„, pentru c„ i-a∫ Óntreba pe cei ce sunt convin∫i c„ prin votul uninominal ar intra Ón Parlament persoane cu notorietate c‚∫tigat„ Ón orice alt domeniu dec‚t cel politic, dac„ au aceast„ impresie despre primarii lor. Introducerea votului uninominal Ónseamn„ distrugerea parvenitismului Ón politic„. Aleg„torii s-au s„turat de parlamentari care odat„ ajun∫i Ón Capital„ mai trec prin jude˛e doar la 1 decembrie ∫i la inaugur„ri cu panglici. Ei vor s„-i vad„ pe parlamentari c‚t mai des, pentru c„ numai a∫a se vor sim˛i proteja˛i. Iar din 10 parlamentari, c‚t are un jude˛, s„ zicem, doar doi-trei se comport„ ca atare ∫i se mai intereseaz„ de aleg„tori dup„ ∫ampaniile electorale. Ceilal˛i se consider„ politicieni Ónn„scu˛i, care uit„ de unde au plecat. Ei nu ˛in seama de cine i-a votat, pentru c„ ∫tiu c„ au ajuns pe liste nu prin dorin˛a electoratului, ci prin jocuri de culise. Tocmai de aceea ei nu se consider„ responsabili fa˛„ de aleg„tori. Tremur„ doar Ón fa˛a mai-marilor care i-au pus pe liste.

Votul uninominal Ói va da o mult mai mare responsabilitate parlamentar„ unui rom‚n. ™i doar parveni˛ilor le este team„ de responsabilitate. Votul pe persoan„ Ói va elimina pe politicienii amatori. ™tim cu to˛ii asta ∫i trebuie s„ demonstr„m o dat„ pentru totdeauna c„ nu ne este team„ de competi˛ie. C‚t timp se vor vota liste, ∫i nu candida˛i Ón parte, ar„t„m c„ ne este fric„ s„-i privim Ón ochi pe aleg„tori, iar oamenii au sim˛it asta ∫i au amendat politica la ultimele alegeri. Absenteismul la urne dovede∫te c„ oamenii nu mai au Óncredere prea mare Ón politicieni. ™i asta pentru c„ li s-a cerut s„ voteze liste, ∫i nu persoane. Pe listele fiec„rui partid s-au reg„sit oameni transforma˛i peste noapte din simpli membri de partid Ón candida˛i cu ∫anse la Parlament. Poporul a v„zut acest lucru ∫i a refuzat s„ mai voteze.

Invit la microfon pe domnul senator Daea Petre, de la Grupul parlamentar social-democrat, ∫i urmeaz„ domnul senator Mircea Mereu˛„.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îArogan˛a puterii ∫i lipsa de dialog, descoperite de realitatea zilnic„“.

Indiferent unde te afli, Ón ce zon„ te pozi˛ionezi, realismul ∫i responsabilitatea trebuie s„ fie puse Ón agenda preocup„rii zilnice. Œn interven˛iile pe care le-am avut Ón Senatul Rom‚niei am c„utat s„-mi exprim un punct de vedere izvor‚t din dorin˛a sincer„ de a contribui la actul construc˛iei. Am folosit analiza prezent‚nd-o direct, Ón dimensiunea realit„˛ii. Am folosit uneori metafora pentru a sensibiliza oamenii politici, atr„g‚nd aten˛ia puterii asupra unor gre∫eli care ne pot afecta pe to˛i, dar, Ón primul r‚nd, pe cei Ón numele c„rora suntem Ón Parlamentul Rom‚niei.

Spuneam Ón data de 14 aprilie Ón Senatul Rom‚niei c„ introducerea mecanismului de subven˛ionare Ón agricultur„ folosind cupoane este o gre∫eal„. Am spus atunci c„ bonurile valorice vor fi tranzac˛ionate Ón pie˛e ca Ón perioada 1997—2000. Puterea contrazicea vehement, preciz‚nd c„ sunt personalizate ∫i nu se va Ónt‚mpla a∫a ceva. Realitatea: Daea Petre nu are teren, deci nu are dreptul de a primi cupoane. Dar, totu∫i, are. De unde? Din pia˛„, cump„rate astfel: cupon de 25.000 lei cump„rat cu 15.000 lei. Cupon de 500.000 lei cump„rat cu 250.000 lei. Cupon de 1 milion cump„rat cu 500.000 lei. Spuneam c„ introducerea cupoanelor va duce la scumpirea input-urilor Ón agricultur„. Puterea contrazicea, spun‚nd c„ nu este adev„rat. Ast„zi, acelea∫i Óngr„∫„minte, Ón aceia∫i saci, cu aceea∫i greutate, au pre˛uri diferite: 450.000 lei pe sac, dac„ se cump„r„ cu banii jos, 650.000 lei pe sac, dac„ se cump„r„ cu bonuri valorice. De oriunde pute˛i s„ cump„ra˛i la aceste pre˛uri. Spuneam c„ nu se acord„ subven˛ii la cultura porumbului; vor r„m‚ne importante suprafe˛e necultivate. Puterea nu era de aceea∫i p„rere, contrazic‚nd cu vehemen˛„ realitatea zilnic„. Ast„zi, sunt suprafe˛e imense necultivate. Acestea pot fi v„zute peste tot Ón ˛ar„. Spuneam c„ se dau afar„ speciali∫ti din fruntea unor institu˛ii pentru a r„spunde la unele comenzi politice. Oameni cu experien˛„, bine preg„ti˛i, cu rezultate bune, sunt Ónlocui˛i cu cei cu carnete de partid. Puterea a negat tot timpul invoc‚nd criteriul performan˛ei, al competen˛ei. Realitatea zilnic„: la Direc˛ia Apelor PrutIa∫i, Sistemul de Gospod„rire a Apelor — Gala˛i, a fost schimbat din func˛ia de director domnul Dobrea Dan, inginer Ón construc˛ii hidrotehnice, ∫i a fost numit Carachiiulea Nelu, de profesie jurist, care a lucrat la Loto-Pronosport. La Administra˛ia Rezerva˛iei Biosferei

Invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Mircea Mereu˛„:**

Stima˛i colegi, Domnule pre∫edinte,

Fie c„ suntem sau nu de acord, imaginea Parlamentului, adic„ a noastr„, a celor care facem parte din aceast„ institu˛ie, continu„ s„ fie perceput„ cu neÓncredere de cet„˛enii Rom‚niei. Aproape f„r„ excep˛ie, numeroasele sondaje de opinie efectuate de-a lungul anilor au ar„tat c„ rom‚nii nu au Óncredere Ón principala institu˛ie a democra˛iei. Aceea∫i situa˛ie reiese ∫i din rezultatele recentului barometru de opinie public„ GALLUP — realizat Ón luna mai a acestui an — conform c„ruia peste 70% dintre cei chestiona˛i au pu˛in„, foarte pu˛in„ sau nu au deloc Óncredere Ón Parlament. Un cunoscut editorialist afirma zilele trecute c„ Parlamentul se vede ca o glum„ proast„, cu oameni care se prefac c„ lucreaz„, a∫tept‚nd ziua salariului. Cu siguran˛„, aceast„ afirma˛ie nu corespunde realit„˛ii, dec‚t, poate, Ón anumit„ m„sur„. Cei care am fost trimi∫i Ón Parlament de c„tre aleg„tori am fost mandata˛i, Ón primul r‚nd, cu Óncrederea acestora ∫i tocmai de aceea avem obliga˛ia, Ónainte de toate, s„ nu-i dezam„gim. Na afl„m aici pentru a lua decizii importante, necesare at‚t societ„˛ii rom‚ne∫ti, c‚t ∫i respect„rii cerin˛elor de integrare European„. Din p„cate, Ón loc s„ ne g‚ndim s„ respect„m criteriile impuse de Uniunea European„, care, iat„, ne arat„ deja cartona∫ul galben pentru Ónt‚rzierea reformelor, noi transform„m politica Óntr-un soi de manea, trec‚nd de la un curent politic la altul ∫i cre‚nd o imagine de m„sc„rici Ón r‚ndul aleg„torilor no∫tri.

Stima˛i colegi, consider c„ at‚t colegii parlamentari de la putere, c‚t ∫i cei ai opozi˛iei trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 sosit momentul s„ renun˛„m la joaca de-a politica ∫i s„ trat„m cu maturitate ∫i seriozitate situa˛ia Rom‚niei, confruntat„, din p„cate, Ón continuare, cu probleme grave, economice ∫i sociale. Cred cu convingere c„, indiferent de culoarea politic„, trebuie s„ sprijinim eforturile Guvernului Ón direc˛ia integr„rii europene ∫i s„ sus˛inem legile reformei, pentru c„ nu mai este un secret pentru nimeni, Parlamentul are un rol fundamental Ón cadrul procesului de integrare. Fie c„ suntem liberali, socialdemocra˛i sau populari, to˛i, deopotriv„, trebuie s„ ne concentr„m Ón direc˛ia Óndeplinirii exigen˛elor impuse de integrare pentru a evita riscul ca Rom‚nia s„ fie afectat„ prin am‚narea ader„rii la Uniunea European„.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Curioase sunt zilele Ón care ∫edin˛ele de grup sunt mai interesante dec‚t ∫edin˛ele de plen. ™i noi, socialdemocra˛ii, am tr„it o asemenea zi care a adus ∫i l„muriri, ∫i lini∫te Ón grupul nostru, condus de senatorul Ion Iliescu.

Lucrurile pe care voiam s„ le spun confirm„, din p„cate, previziuni pe care le-am f„cut la Ónceputul mandatului actual al Guvernului, ∫i anume cele privitoare la sporirea birurilor pe popor. Indiferent de op˛iunile noastre ideologice, indiferent de bucuriile noastre estetice, un fapt e cert: se iau mai multe biruri dec‚t oric‚nd Ón istorie de pe oameni, de pe popor. Sigur c„ birurile nu sunt o noutate absolut„. Cineva Óntreab„ cu mult„ inocen˛„: ce biruri? Nu ∫ti˛i? Birurile sunt toate aceste taxe exagerate, toate aceste impozite exagerate, toate aceste accize exagerate. Perspectiva social-democrat„ asupra fiscalit„˛ii nu este una care mie, personal, s„-mi dea tremuratul de pl„cere al unei opere artistice. ™tiu c„ social-democra˛ia presupune ∫i fiscalitate, Ón ideea de redistribuire a bunurilor ∫i de echilibru social. Dar ceea ce se Ónt‚mpl„ acum dep„∫e∫te Óntr-o m„sur„, dup„ p„rerea mea, inacceptabil„ orice fel de orizont al bunuluisim˛ ∫i al puterii oamenilor de a suporta. Sunt biruri de var„, sunt biruri de iarn„, sunt biruri care se pun Óntr-un anumit moment pentru a r„s„ri asupra oamenilor atunci c‚nd anotimpul constr‚ng„tor vine ∫i mi se pare c„ ar fi o nedreptate dac„ nu am sublinia toate acestea care fac din Rom‚nia o ˛ar„ profund fiscalizat„, biruit„.

Bugetul de stat pe 2005 a fost lovit ∫i sec„tuit de cota unic„. Dup„ introducerea acestei cote unice de impozitare, Ón ciuda tuturor avertismentelor pe care oamenii de bun„-credin˛„, ∫i cei mai mul˛i dintre ei oameni de meserie, le-au exprimat, s-a mers Ón continuare orbe∫te, s-a mers Ón continuare cu Ónc„p„˛‚nare, s-a mers parc„ Ómpotriva a ceea ce chiar guvernan˛ii ∫tiau c„ va veni.

Veniturile bugetare s-au diminuat cu 30 de mii de miliarde lei. Dup„ recalcularea pensiilor, la buget a r„mas de acoperit un deficit de aproximativ 7.000 de miliarde lei.

M„surile de cre∫tere a impozitelor ∫i de majorare a accizelor sunt menite s„ duc„ la atingerea ˛intelor macroeconomice pentru 2005, care ar consta Óntr-o infla˛ie de 7%, un deficit de cont curent de aproape 7% (6,9%), o cre∫tere economic„ de 5,5% din P.I.B. ∫i un deficit bugetar de 0,4—0,5% din P.I.B.

Dup„ introducerea cotei unice, dup„ 1 ianuarie, impozitul pentru microÓntreprinderi, un lucru foarte grav ∫i care m„car el nu trebuia acceptat, a crescut de la 1 la 10%.

Stima˛i colegi, cam toat„ lumea ∫i-a epuizat timpul pentru declara˛ii politice. Fi˛i de acord ca declara˛ia doamnei senator Cazacu Cornelia s„ fie dat„ direct la stenogram„. De acord, da? V„ mul˛umesc.

Stimate colege, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca tem„ Rezolu˛ia 1438 din 28 aprilie 2005, adoptat„ de Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, despre libertatea presei ∫i condi˛iile de lucru ale jurnali∫tilor Ón zonele de conflict.

Stima˛i colegi, asist„m Ón ultima vreme la o intensificare a num„rului de cazuri Ón care jurnali∫tii — pleca˛i s„-∫i fac„ datoria Ón zonele de conflict sau de r„zboi ale lumii — sunt r„pi˛i, ˛inu˛i captivi ∫i, uneori, chiar uci∫i.

Jurnali∫tii care aleg s„ mearg„ Ón astfel de zone sunt expu∫i unor riscuri extrem de ridicate, din cauza nu numai a condi˛iilor dificile de munc„, ci, mai ales, a grupurilor teroriste care caut„ s„ atrag„, prin orice mijloace, aten˛ia lumii Óntregi.

Trebuie privite cu foarte mult„ seriozitate at‚t dreptul la libera exprimare ∫i dreptul la via˛„, c‚t ∫i libertatea ∫i

securitatea jurnali∫tilor, ∫i nu percepute doar ca ni∫te subiecte de senza˛ie, atunci c‚nd acestea sunt periclitate.

Evenimentele care s-au succedat pe plan interna˛ional Ón ultima perioad„ de timp au atras aten˛ia nu numai mass-media — Óntotdeauna solidar„ cu cei captivi Ón zonele de conflict —, ci ∫i organismelor interna˛ionale.

Astfel, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei a observat o cre∫tere a num„rului de asasinate, r„piri ∫i dispari˛ii ale jurnali∫tilor din zonele de conflict ∫i ale celor care se ocup„ de subiecte sensibile ∫i le consider„ atentate grave la adresa libert„˛ii de expresie ∫i informare.

Trebuie men˛ionat faptul c„ libertatea de expresie ∫i de informare este o valoare fundamental„ garantat„ Ón toat„ Europa de Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului.

Conform Rezolu˛iei nr. 1438, adoptat„ la 28 aprilie 2005 Ón cadrul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, jurnali∫tii care transmit din zonele de conflict trebuie s„ fie bine preg„ti˛i, s„ dispun„ de informa˛ii, materiale de securitate, comunicare ∫i ajutor imediat, s„ li se asigure, la Óntoarcere, ajutor psihologic ∫i s„ beneficieze de asigurare medical„.

Angajatorii ∫i organiza˛iile profesionale de jurnalism trebuie s„ organizeze cursuri pentru preg„tirea jurnali∫tilor pentru a face fa˛„ riscurilor din zonele de conflict. Massmedia ar trebui s„ declare public c„ nu se vor pl„ti r„scump„r„ri ∫i nu se vor acorda concesii politice r„pitorilor ∫i c„ declara˛iile politice ale ostaticilor sunt f„cute sub constr‚ngere ∫i nu au nici o valoare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da˛i-mi voie s„ trecem la aprobarea ordinii de zi. V„ anun˛ c„ din totalul de 137 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a p‚n„ acum 116. Avem 12 colegi absen˛i motivat. Lucr„rile vor fi conduse cu ajutorul celor doi colegi senatori, doamna secretar Paula Iv„nescu ∫i domnul secretar Mihai Ungheanu.

V„ rog, dac„ ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.

Adoptat„ cu 100 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Stima˛i colegi, Ónainte de a intra Ón punctul urm„tor, domnul senator Ardelean, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul pentru un minut, o comunicare.

## **Domnul Aurel Ardelean:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

## Un apel de suflet c„tre dumneavoastr„.

Œn numele ar„denilor, al colegilor mei din Parlamentul Rom‚niei, v„ adres„m invita˛ia s„ vizita˛i o mic„ expozi˛ie organizat„ Ón foaierul S„lii Omnia, pentru care mul˛umesc Biroului permanent c„ a aprobat, unde expunem proiectele machetelor pentru un viitor monument al Marii Uniri la Arad, o ini˛iativ„ Ónceput„ de Vasile Goldi∫ Ónc„ din 1918, pentru a marca cel mai semnificativ act din istoria postmodern„ a Rom‚niei.

Œn numele Asocia˛iei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri de la Arad, v„ rog s„ viziona˛i aceast„ expozi˛ie, s„ consemna˛i impresiile dumneavoastr„ Ón cartea de impresii, urm‚nd ca Comisia pentru Monumente Publice a ministerului s„ se pronun˛e asupra deciziei pe care o va lua Ón acest sens.

M„ bucur foarte mult c„ este prezent„ la lucr„rile Senatului ∫i doamna ministru Mona Musc„, care cunoa∫te str„daniile Aradului de a ridica acest monument al Marii Uniri, ∫i cu deosebit respect o invit s„-i prezent„m aceste machete, pentru a putea s„ ridic„m acest monument, simbol al marelui act de la 1 Decembrie 1918.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim ∫i noi.

Stima˛i colegi... Da, domnule Funar, procedur„? V„

rog.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## Procedur„, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Permite˛i-mi s„ fac cunoscut plenului Senatului c„, Ón urma hot„r‚rii adoptate cu unanimitate de voturi Ón consiliul na˛ional al partidului nostru, am revenit la denumirea Partidul Rom‚nia Mare.

Grupul nostru este Partidul Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc.

S-a re˛inut. V„ mul˛umesc. V„ dorim succes! Trecem la proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Eckstein.

Domnul ministru Bogdan Olteanu. V„ rog, foarte pe scurt, v„ ascult„m. **Domnul Bogdan Olteanu** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œn conformitate cu tradi˛ia, Guvernul a stabilit o serie de domenii Ón care dore∫te s„ emit„ ordonan˛e pe perioada vacan˛ei de var„, care, evident, vor reglementa Ón domeniile ∫i limitele permise de Constitu˛ie. Domeniile sunt cele 8 prev„zute Ón expunerea de motive. Nu voi intra Ón detalii. La comisie s-a discutat aceast„ ordonan˛„, s-au adus c‚teva amendamente, pe care Guvernul ∫i le-a Ónsu∫it. Exist„ o singur„ observa˛ie de natur„ tehnic„ vizavi de raport, pe care o voi ridica la momentul respectiv.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Eckstein, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, cu amendamente, unele de eliminare, altele de reformulare. Acest proiect a fost avizat de mai multe comisii, avizul lor fiind pozitiv. De asemenea, la dezbateri a participat ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul, care a sus˛inut proiectul de lege ∫i a fost de acord cu amendamentele cuprinse nu Ón anex„, ci Ón raport.

Senatul este prima Camer„ sesizat„, iar legea are caracter ordinar.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, dezbateri generale.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt lu„ri de cuv‚nt.

Dac„ asupra amendamentelor dori˛i s„ interveni˛i? Domnul ministru Olteanu.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ dori s„ fac o precizare Ón ce prive∫te amendamentul de la punctul 2, amendament admis, la Capitolul II — Transporturi, construc˛ii, turism — eliminarea punctului 10, cu care am fost de acord, dar discu˛ia care s-a purtat Ón comisie a fost ca textul de la punctul 10 s„ fie inclus Ón con˛inutul punctului 2 de la capitolul II, care s„ devin„: îPerfec˛ionarea cadrului legislativ Ón domeniul transporturilor, Ón vederea alinierii la legisla˛ia comunitar„, inclusiv organizarea timpului de lucru al personalului ce desf„∫oar„ activit„˛i mobile de transport rutier“, astfel Ónc‚t s„ se Ónl„ture, la momentul eventualei adopt„ri a unei asemenea ordonan˛e, orice fel de dubiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 Dac„-mi amintesc bine, comisia a fost de acord cu aceast„ propunere.

A∫a este.

De acord, da, cu aceast„ precizare?

De acord. A∫a este, domnule pre∫edinte.

V„ rog, dac„ sunt aici interven˛ii, pe amendamente? Domnul senator ™tefan Viorel.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ clarific„m ni∫te chestiuni Ón leg„tur„ cu amendamentul f„cut la Capitolul I — Buget, finan˛e — punctul 3.

Este un capitol pe care l-am analizat ∫i Ón cadrul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, care a avizat proiectul de lege, ∫i Ón analiza de la comisie cu reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice s-a concluzionat c„, prin reglementarea unor m„suri financiare, Guvernul dore∫te s„ pun„ de acord modific„rile care s-au operat Ón legisla˛ia fiscal„ ∫i care produc sau transmit efect asupra altor reglement„ri. Or, a∫a cum sun„ amendamentul care a rezultat de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, eu Ón˛eleg c„ dori˛i s„ face˛i modific„ri Ón legisla˛ia fiscal„. Deci discut„m despre noi modific„ri la Codul fiscal. A∫a rezult„ din amendament ∫i mi-e greu s„ cred c„ v-a˛i propus acest lucru.

Deci amendamentul spune a∫a: îReglementarea unor m„suri financiare de natur„ a elimina contradic˛iile din legisla˛ia fiscal„ intern„...“ Singurul act normativ Ón materie de fiscalitate este Codul fiscal. P‚n„ aici Ón˛eleg c„ Ón interiorul Codului fiscal ar exista ni∫te contradic˛ii pe care v„ propune˛i s„ le elimina˛i Ón aceast„ vacan˛„.

Mai departe, amendamentul spune: î...pentru corelarea acesteia cu normele comunitare ∫i cu acordurile interna˛ionale“.

Deci avem Ón Codul fiscal ni∫te chestiuni care nu sunt puse de acord cu normele comunitare, care sunt chiar ∫i Ón contradic˛ie cu acorduri interna˛ionale, ∫i v-a˛i propus s„ le rezolva˛i Ón vacan˛„. A∫a rezult„ din amendament. Or, la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s-a discutat cu totul ∫i cu totul despre altceva ∫i Ónclin s„ cred c„ punctul de vedere prezentat de Ministerul Finan˛elor Publice la comisia noastr„ este cel real, ∫i nu ceea ce rezult„ din acest amendament.

V„ mul˛umesc.

Dac„-mi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte?

Dac„ din partea grupurilor mai sunt alte interven˛ii sau interven˛ii pe aceast„ problem„? Nu sunt. Domnul ministru Olteanu.

Dac„-mi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte, cred c„, Ón cele din urm„, formularea la care s-a ajuns Ón comisie nu a fost, poate, cea mai explicit„ din acest punct de vedere. Dac„-mi amintesc bine, ceea ce discutam acolo se referea la m„suri financiare de natur„ a realiza corelarea Ón plan... Deci era o formulare afirmativ„, mai cur‚nd dec‚t una negativ„. A realiza corelarea, ∫i nu a elimina contradic˛iile. Dar...

Domnul pre∫edinte Eckstein.

## Mul˛umesc.

Amendamentul Ói apar˛ine colegului nostru domnul senator Antonie Iorgovan, care a dorit ca la acest punct s„ fie mai clar reglementat ce se dore∫te, ∫i reprezentantul Guvernului a explicat c„ se dore∫te o corelare cu legisla˛ia comunitar„ ∫i cu acordurile interna˛ionale, ceea ce nu implic„ ∫i nu se dore∫te, nicidecum, modificarea Codului fiscal, care abia de acum a intrat Ón vigoare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Trebuie s„ lu„m, totu∫i, o decizie.

## **Domnul Viorel ™tefan**

**:**

Nu poate s„ r„m‚n„ a∫a.

Numai o secund„!

Deci, stima˛i colegi, legat de amendamentul de la Capitolul I — Buget, finan˛e —, punctul 3, avem op˛iunea de a l„sa formularea existent„ Ón solicitarea Guvernului, si anume îReglementarea unor m„suri financiare“, Ón˛eleg‚nd c„ asta nu Ónseamn„ atingere a Codului fiscal, ∫i s„ nu o mai complic„m cu o formulare complex„, care poate conduce la concluzia c„ trebuie modificat Codul fiscal.

De acord.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

De acord? Deci, pe cale de consecin˛„,

Dac„ mai sunt alte interven˛ii pe amendamente? Nu sunt.

A fost acceptat„, da.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

... ca acest punct 10, care spune a∫a: îOrganizarea timpului de munc„ al personalului ce desf„∫oar„ activit„˛i mobile de transport ∫i rutier“, s„ fie cuprins... Unde, domnule ministru?

La punctul 2, domnule pre∫edinte.

La punctul 2 — îPerfec˛ionarea cadrului legislativ Ón domeniul transportului, Ón vederea alinierii la legisla˛ia comunitar„...“.

îinclusiv...“ ∫i urmeaz„ textul de la punctul 10.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## De acord? Da.

Œn˛eleg c„ amendamentele de la punctele 3, 4 ∫i 5 sunt acceptate de toat„ lumea. Da? Le

-

- 5 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

- Trecem la proiectul Legii pentru ratificarea Acordului

- dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Ha∫emit al Iordaniei privind cooperarea Ón domeniul militar, semnat la Bucure∫ti, la 8 decembrie 2004.

- Dau cuv‚ntul domnului Marius B„lu, secretar de stat. V„ rog, foarte pe scurt, v„ ascult„m.

## **Domnul Marius B„lu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn vederea dezvolt„rii rela˛iilor bilaterale dintre Rom‚nia ∫i Regatul Ha∫emit al Iordaniei, a fost semnat, la data de 8 decembrie 2004, la Bucure∫ti, Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Ha∫emit al Iordaniei privind cooperarea Ón domeniul militar.

Acordul stabile∫te ca principale domenii de cooperare: organizarea comandamentelor la nivel opera˛ional ∫i teritorial, prevenirea ∫i Ónl„turarea dezastrelor, planificarea ap„r„rii, managementul resurselor bugetare, dezvoltarea tehnologiei militare ∫i interoperabilitatea.

Cooperarea Óntre p„r˛i se va realiza prin vizite reciproce, consult„ri, studii, congrese, schimb de

documenta˛ie, exerci˛ii comune, precum ∫i prin alte forme care pot fi stabilite de c„tre autorit„˛ile responsabile de implementarea prevederilor acordului.

Pentru a eficientiza activit„˛ile cuprinse Ón acord, se Ónfiin˛eaz„ Comisia militar„ mixt„ rom‚no-iordanian„, care se Óntrune∫te anual.

Men˛ion„m, de asemenea, c„ pe timpul activit„˛ilor desf„∫urate Ón comun este respectat„ legisla˛ia statului p„r˛ii care prime∫te, dar statul care trimite continu„ s„-∫i exercite jurisdic˛ia asupra personalului propriu.

Pentru protec˛ia informa˛iilor clasificate schimbate, partea care prime∫te se oblig„ s„ acorde acestora cel pu˛in acela∫i nivel de secretizare cu cel acordat de partea care trimite.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ adresez respectuos rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ este prezentat de doamna vicepre∫edinte Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Œn plus fa˛„ de prezentarea Guvernului, doresc s„ subliniez c„ acest acord este Ón concordan˛„ cu principiile dreptului interna˛ional ∫i corespunde legisla˛iei interne a statelor semnatare. El reglementeaz„ competen˛ele Comisiei mixte rom‚no-iordaniene, detaliaz„ obliga˛iile p„r˛ilor, a∫a cum spunea ∫i domnul secretar de stat, nivelul de secretizare.

Nu au fost f„cute amendamente Ón comisie ∫i v„

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dezbateri generale dac„ sunt, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.

Ini˛iatorul este prezent?

V„ ascult„m, domnule senator Németh Csaba. V„ rog s„ face˛i prezentarea.

## Domnule pre∫edinte,

Prevederile Legii nr. 309/2002 vizeaz„ acordarea unor drepturi, cu titlu de m„sur„ reparatorie, persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul deta∫amentelor de munc„ ale Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii — D.G.S.M. — Ón perioada 1950—1961, organizat„ Ón cadrul Ministerului Construc˛iilor ∫i apoi trecut„ Ón subordinea pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri, dar structuri similare Ón acea perioad„ au func˛ionat ∫i Ón subordinea altor ministere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 Indiferent de subordonarea ministerial„, tinerii Óncorpora˛i Ón aceste unit„˛i nu au f„cut instruire militar„ deloc, Ón toat„ perioada stagiului militar au fost folosi˛i ca m‚n„ de lucru, iar dup„ l„sarea la vatr„ au fost inclu∫i Ón specialitatea militar„ caracteristic„ D.G.S.M. Denumirea acesteia a fost îbun pentru serviciul combatant, neinstruit“, iar num„rul ei este 165.

Propunerea legislativ„ urm„re∫te introducerea unor preciz„ri Ón textul legii, Ón sensul ca, de prevederile ei, s„ beneficieze toate persoanele care au fost l„sate la vatr„ cu specialitatea militar„ 165, nu numai acelea care au efectuat stagiul militar Ón cadrul deta∫amentelor de munc„ D.G.S.M. Urm„re∫te, de fapt, reÓntoarcerea la interpretarea ini˛ial„ a legii, la interpretarea pe care o dau acesteia, ∫i ast„zi, instan˛ele judec„tore∫ti. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna vicepre∫edinte Norica Nicolai, avem raport comun, da? Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

Da, este un raport comun ∫i este, Ón acela∫i timp, un raport suplimentar, pentru c„ acest proiect de lege a fost dezb„tut intens at‚t de Parlamentul actual, c‚t ∫i de vechiul Parlament.

Punctul nostru de vedere este constant. Noi solicit„m respingerea acestui proiect de lege ∫i am s„ fac c‚teva succinte considera˛ii care motiveaz„ aceast„ propunere de respingere, pe care cele dou„ comisii v-o fac dumneavoastr„.

Este vorba de introducerea unor discrimin„ri Ón cadrul acelora∫i categorii sociale, pentru c„ suntem de acord c„ a existat o direc˛ie Ón cadrul fostului Minister al Ap„r„rii Na˛ionale ∫i aceste persoane beneficiaz„ de drepturile prev„zute Ón Legea nr. 309/2002. A extinde ∫i a c„uta, Ón acest moment, o documentare exhaustiv„ pe o arhiv„ care este incert„... ∫i domnul senator ∫tie foarte bine ce dificult„˛i au fost Ón punerea Ón practic„ a Legii nr. 309/2002 cu privire la proba˛iunea necesar„ pentru documentarea eligibilit„˛ii pentru m„surile reparatorii.

Œn acela∫i timp, costurile, conform Legii finan˛elor publice, nu sunt precizate exact. Este vorba de o sum„ semnificativ„ Ón bugetul pe stat, care nu este prev„zut„ conform Legii nr. 500/2002. Nu avem o evaluare absolut clar„ a suportului financiar al acestei legi ∫i, ca atare, credem c„ o lege care induce subiectivism ∫i apreciere arbitrar„, care induce discrimin„ri Óntre categorii sociale nu este o lege care s„ r„spund„ unui comandament de ordine social„ necesar ∫i v„ solicit„m Ónc„ o dat„ respingerea proiectului de lege.

Mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ f„cut„ de trei dintre colegii no∫tri ∫i care, practic, vrea s„ fac„ un act de dreptate ∫i cred c„ trebuie s-o sprijinim, indiferent de culoarea politic„.

Argumentele? Punctul de vedere al Guvernului ∫i raportul comisiilor reunite nu mi se par pertinente. Este vorba de o categorie de oameni care, Óntr-o perioad„ deosebit de dificil„ din perioada comunist„, 1950—1961, au lucrat, nu au luat arma Ón m‚n„, ci au fost obliga˛i, sili˛i, s„ fac„ o munc„ for˛at„. O parte dintre ei a fost Ón eviden˛a acestei direc˛ii speciale, ei beneficiaz„ de un regim reparator, ∫i ceilal˛i care au f„cut acelea∫i munci Ón loc de instruc˛ie militar„ nu beneficiaz„ de acest lucru. Este vorba numai de perioada 1950—1961, f„r„ posibilitatea de a o extinde.

Œntr-adev„r, argumentele c„ unii erau avansa˛i Ón grad de c„tre aceast„ direc˛ie, ceilal˛i, de c„tre armat„, c„ unii purtau uniform„, ceilal˛i nu... Œn accep˛iunea regimului de atunci erau considera˛i du∫mani ai poporului sau cel pu˛in elemente nes„n„toase, ca atare, cred c„ ∫i tratamentul trebuie s„ fie egal.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

Stima˛i colegi, cele dou„ comisii, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, ne propun raport de respingere.

A˛i ascultat ∫i argumente pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

- respins„.

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justi˛iei de a vinde locuin˛ele de serviciu pe care le are Ón administrare ∫i a Hot„r‚rii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de c„tre Ministerul Justi˛iei a prevederilor Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justi˛iei de a vinde locuin˛ele de serviciu pe care le are Ón administrare.

Suntem Ón continuarea dezbaterilor. Domnul senator Liviu Bindea nu a reu∫it s„ finalizeze luarea de cuv‚nt. Ave˛i cuv‚ntul, stimate coleg. Urmeaz„ doamna senator Rodica St„noiu.

- Mai dore∫te cineva s„ se Ónscrie la cuv‚nt? Nu. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Mi-am structurat restul interven˛iei mele pe chestiuni pe care nu le-am abordat Ón ∫edin˛a anterioar„ ∫i o s„ Óncerc s„ fiu c‚t mai riguros, pentru a demonstra c„ punctul nostru de vedere este cel corect Ón raport cu proiectul de lege aflat Ón discu˛ie.

Reglementarea locuin˛elor de serviciu pentru magistra˛i, atribuirea ∫i v‚nzarea acestora are ca fundament Legea nr. 303/28.06.2004 privind Statutul magistra˛ilor, art. 78 alin. 5, care spune, citez, îMagistra˛ii au dreptul la atribuirea locuin˛elor de serviciu, iar dup„ 10 ani de vechime Ón magistratur„ le pot cump„ra“; Legea nr. 579/14.12.2004 pentru autorizarea Ministerului Justi˛iei de a vinde locuin˛ele de serviciu pe care le are

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 Ón administrare; Hot„r‚rea Guvernului nr. 2.425/21.12.2004, aten˛ie, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de c„tre Ministerul Justi˛iei a prevederilor Legii nr. 579/2004, lege care ast„zi se solicit„ a fi abrogat„ prin ordonan˛„ de urgen˛„; Ordinul nr. 84 din 2005 pentru nominalizarea unit„˛ilor de administrare prin care Ministerul Justi˛iei poate s„ v‚nd„ locuin˛ele de serviciu.

Œn 2005, deci, Ministerul de Justi˛ie nominalizeaz„ unit„˛ile de administrare care pot s„ v‚nd„ locuin˛ele de serviciu. Acela∫i minister vine ast„zi ∫i v„ propune o ordonan˛„ de urgen˛„ care s„ abroge legea prin care se pot vinde locuin˛ele.

Doamna ministru Monica Macovei emite Ordinul nr. 84/2005 pentru stabilirea structurilor proprii pentru v‚nzarea locuin˛elor de serviciu, conform Legii nr. 579/2004, Normelor metodologice prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2.425/2004, publicate Ón Monitorul Oficial nr. 120 din 8 februarie 2005.

Iat„, deci, c„ aceast„ lege, care ast„zi ni se cere s„ fie abrogat„, a fost, de altfel, din punct de vedere institu˛ional, chiar aplicat„, din moment ce s-au stabilit structurile pe care le-am citit prin actele normative deja ar„tate.

Dreptul judec„torilor de a cump„ra locuin˛ele de serviciu revine, cum spuneam, din art. 78, punctul 5 din Legea nr. 303/2004, care este o lege organic„ ∫i care creeaz„ un drept judec„torilor de a cump„ra locuin˛ele de serviciu, ∫i nu o voca˛ie, ∫i instituie obliga˛ia statului de a le vinde.

Mul˛umesc, domnul Bindea.

Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, Ón fine, o chestiune de drept constitu˛ional, o chestiune de neconstitu˛ionalitate, se Óncalc„ grav limitele impuse prin art. 115 alin. 4 din Constitu˛ia revizuit„ care prevede: îGuvernul poate adopta ordonan˛e de urgen˛„ numai Ón situa˛ii extraordinare, a c„ror reglementare nu poate fi am‚nat„, av‚nd obliga˛ia de a motiva urgen˛a Ón cuprinsul acestora“.

Problema abrog„rii Legii nr. 579/2004 nu constituie o situa˛ie extraordinar„, nu presupune o alt„ reglementare iminent„ c‚t timp, cu patru luni Ón urm„, legea a fost adoptat„, iar ordonan˛a de urgen˛„ nu motiveaz„ urgen˛a.

Pe de alt„ parte, Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 35/2005 s-a adoptat f„r„ avizul Consiliului Superior al Magistraturii, prev„zut Ón art. 39 punctul 3 din Legea sa organic„ nr. 317/2004, de∫i domeniul ei de reglementare prive∫te Statutul magistratului, Legea nr. 303/2004 ∫i activitatea autorit„˛ii judec„tore∫ti.

Aceasta este inadmisibil, Ón raport cu dispozi˛iile art. 1 alin. (4), art. 53, art. 115 alin. (4)—(5) ∫i art. 134 alin. (4) din Constitu˛ie, dar este inadmisibil, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫i Ón raport cu principiul securit„˛ii juridice consacrat de C.E.D.O.

Ve˛i Óntreba cum s-a ajuns la acest punct de vedere ∫i la acest proiect care este Ón fa˛a dumneavoastr„ la aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

Simplu. Œntre timp, de la normele metodologice ∫i de la pozi˛ia pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la aceste legi a intervenit o situa˛ie conflictual„ Óntre doamna ministru ∫i Consiliul Superior al Magistraturii, iar doamna ministru, prin aceast„ propunere de ordonan˛„ de urgen˛„ de abrogare a legii, dore∫te s„ arate c„, de fapt, independen˛a judec„torilor ˛ine p‚n„ la Domnia sa. C„ Domnia sa le d„ ∫i le ia casele c‚nd dore∫te, acesta este exemplul prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i c„ independen˛a este at‚ta c‚t dore∫te Domnia sa. Am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 ar„tat Ónc„lc„rile legii organice, Ónc„lc„rile constitu˛ionale, dar ∫i Ónc„lc„rile reglement„rilor C.E.D.O., v-am ar„tat ∫i punctul de la care doamna ministru ∫i Ministerul Justi˛iei au Ónceput s„ fie divergen˛i cu interesul judec„torilor ∫i al procurorilor, al magistra˛ilor, Ón general, ∫i, de aceea, v-a∫ ruga s„ constata˛i c„ este o propunere de act normativ nejustificat„ ∫i c„ Ministerul Justi˛iei, Ón loc s„ lucreze Ón favoarea judec„torilor, a procurorilor, Ón general, a magistra˛ilor, pentru c„ face parte din acest sistem, Ón loc s„-∫i Ónt„reasc„ sistemul prin mijloace proprii, dore∫te s„-l loveasc„, dore∫te s„-l scoat„ Ón aer pentru a ar„ta c„ deocamdat„, repet ∫i subliniez, independen˛a magistra˛ilor este at‚t c‚t dore∫te doamna ministru s„ o dea.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Are cuv‚ntul doamna senator Rodica St„noiu.

Œnainte de a exprima punctul de vedere al grupului politic pe care Ól reprezint, a∫ vrea s„ pun c‚teva Óntreb„ri reprezentantului Ministerului Justi˛iei ∫i, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ m„ ajuta˛i ca de aceast„ dat„ s„-mi r„spund„.

Regret c„, din c‚te ∫tiu, am am‚nat votul nostru de joi pentru c„ s-a cerut prezen˛a doamnei ministru, dar ast„zi nu este, a∫a c„ am s„ adresez c‚teva Óntreb„ri Ónainte s„ pot s„-mi exprim punctul de vedere. Œmi permite˛i, da?

Da, v„ rog.

Domnule secretar de stat, prima Óntrebare este urm„toarea: pe raza c„ror cur˛i de apel ave˛i aceast„ problem„ cu locuin˛ele de serviciu care ar putea fi v‚ndute?

A doua Óntrebare: c‚te locuri vacante sunt pe raza Cur˛ii de Apel Bucure∫ti ∫i, mai ales, Ón Bucure∫ti, Ón momentul de fa˛„?

A treia Óntrebare: ce Ón˛elege˛i prin fluctua˛ii foarte mari Ón justi˛ie?

A patra Óntrebare: cum se justific„, Ónc„ o dat„, din punctul dumneavoastr„ de vedere, urgen˛a?

V„ ascult cu pl„cere ∫i, dup„ aceea, v„ promit, foarte sintetic, Ómi voi exprima punctul de vedere.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

O s„ v„ cer Óng„duin˛a s„-mi verific pu˛in documenta˛ia ∫i dup„ aceea v„ pot oferi c‚teva informa˛ii, nu ∫tiu dac„ chiar exact.

M„ scuza˛i, nu am, din p„cate, materialul la mine, am luat un alt material care atesta c„ Ón cursul anului 2004 am pl„tit pentru magistra˛ii care stau cu chirie, deci nu Ón locuin˛e de serviciu...

Nu v-am Óntrebat lucrul acesta!

Am pl„tit 21 de miliarde lei.

Este altceva.

™i vre˛i s„ mai pl„ti˛i, Ón˛eleg, Ón continuare pentru c„ dac„ nu vre˛i s„ le vinde˛i, Ón˛eleg c„ vre˛i s„ le pl„ti˛i.

Domnule secretar de stat, nu ave˛i datele acestea, la ultimele Ómi pute˛i r„spunde.

Œn special la ultima v„ pot r„spunde.

Am aflat ∫i noi, mai Ónt‚i la nivel de zvon. Din p„cate, presa, care are mai mult„ acuitate dec‚t noi, a reu∫it s„ ∫i afle c„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a comis o fraud„ preval‚ndu-se de aceast„ lege care Ómputernicea Ministerul Justi˛iei... Legea nr. 579/2004 Ómputernicea numai Ministerul Justi˛iei s„ v‚nd„ locuin˛e de serviciu, iar Ónalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie s-a prevalat de aceast„ lege care nu-i permitea ∫i a Óntreprins m„surile necesare pentru v‚nzare ∫i chiar a v‚ndut. Presa le-a descoperit, nu eu!

Domnule secretar de stat, Ómi pare r„u, la ce Óntrebare Ómi r„spunde˛i acum?

La Óntrebarea referitoare la îurgen˛a“... Noi am sperat s„ Ómpiedic„m Œnalta Curte s„ gre∫easc„. A gre∫it, din p„cate.

Nu, nu, nu are nici un fel de... Aici nu discut„m, sunt dou„ ∫i nu le amestec„m.

Deci acum pot s„ intru Ón discu˛ii.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am s„ r„spund eu pe r‚nd la cele dou„ Óntreb„ri: deci domnul ministru liberal Valeriu Stoica a construit un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 bloc de locuin˛e pentru magistra˛i, Rodica St„noiu a construit al doilea bloc de locuin˛e pentru magistra˛i, eu nu am propus aceast„ lege cu v‚nzarea la timpul respectiv, dar v„ anun˛ c„ pe raza Cur˛ii de Apel Bucure∫ti sunt 13 locuri vacante, at‚ta tot.

Deci sutele ∫i sutele de judec„tori care ar putea s„ solicite locuin˛e de serviciu nu ∫tiu unde sunt, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón perioada Ón care eram ministrul justi˛iei, la solicit„rile mele pentru a atribui tinerilor judec„tori locuin˛e, nu au fost chiar foarte multe cereri. Vreau s„ v„ spun c„, din cauza aceasta, la un moment dat, s-au mai dat ∫i altor oameni din Ministerul Justi˛iei, pentru c„ prioritate au, categoric, judec„torii.

Deci povestea asta cu sutele de solicit„ri Ón care am face discrimin„ri dac„ am da acum, pentru c„ al˛ii nu ar mai putea s„ cumpere, nu se sus˛in.

Œn leg„tur„ cu îurgen˛a“, a∫ vrea s„ v„ spun, domnule secretar de stat, c„ una dintre ultimele decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale merge pe ideea c„ oportunitatea nu este urgen˛„ ∫i nu justific„ urgen˛a.

Deci este o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale care va trebui respectat„ de acum Ón acolo ∫i Guvernul va trebui s„ ˛in„ cont c„ urgen˛a nu se mai poate fundamenta pe oportunitate.

Deci, una este una ∫i alta este alta!

Œnc„ o dat„, s„ nu mai facem asemenea presiuni asupra Cur˛ii Constitu˛ionale cu acte normative care nu se sus˛in constitu˛ional ∫i apoi s„ fim sup„ra˛i c‚nd de acolo vin solu˛ii exact pe baza interpret„rilor din Constitu˛ie.

Bun, îfluctua˛ii“ Ón magistratur„... Sunt uimit„ s„ aud asta!

Deci pentru alte categorii sociale care nu au ca principiu stabilitatea sau inamovibilitatea pe func˛ii se aprob„ acest lucru, ∫i pentru cea mai stabil„ profesie din Rom‚nia, cea pentru care am luptat foarte mult s„ fie a∫a, spunem c„ Ón aceasta situa˛ie s„ nu le d„m locuin˛ele pentru c„ exist„ îfluctua˛ie“. Ierta˛i-m„, v„ rog, aici este ceva care Ón filozofia reformei Ón justi˛ie Ón Rom‚nia nu se leag„ deloc ∫i m„ duce la altceva.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul comisiei este Óntr-adev„r de respingere, Ón schimb votul meu a fost pentru acest proiect de lege ∫i poate c„ nici nu a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ colegul meu, domnul senator Liviu Doru Bindea, care probabil c„ va cere dreptul la replic„, ∫i are tot dreptul, nu ar fi intervenit ∫i ar fi f„cut ni∫te afirma˛ii care nu cred c„ au acoperire.

Domnul senator Liviu Doru Bindea spune ∫i invoc„ o solicitare de reexaminare venit„ de la pre∫edin˛ie, la un alt act normativ, Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 130/2004.

Aceast„ cerere de reexaminare s-a referit la altceva, s-a referit ca Ón procesul de v‚nzare a unei categorii de locuin˛e de serviciu s„ se prevad„ cine sunt persoanele care sunt abilitate, care au dreptul s„ cumpere locuin˛ele de serviciu.

A fost o chestie, dac„ vre˛i, de tehnic„ legislativ„, nu o p„rere a pre∫edin˛iei Ón leg„tur„ cu posibilitatea sau imposibilitatea v‚nz„rii locuin˛elor de serviciu.

Cadrul normativ actual, ∫i cred c„ este un cadru normativ bun, d„ ministerelor care beneficiaz„ de locuin˛e de serviciu c„derea de a le vinde celor care le ocup„ sau de a adopta o alt„ pozi˛ie.

Chestiunea este deosebit de discutabil„ ∫i eu sunt de acord ∫i cu colegul meu, Liviu Doru Bindea, ∫i cu doamna senator Rodica St„noiu, c„, Óntr-adev„r, judec„torii pot s„ aib„ un sentiment de frustrare din moment ce v„d c„ alte categorii de func˛ionari, de la Ministerul Ap„r„rii, de la serviciile secrete, au avut posibilitatea s„-∫i cumpere locuin˛ele de serviciu. Œns„∫i m„sura este deosebit de discutabil„ ∫i ministerele au situa˛ii diferite.

Ceea ce s-a hot„r‚t, ca aceste institu˛ii s„ v‚nd„ chiria∫ilor care se afl„ Ón locuin˛ele de serviciu, a fost Ón perioada guvern„rii P.S.D., care a considerat c„ este normal ca unele persoane s„ ocupe vremelnic, datorit„ atribu˛iilor lor de serviciu, o locuin˛„ de serviciu. Aceasta cum s„ i-o iei, c„ este o categorie care, totu∫i, prin denumire, prin institu˛ie, serve∫te, ca Ón locuri unde exist„ fluctua˛ie ∫i unde este nevoie de un personal, s„ fie ocupate o anumit„ perioad„, persoanele respective s„ fie ajutate cu o locuin˛„.

V„ rog s„ sintetiza˛i, mai aprob„m o lege azi, v„ rog.

... c„ dup„ ce cump„r„ aceast„ locuin˛„ de serviciu iese din sistem ∫i atunci nu mai exist„ locuin˛„ de serviciu care s„ fie disponibil„ pentru minister. Or, aici, avizul C.S.M.-ului nu se impunea, sunt acte de administrare. Ca atare, eu propun s„ respingem raportul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i s„ adopt„m actul normativ Ón forma Ón care a fost introdus.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Liviu Doru Bindea, drept la replic„. Ave˛i un minut.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ fiu foarte scurt. Dac„ tot ceea ce s-a spus...

Am spus un minut, nu foarte scurt. At‚t e dreptul la replic„. V„ rog.

Noi eram obi∫nui˛i...

Stimate coleg, v-am dat un minut.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mai avem treab„ pe ziua de azi. V„ rog.

™i eu ce fac acum?

Ave˛i un minut drept la replic„. Din momentul acesta ave˛i un minut drept la replic„. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ pune o Óntrebare, retoric„ sau nu. Cum r„m‚ne cu Legea nr. 303/2004 care este legea organic„ a magistraturii ∫i care prevede dreptul judec„torilor? Ea trebuia, la r‚ndul ei, prima dat„ s„ fie abrogat„ ca s„ am fundament la aceast„ lege. Pentru c„ dac„ trece aceast„ lege de abrogare, atunci Legea nr. 303/2004 r„m‚ne cu dispozi˛iile Ón vigoare. ™i atunci... Ierta˛i-m„! Nu c„ d„m dovad„ de neprofesionalism, ne facem de minune! Adic„ Ómi r„m‚ne Legea nr. 303/2004, care prevede obliga˛ia, ∫i Ómi abrog legea special„ la care se refer„. Este vorba, totu∫i, de statut.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, foarte scurt, revin. Da˛i prin acest vot pozitiv la raportul de respingere... da˛i un vot pozitiv raportului de respingere pentru independen˛a judec„torilor.

™i, Ón final, îunui lucru f„r„ cale cale d‚nd, alte lucruri f„r„ cale vor urma“.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Multe lucruri f„r„ cale vor urma.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, Ón˛eleg c„ ne oprim aici.

Deci,

Stima˛i colegi,

Liste pentru liderii de grup.

Trecem la propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, republicat„.

Stima˛i colegi, am dezb„tut, s-a luat cuv‚ntul.

Trecem la propunerea legislativ„ privind instituirea pensiei minime pe economie. Lege organic„.

Stima˛i colegi, avem un raport de respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 Legea are caracter organic.

Stima˛i colegi, suntem Ón urm„toarea situa˛ie. Raportul de respingere trebuia votat Ón condi˛iile legii organice cu 69 de voturi. Avem numai 64 de voturi. Pe cale de consecin˛„, raportul de respingere a c„zut.

Stima˛i colegi, de acord s„ relu„m votul?

Da, domnule pre∫edinte, pentru c„ am fost Ón eroare...

Numai o secund„.

Punctul 6 a fost s„rit, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, suntem la o propunere legislativ„ privind instituirea pensiei minime pe economie.

Domnule pre∫edinte, ierta˛i-m„! Domnule pre∫edinte, procedur„.

La noi, pe ordinea de zi, la punctul 7, este propunerea de modificare a Legii nr. 24/2000, pe care nu am votat-o.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Observa˛i, domnule Popa, c„ se sup„r„ ∫i microfoanele. V„ rog s„ lua˛i loc.

Vre˛i s„ v„ amintesc, la punctul 7, v„ amintesc c„ am supus la vot punctul 7, raportul favorabil. Am ∫i zis, cu cele 4 amendamente admise. ™i l-am votat. Dup„ care am supus votului proiectul de lege. Deci punctul 7 a fost votat. Suntem la punctul 8 — propunerea legislativ„ privind instituirea pensiei minime pe economie. Am impresia c„ a fost o confuzie general„. Suntem Ón fa˛a unei legi organice. Avem un raport de respingere, suntem pe vot final. Deci

Procedur„, domnule pre∫edinte.

Da, domnule Dinescu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, dac„ o s„ lu„m stenograma ve˛i vedea c„ dumneavoastr„ a˛i f„cut men˛iunea: Legea privind pensia minim„ pe economie.

Œn˛eleg c„ a fost o confuzie.

Nu a fost o confuzie, domnule pre∫edinte, c„ altminteri va persista aceast„ confuzie p‚n„ pic„ legea.

Deci nu dori˛i reluarea...

Sigur c„ da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bine. Mul˛umesc. Lua˛i loc. Au ∫i d‚n∫ii dreptate, trebuia s„ fim aten˛i.

Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am Ón˛eles inten˛ia dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, de a avea voturi finale ast„zi, numai c„ s-a creat o confuzie, nu spun c„ din cauza dumneavoastr„, dar trec‚ndu-se peste punctul 6, aceasta a st‚rnit confuzie. Dumneavoastr„ nu a˛i precizat ∫i nu a˛i supus la vot raportul de respingere la propunerea legislativ„ privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al parchetelor. A˛i trecut direct la punctul 7, pe care unii dintre colegi l-au votat ca fiind punctul 6 _. (Rumoare.)_

V„ rog foarte mult, domnule pre∫edinte. Solicitarea mea este urm„toarea: s„ revenim la punctul 6 ∫i s„ d„m voturile a∫a cum prevede ordinea de zi. Pentru c„ altfel se modific„ ordinea de zi.

Stimate coleg, v„ rog eu foarte mult. Haide˛i, f„r„ agita˛ie... Suntem...

Nu se aude.

Vede˛i, cu microfoanele alea... Deci, stima˛i colegi, suntem la punctul 7. Am anun˛at titlul proiectului de lege.

La punctul 8.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

M„ urm„ri˛i? Deci, Ónc„ o dat„, nu ave˛i dreptate. Deci punctul 7 l-am votat. Am trecut la punctul 8. Am anun˛at titlul legii. Domnule Funar, v„ rog eu s„ lua˛i loc.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Dar nu e Ón regul„, domnule pre∫edinte!

Nu v„ mai dau cuv‚ntul.

E pe procedur„, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am anun˛at c„ este vorba despre pensia minim„ pe economie. Am avut raport de respingere. Deci a c„zut raportul. Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de Lege privind pensia minim„ pe economie.

V„ rog s„ lua˛i loc, domnule senator Funar.

Deci a c„zut raportul. Asta nu Ónseamn„ c„ s-a aprobat legea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Procedur„, domnule pre∫edinte.

E vorba despre admiterea raportului de respingere. Pentru c„ a fost o majoritate Ón favoarea acelei admiteri. Noi nu avem nevoie pentru admiterea respingerii de num„rul de voturi necesare legii organice. Asta este foarte clar.

Lua˛i loc, v„ rog.

Iau loc, dar s„ ∫ti˛i c„ am dreptate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, lucr„m de 14 ani. L„sa˛i-o Óncolo de treab„...

Deci, stima˛i colegi,

Cu 44 voturi, nu a Óntrunit num„rul de voturi pentru lege organic„.

V„ rog, liste pentru grupurile parlamentare.

Stima˛i colegi, mergem la punctul 9, propunerea legislativ„ pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Stima˛i colegi, avem vot final. V„ rog s„ urm„ri˛i s„ nu gre∫im din nou.

Nu a Óntrunit num„rul de voturi pentru lege organic„.

Trecem la propunerea legislativ„ privind sprijinul acordat tinerilor Ón vederea Óntemeierii unei familii.

Ini˛iatorii, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Vre˛i s„ v„ amintesc ce am hot„r‚t? Vom merge p‚n„ la ora 18,30 cu partea legislativ„.

V„ rog, cine prezint„ dintre colegii deputa˛i? V„ ascult„m.

## **Doamna Lia Olgu˛a Vasilescu** _— deputat_ **:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Numai o secund„, s„ fie ∫i pu˛in„ lini∫te!

Este vorba despre o ini˛iativ„ legislativ„ preluat„ din mandatul trecut, c‚nd a fost respins„. Se refer„ la sprijinul acordat tinerelor familii. Dup„ ce a fost respins„ Ón urm„ cu doi ani, am observat c„ a fost preluat„ ∫i Ón Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. ∫i nu Ón˛eleg de ce acum are raport de respingere la comisie. Dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„ legea este proast„, a∫tept„m s„ veni˛i cu una mai bun„. Œn orice caz, noi am ajuns la concluzia c„ este foarte bine s„ existe o asemenea lege, av‚nd Ón vedere c„ num„rul c„s„toriilor a sc„zut vertiginos, cu aproape 70.000 cupluri mai pu˛in dec‚t Ón urm„ cu 10 ani, iar motivele pentru care tinerii nu se mai c„s„toresc sunt datorate faptului c„ nu au bani pentru o locuin˛„ ∫i pentru bunuri de uz Óndelungat.

V-a∫ ruga, dac„ se poate, s„ vota˛i pentru aceast„ lege, mai precis Ómpotriva respingerii de c„tre comisie. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte C‚rlan prezint„ raportul comun al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Raportul comun al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci este raport de respingere, Ón principal, din cauza faptului c„ ini˛iatorul nu a identificat ∫i nu a propus o surs„ cert„ de acoperire a influen˛ei negative asupra bugetului de stat, estimat„ la peste 5.000 miliarde lei, la nivelul num„rului de c„s„torii eligibile din anul 2001.

Prin urmare, v„ solicit„m respingerea propunerii legislative.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt. Domnule senator Funar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Permite˛i-mi, senatorilor ∫i mai ales celor care sus˛in Guvernul T„riceanu, s„ le amintesc faptul c„, Ón Programul de guvernare, Ón Capitolul 21 — Politica privind sus˛inerea tinerei genera˛ii, la pagina 101, este Ónscris urm„torul obiectiv al Guvernului T„riceanu: sus˛inerea familiei tinere.

A∫a cum cunoa∫te˛i, domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor senatori, acest program de guvernare a fost acceptat de Parlamentul Rom‚niei. Nu cred c„, ast„zi, aceia∫i parlamentari care au votat Programul de guvernare vor vota, ast„zi, Ómpotriva atingerii acestui obiectiv din Programul de guvernare.

Eu ˛in s„ le mul˛umesc ini˛iatorilor pentru c„ au luat-o Ónaintea Guvernului cu acest proiect de act normativ. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Vreau s„ mai iau cuv‚ntul, dac„ se poate, chestiune procedural„.

Domnul senator Simionescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i Ón comisie am spus un lucru, ∫i o spun ∫i Ón plen: a invoca mereu faptul c„ nu exist„ surs„, c„ nu sunt bani, c„ de unde o s„ lu„m banii, Ónseamn„ c„ niciodat„ nu vom avea bani ∫i totdeauna vom avea un astfel de motiv. Pe de alt„ parte, invoc„m, de fiecare dat„, situa˛ia din Rom‚nia, situa˛ia tinerelor familii, a copiilor ∫i a∫a mai departe. De aceea, suma care a fost propus„ ∫i care consider„m c„ nu este o sum„ extraordinar„, cei 60 milioane lei — noi am dorit mai mult, dar 60 milioane c‚t sunt acolo, fa˛„ de 200 de euro care, scuza˛i-m„, este o b„taie de joc, p‚n„ la urm„, s„ acorzi unei tinere familii 200 euro ca s„ se Óntemeieze —, suma aceea nu este o sum„ foarte mare, este o sum„ modic„ ∫i poate ajuta tinerele familii, ∫i poate ajuta societatea rom‚neasc„.

De aceea, noi vom sus˛ine acest proiect. V„ mul˛umesc.

Da, mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Pe procedur„, vreau s„ o restituie la comisie.

V„ dau cuv‚ntul imediat. Œnt‚i, din sal„... Doamna deputat Olgu˛a Vasilescu.

Am cerut cuv‚ntul mai mult pe procedur„, domnule pre∫edinte. Noi nu am fost convoca˛i la comisia de specialitate ∫i, dac„ se poate s„ fie restituit proiectul de lege acolo ca s„ putem g„si Ómpreun„ sursele de finan˛are ar fi excelent.

V„ mul˛umesc.

Domnul MÓnzÓn„ sau domnul Iriza. V„ m„rturisesc c„ nu ∫tiu.

**Domnul Ion MÓnzÓn„** _— deputat_ **:**

Eu sunt, dar nu am fost.

A˛i fost?

Nu.

Nu, nici domnul Iriza Marius.

Atunci propun retrimiterea la comisie. V„ rog s„ vota˛i. S„ fie chema˛i ini˛iatorii ∫i, dac„ e cazul, se face raportul.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 49 de voturi pentru, 30 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, s-a acceptat.

E procedur„, nici n-ar trebui s„ supunem la vot. Nu po˛i s„ faci un raport ∫i s„ nu chemi ini˛iatorul.

A fost prezent, domnule pre∫edinte.

Domnul MÓnzÓn„ e aici.

Atunci domnul Iriza.

Proiectul Legii privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din Nordul Moldovei ca obiectiv de interes na˛ional.

Rog Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Dau cuv‚ntul doamnei ministru Monica Musc„, pentru a ne face o scurt„ prezentare.

V„ ascult„m.

## **Doamna Monica Octavia Musc„** _— ministrul culturii_

Domnule C‚rlan, de ce nu a˛i convocat pe colegii deputa˛i?

Domnule pre∫edinte, n-am convocat to˛i ini˛iatorii, cei trei. A fost prezent unul dintre ini˛iatori la dezbaterile Ón Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

Cine?

N-a fost nici unul. Cine?

## _∫i cultelor_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este vorba despre un proiect de lege din legislatura trecut„, al unui coleg care nu mai este Ón Parlament acum. Proiectul de lege vizeaz„ declararea zonei monumentelor istorice, respectiv toat„ partea din nordul Moldovei, ca o zon„ de interes na˛ional. Este, p‚n„ la urm„, un proiect de lege care este doar o declarare, o chestiune declarativ„ care, Óns„, este important„ din urm„toarele motive: Ón primul r‚nd, dac„ este declarat„ obiectiv de interes na˛ional, Ónseamn„ c„ va exista o coordonare pe toat„ zona aceea, a Moldovei, ∫i privind finan˛area, ∫i privind organizarea, ∫i colaborarea cu toate ministerele pentru zona respectiv„ de patrimoniu cultural na˛ional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 De ce e nevoie de o asemenea coordonare? Tocmai pentru c„ greu putem face rost de bani pentru conservarea, pentru restaurarea ∫i pentru Óntre˛inerea acelor obiective de interes na˛ional.

Pe de alt„ parte, dac„ exist„ o coordonare, atunci vom avea o colaborare a ministerelor. M„ refer la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ón primul r‚nd, la Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i la administra˛ia public„ local„ care to˛i, Ómpreun„, trebuie s„ contribuie la restaurarea ∫i la transformarea acelei zone Óntr-o zon„ turistic„.

Œn acela∫i timp, v„ atrag aten˛ia c„ patrimoniul cultural na˛ional este, p‚n„ la urm„, memoria noastr„ material„ ∫i spiritual„, este, p‚n„ la urm„, identitatea cultural„ a poporului rom‚n. Ca atare, este o problem„ de siguran˛„ na˛ional„.

Sunt pentru sus˛inerea acestui proiect de lege. De altfel, Guvernul a dat un aviz pozitiv pentru acest proiect ∫i p„rerea mea este c„ n-ar fi r„u dac„ ar exista asemenea zone de interes na˛ional ∫i Ón alte p„r˛i ale ˛„rii, tocmai pentru o bun„ coordonare a tuturor celor care pot s„ contribuie la sus˛inerea zonei respective ∫i mai ales la introducerea Ón circuitul turistic a acelei zone.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator C‚rlan pentru a prezenta raportul.

Domnule pre∫edinte, cele trei comisii reunite, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón unanimitate de voturi, au adoptat, Ón ∫edin˛a comun„ din 25 mai, raport de admitere ∫i v„ solicit„m adoptarea legii cu amendamentele prev„zute Ón anex„.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. De acord cu amendamentele propuse, doamna ministru?

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Am rev„zut toate amendamentele. Suntem de acord. O s„ v„ rog s„ ˛ine˛i cont c„ este pe Constitu˛ia veche, respectiv, probabil va fi ∫i mediere ∫i este lege ordinar„, nu este organic„.

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu**

**:**

Eu a∫ vrea s„ spun ceva.

Nu v-am v„zut. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Ea a mai fost discutat„ la noi, doamnelor ∫i domnilor, doamn„ ministru, ∫i am spus, de atunci, este o lege care nu face r„u nim„nui. A∫a poate fi caracterizat„. Dac„ va avea efecte, va fi foarte bine.

Am avut Óns„ o observa˛ie ∫i o am din nou. Nu ∫tiu ce se poate face Ón faza actual„. Nordul Moldovei este un concept pe care noi Ól foloseam Ón momentul Ón care nu puteam s„ spunem Bucovina. V„ aminti˛i?! Este o

nuan˛„. Este Moldova de Nord, sunt jude˛ele Moldovei de Nord. Nordul Moldovei a intrat deja.... Sigur, ve˛i spune c„ ∫icanez pe ni∫te detalii. Nordul Moldovei a intrat Ón con∫tiin˛a public„ ∫i a speciali∫tilor ca Bucovina. Neam˛ul, Ia∫iul, Boto∫aniul ∫i Suceava sunt, mai cur‚nd, Moldova de Nord.

Œn rest, am fost, de atunci, cu totul de acord cu aceast„ lege care, repet, nu face r„u nim„nui.

Mul˛umesc. Interven˛ii pe amendamente. Da, doamna ministru.

Are dreptate domnul ministru. Cred Óns„, domnule ministru R„zvan Theodorescu, c„ poate nu e r„u s„ r„m‚n„ a∫a ∫i v„ spun ∫i de ce: e mai larg termenul de Moldova dec‚t termenul de Bucovina. Drept urmare, putem l„rgi un pic toat„ zona, pe c‚nd, altfel, o reducem chiar numai la Bucovina.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Vorbesc de aici, c„ se aude.

Nu se aude. V„ rog eu, c„ trebuie s„ Ónregistreze la stenogram„ ∫i ne face mare pl„cere s„ v„ vedem la microfon, totu∫i.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

S-a deschis discu˛ia, altfel nu intram Ón ea. Eu cred c„ noi acredit„m o idee fals„ despre a∫a-zisul Nord al Moldovei. Nordul Moldovei e acum Ón Ucraina. Noi acredit„m, astfel, ideea c„ acesta este nordul real al Moldovei. Œn realitate aceasta este Moldova de mijloc, domnule pre∫edinte. A∫a c„ eu cred c„ ar trebui g„sit„ o solu˛ie, pentru tot textul, de Ónlocuire ∫i de precizare a jude˛elor Ón cauz„, pentru c„, altfel, noi Ón∫ine lovim Ón istoria noastr„. Bucovina de Nord face parte din Moldova Óntreag„. Aminti˛i-v„ ce v„ spunea ™tefan. Nu?!

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Prin Delavrancea.

Prin Delavrancea, sigur. Ia uite ce bine ∫i-a adus aminte domnul Solcanu. Memorie bun„. Geografic, sunte˛i acolo, domnule Solcanu!

Domnule pre∫edinte, eu cred c„ ar trebui pus nu acest nume care nu este corect geografic, nu e Nordul Moldovei, sunt cele patru jude˛e Ón cauz„ iar Nordul Moldovei Ónseamn„, Ón istorie, altceva, Ónseamn„ jude˛ele care nu exist„ acum pe harta Rom‚niei.

Acolo avem nord-est, nordul Moldovei, deasupra, nu avem dec‚t...

Stima˛i colegi, dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamente?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 Doamna ministru, haide˛i s„ Ónchidem aceast„ chestiune. Dac„ dori˛i o dezbatere, o facem ulterior.

Nu, nu, vreau doar s„ aduc aminte tuturor colegilor c„ a trecut deja de comisii. Practic, de aici Óncolo, procedura nu mai poate fi dec‚t medierea. S-ar putea, Óns„, Ón mediere, s„ reu∫easc„, la unul dintre amendamentele propuse care nu este Ón concordan˛„ cu Camera Deputa˛ilor, s„ se fac„ aceast„ corectur„, dar acum, aici, nu se mai poate face corectura din punct de vedere procedural.

Mul˛umesc.

Stimat„ doamn„ ministru, asta hot„r‚m noi, nu dumneavoastr„, Ón calitate de ministru. V„ rog s„ m„ scuza˛i. Este o chestiune de procedur„ a noastr„ ∫i v„ spunem noi dac„ se poate sau nu. Cu tot respectul, a˛i fost deputat ∫i ∫ti˛i foarte bine acest lucru.

Sunt. Œmi pare r„u, sunt.

Noi suntem la Senat.

Stima˛i colegi, dac„ ave˛i interven˛ii la amendamente?

Nu, nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Mul˛umesc pentru participare.

Trecem la Legea privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate.

Este vorba despre o reexaminare.

Rog Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„, dac„-mi Óng„dui˛i. M-am consultat cu o parte dintre liderii grupurilor parlamentare ∫i am c„zut de acord c„ asupra votului la punctul 9 a fost o neÓn˛elegere.

Mare...!

Da, mare. ™i v„ solicit„m... Deci am c„zut pentru revotarea acestei propuneri legislative. A fost o confuzie din partea noastr„ ∫i ne-o asum„m. Dac„ binevoi˛i s-o supune˛i din nou la vot, ∫i proiectul, ∫i raportul, ∫i propunerea Ón totalitate.

Domnule pre∫edinte, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. este de acord cu propunerea f„cut„ de domnul senator Solcanu.

Punctul 9.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Da, punctul 9.

**Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte.

Da, domnule senator Valentin Dinescu.

Domnule pre∫edinte, n-a fost nici o neÓn˛elegere. Cineva nu a respectat angajamentul, promisiunea ∫i s-a votat cum s-a votat. Dac„ mergem pe neÓn˛elegeri ∫i cre„m din nou, repet, un precedent care nu Ó∫i are locul Ón Senatul Rom‚niei, atunci haide˛i s„ revenim la tot ce am votat p‚n„ acum. Eram de acord, ca dovad„ c„ noi am votat a∫a. Nu e nici o neÓn˛elegere. Vinde˛i ca Ón codru ∫i c‚nd e Ón interesul dumneavoastr„, vinde˛i!

Deci p„rerea mea este s„ se considere c„ este autoritate de lucru judecat.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, probabil... Domnule senator Valentin Dinescu, Ón primul r‚nd, vreau s„ v„ atrag aten˛ia asupra modului Ón care v„ exprima˛i de la tribuna Senatului, cu v‚nzare, cu vot... V-a˛i uitat pe proiectul de lege?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Este vorba de prorogarea unui termen, pentru c„ s-ar putea ca cineva s„ Ón˛eleag„ c„ aici este o problem„ de mare fond. Este vorba despre decalarea unui termen. Asta e problem„ de v‚nzare Ón ceea ce prive∫te aplicarea unei legi?

Œntreb Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, nu pe dumneavoastr„. V„ rog, domnul senator Gheorghe Funar, e vorba de prorogarea unui termen sau dou„ grupuri au ridicat problema, c„ a fost o u∫oar„ confuzie? Sunte˛i de acord sau nu cu reluarea votului? Spune˛i da sau nu. Nu, nu.

Domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„ v„ informez c„ Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare a votat pentru.

™tiu asta.

Am sus˛inut lucrul acesta, dar nu Ón˛elegem de ce se revine asupra unui vot. Dac„ reveni˛i, v„ rog s„ reveni˛i ∫i la punctul 8, pentru c„ e vorba de pensia minim„ pe economie ∫i...

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Deci v„ Óntreb textual: dac„ exist„ unanimitate reiau votul, dac„ nu, nu. Sunte˛i de acord sau nu la punctul 9?

Domnule pre∫edinte,

Noi suntem pentru respectarea Regulamentului Senatului.

Deci nu sunte˛i de acord.

Regulamentul Senatului... Ceea ce v„ spun eu este Ón conformitate cu regulamentul. Dac„ liderii de grup — Ón loc s„ v„ dau o pauz„ acum —, v„ consult dac„ liderii de grup sunt de acord... Votul a fost favorabil, dar nu a avut vot de lege organic„. Dac„ sunte˛i de acord, tocmai pentru c„ a˛i votat pentru, e vorba de prorogarea unui termen, Ónc„ o dat„. Asta-i tot.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, ˛in‚nd seama de solicitarea dumneavoastr„, a domnului senator Puiu Ha∫otti ∫i a domnului senator Ion Solcanu, suntem ∫i noi de acord.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator George Sabin Cuta∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost sesizat„ de Biroul permanent privind Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 217 din 2005, care a socotit c„ dou„ articole din Legea privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate nu sunt constitu˛ionale, respectiv sunt dou„ prevederi care se refer„ la drepturile ∫i obliga˛iile minorilor Ón raport cu libera circula˛ie ∫i Ón care nu s-a prev„zut ca persoana minor„, care a dob‚ndit, prin c„s„torie, capacitatea deplin„ de exerci˛iu, s„ fie asimilat„ majorilor.

Ca atare, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a considerat c„ decizia Cur˛ii Constitu˛ionale este, Óntr-adev„r, corect„ ∫i v„ propune cele dou„ amendamente prin care putem s„ facem ca legea s„ fie Ón concordan˛„ cu Constitu˛ia Rom‚niei, legea de baz„ fiind una organic„ ∫i votul nostru trebuie s„ fie dat cu o majoritate caracteristic„ acestei categorii de legi.

Suntem prima Camer„ care a luat Ón discu˛ie excep˛ia de neconstitu˛ionalitate a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu sunt, da?

Reprezentatul Guvernului, de acord cu cele dou„ amendamente?

™i noi sus˛inem, domnule pre∫edinte, reluarea votului.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

De acord, da?

De acord.

U.D.M.R.-ul, de acord?

De acord.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, este prorogarea unui termen.

Supun la vot raportul ∫i proiectul de lege. Legea are caracter organic.

V„ rog s„ vota˛i.

S-au adoptat cu 106 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Mul˛umesc grupurilor parlamentare.

Au fost dou„ grupuri parlamentare.

Am spus am‚ndou„, nu a˛i fost atent. Trecem la reexaminare, la Legea privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate.

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

De acord, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Supun, acum, votului dumneavoastr„ proiectul de lege, Ón care vom opera cele dou„ amendamente. V„ rog s„ vota˛i.

S-a adoptat cu 106 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Trecem la proiectul Legii privind declararea ca ora∫ a comunei Potlogi, jude˛ul D‚mbovi˛a.

Este vorba despre o propunere legislativ„, da?

Da.

Este cineva aici din partea ini˛iatorilor? Nu avem. Se am‚n„ pentru s„pt„m‚na viitoare. Dac„ nu se prezint„ joi colegii deputa˛i ini˛iatori, trecem direct la vot. Raportul e de respingere.

Proiectul Legii privind declararea ca ora∫e a unor comune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 De asemenea, este vorba despre o ini˛iativ„ legislativ„ care vine de la Camera Deputa˛ilor.

Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, dup„ Óndelungi dezbateri, cercet„ri ∫i activit„˛i desf„∫urate inclusiv Ón teren, propune raport de respingere ∫i v„ solicit„m s„-l vota˛i ca atare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt...

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Eu v„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Liviu Doru Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi, Cred c„ trebuie s„ discut„m la asemenea proiecte de lege...

Domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu, v„ rog s„ r„m‚ne˛i aici, pentru c„ suntem la punctul 6, intr„m cu punctul 6.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Bindea.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Deci la asemenea proiecte de lege trebuie s„ vedem, domnule pre∫edinte, care este exigen˛a legii care stabile∫te condi˛iile ∫i care este, de fapt, fundamentul unor asemenea propuneri legislative.

F„r„ Óndoial„, condi˛iile nu sunt, nici una, absolut obligatorii, ci ele, Ómpreun„, cele care sunt trebuie s„ se Ónt‚lneasc„ cu voin˛a cet„˛enilor care reprezint„ comunitatea respectiv„, pentru c„, dup„ p„rerea noastr„, aceasta trebuie s„ fie d„t„toare de tot.

Toate aceste proiecte de lege au ajuns Ón Parlament datorit„ faptului c„ Ón localit„˛ile respective s-a exprimat un vot de c„tre cet„˛eni, s-a f„cut un referendum local. Œn momentul Ón care Parlamentul ar spune nu, ar veni s„ Ónfr‚ng„ voin˛a cet„˛enilor, care ∫i-au exprimat dorin˛a de a tr„i Óntr-o anume unitate administrativ-teritorial„. Ace∫ti oameni au spus c„ doresc s„ tr„iasc„ Óntr-o unitate administrativ-teritorial„ care s„ fie ora∫.

Noi, cei de la Bucure∫ti, le spunem lor c„ nu e bine a∫a, ci c„ trebuie s„ r„m‚n„ comun„, dac„ d„m vot Ómpotriv„.

De aceea, v-a∫ ruga, doamnelor ∫i domnilor senatori...

Œn primul r‚nd, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„-mi crea˛i cadrul Ón care s„-mi pot finaliza cuv‚ntul.

Stimate coleg, ave˛i o mare calitate, ∫i anume c„ vorbi˛i pu˛in.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Calitatea mea vine s„ se asemene cu a dumneavoastr„, care m„ iubi˛i foarte mult c‚nd iau cuv‚ntul, ∫i apreciez acest lucru.

V„ rog.

Œn momentul Ón care, doamnelor ∫i domnilor senatori, ve˛i vota Ómpotriva acestui proiect, atunci ve˛i veni ∫i ve˛i nesocoti voin˛a cet„˛enilor. Or, eu cred c„ toate legile ∫i toat„ activitatea din Parlament trebuie s„ fie una care s„ confirme dorin˛a cet„˛enilor, pentru c„ noi pe ei Ói reprezent„m aici, ei ∫tiu, ∫i nu noi, dac„ via˛a lor Óntr-un anume cadru administrativ este benefic„ pentru ei.

Repet, legile nu au condi˛ii care s„ permit„ o stringen˛„ Ón care noi s„ putem trece peste voin˛a oamenilor.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi...

Numai o secund„, v„ dau cuv‚ntul, v„d c„ ave˛i o poft„ de vorb„...

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

...de parlamentar.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ rog s„ lua˛i loc.

Domnul senator Liviu Doru Bindea are, Ón principiu, dreptate. Œns„ unde gre∫im? Noi am tr„it-o pe pielea noastr„, la Arge∫. Facem un ora∫ cu 7 sate, care se Óntinde pe 40 de kilometri, satele acelea nu mai beneficiaz„ de nimic, nu au acces la SAPARD, n-au acces la fonduri ∫i le Óngrop„m. Deci treaba e foarte complicat„, apropo de ce vor cet„˛enii ∫i...

V„ fac o propunere, ne oprim aici, da? Vre˛i s„ continu„m?

Numai o secund„, s„-i d„m cuv‚ntul... Deci dac„ vorbi˛i numai c‚te un minut fiecare, v„ dau cuv‚ntul. Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan, v„ rog.

A˛i observat c„ am avut o prezentare extrem de succint„, doar concluzia raportului ∫i nimic altceva, dar dac„ s-a deschis aceast„ dezbatere, s„ ∫ti˛i c„ vreme de trei luni...

Ne obosi˛i...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Domnilor, nu v„ obosesc de foarte multe ori.

A fost una dintre cele mai complexe ac˛iuni de documentare a unei comisii atunci c‚nd ∫i-a propus s„ adopte un raport. Am deplasat la Ia∫i — un jude˛ care are 5 comune propuse Ón acest proiect de lege — toat„ Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, secretar de stat din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, am pus o echip„ de sociologi de la Universitate ∫i au f„cut inclusiv un studiu sociologic Ón toate cele 5 comune propuse, am adus la o dezbatere primari ai unor ora∫e f„cute anul trecut Ón jude˛ul Suceava, trecute prin aceea∫i procedur„, am pus la un loc experien˛a tuturor Ónt‚mpl„rilor de acest gen ca s„ Ón˛elegem un lucru foarte simplu: care e varianta corect„? Facem, Ón mod artificial, ora∫e care sunt, de fapt, rurale toat„ ziua, sunt localit„˛i rurale cu insign„ de ora∫, sau urbaniz„m, adopt„m o strategie, o politic„ de urbanizare a acestor aspiran˛i la stadiul de ora∫, p‚n„ Ón momentul Ón care utilit„˛ile ∫i calitatea real„ a vie˛ii Ón aceste localit„˛i, infrastructura ∫i serviciile publice sunt Óntr-at‚t de bine dezvoltate Ónc‚t mai r„m‚ne doar actul formal de a constata, prin lege, c„ acolo avem de-a face cu ora∫e?!

Avem un pachet de 12 localit„˛i, care difer„ esen˛ial unele fa˛„ de altele. Sunt foarte pu˛ine care Óntrunesc, cu adev„rat, condi˛ii pentru a fi declarate ora∫e ∫i sunt altele Ón care nu a func˛ionat nimic altceva dec‚t speran˛a iluzorie c„, odat„ declarate ora∫e, poate vor veni mai mul˛i bani de la buget s„ se poat„ dezvolta.

Mul˛umesc, domnule senator.

Prin urmare, raportul de respingere are o fundamentare extrem de bun„ ∫i v„ rog s„ ˛ine˛i cont de punctul de vedere al comisiei.

Domnul senator Teodor Filipescu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

Nu sunt de acord cu raportul de respingere al Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, fac parte din aceast„ comisie, dar am fost Ón delega˛ie cu dumneavoastr„. Locuiesc Ón comuna Pantelimon, este cea mai mare comun„ din Rom‚nia, pentru c„ Voluntari s-a f„cut ora∫, are 22.000 de locuitori, are grad de urbanizare ∫i nu Ón˛eleg de ce motivele de la Ia∫i trebuie s„ func˛ioneze neap„rat ∫i Ón Ilfov. Bragadiru este ora∫ Ón sine, iar M„gurele — platforma atomic„, o ∫tie toat„ lumea.

V„ mul˛umesc pentru sprijin ∫i cred c„ ve˛i Ón˛elege.

Am votat Chitila, am votat Pope∫ti-Leordeni, i-am ajutat, c‚t am fost prefect la Ilfov, s„ se fac„ ora∫, inclusiv Voluntari. Dorim ca — cel pu˛in cei din Ilfov — ∫i aceste trei localit„˛i s„ devin„ ora∫e.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, aici suntem la un pachet de 12 localit„˛i, domnule senator Filipescu. Veni˛i separat cu Pantelimonul, dac„, Óntr-adev„r, are 22.000 de locuitori... Aici e un pachet de 12 localit„˛i.

Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Deci raportul de respingere a fost respins.

Mul˛umesc.

Trecem la punctul 15, proiectul Legii privind stimularea absorb˛iei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de c„tre fondurile de garantare.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Vrem list„ pentru proiectul anterior.

List„ pentru liderii de grupuri.

Domnule ministru Flutur, foarte pe scurt, v„ rog, sintez„.

**Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

## Foarte pe scurt.

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Acest proiect de lege este extrem de necesar pentru accelerarea absorb˛iilor fondurilor SAPARD, este vorba de peste 730.000.000 euro care trebuie, Óntr-un an ∫i jum„tate, s„ Ói absorbim, ∫i atunci acest proiect de lege Ón 13 articole prevede urm„torul lucru: s„ aliment„m din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Fondul de garantare a creditului rural ∫i Fondul de garantare a I.M.M.-urilor, care vor putea da garan˛ii, p‚n„ la 100% am‚ndou„, aceste fonduri sindicalizate, pentru cei care doresc Ómprumuturi pentru cofinan˛area SAPARD.

Este o problem„ pe care noi am discutat-o cu toate segmentele, ∫tiu c„ la comisia din Senat a primit vot Ón unanimitate ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord cu acest proiect de lege, pentru a putea accelera absorb˛ia fondurilor SAPARD.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Pascu Corneliu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Da, comisia, Ón unanimitate, a votat aprobarea acestui proiect de lege ∫i suntem de acord cu promovarea lui.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, domnul senator Daea.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aveam emo˛ii c„ ast„zi nu ajungem la punctul 15, pentru c„ este o lege extrem de important„, necesar„.

Eu am un sentiment al regretului, legat de faptul c„ ea a venit, totu∫i, t‚rziu, de aceea suntem de acord, Ón unanimitate, ∫i vom vota, cei din Grupul P.S.D.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unei legi cu amendamente. De acord, domnule ministru, cu amendamentele?

Suntem de acord cu amendamentele, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Iorga Nicolae.

Mai avem doi ani de SAPARD. Este, totu∫i, bine. V„ rog, domnul Stan.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor senatori, proiectul de lege este excep˛ional pentru agricultur„. Œncurajeaz„ pe micii produc„tori, cei cu bani mai pu˛ini, fermierii, s„ poat„ absorbi credite SAPARD, s„ poat„ folosi credite nerambursabile.

Mai bun dec‚t a∫a ceva nu exist„, suntem de acord Ón totalitate cu proiectul.

Mul˛umesc.

Supun la vot ∫i raportul, ∫i proiectul de lege, v„ rog s„ vota˛i.

Cu 103 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, ca senator P.R.M. de Bra∫ov, vreau s„ v„ informez c„ grupul nostru va vota cu dou„ m‚ini aceast„ ordonan˛„ ∫i Ói rog ∫i pe ceilal˛i colegi s„ fac„ la fel.

Este o situa˛ie deosebit„ acolo ∫i vreau s„ Ói ∫i transmit mul˛umirile tractori∫tilor domnului pre∫edinte Carol Dina, pentru modul Ón care au fost primi˛i ∫i trata˛i la comisia Domniei sale.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Puiu Ha∫otti.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Suger„m colegilor de la P.R.M. ∫i altor colegi s„ voteze cu dou„ cartele, mai bine, dec‚t cu dou„ m‚ini.

V„ rog.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 33/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 53/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îTractorul UTB“ — S.A. Bra∫ov.

Domnule pre∫edinte Carol Dina, v„ rog. V„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Societatea Comercial„ îTractorul“ Bra∫ov este una dintre societ„˛ile comerciale mari din portofoliul Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu o situa˛ie financiar„ dificil„, aflat„ Óntr-un complex proces de privatizare.

Œn fapt, se reia privatizarea acestei unit„˛i. Comisia pentru privatizare a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, cu amendamentele anexate.

Amendamentele, de asemenea, au fost adoptate cu majoritate de voturi.

Domnule pre∫edinte, suntem autorii celor dou„ amendamente votate de comisie, ∫i Grupul parlamentar P.S.D. sus˛ine acest proiect.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la propunerea legislativ„ privind modificarea Legii energiei electrice nr. 318/2003.

Comisia economic„, domnule Constantin Gheorghe, v„ ascult„m, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca urmare a celor expuse, Ón cadrul comisiei, de c„tre reprezentantul Guvernului, comisia consider„ c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 ini˛iativa legislativ„, de∫i, de principiu, propune o repara˛ie corect„, nu are o sus˛inere fundamentat„ Ón ceea ce prive∫te cuantificarea financiar„, astfel nu exist„ o evaluare a suprafe˛elor propriet„˛ilor afectate, nici o estimare a valorii desp„gubirilor ce urmeaz„ s„ fie acordate, exist‚nd temerea major„rii pre˛urilor la energie c„tre consumatorul final, cu valoarea acestor desp„gubiri.

Comisia apreciaz„ c„ o modificare ca cea propus„ prin prezenta ini˛iativ„ legislativ„ trebuie tratat„ Ón mod unitar at‚t Ón Legea energiei electrice, c‚t ∫i Ón Legea gazelor, dup„ o evaluare a impactului financiar.

Comisia a hot„r‚t, cu majoritate de voturi pentru ∫i trei ab˛ineri, respingerea ini˛iativei legislative.

Fa˛„ de cele prezentate propunem plenului Senatului adoptarea raportului comisiei, respectiv respingerea propunerii legislative.

De acord, Guvernul?

## **Domnul Cornel Chiriac** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

De acord cu respingerea, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Guvernul este de acord. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 68 alin. (4) din Legea nr. 567 din 9.12.2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.197, din 14.12.2004, privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al parchetelor de pe l‚ng„ acestea.

Din partea Ministerului Justi˛iei? Nu este nimeni?! Domnul secretar de stat Eftimescu, v„ rog, ave˛i un minut pentru o prezentare Ón sintez„.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru munc„, protec˛ie social„ ∫i problemele ∫omajului.

Domnule ™erban Nicolae, v„ rog foarte mult.

## **Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Ini˛iator este domnul deputat Bolca∫.

Domnul Bolca∫ este ini˛iator?! Nu. V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i...

Numai o secund„! Spune˛i, domnule Bindea.

V„ rog s„-mi permite˛i, dac„ considera˛i c„ este procedural, s„ sus˛in Ón numele ini˛iatorului, am mandat, acest proiect.

## V„ mul˛umesc.

Re˛ine˛i c„ Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. 3 ∫i 4 ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei;

— Lege pentru abrogarea art. 34 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea art. 7 din Ordonan˛a Guvernului nr. 59/2004 privind m„suri de Ónt„rire a disciplinei financiar-economice Ón sistemul sanitar;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare;

— Lege pentru declararea ca ora∫ a comunei Chitila, jude˛ul Ilfov;

— Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional;

— Lege pentru modificarea art. 21 alin. (2) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar;

— Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de ac˛iuni din proprietatea privat„ a statului ∫i administrarea Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului Ón proprietatea privat„ a municipiului Hunedoara ∫i administrarea Consiliului Local al Municipiului Hunedoara;

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, relu„m joi, pentru c„ lipse∫te ini˛iatorul. V„ rog s„ Ól anun˛a˛i pe domnul Bolca∫ s„ fie prezent.

## **Domnul ™tefan Mihail Antonie**

_**:**_

Da, sunt aici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

V„ rog, ave˛i de pus o Óntrebare. Urmeaz„ domnul Neagoe Otilian.

Mul˛umesc domnule pre∫edinte.

Vreau s„ adresez o Óntrebare domnului ministru Gheorghe Flutur, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i dac„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a virat Direc˛iilor jude˛ene pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ sumele necesare pl„˛ii furnizorilor de input-uri, adic„ semin˛e, pesticide, Óngr„∫„minte care se pot achizi˛iona prin bonuri valorice ∫i la c‚t se ridic„ totalul sumelor alocate pentru acest tip de subven˛ii?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul Otilian Neagoe, o Óntrebare de pus. Urmeaz„ domnul senator Petru Stan.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale.

Nivelul de via˛„ al pensionarilor se degradeaz„ galopant, pe fondul cre∫terii pre˛urilor ∫i tarifelor la produse ∫i energie, al major„rii taxelor ∫i impozitelor.

Veniturile ob˛inute din pensii pun sub semnul Óntreb„rii, pentru majoritatea pensionarilor, posibilitatea de a face fa˛„ costurilor cotidiene.

La toate acestea se adaug„ ∫i criza din domeniul s„n„t„˛ii, care creeaz„ mari probleme pentru pensionarii suferinzi care trebuie s„ Ó∫i achizi˛ioneze medicamentele necesare.

Av‚nd Ón vedere aceast„ stare de lucruri care creeaz„ mari probleme de existen˛„ pentru cei peste 5,5 milioane de pensionari din Rom‚nia, v„ rug„m, domnule ministru Gheorghe Barbu, s„ ne prezenta˛i m„surile pe care le preconiza˛i pentru indexarea ∫i majorarea pensiilor Ón anul 2005.

Mul˛umesc foarte mult.

Am ∫i o interpelare, domnule pre∫edinte. Pot s„ o citesc?

s„ ne preciza˛i ce sistem de subven˛ii preconiza˛i s„ acorda˛i pentru Ónc„lzire cet„˛enilor Rom‚niei Ón iarna 2005—2006 ∫i dac„ v„ g‚ndi˛i ca ele s„ fie diferen˛iate ca valoare, Ón func˛ie de zona geografic„. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

V„ atrag aten˛ia, Óntreb„rile trebuie s„ fie foarte scurte.

Are cuv‚ntul domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ doamna Silvia Ciornei.

## **Domnul Petru Stan**

**:**

Dou„ Óntreb„ri foarte scurte.

Foarte pe scurt, v„ rog.

Œntrebare adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Œn ultimele zile, presa a relatat declara˛ia domnului Mugur Is„rescu, guvernatorul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, conform c„reia Óntr-un viitor apropiat sistemul public de pensii din Rom‚nia va intra Ón colaps. Din acest motiv, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i dac„ afirma˛iile f„cute publice sunt reale, dac„ sistemul de pensii intr„ Ón colaps. Dac„ da, de c‚nd?

V„ mul˛umesc.

Œntrebare adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul ministru Gheorghe Flutur.

Prin Programul de guvernare 2005—2008 s-a prev„zut relaxarea fiscal„ prin m„suri de reducere a impozitelor, iar Ón campania electoral„ s-a anun˛at c„ rom‚nii vor tr„i mai bine. Cet„˛enii Rom‚niei au aflat din mass-media c„ Guvernul a hot„r‚t zilele trecute s„ majoreze impozitele pentru terenurile agricole Óncep‚nd de la 1.01.2006.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i cu c‚t vor cre∫te impozitele pe terenurile agricole, pe categorii de terenuri, ∫i dac„ vor fi impozitate terenurile agricole necultivate ∫i cu ce sume?

Ave˛i ∫i o interpelare, da?

Da.

Bine, prezenta˛i ∫i interpelarea.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu T„riceanu.

Costul vie˛ii este mult mai mare la Bra∫ov dec‚t Ón alte zone ale ˛„rii, datorit„, Ón principal, condi˛iilor climaterice. Av‚nd Ón vedere cre∫terile mari de tarife la energie ∫i combustibili din ultima perioad„, cet„˛enii jude˛ului Bra∫ov sunt Óngrijora˛i de costurile care devin insuportabile pentru sezonul de iarn„.

Pornind de la situa˛ia existent„ Ón jude˛ul pe care Ól reprezint Ón Parlament, v„ rug„m, domnule prim-ministru,

Citi˛i-o ∫i pe aceea.

Interpelare adresat„ domnului ministru Mircea Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii.

Domnule ministru, Ón anul 2000, Funda˛ia rom‚noolandez„ CASA a construit la Zal„u, cu finan˛are european„, un Centru de recuperare, tratament ∫i Óngrijire, cu parteneri din Olanda, Elve˛ia ∫i Norvegia. Centrul construit, Ón suprafa˛„ de 5.000 metri p„tra˛i ∫i cu o dotare de ultim„ or„, a costat 2 milioane de euro. Prim„ria Zal„u a pus la dispozi˛ia centrului, prin concesionare, terenul, pe o perioad„ de 99 de ani. De asemenea, a rezolvat problema utilit„˛ilor: ap„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 electricitate ∫i gaze. Centrul a primit de la Ministerul S„n„t„˛ii aviz de func˛ionare pentru sec˛ii de recuperare pentru copii ∫i adul˛i, laborator, cabinet stomatologic, farmacie pentru copii ∫i adul˛i, ambulatoriu de specialitate. Ministerul S„n„t„˛ii a anun˛at Prefectura Zal„u Ón anul 2004 c„ activitatea centrului va fi finan˛at„ de la bugetul statului, lucru ce s-a Ónt‚mplat Ón anul 2004. Œn anul 2005, Centrul a primit prin fila de buget numai 195 milioane lei, bani cu totul insuficien˛i. Centrul consum„ pe lun„ minimum 800 milioane lei. Toate acestea au culminat cu adresa C.A.S. S„laj, prin care se recomand„ centrului s„ intervin„ la Guvern pentru a se modifica bugetul...

Stimate coleg, dac„ dumneata mai cite∫ti trei minute, nu mai prezint„ nimeni de la grupul dumneavoastr„ nici o interpelare. Ave˛i 5 minute tot grupul.

Œn acest context, centrul ∫i-a Óncetat activitatea trimi˛‚nd acas„ 100 de bolnavi, 50 de cadre medicale, l„s‚nd Ón paragin„ o construc˛ie modern„ ∫i de ultim„ dotare.

Domnule ministru, rog s„-mi r„spunde˛i ce m„suri ve˛i lua ca acest centru de recuperare s„ func˛ioneze la parametri normali, av‚nd Ón vedere c„ fondurile lunare se ridic„ la 1,2 miliarde lei.

Mul˛umesc, foarte mult.

Doamna Silvia Ciornei, din partea Partidului Conservator, ∫i urmeaz„ domnul Mircea Mereu˛„.

O Óntrebare adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Ionel Popescu.

Prin Ordinul ministrului finan˛elor publice nr. 1.827/2003, publicat Ón Monitorul Oficial nr. 53/2004, privind modificarea ∫i completarea unor reglement„ri Ón domeniul contabilit„˛ii s-a stabilit un program de implementare a reglement„rilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit„˛ilor Economice Europene ∫i cu standardele interna˛ionale de contabilitate ce au fost aprobate prin Ordinul ministrului finan˛elor publice nr. 94/2001.

Œntrebarea vizeaz„ stadiul aplic„rii acestui ordin ∫i ce inten˛ioneaz„ Ministerul Finan˛elor Publice s„ fac„ Ón continuare Ón acest domeniu. Solicit r„spuns scris. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

Œntrebare adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Am constatat cu mare satisfac˛ie demararea lucr„rilor de reabilitare a Drumului Na˛ional 17 Cluj-Napoca— Suceava. Este o lucrare Ónceput„ cu 5 ani Ónt‚rziere, banii au fost aloca˛i Ónc„ din anul 2000, dar din p„cate fosta guvernare a avut alte priorit„˛i. Reamintesc faptul

c„ fostul ministru al transporturilor, Miron Mitrea, a inaugurat tot pe acest tronson dou„ treceri de nivel suspendate despre care credeam c„ nu se vor mai finaliza. Œn aceea∫i perioad„, acela∫i ministru anun˛a c„ va reabilita ∫i tronsonul T‚rgu-Mure∫—Bistri˛a. V„ Óntreb, domnule ministru, dac„ exist„, Óntr-adev„r, fonduri pentru acest tronson ∫i c‚nd vor fi demarate lucr„rile sau bunele inten˛ii ale fostului ministru al transporturilor au fost doar promisiuni electorale?

Da. Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Adrian P„unescu. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar.

V„ rog, domnule senator P„unescu. V„ rug„m, foarte scurt, c„ timpul e limitat la grup. V„ ascult„m.

Am dou„ Óntreb„ri. Porni˛i de la prezum˛ia de nevinov„˛ie... S„ vede˛i ce scurt„ Óntrebare!

Unde merge, domnule ministru al economiei ∫i comer˛ului, Valea Jiului? Ce m„suri a luat Guvernul pentru ca oamenii din zon„ s„ aib„ o minim„ surs„ de existen˛„?

Extraordinar! Mul˛umesc foarte mult.

Data viitoare voi veni cu Óntrebarea: De ce?

O a doua Óntrebare este adresat„ ministrului de externe. Eu nu ∫tiu dac„ trebuie s„ d„m totdeauna nume, c„ nu se ∫tie c‚nd se schimb„.

Care este atitudinea Rom‚niei fa˛„ de continuarea lucr„rilor la Canalul B‚stroe? Solicit r„spuns scris ∫i oral, Ón limba rom‚n„.

Ave˛i ∫i o interpelare, v„ rog.

Am, domnule pre∫edinte.

Interpelarea are urm„torul cuprins: ea se adreseaz„ premierului C„lin Popescu-T„riceanu. C‚nd Óncepe examenul de con∫tiin˛„ al clasei politice, pe care ar trebui s„-l ini˛ieze Guvernul, pentru stabilirea strategiei na˛ionale de dezvoltare. Ce crede domnul prim-ministru despre lipsa de orizont a tinerei genera˛ii Ón abordarea propriului viitor? Ce vom face? Ce vom lucra? Cine vom fi?

Mul˛umesc ∫i felicit„ri pentru sintez„.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar. Urmeaz„ domnul senator Mario Ovidiu Oprea, de la Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Vor fi ∫i r„spunsuri, domnule pre∫edinte?

Vor fi, sigur c„ da.

Ast„zi?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Ast„zi, dac„ a∫tepta˛i, cu cea mai mare pl„cere... Da, domnule senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,

Am s„ Óncep cu o interpelare adresat„ domnului primministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn primele 5 luni ale acestui an, mass-media a relatat despre c‚teva sute de tinere r„pite din Rom‚nia ∫i duse Ón str„in„tate, unde au fost obligate s„ se prostitueze. V„ solicit, domnule prim-ministru, Ón calitatea dumneavoastr„, ca membru al celulei de criz„ de la Palatul Cotroceni, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins pentru recuperarea ∫i aducerea Ón ˛ar„ a tinerelor rom‚nce r„pite ∫i sechestrate Ón numeroase localit„˛i din ˛„rile de pe b„tr‚nul continent.

Mul˛umesc.

Mai am dou„ Óntreb„ri scurte, domnule pre∫edinte.

N-ave˛i voie dec‚t dou„, maximum.

Nu trec de cifra doi.

Œntrebare adresat„ domnului prim-ministru. V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i pentru perioada 1991—2005, p‚n„ la 1 iunie, pe fiecare an Ón parte, c‚˛i copii rom‚ni au fost adopta˛i de cet„˛eni str„ini, din care c‚˛i mai sunt Ón via˛„, respectiv c‚˛i au disp„rut. Œn cazul celor disp„ru˛i, v„ solicit s„-mi comunica˛i pentru fiecare copil Ón parte ce a Óntreprins Guvernul condus de dumneavoastr„?

™i ultima Óntrebare, adresat„ tot domnului prim-ministru.

Pre∫edintele Rom‚niei, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, a promis c„ o s„ Óncepe˛i mediatizarea capitolelor negociate pentru aderarea la Uniunea European„. De la vorbe Ónc„ nu s-a trecut la fapte. V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce program a˛i aprobat pe luni ∫i pe mijloace de informare Ón mas„, pentru ca rom‚nii s„ ∫tie ce Ói a∫teapt„ ∫i care sunt costurile ader„rii la Uniunea European„.

Solicit r„spunsuri scrise ∫i orale.

pres„ Ón acest sens, v„ rog, doamna ministru, s„ preciza˛i dac„ la ora actual„ se afl„ Ón derulare cercet„ri referitoare la aceste cazuri de o gravitate extrem„.

Solicit r„spunsul Ón scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul senator Mor˛un, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Domnul senator C‚rlan n-a fost ∫i urmeaz„ domnul senator Viorel Arion.

C„tre domnul ministru Mircea Cintez„.

Se vorbe∫te Ón ultimul timp de un proiect de reabilitare a sistemului sanitar, Ón curs de aproximativ 67 milioane euro, la care contribuie Ón mod direct Banca European„ de Investi˛ii. Rog Ón mod foarte clar s„ se precizeze care sunt obiectivele acestui proiect ∫i, mai ales, modul Ón care va fi utilizat„ finan˛area din partea B„ncii Europene de Investi˛ii.

Mul˛umesc.

Domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Gabriel Simionescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫. Œn lunile martie—aprilie 2005 a func˛ionat un grup de lucru pentru examinarea problemelor cu care se confrunt„ exportatorii. V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i care sunt rezultatele acestui grup de lucru, ce m„suri au fost elaborate sau se afl„ Ón curs de elaborare la acest capitol ∫i care sunt direc˛iile de ac˛iune pentru sus˛inerea exportatorilor?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu are o interpelare, dup„ care domnul senator Ungureanu, o Óntrebare.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea ∫i urmeaz„ domnul senator Dan C‚rlan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei. Recentele inunda˛ii au scos la iveal„ o serie de nereguli comise Ón trecut Ón atribuirea contractelor destinate lucr„rilor hidrotehnice de refacere a digurilor. Din p„cate, doar tragedia unor oameni ne-a f„cut s„ descoperim c„ banii publici au fost aloca˛i f„r„ licita˛ie unor firme din anturajul fostei puteri ∫i a clientelei sale politice. Date fiind ∫i unele dezv„luiri semnalate Ón

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului Mihai Alexandru Voicu, secretarul general al Guvernului, ∫i solicit„m prin aceast„ interpelare s„ se precizeze urm„toarele: lista concret„ a dot„rilor achizi˛ionate pentru utilarea unor birouri din cadrul Palatului Victoria, care procedur„ de achizi˛ie public„ a fost utilizat„ pentru dob‚ndirea acestor bunuri, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001, dac„ Ón afar„ de dot„rile achizi˛ionate pe bani publici, Ón birourile de la Palatul Victoria au fost aduse ∫i alte bunuri apar˛in‚nd sau donate de societ„˛i comerciale ∫i, dac„ este cazul, care sunt aceste societ„˛i comerciale.

V„ mul˛umesc.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dou„ Óntreb„ri are domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu de la Grupul parlamentar social-democrat. Urmeaz„ domnul Constantin G„ucan.

Œnt‚i domnul senator Ungureanu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, dou„ Óntreb„ri aceluia∫i ministru, domnului Mircea Cintez„.

Prima Óntrebare. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 38 din 12 mai 2005 este un act prin care actualul Guvern atenteaz„ la s„n„tatea copiilor. Din 4 iunie ace∫tia, al„turi de alte categorii, p‚n„ acum protejate — elevi ∫i studen˛i, femei Óns„rcinate ∫i l„uze, veterani de r„zboi, revolu˛ionari ∫i persoane cu handicap —, vor mai beneficia de gratuitate doar pentru medicamente ieftine, nu Óntotdeauna eficiente. V„ Óntreb, domnule ministru, explica˛i-ne cum vor putea oamenii nevoia∫i s„ suporte recentele modific„ri aduse sistemului de compensare a medicamentelor, cum vede˛i dumneavoastr„ protec˛ia social„ aplicat„ Ón sistemul sanitar?

Iar a doua Óntrebare porne∫te de la o avalan∫„ de ∫tiri Óngrozitoare venite din sectorul medical: ace sterile infectate cu stafilococi, m„nu∫i chirurgicale g„urite, detergent expirat de 10 ani.

Œntrebare: c‚te cazuri de Ómboln„viri estimate ar putea ap„rea ca urmare a folosirii acelor infectate descoperite Ón spitale? A˛i dispus verific„ri ∫i Ón celelalte spitale din ˛ar„ sau demararea unor asemenea controale reprezint„ strict o decizie a managerilor de spitale?

Care este strategia ministerului pe care-l conduce˛i vizavi de societatea îSanevit“ din Arad, produc„toare de seringi ∫i ace de unic„ folosin˛„?

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Constantin G„ucan. Urmeaz„ domnul Sabin Cuta∫. Ave˛i cuv‚ntul.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru ∫i este urm„toarea: sunt cunoscute pierderile uria∫e din acest an Ón majoritatea jude˛elor ˛„rii, ca urmare a calamit„˛ilor naturale, Ón special a inunda˛iilor. Presa a relatat c„ Ón fruntea municipiilor nepreg„tite Ón caz de calamit„˛i naturale se afl„ municipiul Bucure∫ti. V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i Ón ce domeniu nu este preg„tit„ Capitala Rom‚niei Ón cazul unor calamit„˛i naturale ∫i ce program este Óntocmit pentru acest an Ón domeniul protec˛iei civile Ón Capital„ ∫i ce fonduri sunt alocate? De asemenea, v„ solicit„m s„ ne comunica˛i programul ac˛iunilor de protec˛ie civil„ ∫i fondurile alocate Ón municipiul Bucure∫ti pentru anii 2006, 2007 ∫i 2008.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Domnul senator George Sabin Cuta∫, din partea Partidului Conservator, ∫i urmeaz„ domnul Ion V„rg„u.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Mihai R„zvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe.

Œn cadrul activit„˛ilor desf„∫urate la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii 23—29 mai 2005, Ón circumscrip˛ia electoral„ pe care o reprezint, jude˛ul Teleorman, din discu˛iile purtate cu autorit„˛ile locale ∫i comunit„˛ile din ora∫ele Alexandria, Zimnicea ∫i Turnu M„gurele a reie∫it foarte clar c„ acestea se opun categoric construirii Centralei Nucleare Belene din Bulgaria. At‚t Rom‚nia, c‚t ∫i Bulgaria sunt semnatare ale Conven˛iei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului Ón contextul Conven˛iei transfrontaliere, proiectul Belene ar trebui supus consult„rii publice Ón Rom‚nia. Consultarea public„ din septembrie 2004, de la Turnu M„gurele, a dus la opozi˛ia clar„ a popula˛iei ∫i a administra˛iei locale rom‚ne∫ti. Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ rug„m s„ ne comunica˛i pozi˛ia oficial„ a Ministerului Afacerilor Externe al Rom‚niei ∫i argumentarea tehnic„ care a stat la baza discu˛iilor oficiale bilaterale Óntre reprezentan˛ii rom‚ni ∫i bulgari.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al P.S.D.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

Œn subordinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale func˛ioneaz„ Inspec˛ia Piscicol„, organism de specialitate cu personalitate juridic„, finan˛at integral de la bugetul de stat. Dintre acestea, filiala Delta Dun„rii — Tulcea ocup„ un loc important, Ón primul r‚nd datorit„ faptului c„ Delta Dun„rii este cea mai mare zon„ piscicol„ din ˛ar„, iar exploatarea resurselor piscicole este preocuparea de baz„ a locuitorilor Deltei.

Domnule ministru, av‚nd Ón vedere cele men˛ionate mai sus, solicit prezentarea m„surilor Óntreprinse de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ón vederea solu˛ion„rii situa˛iei ∫i punerii de urgen˛„ Ón aplicare a prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 849/31 iulie 2002, referitoare la dotarea inspec˛iei piscicole cu echipamente ∫i mijloace de control prev„zute Ón anexele hot„r‚rii.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Valentin Dinescu, de la Grupul parlamentar Rom‚nia Mare. De la acela∫i grup, urmeaz„ doamna senator Verginia Vedina∫.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi da citire numai ultimei p„r˛i a acestei interpel„ri, pentru economie de timp.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

A˛i adoptat Ón ∫edin˛a de guvern pachetul de legi pentru reglementarea juridic„ a propriet„˛ii ∫i reforma Ón justi˛ie. V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care sunt fondurile prev„zute pentru desp„gubiri Ón cazul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 imobilelor revendicate, cu precizarea sumei pentru anul 2005 ∫i, eventual, ce v„ propune˛i Ón 2006, 2007 ∫i 2008. Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare. Ultima interpelare.

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului ∫i vizeaz„ faptul c„ Ón orice ora∫ gara este primul loc Ón care se Ónt‚lnesc oamenii, Óns„ Ón cea mai mare parte dintre ora∫ele patriei — ∫i cred c„ este greu s„ m„ contrazice˛i — aceste locuri arat„ Óntr-un mod deplorabil, Óntr-un mod care te determin„ s„ nu-˛i mai dore∫ti s„ te Óntorci niciodat„ acolo.

Consider c„ este timpul ca ministerul pe care Ól conduce˛i s„ g‚ndeasc„ un plan pentru reabilitarea acestor g„ri, s„ ne comunica˛i dac„ ∫i g„rile din jude˛ul Bihor sunt cuprinse Ón el.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i dac„ ave˛i Ón vedere un asemenea proiect, pe ce perioad„ se va derula ∫i ce fonduri vor fi alocate.

Acum a∫ vrea o chestiune procedural„, Ón afara timpului alocat.

V„ rog, doamna senator.

Domnule pre∫edinte, am primit un r„spuns prin Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, prin care se comunic„ faptul c„ o anumit„ Óntrebare pe care am formulat-o nu este de competen˛a ministrului transporturilor, ci a unui alt ministru ∫i Ón concluzie se spune c„ r„spunsul poate fi asigurat de Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Consider c„ nu este o modalitate nici elegant„, nici constitu˛ional„ de a se lucra. Exist„ un principiu aplicabil Ón activitatea tuturor autorit„˛ilor publice: atunci c‚nd o anumit„ autoritate este sesizat„ cu o lucrare care nu este Ón competen˛a ei, firesc este ca aceasta s„-∫i decline competen˛a Ón favoarea autorit„˛ii care Óntr-adev„r are competen˛a s„ o solu˛ioneze, ∫i prin aceast„ autoritate s„ ne parvin„ r„spunsurile, pentru c„ dac„ se apeleaz„ la acest formalism, ierta˛i-m„, aceasta dovede∫te ∫i o oarecare lips„ de respect fa˛„ de Senat, pentru c„ noi nu avem capacitatea, informa˛iile necesare, s„ cunoa∫tem foarte bine cum sunt departajate atribu˛iile Óntre ministere. Iar pentru a se evita pe viitor astfel de incidente, v„ propun s„ ave˛i Ón vedere solu˛ia ∫i s„ rug„m Guvernul ca Ón astfel de situa˛ii s„ transfere lucrarea spre competenta solu˛ionare ministerului de specialitate.

V„ mul˛umesc.

Vom discuta, stimat„ doamn„ senator. De acord. Deocamdat„ da˛i Óntrebarea respectiv„ domnului Ungheanu ∫i o vom trimite celeilalte p„r˛i.

Fi˛i de acord, stima˛i colegi, s„ nu o lu„m Ón ordine, s„ Óncepem cu doamnele, cu interpel„ri. Doamna ministru Mona Musc„, v„ rog. Ave˛i o interpelare pus„ de doamna senator Verginia Vedina∫, legat„ de c„minele culturale ∫i bibliotecile din jude˛ul Bihor.

Dumneavoastr„ sunte˛i, da? Œn primul r‚nd, dac„-mi permite˛i, voi transmite colegilor mei. Ave˛i perfect„ dreptate. A∫a trebuie f„cut. Dac„ nu este Ón competen˛a ta, trimi˛i la organul respectiv, la institu˛ia respectiv„ care are competen˛„ ∫i trimite ea r„spunsul. Mi se pare de bun-sim˛.

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ privind situa˛ia c„minelor culturale, fac urm„toarele preciz„ri. Conform Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, a Legii nr. 292/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea c„minelor culturale ∫i a normelor metodologice privind aplicarea acestei legi, c„minele culturale sunt institu˛ii cu personalitate juridic„ ∫i sunt Ón subordinea administra˛iei publice locale, deci nu Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, dar tot ceea ce ˛ine de instruirea oamenilor care lucreaz„ Ón c„minele culturale ˛ine de Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i Ón acest sens va fi r„spunsul meu.

Un rol important Ón revitalizarea c„minelor culturale Ól au, Ón plan local, centrele jude˛ene pentru conservarea ∫i promovarea culturii tradi˛ionale, iar Ón plan na˛ional, Centrul Na˛ional de Conservare ∫i Promovare a Culturii Tradi˛ionale.

Strategia Ministerului Culturii ∫i Cultelor pe 2005— 2008, Ón domeniul a∫ez„mintelor culturale, Ón general, ∫i a c„minelor culturale, Ón special, a pornit de la necesitatea Ónv„˛„rii pe tot parcursul vie˛ii.

Promovat„ de UNESCO la a Cincea Conferin˛„ Interna˛ional„ de Educa˛ie a Adul˛ilor ∫i de Comisia European„ Ón Memorandumul referitor la acest subiect, din 2002, a avut ∫i are Ón vedere urm„toarele domenii.

Œn domeniul legislativ, amendamente la Legea nr. 292/2003, ∫i anume proiectul Legii patrimoniului material, proiectul Legii me∫te∫ugurilor, Ón plan pragmatic, preg„tirea institu˛iilor de educa˛ie a adul˛ilor, a∫ez„mintele culturale, Ón vederea integr„rii europene. Œn cadrul acestui program se au Ón vedere urm„toarele obiective:

— perfec˛ionarea personalului din institu˛iile de educa˛ie permanent„, a∫ez„minte culturale, pentru a oferi servicii culturale diversificate ∫i de calitate;

— ofertele educa˛ionale realizate dup„ metode noi de educa˛ie permanent„;

Doamna ministru...

V„ rog.

Am o rug„minte. V„ rog eu foarte mult, dac„ ave˛i s„-i da˛i Ón scris, v„ mul˛umim foarte mult, c„ sunt foarte multe date tehnice. Doamna senator Óntreba numai de Bihor. Care este situa˛ia c„minelor culturale ∫i a bibliotecii din Bihor? Corect?

Da.

Rug„mintea este... este foarte bun expozeul dumneavoastr„, este foarte larg ∫i foarte bun. Dac„ pute˛i s„-i da˛i scris... s„-i da˛i acum, concret, despre Bihor, ne-ar fi de mare folos. Mai avem 10 minute ∫i a∫teapt„ ceilal˛i mini∫tri.

Da. Mie mi-a fost cerut„ oral ∫i scris. Drept urmare, eu mi-am f„cut datoria, oral ∫i scris, ∫i urma acum ce se Ónt‚mpl„ Ón Beiu∫.

Corect, corect...

Dac„ dumneavoastr„ nu dori˛i, eu sunt fericit„...

Eu doresc...

... puteam s„ nu stau p‚n„ acum.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Eu voiam s„ v„ referi˛i la Bihor. M„ urm„ri˛i?

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

I-am transmis-o. Nu am ce s„-i mai transmit.

I-a˛i dat-o Ón scris?

Sigur c„ da. I-am transmis-o doamnei ∫i Ón scris.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Doamna Vedina∫, a˛i primit-o?

## **Doamna Verginia Vedina∫**

**:**

Nu mi-a parvenit r„spunsul, dar poate...

Mi-a cerut Ón scris ∫i oral. Drept urmare, Ón scris ∫i oral. Pot s„ v„ spun c„ eu, personal, l-am uitat la minister, am venit cu interpel„rile de la Camera Deputa˛ilor ∫i l-am luat de aici, de la dumneavoastr„.

Probabil era exemplarul care trebuia s„-mi fie dat mie. V„ mul˛umesc.

Nu. Trebuia de mult s„ v„ parvin„, nu acum.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„! Eu nu vreau s„ v„ sup„ra˛i. Mai avem 10 minute Ón program ∫i sunt to˛i mini∫trii aici.

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

Eu sunt fericit„ s„ trimit numai Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Domnul ministru Flutur, v„ rog eu foarte mult, sintez„,

s„ d„m posibilitatea tuturor mini∫trilor s„ dea r„spunsul.

Ave˛i o Óntrebare legat„ de scoaterea unor cantit„˛i din rezerva de gr‚u.

V„ promit c„ recuper„m timpul. Foarte scurt.

Domnule senator Petre Daea, la Óntrebarea dumneavoastr„ r„spunsul este urm„torul.

Decizia privind scoaterea de la rezerva de stat a unor cantit„˛i de gr‚u a fost adoptat„ Ón conformitate cu programul anual de Ómprosp„tare a stocurilor de produse la rezerva de stat.

Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de stat este organul de specialitate al administra˛iei publice centrale, care, Ón baza Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005 cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Óntocme∫te politica ∫i programul anual de Ómprosp„tare.

Conform prevederilor legale, derularea acestui program nu implic„ avizul ministerelor, drept pentru care, Ón cazul cantit„˛ilor de gr‚u cuprinse Ón programul de Ómprosp„tare pentru anul 2005, nu a fost necesar avizul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Œmprosp„tarea stocurilor din rezerva de stat pentru produsele sezoniere este necesar„ av‚ndu-se Ón vedere gradul de risc la p„strare ∫i particularit„˛ile fiec„rui produs, Ón cazul gr‚ului exist‚nd partizi cu termene de p„strare Óndeplinite, 7—8 ani vechime.

V„ mul˛umesc.

Domnule Daea, sunte˛i mul˛umit?

Domnule ministru, la Óntrebarea mea trebuiau s„ se prezinte dou„ r„spunsuri, pentru c„ ∫i ea a fost prezentat„ Ón detaliu.

1. Ce a stat la baza lu„rii unei asemenea decizii? Evident, politica stocurilor ∫tim cine o face.

2. Dac„ s-a calculat influen˛a scoaterii acestei cantit„˛i pe pia˛„.

Aici a∫teptam ca dumneavoastr„ s„-mi da˛i r„spunsul dac„ s-a calculat influen˛a unei asemenea decizii. Evident, nu dumneavoastr„ stabili˛i c‚nd se scoate din rezerva de stat vizavi de politica de Ómprosp„tare a stocurilor.

Iar pentru a nu c„dea Óntr-o capcan„ Ón care deja a˛i c„zut, politica de Ómprosp„tare a stocurilor este alta, ∫i anume ea pleac„ de la o realitate: Rom‚nia Ón 2002— 2003 nu a consumat Óntreaga cantitate din rezerva de stat, deci c„ sunt partizi care au 7 ani este sub semnul Óntreb„rii.

De aceea, v-a∫ ruga ca nu dumneavoastr„ s„ da˛i r„spuns efectiv la aceast„ Óntrebare, ci s„ r„spunde˛i la partea a doua a Óntreb„rii mele, referitoare la impactul pe care Ól are scoaterea acestei cantit„˛i, ∫i ∫ti˛i dumneavoastr„ la ce m„ refer.

Domnule ministru, v„ fac o propunere. Domnul Daea vrea detalii tehnice legate de eficien˛a... sau Ón condi˛iile Ón care nu se pierd surse financiare prin reÓmprosp„tarea rezervei.

Fi˛i de acord s„-i d„m...

Am Ón˛eles foarte bine.

... subordonatul cine este de la Rezerva de Stat? Nu ∫tiu cum Ól cheam„.

Exact.

S„ fac„ un r„spuns scris. Sunte˛i de acord, domnule Daea?

Poate este vorba de alt adresant.

Œn nici un caz. Domnule pre∫edinte, Óng„dui˛i-mi. Politica agricol„ este la Ministerul Agriculturii. Œn segmentul de politic„ agricol„ este ∫i politica de pia˛„.

Aruncarea acestor cantit„˛i pe pia˛„, spuneam Ón Óntrebarea mea, a produs modific„ri esen˛iale privind pre˛ul. ™tim foarte bine c„ din rezerva de stat sco˛i Ón momentul Ón care este o disfunc˛iune pe pia˛„, c‚nd este o disfunc˛iune de pre˛ sau de cantitate.

Sigur, nici una dintre aceste disfunc˛iuni nu a fost. Œn˛eleg c„ este Ómprosp„tarea stocului. Nici aceasta nu se justific„. Dar dumneavoastr„ ve˛i avea o problem„ care va ap„rea peste o lun„ ∫i jum„tate, c‚nd se recolteaz„ gr‚ul. ™i s„ v„ explic cum.

A fost interven˛ia de la 4.700 pe pia˛„ la 5.000, acum este la 3.500, mai avem o lun„ de zile ∫i se recolteaz„. ™tim foarte bine c„ 10—15 p‚n„ la 20% din pre˛ scade Ón momentul recolt„rii. Œntrez„rim un pre˛ de valorificare de 3.000 de lei la gr‚u, care Ónseamn„ extrem de greu de suportat pentru produc„tori.

Stimate coleg, v„ rog eu foarte mult. Sunte˛i am‚ndoi de meserie, pute˛i discuta separat detalii tehnice, dar fac un apel la domnul ministru Flutur, colegul care conduce Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat s„ dea detalii Ón leg„tur„ cu asta.

Exact. A˛i v„zut, am fost disciplinat, am vorbit foarte pu˛in. Eu m„ bucur de Óngrijorarea domnului senator, am Ón˛eles-o. Cred c„ cei de la Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat o s„ v„ mai dea un r„spuns. Dac„ este s„ vorbim din urm„, ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ foarte bine mecanismele, dac„ e s„ punem semne de Óntrebare, putem s„ punem din urm„ foarte multe semne. Œn orice caz, at‚t v„ mai spun ∫i Ónchei: cantit„˛ile scoase sunt mici ∫i nu perturb„, Ón momentul de fa˛„, pre˛ul. O s„ discut„m Ón perspectiv„ ce politic„ au cei de la Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat, dar, Ón momentul de fa˛„, 7.000 de tone, cantitatea despre care a fost vorba Ón ultima perioad„, nu cred c„ perturb„ pre˛urile pe pia˛„.

Acesta este r„spunsul pe care Ól a∫teptam. Dac„ influen˛eaz„ sau nu pre˛ul.

Eu v-a∫ sugera un singur lucru. Ar fi o satisfac˛ie pentru Rom‚nia dac„ a˛i m„ri rezerva de stat de la 350.000 tone la 2.000.000 tone. ™i atunci o s„ p„stra˛i ∫i pre˛ul la p‚ine pe pia˛„.

Domnule pre∫edinte, dac„ tot mi-a˛i spus... V„ mul˛umesc. At‚ta, v„ dau un r„spuns. Suntem pe punctul de a modifica Legea pie˛elor produselor agricole pentru mecanismul de interven˛ie — e vorba de pre˛uri de interven˛ie — sistemul de colectare, pentru c„ trebuie s„ preg„tim infrastructura pentru 2007. E nevoie de foarte multe fonduri, dar asta o s„ v„ prezint cu alt„ ocazie. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, ave˛i o Óntrebare a domnului senator Gheorghe Funar privind construc˛ia ™colii Generale din ora∫ul Huedin.

V„ ascult„m.

## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** _— secretar_

_de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn ce prive∫te ∫coala cu 16 s„li de clas„ din ora∫ul Huedin, lucrurile stau Ón felul urm„tor.

Din nevoia de a suplimenta num„rul spa˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, Ón anul 1994 Ministerul Œnv„˛„m‚ntului a promovat o hot„r‚re de guvern prin care s-a aprobat o investi˛ie nou„, respectiv ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de sport. Investi˛ia a Ónceput chiar Ón anul 1994, Ón luna noiembrie, ministerul finan˛‚nd, din bugetul propriu, p‚n„ Ón anul 1999, obiectivul respectiv, cu suma de 5.840.000.000 lei, pre˛uri neactualizate. Œn 1999, Ón conformitate cu prevederile Legii bugetului, obiectivele de investi˛ii din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar au trecut Ón finan˛area autorit„˛ilor locale.

Œn perioada 1999—2002 nu s-au alocat fonduri pentru continuarea lucr„rilor de c„tre Prim„ria Ora∫ului Huedin, care a preluat investi˛ia. Sala de sport a fost preluat„ de Compania Na˛ional„ de Investi˛ii ∫i a fost finalizat„ Ón anul 2003.

Œn baza art. 164 alin. 6 din Legea Ónv„˛„m‚ntului, care prevede c„ Ón zonele defavorizate, precum ∫i Ón situa˛ii speciale, stabilite prin hot„r‚re a Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educa˛iei Na˛ionale, la vremea aceea, pentru dezvoltarea ∫i modernizarea bazei materiale a Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, Ón anul 2002, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 691/2002, s-au alocat 2 miliarde lei, iar Ón anul 2003, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.007/2003, s-a alocat 1 miliard lei pentru continuarea lucr„rilor la obiectivul de investi˛ii de mai sus, de c„tre Ministerul Educa˛iei Na˛ionale.

Se men˛ioneaz„ faptul c„ din bugetul ministerului s-au repartizat fonduri pentru finan˛area unor lucr„ri...

Stimat„ doamn„, haide˛i s„ nu ne juc„m... Prezent„m 10 pagini... Œntrebarea e foarte clar„. P‚n„ acum s-au investit 6 miliarde, este Ón stadiul acesta, Ói mai trebuie 15 miliarde, anul acesta se dau 3, anul viitor 7, ∫i se termin„ ∫coala.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„...

De ce trebuie s„ vorbim despre toate treburile astea...?

Pentru c„ este vorba de mecanism, ∫i nu de suma Ón sine. Este vorba de un mecanism, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii...

Mecanism v-a cerut? V-a cerut s„ se termine ∫coala de la Huedin!

... nu poate s„ finan˛eze Ón orice fel o investi˛ie.

Ave˛i perfect„ dreptate, domnule pre∫edinte. Eu am r„bdare s„ ascult r„spunsul p‚n„ la final, dar ave˛i perfect„ dreptate, se putea sintetiza. Œntrebarea mea era dac„ Guvernul aloc„ anul acesta suma de 5,3 miliarde lei pentru finalizarea lucr„rilor ∫i s„ Ónceap„ anul ∫colar...

Dureaz„ un minut.

... la 15 septembrie anul acesta Ón ∫coala nou„? Este un primar al P.D.-ului Ón Huedin. Am fost Ón ora∫ul Huedin, am discutat cu domnul primar, e nec„jit c„ de 10 ani de zile nu se mai termin„ ∫coala asta. ™i cet„˛enii, la fel.

Mul˛umim. Deci era un r„spuns de 30 de secunde ∫i dumneavoastr„ ne citi˛i dou„ pagini.

Œmi cer scuze. Era vorba, a∫a cum am spus, de un mecanism. Nu este un punct de vedere al meu, personal, ci este unul legal. Dac„ Ón anii anteriori erau prev„zute Ón bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii fonduri speciale cu astfel de destina˛ie, pentru anul 2005, Ón bugetul pe 2005 nu au fost prev„zute astfel de fonduri. Deci Ón anul 2005 Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu poate s„ finalizeze astfel de obiective Ón continuare, sigur, dec‚t sub rezerva rectific„rii de buget favorabile, deci pozitive, care ne va permite acest lucru. V„ mul˛umesc.

Deci nu s-au dat bani anul acesta. La rectificare, dac„ vre˛i, interveni˛i atunci, domnule senator, poate ob˛ine˛i ceva bani.

Voi Óncerca s„-l conving pe domnul ministru Miclea. Fiind din jude˛ul Cluj, cred c„ vrea s„ se Óntoarc„ acas„.

Mi-ar face mare pl„cere s„ putem Óncheia toate lucr„rile Ón continuare, dar situa˛ia este aceasta. Œn bugetul pe care l-am mo∫tenit nu a fost prev„zut acest punct special.

Doamna secretar de stat, nu e vina dumneavoastr„. Din p„cate, bugetul nostru nu permite.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, ave˛i de dat un r„spuns privind neregulile comise de un angajat de la Prim„ria Cluj-Napoca, da?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

R„spuns la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar.

Stimate domnule senator, Ón leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care semnala˛i cazul domnului Augustin Clejan, din municipiul Cluj-Napoca, care ar fi primit Ón proprietate o suprafa˛„ de 1.281 metri p„tra˛i teren intravilan, printr-un titlul de proprietate emis Ón baza unui proces-verbal, proces-verbal care, Ón opinia dumneavoastr„, este fals ∫i solicita˛i, totodat„, ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ v„ informeze cu privire la m„surile pe care le va Óntreprinde pentru a stabili adev„rul Ón acest caz ∫i, Ón general, pentru rezolvarea problemei petentului, preciz„m urm„toarele.

Referitor la legalitatea procesului-verbal nr. 12/2004 al ∫edin˛ei Comisiei municipale de fond funciar, institu˛ia prefectului jude˛ului Cluj a men˛ionat faptul c„, la data de 23 iunie 2004, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, compus din 27 consilieri, a fost declarat legal constituit. Totodat„, dup„ prezentarea hot„r‚rii judec„tore∫ti de validare a mandatului de primar al domnului Emil Boc, s-a trecut la ceremonia de depunere a jur„m‚ntului de c„tre noul primar ales.

Potrivit dispozi˛iilor legale, dup„ depunerea jur„m‚ntului, primarul intr„ Ón exerci˛iul de drept al mandatului. Astfel din documentele transmise de institu˛ia prefectului, rezult„ c„ la data semn„rii procesului-verbal Ón discu˛ie, adic„ 23 iunie 2004, primarul municipiului Cluj-Napoca era Ón exerci˛iul mandatului pentru care a fost ales.

Cu privire la titlul de proprietate, din verific„rile efectuate, a rezultat faptul c„ titlul de proprietate men˛ionat Ón cuprinsul Óntreb„rii, eliberat la data de 26 octombrie 2004 Ón favoarea domnului Clejan Augustin, pentru suprafa˛a de 1.281 metri p„tra˛i, situat Ón intravilanul municipiului Cluj-Napoca, a fost emis, pe baza documenta˛iei emise de Comisia municipal„ pentru stabilirea dreptului de proprietate, ca urmare a sentin˛ei civile nr. 4.196/2004 a Judec„toriei Cluj-Napoca, sentin˛„ r„mas„ definitiv„ la data de 15 iunie 2004, ∫i care a fost Ónvestit„ cu formul„ executorie.

Totodat„, preciz„m ∫i faptul c„ at‚t persoana la care v-a˛i referit, pe care a˛i primit-o Ón audien˛„, c‚t ∫i cealalt„, men˛ionat„ Ón cuprinsul Óntreb„rii dumneavoastr„, au calitatea de p„r˛i Ón contradictoriu Ón mai multe cauze civile, care se afl„, Ón prezent, pe rolul instan˛elor de judecat„, Ón diferite faze procesuale.

Sunte˛i mul˛umit de r„spuns, domnule senator Funar?

Domnule pre∫edinte, sunt total nemul˛umit ∫i de acest r„spuns. P„cat c„ au fost p„c„li˛i rom‚nii cu lozinca îDreptate ∫i Adev„r“. Adev„rul este urm„torul: conform legii, un revolu˛ionar — dar numai dac„ este r„nit, a∫a prevede legea, acesta, al c„rui nume Ól ave˛i Ón fa˛„, nu

a fost r„nit — prime∫te 500 metri p„tra˛i de teren Ón intravilan. El a beneficiat de 1.241 metri p„tra˛i. Aici este prima ilegalitate.

A doua ilegalitate. Am fost prezent Ón ziua de 23 iunie. P„cat c„ dumneavoastr„ nu a˛i avut timp s„ vede˛i procesul-verbal. Procesul-verbal a fost Óntocmit pentru data de 23 mai 2004 ∫i ulterior a fost falsificat, pe 23 iunie 2004, zi Ón care a fost Ónvestit primarul, a∫a cum a˛i men˛ionat dumneavoastr„. Eu am fost la aceast„ Ónvestire. Dup„ ce s-a terminat festivitatea, domnul primar Emil Boc a p„r„sit sediul prim„riei ∫i a îudat“ evenimentul. Nu s-a ˛inut nici o ∫edin˛„ de Comisie de fond funciar. E un document fals. Dumneavoastr„ lucra˛i Óntr-un minister care are ∫i internele Ón subordine. Face˛i verificarea, scoate˛i la suprafa˛„ adev„rul ∫i face˛i dreptate. Unor oameni care au fost Ómpropriet„ri˛i, care au titlu de proprietate, li s-a luat dreptul de proprietate ∫i i s-a dat unui revolu˛ionar un teren de 1.241 metri p„tra˛i, c‚nd el are dreptul numai la 500 metri p„tra˛i, iar dumneavoastr„ m„ trimite˛i... Ói trimite˛i pe oameni tot la instan˛ele de judecat„.

V„ rog s„-mi permite˛i un singur minut, domnule pre∫edinte.

Œn numele adev„rului pe care Ól invoc„m, de fapt, Ón numele legii, prin sentin˛a civil„ nr. 4.196 instan˛a re˛ine, prin ac˛iunea formulat„ de Clejan Nicolae Ómpotriva Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, ∫i hot„r„∫te c„ Ói admite ac˛iunea formulat„ ∫i precizat„ de Clejan, ∫i dispune modificarea unei hot„r‚ri a Comisiei jude˛ene pentru stabilirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenului, Ón sensul c„ oblig„ aceast„ comisie la atribuirea, Ón favoarea reclamantului, a amplasamentului situat Ón municipiul Cluj-Napoca, str. Sinaia, par˛ial identic ∫i, de asemenea, terenul din str. Garibaldi nr. 19. Sentin˛a este definitiv„, este Ónvestit„ cu titlu executoriu.

Œn aceast„ situa˛ie, nu are ce s„ fac„ nici Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, nici altcineva.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mai discuta˛i dumneavoastr„ cu domnul Funar. Este o problem„ care nu ne intereseaz„ pe to˛i, cu sentin˛e civile... Œi explica˛i dumneavoastr„ dup„ aceea.

Domnule pre∫edinte, este vorba de o problem„ de principiu. Nu intru Ón am„nunte. Cunosc cazul acesta Ón detaliu. Acel cet„˛ean, Ón baza unei sentin˛e judec„tore∫ti, a primit 10.000 metri p„tra˛i Ón extravilan. A divor˛at fictiv de so˛ie, so˛ia a fost reprezentantul prim„riei Ón acest proces...

Domnule senator, v„ rog eu. Ne b„ga˛i Ón detalii, cu so˛ia, cu soacra, cu cumna˛ii...

Domnule secretar, cobor‚˛i ∫i discuta˛i Ómpreun„.

Domnule pre∫edinte, o problem„ de principiu, ca s„ realiza˛i ∫i dumneavoastr„ c„ este o nedreptate...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Œn˛elege˛i c„ nu ne intereseaz„?

Œnchei Ón 20 de secunde. O instan˛„ de judecat„ nu poate s„ stabileasc„ pentru un revolu˛ionar îdomnule, prime∫ti teren acolo ∫i acolo“ ∫i suprafa˛a de teren. Aici este punctul slab...

Pune˛i-v„ de acord, domnule Funar. Dac„ era radiodifuzat, mai Ón˛elegeam s„ fac o discu˛ie aici, cu dumneavoastr„.

Mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc.

De altfel, intervalul scurt de timp nu justific„ dep„∫irea, cu at‚t mai mult cu c‚t era vorba de o ordonan˛„ de urgen˛„, care d„dea un termen de 60 de zile pentru completarea declara˛iei de avere. Dar, oricum, apreciez inten˛ia bun„. Nu am cum s„ fiu de acord cu r„spunsul ∫i, Ón orice caz, dac„ r„spunsul pe care o s„-l primesc ∫i scris este semnat de doamna ministru Macovei, atunci am s„ sesizez ∫i eu organele competente, s„-mi dau seama cu ce drept stabile∫te ministrul justi˛iei dac„ e cazul s„ se fac„ sau nu control din oficiu la o declara˛ie de avere.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Mai este o interpelare.

Domnule secretar de stat Ervin Zoltán Székely, am o rug„minte. Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu nu este aici. L„sa˛i r„spunsul scris. Claudiu T„n„sescu, la fel. Cam at‚t ave˛i. ™i Ómi cer eu scuze c„ nu v-am anun˛at mai devreme.

Domnule secretar de stat Eftimescu, v„ rog, ave˛i o Óntrebare a domnului senator ™erban Nicolae, cu referire la declara˛ia de avere ∫i declara˛ia de interese ale primului-ministru.

Voiam s„ propun s„ dau r„spunsul Ón scris, dar Ól dau ∫i verbal. Este cea mai interesant„ interpelare la care a trebuit s„ r„spund p‚n„ ast„zi: care este r„spunderea premierului Ón leg„tur„ cu acele ezit„ri Ón depunerea declara˛iei de avere ∫i a declara˛iei de interese?

R„spunsul nostru... Citesc numai partea final„, domnule senator. M„ supun cutumei de la aceast„ or„. Œn situa˛ia semnalat„ de dumneavoastr„, declara˛ia a fost depus„ Ón termenul prev„zut de lege ∫i a fost completat„, corectat„, Óntr-un interval de timp scurt, ceea ce conduce la concluzia lipsei unor motive imputabile, de existen˛a c„rora este condi˛ionat„ declan∫area din oficiu a procedurii de control. La aceast„ concluzie duce ∫i valoarea nesemnificativ„ a bunurilor omise Ón declara˛ia ini˛ial„.

Domnul senator Nicolae ™erban.

Domnule pre∫edinte, nu am cum s„ fiu mul˛umit de un asemenea r„spuns. De altfel, nu valoarea este cea care interesa, iar eu am pus Óntrebarea — ∫i domnul ministru ∫tie — Ón contextul sus˛inerilor f„cute de doamna ministru Macovei, Ón plenul Senatului, cu ocazia dezbaterilor. Acolo a ˛inut foarte mult s„ fim foarte exac˛i ∫i foarte comple˛i Ón cadrul complet„rii declara˛iei de avere, iar faptul c„ domnul prim-ministru a uitat 9 firme nu are nici o leg„tur„ cu valoarea ac˛iunilor de˛inute la acele firme, statutul lor ∫i a∫a mai departe.

Numai o secund„!

Domnul senator Viorel Dumitrescu este aici? Nu este. Ave˛i r„spunsul scris?

Da. Am r„spunsul scris. ™i mai este una a domnului Funar.

Œmi cer scuze, s„pt„m‚na trecut„ nu mi-am Óndeplinit datoria. Am trimis, Óns„, r„spunsul nostru scris, referitor la Statusul romano-catolic, dac„ s-a Ónregistrat ca persoan„ juridic„.

Ca urmare a verific„rii Registrului na˛ional al persoanelor juridice f„r„ scop patrimonial, a rezultat c„ nu figureaz„ Ónregistrat„ Ón aceast„ eviden˛„ o persoan„ juridic„ cu denumirea indicat„, respectiv Statusul romanocatolic.

Œn continuare, exist„ dou„ alineate Ón care ne exprim„m o ipotez„ c„, undeva, Ón eviden˛ele Ministerului Culturii ∫i Cultelor, ar putea figura, dar nu este chiar aceea∫i situa˛ie ca cea evocat„ de doamna Vedina∫.

Pe felia noastr„, noi nu am g„sit o asemenea persoan„ juridic„ Ónregistrat„.

Domnul Funar.

Mul˛umesc.

Am o rug„minte, pornind ∫i de la ceea ce a precizat doamna ministru Mona Musc„.

Solicita˛i-i colaborarea ∫i s„ ne comunice d‚nsa dac„, cumva, pe linia Ministerului Culturii ∫i Cultelor este Ónregistrat„ aceast„ persoan„ juridic„.

O vom face ∫i chiar voi sugera domnului Olteanu s„ gestioneze, de acum, situa˛iile acestea de conflict, de competen˛„ Óntre ministere.

V„ mul˛umesc.

Cred c„ ne vede domnul ministru Olteanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/13.VI.2005

Bun. V„ mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Galiatatos este aici? Nu este. Avea un r„spuns pentru domnul senator Oprea. A˛i primit r„spunsul Ón scris?

Am primit Ón scris, domnule pre∫edinte, sunt mul˛umit de r„spuns. Nu mai solicit r„spuns oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Cornel Chiriac este prezent?

Domnul secretar de stat Chiriac mi-a transmis r„spunsul Ón scris. Mai este domnul Cosmeanu.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul ™tefan Cosmeanu, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale, ave˛i o interpelare a domnului senator Simionescu, legat„ de abonamentul lunar la îDistrigaz“. A c„zut, deocamdat„.

**Domnul ™tefan Cosmeanu** _— pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale_ **:**

A c„zut deocamdat„, dar, totu∫i, a∫ vrea s„ dau c‚teva explica˛ii, pentru c„ acest abonament a creat multe nemul˛umiri Ón ˛ar„, dup„ cum ∫tim cu to˛ii.

Din p„cate, la 1 aprilie, s-au suprapus dou„ angajamente interna˛ionale ale Guvernului, at‚t cel cu F.M.I.-ul, care prive∫te cre∫terea pre˛ului la produc„torul intern p‚n„ la o medie de 90 dolari pe mia de metri cubi, pentru anul 2005, c‚t ∫i aplicarea metodologiei cu cele dou„ componente fixe, abonament ∫i variabil„ Ón component„ volumetric„, care ar fi trebuit aplicat„ de la 1 ianuarie 2005, dar Guvernul anterior a am‚nat-o pentru 1 aprilie. Aceast„ suprapunere a dus la bulversarea popula˛iei, deoarece cre∫terea de pre˛ a fost foarte mare, de aproximativ 20%, Ón medie, ∫i a fost total eronat Ón˛eleas„ introducerea acestei componente fixe, ca abonament. Œn urma celor petrecute Ón ˛ar„, s-a luat hot„r‚rea ca pentru o perioad„ s„ se renun˛e la abonament, iar costurile fixe, care erau prev„zute Ón abonament, s-au reintrodus Ón pre˛ul metrului cub de gaz metan, pentru c„, de fapt, cea mai mare nemul˛umire a fost la popula˛ia cu venituri reduse, care, Ón perioada de var„, nu consuma gaze ∫i ar fi trebuit s„ pl„teasc„ un abonament.

Œn acest sens, pentru o perioad„, repet, probabil, p‚n„ la 1 ianuarie 2006, s-a renun˛at la abonament, dar se respect„ metodologia de calcul convenit„ Ón documentul complementar la Capitolul 14 — Energie —, respectiv separarea tuturor costurilor, pe fiecare categorie de consumatori.

Œn ceea ce prive∫te a doua Óntrebare, privind modalitatea de aprobare a contractelor de c„tre furnizorii de gaze naturale, vreau s„ amintesc c„ aceste contracte au fost aprobate Ón urma consult„rii cu forurile legale ale Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale, respectiv au fost discutate Ón Consiliul Consultativ, care este format din nou„ membri ∫i are Ón componen˛a sa at‚t un reprezentant al Autorit„˛ii Na˛ionale de Protec˛ia Consumatorilor, c‚t ∫i un reprezentant al Asocia˛iilor de Protec˛ia Consumatorilor.

Mul˛umesc foarte mult.

Œn orice caz, un singur lucru vreau s„ v„ spun. Tot se arunc„ pe Fondul Monetar, ∫i m„ ocup de Fondul Monetar ∫i Banca Mondial„ de vreo 35—40 de ani. Pe ei Ói intereseaz„ s„-˛i acoperi costurile.

Din p„cate, aici suferim. Nimeni nu se mai ocup„ Ón Rom‚nia de eficien˛„. S„ creasc„ tariful. Eu, care sunt produc„tor de gaze, at‚t c‚t mai produc, vreo 9 miliarde de metri cubi de gaze de sond„, mai produc ceva gaz metan ∫i nu ar trebui s„-l scot la costurile astea. E adev„rat c„ pungile sunt mici, avem probleme cu presiunea ∫i va trebui s„ g‚ndim Ómpreun„ un mecanism s„-i mai str‚ngem ∫i pe „∫tia.