Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor senatori, V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi, 26 iunie 2006, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Puskás Valentin Zoltán, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori, absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 27 de colegi: 7 sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt euroobservatori, 7 colegi sunt Ón delega˛ie, 2 colegi sunt Ónvoi˛i ∫i un coleg este bolnav, e vorba de domnul senator Puiu Ha∫otti.

Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de parlamentari.

Pentru ziua de ast„zi, Biroul permanent al Senatului, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, v„ propune ca program de lucru lucr„ri Ón plenul Senatului p‚n„ la ora 19,30 sau mai mult, dac„ dori˛i s„ adopt„m legile Ónscrise Ón ordinea de zi.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„.

Sigur c„ am s„ supun dezbaterii ∫i adopt„rii programul de lucru ∫i ordinea de zi dup„ audierea declara˛iilor politice prezentate de colegii senatori.

Invit colegii senatori Ón sal„.

Invit la tribuna Senatului pe primul reprezentant al Alian˛ei D.A., domnul senator Mircea Mereu˛„.

Este prezent? Nu este.

Sunt Ónscri∫i la cuv‚nt Adrian Cioroianu, care nu este prezent, Ioan Alexandru Mor˛un... De asemenea, nu este prezent.

V„ rog, domnul senator Gheorghe David. Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea este intitulat„ îPentru via˛„, pentru Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii ∫i a demnit„˛ii umane“.

Chiar dac„ la nivel parlamentar s„r„cia este un fenomen unanim recunoscut de c„tre organismele specializate ale Na˛iunilor Unite — F.A.O., Ón primul r‚nd, ∫i Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii —, la fel de bine se ∫tie c„, mai ales Ón ultimele 2-3 decenii, prosperitatea material„ a unor Óntregi na˛iuni a devenit un obiectiv care a Ónceput s„ fie tot mai consistent.

C‚nd spunem acest lucru, ne g‚ndim mai Ónt‚i la ˛„rile sud-asiatice, la o bun„ parte din marile state ale Americii Latine ∫i, din p„cate, mai pu˛in la cele de pe continentul negru, african.

De∫i ar fi de dorit, este naiv s„ credem c„ Óntr-un viitor previzibil popula˛ia din toate ˛„rile lumii va ajunge s„ tr„iasc„ la standardele atinse Ón momentul de fa˛„ de cele mai dezvoltate ˛„ri ale lumii. Statisticile furnizate de acelea∫i surse autorizate, la care am mai putea ad„uga Banca Mondial„, nu preget„ s„ ne aminteasc„ discrepan˛ele existente Óntre produsul intern brut pe locuitor Ónregistrat Ón S.U.A., Japonia, Suedia, Elve˛ia, Germania, Marea Britanie, situat dincolo de grani˛a a 20.000-25.000 de euro ∫i cel de care se poate bucura africanul din Burundi sau asiaticul din Pakistan, unde acela∫i indicator ajunge s„ fie de p‚n„ la o sut„ de ori mai mic.

Nu se va putea ajunge la asemenea standarde din mai multe motive:

— caracterul limitat al resurselor naturale care asigur„ suportul material al bun„st„rii ∫i reparti˛ia neuniform„ a acestora pe Óntinsul planetei. Œn aceast„ privin˛„, este suficient s„ amintim c„ ∫i resursele energetice clasice sunt Ón curs de epuizare, iar perspectivele Ónlocuirii lor cu resurse alternative la nivelul cerin˛elor sunt destul de Óndep„rtate, mai ales pentru ˛„rile s„race;

— apa este de asemenea o mare problem„ pentru multe din popoarele lumii;

— existen˛a unor mari concentr„ri urbane, inclusiv Ón ˛„rile slab dezvoltate, care fac extrem de dificil„ solu˛ionarea rezonabil„ a componentei generic denumite îbun„stare“;

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ioan Chelaru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule coleg.

## **Domnul Ion Chelaru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ îC‚nd tehnicile de gheril„ ˛in loc de competen˛„ sau Diversiune marca Macovei“.

Doamna ministru este recunoscut„ prin semn„tura inconfundabil„ a modului Ón care p„r„se∫te o ∫edin˛„ Ón care a tunat ∫i a fulgerat, dar a uitat s„ asculte argumente de bun-sim˛.

Tr‚ntitul u∫ii face parte din regia ie∫itului din scen„. Este ecoul Bruxelles-ului, sunetul luptei anticorup˛ie: îSunte˛i Ómpotriva mea, care le ∫tiu pe toate, sunte˛i Ómpotriva integr„rii. Ap„ra˛i corup˛ii, destabiliza˛i statul de drept“.

Doamna ministru,

Cu tot respectul datorat sexului frumos, data viitoare dup„ ce aduce˛i prejudicii serioase unei inofensive u∫i v„ rug„m s„ o l„sa˛i Ónchis„ ∫i, respect‚nd principiul care v-a consacrat, îkeep walking“... m„car p‚n„ Ón birou, pentru a v„ scrie demisia.

Preocupat„ mai mult de construirea unei imagini europene dec‚t de o reform„ real„ a justi˛iei, Ón fuga ei pentru scaunul de comisar european, Ómb„tat„ de laude europene, care, Óntre paranteze fie spus, sunt mai mult pentru strategii de campanie comunica˛ional„ dec‚t pentru persoana sa, ministra noastr„ ne consider„ pe to˛i pro∫ti.

Da, doamnelor ∫i domnilor colegi, pro∫ti! Cum astfel justifica˛i atitudinea pe care o are fa˛„ de parlamentari, sfidarea ca regul„, neprezentarea la convoc„rile comisiei parlamentare, b„taia de joc a celor 3 Coduri penale, pe l‚ng„ care Codul lui Hammurabi r„m‚ne doar o am„r‚t„ de scrijelitur„ pe t„bli˛e de lut?

Cum bine spunea un gazetar, ∫i care l-a f„cut pe un coleg deputat s„ exclame exasperat, citez: îSuntem Ón plin Caragiale!“. ™i, din p„cate, nu este vorba numai despre noi, care am putea Ón˛elege justific„rile de ordin politic ale acestui comportament. Este vorba de o ˛ar„ de 22 de milioane de locuitori pe care noi Ói reprezent„m. Pe to˛i Ói catalogheaz„ la fel. Reforma justi˛iei nu trebuie f„cut„ pentru Bruxelles sau nu Ón primul r‚nd pentru Bruxelles. Justi˛ia se face Ón s„lile de judecat„, acolo unde cet„˛eanul vine de nevoie, unde trebuie ajutat ∫i unde se a∫teapt„ s„ i se fac„ dreptate, iar dac„ nu, are s„ i se explice de ce.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Constantin. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi a∫ putea-o intitula îCine Ómparte banii Ónv„˛„m‚ntului parte-∫i face“.

Œnv„˛„m‚ntul a fost, este ∫i va fi definit de orice guvernare ca prioritate na˛ional„, argumenta˛ie consensual„, sus˛inut„ de toate partidele, indiferent de culoarea politic„. Acest sector este cunoscut ∫i sus˛inut de Óntreaga popula˛ie, at‚t prin prisma importan˛ei actului de instruire, c‚t ∫i prin cea privind educa˛ia, cu at‚t mai mult cu c‚t nivelul de trai al majorit„˛ii cadrelor didactice este submediocru.

Œn Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar salariul este limitat de norma specific„ a unei categorii de cadre didactice, de nivelul de calificare potrivit gradului didactic, de vechimea Ón Ónv„˛„m‚nt, de condi˛iile Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea ∫i a∫a mai departe. Acest aspect este stipulat Ón cele dou„ legi fundamentale, ∫i anume Legea Ónv„˛„m‚ntului ∫i Statutul cadrelor didactice.

Œn Ónv„˛„m‚ntul superior salarizarea se face Ón raport cu func˛ia didactic„, norma didactic„, cu titlul ∫tiin˛ific, activit„˛i de cercetare ∫i proiectare, vechime, dar ∫i Ón concordan˛„ cu alte activit„˛i conexe sistemului de Ónv„˛„m‚nt.

Legiuitorul a introdus Ón Statutul cadrelor didactice, la art. 83 alin. 4: îposibilitatea efectu„rii a cel mult dou„ norme didactice, cu acordul conducerii unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt unde cel Ón cauz„ este titular cu carnet de munc„“. Totu∫i, foarte multe cadre didactice, Ón special cele de conducere, au mai mult dec‚t prevede legea, at‚t Ón universitatea unde func˛ioneaz„, c‚t ∫i Ón altele.

Explica˛ia Ónc„lc„rii legii se datoreaz„ ambiguit„˛ii articolului men˛ionat, deoarece se Ón˛elege de la sine c„, f„r„ aprobarea conducerii universit„˛ilor, cadrele didactice pot efectua mai multe norme, la mai multe institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, aspect ce se realizeaz„ apel‚ndu-se la principiul comunist P.C.R., adic„ pile, cuno∫tin˛e ∫i rela˛ii.

A∫a se face c„ o parte dintre rectori, prorectori, decani, secretari ∫tiin˛ifici ∫i-au luat partea leului — bineÓn˛eles, greu —, atribuindu-∫i norme didactice pe care nu le pot duce Ón limitele decen˛ei profesionale ∫i ale bunului-sim˛.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Constantin.

Se preg„te∫te domnul senator Mircea Mereu˛„.

Domnul senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, ave˛i cuv‚ntul.

— formarea re˛elelor parlamentare la nivel na˛ional, regional ∫i interna˛ional, ca foruri de interac˛iune politic„ ∫i nonguvernamental„.

Componen˛a AWEPA include actuali ∫i fo∫ti parlamentari din ˛„rile membre U.E. ∫i din Parlamentul European. Cei aproximativ 1.500 de membri provin din 20 de parlamente diferite din Europa, iar adunarea plenar„ se reune∫te o dat„ pe an.

Œn ace∫ti 20 de ani de func˛ionare, AWEPA s-a confruntat cu multe provoc„ri ∫i realit„˛i ale Africii, astfel:

— 50% din popula˛ia Africii tr„ie∫te cu mai pu˛in de 1 dolar pe zi;

— peste 25 de milioane de oameni sunt bolnavi de HIV/SIDA;

— mai mult de 14 milioane de copii sunt orfani datorit„ SIDA.

De asemenea, AWEPA are realiz„ri deosebite, cum ar fi:

— contribu˛ia real„ la o mai mare stabilitate politic„ Ón Somalia, Burundi, Congo ∫i Ón Regiunea Marilor Lacuri; — a contribuit la Ómbun„t„˛irea politicii europene Ón Africa.

Resursele AWEPA sunt:

— 25 de programe parlamentare;

— 20 de sponsori interna˛ionali;

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aceast„ declara˛ie politic„ pe care o fac ast„zi de la acest microfon cu siguran˛„ va ini˛ia o nou„ tem„ de dezbatere, at‚t la nivelul Parlamentului, c‚t ∫i la nivel guvernamental.

Œn ziua de 20 iunie anul curent, Asocia˛ia Parlamentarilor Europeni pentru Africa (AWEPA) a organizat Ón colaborare cu Parlamentul Austriei la Viena o reuniune special„ destinat„ parlamentarilor din noile state membre U.E., precum ∫i din Rom‚nia ∫i Bulgaria, cu privire la noua strategie a U.E. pentru Africa.

Reuniunea a reprezentat o continuare a dezbaterilor care au avut loc recent Ón cadrul seminarului organizat de AWEPA Ón organizarea pre∫edin˛iei austriece a Consiliului Uniunii Europene, cu tema îC„tre un Pact euro-african pentru dezvoltarea Africii“, la Cape Town, 25—26 mai 2006 anul curent.

Am participat Ón calitate de ∫ef al Delega˛iei parlamentare rom‚ne la ambele sesiuni ∫i vreau s„ remarc interesul deosebit pentru participarea Rom‚niei, manifestat cu aceste ocazii de Ónsu∫i pre∫edintele AWEPA, Dr. J. Nico Scholten. De altfel, la briefing-ul de la Viena, Rom‚nia a fost Ón centrul aten˛iei, fiind partenerul principal Ón cadrul acestei sesiuni.

De altfel, ce reprezint„ AWEPA? Asocia˛ia Parlamentarilor Europeni pentru Africa s-a Ónfiin˛at Ón anul 1985, cu sediul Ón Amsterdam, ∫i va func˛iona pe o perioad„ nedeterminat„. Obiectivele AWEPA presupun un sprijin real pentru buna func˛ionare a parlamentelor din Africa ∫i p„strarea Africii pe agenda politic„ a Europei. Aceasta include o aten˛ie deosebit„ pentru:

— rolul cheie al unei bune func˛ion„ri a parlamentelor pentru democra˛ie, drepturile omului, administrarea pa∫nic„ a conflictelor;

— realizarea egalit„˛ii de ∫anse dintre sexe la toate nivelurile de decizie politic„;

— schimbul de experien˛„ parlamentar„ african-european;

— o larg„ re˛ea de parlamentari europeni;

— o colaborare str‚ns„ pentru sprijinul parlamentarilor africani ∫i al liderilor de opinie din Africa;

— Ónfiin˛area a 6 oficii AWEPA, Ón Africa de Sud, Mozambic, Kenya, Burundi, Rwanda ∫i Uganda,

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Mircea Mereu˛„. Rog s„ se preg„teasc„ domnul senator Alexandru Athanasiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator, Ón numele Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La sf‚r∫it de sesiune parlamentar„, v„ prezint o declara˛ie politic„ oarecum inedit„ pentru peisajul politic rom‚nesc.

Œn calitate de parlamentar al jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, dup„ un an ∫i jum„tate de mandat am ajuns la concluzia c„ noi, parlamentarii, nu reu∫im s„ fim eficien˛i Ón eforturile de reconstruire economic„ ∫i social„ a ˛„rii, indiferent dac„ suntem la putere sau Ón opozi˛ie.

Dac„ suntem Ón opozi˛ie, Óncerc„m tot felul de jocuri de culise prin care s„ ne impunem propriile interese, care nu coincid cu cele ale contribuabililor, ∫i vorbim oratoric ∫i populist despre a∫a-zisele avantaje ale mo˛iunilor depuse la adresa puterii.

Dac„ ne afl„m la guvernare, Ón loc s„ ac˛ion„m unitar, cre„m un adev„rat r„zboi intern pentru anumite interese de grup.

De aceea, m„ Óntreb care este de fapt rolul nostru Ón Legislativ. Poate sunt un idealist, dar modul Ón care se face politic„ nu va fi Ón avantajul, ci un dezavantaj continuu Ón ochii aleg„torilor, adic„ dezam„gire, lips„ de speran˛„, participare la vot foarte, foarte sc„zut„. Nu cred ca la viitoarele alegeri, fie ele anticipate sau la termen, rata de participare la vot s„ dep„∫easc„ 50%.

Stima˛i colegi,

Consider c„ aceast„ declara˛ie nu este patetic„, ci foarte realist„. Acum, Ón prag de integrare european„, se impune, mai mult dec‚t oric‚nd, s„ facem proba maturit„˛ii noastre. Din p„cate, Ón loc s„ Ónv„˛„m s„ facem un management politic prin care s„ colabor„m cu cet„˛enii la elaborarea deciziilor politico-sociale ale ˛„rii, o parte semnificativ„ dintre noi Óncerc„m s„ impunem electorilor o serie de teme r„suflate. Altfel spus, aplic„m celebra teorie a lui Titu Maiorescu a îformelor f„r„ fond“!

Mai nou, un anumit partid de opozi˛ie Óncearc„ s„-∫i Ónnoiasc„ imaginea schimb‚nd sigla partidului cu un c‚rd de cocori care parc„ ar vrea s„ emigreze spre alte orizonturi, poate chiar Ón afara scenei politice parlamentare. Motto-ul acestei noi campanii de imagine a respectivului partid ar trebui s„ marcheze, Ón accep˛ia ini˛iatorilor, un nou capitol. Din p„cate, aceste exerci˛ii de

Mul˛umesc domnului senator.

Œl invit pe domnul senator Alexandru Athanasiu, Grupul parlamentar P.S.D., la tribun„.

Se preg„te∫te doamna senator Verginia Vedina∫. Grupul parlamentar mai are 4 minute. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnule pre∫edinte,

Distin∫i colegi senatori,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îIntegrarea european„ ∫i situa˛ia din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc“.

Dezvoltarea institu˛ional„ a Uniunii Europene, cre∫terea rolului s„u Óntr-o lume mondializat„ politic ∫i globalizat„ economic impun, din ce Ón ce mai mult, reconsiderarea valorilor ∫i a principiilor fundamentale ale Comunit„˛ii Europene.

Œn acest context, comisarul Vladimir Spilda, comisarul pentru probleme de munc„, afaceri sociale ∫i egalitate de ∫anse, a prezentat s„pt„m‚na trecut„ la Bruxelles demersul Comisiei Europene Ón direc˛ia amelior„rii principiilor mobilit„˛ii lucr„torilor. Œn esen˛„, comisarul ar„ta c„ Uniunea European„ nu trebuie s„ fie doar spa˛iul comun al turi∫tilor ∫i al salaria˛ilor, ci ∫i spa˛iul educa˛iei, al form„rii profesionale ∫i al educa˛iei permanente.

Pe aceast„ baz„ conceptual„, Uniunea European„ preg„te∫te, prin aportul Parlamentului European, al Consiliului European ∫i al Comisiei Europene, o recomandare care define∫te, Ón liniamente fundamentale, urm„toarele obiective:

— mobilitatea transna˛ional„ Ón Uniunea European„ trebuie s„-∫i propun„ scopuri educative, trebuie s„-∫i propun„ formare profesional„, reconversie profesional„ ∫i reciclare profesional„;

— definirea form„rii profesionale drept parte integrant„ a liberei circula˛ii a lucr„torilor;

— mobilitatea profesional„ impune o corelare ∫i o coordonarea a programelor ∫colare, a recunoa∫terii reciproce a perioadelor de studii;

— facilitarea angaj„rii prin recunoa∫terea reciproc„ a specializ„rilor universitare ∫i ∫colare Ón general, cu calific„rile profesionale, pe baza unor programe acceptate mutual.

Obiectivele Agendei Lisabona sunt considerate, de asemenea, ca fiind posibile ∫i prin asigurarea unei mobilit„˛i a lucr„torilor ca grup ∫i ca form„ de formare profesional„ ∫i educativ„.

Œn concluzie, Carta privind mobilitatea lucr„torilor Ó∫i va propune Ón mod explicit un scop principal, ∫i anume recunoa∫terea perioadelor de formare ∫colar„ ∫i profesional„, precum ∫i a acelora de reciclare profesional„.

Mul˛umesc, domnul senator.

Invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫, Grupul parlamentar P.R.M.

Se preg„te∫te domnul senator Antonie Mihail ™tefan. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distin∫i colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi v„ voi vorbi despre un atentat grav adus democra˛iei, petrecut Óntr-o comun„ din jude˛ul pe care-l reprezint.

Voi Óncepe cu precizarea c„ referendumul este, potrivit Constitu˛iei, modalitatea direct„ de exercitare a suveranit„˛ii care apar˛ine poporului rom‚n. Prin intermediul lui, poporul, Ón mod direct, nu prin reprezentan˛i, este consultat asupra modului Ón care urmeaz„ s„ se solu˛ioneze unele probleme. Exist„ state, cum este Elve˛ia, unde nu se construie∫te un pod sau nu se d„r‚m„ o cl„dire veche f„r„ ca poporul s„ se exprime, Ón prealabil, prin referendum.

Printre situa˛iile care Ón sistemul rom‚nesc legitimeaz„ apelarea la acest instrument se reg„se∫te ∫i schimbarea din func˛ie a primarului.

Activitatea defectuoas„, contrar„ legii, desf„∫urat„, Ón opinia cet„˛enilor, de primarul comunei O∫orhei, din jude˛ul Bihor, i-a determinat pe ace∫tia s„ apeleze la organizarea unui referendum. Au fost declan∫ate procedurile, oamenii s-au constituit Óntr-un colectiv, s-au Óntocmit liste cu peste 1.320 de semn„turi, exact a∫a cum prevede legea.

La scurt timp dup„ ce s-au declan∫at ∫i realizat o parte din proceduri, organizatorul acestei ac˛iuni, numitul Biri∫ Dumitru, Ómpreun„ cu fiica acestuia, au fost agresa˛i de ∫eful de post ∫i de primarul a c„rui Ónlocuire se dore∫te a se realiza prin referendum. Dup„ ce i-au b„tut bine, agresorii s-au transformat ei Ón victime, f„c‚nd ei dosar penal adev„ratelor victime. Ca s„-l intimideze pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 organizator, acesta este t‚r‚t prin judec„˛i. S-a f„cut pl‚ngere penal„ Ómpotriva lui, a fost chemat la parchet, unde un procuror inexplicabil de harnic l-a l„sat s„ Ón˛eleag„ c„ trebuie s„ rezolve c‚t mai repede situa˛ia, evident, trimi˛‚ndu-l Ón judecat„ pe cel care Óndr„znise s„ se ridice Ómpotriva nelegiuirilor unei autorit„˛i alese de comunitate.

De∫i listele au fost depuse de peste o lun„ la prefectur„, mai exact pe 5 mai 2006, prefectul Ilie Bolojan nu a catadicsit s„ r„spund„ Ón termenul de 30 de zile, cum Ól oblig„ Legea nr. 215/2001.

Centura de fortifica˛ii este un zid lung de 930 de metri, Ónalt de 4 metri ∫i construit ini˛ial din piatr„ ∫i c„r„mid„, iar Ón unele por˛iuni a fost supraÓn„l˛at p‚n„ la 14-15 metri. Centura de fortifica˛ii se p„streaz„ aproape Ón Óntregime, Ómpreun„ cu 9 turnuri care au rezistat timpului.

Din anul 1899, Ónc„perile Turnului cu ceas au fost destinate Muzeului de Istorie al ora∫ului, fiind unicul muzeu din ˛ar„ care red„ evolu˛ia me∫te∫ugarilor din Sighi∫oara ∫i, implicit, din Óntreaga Transilvanie.

Cetatea Sighi∫oarei este Óns„ ast„zi Ón pericol. Situa˛ia Cet„˛ii Sighi∫oara, monument istoric inclus pe lista patrimoniului mondial, este una dramatic„.

Dup„ surparea unui zid al cet„˛ii, se afl„ Ón pericol una din cl„dirile importante ale Sighi∫oarei, ∫i anume prim„ria. O bucat„ de aproximativ 35 de metri din zidul cet„˛ii medievale s-a pr„bu∫it din cauza precipita˛iilor abundente. Din studiul geotehnic reiese c„ mai exist„ ∫i o pung„ imens„ de ap„ sub cl„direa prim„riei care nu provine din apele pluviale. Canalizarea Sighi∫oarei dateaz„ de la jum„tatea secolului trecut, dar, pentru aceasta, s-au f„cut lucr„ri cu importan˛„ redus„. Practic trebuie Ónlocuit Óntregul sistem de canalizare din zona cet„˛ii.

Pentru Ónceput Óns„, Ministerul Culturii a alocat pentru Sighi∫oara 1,7 miliarde de lei vechi, la care se adaug„ o sum„ egal„ din partea Programului Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare, din ace∫ti bani, 3,4 miliarde lei vechi, urm‚nd a se realiza dou„ studii de fezabilitate necesare consolid„rii malului ∫i restaur„rii zidului surpat.

Lucr„ri de amploare pentru reabilitarea Cet„˛ii Sighi∫oarei s-ar putea realiza Óns„ abia dup„ 2007, prin intermediul unor fonduri structurale ob˛inute din partea Uniunii Europene. M.T.C.T. are un program de interven˛ie Ón prim„ urgen˛„, Óns„ nu depinde de minister s„ se urgenteze lucr„rile, ci de Prim„ria Sighi∫oarei.

Indolen˛a autorit„˛ilor ∫i ploile pun Ón pericol Cetatea Sighi∫oarei. Œn acest ping-pong al responsabilit„˛ilor, Sighi∫oara, inclus„ Ón patrimoniul UNESCO, singura cetate medieval„ locuit„ din Europa, risc„ s„ se deterioreze iremediabil.

Œn felul acesta, mai pierdem o parte din zestrea cu care vrem s„ ne m‚ndrim Ón fa˛a Europei. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la Cetatea Sighi∫oarei.

Documentar, Sighi∫oara este men˛ionat„ pentru prima dat„ Ón anul 1280.

Localizarea cet„˛ii se face pe dou„ platouri: platoul superior spre apus, iar spre r„s„rit platoul inferior, cu aproximativ 40 de metri sub nivelul platoului superior, fiind Óns„ cu mult mai larg. Aceast„ configura˛ie a terenului a determinat dezvoltarea urbanistic„ a ora∫ului-cetate, impun‚nd Sighi∫oara ca pe una dintre cele mai greu cuceribile cet„˛i ale vremii din Transilvania.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se preg„te∫te pentru dou„ minute domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Trebuie s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ aceast„ declara˛ie politic„ ∫i Ón ideea de a-l sprijini pe colegul nostru, domnul senator Radu Berceanu, proasp„t ministru, Ón eforturile Domniei sale Ón fruntea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Realitatea din Rom‚nia ultimilor ani ne-a dovedit c„ exist„ o multitudine de solicit„ri Ón domeniul infrastructurii, o presiune din ce Ón ce mai mare pentru rezolvarea problemelor din acest domeniu ∫i, Ón acela∫i timp, o lips„ acut„ de bani, ceea ce nu a permis o finan˛are corespunz„toare a acestei activit„˛i. Mai mult, anii 2005— 2006 au adus noi ∫i, totodat„, dramatice probleme, ca urmare a inunda˛iilor care au distrus locuin˛e, drumuri, au modificat configura˛ia malurilor ∫i a∫a mai departe.

Œn acest context, doresc s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ c‚teva situa˛ii pe care, chiar dac„ nu sunt considerate foarte importante, eu le apreciez ca semnificative pentru modul Ón care Ón Rom‚nia se gestioneaz„ o serie de aspecte legate de infrastructur„.

Astfel, Ón structura de administrare a c„ilor ferate ∫i a transportului de marf„ ∫i c„l„tori, Ón timp, S.N.C.F.R. a construit ∫i a utilizat numeroase cl„diri care aveau rolul unor cantoane pentru supravegherea anumitor por˛iuni de linie. Cele mai multe dintre acestea, Ón noile condi˛ii tehnice ∫i de trafic, au fost p„r„site, ∫i acum ele se afl„ Óntr-o stare mai mult sau mai pu˛in avansat„ de degradare.

Aceste construc˛ii p„r„site, cu una, dou„ sau mai multe camere, se reg„sesc pe parcursul tuturor liniilor de cale ferat„. Nu ne mai Óntreb„m de ce Ón timp ele au ajuns Ón aceast„ stare. Cine se face r„spunz„tor de aceasta?

Suger„m ministrului de resort o analiz„ pertinent„, care s„ permit„, acolo unde aceste construc˛ii nu-∫i mai justific„ utilitatea din punct de vedere al traficului feroviar, ca ele s„ fie date spre folosin˛„ unor familii care ar putea s„ le refac„, solu˛ion‚nd astfel, pe l‚ng„ o problem„ social„, ∫i una legat„ de estetica traseelor C.F.R.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Se preg„te∫te domnul senator urm‚nd la cuv‚nt, Adrian Cioroianu, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau s„ vorbesc despre o buruian„ a corup˛iei care se dezvolt„ sub ochii tuturor Ón Bucure∫ti, sub ochii politicienilor, care nu au ochi de v„zut, urechi de auzit ∫i voce pentru vorbit.

Este vorba de scandalul de la Catedrala îSf‚ntul Iosif“, este vorba de protestul credincio∫ilor catolici ∫i ortodoc∫i Ómpotriva ridic„rii unei megacl„diri Ón apropiere, care va acoperi ca un paravan Catedrala îSf‚ntul Iosif“.

Exist„ un apel al monseniorului Robu Ón acest sens, un apel care a r„mas f„r„ r„spuns. Exist„ chiar o interven˛ie papal„, care a fost ∫i ea tratat„ cu indiferen˛„. Sacrilegiul exist„, poate fi admis. Un edificiu sacru nu poate fi sufocat Ón acest fel!

Este vorba de intoleran˛a ortodox„? Nu poate fi acceptat„ aceast„ aser˛iune. Este greu de crezut a∫a ceva. Este vorba Óns„ de afaceri, de afaceri brutale ∫i nep„s„toare fa˛„ de opinia public„. Este vorba despre incredibila sfidare care se petrece exact Ónaintea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Se produce Óntr-o ˛ar„ Ón care se vorbe∫te despre o justi˛ie activ„, despre o justi˛ie care alung„ corup˛ia. Or, acolo Ónflore∫te, cum am spus, buruiana corup˛iei, sub ochii tuturor.

S-a autosesizat cumva ministrul justi˛iei Ón acest caz? S-a autosesizat procurorul Boto∫?

Este evident o Ónc„lcare de lege, pe care am s-o explic pe scurt. Problema este p‚n„ la urm„ Óns„ ∫i strict politic„, a Executivului, Ón ciuda pas„rii r„spunderilor Ón orice alt„ parte.

A∫ vrea s„ amintesc mai Ónt‚i c„ noi suntem datori Ón multe feluri fa˛„ de Sf‚ntul Scaun. Am primit Sfintele Taine ale Domnului Iisus Hristos Ón limba latin„, avem toat„ Ón˛elegerea ∫i respectul fa˛„ de Biserica Romano-Catolic„.

Amintesc c„ Ón 1996 Papa Paul al II-lea a organizat, Ón plin„ s„rb„toare pascal„, la Roma, la Sala Sixtina — altceva dec‚t Capela... —, o expozi˛ie extraordinar„ a vechimii cre∫tinismului Ón Europa la Carpa˛i ∫i la Dun„re. A fost un cadou extraordinar f„cut rom‚nilor. O avalan∫„ de turi∫ti occidentali au v„zut atunci exponatele care ar„tau o vechime a cre∫tinismului de 2000 de ani pe aceste locuri. Nu a fost f„cut acest dar nici unui alt popor din Europa Central„, a fost preferat poporul rom‚n.

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian Cioroianu, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ la cuv‚nt doamna senator Silvia Adriana f c„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu scuze pentru Ónt‚rziere. Am fost la o ∫edin˛„ a Grupului parlamentar liberal din cele dou„ Camere. Cu scuze, evident, ∫i pentru colegi.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Vreau, pe scurt, s„ aduc Ón discu˛ie un eveniment care nu ˛ine neap„rat de Parlamentul Rom‚niei, ci ˛ine de o serie de parlamentari rom‚ni.

Este vorba evident, a∫a cum noi ne Óndrept„m c„tre sf‚r∫itul unui an, unei sesiuni, este vorba de sf‚r∫itul unei sesiuni ∫i la Parlamentul Europei, la care pentru prima dat„ a participat ∫i un grup compact de politicieni din Parlamentul Rom‚niei. ™i sper s„ nu v„ uimeasc„, stima˛i colegi, dac„ Ón aceast„ scurt„ cuv‚ntare practic nu voi vorbi de bine numai colegii din Alian˛a D.A., ci voi spune c„, de la Partidul Rom‚nia Mare p‚n„ la Partidul Social Democrat — Ón planul geometric al s„lii, de la domnul Mih„escu p‚n„ la domnul ™erban Nicolae sau la distinsa coleg„ ce l-a Ónlocuit —, eu cred c„ acest grup de 35 de parlamentari rom‚ni, dac„ nu ∫i-a f„cut datoria cu brio, m„car fi˛i convin∫i c„ a Óncercat s-o fac„.

Cred c„ se poate vorbi deja de reu∫ite. Este pentru prima dat„ c‚nd o component„ masiv„ a corpului nostru politic este acolo prezent„ pentru orice reac˛ie posibil„. Cei care au trecut pe acolo — m„ uit la domnul

Iorgovan, au trecut de la domnul Iorgovan p‚n„ la mini∫tri actualmente Ón func˛ie — cred c„ ∫i-au dat seama de faptul c„ se poate conlucra deasupra partidelor acolo unde e cazul.

™i, chiar dac„, evident, ne-am p„strat deosebirile ∫i ne-am p„strat afilierea politic„, acolo, aranja˛i fiind Ón alte comisii, aranja˛i fiind Ón alte grupuri pe care Óncerc„m s„ le reprezent„m, am putut pune Ón discu˛ie problemele reale pe care Rom‚nia, dincolo de via˛a noastr„ politic„ Ómp„r˛it„ pe partide, le are sau le mai are. Pentru c„ Ómp„rt„∫im cu to˛ii, de la Partidul Democrat sau Liberal, p‚n„ la Partidul Social Democrat sau Partidul Rom‚nia Mare, Ómp„rt„∫im cu to˛ii convingerea c„ 1 ianuarie 2007 va fi data ce ne va aduce ∫i institu˛ional, nu numai simbolic, Ón grani˛ele Europei.

Mul˛umesc, domnule senator.

O invit la tribun„ pe doamna senator Silvia Adriana f c„u, Grupul parlamentar P.S.D.

Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Ion Alexandru Mor˛un, dac„ mai dore∫te s„ intervin„.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se refer„ la Programul-cadru de cercetare ∫i cred c„ Rom‚nia are datoria de a lua m„suri pentru ca ˛ara noastr„ s„ atrag„ c‚t mai multe din finan˛„rile acestui program.

Vreau s„ men˛ionez c„ Programul-cadru de cercetare are cel de-al treilea mare buget al Uniunii Europene. Pentru a deveni cea mai competitiv„ economie bazat„ pe cunoa∫tere, Uniunea European„ ∫i-a propus ca p‚n„ Ón 2010 s„ creasc„ investi˛iile Ón cercetare p‚n„ la 3% din Produsul Intern Brut al Uniunii, dou„ treimi din investi˛ii provenind din mediul privat.

Œn aceste condi˛ii, se estimeaz„ c„ num„rul de cercet„tori din Europa va cre∫te cu 700.000. Œn ∫edin˛a din 15 iunie, Parlamentul European s-a pronun˛at Óntr-o prim„ lectur„, conform procedurii de co-decizie, asupra celui de-al VII-lea Program-cadru de cercetare. Bugetul programului pentru urm„torii 7 ani va fi de 50,52 miliarde euro.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Programul include 4 capitole principale, care corespund obiectivelor majore ale politicii europene de cercetare.

Programul îCooperare“, cu un buget de 32.582 milioane euro, Óncurajeaz„ cooperarea interna˛ional„ pentru proiectele de cercetare din domeniile: s„n„tate, cu 6.134 milioane euro; agricultur„ ∫i biotehnologie, cu 1.935 milioane euro; comunica˛ii ∫i tehnologia informa˛iei, cu 9.050 milioane euro; nanotehnologii, cu un buget de 3.467 milioane euro; energie, cu 2.415 milioane euro; mediu, cu 1.886 milioane euro; transporturi, cu 4.180 milioane euro; ∫tiin˛e umane, cu 657 milioane euro; siguran˛„, cu 1.429 milioane euro; ∫i spa˛iu, cu 1.429 milioane euro.

Programul îIdei“ are un buget estimat de 7.560 milioane euro ∫i prevede Ónfiin˛area unui Consiliu European de Cercetare autonom, care va acorda sprijin ∫tiin˛ific ∫i tehnologic politicilor europene de cercetare. Doar 3% din bugetul s„u anual va fi destinat costurilor administrative ∫i de personal, restul bugetului fiind utilizat pentru a finan˛a proiectele de cercetare.

Programul îResurse umane“ are un buget estimat de 4.927 milioane euro ∫i finan˛eaz„: activit„˛i de instruire ∫i dezvoltare a carierei cercet„torilor, mobilitatea, at‚t transna˛ional„, c‚t ∫i intersectorial„, Óncurajarea unei cariere Ón cercetare sau Ón zona catedrelor universitare, la nivel european acestea reprezent‚nd o prioritate a programului.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ion Alexandru Mor˛un, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Alexandru Ioan Mor˛un:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Actuala mea declara˛ie politic„ se refer„ la comemorarea unui eveniment care a avut loc Ón urm„ cu 55 de ani, un eveniment trist pentru istoria Rom‚niei, ∫i anume deportarea Ón B„r„gan.

Una dintre metodele prin care regimul comunist a reu∫it s„ lichideze opozi˛ia intern„ reprezentat„ de v‚rfurile societ„˛ii din ora∫e ∫i sate a fost ∫i aceea a deport„rii.

Œn urm„ cu exact 55 de ani, Ón noaptea de 17 spre 18 iunie, de Rusalii, la un simplu ordin, au fost deportate Ón B„r„gan 40.320 de persoane, practic 12.791 de familii, provenind din 172 de localit„˛i din jude˛ele de grani˛„ cu fosta Iugoslavie, ∫i anume Timi∫, Cara∫-Severin ∫i Mehedin˛i. Oameni din aceast„ ˛ar„, rom‚ni, ca ∫i c„l„ii lor, au fost lua˛i pe nea∫teptate de la casele lor, fiind arunca˛i, la propriu, Ón vagoane ∫i fiindu-le permis s„ ia cu ei numai bunurile ce le puteau duce cu for˛e proprii.

Dup„ zile chinuitoare Ón ar∫i˛„, cele 2.656 de vagoane de vite necesare transportului au l„sat Ón plin c‚mp, Ón B„r„gan, femei, copii, b„tr‚ni, invalizi, bolnavi, oameni care aveau o singur„ vin„, oameni care fuseser„ declara˛i du∫mani sau elemente cu poten˛ial du∫m„nos fa˛„ de regim ∫i faptul c„ aveau ghinionul s„ locuiasc„ pe o raz„ de 25 de km de la grani˛a cu Iugoslavia, declarat„ atunci, la comanda Moscovei, drept titoist„.

Autorit„˛ile locale de atunci Óngro∫aser„ listele deporta˛ilor cu orice persoan„ devenit„ indezirabil„ dintr-un motiv sau altul. Acestea din urm„ intrau, din motive subiective, bineÓn˛eles, la categoria îagitatori“, de∫i mul˛i dintre ei erau oameni s„raci ∫i nu f„cuser„ niciodat„ politic„.

Ani Óntregi, ace∫ti oameni, dintre care peste 6.000 proveneau din jude˛ul Mehedin˛i, au Óncercat s„ supravie˛uiasc„ infernului de atunci al B„r„ganului ∫i au Ónjghebat gospod„rii din chirpici, Ón timp ce acas„ cele mai frumoase propriet„˛i din comunele mehedin˛ene erau distruse ∫i furate, iar ceea ce a mai r„mas, p„m‚ntul, na˛ionalizat. Pu˛ini au fost aceia care, odat„ reÓntor∫i acas„, ∫i-au redob‚ndit m„car parte din bunuri, cei mai mul˛i r„m‚n‚nd s„raci, cu s„n„tatea zdruncinat„ ∫i cu speran˛ele pierdute.

## Mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,

Am epuizat acest punct din ordinea de zi.

Œi invit ∫i pe ceilal˛i colegi Ón sal„.

- V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de programul

- de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi.

- Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin

- vot asupra programului de lucru.

- Invit to˛i colegii senatori Ón sal„.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Cu 44 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului. Rog colegii senatori s„ voteze, pentru c„ suntem mult mai mul˛i prezen˛i Ón sal„.

Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra ordinii de zi.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Cu 49 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului.

Aveam la punctul 2 Ón ordinea de zi Ónscris„, la chestiuni organizatorice, alegerea unui membru al Biroului permanent, alegerea unui vicepre∫edinte.

V„ propun s„ facem aceast„ alegere dup„ vreo jum„tate de or„, atunci c‚nd vor veni mai mul˛i colegi senatori Ón sal„, pentru c„ primul vot este dat ca lege organic„.

La punctul 3 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind lupta Ómpotriva traficului de fiin˛e umane, adoptat„ la 3 mai 2005, deschis„ spre semnare ∫i semnat„ de Rom‚nia la Var∫ovia la 16 mai 2005.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i a fost sesizat„ Ón fond. Invit colegii.

Rog, punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8. Ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La 3 mai 2005, Comitetul de Mini∫tri al Consiliului Europei a adoptat Conven˛ia privind lupta Ómpotriva traficului de fiin˛e umane ∫i a decis deschiderea spre semnare a acestui document juridic cu ocazia summit-ului care a avut loc la Var∫ovia Ón luna mai 2005.

## Da. V„ mul˛umesc.

Readresez rug„mintea colegilor din Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i s„ prezinte raportul Óntocmit.

Œn˛eleg c„ nu este pre∫edintele prezent, dar nu este nici un coleg prezent din aceast„ comisie?

Un raport f„r„ amendamente.

- Da. Œl l„s„m la a doua dezbatere, poate vor reu∫i

- colegii s„ studieze.

La punctul 4 de pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucure∫ti la 27 decembrie 2005 ∫i la Paris la 10 ianuarie 2006.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, sesizat„ Ón fond.

- Invit pe domnul pre∫edinte sau pe unul dintre colegi

- la tribun„.

- Dac„ din partea Executivului sunte˛i prezen˛i? V„ rog,

- tot dumneavoastr„?

Punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de Lege are ca obiect aprobarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Ón valoare de 140 milioane euro, pentru finan˛area proiectului privind construc˛ia de locuin˛e sociale pentru tineri, destinate Ónchirierii.

Finan˛area unui astfel de program presupune atragerea, al„turi de resursele interne de finan˛are, ∫i a unei surse externe, Ón completare. Av‚nd Ón vedere c„ printre sursele externe cu costuri reduse se num„r„ ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la care Rom‚nia este membr„ din 1996 ∫i care are ca principal obiect de activitate finan˛area sectorului social, Guvernul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Rom‚niei a solicitat sprijinul acesteia pentru cofinan˛area proiectului privind construc˛ia de locuin˛e sociale Ón Rom‚nia.

Av‚nd Ón vedere cele expuse, v„ adresez rug„mintea s„ aproba˛i proiectul de act normativ. Mul˛umesc foarte mult.

## Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul vicepre∫edinte, pe domnul senator ™tefan Viorel, s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia noastr„, lu‚nd Ón dezbatere avizele favorabile primite din partea Comisiei economice, industrii ∫i servicii ∫i Comisiei pentru politic„ extern„, a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere.

Ca urmare, supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul de lege, f„r„ amendamente, f„c‚nd precizarea c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este sesizat Ón calitate de Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Da, domnul senator Gheorghe Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am doar dou„ Óntreb„ri pentru domnul secretar de stat.

O prim„ Óntrebare. C‚te asemenea locuin˛e sociale sunt prev„zute a se realiza ∫i Ón ce perioad„ de timp?

™i cea de-a doua. Ce a Óntreprins A.N.L.-ul p‚n„ acum Ón vederea construirii unor asemenea locuin˛e sau, dac„ s-au construit, c‚te sunt construite aproximativ?

Da. Mul˛umesc.

Domnul senator Petre Daea, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ respect ∫i v„ admir. A˛i observat inten˛ia mea de a interveni!

Œntrebarea este aceea∫i cu a domnului Funar. Voiam s„ pun ∫i eu o asemenea Óntrebare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, Ól invit pe domnul secretar de stat s„ ofere r„spuns.

Acest acord are Ón vedere finalizarea lucr„rilor de execu˛ie la un num„r de aproximativ 3.000 apartamente, precum ∫i continuarea lucr„rilor la obiectivele de investi˛ii care nu au termen de punere Ón func˛iune Ón anul 2006, reprezent‚nd aproximativ 3.300 apartamente.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ suplimentar dori˛i s„ mai ad„uga˛i ceva? La cea de-a doua Óntrebare?

Se pare c„ dori˛i o consultare.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii? Microfonul 9.

## **Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A.N.L.-ul a continuat programul de locuin˛e sociale destinate Ónchirierii pentru tineri p‚n„ la 35 de ani, dar a continuat pe un credit anterior, tot de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ∫i, respectiv, pe bugetul de stat.

Prin acordarea celui de-al doilea credit vom reu∫i s„ acceler„m din nou programul ∫i s„ deschidem noi amplasamente, circa 3 mii ∫i ceva de amplasamente noi, astfel Ónc‚t Ón anul 2007 s„ putem s„ pred„m, cu ce avem Ón lucru ∫i cu ce deschidem, undeva la peste 6-7 mii apartamente pentru tineri.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ nu mai sunt alte observa˛ii, da˛i-mi voie s„ precizez caracterul legii de lege ordinar„. Senatul este Camer„ decizional„.

Da˛i-mi voie s„ Óntreb plenul Senatului dac„ nici Ón acest moment Ón sal„ nu se g„se∫te nici un coleg din Comisia pentru drepturile omului.

V„ rog s„ prezinte cineva raportul.

V„ rog, domnul senator Ilie Petrescu. V„ rog, v„ oferim noi raportul. Haide˛i, domnule senator, mai f„ceam o lege de atunci! Succes!

Microfonul 7, v„ rog, punctul de vedere al comisiei.

Proiectul de lege privind ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei...

Numai pu˛in, v„ rog s„ m„ ierta˛i!

Relu„m Ón dezbaterea Senatului punctul 3 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Conven˛iei Consiliului Europei privind lupta Ómpotriva traficului de fiin˛e umane, adoptat„ la 3 mai 2005, deschis„ spre semnare ∫i semnat„ de Rom‚nia la Var∫ovia la 16 mai 2005.

Ave˛i cuv‚ntul Ón numele comisiei, domnule senator Petrescu.

prev„zute de art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992, fapt care va avea implica˛ii Ón majorarea costului de produc˛ie. Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

Œn ∫edin˛a din data de 21 iunie 2006, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport cu admitere, f„r„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al Comisiei economice, industrii ∫i servicii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Da. V„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale dori˛i s„ interveni˛i sau dac„ dori˛i, v„ consult, s„ formula˛i Óntreb„ri pentru reprezentantul Executivului? Nu sunt.

Legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul dezbate aceast„ lege Ón calitate de Camer„ decizional„. Nu sunt formulate amendamente la comisia sesizat„ Ón fond.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Mul˛umesc. A˛i avut un succes deosebit!

Cu 54 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat Ón unanimitate.

Deci plenul Senatului a adoptat, cu 54 de voturi pentru, at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

La punctul 5 de pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 168/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG—TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Comisia economic„, industrii ∫i servicii.

Este domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu. Œl invit la tribun„.

Œn numele Guvernului, v„ rog s„ prezenta˛i sus˛inerea, domnul secretar de stat Darius Me∫ca Microfonul 8. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Darius Me∫ca** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Este vorba de fapt de o modificare de termene ∫i ea este motivat„... Este vorba de modificarea unui termen: Ón loc de 7 iunie, 31 octombrie 2006. Aceast„ modificarea a termenului de restituire este justificat„ de faptul c„ nu exist„ Ón stoc cantitatea de c„rbune ∫i p„cur„ Ómprumutat„, iar refacerea impune achizi˛ionarea acestora ∫i, implicit, un efort financiar foarte mare, care nu poate fi sus˛inut.

Motiv pentru care Comisia economic„, industrii ∫i servicii a hot„r‚t, Ón unanimitate, adoptarea unui raport favorabil.

A∫ mai ad„uga c„, Ón raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.

Nu au fost formulate amendamente.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi, unde avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea pl„˛ii unor contribu˛ii voluntare anuale din partea Rom‚niei la bugetele Comitetului Interna˛ional al Crucii Ro∫ii, Œnaltului Comisariat al Na˛iunilor Unite pentru Refugia˛i ∫i Oficiului Œnaltului Comisar al Na˛iunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Rog reprezentantul Executivului, microfonul 10, s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Anton Niculescu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Modificarea termenului de restituire este justificat„ de faptul c„ nu exist„ Ón stoc cantitatea de c„rbune ∫i p„cur„ Ómprumutat„, iar refacerea impune achizi˛ionarea acestora ∫i, implicit, un efort financiar foarte mare, care nu poate fi sus˛inut.

La art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2005 se prevede c„ nerestituirea Ómprumutului Ón termen de 180 de zile conduce la aplicarea penalit„˛ilor

## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat_

_Externe_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn anul 2003, Rom‚nia a contribuit, Ón mod voluntar, la bugetul Œnaltului Comisariat al Na˛iunilor Unite pentru Refugia˛i ∫i la bugetul Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 finan˛area programului de asisten˛„ umanitar„ interna˛ional„. Contribu˛ia Rom‚niei, de∫i cu valoare simbolic„, 12.000 dolari S.U.A., s-a bucurat de apreciere Ón plan interna˛ional, deschiz‚nd posibilitatea particip„rii la reuniuni ale donatorilor ∫i a dob‚ndirii calit„˛ii de membru Ón comitetul executiv al organiza˛iei Óncep‚nd cu anul 2005.

Este oportun ca Rom‚nia s„ contribuie voluntar Ón fiecare an la bugetele Œnaltului Comisariat al Na˛iunilor Unite pentru Refugia˛i, Oficiului Œnaltului Comisar O.N.U. pentru Drepturile Omului ∫i Comitetului Interna˛ional al Crucii Ro∫ii. Contribu˛iile voluntare se vor ridica la valoarea total„ de 17.000 dolari S.U.A., ∫i vor fi suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Œl invit pe domnul vicepre∫edinte s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ p„stra˛i ordinea Ón sal„.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cu precizarea c„ am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politic„ extern„, v„ informez c„, la nivelul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, s-a adoptat, cu majoritate de voturi, raport favorabil, supun‚nd spre dezbaterea plenului proiectul de lege, f„r„ amendamente.

Mai fac precizarea c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este sesizat Ón calitate de prim„ Camer„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ adresa˛i Óntreb„ri Executivului sau dac„ dori˛i s„ participa˛i la dezbateri generale.

Fac precizarea c„ la comisie nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, v„ rog ca, printr-un singur vot, s„ v„ pronun˛a˛i at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 56 de voturi pentru, Senatul, Ón unanimitate, a aprobat at‚t raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind compensa˛iile cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea Uniunii Statale Serbia-Muntenegru Ón urma aplic„rii Protocolului cu privire la frontiera dintre Regatul S‚rbilor, Croa˛ilor ∫i Slovenilor ∫i Regatul Rom‚niei, Óncheiat la 24 noiembrie 1923, completat prin Protocolul din 4 iunie 1927.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital este sesizat„ Ón fond.

Ini˛iatorul este prezent?

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Domnul secretar de stat Remus Baciu, da?

**Domnul Remus Virgil Baciu** _— vicepre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor_ **:**

## Da. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este unul favorabil. Am constatat c„ toate observa˛iile ∫i propunerile formulate Ón scris de Guvern au fost preluate Ón amendamentele admise de comisie, motiv pentru care sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul vicepre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul comisiei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

De∫i punctul de vedere al Guvernului este favorabil, la comisia noastr„ s-au primit avize negative din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i. Probabil c„, dup„ modific„rile care s-au adus ini˛iativei prin amendamentele admise Ón cadrul dezbaterii de la comisia noastr„, o nou„ reexaminare la cele dou„ comisii ar duce la avizare favorabil„.

Ca urmare, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului raportul comisiei noastre, cu amendamentele admise, prezentate Ón anex„ la raport, ∫i cu precizarea c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

V„ rog, domnul senator Dinescu. Microfonul 1.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Probabil c„ Guvernul este de acord, dar trebuie s„ avem Ón vedere faptul c„ Uniunea Statal„ Serbia-Muntenegru nu mai exist„ ca subiect de drept interna˛ional. ™i, Ón aceste condi˛ii, cred c„ s-a spus bine: trebuie revizuit„ toat„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i racordat„ la noile realit„˛i, pentru c„ ne adres„m unor forma˛iuni statale inexistente.

## Alte interven˛ii?

Dac„ nu mai sunt, v„ rog, punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 9.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

Ini˛iativa legislativ„ se refer„ la bunurile trecute Ón proprietatea Uniunii Statale Serbia-Muntenegru.

Am apreciat noi c„ Uniunea exista la momentul respectiv, deci oarecum ca o raportare la situa˛ia istoric„ de atunci. Motiv pentru care nu cred c„ ar Ómpieta r„m‚nerea Ón actuala formul„.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ preciza˛i dac„ sunte˛i de acord cu cele 11 amendamente care au trecut prin Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Domnule secretar de stat, sunte˛i de acord cu amendamentele?

Da, de acord.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot, stima˛i colegi, asupra amendamentelor existente Ón anexa nr. 1, amendamente admise la nivelul comisiei.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 70 de voturi pentru, nici unul Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, raportul, cu cele 11 amendamente, a fost adoptat de plenul Senatului.

Stima˛i colegi, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 10: proiectul de Lege privind deta∫area salaria˛ilor Ón cadrul prest„rii de servicii transna˛ionale. Este adev„rat c„ legea are caracter de lege organic„, dar nu sunt formulate amendamente.

Dup„ aceea vom intra Ón Codul fiscal.

Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Invit pe un coleg din Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ la prezidiu.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege privind deta∫area salaria˛ilor Ón cadrul prest„rii de servicii transna˛ionale. Este lege de integrare.

Reprezentantul Executivului este prezent? Da? Nu este?

Rog unul dintre colegii din Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ s„ prezinte raportul comisiei. O invit pe doamna secretar de stat Cristina Pocora s„ prezinte expunerea de motive.

Domnul senator Paul P„curaru, dumneavoastr„ sprijini˛i ∫i Guvernul, ∫i prezenta˛i ∫i raportul. Guvernul prin reprezentan˛i. M„ refeream doar la cei prezen˛i azi la dezbateri.

V„ rog. Cum v„ decide˛i? Care s„ vorbi˛i primul? Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. V„ rog s„ sparge˛i ghea˛a.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de Lege privind deta∫area salaria˛ilor Ón cadrul prest„rilor de servicii transna˛ionale a fost discutat Ón comisie. Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond ∫i Ón procedur„ de urgen˛„.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Ón legisla˛ia interna˛ional„ a Directivei Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei nr. 96/71/16 decembrie 1996 privind deta∫area lucr„torilor Ón cadrul prest„rilor de servicii transna˛ionale.

Proiectul de lege a primit avize favorabile, f„r„ amendamente, de la comisiile sesizate. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativ„.

Œn urma dezbaterilor, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte un raport de admitere a proiectului de lege, f„r„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul secretar de stat s„ prezinte expunerea de motive.

Microfonul 8.

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Cadrul general Ón materia raporturilor de munc„, instituit prin intrarea Ón vigoare a Legii nr. 53/2003, ∫i anume Codul muncii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, introduce, prin dispozi˛iile art. 293, angajamentul Rom‚niei de a realiza transpunerea Ón legisla˛ia na˛ional„ p‚n„ la data ader„rii la Uniunea European„, 1 ianuarie 2007, a dispozi˛iilor comunitare privind deta∫area salaria˛ilor Ón cadrul furniz„rii de servicii. Ca atare, acest act normativ transpune directivele europene Ón materie.

Suntem de acord cu raportul comisiei, care a fost dat f„r„ amendamente, ∫i v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de act normativ.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.

Sunt convins c„ toate grupurile parlamentare sus˛in acest proiect de lege, fiind o prioritate de integrare.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra raportului ∫i a legii Ón ansamblu.

Rog colegii senatori s„ voteze.

- Cu 70 de voturi pentru, Ón unanimitate, plenul

- Senatului adopt„ acest proiect de lege organic„.

- V„ mul˛umesc.

- Stima˛i colegi, v„ propun s„ revenim la punctul 2 din

- ordinea de zi.

- Se spune, e adev„rat. Da.

Stima˛i colegi, la punctul 2 din ordinea de zi avem...

- V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i

- locurile!

La punctul 2 din ordinea de zi avem Ónscris„ alegea unui membru al Biroului permanent, a unui vicepre∫edinte, urmare a demisiei domnului vicepre∫edinte Radu Mircea Berceanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Liderul grupului sau un vicelider, v„ rog, dac„ dori˛i s„ formula˛i propunerea.

V„ rog s„ o face˛i. Microfonul 2.

## **Domnul Viorel Arion:**

Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ól propune pe domnul senator Alexandru Pere∫ pentru func˛ia de vicepre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ cele c‚teva prevederi care exist„ Ón Regulamentul Senatului.

Propunerea nominal„ se face...

## **Din sal„:**

Este prezent?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Este prezent. Cum s„ nu?! _(Discu˛ii, r‚sete._ ) Colegul nostru este prezent.

Da. Propunerea nominal„, conform Regulamentului Senatului, se face de c„tre liderul grupului parlamentar. Propunerea se supune votului plenului Senatului ∫i se aprob„ cu majoritatea voturilor senatorilor, deci cu 69 de voturi. Œn situa˛ia Ón care la primul tur de scrutin nu se realizeaz„ acest procent de vot, propunerea este aprobat„ cu majoritatea voturilor senatorilor prezen˛i.

V„ propun ca procedur„ de vot votul secret electronic.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra procedurii de vot. Numai pu˛in v„ rog s„ a∫tepta˛i!

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Procedura propus„ de pre∫edintele de ∫edin˛„ a fost acceptat„ de plenul Senatului, cu 77 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc c„ a˛i apreciat at‚t de mult activitatea subsemnatului, dar nu am f„cut altceva dec‚t s„ v„

Supun votului dumneavoastr„ propunerea venit„ din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ca domnul senator Pere∫ Alexandru s„ ocupe func˛ia de vicepre∫edinte al Biroului permanent al Senatului.

Votul va fi secret.

Supun votului dumneavoastr„ propunerea f„cut„ de Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Cu 76 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, plenul Senatului a aprobat propunerea f„cut„ de Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Œl invit pe domnul vicepre∫edinte Alexandru Pere∫, dac„ dore∫te s„ se exprime Ón plenul Senatului, poate s„ o fac„.

V„ rog, microfonul central.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

Sigur c„ este o onoare deosebit„ ∫i cred c„ to˛i care suntem Ón sal„ ne-am dori s„ trecem printr-un asemenea experiment. Este Ón acela∫i timp o provocare deosebit de important„, dar am Óncredere Ón faptul c„ m„ ve˛i ajuta ca, Ón perioada Ón care, probabil, voi avea posibilitatea s„ conduc lucr„rile Senatului, lucr„rile s„ fie desf„∫urate Ón condi˛ii bune.

Œnc„ o dat„, doresc s„ v„ mul˛umesc tuturor ∫i v„ asigur de toat„ considera˛iunea mea.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Sigur c„ celor care au votat la dou„ cartele — Óntruc‚t un domn secretar Ómi spunea c„ exist„ cineva care a f„cut exces de zel — trebuie s„ le mul˛umi˛i de dou„ ori.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere punctul 8 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal.

Stima˛i colegi, eram la punctul 49.

Rog reprezentantul comisiei s„ ne prezinte punctul de vedere.

Microfonul 7.

Domnule pre∫edinte,

Œn cursul dezbaterilor de joi, s-a prezentat amendamentul de la pozi˛ia 49 din anexa cu amendamente respinse. Guvernul s-a pronun˛at ca fiind de acord cu admiterea acestui amendament.

Œn cursul zilei de ast„zi, comisia a reexaminat, ∫i-a reevaluat pozi˛ia ∫i este de acord cu admiterea amendamentului de la pozi˛ia 49, respectiv amendament prin care se introduce...

Da. Mul˛umesc.

Rog, punctul de vedere al Guvernului. De acord cu amendamentul, a∫a cum este formulat Ón raport? Microfonul 9.

De acord, domnule pre∫edinte.

A∫a cum a precizat ∫i domnul ministru Flutur joi, de acord cu amendamentul, a∫a cum este formulat la punctul 49.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului agreat de c„tre reprezentantul Executivului.

Plenul aprob„ acest amendament cu 49 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Punctul 50.

Doamna senator Maria Petre.

Mai sus˛ine˛i?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Nu, nu, sta˛i pu˛in! Aici scrie îamendament propus de doamna senator Maria Petre“. Numai Domnia sa Ól poate sus˛ine.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Doresc s„ intervin, pentru c„ la punctul 50 s-a strecurat o gre∫eal„. Œn Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital amendamentul a fost admis, ∫i nu respins. ™i cred c„ trebuie s„ facem corec˛ia necesar„, ∫i atunci nici nu mai trebuie supus la vot.

™i Guvernul este de acord cu acest amendament. Este o gre∫eal„ de redactare ∫i a fost trimis Ón anexa cu amendamente respinse.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Confirm faptul c„ este o eroare material„ ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, fiind o eroare, fie accept„m s„ transfer„m amendamentul la anexa cu amendamente admise, sau putem accepta c„ se reg„se∫te Ón anexa cu amendamente respinse, se sus˛ine, se supune la vot ∫i, Ón func˛ie de rezultatul votului...

Mul˛umesc. Guvernul, punctul de vedere. Microfonul 9.

Rog staff-ul Senatului s„ fie atent ∫i s„ dea mai repede microfonul.

Mul˛umesc.

De acord, domnule pre∫edinte, ∫i probabil c„, dac„ este un amendament...

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot — s„ nu-l transfer„m dintr-o parte Ón alta ∫i s„-l pierdem — asupra amendamentului existent la pozi˛ia 50 din lista amendamentelor respinse, dar agreat de reprezentantul Executivului.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

Amendamentul de la pozi˛ia 51.

Domnul senator Mihai fi‚buleac. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Chiar dac„ amendamentul care a fost adoptat de cur‚nd, cel de la punctul 49 din list„, exclude practic un amendament ca cel formulat de mine, eu a∫ dori s„-mi sus˛in cauza, s„ r„m‚n„ consemnat acest amendament.

El se justific„ prin faptul c„ este nevoie de m„suri excep˛ionale din punct de vedere fiscal care s„ fac„ din

agricultura rom‚neasc„ o ramur„ competitiv„, acum, c‚nd trebuie s„ intr„m Ón Uniunea European„, iar m„surile adoptate p‚n„ acum care vizau acest sector important nu au dat rezultate suficient de bune.

A∫ fi fost de acord ∫i cu o formulare care s„ a∫eze accizele la combustibilul pentru motor utilizat Ón agricultur„ la nivelul minim practicat Ón Uniunea European„, respectiv la nivelul de 21 euro. Ar fi fost o reducere substan˛ial„, dar cu condi˛ia ca acest lucru s„ se Ónscrie concret Ón textul de lege.

Este neconstitu˛ional, din punctul meu de vedere, s„ prevedem Ón Codul fiscal c„ Guvernul va stabili un anumit impozit, at‚ta vreme c‚t Ón Constitu˛ia Rom‚niei se stabile∫te clar c„ impozitele ∫i taxele se stabilesc numai prin lege.

Sus˛in deci amendamentul ∫i v„ rog s„-l supune˛i la vot.

Mul˛umesc.

Eu din respect v-am l„sat s„-l sus˛ine˛i.

Amendamentul este contrar Regulamentului Senatului. Œn momentul Ón care un amendament diametral opus a fost aprobat, cel de-al doilea amendament nu trebuia s„ mai fie discutat, dar v-am l„sat doar pentru c„, Ón mod cert, a˛i muncit la acest amendament.

Nu-l pot supune Óns„ votului plenului Senatului.

Œl consult pe reprezentantul Executivului dac„ este de acord cu acest amendament, pentru c„ Ón urm„ cu 5 minute am votat un amendament potrivit c„ruia la motorina destinat„ agriculturii se aplic„ o acciz„ redus„. Deci, v„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din nefericire, av‚nd Ón vedere prevederile directivei europene, nu putem fi de acord cu amendamentul, Óntruc‚t, Óntr-adev„r, potrivit directivei, se poate aplica o acciz„ redus„, dar Ón nici un caz nu se poate da scutire de acciz„ la motorina pentru agricultur„, a∫a cum se propune.

Mul˛umesc.

Deci nu pot supune votului amendamentul pe care l-a˛i discutat.

Pozi˛ia 52.

Doamna senator Silvia Ciornei. Nu este prezent„. Pozi˛ia 53. Domnul senator Gheorghe Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

O s„ debutez bine. Respectiv, renun˛ la acest amendament...

Mul˛umesc. Pozi˛ia 54. Domnul senator Viorel ™tefan.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

...domnule pre∫edinte, pentru c„ el a fost admis Óntr-o variant„ mai bun„. Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, b„nuiesc c„ ∫ti˛i c„ peste dou„ zile se termin„ sesiunea. Eu zic s„ glumim dup„ 1 iulie! Domnul senator ™tefan Viorel, pozi˛ia 54.

Renun˛, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc. Pozi˛ia 55. Domnul senator Gheorghe Funar. Ca Ón precedent?

Este vorba de imobile care au fost restituite Ón baza Legii nr. 501/2002. Cu toate c„ li se men˛ine afecta˛iunea, noii proprietari iau de la statul rom‚n ce chirii vor, oric‚t de mari. Ele sunt nelimitate, dar statul rom‚n nu vrea s„ ia de la ei impozit pe aceste imobile.

Mi se pare de-a dreptul ciudat„ aceast„ pozi˛ie a reprezentan˛ilor Guvernului Rom‚niei. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Avem ∫i alin. 3 la art. 250. V„ rog, reprezentantul Executivului.

Ne men˛inem punctul de vedere, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu textul de lege a∫a cum a fost propus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Am un amendament simplu, de eliminare, respectiv nu sunt de acord cu propunerea ini˛iatorului, care vizeaz„ ca Ón cazul imobilelor retrocedate Ón baza Legii nr. 501/2002 noii proprietari s„ nu pl„teasc„ impozite pe cl„diri.

Deci propun eliminarea art. 250 alin. 1, punctul 11.

Mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Nu suntem de acord, domnule pre∫edinte. Ne-am mai exprimat acest punct de vedere ∫i la o serie de amendamente anterioare, consider‚nd c„ bunurile retrocedate care servesc Ón continuare afecta˛iunii publice trebuie s„ fie scutite de impozit.

Mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei?

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, dac„ nu sunt interven˛ii.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Amendamentul sus˛inut de domnul senator Funar la art. 250 alin. 1 punctul 11 este respins de plen, Óntruc‚t a Óntrunit 15 voturi pentru, 49 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Punctul 56. Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œmi men˛in amendamentul de eliminare a acestui articol.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut Ón plen de domnul senator Gheorghe Funar la punctul 12 al art. 250.

Amendament respins, Óntruc‚t a Óntrunit 9 voturi pentru, 35 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

La punctul 57 din raport, amendament propus de domnul senator Gheorghe Funar la alin. 3. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Renun˛ la acest amendament.

Mul˛umesc. Pozi˛ia 58.

La pozi˛ia 58 Ómi men˛in amendamentul.

El vizeaz„ majorarea procentului de la 15% la 25%, respectiv de la 5% la 15%, procente Ónscrise la art. 251 alin. 7, cu privire la valoarea impozabil„ a cl„dirii.

Mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog.

Ne men˛inem punctul de vedere, domnule pre∫edinte.

Comisia?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Mul˛umesc. Interven˛ii din sal„? Nu sunt.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul senator Funar la art. 251.

Amendament respins, Óntrunind 15 voturi pentru, 43 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Pozi˛ia 59.

Domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu. Dori˛i s„-l sus˛ine˛i?

V„ rog, microfonul 2.

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Noi nu suntem de acord cu ini˛iatorul, care spune c„, Ón cazul cl„dirii utilizate ca locuin˛„ a c„rei suprafa˛„ construit„ desf„∫urat„ dep„∫e∫te 150 m[2] , valoarea impozabil„ trebuie s„ creasc„ cu 10% la 100 m[2] ∫i a∫a mai departe.

™i am s„ v„ spun ∫i de ce. ™i am s„ v„ rog foarte mult s„ v„ g‚ndi˛i ∫i dumneavoastr„ la acest aspect.

Din fericire, s-a dus timpul c‚nd ˛„ranul rom‚n Ó∫i str‚ngea toat„ familia ∫i locuia Ón buc„t„rie, iar cele dou„ camere le ˛inea îde curat“. Tot vremea a f„cut c„ ˛iganii, care ∫tim c„ Ón timpul regimului comunist au avut ∫ansa s„ primeasc„, mul˛i dintre ei, case de locuit, locuiau Ón continuare Ón corturile pe care ∫i le instalau Ón curtea locuin˛ei ∫i b„gau caii Ón cas„. Œnc„ de pe vremea lui Ceau∫escu, dac„ v„ aminti˛i, Ón ultimii ani, Óncepuser„ s„ se...

E vacarm, domnule pre∫edinte. Cumva a sc„pat vreun stup de albine, de e at‚ta zumz„it prin sal„? ™ti˛i ceva?

V„ rog s„ v„ referi˛i la amendament.

Am sentimentul c„, prin modul de manifestare, colegii nu sunt de acord cu amendamentul.

Bine, dar nu a∫a trebuie s„ se manifeste. Se pare c„ d‚n∫ii au dreptul s„ voteze.

Deci este vorba de majorarea impozitului cu 10%, Ón situa˛ia Ón care edificiul are peste 150 m[2] .

™i am s„ le explic colegilor care nu sunt de acord ∫i se manifest„ precum albinele la stupul f„r„ miere c„ ini˛iatorul nu a f„cut ni∫te socoteli exacte legate de necesit„˛ile fiziologice ∫i de necesit„˛ile de comoditate, dac„ vre˛i, ∫i de via˛„ de toate zilele a cet„˛enilor. Deci am s„ v„ fac o socoteal„, care nu este luat„ din capul meu, ci din ni∫te norme. Sunt de igien„ medical„, de igien„...

Holul de intrare trebuie s„ aib„ 10 m[2] , exist„ nevoia unui birou sau dormitor de 12 m[2] , nu mai mult, o buc„t„rie de 12 m[2] , o c„mar„ de 8 m[2] , o camer„

tehnic„... Mai nou, introducerea gazelor face ca aceast„ camer„ tehnic„ s„ devin„ o necesitate absolut„ Ón orice locuin˛„.

™tie ini˛iatorul c„ pentru un îVaillant“ este necesar un spa˛iu de 18 m[3] ca s„ poat„ func˛iona cu autoriza˛ie de la institu˛ia de gaze? Nu ∫tie, c„ atunci ar fi trecut aici Ónc„ 18 m[2] !

Este nevoie ca fiecare s„ aib„ un grup sanitar care s„ aib„ 4 m[2] , nu mai mult, ∫i s„ nu se duc„ dup„ cas„, o debara de 2 m[2] , Ón care omul s„-∫i pun„ uneltele sau ce are ∫i a∫a mai departe, ∫i o camer„ de zi, Ón care s„ stea, iar la etaj, bineÓn˛eles, 3 dormitoare, cu dou„ b„i.

Acest lucru totalizeaz„ aproximativ 194 m[2] .

Din acest motiv, eu am f„cut propunerea s„ se ia aceste taxe — pentru c„ altfel v„d c„ nu putem s„ str‚ngem banii aceia cu care tot ne l„ud„m, cu 16% —, dar suprafa˛a s„ fie cea care dep„∫e∫te 200 m[2] . Aceasta este propunerea mea, am ∫i explicat, ∫i tehnic, ∫i fiziologic, de ce. ™i rog colegii s„ se g‚ndeasc„ dac„ am sau nu dreptate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Reprezentantul Guvernului, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Cu tot respectul ∫i simpatia pe care le purt„m domnului senator Dan Claudiu T„n„sescu, nu putem fi de acord.

Practic, noi propunem majorarea impozitului la o cl„dire mai mare de 150 m[2] , iar amendamentul ne propune majorarea acestei suprafe˛e p‚n„ la 200 m[2] . Atunci c‚nd Ministerul Finan˛elor Publice, Ómpreun„ cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor au luat decizia stabilirii unei suprafe˛e de 150 m[2] , au fost f„cute ni∫te calcule referitoare la suprafa˛a necesar„ de locuit pentru o familie, pentru a avea un impozit mic.

Deci noi ne men˛inem punctul de vedere.

Da. Mul˛umesc.

Domnul senator Viorel ™tefan, Ón numele comisiei.

Vestea proast„ pentru ini˛iator este c„, Ón calitate de vicepre∫edinte al comisiei, pot s„ spun c„ ne men˛inem punctul de vedere.

Vestea bun„ este c„, dac„ o s„-mi da˛i cuv‚ntul la punctul urm„tor, voi pleda pentru un amendament peste ce a propus domnul T„n„sescu.

V„ dau cuv‚ntul, dar, sigur, dup„ ce rezolv„m cu amendamentul de la pozi˛ia 59.

Tot la pozi˛ia 59 dori˛i s„ interveni˛i?

V„ rog, domnul senator Gheorghe Funar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Are perfect„ dreptate domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu Ón amendamentul pe care l-a propus. A venit ∫i cu argumente cifrice.

Probabil c„ Guvernul nu era preocupat de rezolvarea problemei pentru marea majoritate a cet„˛enilor, ci era preocupat s„ rezolve ni∫te chestiuni care ˛in de unele persoane apropiate puterii ∫i care au contribuit serios la campania electoral„ ∫i probabil c„ au f„cut promisiuni ∫i pentru cea de la prim„var„.

Permite˛i-mi s„ fac referire la art. 252 alin. 2 indice 1: îPersoanele fizice care de˛in la aceea∫i adres„, potrivit nomenclaturii stradale aprobate de consiliul local, mai multe cl„diri distincte, utilizate ca locuin˛e, nu datoreaz„ impozit majorat pe cl„diri“.

Deci pentru un cet„˛ean care a cump„rat 10 hectare de teren Ón marginea Bucure∫tiului ∫i construie∫te acolo c‚te blocuri sau vile dore∫te ∫i-l ˛ine buzunarul, dac„ aranjeaz„ cu consiliul local ∫i a trecut c„ la num„rul 27 se afl„ cele 10 hectare, nu pl„te∫te impozit majorat, chiar dac„ are 20.000 m[2] .

De aceea spuneam, domnule pre∫edinte, onorat Senat, ini˛iatorul este sensibil la alte lucruri, ∫i nu la nevoile reale ale cet„˛enilor.

De aceea, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ accepta˛i amendamentul foarte bun al colegului nostru, domnul senator T„n„sescu.

## Da. Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului existent Ón raport la pozi˛ia 59, sus˛inut Ón plenul Senatului de domnul senator, pre∫edinte al Comisiei economice, Dan Claudiu T„n„sescu.

Amendamentul a fost respins, Óntrunind 26 de voturi pentru, 39 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Amendamentul de la pozi˛ia 60. Domnul senator ™tefan Viorel.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu vreau s„ spun doar at‚t. A fixa o norm„ pe familie este lipsit de ra˛iuni tehnice. Dac„ era o norm„ pe persoan„, Ón˛elegeam. Poate c„ vrem s„ introducem Óntru-un anumit spa˛iu fiecare rom‚n, s„ nu tr„iasc„ mai mult dec‚t Óntr-o suprafa˛„ bine determinat„ prin Codul fiscal, ceea ce ar pune Ón discu˛ie o chestiune care, Óntr-adev„r, ne aminte∫te de vremuri, sper„m noi, apuse.

Deci, din acest punct de vedere, consider„m c„ nu are ce s„ caute o astfel de prevedere Ón Codul fiscal.

Din punct de vedere al impactului asupra veniturilor bugetare, eu vreau s„ v„ amintesc vorba popular„ care spune c„ îmai mult a˛a dec‚t fa˛a“. Haide˛i s„ fim serio∫i! O majorare cu 10% din sut„ Ón sut„ de metri nu ∫tiu dac„ ar aduce venituri semnificative care s„ rezolve problemele Guvernului. Impactul este nesemnificativ.

Deci v„ rog s„ vota˛i pentru eliminarea acestui text din Codul fiscal.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Cu at‚t mai mult nu putem fi de acord cu amendamentul domnului senator Viorel ™tefan. Chiar ne surprinde ca tocmai d‚nsul s„ sus˛in„ a∫a ceva, Óntruc‚t motivul este c‚t se poate social pentru care se introduce acest impozit majorat la cl„dirile care dep„∫esc o suprafa˛„ de 150 metri: pentru a putea men˛ine un impozit mic la cl„dirile sub 150 m[2] .

Nevoile bugetelor locale fiind, evident, constante sau Ón cre∫tere, trebuie s„ g„sim undeva sursa de finan˛are. Guvernul a Óncercat s„ o g„seasc„ la cl„dirile care dep„∫esc suprafa˛a medie locativ„, 150 m[2] .

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul senator Viorel ™tefan.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentul este aprobat de plenul Senatului... Nu... Nu este aprobat.

Nu are 35 de voturi.

Resupun votului dumneavoastr„...

Numai pu˛in, s„ mai Óncerc„m o dat„ s„ vot„m, c„ nu s-au exprimat 70. 32 plus 30 plus 1, este clar c„ nu au votat 69 de colegi.

Da, domnul senator Gheorghe Funar, procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Permite˛i-mi s„ intervin pe procedur„.

Textul Regulamentului Senatului este extrem de interpretabil. Atunci c‚nd dorim ceva, este corect votul acesta. ™i noi, domnule pre∫edinte, ∫i ast„zi, ∫i alt„dat„, ∫i c‚nd era ∫i pre∫edintele Senatului, ∫i ceilal˛i vicepre∫edin˛i care au condus lucr„rile Ón plen, am votat, nerespect‚nd ceea ce spunea˛i dumneavoastr„.

De multe ori vot„m amendamente f„r„ s„ fim 69 Ón sal„. Ra˛ionamentul dumneavoastr„ ar fi corect dac„ am fi 69 Ón sal„ tot timpul, dar, at‚ta timp c‚t s-a acceptat ∫i azi, ∫i alt„dat„ s„ vot„m 50 sau 48 sau 58, este corect s„ admite˛i, domnule pre∫edinte, acest amendament al domnului ™tefan Viorel, amendament care a trecut.

V„ mul˛umesc.

Da, domnul senator Ion Solcanu.

Explica˛iile pe care le-am dat sunt cu totul diferite.

## Domnule pre∫edinte,

Alt„ chestiune vreau s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„, ∫i anume c„ func˛iona˛i f„r„ al doilea secretar. Or, ∫tiu c„ al doilea secretar este domnul senator Funar ∫i-l rog s„ ia loc l‚ng„ dumneavoastr„, ca s„ poat„ func˛iona Senatul.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Da. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Domnul senator ∫i secretar al Senatului Gheorghe Funar mi-a cerut permisiunea s„ stea Ón sal„ pentru a putea sus˛ine amendamentele. De acolo fi˛i convins c„ ne supravegheaz„ Ón continuare.

Stima˛i colegi,

Ca s„ r„spund observa˛iei f„cute de domnul senator Gheorghe Funar, de∫i de aceast„ dat„ s-au pronun˛at 63 de senatori, 32 pentru, 30 Ómpotriv„ ∫i unul s-a ab˛inut, amendamentul nu a trecut. De aceea, trebuie s„-l repun votului dumneavoastr„, Óntruc‚t Ón favoare sau Ómpotriv„ nu s-au pronun˛at 35 de colegi.

Dac„ votau 35 pentru sau 35 Ómpotriv„, era clar. Era admis sau respins. De aceast„ dat„, nu este nici admis, nici respins. Nu s-au pronun˛at jum„tate plus unu.

Relu„m votul. Deci v„ rog s„ relu„m votul ∫i s„ mergem mai departe, c„ o s„ discut„m chestiuni de procedur„ p‚n„ se termin„ programul.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul senator ™tefan Viorel.

V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ voteze.

Amendamentul a trecut de plenul Senatului, vot‚nd Ón favoarea sa 40 de senatori, 36 de voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Pozi˛ia 61.

V„ rog, domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„-l informez pe liderul Grupului parlamentar P.S.D. din Senat, domnul senator Ion Solcanu, c„ am solicitat permisiunea domnului pre∫edinte de a fi Ón sal„, l‚ng„ acest microfon, pentru a economisi timpul.

V„ rog s„ v„ referi˛i la amendament.

La amendamentul de la art. 255 alin. 2 am propus ca, pentru plata cu anticipa˛ie a impozitului pe cl„diri datorat pe Óntregul an de c„tre contribuabilii care p‚n„ la 31 martie al anului respectiv Ó∫i pl„tesc acest impozit, s„ beneficieze de o bonifica˛ie nu de 10%, c‚t a stabilit ini˛iatorul, ci de 20%, s„ fie cu adev„rat stimulativ„ aceast„ bonifica˛ie.

V„ mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc. Guvernul?

## Domnule pre∫edinte,

Guvernul nu este de acord. 10% este maximum posibil de suportat, av‚nd Ón vedere necesit„˛ile bugetelor locale. ™i a∫ dori s„ atrag aten˛ia domnilor senatori c„, prin acceptarea acestei succesiuni de amendamente, chiar vom l„sa bugetele locale f„r„ venituri.

Ne men˛inem punctul de vedere, f„c‚nd precizarea c„ ne situ„m Ón alte condi˛ii de infla˛ie ca s„ putem suporta o astfel de bonifica˛ie at‚t de mare.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul de la pozi˛ia 61.

- V„ rog s„ vota˛i.

- Amendament respins, Óntrunind 21 de voturi pentru,

- 48 de voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

- Pozi˛ia 62, domnul senator Gheorghe Funar.

Renun˛ la amendamentul de la art. 260 alin. 2.

Urm„torul?

La art. 263 alin. 2 nu renun˛...

Pozi˛ia 63, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

...pentru c„ Ón campania electoral„ liderii Alian˛ei D.A. nu i-au Ón∫tiin˛at pe rom‚ni: îDomnilor, dac„ vota˛i cu noi, v„ tripl„m Ón 2006, pentru 2007, impozitele la motorete, la motociclete, la autoturisme, Ón special celor care au Dacii“.

Nu cred c„ este bine, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ accept„m aceast„ cre∫tere extraordinar de mare a impozitului pe mijloacele de transport, Ón condi˛iile Ón care Guvernul refuz„ s„ Óncaseze cel pu˛in 3 miliarde de euro prin supraaccizarea de la ˛i˛ei ∫i gazele naturale rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule pre∫edinte,

Ne men˛inem punctul de vedere. Prin proiectul de act normativ s-ar ajunge ca Ón anul 2007 un impozit pl„tit bugetului local pentru un autoturism Dacia, autoturismul na˛ional, s-ar ajunge la o sum„ de 490.000 lei vechi, ceea ce nu este o sum„ extraordinar de mare sau insuportabil„, men˛ion‚nd c„ Rom‚nia ast„zi are un nivel al taxelor locale extrem de redus.

Ne men˛inem punctul de vedere.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei?

Da. Mul˛umesc. Comisia?

Ne men˛inem punctul de vedere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

## V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Rog colegii senatori s„ voteze.

Plenul Senatului, cu 21 de voturi pentru, 45 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, respinge amendamentul existent Ón raport la pozi˛ia 63.

Pozi˛ia 64.

Domnul senator Funar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Amendamentul meu vizeaz„ o noutate Ón Codul fiscal rom‚nesc, respectiv introducerea titlului 10, îTaxa de solidaritate“.

Amendamentul meu vizeaz„ respectarea ∫i aplicarea Programului de guvernare, precum ∫i a ur„rii îS„ tr„i˛i bine!“, prin instituirea acestei taxe de solidaritate care permite o redistribuire a veniturilor.

Amendamentul meu urm„re∫te o redistribuire a unei p„r˛i din c‚∫tigurile nete lunare care dep„∫esc suma de 5.000 lei, urm‚nd ca, Ón cazul unor venituri nete lunare mai mari de 5.000 lei, s„ se instituie aceast„ tax„ de solidaritate, care reprezint„ 25% din c‚∫tigul net mai mare de 5.000 lei realizat de c„tre angaja˛i sau pensionari.

Aceste taxe de solidaritate, cumulate Ón fiecare lun„, se vireaz„ Ón Fondul de solidaritate, de unde Guvernul asigur„ o redistribuire a sumelor respective, astfel Ónc‚t to˛i angaja˛ii ∫i pensionarii s„ beneficieze Ón fiecare lun„ de venituri nete de cel pu˛in 500 lei, conform unor norme metodologice pe care le va aproba Guvernul.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Nu putem fi de acord, domnule pre∫edinte, cu introducerea acestui tip de tax„, cu at‚t mai mult cu c‚t la aceast„ dat„ exist„ o tax„ numit„ taxa de solidaritate, care se pare c„ este Óncasat„ de...

V„ mul˛umesc. Comisia?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Renun˛ la amendamentul de la art. 265 alin. 2.

Pozi˛ia 67.

La 67 Ómi men˛in amendamentul de la art. 284 alin. 4. Respectiv, Ón plus fa˛„ de ini˛iator, care a prev„zut c„ impozitul pe cl„diri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea unei autoriza˛ii pentru desf„∫urarea unei activit„˛i economice nu se datoreaz„ de c„tre persoanele cu handicap grav sau accentuat ∫i de c„tre persoane Óncadrate Ón gradul 1 de invaliditate, am propus completarea textului cu: îveteranii ∫i invalizii de r„zboi, persoanele care au fost condamnate pe motive politice Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 ∫i persoanele deportate de c„tre regimul comunist ∫i cele care s-au aflat Ón prizonierat“.

Mul˛umesc. Din partea Guvernului, v„ rog.

Ne men˛inem punctul de vedere, domnule pre∫edinte.

Din partea comisiei, ave˛i cuv‚ntul.

La fel.

Sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Cu 18 voturi pentru, 43 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri, amendament respins.

Pozi˛ia 68. Domnul senator Str„til„. Nu sus˛ine. Pozi˛ia 69. Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

Ne men˛inem punctul de vedere.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Rog colegii senatori s„ voteze.

Amendamentul de la pozi˛ia 64 din raport este respins de plenul Senatului. 16 voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.

Pozi˛ia 65. Nu este sus˛inut„. Pozi˛ia 66. Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

Œmi men˛in amendamentul de la art. 292 alin. 2. Respectiv, fa˛„ de perioada de 3 ani...

La care, domnule senator Funar? Numai pu˛in, v„ rog.

La num„rul curent 70.

La pozi˛ia 70. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

Fa˛„ de indexarea o dat„ la 3 ani pe care o propune Guvernul, ˛in‚nd cont de evolu˛ia ratei infla˛iei de la ultima indexare, amendamentul meu vizeaz„ ca indexarea sumelor respective s„ aib„ loc Ón fiecare an.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog.

Ne men˛inem punctul de vedere, domnule pre∫edinte. Av‚nd Ón vedere rata infla˛iei, care este Ón descre∫tere, consider„m c„ o dat„ la 3 ani este suficient.

Mul˛umesc. Din partea comisiei, v„ rog.

La fel.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Cu 13 voturi pentru, 37 voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri, amendament respins.

Pozi˛ia 71.

Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

La 69 a renun˛at, 70 a fost respins„ prin vot acum. V„ rog, la pozi˛ia 71, ave˛i cuv‚ntul.

La num„rul curent 71, ˛in‚nd seama de speciali∫tii pe care Ói are Guvernul ∫i de viteza lor de lucru, am propus reducerea termenului de la 60 de zile la 30 de zile, termen Ón care, la propunerea Ministerului Finan˛elor Publice ∫i a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, prin hot„r‚re de Guvern, s„ se aprobe impozitele ∫i taxele locale aplicabile Ón anul fiscal 2007.

Nu ∫tiu de ce ini˛iatorul a prev„zut un termen a∫a de lung, de 60 de zile.

Din partea Guvernului, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Men˛ion„m c„ termenul de 60 de zile este un termen maxim, dar aceasta nu Ónseamn„ c„ Guvernul nu poate s„ adopte Ón interiorul acestui termen normele respective. Consider„m c„ 60 de zile este un termen corect, av‚nd Ón vedere c„ legea intr„ Ón vigoare abia la 1 ianuarie 2007.

Comisia?

Ne men˛inem punctul de vedere.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ voteze. Cu 15 voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, amendament respins.

Pozi˛ia 72.

Domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.

La pozi˛ia 72, domnule pre∫edinte, onorat Senat, am propus reducerea termenului de la 45 la 30 de zile, pentru a da posibilitatea autorit„˛ilor deliberative ale administra˛iei publice s„ adopte hot„r‚ri privind impozitele ∫i taxele locale aplicabile Ón anul fiscal 2007, Ón condi˛iile legii.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ urmeaz„ vacan˛a parlamentar„, se intr„ Ón dezbatere la Camera Deputa˛ilor, este posibil ca undeva prin octombrie s„ fie adoptat Codul fiscal sau, datorit„ Statutului minorit„˛ilor na˛ionale, poate mai t‚rziu. ™i atunci am propus un termen de numai 30 de zile, Ón care autorit„˛ile locale s„ adopte nivelul impozitelor ∫i al taxelor pentru anul viitor. Mul˛umesc.

De acord, dar acum sunt corelate 70 ∫i 71. V„ rog, din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Ne men˛inem punctul de vedere. Consider„m c„ termenul de 45 zile, fiind un termen maxim, este corect prev„zut.

Din partea comisiei, v„ rog.

Œ∫i men˛ine punctul de vedere.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Reducerea termenului de la 45 de zile la 30 de zile.

Cu 12 voturi pentru, 46 voturi Ómpotriv„, 6 ab˛ineri, amendament respins.

Pozi˛ia 73.

Domnul Gheorghe Funar, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Este ultimul amendament la care am ∫ansa s„ renun˛.

## V„ mul˛umesc.

Eu cred c„ o s„ mai ave˛i dou„ ∫anse, dar s„ vedem cum v„ comporta˛i.

V„ rog s„ observa˛i c„ la anexa nr. 3 sunt trecute 3 amendamente pentru care Ón comisie voturile pentru ∫i Ómpotriv„ au fost egale.

Punctul 1 din aceast„ anex„ nr. 3, domnul senator Gheorghe Funar. Amendament la art. 57 alin. 4. Lu„m act de renun˛are?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

Nu!

Nu, nu renun˛ la el. Œmi men˛in amendamentul, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Ne men˛inem propunerea ini˛ial„ privind acordarea deductibilit„˛ilor p‚n„ la 2%. Aceasta a fost f„cut„ ˛in‚nd cont ∫i de necesit„˛ile bugetului ∫i consider„m c„ 2% este un procent suficient.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Œmi este mai greu s„ vorbesc at‚ta timp c‚t comisia nu s-a pronun˛at Ón clar, deci s-a realizat egalitate de voturi, de aceea v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint cele dou„ puncte de vedere.

Nu, v-a∫ ruga. L„sa˛i!

Se va pronun˛a prin vot plenul. Este foarte clar c„ p„rerile sunt Ómp„r˛ite.

Dar plenul trebuie s„ fie informat ∫i asupra argumentelor pe baza c„rora unii au votat pentru ∫i unii contra ∫i eu...

P„i, dac„ da˛i... Œnseamn„ c„ nu vre˛i s„ ∫ti˛i de ce s-a votat a∫a!

Argumentele îpro“ sunt urm„toarele. De∫i aceast„ facilitate cu 2% func˛ioneaz„ de 2 ani de zile, aceasta este doar teoretic. Œn practic„ nu se pot accesa ace∫ti bani datorit„ sistemului birocratic greoi care func˛ioneaz„. ™i atunci cei care propun 4% ∫i cei care au votat pentru 4% au spus: îDomnule, dac„ tot a∫a de greu se acceseaz„, m„car s„ ridic„m cota!“ ∫i au dreptate.

Cei care au votat Ómpotriv„ au spus: îDac„ nici la 2% nu s-a pus Ón func˛iune sistemul, atunci s„ nu m„rim cota ∫i s„ ne concentr„m pe perfec˛ionarea sistemului.“ Acestea au fost cele dou„ puncte de vedere. Rezultatul este scor egal. Plenul decide. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œl consult pe reprezentantul Executivului dac„ dore∫te s„ argumenteze suplimentar?

Ne men˛inem, domnule pre∫edinte, punctul de vedere.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul existent Ón anexa nr. 3 la raport, art. 57 alin. 4.

V„ rog s„ vota˛i. Rog colegi s„ voteze.

Punctul 2, art. 140 alin. 2.

Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am propus reducerea cotei de T.V.A. la 7%, c‚t este Ón Germania, unde este Ón desf„∫urare Campionatul Mondial de Fotbal, deci cote reduse de T.V.A. de 7% pentru urm„toare produse alimentare de baz„: p‚ine, carne, pe∫te, lapte, uleiuri, zah„r, orez ∫i ou„.

Mul˛umesc.

Din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Ne men˛inem punctul de vedere.

Dorim s„ reamintim plenului Senatului c„ exist„ un proiect de act normativ adoptat de plenul Senatului care stabile∫te posibilul 9%. Nu cred c„ exist„ nici o justificare, cu at‚t mai mult cu c‚t nevoile bugetare nu permit nici m„car acel 9%.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog.

Situa˛ie delicat„, sigur!

Rug„m plenul s„ se pronun˛e.

Dac„ ar fi fost domnul Vosganian, era u∫or s„ prezinte argumentele Ómpotriva propunerii.

Rog plenul Senatului s„ se pronun˛e asupra acestui amendament formulat la art. 140 alin. 2.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Cu 25 voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, amendament respins.

Amendament la art. 140 alin. 2.

Domnul senator Viorel ™tefan, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Problema este simpl„.

Apreciez c„, Ón materie de locuin˛e, problema Ón Rom‚nia pentru persoanele cu venituri reduse este departe de a fi rezolvat„ ∫i de aceea cred c„ este oportun ca ∫i acest produs s„ beneficieze de cote reduse de T.V.A., respectiv 9%.

V„ rog, din partea Guvernului.

## **Domnul C„t„lin Doic„:**

Domnule pre∫edinte,

Ne men˛inem punctul de vedere.

Directiva european„ nu permite acest lucru. Consider„m c„ punctul de vedere al Guvernului este corect.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i la vot asupra raportului, cu amendamentele favorabile existente Ón anexa nr. 1, precum ∫i asupra amendamentelor aprobate de plen.

Da, este o eroare material„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului cu amendamente, nu asupra acestui amendament.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Cu 67 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri, raportul cu amendamente este adoptat de plenul Senatului.

Precizez c„ legea are caracter de lege ordinar„. Senatul este prim„ Camer„ sesizat„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

List„!

## Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

De data aceasta suntem Óntr-o situa˛ie delicat„. Œn numele comisiei nu are cine s„ se exprime. S-a exprimat Ón nume propriu domnul Viorel ™tefan Ón leg„tur„ cu acel amendament prezentat la art. 140 alin. 2.

Rog colegii senatori s„ se pronun˛e prin vot asupra amendamentului respectiv, Ón sensul s„ fie ad„ugat„ o liter„ nou„, cu construc˛iile av‚nd destina˛ia de locuin˛e.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Cu 25 voturi pentru, 46 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendament respins.

Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi permite˛i, Ón calitate de vicepre∫edinte al comisiei, s„ sesizez de aceast„ dat„ o eroare material„ la pozi˛ia 19 din raport, unde s-a omis ∫i din redactare...

La amendamentele admise, da? Pozi˛ia 19, pagina 15. V„ rog, art. 103 lit. a).

Art. 103 lit. a), s-a omis sintagma îcomer˛ sau“. Deci textul corect este: îrealizeaz„ venituri din comer˛ sau produc˛ia de bunuri materiale, Ón propor˛ie de peste 50% din veniturile actuale totale.“

Reprezentantul Guvernului, v„ rog.

De acord, domnule pre∫edinte, cu corec˛ia f„cut„.

V„ rog s„ consemna˛i.

Este o eroare material„ ∫i Ón felul acesta vom ad„uga la text, c„ nu este amendament.

Mul˛umesc.

## Liste pentru grupurile parlamentare.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 9 din ordinea de zi: proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Œl invit pe domnul ministru Blaga, prezent, s„ prezinte, Ón numele Guvernului, expunerea de motive.

- Ave˛i cuv‚ntul.

- Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan este prezent.

- V„ rog, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Vasile Blaga** _— ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Œn conformitate cu Programul de guvernare, unul din principalele obiective ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Ón ceea ce prive∫te reforma Ón administra˛ia public„ a fost Ómbun„t„˛irea cadrului legal privind administra˛ia public„ local„.

Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu ultima din cele 5 legi ale reformei administra˛iei publice ∫i v„ mul˛umesc Ón numele colegilor mei tuturor senatorilor, pentru c„, iat„, 3 sunt deja Ón îMonitorul Oficial“, a patra este la promulgat ∫i Legea administra˛iei publice locale Óncheie aceast„ list„.

Acest lucru a f„cut ca Rom‚nia, dup„ 9 ani de zile Ón care s-a vorbit destul de ur‚t de reforma administra˛iei publice, s„ treac„ direct de la un stegule˛ ro∫u la unul verde. Asta Ónseamn„ nu c„ am rezolvat problema administra˛iei publice locale, ci, practic, c„ suntem pe un drum bun Ón ceea ce o prive∫te.

Adoptarea proiectului de modificare a Legii administra˛iei publice locale este, a∫a cum spuneam, una din priorit„˛ile noastre de integrare. Proiectul a fost elaborat de c„tre ministerul nostru Ón urma unui amplu proces de consultare cu to˛i factorii politici interesa˛i, Ón special cu partidele politice, de la putere ∫i din opozi˛ie, ∫i cu structurile asociative ale administra˛iei publice locale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Œn elaborarea acestui proiect am beneficiat ∫i de sprijinul delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, al B„ncii Mondiale ∫i al Organiza˛iei Economice pentru Cooperare ∫i Dezvoltare. De asemenea, am fost ajuta˛i de reprezentan˛ii societ„˛ii civile.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Dan C‚rlan s„ prezinte raportul comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a adoptat un raport favorabil, cu un num„r de 90 de amendamente admise, anexa nr. 2 prev„z‚nd ∫i 73 de amendamente respinse.

Vreau s„ subliniez caracterul extrem de deschis ∫i de permisiv al dezbaterilor pe aceast„ lege, majoritatea amendamentelor admise venind din partea opozi˛iei. De exemplu, domnul senator Funar are nu mai pu˛in de 35 de amendamente dintre cele 90 admise, ceea ce Ónseamn„ c„ este o lege care a Óntrunit sufragiile tuturor partidelor reprezentate Ón comisie.

Mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Simionescu, Grupul parlamentar P.S.D. Dup„ aceea pune˛i ∫i Óntreb„ri. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Legea nr. 215/2001 a fost o lege bun„, necesar„ ∫i care Ón timp ∫i-a dovedit utilitatea.

Apreciem c„ toate evolu˛iile care au fost dup„ 2001 ∫i care au fost marcate de Legea nr. 215/2001 Ómpreun„ cu Legea-cadru a descentraliz„rii, cu Ordonan˛a nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale, statutul func˛ionarilor publici, statutul ale∫ilor locali au permis evolu˛ii semnificative Ón administra˛ia public„ local„ ∫i Óndr„znesc s„ spun c„ o parte din îvina“, cu ghilimele, pentru stegule˛ele mai pu˛in ro∫ii se datoreaz„ ∫i fostei Legi a administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Ea s-a dovedit a fi ∫i o lege perfectibil„, pentru c„ Ón ace∫ti 5 ani c‚t a func˛ionat, ∫i func˛ioneaz„ Ónc„ p‚n„ la adoptarea noii legi, a suferit numeroase amendamente. De asemenea, a∫ dori s„ subliniez num„rul foarte mare de propuneri pe care l-am avut din partea actualilor parlamentari pentru modificarea Legii nr. 215/2001. Dup„ ce vom aproba aceast„ lege, exist„ 10 sau 12 proiecte de lege pe care le avem Ón map„ ∫i pe care le-am re˛inut la comisie, d‚nd posibilitatea ca aceste propuneri s„ fie cuprinse Ón textul legii, astfel Ónc‚t ∫i proiectul de lege propus de Guvern s„ aib„ un caracter unitar.

Œn leg„tur„ cu acest proiect de lege, doresc s„ subliniez Ón primul r‚nd aprecierea pentru modul Ón care Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a Ón˛eles s„ deruleze Óntregul proces, de la elaborare p‚n„ la dezbatere ∫i, ast„zi, la aprobare. Practic am Ónceput dezbaterea Ón luna octombrie anul trecut. Sunt 7-8 luni de atunci ∫i s-au f„cut multiple sugestii, multiple amendamente pe tot acest parcurs. Multe dintre ele au fost acceptate de reprezentan˛ii actualului Executiv, respectiv de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ∫i Ónglobate Ón textul legii.

A∫ vrea, de asemenea, s„ remarc ∫i eu disponibilitatea reprezentan˛ilor Guvernului — la comisie de data aceasta a fost domnul secretar de stat Liviu Radu — Ón leg„tur„ cu acceptarea foarte deschis„ a tuturor discu˛iilor care au avut loc ∫i a multor amendamente, ∫i eu sper ca aceast„ lege s„ aib„ un parcurs mai rapid Ón Senat dec‚t cea privind Codul fiscal.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Gheorghe Funar.

Dorea˛i s„ pune˛i Óntreb„ri. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am preg„tit c‚teva Óntreb„ri pentru domnul ministru Blaga ∫i ne bucur„m c„ ne onoreaz„ cu prezen˛a la sus˛inerea acestei importante legi.

O prim„ Óntrebare. De ce a˛i propus introducerea administratorului public, Ón condi˛iile Ón care Alian˛a D.A. are primari foarte buni ∫i pre∫edin˛i de consilii jude˛ene foarte buni?

Cea de-a doua Óntrebare. De ce a˛i propus o modalitate care permite jefuirea bugetelor locale prin recurgerea la avoca˛i? Œn condi˛iile textului propus de ini˛iator, oricare primar sau pre∫edinte de consiliu jude˛ean poate angaja ce avocat dore∫te ∫i s„-i dea ce indemniza˛ie dore∫te.

Cea de-a treia Óntrebare. De ce v„ opune˛i, domnule ministru, dumneavoastr„ ∫i Guvernul, ca ∫edin˛ele de

consiliu local ∫i consiliu jude˛ean s„ Ónceap„ cu intonarea imnului nostru na˛ional?

Cea de-a patra Óntrebare. Am constatat c„ se Óncalc„ regulile de baz„ ale democra˛iei ∫i majoritatea propune˛i s„ se supun„ minorit„˛ii. Respectiv, Ón consiliile locale — fac referire aici la art. 43 alin. 3 — unde sunt 20% consilieri de etnie maghiar„ la 80% rom‚ni, primarul s„ le asigure instala˛ie de traducere ∫i s„ asculte Ón c„∫ti, Ón ˛ara lor, Ón Rom‚nia, traducerea celor care nu vor s„ vorbeasc„ rom‚ne∫te.

Cea de-a cincea Óntrebare...

™i ultima sper„m, c„, Ón mod normal, se pun dou„ Óntreb„ri.

Antepenultima, domnule pre∫edinte.

La cabinetul primarului am venit cu un amendament: persoanele de la cabinetul primarului s„ aib„ studii superioare. Guvernul se opune.

Œntrebarea este de ce? Nu sunt oameni cu studii superioare? La art...

Domnul senator, cu siguran˛„ vom relua aceste discu˛ii la dezbaterea pe articole.

Ultima, domnule pre∫edinte, care este foarte important„.

E o Óntrebare legat„ de art. 156 alin. 1, unde, doamnelor ∫i domnilor senatori — probabil c„ nu a˛i observat ce s-a scris acolo —, Ón localit„˛ile unde scade sub 1% ponderea etnicilor maghiari, toate privilegiile acordate p‚n„ acum se men˛in.

De ce propune˛i, domnule ministru, acest lucru, unde sunt sub 20% etnici maghiari s„ continue ceea ce a fost p‚n„ acum?

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

O invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫ pentru a prezenta punctul de vedere al grupului parlamentar.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ m„rturisesc de la Ónceput, cu onestitate, un aspect pe care l-au semnalat ∫i colegii mei anterior, anume faptul c„ reprezentan˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor au dovedit Ón general disponibilitate Ón discutarea ∫i chiar acceptarea multora din amendamentele formulate de colegii senatori, inclusiv din opozi˛ie.

Analiz‚nd Óns„ proiectul de lege, a∫ dori s„ semnalez faptul c„ multe din solu˛iile cu care el vine sunt greu de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 acceptat, ele reprezent‚nd o preluare nelegitim„ a unor modele, principii ∫i institu˛ii existente Ón alte sisteme de drept, Óns„ cu Ónc„lcarea unor elemente care dau identitate sistemului rom‚nesc, care ˛in de tradi˛ie ∫i de specificitatea acestuia.

O alt„ caren˛„ pe care vreau s„ o semnalez este faptul c„ proiectul consacr„ solu˛ii juridice care probabil slujesc Ón prezent ni∫te obiective politice, inclusiv ale actualei puteri, dar care, din nefericire, Ón viitor se vor Óntoarce, cum a dovedit de altfel istoria, Ómpotriva autorilor lor.

Este vorba despre modul Ón care are loc eliberarea din func˛ie a viceprimarilor, pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor de consilii.

Œn formula actual„, schimbarea acestora din func˛ie se face cu o majoritate calificat„ ∫i este determinat„ de s„v‚r∫irea unor fapte antisociale ∫i care reprezint„, prin prisma dreptului public, abateri administrative.

Actuala lege vine ∫i schimb„ nu numai solu˛ia, ci ∫i filozofia. Spunem aceasta, deoarece, potrivit variantei din proiect, schimbarea din func˛ie a pre∫edin˛ilor, vicepre∫edin˛ilor ∫i viceprimarilor se va face cu majoritate absolut„, adic„ majoritatea membrilor organului colegial, f„r„ s„ fie necesar ca ace∫tia s„ fi comis vreo anumit„ abatere.

S-a motivat Ón comisie, la obiec˛iile pe care le-am ridicat, c„ s-a avut Ón vedere principiul simetriei juridice, astfel Ónc‚t aceea∫i majoritate care i-a ales s„ aib„ ∫i abilitatea s„-i schimbe din func˛ie. Este Óns„ o interpretare politicianist„ ∫i for˛at„. Revocarea din func˛ie a titularilor unui mandat, demnitari, func˛ionari publici, reprezint„ o sanc˛iune care nu poate interveni dec‚t Ón situa˛ia Ón care titularul unui mandat a comis anumite Ónc„lc„ri de prerogative care rezult„ din mandatul s„u.

Mul˛umesc, doamna senator.

Declar Ónchise dezbaterile generale.

Œl invit pe domnul ministru s„ ofere r„spunsuri colegilor care au prezentat puncte de vedere sau Óntreb„ri Ón plen.

Mul˛umesc.

Œntr-adev„r, eu a∫ spune Ónc„ de la Ónceput ni∫te lucruri.

Dac„ a∫ putea, a∫ descentraliza ∫i mai mult. Deci s-a dovedit de-at‚ta timp c„, Ón general, cel mai prost administrator al statului este Guvernul, statul chiar. De aceea, credem c„ noi trebuie s„ transfer„m autoritate c‚t mai mult„, inclusiv decizional„, structurilor administra˛iei publice locale.

Œn ceea ce prive∫te de ce administrator public, Óntr-adev„r, vreau s„ v„ asigur c„ Alian˛a, ∫i nu numai Alian˛a, ci ∫i Partidul Social Democrat, ∫i Partidul Rom‚nia Mare, ∫i U.D.M.R. au primari foarte buni, dar asta nu ne Ómpiedic„, urm„rind cre∫terea performan˛elor administra˛iei publice, atunci c‚nd se consider„ necesar, s„ le d„m posibilitatea s„ angajeze administrator public.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Vreau s„ v„ spun c„ de mult func˛ioneaz„ Óntr-o prim„rie un astfel de administrator. Este vorba de Prim„ria Ploie∫ti. Nimic nu a Ómpiedicat primarul din Ploie∫ti — ∫i nu este membru al Partidului Democrat sau al Alian˛ei — ca, func˛ion‚nd cu un foarte bun administrator public, s„ c‚∫tige la primul tur ultimele alegeri. Nimic nu l-a Ómpiedicat s„ fac„ acest lucru.

Œn al doilea r‚nd, de ce avoca˛i. P„i, sunt domenii Ón care administra˛ia public„ local„, Ón special la nivel de comune, nu are speciali∫ti pentru a o reprezenta, de exemplu Ón procese comerciale.

De unde s„ putem noi cere speciali∫ti Ón toate zonele, la ni∫te primari din aproape 3.000 de localit„˛i? Atunci le d„m voie ca, Ón condi˛iile legii, s„-∫i angajeze avoca˛i. Pe bun„ dreptate, nu? Dorim ca s„ avem c‚t mai multe dezvolt„ri economice Ón toate localit„˛ile, iar dac„ vom avea astfel de dezvolt„ri, sigur, vor ap„rea ∫i procesele. Trebuie s„-i reprezinte cineva. Nu putem cere secretarului — c„ altceva nu are acolo —, care de cele mai multe ori este cu studii medii, s„-i ∫i reprezinte Ón astfel de procese.

™edin˛ele consiliilor cu imn. Modul Ón care sunt utilizate Ónsemnele na˛ionale face obiectul altor legi, sunt clar prev„zute de lege ∫i nu am considerat necesar s„ le introducem ∫i aici.

20% traducere. Nu am f„cut nimic, am preluat din vechea lege. A∫a este ∫i acum.

V„ mul˛umesc, domnule ministru. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ Óncheiem ast„zi dezbaterile la acest proiect de lege. Vom relua dezbaterile miercuri dup„-amiaz„, av‚nd ∫edin˛„ de plen.

V„ reamintesc: m‚ine, mar˛i, avem ∫edin˛„ pe comisii. Rug„mintea din partea Biroului permanent este s„ Óncerca˛i s„ finaliza˛i toate rapoartele pentru care se cere dezbaterea cu prioritate, s„ le redacta˛i ∫i s„ le putem distribui colegilor senatori m‚ine, mar˛i, pentru a le putea lua Ón dezbatere miercuri dup„-amiaz„ ∫i joi.

Miercuri de diminea˛„, v„ reamintesc, avem ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere, dezbaterea mo˛iunii de cenzur„; dup„-amiaz„, plen. Joi, plen.

V„ doresc o sear„ bun„ celor care nu participa˛i Ón continuare la ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi, respectiv Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Executivului!

Relu„m ∫edin˛a la ora 18,15.

## DUP√ PAUZ√

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Urm„torul punct Ón ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Obiectul interpel„rii este politica Guvernului de distrugere definitiv„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.

îReforma Drexler“ Ón jude˛ul Neam˛ love∫te din nou. Distinsa doamn„ Drexler, p„strat„ Ón fruntea Inspectoratului ™colar Jude˛ean Neam˛ pe motive de incompeten˛„, greu de descifrat pentru cineva neavizat, a hot„r‚t abuziv c„ simpla r„zbunare pe criterii politice nu mai este de ajuns, programul profesorilor liberali pentru examene..., consider‚nd Ón acest moment c„ are girul puterii portocalii pentru orice program arbitrar pe care l-ar concepe, fie el ∫i ilegal.

Lipsit„ de orice considera˛ie pentru copii, indiferent de v‚rsta ∫colar„, ∫i neav‚nd Ón vedere e∫ecul r„sun„tor al descentraliz„rii la nivel de gr„dini˛e cu program normal, doamna Ón cauz„ a hot„r‚t trecerea sub tutela ∫colilor ∫i a gr„dini˛elor cu program prelungit.

Acest lucru va duce la o degringolad„ greu de imaginat, al c„rei rezultat se va vedea Ón timp. Astfel de ∫coli au nevoie de un director care s„ se priceap„ ∫i s„ cunoasc„ necesit„˛ile excep˛ionale de igien„ ∫i de siguran˛„ alimentar„ pentru copiii pre∫colari. L„sate la aprecierea directorilor de ∫coli, oric‚t de bine inten˛iona˛i, gr„dini˛ele cu program prelungit vor suferi un proces de degradare, pe fondul lipsei acute a fondurilor ∫i al reducerile de personal. Œn astfel de unit„˛i, directorii, educatorii au Óns„rcin„ri specifice de control, trecerea lor la catedr„ f„c‚nd imposibil„ respectarea calit„˛ii ∫i a normelor specifice.

Domnule ministru,

Œn condi˛iile Ón care cele prezentate mai sus reprezint„ numai o parte dintre problemele cu care se confrunt„ Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar Ón jude˛ul-pilot Neam˛, v„ Óntreb: c‚t mai ave˛i de g‚nd s„ tolera˛i Ón fruntea Inspectoratului ™colar Jude˛ean Neam˛ un asemenea comportament, Ón detrimentul elevilor ∫i pre∫colarilor? De asemenea, care sunt m„surile pe care le-a˛i luat sau le ve˛i lua pentru ca efectele acestui experiment s„ nu mai fie dezastruoase?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Rug„mintea este s„ prezenta˛i at‚t Óntreb„rile, c‚t ∫i interpelarea.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi face prezentarea Ón rezumat. Am dou„ Óntreb„ri.

Prima, c„tre domnul ministru Sebastian Vl„descu.

Care este situa˛ia privind obliga˛iile restante fa˛„ de bugetul de stat la 31 decembrie 2005 ∫i neachitate p‚n„ la 1 iunie 2006 — am prezentat ∫i o machet„ — ∫i care este dinamica pe ani a arieratelor ∫i a restan˛elor la bugetul de stat Óntre 1990 ∫i 2006? Ce m„suri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 Óntreprinde˛i Ón 2006 pentru cre∫terea gradului de colectare a impozitelor, pentru reducerea evaziunii fiscale ∫i pentru reducerea volumului arieratelor?

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Radu Stroe ∫i vizeaz„ subven˛iile alocate de la bugetul de stat Ón anii 2003, 2004 ∫i 2005 pentru partidele politice, pe tema Legii finan˛„rii partidelor.

Œn fine, interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu.

Œn cadrul conferin˛ei anuale a Biroului Interna˛ional al Muncii, desf„∫urate la Geneva, Confedera˛ia Na˛ional„ a Sindicatelor îCartel ALFA“ a depus o pl‚ngere Ómpotriva Guvernului Rom‚niei pentru Ónc„lcarea prevederilor Legii nr. 168/1999 referitoare la refuzul direc˛iilor jude˛ene de munc„, solidaritate social„ ∫i familie de a Ónregistra computere de munc„, Ón situa˛ia Ón care reprezentan˛ii patronatului refuz„ Ónceperea negocierilor anuale obligatorii.

Av‚nd Ón vedere importan˛a unui dialog social, ideal la toate nivelurile negocierii colective, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este pozi˛ia ministerului pe care Ól conduce˛i cu privire la aceast„ sesizare.

At‚t la Óntreb„ri, c‚t ∫i la interpel„ri, solicit r„spuns Ón scris ∫i electronic.

mini∫trii de stat, mini∫trii, mini∫trii delega˛i, secretarii de stat, persoanele din conducerea Ministerului Integr„rii Europene, precum ∫i pentru prin˛ul Duda, st‚lpul ∫i n„dejdea Guvernului Ón procesul de aderare la Uniunea European„.

™i interpelarea este adresat„ aceluia∫i premier al Rom‚niei.

Rom‚nii afl„ Ón mod curent din mass-media tot felul de ac˛iuni ∫i preocup„ri inedite ale Guvernului pe care Ól conduce˛i. Una dintre ele vizeaz„ depozitarea Ón afara grani˛elor Rom‚niei a unei p„r˛i Ónsemnate din rezerva de aur a ˛„rii noastre.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Se preg„te∫te domnul senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Funar.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

Stima˛i invita˛i.

Prima Óntrebare este adresat„ primului-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Se ∫tie c„ privatizarea îPetrom“ s-a dovedit a fi extrem de profitabil„ pentru OMV ∫i, ca urmare, persoane bine informate ∫i orientate din cadrul Guvernului Rom‚niei au achizi˛ionat ac˛iuni la OMV.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru fiecare dintre membrii Guvernului condus de premierul Adrian N„stase, precum ∫i pentru fiecare dintre membrii Guvernului pe care Ól conduce˛i, care este num„rul de ac˛iuni pe care le de˛ine la OMV. Aceea∫i situa˛ie solicit s„ fie Óntocmit„ ∫i pentru secretarii de stat din cele dou„ Guverne.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ aceluia∫i prim-ministru al Rom‚niei.

Pentru a termina îtemele de cas„“ Ón vederea ader„rii la Uniunea European„, primul-ministru al Bulgariei a anun˛at suspendarea concediilor de odihn„ pe perioada de var„ pentru membrii Guvernului ∫i pentru func˛ionarii implica˛i Ón procesul de aderare. Dumneavoastr„ a˛i declarat c„ to˛i mini∫trii, secretarii de stat ∫i ceilal˛i func˛ionari publici vor pleca Ón concedii de odihn„ Ón urm„toarele 3 luni.

Pe cale de consecin˛„, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este planificarea concediilor de odihn„ Ón acest an pentru primul-ministru,

V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Vasile D„nu˛ Ungureanu, Grupul parlamentar P.S.D.

Se preg„te∫te domnul senator Dan Gabriel Popa.

## V„ mul˛umesc.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.

Domnule ministru,

Asisten˛a stomatologic„ de urgen˛„ se acord„ Óntr-un cabinet care trebuie s„ func˛ioneze Ón regim public, adic„ 24 de ore din 24. Œn Arad, cabinetul din cadrul Complexului Stomatologic nu mai este public, este privat.

Deoarece Direc˛ia de S„n„tate Public„ nu mi-a dat un r„spuns satisf„c„tor, v„ Óntreb pe dumneavoastr„ care este motiva˛ia faptului c„ pentru desf„∫urarea activit„˛ii medicale stomatologice de urgen˛„ de la nivelul municipiului ∫i jude˛ului Arad exist„ acest cadru privat.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

Cunoa∫te˛i, domnule ministru, c„ pie˛ele de produse agricole ∫i pie˛ele de animale sunt Ónchise. Exist„ o mafie care oblig„ ˛„ranul rom‚n s„-∫i valorifice produsele la pre˛uri impuse, profitul intr‚nd Ón buzunarele speculan˛ilor. Paralel, a Ónflorit o pia˛„ care comercializeaz„ animale vii, Ón condi˛ii igienico-sanitar-veterinare precare. Nu exist„ o eviden˛„ a animalelor v‚ndute Ón aceste condi˛ii, neput‚ndu-se efectua opera˛iuni de luare Ón eviden˛„ sau de radiere din registrul aflat la medicul veterinar. Efectul economic pentru produc„torii rurali este dezastruos, veniturile lor sunt din ce Ón ce mai mici.

V„ Óntreb, domnule ministru, cunoa∫te˛i aceast„ situa˛ie ∫i dac„ da, ce m„suri preconiza˛i s„ lua˛i pentru reglementarea comer˛ului cu produse agricole ∫i animaliere?

Solicit r„spuns scris la ambele Óntreb„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 V„ mul˛umesc.

A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Codru˛ Ioan ™ere∫.

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Se preg„te∫te doamna senator Irina Loghin.

## V„ mul˛umesc.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice.

Presa din jude˛ul Arge∫, jude˛ pe care-l reprezint Ón Senatul Rom‚niei, este Ón dese r‚nduri interesat„ de func˛ionarea spitalelor ∫i a celorlalte unit„˛i medico-sanitare. Semnalele ap„rute pe aceast„ cale ne sunt de multe ori utile Ón evaluarea nevoilor reale ale sistemului, at‚t din punct de vedere al furnizorilor, c‚t ∫i al beneficiarilor serviciilor de s„n„tate.

Œn acest context, un articol recent atr„gea aten˛ia asupra pericolului existent Ón special Ón sec˛iile de maternitate ∫i/sau de nou-n„scu˛i, Ón condi˛iile folosirii unor dezinfectante cu activitate biocid„, omologate ∫i avizate prin proceduri incomplete sau superficiale. Œn mod concret, se face referire la produsul îThor“ ∫i la firma care-l comercializeaz„, cu trimitere la documente emise de Institutul de S„n„tate Public„ Bucure∫ti, care-i atribuie acestui produs calit„˛i virulicide, contestate de expertiza Institutului îCantacuzino“.

De altfel, domnule ministru, asupra unor activit„˛i ∫i acte emise de Institutul de S„n„tate Public„ Bucure∫ti au planat multe semne de Óntrebare, Ón condi˛iile Ón care produsele avizate sau chiar achizi˛ionate, spre exemplu vaccinuri, de aceast„ institu˛ie public„ au un efect major asupra st„rii de s„n„tate.

Drept urmare, domnule ministru, v„ adresez Óntrebarea dac„ au existat sau exist„ verific„ri ale acestei institu˛ii, inclusiv referitor la avizarea produsului dezinfectant îThor“ ∫i, eventual, care sunt concluziile acestor verific„ri.

Pe marginea chestiunilor respective, solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

O invit la tribun„ pe doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar P.R.M.

Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Luisa Macovei.

Este normal ca, Ón sf‚r∫it, din luna aprilie anul curent, s„ aplica˛i promisiunea electoral„ a Alian˛ei D.A., îS„ tr„i˛i bine!“, Óncep‚nd cu judec„torii ∫i procurorii.

V„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i care este num„rul total al beneficiarilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2006, cu referire la luna aprilie anul curent, din care judec„tori, respectiv procurori.

V„ mul˛umesc.

Societatea civil„ ∫i opinia public„ au aflat cu Óngrijorare despre cre∫terea alarmant„ a importului de produse agricole ∫i, Ón special, de alimente at‚t Ón anul trecut, c‚t ∫i din prima jum„tate a acestui an.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, cu referire la anul 2005 ∫i, separat, pentru primele 6 luni din acest an, care a fost valoarea exporturilor ∫i a importurilor de produse agricole, c‚t a fost, c‚t este ∫i c‚t va fi deficitul comercial de pe seama agriculturii p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an.

A treia Óntrebare este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Œntrebarea mea se refer„ la aplicarea Legii nr. 247/2006. Care este situa˛ia pe ˛ar„ ∫i pe jude˛e a cererilor de revendicare, dintre care c‚te au fost solu˛ionate ∫i c‚te au r„mas nesolu˛ionate?

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar P.S.D.

Se preg„te∫te domnul senator Viorel Arca∫. Interpelare adresat„ Ministerului Muncii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Domnule ministru,

A˛i estimat c„, Óncep‚nd cu jum„tatea anului 2007, va Óncepe s„ func˛ioneze sistemul de pensii administrat privat, angaja˛ii p‚n„ Ón 35 de ani fiind obliga˛i s„ contribuie la acest sistem cu o cot„ din contribu˛ia la fondul de pensii de stat.

Œn aceste condi˛ii, angaja˛ii respectivi vor avea posibilitatea s„ opteze pentru o companie privat„, agreat„ de ei sau agreat„ de Ministerul Muncii?

Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Domnule ministru,

Acum, la preluarea mandatului, v„ rog s„ prezenta˛i strategia dumneavoastr„ privind construc˛ia de locuin˛e Ón sistem A.N.L., la nivel na˛ional ∫i Ón mod special pentru jude˛ul Tulcea, unde se Ónregistreaz„ un num„r mare de cereri de locuin˛e pentru tineri.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar P.S.D.

Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu, senator P.R.M. de Gorj.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al muncii Gheorghe Barbu.

Av‚nd Ón vedere sesiz„rile repetate pe care le-am primit cu privire la interpret„rile diferite care se dau anumitor dispozi˛ii ale Legii nr. 19/2000 de sistem public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, precum ∫i aplicarea diferen˛iat„ pe teritoriul ˛„rii a acestor dispozi˛ii, v„ rug„m s„ clarifica˛i urm„toarele aspecte.

1. Un pensionar pentru limit„ de v‚rst„ este considerat o persoan„ asigurat„ la sistemul public de pensii ∫i asigur„ri sociale?

2. Interven˛ia unei invalidit„˛i, caracterizat„ prin pierderea total„ a capacit„˛ii de munc„, precum ∫i a capacit„˛ii de autoservire, aspecte care necesit„ Óngrijire permanent„ dup„ Óncheierea activit„˛ii, ca urmare a pensionarii d„ dreptul persoanei Ón cauz„ s„ beneficieze de drepturile speciale pentru caz de invaliditate, respectiv pensie de invaliditate — art. 5 alin. 3 — ∫i indemniza˛ie pentru Ónso˛itor?

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu. Oricum nu se filmeaz„, a∫a c„ pute˛i vorbi ∫i de la microfonul 1. Pentru noi sunte˛i la fel de important. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebare adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Macovei, ∫i domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie cazul domnului Popescu Mircea, din Corabia, jude˛ul Olt, care Ón data de 21 octombrie 2005 a fost accidentat pe trecerea de pietoni de c„tre domnul Constantin Cosmin, conduc„tor al unei Dacii 1310.

Vinovat„ de producerea accidentului a fost declarat„ de fapt victima, care a fost spitalizat„ la Spitalul Jude˛ean Slatina ∫i care, Ón urma spitaliz„rii, are de pl„tit 5 milioane lei vechi. Domnul Popescu Mircea a fost spitalizat 23 de zile ∫i posed„ certificat medico-legal.

V„ solicit s„ dispune˛i analizarea circumstan˛elor producerii accidentului ∫i a solu˛iei date de anchetatori la fa˛a locului, domnul Popescu Mircea consider‚ndu-se nevinovat de producerea accidentului, fiind de fapt victim„ Ón acest caz de accident rutier. V„ solicit, ca urmare a analizei cazului prezentat, s„ m„ informa˛i de concluziile la care s-a ajuns ∫i de m„surile care vor fi luate Ómpotriva vinova˛ilor de aceast„ eroare.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

A doua Óntrebare, adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului Ioan Codru˛ ™ere∫.

Din discu˛iile avute cu mai mul˛i cet„˛eni Ón deplas„rile mele ca senator de Gorj, Ón localitatea-c„tun Steic am fost informat despre situa˛ia alunec„rilor de teren care au avut loc Ón aceast„ localitate.

V„ solicit s„ m„ informa˛i cu privire la aceast„ situa˛ie creat„ de lucr„rile miniere din aceast„ zon„. Cum inten˛ioneaz„ ministerul pe care-l conduce˛i s„ ajute ace∫ti oameni din zon„, unde au fost distruse case ∫i terenul arabil?

- V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Mai am o interpelare, adresat„ domnului prim-ministru al Rom‚niei C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Se pare c„ ast„zi nu ierta˛i nimic...

## Folosesc....

Con˛inutul interpel„rii. Œn Programul de guvernare 2005—2008 a˛i promis pensionarilor c„ le ve˛i echilibra pensiile Ón func˛ie de munca depus„.

V„ solicit s„ m„ informa˛i c‚nd ave˛i Ón vedere realizarea acestor promisiuni ∫i Ón ce an se va realiza, dar sper s„ nu fie Ón anul electoral 2008.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

## Da.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

V„ propun Ón continuare urm„toarea procedur„.

Œntruc‚t domnul ministru Vasile Blaga are de oferit r„spunsuri pentru 3 colegi din P.R.M., doamnei senator Vedina∫, domnului senator Gheorghe Funar ∫i domnului senator Ilie Petrescu, eu v„ propun s„-l invit„m pe d‚nsul s„ ofere cele 3 r„spunsuri. Œi mul˛umesc c„ a fost prezent la audieri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, iar apoi noi continu„m seria Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor.

Dac„ sunte˛i de acord? De acord.

V„ rog, domnule ministru.

Voi r„spunde doamnei senator Vedina∫ la dou„ Óntreb„ri, prima referitoare la situa˛ia, s„-i spun a∫a, din O∫orhei ∫i a doua referitoare la sediul dumneavoastr„ din Ale∫d.

Œn leg„tur„ cu interpelarea prin care ne sesiza˛i situa˛ia din O∫orhei, Óntr-adev„r, o parte din locuitorii comunei ∫i-au exprimat Ón mod repetat nemul˛umirile cu privire la activitatea desf„∫urat„ de primarul din localitate. Œntre persoanele respective se reg„se∫te ∫i domnul Biri∫ Dumitru, pe care l-a˛i nominalizat, care Ón mod repetat ∫i-a exprimat nemul˛umirea fa˛„ de anumite demersuri Óntreprinse de c„tre primarul din localitate.

Œn principal, situa˛ia conflictual„ se datoreaz„ faptului c„ primarul nu s-a opus m„surii prin care a fost aprobat„ circula˛ia autovehiculelor de mare tonaj pe una din str„zile comunei, fapt ce ar fi de natur„ s„ afecteze, potrivit celor declarate de c„tre unele persoane din localitate, structura de rezisten˛„ a imobilelor aflate Ón imediata apropiere a str„zii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 De asemenea, au fost formulate numeroase pl‚ngeri penale Ómpotriva primarului cu privire la atribuirea inechitabil„ a unor terenuri pe parcursul reconstituirii dreptului de proprietate, Ón conformitate cu Legea nr. 18/1991, activitate desf„∫urat„ de c„tre acesta Ón calitate de pre∫edinte al comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate.

Œn context, preciz„m c„ alesul local este cercetat Ón mai multe dosare penale aflate Ón lucru la unit„˛ile de poli˛ie ∫i parchetele locale, Ón diferite faze de instrumentare. La definitivarea cercet„rilor, documentele Óntocmite vor fi Ónaintate cu propunerea motivat„ parchetului, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi dispuse de c„tre procurorii care instrumenteaz„ cauzele solu˛iile legale.

Œn ceea ce prive∫te incidentul produs pe fondul situa˛iei conflictuale deja existente Ón comuna O∫orhei, Ón data de 24.04, Ón jurul orei 18,30, au fost implicate cele dou„ persoane pe care le-a˛i men˛ionat, ∫eful de post din comun„, precum ∫i primarul. Cu prilejul producerii alterca˛iei dintre domnul Biri∫ Dumitru ∫i fiica acestuia Ioana, pe de o parte, ∫i ∫eful postului comunal de poli˛ie, pe de alt„ parte, a intervenit Ón sprijinul poli˛istului primarul comunei, Cod„u Ioan.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

O consult pe doamna senator Verginia Vedina∫ dac„ este de acord cu r„spunsurile pe care le-a˛i oferit Ón plenul Senatului.

Da. Eu vreau s„-i mul˛umesc domnului ministru pentru r„spunsurile foarte detaliate, din care rezult„ interesul pe care l-a manifestat fa˛„ de sesiz„rile mele.

A∫ vrea s„-l informez c„ ∫i ast„zi, dup„ cum ∫ti˛i, Ón plenul Senatului am f„cut o declara˛ie politic„ ∫i am f„cut vorbire despre o peti˛ie pe care i-am adresat-o. Urmeaz„ ca domnul ministru s„ o primeasc„, pentru c„, deplas‚ndu-m„ la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii Ón jude˛ul Bihor, mi-au mai fost semnalate anumite aspecte care sper s„-l ajute ∫i pe Domnia sa Ón elucidarea aspectelor cu care l-am sesizat.

V„ mul˛umesc respectuos.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ilie Petrescu, a˛i primit r„spuns?

Eu am r„spunsul ∫i pentru domnul senator Petrescu, pot s„-i r„spund acum, ∫i pentru domnii senatori Funar ∫i Viorel Dumitrescu.

Cum doresc dumnealor s„ le prezint.

Domnul senator Ilie Petrescu, v„ rog.

Domnule ministru, mul˛umesc pentru r„spuns. L-am primit ∫i sunt mul˛umit de r„spuns. Cu toat„ stima.

Domnul senator Gheorghe Funar solicit„ s„-l prezenta˛i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

Da. Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i o serie de informa˛ii Ón leg„tur„ cu manifest„rile organizate cu ocazia Ómplinirii a 86 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, v„ comunic„m urm„toarele.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor politice, republicat„, adun„rile politice trebuie s„ se desf„∫oare Ón mod pa∫nic ∫i civilizat, cu protec˛ia participan˛ilor ∫i a mediului ambiant, f„r„ s„ degenereze Ón ac˛iuni turbulente, de natur„ a pune Ón primejdie ordinea ∫i lini∫tea public„.

Sigur c„ primarului Ói revine, Ón acest sens, un rol activ Ón asigurarea unei st„ri de normalitate Ón astfel de situa˛ii, context Ón care beneficiaz„, pe de o parte, de consilierea comisiei de avizare a cererilor de organizare Ónfiin˛at„ la nivelul consiliului local, Ón temeiul art. 8 din actul respectiv, iar, pe de alt„ parte, Ón condi˛iile art. 68 din Legea nr. 215, de sprijinul for˛elor de jandarmerie ∫i ale poli˛iei.

Œn leg„tur„ cu manifest„rile organizate pentru Ómplinirea a 86 de ani, preciz„m urm„toarele:

1. Œn incinta Bisericii Reformate din municipiul T‚rgu-Mure∫ a avut loc Ón data de 4 iunie, Óncep‚nd cu ora 19,00, proiec˛ia filmului intitulat îTrianon“.

La aceast„ activitate, la care au participat un num„r de 20 de persoane, nu au fost arborate drapele sau intonate imnuri ale altor state.

2. Œn data de 4 iunie, Ón intervalul 17,30—22,00, Uniunea Civic„ Maghiar„ ∫i Uniunea Tinerilor Maghiari, filiala Covasna, au organizat Ón parcul central din municipiul Sf‚ntul Gheorghe o manifestare la care au participat aproximativ 150 de persoane.

Informa˛iile pe care le de˛inem relev„ faptul c„ adunarea public„ Ón discu˛ie a fost organizat„ cu respectarea dispozi˛iilor legale incidente domeniului ∫i c„ pe parcursul desf„∫ur„rii evenimentului nu au fost arborate drapele sau nu a fost intonat imnul altor state.

3. Œn localit„˛ile Miercurea-Ciuc, Odorheiul Secuiesc, S‚nmartin din jude˛ul Harghita, au fost organizate, tot Ón 4 iunie, manifest„ri comemorative prilejuite de Ómplinirea a 86 de ani de la Trianon.

La evenimentele respective au participat ∫i reprezentan˛ii Uniunii Civice Maghiare, organizarea evenimentelor fiind aprobat„ de c„tre autorit„˛ile publice din administra˛ia local„.

V„ rog, domnule senator, s„ preciza˛i Ón plenul Senatului dac„ ave˛i observa˛ii fa˛„ de r„spunsul oferit de domnul ministru.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

f n s„-i mul˛umesc domnului ministru pentru r„spunsul prezentat. Œn leg„tur„ cu Ditr„u, urmeaz„, domnule ministru, s„ m„ adresez ∫i Ón scris.

A∫ vrea s„ v„ informez acum c„, la nivelul prim„riei, comisia stabilit„ Ón baza legii, inclusiv cu participarea ∫efului de post din partea poli˛iei ∫i a ∫efului jandarmilor din Topli˛a, a dat aprobarea pentru desf„∫urarea unei adun„ri publice la solicitarea unei organiza˛ii inexistente Ón Rom‚nia, Consiliul Na˛ional Secuiesc. O s„ v„ prezint detalii pe aceast„ tem„.

Am aflat c„ i-a˛i amendat, dar sanc˛iunile se impun a fi mult mai aspre ∫i poate ar fi bine, domnule ministru, s„-i aten˛iona˛i pe prefec˛i s„ solicite respectarea legii ∫i, la viitoarea adunarea cu care suntem amenin˛a˛i Ón luna septembrie de Consiliul Na˛ional Secuiesc, s„ nu se mai dea aprobare p‚n„ c‚nd nu se Ónregistreaz„ aceast„ organiza˛ie.

Mie mi s-a p„rut incredibil s„ v„d aceste documente venite din partea unei organiza˛ii care nu are statutul de persoan„ juridic„, cu antet ∫i toate celelalte detalii, care induce Ón eroare pe oamenii de bun„-credin˛„, dar poli˛i∫tii ∫i primarul nu au verificat acest lucru. Mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc, domnule senator.

V„ rog, domnule ministru, pute˛i s„ oferi˛i r„spuns ∫i domnului senator Viorel Dumitrescu?

Da.

O singur„ completare la cele spuse de domnul senator Funar.

Pot s„ v„ spun c„ la Ditr„u num„rul for˛elor de ordine ∫i al organizatorilor a fost mult mai mare dec‚t al participan˛ilor. Deci nu am avut alte...

R„spunsul la Óntrebarea domnului senator Viorel Dumitrescu.

Calamit„˛ile naturale produse Ón perioada ianuarie—mai au determinat evacuarea a 6.035 persoane. Œn prezent, 3.097 dintre aceste persoane afectate locuiesc la cuno∫tin˛e sau rude. Restul de 2.938 sunt cazate Ón tabere de corturi, Ón unit„˛i ∫colare ∫i sanitare, Ón pontoane tip dormitor ∫i, respectiv, Ón construc˛ii u∫oare din elemente modulate, dup„ cum urmeaz„: 51 Ón Br„ila, 28 Ón Buz„u, 11 Ón Cara∫-Severin, 1.173 Ón C„l„ra∫i, 73 Ón Constan˛a, 1.132 Ón Dolj, 302 Ón Gorj — alunecarea de teren din Gorj —, 8 Ón Hunedoara, 16 Ón Prahova, 123 Ón Tulcea ∫i 21 Ón V‚lcea.

Œntruc‚t capacitatea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale de a asigura spa˛ii de cazare pentru sinistra˛i este limitat„, av‚nd Ón vedere num„rul foarte mare al persoanelor afectate, Guvernul a aprobat achizi˛ionarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 unor construc˛ii u∫oare din elemente modulate, care au fost puse la dispozi˛ia familiilor sinistrate. Œn acest context, preciz„m c„ un num„r de 176 de locuin˛e modulate au fost acordate, cu titlu de ajutor umanitar, pentru jude˛ele: Buz„u, 6; Constan˛a, 33; Gorj, 100; Hunedoara, 4; Prahova, 4; Tulcea, 20; V‚lcea, 10.

Am Óncercat s„ rezolv„m jude˛ele Ón care au fost pu˛ine astfel de lucruri ∫i ele au fost redirijate, deci sp„late, recondi˛ionate. Este vorba de cele pe care le-am avut ∫i anul trecut pe Siret.

Totodat„, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 678/2006, au fost repartizate jude˛elor C„l„ra∫i ∫i Dolj un num„r de 900 de construc˛ii u∫oare, care Óncep s„ mearg„ spre zonele respective Óncep‚nd cu data de 28 iunie ∫i sper„m c„ Ón dou„ s„pt„m‚ni 600 Ón Dolj, 300 Ón C„l„ra∫i s„ mearg„ Ón respectivele localit„˛i.

Aceasta ne-a ajutat foarte mult, pentru c„ Ón acel moment am desfiin˛at practic tab„ra de corturi de la Rast. Aceste locuin˛e modulare le-am trimite pe viitoare amplasamente ale caselor din viitorul sat Rast ∫i am sc„pa ∫i de pericolul unor poten˛iale epidemii, ˛in‚nd cont de temperaturile care sunt acum ∫i de alte lucruri de acest gen.

Da. V„ mul˛umesc. Mai ave˛i vreun r„spuns de oferit, domnule ministru?

Nu.

Da. Mul˛umesc. Œl invit la tribun„ pe domnul senator...

Domnul senator Corodan, dac„ este? Scuza˛i-m„, am r„spunsul.

Potrivit legii, Ón scopul stabilirii dreptului de proprietate, prin reconstituirea sau constituirea acestei atribuiri efective a terenurilor celor Óndrept„˛i˛i ∫i eliberarea titlurilor de proprietate Ón fiecare comun„, ora∫, municipiu, este constituit„ din ordinul prefectului o comisie local„, condus„ de c„tre primar.

Comisia local„ este o autoritate public„ cu autoritate administrativ„ ∫i func˛ioneaz„ sub Óndrumarea unei comisii jude˛ene, numit„ prin ordinului prefectului ∫i condus„ de c„tre acesta. Comisia jude˛ean„ este competent„ s„ solu˛ioneze contesta˛iile formulate de c„tre persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor ∫i s„ valideze sau s„ invalideze, prin hot„r‚re, m„surile stabilite de comisia local„. Men˛ion„m totodat„ faptul c„ Ómpotriva hot„r‚rilor comisiei jude˛ene se poate face pl‚ngere la judec„toria Ón a c„rei raz„ teritorial„ este situat terenul respectiv.

Œn considerarea acestor aspecte, av‚nd Ón vedere dispozi˛ia art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit c„rora comisiile de fond funciar pot avea calitatea procesual„ pasiv„, preciz„m faptul c„, Ón cazul de natura celui semnalat de c„tre dumneavoastr„, Ón ipoteza apari˛iei unor litigii, competen˛a de solu˛ionare apar˛ine instan˛elor de judecat„, Ministerului Administra˛iei ∫i

Internelor nerevenindu-i atribu˛ii cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, men˛ion„m faptul c„, Ón conformitate cu art. 2 art. 6 din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, Autoritatea Na˛ional„ pentru Reconstituirea Propriet„˛ii asigur„ aplicarea legilor Ón domeniul respectiv, ∫i nicidecum Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Mai mult, s„ ∫ti˛i c„ am insistat ca aceast„ autoritate, interdisciplinar„, dup„ p„rerea noastr„, s„ treac„ Ón subordinea Guvernului ∫i a∫a a trecut la Cancelarie. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mircea Mereu˛„. Ave˛i cuv‚ntul.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Radu Berceanu, pentru Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

La Ónceputul anului 2005 au fost demarate lucr„rile de amenajare, reasfaltare ∫i recondi˛ionare a DN 17, Óntre Cluj-Napoca ∫i Suceava.

Pe traseul de munte care desparte jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud de Suceava, respectiv localitatea Mure∫enii B‚rg„ului—Piatra F‚nt‚nele, opera˛iunile de asfaltare ∫i recondi˛ionare a acestui tronson nu sunt demarate. De asemenea, se observ„ o stagnare a lucr„rilor de reasfaltare ∫i recondi˛ionare, respectiv modernizare a traseului Bistri˛a—Dej. Pe acest traseu au fost demarate doar opera˛iunile pe unul sau dou„ puncte de lucru, realiz‚ndu-se o zon„ impracticabil„ sau greu practicabil„ deplas„rilor rutiere, fapt ce st‚rne∫te ∫i nemul˛umirea locuitorilor din aceste zone.

Œn acest sens, v„ rog s„ preciza˛i, domnule ministru, c‚nd se vor demara efectiv aceste lucr„ri pe tronsoanele men˛ionate ∫i care este perioada de finalizare a lor, cunosc‚ndu-se faptul c„ durata lucr„rilor a fost stabilit„ ini˛ial la 36 de luni, Óncep‚nd cu prim„vara anului 2005. Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc.

Domnul senator Ioan Corodan, microfonul 1.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

Recent a vizitat Baia Mare ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor Sulfina Barbu ∫i, printre altele, a discutat cu oficialit„˛ile locale ∫i jude˛ene probleme de mediu specifice jude˛ului nostru.

Dar, din c‚te s-au dat publicit„˛ii, nu rezult„ c„ ar fi fost analizate punctual ∫i Ón profunzime m„car cele mai stringente subiecte din acest domeniu. Nu a fost nominalizat„ nici o problem„ specific„ ce se impune a fi rezolvat„. Nu s-a stabilit nici un termen de execu˛ie ∫i nici un responsabil, de∫i Ón prezent sunt multe probleme Ón jude˛ul nostru care se cer urgent rezolvate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 1. Care sunt problemele din jude˛ul Maramure∫ care au fost trecute pe agenda ministrului mediului ∫i gospod„ririi apelor pentru a fi rezolvate sau cel pu˛in Óncepute Ón acest an?

2. S-a f„cut o astfel de situa˛ie? S-au identificat resursele financiare posibile de accesat? Care sunt sumele repartizate acestor lucr„ri?

A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.

Prin Óns„∫i natura sa, protejarea monumentelor este o activitate problematic„, ea trebuind s„ ocroteasc„ trecutul, protej‚ndu-ne Ón fa˛a Ónnoirii. Rezultatele bune Ón protejarea monumentelor se pot ob˛ine numai ca urmare a unei bune colabor„ri ∫i a str‚nsei colabor„ri Óntre autorit„˛i, speciali∫ti ∫i proprietari.

Chiar dac„ exist„ cadru legislativ care garanteaz„ protejarea monumentelor, lipsesc instrumentele necesare punerii Ón aplicare a acestora, iar sistemul Ón ansamblu se dovede∫te a fi slab. Ceea ce lipse∫te cu adev„rat este o strategie ampl„ de protejare a monumentelor.

Pentru jude˛ul Maramure∫ exist„ o strategie, programe sau proiecte de finan˛are a acestor activit„˛i de protejare ∫i Óntre˛inere a monumentelor?

Am o interpelare adresat„ primului-ministru al Rom‚niei, C„lin Popescu-T„riceanu, Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor.

Conform documentelor depuse la biroul senatorial de mai multe asocia˛ii de proprietari de p„duri ∫i p„∫uni cu suprafe˛e dob‚ndite prin reforma agrar„ din 1921, reform„ care a atribuit terenul comunit„˛ilor s„te∫ti situate pe teritoriul aceleia∫i unit„˛i administrative sau pe teritoriul uneia Ónvecinate, contra unor sume de bani stabilite de stat, la ora actual„ nu mai reu∫esc s„ intre Ón posesia acestor suprafe˛e. Aceste propriet„˛i ob∫te∫ti au fost retrecute Ón proprietatea statului Ón urma na˛ionaliz„rii din anul 1948.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Claudiu T„n„sescu. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.

## Obiectul Óntreb„rii este urm„torul:

1. Av‚nd Ón vedere intervalul de timp foarte scurt p‚n„ la sf‚r∫itul lunii septembrie anul curent, c‚nd se va decide asupra ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, v„ solicit, doamna ministru, care este calendarul ac˛iunilor

Guvernului pe zile, s„pt„m‚ni ∫i luni Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„?

2. De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i ac˛iunile pe care le are programate Ón perioada iunie—septembrie anul curent prin˛ul Duda de Hohenzollern, unul dintre artizanii ader„rii.

Doresc r„spuns scris ∫i oral.

™i dou„ Óntreb„ri, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte.

V„ rog, domnule senator.

Prima este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu ∫i are urm„torul obiect.

Mai ales Ón campania electoral„ din anul 2004, liderii P.N.L. ∫i P.D. au criticat, pe bun„ dreptate, faptul c„ Guvernul N„stase a c„utat s„ sensibilizeze presa central„ ∫i local„ prin alocarea unor sume uria∫e din banii publici pentru publicitate.

1. V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i pentru anul 2005 ∫i pe primele 5 luni ale acestui an care au fost sumele pl„tite de c„tre Guvern ziarelor cu cel mai mare tiraj din presa central„ ∫i local„ pentru ac˛iuni de publicitate.

2. O referire distinct„ v„ rog s„ face˛i pentru sumele alocate ziarului îEvenimentul zilei“, pentru care se sus˛ine Ón mass-media c„ s-au alocat peste 400.000 euro.

R„spuns scris ∫i oral a∫ dori.

A doua Óntrebare, dac„-mi permite˛i, adresat„ tot domnului prim-ministru.

Obiectul este urm„torul.

Recent a fost adoptat„ Ordonan˛a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a programului de stimulare a Ónnoirii parcului na˛ional auto, iar Ón aceste zile avem Ón dezbatere la Senat proiectul de lege pe aceast„ tem„, care, Ón limita sumei alocate pentru anul 2006, permite s„ fie stimula˛i pentru casarea autoturismelor uzate un num„r de 16.500 proprietari.

Se ∫tie c„ Ón Rom‚nia exist„ acum circa 1 milion de autoturisme uzate, respectiv cu o vechime mai mare de 12 ani. Ca urmare, Ón baza acestei ordonan˛e, ar fi necesari peste 60 de ani pentru Ónlocuirea actualului parc de autoturisme vechi. Cu toate acestea, Guvernul a Óntocmit un act normativ cu aplicabilitate p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006.

V„ Óntreb, domnule prim-ministru, de ce a˛i adoptat un act normativ numai pentru jum„tate de an, iar Ón aceast„ situa˛ie v„ solicit s„-mi comunica˛i pe ce criterii ve˛i alege dintre un milion de solicitan˛i numai 16.500 c„rora s„ le da˛i suma de 3.000 lei ajutor pentru un autoturism uzat.

A∫ dori s„ mi se r„spund„ scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œl invit la microfon pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Domnule ministru,

A˛i aflat la Palatul Cotroceni, cu ocazia depunerii jur„m‚ntului Ón fa˛a pre∫edintelui Rom‚niei, c„ anul trecut ∫i Ón prima jum„tate a acestui an aproape toate licita˛iile pentru lucr„ri la drumurile europene ∫i na˛ionale au fost c‚∫tigate de firme str„ine, iar acestea au Óncheiat contracte Ón sum„ antrepriz„ cu firme rom‚ne∫ti, dar cea mai mare parte a profiturilor sunt Óncasate de c„tre firmele str„ine.

1. V„ solicit s„-mi comunica˛i pe fiecare contract Ón parte, pentru anul 2005 ∫i pentru primele 5 luni din acest an, Óncheiat pentru drumurile europene ∫i na˛ionale, ce comision au acordat firmele str„ine ∫i cine sunt beneficiarii.

2. Œn acest sens, ar fi de dorit s„ solicita˛i firmelor cu care s-au Óncheiat contractele ce comision au Ónregistrat Ón contabilitate.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Codru˛ Ioan

™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚t a costat activitatea de Ónchidere a minelor Ón perioada 1990—2005, pe fiecare an Ón parte, ∫i ce sum„ s-a prev„zut cu aceast„ destina˛ie pentru anul 2006.

A doua Óntrebare, adresat„ Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, domnului ministru Teodor Atanasiu.

De mai multe zile, mass-media prezint„ noi dezv„luiri Ón leg„tur„ cu cele dou„ fregate achizi˛ionate de Armata Rom‚n„ din Marea Britanie. Pentru cele dou„ fregate, Ón valoare de 200.000 lire sterline, statul rom‚n a achitat suma de 116 milioane lire sterline. Pentru Óntre˛inerea fregatelor ∫i furnizarea de piese de schimb ∫i muni˛ii, se vor cheltui, conform contractului Óncheiat de îRomtehnica“, Ónc„ 1,9 miliarde euro.

Av‚nd Ón vedere aceast„ nou„ jefuire a bugetului statului, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de ce p‚n„ acum nu l-a˛i sesizat nici pe procurorul general al Rom‚niei, nici Curtea de Conturi, inclusiv pentru comisionul de 6 milioane euro Óncasat Ón timpul Guvernului N„stase.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Ardelean. Microfonul 1.

Domnule ministru,

Ca urmare a isteriei aviare, s-a ajuns ca Rom‚nia s„ importe Ón acest an circa 50% din necesarul de carne de pas„re.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce cantitate de carne de pas„re a fost importat„ Ón cursul anului 2005 ∫i pe primele 5 luni din acest an de c„tre firma îMacromex“ din Bucure∫ti?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale. Domnule ministru,

Œn ac˛iunile de prevenire ∫i combatere a gripei aviare s-a folosit ∫i dezinfectantul îVirocid“, importat de firma îMaravet“, condus„ de patronul Ferenc Korponay.

1. V„ solicit s„-mi comunica˛i ce cantit„˛i de îVirocid“ s-au achizi˛ionat pe jude˛ ∫i pe fiecare lun„ din acest an, precum ∫i la ce pre˛.

2. Ce cantit„˛i de îAldezin“ s-au achizi˛ionat pe jude˛e ∫i pe fiecare lun„ din acest an, precum ∫i la ce pre˛?

3. Care sunt pre˛urile medii de achizi˛ie Ón acest an pentru celelalte 30 de produse folosite ca dezinfectante Ón focare de grip„ aviar„?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Dumitrescu. Œmi cer scuze, nu era˛i trecut pe lista mea!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O prim„ Óntrebare, adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Codru˛ Ioan ™ere∫.

Rom‚nii au aflat c„ Ón perioada 1990—2005 s-a desf„∫urat un program sistematic de Ónchidere a minelor.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul IV, îMediul de afaceri“, Subcapitolul III — îCombaterea corup˛iei“, se precizeaz„ faptul c„ principalele m„suri anticorup˛ie care vor fi luate Ón scopul Ómbun„t„˛irii mediului de afaceri sunt renun˛area la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i cum a fost implementat„ aceast„ m„sur„ din cadrul Programului de guvernare.

A doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.

Din mass-media rezult„ c„ sunt tot mai mul˛i opozan˛i ∫i Ón ˛ar„, ∫i Ón str„in„tate Ómpotriva proiectului Ro∫ia Montan„. Cu toat„ opozi˛ia ferm„ a B.O.R., a Academiei Rom‚ne ∫i a numeroase asocia˛ii ∫i funda˛ii din ˛ar„ ∫i str„in„tate, totu∫i str„inii de la îGold Corporation Ro∫ia Montan„“ se gr„besc s„ ob˛in„, cu sprijinul dumneavoastr„, aprobarea pentru studiul de impact.

V„ rog s„-mi comunica˛i:

1. De ce sus˛ine˛i interesele S. C. îGold Corporation Ro∫ia Montan„“?

2. Care este calendarul dezbaterilor publice care se vor organiza Ón acest an, corelate cu studiul de impact? V„ mul˛umesc.

Interpelarea, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, este adresat„ domnului prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul XXI, îPolitica privind sus˛inerea tinerei genera˛ii“, Subcapitolul E — îPrevenirea criminalit„˛ii“, se precizeaz„ faptul c„, pe fondul cre∫terii num„rului de tineri implica˛i Ón s„v‚r∫irea de infrac˛iuni, Guvernul Rom‚niei va aplica o strategie care s„ urm„reasc„, cu prioritate, aplicarea unui plan na˛ional privind tinerii proveni˛i din centre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/6.VII.2006 institu˛ionalizate care au Ómplinit 18 ani, Ón scopul reinser˛iei lor sociale, form„rii profesionale, Óncadr„rii Óntr-o institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar sau universitar.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, la nivelul jude˛ului Arad, c‚˛i tineri au beneficiat de aceast„ prevedere din cadrul Programului de guvernare.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul secretar de stat Ervin Székely, dac„ are de oferit r„spuns domnilor senatori prezen˛i Dumitrescu, Ardelean, Funar, s„ o fac„.

**Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru domnul senator Viorel Dumitrescu, referitor la salarizarea ∫i alte drepturi ale directorului medical, directorului de cercetare-dezvoltare din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar, v„ comunic„m urm„toarele.

Salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar se fac potrivit prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004, aprobat„, cu modific„ri ∫i complet„ri, prin Legea nr. 125/2005.

Œn baza prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004, art. 6 alin. 5, a fost elaborat Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 45/2005 privind stabilirea limitelor minime ∫i maxime ale salariilor de baz„ pentru func˛iile de conducere care fac parte din Comitetul director al spitalelor, cu excep˛ia func˛iei de director general adjunct medical, publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2006.

Av‚nd Ón vedere c„, prin Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, Titlul VII, îSpitale“, a fost modificat„ componen˛a comitetului director al spitalelor, p‚n„ la aprobarea Legii de modificare ∫i completare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar, salariile de baz„ pentru func˛iile de conducere care fac parte din comitetul director al spitalelor se stabilesc prin asimilare cu salariile

de baz„ prev„zute de Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 45/2006, dup„ cum urmeaz„:

— func˛ia de director general se asimileaz„, din punct de vedere al salariz„rii, cu func˛ia de manager;

— func˛ia de contabil-∫ef se asimileaz„, din punct de vedere al salariz„rii, cu func˛ia de director financiar contabil.

Œn contextul reglement„rilor sus-men˛ionate, limitele minime ∫i maxime ale salariilor de baz„ pentru func˛iile de conducere care fac parte din comitetul director, cu excep˛ia func˛iei de director medical ∫i a func˛iei de director de cercetare-dezvoltare, pe tipuri de spitale, sunt prev„zute de Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 45/2006.

Mul˛umesc. Sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Da.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.

V„ doresc o sear„ bun„!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|124233]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 114/6.VII.2006 con˛ine 40 de pagini.** Pre˛ul: 8,40 lei noi