Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit colegii senatori Ón sal„. Se aude mai bine?

## **Din sal„**

**:**

Da...

Bine. Œl rog pe domnul senator Vasilescu s„ fac„ apelul.

Se pare c„ ne-am cam obi∫nuit.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, bun„ diminea˛a! Antonie ™tefan Mihail prezent Apostol Neculai prezent Arca∫ Viorel prezent Ardelean Aurel Ónvoit Arion Viorel prezent Athanasiu Alexandru euroobservator Basgan Ion prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Blaga Vasile Guvern Bobe∫ Marin prezent Cazacu Cornelia prezent„ C‚mpeanu Radu Anton prezent C‚rlan Dan absent Chelaru Ioan prezent

Cintez„ Mircea absent Ciornei Silvia euroobservator Cioroianu Adrian Mihai euroobservator Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe prezent Cozm‚nc„ Octav concediu medical Corodan Dan prezent Cre˛u Corina euroobservator Cre˛u Ovidiu Teodor absent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre prezent David Cristian prezent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent DÓncu Vasile prezent Duca Viorel Senior euroobservator Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter absent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor prezent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe Guvern Frunda György prezent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie prezent

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 Iliescu Ion absent Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae absent Iorgovan Antonie concediu medical Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina prezent„ Lupoi Mihail absent Maior George Cristian absent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea prezent Mih„escu Eugen euroobservator Mih„ilescu Petru ™erban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan euroobservator Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent P„curaru Paul prezent P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria euroobservator Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad euroobservator Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel absent Popescu Mihail absent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina absent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Am reu∫it, dup„ aproape o or„, s„ facem cvorumul de lucru.

## Stima˛i colegi,

Probabil c„ de la 1 octombrie vom intra pe prevederea legal„, Ón sensul reducerii indemniza˛iei ∫i diurnei pentru cei care lipsesc atunci c‚nd se face apelul, deci lipsesc de la lucr„rile Ón plen.

Vom Óncerca s„ urgent„m ∫i alte instrumente, astfel Ónc‚t institu˛ia Senatului s„ poat„ func˛iona, f„r„ s„ pierdem din timpul nostru destul de pre˛ios. Sigur c„ v„ spun asta dumneavoastr„ celor prezen˛i. Asta-i via˛a, c„ nu am alt„ alternativ„!

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

O scrisoare deschis„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

La ordinea de zi care se reg„se∫te Ón mapele dumneavoastr„ se adaug„ ordinea de zi suplimentar„ care Ónseamn„ votul pe legi organice.

Apropo de decizia noastr„ privind votul de joi pe legi organice, a∫ dori s„ fac un apel c„tre liderii de grup s„ discute cu colegii no∫tri euroobservatori la Parlamentul European s„ Ón˛eleag„ c„ joia trebuie s„ fie prezen˛i la lucr„rile Senatului, chiar dac„ este sesiunea Parlamentului European. Acolo sunt euroobservatori, au alt statut...

Œn afar„ de asta, Ón Senatul Rom‚niei avem ca obiectiv principal le-gi-fe-ra-rea!

™i nu se Ónt‚mpl„ nimic dac„ pierd diurna pe ziua respectiv„. Deci rog liderii de grup s„ discute cu euroobservatorii ∫i s„ le impunem obliga˛ia ca miercuri seara s„ vin„ Ón Bucure∫ti, astfel Ónc‚t joi, c‚nd discut„m ∫i lu„m decizii pe legi organice, s„ fie prezen˛i aici.

Legat de ordinea zi, stima˛i colegi, inclusiv cea suplimentar„, v„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni. Nu sunt obiec˛iuni.

Voi supune imediat la vot.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 V„ anun˛ Óns„ c„ lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, Mihai Ungheanu ∫i Gavril„ Vasilescu.

Din totalul de 137 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 86, prin vot electronic. Absen˛i 51, din care 23 de colegi au motiva˛ie.

Legat de ordinea de zi nu sunt obiec˛iuni.

V„ atrag aten˛ia c„ prezen˛a dumneavoastr„ Ón sala de plen Ónseamn„ obliga˛ia de a vota. Ave˛i la dispozi˛ie cele 3 taste: pentru, Ómpotriv„, ab˛ineri.

Programul de lucru de la 9,00 la 13,00... De la 10,00 la 13,00, ca s„ fim mai exac˛i.

la ora 13,00 la ora 15,00 s„ respect„m cele dou„ ore pentru lucr„rile Ón grupurile parlamentare ∫i lucr„ri Ón plen de la ora 15,00 la ora 19,30, respectiv, de la ora 15,00 la ora 16,30 — declara˛ii politice, de la 16,30 la 18,00 — dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise pe ordinea de zi, iar de la 18,00 la 19,30 — Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri.

Œn felul acesta, se d„ posibilitatea transmiterii Ón direct, timp de aproape o or„, a lucr„rilor din Senat la Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri, care sunt extrem de urm„rite ∫i Ói intereseaz„ pe foarte mul˛i cet„˛eni. Altfel, cu programul care ne-a fost propus Ón acest proiect, s-ar asigura doar o jum„tate de or„.

De asemenea, domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, ca s„ nu revin la microfon, tot la problemele organizatorice...

Intr„m Ón primul punct al ordinii de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 11—16 septembrie 2006.

Observa˛i c„ am intervenit cu o modificare la program, Ón special lunea.

Vom avea ∫edin˛„ de grup de la ora 14,00 la 16,00. La ora 16,00 punct va Óncepe ∫edin˛a de plen, cu declara˛ii politice, p‚n„ la 17,30.

De la 17,30 la 18,30, dezbaterea proiectelor de lege.

De la 18,30 la 20,00, Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Mar˛i, la ora 8,30, ∫edin˛a comun„ a Birourilor permanente din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor. De la ora 9,00 la ora 13,00 — lucr„ri Ón comisii; dup„-amiaz„, lucr„ri Ón comisii. La ora 13,00 — ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului.

Miercuri, de la ora 9,00 la ora 13,00 — lucr„ri Ón comisiile permanente; de la ora 15,00 la ora 19,00 — lucr„ri Ón plenul Senatului.

Joi, 14 septembrie, lucr„ri Ón plen de la ora 9,00 la ora 13,00.

Vineri ∫i s‚mb„t„ — activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Dac„ sunt observa˛ii la acest program? Domnul senator Funar.

## Domnule pre∫edinte al Senatului, Onorat Senat,

Noi am analizat Ón Grupul parlamentar P.R.M. programul propus, inclusiv sugestia care a fost f„cut„ Ón Biroul permanent s„pt„m‚na trecut„ pentru o modificare Ón perspectiv„ a programului de lucru Ón ziua de luni.

f n‚nd seama de experien˛a acumulat„ p‚n„ acum ∫i de faptul c„ a lucrat bine Senatul Rom‚niei cu programul care a fost consacrat p‚n„ acum, respectiv, cu Ónt‚lnirea grupurilor parlamentare, cu program de lucru Ón plen, cu adoptarea unor acte normative, cu transmisia Ón direct la radio, din dou„ Ón dou„ s„pt„m‚ni, p‚n„ la ora 19,00, pentru c„ dup„ ora 19,00 Radio Rom‚nia Actualit„˛i are un alt program, venim Ón fa˛a plenului cu urm„toarea propunere de principiu: men˛inerea programului consacrat al Senatului, care a dat rezultate.

V„ propunem, doamnelor ∫i domnilor senatori, urm„torul program pentru ziua de luni, 11 septembrie: de

Domnule senator, v„ rog eu s„ fi˛i mai succint. Dup„ ce am pierdut o or„, ne mai ˛ine˛i ∫i dumneavoastr„ o jum„tate de or„ din programul de legiferare.

V„ ascult, domnule senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar am suferit Ómpreun„ cu dumneavoastr„ o or„, a∫tept‚ndu-i pe colegi s„ soseasc„.

A∫a este. Nu am nicio vin„.

## Nu, nu ave˛i nicio vin„.

Eu a∫ propune, pentru a respecta programul de lucru ∫i a ne respecta Óntre noi, ca joia, cel pu˛in p‚n„ la 1 octombrie, primele puncte la ordinea de zi s„ fie legile organice ∫i, Ón felul acesta, colegii s„ vin„ la vot. De asemenea, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ continua˛i demersurile pe care le-a˛i Ónceput pentru transmiterea Ón direct la televiziune a lucr„rilor Ón plen, cel t‚rziu de la 1 octombrie, ∫i aleg„torii no∫tri s„-i vad„ pe colegii care sunt prezen˛i ∫i al˛ii care nu sunt prezen˛i la lucr„ri. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc foarte mult.

Programul pe care vi l-am propus pentru luni a fost o Ón˛elegere cu liderii de grupuri. Vreau s„ re˛ine˛i, apropo de transmisie radio, c„ radioul va intra pe un nou program, Ón care lunea ∫i Ón fiecare zi, la ora 18,00, este program de actualit„˛i prelungit. Pe cale de consecin˛„, suntem Ón discu˛ii ∫i voi propune plenului, dup„ ce discut„m Ón Biroul permanent, ca transmisia radio s„ nu se mai fac„ lunea Ón direct. M„ refer la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Se va Ónregistra Ón totalitate, punct cu punct ∫i se va difuza, probabil, a doua zi diminea˛a, la o or„ de audien˛„, ∫i nu Ón perioada c‚nd Óncep actualit„˛ile la televiziunile publice ∫i private, care diminueaz„ audien˛a noastr„. Deci vom veni cu astfel de propuneri.

Am re˛inut propunerea dumneavoastr„ de program. Eu

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea....

Da, domnule Cuta∫, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Tot la probleme organizatorice vreau s„ anun˛ o modificare Ón Comisia pentru privatizarea ∫i administrarea activelor statului. Œn locul domnului senator Ioan Codru˛ ™ere∫ Ól nominaliz„m pe domnul senator George Copos, iar Ón Comisia pentru egalitatea de ∫anse, Ón locul doamnei senator Silvia Ciornei, pe domnul senator Ioan Codru˛ ™ere∫. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc.

V„ p„stra˛i num„rul Ón comisii.

Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Am s„

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi ∫i supun acum votului dumneavoastr„ procedura de urgen˛„ pentru adoptarea proiectului de Lege privind finan˛area asisten˛ei pentru dezvoltare din cadrul politicii na˛ionale de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare.

V„ rog s„ vota˛i.

Œmi cer scuze c„ nu v-am observat. Probabil c„ punea˛i Óntrebarea de ce procedur„ de urgen˛„. V„ r„spund eu. Este prev„zut„ aceast„ urgen˛„ ˛in‚nd seama de acordarea surselor financiare Óncep‚nd cu acest an ∫i avem nevoie de acest proiect de lege.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 69 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, nicio ab˛inere, s-a aprobat.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, solicitarea de prelungire a termenului de elaborare a raportului ∫i dezbatere, de la 45 la 60 de zile, la solicitarea comisiei, pentru proiectul de Lege privind reglementarea ∫i administrarea spa˛iilor verzi din zonele urbane.

Este o lucrare care necesit„ Ónc„ foarte multe informa˛ii, discu˛ii cu primarii de ora∫e ∫i municipii ∫i cred c„ este bine-venit„.

Deci

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 111/2005 privind v‚nzarea bunurilor imobile Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i de asisten˛„ sanitar-veterinar„.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul vicepre∫edinte ™erban Nicolae.

Ini˛iatorul este?

Domnul deputat Mircea Giurgiu este prezent? Nu este prezent.

V„ rog, domnule vicepre∫edinte Roati∫, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta expunerea de motive. Microfonul 8.

**Domnul Radu Roati∫ Che˛an** _— vicepre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2004 privind includerea suprafe˛elor de teren aferente circumscrip˛iilor sanitar-veterinare se refer„ doar la jude˛ele Cluj ∫i Bistri˛a-N„s„ud, deci consider„m necesar„ respingerea Ón forma actual„ ∫i Óntreaga problematic„ referitoare la regimul juridic al bunurilor imobile prev„zute, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2004, s„ fie abordat„ unitar, f„r„ ca demersul legislativ de modificare a prevederilor acestui act normativ s„ se limiteze la situa˛ia bunurilor aferente celor dou„ jude˛e amintite.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

Domnul vicepre∫edinte ™erban Nicolae, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri propune un raport de respingere.

Dac„ nu m„ Ón∫el, a fost adoptat Ón unanimitate. Motivele ar„tate Ón punctul de vedere al Guvernului au fost Ónsu∫ite de membrii comisiei, respectiv, necesitatea de a adopta o reglementare unitar„, nu numai pentru dou„ jude˛e, Ón ceea ce prive∫te v‚nzarea spa˛iilor. De asemenea, se arat„ ∫i faptul c„ exist„ ∫i spa˛ii, bunuri imobile care sunt folosite de personalul sanitar-veterinar, f„r„ ca acestea s„ se afle Ón concesiunea cabinetelor.

Pentru o reglementare unitar„, propunem raport de respingere.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

- 3 ab˛ineri, s-a aprobat raportul de respingere.

Proiectul de lege a fost respins.

Trecem la punctul 5, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea m„surilor speciale pentru reabilitarea termic„ a unor cl„diri de locuit multietajate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului. Este aici domnul secretar Simionescu.

Ini˛iatorii sunt? Nu.

Au fost anun˛a˛i, da? E Ón ordine.

Dau cuv‚ntul domnului secretar Simionescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului. Ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este un raport de respingere, motiva˛ia fiind influen˛a direct„ asupra activit„˛ii economice at‚t a furnizorilor de energie, c‚t ∫i a celor produc„tori de gaze ∫i societ„˛i de construc˛ii. De asemenea, o serie de elemente, care sunt contradictorii, privind regimul propriet„˛ii.

Sunt avize negative ∫i de la Comisia economic„, industrii ∫i servicii, iar Guvernul a respins aceast„ propunere.

Mul˛umesc.

S„-l ascult„m ∫i pe domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Microfonul 9.

Ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ mai adaug Ón plus c‚teva considerente pentru care Guvernul respinge aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Œn leg„tur„ cu mansardarea cl„dirilor, mansardarea, Ón sine, constituie o investi˛ie, o extindere la cl„diri, ∫i nu este un proces de reabilitare a celor existente. Mai mult dec‚t at‚t, nu necesit„ un alt act normativ pentru mansard„ri. Exist„ normative, din punct de vedere tehnic, pentru mansard„ri. Ele se pot face prin voin˛a proprietarilor, sigur, cu aprobarea autorit„˛ilor publice locale.

Œn leg„tur„ cu fondurile prev„zute aici ca fonduri speciale, Ón conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind bugetele locale, nu se mai pot constitui nici fonduri extrabugetare, nici fonduri speciale ∫i toate veniturile intr„ la bugetul de stat ∫i nu pot fi predestinate cheltuielile dinainte, printr-o lege, ci cheltuielile se voteaz„ prin Legea bugetelor anuale, a∫a cum dumneavoastr„ ∫ti˛i.

Ca ultim„ observa˛ie, dac„ am afecta profitul societ„˛ilor de furnizare a energiei electrice, respectiv, de produc˛ie a gazelor sau a societ„˛ilor care construiesc sau reabiliteaz„ asemenea blocuri, am intra, de fapt, Ón contradic˛ie cu alte acte normative privind profitul societ„˛ilor comerciale sau ar ap„rea ni∫te taxe suplimentare, care ar constitui alte taxe pe popula˛ie, Ón final.

Deci Guvernul respinge acest act normativ.

Mai mult dec‚t at‚t, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2002 are suficiente preciz„ri privind constituirea fondurilor ∫i finan˛area acestor lucr„ri. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Propunerea legislativ„ pe care o dezbatem este bine-venit„, este ulterioar„ celei pe care a f„cut-o un grup de senatori ai Partidului Rom‚nia Mare, propunere care a fost ∫i aceea respins„ ∫i nu Ón˛eleg de ce sunt respinse asemenea propuneri benefice. Noi nu am c„utat altceva dec‚t s„ cre„m cadrul legal pe care s„-l punem de acord cu realitatea faptic„.

Œn urma unor ini˛iative locale, inclusiv la Cluj-Napoca, Ón perioada c‚nd eram primar, au Ónceput mansard„rile de blocuri de locuin˛e de patru etaje. Ideea ne bucur„ c„ a fost preluat„ ∫i Ón Capitala Rom‚niei, ∫i Ón multe alte localit„˛i mai mari sau mai mici din ˛ar„. Lipse∫te Óns„ un cadru legislativ coerent.

De aceea, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ Ómbr„˛i∫a˛i aceast„ propunere legislativ„ ∫i s„-i ajut„m pe primari ∫i consiliile locale s„ lucreze dup„ un cadrul legal coerent, care s„ nu fie interpretabil ∫i pe unii dintre ei s„-i fac„ clien˛i ai cur˛ilor de conturi — m„ refer la cei care decid la nivelul autorit„˛ilor locale.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt ∫i alte lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Neagoe, microfonul 3, v„ rog.

Ini˛iativa legislativ„ pe care mai mul˛i senatori P.S.D. au propus-o este una de importan˛„ deosebit„, mai ales Ón contextul Ón care costurile cu Óntre˛inerea cresc foarte mult, Ón contextul Ón care se ∫tie c„ multe dintre blocuri, dintre locuin˛e au o izola˛ie termic„ necorespunz„toare ∫i, de asemenea, mansardarea a ap„rut ca o solicitare tot mai frecvent„ din r‚ndul asocia˛ilor de proprietari.

™i Ón jude˛ul Bra∫ov, pe care Ól reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, exist„ mai multe propuneri Ón acest sens. De aceea, cred c„ Guvernul ar trebui s„ sprijine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i cred c„, Ón special Ón jude˛ele unde iernile sunt lungi ∫i extrem de friguroase, trebuie s„ trecem la aceste programe de reabilitare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 termic„ ∫i, de asemenea, s„ aprob„m proiectele de mansardare a blocurilor.

scrierea respectiv„. Œn rest, sunt ∫apte amendamente admise ∫i un amendament respins.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Alte lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

Œn conformitate cu prevederile regulamentului, voi supune votului dumneavoastr„ raportul de respingere.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 38 de voturi pentru, 25 de voturi Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, a fost aprobat„ respingerea.

Proiectul de lege a fost respins.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare a turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, domnul Simionescu este aici.

Dau cuv‚ntul doamnei vicepre∫edinte Livia Sima. Microfonul 10.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Livia Sima** _— vicepre∫edinte la Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ intrarea Ón vigoare a Legii nr. 526/2003, au ap„rut o serie de probleme privind modul de aplicare, fiind necesar„ modificarea acesteia.

Œn acest context a rezultat necesitatea elimin„rii etatiz„rii zonelor identificate pentru includerea Ón acest program, av‚nd Ón vedere c„ prioritatea este generat„ de atragerea de investi˛ii ∫i de alocarea de fonduri pentru dezvoltarea domeniului schiabil. Œngr„direa prin etatizare a dezvolt„rii unei asemenea zone pe considerentul c„ a fost inclus„ Óntr-o etap„ ulterioar„ a determinat stoparea unor investi˛ii.

Prezentul proiect de modificare a Legii nr. 526/2003 prevede ca identificarea de noi zone cu poten˛ial schiabil s„ se realizeze Ón baza unui studiu integrat ∫i Ón conformitate cu legisla˛ia din domeniul protec˛iei mediului ∫i a ariilor protejate.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Invit pe domnul secretar Simionescu s„ prezinte raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise ∫i un amendament respins. Este Ónso˛it de avizul favorabil din partea Comisiei economice, industrii ∫i servicii ∫i al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i, de asemenea, din partea Consiliului Legislativ. Este vorba de o lege ordinar„.

Œn leg„tur„ cu anexa cu amendamente admise doresc s„ fac o precizare, este vorba de o eroare material„.

La punctul 7 este ∫i nominalizarea jude˛ului Sibiu, Valea Avrigului, Poiana Neam˛ului, care a sc„pat din

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, v„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Frunda. Microfonul 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Iau cuv‚ntul Óntruc‚t se Ómplinesc vreo 30 de ani, dac„ nu mai mul˛i, de c‚nd schiez.

Œn ultimii ani, dup„ 1990, am avut ocazia ca, anual, s„ plec la schi Ón str„in„tate, ∫i nu o fac din snobism, o fac pragmatic, pentru c„ o s„pt„m‚n„ de schi Ón Austria, Óntr-o sta˛iune de patru stele, st‚nd Óntr-un hotel de patru stele, care are piscin„, saun„, terenuri de schi pe munte de peste 200 km pe care po˛i schia, cost„ pentru o s„pt„m‚n„ cam c‚t cost„ Ón Rom‚nia maximum dou„ zile de cazare Óntr-o sta˛iune montan„, Óntr-un hotel de dou„-trei stele. Pute˛i verifica ∫i dumneavoastr„.

Cu 400 de euro, pentru o s„pt„m‚n„, prime∫ti cazare, mic dejun ∫i cina foarte variat„, foarte bogat„. Condi˛ii excep˛ionale, pentru cei care sunt mai s„raci ∫i cu care ne putem compara, le au slovacii, unde, pentru o s„pt„m‚n„, stai la o vil„ particular„, f„r„ saun„ ∫i bazin, dar Ón condi˛ii excep˛ionale, m‚ncare foarte bun„, cu 200 de euro, inclusiv taxele de schi.

Œn Rom‚nia, schiezi de la Poiana Bra∫ov p‚n„ la Sinaia, de la Sovata la Vatra Dornei ∫i Ón Maramure∫, dar cu ace∫ti bani nu reu∫esc s„ stau nici dou„ zile.

Condi˛iile de schi sunt incomparabile. Domnul Copos se uit„ la mine ∫i trebuie s„-l felicit, pentru c„ a f„cut lucruri bune la Poian„, terenurile sunt b„tute, se poate schia, la Azgua, de asemenea, sunt lucruri frumoase, dar, Ón loc s„ ne apropiem de standardele europene, distan˛a este pe zi ce trece mai mare.

La Kaprun, unde schiez, pe ghe˛ar, la 3.000 de metri, Óntre 3.000 de metri ∫i 2.000 de metri, de diminea˛„, de la ora 7,00 la 8,00, po˛i ie∫i pe p‚rtie Ón luna mai ∫i r„m‚i p‚n„ dup„-masa, la ora 17,00, c‚nd se termin„ programul.

La ora 16,30, dup„-amiaza, vezi ∫ase-∫apte ratracuri, acestea sunt ni∫te ma∫ini de b„tut z„pada, Óntotdeauna spuneam c„ ele creeaz„ impresia unor tancuri din r„zboi, cum urc„ Ón sus ∫i bat p‚rtia, iar schiorii vin precum cocorii, cum pleac„ toamna, pe p‚rtia proasp„t b„tut„.

Diminea˛a, c‚nd urci pe p‚rtie, mergi ca pe autostrad„, mergi 9 km pe schi, f„r„ ca picioarele s„-˛i oboseasc„. La pr‚nz, te opre∫ti la un îWeinstubel“, la o mic„ cram„, pe munte, unde, dac„ e soare, se las„ acoperi∫ul ca s„ po˛i face plaj„, dac„ e v‚nt, se ridic„ ∫i, prin lege, e interzis ca pre˛urile s„ fie mai mari la 3.000 de metri altitudine dec‚t jos, Ón sat.

S-a Ón˛eles...

...s„ ofere pre˛uri mai mici.

Pe de alt„ parte, statul trebuie s„ subven˛ioneze ∫i s„ fac„ investi˛ii. At‚ta timp c‚t Ón ˛„ri precum... v„ spun, nu cu Austria sau nordul Italiei s„ ne asem„n„m, unde sunt paradisuri de schi, unde putem vorbi Óntr-adev„r de superschiuri, dar cu ˛„rile care sunt Ón situa˛ie similar„...

S-a Ón˛eles, domnul senator...

V„ a∫tept„m la o declara˛ie politic„ pe aceast„ tem„.

Nu ∫tiu, eu nu asta voiam, domnule pre∫edinte, Ómi pare r„u c„ nu ne Ónt‚lnim iar„∫i. Eu vreau, Óntr-adev„r, s„ facem ceva efectiv care s„ aib„ concluzii. Astfel, dac„ spunem superschi ∫i noi, de fapt, schiem Ón z„pad„ mole∫it„, ne Ómb„t„m noi singuri cu ap„ rece.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dup„ cum a˛i observat ∫i dumneavoastr„, ∫i a˛i spus foarte bine, noi avem o economie de pia˛„ mult mai liber„ dec‚t o au al˛ii.

Domnul Copos v„ d„ o replic„. S„ vede˛i ce ieftine sunt tarifele la noi. Nu a˛i fost informat corect. Domnul Copos, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3.

## Onora˛i senatori,

Observa˛ia este corect„ ∫i-l cunosc pe colegul meu care este un iubitor al schiului, dar, din p„cate, v„ vorbe∫te un om care are experien˛„ ∫i are expertiz„.

Turismul rom‚nesc tr„ie∫te o dram„ de 16 ani. ™i vreau s„ v„ dau doar dou„ date.

Bulgaria realizeaz„ peste patru miliarde de euro pe an din turism. Rom‚nia, care are munte, mare, Delta Dun„rii, realizeaz„ de-abia un miliard de euro din turism.

De aceea, eu sus˛in aceast„ lege, este o lege bun„ ∫i este corect. Schi Ón Carpa˛i, nu superschi, nu subschi. Este o lege bun„.

Œn acela∫i timp este nevoie urgent de o strategie Ón turism. De 16 ani nu avem o strategie Ón turism, pentru turismul de sezon, de schi, turismul balnear, turismul la Marea Neagr„ ∫i Ón Delta Dun„rii, ∫i s„ nu uit„m c„ atunci c‚nd vorbim de schi ne g‚ndim la s„n„tatea na˛iunii.

De aceea, comunitatea central„, comunitatea local„ trebuie s„ investeasc„ urgent Ón infrastructura din turism, pentru c„ ceea ce spunea colegul meu este datorit„ comunit„˛ii centrale ∫i comunit„˛ii locale care investesc Ón turism.

Noi, din p„cate, nu am f„cut nimic de 16 ani. V„ mul˛umesc.

Nimic am f„cut...

Domnul Copos, de acord cu totul... Chiar nimic nu?!

Vreau s„ spun cu sprijinul Guvernului meu am f„cut p‚rtia de la Azuga, cu un primar bun, ca s„ v„ dau un exemplu. S-au mai f„cut. Avem proiecte pentru p‚rtii. Sigur c„ statul trebuie s„ fac„ mai mult. Am mai f„cut c‚te ceva ∫i la Bu∫teni, ∫i la Azuga, u∫or, dar ne mi∫c„m prea Óncet, din p„cate, ∫i, Óntr-adev„r, costurile sunt prea mari. Ce spune domnul Frunda este perfect adev„rat.

Dac„ mai sunt interven˛ii? Domnule senator Neagoe, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, proiectul de lege este unul important, programul de schi Ón Rom‚nia este, de asemenea, deosebit de important pentru dezvoltarea turismului rom‚nesc. Avem, Óntr-adev„r, o ˛ar„ care are ∫i munte, ∫i mare, ∫i turism balneo, ∫i turism cultural, avem o ˛ar„ care se preteaz„ foarte mult la turismul de circuite, dar cred c„ trebuie s„ facem ∫i o evaluare foarte exact„ a poten˛ialului pe care Ól reprezint„ turismul montan, pentru c„ Ón afar„ de Ón∫iruirea zonelor care sunt prezentate aici, ca avute Ón vedere pentru dezvoltarea programelor de schi, sunt ∫i zone cu altitudini foarte mici unde e limpede c„ nu poate exista z„pad„ o perioad„ Óndelungat„ de timp, nu pot fi amplasate acolo nici instala˛ii de z„pad„ artificial„, Óntruc‚t nu sunt temperaturi adecvate. Chiar Poiana Bra∫ov are probleme, Poiana Bra∫ov este la 1.030 m altitudine, merge Ón Post„varul p‚n„ la 1.700 m altitudine ∫i sunt perioade din sezonul de iarn„ c‚nd nici instala˛iile de z„pad„ nu au ce face pentru c„ sunt temperaturi pozitive. Sigur c„ exist„ instala˛ie de z„pad„ artificial„ pe p‚rtia Bradu, dar pentru c„ altitudinea este mic„ uneori nu o putem folosi. Acolo a f„cut o investi˛ie domnul Copos.

M„ impresioneaz„ nepl„cut aici pentru c„ lipsesc zone care au altitudini foarte bune, spre exemplu zona F„g„ra∫. Mun˛ii F„g„ra∫ului cu altitudini de p‚n„ la 2.500 m nu figureaz„ Ón aceast„ list„ de dezvoltare a turismului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 de schi. Cred c„ trebuie s„ ad„ug„m ∫i zona F„g„ra∫ului.

De asemenea, este eronat, dup„ p„rerea mea, definit„ dezvoltarea domeniului de schi ∫i este, Óntr-adev„r, nevoie s„ corel„m un sprijin din partea administra˛iei centrale cu cel al administra˛iilor locale. Nic„ieri Ón lume nu se face turism de calitate f„r„ sprijinul administra˛iilor locale.

De asemenea, trebuie s„ avem o imagine integrat„ asupra dezvolt„rii turismului de schi, ori s„ insist„m pentru abordarea integrat„ a transportului pe cablu.

Dac„ ne g‚ndim, pe Valea Prahovei ar trebui, la un moment dat, s„ existe transport pe cablu care s„ plece de la Hotelul Sport ∫i s„ ajung„ p‚n„ la Cota 2000, la Sinaia.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Vreau s„ v„ spun c„ F„g„ra∫ul este, domnule Neagoe. Dac„ o s„ v„ uita˛i pe anex„, o s„ vede˛i acolo ∫i Ón zona Arge∫ului, ∫i Ón zona Sibiului, B‚lea Lac ∫i cu tot ce avem acolo.

V„ rog, mai sunt interven˛ii?

Este o adev„rat„ pasiune pentru schi Ón Carpa˛i. Domnule T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.

minute Ónainte s„ aducem votul, ca s„ le preg„tim din punct de vedere termic, ca s„ poat„ sta Ón condi˛ii mai civilizate ∫i mai comode.

Nu vreau s„ m„ opun acestui proiect, dar cred c„ el este mai pu˛in important dec‚t proiectul care se afla cu un punct Ónainte ∫i care a fost trecut foarte repede, îprecum g‚sca prin ap„“ ∫i s-a ajuns aici, unde se discut„ de o jum„tate de or„.

Nu a∫ vrea s„ m„ opun lui. Sigur c„ aici se pun ∫i o serie de probleme, am v„zut ∫i problema z„pezii, c„ aceast„ z„pad„ poate s„ fie moale ∫i atunci nu mai merge schiul bine. Poate facem ni∫te contracte, dup„ ce se fac contractele private cu consiliile locale ∫i a∫a mai departe... poate cu Canada sau chiar cu Siberia, c„ noi am mai avut contracte cu Siberia Ón urm„ cu vreo 35—40 ani, s„ aducem o z„pad„ foarte bun„ de-acolo.

Œn concluzie, cred c„ trebuie s„ merg pe ideea sportiv„ s„ spun c„ sportul, mai ales schiul, Ónt„re∫te organismul, deci nu ar trebui s„ ne opunem acestei idei, numai c„ ar fi bine s„ ne g‚ndim dac„ nu trebuie s„ ne ocup„m mai mult de c„ldur„ dec‚t de z„pad„.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Noi trebuie s„ ne ocup„m de toate. Mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt. Trecem la raport, la amendament. Avem un amendament respins. Dac„ se mai sus˛ine? Domnul Funar, microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat, Œmi sus˛in acest amendament.

Proiectul de lege Ón principiu este bun, de aprobare a acestui program na˛ional de dezvoltare a turismului montan, dar risc„ s„ r„m‚n„ undeva Ón îMonitorul Oficial“, sigur, ∫i Ón ni∫te dulapuri, pentru c„ nu este prev„zut„ nici o perioad„ de timp Ón care se va materializa acest Program îSuperschi Ón Carpa˛i“.

Programe bune putem face, dar f„r„...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ mi-a˛i dat ocazia s„ vorbesc despre schi. Spre ru∫inea mea eu nu am cuno∫tin˛e prea mari a∫a cum colegii mei le-au etalat, pentru c„, copil fiind, atunci c‚nd am fost dus s„ v„d ∫i eu schiul de bunica mea care avea 75 ani, ea a derapat cu doagele acelea pe o z„pad„ mai moale despre care s-a amintit aici Ón plen ∫i a c„zut ∫i ∫i-a rupt piciorul.

De-atunci mi-a fost fric„ ∫i nu m-am mai dus la schi niciodat„, dar sunt Óntr-o situa˛ie destul de complicat„, din punct de vedere al deciziei mele acum, dac„ s„ votez sau nu acest proiect de lege, pentru c„, vede˛i dumneavoastr„, m„ g‚ndesc, eu fiind ∫i medic, c„ sunt ∫i ni∫te probleme.

Dac„ o s„ Óncuraj„m prea tare acest proces de Ónv„˛are a schiului ∫i de practicare a lui, asta se Ónt‚mpl„ cam Ón timpul iernii ∫i oamenii pot r„ci ∫i ajung exact Ón blocurile la care noi nu am reu∫it, cu cinci sau zece

V„ rog, la amendament.

La amendament, domnule pre∫edinte.

Pentru Ón˛elegerea amendamentului am f„cut aceast„ introducere. Am propus amendamentul meu ca programul ini˛iat de Guvern s„ fie materializat Ón perioada 2006— 2013.

Din p„cate, aici partener nu este numai Guvernul, este un participant, dar aici sunt ∫i autorit„˛ile locale, Ón func˛ie de surse, disponibilit„˛i, dar este un amendament.

Dac„ mai sunt interven˛ii, pe marginea lui?

V„ rog, din partea Guvernului, doamna Livia Sima, referitor la amendament.

Microfonul 10, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Noi nu sus˛inem acest amendament, pentru c„ am considerat c„ este o Óngr„dire, o restric˛ie a programului.

Prin aceste modific„ri cerem eliminarea etapiz„rii, deci o alt„ restric˛ie. Vrem s„ d„m und„ verde investitorilor ∫i tuturor zonelor cuprinse Ón acest proiect, ca s„ se dezvolte f„r„ nici o restric˛ie.

Consider„m c„ este o restric˛ie. Mul˛umesc.

Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere. Domnul Simionescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 7, v„ rog.

Comisia a apreciat c„ nu este necesar s„ limit„m Ón timp acest program ∫i a respins amendamentul pe care domnul senator Funar l-a f„cut.

Œn fine, propunerea vizeaz„ includerea Ón programele de educare ∫i informare a consumatorilor a unui nou domeniu, respectiv practicile comerciale ale produc„torilor, prestatorilor sau distribuitorilor ∫i prevenirea actelor de comer˛ incorecte.

Motiva˛ia acestui demers pleac„ de la constatarea c„ o bun„ protec˛ie a s„n„t„˛ii ∫i a intereselor economice ale consumatorilor nu se poate ob˛ine dec‚t Ón condi˛iile cunoa∫terii modului Ón care bunurile ∫i serviciile sunt plasate pe pia˛„, iar consumatorii se pot pronun˛a asupra prestigiului credibilit„˛ii ∫i seriozit„˛ii furnizorului.

Mul˛umesc foarte mult. Œl invit pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul comisiei.

Domnule Claudiu T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Supun la vot amendamentul domnului Funar, domnilor colegi.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cu 18 voturi pentru, 43 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

Dac„ la cele 7 amendamente unde se va introduce Sibiul, care a sc„pat de la pozi˛ia 7, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón care vom opera amendamentele.

V„ rog s„ vota˛i.

Rog toat„ lumea s„ voteze.

Cu 67 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului.

Comisia economic„, v„ rog.

Ini˛iatori, domnul Str„til„ ∫i domnul fi‚buleac. Domnul senator Mihai fi‚buleac, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ aduce o interven˛ie asupra cadrului legislativ existent, Ón sensul c„ separ„ ∫i precizeaz„ drepturile ∫i obliga˛iile organiza˛iilor neguvernamentale, pentru a se asigura un rol participativ, real, Ón protec˛ia consumatorului, dar ∫i pentru a permite func˛ionarea principiului r„spunderii.

De asemenea, se prevede ca educarea consumatorilor s„ fie obiect de studiu Ón Ónv„˛„m‚nt, iar formarea competen˛elor Ón domeniul protec˛iei consumatorilor ∫i a mediului s„ se realizeze Ón cadrul preg„tirii profesionale ini˛iale.

Ne afl„m Ón fa˛a unei propuneri legislative care cere modificarea ∫i completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumatorului.

Membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate, dup„ dezbatere, Óntocmirea unui raport favorabil cu amendamentele din anexa nr. 1.

A∫ vrea s„ spun c„, prin natura reglement„rilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, Trecem la dezbateri generale.

V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Stima˛i colegi,

Avem un raport favorabil cu opt amendamente admise, trei amendamente respinse.

Numai o secund„, v„ rog, s„ v„d ale cui sunt amendamentele respinse.

V„ rog.

Domnule Funar, dac„ sus˛ine˛i amendamentele? Microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œmi sus˛in amendamentele c„ut‚nd s„ contribui la Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ propus de c„tre ini˛iator foarte bun, pe care-l sus˛in, respectiv primul amendament de la punctul 2 art. 32.1 caut„ s„ pun„ de acord legisla˛ia rom‚neasc„ cu legisla˛ia european„, fa˛„ de textul ini˛iatorului — îOrganiza˛iile neguvernamentale ale consumatorului au urm„toarele obliga˛ii: de a solicita autorit„˛ilor competente luarea de m„suri Ón vederea opririi produc˛iei sau retragerii de pe pia˛„ a produselor ori serviciilor care nu asigur„ nivelul calitativ prev„zut Ón documentele stabilite de lege“. Aceasta mi se pare o formulare neclar„, ambigu„, care d„ na∫tere la o mul˛ime de interpret„ri ∫i nu rezolv„ fondul problemei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 Amendamentul meu vizeaz„ Ónlocuirea acestei formul„ri a ini˛iatorului cu î...nivelul calitativ prev„zut pentru Uniunea European„“. Mai sunt c‚teva luni, Rom‚nia ader„ la Uniunea European„, este necesar ca ∫i Ón acest domeniu s„ punem de acord legisla˛ia cu cea din Uniunea European„ ∫i nivelul calitativ s„ fie cel din Uniunea European„, ∫i nu prev„zut Ón diverse documente care Ónc„ nu au fost actualizate. ™i sper ca Senatul s„ agreeze acest amendament.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Eu credeam c„ am pus de acord legile cu standardele europene, dar m„ rog.

Dac„ sunt ∫i alte interven˛ii la acest punct? Nu sunt. Domnule vicepre∫edinte Ciubotaru, v„ rog. Microfonul nr. 8.

## **Domnul Gheorghe Ciubotaru** _— vicepre∫edinte_

## _la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Consumatorilor_ **:**

Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Consumatorilor sus˛ine propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului, consider‚nd c„ modific„rile sunt necesare ∫i oportune, venind astfel Ón concordan˛„ cu obiectivele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Consumatorilor pentru cre∫terea nivelului de protec˛ie al consumatorilor, sus˛ine proiectul de lege cu amendamentele propuse ∫i admise.

## Mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu acest prim amendament al domnului senator Funar, respins de comisie, care este p„rerea dumneavoastr„?

Microfonul nr.8.

Œn leg„tur„ cu amendamentul domnului senator Funar, care este punctul de vedere?

Am spus c„ sus˛in proiectul cu amendamentele propuse ∫i admise.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci nu-l sus˛ine˛i.

Mai sunt alte interven˛ii?

Al doilea amendament.

Domnul senator Funar, v„ ascult„m.

vad„ vreo televiziune na˛ional„ sau local„ ∫i numai atunci s„ fie informat„ opinia public„ asupra neconformit„˛ii produselor sau serviciilor existente pe pia˛„, eu m-am g‚ndit s„-i protej„m pe to˛i consumatorii ∫i, Ón acest sens, am venit cu un amendament la lit. d), Ón sensul de a fi informat„ opinia public„ de c„tre organiza˛iile neguvernamentale asupra posibilelor consecin˛e v„t„m„toare ale acestora pentru s„n„tatea consumatorilor, ∫i nu numai dovedite la cei pe care-i vedem din c‚nd Ón c‚nd, de regul„ duminic„ seara la deschiderea ∫tirilor, c„ au ajuns Ón spital pentru c„ au m‚ncat nu ∫tiu ce.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Dac„ sunt interven˛ii pe marginea acestui amendament? Nu.

- Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere? Da. Mul˛umesc.

- a fost respins.

- Amendamentul de la pozi˛ia 3. Domnul senator Funar.

Microfonul nr. 2.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Am propus o completare a art. 39. Alin. 1 s„ r„m‚n„ nemodificat, Ón sensul de a se face educarea consumatorilor prin programul de Ónv„˛„m‚nt, ∫i am propus un alin. 2 — îEducarea consumatorilor adul˛i se realizeaz„ ∫i prin programe s„pt„m‚nale la posturile publice de radio ∫i televiziune“. Am constatat c„ Ón multe ˛„ri ale lumii se practic„ acest mod de educare a consumatorilor. La noi nu exist„.

™i v-a∫ ruga, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ agrea˛i acest amendament ∫i s„ da˛i posibilitatea rom‚nilor adul˛i s„ fie educa˛i prin intermediul studiourilor publice de radio ∫i televiziune, Ón sensul propunerii venite din partea colegilor no∫tri. Ne aliniem la standardele europene ∫i mondiale.

Mul˛umesc.

Dar pot s„ uite cine-i aduce la emisiunile acestea. Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Domnul Ciubotaru.

Microfonul nr. 8.

Al doilea amendament vizeaz„ lit. d) de la acela∫i articol 32.1.

Spre deosebire de ini˛iator care face referire numai la aceia dintre cet„˛eni care ajung Ón spital sau ajung s„-i

Œn principiu, noi nu am avea nimic Ómpotriva amendamentului, dar Ón cadrul programelor noastre, noi facem educa˛ia consumatorilor ∫i prin media.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

Asta am Ón˛eles.

Domnul senator Funar dore∫te un alineat separat pentru adul˛i. Punem bulin„ la televizor, acolo.

Da, deci r„m‚nem la varianta ini˛ial„ a legii.

Domnule senator T„n„sescu, comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere?

Da, Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Mul˛umesc.

Mai dori˛i s„ completa˛i, domnule Funar? V„ rog, microfonul nr. 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Un scurt drept la replic„, pentru c„ mi-a˛i pomenit numele.

Este vorba de educa˛ia adul˛ilor. Ace∫tia trebuie s„-i Ónve˛e ∫i pe copiii de c‚teva luni sau un an, doi, trei, care Ónc„ n-au ajuns la ∫coal„, asupra pericolului unora dintre alimente. Am f„cut cu foarte mult„ seriozitate aceast„ propunere ∫i sper s„ fie Ómbr„˛i∫at„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am Ón˛eles.

- V„ rog Ónc„ o dat„ s„ vota˛i to˛i.

V„ consult dac„ la cele 8 amendamente admise sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu.

Voi supune votului dumneavoastr„ raportul favorabil al comisiei, cu cele 8 amendamente admise.

Rog toat„ lumea s„ voteze.

- V„ rog s„ vota˛i.

- Cu 56 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i

- 4 ab˛ineri, raportul a fost adoptat.

Acum,

Trecem la punctul 8, propunerea legislativ„ pentru compensarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie pe cale ferat„ neutilizate de c„tre pensionari.

Comisia economic„, industrii ∫i servicii este aici. Ini˛iatorii sunt? Nu sunt.

Au fost anun˛a˛i? Da.

Domnule pre∫edinte Claudiu T„n„sescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei economice, industrii ∫i servicii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este f„cut la propunerea legislativ„ pentru compensarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie pe cale ferat„ neutilizate de c„tre pensionari.

A∫ vrea s„ spun de la bun Ónceput c„, Ón urma dezbaterilor din ∫edin˛„, Comisia economic„, industrii ∫i servicii a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ Óntocmeasc„ raport de respingere, av‚nd ∫i c‚teva motive.

Primul motiv ar fi acela c„, Ón legisla˛ia Ón vigoare, s-a Óncercat reglementarea acestei probleme, Ón sensul c„ la art. 4 al Ordonan˛ei Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilit„˛i familiilor de pensionari Óncep‚nd cu anul 2005 s-a reglementat hot„r‚rea de a da produse alimentare celor care nu au utilizat c„l„toriile pe calea ferat„. Cu toate acestea, ordonan˛a nu ∫i-a produs efectul, nefiind prev„zute sume Ón buget.

Œn al doilea r‚nd, propunerea de acordare a sumei de 500.000 lei pentru un tichet ni s-a p„rut exagerat„, ˛in‚nd cont de faptul c„ suma aceasta suportat„ din bugetul de stat, la nivelul pre˛ului mediu al unei c„l„torii, este de circa 100.000 lei, iar tichetele de c„l„torie gratuit„ se acord„ tuturor pensionarilor, dar numai o parte din ace∫tia le utilizeaz„. ™tiindu-se acest lucru, Ón bugetul de stat se acord„ o sum„ mult mai mic„ dec‚t valoarea tuturor tichetelor emise.

Fa˛„ de cele pe care vi le-am ar„tat, propunem plenului Senatului adoptarea raportului de respingere.

A∫ vrea s„ completez c„ aceast„ lege face parte din categoria celor ordinare, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul secretar de stat Mihai ™eitan. Microfonul nr. 8.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Guvernul sus˛ine raportul prezentat de Comisia economic„, industrii ∫i servicii. Ca atare, nu sus˛ine proiectul legislativ men˛ionat.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Pe cale de consecin˛„, proiectul de lege a fost respins. Trecem la punctul 9, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism, Ón subordinea Guvernului Rom‚niei.

Comisia economic„, industrii ∫i servicii. Ini˛iatorii sunt prezen˛i?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 Au fost anun˛a˛i, da?

Domnule pre∫edinte Claudiu T„n„sescu v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei economice, industrii ∫i servicii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de un raport al Comisiei economice, industrii ∫i servicii, referitor la propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism, Ón subordinea Guvernului Rom‚niei.

N-a∫ vrea s„ v„ re˛in foarte mult.

Au fost dezbateri Ón cadrul comisiei ∫i, fa˛„ de aspectele care s-au ar„tat acolo, comisia a considerat c„ nu este momentul potrivit pentru o nou„ organizare ∫i a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ Óntocmeasc„ raport de respingere.

Œn raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare, iar prima Camer„ sesizat„ este Senatul.

V„ mul˛umesc.

Doamna vicepre∫edinte Livia Sima, microfonul nr.10, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative pentru c„ Ón ˛„rile Uniunii Europene cu sector de turism dezvoltat domeniul este inclus Ón schema institu˛ional„ al„turi de alte sectoare sau ministere de sintez„.

Trecerea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism Ón subordinea Guvernului genereaz„ instabilitate institu˛ional„ ce duce la lipsa continuit„˛ii Ón derularea politicilor Ón turism pe termen mediu ∫i lung. V„ amintesc c„ institu˛ia a suferit peste 10 transform„ri organizatorice Ón perioada 1990—2005.

Œn perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i pentru absorb˛ia fondurilor structurale este necesar„ asigurarea stabilit„˛ii institu˛ionale.

Iat„ doar c‚teva argumente, domnilor senatori, pentru care Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Mul˛umesc.

™i eu mul˛umesc.

Noi ∫tiam c„ Guvernul e Ón plin„ restructurare, apropo de stabilitatea institu˛iilor.

V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt.

Domnul senator Pascu. Dup„ aceea, domnul senator Neagoe.

Microfonul nr. 3, v„ rog.

Domnule senator Pascu, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i-ar fi dorit ca activitatea de turism s„ nu apar˛in„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pentru c„ nu are nici o leg„tur„ cu acesta.

E adev„rat, Óns„, c„ va trebui o g‚ndire, eventual, ca turismul s„ treac„ Ónapoi, Ómpreun„ cu sportul, Óntr-un minister, o autoritate sau o agen˛ie, a∫a cum este acum,

care s„ se ocupe, Óntr-adev„r, de sport ∫i turism, care au leg„tur„, cu siguran˛„.

Mul˛umesc.

Domnul senator Otilian Neagoe, v„ rog, microfonul 3.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Este o propunere legislativ„ care vizeaz„, p‚n„ la urm„, relansarea turismului rom‚nesc, acordarea unei ∫anse acestui domeniu extrem de important pentru economia Rom‚niei. Din raportul Consiliului Mondial al Turismului de anul trecut, Rom‚nia este, la aceast„ or„, pe locul 162 Ón lume la venituri realizate Ón cadrul produsului intern brut. Tot dup„ acest raport, exist„ evalu„ri pozitive Ón leg„tur„ cu poten˛ialul de cre∫tere a turismului rom‚nesc. Suntem v„zu˛i ca o ˛ar„ cu mare poten˛ial ∫i, din acest punct de vedere, Rom‚nia este pe locul 4 Ón lume Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea turismului Ón urm„torii 10—15 ani.

De aceea, avem datoria s„ perfec˛ion„m sistemul de organizare a turismului. Institu˛ional, Óntr-adev„r, Ón ultimii 16 ani, a fost o anumit„ instabilitate, dar trebuie s„ d„m turismului un rol mai mare, trebuie s„-l punem de a∫a manier„ Óntr-o organizare institu˛ional„, Ónc‚t Óntregul Guvern s„-∫i asume un program na˛ional de relansare a turismului. At‚ta vreme c‚t turismul este organizat printr-un departament la Ministerul Transporturilor, ∫ansele de relansare sunt foarte mici.

Iat„, Spania realizeaz„ 36 de miliarde de euro din turism, Rom‚nia realizeaz„ sub 1 miliard de euro. P‚n„ ∫i Bulgaria ne-a dep„∫it, realiz‚nd 3 miliarde ∫i ceva de euro. Nu mai vorbim de Ungaria care realizeaz„ 6—7 miliarde de euro, Cehia vreo 9 miliarde de euro. Avem numai 200.000 de oameni care lucreaz„ Ón turism.

Trebuie s„ facem o ∫coal„ na˛ional„ de turism, trebuie, de asemenea, s„ preg„tim infrastructura, trebuie s„ preg„tim asisten˛a medical„, trebuie s„ preg„tim agrementul. Avem nevoie, iat„, de o Óntreag„ politic„ Ón acest sector al turismului. At‚ta vreme c‚t exist„ numai un departament, ∫i nu o institu˛ie care s„ fie subordonat„ direct Guvernului, ne Óndoim c„ vom Ónregistra salturi spectaculoase Ón turism.

Turismul rural este o ∫ans„ extraordinar„, de asemenea, pentru Rom‚nia. V„ reamintesc c„ Ón Austria, Ón zona Tirol, Ón anii ’70, acolo era o s„r„cie cumplit„. S-a dus prim-ministrul Bruno Kraisky, a v„zut acea zon„ ∫i a f„cut un program sus˛inut de Guvern pentru relansarea ∫i Óncurajarea turismului Ón zon„. Iat„ ce este Tirolul ast„zi ∫i c‚˛i bani d„ turismului!

Mul˛umesc foarte mult.

Mai sunt interven˛ii?

Domnul senator Valentin Dinescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 P‚n„ ajunge domnul senator Dinescu la microfon — microfonul 1, v„ rog —, fac apel la liderii de grup s„ convoace colegii senatori Ón sal„. Vom intra pe legi organice peste circa 5-10 minute.

Domnul senator Dinescu, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Œn dialectica lui Hegel se spunea, la un moment dat, c„, îde∫i 5 mameluci sunt mai puternici dec‚t 5 francezi, 10 mameluci sunt mai slabi dec‚t 10 francezi, pentru c„ intervine acel factor de organizare care este superior, al armatei franceze“.

Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ noi nu facem ast„zi dec‚t o evaluare superficial„ a faptului c„, desfiin˛‚nd Ministerul Turismului, ne-am l„udat, la vremea respectiv„, cu reducerea schemei Guvernului, prin reducerea num„rului de mini∫tri. Iat„ c„ pl„tim o poli˛„ mult prea mare acestui gest, pe care Ómi permit s„ Ól calific ca fiind precipitat, ∫i exemplele pe care le-a dat colegul Otilian Neagoe mai Ónainte mi se par a fi edificatoare. Nu putem ascunde acest fost minister Óntr-un conglomerat care se nume∫te Ministerul Transporturilor, pentru c„ acolo lucrurile sunt, de asemenea, prioritare ∫i ministrul transporturilor, Ón general, ar trebui s„ aib„ preocup„ri mult mai serioase dec‚t s„ evalueze turismul Ón Rom‚nia. Ini˛iativa legislativ„ creeaz„ — sigur, ea este perfectibil„ — o poten˛ial„ p‚rghie pentru dinamizarea turismului Ón Rom‚nia, dar un lucru este cert: c„ aprob„m aceast„ lege, c„ respingem aceast„ lege, trebuie s„ ne punem serios Óntrebarea ce ne facem cu turismul rom‚nesc ca surs„ important„ pentru venitul na˛ional.

De aceea, Grupul parlamentar al P.R.M. va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, iar Ón cazul Ón care va fi respins„, facem un apel c„tre Guvernul Rom‚niei s„ se aplece cu mai mult„ seriozitate asupra acestei probleme, pentru c„, Ón afar„ de faptul c„ turismul se poate constitui — repet — Óntr-o surs„ de venit, este vorba de un element deosebit pe care Ól avem la Óndem‚n„ pentru cre∫terea prestigiului Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Suntem Ón fa˛a unui raport de respingere. Voi supune votului dumneavoastr„ raportul de respingere al comisiei, sus˛inut de Guvern.

V„ rog s„ vota˛i.

Toat„ lumea s„ voteze acum.

Cu 34 de voturi pentru, 20 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, raportul de respingere nu a fost adoptat, pentru c„ nu avem jum„tate plus 1.

Deci voi supune votului dumneavoastr„ proiectul de lege.

V„ rog s„ vota˛i.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu avem cvorumul de lucru.

Rog secretarii s„ numere c‚˛i colegi sunt Ón sal„.

Sunt 63 de colegi Ón sal„, iar noi va trebui s„ abord„m legi organice.

Invit colegii senatori Ón sal„!

Relu„m votul.

Liste!

Domnul senator Ion Moraru, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul, microfonul 3.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog respectuos s„ atrage˛i aten˛ia reprezentan˛ilor Guvernului, care vin s„ sus˛in„ proiecte de acte normative, s„ nu mai dea indica˛ii senatorilor cum s„ voteze.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Puiu Ha∫otti, v„ rog, microfonul 2.

V„ prezint scuze, domnule pre∫edinte, stimate colege ∫i stima˛i colegi, pentru comportamentul greu de calificat al doamnei Ortansa Munteanu, care face subiectul acestei discu˛ii.

Mul˛umesc foarte mult.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Trecem la punctul urm„tor, punctul 10, propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 41/1994 privind organizarea, func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune.

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

Ini˛iatorul este? Nu este.

Din partea Guvernului, Maria Ciochin„, da? V„ rog s„ lua˛i loc.

Domnul vicepre∫edinte Dumitrescu, s„ ascult„m raportul Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ rog, microfonul 7.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Comisia a Óntocmit un raport de respingere, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i. Avem un aviz negativ de la Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, iar Camera Deputa˛ilor a respins aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

Mul˛umesc foarte mult.

Œnainte de a continua, repet, liderii de grup s„ invite senatorii Ón sal„.

Urm„torul punct.

Intr„m pe legi organice.

Doamna pre∫edinte Maria Ciochin„, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul, microfonul 8.

## **Doamna Maria Ciochin„** _— pre∫edintele Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune_ **:**

## Bun„ diminea˛a!

V„ mul˛umesc pentru faptul c„ m-a˛i invitat aici. Este o onoare pentru Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune s„ se afle Ón fa˛a Excelen˛elor Dumneavoastr„ pentru a-∫i prezenta punctul de vedere.

Œn ce ne prive∫te, suntem de acord cu punctul de vedere exprimat de Guvern ∫i sus˛inem respingerea acestui proiect de lege.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Mul˛umesc foarte mult.

Intr„m pe legi organice, stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Trecem la punctul 11, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune.

Un al treilea proiect de lege pe aceast„ tem„. Ini˛iatorul, domnul senator Mihai fi‚buleac. Pofti˛i. V„ ascult„m.

Microfonul 9, v„ rog, domnule senator Mihai fi‚buleac.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sigur c„ este dificil de sus˛inut un proiect atunci c‚nd prime∫te nega˛ie de peste tot, dup„ ce punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, s-a respins la Camera Deputa˛ilor ∫i, iat„, avem Ón fa˛„ ∫i un raport negativ al Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Senatului. Totu∫i, a∫ vrea s„ precizez doar dou„ chestiuni: Ón primul r‚nd, vreau s„ spun c„ nu am urm„rit, prin propunerea mea, dec‚t s„ elimin„m o tax„ special„ din prea multele taxe speciale pe care, Ónc„, le avem Ón ˛ar„, astfel Ónc‚t sistemul fiscal din Rom‚nia s„ devin„ c‚t mai eficient, mai ales c„ Ón sensul acesta este ∫i o prevedere obligatorie Ón Legea finan˛elor publice locale. Astfel, am crezut de cuviin˛„ c„ este normal ca o televiziune sau un post de radio public s„ se deosebeasc„ de un astfel de serviciu privat doar prin faptul c„ cel privat se finan˛eaz„, exclusiv, din surse proprii, iar cel public se finan˛eaz„, pe l‚ng„ sursele proprii, ∫i din resurse ale bugetului, dar nu ∫i din taxe

speciale. Mi s-a adus repro∫ul c„ vreau s„ las aceste servicii publice f„r„ bani, ceea ce nu este deloc adev„rat dac„ se recite∫te textul de propunere legislativ„ unde se spune foarte clar c„ se pot aloca fonduri de la bugetul de stat ∫i pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii specifice sau de dezvoltare ∫i doar celelalte cheltuieli se acoper„ din venituri proprii. De asemenea, s-a repro∫at c„ elimin‚nd aceast„ tax„ special„ s-ar aduce o ∫tirbire, s-ar determina o ∫tirbire a independen˛ei ∫i autonomiei acestor servicii publice. A∫ preciza c„ sunt ∫i alte institu˛ii Ón Rom‚nia care se finan˛eaz„ din bugetul de stat ∫i nu suport„, nicidecum, o ∫tirbire a autonomiei, ∫i a∫ enumera aici: Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi a Rom‚niei, Consiliul Concuren˛ei. Toate aceste entit„˛i au probabil nevoie de cel pu˛in at‚ta independen˛„ ∫i autonomie c‚t ∫i Televiziunea sau Radiodifuziunea Rom‚n„ ∫i, totu∫i, sunt finan˛ate exclusiv din bugetul ˛„rii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Da. Este o mic„ deosebire Óntre unele ∫i altele.

Domnul vicepre∫edinte Dumitrescu prezint„ raportul Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia a Óntocmit un raport de respingere, cu 6 voturi pentru ∫i o ab˛inere, f„r„ amendamente. Avem aviz negativ din partea Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, f„r„ amendamente, un aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, de asemenea, f„r„ amendamente. Camera Deputa˛ilor a respins aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte Maria Ciochin„, mi-e greu s„ cred c„ nu sunte˛i pentru respingere, dar, m„ rog... Microfonul 8.

## V„ mul˛umesc.

Am ascultat cu mult interes argumenta˛ia prezentat„ de colegul dumneavoastr„, domnul senator fi‚buleac, ∫i a∫ vrea s„ v„ m„rturisesc un lucru. Cu adev„rat, taxa pentru Societ„˛ile Publice de Radio ∫i Televiziune este o tax„ special„, dar este o tax„ special„ de solidaritate pentru cet„˛enii rom‚ni. Avem o misiune diferit„, o misiune despre care domnul senator Funar vorbea mai devreme, este o misiune special„ pe care societ„˛ile private de radio ∫i televiziune nu o pot duce la Óndeplinire. Avem datoria de a educa, de a informa, de a prezenta ∫i promova valorile culturii rom‚ne∫ti pentru Óntreaga na˛iune.

V„ mul˛umesc...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 ™i, de aceea, Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, Ómpreun„ cu Societatea Rom‚n„ de Televiziune solicit„ ∫i sus˛ine propunerea comisiei de specialitate ∫i a Guvernului de respingere a acestei legi, pentru c„ Ón Óntreaga Europ„ se discut„ despre un sistem mixt de finan˛are a societ„˛ilor publice de radio ∫i televiziune. Este vorba de o tax„ de solidaritate, pl„tit„ de to˛i cet„˛enii, ∫i de o sus˛inere din partea bugetului de stat, strict pe anumite componente tehnice, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón momentul de fa˛„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt, stima˛i colegi? Nu sunt.

Pe cale de consecin˛„, stima˛i colegi,

Trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2003 privind unele m„suri Ón vederea Ónt„ririi disciplinei financiare ∫i a cre∫terii eficien˛ei utiliz„rii fondurilor Ón sistemul sanitar, precum ∫i modificarea unor acte normative.

Invit colegii senatori Ón sal„. Legea are caracter organic.

Invit Comisia pentru s„n„tate public„.

Domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, v„ rog

s„ prezenta˛i proiectul de lege.

Microfonul 8.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceast„ ordonan˛„ stabile∫te modalit„˛ile concrete prin care s-au pl„tit cheltuielile angajate ∫i neachitate p‚n„ la data de 31 decembrie 2002 a sistemului sanitar. Totodat„, actul normativ reglementeaz„ recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale de Serviciu a Muncii Ón perioada 1950—1961. Pentru aceste motive, v„ rug„m s„ vota˛i favorabil raportul comisiei, de adoptare. V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege s-a bucurat de un raport favorabil. Legea are caracter organic, v„ reamintesc, iar procedura adopt„rii este pe prevederile constitu˛ionale din 1991, a∫a c„ aici suntem decizionali.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc.

Deci, repet Ónc„ o dat„, suntem pe legi organice, vom da pe toate legile organice, de acum Óncolo, ∫i pe ordinea de zi suplimentar„, votul final.

Stima˛i colegi,

Suntem Ón fa˛a unui raport favorabil, f„r„ amendamente. Deci Ón˛eleg c„ toate grupurile parlamentare au fost de acord. Pe cale de consecin˛„, voi supune votului dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Nu avem amendamente, deci ne-am pus de acord. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 73 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, proiectul de lege ∫i raportul au fost adoptate.

Trecem la punctul 13 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. De asemenea, lege organic„.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul pre∫edinte Aron.

Ini˛iatorul, Viorel Arion, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa mea legislativ„ vizeaz„ modificarea Legii nr. 19/2000 Ón a∫a fel Ónc‚t coresponden˛a dintre grupele de munc„ s„ fie astfel: grupa a III-a de munc„ s„ corespund„ cu condi˛ii normale de munc„; grupa a II-a de munc„ s„ corespund„ cu condi˛ii de munc„ deosebite ∫i grupa I s„ corespund„ cu condi˛ii de munc„ speciale.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Aron ne va prezenta raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deci comisia a examinat aceast„ propunere legislativ„ ∫i, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de respingere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Dan Sab„u s„ prezinte raportul Comisiei pentru s„n„tate public„. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unei legi organice.

Trecem la punctul 14 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Rog ini˛iatorii, cine prezint„?

Domnul senator Simionescu, microfonul 8. V„ ascult„m.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pe scurt, propunerea noastr„ legislativ„ vizeaz„ acordarea pentru mama care Óngrije∫te copilul p‚n„ la 2 ani, respectiv p‚n„ la 3 ani, dac„ este vorba de un copil cu handicap, a unei sume care s„ reprezinte procentul maxim din indemniza˛ia lunar„ ∫i salariul brut lunar, individual, inclusiv sporurile ∫i adaosurile, sau, dup„ caz, venitul asigurat care este constituit pe baza calculului contribu˛iei individuale de asigur„ri sociale.

Ideea pe care am sus˛inut-o prin aceast„ propunere legislativ„ este de a Óncuraja natalitatea ∫i modul Ón care mamele reu∫esc s„ aib„ suportul financiar necesar pentru a reu∫i s„ Óngrijeasc„ copiii pe care i-au n„scut ∫i s„ aib„ ∫i o familie care s„ poat„ s„-∫i permit„ acest lucru. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Aron Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn urma examin„rii acestui proiect de lege ∫i ˛in‚nd cont de punctul de vedere pe care l-a exprimat Guvernul, de reglement„rile legale Ón vigoare, comisia a hot„r‚t s„ adopte un raport de respingere.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Mihai ™eitan, microfonul 9.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Guvernul sus˛ine raportul comisiei, de respingere a acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ sunt ∫i alte interven˛ii, dezbateri generale? Da, v„ rog, microfonul 1, domnul senator Corodan Ioan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, va vota Ómpotriva raportului de respingere.

Noi consider„m c„ prin aceast„ propunere legislativ„ se vine Ón sprijinul mamelor, lucru care va duce, Ón primul r‚nd, la stimularea ∫i cre∫terea natalit„˛ii Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Alte interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu mai sunt.

Stima˛i colegi,

Voi supune votului dumneavoastr„ proiectul de lege propus de ini˛iatori. V„ rog s„ vota˛i. Rog toat„ lumea s„ voteze.

Cu 31 de voturi pentru, 46 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost respins.

Trecem la punctul 15 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind Ónlocuirea tichetelor de mas„ cu contravaloarea lor, prin virament pe carduri de mas„. Ini˛iatorii sunt.

V„ rog, cine este? Domnul deputat Petru C„lian, da? Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.

## **Domnul Petru C„lian** _— deputat_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Este un proiect de lege extrem de modern, care este Ón concordan˛„ cu Ónlocuirea sistemelor de pl„˛i. Œn Óntreaga Europ„ se lucreaz„ deja pe suport magnetic, dar, mai mult dec‚t at‚t, v-a∫ aduce c‚teva argumente Ón plus.

Œn primul r‚nd, Ón situa˛ia Ón care tichetele de mas„ ar fi Ónlocuite cu carduri personalizate, automat s-ar reduce comisioanele care, Ón prezent, Ón baza tichetelor de mas„, se cifreaz„ undeva, per total, la 17-18%. Acest lucru este dovedit. Poate fi ∫i Ón continuare dovedit cu documente, dar mai mult dec‚t at‚t, s-ar simplifica foarte mult inclusiv procedura de alocare a acestor sume, precum ∫i procedura de verificare din punct de vedere fiscal.

Ierta˛i-m„, dar mica mea parantez„ pe care eu doresc s„ o fac este c„ s„ nu uit„m c„ de la 1 ianuarie intr„m Ón Uniunea European„ ∫i nu este normal s„ mai avem pe ∫oseaua de centur„ persoane care s„ practice anumite servicii la compensare cu tichete de mas„.

Este o abera˛ie cu care nu mai putem merge Ónainte. Nu mai putem s„ ajungem Ón Europa cu asemenea fapte.

De aceea, v„ rog s„ accepta˛i acest proiect de lege, chiar dac„ are un raport de respingere.

Vreau s„ fac doar o simpl„ precizare, stima˛i colegi...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

V„ rog, lini∫te!

## **Domnul Petru C„lian:**

De∫i conducerea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ din Senat a solicitat Ón mod repetat, mai precis, de dou„ ori, prezen˛a unui ministru secretar de stat de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, acesta nu a ap„rut nici la ultima ∫edin˛„.

A∫adar, am avut un dialog numai cu c‚˛iva directori din acest minister, Óns„ am avut impresia la un moment dat mai degrab„ c„ ace∫ti directori sunt angaja˛i ai firmelor care tip„resc tichetele de mas„ ∫i care Óncaseaz„ comisioane serioase, legale. Œns„ noi vrem s„ simplific„m acest lucru ∫i vrem s„ fim mai aproape ∫i de interesul cet„˛eanului, trec‚nd la sistemul modern de pl„˛i.

A∫adar, a∫ solicita, Ón prima faz„, Ón calitate de ini˛iator, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru a putea aduce argumente ∫i a putea convinge Ministerul Muncii c„ proiectul este bun, viabil ∫i Ón concordan˛„ ∫i cu ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Europa. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

O singur„ precizare, domnule deputat. S„ nu uit„m c„ ∫i Ón Uniunea European„ serviciile sunt tot mai diversificate.

Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Aron Popa, pentru a prezenta raportul comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S„ ∫ti˛i c„ comisia a abordat cu foarte mult„ seriozitate aceast„ propunere legislativ„ venit„ din partea domnului deputat, de aceea ne-am Ónt‚lnit Ón dou„ ∫edin˛e succesive — pe 30 mai ∫i pe 6 iunie. La toate dezbaterile au participat reprezentan˛ii ministerului. Am cerut date suplimentare legate de influen˛ele care sunt pe buget, ce Ónseamn„ birocratizarea acestei activit„˛i ∫i Ón urma dezbaterilor ∫i a argumentelor aduse at‚t de ini˛iator, c‚t ∫i de Ministerul Muncii, ∫i cu foarte mult„ inteligen˛„, comisia a adoptat un raport de respingere pe care Ól supunem spre dezbatere plenului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Gheorghe Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Permite˛i-mi s„ pun o singur„ Óntrebare reprezentantului Guvernului pe aceast„ tem„.

C‚t cost„ Ón fiecare an — respectiv c‚t a costat anul trecut ∫i c‚t cost„ anul acesta — tip„rirea tichetelor de mas„?

Care dintre senatori au firme care tip„resc tichete de mas„ pentru rom‚ni?

Œn ceea ce prive∫te propunerea legislativ„, ideea este bun„, o sus˛in ∫i ea mi-a apar˛inut. Respectiv, la proiectul bugetului de stat pe acest an am avut un amendament viz‚nd eliminarea tichetelor de mas„. M„ bucur c„ domnul deputat C„lian a preluat aceast„ idee, a transpus-o Óntr-o propunere legislativ„ care este benefic„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, o precizare pe care vreau s„ o ∫ti˛i. Cardurile se Óncadreaz„ Ón sistemul bancar. Nu putem obliga b„ncile, care toate sunt private, s„ emit„ carduri.

Deci atunci legea ar trebui completat„ cu un Óntreg sistem mult mai complex...

V-am dat cuv‚ntul. V-am dat o precizare.

Da. V„ rog, mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Microfonul 3. Domnul Stoica ∫i, pe urm„, domnul R„doi.

## **Domnul Ilie Stoica:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i Ón opinia mea, ∫i Ón opinia Grupului conservator ini˛iativa legislativ„ este foarte bun„. Œn acest context noi o vom sus˛ine.

Nu facem r„u, eu zic c„ facem foarte bine, ∫i nu pentru noi, ci pentru popula˛ia care ne-a trimis Ón Parlament. Nu trebuie uitat c„, o dat„ sunt costuri cu tip„rirea acestor tichete, sunt costuri pentru v‚nzarea acestor tichete ∫i sunt costuri la decontare. Sunt 3 costuri suportate la urma-urmei de c„tre cineva.

De ce nu le-am elimina pe acestea ∫i s„ mergem pe metoda mult mai simpl„ a cardului?

™i, la carduri, nu sunt costuri?!

## **Domnul Ilie Stoica:**

La ce sunt costuri?

Sunt folosite Ón toat„ lumea. Tindem spre valori europene. Haide˛i s„ mergem acolo unde vrem s„ intr„m la 1 ianuarie 2007, la card.

Deci Grupul conservator sus˛ine acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

Domnul senator R„doi, dup„ care, domnul senator Str„til„.

## **Domnul Ovidiu R„doi:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu pot spune c„ este o propunere rea, dar la ceea ce nu s-a ˛inut cont a fost realitatea actual„. Deci a Ónlocui acum tichetele de mas„ cu acest virament prin carduri este imposibil.

S„ nu uit„m c‚te puncte alimentare sunt autorizate s„ primeasc„ la ora actual„ tichete de mas„ ∫i ce facem Ón ora∫ele mici sau chiar Ón comune, unde nu exist„ posibilitatea de operare.

Deci, Ón mod normal, propunerea nu este rea, referitor la tot felul de specula˛ii, comisioane ∫i a∫a mai departe. Mi-e greu s„ cred c„ cei care a∫teapt„ aceste tichete chiar ajung cu ele pe centur„. Acolo chiar mi s-a p„rut o exagerare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 Repet, problema este c„ nu putem aplica la ora actual„. Este bine, tindem spre retehnologizare, tindem spre modernizare. Deocamdat„ nu se poate. Din punct de vedere legal, dac„ vre˛i, la ora actual„ nu suntem Ón faza de a accepta o astfel de propunere.

V„ mul˛umesc.

Domnul Str„til„, microfonul 2.

## **Domnul ™erban Cezar Str„til„:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea totu∫i s„ fac dou„ preciz„ri referitoare la acest proiect de lege. Acele comisioane, acele costuri pentru tip„rirea tichetelor se suport„ din comisionul pe care fiecare firm„ care emite tichete de mas„ Ól percepe de la agentul economic sau institu˛ia care acord„ tichetele. Deci nu sunt bani de la buget.

Dar problema de fond care este reliefat„ de acest proiect de lege este dac„ se acord„ aceste tichete prin intermediul unor firme sau dac„ firmele, agen˛ii economici, respectiv institu˛iile pot opta pentru plata unei indemniza˛ii neimpozabile care s„ acopere contravaloarea acestor tichete. ™i, din acest punct de vedere, eu cred c„ ar trebui poate o alt„ ini˛iativ„ legislativ„, sau se poate modifica aceasta, care s„ lase libertatea at‚t institu˛iilor, c‚t ∫i agen˛ilor economici s„ opteze pentru unul din aceste sisteme.

Cine vrea s„ dea tichete, s„ dea tichete ∫i cine vrea s„ dea suma de bani aferent„ pe card sau prin alt„ form„ s„ fie liber s„ o fac„. Asta este opinia mea.

Cred Óns„ c„ Ón acest moment nu putem obliga pe cineva s„ dea numai prin virament contravaloarea tichetelor de mas„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Indiscutabil c„ tindem spre Uniunea European„ ∫i trebuie s„ ne moderniz„m. Din p„cate, avem mul˛i pa∫i de f„cut, sunt lucruri elementare care ne lipsesc. M„ rog, nu vreau s„ continuu. Am v„zut br„˛„ri electronice... chestii... aparate de filmat incendii… Noi nu avem ma∫in„ de stins incendiul ca lumea. Deci sunt multe chestii. Trebuie s„ le lu„m pe r‚nd.

Domnul Puskás, microfonul 2.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

## Distins Senat,

Cei care am fost Ón legislatura 1996—2000 ∫tim foarte bine cum am adoptat aceast„ lege privind tichetele de mas„ ∫i care a fost scopul. Dac„ nu s-a realizat exact scopul pe care ni l-am dorit, nu este vina Legislativului. Pentru c„ am spus c„ pentru aceste tichete de mas„ se vor da exclusiv alimente: nici b„uturi, nici ˛ig„ri, nici — a∫a cum a spus colegul — alte servicii, care se pot face ∫i cu cardul, dac„ este vorba.

Œn al doilea r‚nd, m„ mir„ un singur lucru. C‚nd vrem s„ trecem ceva prin ambele Camere ale Parlamentului, Óntotdeauna spunem c„ Uniunea European„... nu ∫tiu ce...

Nu! Nu ∫tiu nici o ˛ar„ din Uniunea European„ care ar fi impus cet„˛enilor cardul. Numai noi vrem Óntotdeauna s„ impunem ceva care ne convine ∫i spunem îUniunea European„“.

Nu este a∫a. Am fost Ón Finlanda acum dou„ s„pt„m‚ni. Nu mi-a acceptat cardul. A spus s„ schimb ∫i s„ pl„tesc cash la Hotelul îContinental“ de 5 stele din Helsinki.

Nu este chiar a∫a cum vrem s„ spunem noi popula˛iei, c„ Uniunea European„ ∫i cardul, ∫i nu ∫tiu ce...

Dar nu s-a impus niciodat„ ∫i acele comisioane, despre care se vorbe∫te aici, atunci vor merge la banc„, pentru c„ ∫i b„ncile solicit„ comisioane pentru carduri.

Deci nu este nicio noutate, trebuie s„ reintroducem pentru cine a f„cut aceast„ lege, s„ fie folosite aceste tichete pentru alimente. Sunt firme serioase care dau aceste alimente chiar angaja˛ilor Ón contul acestor bani, dar nu suntem de acord s„ schimb„m sensul legii respective.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Da.

Domnul senator Gheorghe Funar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu am pus o Óntrebare referitoare la costul tip„ririi acestora...

Nu, dar...

Numai o clip„, domnule pre∫edinte! Dac„ m-a˛i l„sa la microfon, ca s„ nu revin.

Este colegul nostru, domnul senator Verestóy, care ne poate spune c‚te milioane de euro Óncaseaz„ firma d‚nsului de la statul rom‚n c„ tip„re∫te aceste tichete de mas„. ( _Discu˛ii, rumoare, vocifer„ri, r‚sete.)_

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg, ave˛i timp la dispozi˛ie, repet, la declara˛ii politice, Óntreb„ri-interpel„ri. Nu discut„m azi tichetele de mas„. Discut„m introducerea cardului de mas„.

Pute˛i pune Óntreb„ri Guvernului lunea, c‚nd avem Óntreb„ri-interpel„ri pe aceast„ tem„, c‚te vre˛i dumneavoastr„, ∫i trebuie s„ vi se dea r„spuns. Domnul deputat C„lian, microfonul 8.

V„ mul˛umesc. Foarte, foarte pe scurt.

Introducerea cardurilor de mas„ va elimina specula ∫i, prin card de mas„ personalizat, vom putea cump„ra numai alimente, fiindc„ vor fi cititoare strict pe produse alimentare. Am elimina specula.

Mai mult dec‚t at‚t... Œn 30 de secunde, care este circuitul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 Societ„˛ile comerciale care comand„ tichete de mas„ pl„tesc un comision mediu de 12%. Cei care accept„ tichete de mas„, pl„tesc, de asemenea, la decontare Ón medie 10% comision. De ce at‚tea comisioane?

Nu mi se pare absolut deloc justificat acest lucru.

Repet. Vreau s„ conving Ministerul Muncii c„ am dreptate. Vreau s„ discut cu un ministru secretar de stat, tocmai de aceea v„ rog s„ propune˛i retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Am acest drept, Ón calitate de ini˛iator, domnule senator.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc.

## Domnule deputat,

Dup„ cum ∫ti˛i, avem o Constitu˛ie, avem ∫i un regulament ∫i avem un termen de aprobare tacit„, deci nu putem dep„∫i acest termen. Nu uita˛i, Óns„, c„ noi suntem prima Camer„ sesizat„. Dumneavoastr„ v„ duce˛i la Camera Deputa˛ilor, unde nu exist„ termen ∫i, Ón timpul acesta, discuta˛i cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei — domnul secretar de stat ™eitan este l‚ng„ dumneavoastr„ — ∫i l„muri˛i toat„ aceast„ ac˛iune. S-ar putea, Óns„, ∫i colegii s„ se exprime prin vot. Vom vedea.

Deci

-

- 57 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, deci a fost respins.

Va pleca la Camera Deputa˛ilor, Camer„ decizional„.

Trecem la punctul 16, propunerea legislativ„ pentru modificarea alineatului (6) al articolului 92 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, v„ rog.

Ini˛iatorul este? Nu.

A fost convocat, da?

Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Pascu Corneliu ne va prezenta raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„ ∫i, Ón urma dezbaterilor generale, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului de respingere.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul secretar de stat István To˝ke, microfonul 10.

## **Domnul To˝ke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Guvernul sus˛ine raportul de respingere prezentat de comisie ∫i nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sigur, ne este treaz„ Ón minte preocuparea multora de a aduce Ómbun„t„˛iri actelor normative, dar, Ón mod deosebit, acestui domeniu al fondului funciar.

Sigur, foarte multe ini˛iative interesante, altele f„r„ în“ Ón ele. Aceasta face parte din aceast„ categorie ∫i, chiar dac„ ea este Ónvelit„ Óntr-o dorin˛„ nobil„ de a ajuta o categorie de beneficiari, noi am socotit Ón comisie ∫i ne sus˛inem Ón plen c„ nu poate fi aprobat„ o asemenea ini˛iativ„.

Grupul P.S.D. va vota Ómpotriva acestei ini˛iative.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

Deci proiectul de lege a fost respins.

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul 17, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog.

Ini˛iatorii sunt? Nu sunt.

Domnul vicepre∫edinte ™erban Nicolae ne prezint„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, raport de respingere a acestei propuneri.

Œn fapt, a∫a cum rezult„ ∫i din textul raportului, ∫i din punctul de vedere exprimat de Guvern, de∫i ini˛iatorii au avut Ón vedere eliminarea incompatibilit„˛ilor pentru ale∫ii locali Ón raport de profesiile de medic veterinar ∫i medic, practic, prin aceast„ modificare, se poate elimina

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 incompatibilitatea dintre calitatea de ales local ∫i o serie Óntreag„ de profesii libere, inclusiv cele de avocat, notar ∫i a∫a mai departe.

Œn aceste condi˛ii, practic, s-ar produce o perturbare a modului Ón care s-a g‚ndit sistemul de incompatibilit„˛i Óntre func˛iile publice ∫i activit„˛ile private, motiv pentru care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a adoptat un raport de respingere.

Œn fapt, dac„ ini˛iatorii doresc, puteau adopta o modificare care s„ se refere strict la profesiile invocate Ón expunerea de motive.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Nu a Óndeplinit num„rul necesar, de lege organic„, pentru aprobarea raportului.

Proiectul de lege a fost respins.

Trecem la punctul 18, proiectul de Lege privind educa˛ia tinerilor supradota˛i, capabili de performan˛„ Ónalt„.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport. Doamna Pásztor Gabriella, v„ rog s„ sus˛ine˛i proiectul.

Microfonul 9, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Pásztor Gabriella** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnul senator Cuta∫ este ini˛iator.

Ca ini˛iator, da. Domnul senator Sabin Cuta∫.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul proiect legislativ reglementeaz„ constituirea traseelor curriculare diferen˛iate pentru tinerii supradota˛i, capabili de performan˛„ Ónalt„, Ón centre specializate publice sau private, Ón ∫coli de week-end, ∫coli de var„, programe de Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i prin alte metode formale sau informale.

Actualul proiect legislativ r„spunde Recomand„rii Consiliului Europei nr. 1.248/1994 privind educa˛ia tinerilor supradota˛i, conform c„reia tinerii supradota˛i vor beneficia de condi˛ii de Ónv„˛„m‚nt adecvate care s„ le permit„ s„-∫i valorifice integral posibilit„˛ile, at‚t Ón propriul lor interes, c‚t ∫i Ón interesul societ„˛ii.

Cred c„ nicio ˛ar„ nu-∫i poate irosi talentele, iar neidentificarea la timp a poten˛ialelor intelectuale ar reprezenta o mare pierdere Ón domeniul resurselor umane.

Politicile educa˛ionale trebuie s„ recunoasc„ ∫i s„ respecte diferen˛ele individuale, s„-∫i propun„ Ómbun„t„˛irea procedeelor de identificare, s„ sus˛in„ trasee curriculare flexibile ∫i stiluri de predare adecvate c„ii ∫i tehnicii de sus˛inere a dezvolt„rii tuturor tinerilor. Av‚nd Ón vedere c„ proiectul a fost aprobat Ón Camera Deputa˛ilor, c„ are un aviz favorabil la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i faptul c„ Guvernul mai are, Ónc„, ni∫te mici re˛ineri, Ón calitate de ini˛iator, c‚t ∫i de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Conservator, v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie, pentru c„ eu cred c„ se poate g„si modalitatea astfel Ónc‚t ∫i Guvernul s„ sus˛in„ aceast„ ini˛iativ„, care este absolut necesar„ Rom‚niei actuale.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi,

Suntem Ón fa˛a unui raport favorabil, este adev„rat, cu foarte multe amendamente, deci au fost corec˛ii substan˛iale f„cute la comisie, eu cred c„ solicitarea domnului Cuta∫ este una corect„.

Trecem la punctul 19, propunerea legislativ„ pentru completarea art. 10 alin. 4 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ rog, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport este aici.

Ini˛iatorii sunt prezen˛i? Nu sunt.

Au fost convoca˛i? Da.

Domnule vicepre∫edinte Cizmaru, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia are Ón vedere c„ propunerea are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area Ón fiecare an ∫colar a c‚te unei clase a V-a, cu elevi capabili de performan˛„, proveni˛i din mediul rural, ∫i acordarea acestora a unei burse ∫colare pentru acoperirea cheltuielilor de mas„ ∫i de cazare.

Raportul este de admitere, cu 4 amendamente.

A∫ vrea s„ dau citire unui punct suplimentar de la 4’, ∫i anume: îInspectoratele ∫colare jude˛ene selec˛ioneaz„ Ón fiecare an ∫colar c‚te 25 de elevi capabili de performan˛„, absolven˛i ai clasei a IV-a, proveni˛i din mediul rural, ale c„ror familii au venituri sub o treime din salariul minim pe economie pe membru de familie“.

Mai departe este cuprins„ ∫i varianta de acordare a bursei pentru hran„, cazare ∫i ce este necesar pentru acest lucru, cu observa˛ia c„, la nivel de comisie, s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 introdus ∫i un articol Ón care se prevede ca aplicarea acestei legi s„ se fac„ Óncep‚nd cu anul ∫colar 2007—2008.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, microfonul 9.

V„ rog, punctul de vedere.

Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, care vizeaz„, precum s-a spus, organizarea de c„tre fiecare inspectorat a unei clase de elevi capabili de performan˛„, proveni˛i din mediul rural ∫i din familii cu venituri reduse, deoarece implic„ cheltuieli Ón plus. Este vorba de 19,6 milioane lei pe an.

Am Ón˛eles c„ este vorba de anul ∫colar 2007—2008, dar respingerea Guvernului este bazat„ pe Constitu˛ie, c„ nicio cheltuial„ bugetar„ nu poate fi aprobat„ f„r„ stabilirea sursei de finan˛are, iar cheltuielile cu descentralizarea vor intra Ón sarcina autorit„˛ilor locale.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Œn˛eleg c„ toat„ suma este 190 miliarde lei.

Cred c„ este absolut inadmisibil„ o asemenea optic„. Stima˛i colegi, repet, de ∫ase ani, exist„ ini˛iativa unui jurnal din Ia∫i, îMonitorul“, acum este îZiarul de Ia∫i“, Inspectoratul ™colar din Ia∫i ∫i c‚˛iva oameni de bine proced„m Ón acest fel, ∫i s-a dorit ca aceast„ experien˛„ local„ s„ fie Ómbr„˛i∫at„ la nivel na˛ional.

Ce ar Ónsemna? Ce efort bugetar ar Ónsemna pentru Guvernul Rom‚niei? V„ rog s„ fi˛i aten˛i. Dac„ am face c‚te o clas„ de 25 de elevi Ón fiecare jude˛, am avea la nivelul celor 40 de jude˛e o mie de elevi. Œn opt ani comple˛i, din clasa a V-a ∫i p‚n„ Ón clasa a XII-a, am avea 8.000 de elevi. Bursa pentru un elev este de 70 de euro, ca s„-i asigure lui cazarea ∫i hrana, s„-l scoatem din mediul rural, de acolo, unde se poate pierde o minte s„n„toas„ ∫i o minte care va fi capabil„ s„ fac„ ceva pentru ˛ara asta.

Deci, stima˛i colegi, m„ adresez dumneavoastr„ celor de la majoritate. Nu da˛i curs solicit„rii Guvernului de a uita ∫i a omorÓ Ón anonimat ace∫ti copii care sunt supradota˛i ∫i nu pot, nu au fonduri pentru a urma o ∫coal„. Mul˛i dintre noi, de aici, am ajuns Ón Senatul Rom‚niei exact pentru c„ statul ne-a dat la timpul potrivit o burs„.

Haide˛i s„ oferim ∫i noi o ∫ans„ acestor copii! V„ mul˛umesc.

Da.

La bugetul Ónv„˛„m‚ntului? Domnul senator Solcanu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Ieri am dezb„tut Ón plenul Senatului un alt proiect de lege care viza educa˛ia ∫i care, de asemenea, a fost respins prin votul majorit„˛ii.

Nu sunt Óntre ini˛iatori, dar sunt membru al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport. Comisia a votat Ón unanimitate ∫i v-a Ónaintat un raport prin care, Ón esen˛„, prevede urm„torul lucru. ™i ideea a plecat de la Ia∫i, pentru c„ sunt pre∫edintele unei asocia˛ii îPro Ruralis“, care procedeaz„ astfel, ca asocia˛ie nonguvernamental„, de cinci ani de zile ∫i lu„m din mediul rural copii supradota˛i.

Prin fondurile atrase de la cet„˛eni, de la institu˛ii private, ∫colariz„m ace∫ti copii supradota˛i din mediul rural, care au ajuns acum Ón clasa a IX-a ∫i Ón clasa a X-a.

Ce se Ónt‚mpl„... V„ rog s„ observa˛i c„, Ón ultimii ani, din mediul rural, p„trund Ón Ónv„˛„m‚ntul superior doar 1%. Este o tragedie.

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón aceast„ formul„, nu va mai putea rezista. Fondul biologic cel mai s„n„tos se g„se∫te Ónc„ Ón mediul rural. Œn loc s„ venim, ca stat, ∫i s„ ne asum„m o r„spundere pentru viitorul acestor copii supradota˛i, dar care nu au posibilitatea material„ de a urma ∫i a termina o ∫coal„, deci, pentru beneficiul ˛„rii, o asemenea instruc˛ie, noi, ca minister, consider„m c„ cinci milioane de euro pe an este mult ∫i c„ nu are Guvernul at‚˛ia bani.

## V„ mul˛umesc.

Vreau s„ v„ amintesc c„ raportul favorabil este votat Ón unanimitate de c„tre to˛i membrii Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Domnul senator Funar.

V„ rog, domnul senator, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

Nu Ón˛elegem punctul de vedere al Guvernului care, pentru cineva care, Ón copil„rie, nu a fost supradotat, se str„duie∫te acum, dup„ ce a devenit superbogat jefuind ∫i patrimoniul cultural al Rom‚niei, s„-i dea 30 de milioane de euro — au Óncercat anul trecut, i-am blocat, Óncearc„ acum, Ói bloc„m ∫i acum —, dar Ón cazul acestor copii supradota˛i nu dore∫te Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„-i sus˛in„. G„sesc o explica˛ie logic„. Œn Guvern sunt supraboga˛i, dar nu au fost supradota˛i Ón privin˛a ∫colii.

Am o Óntrebare pentru distinsa reprezentant„ a Guvernului.

C‚t de s„raci trebuie s„ fie p„rin˛ii acestor copii ca s„ beneficieze de aceast„ burs„?

O a doua Óntrebare legat„ de, chipurile, lipsa resurselor financiare. Ni s-a adus un proiect de lege, l-am votat, a fost o propunere legislativ„ a U.D.M.R.-ului, s„ fie suportate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii toate deplas„rile elevilor Ón scopul de a Ónv„˛a Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate, nu s-a f„cut niciun calcul nici atunci, nici acum ∫i dac„ a∫ Óntreba c‚t cost„ nu poate s„-mi r„spund„ nimeni nici ast„zi.

™i atunci, pentru simple deplas„ri de la domiciliu la ∫coal„, nu s-a pus problema dac„ sunt bani. Aici, pentru 25 de copii supradota˛i din fiecare jude˛, nu e vina lor c„ p„rin˛ii sunt foarte s„raci, a ajutat actualul Guvern s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 tr„iasc„ bine… Nu Ón˛eleg aceast„ opozi˛ie a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i, dac„ v„ mai men˛ine˛i, o s„ m„ g‚ndesc ∫i o s„ propun premierului o schimbare a denumirii ministerului.

V„ mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte Cizmaru.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator David, microfonul 2.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este, Óntr-adev„r, o propunere care necesit„ o analiz„ atent„ ∫i propunerea Grupului Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-PD este de retrimitere la comisie, tocmai pentru a avea Ónc„ o discu˛ie cu reprezentan˛ii ministerului ∫i, eventual, ai Guvernului, de la Ministerul Finan˛elor, pe aceast„ problem„ legat„ de finan˛are.

De aceea, v„ rug„m s„ retrimitem aceast„ propunere din nou la comisie, pentru a o mai analiza Ónc„ o dat„ ∫i a g„si o solu˛ie favorabil„.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Puiu Ha∫otti, dup„ care domnul senator Sógor Csaba. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ propunere legislativ„ va fi votat„. Rug„mintea noastr„ este s„ ne l„sa˛i r„gaz o s„pt„m‚n„ pentru a convinge reprezentan˛ii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii c„ aceast„ propunere este bun„ ∫i trebuie votat„ de plenul Senatului.

Vrem ∫i noi, ∫i vrem s„ ne Ón˛elege˛i c„ am dori ca ∫i reprezentan˛ii Guvernului, pentru a fi o chestiune bine Ón˛eleas„ ∫i armonioas„, s„ fie de acord cu aceast„ propunere.

Œn cazul Ón care nu-i vom convinge, noi tot vom vota aceast„ propunere legislativ„.

Vrem Óns„ s„ ne l„sa˛i r„gazul s„-i convingem pe ace∫ti reprezentan˛i ai Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Sógor Csaba.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn comisie ∫i eu am sus˛inut acest proiect, Óns„ experien˛a noastr„ din Miercurea-Ciuc arat„ c„ ace∫ti copii de 10-11 ani degeaba sunt bine dota˛i, degeaba avem educatori ∫i educatoare care se ocup„ de ei, dup„ un timp, mai bine aleg familia ∫i casa p„rinteasc„ din mediul rural dec‚t aceast„ ∫coal„.

Deci ∫i eu a∫ fi pentru retrimiterea Ón comisie, ca s„ g„sim o solu˛ie favorabil„.

Aceasta este ∫i opinia Grupului parlamentar al U.D.M.R.

V„ mul˛umesc.

Eu cred c„ nu va fi mare lucru s„ convingem ministerul, pentru c„, de fapt, acum, acest lucru se Ónt‚mpl„. Œn ˛ar„, sunt ∫apte jude˛e unde se experimenteaz„ acest lucru.

An de an se Ónfiin˛eaz„ clasa a V-a cu copiii de la sate ∫i vreau s„ v„ spun c„ jude˛ul Bra∫ov este unul dintre aceste jude˛e unde, prin experimentare, s-a constatat c„ este un lucru foarte bun, deci este vorba doar de extindere, de la ∫apte, la restul jude˛elor ˛„rii. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

V„ propun, doamna secretar, s„ retrimitem la comisie. Dac„ sunte˛i de acord, v„ dau cuv‚ntul. De acord. Bine.

Ce v„ propun? S„ retrimitem la comisie.

Domnul Cizmaru, v„ rog s„ chema˛i pe domnul ministru H„rd„u la comisie, rog ∫i liderii de grup s„ se implice un pic aici pentru a discuta aceast„ problem„ ∫i eu cred c„ e mai bine dec‚t s„ lu„m br„˛„ri electronice pentru de˛inu˛i, Ón faza asta, s„ d„m bani, cinci milioane, la superdota˛i.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 84/1995, Legea Ónv„˛„m‚ntului, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege organic„.

Ini˛iatorii sunt? Nu sunt.

V„ rog, domnule vicepre∫edinte, s„ ne prezenta˛i raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 84/1995, Ón sensul ca sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt s„ fie organizat Ón clase ce nu pot fi formate din mai mult de 25 de elevi.

Comisia a analizat aceast„ propunere legislativ„ ∫i a adoptat un raport de respingere, av‚nd Ón vedere c„ exist„ Ón actuala legisla˛ie reglement„ri foarte clare din acest punct de vedere pe care am s„ Óncerc s„ vi le citesc.

Reglement„ri cu privire la efectivele de elevi sunt bine stabilite, dup„ cum urmeaz„:

— Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, forma˛iunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studii; grupa cuprinde, Ón medie, 15 pre∫colari, dar nu mai pu˛in de 10 ∫i nu mai mult de 20; clasa de Ónv„˛„m‚nt primar are, Ón medie, 20 de elevi, dar nu mai pu˛in de 10 ∫i nu mai mult de 20; ∫i a∫a mai departe. Adic„, lucrurile sunt reglementate din acest punct de vedere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, de acord cu raportul de respingere solicitat de comisie? Microfonul 9, v„ rog.

Guvernul nu sus˛ine adoptarea, deoarece limitarea efectivelor de elevi nu este benefic„, proiectul noii Legi a Ónv„˛„m‚ntului, care ∫ti˛i c„ este supus dezbaterii publice, preconizeaz„ grupe de pre∫colari la limita de v‚rsta p‚n„ la 3 ani, cu 10 copii, minim 5, maxim 15; grupa de pre∫colari de 3 ani, Ón medie, de 15 copii, minim 10, maxim 20; clasa primar„, clasa de gimnaziu ∫i tot a∫a.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 30 ∫i art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este aici.

ini˛iator ∫i prezenta˛i proiectul de lege. At‚t. Restul, comentariile le face˛i la declara˛ii politice, eventual. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Aceasta este propunerea noastr„ legislativ„ care vizeaz„ eliminarea discrimin„rii rom‚nilor Ón Rom‚nia.

Acum, prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor, se precizeaz„ c„, Ón cazul unui examen, la medii egale, se vor organiza examene de departajare.

Aceasta este propunerea noastr„. Dar ce prevede legisla˛ia actual„? Œn circumscrip˛iile instan˛elor ∫i parchetelor unde o minoritate na˛ional„ are o pondere de cel pu˛in 50% din num„rul total al locuitorilor, la medii egale au prioritate candida˛ii cunosc„tori ai limbii acelei minorit„˛i.

Deci un candidat rom‚n la examen, dac„ are aceea∫i medie cu un candidat care cunoa∫te limba maghiar„ ∫i este din Covasna sau Harghita, rom‚nul pierde concursul, c„ e Ón Rom‚nia.

Ca urmare, am venit Ómpreun„ cu al˛i colegi deputa˛i, din partea Partidului Rom‚nia Mare, din partea Partidului Conservator ∫i a Partidului Democrat ∫i am propus modificarea alin. 4 ∫i alin. 6 din art. 30 din Legea nr. 303/2004 Ón sensul c„ la medii egale se vor organiza examene de departajare la care particip„ candida˛ii care au optat pentru acela∫i post ∫i am propus eliminarea alin. 6.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte ™erban Nicolae pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog, ini˛iatorii.

Domnul senator Gheorghe Funar, lua˛i un loc l‚ng„ domnul ™erban Nicolae.

Microfonul 6.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Mi-e mai u∫or aici dec‚t Ón banca cealalt„ cu mul˛i udemeri∫ti.

## **Domnul Frunda György**

**:**

S„ nu ne jigneasc„, domnule pre∫edinte...

Nu e nici o jignire...

E bolnav psihic?!...

Domnul senator, v„ rog eu, nu este corect, nu este cinstit. Suntem la un proiect de lege, face˛i-v„ datoria de

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a adoptat un raport de respingere cu majoritate de voturi Ónsu∫indu-∫i punctul de vedere al Guvernului.

La acest proiect exist„ ∫i un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii, care a dat un aviz favorabil.

Œn dezbaterile la comisie, s-a pus problema legat„ de profesionalismul magistra˛ilor, ∫i nu de alte criterii, ∫i ini˛iatorii au dorit s„ sublinieze faptul c„, la medii egale, ceea ce trebuie s„ prevaleze trebuie s„ fie strict valoarea profesional„.

Criticii punctului de vedere al Guvernului au ar„tat c„ modul de organizare a instan˛elor noastre face ca acest criteriu de departajare s„ fie deosebit de flexibil ∫i s„ depind„ de o eviden˛„ permanent„ a na˛ionalit„˛ii locuitorilor anumitor zone.

Œn punctul de vedere al Guvernului s-a subliniat Óns„ c„ o astfel de modificare nu este necesar„, c„ nu contravine Constitu˛iei ∫i, Ón consecin˛„, Guvernul Rom‚niei nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a∫a cum am ar„tat, propune, cu majoritate de voturi, raport de respingere.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

Mul˛umesc foarte mult. Are cuv‚ntul doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Microfonul 9, v„ rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Œn primul r‚nd, dac„ am accepta ini˛iativa legislativ„ care prevede ca ace∫ti candida˛i s„ fie supu∫i unui nou examen, ar Ónsemna c„ noi Ónc„lc„m interesele legitime ale acestora, pentru c„ Ói supunem la un nou concurs Ón condi˛iile Ón care este foarte probabil s„ fie vorba de persoane cu medii foarte mari, Ón raport cu altele care poate au ob˛inut doar media minim„ de 7,00, de pild„, pentru a trece acest examen, sau unul cu media 9,50 s„ vin„ ∫i s„ mai treac„ prin calvarul unui nou concurs, care nu este foarte u∫or Ón domeniul magistraturii, dar ceea ce a∫ dori s„ subliniez...

Atunci primi˛i-i pe am‚ndoi la note egale ∫i a˛i terminat.

Nu, tocmai acest lucru vreau s„-l subliniez, pentru c„ totu∫i se poate ivi Ón practic„ ipoteza unor medii egale, atunci oferta noastr„ legislativ„ era pe criterii obiective de departajare.

Primul criteriu obiectiv de departajare Ónseamn„ locul unde Ó∫i desf„∫oar„ candidatul activitatea.

Prin aceasta urm„ream... ce anume?

Dac„ eu sunt din T‚rgu-Jiu, s„ m„ lase pe mine s„ stau acolo, pentru c„ statul ar cheltui bani s„-l aduc pe altul care a reu∫it ∫i ar trebui s„ Óncep s„-i dau plata chiriei. Pentru c„ trebuie s„-i pun la dispozi˛ie locuin˛„ de serviciu, prefer s„-l iau pe cel care deja are gata locuin˛„ ∫i s„ nu cheltui banii publici degeaba.

Œn ipoteza Ón care, totu∫i, ar fi doi candida˛i cu aceea∫i medie care, am‚ndoi, locuiesc Ón T‚rgu-Jiu, legea actual„ ofer„ un al doilea criteriu de departajare, ∫i anume, vechimea Ón magistratur„.

Este foarte pu˛in probabil ca, totu∫i, s„ se iveasc„ doi magistra˛i care am‚ndoi au 8 ani 3 luni ∫i 20 zile vechime Ón magistratur„, ca s„ ajung la ipoteza a treia de criteriu, ∫i anume cea a cunoa∫terii limbii minorit„˛ilor, iar aici, din nou, a fost o chestiune de justificare.

Œn ce sens? Œn m„sura Ón care, ∫i ∫tim foarte bine c„ practic a∫a se rezolv„ procesele, cunoa∫te judec„torul limba maghiar„, examenul se va desf„∫ura Ón aceast„ limb„, ∫i este o prevedere constitu˛ional„, atunci nu mai cheltuim bani pe traduc„tori, translatori autoriza˛i.

Acestea au fost ra˛ionamentele foarte deschise, criteriile sunt obiective, de∫i, repet„m, este foarte pu˛in probabil ca Ón practic„ s„ se iveasc„ aceast„ situa˛ie, pentru c„ le departajeaz„ celelalte dou„ criterii obiective. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Trecem la dezbateri generale.

Domnul Frunda György, dup„ care ™erban Nicolae. Microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga, dac„ e posibil, la dezbateri generale, a∫ dori s„ iau cuv‚ntul ultimul, pentru c„, probabil, vor fi ni∫te aspecte la care trebuie s„ r„spund.

V„ mul˛umesc anticipat.

Va fi complicat, pentru c„, oricum, ultimii vorbesc cei din partea comisiei, cei din partea Guvernului.

Eu dau cuv‚ntul dup„ cum se ridic„ m‚na. Domnul senator ™erban Nicolae, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Modificarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistra˛ilor a fost f„cut„ anul trecut prin pachetul de legi pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea, modificarea la care se refer„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, de aceea noi nu am avut prilejul s„ dezbatem o astfel de chestiune.

Œn reglementarea veche, Ón cazul mediei egale, criteriile care departajau candida˛ii la un post de magistrat erau Ón primul r‚nd titlul ∫tiin˛ific, respectiv doctoratul Ón drept, vechimea Ón magistratur„ la instan˛a sau la parchetul pentru care se opta.

Acestea erau criterii, spun eu, obiective ∫i care r„spundeau Ón primul r‚nd unei cerin˛e elementare, e vorba de magistra˛i, ∫i atunci cerin˛a elementar„ este cea a profesionalismului Ón domeniu.

V„ rog s„ observa˛i c„, prin textul intrat deja Ón vigoare prin pachetul asumat anul trecut, apar o serie Óntreag„ de chestiuni cel pu˛in discutabile ∫i care ar fi f„cut obiectul unei analize serioase, dac„ am fi avut ocazia s„ dezbatem Ón Parlament aceast„ chestiune.

Se spune: îau prioritate, Ón cazul mediilor egale candida˛ii cunosc„tori ai limbii acelei minorit„˛i“.

P„i, ierta˛i-m„, atunci, dac„ doamna secretar de stat vrea s„ elimine un examen suplimentar, cum se departajeaz„ cunosc„torii limbii acelei minorit„˛i dec‚t tot printr-un examen.

Eu pot s„ presupun, spre exemplu, c„ sunt cet„˛eni apar˛in‚nd unei minorit„˛i etnice care vorbesc rom‚ne∫te mai bine dec‚t cet„˛eni de etnie rom‚n„, cum, de asemenea, pot s„ presupun c„ exist„ cet„˛eni de na˛ionalitate rom‚n„ care cunosc limba unei minorit„˛i mai bine chiar dec‚t unii dintre reprezentan˛ii acelei minorit„˛i ∫i atunci se va ajunge tot la situa˛ia unui concurs Ón care s„ se stabileasc„ cine vorbe∫te mai bine limba acelei minorit„˛i. Deci va fi tot un concurs suplimentar, dar Ón loc s„ fie unul profesional, pe domeniul de specialitate, ca magistrat, ca judec„tor sau ca procuror, va fi un criteriu subiectiv al cunoa∫terii unei limbi a unei minorit„˛i.

Mai mult dec‚t at‚t, chestiunea folosirii limbii minorit„˛ii c„reia Ói apar˛in Ón justi˛ie este reglementat„ Ónc„ din Constitu˛ie, astfel Ónc‚t faptul c„ judec„torul sau procurorul de ∫edin˛„ cunoa∫te sau nu cunoa∫te Ón detaliu sau Ón nuan˛e limba unei minorit„˛i nu are nici un fel de relevan˛„, pentru c„ drepturile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale sunt ap„rate Ón procedura judiciar„ rom‚neasc„.

Mul˛umesc foarte mult.

Atrag aten˛ia liderilor de grup c„ la 12,00 vom Óncepe votul pe legile organice pe care le-am dezb„tut Ón cursul zilei de ieri.

Rog, mobiliza˛i domnii senatori s„ intre Ón sal„. V„ rog, dac„ mai sunt alte Ónscrieri la cuv‚nt? Domnul senator T„n„sescu, v„ rog.

Domnule Funar, sunte˛i ini˛iator ∫i ve˛i vorbi ultimul, conform prevederii regulamentului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„-mi exprim emo˛ia fa˛„ de doamna ministru, care se pl‚nge c„ ar fi o mare nenorocire dac„ Ói supunem la stres pe cei doi candida˛i care vorbesc limbi diferite.

Nu e niciun stres pentru ei, au venit la examen, l„sa˛i-i s„-i supunem unui control profesional, care s„ dovedeasc„, de fapt, cine este mai bun. E vorba, sigur, de sensibilitatea dumneavoastr„, de mila pe care o exprima˛i, dar eu spun c„ nu trebuie s„ o aduce˛i ca argument.

A˛i mai adus aici o explica˛ie legat„ de minorit„˛i, dar a˛i f„cut o referire la T‚rgu-Jiu ∫i acolo nu ∫tiu ce minorit„˛i sunt. Poate c„ trebuia s„ spune˛i un alt t‚rg, T‚rgu C„rbune∫ti, T‚rgu-Mure∫, T‚rgu...

A∫ vrea s„ ne reamintim to˛i c„ Ón Constitu˛ie, dac„ nu m„ Ón∫el, la art. 13, se specific„ ceva legat de modul Ón care toat„ lumea se exprim„ Ón limba rom‚n„. Deci, dac„ este a∫a, atunci ar fi bine s„ vedem de ce trebuie s„ ne chinuim s„ ne exprim„m Ón alte limbi.

Eu cred c„ obiectiv ar fi, ∫i Ón obiectivul nostru ar trebui s„ existe preg„tirea profesional„ sau, poate, a∫a cum vechea formulare Ón lege era cea care normaliza acest aspect, altfel Ónseamn„ c„ alunec„m spre o zon„ destul de periculoas„, zon„ care mereu se îamenajeaz„“ Ón ideea ca, totu∫i, rom‚nii, chiar ∫i acolo unde sunt majoritari, s„ ajung„ s„ devin„ minoritari.

Deci ar trebui s„ fim foarte aten˛i la argumentele aduse de antevorbitori ∫i s„ analiz„m bine acest articol. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Frunda, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„ spunem lucrurilor pe nume. Prevederea, a c„rei modificare se Óncearc„, Óncearc„ s„ Óncurajeze pe judec„torii ∫i procurorii stagiari care cunosc limbile minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia ∫i, Ón primul r‚nd, a minorit„˛ii maghiare.

Trebuie pus„ Óntrebarea dac„ o asemenea prevedere este important„, dac„ este benefic„ sau nu, actual„ sau nu.

Am Óntrebat-o pe doamna secretar de stat, dar din p„cate nu mi-a putut furniza date — mi-a spus c„ doar Consiliul Superior al Magistraturii are datele necesare —, s„ Óntreb„m c‚˛i judec„tori sunt Ón Rom‚nia la toate instan˛ele ∫i c‚˛i dintre ei sunt de na˛ionalitate maghiar„, s„ Óntreb„m c‚˛i procurori sunt Ón Rom‚nia ∫i c‚˛i din ei de na˛ionalitate maghiar„.

Ceea ce ∫tiu eu s„ v„ spun la ora actual„ este c„ la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie nu exist„ niciun judec„tor de na˛ionalitate maghiar„ sau care s„ cunoasc„ limba maghiar„.

Œn anii 1993—1994 au fost vreo patru ani doi judec„tori de na˛ionalitate maghiar„ care au plecat ∫i nu am reu∫it s„ aducem pe cineva Ón locul lor.

La Curtea Constitu˛ional„ este fostul nostru coleg, domnul Koszokar, la Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie nu avem niciun procuror de na˛ionalitate maghiar„.

Œn Consiliul Superior al Magistraturii nu avem niciun membru care s„ fie de na˛ionalitate maghiar„ sau de alt„ na˛ionalitate.

Situa˛ia este la fel Ón jude˛ul Mure∫. Œn jude˛ul Mure∫, unde 38% din popula˛ie este de na˛ionalitate maghiar„, la Curtea de Apel Mure∫ avem o singur„ judec„toare de na˛ionalitate maghiar„ ∫i Ón toat„ Procuratura de pe l‚ng„ Curtea de Apel, de pe l‚ng„ Tribunalul Mure∫, din cele 5 judec„torii ale jude˛ului, nu avem niciun singur judec„tor de na˛ionalitate maghiar„ sau care s„ cunoasc„ limba maghiar„.

Œn jude˛ele Harghita ∫i Covasna, num„rul judec„torilor ∫i al procurorilor de na˛ionalitate maghiar„ sau care s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 cunoasc„ limba maghiar„ este foarte mic ∫i nu ∫tiu limba maghiar„.

Pentru o justi˛ie dreapt„, pentru u∫urarea urm„ririi penale Ón cauzele penale, este normal ca judec„torul, procurorul, poli˛istul s„ cunoasc„ limbile minorit„˛ilor na˛ionale. Nu este numai interesul comunit„˛ii maghiare, al c„rei interes este, ∫i o spunem r„spicat ∫i dorim acest lucru, al unei justi˛ii corecte, operative, coerente, ai c„rei judec„tori s„ cunoasc„ ∫i limba maghiar„.

Pentru c„ ∫tiu limba oficial„, domnule Frunda.

... Ón care trebuie s„ mergem...

Domnule Frunda, pentru c„ ∫tiu limba oficial„ a ˛„rii, rom‚na. N-au nevoie.

Nu, domnule pre∫edinte. V„ rog, dac„ nu sunte˛i de acord cu mine, spune˛i-o ca ∫i coleg senator.

Nu v„ dau dreptate. Dumneavoastr„, ca pre∫edinte al Senatului, trebuie s„ ∫ti˛i c„ Rom‚nia a ratificat, ∫i este lege rom‚neasc„, Carta european„ a limbilor minoritare ∫i regionale, care permite expres folosirea limbii materne

Ón justi˛ie. Ei, atunci, cum suntem cu art. 13 din Constitu˛ie?

De aceea, domnilor colegi, Grupul nostru parlamentar nu va vota acest lucru ∫i v„ rog pe to˛i aceia care ave˛i o viziune european„, care vre˛i o Rom‚nie modern„ s„ vota˛i Ómpotriva acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Rog comisia, domnul senator ™erban Nicolae, microfonul nr. 7.

Numai prin drept la replic„ pute˛i...

Doar o foarte scurt„ precizare, mai pu˛in de un minut. Adres‚ndu-ni-se, domnul coleg a spus c„ nu este o discriminare faptul c„ se impune cunoa∫terea unei limbi a minorit„˛ii. Ba din contr„.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ ceea ce se face, ceea ce se propune este eliminarea discrimin„rii Ón caz de medii egale. Nu a Ómpiedicat cu absolut nimic pe niciun cet„˛ean rom‚n, indiferent de etnia din care face parte — pentru c„ nu trebuie s„ vorbim de o singur„ etnie c‚t„ vreme Ón Parlamentul Rom‚niei sunt reprezentate 19 — s„ p„trund„ Ón structurile justi˛iei, Ón structurile magistraturii. Cum facem acest lucru: prin accesul liber la instruc˛ie, prin accesul liber la concursurile pentru ocuparea posturilor, nu prin Óncurajare Ón caz de medii egale. De aceea am dorit s„ fac aceast„ precizare, pentru c„ distinsul coleg dinainte s-a adresat spun‚nd c„ este o discriminare dac„, Ón caz de medii egale, nu d„m un drept suplimentar cunosc„torului limbii unei minorit„˛i.

A∫ vrea s„ v„ spun c„, dac„ statistica pe care a prezentat-o domnul senator ar fi valabil„ ∫i Ón cazul altor minorit„˛i, atunci s„ ne Óntreb„m de ce nu avem judec„tori la Curtea Constitu˛ional„ de etnie rom„, de ce nu avem Ón justi˛ie ∫i parchete propor˛ional cu... reprezentan˛i ai acestei minorit„˛i. Nu aceasta este teoria ∫i nu etnia face profesionalismul. Pe mine m„ intereseaz„ s„ fie judec„tori ∫i procurori buni profesioni∫ti ∫i cinsti˛i, nu m„ intereseaz„ altceva.

™i, Óntr-adev„r, recunosc acest lucru...

Mul˛umesc, domnule senator ™erban.

... nu m„ preocup„ etnia colegilor. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator. Ini˛iatorul, domnul senator Funar. Microfonul nr. 6. v„ rog, foarte pe scurt.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Doamnelor ∫i domnilor senatori...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

Invit senatorii Ón sal„.

... reprezentantul U.D.M.R.-ului ne-a dat dreptate celor care am ini˛iat aceast„ propunere legislativ„. Domnia sa, cu argumentele pe care le-a prezentat, a c„utat s„ v„ conving„ c„ nu ∫tiin˛a, nu cuno∫tin˛ele candida˛ilor la examene conteaz„, ci limba matern„. Tot Domnia sa — nu-i pomenesc numele ca s„ nu-i dau drept la replic„ ∫i s„ ne r„peasc„ Ón continuare timpul, ca ∫i azi-diminea˛„, c‚nd a Óncercat s„ ne umileasc„ cu...

Stimate coleg, face˛i referiri strict la aceste probleme. V„ rog foarte mult.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog foarte mult!

Lege privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛e trecute Ón proprietatea statului.

V„ aten˛ionez c„ am avut un raport favorabil, f„r„ amendamente, reexaminare. A˛i fost de acord cu reexaminarea. Raport favorabil f„r„ amendamente, deci toat„ lumea a fost de acord.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3 din 2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Stima˛i colegi, avem, de asemenea, raport favorabil, f„r„ amendamente.

Distinsul nostru coleg ne-a spus Ón aceast„ sal„ c„ minoritatea num„rul unu Ón Rom‚nia este cea a ˛iganilor. Nici Ón textul de lege ∫i nici Ón propunerea noastr„ legislativ„, pe noi nu ne-a interesat etnia num„rul unu Ón Rom‚nia, ci ne-a interesat s„ se desf„∫oare concursurile cu respectarea legii, iar candida˛ii rom‚ni s„ nu fie discrimina˛i Ón Rom‚nia c„ nu cunosc limba ˛iganilor sau nu cunosc limba maghiar„ sau alte limbi ale minorit„˛ilor din localit„˛i.

Am convingerea, doamnelor ∫i domnilor senatori rom‚ni, c„ nu-i ve˛i dezavantaja prin votul dumneavoastr„ pe candida˛ii rom‚ni Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Invit colegii senatori...

Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unei legi organice.

Pe cale de consecin˛„, voi supune votului dumneavoastr„ proiectul de lege prezentat de ini˛iator.

V„ rog s„ vota˛i.

Proiectul de lege a Óntrunit numai 31 de voturi pentru, 47 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Am Ón˛eles c„ se solicit„ list„ pentru liderii de grup parlamentar.

Stima˛i colegi, am dep„∫it pu˛in ora 11,30.

Trecem la votul final pe proiectele de lege pe care leam discutat Ón cursul zilei de ieri. Deci vot final — vot pe raport ∫i vot pe lege.

Cu amendamente.

F„r„ amendamente.

Cu amendamente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Cu amendamente? Da, scuza˛i-m„. Ave˛i dreptate, a∫a am ∫i eu aici scris.

Deci

- 3 ab˛ineri, s-a adoptat proiectul de lege.

- List„ pentru liderii de grup parlamentar.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Na˛ional — Sec˛iunea I — Re˛ele de transport.

Raport favorabil, cu amendamente.

-

Trecem la proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area satelor Ciba, Foi ∫i Nicole∫ti, prin reorganizarea comunei Cr„ciune∫ti, jude˛ul Mure∫.

Raport favorabil, cu amendamente.

- ∫i dou„ ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind Ónfiin˛area satului Seuca, prin reorganizarea comunei G„ne∫ti, jude˛ul Mure∫. Raport favorabil, cu amendamente.

Vot final pe lege.

V„ rog s„ vota˛i.

S-a adoptat cu 74 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Vot final pe lege, v„ rog.

Rog, votul dumneavoastr„!

Cu 52 de voturi pentru, 21 de voturi Ómpotriv„, o singur„ ab˛inere, proiectul de lege a fost respins.

Liste pentru liderii de grup.

Trecem la punctul 7, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 351/2004 privind legea gazelor.

Raport de respingere.

De asemenea, lege organic„.

Proiectul de lege a fost respins.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Trecem la punctul 22, propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog. Domnul senator ™erban Nicolae.

Ini˛iatorii sunt prezen˛i? Nu sunt.

Domnule vicepre∫edinte ™erban Nicolae, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. V„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Propunerea legislativ„, Ónaintat„ de doi colegi deputa˛i din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, are ca principal„ inten˛ie asigurarea unui tratament egal pentru consilierii juridici similar la intrarea Ón magistratur„ cu cel al avoca˛ilor, Ón sensul ca ∫i consilierii juridici cu vechime Ón profesie de 10 ani s„ aib„ posibilitatea de a fi numi˛i, f„r„ concurs sau examen, Ón func˛ia de judec„tor sau procuror.

f n‚nd seama de punctul de vedere al Guvernului, avizul Consiliului Legislativ, care a detaliat o serie de aspecte, ca ∫i avizul nefavorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a adoptat un raport de respingere, cu motiva˛ia, Ón principal, sus˛inut„ ∫i de Guvern, c„ situa˛ia consilierilor juridici este diferit„ de cea a avoca˛ilor, care nu sunt angaja˛i ∫i nu pot fi angaja˛i, ci au exclusiv, ca mod de organizare, profesia liber„, Ón timp ce la consilierii juridici exist„ ∫i posibilitatea Óncadr„rii ∫i func˛ion„rii ca salariat Ón cadrul diverselor societ„˛i comerciale, institu˛ii ∫i a∫a mai departe.

De aceea, am propus raport de respingere.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Punctul de vedere al Guvernului este negativ ∫i se axeaz„ pe faptul c„, din larga categorie a profesiei de jurist, segmentul consilierilor juridici este singurul care niciodat„ nu trece prin filtrul unui concurs sau examen. Spre deosebire de avoca˛i, cu care se face compara˛ia, s„ nu uit„m c„ ace∫tia intr„ prin examen ∫i ca avoca˛i stagiari, dar, dup„ aceea, Ón lipsa absolvirii examenului de capacitate, ei nu sunt definitiva˛i pe post. Or, Ón aceste condi˛ii, s„ accept„m atunci c‚nd, Óntr-adev„r, pentru judec„tor ∫i procuror se cere un profesionalism neÓndoielnic, s„ se intre Ón acest sistem f„r„ niciun examen, atunci c‚nd pe judec„tori ∫i procurori Ói supunem unui examen la intrarea Ón Institutul Na˛ional pentru Magistratur„, unui alt examen la absolvirea acestuia, unui nou examen pentru drept de semn„tur„ ∫i un al 4-lea examen pentru examenul de capacitate, m„ Óndoiesc c„ un consilier juridic, care nu a dat ∫i nu a sus˛inut niciun examen, ar putea s„ devin„ magistrat, pur ∫i simplu.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Dezbateri generale sunt? Nu sunt. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Punctul 23, propunere legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciar„.

V„ rog, ini˛iatorii sunt?

Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 8.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Un grup de senatori ∫i deputa˛i ai Partidului Rom‚nia Mare vine Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o propunere legislativ„ a∫teptat„ de to˛i rom‚nii din 1990 Óncoace, respectiv, noi propunem s„ fie modificat Capitolul 1 din Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judec„toreasc„, la atribu˛iile Ministerului Public, art. 60, care s„ fie completat cu un alin. i[1] ), cu urm„torul cuprins: îSe autosesizeaz„ pentru toate cazurile de corup˛ie semnalate Ón mass-media“.

A∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, din 1990 p‚n„ Ón prezent ∫i, probabil, Ón viitorul apropiat, mass-media a semnalat numeroase cazuri de corup˛ie. At‚t presa central„, c‚t ∫i presa local„, mai ales s„pt„m‚nalul îRom‚nia Mare“, de la Ónfiin˛area lui ∫i p‚n„ Ón prezent, îTricolorul“, îJurnalul Na˛ional“, îLibertatea“, îG‚ndul“, îAdev„rul“, îCotidianul“, îAverea“ ∫i multe alte publica˛ii centrale ∫i locale semnaleaz„, Ón mod curent, cazuri de corup˛ie. Opinia public„ afl„, inclusiv unele sunt mediatizate la televiziune, la radio, afl„ despre ele, dar Parchetul nu afl„ sau nu vrea s„ afle sau nu se autosesizeaz„.

A∫ vrea s„ v„ informez c„, anul trecut, m-am adresat Parchetului ∫i, zilnic, le-am trimis articole din pres„, dar nici Ón aceast„ situa˛ie nu au dorit s„ ia act de ele ∫i s„ cerceteze aceste cazuri de corup˛ie.

Av‚nd Ón vedere obiectivul Guvernului de toleran˛„ zero fa˛„ de actele de corup˛ie, ini˛iatorii caut„ s„ sprijine ∫i Guvernul, dar mai ales Parchetul s„-∫i fac„ datoria ∫i s„ lupte Ómpotriva corup˛iei, lu‚nd act ∫i deschiz‚nd dosare de cercetare penal„ pentru toate cazurile care sunt semnalate Ón pres„. Este una dintre modalit„˛ile prin care putem s„ ac˛ion„m eficace Ómpotriva Ónc„lc„rilor de lege, dar mai ales Ómpotriva corup˛iei.

Am convingerea, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ ve˛i sus˛ine aceast„ propunere legislativ„ a P.R.M. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte ™erban Nicolae ne prezint„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a propus un raport de respingere, av‚nd Ón vedere mai ales avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Œn fapt, ∫i Ón acest aviz, dar ∫i Ón raportul pe care dumneavoastr„ Ól ave˛i Ón fa˛„, se arat„ c„ atribu˛iile Ministerului Public sunt reglementate, f„r„ a particulariza aceste atribu˛ii Ón func˛ie de categoriile de infrac˛iuni.

Pe de alt„ parte, s-a spus c„ o astfel de procedur„ nu ar trebui aplicat„ numai infrac˛iunilor de corup˛ie, ci ea ar trebui s„ se extind„ la toate infrac˛iunile. Œn plus fa˛„ de asta, Óns„, se arat„ c„, potrivit Codului de procedur„ penal„, organul de urm„rire penal„ este sesizat prin pl‚ngere ori denun˛ sau se sesizeaz„ din oficiu c‚nd afl„, pe orice cale, c„ s-a s„v‚r∫it o infrac˛iune.

Din acest punct de vedere rezult„, practic, c„ organul de cercetare penal„ se poate autosesiza f„r„ o suplimentare de atribu˛ii Ón acest sens, pe cale legislativ„. Este adev„rat, Óns„, c„, Ón asemenea condi˛ii, este nevoie ∫i de o respingere a celui care face afirma˛ia, indiferent dac„ o face prin intermediul presei sau pe alt„ cale.

Din acest punct de vedere, Ónsu∫indu-∫i punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri propune un raport de respingere a proiectului de lege, cu precizarea, Óns„, c„ o asemenea reglementare se reg„se∫te Ón interpretarea Codului de procedur„ penal„, Ón forma actual„.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 10.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Av‚nd Ón vedere c„ s-au prezentat aspectele esen˛iale prin raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ceea ce a∫ mai dori s„ adaug, Óntr-adev„r, Legea nr. 304 din 2004, fiind vorba de o lege organic„, stabilind, de fapt, atribu˛ii ∫i competen˛e generice, iar ini˛iativa legislativ„ se refer„ la o chestiune strict procedural„, ea Ó∫i g„se∫te reglementarea nu numai Ón art. 221 din Codul de procedur„ penal„, dar avem legile speciale Ón domeniul corup˛iei, care au o mult mai larg„ cuprindere a modurilor Ón care pot fi sesizate organele de urm„rire penal„ cu privire la aceste infrac˛iuni — ∫i aici a∫ face trimitere ∫i la sesiz„rile din partea O.N.G.-urilor, care sunt numeroase ∫i unele sunt axate pe acestea, pentru c„ avem ∫i un Centru de Resurse Anticorup˛ie Ón Justi˛ie. Or, Ón aceste situa˛ii, noi consider„m c„ fie s-ar interpreta limitat, c„ numai cele din pres„ ar trebui s„ le lu„m, pentru c„ este o lege de organizare general„, ceea ce nu ar fi benefic, fie constat„m c„ este o suprapunere cu ceea ce prevede Codul de procedur„ penal„ ∫i legile organice, MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006

Legea nr. 78/2000, care este, prin excelen˛„, cea pentru combaterea corup˛iei.

Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii, v„ rog... Nu sunt. Domnul senator Valentin Dinescu, scuza˛i-m„, v„ rog. Sunte˛i prea Ón margine, v„ v„d greu. Microfonul 1.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## Domnule pre∫edinte,

V„ dau o veste bun„: am Ónceput s„ m„ obi∫nuiesc cu faptul c„ m„ ignora˛i.

Este o glum„, apropo de marginalizare... Domnule pre∫edinte...

V„ rog.

Dac„ o s„ observa˛i at‚t din argumenta˛ia furnizat„ de Consiliul Superior al Magistraturii, c‚t ∫i din cea venit„ din partea Ministerului Justi˛iei, cu scuzele de rigoare, este un soi de Ónv‚rtire a c‚inelui Ón jurul cozii, pentru c„ ini˛iativa legislativ„ spune clar: îobliga˛ia Parchetului de a se autosesiza ∫i la cazurile de corup˛ie care vin din pres„“. Or, invocarea Codului de procedur„ civil„, potrivit c„ruia Parchetul se autosesizeaz„ ori de c‚te ori este s„v‚r∫it„ o infrac˛iune, este, dac„ vre˛i, o g„selni˛„ care, din p„cate, a sc„pat juri∫tilor. Parchetul nu poate s„ se pronun˛e dac„ s-a s„v‚r∫it o infrac˛iune dec‚t Ón momentul Ón care Óncheie rechizitoriul, ∫i nu la Ónceputul sesiz„rii. Dar, Ón sf‚r∫it...

Noi consider„m c„, f„r„ a politiza prea mult aceast„ discu˛ie, am vorbit suficient de mult timp, timp de 17 ani, despre lupta Ómpotriva corup˛iei. Vreau s„ aduc la cuno∫tin˛„ colegilor care formeaz„ structura de rezisten˛„ a actualului arc guvernamental c„ au trecut deja doi ani ∫i nu a fost nimeni judecat ∫i condamnat, ∫i aceasta tocmai din cauza faptului c„, Ón foarte multe situa˛ii, am am‚nat de azi pe m‚ine ni∫te decizii pe care, Ón mod normal, institu˛iile abilitate ar fi trebuit s„ le ia la vremea respectiv„.

Noi vom sus˛ine acest punct de vedere ∫i, dac„ se impune, vom sus˛ine, eventual, ∫i o solicitare de m„rire a num„rului procurorilor.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Liste pentru liderii de grup.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Ast„zi este joi, suntem Ón fa˛a unor legi organice, este ora 12,55, am Ónceput programul la ora 10,00.

V„ propun prelungirea programului cu o jum„tate de or„.

V„ propun... ™tiu c„ a˛i fost prezen˛i, dar asta este...

Nu v„ pedepsesc, dar v„ cer s„ fim mai eficien˛i. Nu dori˛i, nu vota˛i. Singura rug„minte este s„ fim mai eficien˛i. V„ propun numai cu jum„tate de or„ prelungirea programului, nu mai mult, ca s„ pleca˛i la avion.

Deci

- V„ mul˛umesc pentru accept.

Speram s„ fie toat„ lumea de acord.

Trecem la punctul 24 de pe ordinea de zi, propunere legislativ„ pentru completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale. Este p„cat c„ avem Ónc„, juridice, dou„ proiecte de lege.

Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog.

Domnul senator Dinescu...

Ini˛iatorul, domnul senator ™erban Nicolae, ave˛i cuv‚ntul.

- Microfonul 8.

Pe scurt, v„ rog, ca s„ c‚∫tig„m timp.

## Domnule pre∫edinte,

Oric‚t a∫ Óncerca s„ prezint pe scurt, consider c„ o propunere care modific„ Legea Cur˛ii Constitu˛ionale are nevoie, totu∫i, de c‚teva elemente esen˛iale pentru a fi Ón˛eleas„ Ón inten˛ia pe care eu am avut-o Ón vedere atunci c‚nd am lansat acest proiect. Œn fapt, propunerea legislativ„ vizeaz„ dou„ aspecte: este vorba de consacrarea Cur˛ii Constitu˛ionale ca unic„ autoritate care d„ interpretarea oficial„ a textelor constitu˛ionale ∫i a doua propunere este cea care se refer„ la eliminarea unor posibile conflicte de interese Óntre judec„torii Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i problemele supuse dezbaterii acestei instan˛e. Potrivit Constitu˛iei Rom‚niei, Curtea Constitu˛ional„ este garantul suprema˛iei Constitu˛iei. Aceast„ atribu˛ie, din p„cate, pe reglement„rile actuale din Legea de organizare ∫i func˛ionare a Cur˛ii Constitu˛ionale, nu are o consacrare care s„ dea un rol activ, un rol important, un rol preponderent Cur˛ii Constitu˛ionale. Curtea Constitu˛ional„ se pronun˛„ printr-o procedur„ reactiv„, pe calea controlului constitu˛ionalit„˛ii legilor. Controlul constitu˛ionalit„˛ii limiteaz„ atribu˛iile de interpretare a Constitu˛iei ∫i de garantare a suprema˛iei dispozi˛iilor sale strict la proiectul de lege supus dezbaterii ∫i la verificarea conformit„˛ii constitu˛ionale a acestuia fie Ónainte de promulgare, fie pe cale de excep˛ie, la instan˛ele de judecat„.

De aceea, ceea ce v„ propun, ∫i-mi pare r„u c„ la Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 nu am g„sit sus˛inerea necesar„ ∫i aceast„ parte a fost eliminat„ din text, este ca, Óntr-adev„r, Curtea Constitu˛ional„ s„ fie garantul suprema˛iei dispozi˛iilor constitu˛ionale, Ón propunerea de text îpre∫edintele Rom‚niei, pre∫edin˛ii celor dou„ Camere, prim-ministrul, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i de Justi˛ie, Avocatul Poporului, precum ∫i un num„r de 25 de senatori sau 50 de deputa˛i pot solicita Cur˛ii Constitu˛ionale o decizie de interpretare a textelor constitu˛ionale“.

O astfel de decizie, de∫i aparent ar putea s„ sufoce Curtea Constitu˛ional„, Ón realitate o va degreva de cereri ulterioare. Nu este mai pu˛in important faptul c„ mi-am dorit ca ∫i Constitu˛ia Rom‚niei s„ fie mai accesibil„ ∫i mai pe Ón˛elesul cet„˛enilor Rom‚niei. Œn condi˛iile Ón care Curtea Constitu˛ional„ va da interpretarea textelor constitu˛ionale cu votul a dou„ treimi, deci, cu for˛„ de impunere Ón societate, Constitu˛ia Rom‚niei va fi mult mai accesibil„ tuturor cet„˛enilor. Nu v„ ascund faptul, l-am expus ∫i Ón expunerea de motive, c„ ceea ce a determinat o astfel de propunere a fost dat de acea dezbatere Óntre speciali∫ti, de anul trecut, atunci c‚nd s-a pus problema dac„ judec„torii sau procurorii care sunt membri ai C.S.M. trebuie sau nu s„-∫i Ónceteze activitatea de judec„tori. Poate o s„ v„ surprind„ s„ v„ spun c„ pozi˛ia doamnei ministru Macovei, care considera c„ interpretarea Constitu˛iei spune c„ îmembrii C.S.M. nu pot fi Ón acela∫i timp ∫i judec„tori, ∫i procurori“ nu este, fundamental, gre∫it„. Am considerat atunci, consider ∫i acum ∫i a∫a a considerat ∫i Curtea Constitu˛ional„, c„ judec„torii ∫i procurorii pot s„ fie, Ón acela∫i timp, ∫i membri ai C.S.M., tocmai ca o garan˛ie a faptului c„ C.S.M.-ul este alc„tuit, Óntre altele, din 9 judec„tori ∫i 5 procurori afla˛i Ón func˛ie.

Poate Óncerca˛i s„ scurta˛i.

... vor putea s„ verifice conformitatea constitu˛ional„ a propunerii pe care o fac, verific‚nd Ónainte dac„ s-a pronun˛at Curtea Constitu˛ional„ cu privire la interpretarea corect„ a unor texte din Constitu˛ie, inclusiv Ón ceea ce prive∫te caracterul de lege organic„ sau de lege ordinar„, inclusiv Ón ceea ce prive∫te competen˛a decizional„ sau de prim„ Camer„ Óntre cele dou„ Camere ale Parlamentului. Nu exist„ niciun fel — ∫i am discutat cu

colegi din toate grupurile parlamentare ∫i to˛i au fost de acord —, de substrat politic Ón aceast„ propunere, nu exist„ niciun fel de decizie care s„ fie influen˛at„ de apartenen˛a la arcul puterii sau la opozi˛ie, c„ nu exist„ niciun fel de raportare la ideologia politic„ a fiec„rui grup parlamentar. De aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord cu propunerea pe care v-am f„cut-o, Ón integralitatea sa, adopt‚nd ∫i textele care au fost eliminate cu prilejul dezbaterii la Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu precizarea c„ atunci s-a dat un vot recunoscut de colegi, mai degrab„ politic, ∫i cu o majoritate foarte fragil„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul secretar Valentin Dinescu ne prezint„ raportul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn ∫edin˛a din 6 iunie, Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere propunerea legislativ„ ∫i a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa care face parte integrant„ din prezentul raport. Ini˛iativa legislativ„ completeaz„ Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón sensul instituirii unei noi atribu˛ii pentru Curte, de a emite decizii, de interpretare oficial„ a textelor constitu˛ionale, precum ∫i a obliga˛iei pentru judec„torii Cur˛ii de a nu participa la niciuna dintre procedurile de adoptare a actelor Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón cazul Ón care sesizarea a fost formulat„ de so˛ sau rude, ori afini p‚n„ la gradul IV inclusiv, respectiv, Ón cazul Ón care o vizeaz„ pe una din aceste persoane.

Cu privire la amendamentul adoptat de comisie, s-a votat, cu majoritate de voturi, ca judec„torul s„ nu participe la niciuna din procedurile de adoptare a actelor Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón cazul Ón care sesizarea a fost formulat„ de so˛ sau rude, ori afini p‚n„ la gradul IV inclusiv, respectiv Ón cazul Ón care vizeaz„ una din aceste persoane, se consider„ c„ acesta poate fi primit deoarece vizeaz„ neparticiparea judec„torului Ón Ómprejur„rile men˛ionate, ∫i nu o ab˛inere de la vot. La dezbateri a participat ∫i domnul Ioan Vida, pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale, care a sus˛inut respingerea proiectului de lege.

Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 10.

## Distins Senat,

Cu privire la acea parte din propunere care vizeaz„ interpretarea textelor constitu˛ionale, punctul de vedere exprimat a fost unul negativ, nu pentru c„ din situa˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/15.IX.2006 expus„, Ón concret, cu privire la incompatibilitatea dintre statutul de membru Ón C.S.M. ∫i de judec„tor ∫i procuror nu ar fi o problem„ esen˛ial„ de solu˛ionat, dar ea, dac„ apare Ón practic„, poate fi analizat„ de c„tre Curtea Constitu˛ional„, prin modurile de sesizare prev„zute de lege ∫i atunci se poate pronun˛a. Dar s-a Óntrev„zut corect riscul c„ dac„ d„m peste prevederile art. 146 care stabilesc obiectul de reglementare de c„tre Constitu˛ie a Cur˛ii Constitu˛ionale, s„ nu ajungem la o rescriere a textelor constitu˛ionale ∫i s„ excedem ceea ce s-a dorit s„ fie Curtea Constitu˛ional„, respectiv constitu˛ionalitatea actelor normative Ón raport cu dispozi˛iile constitu˛ionale. Œn schimb, Ón ce prive∫te ini˛iativa care ar viza neparticiparea acelor persoane care sunt Ón∫iruite Ón text, de so˛i, rude p‚n„ la gradul IV inclusiv, afini, apreciem c„ este una corect„ dac„ ne uit„m Ón toat„ legisla˛ia noastr„, din perspectiva defini˛iei conflictului de interese. ™i atunci, o neparticipare apreciem c„ rezolv„ aceast„ problem„ de obiectivitate Ón adoptarea deciziilor.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnul senator Frunda.

## V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Propun, Ón numele grupului, retrimiterea proiectului de lege la Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Este o problem„ cu importan˛„ deosebit„, cu efecte care trebuie prev„zute. Dac„ se accept„ prima parte a prevederii, atunci Curtea Constitu˛ional„ va fi cea care va controla ∫i constitu˛ionalitatea legilor Ónainte de 1989, ceea ce, la ora actual„, se face de instan˛ele care judec„ cauzele. Trebuie s„ facem o inventariere a acestui lucru, dac„ este bine sau nu. Cu partea a doua este de acord toat„ lumea. De aceea — nu s-au f„cut, dup„ p„rerea mea, investiga˛ii suficiente pentru proiectarea Ón viitor a legii — propunem retrimiterea la comisie ∫i vom cere ∫i... la Comisia pentru drepturile omului pentru avizarea acestui proiect.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator ™erban Nicolae, ini˛iatorul. Microfonul 8.

## Domnule pre∫edinte,

Eu sunt de acord ∫i, a∫a cum am spus ∫i atunci c‚nd am prezentat proiectul de lege, ceea ce-mi doresc eu este ca to˛i colegii s„ aib„ posibilitatea s„ participe la o astfel de dezbatere, s„ aprofundeze propunerea pe care am f„cut-o ∫i s„ o sus˛in„ Ón m„sura Ón care sunt de acord cu cele propuse de mine.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Trecem la punctul 25 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.

Ini˛iatorul este? Nu este.

Œl rog pe domnul vicepre∫edinte ™erban Nicolae s„ ne prezinte raportul.

Foarte pe scurt, domnule senator ™erban.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ceea ce se propune prin acest proiect este ca acele persoane care candideaz„ pentru o func˛ie de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, nu numai s„ nu fi f„cut parte dintr-un partid politic, dar nici s„ nu se afle Ón rela˛ii de rudenie de gradul I, Ón linie dreapt„, de gradul II, prin linie colateral„, rela˛iile so˛-so˛ie, ginere-nor„ cu persoane care au f„cut parte, Ón ultimii 5 ani, din conducerile na˛ionale ale partidelor politice.

O astfel de prevedere este nu numai excesiv„, dar este ∫i neconstitu˛ional„. Al doilea text din propunere vizeaz„ reducerea vechimii Ón profesiile juridice, de la 18 ani la 12 ani. Fac aceast„ precizare, pentru c„ vechimea de 18 ani este consacrat„ de textul Constitu˛iei, astfel Ónc‚t nu se poate deroga de la aceast„ condi˛ie.

Pe de alt„ parte, comisia, atunci c‚nd a propus raportul de respingere, a ar„tat c„, a∫a cum se spune ∫i Ón punctul de vedere al Guvernului ∫i Ón avizele primite, o formulare excesiv„, care s„ restr‚ng„ dreptul profesioni∫tilor de a deveni judec„tori la Curtea Constitu˛ional„ pe criterii de apartenen˛„ Ón urm„ cu 5 ani ∫.a.m.d., nu se justific„. Œn consecin˛„, Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri propune raport de respingere a propunerii legislative.

Mul˛umesc foarte mult. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Microfonul 10.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, pentru primul articol apreciind c„ este o situa˛ie de restric˛ie excesiv„, iar cea de-a doua propunere Óncalc„ prevederile art. 143 din Constitu˛ie, care stabile∫te condi˛iile de numire...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Sunt interven˛ii?

Deci, pe cale de consecin˛„,

Trecem la punctul 26 de pe ordinea de zi.

Proiectul de lege privind Ónfiin˛area oficiilor locale de specialitate. Lege organic„, de asemenea.

Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, domnul C‚rlan.

Domnule pre∫edinte Dan C‚rlan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

## Domnule pre∫edinte,

Pe urm„toarele dou„ puncte ale ordinii de zi avem dou„ propuneri legislative din pachetul acelora care au fost trimise la comisie pentru a fi discutate cu Legea nr. 215/2001.

Odat„ adoptat„ legea de modificare a Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, acestea au r„mas f„r„ obiect, prin urmare vin cu raport de respingere pe care v„ rug„m s„-l vota˛i ca atare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci legea nu mai are obiect.

## **Domnul Dan C‚rlan**

**:**

Nu mai are.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ propun, ca s„ nu pierdem timpul, s„

Trecem la punctul 27 de pe ordinea de zi, proiectul de lege privind institu˛ia administratorului local, propunere legislativ„ adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Ini˛iatorul este? Domnule pre∫edinte C‚rlan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Capitolul administratorului local face parte deja din noua lege a administra˛iei locale. Acest proiect de lege a r„mas f„r„ obiect. Raport de respingere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule secretar de stat, microfonul 9.

## V„ rog s„ vota˛i.

Cu 63 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, nu s-a aprobat raportul.

Legea are caracter organic.

Trecem la punctul 28 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (2) al art. 12 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

Rog Comisia pentru s„n„tate public„.

Ini˛iator domnul Mircia Giurgiu, deputat de Cluj. A fost anun˛at. Nu avem ce s„-i facem.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Propunerea legislativ„ are un raport de respingere din partea Comisiei pentru s„n„tate public„. Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„. A∫a c„... Este vorba de o lege cu caracter ordinar. Senatul e prima Camer„ sesizat„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, sunt lu„ri de cuv‚nt? Suntem Ón fa˛a unui raport de respingere.

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind asigur„rile sociale de s„n„tate.

Ini˛iatorul este? Nu a binevoit s„ vin„…

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru s„n„tate public„.

De asemenea, suntem Ón fa˛a unui raport de respingere. Raport comun cu Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Guvernul are acela∫i punct de vedere. Motivul este c„ Ón procesul de legiferare trebuie evitat„ instituirea acelora∫i reglement„ri cu dou„ sau mai multe acte normative.

Œn acest moment, suntem Ón situa˛ia unor suprapuneri, motiv pentru care comisia a decis Ón acest mod. Legea este organic„.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Respingere. Se reg„se∫te Ón noua lege.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Sunt interven˛ii? Nu sunt.

Stima˛i colegi, conform Legii nr. 47/1992 se afl„ la secretarul general al Senatului urm„toarele proiecte de lege, deci v„ pute˛i adresa Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Lege privind reutilizarea informa˛iilor din institu˛iile publice;

— Lege pentru completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil Ón proprietatea Republicii Federale Germania;

— Lege pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón Registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor fizice;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice ∫i a asocia˛iilor familiale care desf„∫oar„ activit„˛i economice Ón mod independent.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

> ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|124387]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 129/15.IX.2006 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 7,56 lei