Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 septembrie 2006
Senatul · MO 139/2006 · 2006-09-29
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Prezentarea inform„rii din partea Pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la modificarea particip„rii Rom‚niei cu for˛e armate la misiuni Ón afara teritoriului na˛ional Ón semestrul al II-lea al anului
Prezentarea cererii de demisie a directorului Serviciului Rom‚n de Informa˛ii
Prezentarea cererii de demisie a directorului Serviciului de Informa˛ii Externe
Aprobarea modific„rilor Ón componen˛a nominal„ a Comitetului director al Grupului Rom‚n al Uniunii Interparlamentare
· procedural
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
7 discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Dac„ colegii din Alian˛„ ne ajut„ s„ p„str„m lini∫tea, putem derula lucr„rile.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului ∫i s„ v„ informez c„, din totalul de 468 deputa˛i ∫i senatori, ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 332 parlamentari, 136 fiind absen˛i.
Deci suntem Ón cvorum de lucru.
Birourile permanente ale celor dou„ Camere v„ propun ordinea de zi pe care o ave˛i Ón mapele dumneavoastr„.
Ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi? Nu sunt obiec˛iuni.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Procedur„. Da, domnule Árpád.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ r„m‚ne˛i exact Ón atribu˛iunile dumneavoastr„ regulamentare. Noi am votat Ómpotriva propunerii dumneavoastr„ de a lucra f„r„ un termen limit„. Cu asta nu am fost noi de acord, nu cu faptul c„ dorim s„ lucr„m sau nu. Astfel de comentarii nu-∫i au locul la tribuna pe care o ocupa˛i.
V„ mul˛umesc.
## Stimate coleg,
M„ refeream la votul pe programul de lucru. Dumneavoastr„ putea˛i s„ interveni˛i pe procedur„ ∫i s„ spune˛i îNu dorim s„ se lucreze Ón plen, s„ se lucreze Ón comisii“, ∫i atunci totul era O.K. Dar trebuie s„ facem ceva ast„zi. Asta e problema pe fond.
Mul˛umesc foarte mult.
Ave˛i dreptate pe fond, Ómi cer scuze c„ am intervenit.
Trecem la primul punct al ordinii de zi: informare din partea Pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la modificarea particip„rii Rom‚niei cu for˛e armate la misiuni Ón afara teritoriului na˛ional, Ón semestrul al II-lea al anului 2006.
Œl invit pe domnul vicepre∫edinte Bolca∫ pentru a ne prezenta pe scurt aceast„ informare.
Din Óns„rcinarea Birourilor permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Ón˛eleg s„ v„ prezint informarea trimis„ de domnul Pre∫edinte al Rom‚niei, Ón conformitate cu art. 7 din Legea privind participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n.
Œn sinteza acestei inform„ri, ˛in s„ precizez, ca elemente de noutate intervenite Ón misiunile desf„∫urate de for˛ele armate rom‚ne Ón str„in„tate. Œn primul r‚nd, Ón teatrul de opera˛iuni din Afganistan, Óncep‚nd din luna octombrie 2006, se suplimenteaz„ participarea Ón cadrul for˛ei pentru opera˛iuni speciale cu: o echip„ de personal medical uman, 4 persoane; o echip„ CIMIC, 4 persoane; un ofi˛er de leg„tur„. Œn teatrul de opera˛iuni din Irak: compania poli˛ie militar„, 100 de militari, se repatriaz„; deta∫amentul de geniu, 83 de militari, se repatriaz„. Iar misiunile Ón sprijinirea p„cii se completeaz„ cu misiunea din Sudan, cu o echip„ de stat major, 5 ofi˛eri, Óncep‚nd cu data de 15.06.2006, pentru o perioad„ de un an, cu posibilitatea prelungirii.
Dac„ sunt probleme Ón leg„tur„ cu aceast„ informare de care lu„m act, comisiile de specialitate le vor discuta. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, ve˛i primi Ón mapele dumneavoastr„ ∫i aceast„ informare — dac„ o avem e foarte bine —, anexa cu toate aceste preciz„ri.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, cererea de demisie a directorului Serviciului Rom‚n de Informa˛ii.
Œl invit la microfon pe vicepre∫edintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit„˛ii Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnule vicepre∫edinte Verestóy Attila, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,
## Domnilor colegi,
Dau citire raportului asupra cererii de demisie din func˛ia de director al Serviciului Rom‚n de Informa˛ii a domnului Alexandru Radu Timofte, adresat„ pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor.
îComisia comun„ permanent„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit„˛ii Serviciului Rom‚n de informa˛ii, Óntrunit„ Ón ∫edin˛a din 3 august 2006, a analizat, Ón baza adresei pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor nr. 1.724 din 1.08.2006, cererea de demisie din func˛ia de director al Serviciului Rom‚n de Informa˛ii a domnului Alexandru Radu Timofte.
Comisia a constatat urm„toarele:
1. La data de 21 iulie 2006, domnul Alexandru Radu Timofte a cerut Pre∫edintelui Rom‚niei eliberarea din func˛ie, dup„ ce, Ón ziua precedent„, la 20 iulie 2006, un comunicat al administra˛iei preziden˛iale a f„cut cunoscut c„, citez: «Analiz‚ndu-se situa˛ia creat„ ca urmare a eliber„rii ∫i dispari˛iei lui Omar Hayssam, directorii S.R.I. ∫i S.I.E. ∫i directorul Direc˛iei generale de informa˛ii ∫i protec˛ie intern„ a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i-au prezentat demisiile, iar acestea au fost acceptate de Pre∫edintele Rom‚niei.»
· other
1 discurs
<chair narration>
#117022. La data de 31 iulie 2006, domnul Alexandru Radu Timofte a depus la cabinetul pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor o scrisoare personal„, Ónregistrat„ sub nr. 1.724 din 1 august 2006, prin care afirm„ c„ a luat cuno∫tin˛„ de solicitarea Birourilor permanente reunite ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor de a-∫i exercita Ón continuare atribu˛iile de director al Serviciului Rom‚n de Informa˛ii p‚n„ c‚nd Parlamentul va hot„rÓ eliberarea sa din aceast„ func˛ie.
Apreciaz„ ∫i consider„ c„ solicitarea de eliberare din func˛ie adresat„ pre∫edintelui Rom‚niei este echivalent„ cu o cerere de demisie. Solicit„ acceptarea demisiei.
· other · adoptat
47 de discursuri
V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi,
Parlamentul — respectiv senatorii ∫i deputa˛ii — Óntr-o astfel de situa˛ie nu poate dec‚t s„ ia act de demisia domnului Radu Timofte.
Œn urma audierilor derulate de c„tre comisia noastr„
de specialitate, ∫i-au sus˛inut ∫i ∫i-au men˛inut demisiile.
De asemenea, doresc s„ v„ informez c„ Birourile permanente au hot„r‚t o nou„ ∫edin˛„ a Camerelor reunite pe data de 4 octombrie, diminea˛„. O f„ceam mai repede, dar, din p„cate, avem aceast„ problem„, dup„ cum ∫ti˛i, cu Sommet-ul Francofoniei ∫i toat„ s„pt„m‚na vom lucra Ón circumscrip˛iile electorale.
Deci pe 4 octombrie vom derula procedura, dup„ audieri, de numire a noilor directori la cele dou„ servicii.
Pe cale de consecin˛„, lu„m act de cererea de demisie a domnului Radu Timofte din func˛ia de director al Serviciului Rom‚n de Informa˛ii ∫i declar„m vacant„ func˛ia de director.
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, cererea de demisie a directorului Serviciului de Informa˛ii Externe. Œl invit pe domnul pre∫edinte Romeo Raicu s„ prezinte raportul comisiei.
Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnilor pre∫edin˛i,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Ca urmare a demisiei prezentate de domnul Gheorghe Fulga, directorul Serviciului de Informa˛ii Externe, la data de 20 iulie a.c., Comisia special„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului pentru exercitarea controlului asupra activit„˛ii S.I.E. a organizat, la data de 1 august a.c., audierea directorului S.I.E.
Œn leg„tur„ cu motivele care au stat la baza actului de demisie prezentat de c„tre directorul S.I.E., comisia a re˛inut urm„toarele aspecte:
— ideea acestei decizii a existat Ónc„ din ianuarie 2005, datorit„ cutumei potrivit c„reia, Ón condi˛iile schimb„rii for˛elor politice, directorii serviciilor de informa˛ii s„ recurg„ la un astfel de gest, considerat a fi unul de onoare, ∫i a l„sa decizia Ónlocuirii lor Ón seama noilor deciden˛i politici;
— Ón contextul existen˛ei unor satisfac˛ii ∫i realiz„ri profesionale, directorul S.I.E. a men˛ionat ∫i insatisfac˛ii care au contribuit la decizia sa de a-∫i prezenta demisia. Printre acestea, a men˛ionat ∫i solicit„rile periodice ale demisiei Ón cadrul clasei politice;
— referitor la dispari˛ia din ˛ar„ a lui Omar Hayssam, Serviciul de Informa˛ii Externe nu a primit solicit„ri de a se implica operativ, inclusiv Ón perioada deten˛iei acestuia sau dup„ eliberarea sa din arest. Domnul Fulga a ad„ugat c„ dispari˛ia lui Omar Hayssam a fost doar ultima cauz„ a demisiei sale.
Comisia a luat act de demisia domnului Gheorghe Fulga din func˛ia de director al S.I.E., acesta fiind un act personal ∫i irevocabil.
Urmeaz„ ca Pre∫edintele Rom‚niei, conform prevederilor constitu˛ionale, s„ avanseze Ón Parlament o propunere pentru func˛ia de director al S.I.E., iar persoana nominalizat„ va fi audiat„ Ón plenul comisiei, urm‚nd s„ d„m avizul.
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, ∫i Ón cazul acesta Parlamentul a luat act de cererea de demisie a domnului Gheorghe Fulga din func˛ia de director al Serviciului de Informa˛ii Externe ∫i declar„m vacant„ aceast„ func˛ie.
Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, modific„ri Ón componen˛a nominal„ a Comitetului director al Grupului Rom‚n al Uniunii Interparlamentare.
Ni se propun urm„toarele:
Includerea Ón Comitetul director a domnului Ion Stan, deputat al Partidului Social Democrat, Ón calitate de membru, Ón locul domnului deputat Sorin Dan Mihalache. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.
Vot · Amânat
Prezentarea cererii de demisie a directorului Serviciului Rom‚n de Informa˛ii
˛ilor, pentru a prezenta proiectul de hot„r‚re. Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din Óns„rcinarea Birourilor permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, voi citi Hot„r‚rea privind prelungirea mandatului pre∫edintelui ∫i a mandatului unui membru al Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare.
îParlamentul Rom‚niei adopt„ prezenta hot„r‚re.
Articol unic. Mandatul doamnei Gabriela Victoria Anghelache, pre∫edintele Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, ∫i mandatul doamnei Ileana Agalopol, membru al Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 19 din 27 iunie 2001, modificat„ prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 19 din 19 iunie 2006, se prelungesc p‚n„ la data de 20 noiembrie 2006.“
Mul˛umesc. Stima˛i colegi, sunt interven˛ii? Domnul senator Funar Gheorghe. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte al Senatului,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œmi exprim nedumerirea fa˛„ de acest proiect de hot„r‚re.
Presa a relatat, televiziunile au confirmat c„ mai multe persoane din conducerea C.N.V.M. sunt cercetate penal.
La Cotroceni, Ón cazul unei presupuse infrac˛iuni de calomnie — nu mai este nici infrac˛iune, doar sanc˛ionat„ civil —, a fost suspendat din func˛ie ministrul ap„r„rii na˛ionale, iar aici, Ón cazul unor persoane care sunt cercetate penal sau pare-mi-se c„ deja au rechizitoriu ∫i merg Ón instan˛„, se propune Parlamentului s„ le prelungim activitatea Ón func˛ie.
Nu sunt de acord cu acest proiect de hot„r‚re ∫i cred c„, dac„ Ól vom aproba, nu vom face bine Parlamentului Rom‚niei. S-ar putea ca, Óntre timp, Parchetul s„ le ofere un alt loc celor pe care Ói cerceteaz„, iar noi hot„r‚m s„-i l„s„m Ón func˛ii.
Mul˛umesc.
S„ l„s„m ancheta Ón derulare, s„ nu ne pronun˛„m noi.
Domnul vicepre∫edinte Bolca∫.
A∫ vrea s„ se Ón˛eleag„ foarte bine ceea ce facem noi aici, ∫i ce este r„u, ∫i ce este bun.
Œn lipsa unor dispozi˛ii legale, de care suntem responsabili, ∫i Ón condi˛iile Ón care pertract„ri Óntre partide ∫i mai ales Óntre persoane blocheaz„ activitatea institu˛iilor statului – pentru c„, evident, negocierile Ón arcul guvernamental sunt de natur„ s„ blocheze activitatea normal„ a institu˛iilor statului, Ón aceast„ faz„ suntem ∫i responsabilitatea apar˛ine partenerilor de coali˛ie —, nu putem admite ca institu˛iile statului s„ fie blocate de aceast„ atitudine anticonstitu˛ional„ a coali˛iei guvernamentale.
Parlamentul Rom‚niei ∫i-a asumat o mare responsabilitate pronun˛‚nd aceste hot„r‚ri de prelungire a mandatelor la limita sau chiar dincolo de limita hot„r‚rilor legale. Este o problem„ nu juridic„, este o problem„ de func˛ionare a institu˛iilor statului, repet, ∫i asumarea acestei responsabilit„˛i trebuie privit„ Ón raport de culpa celor care o blocheaz„.
Evident, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare nu va vota pentru aceast„ prelungire, av‚nd Ón vedere caracterul neconstitu˛ional al hot„r‚rilor, dar va trebui s„ vedem ce putem face Ón viitor pentru evitarea unor asemenea disfunc˛ionalit„˛i.
Personal, Ómi exprim speran˛a c„ un nou arc guvernamental va fi Ón stare s„ nu blocheze propriile institu˛ii ale statului pe care Ól conduce.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, mai sunt ∫i alte interven˛ii?
Stima˛i colegi, trebuie s„ fac o precizare.
Cei doi pre∫edin˛i de Camer„ au derulat procedura, pentru a nu intra Ón aceast„ situa˛ie, de numire a unor noi membri Ónc„ de acum 3 luni de zile.
Au fost Ónt‚lniri repetate. Din p„cate, liderii de grup nu au ajuns la o formul„ Ón 3 luni de zile. Deci asta este situa˛ia. M„ refer aici, ca s„ nu fie nici un dubiu, la colegii din cadrul coali˛iei.
Va trebui s„ urgent„m toat„ aceast„ procedur„ ∫i, p‚n„ la urm„, este singura modalitate de a p„stra institu˛ia — m„ refer la C.N.V.M. — pentru a putea func˛iona. Urmeaz„ ca pe 2 octombrie s„ ne Ónt‚lnim din nou cu liderii de grup ∫i sunt convins c„ p‚n„ atunci vom g„si formula necesar„ pentru a solu˛iona toate aceste probleme.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Legat de titlul hot„r‚rii, sunt observa˛ii? Nu sunt.
Vot · Amânat
Prezentarea cererii de demisie a directorului Serviciului Rom‚n de Informa˛ii
este una dintre pu˛inele institu˛ii publice care s-a supus audit„rii ∫i a∫ vrea s„ mul˛umesc Óntregii echipe de la C.N.A. — pentru c„ de unii dintre colegi ne desp„r˛im Ón acest an — pentru faptul c„ am func˛ionat foarte bine fa˛„ de alte institu˛ii, nu am avut blocaje ∫i nici crize ∫i, de∫i am ajuns Ón consiliu propu∫i de forma˛iuni politice diferite, am reu∫it s„ lucr„m Ómpreun„ ∫i s„ facem c‚teva lucruri foarte bune.
Œn final, a∫ vrea s„ v„ spun c„ a venit la C.N.A. vicepre∫edintele consiliului din Cehia, au dorit s„ vad„ sistemul nostru de monitorizare ∫i cum func˛ion„m. La final, a recunoscut c„ institu˛ia noastr„ este peste cea din Cehia. De asemenea, am primit solicit„ri din partea institu˛iei similare din Ungaria ∫i din Slovacia.
Iat„ c„, cu aceast„ echip„, consiliul a ajuns un model pentru c‚teva ˛„ri din jurul nostru, ceea ce Ónseamn„ c„ el a func˛ionat bine.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. V„ rog foarte mult s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Œl invit pe domnul Ion Mihai Dumitrescu, vicepre∫edintele Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ din cadrul Senatului, pentru a prezenta rapoartele Comisiilor pentru cultur„ din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor legate de activitatea C.N.A.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte.
Mul˛umesc, domnilor pre∫edin˛i.
Stima˛i colegi,
2007 este pentru noi anul intr„rii Ón Europa. Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ progresele realizate de Consiliul Na˛ional al Audiovizualului, am putea spune c„ suntem deja.
Raportul de activitate al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului este structurat pe urm„toarele capitole: îProgresele din domeniul audiovizualului, apreciate de Uniunea European„“, îTransparen˛a Ón domeniul propriet„˛ii asupra mass-media“, îCentrul de informare ∫i documentare audiovizual„ al C.N.A.“, îProcesul de integrare european„“, îActivitatea de reglementare“,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 îEvolu˛ia pie˛ei audiovizuale“, îComunicarea ∫i rela˛iile publice“, îParticiparea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului la reuniunile platformei autorit„˛ilor de reglementare din domeniul audiovizualului“, îSoma˛ii ∫i amenzi aplicate titularilor de licen˛„“, îActivitatea administrativ-economic„ ∫i de investi˛ii“ ∫i dou„ anexe, cuprinz‚nd situa˛ia sanc˛iunilor aplicate de C.N.A. Ón anul 2004, precum ∫i situa˛ia deplas„rilor externe Ón acela∫i an.
Toate acestea alc„tuiesc activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, Óntr-un raport prezentat profesionist ∫i elaborat.
Œn urma dezbaterilor, comisiile au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerelor reunite ale Parlamentului aprobarea Raportului de activitate al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului.
V„ mul˛umesc.
Œn leg„tur„ cu Raportul Consiliului Na˛ional al Audiovizualului pe anul 2005, a∫ putea spune: de la bine la ∫i mai bine! Nimeni nu spune c„ nu e loc de mai mult, dar Raportul de activitate al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului este structurat pe urm„toarele capitole: îParticularit„˛i care au influen˛at evolu˛ia mass-media audiovizual„ Ón anul 2005“; îActivitatea de integrare european„“; îTransparen˛a Ón domeniul propriet„˛ii asupra mass-media“; îActivitatea de reglementare“; îAcordarea de licen˛e audiovizuale“; îTendin˛e Ón evolu˛ia pie˛ei audiovizuale, ca urmare a implement„rii cu succes a proiectului PHARE“; îAdoptarea ∫i implementarea acquis-ului Ón domeniul audiovizual, Ón intervalul 2002—2004“.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
Supunem dezbaterii dumneavoastr„ Rapoartele de activitate ale Consiliului Na˛ional al Audiovizualului pentru anii 2004 ∫i 2005.
V„ rog, cine dore∫te s„ se Ónscrie la cuv‚nt? Domnul deputat Marcu, v„ rog, o Óntrebare.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ nu ar fi sunat din gura unui reprezentant de seam„ al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, care are o grij„ principal„ nu numai s„ opreasc„ certurile din
televiziune, ci ∫i s„ promoveze adev„rul ∫i o limb„ frumoas„ ∫i corect„, nu a∫ fi intervenit, dar, c‚nd aud exprim„ri de genul c„ îRom‚nia intr„ Ón Europa Ón 2007“, a∫ vrea s„-i amintesc domnului interlocutor, anterior mie, c„ noi suntem Ón Europa Ónc„ Ónainte de Europa ca no˛iune, a∫a c„ nu avem unde intra acolo unde suntem dinaintea acestei no˛iuni. Probabil ar fi vrut s„ spun„ c„ intr„m Óntr-o uniune a Europei Ón care sunt ∫i ˛„ri europene care nu fac parte din Europa.
Asemenea sc„p„ri sunt pardonabile unor oameni cu o cultur„ medie, dar impardonabil din partea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului. Am vrut s„ pun lucrurile la punct referitor la limbajul unor pseudoeuropeni∫ti, pseudooccidentali din r‚ndurile noastre, care cred c„ d„ bine fa˛„ de popula˛ie s„ spunem c„ Rom‚nia nu face parte din Europa, ci abia din 2007. Avem ∫i noi o lun„, dou„ ∫i, pe m„sur„ ce trec lunile, suntem ∫i noi europeni.
Este de neacceptat o asemenea formulare. V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt?
Domnul deputat Popa Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i membri ai Consiliului Na˛ional al
Audiovizualului,
Mul˛umim din inim„ domnului Ralu Filip c„ ne-a f„cut aceast„ onoare s„ ne prezinte un raport Ón 4 fraze, Ón loc s„ vin„ Ón fa˛a noastr„ cu un raport bine documentat, pertinent, Ón care s„ ne prezinte activitatea.
Este Ónc„ o dovad„ de sfidare ∫i lips„ de respect fa˛„ de noi, senatori ∫i deputa˛i, afla˛i ast„zi aici pentru a lua act de activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului pe cei doi ani, 2004 ∫i 2005.
Sigur c„ ast„zi analiz„m activitatea unei institu˛ii extrem de importante at‚t pentru via˛a public„, c‚t ∫i pentru libertatea de exprimare Ón Rom‚nia — Consiliul Na˛ional al Audiovizualului.
Cu acest prilej, trebuie s„ reamintim totu∫i domnului pre∫edinte Ralu Filip, dac„ cumva a uitat, c„ institu˛ia pe care o conduce este Ón subordinea ∫i sub controlul Parlamentului ∫i Domnia Sa, sigur, trebuie s„-∫i prezinte raportul aici.
Noi de foarte multe ori am solicitat r„spunsuri la multe nemul˛umiri care au venit din partea unor firme care au participat la ob˛inerea unor licen˛e. Sigur c„ nu am acuzat ∫i nici nu vom putea acuza absolut nimic, dar am fi avut preten˛ia s„ ni se r„spund„ la aceste neclarit„˛i, la aceste umbre din activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului.
A fost invitat domnul Ralu Filip ∫i la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii pentru a r„spunde la aceste Óntreb„ri. Nu ∫tiu dac„ s-a prezentat p‚n„ ast„zi. Din c‚te ∫tiu eu, nu. Ceea ce
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 Ónseamn„ o alt„ sfidare, o alt„ desconsiderare a Parlamentului Rom‚niei.
Sigur, Consiliul Na˛ional al Audiovizualului trebuie s„ se ocupe, printre altele, ∫i de men˛inerea unui climat s„n„tos al audiovizualului rom‚nesc, prin sprijinirea unor emisiuni educative, sociale, cu rela˛ii decente Óntre protagoni∫ti, fie ei realizatori sau chiar simpli actori de conjunctur„.
De aceea, noi solicit„m domnului Ralu Filip s„ fac„ ordine ∫i disciplin„ Ón institu˛ia pe care o p„store∫te, deoarece v„ spuneam c„ exist„ nemul˛umiri, semne de Óntrebare Ónc„ neelucidate nici p‚n„ ast„zi.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator R„zvan Theodorescu.
Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Stima˛i invita˛i,
Œn materie de Consiliu Na˛ional al Audiovizualului, am privilegiul de a fi f„cut parte timp de 8 ani din primele echipe ∫i ∫tiu ce Ónseamn„ dificult„˛ile cu care se confrunt„ aceast„ institu˛ie, aceast„ institu˛ie care a devenit Óntre timp o adev„rat„ institu˛ie european„, Ón sensul Ón care colegul meu, domnul Marcu Tudor, Ón˛elegea aceste lucruri.
Vreau s„ v„ spun c„, dup„ p„rerea mea, citind rapoartele pe 2004 ∫i 2005, am re˛inut 3 lucruri care sunt Óntr-adev„r remarcabile ∫i care, prin for˛a lucrurilor, nu existau Ón vremea noastr„, Ón deceniul trecut.
Œn primul r‚nd, ceea ce a f„cut Consiliul Na˛ional al Audiovizualului Ón materie de integrare Ón Uniunea European„.
Vreau s„ v„ amintesc, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ audiovizualul este singura materie de acquis comunitar din tot domeniul culturii ∫i vreau s„ v„ spun c„ aici Consiliul Na˛ional al Audiovizualului a f„cut foarte multe, ∫i mai ales actuala echip„, cu cele dou„ proiecte: proiectul PHARE pe care l-a avut ∫i sper pentru noua echip„ cu proiectul PHARE care — m„ scuza˛i pentru
barbarism, dar e frecvent: îimplementa“ este un verb oribil —, care va fi implementat Ón 2006—2007 integral cu fonduri europene. Cu aceste dou„ programe, cred c„ C.N.A.-ul ∫i-a f„cut datoria.
Pentru raportul pe 2004, pot s„ v„ certific c„ activitatea sa a fost bun„. Pe atunci, Ministerul Culturii ∫i Cultelor colabora direct, cum b„nuiesc c„ o face ∫i acum, cu Consiliul Na˛ional al Audiovizualului Ón materie de acquis comunitar.
Al doilea lucru pentru care putem s„ fim mul˛umi˛i de activitatea C.N.A.-ului este transparen˛a pe care a introdus-o Ón materie de ac˛ionariat.
Ast„zi ∫tim mai bine ceea ce nu ∫tiam pe vremuri: cine se afl„ Ónd„r„tul unor posturi de radio ∫i televiziune. Dac„ nu m„-n∫el, au f„cut-o chiar ∫i pentru unele societ„˛i Ónregistrate _off-shore_ , ceea ce este foarte bine, nu s-a f„cut Ón alte zone. Œntr-o ˛ar„ care are structura noastr„ de latini r„s„riteni, cred c„ aceste lucruri sunt foarte bune, pentru c„ este un control, un control c„ruia, prin for˛a lucrurilor, rom‚nii Óncearc„ s„-i scape. Nu s-a reu∫it Ón materie de audiovizual, ceea ce este un foarte mare progres.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe doamna deputat Minodora Cliveti, dup„ care, domnul deputat Emilian Fr‚ncu.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Eu a∫ vrea doar s„-mi exprim o oarecare dezam„gire cu privire la activitatea C.N.A.-ului, mai ales Ón privin˛a felului Ón care a monitorizat dou„ probleme importante, dup„ p„rerea mea, ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, ∫i anume problema violen˛ei Ón mijloacele audiovizuale ∫i felul Ón care se reflect„ imaginea femeii Ón aceste mijloace.
Œn ceea ce prive∫te violen˛a, ∫tiu c„ au fost de c‚teva ori manifest„ri, dar nu suficiente, pentru c„ suntem cu to˛ii con∫tien˛i de efectul pe care mijloacele mass-media audiovizuale, Ón general, Ól au asupra tinerilor, asupra copiilor, asupra felului Ón care ace∫tia se formeaz„. Ne surprinde faptul c„ la v‚rsta la care ei Óncep s„ se manifeste sunt deja violen˛i ∫i ne punem Óntrebarea de ce se Ónt‚mpl„ aceasta. ™i pentru c„ v„d, de diminea˛„ ∫i p‚n„ seara, pe mijloacele audiovizuale foarte mult„ violen˛„, Ón toate formele.
A∫a c„ mi-a∫ dori ca Ón activitatea C.N.A.-ului unul dintre obiectivele esen˛iale s„ fie ∫i acesta, pentru c„ nu putem s„ avem oameni calmi ∫i lini∫ti˛i care s„-∫i vad„ de treburi dac„ exist„ un bombardament mediatic violent de peste tot.
Iar Ón ceea ce prive∫te imaginea femeii, comisia pe care o conduc are o foarte bun„ colaborare cu organiza˛ii nonguvernamentale, care, Ón cursul anului 2005, au elaborat un volum, un raport intitulat chiar a∫a, îImaginea femeii Ón mass-media“, pe care l-am trimis
c„tre Consiliul Na˛ional al Audiovizualului, cer‚nd-i comentariile.
Nu au ajuns la noi, poate c„ or fi fost, cert este c„ 2007 este anul european al egalit„˛ii ∫i, din acest punct de vedere, mi-a∫ dori ca ∫i Ón Rom‚nia s„ fie monitorizat„ cu mai mare aten˛ie aceast„ problematic„ a prezen˛ei femeilor ∫i imaginii femeilor Ón mass-media.
Œnchei prin a v„ atrage de asemenea aten˛ia c„, odat„ cu modificarea Legii egalit„˛ii de ∫anse Ón Rom‚nia, fiecare institu˛ie a statului trebuie s„ ˛in„ seama de participarea paritar„, de o prezen˛„ ∫i a femeilor, ∫i a b„rba˛ilor Ón cadrul consiliului, a∫a Ónc‚t v„ invit, stima˛i colegi, c‚nd vom avea de numit noi membri, s„ ne g‚ndim ∫i la acest lucru ∫i s„ avem o reprezentare corespunz„toare a femeilor Ón C.N.A.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul deputat Emilian Fr‚ncu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi,
Œn Comisiile reunite pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ noi am dezb„tut pe larg cele dou„ rapoarte ∫i majoritatea problemelor ridicate Ón timp de dumneavoastr„ s„ ∫ti˛i c„ au fost, Óntr-un fel, dezb„tute ∫i poate chiar ∫i l„murite.
Am avut mari rezerve privind raportul din 2004.
Œn 2005 apreciem Óns„ c„ C.N.A.-ul a avut o activitate deosebit„, mult peste cea din 2004, unde — noi le-am demonstrat — cred c„ au existat destul de multe imperfec˛iuni Ón activitatea Domniilor Lor.
™i, de aceea, cred c„ ceea ce a spus colegul meu, c„ domnul Ralu Filip acum a venit ∫i ne-a sfidat, nu este o aser˛iune corect„, pentru c„ fiecare dintre noi am avut aceste rapoarte, primite deja de dou„ luni de zile, le puteam citi, puteam s„ facem observa˛ii la ele. Nu cred c„ noi trebuia s„ ne pierdem aici timpul ascult‚nd din nou prezentarea a zeci ∫i zeci de pagini.
Vreau s„ mai spun un lucru: oric‚t de bine ar fi lucrat Ón 2004 sau Ón 2005 reprezentan˛ii C.N.A.-ului, r„m‚n multe, multe lucruri de f„cut.
Œn primul r‚nd, ∫i eu cred c„ s-a f„cut mult prea pu˛in spre eliminarea violen˛ei mai ales Ón zona limbajului, noi am recomandat C.N.A.-ului s„ treac„ la m„suri mai drastice.
V„ dau numai un singur exemplu. P‚n„ acum, se d„dea o singur„ amend„ dac„ cineva Ónjura de 20 de ori, s„ zicem, Óntr-o emisiune o persoan„ sau vorbea ur‚t sau f„cea lucruri care s„ intre sub inciden˛a prevederilor de sanc˛ionare. Noi am propus ca, dac„ de 20 de ori se gre∫e∫te Óntr-o emisiune, de 20 de ori postul respectiv s„ fie amendat, ∫i atunci nu va mai avea toleran˛„ fa˛„ de astfel de manifest„ri.
De asemenea, ∫i noi am fost pu˛in oripila˛i de faptul c„ la un moment dat violen˛a explodase pe ecranele televizoarele ∫i, la fel, am purtat discu˛ii ∫i am v„zut c„ Ón ultimul timp s-a intrat Ón normalitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 O ultim„ recomandare totu∫i dorim s„ facem, pentru c„ primim mereu din teritoriu astfel de semnale. Trebuie o grij„ mai mare pentru posturile locale de televiziune. P‚n„ acum poate c„ nu au fost chema˛i aproape niciodat„ conduc„torii acestor posturi s„ se stea de vorb„ cu ei, s„ vad„ ce probleme exist„ ∫i acolo, Ón teritoriu, unde sunt foarte mul˛i profesioni∫ti de valoare, ∫i cred eu c„ Ón acest domeniu mai este mult de f„cut.
Mul˛umesc foarte mult. Invit la microfon pe domnul deputat Árpád. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
## Domnule pre∫edinte,
Pentru stenogram„, numele meu este Márton, iar prenumele meu este Árpád.
Legat de acest raport, spre deosebire de unii dintre antevorbitorii mei, cred c„ o succint„ prezentare a unui raport pe care cu to˛ii l-am primit ∫i care este voluminos, atotcuprinz„tor ∫i bine f„cut este, pe undeva, chiar un semn de respect fa˛„ de noi, un semnal c„ acea persoan„ care trimite la aceste rapoarte Ón mod succint are Óncredere Ón Parlament, c„ noi, cu to˛ii, am citit, am lecturat aceste rapoarte ∫i nu vrea s„ ne expun„ Ónc„ o dat„ cele care se reg„sesc acolo.
Cele dou„ rapoarte, noi, Grupul parlamentar al U.D.M.R., credem c„ sunt bine f„cute ∫i reprezint„ Óntr-adev„r o activitatea laborioas„, meritorie chiar, chiar dac„ avem ∫i noi nemul˛umiri.
Tot pentru colegii no∫tri, legat de ni∫te interven˛ii dinaintea mea, ∫i pentru membrii Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, doresc s„ reamintesc alin. 1 din art. 10, Ón vigoare, din Legea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului:
îConsiliul Na˛ional al Audiovizualului, denumit Ón continuare «consiliul», este autoritate public„ autonom„, sub control parlamentar, ∫i garantul interesului public Ón domeniul comunic„rii audiovizuale.“
garantul interesului public, at‚t fa˛„ de audiovizualul privat, c‚t ∫i cel public — cele dou„ posturi, societ„˛i de radiodifuziune ∫i de televiziune.
™tim cu to˛ii c„ rela˛ia dintre cele dou„ societ„˛i ∫i C.N.A. nu este una bun„ ∫i nici m„car legal„, din p„cate. ™i nu din cauza C.N.A.-ului, din cauza celor dou„ posturi, ale c„ror rapoarte Ómi pare r„u c„ nu le dezbatem aici...
™ti˛i foarte bine, domnule pre∫edinte, c„ eu am Óncercat ieri s„ v„ Ónduplec s„ dezbatem ∫i aceste dou„ rapoarte, pentru c„ cele 3 elemente, referitor la activitatea audiovizual„ ∫i de interes public din anul 2005, sunt legate str‚ns Óntre ele.
Œmi pare bine c„, Óntr-adev„r, s-au dat aceste amenzi, aceste aten˛ion„ri. Totodat„, cred c„ erau cazuri c‚nd aceste aten˛ion„ri trebuiau s„ fie mai drastice.
Adic„, din moment ce Consiliul Na˛ional al Audiovizualului a fost aten˛ionat c„ pe postul public de televiziune a ap„rut o ∫tire despre o ∫edin˛„ de Guvern care nu a avut loc Ón ziua respectiv„, despre o lege, cu detalii din acea lege, acceptat„ de Guvern, dar care nici nu a intrat Ón discu˛ie dec‚t peste o lun„ Ón Guvern, constat‚ndu-se cu adev„rat c„ au existat asemenea situa˛ii, s-a primit un r„spuns cum c„ televiziunea a r„spuns scrisorii Domniilor Lor, cum c„ a fost sanc˛ionat„ persoana.
Asta Ónseamn„ 3 lucruri.
Pe de o parte, nu este subordonat Parlamentului, deci, din start, trebuie s„ ∫ti˛i c„ nu este subordonat Parlamentului, este autonom.
Este, Óntr-adev„r, sub control parlamentar, iar„∫i este foarte important, ∫i nu invers. Asta doresc s„ aduc Ón aten˛ia domnului pre∫edinte Ralu Filip, care, din c‚nd Ón c‚nd, mai uit„ c„ aceast„ prevedere se refer„ la controlul Parlamentului asupra C.N.A.-ului, ∫i nu invers. Cred c„ din acest punct de vedere s-a cam gre∫it de multe ori, Ón primul r‚nd de c„tre Domnia Sa.
Iar cel mai important element al acestei defini˛ii: îeste garantul interesului public“. ™i noi, prin controlul parlamentar, trebuie s„ avem Ón vizor tocmai acest segment: dac„ C.N.A.-ul a reu∫it s„ fie Óntr-adev„r
Mul˛umim.
Dac„ mai sunt interven˛ii?
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Ralu Filip, pentru a da r„spunsul la un comentariu care este f„cut de domnul deputat Marcu.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Vreau s„-mi cer scuze dac„ nu v-am f„cut rezumatul celor dou„ rapoarte. Am crezut c„ lucrurile sunt cunoscute ∫i nu a∫ fi vrut s„ v„ re˛in aten˛ia cu date care, p‚n„ la urm„, Óntr-o Ón∫iruire de timp, devin chiar plictisitoare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 C.N.A.-ul a f„cut progrese, nu este o institu˛ie perfect„, dar atunci c‚nd o institu˛ie merge bine Ón Rom‚nia e de dorit ca ea s„ fie ajutat„ s„ mearg„ ∫i mai bine, nu ∫i mai prost.
Œn ceea ce prive∫te afirma˛iile domnului Popa, m„ v„d nevoit s„ spun, Domnia Sa e foarte sup„rat pentru c„ o anumit„ frecven˛„ de radio pentru T‚rgu-Mure∫ nu a ajuns la Episcopia de Alba Iulia ∫i acesta este principalul motiv.
Nu am fost convocat la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii. Ni s-au cerut explica˛ii pe care le-am dat de fiecare dat„ ∫i de c‚te ori C.N.A.-ul a fost convocat la o comisie Ón Parlament a dat curs invita˛iei ∫i s-a prezentat.
Institu˛ia este pe un drum bun ∫i, indiferent cine va face parte din echip„, eu cred c„, cu sprijinul dumneavoastr„, activitatea va fi ∫i mai bun„.
Œn ce prive∫te violen˛a, ea a sc„zut Ón programele audiovizuale, lucru constatat ∫i prin cercet„ri de specialitate.
Simplul fapt c„ anumite emisiuni sau filme nu mai pot fi reluate diminea˛a sau dup„-amiaza, atunci c‚nd copiii sunt singuri acas„, ∫i tot reprezint„ un progres fa˛„ de acum 4 ani, c‚nd nu exista acest sistem, iar un film de groaz„ care era difuzat la ora 22,00 sau la ora 20,00 era reluat diminea˛„, la ora 10,00.
Avem Ón continuare discu˛ii cu posturile de televiziune. Cred c„ unele lucruri se pot rezolva ∫i amiabil, nu neap„rat prin sanc˛iuni.
A∫ vrea s„ fac o singur„ completare pentru domnul Árpád.
S-a discutat Ón consiliu acea problem„, Domnia Sa are dreptate, dar nu trebuie s„ uita˛i c„ pentru a se lua o decizie Ón consiliu ai nevoie de minimum 6 voturi. Sunt situa˛ii Ón care sunt cel pu˛in 6 voturi, sunt situa˛ii Ón care nu sunt 6 voturi, ∫i atunci, de regul„, se rezum„ totul la o scrisoare, la o aten˛ionare sau la un punct de vedere de la postul respectiv.
Din sal„
#52181V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!
Ce facem, o lu„m de la cap„t? V„ rog foarte mult! Ave˛i dou„ minute, v„ rog. V-am oferit cuv‚ntul.
Un minut, v„ rog. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am s„ plec de la o fraz„ spus„ de domnul academician Theodorescu, c„ îC.N.A.-ul trebuie s„ enerveze ∫i politicienii, ∫i partidele politice“. Eu nu o s„ m„ enervez ∫i nici nu o s„-i port ranchiun„ domnului Ralu Filip.
Este adev„rat, de vreo 4 ani de zile, aceast„ institu˛ie, la care f„cea Domnia Sa trimitere, particip„ la licita˛ie ∫i de 4 ani de zile a plecat de-acolo cu tolba goal„.
Deci nu c„ m-am enervat, am adresat o Óntrebare retoric„ domnului pre∫edinte: cum de se Ónt‚mpl„ c„ de 4 ani de zile nu ob˛ine nici o licen˛„, mai ales c„ aceast„ institu˛ie, cum este Arhiepiscopia, are un rol deosebit, special, dac„ vre˛i, pentru educa˛ie Ón societatea rom‚neasc„ ∫i nu poate fi tratat„ totu∫i cu asemenea indiferen˛„?
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Œn conformitate cu prevederile legii, nu
Vot · Amânat
Prezentarea cererii de demisie a directorului Serviciului Rom‚n de Informa˛ii
rurile o demonstreaz„ num„rul Ón cre∫tere al abona˛ilor no∫tri, peste 600, Óntre care 74% din zona nonmedia, adic„ institu˛ii publice ∫i companii private, funda˛ii, O.N.G.-uri, 16% provin din media central„, 10% din presa local„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 Toate aceste rezultate Ón plan editorial nu erau posibile f„r„ o strategie de comunicare intern„ care a vizat formularea ∫i acceptarea de c„tre oamenii din ROMPRES a valorilor pe care trebuie s„ le Ómp„rt„∫easc„ orice angajat, indiferent de pozi˛ia pe care o ocup„: integritate, calitate, inovare Ón munca Ón echip„, performan˛„ ∫i satisfacerea clien˛ilor.
Œn schimbul particip„rii îanonime“ a redactorilor no∫tri la efortul agen˛iei de a se afirma ca cea mai credibil„ surs„ de informa˛ii, am facilitat crearea unui mediu de lucru prietenos, iar redactorilor li s-a oferit ocazia de a urma cursuri de perfec˛ionare ∫i, Ón m„sura posibilit„˛ilor, de a fi retribui˛i corespunz„tor ∫i de a beneficia de dotarea tehnic„ absolut necesar„ pentru desf„∫urarea muncii Ón bune condi˛iuni.
Œn plan tehnologic, agen˛ia a continuat programul de dezvoltare tehnologic„ ∫i modernizare a sistemului IT. Ónceput Ón anul 2003, adopt‚nd un nou concept de structur„, bazat pe tehnologiile actuale IT.
Schimb„ri majore au avut loc la nivelul bazei de date ∫i al paginii de web a ROMPRES, text ∫i foto, care a fost astfel conceput„ Ónc‚t s„ permit„ navigarea simultan„ a unui num„r constant mare de utilizatori ∫i care s„ permit„ mai ales vizualizarea arhivei foto Ón doar c‚teva secunde.
Redactorii ∫i fotoreporterii ROMPRES au fost dota˛i cu aparatur„ performant„, care a permis cre∫terea vitezei de culegere, prelucrare ∫i transmitere a informa˛iilor ∫i a fotografiilor c„tre beneficiari.
Prin eforturi interne s-a trecut ∫i la o valorificare sistematic„ ∫i coerent„ a arhivelor de text ∫i imagine ale agen˛iei, care sunt foarte bogate, pun‚ndu-se foarte mult accentul pe facilit„˛ile oferite de internet.
Pentru 2006 avem Ón vedere extinderea aplica˛iilor jurnalistice pentru dezvoltarea de produse multimedia ∫i upgradarea sistemelor existente.
V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule Ro∫ca.
...∫i managerial„ performant„. Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte C„t„lin Micula, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru cultur„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Potrivit prevederilor art. 13 alin. 2 din Legea nr. 19/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES, raportul anual de activitate al agen˛iei ∫i raportul privind contul s„u de execu˛ie bugetar„ pentru anul 2005 au fost depuse la Parlament Ón vederea Óntocmirii unui raport comun al Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Senatului ∫i al Comisiei pentru cultur„, art„, mijloace de informare Ón mas„ a Camerei Deputa˛ilor, cu avizul Comisiilor pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ale celor dou„ Camere, Ón ceea ce prive∫te contul de execu˛ie bugetar„.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Senatului ∫i Comisia pentru cultur„, art„, mijloace de informare Ón mas„ a Camerei Deputa˛ilor s-au Óntrunit Ón ziua de 23 mai 2006 pentru a aviza raportul.
Prin avizul comun al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a Senatului ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor, cele dou„ comisii avizeaz„ favorabil contul de execu˛ie bugetar„ al Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES Óncheiat la 31 decembrie 2005.
Potrivit prevederilor Legii nr. 19/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES, comisiile au analizat contul de execu˛ie bugetar„ ∫i au re˛inut c„ veniturile ∫i cheltuielile au fost realizate cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Veniturile totale ale agen˛iei cu fost Ón anul 2005 de 12.238.014 RON, din care 2.047.644 RON venituri proprii, Ónregistr‚ndu-se o cre∫tere de 8% fa˛„ de 2004, ca urmare a cre∫terii num„rului de abona˛i, ∫i 10.190.370 RON subven˛ii de la buget. Cheltuielile totale au fost Ón sum„ de 12.238.014 RON.
Evaluarea activit„˛ii financiare, c‚t ∫i principalii indicatori privind execu˛ia bugetar„ Ón perioada 2002— trimestrul I 2005 au fost finalizate Óntr-un raport de evaluare avizat de Comitetul pentru Audit Public ∫i aprobat de c„tre Ministerul de Finan˛e.
Raportul de activitate al Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES pe anul 2005 este structurat pe urm„toarele
Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, trecem la dezbateri generale. Œnscrieri la cuv‚nt, v„ rog. M„ scuza˛i, v„ dau imediat cuv‚ntul. Domnul senator Vasile DÓncu, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Nu este foarte u∫or s„ vorbe∫ti despre o institu˛ie de pres„ ∫i mai ales despre o agen˛ie na˛ional„ de pres„.
Agen˛iile de pres„ au un specific care Ónseamn„, Ón primul r‚nd, lipsa ingredientelor principale pentru succesul jurnalistic. Nu pot folosi vedete, nu pot folosi re˛ete de succes, nu pot s„-∫i promoveze jurnali∫tii pe posturile de televiziune dup„ re˛eta starurilor.
Deci pentru o agen˛ie de pres„ este foarte complicat s„ proiecteze o imagine public„ proeminent„ sau s„ proiecteze un profil care ar putea s„ emo˛ioneze sau s„ duc„ la o evaluare public„ deosebit„, Óns„ institu˛ia na˛ional„, ∫i accentuez, Agen˛ia Na˛ional„ de Pres„ care este ROMPRES, a f„cut Ón ultimii ani progrese deosebite.
Drumul din 2001, c‚nd am v„zut pentru prima dat„ un flux ROMPRES, ∫i institu˛ia Ón sine din 2001 p‚n„ Ón 2006 este un traseu de excep˛ie, un traseu care merge de la o institu˛ie l„sat„ Ón paragin„ spre o institu˛ie absolut european„, de un Ónalt profesionalism.
A∫ putea, f„r„ a vorbi foarte mult despre aceast„ institu˛ie, a∫ putea s„ remarc totu∫i c‚teva lucruri care sunt esen˛iale Ón evaluarea tehnic„, Ón evaluarea profesional„ a unei institu˛ii de pres„, a unei agen˛ii de pres„.
Œn primul r‚nd, un indicator care a avut de c‚∫tigat Ón fiecare an Ón cazul ROMPRES este acela al diversit„˛ii tematice.
Ca diversitate tematic„, dinamica institu˛iei pe care o discut„m ∫i o evalu„m ast„zi a reu∫it un traseu profesional de excep˛ie, a multiplicat Ón fiecare an fluxurile locale, regionale, na˛ionale ∫i chiar cele interna˛ionale.
Din punctul de vedere al Parlamentului, a∫ putea s„ spun c„ to˛i actorii politici, to˛i actorii sociali ai comunit„˛ilor sunt foarte bine ∫i foarte echilibrat reprezenta˛i Ón fluxurile de ∫tiri.
Cele 5 pachete de ∫tiri, 6 fluxuri speciale, 4 buletine s„pt„m‚nale, 3 buletine lunare sunt indicatori cantitativi pe care nu-i g„sim la nici o alt„ institu˛ie comparabil„ din Rom‚nia.
A∫ putea, din punctul nostru de vedere, al parlamentarilor, s„ eviden˛iez un lucru: volumul de ∫tiri locale pe care Ól are ROMPRES a crescut de 3 ori Ón ultimii 2 ani.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul deputat Valentin Iliescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru corectare. Punctul meu de vedere nu se suprapune Ón niciun caz cu raportul prezentat de conduc„torul acestei institu˛ii, nici nu se suprapune Ón mare m„sur„ cu raportul prezentat de comisiile de specialitate ∫i cu at‚t mai mult cu punctul de vedere prezentat aici de antevorbitor.
Nu vreau s„ pun Ón discu˛ie obiectivitatea informa˛iilor prezentate de ROMPRES. Nu este nici locul, nici momentul. Cred Óns„ c„ principala problem„ a acestei institu˛ii este managementul ei, pe care eu personal Ól consider defectuos ∫i care este determinat, pe de-o parte, ∫i de Legea nr. 19/2003, care, cred eu, necesit„ o urgent„ modificare, Ón sensul stabilirii unor competen˛e mult mai precise Ón privin˛a stabilirii Óntregii conduceri, a consiliului director respectiv ∫i, mai ales, s„ asigure performan˛e superioare Ón plan financiar.
Œn primul r‚nd, este o institu˛ie netransparent„, o institu˛ie care greu Ó∫i devoaleaz„ mecanismele de func˛ionare. De altfel, site-ul agen˛iei nu ofer„ prea mult„ informa˛ie despre institu˛ie, iar angaja˛ii — ∫i sunt ferm convins c„ a˛i avut posibilitatea s„ discuta˛i de foarte multe ori cu ei — sunt profund nemul˛umi˛i ∫i cu mare greutate spun ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón institu˛ie.
Spuneam c„ legea are deficien˛e. Ea practic Ói ofer„ directorului general competen˛e mult prea mari, puteri discre˛ionare. Parlamentul alege directorul general, acesta, chipurile, stabile∫te num„rul directorilor adjunc˛i ∫i scoate aceste posturi la concurs pe criteriile stabilite de Domnia Sa. Ace∫tia Ómpreun„ formeaz„ consiliul director, care stabile∫te Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES. Sau, mai bine spus, Ón traducere direct„, Parlamentul d„ putere deplin„ unei persoane care îtaie ∫i sp‚nzur„“ Óntr-o institu˛ie public„ de interes na˛ional, din banii publici, conform deciziei sale.
Managementul este defectuos, s-a spus de mul˛i ani, ∫i este un lucru pe care colegii din comisia de specialitate Ól ∫tiu foarte bine. Practic, pentru majoritatea jude˛elor exist„ un singur corespondent — ∫i aici se vorbea foarte mult de accentul pe care-l pune ROMPRES-ul pe informa˛iile care vin din teritoriu — ∫i trebuie s„ subliniem c„ Ón majoritatea jude˛elor exist„ un singur corespondent, c„ruia Ói intr„ Ón competen˛„ Ónregistrarea sunetului, redactarea materialelor, realizarea pozelor, ∫i, evident, acest lucru nu este normal. S-a spus de multe ori Ón comisiile de specialitate c„ este nevoie ca aceast„ agen˛ie s„ aib„ coresponden˛i Ón cele mai importante ora∫e europene.
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?
Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mi-a pl„cut foarte mult interesul pe care antevorbitorul l-a ar„tat pentru at‚tea detalii Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea Agen˛iei ROMPRES. Sigur c„ ar fi fost bine ca acest interes s„ se manifeste ∫i pe parcursul exerci˛iului legislativ la comisia care are dreptul ∫i obliga˛ia de a verifica activitatea ROMPRES.
Ca om vechi de pres„, v„ spun c„ marketingul pentru o agen˛ie de stat cum este ROMPRES-ul este ceva foarte dificil, mai ales Ón contextul actual al presei, c‚nd interesul, ∫i al presei, dar mai ales al cititorilor, este pentru a∫a-numitele îbombe de pres„“, pentru informa˛ii care dep„∫esc sfera normalului a ceea ce se Ónt‚mpl„, de exemplu, Ón Parlament. Uita˛i-v„ ∫i dumneavoastr„ la majoritatea ∫tirilor din publica˛iile de succes, nu reflect„, practic, activitatea serioas„ depus„ de parlamentari, ci diverse excentricit„˛i, s„ le spunem. De aceea, este firesc ca agen˛ia na˛ional„ s„ piard„ trendul Ón fa˛a unor concuren˛i priva˛i, care se ghideaz„ dup„ altceva dec‚t dup„ interesul public. N-a∫ vrea acum s„ laud ROMPRES-ul, dar spun c„ Óntr-o oarecare m„sur„ aceast„ agen˛ie a dovedit profesionalism, a dovedit neutralitate. Œn ceea ce prive∫te Óns„ reprezentarea activit„˛ii noastre parlamentare, ar trebui aduse c‚teva critici, ∫i anume c„ nu este reprezentat„ aproape deloc o parte extrem de important„ a activit„˛ii noastre, ∫i anume Óntreb„rile ∫i interpel„rile. Practic, aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri ce Ónseamn„? Reflectarea unor idei, a unor probleme venite din teritoriu, din lumea real„, nu
neap„rat bazate pe procesul legislativ. Or, at‚ta timp c‚t dorin˛a oamenilor reprezentat„ prin aceste interpel„ri ∫i Óntreb„ri nu apare reflectat„ mai bine Ón buletinele ROMPRES, eu cred c„ aici este o caren˛„, o caren˛„ a acestei agen˛ii.
Œn rest, repet, sunt Ónc‚ntat de interesul pe care distinsul nostru coleg Valentin Iliescu l-a ar„tat pentru acest raport. Eu cred c„, pornind de la ideile Domniei Sale, trebuie s„ fim mult mai aten˛i cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón cadrul acestei agen˛ii, inclusiv la nivel managerial. Din punctul nostru de vedere, credem c„ treaba, a∫a cum merge acum, se poate desf„∫ura, cu Ómbun„t„˛iri, evident, dar raportul nu cred c„ este at‚t de negativ.
V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt.
Stima˛i colegi, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2003, art. 13, voi supune aprob„rii dumneavoastr„ raportul comisiilor de specialitate, respectiv Comisiile pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, legat de activitatea pe anul 2005 a Agen˛iei Na˛ionale ROMPRES.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Cine este pentru?
Voturi Ómpotriv„?
Sunt 27 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, deci cu mare majoritate, raportul Comisiilor pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ privind activitatea ROMPRES a fost adoptat.
Trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi, raportul referitor la Óndeplinirea atribu˛iilor ce revin Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, potrivit Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, pe anii 2000—2002.
Da, domnule deputat Árpád.
Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte.
Eu am crezut c„ a˛i dorit s„ d„m, una dup„ alta, cele dou„ voturi, C.N.A. ∫i ROMPRES, de aceea nu a˛i supus votului raportul C.N.A., dar am votat ∫i ROMPRES-ul, ∫i raportul C.N.A. Ónc„ tot nu l-am votat. Poate ar fi bine s„-l supune˛i ∫i pe acesta votului nostru.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stimate coleg,
Conform legii, Raportul Consiliului Na˛ional al Audiovizualului nu se supune votului. Se ia numai act. A∫a prevede legea, deocamdat„.
Stima˛i colegi, trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi. Avem de dezb„tut aici 4 ani, perioada 2000—2004. V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului Claudiu Seca∫iu, pre∫edintele Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, Ón vederea prezent„rii unei sinteze privind activitatea pe cei 4 ani.
Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 ## — **Domnul Claudiu Octavian Seca∫iu** _pre∫edintele_
_Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii_ **:**
Domnule pre∫edinte al Senatului, Onorat prezidiu,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Onorat„ asisten˛„,
C.N.S.A.S. Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón baza Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, precum ∫i a Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei nr. 17/16.05.2000 pentru adoptarea Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a C.N.S.A.S.
Constat„m Óns„ c„, din momentul Ónfiin˛„rii, func˛ionarea normal„ a institu˛iei a fost grevat„ de anumite greut„˛i.
Œnc„ din primul an al activit„˛ii, C.N.S.A.S. s-a confruntat cu lipsa unui sediu propriu at‚t pentru birouri, c‚t ∫i pentru depozitul de arhiv„, Ón ciuda numeroaselor demersuri adresate Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, precum ∫i altor autorit„˛i publice. Practic, aceast„ situa˛ie a fost remediat„ par˛ial la Ónceputul anului 2001 printr-o solu˛ie de compromis, singura posibil„ la acea dat„, ∫i care s-a permanentizat, din p„cate, cu toate inconvenientele aferente, ∫i anume Ónchirierea unui spa˛iu.
Acest eveniment a coincis cu Ónceperea ac˛iunii de preluare a dosarelor create de organele fostei Securit„˛i ∫i de acces al primilor cet„˛eni la propriile dosare, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2001.
Dac„ Ón cursul anului 2000, din cauza lipsei oric„rui spa˛iu de depozitare, dosarele ce au f„cut obiectul verific„rilor din oficiu au fost studiate de reprezentan˛ii C.N.S.A.S. la sediile de˛in„torilor de fond arhivistic, din luna martie 2001 a Ónceput preluarea Ón gestiune a primelor documente. Comparativ, dac„ Ón perioada martie 2001—mai 2002 s-au preluat 3.600 de dosare, s-a ajuns la finele anului 2004 la un num„r de aproximativ 10.000 de dosare.
V„ mul˛umim, domnule pre∫edinte.
Œl rog pe domnul senator ™erban Nicolae, vicepre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, s„ prezinte raportul comun al celor dou„ comisii.
V„ rog, domnule senator.
## V„ mul˛umesc.
Raportul comun al celor dou„ Comisii juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri prive∫te perioada 2000—2004, cu preciz„rile care au fost inserate ∫i Ón raportul prezentat de c„tre pre∫edintele Colegiului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, domnul Seca∫iu, c„ el con˛ine o sintez„ a celor 4 rapoarte transmise Ón anii anteriori ∫i care nu au f„cut obiectul dezbaterii Ón plenul Camerelor reunite.
N-am s„ reiau Ón am„nunt textul raportului, Ól ave˛i ∫i dumneavoastr„ Ón fa˛„. Elementele importante au fost redate deja de domnul Seca∫iu, referitor la dificult„˛ile cu care s-a confruntat aceast„ institu˛ie Ón perioada 2000—2004, blocajul, practic, al activit„˛ii dup„ reuniunea din 20 octombrie 2002, ca ∫i la celelalte dificult„˛i legate de gestionarea fondului de arhiv„.
Am s„ m„ rezum Ón prezentarea acestui raport doar la c‚teva fraze foarte scurte con˛inute Ón capitolul de concluzii, ∫i anume Ón raportul comun se spune Ón felul urm„tor:
1. Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii este o institu˛ie util„ pentru a satisface scopul pentru care a fost creat„ ∫i se apreciaz„ c„ trebuie s„-∫i continue activitatea, dar Ón condi˛ii normale.
2. Activitatea Colegiului C.N.S.A.S. a fost Óntrerupt„ la 22 octombrie 2002 ∫i aceast„ situa˛ie nu poate continua ∫i s-a propus, la acea dat„, revocarea Óntregului Colegiu al C.N.S.A.S., deoarece reconcilierea Óntre ace∫tia nu era posibil„.
3. Comisiile juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri apreciaz„ pozitiv activitatea desf„∫urat„ de C.N.S.A.S. Ón anii 2003 ∫i 2004.
· other
55 de discursuri
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La dezbateri, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Doamna secretar Daniela Buruian„.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Catastrofala guvernare a Rom‚niei din perioada 1996—2000, condus„ de îbravii ˛„r„ni∫ti“, dar sus˛inut„ de actuala Alian˛„ D.A. plus U.D.M.R., a l„sat mo∫tenire o ˛ar„ s„r„cit„, plin„ de corup˛ie ∫i cu mari probleme sociale.
™i, ca s„ nu-i uit„m ∫i s„-i pomenim mereu, pentru c„ de acolo unde s-au dus nu se vor mai Óntoarce vreodat„, ˛„r„ni∫tii ne-au pricopsit cu o lege numit„ îLegea Ticu“, dup„ numele conspirativ al ini˛iatorului.
De la nefericita ei na∫tere, Legea Ticu a adus s„m‚n˛„ de scandal ∫i vrajb„ Ón societatea rom‚neasc„, iar la maturitate legea a f„cut ∫i ea un îpui“, care se cheam„ Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor fostei Securit„˛i, progenitur„ la fel de nefericit„ ca ∫i p„rintele ei. Prin votul exuberant ∫i plin de ur„ ∫i dorin˛„ de r„zbunare ˛„r„ni∫tii au vrut s„-∫i pl„teasc„ ni∫te poli˛e pentru unele suferin˛e Óndurate, dar pentru care noi, cel pu˛in noi de la P.R.M., nu avem nici o vin„.
Institu˛ie bugetivor„, care toac„ banul public f„r„ nici o ru∫ine, dar mai ales f„r„ a da socoteal„ Parlamentului Rom‚niei care i-a Ónvestit, C.N.S.A.S. a dus o lupt„ eroic„ de la bun Ónceput pentru a se sustrage controlului vreunei comisii parlamentare.
Dar s„ vedem ce a Ónsemnat C.N.S.A.S. Ón perioada 2000—2004. Am s„ m„ refer Ón mod deosebit la perioada aceasta, c‚nd aceast„ institu˛ie, nou-Ónfiin˛at„ la vremea respectiv„, a fost sc„pat„ de sub orice control legal ∫i bugetar:
— salarii de mini∫tri pentru o ga∫c„ extrem de zgomotoas„, Ón frunte cu Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici ∫i Andrei Ple∫u. A∫ aminti aici celebrul raport de control al comisiei parlamentare conduse de senatorul Ion Predescu, care a fost ∫i a r„mas doar o tentativ„ la vremea aceea, care a scos la lumin„ multe ilegalit„˛i din cadrul C.N.S.A.S. Dar m‚ini pricepute ale unor combinatori de profesie au Óngropat ad‚nc acest raport parlamentar Ón anumite sertare, pentru ca mai t‚rziu s„ aib„ un veritabil material de ∫antaj ∫i intimidare;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 — ma∫ini de lux cu ∫oferi pentru aceea∫i ga∫c„, excursii Ón str„in„tate, chipurile pentru documentare. Dar de fapt se f„cea un veritabil trafic ilegal de documente, scoase de la C.N.S.A.S. ∫i comercializate pe bani grei;
— angajarea tuturor rubedeniilor ∫i prietenilor, dar mai ales cei ai Dinescului, la Departamentul de a∫a-zise investiga˛ii, de fapt un laborator de intoxicare ∫i falsificare ce albea sau Ónnegrea dosare prin simpla scoatere sau ad„ugare de documente. Acest departament este condus ∫i acum de protejata aceluia∫i Dinescu, priceputa doamn„ Germina Nag‚˛, fiica t„ticului ei, un respectabil ofi˛er de Securitate;
— lipsa unui regulament de func˛ionare a acestui C.N.S.A.S. ∫i scurgerile repetate de informa˛ii c„tre unele persoane interesate;
— cl„diri de lux cu aer condi˛ionat pentru corpurile delicate ale deconspiratorilor care, la r‚ndul lor, ar trebui deconspira˛i;
— mii de miliarde de lei cheltui˛i din banul public pe logistic„ sofisticat„, canapele de plu∫ pentru dosuri pre˛ioase ∫i zurg„l„i pentru îcai b„l˛a˛i“, ∫i asta, Óntr-o ˛ar„ Ón care pensionarii mor la coad„ la medicamente compensate, iar tinerii Ó∫i iau lumea Ón cap pentru a-∫i g„si un loc de munc„.
Rezum‚nd, s„ vedem ∫i rezultatele acestei risipe necontrolate a banului public, colectat din impozitele ∫i taxele cet„˛enilor rom‚ni:
— faptul c„ niciodat„ nu s-a prezentat Parlamentului, timp de 4 ani de zile, niciun raport de activitate anual, de∫i aceast„ institu˛ie a votat nominal membrii C.N.S.A.S.;
— Ómbog„˛irea unor membri C.N.S.A.S. at‚t pe baza traficului de influen˛„, c‚t ∫i a trafic„rii dosarelor de Securitate ale unor persoane publice. Œn acest sens, lucrurile sunt foarte simple. Pentru cei ce au pl„tit dosarele s-au albit, iar pentru cei ce nu au pl„tit au ap„rut din senin file noi la dosar, fabricate la comand„;
— ascunderea, aproape Ón totalitate, a dosarelor judec„torilor ∫i procurorilor care au fost ∫antaja˛i s„ dea solu˛ii ∫i verdicte Ón folosul clientelei at‚t a P.S.D., c‚t ∫i a Alian˛ei D.A.;
— expunerea oprobriului public a unor personalit„˛i politice incomode fostului regim Iliescu, Constantinescu, iar Iliescu ∫i acum B„sescu.
Desigur, celebru este cazul pre∫edintelui P.R.M., senatorul Corneliu Vadim Tudor, c„ruia, de∫i i s-au ad„ugat file care nu au nicio leg„tur„ cu respectivul dosar, Securitatea i-a f„cut cadou un voinic ∫i dolofan dosar, dar de urm„rire informativ-operativ„. Cu toate c„ unele pot„i latr„ ∫i se gudur„ pe la unele posturi de televiziune pentru a fi b„gate Ón seam„, noi, cei de la P.R.M., Ói salut„m din mers.
C‚inii latr„, caravana trece, domnilor!
De fapt, acest balamuc na˛ional care a atins deja cote paranoice ∫i este denumit îDosariada“ va scurtcircuita ad‚nc activitatea serviciilor secrete rom‚ne∫ti, spre satisfac˛ia unora ∫i, desigur, la comand„ extern„, distrug‚nd cu bun„ ∫tiin˛„ actualul sistem de ap„rare ∫i siguran˛„ na˛ional„. Efectele acestei nebunii le vom sim˛i cu to˛ii ∫i v„ asigur eu, domnilor, c„ nu vor fi foarte Ónt‚rziate.
Nu ∫tiu c‚t va reu∫i noua componen˛„ a C.N.S.A.S., rezultat„ de dup„ alegerile din 2004, s„ schimbe imaginea fostului C.N.S.A.S., care vine cu o zestre compromis„ ∫i greu de reparat. Probabil c„ timpul ne va spune dac„ aceste lucruri se vor Óndrepta ∫i dac„ aceast„ institu˛ie va putea fi a∫ezat„ pe coordonate legale, democratice, pus„ Ón slujba cet„˛eanului, ∫i nu Ómpotriva lui.
Doamnelor ∫i domnilor,
Mai avem c‚teva luni p‚n„ la momentul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i Occidentul ne prive∫te ∫i ne prime∫te ca pe ni∫te cet„˛eni din lumea a treia, dintr-o ˛ar„ bananier„, neguvernabil„, aflat„ Óntr-o prelungit„ criz„ institu˛ional„, dar Ón care problemele vitale ale ˛„rii se discut„ ∫i se rezolv„ doar Ón unele c‚rciumi selecte, unde se m„n‚nc„ bine, dar mai ales unde se bea bine.
Pentru toate acestea ve˛i r„spunde dumneavoastr„, domnilor guvernan˛i, Ón fa˛a cet„˛enilor, la viitoarele alegeri, pentru c„ de tr„it nu au tr„it bine, dar Ón schimb a˛i hr„nit ∫i a˛i Óndopat popula˛ia doar cu sondaje de opinie mincinoase, care, v„ asigur eu, nu ˛in nici de foame ∫i nici de sete.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna deputat. Domnul deputat Popa era Ónscris.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Partidul Conservator a reiterat, Ón repetate r‚nduri, acordul privind desecretizarea dosarelor fostei Securit„˛i, ac˛iune menit„ s„ contribuie la cur„˛irea moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i singura posibilitate de a afla adev„rul despre acei demnitari care sunt stigmatiza˛i de un trecut care nu le face cinste.
Desecretizarea trebuie Óns„ tratat„ cu mult discern„m‚nt ∫i, bineÓn˛eles, cu rezerva, pe care am exprimat-o ∫i zilele trecute, referitoare la dosarele reprezentan˛ilor Bisericii, institu˛ie fundamental„ a poporului rom‚n, care trebuie l„sat„ Ón pace ∫i ferit„ de mocirla politicii.
Partidul Conservator consider„ c„ Biserica trebuie tratat„ ca o institu˛ie autonom„, a∫a cum stipuleaz„ ∫i Constitu˛ia, legea noastr„ de c„p„t‚i, iar ingerin˛ele politice Ón treburile biserice∫ti nu sunt folositoare nim„nui. Orice decizii ∫i influen˛e negative ale politicului pot crea o falie nedorit„ Óntre cea mai credibil„ institu˛ie a na˛iunii, Biserica, ∫i poporul, care vede Ón ea suprema izb„vire, fapt ce ar fi sinonim cu o gre∫eal„ colosal„. Biserica a fost, este ∫i va r„m‚ne institu˛ia reprezentativ„ a neamului, pilonul unit„˛ii, moralit„˛ii ∫i solidarit„˛ii rom‚nilor, mai ales Ón momentele de cump„n„ ale istoriei.
Din nefericire, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón prezent la C.N.S.A.S. reprezint„ nu tocmai un exemplu pozitiv de activitate a unei institu˛ii democratice, care ar trebui s„ ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 decizii extrem de importante pentru asanarea moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Constat„m c„ se iau Ón continuare decizii discutabile, u∫or de contestat, care pot ucide, din punct de vedere politic, anumite persoane publice care, Óntr-un moment nepotrivit, au luat o decizie, poate nefericit„, poate din constr‚ngere.
Este inadmisibil Óns„ ca la un nivel at‚t de Ónalt, a∫a cum se pretind a fi membrii C.N.S.A.S., s„ ne confrunt„m aproape zilnic cu scurgeri de informa˛ii c„tre pres„ sau c„tre anumite partide politice. Este intolerabil ca anumite informa˛ii, absolut confiden˛iale p‚n„ la finalizarea dosarului X sau Y, s„ ajung„ publice sau Ón m‚inile unor neaviza˛i, f„r„ a se respecta prezum˛ia de nevinov„˛ie a celui care face obiectul cercet„rii.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Ghi∫e.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate doamne ∫i domni deputa˛i ∫i senatori,
Evident c„ dezbaterea Ón Parlament a unui raport al unei institu˛ii a statului ar fi bine s„ constituie un moment de reflec˛ie care s„ duc„ la propuneri pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Ón scopul servirii unui interes public. Evident c„ C.N.S.A.S.-ul, prin miza na˛ional„, interna˛ional„, politic„ ∫i moral„, este o institu˛ie de maxim interes ∫i faptul c„ aceast„ institu˛ie func˛ioneaz„ bine sau nu ne afecteaz„ Ón mod decisiv climatul public ∫i mai ales politic.
™i atunci chestiunea de care cred c„ ar merita s„ se ˛in„ seama este urm„toarea: Ón ce m„sur„ condi˛iile legale actuale care permit func˛ionarea C.N.S.A.S.-ului sunt suficiente pentru ca acest interes public s„ fie bine servit?
C‚nd spun despre interesul public legat de C.N.S.A.S., m„ refer la dreptul cet„˛enilor Rom‚niei de a avea acces la informa˛ii ∫i la date exacte despre trecutul oamenilor ∫i, mai ales, despre efectele institu˛iilor. Pentru c„ exist„ un risc Ón judec„˛ile superficiale, anume acela ca atunci c‚nd punem o etichet„ pe un grup de oameni s„ se comit„ at‚tea ∫anse de eroare c‚˛i subiec˛i sunt supu∫i etichet„rii.
Pentru cei care au avut ∫ansa sau poate nefericirea s„ tr„iasc„ Ón condi˛ia de adul˛i ∫i lucr‚nd Ón c‚mpul muncii socialiste p‚n„ Ón 1989 este evident c„ gradele de responsabilitate institu˛ional„ sunt mai clare dec‚t pentru genera˛iile tinere care p‚n„ Ón 1989 nu aveau Ónc„ ∫ansa s„ lucreze Ón c‚mpul muncii.
C‚nd spun asta m„ g‚ndesc la urm„torul aspect. Ar merita s„ r„spundem Óntreb„rii cine pe cine a servit ∫i a cui politic„ a aplicat-o Securitatea. A aplicat politica P.C.R. sau P.C.R. a aplicat politica Securit„˛ii? Informatorii ∫i turn„torii eticheta˛i acum au fost instrumente ale Securit„˛ii ca bra˛ armat al P.C.R. sau P.C.R. a fost victima informatorilor ∫i turn„torilor folosi˛i de c„tre ofi˛erii de Securitate?
Spun aceste lucruri pentru c„, Ón opinia mea cel pu˛in, este esen˛ial ca Ómbun„t„˛irea Legii privind func˛ionarea C.N.S.A.S.-ului ∫i accesul la propriul dosar s„ fie acompaniate de o corect„ ∫i o principial„ Lege a lustra˛iei. Avem Ón Constitu˛ie, la art. 53 alin. (3), o men˛iune explicit„ care spune c„, atunci c‚nd se restr‚ng drepturi electorale unor grupuri de cet„˛eni, aceast„
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Domnul senator Funar, cu recomandarea de a sintetiza.
V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Voi c„uta s„ ˛in seama ∫i de recomandarea dumneavoastr„ ∫i sunt fericit c„ sunt singurul parlamentar de ast„zi care a beneficiat de o recomandare.
Permite˛i-mi, domnilor pre∫edin˛i, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori, s„-mi Óncep interven˛ia cu c‚teva Óntreb„ri legate de C.N.S.A.S.
O prim„ Óntrebare adresat„ actualului pre∫edinte.
De ce nu a fost respectat„ Legea nr. 187/1999 ∫i nu s-a depus anual la Parlament raportul?
Cea de a doua Óntrebare.
Raportul referitor la perioada 13 martie 2000—31 mai 2002 c‚nd a fost depus la Parlament?
O alt„ Óntrebare se refer„ la absen˛ele unora dintre membrii C.N.S.A.S.-ului Ón perioada 2000—2002.
Am constatat cu surprindere c„ domnul Horia Patapievici a fost prezent la 125 de ∫edin˛e ∫i a lipsit la 73.
Domnul Andrei Ple∫u, prezent la 116 ∫edin˛e ∫i absent la 82 de ∫edin˛e.
Domnul Mircea Dinescu i-a Óntrecut pe to˛i, fiind prezent numai la 87 de ∫edin˛e ∫i absent la 111 ∫edin˛e. Œntrebarea pe care o am: indemniza˛ia au primit-o integral cei 3 Ón lunile Ón care au absentat?
™i o alt„ Óntrebare, legat„ de cea precedent„. Dac„ le-au fost imputate sau nu sumele aferente acestor absen˛e?
Œn sintez„, ˛in‚nd seama de recomandarea primit„, a∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ acest mod de a aborda problemele referitoare la activitatea C.N.S.A.S.-ului, _post-mortem_ , respectiv s„ punem o lum‚nare la capul mortului, cum facem ast„zi, s„ discut„m Ón septembrie 2006 despre activitatea C.N.S.A.S.-ului din anii 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, este un mod care, Ón opinia mea, nu mai trebuie s„ se reg„seasc„ Ón activitatea Parlamentului. Practic, nu mai putem face niciun control, putem doar s„ lu„m act de ceea ce s-a Ónt‚mplat.
Constat‚nd cei de la C.N.S.A.S. c„ nu sunt controla˛i de c„tre Parlament, Ó∫i permit, a∫a cum au f„cut-o Ón cursul acestui an, s„ provoace o isterie a dosarelor ∫i o dezbinare general„ a rom‚nilor.
P.R.M., prin vocea pre∫edintelui nostru, senatorul Corneliu Vadim Tudor, solicit„ desfiin˛area acestei institu˛ii a C.N.S.A.S.-ului, ∫i dosarele pe care le au la dispozi˛ie s„ fie puse pe internet, s„ fie studiate de cei care doresc acest lucru.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Cu precizarea c„ recomandarea de sintetizare nu a fost cu caracter personal, ci se adresa tuturor vorbitorilor, pentru c„ avem mai mul˛i Ónscri∫i.
Domnul secretar Vasilescu, tot pe linia unor Óntreb„ri.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Œntrebarea pe care vreau s„ i-o adresez domnului pre∫edinte al C.N.S.A.S.-ului i-am pus-o ∫i cu ocazia audierilor, atunci c‚nd, ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, am participat la acele audieri c‚nd s-a numit noua componen˛„ a C.N.S.A.S.-ului, una dintre ele. Cealalt„ rezult„ din tot ceea ce am constatat c„ s-a Ónt‚mplat Ón ultima perioad„ de timp, ∫i nu numai, privind activitatea C.N.S.A.S.-ului.
Prima Óntrebare, la care a∫ dori ca r„spunsul s„ fie îDa“ sau îNu“, nu explica˛ii, pentru c„ Óntrebarea este foarte precis„, lucra˛i pe dosare pe care le primi˛i de la anumite institu˛ii ale statului: garanta˛i c„ aceste dosare, pe baza c„rora dumneavoastr„ lua˛i deciziile, reprezint„ situa˛ia real„ de la 22 decembrie 1989?
Este prima Óntrebare ∫i v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, atunci c‚nd r„spunde˛i, dac„ timpul Óntre momentul Ón care am pus Óntrebarea ∫i r„spunsul pe care Ól da˛i este prea mare, s„ repeta˛i Óntrebarea la care r„spunde˛i.
A doua Óntrebare adresat„ dumneavoastr„, dar nu numai dumneavoastr„, ci ∫i colegilor mei parlamentari. Dac„ considera˛i c„ C.N.S.A.S.-ul trebuie s„ fie o institu˛ie constituit„ pe criterii politice?
V-a∫ ruga ca r„spunsul s„ fie îDa“ sau îNu“, Ón acelea∫i condi˛ii pentru prima Óntrebare: dac„ timpul a fost mare ∫i s-a uitat Óntrebarea sau colegii nu au fost aten˛i, v-a∫ ruga s„ repeta˛i Óntrebarea, ∫i r„spunsul s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 fie îDa“ sau îNu“. Un alt r„spuns dec‚t îDa“ sau îNu“ v„ spun sincer c„ nu m„ intereseaz„.
V„ mul˛umesc.
Din sal„
#107983## **Din sal„:**
Las„-ne...!
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar. Domnul deputat Ilie Merce.
V„ las. V„ las Ón naivitatea unora dintre noi.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Vreau s„ Óncep cu o critic„ la adresa Parlamentului, Ón primul r‚nd pentru c„ am constatat de mai mult„ vreme c„ nu-∫i face datoria fa˛„ de institu˛iile pe care le subordoneaz„.
Este ∫i cazul acestui C.N.S.A.S., un C.N.S.A.S. care nu se subordoneaz„ chiar nim„nui, a mai rezultat din discu˛ii acest lucru, pentru c„, dac„ s-ar fi subordonat, ∫i-ar fi prezentat rapoartele la timpul potrivit, conform legii, ∫i nu 7 odat„ ∫i din an Ón Pa∫ti — o alt„ problem„ pe care am semnalat-o cu to˛ii, dumneavoastr„ ∫i toat„ lumea, to˛i rom‚nii —, nu permiteam membrilor C.N.S.A.S.-ului s„-∫i valorifice datele ∫i informa˛iile din dosarele de arhiv„ Ón talk-show-uri ∫i mass-media, chiar s„ le valorifice, s„ le livreze, s„ le speculeze, Ón func˛ie de interese personale sau politice, cum s-a Ónt‚mplat, nu permiteam membrilor C.N.S.A.S. sau Ói tr„geam la r„spundere atunci c‚nd s-au antepronun˛at cu privire la unul sau altul dintre oamenii politici sau alte personalit„˛i c„ au f„cut sau nu au f„cut poli˛ie politic„. Contravine statutului lor parlamentar ∫i nimeni nu i-a tras de m‚nec„, nu i-a Óntrebat de nimic. Din contr„, continu„!
Pe pre∫edintele P.R.M. Ól v‚neaz„ de c‚nd s-au Ónfiin˛at, doar-doar o s„-l scoat„ c„ a f„cut poli˛ie politic„. E ru∫inos! E ru∫inoas„ aceast„ persuasiune, aceast„ obr„znicie p‚n„ la urm„. ™i continu„! Œnc„ nu au obosit unii membri de la C.N.S.A.S. Doar-doar!
Nu o s„-i g„seasc„, pentru c„ nu are de unde. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere! Da.
Deci eu a∫ ruga ca, Ón continuare, indiferent care va fi soarta acestei institu˛ii ∫i a altor institu˛ii subordonate Parlamentului, s„ ne facem datoria fa˛„ de aceste institu˛ii, s„ simt„ c„ sunt controlate, s„ nu o ia pe ar„tur„, cum o face C.N.S.A.S.-ul „sta de la Ónfiin˛are p‚n„ Ón prezent.
™i de ce? Pentru c„ inclusiv membrii s„i ar trebui Ón primul r‚nd s„-∫i publice dosarele, indiferent de care dosare sunt. Eu fac acest apel ∫i aceast„ solicitare s„-∫i publice ei Ónt‚i dosarele ∫i pe urm„ s„ vedem dac„ vor avea vreo autoritate moral„ s„ judece pe al˛ii. ™i lumea s„-i judece.
Œn afar„ de faptul c„ nu sunt ni∫te criterii riguroase Ón selec˛ia oamenilor care trebuie s„ fac„ parte din acest colegiu, s„ nu fie anima˛i de ur„, s„ judece la rece. Ei nu au Ónv„˛at Ón 6 ani s„ citeasc„ acele dosare, darmite s„ le interpreteze, ∫i atunci c‚nd o fac o fac cu patim„, ur„ ∫i p„rtinire.
Domnilor pre∫edin˛i,
Stima˛i colegi,
Ar trebui s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ pentru Óntocmirea raportului prezentat de domnul senator ™erban Nicolae s-a constituit Ón prealabil o comisie format„ din membri sau Ónlocuitori din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri de la Camera Deputa˛ilor ∫i de la Senat.
Œn final a fost elaborat acest raport de c„tre domnul senator Antonie Iorgovan, dar, Ón prealabil, fuseser„ predate rapoarte ∫i de c„tre al˛i participan˛i la aceast„ comisie, cum ar fi subsemnatul sau distinsul coleg Petre Ungureanu de la liberali.
Œn ceea ce prive∫te...
Domnule deputat, problema de procedur„ v„ rog s„ o enun˛a˛i. Conform regulamentului, Ón dou„ minute.
B„nuiesc c„ ∫i cele spuse de dumneavoastr„ se scad din acest timp, nu?
Deci spuneam c„ ceea ce am scris Ón acest raport nu se reg„se∫te deloc Ón raportul prezentat de comisie. El reflect„ pur ∫i simplu punctul de vedere al domnului senator Iorgovan.
Œn raportul meu subliniam c‚teva elemente referitoare la activitatea acestui consiliu, at‚t cunoscuta tez„ a ilegalit„˛ii func˛ion„rii Ón absen˛a unei hot„r‚ri a Parlamentului, dar ∫i modul suspect Ón care acest consiliu ia bani de la buget.
Pentru c„, a∫a cum vede˛i pe ordinea de zi, noi discut„m abia azi rapoartele din 2000—2002 ∫i raportul 2002—2004. Deci nu pot s„ Ón˛eleg cum o institu˛ie ia bani prin Legea bugetului de at‚˛ia ani f„r„ s„ fie cunoscut raportul de activitate al acestei institu˛ii!
Œn al doilea r‚nd, starea de legalitate a comisiei este pus„ sub semnul Óntreb„rii de mai multe interven˛ii pe care le-a˛i v„zut ∫i recent ale unor membri ai consiliului care, Ón mod cert, comit infrac˛iuni prin divulgarea unor hot„r‚ri ale consiliului Ónainte de a se ajunge Ón fa˛a instan˛ei.
Deci cazul de ieri, Ón care domnul Dinescu a comunicat verdictul Ón cazul Monei Musc„, dup„ Legea de func˛ionare a C.N.S.A.S.-ului este o infrac˛iune.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 Nu am v„zut nic„ieri subliniat acest fapt Ón raportul prezentat de comisie, mai bine zis de domnul Iorgovan. V„ mul˛umesc.
Da, domnule deputat. Œn continuare, domnul deputat Toró Tiberiu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Pentru Ónceput, a∫ dori s„-mi exprim indignarea fa˛„ de starea democra˛iei noastre originale, c„ anumite persoane, fo∫ti colaboratori ai Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, ne dau lec˛ii de democra˛ie, nu numai prin pres„, talk-show-urile televiziunilor, dar ∫i de la microfonul Parlamentului.
Œn continuare, c‚teva g‚nduri pe marginea raportului prezentat de domnul pre∫edinte Seca∫iu.
Crearea C.N.S.A.S., respectiv elaborarea Legii Ticu privind deconspirarea dosarelor, din p„cate a venit foarte t‚rziu, la 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989, de la schimbarea regimului.
™i nu numai c„ a venit t‚rziu, dar, de la Ónfiin˛are, aceast„ institu˛ie important„ privind starea democra˛iei ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti s-a confruntat cu o serie de probleme cu caracter legislativ, Ón primul r‚nd.
™tim foarte bine cu to˛ii, nu numai cei care au fost membri ai Parlamentului Ón legislatura respectiv„, 1996—2000, c‚nd au elaborat Legea Ticu, ci ∫tim cu to˛ii, care suntem ∫i azi membri ai Parlamentului Rom‚niei, c„ aceast„ lege a fost mai mult dec‚t imperfect„. ™i nu numai c„ nu a dat un instrument eficient Ón m‚na acestei institu˛ii, dar chiar a Ómpiedicat-o s„-∫i desf„∫oare activitatea.
Totodat„, s-a confruntat ∫i cu lipsa acut„ de colaborare eficient„ cu celelalte institu˛ii ale statului, Ón special cu serviciile secrete, care au avut Ón gestiune materia cu care a trebuit s„ lucreze C.N.S.A.S., adic„ arhivele fostei Securit„˛i, dar ∫i ale celorlalte institu˛ii represive ale statului comunist. Colaborarea dintre aceste servicii ∫i C.N.S.A.S. a l„sat de dorit, ca s„ m„ exprim mai fin.
A treia problem„ a fost politizarea acestei institu˛ii. ™i este cel pu˛in interesant de atipic pentru starea democra˛iei noastre c„ acel partid ∫i acei reprezentan˛i critic„ cel mai vehement activitatea acestei institu˛ii, care nu au f„cut altceva dec‚t s„ bage be˛e-n roate Ón aceast„ perioad„ analizat„ Ón raport ∫i nu au l„sat-o s„ func˛ioneze a∫a cum trebuie.
Deci mi se pare nedreapt„ formularea acestor critici vehemente de la acest microfon ∫i care uneori chiar au dep„∫it bunul gust.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Cu aceea∫i rug„minte de sintez„, domnul senator Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am ∫i eu de pus dou„ Óntreb„ri.
1. De c‚nd doamna deputat Marcela Lavinia V‚lcov-™andru este purt„toare de cuv‚nt a C.N.S.A.S. ∫i beneficiaz„ cu prioritate, Ómpreun„ cu domnul deputat Cozmin Gu∫„, de informa˛ii din interiorul C.N.S.A.S.?
2. C‚t este chiria pe lun„ pl„tit„ pentru spa˛iul Ón care func˛ioneaz„ C.N.S.A.S.?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Szabó Károl... sau Károly. V-a∫ ruga s„ m„ corecta˛i.
Domnilor pre∫edin˛i, Distin∫i colegi,
Distinse colege,
Desigur, ar fi multe de spus pe marginea materialelor prezentate aici, Óns„ ar fi de dorit — asta este, dac„ se poate spune, o op˛iune pentru viitor — ca Ón fa˛a Parlamentului s„ prezinte rapoarte Ón numele unor institu˛ii titularii respectivi care sunt responsabili pe perioada raportat„. Altminteri, s-ar crea impresia c„ cel care urmeaz„ cuiva Ón func˛ie a primit o astfel de Óns„rcinare ca s„ dea o not„, mai mult sau mai pu˛in bun„, predecesorului s„u.
Œn leg„tur„ cu raportul prezentat aici de c„tre domnul Seca∫iu, din cauza faptului c„ a ap„rut de mai multe ori Ón materialul prezentat chestiunea dificult„˛ii prelu„rii materialului, a dosarelor, este cazul s„ repet aici ceea ce am spus de la microfonul Senatului.
Nu este nevoie de nici o modificare legislativ„. Predarea dosarelor se poate face pred‚nd pur ∫i simplu cheile de la arhivele unde ele se g„sesc. Nu trebuie nici m„car pus„ m‚na pe ele. Aceasta ar trebui ∫i de acum Óncolo, chiar dac„ nu mai este posibil, pentru c„ o cantitate imens„ de material a fost dislocat„, cu toate pericolele pe care le implic„ o astfel de opera˛iune.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 Asta este problema. Cheile arhivelor trebuiau predate. Asta Ónsemna predarea arhivelor, nu o ad„ugare, o por˛ionare dup„ dorin˛a institu˛iei care le gestioneaz„ Ón majoritate ∫i Ón prezent.
Desigur, Ón chestiunea modific„rilor legislative, chiar dac„ nu este la ordinea de zi aceast„ problem„, dar, pe marginea materialului prezentat, mai mul˛i dintre colegi ∫i-au exprimat op˛iunea legat„ de Ómbun„t„˛irea legislativ„, care este absolut necesar„, pentru ca Ón continuare s„ aib„ con˛inut, substan˛„ activitatea C.N.S.A.S., ∫i anume trebuie s„ scoatem neap„rat din textul legii expresia îSecuritatea ca poli˛ie politic„“, pentru c„ Securitatea — este un nonsens, o tautologie! — a fost poli˛ia politic„ a regimului comunist. Prin urmare, cine a avut de-a face, Ón calitate de angajat, ca ofi˛er, subofi˛er ∫i altele sau ca colaborator, printr-o form„ sau alta, a f„cut poli˛ie politic„.
Deci suntem de acord ca pentru viitor s„ dispar„ aceast„ expresie, care este de natur„ s„ dea loc la interpret„ri, uneori arbitrare, Ón leg„tur„ cu faptul c„ persoana vizat„ a f„cut sau nu poli˛ie politic„, cu toate c„ a avut angajament ∫i, eventual, a ∫i prezentat inform„ri sau rapoarte prin ofi˛erul s„u care l-a racolat.
V„ mul˛umim, domnule senator, ∫i s„ ∫ti˛i c„ Ón plenul celor dou„ Camere aten˛ia nu e niciodat„ eventual„, este punctual„.
Œl rog pe domnul senator ™erban Nicolae, de data aceasta nu Ón calitate de membru al comisiei, s„ ia cuv‚ntul.
## V„ mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn ceea ce prive∫te evaluarea activit„˛ii C.N.S.A.S. Ón perioada 2000—2004, eu cred c„ esen˛ial este s„ re˛inem aspectele negative ∫i disfunc˛ionalit„˛ile, care s„ permit„ o mai bun„ evaluare asupra a ceea ce este C.N.S.A.S. Ón prezent ∫i asupra a ceea ce ar putea s„ devin„ Ón continuare.
Blocajul institu˛iei s-a datorat Ón primul r‚nd comportamentului unor membri ai Colegiului C.N.S.A.S. Nu a fost vorba nici de disfunc˛ionalit„˛i legislative, nici de dificult„˛ile de natur„ obiectiv„, legate de spa˛ii, sedii ∫i a∫a mai departe. Blocajul activit„˛ii a fost generat Ón primul r‚nd de activitatea unor membri ai Colegiului C.N.S.A.S. care nu au Ón˛eles nici rostul acestei institu˛ii, nici utilitatea public„ a institu˛iei ∫i, mai ales, nu ∫i-au impus o cenzur„ de decen˛„ ∫i bun-sim˛ Ón comportamentul public.
Din acest punct de vedere, una dintre cele mai importante disfunc˛ionalit„˛i a fost dat„ de lipsa de transparen˛„ a modului Ón care lucreaz„ aceast„ institu˛ie. E vorba de transparen˛„ Ón organizare ∫i func˛ionare. Din p„cate, transparen˛a s-a materializat Ón scurgeri de informa˛ii ∫i, Ón condi˛iile de ast„zi, scurgerea de informa˛ii a transformat îdosariada“ Ón lupt„ politic„ ∫i C.N.S.A.S.-ul Ón mijloc pentru lupta politic„.
Fac o parantez„. Œmp„rt„∫esc ∫i eu revolta unui antevorbitor referitoare la faptul c„ nu trebuie s„ ne dea lec˛ii de democra˛ie ∫i moralitate oameni care au fost turn„tori, informatori ∫i a∫a mai departe, dar, dac„ eu, ca membru al P.S.D., pot s„ spun lucrul acesta la tribun„, Domnia Sa putea s-o fac„ foarte bine la o ∫edin˛„ a coali˛iei, direct celor pe care Ói viza.
Œn ceea ce prive∫te scurgerile de informa˛ii, democra˛ia Ón primul r‚nd este Ón pericol, pentru c„, a∫a cum a˛i v„zut, sunt colegi parlamentari care se laud„ ∫i Ó∫i fac un titlu de glorie din accesul, nelegal, Ón orice caz, la informa˛ii care ar trebui s„ fac„ obiectul exclusiv al analizei C.N.S.A.S.
Democra˛ia nu se face cu asemenea mijloace. Democra˛ia nu func˛ioneaz„ cu acces ilicit la dosare, cu conferin˛e de pres„ de demascare public„, ∫i eu poate nu ∫tiu dec‚t din auzite, dar sunt oameni care pot s„ confirme c„ aceste demasc„ri, cu m‚nie proletar„, erau specifice unei perioade revolute din anii ’50—’60.
Domnule senator, v„ rog s„ sintetiza˛i.
A∫ sintetiza, domnule pre∫edinte, cu foarte mare drag, dac„ n-ar fi o chestiune de mare importan˛„ pentru democra˛ie, din punctul meu de vedere, faptul c„ unii Ón˛eleg lupta politic„ prin cine are dosar ∫i cine nu.
Dac„ dumneavoastr„ vre˛i s„ fim evalua˛i sau clasifica˛i ast„zi, Ón anul 2006, dup„ ceea ce scriau securi∫tii, turn„torii, colaboratorii prin anii ’50, ’60, ’70, ’80, pute˛i s-o face˛i, dar eu cred c„ democra˛ia se realizeaz„ dup„ cu totul alte reguli. Lupta politic„ se joac„ Ón cu totul alte condi˛ii, iar men˛inerea actualei st„ri de lucruri, men˛inerea actualei forme de lucru la C.N.S.A.S. nu face dec‚t s„ Óncurajeze acest stil, Ón care unii sunt buni, dac„ sunt securi∫tii no∫tri, iar al˛ii sunt r„i, dac„ sunt securi∫tii lor.
Eu sper c„ raportul pe anul 2005 va fi mult mai bine Ónchegat, mult mai bine echilibrat, astfel Ónc‚t scopul urm„rit prin deconspirarea activit„˛ilor de poli˛ie politic„ s„ priveasc„ Óntr-adev„r acele Ónc„lc„ri ale drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului, s„ priveasc„ perioadele care s-au scurs Ónainte de 1989, ∫i nu perioade de dup„ 1989, ∫i s„ nu ajungem Ón situa˛ia absolut jenant„ s„ se vorbeasc„ de deconspirarea
dosarelor sportivilor, preo˛ilor, lucru care, din punctul meu de vedere, descalific„ chiar democra˛ia ∫i via˛a politic„ din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Seca∫iu, dac„ dore∫te, s„ r„spund„ la Óntreb„ri. Evident, pe cele retorice s„ le re˛in„ ca subiecte de medita˛ie.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Claudiu Octavian Seca∫iu:**
V„ mul˛umesc.
Voi r„spunde pe r‚nd Óntreb„rilor formulate de domnii parlamentari.
La Óntrebarea îde ce nu am prezentat rapoartele anual?“, Óntrebare pus„ de domnul senator Funar, p„rerea personal„ este c„ din cauza disfunc˛ionalit„˛ilor existente la nivelul fostului colegiu, dar ∫i din cauza unei îbune“ comunic„ri Óntre Parlament ∫i institu˛ia noastr„, pe fondul tensiunilor care au grevat activitatea fostului Colegiu.
La Óntrebarea privind data pred„rii raportului pe perioada 13 martie 2000—31 mai 2002, nu cunosc data exact„ a depunerii, dar Ómi amintesc c„ a fost dezb„tut de Comisiile juridice ∫i de Comisiile pentru drepturile omului Ón cursul anului 2003, fiind ∫i adoptat raportul de activitate Ón cauz„.
La a treia Óntrebare, referitoare la plata indemniza˛iei pe perioada absen˛elor Ón perioada acoperit„ de rapoartele de activitate prezentate ast„zi ∫i, Ón spe˛„, de Óntrebarea dumneavoastr„, nu aveam calitatea de ordonator de credite, dar pot s„ v„ asigur c„ toate actele contabile exist„ ∫i c„ ele au f„cut obiectul verific„rii anuale a Cur˛ii de Conturi.
Œn privin˛a Óntreb„rilor domnului senator Vasilescu, dac„ putem garanta c„ dosarele reprezint„ situa˛ia real„ de la 22 decembrie 1989, C.N.S.A.S. r„spunde de starea ∫i integritatea dosarelor doar din momentul intr„rii lor Ón gestiunea C.N.S.A.S.
A doua Óntrebare viza viitoarea sau posibila modificare legislativ„ a modului de constituire a colegiului. Depinde de Parlamentul Rom‚niei s„ decid„ criteriile pe baza c„rora se va face desemnarea membrilor colegiului.
Domnul senator Petrescu a mai pus ni∫te Óntreb„ri punctuale.
La prima Óntrebare, Ón privin˛a purt„torului de cuv‚nt al C.N.S.A.S., a∫ r„spunde c„ C.N.S.A.S. are o persoan„ din cadrul aparatului tehnic desemnat„ ca purt„tor de cuv‚nt, ∫i nicidecum pe cineva din afara institu˛iei, iar chiria lunar„ care se pl„te∫te pentru sediul Ónchiriat Ón care func˛ion„m ∫i ast„zi este de 86.790 RON.
Cam aceste Óntreb„ri le-am re˛inut.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006
Mul˛umesc domnului pre∫edinte Seca∫iu.
Stima˛i colegi, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999, modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 16/2006, Parlamentul ia act de prezentarea ∫i dezbaterea acestor rapoarte.
Sigur c„ vom a∫tepta raportul pe 2005, c‚nd Ól vom supune plenului ∫i vom continua dezbaterile noastre.
Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi, punctul 12, Raportul de activitate pe anul 2005 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Œl invit pe domnul Mircea Oancea, pre∫edintele comisiei, pentru a prezenta o sintez„ a raportului. Ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Mircea Oancea** — _pre∫edintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a fost Ónfiin˛at„ Ón anul 2005, Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 313 din acela∫i an.
Practic, raportul la care ne referim ast„zi cuprinde doar activitatea comisiei pe dou„ s„pt„m‚ni, nici at‚t, pentru c„ aceast„ comisie nu a avut activitate Ón 2005, s-a Ónregistrat fiscal, a Ónchiriat un sediu ∫i a pornit la dezvoltarea institu˛ional„.
Œn acest sens s-a Óntocmit un program de dezvoltare institu˛ional„ pe o perioad„ de 18 luni, perioad„ pentru care comisia are asigurat„ finan˛are dintr-un credit al B„ncii Mondiale pentru un proiect, îDezvoltarea sectorului social“.
Eu a∫ vrea s„ v„ supun aten˛iei, Ón c‚teva cuvinte, obiectivele noastre pentru anul 2006.
Suntem la momentul Ón care comisia a aprobat un set de reglement„ri, un set de norme de aplicare a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative. Œn acest moment, comisia are ca instrument de lucru Ón domeniul reglement„rii Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative ∫i a∫teapt„ cu interes din partea Parlamentului ca s„ aib„ posibilitatea s„ Ónceap„ s„ reglementeze ∫i s„ implementeze ∫i pilonul al II-lea al pensiilor obligatorii administrate privat.
Pentru anul 2006 comisia ∫i-a propus s„ continue dezvoltarea institu˛ional„ Ónceput„ Ón anul 2005, iar Ón domeniul legislativ s„ elaboreze normele privind pensiile facultative, astfel Ónc‚t s„ Ónceap„ procesul de autorizare-licen˛iere a operatorilor din aceast„ pia˛„ ∫i, din ianuarie 2007, s„ Ónceap„ colectarea contribu˛iilor.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Mihai T„n„sescu s„ ne prezinte raportul comun al celor dou„ Comisii pentru buget, finan˛e.
Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisiile de buget, finan˛e din cele dou„ Camere, Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, precum ∫i Comisiile pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ au fost sesizate pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului comun cu privire la Raportul de activitate pe anul 2005 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a elaborat un raport Ón baza Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2005, care prevede Ón mod expres ca Ón fiecare an, cel t‚rziu p‚n„ la 31 mai, comisia s„ transmit„ Parlamentului, respectiv comisiilor amintite mai sus, execu˛ia bugetului de venituri ∫i cheltuieli, precum ∫i raportul anual de audit financiar.
Comisiile permanente au analizat activitatea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe ultimul trimestru al anului 2005 ∫i au constatat c„ aceasta s-a aflat Óntr-un proces de construc˛ie institu˛ional„.
Conform raportului, planul de dezvoltare institu˛ional„ pentru sf‚r∫itul anului 2005 s-a materializat Ón Ónchirierea spa˛iului pentru func˛ionarea comisiei, ob˛inerea certificatului de Ónregistrare fiscal„, deschiderea conturilor de cheltuieli la trezorerie, elaborarea structurii organizatorice, precum ∫i elaborarea procedurilor de angajare a personalului de specialitate.
Œn conformitate cu prevederile legale, directorul general, numit Ón baza Deciziei primului-ministru nr. 474/2005, s-a angajat Ón primele ac˛iuni de organizare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 ∫i func˛ionare a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private Ón gestionarea fondurilor care au provenit din dou„ surse: dintr-un Ómprumut de la Banca Mondial„ ∫i din contribu˛ia bugetului de stat, care au fost alocate pentru a duce la Óndeplinire aceste ac˛iuni ale noii institu˛ii. Cheltuielile opera˛ionale cu finan˛area, a∫a cum spuneam, au fost finan˛ate dintr-un credit extern de la Banca Mondial„ pentru 85% din volumul cheltuielilor ∫i 15% a fost acoperit din bugetul de stat.
Comisiile permanente ale celor dou„ Camere, Ón urma analizei execu˛iei bugetului de venituri ∫i cheltuieli pe anul 2005, au sesizat urm„toarele.
Mul˛umesc foarte mult.
Dezbateri generale, stima˛i colegi.
Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Suntem, bineÓn˛eles, la Ónceput de activitate. Este bine...
Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? V„ rog.
Doamna deputat Cornelia Ardelean, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Vreau totu∫i s„ profit de prezen˛a domnului director aici ∫i s„ ar„t faptul c„ Óntre atribu˛iile principale ale acestei comisii se afl„ ∫i informarea ∫i educa˛ia popula˛iei Ón ceea ce Ónseamn„ pensiile private.
Nu am auzit nimic din obiectivele comisiei Ón acest domeniu ∫i vreau s„ v„ spun c„ popula˛ia este sceptic„, pe bun„ dreptate, Ón ceea ce prive∫te pensiile private.
Œn primul r‚nd, cadrul legislativ este instabil, fluctuant. Abia Ón 2004 s-a emis legea Ón ceea ce prive∫te pensiile ocupa˛ionale, lege care deja a fost abrogat„ prin emiterea Legii pensiilor facultative. Deci este un adev„rat semn de Óntrebare aceast„ fluctua˛ie legislativ„.
Œn al doilea r‚nd, este greu s„ scoatem din mintea oamenilor ceea ce a Ónsemnat F.N.I. ∫i consecin˛ele acestor fonduri de investi˛ii.
Deci s„ existe o preocupare Ón a-i educa pe oameni ∫i a le explica ce Ónseamn„ sistemul de pensii private. Repet, una dintre atribu˛iile principale ale comisiei este aceast„ atribu˛ie ∫i nu am auzit nimic Ón acest sens, ce vom face Ón acest domeniu.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Mai sunt interven˛ii? Œn˛eleg, stima˛i colegi, c„ nu mai sunt.
Œn conformitate cu prevederile legii, lu„m act de prezentarea ∫i dezbaterea raportului de activitate pe 2005.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte Mircea Oancea.
Trecem la punctul urm„tor, stima˛i colegi. Mai avem dou„ puncte pe ordinea de zi. S„ Óncerc„m s„ fim operativi.
Punctul 13 din ordinea de zi: numirea vicepre∫edintelui Cur˛ii de Conturi.
Œn conformitate cu prevederile art. 83 ∫i 84 din Regulamentul ∫edin˛elor comune, am s„ dau cuv‚ntul domnului Mihai T„n„sescu, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor, pentru a prezenta raportul comun al celor dou„ comisii. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul comun privind propunerea de numire a vicepre∫edintelui Cur˛ii de Conturi, conform art. 9, art. 104 alin. 1 ∫i 3 ∫i art. 105 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi
Comisiile de buget, finan˛e din cele dou„ Camere, fiind sesizate cu adresele nr. 2.535/2005 ∫i, respectiv, 1.078/2005, au luat Ón dezbatere ∫i au Óntocmit raportul asupra propunerii pentru numirea unui vicepre∫edinte la Curtea de Conturi.
Cele dou„ comisii ale Parlamentului s-au Óntrunit Ón ∫edin˛a comun„ din 16 mai 2006, au procedat la audierea candidatului, domnul Sandu Marin, candidat propus de c„tre Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare pentru func˛ia de consilier de conturi ∫i, respectiv, vicepre∫edinte al Cur˛ii de Conturi.
Œn urma audierii — au participat 34 de senatori ∫i deputa˛i —, cu majoritate de voturi, s-a votat pentru a fi supus dezbaterii ∫i valid„rii dumneavoastr„ aceast„ candidatur„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, dup„ cum ∫ti˛i, votul este secret, pe baz„ de buletin.
Doamnelor ∫i domnilor,
Sunt nevoit s„ fac o precizare. Este vorba de un mandat Ón continuare ce revine P.R.M.-ului Ón urma negocierilor. Prin plecarea domnului Petre Popeang„, conform tuturor cutumelor din Parlament ∫i Ón˛elegerilor la nivelul grupurilor parlamentare, acest post revine P.R.M.-ului.
V„ rog, Ón consecin˛„, s„ vota˛i ca atare. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, votul este secret, pe baz„ de buletin de vot. Procedura: ve˛i primi buletinul. Dac„ l„sa˛i neatinse numele ∫i prenumele Ónscrise Ón buletin, Ónseamn„ c„ sunte˛i pentru. Dac„ t„ia˛i numele ∫i prenumele, Ónseamn„ c„ sunte˛i Ómpotriv„.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ fi˛i de acord, ca s„ c‚∫tig„m pu˛in timp, s„ trecem la punctul 14 ∫i s„ invit pe domnul Adrian Doro∫, membru supleant al consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, s„ depun„ jur„m‚ntul.
Pofti˛i la tribun„, domnul Adrian Doro∫, s„ citi˛i jur„m‚ntul, semna˛i ∫i mi-l da˛i mie. Cu m‚na pe Constitu˛ie ∫i pe Biblie.
## **Domnul Adrian Doro∫** _– membru supleant al consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune_ **:**
Eu, Adrian Doro∫, desemnat Ón calitate de membru supleant al consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune, jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii, s„ ap„r interesele Rom‚niei, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, s„-mi Óndeplinesc cu onoare, con∫tiin˛„ ∫i f„r„ p„rtinire atribu˛iile ce-mi revin potrivit func˛iei ∫i s„ p„strez secretul profesional.
A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Invit pe domnul Viorel Ioan Bota, membru supleant al Consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, s„ depun„ jur„m‚ntul.
## **Domnul Viorel Ioan Bota** _– membru supleant_
## _al Consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune_ **:**
Eu, Viorel Ioan Bota, desemnat Ón calitate de membru supleant al consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii, s„ ap„r interesele Rom‚niei, drepturile ∫i
libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, s„-mi Óndeplinesc cu onoare, con∫tiin˛„ ∫i f„r„ p„rtinire atribu˛iile ce-mi revin potrivit func˛iei ∫i s„ p„strez secretul profesional.
A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!
V„ mul˛umesc.
Invit chestorii de la Senat ∫i Camera Deputa˛ilor. V„ rog, buletinele de vot.
Da. Domnul pre∫edinte Aron.
## **Domnul Aron Ioan Popa:**
O chestiune de procedur„.
A∫ dori ca strigarea catalogului s„ Ónceap„ cu Senatul, pentru c„ avem Ón program de la ora 15,00 comisii...
Data viitoare va fi Senatul pe locul doi...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Domnul senator Aron,
Colegii deputa˛i ∫tiu c„ avem program dup„-amiaz„ Ónc„rcat. O s„ Óncerc„m s„ fim operativi. Au dreptate, data trecut„ am Ónceput cu Senatul, de data aceasta Óncepem cu Camera Deputa˛ilor, c„ nu avem alt„ solu˛ie.
Da, domnul Árpád... V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
Da, domnule pre∫edinte, o observa˛ie de procedur„.
Nu dorim s„ bloc„m acest vot. Legea Ón vigoare nu spune nimic despre num„rul de voturi pe care trebuie s„-l primeasc„ candidatul, Óns„ regulamentul nostru, pe care Ónc„ nu l-am modificat, Regulamentul Camerelor reunite, Ón art. 38 alin. 7, prevede clar c„ pentru func˛iile pentru care se fac numiri votul se ia cu majoritatea membrilor deputa˛ilor ∫i senatorilor.
Am impresia c„ suntem la limita cvorumului, situa˛ie Ón care c‚teva voturi Ómpotriv„ s-ar putea s„ invalideze aceast„ numire, deci nu ∫tiu dac„ e bine s„
Vot · Amânat
Prezentarea cererii de demisie a directorului Serviciului de Informa˛ii Externe
Domnul deputat, o precizare. Votul este majoritatea senatorilor ∫i deputa˛ilor prezen˛i — art. 84. Da.
Deci, stima˛i colegi, ne-am consultat Ónainte ∫i aceasta este prevederea regulamentar„.
V„ mul˛umesc.
Mai sunt interven˛ii?
Chestorii, v„ rog.
Mai am o rug„minte. Domnul senator Dan Mircea Popescu, da˛i o m‚n„ de ajutor s„ distribui˛i buletinele de vot.
Procedura de vot am comunicat-o, iar num„rarea buletinelor se va face de c„tre Birourile permanente ale celor dou„ Camere.
V„ rog s„ face˛i apelul.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006
**Domnul Ioan Munteanu:** C„lin Ion prezent Adomnic„i Mirela Elena prezent„ Chiper Gheorghe prezent Adomni˛ei Cristian Mihai absent Chi∫ Filona∫ prezent Cindrea Ioan prezent Albu Gheorghe prezent Cioc‚lteu Alexandru prezent Alm„janu Marin prezent Ciontu Corneliu prezent Alm„∫an Liviu absent Ciopraga Mircea prezent Amarie Constantin prezent Ciuc„ Liviu Bogdan prezent Amet Aledin prezent Cliveti Minodora prezent„ Anastase Roberta Alma absent„ Cocrea Olgu˛a prezent„ Andea Petru prezent CodÓrl„ Liviu prezent Andon Sergiu absent Constantinescu Anca prezent„ Andronescu Ecaterina prezent„ Constantinescu Viorel absent Andreica Romic„ prezent Corl„˛ean Titus absent Antal Árpád András prezent Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea absent Antal István prezent Cr„ciunescu Grigore prezent Antonescu George Crin Lauren˛iu prezent Cre˛u Gabriela absent„ Apostolache Mihai Cristian prezent Cutean Vasile Emilian prezent Ardelean Cornelia prezent„ Dan Iosif prezent Asztalos Ferenc absent Diaconescu Marin prezent Avram Dumitru prezent Diaconescu Renic„ absent Baban ™tefan prezent Dida Corneliu Ioan absent Bara Nicolae absent Dobre Traian prezent Barbu Gheorghe absent Dorneanu Valer prezent Bardan Cornel ™tefan prezent Dragomir Dumitru absent B„d„l„u Niculae absent Dragomir Gheorghe prezent B„e∫u George prezent Dr„gu∫ Radu C„t„lin absent B„nicioiu Nicolae prezent Dre˛canu Doina Mic∫unica prezent„ B„rbule˛iu Tiberiu absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán absent Dumitrescu Liana absent„ Bec∫enescu Dumitru absent Dumitrescu Zamfir absent Bejinariu Eugen prezent Dumitriu Drago∫ Petre prezent Bentu Dumitru present Dumitriu Mihai prezent Bivolaru Ioan present Dumitru Ion absent BÓrsan Iulian Gabriel absent Du∫a Mircea prezent Boagiu Anca Daniela absent„ Du˛u Stelian prezent Bobeanu R„zvan Petric„ present Erdei-Dolóczki István prezent Boeriu Valeriu Victor absent Eserghep Gelil absent Bolca∫ Lucian Augustin present Faina Constantin prezent Bonis Istvan present F‚r∫irotu Vladimir Mircea prezent Borbély László absent Fenechiu Relu prezent Boureanu Cristian Alexandru absent Firczak Gheorghe prezent BrÓnz„ William Gabriel absent Florea Damian prezent BrÓnzan Ovidiu prezent Fotopolos Sotiris prezent Bruchental-Pop Ionela prezent„ Fr‚ncu Emilian Valentin prezent Buciu Angela absent„ Furo Iuliu Ioan prezent Buciu˛a ™tefan prezent Gabor Gheorghe prezent Buda Daniel absent Gan˛ Ovidiu Victor absent Buda Ioan prezent G„leteanu Monalisa prezent„ Buh„ianu-Obuf C„t„lin Ovidiu prezent Georgescu Filip prezent Buruian„-Aprodu Daniela prezent„ Gerea Andrei Dominic prezent Bu∫oi Cristian Silviu prezent Gheorghe Valeriu absent Buzatu Dan Hora˛iu prezent Gheorghiof Titu Nicolae absent Buzea Cristian Valeriu absent Ghiorghioni Ionesie absent Calimente Mih„i˛„ absent Ghi∫e Ioan prezent C‚mpanu Liviu prezent Giurgiu Mircia absent Canacheu Costic„ prezent Gl„van ™tefan prezent Cantaragiu Bogdan prezent Godja Petru absent Cazan Romeo Gheorghe Leonard prezent Gon˛ea Ion absent C„lian Petru absent Grigore Dan prezent MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006
Invit pe domnul secretar Gavril„ Vasilescu s„ fac„ apelul la Senat.
Antonie ™tefan Mihail prezent Apostol Neculai prezent Arca∫ Viorel prezent Ardelean Aurel prezent Arion Viorel prezent Athanasiu Alexandru euroobservator Basgan Ion prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Blaga Vasile Guvern Bobe∫ Marin prezent Cazacu Cornelia prezent„ C‚mpeanu Radu Anton prezent C‚rlan Dan prezent Chelaru Ioan prezent Cintez„ Mircea absent Ciornei Silvia euroobservator Cioroianu Adrian Mihai euroobservator Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe absent Corodan Ioan prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 Cozm‚nc„ Octav
Cozm‚nc„ Octav concediu medical Cre˛u Corina euroobservator Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre prezent David Cristian Guvern David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent DÓncu Vasile euroobservator Duca Viorel Senior euroobservator Dumitrescu Ion Mihai absent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin absent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor prezent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe Guvern Frunda György absent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin absent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian absent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion absent Ilu∫c„ Daniel absent Ion Vasile absent Iorga Nicolae Marian prezent Iorgovan Antonie concediu medical Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina prezent„ Lupoi Mihail prezent Maior George Cristian absent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius absent Markó Béla Guvern Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea Gheorghe absent Mih„escu Eugen euroobservator Mih„ilescu Petru ™erban absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan euroobservator Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica absent„ Novolan Traian absent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton absent P„unescu Adrian absent
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Rog membrii Biroului permanent, la sala Biroului permanent a Camerei Deputa˛ilor pentru num„rarea voturilor.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006
Rog s„ ridice urnele.
P‚n„ atunci, v„ anun˛ c„ la secretarii generali s-au depus urm„toarele legi, deci v„ pute˛i adresa Cur˛ii Constitu˛ionale:
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 189/2002 privind opera˛iunile compensatorii referitoare la contractele de achizi˛ii pentru nevoi de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2006 privind autorizarea Agen˛iei de Compensare pentru Achizi˛ii de Tehnic„ Special„ de a Óncheia Acordul de compensare cu firma EUROCOPTER Deutschland GmbH, potrivit obliga˛iei de compensare asumate de aceast„ firm„ Ón cadrul contractului de achizi˛ie Óncheiat cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor prin Societatea Comercial„ COMICEX— S.A.;
— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2005 pentru abrogarea alin. (2) al art. 38 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunica˛iilor;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a Ónnoirii Parcului na˛ional auto;
— Lege privind facilitarea list„rii societ„˛ilor comerciale pe pia˛a de capital;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice;
— Lege privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public;
— Lege pentru modificarea art. 17 alin. (1) din Ordonan˛a Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la re˛elele publice de comunica˛ii electronice ∫i la infrastructura asociat„, precum ∫i interconectarea acestora.
V„ rog s„ da˛i citire procesului-verbal cu rezultatul votului.
Domnule secretar, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. îParlamentul Rom‚niei
Procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de c„tre deputa˛i ∫i senatori cu privire la numirea unui consilier de conturi ∫i vicepre∫edinte al Cur˛ii de Conturi.
Œn temeiul prevederii art. 32 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Birourile permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ∫i num„rarea voturilor exprimate prin vot secret cu buletine de vot de c„tre deputa˛i ∫i senatori asupra propunerii de numire a domnului Sandu Marin Ón calitate de consilier de conturi ∫i vicepre∫edinte al Cur˛ii de Conturi ∫i au constatat urm„toarele:
Num„rul total al deputa˛ilor ∫i senatorilor: 468;
Num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor prezen˛i: 278; Num„rul total de voturi exprimate: 278;
Num„rul total de voturi anulate: 0;
Num„rul total de voturi exprimate: 278, din care voturi pentru 137, voturi contra 141.
Potrivit prevederilor art. 38 alin. 7 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, numirile Ón func˛ii se hot„r„sc cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor prezen˛i, cu condi˛ia Óntrunirii cvorumului prev„zut de art. 39 din regulament.
Ca urmare a faptului c„ din totalul de 468 de deputa˛i ∫i senatori au fost prezen˛i 278, dintre care 137 au votat pentru, iar 141 Ómpotriv„, se constat„ c„ nu a fost Óntrunit„ majoritatea voturilor parlamentarilor prezen˛i cerut„ pentru numire.“
Semneaz„ membrii Birourilor permanente ale celor dou„ Camere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, aceasta este situa˛ia.
Da˛i-mi voie s„ declar Óncheiat„ ∫edin˛a noastr„ comun„ de ast„zi.
Ne vedem la ∫edin˛a comun„ de pe 4 octombrie. Mul˛umesc pentru prezen˛„.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#161906îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|124486]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 139/29.IX.2006 con˛ine 32 de pagini.** Pre˛ul: 6,72 lei
Consiliul Na˛ional al Audiovizualului beneficiaz„ Ón prezent de un nou proiect PHARE, ∫i anume consolidarea ∫i dezvoltarea expertizei profesionale a sectorului audiovizual din Rom‚nia. Acest proiect este finan˛at integral din fonduri europene ∫i va fi implementat Ón 2006—2007, proiect ce are Ón prim plan Ómbun„t„˛irea experien˛ei personalului consiliului Ón leg„tur„ cu aplicarea acquis-ului european Ón domeniul audiovizual, av‚nd Ón vedere c„, Ón prezent, nu exist„ un ghid de aplicare al acestuia.
Dup„ Óncheierea dezbaterilor, comisiile au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerelor reunite ale Parlamentului aprobarea Raportului de activitate al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului pe anul 2005.
V„ mul˛umesc.
Mai mult de at‚t, am v„zut din pres„ c„ domnul Ralu Filip ne spune ce trebuie s„ facem noi Ón Parlament, c‚˛i membri Ón consiliul de administra˛ie trebuie s„ aprob„m noi, s„ nu aprob„m 11, s„ aprob„m numai 9...
Mie mi se pare un gest nefiresc de a se amesteca Ón treburile interne ale Parlamentului. Noi ∫tim ce avem de f„cut, ∫tim c‚˛i membri trebuie s„ fie acolo ∫i, ca atare, nu ∫tiu dac„ este nevoie de p„rerea Domniei Sale.
Cu toate acestea, noi vom vota raportul de activitate al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului pentru continuitate, dar cerem conducerii acestuia s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ dea dovad„ de responsabilitate.
Consiliul Na˛ional al Audiovizualului este o institu˛ie Ón slujba cet„˛eanului, care trebuie s„ se remarce prin transparen˛„ ∫i profesionalism, iar noi nu vom mai tolera Ón viitor o activitate cu asemenea sincope.
V„ mul˛umesc.
A treia problem„ pe care a rezolvat-o Ón 2004—2005 C.N.A.-ul este problema cercet„rii ∫i a publica˛iilor.
Œn 2001 s-a creat un Centru de informare ∫i documentare care nu exista Ón deceniul trecut ∫i s-a publicat ∫i o revist„, cred c„ îForum audiovizual“ se cheam„, ceea ce este foarte important, pentru c„ este un loc de referin˛„ documentar„ din acest moment.
Sigur, noi critic„m ∫i avem pentru ce s„-i critic„m, dar v„ amintesc c„ aceast„ echip„ lucreaz„ pe mii de dosare de radio ∫i sute de dosare de televiziune, din care trebuie alese numai c‚teva pentru a primi licen˛„. Cred c„, din acest punct de vedere, iar„∫i ei ∫i-au f„cut datoria.
Unde sunt Ónc„ de discutat unele aspecte sunt aspectele editoriale.
Œn materie editorial„, vigilen˛a niciunui consiliu, Ón orice componen˛„ ar avea, nu ar fi suficient de necesar„ Ón Rom‚nia. 354 de amenzi ∫i de sanc˛iuni date mi se pare o cifr„ extrem de mic„ pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón materie de audiovizual, pentru unele gol„nii extreme — folosesc un termen consacrat ∫i-l subliniez —, gol„nii extreme ale unor posturi ∫i de radio, pe care le uit„m de obicei, ∫i de televiziune.
Reac˛ia a fost Ónceat„ sau a fost nul„. M„ refer Ón special la anul 2004. M„ refer la campania electoral„. Chiar dac„ ea a fost salutat„ de unele foruri europene, noi ∫tim cam ceea ce s-a Ónt‚mplat atunci. ™i noi, cei care pe atunci guvernam ∫i apoi am c‚∫tigat alegerile, ∫i cei care erau Ón opozi˛ie, ∫i, m„ rog, puncte, puncte...
Din acest punct de vedere, consiliul a fost moale, dar vreau s„ adaug ceva, doamnelor ∫i domnilor, ∫i aceasta este poate spre scuza actualului consiliu, ori∫ice Consiliu Na˛ional al Audiovizualului Ón Rom‚nia, cel at‚t de Óndr„gostit de imagine ∫i de cuv‚nt, spuse bine sau spuse aiurea, va fi Óntr-o situa˛ie similar„.
Presiunea Ón anii electorali — ∫i am tr„it doi ani electorali la C.N.A., ad„uga˛i celor doi ani electorali la Radioteleviziunea Rom‚n„ —, pot s„ v„ spun cu m‚na
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 pe inim„ c„ presiunea politic„ este at‚t de mare Ónc‚t nimeni, oric‚t„ bun„-credin˛„ are ∫i c‚t„ inteligen˛„ ∫i cultur„, nu se poate sustrage.
Eu doresc noului consiliu sau consiliului ref„cut s„ ne prezinte pentru anii care vin rapoarte cel pu˛in la fel de bune. C‚nd eram membru al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului spuneam un lucru pe care nu-l mai spuneam, din decen˛„, c‚nd eram ministru sau nu-l mai spun c‚nd sunt parlamentar: un bun Consiliu Na˛ional al Audiovizualului trebuie s„ enerveze toate grupurile politice, toate partidele. Numai atunci va fi, Óntr-adev„r, cu datoria Ómplinit„.
Dar lucrul este foarte, foarte dificil la noi.
Œnc„ ceva, apropo de o remarc„ care s-a f„cut adineauri. S„ nu uit„m c„, indiferent dac„ o institu˛ie este sau nu e Ón subordinea noastr„, ea este compus„, de regul„, din intelectuali de bun„ calitate care sunt egalii no∫tri. Sigur, noi avem prin lege ni∫te drepturi, dar a∫ vrea, este o dorin˛„ personal„, ca Ón raporturile mele cu colegii din diverse institu˛ii supuse nou„ tratamentul ∫i dialogul s„ fie de la egal la egal din punct de vedere intelectual.
V„ mul˛umesc.
Oricum, noi vom vota cele dou„ rapoarte ∫i Ói felicit„m pe cei care au participat la Óndreptarea modului cum se ac˛ioneaz„ Ón audiovizualul rom‚nesc ∫i sper„m ca pe viitor activitatea s„ fie ∫i mai bun„.
V„ mul˛umesc.
Ar fi fost foarte important s„ fie sanc˛ionat postul, s„ apar„, a∫a cum prevede lege, la ora respectiv„ scris, ca s„ ∫tie tot poporul c„ nu a avut loc acea ∫edin˛„ de Guvern, c„ nu s-a adoptat acel proiect de lege, c„ nu exist„ elemente clare despre care onor postul public, prin reprezentan˛ii emisiunii de ∫tiri, care sunt foarte siguri pe ei, c„ sunt foarte profesioni∫ti, ar fi primit un semnal.
Oameni buni, noi trebuie s„ ap„r„m interesul public, iar dumneavoastr„, din p„cate, nu reprezenta˛i acest interes public.
Eu cred c„ Ón acest segment Ónc„ mai are mult de f„cut ∫i, dac„ mai e nevoie s„ mai Ónt„rim acest aspect al activit„˛ii Consiliului Na˛ional al Audiovizualului Ón ap„rarea interesului public Ón aceste dou„ societ„˛i publice, care sunt sus˛inute din banii contribuabilului, atunci ne ve˛i avea parteneri.
V„ mul˛umesc.
Œn plan financiar, finan˛area cheltuielilor curente ∫i de investi˛ii ale agen˛iei Ón 2005 a fost asigurat„ din subven˛ii de la bugetul de stat, Ón procent de 83%, ∫i din venituri proprii, 17%, venituri proprii care Ón 2005 au fost cu 8% mai mari dec‚t cele din anul anterior, de∫i cursul de schimb euro-leu a Ónregistrat o sc„dere cu 18% fa˛„ de cel prognozat, cu care am lucrat ∫i noi pentru bugetul alocat de Ministerul Finan˛elor Publice.
Pentru a v„ da c‚teva cifre, apropo de valen˛ele publicistice ale ROMPRES-ului, v„ anun˛ c„ abona˛ii ROMPRES au putut alege Ón 2005 Óntre cele 15 servicii ∫i pachete de ∫tiri Ón timp real, 7 buletine zilnice, 5 selec˛ii de ∫tiri tematice, 6 fluxuri speciale, 4 buletine s„pt„m‚nale, 3 buletine ∫i publica˛ii lunare, Ónsum‚nd peste 170.000 de ∫tiri ∫i peste 7.000 de documentare. La acestea se adaug„ cele 480.000 de imagini din actualitatea extern„ ∫i cele 44.200 de fotografii la zi ale ROMPRES.
Cred cu t„rie c„ ce s-a Ónt‚mplat Ón ROMPRES at‚t Ón 2005, c‚t ∫i Ón anii trecu˛i poate fi caracterizat ca o istorie de succes, care a Ónceput cu Ón˛elegerea misiunii ∫i rolului pe care Ól are Agen˛ia Na˛ional„ de Pres„ Ón peisajul media al Rom‚niei.
La acestea s-au ad„ugat Óncerc„rile noastre de a forma o echip„ redac˛ional„...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 capitole: un preambul cuprinz‚nd o scurt„ trecere Ón revist„ a istoricului agen˛iei ∫i o privire general„ asupra activit„˛ii din anul 2005; obiectivele ∫i realiz„rile celor 6 redac˛ii din structura ROMPRES; baza tehnic„ a ROMPRES; activitatea de marketing ∫i rela˛ii publice; politica de resurse umane; situa˛ia financiar„ a agen˛iei; raportul de gestiune pentru anul 2005; activitatea consiliului director ∫i strategia ROMPRES pentru anul 2006.
Dup„ Óncheierea dezbaterilor, Comisiile pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor au hot„r‚t s„ propun„ plenului Parlamentului aprobarea Raportului Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES ∫i a contului de execu˛ie bugetar„ pentru anul 2005 cu majoritatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul votului, 19 voturi pentru ∫i 9 ab˛ineri. V„ mul˛umesc.
Ce Ónseamn„ asta? Asta Ónseamn„ c„ ROMPRES este o institu˛ie care pune accent pe Rom‚nia, nu pune accent numai pe capitala ˛„rii, acolo unde se produc ∫tirile politice.
De asemenea, a∫ vrea s„ spun c„ un lucru care m„ impresioneaz„, tehnic vorbind, ca expert ∫i evaluator Ón domeniul jurnalistic, este fluxul economic.
Fluxul economic este cel mai bogat ∫i cel mai performant dintre toate fluxurile care exist„ Ón acest moment, fluxuri ale unor agen˛ii nespecializate Ón economic. Fluxul economic nu a crescut numai Ón cantitate, a crescut ∫i Ón calitate, ∫i prin aceasta credem c„ misiunea ROMPRES, aceea de a face ∫i educa˛ie na˛ional„, este Óndeplinit„ cu prisosin˛„ aici.
S„ nu uit„m c„ Ón sondajele de opinie exist„ Ónc„ 80% din popula˛ie care consider„ c„ oamenii de afaceri apar˛in unei categorii sociale speciale, care face bani prin mijloace necinstite. Aceast„ percep˛ie trebuie s„ piard„ teren ∫i, prin asemenea tipuri de ac˛iuni jurnalistice, aceast„ percep˛ie pierde teren Ón fiecare an Ón Rom‚nia.
Nu mai vreau s„ vorbesc despre fluxul de ∫tiri externe, pentru c„ aici exist„ un specific: Ón ultimii 4 ani ROMPRES s-a implicat Ón procesul de integrare european„.
Fluxul de ∫tiri specializat ∫i pachetele de ∫tiri specializate privind Uniunea European„, at‚t Ón ceea ce prive∫te Bruxelles-ul ∫i mesajele dinspre Bruxelles Óncoace, dar ∫i cele care vin dinspre Rom‚nia spre Uniunea European„, s-au Ómbun„t„˛it foarte mult Ón ultimii ani ∫i este un atu, de asemenea, al institu˛iei.
A∫ vrea s„ vorbesc ∫i despre dimensiunea extern„, despre participarea ROMPRES la imaginea extern„ a Rom‚nei. Imaginea nu se poate realiza numai prin mijloace de persuasiune, informa˛ia despre o ˛ar„ produce imagine. ™i aici vreau s„ v„ spun c„ cantitatea de ∫tiri a fluxurilor Ón limbi str„ine la ROMPRES este de un sfert de milion pe an, un indicator greu de Ónt‚lnit ∫i la marile agen˛ii interna˛ionale.
M„ bucur de asemenea c„ managementul acestei institu˛ii a reu∫it s„ implementeze Ón ultimul an un foarte modern sistem de stocare a informa˛iei, un sistem care m„re∫te foarte mult at‚t cantitatea de informa˛ie stocat„, dar ∫i accesul la aceast„ informa˛ie.
A∫ vrea s„ mai spun c„ acest consiliu director, Ómpreun„ cu pre∫edintele, a reu∫it s„ aib„ Ón acest an indicatorii financiari pe care i-a˛i v„zut ∫i care au fost aprecia˛i de comisia de specialitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 M„ bucur c„ prin managementul institu˛iei s-a reu∫it o specializare func˛ional„, o mult mai bun„ diviziune a sarcinilor din interiorul agen˛iei, lucru pe care l-am repro∫at noi, dac„ bine Ómi aduc aminte, la ultimul raport.
A∫ vrea s„ spun, Ón ultimul r‚nd, c„ ROMPRES a r„mas ∫i Ó∫i fortific„ specificul de institu˛ie na˛ional„. Dac„ vrem ca ROMPRES s„ fac„ mai mult, ar trebui s„ ne coste mai mult o asemenea institu˛ie.
Dac„ ne uit„m la bugetul acestei institu˛ii, o s„ observ„m c„ dac„ Ól compar„m cu o institu˛ie european„, la acela∫i num„r de angaja˛i sau la aceea∫i cantitate de produc˛ie jurnalistic„, o s„ observ„m c„ bugetul institu˛iei noastre na˛ionale care este ROMPRES este de 10 ori mai mic.
De aceea, stima˛i colegi, v-a∫ propune s„ aprob„m acest raport ∫i Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este de acord ∫i propune s„ vot„m pentru acest raport al Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES.
Lipsesc de asemenea, din motive pe care domnul director general ar trebui s„ le spun„ aici, materiale audio ∫i video, a∫a cum sunt Ón celelalte agen˛ii de pres„ din Rom‚nia, cu care, din p„cate, ROMPRES-ul, ca agen˛ie na˛ional„, a pierdut demult o b„t„lie important„.
Legat de raportul Agen˛iei Na˛ionale de Pres„ ROMPRES se face mult„ statistic„, dar, din p„cate, numai dac„ Óncerc„m s„ interpret„m anumite informa˛ii vom vedea c„ lucrurile nu merg bine.
Fluxul central, care cuprinde Óntr-un an Ón jur de 24.000 de ∫tiri, practic are cam 65 de ∫tiri pe zi, la care lucreaz„ 256 de persoane. Am prelucrat doar ni∫te date din acest raport!
Dot„rile despre care s-a spus foarte mult eu cred c„ nu sunt bine dirijate ∫i v„ dau un singur exemplu, banal, care spune c„ exist„ pu˛in„ preocupare pentru acest lucru: din cele 12 autoturisme ale agen˛iei, 3 sunt folosite de director ∫i doar 9 de persoanele care lucreaz„ Ón aceast„ institu˛ie.
S-a vorbit mult de veniturile acestei institu˛ii, v‚nz„rile Agen˛iei ROMPRES f„cute de Departamentul de marketing ∫i rela˛ii publice. Acesta a v‚ndut anul trecut produse de 20 de miliarde lei vechi, dep„∫ind-∫i norma cu circa 500 de milioane, ∫i pot s„ v„ spun c„, dac„ ave˛i leg„turi cu presa local„, ve˛i vedea c„ o asemenea cifr„ este v‚ndut„ de cel mai am„r‚t ziar din provincie, deci, cum s-ar spune, foarte pu˛in.
Sunt produse noi, s-a spus c„ sunt produse noi, c„utate. V„ dau un singur exemplu, îS„pt„m‚na Mondorama“, cred c„ ∫i colegul antevorbitor se referea la el ca produs al agen˛iei, care este cump„rat de 11 clien˛i. Asta spune foarte mult despre calitatea acestui material ∫i despre forma Ón care este prezentat.
Clien˛ii ROMPRES — s-a vorbit pu˛in aici, poate nu, a∫a, din Ónt‚mplare — sunt foarte pu˛ini: practic, agen˛ia are 179 de clien˛i media ∫i 426 nonmedia. ™i revin la prima categorie, a acelor clien˛i media: practic, din circa 1.000 clien˛i poten˛iali Ón ˛ar„, Agen˛ia Na˛ional„ de Pres„ are doar 179.
Œn privin˛a angaja˛ilor, ∫i aici este o problem„ important„, pentru c„ ROMPRES a fost de-a lungul timpului o institu˛ie care a format ∫i a dat pe pia˛a media oameni de mare valoare. Din totalul de 333 de angaja˛i, doar 258 sunt jurnali∫ti.
Despre salarii, ce se vorbim? Mi-e greu s„ intru ∫i nu pot s„ v„ spun c‚t sunt salariile directorilor, dar acei oameni care trudesc zi de zi ∫i care ar trebui s„ fie mult
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 mai bine recompensa˛i au salarii de mizerie, Ón jur de 15 milioane lei net pe lun„, adic„ un salariu pe care-l au jurnali∫tii de slab„ calitate, ∫i din acest motiv cred c„ managerii acestei institu˛ii trebuie s„ se aplece mult mai serios asupra a ceea ce trebuie s„ fie motivarea salaria˛ilor.
Nu Ón ultimul r‚nd, a∫ vrea s„ vorbesc ∫i despre venituri, tocmai pentru c„ aici chiar ∫i comisia a adus laude Agen˛iei Na˛ionale ROMPRES. Practic, din 124 de miliarde de lei vechi venituri anul trecut, doar 20 de miliarde sunt venituri proprii, adic„ 17%. Nu am am„nunte Ón clipa asta s„ v„ spun ce se Ónt‚mpl„ cu agen˛iile na˛ionale de pres„ din alte ˛„ri, dar cred, Ón mod sigur, c„ deficien˛ele actului managerial sunt principala cauz„ a acestei situa˛ii.
Din acest punct de vedere, eu v„ propun s„ respingem acest raport de activitate. Ba, mai mult, cred c„, tocmai pentru c„ institu˛ia are nevoie de o Ómprosp„tare, de o Ónviorare a activit„˛ii sale, care s„-∫i propun„ s„ readuc„ ROMPRES-ul pe locul Ónt‚i Ón topul agen˛iilor de pres„ din Rom‚nia, demisia domnului director general ar fi un lucru extrem de important, pe care d‚nsul trebuie s„-l aib„ serios Ón vedere. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Trebuie subliniat faptul c„ din cauza lipsei unui spa˛iu suficient de arhiv„ toate prelu„rile de documente s-au f„cut numai Ón baza unor solicit„ri punctuale, r„spunz‚nd fie cererilor de acces la propriul dosar, fie verific„rilor prev„zute de Legea nr. 187/1999.
Problema spa˛iului destinat arhivei ∫i-a g„sit o rezolvare par˛ial„ Ón luna octombrie 2003, c‚nd C.N.S.A.S. a primit prin transfer de la Administra˛ia Rezervelor de Stat un num„r de dou„ hale situate Ón cadrul unit„˛ii teritoriale Pope∫ti-Leordeni ∫i s-a trecut la amenajarea acestora Ón regim de urgen˛„.
Ca principal„ atribu˛ie, C.N.S.A.S. a facilitat, Ón baza cererilor primite din partea persoanelor Óndrept„˛ite, accesul la propriul dosar Óntocmit de Securitate.
Œn compara˛ie cu primul an de existen˛„ al institu˛iei, c‚nd, din cauza condi˛iilor obiective sus-men˛ionate, cele 250 de cereri primite nu ∫i-au putut g„si solu˛ionarea conform legii, Ón anul 2004, dintr-un num„r de 2.171 de cereri, au fost finalizate 1.350, 466 de cet„˛eni ∫i-au consultat dosarul, 844 primind r„spuns c„ nu figureaz„ Ón eviden˛ele create de fosta Securitate.
Cererile de acces la propriul dosar nu au putut fi integral solu˛ionate din cauza, Ón primul r‚nd, faptului c„ din cauza calendarului electoral din cursul anului 2000 accentul a c„zut pe verificarea cu prioritate a candida˛ilor Ón alegeri ∫i, Ón al doilea r‚nd, din cauza imposibilit„˛ii prelu„rii integrale Ón gestiune a arhivelor ∫i eviden˛elor create de fosta Securitate.
Activitatea de verificare a Ónceput Ónc„ din luna martie 2000 cu persoanele care au candidat Ón alegerile locale, continu‚nd Ón toamna anului 2000 cu cele de la alegerile generale, verific„ri totaliz‚nd aproximativ 10.000 de persoane. Spre compara˛ie, pentru alegerile generale ∫i locale din anul 2004, C.N.S.A.S. a verificat un num„r de 5 ori mai mare de candida˛i, aproximativ 50.000 de persoane.
Totodat„, Ón scopul stabilirii adev„rului istoric cu privire la rolul Securit„˛ii Ón cadrul sistemului comunist, C.N.S.A.S. a ini˛iat ∫i desf„∫urat o serie de manifest„ri, precum expozi˛ii, conferin˛e, simpozioane, precum ∫i elaborarea unor volume de studii ∫i documente, bine primite at‚t de comunitatea speciali∫tilor Ón domeniu, c‚t ∫i de public.
La finele anului 2002, institu˛ia s-a confruntat cu un blocaj al activit„˛ii colegiului, determinat de refuzul unora dintre membrii acestuia de a mai lua parte la ∫edin˛e. Aceast„ criz„ a dus la constituirea Ón luna ianuarie 2003 a unei subcomisii de control parlamentar. Lucr„rile subcomisiei s-au desf„∫urat la sediul institu˛iei pe parcursul lunii ianuarie 2003, finaliz‚ndu-se prin Óntocmirea unui raport referitor la func˛ionarea colegiului. Chiar ∫i Ón aceste condi˛ii de criz„ la nivelul colegiului, accesul cet„˛enilor la propriul dosar, ca ∫i al cercet„torilor acredita˛i la documentele Óntocmite de fosta Securitate a continuat. Ca urmare a demersurilor Parlamentului, ca for tutelar, ale societ„˛ii civile, precum ∫i ale membrilor colegiului, Óncep‚nd cu luna mai 2003 s-au reluat ∫edin˛ele de lucru regulamentare ale colegiului.
Œn afara atribu˛iilor prev„zute expres prin legea de organizare, C.N.S.A.S. a primit de-a lungul anilor ∫i alte atribu˛ii.
Astfel, prin Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri ∫i Ón prevenirea corup˛iei, s-au stabilit unele incompatibilit„˛i Óntre statutul de func˛ionar public ∫i eventuala calitate de agent sau colaborator al Securit„˛ii, C.N.S.A.S. fiind institu˛ie abilitat„ prin lege s„ deruleze verific„rile.
De asemenea, Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 214/1999, aprobat„ prin Legea nr. 568/2001 privind acordarea calit„˛ii de lupt„tor Ón rezisten˛a anticomunist„, precum ∫i a Protocolului de colaborare dintre C.N.S.A.S. ∫i Ministerul Justi˛iei, Óncep‚nd din luna iunie 2003, institu˛ia noastr„ pune la dispozi˛ia Comisiei pentru constatarea calit„˛ii de lupt„tor Ón rezisten˛a anticomunist„ documentele care atest„ aceast„ calitate persoanelor condamnate pentru infrac˛iuni s„v‚r∫ite din motive politice, precum ∫i persoanelor Ómpotriva c„rora au fost dispuse, din motive politice, m„suri administrative abuzive. Astfel, s-a Ónregistrat o cre∫tere a num„rului de solicit„ri primite din partea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 comisiei, de la 19 cereri Ón cursul anului 2003, care au presupus studierea a 650 de volume, la 177 de adrese de verificare Ón cursul anului 2004, din care 134 au fost solu˛ionate pe baza documentelor de˛inute Ón arhiva C.N.S.A.S.
Œn concluzie, apreciem c„, Ón pofida tuturor neajunsurilor care au grevat activitatea institu˛iei, pe parcursul perioadei descrise Ón prezentele rapoarte, C.N.S.A.S. ∫i-a dovedit utilitatea. O atest„, Ón mod evident, cre∫terea num„rului cererilor de acces la propriul dosar ∫i a interesului fa˛„ de problema deconspir„rii agen˛ilor ∫i colaboratorilor Securit„˛ii.
prezentat un raport Parlamentului ∫i propun ca Parlamentul s„ stabileasc„ ca noul Colegiu al C.N.S.A.S. s„-l prezinte Parlamentului Ón termen de 60 de zile de la numirea acestuia. Fac precizarea c„ acest raport a fost Óntocmit Ón data de 11 mai 2006.
Œn ceea ce prive∫te activitatea Colegiului C.N.S.A.S. ∫i a institu˛iei ca atare aferent„ anului 2005, membrii Comisiilor juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au solicitat pre∫edintelui colegiului Ón func˛iune s„ prezinte, la termenul propus, un raport distinct. Acesta este raportul comun.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Din acest punct de vedere, nu ne mai surprinde nimic. Din moment ce C.N.S.A.S.-ul nu are un statut ∫i niciun regulament de func˛ionare clare, Óntreaga activitate a acestei institu˛ii, care ar trebui s„ fie un pilon al moralit„˛ii, se desf„∫oar„ uneori la limita legalit„˛ii. Membrii consiliului, Ón ceea ce prive∫te modalitatea de vot, nu ∫tiu c‚nd este secret sau c‚nd este vot deschis sau, bineÓn˛eles, acele ab˛ineri, care, la fel, nu sunt destul de legale, a∫ putea spune.
O vin„ important„ Ón activitatea necorespunz„toare a C.N.S.A.S.-ului o are, evident, ∫i Parlamentul, sub al c„rui control se afl„ ∫i aceast„ institu˛ie, deoarece nu a stabilit p‚n„ acum un regulament concret de organizare ∫i func˛ionare a activit„˛ii consiliului. O veche vorb„ rom‚neasc„ spune c„ îpe∫tele de la cap se Ómpute!“.
De aceea, noi consider„m c„ rezultatele muncii C.N.S.A.S.-ului trebuie cuantificate prin rezultate palpabile, decizii pertinente ∫i corecte, nu prin spectacole mediatice nefire∫ti pe ecranele televizoarelor. Atrag aten˛ia la modul cel mai serios asupra pericolului c„derii Ón derizoriu a scopului ∫i adev„ratei meniri a C.N.S.A.S.-ului.
O situa˛ie de redresare a acestei situa˛ii anormale ar fi excluderea politicului din activitatea C.N.S.A.S.-ului, pentru c„ numirea membrilor pe criterii politice nu are cum s„-i confere institu˛iei independen˛a decizional„ de care are at‚ta nevoie. Œn opinia noastr„, a P.C., membrii consiliului trebuie s„ fie victimele care au avut de suferit de pe urma acestor ac˛iuni de poli˛ie politic„ ∫i propagand„ securist„, nu oameni sus˛inu˛i de forma˛iuni politice care se simt datori s„ le Óntoarc„ serviciul.
Consider c„ a continua s„ mergem pe principiul îia mai toarn„ un dos„rel, s„ ne mai b„l„c„rim ni˛el“ constituie un joc grotesc, care nu rezolv„, ba chiar ne distrage aten˛ia de la adev„ratele probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, cum ar fi s„r„cia pensionarilor, a veteranilor de r„zboi ∫i a altor categorii defavorizate.
Men˛inerea unui climat nes„n„tos ∫i populist de g‚lceav„ continu„, Ónvr„jbire reciproc„ ∫i tensiuni artificiale are drept principal„ consecin˛„ inducerea unei st„ri d„un„toare ∫i p„guboase pentru bunul mers al societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Partidul Conservator se pronun˛„ pentru modificarea legii care s„ reglementeze func˛ionarea C.N.S.A.S.-ului, un demers absolut firesc, pentru a nu permite
transformarea consiliului Ón defuncte alte institu˛ii pe care le ∫tim noi din vremurile demult apuse.
C.N.S.A.S.-ul trebuie s„ se transforme Óntr-o institu˛ie reprezentativ„, european„, cu valen˛e mai degrab„ preventive dec‚t punitive, un adev„rat reper al Óns„n„to∫irii clasei politice ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón ansamblu.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 restr‚ngere se poate face doar Ón limitele efectelor nocive pe care ac˛iunile lor le-au avut.
Exist„ la C.E.D.O. un interesant caz îLetonia 2004“, care eviden˛iaz„ c„ un fost ofi˛er, colonel K.G.B., c„ruia i s-au interzis drepturi electorale a c‚∫tigat Ón privin˛a dreptului s„u de a candida mai departe. Este un caz de referin˛„ pentru jurispruden˛a european„.
™i atunci, dac„ plec„m de la evalu„ri asupra drepturilor fundamentale ale omului ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, a∫a cum prevede legea acum, ar trebui s„ vedem Ón ce m„sur„ legea merit„ ∫i trebuie Ómbun„t„˛it„ cu urm„toarea propunere: propun ca, Ón cadrul unei dezbateri mai largi a partidelor parlamentare, s„ se modifice legea, Ón sensul c„ pentru to˛i cei care Ón Rom‚nia doresc s„ ocupe func˛ii publice, alese sau numite, s„ fie publicate Ón mod integral dosarele pe internet.
O astfel de abordare ar da ∫ansa cet„˛enilor s„ afle Ón mod direct despre fiecare dintre cei care doresc s„ ocupe func˛ii publice, ∫i nu Óntr-un mod mediat, prin aprecierile adversarilor politici.
Cred c„ o astfel de propunere de modificare legislativ„ ar contribui la Ómbun„t„˛irea climatului moral Ón societate ∫i ar servi cu adev„rat intereselor generale ale cet„˛enilor, pentru c„, p‚n„ la urm„, pe acestea trebuie s„ le servim aici.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, o problem„ de procedur„.
V„ rog.
U.D.M.R. a sus˛inut de la Ónceput ∫i sus˛ine Ón continuare activitatea C.N.S.A.S., sus˛ine deconspirarea p‚n„ la cap„t a tuturor dosarelor fostei Securit„˛i, sus˛ine amendarea legisla˛iei, cum a sus˛inut ∫i ordonan˛a Guvernului care a Ómbun„t„˛it legisla˛ia ∫i, totu∫i, a f„cut ca Ón noua legislatur„ C.N.S.A.S. s„ func˛ioneze pe baza unor parametri mai ridica˛i.
U.D.M.R. sus˛ine Ón primul r‚nd deconspirarea ofi˛erilor de Securitate ∫i chiar dore∫te ca, dac„ se amendeaz„ legea, atunci s„ apar„ expres acest lucru.
Totodat„, sus˛ine func˛ionarea c‚t mai transparent„ a acestei institu˛ii. Crede c„ transparen˛a este important„. Totodat„, trebuie Ómbun„t„˛it„ comunicarea oficial„ a acestei institu˛ii cu Óntreaga societate ∫i cu partidele politice.
Deci, Ón final, noi vom sus˛ine toate ini˛iativele legislative sau administrative de care are nevoie acest consiliu ca s„ func˛ioneze mai departe.
V„ mul˛umesc.
Deci acesta este esen˛ialul pentru a se putea merge mai departe ∫i e o datorie cu care ar fi trebuit s„ Ónceap„ Ón 1990 primul Parlament ales: s„ se publice organigrama Securit„˛ii. Nici ast„zi nu este t‚rziu. Organigrama chiar cu persoanele care ocupau posturi diverse, Ón diverse func˛ii, pentru c„ erau persoane cunoscute. Nici m„car nu m„ refer ∫i nu m-am referit p‚n„ acum la ofi˛erii acoperi˛i.
Asta este tot ceea ce am vrut s„ v„ spun. V„ mul˛umesc pentru eventuala aten˛ie.
Eu Ón˛eleg dorin˛a de afirmare a unora dintre politicienii de ast„zi, dar ei trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ totu∫i submineaz„ ∫i func˛ionarea democra˛iei, ∫i func˛ionarea Parlamentului, ∫i func˛ionarea C.N.S.A.S.-ului prin asemenea mijloace.
O prim„ propunere pe care vreau s-o fac public„ este ca Raportul C.N.S.A.S. pe anul 2005 s„ fie depus Ón cel mai scurt timp, astfel Ónc‚t el s„ poat„ face obiectul unei dezbateri Ón Parlamentul Rom‚niei p‚n„ la 30 octombrie. Asta ca s„ nu ajungem ∫i cu raportul pe anul 2005 Ón anul 2007.
Exist„ c‚teva chestiuni legate de legea de organizare ∫i func˛ionare a institu˛iei, aflat„ Ón dezbaterea Senatului, la care se adaug„ tot felul de propuneri, tot felul de amendamente, f„r„ ca ele Óns„ s„ aib„ o temeinic„ argumenta˛ie.
V„ dau un exemplu. Pentru c„ am vorbit de comportamentul membrilor Colegiului C.N.S.A.S., nu exist„ la ora actual„ un mijloc eficient ∫i obiectiv de verificare a acestor membri ai Colegiului C.N.S.A.S. D‚n∫ii s-au verificat Óntre ei ∫i s-au scos unul îAlb„ ca Z„pada“, altul îF„t-Frumos“ ∫i a∫a mai departe, ceea ce mie mi se pare c„, din start, submineaz„ activitatea ∫i deciziile acestui colegiu.
A∫ vrea ca Ón raportul pe anul 2005 s„ se aplece autorii asupra unor chestiuni foarte importante, care ne spun cum func˛ioneaz„ aceast„ institu˛ie, s„ avem detalii legate de cheltuielile acestei institu˛ii ∫i de salarii, ∫i de spa˛ii, ∫i de personal, de dimensionarea personalului, s„ avem date Ón leg„tur„ cu m„surile pe care noi le-am tot cerut, dar nu s-a ajuns la nici un fel de concluzie, legate de scurgerile de informa˛ii din interiorul C.N.S.A.S.,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006 m„surile de sanc˛ionare a acelor func˛ionari care Ó∫i permit s„ ias„ public ∫i s„ amenin˛e parlamentarii cu dosarele primite de la S.R.I. — este celebru cazul unei doamne, sper s„ nu-i gre∫esc numele, cred c„ acesta este numele, Nag‚˛, care a amenin˛at Parlamentul cu surprize, pe baza unor dosare primite de la S.R.I. —, cum Ón˛elege Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii s„ previn„ declara˛ii ca aceea f„cut„ de ∫eful statului care ne-a spus c„ ∫tie ce se afl„ Ón dosarele preo˛ilor ∫i c„ acolo sunt mai mult dosare de urm„rire informativ„.
Toate lucrurile acestea ar trebui s„ se reg„seasc„ Ón raport, inclusiv cu m„suri de combatere a acestor st„ri de fapt, pentru c„, altminteri, e foarte frumos s„ vorbim de deconspirarea Securit„˛ii Ón ansamblu, cu agen˛i, cu ofi˛eri, subofi˛eri, colaboratori ∫i a∫a mai departe, f„r„ s„ spunem Óns„ ce urm„rim cu acest lucru.
Asanarea moral„ a clasei politice? P„i, ieri s-a dat o decizie la C.N.S.A.S. ∫i s-a f„cut o asanare a∫a de mare Ónc‚t persoana respectiv„ a spus c„ va contesta, c„ nu accept„ un asemenea verdict ∫i va continua s„ ne dea lec˛ii de democra˛ie ∫i moralitate Ón via˛a public„.
Marea asanare realizat„ de C.N.S.A.S. a fost Óndep„rtarea unui venerabil liberal, Mircea Ionescu-Quintus, c„ruia i s-au ∫ters cu buretele anii de pu∫c„rie politic„, suferin˛ele ∫i toate celelalte. De ce? Pentru c„ o alt„ persoan„, membru al Colegiului C.N.S.A.S., care a dorit s„ fie chiar pre∫edintele acestei institu˛ii, a vorbit, Ón nume personal, vituper‚nd cu un comportament care nu poate fi acceptat, chiar dac„ a fost decorat de Ceau∫escu cu o distinc˛ie na˛ional„, prin anii ’70, Ómpotriva domnului Quintus.
Prin activitatea de autorizare comisia va asigura intrarea pe pia˛„ a pensiilor facultative ∫i apoi a celor obligatorii numai acelor entit„˛i — ∫i m„ refer aici la cele 3 tipuri de entit„˛i: societ„˛i de asigurare, societ„˛i de administrare a investi˛iilor sau societ„˛i de pensii — care sunt capabile s„ demonstreze stabilitate financiar„, profesionalism ∫i poten˛ial de dezvoltare.
Principiul coordonator al activit„˛ii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private va fi acela de a reglementa sistemul de pensii private Óntr-un mod ferm ∫i corect, Ón vederea asigur„rii unor condi˛ii egale de acces ∫i participare.
O provocare pentru comisie Ón activitatea de autorizare va fi aceea de a g„si un echilibru Óntre obiectivul principal al unei autorit„˛i de reglementare ∫i supraveghere, respectiv asigurarea unei protec˛ii maxime a participan˛ilor ∫i beneficiarilor, care Ón practic„, de obicei, conduce la un lung ∫i complicat proces de autorizare, ∫i stimularea dezvolt„rii pie˛ei pensiilor private ∫i a sistemului financiar Ón general, prin cre∫terea valorii investi˛iilor pe aceast„ pia˛„ ∫i diversificarea instrumentelor financiare.
Cam acestea sunt obiectivele comisiei Ón anul 2006, legate numai de activitatea de reglementare.
Œn ceea ce prive∫te activitatea de supraveghere ∫i control, respectiv coordonarea sistemului, sper„m ca Ón anul 2007, odat„ cu implementarea pilonului al III-lea ∫i, optimi∫ti fiind, ∫i cu implementarea pilonului al II-lea, s„ v„ prezent„m rezultate concrete ale activit„˛ii comisiei. V„ mul˛umesc.
Œn general, cheltuielile curente ∫i absolut toate celelalte cheltuielile de personal, cheltuielile materiale ∫i servicii au fost efectuate sub prevederile bugetare care au fost cuprinse Ón bugetul de stat.
Astfel, la cheltuieli curente, din totalul de 15.000 RON, s-au efectuat cheltuieli de 10.711 RON; cheltuielile de personal, de la prevederile de 3.170 RON, s-au efectuat cheltuieli de 2.414 RON, iar cheltuielile materiale s-au efectuat Ón propor˛ie de aproximativ 80%.
Av‚nd Ón vedere implicarea bugetului Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei Ón asigurarea bugetului comisiei, Raportul de activitate al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2005 precizeaz„ c„ auditarea financiar„ a fondurilor Ómprumutate va fi efectuat„ pentru perioada analizat„ la nivelul ministerului de resort.
Raportul comisiei mai include 3 anexe, prima cu organigrama comisiei, a doua cu tabelele prezentate mai sus, reprezent‚nd execu˛ia bugetar„, ∫i a treia reprezent‚nd planul de dezvoltare institu˛ional„ a comisiei pe perioada noiembrie 2005—iulie 2007, at‚t timp c‚t dureaz„ aceast„ finan˛are extern„ prin Ómprumutul acordat de Banca Mondial„.
Œn baza regulamentelor de func˛ionare ale celor dou„ Camere, Comisiile de buget, finan˛e din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, precum ∫i Comisiile pentru munc„ din cele dou„ Camere au Óntocmit acest raport, Ól supun spre dezbatere dumneavoastr„, cu propunerea de a fi avizat favorabil.
V„ mul˛umesc.
|Grosaru Mircea|absent|Mihalache Sorin Dan|absent| |---|---|---|---| |Gubandru Aurel|absent|Mihei Andrian Sirojea|prezent| |Gu∫„ Cozmin Horea|absent|Mircea Costache|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent|Mircovici Niculae|absent| |Hanganu Romeo Octavian|prezent|Mironescu Lauren˛iu|absent| |Hellvig Eduard Raul|prezent|Miro∫eanu Liviu Alexandru|absent| |Hoban Ioan|prezent|Mitrea Manuela|absent„| |Hogea Vlad Gabriel|prezent|Mitrea Miron Tudor|absent| |Hoinaru Marian|prezent|Miu˛escu Gheorghe Adrian|prezent| |Hrebenciuc Viorel|absent|MÓnzÓn„ Ion|prezent| |Iacob-Ridzi Monica Maria|absent„|Mocanu Vasile|prezent| |Iancu Iulian|prezent|Moc„nescu Coloros Dan Constantin|prezent| |Ibram Iusein|prezent|Mocioalc„ Ion|absent| |Ifrim Mircea|absent|Mohora Tudor|prezent| |Iga∫ Traian Constantin|absent|Moisoiu Adrian|prezent| |Ignat Miron|prezent|Moldovan Emil Radu|prezent| |Iliescu Valentin Adrian|prezent|Momanu Corneliu|prezent| |Ionescu Daniel|absent|Motreanu Dan ™tefan|prezent| |Iordache Florin|absent|Movil„ Petru|absent| |Iordache Gra˛iela Denisa|prezent„|Munteanu Ioan|prezent| |Iriza Marius|prezent|Musc„ Monica Octavia|absent„| |Iustian Mircea Teodor|prezent|Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu|absent| |Jipa Florina Ruxandra|absent„|Nassar Rodica|prezent„| |Kelemen Attila Béla Ladislau|prezent|N„stase Adrian|prezent| |Kelemen Hunor|prezent|Nechita Aurel|prezent| |Kerekes Károly|prezent|Nedelcu Gabriela|prezent„| |Király Andrei Gheorghe|prezent|Nica Dan|absent| |Kónya-Hamar Sándor|absent|Nicol„escu Gheorghe Eugen|absent| |Kovacs Attila|prezent|Nicolicea Eugen|prezent| |Lakatos Petru|absent|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Lambrino Radu|absent|Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|absent| |Lari-Iorga Leonida|prezent|Nistoran Dorin Liviu|absent| |Lificiu Petru|absent|Ni˛„ Constantin|absent| |Liga D„nu˛|absent|Ni˛ulescu Teodor|prezent| |Longher Ghervazen|prezent|Nosa Iuliu|prezent| |Luchian Ion|prezent|Oancea Viorel|absent| |Macale˛i Costic„|absent|Olarean Aurel|absent| |Magheru Paul|prezent|Oltean Ioan|prezent| |Man Mircea|absent|Olteanu Bogdan|absent| |Manda Iulian Claudiu|absent|Oprea Gabriel|absent| |Manolescu Oana|prezent„|Ovidenie Costel|absent| |Manta Pantelimon|prezent|Pal„r Ionel|absent| |Marian Dan Mihai|prezent|Pambuccian Varujan|prezent| |Marin Constantin|prezent|Pard„u Dumitru|absent| |Marinescu Marian Jean|absent|Pascu Bogdan|absent| |Martin Eduard Stelian|absent|Pa∫cu Ioan Mircea|absent| |Márton Árpád Francisc|prezent|Pavelescu Aurelian|absent| |Máté András Levente|prezent|Paveliu Marian Sorin|absent| |Matei C„t„lin Lucian|prezent|P„un Nicolae|absent| |Maz„re Alexandru|prezent|Petrea Constantin|prezent| |M„laimare Mihai Adrian|absent|Plumb Rovana|absent„| |M„n„stireanu Vladimir Alexandru|prezent|Podgorean Radu|absent| |M„nescu Rare∫ ™erban|absent|Ponta Victor Viorel|absent| |M„rcule˛-Petrescu Mira|absent„|Pop Claudiu Adrian|absent| |Anca Victoria||Popa Cornel|absent| |M„tu∫a Tudor|absent|Popa Daniela|prezent„| |Meir Nati|absent|Popa Nicolae|prezent| |Merce Ilie|prezent|Popeang„ Petre|prezent| |Merka Adrian Miroslav|prezent|Popescu Dan Ioan|absent| |Micula C„t„lin|prezent|Popescu Florin Aurelian|absent|
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/29.IX.2006
absent„ absent
Popescu Ionica Constan˛a absent„ Popescu-T„riceanu C„lin absent Constantin Anton Popp Cosmin Gabriel prezent Preda Cezar Florin prezent Preda Ion prezent Pruteanu Vasile prezent Puchianu Ioan Dumitru prezent Pupez„ Viorel prezent Purceld Octavian Mircea prezent Pu∫ca∫ Vasile prezent Pu∫c„ Mircea Valer prezent Puzdrea Dumitru absent Racoceanu Viorel absent Radan Mihai absent Raicu Romeo Marius prezent R„dulescu Cristian absent Rogin Marius absent Romanescu Marcel Lauren˛iu prezent Rus Ioan Aurel prezent Rusu Mihaela Adriana prezent„ Ru∫anu Dan Radu absent Sanda Victor absent Sandu Gabriel prezent Sandu-Capr„ Mihai prezent Sasu Ion prezent S„niu˛„ Marian Florian prezent S„punaru Nini absent S‚rb Gheorghe prezent S‚rbu Daciana Octavia absent„ S‚rbu Marian prezent S‚rbu Mugurel Liviu prezent Scutaru Adrian George absent Semcu Adrian Emanuil prezent Seres Dénes prezent Severin Adrian absent Silaghi Ovidiu Ioan absent Sire˛eanu Mihail absent Sóki Béla prezent Soporan Vasile Filip absent Stan Ioan prezent Stan Ion prezent Stanciu Anghel prezent Stativ„ Irinel Ioan absent St„nescu Cristian prezent St„nescu Mircea prezent St„ni∫oar„ Mihai prezent Stoica Ion prezent Str„chinaru Petre prezent Strung„ Emil prezent Székely Levente Csaba absent ™tirbu Monica Mihaela absent„ ™tirbe˛ Cornel prezent ™tireanu Octavian prezent ™tiuc„ Alecsandru prezent Tab„r„ Valeriu absent Tamás Sándor absent T„mag„ Constantin absent T„n„sescu Mihai Nicolae prezent T„rniceru Petru prezent
Teodorescu George Alin absent Timar Liviu prezent Timi∫ Ioan prezent Todoran Pavel prezent Toma Florentina Marilena absent„ Toma Horia Victor prezent Toró Tiberiu absent Tudor Constantin absent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezent„ fiundrea Ioan absent Uioreanu Horea Dorin absent Ujeniuc Drago∫ prezent Ungureanu Petre prezent Ungureanu Valeriu Alexandru prezent Urs„rescu Dorinel prezent Vainer Aurel prezent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezent„ Vasilescu Lia Olgu˛a prezent„ V„lean Adina Ioana prezent„ V„sioiu Horia absent V‚lcov-™andru Marcela Lavinia absent„ Vlase Petru Gabriel prezent Vl„doiu Aurel prezent Voicu C„t„lin absent Voicu Mihai Alexandru absent Voinea Florea absent Zaharia Claudius Mihail prezent Zamfir Gabriel Sorin absent Zamfirescu Dan Dumitru prezent Zegrean Augustin prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent
Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria euroobservator Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad euroobservator Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel absent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aureliu prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache absent Roibu Aristide absent Sab„u Dan absent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Rodica Mihaela absent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia absent„ ™erbu Gheorghe Vergil absent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Dan Claudiu absent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu R„zvan Emil absent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana euroobservator fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ delega˛ie Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia absent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan absent