Stenogramă plen

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Emil Strung„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice care o prezint ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ este îPactul Geoan„—Vadim“.

Am asistat cu to˛ii, Ón perioada scurs„ p‚n„ Ón prezent, la multe fr„m‚nt„ri Ónregistrate pe scena politic„ intern„ ∫i cu siguran˛„ c„ viitorul ne rezerv„ ∫i altele. Dintre toate evenimentele marcante Ónregistrate Ón ultimul timp, ne-a suscitat aten˛ia, Ón mod deosebit, acordul de colaborare Óncheiat... care pare s„ se Óncheie Óntre partidele parlamentare din opozi˛ie, P.S.D. ∫i P.R.M.

Este un fapt cert c„, Ón cadrul Legislativului, cele dou„ forma˛iuni politice au avut, p‚n„ acum, puncte de vedere comune, P.R.M. sus˛in‚nd de multe ori obiectivele socialdemocra˛ilor, a∫a cum a fost de fiecare dat„ c‚nd s-a exprimat pentru mo˛iuni simple sau de cenzur„.

Cu toate acestea, nu poate s„ nu surprind„ totu∫i, Óntr-o oarecare m„sur„, pasul f„cut de liderii celor dou„ partide, Mircea Geoan„ ∫i Corneliu Vadim Tudor, de a Óncheia acest acord de colaborare la nivel parlamentar, de∫i se pare c„ lucrurile nu se vor opri aici. Domnul Vadim Tudor a declarat: îFaci un protocol de colaborare Ón Parlament, dar te g‚nde∫ti ∫i la pasul urm„tor“, ceea ce nu poate Ónsemna altceva dec‚t o eventual„ colaborare electoral„ Ón viitor.

Colaborarea care se prefigureaz„ Óntre cele dou„ partide are un singur scop: blocarea proiectului Legii lustra˛iei. Acest protocol a surprins nu numai pe unii colegi din Coali˛ia aflat„ la guvernare, dar, ceea ce pare

amuzant, chiar ∫i pe unii membri marcan˛i ai Partidului Social Democrat — ∫i m„ refer aici la domnul Vasile DÓncu, dar ∫i la al˛ii, care sunt con∫tien˛i c„ aceast„ colaborare oficializat„ va provoca mai mult pagube dec‚t Ói va aduce beneficii.

Pe plan extern, evenimentul Ón sine a produs stupoare ∫i a reprezentat o grea lovitur„ de imagine adus„ socialdemocra˛iei din Rom‚nia. Sociali∫tii europeni ∫i-au exprimat Ón mod clar nemul˛umirea produs„ de gestul confra˛ilor lor din P.S.D., care au ales s„-∫i lege destinele de cele ale unui partid extremist, provenit de la periferia e∫ichierului politic, a∫a cum este Partidul Rom‚nia Mare.

Dar prin venele celor dou„ partide curge, Ón fapt, acela∫i s‚nge, cu nuan˛e diferite de ro∫u: P.S.D. este o structur„ de sorginte comunist„ desprins„ din trecutul comunist, iar P.R.M. este exponentul fostei Securit„˛i.

Œn opinia mea, aceast„ str‚ngere camaradereasc„ a r‚ndurilor celor dou„ forma˛iuni politice, diametral opuse sub aspect ideologic, nu se poate asem„na dec‚t cu Pactul de trist„ amintire, Molotov-Ribbentrop, Óncheiat la Moscova acum c‚teva decenii, ∫i sper m„car c„ Ón plan politic nu va cauza ˛„rii un dezastru asem„n„tor.

Convulsiile interne, gravele probleme de imagine ∫i pierderea Óncrederii electoratului, corup˛ia ∫i discursurile demagogice sunt doar c‚teva dintre motivele pentru care Mircea Geoan„ ∫i Vadim Tudor au ales s„ colaboreze str‚ns Ón viitor. Dar, oricare ar fi aceste motive, existen˛a acordului P.S.D.—P.R.M. nu provoac„ altceva dec‚t Ónt„rirea Alian˛ei P.N.L.-P.D. ∫i Ói convinge pe to˛i cei care au Óncercat sl„birea ei c„ nu pot avea Óncredere Ón nici o alt„ alternativ„ de colaborare cu social-democra˛ii ∫i cu at‚t mai pu˛in cu Partidul Rom‚nia Mare. Partidul Social Democrat oficializeaz„ o rela˛ie periculoas„ cu un partid extremist, risc‚nd s„-∫i lege de g‚t Ónc„ un bolovan de imagine.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Alexandru Mocanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îL„sa˛i Registrul Comer˛ului la Ministerul Justi˛iei!“ Œn calitate de prim„ camer„ sesizat„, Senatul Rom‚niei a adoptat, cu majoritate de voturi, o propunere legislativ„ privind Legea camerelor de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia, av‚nd ca ini˛iatori pe domnii Viorel Arion, senator, ∫i Ovidiu Silaghi, deputat, ambii apar˛in‚nd Partidului Na˛ional Liberal.

Recent, aceast„ ini˛iativ„ a fost adoptat„, cu modific„ri, ∫i de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i de Comisia pentru industrii ∫i servicii a Camerei Deputa˛ilor, cu voturile unei majorit„˛i cel pu˛in ciudate, dac„ nu chiar suspecte, ∫i anume colegi din P.N.L, P.S.D., P.R.M., Ón ciuda punctului de vedere al doamnei ministru Monica Macovei, ministrul justi˛iei.

Œn cuprinsul acestei ini˛iative — altfel, l„udabile —, au fost strecurate c‚teva articole prin care se urm„re∫te trecerea Oficiului Na˛ional al Registrului Comer˛ului (reamintesc, institu˛ie public„ cu personalitate juridic„, finan˛at„ integral din venituri proprii) de la Ministerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Justi˛iei la Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei, respectiv a Oficiilor Jude˛ene ale Registrului Comer˛ului de la tribunale la Camerele teritoriale.

Dup„ cum am spus ∫i Ón alte ocazii, Óncercarea de a readuce Registrul Comer˛ului Ón curtea Camerei de Comer˛ ∫i Industrie nu se Óntemeiaz„, din p„cate, pe nici un argument de natur„ constitu˛ional„, economicofinanciar„, fiscal„, social„, judiciar„, administrativ„, metodologic„, ori orice alt argument legitim ∫i de interes public. Dimpotriv„, Ón opinia mea, ini˛iativa este nu numai neconstitu˛ional„, dar este ∫i profund imoral„. A∫a cum am spus, ea vine din partea a doi parlamentari, fo∫ti conduc„tori ai unor Camere de comer˛ jude˛ene, ast„zi doar pre∫edin˛i onorifici ai acestora, ∫i care, probabil, se g‚ndesc la propriul viitor. C‚nd fac aceast„ afirma˛ie m„ Óntemeiez pe urm„toarele: p‚n„ Ón anul 2002 inclusiv, c‚nd Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului era administrat de Camerele de comer˛, marea majoritate a acestor Camere jude˛ene ∫i-a Óncheiat exerci˛iile financiare cu pierderi, excep˛ie f„c‚nd dou„-trei Camere jude˛ene.

Œncep‚nd cu anul 2003, c‚nd Oficiul Registrului Comer˛ului a trecut la Ministerul Justi˛iei, acesta a avut excedente bugetare anuale, astfel: Ón anul 2003 — 1,4 milioane de euro, Ón anul 2004 — 6,2 milioane de euro, Ón 2005, peste 8 milioane de euro, ∫i aceasta Ón condi˛iile Ón care, din surse proprii, Ón toat„ aceast„ perioad„, Oficiul Registrului Comer˛ului, fiind l„sat f„r„ sedii ∫i f„r„ dot„ri, infrastructur„, a trebuit s„ investeasc„ ∫i a investit 10,4 milioane de euro.

Acesta, stima˛i colegi, este adev„ratul motiv pentru care se dore∫te trecerea Oficiului Registrului Comer˛ului la Camerele de Comer˛, pentru ca ∫i excedentele bugetare pe care le-am men˛ionat s„ treac„ ∫i ele de la bugetul de stat Ón bugetele unor societ„˛i de drept privat.

Personal sper c„, p‚n„ la urm„, interesul public va prima, ∫i Camera Deputa˛ilor, Ón calitate de Camer„ decizional„, nu va accepta ca o structur„ privat„, cum este cea a Camerelor de comer˛, care nu a f„cut p‚n„ acum dovada unui management performant, s„ administreze, ca s„ nu spun direct, s„ toace Ón interesul propriu al unor indivizi profituri uria∫e ∫i absolut sigure ale unei institu˛ii publice numite Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului. Aceste profituri trebuie s„ se constituie Ón surse din care s„ sus˛inem Programul de guvernare privind infrastructura rural„ ∫i de mediu, dar ∫i programe Ón s„n„tate ∫i educa˛ie.

De altfel, Ón Uniunea European„, Ón care sper s„ intr„m la 1 ianuarie 2007, nu exist„ o astfel de situa˛ie.

Din analiza acestei reglement„ri Ón 37 de ˛„ri europene, descoperim c„ Registrul Comer˛ului este de˛inut de autorit„˛i publice Ón 35 dintre acestea — doar Ón Olanda ∫i Italia acest registru este de˛inut de Camerele de comer˛, numai c„ — aten˛ie! —, Ón aceste ˛„ri Camerele de comer˛ sunt institu˛ii publice.

Cu alte cuvinte, nu exist„ nici m„car un singur exemplu Ón Europa unde Registrul Comer˛ului s„ fie administrat de institu˛ii private.

Al„turat prezentei, domnule pre∫edinte, prezint, pe mai multe pagini, respectiv vreo opt, o serie de argumente Ómpotriva trecerii acestei institu˛ii publice Ón subordinea Camerelor de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia, precum ∫i o serie de abuzuri ∫i deficien˛e constatate Ón perioada Ón care acesta s-a aflat Ón administrarea Camerei de Comer˛ ∫i Industrie.

Cu permisiunea dumneavoastr„, pentru a nu-i re˛ine pe colegi, voi depune aceste argumente ∫i observa˛ii la secretariatul comisiei.

Œn final, n„d„jduiesc c„, p‚n„ la urm„, o majoritate confortabil„ din Camera Deputa˛ilor va respinge aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ cu arom„ de grup de interese nelegitime.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat Adrian Moisoiu.

V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îSinistra˛ii, pensiile ∫i medicamentele compensate“.

Faptul c„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„ s-au Ómplinit 500 de zile de c‚nd actualul Guvern Ó∫i exercit„ mandatul Óncredin˛at de Parlament constituie un motiv pentru a se vorbi despre priorit„˛ile Rom‚niei, despre ce ar fi trebuit s„ fie f„cut pentru ca rom‚nul s„ fie mul˛umit la el acas„.

Declara˛iile f„cute, Óns„, cu aceast„ ocazie de c„tre liderul democrat Emil Boc frizeaz„ ridicolul, fiindc„ numai ridicol poate fi cineva atunci c‚nd declar„: îPriorit„˛ile Rom‚niei sunt sinistra˛ii, medicamentele compensate, pensiile ∫i integrarea european„“.

Indiferent de preg„tirea politic„ pe care o are sau, poate mai exact, nu o are domnul Boc, se vede de departe c„ preg„tirea sa economic„ las„ de dorit. Fiindc„, de fapt, toate priorit„˛ile declarate de Domnia sa sunt Ón fond efectele unei st„ri de fapt care nu poate fi ignorat„.

Sinistra˛ii reprezint„ efectul unei politici gre∫ite, care ar trebui s„ aib„ un obiectiv exact invers, adic„ prevenirea efectelor inunda˛iilor. Oric‚t de vechi ∫i de prost executate ar fi fost digurile f„cute Ón urm„ cu peste 25 de ani, inunda˛iile din anii trecu˛i ne-au avertizat, iar noi nu am luat nici o m„sur„.

La r‚ndul lor, nici pensiile nu reprezint„ una dintre priorit„˛ile ˛„rii, ci ele sunt urmarea unei politici bugetare, de asemenea, gre∫ite. Faptul c„ Rom‚nia are circa 6 milioane de pensionari ∫i nici 5 milioane de contribuabili este o consecin˛„ a faptului c„, Ón loc s„ se stimuleze o politic„ investi˛ional„, care s„ vizeze cre∫terea veniturilor bugetare, oameni tineri, Ónc„ Ón putere, au fost sco∫i din via˛a activ„, condamna˛i la pasivitate, Ón loc s„ produc„ pentru ca exact ei s„ aib„, mai t‚rziu, pensii mai mari.

La r‚ndul s„u, majorarea punctului de pensie este o promisiune demagogic„, fiindc„ aceasta ar presupune s„ se ia din alt„ parte. Iar din alt„ parte nu ai de unde lua dec‚t de la Asigur„ri de s„n„tate, adic„ s„ love∫ti Ón cei bolnavi, care au nevoie de Óngrijire medical„ ∫i care, la r‚ndul ei, este deficitar„, sau de la Œnv„˛„m‚nt ∫i cercetare, care ele Ónsele sunt o prioritate na˛ional„, fiind generatoare de plusvaloare Ón viitor.

Dar cum reducerea infla˛iei ∫i Ómpiedicarea major„rii pre˛ului la gaze, carburan˛i sau curent electric ar fi putut avea ca efect venituri suplimentare pentru popula˛ie?

La r‚ndul lor, medicamentele compensate sunt de fapt un efect al deterior„rii st„rii de s„n„tate, pe fondul unei vie˛i economice dificile. Se apreciaz„ c„, prin taxa pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 viciu, starea de s„n„tate a popula˛iei se va Ómbun„t„˛i, deoarece ˛ig„rile, fiind mai scumpe, se va fuma mai pu˛in. Este o iluzie! Rom‚nii sunt Ón stare s„ m„n‚nce mai pu˛in pentru a-∫i cump„ra ˛ig„ri mai scumpe ∫i astfel s„n„tatea lor s„ se deterioreze Ón continuare.

Ca urmare, prioritatea Ón domeniul s„n„t„˛ii nu sunt medicamentele compensate, ci cre∫terea nivelului de trai, care s„ determine o s„n„tate mai bun„.

Dac„ economia func˛ioneaz„, oamenii c‚∫tig„ mai bine, realizeaz„ economii pe perioada vie˛ii active, care le asigur„ resurse Ón perioada pasiv„, ∫i nu mai au nevoie nici de medicamente compensate.

Deci priorit„˛ile domnului Boc, ∫i respectiv ale Partidului Democrat, al c„rui lider este, sunt de fapt consecin˛e ale unei politici economice dezastruoase, duse de guvernan˛ii tuturor regimurilor care s-au perindat la putere din 1990 Óncoace.

Priorit„˛ile Rom‚niei trebuie s„ fie stabilite de noi, rom‚nii, prin instrumentul major pe care Ól avem la dispozi˛ie periodic, la fiecare 4 ani, care este votul ∫i care trebuie s„ fie c‚t mai responsabil. Altfel, va trebui s„ a∫tept„m al˛i patru ani, Ón care priorit„˛ile vor fi de fapt consecin˛ele: sinistra˛ii, pensiile ∫i medicamentele compensate.

La r‚ndul ei, integrarea european„ ar trebui s„ duc„ la reducerea contradic˛iilor din interiorul Alian˛ei, care au c„p„tat accente dramatice ∫i care reconfirm„ caracterul extrem de fragil al structurilor aflate momentan la guvernare. Instabilitatea politic„, ∫i respectiv alegerile anticipate ar reprezenta, pe l‚ng„ greut„˛i de aderare, un consum de timp ∫i, mai ales, resurse ce ar putea fi folosite pentru ducerea la bun sf‚r∫it a angajamentelor asumate Ón campania electoral„: reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale, Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ al persoanelor v‚rstnice, reducerea num„rului de persoane asistate ∫i altele, ale c„ror m„suri de finalizare au fost uitate ∫i pe care oficialii Uniunii Europene le caut„ cu lupa ori de c‚te ori ne viziteaz„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Becsek-Garda Dezso˝.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Azi, Ón ziua de 16 mai 2006, vom afla punctul de vedere al Uniunii Europene privind data ∫i condi˛iile ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Se pare c„ stegule˛e ro∫ii vor avea Ministerul Agriculturii ∫i Ministerul Finan˛elor. Prin urmare, Ministerul Justi˛iei a sc„pat de monitorizare pentru a∫a-numita reform„ Ón justi˛ie.

Eu Óns„ constat cu stupoare c„ puterea judec„toreasc„ nu respect„ legile ˛„rii, d„ ni∫te solu˛ii ∫i sentin˛e contrare legisla˛iei Ón vigoare. C‚nd solicit„m reverificarea unor abuzuri din partea procurorilor ∫i a judec„torilor ori nu primim r„spunsul Ón termenele prev„zute de lege, ori r„spunsurile nu se refer„ la obiect. Din atitudinea procurorilor ∫i a judec„torilor se simte clar faptul c„ ei nu sunt datori s„ respecte legile ˛„rii sau s„ ia Ón considerare probele dovedite de organele de control ale statului.

Pentru sus˛inerea afirma˛ilor mele, revin la sus˛inerea mafiei lemnului din jude˛ul Harghita, Ón dosarele 72/P/2004 ∫i 74/P/2004.

Mu∫amalizarea cazurilor de corup˛ie din domeniul silvic o putem constata ∫i pe linia procuraturii. Astfel, rechizitoriul din dosarul nr. 72/P/2004 din 30 iunie 2004 al Parchetului de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫ a dispus trimiterea Ón judecat„ doar a inculpatului Szakács István, pentru infrac˛iunea prev„zut„ de art. 292 din Codul penal, fiind sco∫i din cauz„, Ón mod netemeinic, principalii autori ai acestor infrac˛iuni, cum sunt: inginera Laczkó Terézia, inginer Melles Elöd, inginera Szabó Mária (prin so˛ul Citrom Bela), consilier juridic Mateiu Mariana, Benedek Árpád, ∫ef district la Ciumani, Incze József, ∫ef district la Ditr„u, inginer Márton Tihamár ∫i subinginer Györfi Dénes, care au declarat pe propria r„spundere privind incompabilitatea desf„∫urat„ Ón domeniul silvic, prin care a fost Ónc„lcat„ grav Legea nr. 427/2001, art. 40 alin. 3, privind Statutul personalului silvic.

Cu ocazia controalelor efectuate de c„tre Garda Na˛ional„ de Mediu ∫i Garda Financiar„ Ón toamna anului 2003, fapt confirmat ∫i de c„tre conducerea Regiei Na˛ionale a P„durilor, Ón 18 decembrie 2003, privind falsurile Ón declara˛ii, s-a constatat c„ cei sus-men˛iona˛i aveau firme ∫i asocia˛ii prin care au efectuat deturn„ri de fonduri, sp„lare de bani ∫i alte infrac˛iuni. Asocia˛iile ∫i firmele prin care s-au efectuat aceste abuzuri erau urm„toarele: Asocia˛ia îPro Sylvae“, F.S.C. Rom‚nia, S.C. îCompos Eximp“ — S.A. Gheorgheni, S.C. îAldi — S.R.L. Miercurea-Ciuc ∫i S.C. îHardev-F.P.T.“ — S.R.L. Miercurea-Ciuc ∫i alte firme necontrolate.

Cel mai mare abuz din partea Parchetului de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫ Ól reprezint„ solu˛ia dat„ de c„tre domnul prim-procuror adjunct Ioan Mure∫an, de la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫, din 10 noiembrie 2005, Ón lucrarea penal„ 74/P/2004, av‚nd ca obiect comiterea infrac˛iunilor de abuz Ón serviciu contra intereselor publice, complicitate la abuz Ón serviciu, fals intelectual, fals ∫i uz de fals, ca urmare a decont„rii fictive a unor Ómp„duriri, Ón perioada anului 2002—2003, prin care s-a cauzat un prejudiciu de 538 milioane lei de c„tre inginerii Melles Elöd, Györfi Dénes, Csibi Tiberiu ∫i Incze Jópzsef, pentru care am fost nevoit s„ solicit reverificarea solu˛iei date de c„tre prim-procurorul adjunct Ioan Mure∫an, fiind nemul˛umit de modul Ón care nu s-a luat Ón considerare referatul de terminare a urm„ririi penale al Inspectoratului Jude˛ean al Poli˛iei Harghita, Serviciul cercet„ri penale, care dovedea cu mijloace de prob„ infrac˛iunile comise. Aceast„ activitate a fost coordonat„ de c„tre prim-procurorul Ioan Mure∫an.

Mai mult de at‚t, Ón data de 22 octombrie 2004, Ónvinui˛ii ∫i-au schimbat probele, fiind prin∫i Ón flagrant asupra faptului. Persoanele care efectuau lucr„rile de Ómp„duriri ∫i care Ón declara˛iile lor date inspectorilor de la Inspectoratul de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita ∫i de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Harghita au recunoscut clar c„ lucr„rile de Ómp„duriri au fost solicitate la cererea fostului ∫ef de ocol Melles Elöd.

Consider c„, pentru asemenea infrac˛iuni, nu se poate acorda amend„ administrativ„, mu∫amaliz‚ndu-se, Ón felul acesta, aceast„ activitate infrac˛ional„ a mafiei lemnului din jude˛ul Harghita care, pe l‚ng„ faptul c„ a contribuit la defri∫area unor mun˛i Óntregi, s-a mai folosit ∫i de decont„ri fictive.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Stimat„ doamn„ ministru Monica Macovei,

Œnc„ din prim„vara anului 2005 am solicitat sprijinul dumneavoastr„ Ón lupta Ómpotriva mafiei lemnului. Am revenit cu solicitarea mea, Ón timpul prezen˛ei dumneavoastr„ la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, pentru c„, Ón ultimul an, am fost nevoit s„ constat sus˛inerea mai eficient„, f„r„ respectarea legisla˛iei Ón vigoare, a mafiei lemnului de c„tre procurori ∫i judec„tori. Cu aceste solu˛ii ∫i sentin˛e nu m-am adresat str„in„t„˛ii, pentru a nu Óngreuna aderarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Œns„, dac„ nu vor fi tra∫i la r„spundere procurorii ∫i judec„torii pentru actele lor de corup˛ie, voi fi nevoit s„ prezint Ón acest sens date concrete oficialilor europeni.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îBolnavul s„n„t„˛ii — ministerul!“

Spunea cineva c„, îŒnainte s„ Ói vindeci pe al˛ii, vindec„-te pe tine Ónsu˛i“. Œn Rom‚nia, aceast„ zical„ s-ar aplica cu prisosin˛„ Ministerului S„n„t„˛ii, care, domnilor, dup„ simptome, pare bolnav. Sunt convins c„ domnul ministru ar g„si o solu˛ie austriac„ pentru vindecare, Óns„, p‚n„ una alta, nu sunt sigur c„ realizeaz„ c„ este nevoie.

Pe 2 mai a.c., domnul ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu ne-a declarat, cu o iscusit„ replic„, parc„ scoas„ din decalogul ce st„ la baza strategiei Domniei sale de reform„ a s„n„t„˛ii: îNu v„ mai buluci˛i din prima zi la farmacii!“.

îNu v„ mai buluci˛i din prima zi la farmacii“ le-a spus el pensionarilor ∫i persoanelor bolnave care se duc la farmacii pentru a-∫i ridica medicamentele compensate sau gratuite necesare, p‚n„ la epuizarea vestitului plafon. Mi se pare o replic„ de necrezut. Dumnealui, prin tot felul de experimente, a reu∫it, Ón nici un an, s„ bulverseze Óntregul sistem medical ∫i, probabil, pensionarii ∫i bolnavii Ói stric„ imaginea ∫i coeren˛a strategiei, cu cozile lor ∫i cu graba absurd„ de a-∫i procura medicamentele compensate.

Totodat„, Ón aceea∫i zi, Óntr-un comunicat de pres„, tot dumnealui spune: îŒn ceea ce prive∫te modul de eliberare a medicamentelor compensate ∫i gratuite, Ministerul S„n„t„˛ii precizeaz„: 1. Este clar c„ cet„˛enii sunt Ón continuare neÓncrez„tori Ón faptul c„ vor g„si medicamente aproape tot cursul lunii ∫i, ca atare, dup„ un vechi obicei, s-au dus la farmacii din prima zi a lunii, rezultatul fiind cunoscutele cozi“.

f n s„ fac o precizare pentru domnul ministru.

Domnule ministru, cet„˛enii nu se tem c„ nu vor g„si medicamentele Ón farmacii aproape tot cursul lunii, ci c„ se termin„ plafoanele stabilite de dumneavoastr„, doar dumneavoastr„ ∫ti˛i dup„ ce criterii, din moment ce v„ dovedi˛i a∫a-zisa flexibilitate Ón a le modifica dup„ cum se arat„ a fi necesar, ∫i nu apuc„ s„ Ó∫i ia respectivele medicamente compensat sau gratuit. ™i nu uita˛i c„ vorbim aici despre pensionari — acei pensionari c„rora

nu li s-au recorelat pensiile ∫i abia au reu∫it s„ ias„ din iarn„ — ∫i despre persoane bolnave, care Ón ultima vreme sunt plimbate pe drumuri ba pentru c„ sunt modificate formularele de re˛et„, ba c„ nu se mai dau anumite medicamente dec‚t cu re˛et„, ba c„ nu e plafon, ∫i ei, s„racii, numai s„ umble nu pot.

M„ Óntreb ce a˛i sim˛it, domnule ministru, c‚nd pre∫edintele Partidului European Socialist, domnul Poul Rasmussen, a spus: îAm sim˛it durerea ∫i umilin˛a acelei femei“ — dup„ ce a fost interpelat de o femeie din Ploie∫ti, care i-a spus c„ doar ce a ie∫it din spital ∫i c„ a stat dou„ ore la coad„ pentru a-∫i procura un medicament?! Sau, Ón afar„ de a v„ enerva îbulucirea“ oamenilor la farmacii, ce sim˛i˛i c‚nd Ói vede˛i, b„tr‚ni ∫i bolnavi, st‚nd Ón picioare, Ónghesuindu-se pentru speran˛a aceea mic„ c„ vor mai tr„i pu˛in ∫i vor mai apuca s„ vad„ ∫i ei cum Ón Rom‚nia se tr„ie∫te bine?

Dac„ facem o sumar„ recapitulare a a∫a-zisei reforme, lu‚nd Ón calcul doar cele Ónt‚mplate Ón 2006, vom observa c„ fiecare lun„ a avut surprizele ∫i crizele sale. ™i nu zic, dac„ am avea acum o criz„ generat„ de ni∫te modific„ri, Óns„ de luna urm„toare totul ar fi rezolvat Ón ceea ce prive∫te o anume problem„, a∫ fi de acord. Œns„ nu! Fiecare lun„ are c‚te o criz„ care se adaug„ la cele din lunile anterioare.

S„ o lu„m cu Ónceputul anului.

Dup„ ce Ón ianuarie anun˛a public cu surle ∫i tr‚mbi˛e vestea debloc„rii posturilor din sistemul sanitar, ministrul a decis reblocarea lor, cadrele medicale apuc‚nd s„ se bucure de promisiunea ministrului doar timp de o lun„, Óns„ f„r„ a avea drept acoperire vreun act oficial Ón baza c„ruia s„ se poat„ face angaj„ri pe termen nedeterminat, fila de buget pentru anul 2006 nefiind aprobat„, astfel Ónc‚t spitalele oricum nu ar fi putut face angaj„ri dec‚t pe termen limitat. Apoi, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 1/29 ianuarie 2006, ap„rut„ Ón Monitorul Oficial nr. 90/31 ianuarie 2006 se anun˛a sistarea concursurilor ∫i, implicit, imposibilitatea angaj„rii de personal Ón sistemul sanitar, motiv‚ndu-se — citez: îPentru a nu se majora cheltuielile de personal aprobate pentru anul 2006 s-a luat ca m„sur„ suspendarea ocup„rii prin concurs a posturilor vacante la data de 31 ianuarie 2006 din cadrul autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice, indiferent de modul de finan˛are a acestora.“ Deci posturile din sistem sunt blocate ∫i ne pl‚ngem c„ nu exist„ personal suficient ∫i calificat!

Œn februarie, dup„ criza prin care au trecut bolnavii de diabet ∫i cancer, a venit r‚ndul sugarilor s„ cad„ victime ale sistemului sanitar subfinan˛at. De la Ónceputul anului ∫i p‚n„ Ón februarie, Ón Constanta nici un nou-n„scut nu a primit laptele praf care se acorda conform programului na˛ional îMama ∫i copilul“. S-a anun˛at atunci, Ón plus, c„ cel pu˛in p‚n„ Ón luna mai numai unul din patru bebelu∫i va primi cantitatea de lapte necesar„ dezvolt„rii sale. Suntem Ón luna mai. Considera˛i c„ s-a schimbat ceva?

Œn plus, de la revolu˛ie ∫i p‚n„ acum, nici un ministru care a trecut pe la conducerea Ministerului S„n„t„˛ii nu a reu∫it s„ dezvolte un program concret ∫i viabil de atragere a cadrelor medicale Ón mediul rural. Fostele cabinete medicale din mediul rural au ajuns adev„rate ruine. Autorit„˛ile locale eventual Óncearc„, Ón m„sura Ón care pot, s„ atrag„ medici c„tre mediul rural, pentru ca oamenii s„ nu fie nevoi˛i s„ str„bat„ kilometri Óntregi pentru a face o analiz„ sau pentru a lua o pastil„, Óns„ f„r„ un real suport ∫i f„r„ o strategie la nivel na˛ional acest lucru este greu de Óndeplinit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Pe data de 5 septembrie 1882, Eminescu, Óntr-un articol numit îCititorii no∫tri...“ spunea: îAdev„ratul Ómpil„tor al ˛„ranului nu este dec‚t administra˛iunea, dec‚t guvernul care-l exploateaz„ ∫i-l sugrum„ Ón modul cel mai neomenos. Am ar„tat alt„dat„ c„, Ón schimbul birurilor enorme ce pl„te∫te st„p‚nirii, nu i se d„ absolut nici un echivalent; siguran˛a averii ∫i a vie˛ii sale este o minciun„; instruc˛iunea public„ se afl„ numai pe h‚rtie; biserica este d„r‚mat„ sau v„duv„ de servitori; spitale nu exist„ dec‚t Ón imagina˛iunea comitetelor permanente; c„ile de comunica˛iune sunt Ón starea cea mai deplorabil„.“ 124 de ani... ∫i a˛i zice c„ s-a schimbat ceva?

Œn Constan˛a, ∫i sunt convins c„ ∫i Ón alte jude˛e, problema ambulan˛elor este acut„. Pentru a se respecta normele la deplas„rile Ón jude˛, dar ∫i Ón ora∫ — ∫i nu uita˛i c„ Ón Constan˛a, vara, exist„ un aflux mare de turi∫ti rom‚ni ∫i str„ini — este nevoie de ma∫ini dotate corespunz„tor, ma∫ini capabile s„ fac„ fa˛„ cerin˛elor Ón timp util. Acum avem un parc de ma∫ini dintre care, conform directorului C.J.A.S., doar 4 pot face fa˛„ unor urgen˛e majore. C‚nd ∫i cum se va rezolva aceast„ problem„, care nu este neap„rat recent„? Ministerul spune c„ p‚n„ Ón 2008 situa˛ia va fi rezolvat„. Exist„ deja un plan concret Ón acest sens?

Vineri, o delega˛ie a armatei americane Ónso˛it„ de membri ai Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale din Rom‚nia au vizitat Spitalul Jude˛ean Constan˛a, prefa˛‚nd exerci˛iile militare ce se vor efectua at‚t pe mare, c‚t ∫i pe uscat, ce vor avea loc la Constanta, la sf‚r∫itul lunii iulie, deoarece, conform procedurilor lor, toate loca˛iile importante sunt verificate pentru o bun„ desf„∫urare a activit„˛ilor. Concluziile acestora, bune sau rele, despre spitalul jude˛ean, astea sunt. Oricum nu au alternativ„ ∫i nu au ce face. Œns„ noi putem face ceva.

Spitalul Jude˛ean Constan˛a este, practic, o institu˛ie de interes na˛ional. Vara, c‚nd, cu voia Ministerului Mediului care de doi ani tulbur„ apele la Ónceput de sezon, exist„ aflux de turi∫ti, practic Óntreaga ˛ar„ ∫i o mul˛ime de str„ini se perind„ prin ora∫ul nostru ∫i sunt convins c„ to˛i ∫i-ar dori s„ aib„, dac„ ar fi nevoie, parte de servicii competente Óntr-un spital modern. Œns„, pentru Constan˛a, fondurile sunt mereu diminuate sau inexistente.

Ultima g„selni˛„ a domnului ministru este anun˛ul f„cut Ón aprilie, citez: îVom Óncerca o modificare grea, dar substan˛ial„ privind trecerea plafoanelor de la farmacii la medicii de familie, probabil Óncep‚nd cu 1 iulie“ — declar„ dumnealui Ón cadrul dezbaterii îCe facem s„ dispar„ cozile din farmacii?“, organizat„ de Colegiul Farmaci∫tilor din Rom‚nia. ™i ce fac medicii de familie? Cu stetoscopul de g‚t ∫i cu creionul dup„ ureche pun Ón balan˛„ simptomele pacientului versus fundul sacului alocat. Nu-i mai ascult„ pe pacien˛i ce Ói doare ∫i cum se manifest„, pentru c„ se Óncurc„ la calcul ∫i, Doamne fere∫te, dep„∫esc plafonul. Probabil Ól vom auzi pe domnul ministru prin august, septembrie, la o dezbatere intitulat„ îCe facem s„ dispar„ cozile de la medicii de familie?“, spun‚nd c„ va trece plafoanele de la medicii de familie la spitalele de boli nervoase, unde se vor afla at‚t pacien˛ii, c‚t ∫i medicii, laolalt„, chinuindu-se Ónc„ s„ numere pastilele, banii, bolile, re˛etele, simptomele, plafoanele...

Este trist! Modific„ri de o astfel de amploare nu se fac pur ∫i simplu! Nu se fac f„r„ o evaluare a tuturor implica˛iilor ∫i f„r„ dezvoltarea unei strategii eficiente.

S-ar putea, de exemplu, face experimente-pilot. S-ar Óncerca implementarea unei astfel de modific„ri Óntr-un ora∫, av‚ndu-se Ón mod necesar ∫i un plan B, de contracarare a efectelor negative, s-ar vedea implica˛iile, s-ar vedea erorile, s-ar vedea tot ce nu merge ∫i cu toate aceste lec˛ii f„cute s-ar dezvolta un eventual plan na˛ional de implementare.

Orice se face Ón aceast„ a∫a-zis„ reform„ — Ón special deoarece este Ón domeniul s„n„t„˛ii — trebuie f„cut cu grij„. Trebuie s„ ne pese de oameni. Reforma trebuie f„cut„ av‚ndu-i Ón vedere pe ei. Nu v„ g‚ndi˛i numai la bani. Reforma trebuie f„cut„ av‚nd mereu Ón minte minimizarea impactului negativ asupra oamenilor! ™i nu pentru c„ ei sunt aleg„torii, ci pentru c„ sunt oameni! Pentru c„ trebuie s„ ne pese de suferin˛a ∫i durerile lor, omene∫te vorbind!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan.

L„sa˛i-m„ pe mine, domnule pre∫edinte!

V„ cedez locul, domnule Stan.

Domnule Stan, v„ rog frumos.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ fiu foarte scurt ca, Ón acela∫i timp, s„ intre ∫i domnul Stan.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îAdev„rata Rom‚nie“.

Dragi guvernan˛i, v„ invit la o plimbare Ón mijlocul oamenilor. De aceast„ dat„ nu pentru a le cere votul, ci pentru a le asculta problemele.

Sunt sigur c„ a˛i pleca capul de ru∫ine pentru toat„ ignoran˛a cu care a˛i tratat popula˛ia Ón cei aproape doi ani de la preluarea guvern„rii. Vom Óncepe plimbarea cump„r‚nd ∫i un ziar cu anun˛uri de mic„ publicitate.

Observa˛i, domnilor guvernan˛i, multitudinea de anun˛uri prin care numero∫i pensionari Ó∫i v‚nd bunurile, multe din ele cu valoare sentimental„. S„ fie doar un moft al lor, din moment ce declara˛i c„ a˛i rezolvat problemele din sistemul de pensii?!

Ce spune˛i dac„ am intra Ón aceast„ universitate? Sunt mul˛i studen˛i care vor s„ v„ invite s„ locui˛i m„car o s„pt„m‚n„ Ón camerele din c„minele studen˛e∫ti, unde, printre g‚ndaci ∫i frig, s„ vede˛i condi˛iile Ón care sunt obliga˛i s„ Ónve˛e. Uite ∫i un profesor care abia a∫teapt„ s„ v„ Óntrebe de ce nu a˛i dublat salariile a∫a cum le promitea˛i Ón campania electoral„?

Sta˛i, nu fugi˛i, ne Ónt‚lnim cur‚nd ∫i cu un medic care vrea s„ v„ Óntrebe acela∫i lucru.

™i uite ∫i un grup de tineri care, Ón ciuda faptului c„ muncesc, sunt obliga˛i s„ locuiasc„ cu p„rin˛ii, achizi˛ionarea unui apartament personal fiind o dorin˛„ utopic„.

Sunt sigur c„ ∫ti˛i ce s„ le r„spunde˛i pentru a v„ scuza lipsa de m„suri. La toate acestea se adaug„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 milioanele de rom‚ni s„raci, foarte s„raci, care abia supravie˛uiesc de la o pensie la alta sau de la un salariu la altul. Œn condi˛iile Ón care pre˛urile au explodat ∫i continu„ s„ creasc„ uimitor de repede, iar veniturile r„m‚n neschimbate, oamenii abia dac„ reu∫esc s„ nu moar„ de foame!

Vede˛i ∫i aceast„ coad„ la farmacie? Nu se st„ din pl„cere, ci proasta gestionare a fondurilor din s„n„tate Ói Ómpinge pe oameni la asemenea solu˛ii extreme.

Ce le ve˛i spune acestor ∫oferi sup„ra˛i c„ ∫i-au distrus automobilul Ón gropile de pe str„zile rom‚ne∫ti? Faptul c„ nu a˛i reu∫it s„ face˛i Ón aproape doi ani nici un kilometru de autostrad„ sunt sigur c„ nu e un argument Ón favoarea dumneavoastr„.

Plimbarea noastr„ se poate extinde ∫i Ón mediul rural, acolo unde agricultorii au fost obliga˛i s„ suporte m„surile distructive ale ministrului Flutur.

M„ Óntreb retoric: oare cunoa∫te˛i toate aceste realit„˛i sau tr„i˛i Óntr-o lume paralel„ Ón care totul e roz, frumos, iar atunci c‚nd nu ave˛i p‚ine, v„ servi˛i cu cozonac?! Halal guvernare portocalie!

Nu asta au a∫teptat rom‚nii care v-au oferit cu at‚ta Óncredere votul!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Ghi∫e din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne ∫i stima˛i domni colegi deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îUn laptop pentru fiecare elev din Rom‚nia ∫i pentru fiecare cadru didactic din Rom‚nia“.

Œntre 16—19 noiembrie 2005, la Tunis, a avut loc Conferin˛a mondial„ privind societatea informa˛ional„. Cu aceast„ ocazie a fost prezentat prototipul laptopului de 100 de dolari de c„tre Institutul de Tehnologie din Massachusetts — S.U.A., prin prezentarea f„cut„ de profesorul Negroponte.

Produc˛ia de serie a acestui laptop de 100 de dolari va Óncepe Ón octombrie 2006. La Tunis, prin declara˛ia dat„ de mai multe zeci de state, prin reprezentan˛ii lor guvernamentali ∫i parlamentari, sub egida Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, s-au trasat principalele direc˛ii de ac˛iune Ón cadrul dezvolt„rilor na˛ionale privind societatea informa˛ional„. Œn acest moment este o adev„rat competi˛ie mondial„ Óntre statele lumii pentru Óncercarea de a dota sistemele publice de Ónv„˛„m‚nt cu calculatoare care s„ dea ∫ans„ copiilor ∫i cadrelor didactice pentru accesul la Internet.

S„pt„m‚na trecut„ am avut ∫ansa s„ primesc fundamentarea tehnic„ ∫i ∫tiin˛ific„ a valorii acestei ini˛iative din partea unor profesori de la catedra de calculatoare a Universit„˛ii Politehnice Bucure∫ti. Se demonstreaz„ c„ un program na˛ional pentru to˛i elevii ∫i cadrele didactice din Rom‚nia ar costa mai pu˛in de 600 de milioane de dolari.

Cu ocazia acestei declara˛ii politice anun˛ ini˛iativa pe care am realizat-o: un proiect de lege prin care s„ se aprobe acordarea c‚te unui calculator laptop de 100 de dolari pentru fiecare elev ∫i fiecare cadru didactic din Rom‚nia.

Œn bugetul pe anul 2006 al Ministerului Œnv„˛„m‚ntului este prev„zut„ o sum„ de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru dot„ri Ón sistemele de Ónv„˛„m‚nt. Dac„ Parlamentul, cu ocazia vot„rii proiectului de lege, va g„si de cuviin˛„, ca exprimare a unei voin˛e politice, se va putea lansa acest program, astfel Ónc‚t Ón timpul anului 2007 to˛i elevii din Rom‚nia ∫i cadrele didactice s„ beneficieze de posibilitatea de a se conecta la Internet cu ajutorul acestui laptop de 100 de dolari.

Œnchei prin a spune c„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei, art. 31, 32 ∫i 33 se refer„ la drepturile ∫i ∫ansele egale oferite cet„˛enilor ∫i, Ón mod particular, copiilor ∫i tinerilor din Rom‚nia pentru accesul la informa˛ie, Ónv„˛„tur„ ∫i cultur„. Œnseamn„ c„ dac„ un program de o asemenea amploare s-ar desf„∫ura, Óntr-adev„r, prevederile constitu˛ionale s-ar pune Ón oper„.

Mai mult, men˛ionez c„ Ón Programul de guvernare, la Capitolul îEduca˛ie“, exist„ prevederi explicite, alin. d) ∫i e), care spun c„ Guvernul pe perioada acestui mandat va face Ón a∫a fel Ónc‚t Ón fiecare ∫coal„ din Rom‚nia s„ existe un laborator dotat cu calculatoare ∫i, de asemenea, fiecare t‚n„r va avea ∫ansa, pentru prima dat„, a propriului s„u calculator.

Ini˛iativa pe care o anun˛ ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ este deschis„ tuturor colegilor parlamentari, indiferent de partid, pentru c„ dac„ va exista un sprijin larg al acestei ini˛iative, va exista ∫ansa ca Ón Rom‚nia copiii ∫i cadrele didactice s„ aib„ to˛i ∫ansa de a fi conecta˛i la Internet. Asta Ónseamn„ c„ Rom‚nia ar intra Ón r‚ndul ˛„rilor frunta∫e Ón ceea ce prive∫te pa∫ii f„cu˛i Ón sistemele de Ónv„˛„m‚nt pentru racordarea la valorile societ„˛ii informa˛ionale, ar fi un mare pas Ónainte f„cut de c„tre ˛ara noastr„.

V„ rog, stima˛i domni ∫i doamne colegi deputa˛i, ∫i sper„m c„ ∫i la Senat ini˛iativa se va bucura de succes, s„ sus˛ine˛i aceast„ ini˛iativ„: îUn laptop pentru fiecare elev ∫i pentru fiecare cadru didactic din Rom‚nia“.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDrama unei na˛iuni“

La data de 18 mai 1944 na˛iunea t„tar„ a cunoscut cea mai mare tragedie din istoria sa. Aproximativ 500.000 de oameni, la ordinul criminal dat de Stalin, au fost str„muta˛i din Peninsula Crimeea, entitatea statal„ istoric„ a t„tarilor. Sub deviza îCrimeea f„r„ t„tari“, puterea comunist„ din U.R.S.S. a Óncercat ∫i, din p„cate, a reu∫it s„ provoace drama unei popula˛ii a c„rei istorie Óndelungat„ define∫te tenacitatea ∫i Óncrederea.

Mai mult de jum„tate dintre cei deporta˛i, destina˛ia final„ fiind Siberia ∫i alte zone Óndep„rtate ale U.R.S.S.-ului, a pierit pe drum. Copii, b„tr‚ni, bolnavi, Ónc„rca˛i Ón vagoane destinate animalelor, din cauza condi˛iilor inumane de transport, nu au mai apucat s„ ajung„ la cap„tul drumului. Acuza˛i de faptul c„ ar fi colaborat, Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, cu armatele germane, ace∫ti oameni, t„tarii din Crimeea, au pl„tit mult prea scump, destinul lor fiind supus

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 nes„buin˛ei unui conduc„tor incon∫tient, Iosif Visarionovici Stalin.

Aceste lucruri s-au petrecut Ón condi˛iile Ón care mul˛i tineri t„tari crimeeni luptau Ón cadrul Armatei Ro∫ii, f„r„ s„ cunoasc„ drama pe care familiile lor o tr„iau.

Istoria consemneaz„, iar datoria noastr„ este s„ nu uit„m ceea ce s-a petrecut, s„ nu-i uit„m pe to˛i cei a c„ror jertf„ s-a produs Ón numele demnit„˛ii na˛ionale. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îTimpul liber al elevilor“.

Œn 29 aprilie 2006 a avut loc al Ocna Mure∫, jude˛ul Alba, Festivalul na˛ional de teatru pentru copii, Ónv„˛„m‚nt primar — îO masc„ r‚de, o masc„ pl‚nge“. Festivalul a reunit 17 echipaje din 6 jude˛e. Obiectivele acestui festival au fost: antrenarea copiilor de clasele I—IV Ón manifest„ri scenice; cultivarea pasiunii pentru inventivitate ∫i interpretare scenic„; valorificarea poten˛ialului interpretativ al elevilor ∫i punerea Ón valoare a activit„˛ii dasc„lilor.

A∫adar, iat„ c„ exist„ Ón unele ∫coli din Rom‚nia ∫i alte preocup„ri Ón ceea ce prive∫te timpul liber al elevilor ∫i se Óncearc„ atragerea acestora c„tre activit„˛i care s„ duc„ la o mai bun„ cunoa∫tere a lor, la petrecerea timpului liber, precum ∫i la Óncercarea de a-i atrage pentru activit„˛i menite s„ vin„ Ón favoarea acestora ∫i s„ nu Ói lase liberi s„ consume droguri ∫i s„ Ónceap„ alte ac˛iuni care ar duce la o manifestare deloc pl„cut„ din partea lor.

A∫adar, solicit Ministerului Œnv„˛„m‚ntului s„ ia Ón calcul ∫i astfel de manifest„ri, fiindc„, a∫a cum am v„zut, elevii sunt dornici s„ participe Ómpreun„ la diferite Óntreceri ∫i pot s„ vin„ chiar cu nout„˛i.

Pentru mai multe detalii am f„cut un material mai amplu, pe care Ól depun la secretariat.

V„ mul˛umesc.

## îTimpul liber al elevilor“

De la pre∫edintele Rom‚niei ∫i p‚n„ la ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, to˛i vorbesc despre reforma Ónv„˛„m‚ntului, la schimbarea tipului de examene, la aplicarea unor noi metode de predare. ™colile se confrunt„ cu probleme mult mai grave. Violen˛a este prezent„ Ón peste 75% dintre ∫colile rom‚ne∫ti.

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii vrea s„ aplice reforma Ón educa˛ie Óntr-un sistem Ón care profesorii Ó∫i bat elevii ∫i, la r‚ndul lor, elevii Ói bat pe profesori. Mai mult, Ón ∫coal„ poate intra oricine ∫i poate atenta la siguran˛a elevilor. Œn cadrul Direc˛iei de Combatere a Criminalit„˛ii se afl„ Ón investiga˛ii mult prea multe astfel de cazuri.

Sociologii ∫i psihologii explic„ violen˛a din ∫coli prin faptul c„ elevii se uit„ foarte mult la filme violente, iar p„rin˛ii nu se mai ocup„ de educa˛ia copiilor lor. Elevii sunt atra∫i de violen˛„, iar televizorul, filmele de ac˛iune

∫i jocurile video reprezint„ îpor˛ia cotidian„ de violen˛„ pe care o prime∫te elevul“.

O prioritate a Comitetului Na˛ional de Prevenire a Criminalit„˛ii (C.N.P.C.) este cunoa∫terea prevederilor legale de c„tre institu˛iile cu responsabilit„˛i Ón domeniul aplic„rii legii ∫i de c„tre cet„˛eni.

Implementarea legilor ∫i standardizarea comunic„rii Óntre institu˛iile cu atribu˛ii Ón domeniul prevenirii, educa˛iei, combaterii criminalit„˛ii ∫i corup˛iei constituie dou„ instrumente esen˛iale Ón lupta Ómpotriva fenomenelor antisociale. Promovarea la nivelul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt a programelor de educa˛ie ∫i prevenire a formelor de criminalitate juvenil„, precum ∫i asigurarea cunoa∫terii de c„tre cet„˛eni a legisla˛iei anticorup˛ie ∫i a normelor europene Ón materie ar trebui s„ reprezinte o prioritate pentru autorit„˛ile rom‚ne.

Œn ciuda acestor statistici sumbre, la sf‚r∫itul lunii aprilie 2006 a avut loc, la Ocna Mure∫, jude˛ul Alba, Festivalul Na˛ional de Teatru pentru Copii — Ónv„˛„m‚nt primar — îO masc„ r‚de, o masc„ pl‚nge“. Festivalul a reunit 17 echipaje din 6 jude˛e.

Din jude˛ul Cluj a participat ™coala îIoan Lupa∫“, cu un echipaj format din 9 elevi. Ei au ocupat locul I pentru presta˛ie deosebit„ la Festivalul de Teatru pentru Copii îO masc„ r‚de, o masc„ pl‚nge“, prima edi˛ie.

Obiectivele Festivalului de Teatru pentru Copii îO masc„ r‚de, o masc„ pl‚nge“ au fost: antrenarea copiilor de clasele I—IV Ón manifest„ri scenice; cultivarea pasiunii pentru inventivitate ∫i interpretare scenic„; valorificarea poten˛ialului interpretativ al copiilor ∫i punerea Ón valoarea a creativit„˛ii dasc„lilor.

Acest eveniment este menit s„ sublinieze faptul c„ totu∫i copiii sunt interesa˛i ∫i de altceva dec‚t de filme ∫i jocuri violente.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupul parlamentar al P.S.D.? Da. V„ rog, domnul deputat Matei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ poart„ titlul îE∫ecul reformei din s„n„tate a atins apogeul“.

Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu mai pu˛in de un an de zile Ón fruntea Ministerului S„n„t„˛ii s-a coco˛at domnul ministru Eugen Nicol„escu, care, imediat dup„ ce a fost îuns“ pe scaunul de ministru, ne promitea o reform„ spectaculoas„ Ón sistemul sanitar, sistem despre care habar nu avea atunci ∫i, din p„cate, habar nu are nici acum.

Ne aducem aminte cu c‚t„ pasiune vorbea domnul Eugen Nicol„escu despre reforma din s„n„tate, despre cum va rezolva rapid problema medicamentelor compensate, despre a∫a-zisul pachet minim de servicii ∫i mai ales despre Ómbun„t„˛irea actului medical. Iar acum, dup„ aproape un an, constat„m c„ nu s-a f„cut nimic din ce s-a promis, dimpotriv„, cozile la farmacii sunt ∫i mai lungi dec‚t atunci, iar despre cre∫terea calit„˛ii actului medical... ce s„ mai vorbim!

Œn tot acest timp domnul Nicol„escu ne-a oferit doar circ, prin demiterile repetate ale directorilor de spitale, care c‚∫tigau Ón instan˛„, dar erau demi∫i din nou.

S„pt„m‚na trecut„ îreforma lui Nicol„escu“ a e∫uat lamentabil ∫i definitiv, sper eu, c‚nd sistemul sanitar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 condus de acest contabil de la C.A.P. Giurgiu nu a fost Ón stare s„-l opereze pe pre∫edintele ˛„rii, care suferea de hernie de disc, opera˛ie nu foarte complicat„.

Œn urma b‚lb‚ielilor repetate ale lui Nicol„escu, care atunci c‚nd avea aparatur„ nu mai avea medici ∫i invers, pre∫edintele B„sescu a luat decizia de a se opera la Viena, c‚t mai departe de haosul din s„n„tate generat de Nicol„escu.

Faptul c„ Rom‚nia nu a putut s„-∫i trateze pre∫edintele de o boal„ nu tocmai grav„ aduce mari prejudicii de imagine ˛„rii noastre, care este foarte aproape de integrarea Ón Uniunea European„.

Œn tot acest scandal, pre∫edintele Traian B„sescu a f„cut dou„ mari gre∫eli: l-a acceptat anul trecut pe Eugen Nicol„escu Ón func˛ia de ministru, s-a Ómboln„vit, Ón rest, toat„ responsabilitatea este a lui Nicol„escu.

Pe bun„ dreptate, cet„˛enii Óntreab„: îCe facem noi, ceilal˛i 22 de milioane de rom‚ni, atunci c‚nd ne Ómboln„vim, dac„ spitalele noaste nu-l pot trata nici pe pre∫edintele ˛„rii? Ne trimite Nicol„escu pe to˛i Ón str„in„tate?“

La aceast„ Óntrebare adresat„ dumneavoastr„, domnule ministru, a∫tept„m imediat un singur r„spuns: demisia.

Sper s„ ave˛i demnitatea necesar„ func˛iei pe care accidental o ocupa˛i, recunosc‚nd c„ reforma promovat„ de dumneavoastr„ a e∫uat, ∫i s„ v„ prezenta˛i urgent demisia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Mircea Ciopraga.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îMinistrul Gheorghe Dobre — melcul Guvernului T„riceanu“.

Stima˛i colegi,

Prin declara˛ia politic„ de ast„zi lansez un avertisment cu privire la slaba performan˛„ a actualului Minister al Transporturilor Ón administrarea m„surilor de Ómbun„t„˛ire a infrastructurii din Rom‚nia, Ón special a celei rutiere ∫i feroviare.

Ca o premis„ a acestei declara˛ii, sunt nevoit s„ men˛ionez lipsa de receptivitate ∫i responsabilitate a Ministerului Transporturilor, respectiv a ministrului Gheorghe Dobre, de la care nici ast„zi, la mult timp peste termenul legal, nu am primit r„spunsul la dou„ Óntreb„ri pe care i le-am adresat, situa˛ie cu care nu m-am mai confruntat Ón rela˛ia cu nici un alt minister al Guvernului actual. Œntreb„rile pe care i le-am adresat domnului ministru Dobre vizau acordarea contractelor pentru atribuirea serviciilor de dezinfec˛ie pe drumurile na˛ionale afectate de virusul gripei aviare ∫i proiectul de infrastructur„ privitor la transformarea Ón drum na˛ional a ∫oselei de centur„ a Bucure∫tiului.

Din p„cate, Ón mod regretabil, se poate constata c„ aceea∫i atitudine de indiferen˛„ ∫i lips„ de eficien˛„ se reg„se∫te Ón activitatea general„ a Ministerului Transporturilor.

O evaluare a infrastructurii rutiere ∫i feroviare din ˛ar„ arat„ clar lipsa nu doar a unor Ómbun„t„˛iri, dar chiar o

Ónr„ut„˛ire a situa˛iei, mai ales Ón zonele afectate de inunda˛iile din ultimii 2 ani.

Œn aceste condi˛ii, actuala guvernare risc„ Ón mod nepermis s„ Ónt‚rzie, ba chiar s„ nu reu∫easc„ Óndeplinirea angajamentelor Ón ceea ce prive∫te politica Ón domeniul transporturilor, domeniu declarat drept prioritar. Din cei 4 ani de guvernare, aproape 2 sunt pe punctul de a fi complet irosi˛i, mai ales din cauza incapacit„˛ii Ministerului Transporturilor de a face studii ∫i proiecte de importan˛„ na˛ional„ ∫i care s„ absoarb„ fondurile europene. Iar costul electoral al acestei st„ri de fapt va fi, pe bun„ dreptate, pe m„sur„, Óntruc‚t o infrastructur„ proast„ constituie una dintre cele mai vizibile dovezi ale ineficien˛ei unei guvern„ri.

Cele mai mari probleme cu care Rom‚nia se confrunt„ Ón domeniul transporturilor sunt legate de ritmul extrem de lent de refacere a drumurilor, ca s„ nu mai vorbim de cel al construc˛iilor de autostr„zi, precum ∫i de faptul c„ nu se fac cunoscute publicului proiectele de investi˛ii ∫i de modernizare a rutelor auto ∫i feroviare.

C‚t prive∫te lucr„rile de reabilitare a drumurilor, a devenit deja notoriu c„ acestea au ajuns o surs„ de Ómbog„˛ire frauduloas„ a societ„˛ilor particulare care le execut„, prin practica nerespect„rii normelor de calitate. Œn plus, majoritatea lucr„rilor de reabilitare nu respect„ nici termenele de finalizare.

Toate aceste probleme ar putea fi evitate, Óns„, dac„ o inspec˛ie a drumurilor ar fi f„cut„ Ón mod riguros. Œn plus, firmele pot executa lucr„ri ce n-au dep„∫it Ónc„ termenul de garan˛ie. Iat„ un motiv ca Ministerul Transporturilor, chiar ∫i D.N.A., s„ ac˛ioneze ∫i s„ caute vinova˛ii care au prejudiciat statul rom‚n.

Œntruc‚t are Ón atribu˛ii ∫i administrarea turismului, Ministerul Transporturilor este, de asemenea, responsabil de faptul c„ nu s-a ref„cut infrastructura de transport c„tre ∫i dinspre obiectivele turistice ale ˛„rii, situ‚nd astfel Rom‚nia Ón afara circuitului turistic mondial, iar Ón ceea ce prive∫te transportul aerian, este de semnalat faptul c„ nu s-a f„cut nici o strategie privind Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Companiei îTarom“, care ignor„ principalele destina˛ii ∫i oblig„ c„l„torii la rute cu escale costisitoare.

Un bilan˛ al modestelor realiz„ri ale Ministerului Transporturilor las„ Óns„ de Ón˛eles c„ actuala conducere a acestuia nu este Óngrijorat„ de toate aceste aspecte negative pe care le-am semnalat.

Situa˛ia pare cu at‚t mai grav„ av‚nd Ón vedere c„ Óncep‚nd cu anul 2007 finan˛area nerambursabil„ de la Uniunea European„, de care Rom‚nia beneficiaz„ pentru proiectele de infrastructur„ de transport, va cre∫te substan˛ial.

Œn aceste condi˛ii, dac„ actualul Minister al Transporturilor nu-∫i va Ómbun„t„˛i activitatea, va fi incapabil s„ preg„teasc„ ∫i s„ consolideze structuri administrative ∫i de coordonare care s„ fac„ posibil„ cre∫terea capacit„˛ii de absorb˛ie ∫i valorificare a fondurilor europene ∫i va aduce astfel un mare prejudiciu Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare are cuv‚ntul domnul deputat Ioan Aurel Rus.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ are titlul îAdev„rul umbl„ cu capul spart“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn vara anului 2004, Ón ˛inutul Almeria din Spania, s-a comis o crim„. Cet„˛eanul rom‚n Leonte Nicolae, Ón v‚rst„ de 18 ani, a fost ucis cu bestialitate de c„tre doi conjude˛eni, aresta˛i, dar pe urm„ elibera˛i din motive necunoscute.

Medicina legal„ de la Bistri˛a a descoperit adev„rul, c„ moartea t‚n„rului a survenit nu prin Ónec, cum spuneau spaniolii, ci Ón urma unor lovituri deosebit de grave.

Œn urma pl‚ngerilor formulate de tat„l victimei, Leonte Leontin, am Ónaintat Ministerului Justi˛iei mai multe interpel„ri. R„spunsurile au fost de o ambiguitate rar Ónt‚lnit„, sfid‚nd legile, acordurile interna˛ionale ∫i bunulsim˛, de parc„ eu, Ón calitate de parlamentar, a∫ deranja activitatea Ón minister cer‚nd adev„rul.

Citind r„spunsurile, e∫ti Ónclinat s„ crezi c„ politica ministerului e una de acoperire a criminalilor ∫i ho˛ilor, ∫i nu invers. Nimic nu este concludent ∫i la subiect Ón r„spunsurile primite.

Am s„ dau citire ultimei scrisori adresate mie de bietul tat„, distrus de durere ∫i aproape disperat.

îDomnului deputat Aurel Ioan Rus,

Subsemnatul Leonte Leontin, domiciliat Ón comuna Ilva Mic„ nr. 343, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón anul 2004, fiul meu, Leonte Nicolae, a fost ucis Ón Spania. Autorit„˛ile spaniole au arestat pe unul dintre f„ptuitori, care a recunoscut fapta ∫i dup„ un an ∫i ceva a fost pus Ón libertate.

Am f„cut interven˛ii ∫i exist„ dosar penal la Procuratura jude˛ului Bistri˛a Ónc„ din anul 2004, c‚nd s-a f„cut autopsia celui mort, at‚t Ón Spania, ∫i apoi Ón Rom‚nia, acas„ la mine.

Am crezut c„ judecarea vinova˛ilor o s„ se fac„ Ón Rom‚nia, s„ r„spund„ pentru crim„, dar nici procuratura ∫i nici alte organe nu m-au ajutat. Œn prim„vara acestui an, am fost Ón mai multe r‚nduri la Procuratura Bistri˛a, ∫i procurorul care se ocup„ de caz mi-a citit un r„spuns primit din Spania, care nu este conving„tor. Eu zic c„ nu sunt mul˛umit de r„spuns, c„ voi umbla la toate organele p‚n„ ce vinova˛ii vor fi judeca˛i ∫i pedepsi˛i. La aceste afirma˛ii ale mele, procurorul (n.n. Bolog) mi-a spus c„ ∫i a∫a am fost la nu ∫tiu ce deputat, «po˛i s„ te duci oriunde, c„ tot la noi vine». Eu cer ca domnul procuror s„ rezolve cazul, ∫i s„ nu dea solu˛ia c„ nu este nimeni vinovat de moartea fiului meu.

Fiul meu a fost ucis, sunt acte, sunt fotografii, sunt martori ∫i totu∫i procurorul nu g„se∫te pe nimeni vinovat. Din c‚te ∫tiu eu, criminalii au fost la procurorul ce se ocup„ de caz.

Din cauza nerezolv„rii cazului, sunt silit s„ Ómi dau foc Ón fa˛a procurorului, ca o m„sur„ de protest.

Cu disperare v„ rog, ajuta˛i-m„.“

Semneaz„ Leonte Leontin.

Data: 2006, 5 mai.

A∫ vrea acum s„-l aud pe îbinevoitorul“ — Ón aplicarea legii — procuror ce se ocup„ de caz, ∫i pentru c„ este un personaj f„r„ importan˛„, nici n-o s„-i dau numele, ce ar face dac„ ar fi Ón situa˛ia cet„˛eanului

Leonte Leontin, ce nu vrea altceva dec‚t descoperirea adev„rului ∫i pedepsirea f„pta∫ilor?

Politica actualului Guvern, prin oamenii implica˛i Ón acest caz, care e? Una de ascundere a adev„rului sau de l„sare Ón coad„ de pe∫te a situa˛iei descrise ∫i bine cunoscute?

Autorit„˛ile rom‚ne conlucreaz„ cu cele spaniole Ón aflarea adev„rului sau fac doar un schimb diplomatic de informa˛ii, prin neimplicare direct„?

Pentru c„ r„spunsul la interpel„rile privind cazul Leonte Nicolae, ∫i trei au fost p‚n„ acum, precum ∫i r„spunsul la interpelarea privind cazul Ariton Constantin din Bistri˛a, decedat la 3 iulie 2005, Ón urma unui accident de circula˛ie petrecut pe DN 7, Ón localitatea Lesnic, jude˛ul Hunedoara, Ón urma c„ruia cet„˛eanul R„dulescu Ioan Claudiu, rezident Ón Germania, se plimb„ liber ∫i nestingherit, el fiind vinovatul producerii accidentului, nu sunt conving„toare ∫i la obiect, o Óntreb, retoric, pe doamna ministru Monica Macovei: ce imagine creeaz„ justi˛iei o astfel de activitate? De ce nu to˛i magistra˛ii Ó∫i fac datoria a∫a cum trebuie, pentru c„ unii dau dovad„ de respect fa˛„ de cet„˛ean ∫i devotament pentru profesie, iar al˛ii distrug imaginea justi˛iei? C‚t mai ˛ine˛i elemente de necinste Ón justi˛ie? De ce nu r„spunde˛i, punctual, la problemele ridicate prin interpel„rile f„cute, Ón care nu v-am Óntrebat ce m„rime purta˛i la pantofi sau ce culoare v„ place la p„r, ci s„-mi spune˛i clar stadiul anchetelor ∫i modul de rezolvare a acestora, prin prisma politicii actualului Guvern.

R„spunsurile primite m„ fac s„ cred c„ politica actualului Guvern e una Ón coad„ de pe∫te! Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Andrei Király.

Onorat„ Camer„,

Doamnelor ∫i domnilor,

Acum, la o distan˛„ Ón timp de mai bine de ∫aisprezece ani de la evenimentele din decembrie 1989, societatea rom‚neasc„ pare s„ fi sc„pat definitiv de acel regim care ne-a ˛inut Ón lan˛uri, timp de decenii, at‚t fizic, c‚t ∫i suflete∫te. Regimul defunct ne-a l„sat Óns„ mo∫teniri ap„s„toare, mo∫teniri de care, din p„cate, sc„p„m mult mai greu dec‚t de persoana dictatorului. Aceast„ mo∫tenire persist„ ∫i ast„zi, prin modul de g‚ndire, comportamentul ∫i apuc„turile unora.

Cine are nevoie de dovezi Ón acest sens le poate g„si Ón jude˛ul Arad. Prin oficiile po∫tale ale jude˛ului b‚ntuie o persoan„ care aduce ru∫ine func˛iei pe care, cu lips„ de onor, o ocup„. Este vorba despre liderul unei organiza˛ii care cel pu˛in teoretic se situeaz„ Ón afara politicului, sindicatul Direc˛iei Jude˛ene de Po∫t„ Arad, persoan„ Ón cauz„ care — m„car dac„ ne lu„m dup„ spusele lui — Ón numele directorului general al Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“ s-a apucat s„ racoleze membri pentru un partid politic numit Uniunea Cre∫tin-Social„.

Aceast„ munc„ la care zelos s-a Ónh„mat cu siguran˛„ nu face parte din sarcinile unui lider sindical. Consider c„ nici locul unde se desf„∫oar„ ac˛iunea — Ón cadrul unei institu˛ii publice — nu este potrivit pentru a∫a ceva. Dar cu adev„rat revolt„toare sunt metodele de convingere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 folosite: presiune, constr‚ngere, intimidare, amenin˛„ri, Óntregul arsenal al campaniilor de colectivizare din anii cincizeci ∫i ∫aizeci ai secolului trecut. Angaja˛ii po∫tei afl„ cu aceast„ ocazie c„ îa∫a vrea domnul director general, c„ruia Ói sunte˛i dator cu asta, c„ d‚nsul v-a rezolvat la Guvern o m„rire de salariu de 4%“. Cei care refuz„ s„ semneze adeziunile afl„ c„ înu trebuie s„ uite de unde Ó∫i c‚∫tig„ p‚inea“. Iar acelor Óndr„zne˛i care nu se las„ intimida˛i li se comunic„ Ón mod ultimativ c„ îar fi p„cat s„ nu beneficieze de viitoarele m„riri de salariu“ ∫i c„ îau timp de g‚ndire p‚n„ la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii“. Ca s„ pun„ bomboana pe coliv„, domnul lider de sindicat organizeaz„ ∫i ˛ine ∫edin˛ele de constituire a organiza˛iilor locale ∫i zonale ale partidului respectiv tot Ón oficiile po∫tale, Ón timpul programului de lucru. Este foarte trist c„ ∫i dirigin˛ii oficiilor po∫tale particip„ activ la aceast„ îmunc„ de l„murire“.

Din p„cate, nu este vorba de un caz singular. Pot s„ afirm cu certitudine c„ aceast„ campanie a atins p‚n„ ast„zi cel pu˛in oficiile din ora∫ele N„dlac, Pecica ∫i localit„˛ile Macea, Semlac, Turnu. Dac„ nu se iau m„suri, cu siguran˛„ va acoperi tot jude˛ul Arad. Ba, mai mult, deoarece principalul argument folosit de recrutatori se leag„ de numele directorului general al Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“, acest fapt induce suspiciunea c„ fenomenul nu se opre∫te la grani˛ele jude˛ului Arad, ci are o amploare mult mai mare.

## Stima˛i colegi,

Am sperat c„, o dat„ cu jertfa celor care Ón decembrie 1989 ∫i-au dat s‚ngele sau chiar via˛a, a disp„rut un sistem social ∫i o dat„ cu el au disp„rut ∫i acele îaccesorii“ ale sistemului, care au fost concepute pentru a ne mutila sufletele. Dac„ nu s-a Ónt‚mplat a∫a, consider c„ noi, legiuitorii ˛„rii, suntem primii care suntem obliga˛i s„ le facem uitate. De aceea, trebuie s„ condamn„m cu fermitate practicile asem„n„toare. Dac„ conduc„torii institu˛iei Ón cauz„ tolereaz„ aceast„ stare de fapt, dac„ Ónsu∫i sindicatul — organiza˛ia creat„ pentru a ap„ra salaria˛ii de excesele superiorilor — se al„tur„ acestei campanii imorale, atunci noi, cei Ónvesti˛i prin voin˛a ∫i Óncrederea cet„˛enilor, suntem obliga˛i s„ lu„m ap„rarea celor persecuta˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Popescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ ziua tuturor!

Rom‚nii au s„rb„torit ieri, al„turi de alte state ale lumii, Ziua Interna˛ional„ a Familiei.

Ziua Familiei a fost instituit„ de Adunarea General„ a O.N.U. la 20 septembrie 1993 ∫i a fost s„rb„torit„ din 1994, Ón fiecare an, la data de 15 mai.

Pentru noi, membrii Partidului Conservator, ziua de 15 mai are o semnifica˛ie deosebit„. Œn aceast„ zi noi am ales s„ s„rb„torim ∫i ziua partidului, ca un semn de respect pentru valorile tradi˛ionale ale familiei, pe care noi, conservatorii, le promov„m, le sus˛inem ∫i le cinstim.

Noi credem c„ familia este unitatea de baz„ a oric„rei societ„˛i, locul Ón care se produc, dar se ∫i conserv„ cel mai bine valorile umane. De asemenea, punem accent

permanent pe tradi˛ie ∫i pe rezultatele pe care aceasta le exercit„ asupra prezentului ∫i viitorului. Tradi˛ia d„ m„sura Ón care se formuleaz„ pe scena social„ comportamentele, principiile, institu˛iile politice, moravurile. Dar aceast„ tradi˛ie nu se poate transmite ∫i p„stra dec‚t Ón zona Ón care ea este cel mai u∫or de Óntre˛inut. A∫adar, acest lucru nu se poate face dec‚t acolo unde comportamentul uman este cel mai liber ∫i cel mai pu˛in supus constr‚ngerilor de orice fel. Spa˛iul protector Ón care exist„ ∫i cea mai deplin„ libertate de manifestare a propriilor valori este familia. ™i nu sunt vorbe goale!

S„ ne amintim, cu to˛ii, c„ atunci c‚nd ne doare ceva sau c‚nd ne bucur„m spunem, de multe ori, îmam„“ ∫i c„ atunci c‚nd suntem obosi˛i, tri∫ti sau sup„ra˛i, uneori chiar ∫i dup„ o vacan˛„ frumoas„, spunem îvreau acas„“. ™i c„, atunci c‚nd avem nevoie de un sprijin, Ól c„ut„m, prima dat„, tot Ón s‚nul familiei. Iat„, a∫adar, c„ voluntar sau nu familia este Ón g‚ndul nostru permanent, con∫tient sau nu, o sim˛im ca pe spa˛iul protector de care avem nevoie ∫i la bine, ∫i la greu.

Partidul Conservator crede c„ normalitatea Óncepe de la familie, iar sus˛inerea unei vie˛i familiale normale nu poate duce dec‚t la normalizarea societ„˛ii Ón ansamblul s„u.

Œn acest sens, colegele noastre din Camera Deputa˛ilor, Daniela Popa ∫i Cornelia Ardelean, au avut o serie de ini˛iative care s„ vin„ Ón sprijinul familiei, al mamelor ∫i al copiilor Ón mod special. ™i voi spicui dintre acestea propunerile legislative care vizeaz„ cre∫terea duratei concediului maternal de la doi la trei ani sau instituirea unei indemniza˛ii pentru mamele care, Ón mod voluntar, stau acas„ s„-∫i creasc„ ∫i s„-∫i educe corect copiii.

Din p„cate, trebuie s„ admitem c„, Ón Rom‚nia, familia Ónc„ se zbate Ón probleme legate de traiul zilnic, de situa˛ia economic„ dificil„ a membrilor s„i, de mentalit„˛i Ónvechite care nu o dat„ duc la situa˛ii dramatice, Ón care femeia, de regul„, uneori chiar ∫i copiii, sunt supu∫i abuzurilor ∫i violen˛ei fizice de c„tre propriul so˛ sau tat„, dup„ caz.

Din p„cate, Ón Rom‚nia, condi˛iile economice ∫i tranzi˛ia prelungit„ tind s„ Óngr„deasc„ tradi˛ia Óntemeierii unei familii. Tot mai mul˛i tineri refuz„ sau am‚n„ ani buni s„-∫i formeze o familie, de team„ c„ vor fi doi sau mai mul˛i oameni care vor suferi din cauza lipsurilor materiale, sau refuz„ s„ fac„ un copil, din acelea∫i motive.

Lipsa locurilor de munc„, salariile mici, lipsa unei locuin˛e sunt principalii factori care determin„ tinerii s„ aleag„ calea convie˛uirii f„r„ forme legale. Nici familiile v‚rstnice nu stau mai bine. Pensiile mici, problemele de s„n„tate ∫i cele din sistemul sanitar care se repercuteaz„ asupra lor, faptul c„ le pleac„ de l‚ng„ ei copiii pentru a munci Ón alte ˛„ri sunt factori care le am„r„sc b„tr‚ne˛ile.

Partidul Conservator consider„ c„ statul trebuie s„ Óncurajeze celula familial„ prin promovarea unei bune educa˛ii, a unei siguran˛e comunitare mai mari, a unui confort ∫i lejerit„˛i de comunicare la nivel microsocial.

Suntem deci∫i s„ promov„m, prin p‚rghiile oferite de lege, ideea c„ o bun„ con∫tiin˛„ a apartenen˛ei la o societate porne∫te de jos Ón sus, de la valorile pe care le promoveaz„ Ón mod tradi˛ional familia. Omul se simte cel mai confortabil Ón s‚nul nucleului familial ∫i tocmai de aceea este foarte important s„ contribuim la aceast„ siguran˛„ a sa ∫i la Óncurajarea unei adev„rate culturi comunitare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Doresc un sincer îLa mul˛i ani!“ tuturor de Ziua Interna˛ional„ a Familiei.

La mul˛i ani tuturor colegilor mei conservatori! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Mirela Adomnic„i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îMar∫ul sutanelor negre“.

Aproximativ 1.500 de preo˛i, c„lug„ri ∫i enoria∫i au participat Ón data de 4 mai 2006 la o manifesta˛ie condus„ de Œnalt Preasfin˛ia sa Pimen, arhiepiscop al Sucevei ∫i R„d„u˛ilor. Jeepuri sau Dacii obi∫nuite. Oameni doc˛i sau simpli ˛„rani. Un amestec care nu se g„se∫te la tot pasul.

Forfota din jurul M‚n„stirii Sf‚ntul Ioan, acolo unde se afl„ ∫i sediul Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, a Ónceput chiar de diminea˛„. Ma∫ini venite din toate col˛urile jude˛ului aduceau fe˛e biserice∫ti ∫i oameni f„r„ carte, dar cu credin˛„ Ón Dumnezeu, ∫i preotul din sat, pentru ceea ce poate fi numit cel mai ciudat protest din perioada postdecembrist„.

Pe fondul îBaladei“ lui Ciprian Porumbescu, mul˛imea flutur„ pancarte cu: îMita opre∫te ochii Ón˛elep˛ilor ∫i schimb„ judec„˛ile drepte“, îAm fost min˛i˛i! Am fost Ón∫ela˛i!“ sau îFondul bisericesc, un act de dreptate istoric„!“.

Sub semnul crucii, purtate ca un semn distinctiv, precum cavalerii medievali porni˛i Ón cruciadele de eliberare a morm‚ntului lui Hristos de la Ierusalim, ace∫ti oameni, fe˛e biserice∫ti ∫i enoria∫i, au protestat Ómpotriva actualei guvern„ri, a Alian˛ei D.A., care refuz„ retrocedarea celor 192.000 hectare teren forestier constituit Ón Fondul Religionar Bisericesc din Bucovina, proprietate a Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.

A∫a cum era de a∫teptat, mar∫ul de protest al preo˛ilor din Bucovina nu a schimbat Ón nici un fel pozi˛ia autorit„˛ilor jude˛ene, Ón spe˛„ a Prefecturii Suceava, fa˛„ de modul de rezolvare a solicit„rii de retrocedare formulate de Fondul Bisericesc Ortodox Rom‚n din Bucovina.

De∫i preo˛ii au cerut restituirea Fondului bisericesc pentru salvarea valorilor de patrimoniu na˛ional ∫i universal din Bucovina, distribuirea profitului din exploatarea p„durilor Ón interesul public, pentru l„ca∫uri de Ónchinare, pentru binefacere social„, pentru spitale ∫i ∫coli, demersul lor s-a Ómpotmolit Óntr-o lacun„ juridic„.

Dincolo de aceasta, r„m‚ne Óns„ promisiunea electoral„ f„cut„ de Alian˛a D.A., prin actualul ministru Flutur, Ón deplina cuno∫tin˛„ a situa˛iei juridice a Fondului Bisericesc. Nerespectarea acesteia a adus Ón strad„, pentru prima dat„, reprezentan˛i ai Bisericii, institu˛ia cu cea mai mare credibilitate Ón Rom‚nia.

Este un semnal de alarm„ care ar trebui s„ dea de g‚ndit actualilor guvernan˛i. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat. Domnul deputat Emilian Fr‚ncu. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îDe ce nu vor sociali∫tii europeni s„ avem impozite mici ∫i o cot„ unic„ de impozitare Ón Rom‚nia?“

La numai o zi dup„ ce premierul C„lin PopescuT„riceanu a declarat c„ Guvernul nu inten˛ioneaz„ s„ majoreze cota unic„ de impozitare ∫i nici T.V.A. Ón anul 2007, mini∫trii de finan˛e ai unor ˛„ri din U.E. au solicitat Rom‚niei s„ aib„ Ón vedere majorarea impozitelor.

Pe aceea∫i tem„, Ónainte s„ se apuce s„-∫i scrie partea lui din Raportul de ˛ar„, comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a venit la Bucure∫ti ca s„ ne conving„ s„ accept„m punctul de vedere al F.M.I. El a spus c„ îÓn Rom‚nia Óncas„rile bugetare sunt prea mici Ón raport cu cheltuielile ce trebuie f„cute dup„ aderarea la U.E.“ ∫i c„ de vin„ ar fi cota unic„ de impozitare de 16%.

Domnul Almunia a fost candidatul socialist pentru func˛ia de prim-ministru al Spaniei la alegerile din anul 2000, iar anterior a Óndeplinit func˛ia de purt„tor de cuv‚nt al Grupului parlamentar socialist. Nu Ónt‚mpl„tor, Domnia sa Ómbr„˛i∫eaz„ acela∫i punct de vedere cu pre∫edintele Partidului Sociali∫tilor Europeni (P.S.E.), Poul Nyrup Rasmussen, care, la r‚ndul s„u, a declarat c„ îtaxa unic„ de impozitare nu este potrivit„ Rom‚niei“. Œn opinia celor doi domni de orientare socialist„/socialdemocrat„, cota unic„ de impozitare trebuie din principiu respins„ ca fiind îdrumul c„tre subminarea bun„st„rii statului“.

Iat„ cum se Óncearc„ s„ ni se impun„ nou„, rom‚nilor, anumite opinii doctrinare Ónguste, de st‚nga. Tocmai nou„, care am Ón˛eles, dup„ 16 ani, c„ nu poate exista o bun„stare a statului f„r„ o bun„stare a cet„˛enilor s„i ∫i f„r„ o bun„stare a mediului de afaceri.

Œn realitate, sistemul cotei unice de impozitare a dus tocmai la cre∫terea veniturilor bugetare. Situa˛ia colect„rii veniturilor la buget Ón perioada 1 ianuarie—16 aprilie 2006 arat„ o cre∫tere a Óncas„rilor bugetare la toate capitolele (impozit pe venit, impozit pe profit, T.V.A., accize, taxe vamale, contribu˛ii C.A.S., venituri ale administra˛iei locale), Ón compara˛ie cu perioada similar„ din 2005, dar ∫i din 2004. Singura excep˛ie o constituie contribu˛iile la fondul de ∫omaj, care au sc„zut foarte pu˛in.

Dac„ exist„ o problem„, afirm„ Óntr-un raport Sorin Ioni˛„, directorul executiv al Societ„˛ii Academice Rom‚ne, atunci acea problem„ este c„ Ón momentul de fa˛„ avem la buget mai mul˛i bani dec‚t putem administra Ón mod eficient. Domnul Ioni˛„ afirm„, textual, c„ îactuala tendin˛„ a veniturilor publice ar putea fi declicul care s„ aduc„ pentru prima oar„ bugetul Rom‚niei la peste 30 la sut„ din P.I.B., Ón mod stabil“. Proiect‚nd pe tot anul 2006 dinamica din perioada ianuarie—aprilie, este posibil ca saltul datorat reformei s„ fie unul cu adev„rat semnificativ.

Cota unic„ a Óncurajat patronii s„ Ó∫i pl„teasc„ impozitul pe profit, iar decalajul dintre cota legal„ de impozitare a profitului ∫i cea efectiv colectat„ s-a mic∫orat fa˛„ de 2004. Acum doi ani, c‚nd cota standard de impozitare a profitului era de 25%, impozitul nepl„tit de agen˛ii economici a fost de 9,1%. Œn 2005, c‚nd impozitul pe profit a fost redus la 16%, deficitul la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Óncasarea acestui tip de impozit a fost de numai 4,4%, de dou„ ori mai mic dec‚t cel Ónregistrat anterior. Aceste cifre arat„ efectul pozitiv avut de introducerea cotei unice asupra comportamentului contribuabililor, Ón sensul cre∫terii gradului de conformare voluntar„ a acestora. Œn ceea ce prive∫te colectarea taxei pe valoare ad„ugat„ (T.V.A.), rata efectiv„ de colectare a acesteia a crescut, la r‚ndul s„u, de la 15,5% pe primele 9 luni ale anului 2004 la 15,8% Ón perioada similar„ a anului 2005.

Œn concluzie, cum se explic„ atitudinea oficialilor europeni fa˛„ de cota unic„ introdus„ de actualul Guvern Ón Rom‚nia?

Par˛ial, am v„zut c„ este vorba despre orient„ri doctrinare, cei Ón cauz„ apar˛in‚nd curentului politic de st‚nga. Exponen˛ii acestor idei aproape marxiste par s„ fi pus toate tunurile pe Rom‚nia. Bun„oar„, raportorul european pentru Rom‚nia, socialistul francez Pierre Moscovici, a mers p‚n„ acolo Ónc‚t a afirmat c„ îGuvernul rom‚n ar trebui s„ fie atent ca politica sa fiscal„ s„ fie compatibil„ cu a Europei ∫i s„ nu duc„ la un dumping fiscal“. El a ˛inut s„ precizeze c„ pozi˛ia sa îreflect„ preocuparea multor francezi ∫i germani de a nu-∫i pierde locurile de munc„ Ón favoarea ˛„rilor din Est, cu un regim fiscal generos“.

Œnal˛ii oficiali europeni nu vorbesc, Óns„, de adoptarea Ón Occident a îmetodei estice de reducere a tax„rii“. Ei prefer„ s„ men˛in„ la un nivel ridicat propriile lor impozite ∫i, pentru a nu pierde Ón fa˛a noii concuren˛e, au Ónceput s„ preseze ˛„rile nou-venite Ón U.E. s„-∫i majoreze ele taxele.

Rom‚nia Óndr„zne∫te s„ arate vechilor ˛„ri europene un nou mod de via˛„ economic„, unul care se dovede∫te viabil ∫i care las„ banii Ón buzunarul cet„˛eanului, dar acest model nu este dorit de oligarhia bugetar„ european„.

Finan˛i∫tii din Uniunea European„ sunt mai Óngrijora˛i de efectul pe care cota unic„ de 16% o va avea asupra propriei economii dec‚t asupra economiei rom‚ne∫ti. Wolfgang Clement, fostul ministru de finan˛e german, a Óncercat s„ stopeze migra˛ia afacerilor spre est prin presiuni la nivel european pentru cre∫terea taxelor din ˛„rile noi membre U.E. la un nivel apropiat de cel din Germania. El chiar a f„cut presiuni asupra ˛„rilor nou-venite, prin amenin˛„ri la adresa sistemului de granturi europene de care beneficiaz„ acestea.

Actualul ministru de finan˛e german, Peer Steinbrueck, a spus lucrurilor pe nume. El a declarat c„ noile ˛„ri membre îtrebuie s„ Ó∫i m„reasc„ taxele pentru a nu face o concuren˛„ neloial„ ˛„rilor cu taxe mai mari“. îEste inacceptabil ca unele ˛„ri s„ cear„ mai mult de la bugetul U.E. ∫i totu∫i s„ refuze s„ Ó∫i Ómbun„t„˛easc„ baza fiscal„. Aceasta nu are nimic de a face cu competi˛ia corect„ ∫i reprezint„ o povar„ pentru locurile de munc„ germane“, a spus el la un moment dat.

De fapt, germanii — ∫i al˛ii ca ei — sunt Óngrijora˛i c„ reducerea nivelului de impozitare la noi Ón ˛ar„ va accentua migra˛ia c„tre Rom‚nia a firmelor din vestul Europei, ceea ce va deschide noi perspective de prosperitate economic„ pentru poporul rom‚n, Ón detrimentul vechilor membri U.E.

Cu alte cuvinte, Europa ne vrea pe noi s„raci. ™i dac„ Europa ne vrea s„raci, ca s„ le fie bine mai ales francezilor ∫i germanilor, Ón Rom‚nia nu trebuie s„ se Ónf„ptuiasc„ promisiunea îs„ tr„i˛i bine!“. A∫a ceva este, Óns„, cu totul inacceptabil.

Consider c„ Guvernul rom‚n trebuie s„ manifeste nu doar diploma˛ie cu oficialii europeni, ci ∫i fermitate, neabandon‚nd actualul sistem de impozitare. Interesul na˛ional o cere, iar Europa trebuie s„ ne accepte cu impozitul care nou„ ni se potrive∫te mai bine.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. ™i Ón Óncheiere, domnul deputat Niculae Mircovici.

## **Domnul Niculae Mircovici:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Œn baza Hot„r‚rii nr. 3 din 28 februarie 2005 a fost constituit„ Comisia parlamentar„ a revolu˛ionarilor din decembrie 1989, care, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, avizeaz„ propunerile de preschimbare a certificatului de revolu˛ionar efectuate de c„tre Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor din Decembrie 1989, precum ∫i solu˛ioneaz„ contesta˛iile adresate acestei comisii.

De la data constituirii ∫i p‚n„ Ón prezent, comisia a solu˛ionat, d‚nd aviz favorabil unui num„r de 5.400 de dosare de eroi-martiri, urma∫i de eroi-martiri, r„ni˛i, re˛inu˛i ∫i remarca˛i, 38 de dosare fiind Ónapoiate S.S.P.R. pentru completare, iar 3 dosare Ónaintate pentru verific„ri la institu˛iile competente.

Totodat„, comisia a solicitat Ón repetate r‚nduri S.S.P.R. urgentarea procedurilor de verificare ∫i Ónaintare spre avizare a dosarelor complete existente la aceast„ institu˛ie, pentru a rezolva cu celeritate ∫i Ón limitele legii cererile revolu˛ionarilor.

Activitatea comisiei formate din 11 membri, reprezent‚nd actuala configura˛ie politic„ a Parlamentului, s-a desf„∫urat Ón plen, fiecare membru, inclusiv pre∫edintele acesteia, domnul deputat Emilian V. Cutean, av‚nd un singur vot.

Consider„m c„ este incorect„ acuzarea unui membru al Comisiei parlamentare a revolu˛ionarilor, doar pentru faptul c„ reprezint„ un partid, Ón condi˛iile Ón care hot„r‚rile se iau cu majoritatea, iar Óntreaga activitate a comisiei s-a desf„∫urat strict Ón limitele prevederilor legale.

Faptul c„, Ón urma filtrului firesc efectuat de S.S.P.R. ∫i de comisie, vor exista suficiente cazuri de revolu˛ionari ale c„ror certificate nu vor fi preschimbate ∫i care vor crea nemul˛umiri, nu Óndrept„˛e∫te pe nimeni s„ exercite presiuni sau s„ aduc„ acuze unui membru, acuze pe care le consider„m aduse Óntregii comisii parlamentare. Eventualele nemul˛umiri pot fi solu˛ionate pe cale legal„, conform principiilor democratice.

Indiferent de presiunile care vor fi aduse, asigur„m senatorii ∫i deputa˛ii din Parlamentul Rom‚niei c„ membrii comisiei sunt deci∫i s„ nu cedeze presiunilor ∫i s„-∫i Óndeplineasc„ cu responsabilitate ∫i consecven˛„ activitatea pentru care au fost mandata˛i, f„r„ nici un fel de ingerin˛„, interes sau avantaj politic.

Œntruc‚t Ón ultima perioad„ au fost mediatizate aprecieri ∫i remarci negative la adresa pre∫edintelui comisiei, aprecieri care, Ón mod evident, aduc atingere activit„˛ii tuturor membrilor comisiei parlamentare, v„ rug„m, domnule pre∫edinte, din respect fa˛„ de adev„r ∫i nevoia ca parlamentarii s„ fie informa˛i corect, s„ dispune˛i prezentarea acestei scrisori Ón plenul Camerei pe care cu onoare o conduce˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Demersul nostru este justificat ∫i de faptul c„, Ón ultimele zile, reprezentan˛i ai mai multor organiza˛ii de revolu˛ionari ∫i-au exprimat surprinderea ∫i chiar dezacordul fa˛„ de presiunile, acuzele ∫i chiar violen˛ele exercitate Ón ultima perioad„, consider‚ndu-le o grav„ lezare a demnit„˛ii adev„ra˛ilor revolu˛ionari, precum ∫i o nepermis„ atingere adus„ principiilor statului de drept.

Primi˛i, domnule pre∫edinte, expresia Ónaltei noastre considera˛ii.

Comisia parlamentar„ a revolu˛ionarilor din 1989. V„ mul˛umesc.

îSponsoriza˛i olimpicii, domnule ministru!“

Organizarea Ón acest an a olimpiadelor ∫colare na˛ionale la disciplina Limba ∫i literatura rom‚n„, pentru clasele a V-a ∫i a VI-a, reprezint„ o ac˛iune cu un poten˛ial educativ remarcabil. Interesul pentru performan˛ele elevilor dota˛i s-a concretizat, de-a lungul timpului, Ón rezultate de excep˛ie la nivel na˛ional ∫i interna˛ional.

Din nefericire, avem darul de a elabora proiecte m„re˛e, pe care le compromitem prin abandon. Bucuria ini˛iativei mai sus semnalate este umbrit„ de condi˛iile precare Ón care Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii organizeaz„ un concurs na˛ional, neasigur‚ndu-se fondurile minime necesare. Inspectoratele ∫colare nu dispun de fonduri, ∫colile au resurse modeste (constituite de regul„ din contribu˛ii ale p„rin˛ilor), iar profesorii care au elevi îpromova˛i“ la faza na˛ional„ ∫i-au creat o problem„ suplimentar„: str‚ngerea fondurilor pentru deplasare (inclusiv bani pentru premiul care se va acorda).

Domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii Ói scap„ — involuntar sau Óntr-o original„ judecat„ proprie — c„ acei 5% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt pe 2006 sunt suficien˛i pentru a demara — stupoare! — reforma Ón Ónv„˛„m‚nt. Nu e o surpriz„ c„ fiecare ministru socote∫te c„ reforma Óncepe cu mandatul s„u. Despre ce reform„ poate fi vorba c‚nd v„ afla˛i Ón imposibilitatea de a asigura, Ón mod normal, banii pentru un concurs ∫colar la care particip„ cei mai merituo∫i elevi din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc?!

A∫tept„m, totodat„, momentul Ón care opinia public„ rom‚neasc„ ∫i european„ va reac˛iona vehement la tratamentul discriminatoriu la care sunt supu∫i ace∫ti copii de excep˛ie, c„rora dumneavoastr„ le pune˛i condi˛ia s„ aduc„ bani pentru propriul premiu, pentru transport...

A˛i promis, domnule ministru, condi˛ii mai bune pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, dar din p„cate nu reu∫i˛i s„ dep„∫i˛i nici m„car nivelul penibilului. Veni˛i Ón ∫coli la sf‚r∫itul anului ∫colar ∫i ve˛i constata cum p„rin˛ii vin cu c‚teva c„r˛i cump„rate pentru premiul propriilor copii ∫i cum, culmea ipocriziei!, directorul ∫colii, Ónv„˛„torul sau dirigintele ofer„ aceste c„r˛i Ón numele ∫colii, adic„ al dumneavoastr„, ca recunoa∫tere a eforturilor depuse de ∫colari.

Este grav ∫i ru∫inos ca ∫coala rom‚neasc„ s„ nu aib„ resurse s„ recompenseze munca, inteligen˛a ∫i performan˛a.

™i aceast„ neputin˛„ nu este a ∫colii Ón sine, ci a celor care temporar accept„ demnit„˛i pe care nu le pot acoperi prin efort ∫i competen˛„.

îTot despre Alian˛a D.A.“

Via˛a politic„ de dup„ alegerile generale din 2004 nu a cunoscut o mai penibil„ guvernare dec‚t cea a domnului T„riceanu.

Au fost, desigur, dup„ 1990, guvern„ri succesive, iar unele destul de îgrele“, precum cea din perioada 1996— 2000, cunoscut„, pe scurt, drept guvernarea C.D.R.

Dar cea prezent„ sub culoarea portocalie a Alian˛ei D.A. reprezint„ un adev„rat regim de lichidare.

De la preluarea guvern„rii, Alian˛a D.A. tr‚mbi˛a alegerea înoului curs pe care toat„ ˛ara Ól dorea“ ∫i pentru care at‚˛ia se Ónh„maser„ la carul domnului T„riceanu.

™i, Ón loc de noul curs, am avut ∫i mai avem Ónc„ o guvernare care se t‚r„∫te de pe o zi pe alta, izbit„ la fiecare cotitur„ de drum, amenin˛‚nd la fiecare pas s„ sucombe sub o nou„ dificultate.

Au fost vremuri grele? Desigur! Nu Óns„ sub marile probleme sufer„ Guvernul T„riceanu, ci sub cele m„runte pe care ∫i le produce singur sau pe care, Óndem‚natic, i le creeaz„ chiar, Ón parte, partenerii de coali˛ie.

Este clar c„ guvernarea aceasta nu Ó∫i poate g„si drumul logic, pentru c„ lipse∫te elementul de echilibru al vie˛ii politice a partidelor din coali˛ie.

Voin˛a n„prasnic„ a domnilor T„riceanu ∫i Boc de a str‚nge laolalt„ to˛i membrii P.N.L., ∫i respectiv P.D. pentru sus˛inerea guvern„rii nu dovede∫te dec‚t c„ aceasta nu reprezint„, dec‚t, ca structur„ ∫i ca ideologie, ceva foarte anacronic; loviturile sub centur„ fac ca Alian˛a D.A. s„ p‚r‚ie din Óncheieturi, Óntocmai ca o corabie veche de lemn sub o furtun„ n„prasnic„.

Œn astfel de situa˛ie putem spune c„ modul tragic al acestei stranii guvern„ri nu este dec‚t imaginea unei neputin˛e creatoare de a rezolva problemele cet„˛enilor Rom‚niei.

Actuala echip„ ce guverneaz„ este Ón schimb biciuit„ de o ambi˛ie boln„vicioas„, care Ói dep„∫e∫te cu mult posibilit„˛ile, ∫i care Ói oblig„ s„ recurg„ la orice — fie chiar ∫i la sugrumarea vie˛ii — numai ca s„ Ó∫i ostoiasc„ setea de st„p‚nire.

Aceasta este, Óntr-adev„r, o tragedie pentru Rom‚nia!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îZiua Interna˛ional„ a Familiei — un prilej de reflec˛ie pentru to˛i rom‚nii“

Ziua de 15 Mai a fost declarat„ de c„tre Adunarea General„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite ca fiind Ziua Interna˛ional„ a Familiei, printr-o rezolu˛ie dat„ Ón septembrie 1993.

La propunerea Institutului Rom‚n pentru Drepturile Omului, propunere sus˛inut„ ∫i de Patriarhia Rom‚niei, ziua de 15 Mai a devenit oficial Ziua Familiei Rom‚ne.

Aceast„ zi ar trebui s„ reprezinte pentru noi to˛i o ocazie de s„rb„toare, de lini∫te ∫i pace Ón cadrul fiec„rei familii. S„rb„torirea acestei zile are o mare importan˛„ pentru comunitatea interna˛ional„, care acord„ sprijin Ón mod constant ∫i contribuie la Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ ∫i social Ón vederea cre∫terii rolului familiei Ón via˛a social„.

Œn Rom‚nia se fac eforturi mari pentru a Ómbun„t„˛i legisla˛ia Ón domeniul protej„rii familiilor — Ón special a celor tinere —, pentru eliminarea violen˛ei Ón familie, a abandonului familial, precum ∫i combaterea traficului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 femei, a exploat„rii muncii la negru, Óndeosebi a minorilor, ∫i a consumului de droguri.

Œn ˛ara noastr„, din p„cate, fenomenul violen˛ei Ón familie exist„ cu adev„rat ∫i nu poate fi ignorat de c„tre nimeni. Trebuie Ónregistrate progrese Ón Ón˛elegerea ∫i rezolvarea problemelor familiei, pentru c„ fenomenul violen˛ei Ón familie nu are grani˛e economice, geografice, culturale sau religioase.

Familia rom‚neasc„ a suferit o serie de schimb„ri majore, de-a lungul celor aproape 16 ani de la Revolu˛ia din 1989. Trecerea la economia de pia˛„, trecerea la un alt stil de via˛„, a tuturor, a pus familia rom‚neasc„ Ón fa˛a unor probleme noi, pe care, cu greu, mul˛i Óncearc„ s„ le dep„∫easc„.

Violen˛a casnic„ a crescut alarmant Óntr-o societate generatoare de nemul˛umiri ∫i frustr„ri, ce ofer„ premisele unui comportament violent Ón familie, iar femeile — partea vulnerabil„ din cadrul familiei — sunt direct afectate.

Œn orice ˛ar„ s„n„tatea ∫i prosperitatea societ„˛ii sunt direct legate de bun„starea p„r˛ilor ei componente — celula familiei. To˛i trebuie sau ar trebui s„ ne implic„m pentru a g„si un nou stil de via˛„, ce poate fi un remediu eficace pentru criza Ón care se afl„ ast„zi familia, pentru c„ ea r„m‚ne pentru omenire un patrimoniu pre˛ios, la care nu se poate renun˛a.

îBoala pre∫edintelui B„sescu ∫i isteria presei rom‚ne∫ti“

Am asistat Ón aceste ultime zile la o adev„rat„ isterie na˛ional„, alimentat„ din plin de mass-media rom‚neasc„ ∫i av‚nd ca unic subiect boala pre∫edintelui B„sescu. Este perfect adev„rat c„ pentru prima dat„ Ón istoria politicului rom‚nesc presa se Ónt‚lne∫te cu un asemenea subiect dar, chiar ∫i a∫a, nu trebuie uitat faptul c„ o suferin˛„ fizic„ se refer„ strict la persoana B„sescu, ∫i nu la omul politic B„sescu. Cazurile similare din ˛„ri mai mult sau mai pu˛in democrate sunt tratate cu decen˛„, iar subiectul de pres„ este suferin˛a uman„. Buletinele medicale sunt sursa de informare principal„, specula˛iile politice fiind trecute pe planul doi.

Pre∫edintele unei ˛„ri, indiferent c„ se nume∫te Traian B„sescu sau nu, este, Ón primul r‚nd, o institu˛ie a statului ∫i, Ón aceast„ calitate, trebuie tratat cu decen˛„ Ón probleme dureroase legate de via˛a personal„. Specula˛iile politice nu-∫i au rostul Ón aceste momente, acestea nef„c‚nd dec‚t s„ induc„ o stare de neseriozitate prin nimic justificat„. Nu cred c„ specula˛ii pe tema unde ∫i de ce s-a operat pre∫edintele B„sescu sunt importante ∫i consider c„ pre∫edintele ales al unei na˛iuni este Óndrept„˛it s„ fie tratat de speciali∫tii cei mai buni Ón domeniu, ∫i aceasta nu neap„rat pentru riscurile medicale ce exist„, c‚t mai ales pentru implica˛iile politice ∫i sociale pe care le implic„ un eventual e∫ec medical Ón cazul unui pre∫edinte de stat. Acest aspect este total ignorat ∫i se prefer„ o campanie demagogic„ prin care se induce ideea de lips„ de patriotism a pre∫edintelui, care a preferat s„ fie operat Ón str„in„tate. Se minimalizeaz„ faptul c„ aceast„ interven˛ie chirurgical„ a fost f„cut„ ca urmare a consultului medicilor rom‚ni, ∫i ace∫tia au ales, pe criterii profesionale, speciali∫tii cei mai buni Ón domeniu.

Prima urmare trist„ a campaniei de pres„ a fost decizia familiei pre∫edintelui de a anun˛a public c„ va

suporta, din fonduri proprii, costurile interven˛iei chirurgicale. Dac„ ˛in cont de specula˛iile din pres„, consider gestul familiei ca fiind plin de elegan˛„, dar, ca deputat ∫i cet„˛ean al acestei ˛„ri, faptul Ón sine Ómi las„ un gust amar.

Oare Rom‚nia, ca ˛ar„ ∫i na˛iune, nu poate s„ suporte material cheltuielile pentru o interven˛ie chirurgical„ de urgen˛„ a pre∫edintelui s„u? Ne vrem a fi o ˛ar„ european„ ∫i nu ne permitem s„ achit„m spitalizarea pre∫edintelui? Ar fi trist ∫i ru∫inos s„ fie a∫a, iar toat„ aceast„ campanie denigratoare nu face dec‚t s„ murd„reasc„ imaginea Rom‚niei, Ón general, ∫i a institu˛iei pre∫edintelui, Ón particular.

Rom‚nia a fost supus„ Ón ultimii doi ani unor fenomene naturale care au afectat ∫i afecteaz„ Ón continuare grav infrastructura at‚t Ón ceea ce prive∫te drumurile europene care traverseaz„ ˛ara noastr„, dar ∫i drumurile na˛ionale, jude˛ene ∫i comunale. Foarte multe gospod„rii sunt ∫i acum amenin˛ate de alunec„ri de teren ∫i de pericolul inunda˛iilor, iar drumurile impracticabile pun Ón pericol circula˛ia rutier„ ∫i siguran˛a oamenilor, afect‚nd, Ón acela∫i timp, Ón mod negativ, via˛a economic„ ∫i social„.

Prognozele meteorologice anun˛au Ónc„ de la Ónceputul anului riscul apari˛iei unor noi inunda˛ii care urmau s„ afecteze Rom‚nia. Dun„rea a inundat zone extinse Ón ˛„rile vecine, Ungaria ∫i Cehia, iar repetarea scenariului Ón ˛ara noastr„ era doar o chestiune de timp.

Dun„rea s-a rev„rsat mai furioas„ ca oric‚nd ∫i peste 15.000 de persoane ∫i-au p„r„sit casele inundate sau Ón pericol de a fi inundate. Autorit„˛ile au fost obligate s„ instituie starea de alert„. Noua criz„ a inunda˛iilor a fost anun˛at„ de prognozele pesimiste transmise de Ministerul Mediului. Prognozele s-au confirmat, iar Dun„rea, Óntre timp ajuns„ la debite record, a inundat zeci de localit„˛i, distrug‚nd digurile de ap„rare. Amenin˛area s-a extins rapid ∫i asupra unor ora∫e importante de la malul Dun„rii (Br„ila, Tulcea sau Gala˛i), ale c„ror zone limitrofe au fost afectate de inunda˛ii.

Pe fondul calamit„˛ii produse de rev„rsarea Dun„rii, autorit„˛ile au avut de gestionat o situa˛ie extrem de complicat„ — coordonarea opera˛iunilor de evacuare, Ón paralel cu oferirea unor posibilit„˛i de hran„ ∫i cazare pentru cei sinistra˛i.

Anul trecut jude˛ul Arge∫ a fost unul dintre cele mai afectate jude˛e, ploile abundente, precum ∫i alunec„rile de teren produc‚nd pagube de ordinul miliardelor. Anul acesta, de∫i pagubele nu pot fi comparate cu cele din jude˛ele din sudul ˛„rii, trebuie men˛ionat c„ ∫i Ón Arge∫, din cauza ploilor abundente, ne confrunt„m cu grave alunec„ri de teren, precum ∫i cu distrugerea mai multor tronsoane de drum, poduri ∫i pode˛e. Efectele inunda˛iilor din 2005 sunt resim˛ite ∫i agravate de fenomenele meteorologice Ón continuare nefavorabile.

Conform Inspectoratului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ îCpt. Puic„ Nicolae“ al jude˛ului Arge∫, 10 localit„˛i ale jude˛ului au fost afectate de ploile abundente, v‚nt puternic, dar ∫i de alunec„ri de teren. Œn municipiul C‚mpulung 20 de gospod„rii din cartierul Livadia sunt momentan izolate, deoarece drumul de acces este rupt. Astfel, Ón comuna Berevoie∫ti au fost inundate peste 53 de gospod„rii ∫i beciuri, apa a 34 de f‚nt‚ni nu mai este potabil„, au fost inundate 3 hectare de teren arabil

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 ∫i 20 hectare de p„∫uni ∫i izlazuri. De asemenea, drumul care face leg„tura Óntre municipiile C‚mpulung ∫i Curtea de Arge∫ (DN 73 C), Ón nordul jude˛ului Arge∫, este grav afectat, Ón mai multe locuri, pe parcursul comunelor Berevoie∫ti ∫i Domne∫ti.

Alunec„rile de teren au afectat numeroase gospod„rii Ón comunele Corbi ∫i Co∫e∫ti. Peste 70 de familii risc„, Ón orice moment, s„ r„m‚n„ f„r„ un acoperi∫ deasupra capului. Mai multe drumuri jude˛ene ∫i na˛ionale au fost grav afectate de alunec„rile de teren, unele devenind impracticabile. Este cazul DN 73 D, km 27, comuna Vulture∫ti, unde o por˛iune din carosabil s-a l„sat cu 80 centimetri fa˛„ de normal ∫i a c„rui reabilitare cost„ aproximativ 1.000.000 RON, iar exemplele pot continua: DN 73 C — km 51+160 pe raza comunei Tigveni, DJ 703 K Meri∫ani—Budeasa, DJ 731 Corbi—Nuc∫oara.

De asemenea, Transf„g„r„∫anul, drum strategic na˛ional ∫i chiar european, a fost serios afectat prin blocarea tunelurilor de c„derile de piatr„ ∫i alunec„rile de p„m‚nt. Este p„cat ca aceast„ construc˛ie realizat„ cu pierderi importante de vie˛i omene∫ti ∫i mari eforturi financiare s„ nu fie, Ón cel mai scurt timp, ref„cut„.

f n s„ fac aceste preciz„ri Ón speran˛a c„ reprezentan˛ii Guvernului, prin Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Locuin˛ei, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, precum ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, dar ∫i reprezentan˛ii administra˛iei publice locale ∫i jude˛ene vor face tot posibilul pentru a aloca sumele necesare pentru refacerea infrastructurii afectate, precum ∫i pentru demararea lucr„rilor de consolidare.

De asemenea, ˛in s„ v„ asigur de Óntreaga mea disponibilitate Ón ceea ce prive∫te colaborarea ∫i implicarea Ón refacerea zonelor afectate.

Œn data de 9 mai Rom‚nia a fost aleas„ membru Ón Consiliul O.N.U. pentru Drepturile Omului.

Consiliul pentru Drepturile Omului este un organism al Na˛iunilor Unite, Ónfiin˛at de cur‚nd, prin Rezolu˛ia adun„rii generale nr. 60/251 din 15 martie 2006. Constituirea acestui mecanism ca principal for Ón domeniul drepturilor omului la nivel global reprezint„ o etap„ important„ Ón procesul mai larg de reform„ a sistemului na˛iunilor unite. Acest sistem se bazeaz„ pe trei piloni principali, care sunt: securitatea, drepturile omului ∫i dezvoltarea.

Rom‚nia are acum oportunitatea de a contribui, Ónc„ de la Ónceput, la realizarea misiunii Consiliului pentru Drepturile Omului, prin punerea Ón valoare a propriei experien˛e acumulate at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i Ón sistemul Na˛iunilor Unite. Este un mandat prestigios, care reconfirm„ angajamentul constant manifestat de autorit„˛ile rom‚ne Ón promovarea principiilor democratice ∫i a drepturilor fundamentale ∫i, Ón acela∫i timp, este o responsabilitate fa˛„ de ridicarea, Ón continuare, a nivelului de performan˛„ propriu Ón acest domeniu ∫i, Ón egal„ m„sur„, fa˛„ de a∫tept„rile comunit„˛ii interna˛ionale democratice de la acest nou organism.

Astfel, diploma˛iei rom‚ne Ói va reveni obliga˛ia ca, Ón coordonare cu partenerii no∫tri, s„ asigure, ca ∫i p‚n„ acum, utilizarea maxim„ a mecanismelor multilaterale, pentru a asigura o reac˛ie rapid„ ∫i eficient„ a comunit„˛ii interna˛ionale la actualele provoc„ri existente Ón domeniul drepturilor omului.

Declara˛ie politic„: îActuala putere ofer„ rom‚nilor circ f„r„ p‚ine“

Acum, c‚nd cozile la medicamente sunt din ce Ón ce mai mari, costul la Óntre˛inere cre∫te vertiginos, pensiile sunt modice, iar speran˛a de via˛„ scade Ón fiecare zi, actuala putere ofer„ rom‚nilor circ ∫i din ce Ón ce mai pu˛in„ p‚ine.

Puterea Óncropit„ la repezeal„ tremur„ din toate Óncheieturile. Incoeren˛a guvernamental„ este din ce Ón ce mai evident„ ∫i se reflect„ dramatic Ón via˛a de zi cu zi a oamenilor simpli. Sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ s-a transformat Óntr-o trist„ lozinc„: îS„ supravie˛ui˛i bine de pe-o zi pe alta!“ Acum, Ón locul unor performan˛e economice care s„ asigure popula˛iei un trai c‚t de c‚t decent, ni se ofer„ un penibil circ televizat. Prima ∫tire a jurnalelor de televiziune se refer„ la boala pre∫edintelui. Œn doar c‚teva zile, o ˛ar„ Óntreag„ a devenit expert„ Ón... hernia de disc. ™tim acum exact ce Ónseamn„ aceast„ boal„, cum se trateaz„ ∫i cum se recupereaz„ bolnavii dup„ opera˛ie.

Televiziunile centrale ∫i marile ziare Ómbuibate cu contracte grase de publicitate de la marile societ„˛i de stat le c‚nt„ Ón strun„ politicienilor portocalii ∫i au declan∫at opera˛iunea de distragere a aten˛iei de la principalele probleme ale ˛„rii. Principala responsabilitate pentru haosul care guverneaz„ acum ˛ara o au, f„r„ Óndoial„, cei doi lideri politici ai puterii — cel de la Palatul Cotroceni ∫i cel de la Palatul Victoria —, adic„ pre∫edintele Traian B„sescu ∫i primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, care, dup„ ce au avut un îmariaj“ de ochii lumii, se Ónjur„ acum ca la u∫a cortului, pe acolo pe unde se Ónt‚lnesc. Culmea circului politic a fost atins„ atunci c‚nd premierul a Óncercat s„-l viziteze pe pre∫edinte la spitalul din Viena, iar acesta l-a refuzat pe fa˛„.

Incertitudinile, neÓn˛elegerile, scandalurile la scen„ deschis„ din s‚nul puterii portocalii duc la o foarte slab„ performan˛„ guvernamental„. Aceast„ incoeren˛„ se reg„se∫te ∫i Ón plan legislativ, unde puterea pare a nu mai de˛ine majoritatea. Ceea ce este foarte grav este faptul c„ aceast„ instabilitate politic„ ne afecteaz„ grav principalul nostru obiectiv, ∫i anume aderarea la Uniunea European„.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îAutostrada“. Chiar dac„ o autostrad„ prin jude˛ul Vaslui pare, Ón acest moment, o utopie, vrem s„ abord„m aceast„ tem„ ca expresie a unei atitudini, ∫i nu a unei preocup„ri.

Recent, la Ia∫i, reprezentan˛i de marc„ ai celor 8 jude˛e din Moldova s-au reunit pentru a aborda o tem„ de larg interes, dar ∫i de Óndep„rtat„ perspectiv„ — construc˛ia unor autostr„zi care s„ treac„ prin Moldova. S-au reliefat avantajele pe care aceste artere moderne de circula˛ie le pot genera Ón jude˛ele traversate, dar ∫i Ón ansamblul spa˛iului moldav: investi˛ii, turism etc.

Coridorul V—E presupune o autostrad„ care va pleca din Budapesta ∫i se va opri la Odesa, Ón arealul at‚t de adorat de pre∫edintele Traian B„sescu, cel al M„rii Negre.

Exist„ ∫i alte inten˛ii — o autostrad„ T‚rgu-Mure∫— Piatra Neam˛—Roman—Ia∫i ∫i o alta Baia Mare—Vatra Dornei—Suceava.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Perspectiva realiz„rii Ón practic„ a acestor obiective de infrastructur„ este una istoric„, dar nu putem s„ nu remarc„m faptul c„ sudul Moldovei, inclusiv ∫i mai ales jude˛ul Vaslui, nu apar˛ine nici m„car unei op˛iuni de complezen˛„.

Se consider„ probabil c„ actualele c„i rutiere sunt la standarde europene. Nimic mai adev„rat, dar este vorba despre Europa secolelor al XVIII-lea ∫i al XIX-lea, c‚nd suprafe˛ele de rulare suportau consecin˛ele elementelor meteorologice, reflect‚ndu-le periodicitatea sau spontaneitatea.

îPromisiunile f„cute Ón campania electoral„ cap„t„ tot mai multe ∫anse s„ fie duse la Óndeplinire, av‚nd Ón vedere men˛inerea jude˛ului Vaslui ca prioritate num„rul unu a guvern„rii Alian˛ei“, îtr‚mbi˛a“ ∫i îamenin˛a“ un liberal de pluton, ajuns accidental desantat ∫i redistribuit senator de Vaslui ∫i ministru pentru implementarea programelor... ∫i textul curge!

Ce s„ mai zicem de premierul T„riceanu, care federalizeaz„ tot mai frecvent regretele sus˛in„torilor ini˛iali ∫i care, Óntr-un periplu aerian prin Moldova, n-a r„mas mai mult de 15 minute Ón jude˛ul prioritar, identific‚nd doar o tangent„ semioficial„ at‚t cu geografia Vasluiului, c‚t ∫i cu multiplele sale probleme.

Vasluienii, care au fost sedu∫i de generozitatea portocaliilor ∫i i-au votat, regret„ enorm alegerea f„cut„. Drumurile jude˛ului sunt doar o mostr„ de nep„sare sau poate de neputin˛„, sau poate neimplicare, sau sigur toate la un loc, ca interfa˛„ Óntre promisiuni ∫i realiz„ri.

Œn condi˛iile Ón care pentru actualii guvernan˛i no˛iunea de îautostrad„“ a revenit Ón dic˛ionar, construirea Ón Moldova a unor astfel de c„i de comunica˛ie apar˛ine amintirilor de viitor. Vor mai fi vota˛i doar de aleg„torii care vor alerga pe benzile de asfalt spre sec˛iile de votare.

Utopie, numele t„u e Alian˛„!

™i Ón jude˛ul Buz„u, Ón prim„vara acestui an, alunec„rile de teren fac pagube de neimaginat, pun‚nd Ón pericol desf„∫urarea normal„ a activit„˛ilor economicosociale, prin afectarea drumurilor. Sute de oameni sunt izola˛i, zeci de case sunt distruse sau sunt pe cale de a pleca la vale, conduc‚nd la evacuarea locatarilor ∫i provoc‚ndu-le mari suferin˛e.

Œn comuna Chiliile, ruperea drumului jude˛ean 102 F Ón dou„ puncte a izolat satele Ghiocani, Poiana Pletari ∫i Glodu Petcari, cu peste trei sute de oameni, aprovizionarea popula˛iei f„c‚ndu-se numai cu c„ru˛ele.

Œn comuna Scor˛oasa au fost afectate satele Grabicina, Gura V„ii ∫i Policiori, fiind distruse dou„ locuin˛e, una avariat„, drumul jude˛ean ce traverseaz„ comuna a fost rupt Ón dou„ puncte, iar drumul comunal 93 Ón patru puncte.

Œn comuna B„l„ne∫ti, o alunecare de teren produs„ pe o lungime de circa dou„ sute de metri a condus la pr„bu∫irea a patru case, alte nou„ sunt la un pas s„ cad„, 13 persoane au fost evacuate, fiind afectat ∫i drumul comunal 84.

O situa˛ie deosebit„ o Ónt‚lnim Ón comuna Col˛i, unde au fost afectate biserica ∫i cimitirul, Óngreun‚nd desf„∫urarea slujbelor religioase. De asemenea, din cauza alunec„rilor de teren, Ón satul Col˛ii de Jos dou„ locuin˛e sunt Ón pericol de pr„bu∫ire.

Œn comuna Od„ile, drumurile au devenit mi∫c„toare, deplasarea locuitorilor Óntre satele comunei ∫i Ón celelalte localit„˛i din jude˛ f„c‚ndu-se anevoios.

Tot ca urmare a alunec„rilor de teren, au devenit impracticabile drumurile comunale pe rutele Bozioru— Fisici, Izvoarele—Ulmet—Col˛i, Fisici—Sc„eni—Buduile— Col˛i.

Aceast„ situa˛ie deosebit„ din jude˛ul nostru trebuie s„ conduc„ la implicarea mai serioas„ a cadrelor ce fac parte din I.S.U. Buz„u ∫i comitetele locale pentru situa˛ii de urgen˛„, pentru informarea prompt„ ∫i corect„ a cet„˛enilor, luarea m„surilor corespunz„toare de limitare a efectelor acestor dezastre, ajutorarea familiilor sinistrate ∫i intrarea Ón normalitate Óntr-o perioad„ c‚t mai scurt„.

î(In)egalitatea de ∫anse pentru ini˛iativele legislative“ Constitu˛ia vorbe∫te despre proiecte de lege ∫i ini˛iative legislative: primele sunt opera Guvernului, celelalte reprezint„ propunerile parlamentarilor. Din start, a∫adar, ceea ce propune Guvernul este altceva, cel pu˛in formal, dec‚t ce realizeaz„ membrii Parlamentului.

Dar, chiar Óntre ace∫tia, intervine de la o vreme, mai precis din actuala legislatur„, inegalitatea: unele propuneri legislative sunt mai înorocoase“ dec‚t altele, ∫i anume cele apar˛in‚nd parlamentarilor Alian˛ei. Consecin˛a acestei anormale st„ri de lucruri este o mare frustrare pentru parlamentarii din opozi˛ie ∫i dezam„girea de a nu putea transforma Ón act normativ o propunere legislativ„ util„.

Exemplificare: de cur‚nd, a fost adoptat„ de Parlament o ini˛iativ„ legislativ„ apar˛in‚nd unei colege din Alian˛„, privind tichetele de cre∫„. Ideea, considerat„ bun„ ∫i de c„tre parlamentarii opozi˛iei, const„ Ón a considera cheltuial„ deductibil„ suma de 3 milioane de lei vechi pe care angajatorii Ói ofer„ p„rintelui unui copil Ón v‚rst„ de p‚n„ la doi ani dac„ continu„ s„ lucreze, Ón loc s„ beneficieze de concediul pentru cre∫terea copilului. Este o modalitate tipic„ de a armoniza via˛a de familie cu cariera, de a Óncuraja mai ales mamele tinere s„ nu Ó∫i Óntrerup„ munca, s„ beneficieze de o sum„ de bani pe care s„ o foloseasc„ pentru a achita cheltuielile aferente Óngrijirii copilului Ón cre∫„. De asta se ∫i nume∫te suma respectiv„ îtichet de cre∫„“.

Numai c„ Ón Rom‚nia nu mai exist„ cre∫e sau sunt at‚t de pu˛ine Ónc‚t nici nu conteaz„. Œn schimb, mai avem copii Ón v‚rst„ de p‚n„ la trei ani, v‚rst„ de la care Óncep cariera Ón gr„dini˛e.

De aceea, c‚˛iva parlamentari P.S.D. au avut o idee care s-a transformat Óntr-o ini˛iativ„ legislativ„: firmele care construiesc ∫i administreaz„ cre∫e s„ Ó∫i deduc„ cheltuielile aferente acestui scop Ónainte de impozitare. Cu alte cuvinte, f„r„ ca statul s„ contribuie cu vreun leu, ˛ara s„ ajung„ s„ aib„ ∫i cre∫e. Pentru copiii p‚n„ la trei ani, adic„ inclusiv pentru cei p‚n„ la doi, deci pentru cei care vor beneficia de tichetul de cre∫„.

™i aici intervine inegalitatea de ∫anse Óntre ini˛iativele legislative: Ón timp ce aceea cu tichetele de cre∫„ a devenit lege, cea de a doua, g‚ndit„ independent, dar Ónt‚mpl„tor venind Ón completarea celeilalte, a fost respins„.

Absurdul situa˛iei este evident. Copiii cu tichete de cre∫„ Ón m‚nu˛e vor beneficia de Óngrijirea îcompetent„“ a unei rude Ón v‚rst„, Ón cel mai bun caz, a unei str„ine, de cele mai multe ori, o persoan„ f„r„ calificare, f„r„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 afec˛iune, f„r„ obliga˛ii, pentru c„ prea pu˛ini p„rin˛i beneficiind de tichetul de cre∫„ vor Óncheia contracte cu asemenea persoane, pentru a pl„ti taxele c„tre stat. Educa˛ia lor va fi inexistent„, p„rin˛ii mul˛umindu-se a-i ∫ti hr„ni˛i ∫i supraveghea˛i c‚t de c‚t at‚ta vreme c‚t ei sunt la serviciu. Iar inegalitatea de ∫anse Óntre ace∫ti copii ∫i al˛ii, mai noroco∫i, Óngriji˛i Ón pu˛inele cre∫e private din ˛ar„, va face diferen˛a mai t‚rziu.

Uniunea European„ Ó∫i propune ca p‚n„ Ón 2010 circa 80% dintfre copiii de p‚n„ la 3 ani s„ fie Óngriji˛i ∫i educa˛i Ón cre∫e. Ce face Rom‚nia Ón acest sens? Respinge Ón Parlament ini˛iative care propun solu˛ii necostisitoare pentru stat numai pentru c„ apar˛in celor de la opozi˛ie!

Interven˛ie intitulat„ îZiua Interna˛ional„ a Familiei“. Ziua Interna˛ional„ a Familiei a fost instituit„ de Adunarea General„ a O.N.U la 20 septembrie 1993 ∫i a fost s„rb„torit„ din 1994 Ón fiecare an la data de 15 Mai.

Œn Rom‚nia, ca Ón toate societ„˛ile Ón curs de dezvoltare, familia a suportat profunde ∫i semnificative transform„ri: de la extinderea coabit„rii celibatului la diminuarea rolului p„rin˛ilor Ón c„s„toria tinerilor, la sc„derea ratei nup˛ialit„˛ii ∫i a natalit„˛ii p‚n„ la cre∫terea ratei divor˛urilor. Dar speciali∫tii consider„, ∫i realitatea ne confirm„, c„ aceste fenomene pot crea consecin˛e grave pentru indivizi, dar ∫i pentru societate.

Cre∫terea frecven˛ei bolilor psihice, a sentimentului de insecuritate, muta˛iile ap„rute Ón comportamentele descenden˛ilor, printre care cre∫terea poten˛ialului delincven˛ial, Ón special Ón r‚ndul copiilor proveni˛i din familiile monoparentale, sunt c‚teva dintre fenomenele care trebuie s„ ne Óngrijoreze.

Œn Rom‚nia, situa˛ia familiilor monoparentale este foarte diferit„ fa˛„ de ˛„rile occidentale, din mai multe motive.

Œn primul r‚nd, politicile familiale din regimul trecut au fost mai dure, mai agresive fa˛„ de formele alternative de familie, descuraj‚nd orice alt„ form„ de via˛„ familial„ diferit„ de familia conjugal„ legitim„. Din aceast„ cauz„, cre∫terea num„rului familiilor monoparentale ∫i a ponderii lor Ón totalul popula˛iei se Ónregistreaz„ mai t‚rziu, Óntre anii 1980—1990.

Œn al doilea r‚nd, situa˛ia juridic„ a familiei monoparentale se caracterizeaz„ prin ignorarea ei: astfel, Ón dreptul civil, legisla˛ia familiei nu cuprinde m„suri codificate, nici aloca˛ii speciale, nici servicii speciale adresate lor. Se poate trage concluzia c„ termenul de familie monoparental„ nu este introdus Ón legisla˛ia noastr„, dar institu˛ia este recunoscut„ ca fiind un model familial. Totu∫i, Ón cadrul dreptului social, politicile sociale ignor„ existen˛a ei, prin neutralizarea termenului de familie monoparental„ ∫i mai ales prin inexisten˛a unor m„suri speciale de protec˛ie.

Familia rom‚neasc„ a suportat Ón ultimii ani schimb„ri profunde de ordin structural ∫i comportamental. Trecerea la economia de pia˛„ a pus familia rom‚neasc„ Ón fa˛a unor situa˛ii noi, Óntre care cele mai grele sunt cele legate de ∫omaj ∫i s„r„cie, ∫i poate a∫a se explic„ sc„derea natalit„˛ii, lipsa locuin˛elor pentru tineri Óngreuneaz„ dorin˛a acestora de a-∫i Óntemeia o familie, dac„ ad„ug„m ∫i importul unor modele considerate occidentale care au dus la apari˛ia unei mari diversit„˛i de modele familiale ∫i stiluri de via˛„ — reduse fa˛„ de

modelul nostru tradi˛ional rom‚nesc, de nucleul familial —, vom avea un tablou corect al situa˛iei familiei rom‚ne∫ti.

Aceast„ zi trebuie s„ reprezinte o ocazie pentru sensibilizarea tuturor rom‚nilor cu privire la problemele cu care se confrunt„ familia Ón societatea prezent„, precum ∫i pentru a promova ini˛iative care vin Ón sprijinul familiei.

Marcarea acestei zile reflect„ at‚t importan˛a pe care comunitatea interna˛ional„ o acord„ familiei, c‚t ∫i preocup„rile acesteia privind situa˛ia familiei Ón lume.

Dat fiind faptul c„ Ziua Interna˛ional„ a Familiei coincide cu ziua Ón care Partidul Conservator Ómpline∫te 15 ani de existen˛„ pe e∫ichierul politic rom‚nesc, iar noi sus˛inem familia, Ón ale c„rei valori credem ∫i pe care le sus˛inem, ur„m tuturor familiilor: îLa mul˛i ani de Ziua Familiei!“

Zilele acestea, zile premerg„toare prezent„rii raportului Comisiei Europene cu privire la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, Ón ˛ara noastr„ reapare starea de alert„ na˛ional„.

Iat„ c„ mentalitatea rom‚neasc„, construit„ pe fuga disperat„ ∫i f„r„ scrupule dup„ bani, coroborat„ cu indolen˛a, incapacitatea ∫i corup˛ia din administra˛ia public„, pune ˛ara noastr„ din nou Ón fa˛a unui pericol de care cu to˛ii credeam c„ am sc„pat: virusul gripei aviare.

De parc„ nu ar fi fost de ajuns faptul c„ exist„ riscul ca virusul s„ se r„sp‚ndeasc„ foarte rapid ∫i s„ produc„ victime sau c„ blocarea industriei alimentare cu carne de pui va fi realizat„ ∫i va l„sa mul˛i angaja˛i f„r„ salarii, multe persoane au Ónceput s„ se isterizeze, pe principalele canale media, cu privire la responsabilii producerii acestei tragedii.

Este de-a dreptul uimitor gradul de exagerare la care se poate ajunge Ón Rom‚nia. Astfel, pentru c„ ni∫te inspectori nu ∫i-au f„cut datoria sau, mai mult, pentru c„ un om de afaceri a atentat la siguran˛a s„n„t„˛ii publice, mul˛i compatrio˛i de-ai no∫tri nu se complic„ ∫i se gr„besc s„-l atace pe ministru.

Nu mai exist„ preocupare pentru solu˛ionarea problemei sau m„car decen˛a de a a∫tepta p‚n„ la Óncheierea crizei. Nu! Œn Rom‚nia, pentru orice situa˛ie de acest tip trebuie s„ fie unii care Óncep s„ fac„ circ la televizor, s„ acuze Ón st‚nga ∫i Ón dreapta ∫i f„r„ s„ fac„ nimic concret, iar dac„ li se prezint„ argumente care le mai taie din elanul acuza˛iilor, r„spund cu argumentul suprem, ∫i anume acela c„ statul este cel care trebuie permanent s„ vegheze ∫i s„ previn„ orice problem„ cauzat„ de oameni incon∫tien˛i.

Cel mai interesant este faptul c„ ∫i unii politicieni fac parte din categoria persoanelor mai sus descrise, iar ace∫ti domni — probabil puternic marca˛i de faptul c„ sunt Ón opozi˛ie ∫i c„ partidul lor a ajuns la cea mai sc„zut„ cot„ din scurta lor istorie — se arunc„ s„ atace f„r„ nici o dovad„, dintre toate persoanele implicate Ón acest scandal, direct pe ministru, c„ doar altfel nu ajung Ón media ∫i nu le mai cre∫te capitalul electoral!

Nu trebuie neglijate nici erorile sistemului administrativ, care au permis reaprinderea focarelor virusului H5N1 Óntr-un moment Ón care gripa aviar„ p„rea a fi o problem„ rezolvat„ la noi Ón ˛ar„, dar nici nu trebuie s„ ne concentr„m aten˛ia asupra circului, Ón loc s„ ne preocupe rezolvarea problemei. De Óndat„ ce problema a fost rezolvat„, putem Óncepe dezbaterile pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 identificarea celor care sunt responsabili pentru provocarea crizei.

Cert este, stima˛i compatrio˛i, c„ la noi Ón ˛ar„ ordinea normal„ a rezolv„rii acestor situa˛ii este departe de ceea ce ne Ónva˛„ Uniunea European„, ∫i aceste dovezi repetate nu fac altceva dec‚t s„ Óncetineasc„ procesul de aderare a ˛„rii noastre.

îO aderare sub semnul Óntreb„rii?“

Iat„-ne ajun∫i Óntr-un moment deosebit de important pentru istoria noastr„ na˛ional„. Ast„zi Rom‚nia trebuie s„ primeasc„ rezultatele Ón privin˛a examenului pe care l-a avut de sus˛inut Ón ultimii ani. Cu to˛ii ne Óntreb„m ast„zi dac„ trecem acest examen sau nu. Dac„ p‚n„ Ón urm„ cu c‚teva zile cu to˛ii eram siguri de trecerea examenului, iat„ c„ acum examinatorii ne aplic„ un du∫ rece, ne aduc cu picioarele pe p„m‚nt. Dar noi suntem preg„ti˛i pentru un rezultat pozitiv, fiindc„ am eliminat multe dintre îstegule˛ele ro∫ii“.

Œn acest moment, ∫ansele noastre de integrare la 1 ianuarie 2007 doar par Óndoielnice. Decizia apar˛ine Ón exclusivitate celor 25 de comisari europeni. Œns„ trebuie s„ recunoa∫tem c‚teva aspecte, fiindc„ vechea meteahn„ a rom‚nilor ∫i-a f„cut din nou sim˛it„ prezen˛a: suntem prea siguri de noi. Nimeni nu neag„ faptul c„ am f„cut progrese mari Ón multe domenii, dar nici nu trebuie s„ neg„m faptul c„ munca noastr„ Ón vederea ader„rii nu s-a Óncheiat.

îAderarea la timp depinde numai de Rom‚nia“. Iat„ un slogan pe care l-am auzit cu to˛ii de nenum„rate ori p‚n„ acum. De∫i totul a depins p‚n„ acum de noi, iat„-ne ajun∫i Ón situa˛ia punerii acestei ader„ri sub un mic semn al Óntreb„rii. De∫i cu to˛ii suntem rom‚ni ∫i ar trebui s„ ne dorim binele acestei na˛iuni, nu to˛i, trebuie s„ recunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor, am tras la acela∫i cap„t al carului. Toat„ lumea a v„zut c„ unele partide politice din Rom‚nia nu sunt capabile s„ se uneasc„ pentru o cauz„ na˛ional„ major„. Lupta Ómpotriva corup˛iei, declan∫at„ la cel mai Ónalt nivel, ne-a adus Ón situa˛ia de a ne lupta cu noi Ón∫ine ∫i de a-i vedea pe unii c„ pun, deasupra interesului na˛ional, pe cel al propriei persoane.

Nu cu multe luni Ón urm„, doamna ministru Anca Boagiu tr„gea c‚teva semnale de alarm„ privind starea de lucruri din unele institu˛ii ale statului. Ni se atr„gea atunci aten˛ia c„ Ónregistr„m Ónt‚rzieri Ón ceea ce prive∫te adoptarea unor legi importante. Acum, Ón schimb, ne mir„m c„ s-ar putea s„ fim penaliza˛i?! N-ar trebui s„ o facem, pentru c„ Ón Uniune nu se aplic„ tratamente preferen˛iale, iar noi ∫tim acest lucru.

Un alt lucru pe care-l ∫tiam era ∫i acela c„ integrarea noastr„ Ón Uniunea European„ reprezint„ un efort la care s„ participe toate institu˛iile publice, cu un randament corespunz„tor. Clasa politic„, adic„ ∫i noi, trebuie s„ con∫tientizeze faptul c„ orice Óndep„rtare de la ritmul stabilit de adoptare a reformelor poate periclita implementarea la timp a m„surilor convenite cu Comisia European„. Singurul interes pe care trebuie s„-l promov„m este cel al cet„˛eanului, pe care-l reprezent„m. De aceea este important ca toate institu˛iile publice s„ men˛in„ un ritm alert.

Toat„ lumea este de acord cu pa∫ii f„cu˛i de Rom‚nia c„tre aderare. De∫i mai avem Ónc„ de p„∫it, sper„m ca ceea ce s-a realizat s„ primeze Ón fa˛a

comisarilor europeni ∫i, Ón acest fel, s„ ni se acorde acea Óncredere de care avem nevoie pentru a-i putea realiza ∫i pe ceilal˛i.

Uniunea European„ este Ómp„r˛it„ Ón dou„ tabere: unii care doresc cu orice pre˛ aderarea noastr„ — de al c„ror sprijin ne bucur„m necondi˛ionat — ∫i al˛ii care pun accent deosebit pe priorit„˛ile economice. Din punctul acestora de vedere, Rom‚nia este privit„ Ón acest moment cu Óndoial„. Nu ne r„m‚ne altceva de f„cut dec‚t s„ convingem aceast„ îarip„“ c„ Rom‚nia va continua drumul pe care l-a Ónceput ∫i pe care s-a angajat, cu toate c„ pentru aceasta avem nevoie ∫i de sprijinul Uniunii Europene.

A∫a cum nu am cerut ∫i nu vom cere favoruri, tot a∫a nu vom fi penaliza˛i doar din cauza unei atmosfere de Óndoial„ care exist„ Ón prezent Ón Uniune.

Procesul a fost ∫i este unul dificil. A∫tept ca decizia privind aderarea Rom‚niei la 1 ianuarie 2007 s„ nu fie una care s„ se bazeze pe anumite considerente de ordin politic, ci una care s„ se bazeze pe capacitatea noastr„ de a ne Óndeplini angajamentele luate!

Œmi exprim Óngrijorarea fa˛„ de modul Ón care Óncearc„ responsabilii din sistemul sanitar s„ rezolve criza medicamentelor compensate. Cunoa∫tem cu to˛ii cozile penibile ∫i situa˛iile umilitoare Ón care au fost pu∫i sute de pacien˛i Ón fa˛a farmaciilor, Ón mai multe jude˛e din ˛ar„. Am urm„rit cu to˛ii situa˛ii Ón care pacien˛i b„tr‚ni s-au mutat de la o coad„ la alta pentru a r„m‚ne, Ón final, f„r„ medicamentele pe care nu ∫i le pot permite altfel dec‚t Ón regim compensat.

Introducerea plafoanelor maximale privind prescrierea de medicamente gratuite ∫i compensate pentru medicii de familie nu face Ón realitate dec‚t s„ treac„ povara de pe un picior pe altul. Pacien˛ii vor face cozi la cabinetele lor, nu la farmacii. Prin acest sistem, deficitul de medicamente compensate nu este rezolvat, ci este mascat, prin plasarea responsabilit„˛ii de la farmaci∫ti la medicii de familie. Strategia ministerial„ de a se sp„la pe m‚ini ∫i a-i l„sa pe medici s„ se confrunte cu nemul˛umirea oamenilor nu este nici corect„ ∫i nici nu rezolv„ problemele reale ale pacien˛ilor.

Este destul de u∫or de ghicit c„, Ón condi˛iile Ón care medicii de familie vor c‚∫tiga mai pu˛in dac„ vor dep„∫i plafonul maxim admis de re˛ete compensate, cei care vor avea cel mai mult de suferit vor fi, Ón final, tot pacien˛ii. Presiunea care se pune pe umerii medicilor nu este nici moral„, nici eficient„. Œn loc s„ vin„ Ón sprijinul contribuabililor ∫i al pacien˛ilor, m„sura adoptat„ creeaz„ premisele ca pacien˛ii s„ aib„ de acum dificult„˛i Ón ob˛inerea de re˛ete compensate, un rezultat poate chiar mai r„u dec‚t lipsa medicamentelor compensate Ón unele farmacii.

Responsabilii din domeniul s„n„t„˛ii ar trebui s„ analizeze cu mai mare aten˛ie adoptarea unor astfel de decizii, inclusiv prin consultarea partenerilor sociali — medici de familie, farmaci∫ti ∫i asigura˛i. Din p„cate, nu se Ónt‚mpl„ a∫a. De exemplu, zilele trecute s-a aflat la Arad pre∫edintele Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate (C.N.A.S.), Cristian Vl„descu. Acesta a preferat s„ se Ónt‚lneasc„ cu subalternii s„i ∫i cu presa, nu ∫i cu reprezentan˛ii medicilor de familie, de la care ar fi putut afla cum poate s„ Ó∫i optimizeze deciziile Ón domeniile de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 interes comun. Consider c„ se impune o reg‚ndire a strategiei cu privire la acordarea medicamentelor Ón regim compensat, care s„ aib„ ca obiectiv interesul pacien˛ilor ∫i care s„ fie adoptat„ dup„ consultarea tuturor partenerilor sociali implica˛i.

îNevoia de pro∫ti“

Oric‚t ar p„rea de paradoxal, umanitatea are nevoie de pro∫ti ∫i de prostia lor. Un rafinat intelectual rom‚n, Matei C„linescu, a scris chiar o carte intitulat„ îDespre Imperiul Prostiei“. El ne spunea acolo c„ prostia este progresiv mimetic„, imit‚nd at‚t de bine inteligen˛a Ónc‚t la un moment dat se confund„ cu ea, contribuind astfel la progresul umanit„˛ii.

Cu ce se m„soar„ prostia ∫i cum se pot evalua ∫i ierarhiza pro∫tii planetei e o chestiune pe care statisticienii nu au abordat-o Ónc„. P‚n„ atunci, ca admirator fervent al prostiei omene∫ti autentice ∫i inefabile, m„ Óncumet s„ afirm c„ rom‚nii ∫i Rom‚nia postdecembrist„ nu vor putea mult„ vreme, poate secole la r‚nd de acum Óncolo, s„ fie detrona˛i de pe primul loc Ón Imperiul Mondial al Prostiei f„r„ Margini, ∫i, prin urmare, de pe soclul contribuitorilor la progresul umanit„˛ii.

La progresul altora, sacrificiul de sine Ón interesul altora Ónainte de 1989 se materializa prin produc˛ia de legume, fructe, cereale, carne, br‚nzeturi, vinuri de calitate exclusiv pentru export, pentru al˛ii. Dar atunci nu eram noi primii Ón ierarhia mondial„ a stupidit„˛ii, de∫i consumam subproduse pe cartel„ ∫i tremuram de frig Ón case, jertfindu-ne cu to˛ii pe altarul exportului cu orice pre˛, Ón dauna asigur„rii minimelor cerin˛e de subzisten˛„ ale produc„torilor de bunuri.

Dup„ anul 1989, Óns„, am urcat brusc treptele spre culmile prostiei magistrale, conduc‚nd cu autoritate Ón topul mondial al prostiei perfecte. Cartea recordurilor nu ne-a Ónregistrat performan˛a, probabil ca s„ nu ne trezeasc„ cumva din beatitudinea cu care ne savur„m succesul de recordmani mondiali ai autodistrugerii ∫i subdezvolt„rii na˛ionale.

Riscul de a fi Óntrecu˛i ∫i deposeda˛i de marele trofeu este, Óns„, minim, din moment ce nu credem c„ se va ivi cur‚nd pe planet„ vreun alt popor care s„-∫i distrug„ industria, agricultura ∫i fondul forestier, care s„-∫i Ónstr„ineze cu at‚ta incon∫tien˛„ rezervele de petrol ∫i gaze, minele de aur, apele minerale, sta˛iunile balneare, re˛elele electrice, Óntreg sistemul bancar ∫i, Ón general, tot patrimoniul public. De asemenea, nu ne va putea Óntrece nimeni Ón ingeniozitatea spolierii popula˛iei prin fonduri de investi˛ii precum SAFI, F.N.I., Caritas, Gerald etc. ori prin confiscarea banilor depu∫i de cet„˛eni la C.E.C. pentru autoturisme Dacia, prin devalizarea îBancorex“, îDacia Felix“, îBankcoop“, B.I.R., îColumna“, îAlbina“ etc., etc. ™i, toate acestea, numai de dragul succesului globaliz„rii, al integr„rii Ón lumea a III-a ∫i al instaur„rii economiei de jungl„, ca baz„ de nezdruncinat a capitalismului s„lbatic.

Tr„iasc„ lupta guvernan˛ilor Ómpotriva propriului popor, pentru triumful Prostiei Rom‚ne∫ti Ón arena mondial„, factor decisiv al Progresului Umanit„˛ii, prin scufundarea societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón s„r„cie ∫i Ónapoiere pe toate planurile!

Tr„iasc„ presa liber„ ∫i independent„, instrument dinamic ∫i eficient pentru des„v‚r∫irea m„re˛ei opere de subminare a interesului na˛ional.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, tr„iasc„ miliardarii de carton din Top 300 de mii ∫i Mafia atotst„p‚nitoare! S„ v‚sli˛i bine!

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul îViolen˛a Ón ∫coli — o problem„ spinoas„“.

Cunoa∫tem cu to˛ii scandalurile ap„rute Ón pres„ privind situa˛ii c‚t se poate de dramatice Ón care elevii provoac„ acte de violen˛„ Ómpotriva colegilor lor ∫i chiar Ómpotriva profesorilor. ™i la fel de adev„rat este faptul c„ fenomenul cuprinde aspecte cu mult mai ample dec‚t cele care au r„zb„tut Ón pres„.

Au existat ∫i exist„ discu˛ii destul de aprinse pe acest subiect. S-a vorbit, printre altele, despre nou-ap„rutul fenomen al migra˛iei for˛ei de munc„ Ón str„in„tate, care implic„ inclusiv ca p„rin˛ii pleca˛i la munc„ peste hotare s„ lase minorii singuri sau Ón grija unor rude mai Óndep„rtate, care neglijeaz„ educa˛ia acestor copii. De asemenea, s-a discutat despre violen˛a din media, care d„uneaz„ caracterelor Ón formare, a∫a cum sunt minorii de v‚rst„ ∫colar„.

Este adev„rat c„ aceste probleme exist„ ∫i c„ trebuie ca societatea s„ g„seasc„ solu˛ii la ele. Dar nu trebuie neglijat ∫i rolul pe care autorit„˛ile trebuie s„-l aib„ Ón combaterea acestui fenomen malign, care poart„ numele de violen˛„, indiferent Ón ce form„ ∫i loca˛ie se manifest„ acesta!

Iat„ de ce consider c„ Guvernul ar trebui s„ fac„ mult mai mult dec‚t a f„cut p‚n„ acum pentru a asigura un climat civilizat ∫i normal at‚t Ón ∫coli, c‚t ∫i Ón afara lor. Se impun de urgen˛„ m„suri privind asigurarea pazei ∫colilor, despre care ∫tim cu to˛ii c„ este mai mult dec‚t deficitar„. De asemenea, se impun m„suri urgente pentru ca profesorii s„ se simt„ Ón siguran˛„ la catedr„. ™i aici este vorba de mai mult dec‚t asigurarea pazei ∫colilor. Este vorba de redarea demnit„˛ii cadrului didactic, care s„ impun„ respect Ón fa˛a elevilor. Nu este normal ca un profesor care a muncit spre exemplu 20 de ani la catedr„, instruind genera˛ii Óntregi, s„ aib„ un salariu de mizerie, din care s„ nu-∫i poat„ cump„ra mai mult de o pereche de pantofi pe an!

De asemenea, se impun m„suri de protec˛ie social„ a copiilor Ómpotriva abuzurilor de orice fel, pe care, din nefericire, unii dintre ei le suport„ uneori chiar din partea membrilor propriilor familii!

Consider c„ autorit„˛ile centrale ar trebui s„ nu mai lase pe spatele autorit„˛ilor locale, a∫a cum au f„cut-o p‚n„ acum, povara combaterii acestui fenomen al violen˛ei. De aceea, cer Guvernului T„riceanu s„ se implice mai mult Ón rezolvarea acestei probleme ∫i s„ suplimenteze Ón mod corespunz„tor fondurile destinate Ónv„˛„m‚ntului.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îUn ambasador confirm„: au existat interese contra ader„rii, la fosta putere“

Duminic„, am lecturat pe buletinul unei agen˛ii de ∫tiri un interviu al Excelen˛ei sale domnul Quinton Quayle, cel care ∫i-a Óncheiat misiunea diplomatic„ de ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii Ón Rom‚nia. Un citat din prima parte a interviului, pe care Ól redau integral, este edificator pentru scena politic„ rom‚neasc„ trecut„ ∫i actual„: îUnii ar spune c„ am fost un critic aspru. ™i am fost un critic aspru al oamenilor care, Ón opinia mea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Óncearc„ s„ Óncetineasc„ progresul, al oamenilor care pun propriul interes Ónaintea interesului na˛ional. Al oamenilor care ar prefera ca Rom‚nia s„ r„m‚n„ Ón afara Uniunii Europene ∫i o ˛ar„ corupt„, mai degrab„, dec‚t un stat modern, membru U.E. ™i, Ón mod regretabil, exist„ destui astfel de oameni care au avut pozi˛ii importante Ón administra˛ie sau Ón politic„. ™i nu Óntotdeauna le-a pl„cut critica ∫i li s-a p„rut destul de dur„“.

Ei bine, stimate colege ∫i stima˛i colegi, un om cu o bogat„ experien˛„ a sistemului democratic vine ∫i confirm„ ceea ce reprezentan˛ii P.N.L. atr„geau aten˛ia c‚nd se aflau Ón opozi˛ie ∫i dezv„luiau dup„ ce am preluat puterea: au existat personaje care au avut pozi˛ii cheie Ón fosta administra˛ie ∫i care aveau interesul ca Rom‚nia s„ nu adere la Uniunea European„. Œnainte, c‚nd P.N.L. tr„gea semnale de alarm„, totul era pus pe seama luptei duse de opozi˛ie Ómpotriva celor de la putere. Dup„ alegerile din noiembrie 2004, c‚nd liberalii, de pe alte pozi˛ii, au reluat aceast„ tem„, totul era pus pe seama clasicelor acuza˛ii privind îdezastruoasa mo∫tenire“ pe care cei care vin la putere le adreseaz„ Ónvin∫ilor. De∫i, din c‚te ˛in eu minte, sintagma îdezastruoasa mo∫tenire“ nu prea am auzit-o la guvernan˛ii actuali, pentru c„ s-a Óncercat s„ se evite ceva inventat de P.S.D. Orice referire, trecut„ ∫i actual„, pe care P.N.L. a f„cut-o la reaua-credin˛„ a unor exponen˛i ai fostei puteri Ón ceea ce prive∫te aderarea la Uniunea European„ a fost taxat„ de c„tre P.S.D. ca ac˛iune politicianist„.

Iat„, vine acum un atent observator al scenei politice rom‚ne∫ti, un ambasador, ∫i nu al unei ˛„ri oarecare, ci al unei mari puteri, ∫i condamn„ unele practici din interiorul fostei puteri. Nu cred c„ liderii P.S.D., sub al c„ror patronaj au existat for˛e care au ac˛ionat Ómpotriva ader„rii — ∫i, sunt convins, Ó∫i continu„ opera ∫i acum, doar-doar s-ar Ónt‚mpla vreun accident nefericit —, au curajul s„-l contrazic„ pe fostul ambasador al Marii Britanii. ™i tot Excelen˛a sa a mai remarcat un fapt: îA existat o mare schimbare, s„ spunem sincer, Ón ultimele 15—16 luni. ™i acest lucru m„ face optimist Ón leg„tur„ cu viitorul Rom‚niei“. Mai mult, fostul ambasador mai spune un lucru foarte clar: îDac„ e∫ti foarte aproape, cite∫ti ziarele zilnic, un scandal sau altul, conflicte Ón Guvern, ai senza˛ia c„ lucrurile nu merg prea bine. Dar dac„ te dai un pas Ónapoi ∫i compari Rom‚nia din 12 mai 2006, cu Rom‚nia din 12 mai 2005, sau 2004, sau 2003, Ó˛i dai seama c„ lucrurile au progresat.“

Iat„ deci aprecieri f„r„ echivoc din partea domnului Quinton Quayle. ™i atrag aten˛ia c„ diploma˛ii de prim rang Ó∫i m„soar„ Óntotdeauna cuvintele ∫i nu ofer„ gratuit„˛i verbale. Din acest interviu se poate trage o concluzie clar„: indiferent de procentele cu care este creditat Ón diverse sondaje, mai mult sau mai pu˛in corecte sau interesate, premierul sau Guvernul, indiferent dac„ anumite fric˛iuni ∫i diferende — inerente, dup„ p„rerea mea — ies Ón eviden˛„, pentru c„ de obicei opinia public„ este mai interesat„ s„ vad„ îcurg‚nd s‚nge“.

îMarea Ómp„care“

Ca ∫i c‚nd concubinajul parlamentar _de facto_ dintre P.S.D. ∫i P.R.M. nu ar fi fost Óndeajuns pentru a compromite noua conducere îreformatoare“ a P.S.D., Mircea Geoan„ ∫i Corneliu Vadim Tudor au hot„r‚t s„-∫i

pun„ pirostriile politice Ón v„zul lumii ∫i al Europei, tocmai c‚nd aceasta din urm„ este pe cale s„ ne spun„ dac„ ader„m sau nu la 1 ianuarie 2007.

Dac„ ar fi s„ plonj„m Ón trecutul rela˛iilor P.D.S.R.— P.S.D.—P.R.M. vom constata — f„r„ surprindere — c„ aceste dou„ forma˛iuni politice s-au aflat mereu aproape, c„ ele au tr„it Óntr-o simbioz„ politic„ aproape perfect„, indiferent c„ P.S.D.-ul a fost sau nu la putere. Dac„ vom coborÓ la originile P.R.M., vom constata c„ acest partid a fost o crea˛ie cu ∫tiin˛a ∫i acordul tacit al lui Ion Iliescu, tocmai pentru a contrabalansa rena∫terea partidelor istorice — P.N.L. ∫i P.N.fi.C.D. — ∫i pentru a avea un argument al existen˛ei pluralismului politic.

Œn perioada 1992—1996 P.R.M.-ul a f„cut parte din ceea ce a r„mas cunoscut Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei drept îPatrulaterul Ro∫u“, adic„ o coali˛ie guvernamental„ Óntre P.S.D.—P.R.M.—P.S.M.—P.U.N.R. Œntr-un fel sau altul, toate cele patru forma˛iuni Ó∫i tr„geau seva politic„ din fostul P.C.R., liderii s„i constituind e∫alonul II al defunctului Partid Comunist. Epoca V„c„roiu, care a stat sub semnul acestui patrulater, a Ónsemnat tot ce se putea mai r„u pentru soarta european„ a Rom‚niei: izolare pe plan interna˛ional, r„m‚nerea Ón urm„ fa˛„ de îplutonul“ Cehiei, Ungariei ∫i Poloniei, scandaluri financiare ∫i falimente bancare. Decalajul fa˛„ de fostele state comuniste Ó∫i are originile Ón aceast„ perioad„.

Œn intervalul 1996—2000, P.S.D. ∫i P.R.M. au tr„it Óntr-o simbioz„ a opozi˛iei c„reia nu i-a pus cap„t dec‚t turul al doilea al alegerilor preziden˛iale dintre Ion Iliescu ∫i Corneliu Vadim Tudor. Totu∫i, pe atunci circula zvonul c„ Ón turul I mul˛i militan˛i P.S.D. votaser„ cu liderul P.R.M. tocmai pentru a-i scoate din curs„ pe Theodor Stolojan ∫i Mugur Is„rescu. Trucul se pare c„ a reu∫it, astfel Ónc‚t Óntre dou„ rele rom‚nii au fost for˛a˛i s„ aleag„ r„ul cel mai mic: Ion Iliescu.

Guvernarea N„stase a Ónsemnat pentru P.R.M. raiul jocului politic duplicitar. Œn aparen˛„, P.R.M. se autodeclara partid de opozi˛ie, critic‚nd prin discursul justi˛iar al liderului s„u corup˛ia regimului N„stase. Pe ascuns, Óns„, P.R.M. a salvat Guvernul N„stase ori de c‚te ori a fost nevoie, ajung‚ndu-se la situa˛ia paradoxal„ ca Guvernul minoritar N„stase s„ fie sus˛inut de doi adversari politici de moarte: P.R.M. ∫i U.D.M.R. Œn paralel, P.R.M. a demarat o vast„ opera˛iune de îlifting politic“, v„ruindu-se Ón partid popular, ridic‚nd statui unor personalit„˛i evreie∫ti, vizit‚nd fostele lag„re naziste. Totul a fost Ón zadar, pentru c„ cei 10 ani de balast politic extremist nu au putut cosmetiza politic un partid cu proast„ notorietate.

Toat„ aceast„ evolu˛ie ne arat„ c„ Ón fapt P.S.D. ∫i P.R.M. nu au fost opozan˛i politic dec‚t de ochii lumii. Uneori, Óns„, nu s-au ferit nici m„car de gura lumii ∫i s-au îpupat“ Ón pia˛„. Œmi aduc aminte de campania pentru Prim„ria Cluj-Napoca. Dup„ ce 4 ani Guvernul P.S.D. ∫i prefectul P.S.D. de Cluj au declan∫at o lupt„ de gheril„ Ómpotriva primarului Gheroghe Funar — nealoc‚ndu-i fonduri bugetare pentru investi˛ii, bloc‚nd activitatea primarului Ón Consiliului Local, t‚r‚ndu-l pe primar la procese cu port„reii — brusc ∫i dintr-o dat„, dup„ primul tur de scrutin, P.S.D. ∫i P.R.M. Cluj au venit cu sloganul îMarea Ómp„care“. Adversarii de ieri — P.S.D. ∫i P.R.M. — Ó∫i d„deau m‚na Ómpotriva candidatului P.D. la Prim„rie. Din fericire, electoratul clujean a dovedit o mai mare maturitate dec‚t îÓmp„ca˛ii“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 de la P.R.M. ∫i P.S.D., d‚ndu-∫i votul celui care declarase c„ singurul s„u aliat este cet„˛eanul.

Iat„ c„ Ón fapt reapropierea dintre P.S.D. ∫i P.R.M. nu ar trebui s„ ne mire prea tare. Ceea ce trebuie s„ ne mire este faptul cum este posibil„ o asemenea apropiere, av‚nd Ón vedere schimbarea de gard„ de la conducerea P.S.D. Œmi vine greu s„ cred c„ pre∫edintele Mircea Geoan„, fost at‚˛ia ani ambasador la Washington, nu con∫tientizeaz„ toxicitatea politic„ a acestei reapropieri politice. Œn plus, Mircea Geoan„ a c‚∫tigat pre∫edin˛ia P.S.D. cu un an Ón urm„, cu sloganul schimb„rii ∫i moderniz„rii partidului. Nu cred c„ liderul Sociali∫tilor Europeni, Paul Rasmussen — prezent la Bucure∫ti s„pt„m‚na trecut„ — c‚nd ar„ta acel cartona∫ ro∫u Ón curtea sediului P.S.D. Ói invita pe cei prezen˛i la refacerea îPatrulaterului Ro∫u“. Nu cred, de asemenea, c„ fo∫tii protagoni∫ti ai îMarii Ómp„c„ri“ de la Cluj — deveni˛i Óntre timp îGrupul de la Cluj“ — vor fi de acord cu reapropierea de P.R.M. Œn ultimul r‚nd, nu cred c„ P.S.D.-i∫tii îGenera˛iei 2008“ vor s„ apar„ Ón poza de absolvire politic„ al„turi de Vadim Tudor.

Dac„ aceast„ reapropiere de P.R.M. este pentru Mircea Geoan„ un mijloc de contrabalansare a Polului Social al lui Ion Iliescu, sunt nevoit s„ constat c„ Ion Iliescu a avut dreptate c‚nd acesta din urm„ l-a îl„udat“ at‚t de colorat pe fostul ministru de externe ∫i ambasador al Rom‚niei la Washington. Dac„ P.R.M. are de c‚∫tigat de pe urma acestei reapropieri — ie∫ind din izolare —, Ón schimb, P.S.D.-ul nu are de c‚∫tigat dec‚t fosta imagine de partid neeuropean, fost comunist.

îData ader„rii — suspans p‚n„ Ón ultima clip„“

Raportul de ˛ar„ ce va fi prezentat ast„zi nu con˛inea Ónc„, p‚n„ Ón ultimul moment, recomandarea privind data ader„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei la U.E., dac„ aceasta va avea loc Ón 2007 sau Ón 2008.

Dincolo de polemicile dintre Bucure∫ti ∫i Sofia, de fault„rile discrete, pentru a l„sa celuilalt locul de coda∫ al Europei, s-a format aproape o impresie unanim„ potrivit c„reia cele dou„ ˛„ri foste socialiste, unde s„r„cia este ad‚nc„, iar reformele insuficiente, Ómp„rt„∫esc aproape acela∫i nivel de dezvoltare ∫i nu au motive s„ afi∫eze vreo îsuperioritate“ una fa˛„ de cealalt„. Extrem de dur, ziarul britanic îThe Telegraph“ scria c„ ˛„ri s„race ∫i corupte au mai intrat ∫i p‚n„ acum Ón U.E., dar niciodat„ Uniunea nu a Óncercat s„ absoarb„ ˛„ri at‚t de s„race, at‚t de corupte — cu o democra˛ie at‚t de fragil„ — cum sunt Rom‚nia ∫i Bulgaria. Un imens bulg„re de ghea˛„ se pr„v„le∫te ast„zi din senin, Ón prag de var„, asupra noastr„! Sunt deschise toate posibilit„˛ile: primirea Ón 2007, am‚narea pentru 2008 sau o recomandare pentru noi eforturi p‚n„ la urm„toarea evaluare, cea din toamn„. Potrivit unor surse diplomatice, cea de-a treia variant„ ar fi ∫i cea mai plauzibil„. Orice se va Ónt‚mpla, s-ar putea ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ nu primeasc„ nici un cent dac„ p‚n„ la aderarea la U.E. nu vor fi finalizate reformele.

S„ ne desp„r˛im pentru o clip„ de fo∫tii îteutoni ai Balcanilor“, bulgarii, ∫i s„ vedem ce s-a Ónt‚mplat la noi Ón cei 16 ani de tranzi˛ie, care au reu∫it s„ ne Óntoarc„, Óntr-un sector vital cum este agricultura, de exemplu, Ón plin„ epoc„ feudal„.

De 16 ani neputin˛a ∫i indolen˛a guvernan˛ilor no∫tri Ó∫i g„sesc acoperire Ón mo∫tenirea grea a trecutului, de∫i

aceasta, economic„ ∫i financiar„, a fost una pe care partidele istorice n-ar fi putut s-o realizeze nici Ón dou„ secole. Primul-ministru pretinde c„ prin dispari˛ia b„l˛ilor ∫i luncii Dun„rii, care au fost redate agriculturii, fluviul a fost Óncorsetat, frustrat, iar acum Ó∫i revendic„ teritoriul pierdut. Nimic mai fals, nimic mai r„ut„cios! Concluzia premierului este nu numai bizar„, dar ∫i stupid„. O judecat„ c‚t de simpl„, dar de bun-sim˛, Ó˛i spune c„ Ón fa˛a apelor trebuie s„ construie∫ti diguri, nu s„ le distrugi. Din p„cate, digurile construite cu 25—30 de ani Ón urm„ n-au fost supravegheate ∫i nici consolidate Ón ultimii 16 ani. Ba, dimpotriv„, au fost degradate, fur‚ndu-se blocuri de piatr„ ∫i p„m‚nt clisos din ele, Ón timp ce altele au fost mutilate ∫i adaptate intereselor meschine ale celor care au achizi˛ionat b„l˛ile ∫i amenaj„rile piscicole. Abia c‚nd Dun„rea ajunsese, spumeg‚nd, la Por˛ile de Fier, unii primari ∫i prefec˛i porneau s„ dea piept cu apele, de∫i hibele unor diguri se cuno∫teau de un an. C‚t despre spargerea unor diguri, pentru ca Dun„rea s„ se reverse Ón lunca ei, solu˛ia este total ineficient„ ∫i, prin aceasta, de neacceptat. Œn ultimii 150 de ani, olandezii au smuls m„rii imense suprafe˛e de p„m‚nt pentru agricultur„, pe care au ∫tiut s„-l apere cu sfin˛enie. Poate s„ garanteze cineva c„, dubl‚ndu-∫i debitele, Dun„rea nu trece de limitele luncii sale?

Nici unul dintre cele opt guverne postdecembriste n-a Ón˛eles c„ lupta Ómpotriva inunda˛iilor nu se poate rezuma la solu˛ii pompieristice. F„r„ excep˛ie, guvernan˛ii de p‚n„ acum au fost mereu surprin∫i de ape, recurg‚nd, Ón grab„, la lopat„ ∫i la sacul de nisip. Treab„ de m‚ntuial„, de fa˛ad„, total ineficient„.

Ne trebuie un program strategic de perspectiv„ pentru amenajarea bazinelor hidrografice ∫i stoparea calamit„˛ilor provocate de ploile excesive. A ignora Ón continuare solu˛ionarea unei asemenea probleme capitale Ónseamn„ pur ∫i simplu sinucidere. Premierul T„riceanu afirma, de data aceasta, pe bun„ dreptate, c„, de acum, îschimb„rile climatice majore vor fi fenomene frecvente“ ∫i care, am ad„uga noi, ne vor Ónso˛i de-a lungul vie˛ii nu numai pe noi, ci ∫i genera˛iile viitoare, mai cu seam„ c„ atmosfera terestr„ a atins cote Ónsp„im‚nt„toare de poluare, iar p„durile sunt distruse cu s„lb„ticie.

Programul de perspectiv„ Ón domeniul amenaj„rilor hidrotehnice ∫i de protec˛ie a mediului trebuie s„ devin„ obiectivul esen˛ial pentru urm„torul deceniu. Oric‚t de mari fonduri ar necesita asemenea lucr„ri, cheltuielile vor fi, totu∫i, mai mici dec‚t cele destinate c‚rpelilor ori pentru ajutorarea sinistra˛ilor. Dar, pe l‚ng„ fondurile necesare, autorit„˛ile trebuie s„ se bizuie Ón mare m„sur„ pe aportul locuitorilor din zonele care urmeaz„ a fi Óndiguite, determin‚ndu-i s„ participe la asemenea lucr„ri, al c„ror efect se va r„sfr‚nge Ón primul r‚nd asupra lor. S-ar fi putut oare Ónt‚mpla Ón vremea lui Nicolae Ceau∫escu ca apele s„ rup„ digurile, iar ˛„ranii s„ stea la taclale pe b„ncile din fa˛a por˛ilor, admir‚ndu-i pe osta∫ii care se luptau cu stihiile naturii? Ar fi Óndr„znit cineva s„ intre Ón c‚rcium„ c‚nd apele n„v„leau Ón sat sau ca vreun ∫arlatan s„ Óncerce s„ fure din casele sinistra˛ilor?

Revenind la concluziile premierului Ón leg„tur„ cu cei ce se fac vinova˛i de inunda˛iile din lunca Dun„rii, credem c„ ele au fost mai mult dec‚t emo˛ionale. Dup„ ce timp de 2—3 decenii digurile construite Ón timpul trecutului regim au rezistat cu succes, ap„r‚nd Óntreaga zon„ riveran„ de inunda˛ii, este anormal s„ vii s„ condamni azi asemenea lucr„ri ∫i s„-i blamezi pe autorii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 lor. Oric‚t l-am condamna pe Ceau∫escu, nu se poate nega c„, Ón timpul mandatelor sale la pre∫edin˛ia ˛„rii, Ón Rom‚nia s-au realizat lucr„ri impresionante ca amploare ∫i importan˛„ economico-social„, cum sunt marile combinate metalurgice, chimice ∫i cele de materiale de construc˛ii, uzinele de automobile, modernele rafin„rii, hidrocentralele de pe Dun„re, Olt, Bistri˛a ∫i de pe alte r‚uri, Centrala Nuclear„ de la Cernavod„, Canalul Dun„re—Marea Neagr„, Transf„g„r„∫anul, litoralul M„rii Negre, sistemele de iriga˛ii, milioanele de apartamente ∫i at‚tea altele. Numai Ón Bucure∫ti au fost construite Metroul, Aeroportul îOtopeni“, Institutul Politehnic, Teatrul Na˛ional, Televiziunea, Spitalul Municipal, Hotelul Intercontinental, Casa Poporului, cele 10 mari cartiere de locuin˛e, iar D‚mbovi˛a a fost amenajat„ pe Óntreg cursul ei bucure∫tean. Un procuror, pe care l-ar fi comb„tut orice aprod de la u∫a Tribunalului, cerea la T‚rgovi∫te pedeapsa capital„ pentru fostul conduc„tor, acuz‚ndu-l de subminarea economiei na˛ionale. Ceau∫escu putea fi acuzat pentru multe alte fapte, unele foarte grave, dar Ón nici un caz de subminarea economiei na˛ionale sau de tr„darea poporului rom‚n. Œi Óntreb„m ast„zi pe injusti˛iarii de la T‚rgovi∫te, oare ce pedeaps„ li s-ar cuveni celor care, Ón ultimii 16 ani, au distrus nu numai economia na˛ional„, dar au devastat ˛ara de la un cap„t la altul? Ast„zi nu ne-a mai r„mas dec‚t s„ facem decontul dezastrului ∫i s„ ne a∫ez„m serios pe treab„.

îDin lips„ de proiecte viabile, Rom‚nia pierde finan˛„rile europene“

Stima˛i colegi a devenit un fapt banal ca fondurile nerambursabile primite de Rom‚nia de la Uniunea European„ s„ nu fie utilizate din lips„ de proiecte viabile, dar exemplele din ultimele zile ne duc deja cu g‚ndul la o stare de incon∫tien˛„ a Guvernului. Am pierdut prin neutilizare fonduri SAPARD, probabil c„ o bun„ parte din fondurile destinate Programului îFermierul“ vor avea aceea∫i soart„, dar Ón aceste zile c‚nd zone Óntinse din toat„ ˛ara sunt sub ape, iar zeci de localit„˛i sunt rase de pe harta ˛„rii de puhoaiele dezl„n˛uite, s„ pierdem din nou Ón lipsa unor proiecte viabile sume considerabile, asta este deja incon∫tien˛„!

Comisia European„ este dispus„ s„ pun„ la dispozi˛ia Rom‚niei sume importante de bani pentru remedierea efectelor inunda˛iilor, dar Guvernul nu are proiecte viabile pentru a accesa aceste fonduri. Practic, Rom‚nia are posibilitatea de a solicita un ajutor din cadrul Fondului european de solidaritate Ón cazuri de urgen˛„ sau de a solicita redirec˛ionarea fondurilor de aderare Ón acord cu o situa˛ie de criz„ specific„. Dar aceste sume trebuie solicitate de Guvern ∫i justificate prin proiecte viabile, ceea ce Rom‚nia nu poate s„ fac„.

Situa˛ia a fost identic„ ∫i Ón anul 2005, c‚nd ˛ara noastr„ a utilizat pentru diminuarea impactului inunda˛iilor numai 70 milioane euro dintr-un total de 200 milioane disponibile Ón acest scop. ™i asta tot din cauza lipsei de proiecte viabile care s„ justifice scopul ∫i modul de utilizare a fondurilor. Chiar ∫i acum, Rom‚nia mai poate accesa din fondurile de preaderare pe 2005 suma de 360 milioane r„mas„ neutilizat„, dar din nou sumele trebuie justificate prin proiecte viabile.

Nep„sarea ∫i dezinteresul manifestat de Guvern Ón problema fondurilor europene este de neÓn˛eles, Ón contextul Ón care cererea Uniunii Europene este c‚t se

poate de simpl„: vor s„ cunoasc„ proiectele pentru care vor fi cheltui˛i banii. O cerere, se pare, imposibil de rezolvat de Guvernul Rom‚niei.

P‚n„ Ón 1990, ziua de 9 Mai, Ón Rom‚nia, era dedicat„ victoriei Ómpotriva fascismului ∫i hitlerismului. Era o zi care marca un sf‚r∫it de r„zboi, victoria unei p„r˛i Ómpotriva alteia.

™i prin aceast„ s„rb„toare eram rup˛i de restul continentului, pentru c„, Ónc„ din prim„vara anului 1950, ministrului de externe de atunci al Fran˛ei, Robert Schuman, omologii s„i englez ∫i american Ói Óncredin˛eaz„ sarcina de a crea un plan de reintegrare a Germaniei Federale Ón concertul continental. A∫a se face c„ ideea lui Jean Monnet, aceea de a se crea o Europ„ unit„, pacifist„, a prins contur. Era un mare Ónceput. Au trecut mai bine de trei decenii ∫i jum„tate p‚n„ c‚nd, Ón 1986, la Summitul de la Milano, ziua de 9 Mai a fost aleas„ ca îZi a Europei“. ™i Óntregul continent, an de an, ∫i-a s„rb„torit ziua.

Uniunea European„, Ón sine, este o Ómplinire postbelic„ ∫i se afl„ Óntr-o continu„ devenire. Acum, c‚nd ˛ara noastr„ se afl„ Ón pragul ader„rii la aceast„ important„ structur„ a p„cii ∫i Ón˛elegerii dintre popoare, a stabilit„˛ii ∫i prosperit„˛ii europene, Ómi revine deosebita onoare de a transmite tuturor rom‚nilor Óndemnul de a nu precupe˛i nici un efort Ón a parcurge ∫i cele aproape opt luni c‚te ne-au mai r„mas p‚n„ la mult speratul fericit eveniment. Totodat„, vreau s„ felicit Óntregul popor pentru realiz„rile din ultimii doi ani, timp Ón care am dep„∫it mai toate r„m‚nerile Ón urm„ fa˛„ de reperele obligatorii ale integr„rii.

Av‚nd Ón vedere toate acestea, s„rb„torirea Zilei Europei, Ón acest an, cap„t„ o ∫i mai mare semnifica˛ie pentru noi, rom‚nii, fiind ultima dinaintea marii uniri. Suntem europeni ∫i vom cinsti totdeauna acest nume ∫i aceast„ condi˛ie, Ómplinind g‚ndul c„l„uzitor al lui Jean Monnet, cel care considera c„, prin crearea uniunii, nu se coalizeaz„ state, ci se unesc oameni. Fie armonia unitatea de m„sur„ a Óntregului continent!

La mul˛i ani, Rom‚nia! La mul˛i ani, Europa!

î16 mai 2006 — zi important„ pentru viitorul european al Rom‚niei“

Ast„zi, comisarul european Olli Rehn va prezenta raportul Comisiei Europene de monitorizare a Rom‚niei ∫i Bulgariei privind aderarea celor dou„ ˛„ri la Uniunea European„.

Acest raport ar trebui s„ con˛in„ recomandarea Bruxelles-ului Ón privin˛a datei ader„rii. De asemenea, Ón raport cu siguran˛„ vor fi f„cute solicit„ri exprese ∫i implicite care trebuie Óndeplinite p‚n„ la data ader„rii efective.

Indiferent de concluziile acestui raport, decisiv va fi Consiliul European din luna iunie a acestui an pentru fixarea datei integr„rii.

P.S.D. a sus˛inut at‚t Ón plan intern, dar ∫i interna˛ional, prin eforturile comune ale sociali∫tilor europeni, ca integrarea Rom‚niei s„ fie la 1 ianuarie 2007. Nu trebuie uitat c„ Ón anul 2000 Guvernul P.S.D. condus de Adrian N„stase a preluat negocierile Óntr-un stadiu de Ónceput ∫i tot Guvernul P.S.D. este cel care a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Óncheiat negocierile cu U.E., actuala coali˛ie trebuind s„ semneze Tratatul de aderare.

Din p„cate, din cauza tensiunilor permanente dintre Palatul Victoria ∫i Palatul Cotroceni, dar ∫i din interiorul Alian˛ei, nu toate problemele semnalate de ultimul raport din 2005 au putut fi rezolvate.

Indiferent de concluziile din Raportul de azi, Óntreaga clas„ politic„ are datoria s„ fac„ totul pentru ca 1 ianuarie 2007 s„ fie data la care Rom‚nia va deveni membru cu drepturi depline a U.E.

Ziua Interna˛ional„ a Familiei a fost marcat„ prin diverse ac˛iuni pe tot teritoriul ˛„rii: noile familii au primit diplome onorifice de la Ofi˛erul St„rii Civile sau mici cadouri, Ón maternit„˛i tinerele mame au fost felicitate, au avut loc concerte festive; fiecare organizator a Óncercat s„ vin„ cu ceva inedit, pl„cut sau chiar fastuos. Este de apreciat efortul f„cut de autorit„˛ile locale, partide sau O.N.G.-uri.

Dorim s„ ne integr„m Ón marea familie european„ ∫i prin aceste ac˛iuni. Familia este nucleul Ón care se dezvolt„ ∫i Ón care se contureaz„ personalitatea uman„, este celula care creeaz„ ∫i preg„te∫te genera˛ia de m‚ine.

Ne a∫tept„m ca ∫i Guvernul s„-∫i aduc„ aminte de acest lucru. Dup„ 500 de zile de guvernare, familia t‚n„r„ nu se reg„se∫te ∫i nu g„se∫te sprijin Ón politica actual„; cota de lapte praf a fost redus„ la jum„tate, locuin˛ele pentru tineri au stagnat, tinerele mame intelectuale nu ob˛in sprijin Ón cre∫terea copilului. Au fost uita˛i chiar ∫i cei trimi∫i Ón Europa, la specializare pe bani publici, pentru a deveni func˛ionari europeni.

Œncununarea îgrijii“ a fost carnea de pas„re infestat„ cu îgripa aviar„“, pus„ pe masa familiilor tinere ∫i nu numai a lor, Ón 12 jude˛e.

S„ fie aceasta nep„sare, incon∫tient„ sau incompeten˛„?

Dup„ 500 de zile de guvernare, Cabinetul T„riceanu nu poate s„ mai dea vina pe guvernarea P.S.D. Este timpul s„ Ó∫i asume responsabilitatea pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia.

Este momentul Ón care guvernarea actual„ s„-∫i recunoasc„ incapacitatea de a gestiona destinele a peste 21 de milioane de rom‚ni; ace∫tia au dreptul s„ afle adev„rul despre soarta lor.

Ast„zi este o zi important„ pentru Rom‚nia: vom afla cum evalueaz„ Uniunea European„ progresele noastre, c‚te stegule˛e ro∫ii vom mai primi ∫i unde suntem deficitari. Mai avem de a∫teptat p‚n„ c‚nd semaforul va avea culoarea verde ∫i pentru rom‚ni.

Œntrebarea cea mai grea pentru to˛i rom‚nii nu are r„spuns la Parlamentul European sau la Comisia European„: suntem preg„ti˛i s„ intr„m Ón marea familie european„?

Noi Ón∫ine trebuie s„ r„spundem la ea ∫i numai de noi depinde r„spunsul afirmativ.

Dezvoltarea fiec„rei localit„˛i trebuie s„ fie preocuparea autorit„˛ilor administra˛iei publice din Rom‚nia ∫i, Ón primul r‚nd, a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Acesta este motivul pentru care se impune cu necesitate ca administra˛ia public„ local„ s„ se implice mai activ Ón realizarea unor politici publice locale

care s„ includ„ ca obiectiv, printre altele, achizi˛ionarea de c„tre aceste autorit„˛i din plan local — comunal, or„∫enesc, jude˛ean — de bunuri mobile, cl„diri ∫i terenuri.

Potrivit legii, Ón cadrul unit„˛ilor administrativ-teritoriale — comune, ora∫e/municipii, jude˛e — sunt alese autorit„˛i ale administra˛iei publice locale: la nivel de comun„/ora∫ — primarul ∫i consiliul local; la nivel de jude˛ — consiliul jude˛ean. Aceste autorit„˛i dispun de un buget propriu, precum ∫i de un patrimoniu propriu.

Patrimoniul unit„˛ilor administrativ-teritoriale este constituit din bunuri mobile ∫i imobile proprietate public„ sau privat„ a unit„˛ii administrativ-teritoriale, precum ∫i din drepturile ∫i obliga˛iile cu caracter patrimonial.

La nivel local trebuie concepute politici publice locale care s„ con˛in„ diverse programe ∫i proiecte.

Autorit„˛ile locale trebuie s„ devin„, o dat„ cu intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, actorii cei mai importan˛i ai dezvolt„rii locale.

Ale∫ii locali — primarul, consilierii locali, consilierii jude˛eni —, precum ∫i personalul de specialitate din cadrul autorit„˛ilor administra˛iei publice locale trebuie s„ fie c‚t mai flexibili Ón ceea ce prive∫te conceperea ∫i realizarea politicilor publice locale, iar deschiderea c„tre pia˛„ trebuie s„ devin„ prioritar„.

Œn condi˛iile Ón care Rom‚nia mai are de parcurs o perioad„ destul de scurt„ p‚n„ la momentul intr„rii Ón Uniunea European„, este recomandat ca autorit„˛ile locale s„-∫i direc˛ioneze aten˛ia ∫i c„tre achizi˛ionarea de bunuri imobile, Ón special terenuri, de pe pia˛a liber„, deoarece pre˛ul acestora este Ónc„ redus, iar investi˛ia este sigur„, consolid‚ndu-se Ón acest fel patrimoniul local.

Aceste bunuri pot fi ulterior valorificate prin folosirea lor drept garan˛ii pentru ob˛inerea unor Ómprumuturi interne ∫i externe, destinate dezvolt„rii infrastructurii locale — drumuri, alimentare cu ap„, canalizare etc. —, precum ∫i pentru dinamizarea mediului economic local, prin realizarea de parteneriate public-public ∫i public-privat.

Parteneriatul public-privat define∫te Ón general colaborarea dintre sectorul public ∫i cel privat, Ón care fiecare contribuie la planificarea ∫i mobilizarea resurselor necesare pentru realizarea unui obiectiv.

Acest parteneriat are ca scop realizarea unui obiectiv de interes comun ∫i Ón care riscurile, costurile ∫i profiturile sunt distribuite propor˛ional Óntre parteneri.

Dezvoltarea local„ este un proces de diversificare ∫i de dezvoltare a activit„˛ilor economice ∫i sociale la nivelul unui teritoriu, pornind de la mobilizarea ∫i coordonarea resurselor ∫i energiilor existente. Se impune, deci, mai mult ca oric‚nd, implicarea autorit„˛ilor locale Ón problematica dezvolt„rii ∫i dinamiz„rii vie˛ii comunit„˛ilor locale.

Declara˛ie politic„: î1 ianuarie 2007 — momentul zero al economiei rom‚ne∫ti“

Chiar dac„ unii tr„iesc cu impresia c„ mult dorita integrare Ón Uniunea European„ reprezint„ un cap„t de drum, m„ tem c„ sunt foarte departe de adev„r.

La 1 ianuarie 2007 vom vedea dac„ Óntr-adev„r putem fi egalii unor ˛„ri cum este, de exemplu, Germania. Pariul cel mare pe care Rom‚nia Ól are de c‚∫tigat este cel al unei evolu˛ii performante ca membr„ a Uniunii.

Din p„cate, integrarea va fi partea u∫oar„, iar partea grea va veni c‚nd, Ón sf‚r∫it, economia rom‚neasc„ va

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 trebui s„ fac„ fa˛„ unei pie˛e libere. Œn primul r‚nd, trebuie s„ realiz„m c„ economia va ie∫i de sub umbrela protectoare a politicilor interne ∫i va trebui s„ evolueze Óntr-un mediu a c„rui duritate va elimina de pe pia˛„ tot ce este neperformant.

Standardele de performan˛„ ∫i de calitate a produselor ∫i serviciilor vor trebui s„ fie la nivelul celor din ˛„rile membre. Toate companiile vor fi nevoite s„ Ó∫i v‚nd„ produsele al„turi de cele ale unor lideri mondiali Ón domeniu. Realitatea este c„, dup„ integrare, companiile rom‚ne∫ti care nu se adapteaz„ vor da faliment ∫i, conform estim„rilor actuale, num„rul acestora va fi destul de mare.

Chiar dac„ Uniunea European„ a alocat aproape 30 de miliarde de euro Rom‚niei, ace∫ti bani vor trebui s„ fie merita˛i ∫i vor fi aloca˛i doar Ón baza unor proiecte cu adev„rat viabile. Principala problem„ va fi realizarea de proiecte care s„ îcheltuiasc„“ ace∫ti bani. Din acest punct de vedere, putem urma exemplele Portugaliei ∫i Irlandei, care au reu∫it s„ profite din plin de fondurile structurale care le-au fost puse la dispozi˛ie. Dar au existat ∫i ˛„ri ca Grecia, care a avut o rat„ de absorb˛ie de doar 40% pentru mult timp.

Œn concluzie, dup„ aderare Ón nici un caz nu vom Ónv„˛a cum s„ st„m, ci, din contra, vom Ónv„˛a cum s„ muncim.

Factorul de succes, elementul care va gr„bi sau Ónt‚rzia dezvoltarea Rom‚niei, este mentalitatea fiec„ruia dintre noi, cu c‚t vom renun˛a mai rapid la mentalit„˛ile vechi ∫i vom realiza c„ primul lucru care trebuie schimbat ∫i permanent Ómbun„t„˛it este propria noastr„ mentalitate.

Declara˛ie politic„: îS„m‚n˛a seac„ a... promisiunilor!“ Anul agricol 2006 este unul deosebit de slab. O spun speciali∫tii, fermierii ∫i micii produc„tori, care se v„d Óncol˛i˛i de nevoi.

Vremea nu ne mai ajut„, iar statul, nici at‚t! Œn afar„ de proiecte, de campanii mediatice lansate cu surle ∫i tr‚mbi˛e, de subven˛ii minore, asemenea unor pic„turi Óntr-un ocean, agricultorii nu primesc nimic.

Œn ˛ar„ sunt zeci de mii de hectare necultivate, b‚ntuite de ciulini. Alte zeci de mii de hectare au fost lucrate, dar pierdute Ón voia sor˛ii, bie˛ii ˛„rani nedispun‚nd de bani pentru fertiliz„ri ∫i tratamente.

Œn hambarele gospodarilor zac mii ∫i mii de tone de cereale. Cet„˛enii se pl‚ng c„ pre˛urile de achizi˛ie sunt mici, iar samsarii gr‚nelor sunt pu∫i doar pe Ón∫elat. Dac„ v‚nd dup„ placul acestora nu-∫i acoper„ nici m„car costurile lucr„rilor agricole.

NeÓncrez„tori, agricultorii rom‚ni nu s-au Ónghesuit s„ acceseze credite, programe, a∫a cum probabil se a∫tepta ministrul Flutur. De∫i s-au cheltuit milioane de euro, Ón satele rom‚ne∫ti nu se ∫tie mare lucru despre Programul îFermierul“, despre ce vrea de la noi Europa.

Oamenii se lovesc prin prim„rii de birocra˛ie, de neimplicare.

1 ianuarie 2007 bate zgomotos la u∫„, dar ne va g„si tot nepreg„ti˛i. Pu˛ini ˛„rani ∫tiu c„ pre˛ul de produc˛ie va cre∫te, c„ vor fi nevoi˛i s„-∫i caute cump„r„tori, c„ nu vor mai avea voie s„ Óntre Ón pie˛e cu produse neambalate, neconforme cu standardele europene, dar ce este mai grav, nici m„car nu li s-au comunicat aceste standarde.

Tam-tamurile ministrului Flutur se pierd, a∫adar, ca un ecou, pe t„r‚mul unei guvern„ri sterpe.

Declara˛ie politic„: îPolitic„ ∫i politicieni“

Ast„zi este o zi important„ pentru fiecare rom‚n, fie el om de r‚nd, fie demnitar al Statului, fie reprezentant al Guvern„rii, fie al opozi˛iei.

M„ refer la Raportul de ˛ar„, care apare Ón forma sa final„ ast„zi, ∫i care va decide, mai mult sau mai pu˛in explicit, viitorul Rom‚niei pentru anii imediat urm„tori.

Informa˛iile privind structura ∫i con˛inutul Raportului, chiar dac„ sunt contradictorii, Ón func˛ie de sursa care le propag„, sunt consensuale Ón a da mesajul unei abord„ri relativ optimiste pentru Rom‚nia, respectiv und„ verde pentru 1 ianuarie 2007.

Guvernul T„riceanu se gr„be∫te s„ s„rb„toreasc„ cu ostenta˛ie acest eveniment, omi˛‚nd c‚teva lucruri esen˛iale, pe care le reamintesc:

— drumul Rom‚niei spre aderare era ireversibil trasat Ónc„ din 2003—2004, sub guvernarea P.S.D.;

— dac„ cineva va trebui s„ culeag„ laurii victoriei, acesta este poporul rom‚n ∫i oficialii de la Bruxelles, care au convenit asupra oportunit„˛ii acestui îval al extinderii“;

— iritarea manifestat„ de domnul T„riceanu ∫i reprezentan˛i ai Alian˛ei D.A., Ón decembrie 2004, c‚nd Guvernul P.S.D. a marcat Ónchiderea la timp a tuturor capitolelor de aderare la Uniunea European„.

A˛i repro∫at atunci calitatea documentelor Óncheiate de echipa de negociatori ai P.S.D., precum ∫i faptul c„ am considerat aceast„ realizare ca una esen˛ial„ Ón accelerarea procesului de aderare.

Este numai unul dintre exemplele Ón care puterea aplic„ conduita dublului standard Ón aprecierea unor ac˛iuni politice. C‚nd avem voie s„ ne bucur„m pentru o victorie rom‚neasc„? Numai c‚nd credem c„ ne apar˛ine sau c‚nd este Óntr-adev„r o realizare a Rom‚niei?

Care este meritul real al Guvernului Ón rezultatul acestui Raport? Unul singur ∫i indiscutabil, acela de a fi reu∫it s„ se men˛in„ la Palatul Victoria! Œn rest, b‚lb‚ieli, lips„ de profesionalism, dispute politice ∫i mediatice.

Œn momentul bilan˛ului a 500 de zile de guvernare echipa T„riceanu poate contabiliza cu siguran˛„ cel mai reu∫it ∫i apetisant spectacol de circ politic din istoria guvern„rilor postdecembriste.

De aceea, lista marilor proiecte de investi˛ii Ón infrastructur„, agricultur„, s„n„tate, educa˛ie este deocamdat„ o coal„ alb„, pe care la rubrica îStadiu“ se poate consemna peste tot îPromisiuni“.

Dup„ 500 de zile de guvernare, c‚˛i kilometri de drum jude˛ean, na˛ional sau autostrad„ a˛i executat, domnule prim-ministru? Dar dumneavoastr„, domnule ministru Dobre? Dup„ ∫tiin˛a mea, zero!

De aceea, cu permisiunea noastr„ generoas„, Ón lipsa oric„ror alte realiz„ri palpabile, s„rb„tori˛i cele c‚teva pagini de Raport de ˛ar„, care v„ avertiza, cu toat„ severitatea c„ greul de-abia Óncepe!

îRom‚nia mioritic„“

Œn lumina ultimelor evenimente de pe scena politic„ rom‚neasc„ am tot mai mult impresia c„ de∫i ne Óndrept„m spre Uniunea European„ nu am renun˛at nici acum, Ón 2006, la spiritul mioritic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Mitul rom‚nesc prin excelen˛„, cel al Miori˛ei, Ón care ciobanul Ó∫i las„ existen˛a la voin˛a destinului f„r„ a protesta sau doar se vait„ f„r„ a propune solu˛ii sau a realiza nimic se potrive∫te de minune cu situa˛ia politic„ actual„ a Rom‚niei. Cu doar ∫apte luni Ónainte de aderare, principalul partid de opozi˛ie se afl„ Ón profunde fr„m‚nt„ri interne care includ ∫i formarea unui pol de st‚nga, Partidul Democrat realizeaz„ o reevaluare doctrinar„ dup„ balans„ri Óntre st‚nga ∫i dreapta, lucru f„cut de altfel Ón trecut ∫i de Partidul Rom‚nia Mare la o scar„ ceva mai mic„, fapt ce nu poate, de altfel, dec‚t s„ ne bucure dac„ se va produce Ón sf‚r∫it o limpezire doctrinar„ Ón Rom‚nia.

Toate aceste rearanj„ri politice nu fac dec‚t s„ Óngreuneze Ón˛elegerea situa˛iei politice rom‚ne∫ti la nivelul structurilor europene.

De∫i Guvernul actual are o imagine destul de bun„ Ón presa european„, acest lucru nu este nici pe departe reflectat de cea rom‚neasc„ aflat„ Óntr-o continu„ tabloidizare ∫i Óntr-o goan„ c„tre senza˛ional. S-ar putea s„-i sup„r pe unii jurnali∫ti dar a∫ prefera s„ v„d ∫i analize ale proiectelor legislative cu rol de informare ∫i mai pu˛in senza˛ional, de∫i acesta din urm„ se vinde mai bine.

Un alt mit important Ól reprezint„ cel al me∫terului Manole, ∫i anume progresul prin sacrificiu. Ei bine, nu cred Ón existen˛a persoanelor providen˛iale ∫i mai ales la nivelul Partidului Na˛ional Liberal, care a existat ∫i va exista doar prin doctrina ∫i ideologia sa ∫i oamenii care Ól compun, f„r„ a fi Ómpins de la spate de o anumit„ persoan„.

™i ca s„ Ónchei cu o analogie din fotbal — pentru c„, nu este a∫a?, tot rom‚nul se pricepe la politic„ ∫i fotbal —, Ón momentul c‚nd e∫ti pe locul Ónt‚i Ón campionat nu schimbi antrenorul, ca pe urm„ s„ devii ciuca b„t„ilor adversarilor ∫i s„ dai vina pe arbitraj.

îUn mesaj pentru responsabilitate“

Sunt convins c„ trecem printr-o perioad„ istoric„ de maxim„ importan˛„ pentru Rom‚nia, perioad„ pe care ne este greu s„ o evalu„m la adev„rata sa Ónsemn„tate. Suntem extrem de aproape de un obiectiv despre care, Ón urm„ cu numai c‚˛iva ani, vorbeam cu team„ ∫i nesiguran˛„. P„rea un deziderat Óndep„rtat ∫i imposibil de atins. Cu toate acestea, despre Rom‚nia Óncepe s„ se discute Ón sens pozitiv Ón interiorul cancelariilor europene, iar oficialii rom‚ni nu se mai simt str„ini sau ni∫te accepta˛i la Bruxelles, ci parteneri de Óncredere. Guvernul rom‚n a reu∫it, Ón 16 luni de zile, s„ dep„∫easc„ complexul de inferioritate fa˛„ de Bulgaria ∫i chiar s„ dep„∫easc„ aceast„ ˛ar„ Ón adoptarea acquis-ului comunitar.

Cu siguran˛„, meritele pentru aceste obiective Óndeplinite le au toate partidele politice care au Ón˛eles de-a lungul timpului s„ sus˛in„ demersurile guvernamentale pentru adoptarea la timp a normelor ∫i obiectivelor impuse de Uniunea European„. ™i s„ nu uit„m, de asemenea, eforturile pe care le-a f„cut fiecare rom‚n Ón ultimii 16 ani pentru a ne Ónrola Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate. Despre cine va culege laurii... aici e discutabil, pentru c„ nu mi se pare corect ca o singur„ persoan„ sau un partid s„ Ó∫i aroge meritele integr„rii. Mai mult, consider c„ nu este deloc normal ca problema s„ se pun„ Ón felul acesta.

Dup„ cum spuneam, ne afl„m Ónaintea unei noi etape pentru Rom‚nia modern„ ∫i subliniez acest lucru: îÓnaintea“. Nu suntem nici la o lun„, nici la un an dup„ acceptarea Ón Uniunea European„. Cu toate acestea, unii actori de pe scena politic„ se comport„ cu o total„ iresponsabilitate, chiar imaturitate a∫ putea spune. ™i m„ refer aici la jocurile politice care se fac Ón spatele u∫ilor Ónchise, la diversele specula˛ii ∫i Ón˛elegeri de salon care Ómprumut„ elemente din ceea ce numim îspirit balcanic“, ∫i nicidecum din îcomportamentul european“ la care ne aliniem.

Stima˛i colegi, a Óncepe Ón acest moment s„ schimb„m guverne pentru ambi˛iile de moment ale c‚torva politicieni vremelnici mi se pare un risc prea mare ∫i o atitudine d„un„toare Rom‚niei. A provoca alegeri anticipate Ónainte de termen reprezint„ un demers f„r„ sens, deoarece risc„m prea mult, pe ultima sut„ de metri, Ón demersul de integrare a Rom‚niei ∫i cu ce pre˛: sondajele arat„ c„, Ón urma unul eventual scrutin, la aceast„ dat„, scena politic„ nu s-ar simplifica, ci, dimpotriv„...

Doresc s„ m„ aliniez ∫i eu mesajelor de stabilitate care vin dinspre mediul politic european, dar ∫i de la colegii mei care Ón˛eleg miza jucat„ de Rom‚nia. Mai mult, ar fi o dovad„ c„ ˛ara noastr„ a trecut examenul integr„rii, Óntruc‚t unul dintre principiile construc˛iei europene este stabilitatea.

Œmi exprim speran˛a, ∫i pe aceast„ cale, c„ to˛i factorii politici vor Ón˛elege, Ón cele din urm„, c„ nu are sens s„ ne juc„m cu orgolii ∫i cu destine. Œn calitate de for legislativ, putem marca viitorul Rom‚niei, ∫i a∫ dori ca, prin ac˛iunile noastre viitoare, s„ nu periclit„m ∫ansa pe care ne-am oferit-o cu to˛ii.

Œn ultima perioad„ am fost martorii unor evenimente foarte interesante pe scena politic„ rom‚neasc„, unul dintre acestea fiind Óncercarea de oficializare a rela˛iei deja existente dintre P.S.D. ∫i P.R.M., prin Óncheierea unui protocol, acord parlamentar Óntre cele dou„ partide.

Menit, probabil, s„ dea fiori reci actualului Guvern, pe care alian˛a P.S.D.-P.R.M. deja Ól amenin˛„ cu o mo˛iune de cenzur„, acordul respectiv se pare c„ a creat mai mult„ tensiune Ón interiorul P.S.D., exist‚nd aici mai multe voci care s-au ridicat Ómpotriva acestui acord, fapt ce a dus Ón cele din urm„ la am‚narea semn„rii respectivei Ón˛elegeri.

Este interesant faptul c„ un partid care se declar„ a fi unul modern, european, îsocial-democrat“, care acum, c‚nd nu mai este la guvernare, d„ lec˛ii de democra˛ie ∫i de administrare, alege s„ fac„ alian˛„ cu un partid de factur„ veche, axat Ón jurul unui lider îproviden˛ial“, ba, mai mult Ónc„, un partid cu o retoric„ extremist„, xenofob„.

De asemenea, este interesant faptul c„ P.S.D. a ales s„ se alieze Ón mod oficial cu P.R.M. Óntr-o perioad„ Ón care Rom‚nia se afl„ foarte aproape de accederea Ón Europa Ón care merit„ s„ se afle, Ón Europa democra˛iei, libert„˛ii ∫i a toleran˛ei, valori care nu sunt deloc Ómp„rt„∫ite de c„tre P.R.M.

Oricum, trebuie s„ remarc faptul c„ Óncheierea acestei alian˛e nu ar Ónsemna dec‚t oficializarea unei rela˛ii care a func˛ionat foarte bine Óntre cele dou„ partide, indiferent de cum s-au numit acestea la un moment dat, Ónc„ din 1992 ∫i p‚n„ ast„zi, rela˛ie care are la baz„ un trecut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 politic ∫i ideologic comun al mai multor membri ai celor dou„ partide.

îPort„reii bat la poarta agricultorilor suceveni pentru recuperarea contravalorii bonurilor valorice acordate ˛„ranilor Ón toamna anului 2005“

îGenerosul“ sprijin al statului din toamna anului 2005, prin care ˛„ranii au primit bonuri valorice pentru achizi˛ionarea de semin˛e, Óngr„∫„minte chimice, pesticide ∫i motorin„, s-a dovedit o mascarad„ menit„ mai degrab„ a veni Ón sprijinul afaceri∫tilor.

Recent, Direc˛ia pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ Suceava a apelat la autorit„˛ile locale pentru a recupera de la ˛„ranii suceveni suma de 5,3 miliarde lei vechi, pe motiv c„ agricultorii nu au folosit bonurile valorice ∫i pentru s„m‚n˛„ certificat„, prefer‚nd s„ Ó∫i Óns„m‚n˛eze ogoarele cu s„m‚n˛„ din pod.

Œn baza Ordonan˛ei Guvernului nr. 117/2005, statul a subven˛ionat agricultorii pentru Ónfiin˛area culturilor din toamna anului trecut prin acordarea sumei de 1.750.000 vechi la hectar pentru achizi˛ionarea de semin˛e, Óngr„∫„minte chimice ∫i pesticide. Pentru un hectar de gr‚u, media necesar„ de s„m‚n˛„ este de 250 kilograme. Un kilogram de s„m‚n˛„ certificat„, la Suceava, a costat 9.000 lei vechi. Pentru un hectar de gr‚u, pre˛ul s-a ridicat numai pentru s„m‚n˛„ la 2.250.000 lei, plus costurile pesticidelor ∫i ale Óngr„∫„mintelor chimice. Œn aceast„ situa˛ie, ˛„ranii au fost sili˛i s„ scoat„ din buzunarul, ∫i a∫a gol, numai pentru s„m‚n˛„ diferen˛a de 500.000 lei vechi.

Pentru a economisi suma amintit„, micii agricultori au preferat s„ foloseasc„ s„m‚n˛a din pod, care nu Ói costa nimic, ∫i, Ón schimbul bonului valoric de 1.750.000 lei, s„ Ó∫i procure Óngr„∫„minte chimice ∫i pesticide. Mai mult dec‚t at‚t, Ón timp ce un kilogram de gr‚u din podul ˛„ranului nu putea fi v‚ndut nici cu 4.000 lei vechi, produc„torul de s„m‚n˛„ certificat„ Ól obliga pe ˛„ran s„ pl„teasc„ suma de 9.000 lei vechi. Din acest motiv, majoritatea ˛„ranilor nu au utilizat bonurile valorice pentru s„m‚n˛„ certificat„, consider‚nd c„ aceast„ m„sur„ Ói dezavantajeaz„.

Dac„ s-ar fi explicat agricultorilor ce se poate Ónt‚mpla Ón situa˛ia c‚nd nu se folosesc bonurile valorice conform ordonan˛ei Guvernului, nu se ajungea ca ast„zi mii de agricultori suceveni s„ fie obliga˛i a restitui o parte din contravaloarea acestora.

Cu mult respect, solicit Ministerului Agriculturii a renun˛a la aceast„ m„sur„ de recuperare silit„ din buzunarul ˛„ranului sucevean a sumei de 5,3 miliarde lei, Óntruc‚t vinova˛ii trebuie c„uta˛i ∫i Ón alte compartimente.

îSe impune o nou„ m„surare a... s„r„ciei“

Nivelul de trai reprezint„, la toate guvernele ∫i Ón oricare moment, un obiectiv central al politicii ∫i ac˛iunilor promovate, un mijloc de a verifica Ón practic„ eficien˛a propriilor programe, a m„surilor ∫i deciziilor stabilite. Este drept, nivelul de trai, ca concept economic, constituie un indicator complex, care se m„soar„ anevoios, cu tehnici sofisticate ∫i pe intervale mari de timp, pe baz„ de studii comparative ∫i cercet„ri multiple, folosind metodele calculului probabilit„˛ilor ∫i program„rii liniare.

Precizez faptul c„ asemenea cercet„ri s-au f„cut la scar„ na˛ional„ Ón urm„ cu doi-trei ani ∫i s-au dovedit a

fi, Ón egal„ m„sur„, ∫i realiste, ∫i utile. Am putut afla atunci c„, Ón ce prive∫te nivelul de trai, Ón perioada 2000—2004 s-a Ónregistrat o evolu˛ie favorabil„ la scara Óntregii societ„˛i, indicele s„r„ciei sc„z‚nd de la 39% Ón 2000 la 23% Ón 2004.

Mai fac men˛iunea c„ determinarea acestei evolu˛ii s-a f„cut cu ajutorul unor institu˛ii interna˛ionale neimplicate Ón politica rom‚neasc„ ∫i nesupuse op˛iunilor grupurilor de interese. Pur ∫i simplu, pe baza unor studii ample, prin culegerea de date statistice, prin cercetarea bugetelor de familie ∫i a unor indicatori sectoriali, s-a ajuns la concluzia c„ gradul de s„r„cie a sc„zut Ón perioada respectiv„, explica˛ia acestei evolu˛ii fiind legat„ de cre∫terea economic„, de Ómbun„t„˛irea raportului dintre resurse ∫i programele investi˛ionale, de perfec˛ionarea politicilor de reparti˛ie ∫i consum ale produsului intern brut.

Consider c„ un astfel de demers este necesar ∫i Ón aceast„ perioad„. Nu suntem spre finalul unui mandat — cu durata normal„, evident —, nu este un interval Óntreg pentru a m„sura cum am evoluat Ón privin˛a nivelului de trai, dar de ∫tiut trebuie s„ ∫tim care este realitatea Ón acest domeniu. Aceasta pentru c„ prea mult„ lume se pl‚nge de lipsa de bani, de greut„˛i Ón procurarea celor necesare traiului, de scumpiri ∫i infla˛ie, de tot mai multe priva˛iuni.

Œn contrast cu aceasta, asist„m la o retoric„ guvernamental„ de-a dreptul agasant„ despre rezultate bune, despre cre∫teri calitative ∫i cantitative Ón economie, despre sume mari, uria∫e chiar, care prin noua fiscalitate sunt distribuite c„tre popula˛ie. Afirma˛ie care nu este total fals„!

C„tre sectorul popula˛ie s-au dirijat, conform informa˛iilor oficiale, circa un miliard euro Ón 2005, doar c„ numai 15—25% dintre salaria˛i sau de˛in„tori de dividende au beneficiat de venituri mai mari, peste media infla˛iei. Mai bine de trei sferturi dintre ace∫tia n-au avut nimic Ón plus, n-au sim˛it nici o ameliorare la îco∫ul zilnic“. Dimpotriv„, au s„r„cit, iar aceasta trebuie s„ o spun„ ∫i statistica, tocmai pentru a se corecta actuala politic„ guvernamental„, pentru a preveni derapajele Ón acest domeniu at‚t de important ∫i, mai ales, pentru a ∫ti dac„ actualul Guvern merit„ sau nu Óncrederea noastr„.

î15 Mai — Ziua Partidului Conservator“

Da˛i-mi voie s„ dedic aceast„ alocu˛iune manifest„rilor care au avut loc cu ocazia s„rb„toririi Zilei Partidului Conservator, din 15 Mai.

Probabil ∫ti˛i c„ 15 Mai reprezint„, Ón calendarul interna˛ional, Ziua Familiei. Consider c„, dincolo de drepturile fundamentale ale omului, familia reprezint„ cea mai de pre˛ valoare a umanit„˛ii. Tot ceea ce reprezent„m ca indivizi, de∫i poate p„rea paradoxal, este o consecin˛„ sau o continuare a ceea ce reprezint„ familia Ón concep˛ia fiec„ruia. Suntem, dac„ vre˛i, o extensie a propriei noastre familii, pentru c„ ceea ce Ón˛elegem prin moralitate, cinste, omenie, dorin˛„ de progres, munc„ Ón echip„ etc. este, de fapt, ceea ce ne-au Ónv„˛at p„rin˛ii no∫tri, familia, Ón general.

Pornind de la aceast„ premis„, Ómi permit s„ afirm c„ ziua de 15 Mai nu putea fi mai inspirat aleas„ ca fiind Ziua Partidului Conservator. Individul aflat Ón continu„ dezvoltare, colaborarea, patriotismul Ón˛eles Ón adev„rata

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 sa dimensiune, ca p„strare a valorilor na˛ionale nu Ón detrimentul globaliz„rii europene, ci tocmai ca parte integrant„ Ón evantaiul de valori europene, egalitatea de ∫anse ∫i oportunit„˛i de dezvoltare pentru to˛i indivizii, progresul economic personal ∫i colectiv al popula˛iei, familia, ca nucleu de dezvoltare ∫i progres al societ„˛ii, toate acestea sunt doar c‚teva dintre priorit„˛ile ∫i credin˛ele Partidului Conservator.

Pentru c„ Ón˛elegem poate mai bine ca oricine, prin prisma doctrinei istorice a conservatorilor, ce Ónseamn„ familia, la Cluj am desf„∫urat s„pt„m‚na trecut„ o serie de activit„˛i menite s„ comunice tocmai acest mesaj al colabor„rii Óntre indivizi, al colabor„rii ∫i unit„˛ii.

Vineri, 12 mai, am fost Ónving„tori Ón meciul de fotbal organizat Óntre echipa membrilor comitetului executiv jude˛ean al partidului ∫i pres„. Œnving„tori nu neap„rat la scor, ci prin fairplay-ul insuflat Óntregii manifest„ri. Vreau s„ men˛ionez c„, de∫i ambi˛iile sportive pot Óntuneca uneori min˛ile juc„torilor, chiar ale celor profesioni∫ti — ∫i avem exemple la nivel na˛ional Ón acest sens —, Óntre conservatorii clujeni ∫i reprezentan˛ii presei locale exist„ ∫i va exista ∫i pe viitor una dintre cele mai bune comunic„ri, lucru cu care ne m‚ndrim ∫i pentru care ˛inem s„ mul˛umim presei, care d„ dovad„ continuu de profesionalism ∫i Ónalt„ ˛inut„ etic„.

Dac„ prin meciul de fotbal am Óncercat s„ ar„t„m c„ poate exista comunicare de cea mai bun„ calitate Óntre echipe considerate Ón mod gre∫it antagonice, duminic„, 14 mai, am Óncercat s„ ar„t„m c„ dorim s„ avem Ón jude˛ul Cluj o mare familie. La Cetan am sus˛inut mobilarea unei gr„dini˛e ∫i ne-am bucurat at‚t noi, c‚t ∫i oamenii din acest sat de z‚mbetele copiilor la primirea pachetelor cu juc„rii. Nu e a∫a de greu s„ faci un copil fericit. Trebuie Óns„ s„ avem interesul ∫i disponibilitatea sufleteasc„ de a o face. F„r„ fericirea acestor copii, a tuturor copiilor Rom‚niei, va fi imposibil s„ construim un viitor acceptabil acestei ˛„ri.

N-am uitat nici de bunicii no∫tri. Sub aceast„ deviz„, am contribuit decisiv la publicarea unei c„r˛ulii de poezii. De∫i criticii literari pot discuta valoarea literar„ a poeziilor bunicului de 75 de ani, noi am vrut doar s„ facem fericit un om care visa Ónc„ de pe b„ncile ∫colii s„-∫i vad„ poeziile tip„rite ∫i Ómp„rt„∫ite vecinilor.

Asta Ónseamn„ familia! Familia te sprijin„ Ón orice momente, inten˛iile trebuie s„ fie bune, iar colaborarea Óntre semeni face miracole. F„r„ s„ vreau s„ devin un sf„tuitor, mi-ar pl„cea dac„ am putea cu to˛ii s„ ne g‚ndim mai mult la ce Ónseamn„ familia, la ce trebuie s„ facem pentru ˛ara asta, pentru ca to˛i s„ se simt„ apropia˛i unii de al˛ii, iar lipsa banilor s„ nu mai produc„ vrajb„ Óntre vecini.

îSperan˛e. Certitudini... Secunde“

Astfel s-a numit concertul extraordinar al pianistului de doar 11 ani Matei Bucur Mih„iescu, care s-a desf„∫urat asear„ la Ateneul Rom‚n sub Ónaltul patronaj al premierului T„riceanu.

Extraordinarul concert s-a desf„∫urat cu doar o zi Ónainte de momentul de speran˛„ poate cel mai important pentru multe genera˛ii de rom‚ni, m„ refer, desigur, la integrarea Ón U.E.

Surprinz„toare a fost ∫i compozi˛ia t‚n„rului compozitor ∫i interpret, denumit„ sugestiv îSecunde“.

Respira˛ia auditoriului de la Ateneul Rom‚n, sugestia îSecundelor“ ∫i prezen˛a lui Jonathan Scheele au confirmat c„ momentul muzical de excep˛ie la care am participat este un preludiu al Odei Bucuriei.

Secundele confirmau certitudinea Óndeplinirii speran˛elor noastre a∫teptate de multe genera˛ii de rom‚ni.

Aceast„ respira˛ie muzical„ de excep˛ie am tr„it-o solidar, al„turi de ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, premierul T„riceanu ∫i pre∫edintele P.C., Dan Voiculescu, fiecare Ón parte fiind artizani ai integr„rii.

A fost trist doar c„ la num„r„toarea muzical„ invers„ a secundelor integr„rii au participat doar aceste personalit„˛i ale Coali˛iei, care Óntr-un mod discret ∫i elegant au demonstrat prin prezen˛a lor la Ateneul Rom‚n c„ sus˛in ∫i pre˛uiesc valorile rom‚ne∫ti.

Absen˛ii au demonstrat Ónc„ o dat„ c„ demagogia marca îGolden Blitz“ Ói Óndep„rteaz„ de speran˛ele ∫i certitudinile noastre cu ani lumin„, nu cu secunde!

Pentru prima dat„, virusul gripei aviare a p„truns Óntr-un loc din care se poate r„sp‚ndi cu ∫i mai mult„ u∫urin˛„ — ferma avicol„. Descoperirea virusului la Codlea a demonstrat lipsa de responsabilitate a celor Ón m„sur„ s„ asigure calitatea c„rnii, cu at‚t mai mult cu c‚t din firma respectiv„ plecau kilograme de carne spre magazine ∫i supermarketuri.

Autorit„˛ile au ac˛ionat Ón consecin˛„ ∫i s-au luat toate m„surile pentru minimalizarea efectelor iresponsabilit„˛ii manifestate de produc„tori, c‚nd mult mai simplu ar fi fost s„ existe, Ón primul r‚nd, preven˛ie.

Comandamentul central antiepizootic a impus un set de reguli de biosecuritate, tocmai pentru a se evita astfel de situa˛ii. Cu toate acestea, firma bra∫ovean„ nu avea medic veterinar ∫i nici toate avizele necesare pentru comercializarea c„rnii de pas„re.

Œn urma acestor evenimente, localit„˛i Óntregi intr„ sau risc„ s„ intre Ón carantin„, tone de carne de pui sunt confiscate, magazinele sunt r„scolite ∫i jude˛e Óntregi sunt Ón pericolul de a g„zdui, Ón vreun magazin, temutul virus. Toate ar fi fost evitate dac„ firmele responsabile ar fi respectat normele impuse de autorit„˛i, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia s-a confruntat cu acest virus de luni de zile.

Din p„cate, Óns„, Ónainte de a se confrunta cu viru∫i reali sau calamit„˛i naturale, ˛ara noastr„ trebuie s„ se lupte permanent cu mentalitatea iresponsabil„ de a trata probleme cu adev„rat importante. Iar s„n„tatea este una dintre ele. C‚nd vom Ónv„˛a s„ ne respect„m semenii, s„ urm„m regulile ∫i c‚nd vom ∫ti ce Ónseamn„ responsabilitatea Ón momentul Ón care ceea ce facem poate afecta vie˛i, atunci ne vom putea numi civiliza˛i.

Œntr-un an ∫i jum„tate de la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale nu pu˛ine au fost subiectele care au ˛inut prima pagin„ a ziarelor. Unul singur, Óns„, revine la dou„-trei s„pt„m‚ni Ón prim-plan: a∫a-zisa îÓntoarcere la popor“, Ón caz c„ mai ∫tii unde l-ai l„sat. Cel care a dat tonul a fost Ónsu∫i pre∫edintele Traian B„sescu, la nici trei s„pt„m‚ni de la instalarea Cabinetului T„riceanu. De fiecare dat„ c‚nd ∫eful statului a apelat la sperietoarea anticipatelor pentru unii sau pentru al˛ii dintre actorii politici, alia˛ii s-au dat dup„ col˛, spun‚nd c„ problema nu este de actualitate ∫i c„ nu se afl„ pe agenda

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 partidului. Prima remarc„ asupra acestui subiect deopotriv„ perimat ∫i actual este u∫urin˛a cu care Ól trateaz„, ceea ce tr„deaz„ nu numai superficialitate Ón abordarea chestiunilor politice, ci ∫i o Óngrijor„toare lips„ de respect fa˛„ de lege.

îNe Óntoarcem din nou la electorat!“, spune Alian˛a îDeparte de Adev„r“, uit‚nd c„ a fost mandatat„ s„-∫i duc„ la cap„t angajamentele p‚n„ Ón 2008. Numai c„ aceast„ Óntoarcere la popor ar face-o, ca pe o inginerie politic„, doar pentru solu˛ionarea noncoabit„rii din cadrul Coali˛iei de guvernare.

Un Raport de ˛ar„ favorabil nu iart„ gre∫elile clasei politice de la Bucure∫ti p‚n„ ∫i dup„ 1 ianuarie 2007. Agenda european„ a Rom‚niei poate fi grav perturbat„ de un scrutin inoportun. Deruta˛i de declara˛iile contradictorii, pierz‚nd ∫irul pisicilor aruncate dintr-o curte Ón alta, rom‚nii nici m„car nu ∫tiu dac„ vor sau nu anticipate. Ei ∫tiu c„ vor fi create blocaje decizionale Ón economie ∫i administra˛ie.

Rom‚nii au sesizat diferen˛a de abordare ∫i ∫tiu c„ Óntoarcerea la popor trebuie s„ aib„ alte semnifica˛ii. Ei dovedesc astfel faptul c„ pot p„trunde ∫i Ón culisele politicii ∫i nu se las„ p„c„li˛i de aparen˛e.

Democra˛ia participativ„ are costurile ei, dar Rom‚nia nu-∫i poate permite un alt termen dec‚t 1 ianuarie 2007. Actuala guvernare vrea s„ profite de un fapt favorabil ∫i s„-∫i mai asigure c‚˛iva ani de guvernare. Peste doi ani cine ∫tie ce se mai poate Ónt‚mpla, de ce s„ nu mearg„ la sigur?!

Guvernul T„riceanu este unul incompetent, dar Ón aceste momente este nevoie de guvernare. Œntre r„ul de a avea un guvern slab ∫i incompetent ∫i a risca s„ paraliz„m Rom‚nia ∫ase luni cu alegeri, Rom‚nia are nevoie de Guvern.

îŒntoarcerea la electorat“ este interpretat„ exclusiv ca dorin˛a de organizare a alegerilor anticipate. Œn fapt, nu ar trebui s„ fie vorba despre Óntoarcerea la problemele rom‚nilor care nu au timp de citit afi∫e electorale pentru c„ trebuie s„-∫i scoat„ apa din case, trebuie s„ stea la cozi la medicamente sau trebuie s„ ias„ Ón strad„ pentru un trai decent! Un demers democratic, dar actualmente nepotrivit, devine sperietoare pentru rom‚ni, astfel c„ sensul alegerilor va fi ∫i mai mult denaturat ∫i respins de electorat.

Œn tot acest joc de-a democra˛ia participativ„, Alian˛a este mai mult cu spatele la popor, poate ∫i pentru c„ Ói este ru∫ine s„-∫i arate adev„rata fa˛„!

Criza din sistemul farmaceutic este fa˛a v„zut„ a crizei generale a sistemului sanitar. Incapacitatea sistemului sanitar de a asigura asisten˛a medical„ a popula˛iei devine exploziv„. Aceast„ incapacitate este datorat„, Ón primul r‚nd, deficien˛elor manageriale ∫i de strategie Ón politica Ministerului S„n„t„˛ii. Analiz‚nd, pe scurt, constat„m c„ modul de compensare ∫i de eliberare gratuit„ a medicamentelor s-a confruntat permanent cu resurse financiare total insuficiente alocate Ón acest scop.

De∫i conform Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate popula˛ia beneficiaz„ de medicamente compensate ∫i gratuite, acest fapt r„m‚ne Ónc„ mult„ vreme un deziderat. Doar 41% din consumul din medicamente compensate ∫i gratuite este acoperit financiar din fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate, restul de 59% fiind pl„tit integral de pacien˛i.

De asemenea, accesul la medicamente este Óngr„dit ∫i de pre˛urile excesiv de mari Ón compara˛ie cu cele ale Uniunii Europene. Œn Rom‚nia, doar 39% din pre˛ul unui medicament este, de fapt, alc„tuit din taxe ∫i adaosuri. Aceste pre˛uri sunt fixate de Ministerul S„n„t„˛ii la aproape dou„ treimi din lista de medicamente compensate ∫i gratuite.

Un alt impediment Ón aprovizionarea cu medicamente c„tre popula˛ie este procentul de compensare 90%, ∫i respectiv 50%. Compensarea se face la nivelul pre˛ului de referin˛„, care reprezint„ un pre˛ mediu Óntre cel mai ieftin ∫i cel mai scump produs din aceea∫i grup„ farmaceutic„. Œnlocuirea de pe lista compensatelor ∫i gratuitelor a medicamentelor de import, eficiente ∫i scumpe, are un impact negativ asupra popula˛iei, Ón mod deosebit asupra pensionarilor ∫i persoanelor cu venituri mici.

Interesele de grup sunt reflectate ∫i Ón licita˛iile medicamentelor din programele na˛ionale de s„n„tate care sunt c‚∫tigate constant de acelea∫i firme. Medicamentele anti-SIDA sunt achizi˛ionate cu pre˛uri cu p‚n„ la 50% mai mari ca Ón S.U.A.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, se concluzioneaz„ u∫or c„ medicamentele scumpe vor disp„rea de pe re˛etele compensate ∫i gratuite pentru bolnavii cronici, diabetici, SIDA etc. Acest lucru provoac„ sc„derea calit„˛ii vie˛ii bolnavilor cronici.

Pensionarii duc o lupt„ permanent„ pentru supravie˛uire, deoarece nu au sumele suficiente pentru a-∫i pl„ti re˛etele compensate. Pentru foarte mul˛i pensionari medicamentele compensate sunt ca o fata morgana. Mii de pensionari umili˛i stau la coad„ din primele zile ale Ónceputului de lun„ pentru a intra Ón posesia medicamentelor compensate strict necesare amelior„rii suferin˛ei trupului ∫i sufletului. Se creeaz„ haos ∫i disperare Ón farmacii, pacien˛ii stau la coad„ ∫i scot, lun„ de lun„, mai mul˛i bani din buzunar pentru medicamente.

Sumele pentru medicamentele compensate ∫i gratuite se suplimenteaz„ doar la televizor, ∫i nu Ón farmacii.

C‚t timp finan˛area va fi deficitar„ ∫i lipse∫te o viziune privind sistemul sanitar, inova˛iile tip ministrul portocaliu Nicol„escu deja Óncep s„ fie traduse prin îCu Dumnezeu, Ónainte!“

P.S.D., Ón calitate de partid responsabil aflat Ón opozi˛ie, nu poate asista pasiv la:

- eliminarea ∫i lichidarea pensionarilor;

- distrugerea sistemului sanitar;

— Ómpov„rarea celor nevoia∫i cu noi biruri, de parc„ ar fi vinova˛i c„ sunt b„tr‚ni ∫i bolnavi.

P.S.D. condamn„ politica portocalie Ón domeniul s„n„t„˛ii ∫i este al„turi de oamenii care tr„iesc de azi pe m‚ine, cu venituri mici, din care nu ∫tiu ce s„ achite mai Ónt‚i: factura la gaze, curentul electric sau alimentele ∫i medicamentele.

P.S.D. va sanc˛iona politica Alian˛ei D.A. printr-o mo˛iune de cenzur„, Óncerc‚nd s„ elimine de la guvernare aceast„ monstruoas„ Coali˛ie P.N.L.—P.D.— U.D.M.R.—P.C.

îAsisten˛a medical„ primar„ — baza piramidei sistemului sanitar“

Medicina de familie este practicat„ Ón Rom‚nia de aproximativ 12.000 de medici, a c„ror distribu˛ie la nivel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 teritorial este neuniform„, cunosc‚nd concentr„ri semnificative Ón zonele urbane ∫i rarefieri Óngrijor„toare Ón mediul rural (Ón special Ón zonele slab dezvoltate economic, precum jude˛ele Boto∫ani ∫i Vaslui, zonele de munte sau Ón Delt„). Asta face ca num„rul pacien˛ilor asigura˛i ai unui medic de familie s„ varieze de la o zon„ la alta, Óntre 1.000 ∫i 4—5.000 de asigura˛i.

Activitatea unui medic de familie impune coordonarea mai multor tipuri de servicii pentru asigura˛i: consulta˛ii medicale; prescrierea medica˛iei necesare; vaccinarea; prescrierea re˛etelor pentru lapte praf; controlul periodic al copiilor din unit„˛ile ∫colare (a∫a-numitul triaj); supravegherea copiilor Óntre 0–1 an; supravegherea gravidei; activitate profilactic„; depistarea precoce a afec˛iunilor oncologice; depistarea precoce a T.B.C.-ului ∫i a diabetului; controlul periodic, anual, obligatoriu al asigura˛ilor; acordarea primului ajutor Ón urgen˛„; eliberarea de bilete de trimitere c„tre medici speciali∫ti din ambulatorii de specialitate sau din spitale; eliberarea de bilete de trimitere pentru analize de laborator, explor„ri func˛ionale ∫i alte investiga˛ii paraclinice; eliberarea de adeverin˛e medicale privind starea de s„n„tate a asigura˛ilor; eliberarea de concedii medicale; constatarea ∫i eliberarea certificatelor de deces; Óntocmirea ∫i prezentarea raport„rilor lunare c„tre C.A.S.J. ∫i D.S.P.; aprovizionarea cu materiale sanitare ∫i medicamente pentru aparatul de urgen˛„; aprovizionarea cu materiale de birotic„ ∫i consumabile, precum ∫i cu formulare tipizate; activit„˛i administrative, precum: igienizarea spa˛iilor Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, plata cheltuielilor cu Óntre˛inerea, precum ∫i a utilit„˛ilor (chirie, lumin„, ap„, telefon, curent electric); consiliere ∫i planificare familial„; Óntocmirea ∫i depunerea declara˛iilor fiscale, a ordinelor de plat„ c„tre bugetul statului; Óntocmirea declara˛iilor c„tre C.A.S., C.A.S.S., ∫omaj ∫i Institutul Teritorial al Ocup„rii For˛elor de Munc„; efectuarea opera˛iunilor bancare.

Pentru toate aceste activit„˛i, Casele de asigur„ri de s„n„tate jude˛ene Óncheie contract cu medicii de familie, pentru 35 ore/s„pt„m‚n„, condi˛ii Ón care venitul unui medic de familie dup„ plata salariilor angaja˛ilor, a obliga˛iilor c„tre stat ∫i a datoriilor de Óntre˛inere este, Ón cel mai bun caz, la nivelul unui salariu mediu brut pe ˛ar„.

Numai profesionalismul ∫i responsabilitatea medicilor ne ajut„ s„ nu c„dem prad„ ∫i s„ r„spundem cu aceea∫i moned„, adic„ îei f„c‚ndu-se c„ ne pl„tesc, iar noi s„ ne facem c„ lucr„m“.

A∫a cum a˛i v„zut Ón cele prezentate mai sus, medicul de familie face de toate: este ∫i medic, ∫i sor„ medical„, ∫i infirmier„, ∫i ∫ofer — dac„ nu chiar vizitiu —, ∫i contabil, ∫i casier, ∫i informatician, ∫i manager.

Mai nou, s-ar putea s„ devin„ ∫i ordonator de credite, prin trecerea fondurilor pentru medicamente compensate ∫i gratuite de la farmacii la nivelul cabinetelor de medicin„ de familie.

A∫a cum ne-am Óndeplinit toate activit„˛ile impuse de casele de asigur„ri p‚n„ acum, probabil c„ vom reu∫i s„ gestion„m ∫i aceast„ din urm„ sarcin„, dar ∫i pe ce bani? Din ce resurse motiva˛ionale? Sunt convins c„ a venit timpul ca medicul de familie s„ fie pl„tit conform principiilor liberale, pentru c„ am dus prea mult timp mare parte din protec˛ia social„ clamat„ de statul rom‚n.

Pentru aceasta nu este necesar„ dec‚t aplicarea unui principiu simplu caracteristic sistemelor asigur„rilor: îbanul urmeaz„ bolnavul“.

Altfel, f„r„ o finan˛are compensatoare, temelia sistemului sanitar rom‚nesc se va dovedi a fi de lut, susceptibil„ la dezastre, chiar Ón condi˛iile unor calamit„˛i mult mai mici dec‚t cele din ultimii doi ani.

îAtacurile Ómpotriva Academiei Rom‚ne trebuie s„ Ónceteze!“

Pe 4 aprilie 2006 Academia Rom‚n„ a s„rb„torit Ómplinirea a 140 de ani de existen˛„. A∫a cum spunea ∫i academicianul Dan Berindei, pre∫edintele de onoare al Sec˛iei de ∫tiin˛e istorice ∫i arheologie a Academiei Rom‚ne, acest eveniment a fost tratat cu o indiferen˛„ aproape total„ de c„tre mass-media ∫i nu numai.

Œmi exprim Óngrijorarea legat„ de tot mai desele atacuri ap„rute din diferite p„r˛i care denigreaz„ cel mai Ónalt for al culturii ∫i ∫tiin˛ei din Rom‚nia ∫i cred c„ este de datoria noastr„ s„ lu„m pozi˛ie fa˛„ de aceast„ situa˛ie intolerabil„.

Œnc„ din momentul constituirii, Ón 1866, Academia Rom‚n„ a fost cel dint‚i îParlament“ al tuturor rom‚nilor, care a str‚ns laolalt„ reprezentan˛i din toate provinciile rom‚ne∫ti ∫i care a ac˛ionat constant pentru solu˛ionarea marilor probleme ale na˛iunii.

F„r„ a uita inevitabilele sincope din perioada dictaturii c‚nd Elena Ceau∫escu a ajuns membru al acestei institu˛ii, Academia Rom‚n„ a fost, este ∫i va r„m‚ne un for de consacrare Ón care sunt ale∫i cei mai de seam„ reprezentan˛i ai ∫tiin˛ei ∫i culturii. Nu trebuie uitat faptul c„ Academia Rom‚n„ este o îuzin„“ Ón care lucreaz„ membrii ei, dar ∫i c‚teva mii de cercet„tori din cele 60 de institute aflate sub coordonarea sa.

Œnaltul for este o punte c„tre lume, iar singura politic„ practicat„ este cea a na˛iunii ∫i a culturii, iar afirma˛iile f„cute de unii tineri c„ îAcademia Rom‚n„ e mai cur‚nd o zon„ r„u famat„, reumatic„ ∫i ie∫it„ sever din context social“ sau c„ îacademicienii sunt comuni∫ti f„r„ oper„“ n-ar trebui s„ existe.

Prestigiul Academiei Rom‚ne este recunoscut pe plan interna˛ional ∫i prin faptul c„ numero∫i academicieni au fost ∫i sunt membri ai unor Academii str„ine, iar oameni de ∫tiin˛„ dintre cei mai de seam„ de peste hotare au fost ∫i sunt membri de onoare ai Academiei Rom‚ne.

Zecile de publica˛ii care apar sub auspiciile Academiei Rom‚ne, dintre care multe Ón limbi str„ine, reprezint„ ∫i ele o prezen˛„ activ„ Ón peisajul ∫tiin˛ific ∫i cultural.

Toate acestea dovedesc Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, c„ Academia Rom‚n„ Ó∫i p„streaz„ valoarea creativ„ ∫i contribuie la afirmarea Rom‚niei pe plan interna˛ional.

Istoria unui popor nu se scrie cu vorbe Ón v‚nt, pline de venin, ale unora care cred c„ vorbesc Ón numele societ„˛ii civile. Aceast„ misiune revine cercet„torilor, iar rolul Academiei Rom‚ne este, ∫i din acest punct de vedere, unul important.

Haide˛i s„ fim aproape de Academia Rom‚n„ ∫i s„ aducem Academia Rom‚n„ al„turi de Parlamentul Rom‚niei ∫i Ómpreun„ s„ ne Óndeplinim misiunea pe care o avem fa˛„ de poporul rom‚n.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Ast„zi, la Bruxelles, se d„ publicit„˛ii Raportul Comisiei Europene cu privire la aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„. A∫a cum comenteaz„ marea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 majoritate a speciali∫tilor, Rom‚nia va intra Ón marea familie european„ a∫a cum era programat, la 1 ianuarie 2007.

Asist„m, a∫adar, la un moment istoric, un moment ce marcheaz„ existen˛a statului ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

O dat„ cu acest succes de mare importan˛„ nu trebuie s„ uit„m problemele pe care le mai avem. Au fost rezolvate foarte multe aspecte, mai ales Ón plan institu˛ional ∫i legislativ, de natur„ a conecta via˛a social„ rom‚neasc„ la cea european„.

Cu toate acestea, mai avem foarte mult de lucru Ón domeniul infrastructurii ∫i, de ce s„ nu o spunem, Ón ceea ce prive∫te mentalitatea rom‚neasc„.

De fapt, cine consider„ c„ din momentul ader„rii eforturile sus˛inute ale societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón direc˛ia integr„rii ar trebui oprite sau Óncetinite se Ón∫al„. Œn realitate, greul din acest moment Óncepe. De 11 ani a avut nevoie Rom‚nia s„ Óndeplineasc„ criteriile impuse de Uniune.

Œn acest sens, fac apel la toate componentele sistemului politic ∫i administrativ al ˛„rii s„ continue reformele ∫i activitatea Ónceput„ Ón sensul implement„rii valorilor europene, astfel Ónc‚t eforturile de p‚n„ acum s„ nu fi fost Ón zadar.

V„ mul˛umesc.

îC‚t„ Óncredere putem avea Ón C.N.S.A.S.?“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ foarte mult timp s-a Ónt‚mplat un lucru pe care mul˛i dintre noi Ól a∫teptam cu mult„ ner„bdare. Speran˛ele pe care le-am avut Ón institu˛ia C.N.S.A.S.-ului, Ónc„ de la Ónfiin˛area lui, s-au dovedit de∫arte. Au reÓnviat, Óns„, Ón inimile noastre ∫i ale multor cet„˛eni o dat„ cu schimbarea conducerii acestei institu˛ii. Am Ónceput atunci s„ sper„m din nou. Sper„m ca, Ón sf‚r∫it, odat„ pentru totdeauna, unii s„ apuce s„-∫i citeasc„ dosarul, al˛ii s„ afle numele celor care au f„cut at‚ta r„u unora dintre noi sau celor apropia˛i nou„. Lucrurile nu s-au a∫ezat Ónc„ pe f„ga∫ul lor normal. Spun acest lucru din prisma lucrurilor sau mai bine zis din prisma evolu˛iei lucrurilor din ultima perioad„.

Nu pot s„ trec peste faptul c„, a∫a dup„ cum am spus, mul˛i dintre noi a∫tept„m s„ se fac„ Ónc„ lumin„ Ón aceste dosare, la fel de mul˛i sunt cei care le-ar face disp„rute pentru totdeauna. Dac„ ne g‚ndim c„ num„rul celor care au activat Ón fosta Securitate se ridic„ la aproximativ 3.000 de capete, to˛i selecta˛i îpe spr‚ncean„“, din r‚ndul tinerilor care doreau s„ se afirme Ón vechiul regim, nu putem s„ omitem un lucru foarte important: mul˛i dintre ei sunt Ónc„ activi, mul˛i dintre ei au urcat treptele ierarhiei sociale, mul˛i dintre ei stau Ónc„ Ón locuri foarte c„ldu˛e, fapt pentru care au f„cut ∫i Ónc„ vor Óncerca s„ fac„ tot ce le st„ Ón putin˛„ pentru a nu fi deconspira˛i.

Œn ultimele luni a Ónceput îsf‚r∫itul“ pe cere unii Ól a∫teptam. A Ónceput cu recunoa∫terea faptului c„ S.R.I. de˛ine Ónc„ kilometri Óntregi de dosare. S-a recunoscut apoi faptul c„ doar o mic„ parte din acestea au fost predate c„tre C.N.S.A.S. Ne-am trezit apoi Ón situa˛ia de a nu putea merge mai departe, de a nu putea practic s„ se studieze dosarele, Óntruc‚t cartotecile, ultima pies„ din puzzle, dar cea mai important„, lipsea. Se afla Ónc„ Ón curtea S.R.I.-ului.

Unul dintre intelectualii pe care-i respect Ón mod deosebit spunea, la un moment dat, Óntr-un interviu, c„ pentru a se putea face lumin„, odat„ pentru totdeauna, este nevoie de interven˛ia primului om din stat: pre∫edintele ˛„rii. El este unul dintre foarte pu˛inii sau poate singurul la a c„rui interven˛ie dosarele Ó∫i pot ar„ta secretele. Lucru care de altfel s-a f„cut deja Ón multe din ˛„rile fostului bloc comunist, f„r„ a fi nevoie de interven˛ia ∫efului statului.

Nu putem pretinde c„ suntem o ˛ar„ democrat„, c„ vrem s„ intr„m Ón r‚ndul ˛„rilor Ón care se respect„ drepturile omului at‚ta timp c‚t protej„m Ónc„ acea clas„ de care ne dorim s„ sc„p„m odat„ pentru totdeauna. Este ∫i acesta Ónc„ unul dintre motivele care-i fac pe cei din Uniune s„ priveasc„ cu un ochi suspicios, pu˛in neÓncrez„tor, la schimb„rile care s-au produs Ón ˛ara noastr„, o dat„ cu sacrificiile umane din decembrie ’89, ale celor care ∫i-au dat via˛a atunci pentru a sc„pa de jugul comunist.

Afl„m Ón aceste zile c„, Ón sf‚r∫it, domnul director al S.R.I.-ului a binevoit a fi de acord s„ predea pe baz„ de date cu fi∫iere, Ónregistr„ri ∫i documente, toate fiind mo∫teniri ale fostei poli˛ii politice, Securitatea, c„tre C.N.S.A.S. Este de a∫teptat ca acest proces s„ Ónceap„ Óntr-un timp de 15 zile. Suntem anun˛a˛i, tot prin cea mai Ónalt„ voce a S.R.I.-ului, c„ serviciul va preda ∫i dosarele agen˛ilor ∫i ofi˛erilor de informa˛ii.

Nu putem s„ nu devenim ni∫te mici Toma (necredincio∫i) ∫i s„ nu ne Óntreb„m de unde vine aceast„ d„rnicie. R„spunsul nu se afl„ departe.

Ea se datoreaz„, Ón primul r‚nd, tocmai interven˛iei pre∫edintelui Traian B„sescu. Iat„ c„ am ajuns la ceea ce spunea cineva care vedea ca singur„ solu˛ie Ón aceast„ ecua˛ie tocmai aceast„ interven˛ie. Faptul este salutat ∫i de c„tre cel mai Ónalt ofi˛er de informa˛ii care a dezertat vreodat„ din blocul sovietic c„tre Vest ∫i care recunoa∫te c„ actualul pre∫edinte este pe drumul cel bun Ón lupta Ómpotriva comunismului.

Nu va fi Óns„ o lupt„ u∫oar„. Piedici vor fi puse Ón continuare. Cei viza˛i vor face tot ce vor putea pentru a nu fi deconspira˛i. Adev„rul este c„ p‚n„ acum au f„cut totul ∫i au reu∫it Ón ceea ce au Óntreprins.

E timpul s„ se opreasc„ acest flagel. Nu mai putem sta nep„s„tori ∫i s„ asist„m cum ace∫tia fac tot ce vor Ón ˛ara asta. Comunismul a ucis ∫i terorizat mai mult de 500.000 de rom‚ni. Sper ca sacrificiul lor s„-i fac„ pe unii politicieni s„ abandoneze duplicitatea ∫i s„ reconstruiasc„ unitatea politic„ ce i-a lipsit Rom‚niei Ón ultimii 60 de ani.

C.N.S.A.S.-ul se afl„ acum Óntr-un moment crucial al existen˛ei sale. Dac„ nu va face nimic nici de data aceasta, atunci este compromis definitiv, pentru totdeauna.

Sper„m din tot sufletul s„ nu se Ónt‚mple acest lucru. V„ mul˛umesc.

îStegule˛ele ne-ar putea l„sa Ón ofside“

Conform unei variante preliminare care a circulat p‚n„ deun„zi printre comisarii europeni, Rom‚nia ∫i Bulgaria risc„ s„ nu primeasc„ anumite fonduri de la Uniunea European„ chiar dac„ vor adera la 1 ianuarie 2007. De∫i justi˛ia a sc„pat de sabia ce-i st„tea deasupra capului, problemele semnalate Ón alte trei domenii — agricultura, veterinar ∫i al sistemului de impozitare — fac ca patru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 noi stegule˛e s„ fluture Ón v‚ntul ce poate spulbera visul tuturor rom‚nilor, acela de a adera la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Func˛ionarea la capacitate redus„ a agen˛iilor care acord„ subven˛iile agricole furnizate de U.E., lipsa unui sistem de Ónregistrare a animalelor, necesar pentru plata subven˛iilor agricole acordate de U.E. ∫i men˛inerea unor standarde veterinare adecvate, lipsa centrelor de colectare ∫i prelucrare a produselor de origine animal„, necesare pentru prevenirea apari˛iei bolii vacii nebune ∫i sistemul deficitar de colectare informatizat„ a taxelor, sistem ce nu permite o centralizare a datelor la nivelul Uniunii Europene, care asigur„ colectarea corect„ a taxei T.V.A. pe pia˛a intern„ a Uniunii Europene sunt problemele care ar putea periclita accederea la 1 ianuarie 2007 Ón marea familie european„.

Sper„m ca, Ón ciuda tuturor acestor probleme, Ón cursul zilei de ast„zi, dup„ ce vom cunoa∫te con˛inutul raportului oficial al Comisiei Europene, s„ putem spune c„ îmai sunt doar 228 de zile!“ ∫i s„ continu„m ac˛iunile Óndreptate ca ∫i p‚n„ acum c„tre integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„!

îS„ nu ne transform„m ˛ara Óntr-un cimitir al fostelor p„duri!“

Pe vremuri, spa˛iul carpato-dun„rean era acoperit de p„duri Ón propor˛ie de circa 80%, iar Ón prezent suprafa˛a p„duroas„ ocup„ doar 3—8%. Defri∫area p„durilor s-a f„cut Ón general Ón favoarea agriculturii. Œn ultimele dou„ secole, p„durile au fost cele care au suferit din cauza politicianismului. Aproape toate legile de reform„ agrar„ au dat puternice lovituri p„durilor ˛„rii Ón defavoarea calit„˛ii mediului Ónconjur„tor.

Regele Ferdinand spunea c„ îp„durile trebuie considerate ca adev„ra˛i pl„m‚ni ai agriculturii“ ∫i a lansat lozinca, valabil„ ∫i Ón zilele noastre, potrivit c„reia îacel care pune toporul la tulpina unui arbore nu trebuie s„ uite c„ el preg„te∫te sicriul agriculturii“.

Anual se Ómp„duresc doar 200 hectare de terenuri degradate din cele aproximativ 2 milioane de hectare. Nivelul optim de Ómp„durire a ˛„rii este de aproximativ 40%, prin crearea de p„duri pe terenuri degradate, de perdele forestiere de protec˛ie a c‚mpului, a localit„˛ilor ∫i a c„ilor de comunica˛ii.

Tornadele din vara trecut„, ploile toren˛iale de anul trecut, cre∫terea debitelor apelor din acest an au ras agoniseala de o via˛„ a sute de oameni ∫i toate acestea au fost cauzate, spun speciali∫tii, de defri∫„rile ilegale. Mul˛i au o mare sete de a distruge p„durea ∫i de a o exporta pe bani grei, zeci de hectare de p„duri s-au transformat Ón bu∫teni, iar acest dezastru ar trebui s„ ne Óngrijoreze pe to˛i, pentru a preÓnt‚mpina deregl„rile climatice, inunda˛iile, eroziunile ∫i alunec„rile de teren.

Desp„gubirile masive f„cute ∫i Ón jude˛ul Maramure∫, Ón zona Bor∫a, Pasul Prislop, Valea Vi∫eului, Iza, Mara, zona Codrului, au modificat Ón r„u regimul precipita˛iilor, al condi˛iilor climatice.

P„durile reprezint„ factorul determinant Ón men˛inerea echilibrului ecologic, climatic ∫i hidric, iar interven˛ia distructiv„ a omului, care solicit„ lemnul drept combustibil, pentru construc˛ii, Ón industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii, conduce la degradarea solului prin eroziune.

Cu to˛ii avem datoria s„ ne Óngrijim, f„r„ a ne c‚nt„ri jertfa, de viitorul ˛„rii, de soarta p„durilor, pentru c„ altfel vom transforma Rom‚nia Óntr-un cimitir al p„durilor.

Depinde de noi ca aceste procese distructive s„ fie Óncetinite, pentru c„ fiecare dintre noi poate preveni agravarea situa˛iei existente deja ∫i nu trebuie s„ uit„m c„ p„durea ne-a dat totul f„r„ a pretinde ceva!

Declara˛ie politic„ îZiua adev„rului...“

Ast„zi, Comisia Uniunii Europene va prezenta propunerea privind aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei, Ón fa˛a Parlamentului European. De c‚teva zile, zvonurile privind forma final„, teorii privind îformula“ pe care o va con˛ine Raportul sunt Ón topul ∫tirilor de politic„ extern„. S-au vehiculat cele trei posibile concluzii:

— recomandarea de aderare la termen, adic„ la 1 ianuarie 2007;

— recomandarea activ„rii clauzei de salvgardare ∫i am‚narea ader„rii pentru 1 ianuarie 2008 sau pentru mai t‚rziu;

— recomandarea datei de aderare la termen, dar Ón condi˛iile continu„rii monitoriz„rii Óndeplinirii unor criterii care au Ónc„ îstegule˛e ro∫ii“.

A∫adar, teoretic, Rom‚nia are 66,(6)% ∫anse s„ fie acceptat„ ca stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, ∫i 33,(3)% ∫anse s„-i fie am‚nat„ aderarea cu un an sau poate doi. Œn esen˛„ se poate constata un fapt cert: Rom‚nia a progresat mai rapid dec‚t Bulgaria Ón ceea ce prive∫te Óndeplinirea criteriilor de aderare. Acum vreo doi ani, Bulgaria Ó∫i dorea o îdecuplare“ ∫i invoca pericolul de a fi am‚nat„ din cauza lipsei de performan˛„ a celei cu care era luat„ îla pachet“. Constat ast„zi c„ situa˛ia s-a modificat, protagonistele schimb‚ndu-∫i rolurile. Acum integrarea Rom‚niei poate fi compromis„ de lipsa de performan˛„ a Executivului bulgar! Doar cine nu vrea s„ vad„ cauzele Ónt‚rzierii reformelor din Bulgaria nu le vede. Confruntat„ anul trecut, prin var„, cu alegeri generale la termen, Bulgaria a traversat o criz„ politic„ manifestat„ prin imposibilitatea form„rii rapide a unui guvern. Aproximativ trei luni Bulgaria nu a avut guvern Ónvestit, iar acest lucru s-a materializat Ón restan˛e fa˛„ de îfoaia de parcurs“ pe care, asemenea Rom‚niei, ∫i-o asumase Ón cadrul Acordului de aderare.

Nu pot s„ m„ bucur de faptul c„, ast„zi, Rom‚nia este cotat„ a fi net mai avansat„, mai aproape de Óndeplinirea integral„ a criteriilor de aderare, ∫i c„ am luat-o Ónaintea Bulgariei. Acest lucru nu ar fi fost o realitate dac„ n-ar fi existat sincopa, indus„ de alegerile la termen, a instabilit„˛ii politice la vecinii no∫tri bulgari. Pot doar s„ constat c„, p‚n„ acum, Guvernul Rom‚niei s-a ar„tat mai performant ∫i mai eficient dec‚t cele anterioare. ™i aceasta Ón ciuda multor Óncerc„ri de destabilizare care au existat ∫i pe la noi. Nu-mi fac iluzii c„ Óncerc„rile de a induce o criz„ politic„ vor Ónceta o dat„ cu prezentarea Raportului de c„tre Comisia Uniunii Europene, ast„zi.

Cu siguran˛„, mul˛i ∫i-ar dori, dac„ tot sunt clare lucrurile ∫i treaba a fost deja f„cut„, s„ se bucure de munca altora ∫i s„-∫i preia Ón propriul beneficiu meritele integr„rii. C„ci, nu-i a∫a?, doar e∫ecul este un copil orfan! Sper s„ d„m dovad„ de maturitate ∫i Ón˛elepciune ∫i s„ nu rat„m Ómplinirea, la termen, a obiectivului care s-a constituit Ón dorin˛a unui Óntreg popor de mai bine de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 16 ani. Cu at‚t mai mult cu c‚t, Óncep‚nd chiar de ast„zi nimeni nu trebuie s„ sl„beasc„ efortul de continuare a reformelor necesare unei eficiente integr„ri. Mai este mult de f„cut ∫i cu siguran˛„ monitorizarea domeniilor la care ni se vor semnala Ónt‚rzieri este, poate, un bl‚nd Óndemn de a continua ∫i a nu considera c„ putem intra Ón vacan˛„. Competi˛ia pe pia˛a intern„ ∫i competitivitatea economiei rom‚ne∫ti este sau poate deveni principala provocare la care va trebui s„ facem fa˛„ Ón viitorul apropiat.

Cei care se tem c„ o eventual„ concluzie a Raportului comisiei prin care data de aderare este fixat„ îcondi˛ionat“ de recuperarea restan˛elor ∫i atenta monitorizare a progreselor solicitate Ón domeniile cu îstegule˛e ro∫ii“ Ónseamn„ o îpenalizare“ fie nu doresc cu adev„rat integrarea, fie nu Ón˛eleg c„ reformarea domeniilor respective asigur„, Ón fapt, compatibilizarea din punctul de vedere institu˛ional a sistemului rom‚nesc cu cel existent al Uniunii Europene.

Or, pentru a fi parte a spa˛iului Europei unite, trebuie cu necesitate s„ fim compatibili ∫i din punctul de vedere al institu˛iilor. Altfel vom pierde fonduri ∫i ocazii favorabile pentru dezvoltare, adic„ îoportunit„˛i“. C‚t prive∫te eventuala monitorizare, eu cred c„ va fi deranjat cel care se sperie ca nu cumva s„ fie prins cu îm‚˛a-n sac“, ∫tiind c„ nu dore∫te s„ fac„ ceea ce a promis. Cei motiva˛i, serio∫i ∫i determina˛i s„ fac„ ceea ce promit nu au de ce s„ fie deranja˛i dac„ sunt controla˛i, pentru c„ nu au de ascuns nimic, pe de o parte, ∫i nu au ce ascunde, pe de alt„ parte.

îDe cinci ani, o lege nu se aplic„ ∫i nimeni nu ia nici o m„sur„“

Stimate doamne,

Stima˛i domni,

Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o îDe cinci ani o lege nu se aplic„ ∫i nimeni nu ia nici o m„sur„“ pentru a v„ aduce la cuno∫tin˛„ c„ Legea nr. 215 privind administra˛ia public„ local„, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001, nu se aplic„.

De∫i Ón articolul 157 din Legea nr. 215 se prevede c„ îprezenta lege intr„ Ón vigoare la 30 de zile de la publicarea ei Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei“, constat c„ Ón multe localit„˛i unde tr„iesc etnicii ru∫i lipoveni, aceast„ lege nu s-a aplicat p‚n„ Ón prezent.

De∫i s-au trimis scrisori c„tre prefecturile din jude˛ele Tulcea, Constan˛a, Ia∫i ∫i Suceava, prin care s-a semnalat aceast„ nerespectare a legii, nu s-au luat m„suri clare de aplicare a acestei legi, situa˛ia r„m‚n‚nd aproape aceea∫i.

At‚t legea, c‚t ∫i hot„r‚rea pentru aprobarea normelor de aplicare sunt foarte clare, ∫i anume articolul 17 din lege prevede: îŒn unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au o pondere de peste 20% din num„rul locuitorilor, autorit„˛ile administra˛iei publice vor asigura folosirea, Ón raporturile cu ace∫tia, ∫i a limbii materne, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei, ale prezentei legi ∫i ale conven˛iilor interna˛ionale la care Rom‚nia este parte.“, iar articolul 4 din hot„r‚re prevede: î(1) Œn localit„˛ile Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale au o pondere de peste 20% din num„rul locuitorilor se va asigura inscrip˛ionarea denumirii localit„˛ii ∫i Ón limba matern„ a cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ii respective.

(2) Œn unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale au o pondere de peste 20% din num„rul locuitorilor autorit„˛ile administra˛iei publice locale vor asigura inscrip˛ionarea denumirii institu˛iilor publice de sub autoritate lor, precum ∫i afi∫area anun˛urilor de interes public ∫i Ón limba matern„ a cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ii respective, Ón condi˛iile legii.“

Œn multe localit„˛i din jude˛ele men˛ionate mai sus se Óndeplinesc aceste condi˛ii, Óns„ autorit„˛ile sesizate nu vegheaz„ la respectarea legii.

Este necesar ca Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Guvernul, prin reprezentan˛ii s„i din teritoriu, s„ aplice de urgen˛„ prevederile legii ∫i ale normelor de aplicare.

Nerespectarea acestei legi demonstreaz„ c„ drepturile minorit„˛ilor na˛ionale nu sunt luate Ón seam„ a∫a cum ar trebui Óntr-o ˛ar„ democrat„ care a intrat Ón linie dreapt„ pentru a se al„tura Uniunii Europene.

Cred c„ nu trebuie s„ mai a∫tept„m Ónc„ cinci ani de zile ca institu˛iile statului rom‚n s„ treac„ la aplicarea acestei legi.

V„ mul˛umesc.

îZiua Familiei“

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Familia a fost ∫i va r„m‚ne celula fundamental„ a societ„˛ii omene∫ti. Ea a ap„rut o dat„ cu istoria omenirii, fiind un important element constitutiv al acesteia.

Via˛a noastr„ de zi cu zi, Ón multiplele ei aspecte, materiale ∫i spirituale, este practic de neconceput Ón absen˛a familiei.

Familia nu este doar o oaz„ de intimitate, un cuib de lini∫te Ón care ne retragem dup„ o zi de tumult profesional. Nu este doar o unitate cl„dit„ pe sentimente ∫i ra˛iuni economice, Ón care persist„ Ónc„ patriarhala diviziune social„ a muncii. Familia, departe de a fi un simplu mijloc de a convie˛ui, reprezint„ pentru om un scop existen˛ial.

Desigur, timpurile moderne au adus muta˛ii spectaculoase Ón comportamentul uman, submin‚nd dureros unele tradi˛ii, al c„ror Ónceput trebuie c„utat Ón diminea˛a civiliza˛iei omene∫ti. Unii sociologi semnaleaz„ un anumit declin al familiei, cel pu˛in Ón ce prive∫te accep˛iunea clasic„ a acestui cuv‚nt. O dat„ cu tehnica de v‚rf sau Ón pas cu aceasta a crescut ∫i individualitatea omului. Cet„˛eanul mileniului trei depinde tot mai mult de sine Ónsu∫i. Sunt tot mai numeroase cazurile de mame care, benevol, prefer„ s„-∫i creasc„ singure copiii. Nu pu˛ine sunt situa˛iile Ón care b„rba˛ii ∫i femeile se hot„r„sc s„ r„m‚n„ celibatari, refuz‚nd orice form„ de via˛„ conjugal„ oficializat„. Mai mult, au ap„rut chiar cupluri homosexuale care solicit„ un statut juridic de familie.

Climatul european democratic, bazat pe Ón˛elegere ∫i toleran˛„, a prins deja r„d„cini ∫i Ón ˛ara noastr„. Celibatarii nu mai sunt sanc˛iona˛i prin impozite mai mari, ca pe vremea regimului comunist. P„rin˛ii — mame sau ta˛i — care Ó∫i cresc singuri copiii nu mai sunt supu∫i oprobriului societ„˛ii. ™i nici cuplurile homosexuale — chiar dac„ legisla˛ia noastr„ nu prevede Ónc„ legalizarea lor — nu mai sunt privite cu intoleran˛a de odinioar„.

Unitatea Ón diversitate continu„ s„ r„m‚n„ un principiu dominant al societ„˛ii noastre moderne. Toate formele de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 convie˛uire de mai sus trebuie privite cu Óng„duin˛„ ∫i Ón˛elegere, chiar dac„ majoritatea are alte puncte de vedere.

Trebuie Óns„ spus r„spicat: familia, Ón Ón˛elesul ei fundamental, continu„ s„ r„m‚n„ piatra de temelie a oric„rei na˛iuni. Nimic nu poate Ónlocui climatul familial ∫i dragostea p„rinteasc„ — esen˛iale pentru educa˛ia ∫i echilibrul sufletesc al copiilor. Statul nostru a f„cut eforturi mari pentru Óncurajarea familiei, pentru Ónt„rirea rolului s„u Ón via˛a cotidian„ a poporului.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Ast„zi, cu ocazia Zilei Interna˛ionale a Familiei, Ón numele puterii legislative din Rom‚nia, se cuvine s„ felicit„m toate familiile din ˛ara noastr„, s„ le ur„m dragoste, s„n„tate ∫i armonie.

S„ continu„m acordarea legisla˛iei rom‚ne∫ti la exigen˛ele ∫i nivelul consacrat al Europei Occidentale, cu curaj ∫i f„r„ prejudec„˛i. Primenirea Rom‚niei Ón preajma apropiatei ∫i iminentei ader„ri la Uniunea European„ trebuie s„ se r„sfr‚ng„ benefic ∫i asupra mentalit„˛ii. Indiferent de politica demografic„ abordat„ de ˛ara noastr„, trebuie s„ Óncuraj„m via˛a de familie, Óntr-un spirit de respect ∫i Ón˛elegere fa˛„ de toate celelalte forme de convie˛uire.

Declara˛ie politic„ îVladimir Tism„neanu trebuie s„-∫i clarifice trecutul“

Subiectul acestei declara˛ii politice nu reprezint„ o premier„, dar m„ v„d obligat s„-l abordez. Fie c„ m„ aflu la Starsbourg, fie la Bruxelles, sunt periodic Óntrebat de europarlamentari at‚t din fostele ˛„ri comuniste, c‚t ∫i din cele din Occident care este stadiul problemelor legate de condamnarea comunismului, de lustra˛ie, de deconspirarea Securit„˛ii. Consider normal„ aceast„ curiozitate a europarlamentarilor. Uniunea European„ are nevoie s„ lucreze cu politicieni care nu sunt ∫antajabili sau, Ón alt„ ordine de idei, nimeni nu vrea s„ stea la aceea∫i mas„ cu personaje care Ónainte de 1989 au f„cut lobby Ómpotriva Occidentului.

Tuturor celor care m„ Óntreab„ le r„spund c„ problema este pe cale s„ se rezolve Ón Rom‚nia. Le spun c„ Ón Parlament se afl„ at‚t Legea lustra˛iei, c‚t ∫i Legea accesului la dosarele fostei Securit„˛i, le spun c„ la nivelul Guvernului exist„ un institut care se ocup„ de cercetarea vechiului regim ∫i le-am spus, Ón ultimul timp, c„ ∫i la nivelul Pre∫edin˛iei s-a Ónfiin˛at o comisie special„ care urmeaz„ ca printr-un document ce va fi elaborat Ón ∫ase luni de zile s„ permit„ administra˛iei preziden˛iale s„ condamne oficial comunismul.

Exist„ deci numeroase premise pentru a se rezolva odat„ pentru totdeauna problemele teoretice ∫i practice ale trecutului comunist.

Cu toate acestea, asupra acestor demersuri planeaz„ un mare semn de Óntrebare. Concret, este vorba de comisia special„ constituit„ sub patronajul administra˛iei preziden˛iale.

Am citit luni Óntr-un cotidian, mi se pare c„ este vorba de îZiua“, o serie de dezv„luiri privind trecutul coordonatorului acestei comisii, domnul Vladimir Tism„neanu. O serie de aspecte erau cunoscute opiniei publice, dar dezv„luirile de luni pun Óntr-o cu totul alt„ lumin„ pe cel ce coordoneaz„ respectiva comisie. Se ∫tia despre p„rin˛ii domnului Tism„neanu c„ au fost militan˛i ai Cominternului, iar Ón timpul r„zboiului au f„cut

propagand„ Ómpotriva Rom‚niei la Radio-Moscova Ón limba rom‚n„, dup„ care au fost activi∫ti ai Partidului Comunist.

Vreau s„ fiu clar: nu fac parte din categoria acelor persoane care s„ judece activitatea cuiva prin prisma activit„˛ii, orient„rii politice etc. a p„rin˛ilor. Dar c‚nd despre domnul Vladimir Tism„neanu se scrie c„ ar fi plecat Ón Occident cu sprijinul Securit„˛ii, atunci cred c„ exist„ o problem„ serioas„, o problem„ grav„. Chiar mai grav„ dec‚t faptul c„ a fost lector de marxism dup„ absolvirea facult„˛ii sau c„ recent a sp„lat imaginea de dinainte de 1989 a lui Ion Iliescu.

f n‚nd cont de suspiciunile privind rela˛iile domnului Tism„neanu cu fosta Securitate, cred c„ pentru Ónl„turarea oric„rui dubiu el trebuie s„ clarifice public acuza˛iile. Pentru c„, dac„ nu va exista aceast„ clarificare, vor plana dubii serioase asupra modului Ón care va coordona domnul Tism„neanu comisia ∫i Ón ce m„sur„ va depune eforturi sincere pentru scoaterea la lumin„ a crimelor comunismului.

Declara˛ie politic„: îMo˛iunea de cenzur„, o pat„ pentru imaginea Rom‚niei“

Ast„zi este o zi special„ pentru Rom‚nia. Este ziua Ón care Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene va confirma progresele Ónregistrate, progrese realizate cu prec„dere dup„ 1 ianuarie 2005.

Sigur, sunt con∫tient, mai sunt lucruri multe de f„cut, situa˛ii de rev„zut ∫i aceste aspecte vor fi punctate Ón raport, inclusiv prin avertismentele de genul celor patru stegule˛e ro∫ii, mai pu˛ine, este adev„rat, dec‚t ale vecinilor no∫tri, bulgarii.

Dar eu vreau s„ fac o corelare a unor aten˛ion„ri din Raport cu o inten˛ie politic„ a P.S.D., ∫i anume depunerea unei eventuale mo˛iuni de cenzur„. De la bun Ónceput men˛ionez c„ nici eu ∫i nici partidul din care fac parte nu ne temem de aceast„ mo˛iune. De altceva Óns„ ne temem ∫i aici este marea problem„, de deficitul de imagine de care va suferi Rom‚nia Ón cazul Ón care va exista o mo˛iune de cenzur„.

Raportul de ˛ar„ vine cu o serie de aten˛ion„ri, a∫azisele stegule˛e galbene. O parte dintre acestea vizeaz„ activitatea parlamentar„. Din proiectul de raport a reie∫it c„ îParlamentul este veriga cea mai slab„ Óntre cele trei puteri Ón stat Ón ceea ce prive∫te lupta anticorup˛ie“.

Dintre repro∫urile care ni se aduc voi da doar dou„ exemple: voturi negative la unele proiecte de lege prioritare pentru integrare ∫i votul dat Ón Camer„ pentru Ómpiedicarea perchezi˛iei imobilelor fostului pre∫edinte al acestei institu˛ii, domnul Adrian N„stase. Cine a votat Ómpotriva unor priorit„˛i cerute de Uniunea European„? Cine s-a opus perchezi˛iei? Parlamentarii Partidului Social Democrat, Ón unele situa˛ii ajuta˛i ∫i de colegii din P.R.M. Cine amenin˛„ acum cu o mo˛iune de cenzur„? Liderii Partidului Social Democrat. Pe undeva ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii reliefate de vechiul proverb rom‚nesc, îho˛ul strig„: «prinde˛i ho˛ul!»“.

Guvernul T„riceanu a pus capac, ierta˛i-mi exprimarea popular„, dar vreau s„ fiu pe Ón˛elesul tuturor, celor patru capitole de negociere care, Ón ultima parte a guvern„rii P.S.D., d„deau ca sigur„ instaurarea clauzei de salvgardare. ™i cu toate acestea cei care acum ar trebui s„ tac„ din gur„ ∫i s„ fie mul˛umi˛i c„ au sc„pat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 repro∫uri pentru activitatea lor vin ∫i amenin˛„ cu o mo˛iune de cenzur„.

C‚nd toat„ lumea vine ∫i eviden˛iaz„ lucrurile bune f„cute de actualul Cabinet, c‚nd oficiali europeni vin ∫i spun r„spicat c„ p‚n„ la momentul ader„rii este nevoie de stabilitate politic„, unii se g‚ndesc la o mo˛iune de cenzur„! Repet, nu ne este fric„ de acest exerci˛iu democratic, pentru c„ nu va produce efecte de destabilizare pe scena politic„. Va produce Óns„ destabilizare Ón ceea ce prive∫te imaginea Rom‚niei, pentru c„ este un nonsens s„ acuzi o stare de lucruri, Ón timp ce arbitrii europeni constat„ contrariul.

Pentru c„ semnalul european dat de o eventual„ mo˛iune de cenzur„ va fi Óns„ unul periculos: va atrage aten˛ia c„ exist„ Ón Rom‚nia for˛e politice care nu agreeaz„ ca ˛ara noastr„ s„ adere la Uniunea European„. Pentru c„ alt„ explica˛ie obiectiv„ nu pot oferi cei ce pl„nuiesc mo˛iunea!

î15 Mai — Ziua Familiei“

Instituit„ de Adunarea General„ a O.N.U. la 20 septembrie 1993 ∫i s„rb„torit„ din 1994, Ziua Interna˛ional„ a Familiei este un prilej pentru a sublinia ∫i a clarifica impactul pe care valorile familiei Ól au sau ar trebui s„ Ól aib„ Ón Rom‚nia. Este, de asemenea, o ocazie s„ realiz„m importan˛a pe care semnifica˛ia familiei o are fixat„ Ón cadrul comunit„˛ii interna˛ionale ∫i, astfel, s„ con∫tientiz„m necesitatea nu numai a adopt„rii, dar ∫i a inocul„rii acestor valori, pe un plan concret, cet„˛enilor proveni˛i din toate mediile sociale.

Este important Ón primul r‚nd s„ privim aceast„ zi prin prisma contextului rom‚nesc, mai exact, a∫ dori s„ punctez asupra acelor caracteristici ale societ„˛ii rom‚ne∫ti care modeleaz„ percep˛ia pe care aceasta o are asupra institu˛iei familiei, a rolului fiec„rui membru Ón ansamblul ei, dar ∫i a rolului familiei Ón ansamblul societ„˛ii.

Este adev„rat ca Rom‚nia este Ónscris„ pe f„ga∫ul cel bun Ón ceea ce prive∫te situa˛ia viitoare a ˛„rii, Óns„ trebuie s„ recunoa∫tem ∫i c„ imaginea Rom‚niei Ón ultimii ani a fost periclitat„ din cauza anumitor puncte negre pe care sper„m cu to˛ii s„ le ∫tergem cu timpul. Œn lista acestor îpuncte negre“ se Ónscrie f„r„ Óndoial„ ∫i rezultatul unei Óndelungate lipse de aten˛ie din partea autorit„˛ilor Ón ceea ce prive∫te Óngrijirea propice a copiilor. Prezentarea at‚t Ón media interna˛ional„, c‚t ∫i Ón cea local„ a cazurilor categoriilor de cet„˛eni defavoriza˛i din punct de vedere al veniturilor familiale are o deosebit„ pondere Ón imaginea format„ de c„tre comunitatea interna˛ional„ Ón leg„tur„ cu importan˛a pe care at‚t societatea civil„, c‚t ∫i autorit„˛ile rom‚ne∫ti o acord„ familiei. Acesta este indubitabil un semnal de alarm„ c„, de∫i Rom‚nia se vrea o viitoare ˛ar„ european„, trebuie s„ lupte din r„sputeri pentru a-∫i Óndeplini statutul pe plan interna˛ional ∫i s„ protejeze Ón primul r‚nd pe cei ce vor fi viitori cet„˛eni europeni, pe copii ∫i, implicit, s„ considere accentuarea valorilor familiale Ón cadrul acestei institu˛ii nu doar Ón plan teoretic, ci s„ inoculeze aceste valori cet„˛enilor rom‚ni.

Esen˛ial de men˛ionat Ón acest context sunt ∫i probleme de alta factur„, ca de exemplu violen˛a casnic„. Este necesar s„ subliniem, din punct de vedere al

valorilor, solidaritatea nu doar ca mijloc de combatere, Óns„ ∫i de prevenire. Este trist, scandalos, c„, de∫i societatea rom‚neasc„ a Ónceput Óncet, dar sigur s„ deschid„ ochii Ón fa˛a unei asemenea submin„ri a fiin˛ei umane, lipsa unei asisten˛e sociale propice, poate a unor competen˛e ale autorit„˛ilor, Óns„ Ón special lipsa unei con∫tientiz„ri din partea cet„˛enilor Ónc„ reprezint„ c‚teva dintre cauzele ce pot fi enumerate Ón aceast„ problem„. Consider c„ o responsabilizare a societ„˛ii cu scopul prevenirii unor fenomene negative Ón ceea ce prive∫te valorile familiale este f„r„ nici un dubiu necesar„.

Este, de asemenea, de o maxim„ importan˛„ s„ nu uit„m semnifica˛ia pe care familia o are Ón cadrul societ„˛ii, ∫i anume faptul c„ reprezint„ celula de baza a ceea ce Ónseamn„ o comunitate, o na˛iune, este o concentrare maxim„ a principiilor dup„ care, prin extrapolare, o societate ar trebui s„ se ghideze. De aceea, dac„ ne pas„ de societatea Ón care tr„im ∫i de societatea din care vom face parte, s„ nu Ónchidem ochii la ceea ce o sus˛ine ∫i o Óntrege∫te: familia.

îMinistrul s„n„t„˛ii preg„te∫te un genocid!“

Incompeten˛a ∫i nep„sarea ministrului-contabil al s„n„t„˛ii condamn„ la moarte bolnavii care au suferit accidente vasculare cerebrale.

Cel mai utilizat medicament, Plavix, care previne riscul decesului, nu se mai distribuie gratuit. Produsul cost„ pe pia˛„ trei milioane de lei ∫i se va compensa cu maximum 50%, astfel c„ bolnavii trebuie s„ scoat„ lunar din buzunare cel pu˛in 1,5 milioane de lei. Plavix este un medicament care dizolv„ cheagurile de s‚nge ∫i este vital pentru cei care au suferit accidente vasculare.

Domnule ministru, a˛i demonstrat, Ón nenum„rate ocazii, prin ac˛iunile dumneavoastr„, c„ sunte˛i nepriceput, ne-a˛i dovedit prin declara˛ii publice c„ sunte˛i demagog ∫i inconsecvent, Óns„ nu a∫ fi crezut niciodat„ c„ v-a˛i putea face vinovat de atentat la via˛a unor concet„˛eni de-ai dumneavoastr„.

Domnule ministru, via˛a bolnavilor care au suferit accidente vasculare depinde de dumneavoastr„! Nu v„ juca˛i cu soarta lor!

Tratamentul cu Plavix este unul de durat„, de 2—3 ani, ∫i pu˛ini bolnavi, mul˛i dintre ei Ón v‚rst„ ∫i cu venituri modeste, Ó∫i vor permite s„ Ól cumpere lun„ de lun„. Dac„ tratamentul este Óntrerupt, cre∫te foarte mult riscul apari˛iei unui nou atac cerebral.

Prin aceast„ decizie halucinant„ mii de pacien˛i din Rom‚nia vor fi nevoi˛i s„ Ó∫i cumpere lunar speran˛a vie˛ii. Le spunea˛i Ón campania electoral„ din 2004 s„ tr„iasc„ bine, acum Ói trimite˛i s„ Ó∫i cumpere via˛a. 6.000 de suferinzi care beneficiau de programul lansat de guvernul social-democrat sunt acum Ón pragul disper„rii.

Domnule ministru, sunte˛i purt„torul de drapel al incapacit„˛ii Guvernului! Sunte˛i cinic ∫i insensibil la problemele bolnavilor!

V„ cer s„ nu condamna˛i la moarte pe aceia dintre ei care au suferit accidente vasculare!

Continua˛i eliberarea gratuit„ a medicamentului!

Nu sunte˛i dec‚t un ministru efemer, nu l„sa˛i victime Ón urma dumneavoastr„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

Declara˛ie politic„: îIntegrarea european„ ∫i problemele de fond ale Rom‚niei“

Stima˛i colegi,

Doresc s„ fac o declara˛ie politic„ cu titlul: îIntegrarea european„ ∫i problemele de fond ale Rom‚niei“.

Œn aceste zile se num„r„ stegule˛ele ro∫ii pe care oficialii Uniunii Europene le a∫az„ Ón dreptul Rom‚niei.

Temele nu au fost f„cute pentru domenii vitale, cum ar fi: agricultura, finan˛ele publice, utilizarea transparent„ a resurselor financiare, s„n„tate public„ ∫i profesionalizarea administra˛iei publice.

S„n„tatea public„ a sc„pat de sub control, pensionarii Ó∫i revendic„ dreptul la via˛„, la s„n„tate, la tratament, dar actualii guvernan˛i au alte preocup„ri, care nu sunt legate de buna guvernare, ci de spectacolul promov„rii unei imagini trecute ingenios prin sistemul de lentile ∫i de filtru al unui proces legat de intoxicare ∫i dezintoxicare.

Partidul Democrat nu este de acord cu bilan˛ul celor 500 de zile de activitate a Guvernului, ar„t‚nd c„ nu vrea s„ suporte nerealiz„rile mini∫trilor liberali.

Tr„d„torii din P.N.L. a∫teapt„ la col˛ mo˛iunea de cenzur„, Emil Boc Ói amenin˛„ pe liberali cu mo˛iunea opozi˛iei, premierul T„riceanu amenin˛„ marionetele din P.N.L., Stolojan declar„ c„ nu vrea scaunul lui T„riceanu ∫i se declar„, Ónc„ o dat„, pentru o fuziune P.N.L.-P.D., recunosc‚nd c„ un asemenea demers politic este imposibil din moment ce liderii marcan˛i ai celor dou„ forma˛iuni s-au angajat Ón dispute verbale remarcabile.

Asist„m la jocuri politice ∫i mai pu˛in la construc˛ii politice care s„ conduc„ la strategii de dezvoltare. Dezvoltarea, Ón concep˛ia actualilor guvernan˛i, nu este legat„ de dezvoltarea economic„ ∫i de satisfacerea nevoilor de mai bine ale popula˛iei, din care o treime trebuie s„ dep„∫easc„ de urgen˛„ pragul s„r„ciei pentru ca integrarea european„ s„ fie una real„.

Nu se analizeaz„ Ón mod serios starea economic„ a Rom‚niei, nu se cuantific„ problemele reale ale Rom‚niei, nu sunt definite, Ón mod concret, obiectivele Rom‚niei Ón contextul integr„rii ∫i al intereselor Uniunii Europene Óntr-o economie globalizat„, unde se percepe pericolul expansiunii asiatice ∫i a lipsei performan˛elor Óntr-o confruntare economic„ direct„ cu S.U.A.

Rom‚nia este Óntr-o stare de criz„ care se va accentua Ón perioada realiz„rii standardelor U.E. Dac„ analiz„m indicele de ocupare a popula˛iei, Rom‚nia, cu un indice de 20%, este mult Ón urma Ungariei, care are 39%, ∫i a Bulgariei, care are 29%, ca s„ folosesc doar dou„ exemple.

Mecanismele economiei de pia˛„, Ón perioada guvern„rii de dreapta, nu au adus dezvoltare ∫i nu au creat bog„˛ie dec‚t pentru foarte pu˛ini.

Œn Rom‚nia, din p„cate, nu au func˛ionat modele de dezvoltare nici la nivel general, nici la nivel local.

Œn momentul Ón care se pune un accent deosebit pe construc˛ia Europei sociale, Rom‚nia poate s„ fac„ parte din aceast„ construc˛ie dup„ ce, ca s„ dau doar exemplul jude˛ului Cluj, starea economic„ s-a degradat substan˛ial dup„ 1989.

Astfel, Ón 1989 num„rul angaja˛ilor era 284.522, Ón timp ce Ón 2005 a ajuns la doar 185.402 angaja˛i.

Produc˛ia industrial„ Ón 1989 era de 2,470 miliarde dolari, ajung‚nd la 1,14 miliarde dolari Ón 2005.

Raportul salaria˛i—pensionari Ón 1989 era de 3,5, iar Ón 2005 raportul a ajuns la 1,2.

Num„rul de locuin˛e construite Ón perioada 1979— 1989 a fost 60.371, iar cele construite Ón perioada 1990—2005 au fost de 14.036.

Œn 1989, dintr-un salariu mediu se puteau achizi˛iona 4.709 kWh sau 3.061 metri cubi gaz metan, pe c‚nd Ón 2005 se puteau achizi˛iona 1.749 kWh energie electric„ sau 1.122 metri cubi gaz metan.

Nu vreau s„ comentez aceste cifre, dar doresc s„ ar„t, folosind alte cifre, c„ ne Óndrept„m cu pa∫i siguri spre idealizata perioad„ interbelic„, c‚nd sentimentul bucuriei ∫i concordiei din zilele Unirii a fost foarte repede Ónlocuit cu cel al urii ∫i discordiei.

Folosind aprecierile profesorului Ioan Scurtu: îFactorul politic a dominat: Marghiloman, care a r„mas Ón teritoriul ocupat ∫i semnase pacea de la Bucure∫ti, a salvat dinastia ∫i armata, a adus Basarabia la patria-mam„; Br„tianu care a condus Guvernul de la 1914 la 1918, Ón timpul c„ruia s-au f„cut marile afaceri ∫i s-au Ónregistrat pierderi inutile ca urmare a preg„tirii defectuoase a ˛„rii pentru r„zboi — era, totu∫i, anul victoriei, care a contribuit decisiv la f„urirea Rom‚niei Mari. Cel care lansase lozinca «R„spunderile» — Alexandru Averescu — a preferat s„ mearg„ pe calea Ón˛elegerii cu «marele vinovat» Ion I.C. Br„tianu, cu sprijinul c„ruia a ajuns la putere Ón 1920“, constat c„ liberalii ∫i alia˛ii lor din 2006 doresc s„ readuc„, Ón plan economic ∫i social, performan˛ele perioadei glorificate, Ón care produc˛ia medie, Ón chintale, la gr‚u, Ón 1924, reprezenta doar 50% din produc˛ia perioadei 1913—1915; un ˛„ran trebuia, Ón 1930, s„ v‚nd„ de 2,4 ori mai multe cereale dec‚t Ón 1913 pentru acela∫i efect financiar; Nicolae Malaxa, proprietarul Óntreprinderilor îMalaxa“ din Bucure∫ti, la care comenzile de stat de˛ineau o pondere de 98%, ob˛inea, Ón func˛ie de categoria comenzilor f„cute de stat, profituri Óntre 300 ∫i 1.000%.

fi„ranii spuneau îMai bine s„ ne ia Dumnezeu dec‚t s„ ajungem pe m‚na doctorului“.

A∫tept„m cu ner„bdare, cu emo˛ie raportul altora despre evolu˛ia noastr„ ∫i nu reu∫im, profesionist ∫i corect, s„ facem evaluarea noastr„ asupra situa˛iei Ón care se g„se∫te Rom‚nia.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia dramatic„ a Rom‚niei, stima˛i guvernan˛i, v„ propun s„ realiza˛i, de urgen˛„, Ómpreun„ cu speciali∫tii, o ampl„ ∫i ∫tiin˛ific„ analiz„ Ón care s„ ne preciza˛i reperele spre care ne Óndrept„m.

Programul dumneavoastr„ de guvernare vizeaz„ integrarea real„ Ón U.E. sau se dore∫te revenirea Rom‚niei la perioada interbelic„?

Dep„rt‚ndu-v„ de aceast„ construc˛ie, ap„ra˛i interesul na˛ional printr-o bun„ guvernare ∫i prin dezvoltarea economiei Rom‚niei. Acestea ar trebui s„ fie obiectivele noastre Ón procesul de integrare Ón U.E., stima˛i guvernan˛i.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ cu tema îAgricultura, repetenta integr„rii!“

Agricultura rom‚neasc„ a primit recent cele mai multe stegule˛e ro∫ii din partea oficialilor europeni. Penaliz„rile au f„cut referire, Ón special, la incapacitatea administrativ„ de a implementa angajamentele luate. Nu neg„m existen˛a unei voin˛e politice de a schimba situa˛ia din agricultur„, dar tenta portocalie a m„surilor luate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 actualul Guvern se pare c„ nu prie∫te deloc ˛„ranului rom‚n.

Œntre dorin˛a ∫i putin˛a guvernan˛ilor de azi s-a c„scat o pr„pastie Ón care agricultura rom‚neasc„ este pe cale s„ se pr„v„leasc„ cu totul. Un exemplu preluat din pres„ este edificator pentru lipsa de comunicare dintre guvernan˛i ∫i mediul rural.

Altfel, un reportaj de pe _anchete.ro_ relateaz„ c„ un ˛„ran din Moldova s-a interesat la Agen˛ia SAPARD despre modul Ón care ar putea s„ ia c‚teva mii de euro pentru a achizi˛iona ∫ase vaci.

R„spunsul func˛ionarului a fost n„ucitor. Foarte amabil, acesta i-a Óntins o dischet„, ∫i i-a zis îB„die, g„se∫ti absolut toate informa˛iile pe aceast„ dischet„“.

Œn aceste condi˛ii Ón care func˛ionarii guvernamentali par complet rup˛i de realitatea de la ˛ar„ nu mai este de mirare c„ reforma din agricultur„ s-a îvirusat“!

Am atras aten˛ia, de foarte multe ori, c„ lipsa dezbaterilor din Parlament pe marginea strategiei din agricultur„ va avea consecin˛e dezastruoase asupra acestui domeniu, c„ absen˛a speciali∫tilor veritabili va conduce la faliment, c„ lipsa subven˛iilor sau ajustarea acestora va l„sa p„m‚ntul p‚rloag„. Nu am fost asculta˛i! Parlamentul Rom‚niei joac„, de un an ∫i jum„tate, doar un rol decorativ.

Œn concluzie, mediul rural are Ónc„ nevoie de ajutorul statului. Propunerile noastre legislative urm„resc tocmai sus˛inerea Ón continuare a ˛„ranului din Rom‚nia, doar p‚n„ va prinde pu˛in cheag.

Integrarea bate la u∫„, dar, din p„cate, nu ∫i pentru agricultura rom‚neasc„! V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ privind îNecesitatea recuper„rii Ónt‚rzierilor din calendarul de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„“

Doamnelor ∫i domnilor,

Rom‚nia a semnat Tratatul de aderare la Uniunea European„ Ón 25 aprilie 2005. Acel moment a fost posibil datorit„ finaliz„rii negocierilor de aderare ∫i deciziei Consiliului European, din decembrie 2004. Œntruc‚t Óntre momentul finaliz„rii negocierilor ∫i data propus„ pentru aderare — 1 ianuarie 2007 — mai exista o perioad„ de doi ani destinat„ continu„rii preg„tirii interne, Comisia European„ a solicitat o clauz„ de salvgardare, care putea fi activat„ Ón cazul Ón care Rom‚nia nu Ó∫i Óndeplinea pe deplin criteriile de aderare. Acest instrument d„dea dreptul Uniunii Europene s„ am‚ne cu un an data ader„rii.

Actualul Guvern avea o list„ exact„ cu ceea ce mai avea de f„cut, Ón 2005 ∫i 2006, pentru ca ˛ara s„ fie preg„tit„ pentru aderare la 1 ianuarie 2007. Cu toate acestea, Raportul de monitorizare din 25 octombrie 2005 a semnalat stegule˛e ro∫ii pentru 14 teme importante, de la ∫ase capitole din acquis-ul comunitar. ™i aceasta, Ón condi˛iile Ón care, Ón decembrie 2004, se constata existen˛a a 11 teme sensibile de la trei capitole. Dup„ c‚teva s„pt„m‚ni de la prezentarea Raportului din 2005, Comisia a trimis guvernului o scrisoare de avertizare Ón care se atr„gea aten˛ia c„ Executivul deraiaz„ cu bun„ ∫tiin˛„ de la Óndeplinirea acquis-ului comunitar.

La toate aceste semnale r„spunsul Guvernului a fost un raport triumfalist prezentat Parlamentului de c„tre primul-ministru Ón decembrie 2005. Se dorea atunci s„ ni

se prezinte succesele ∫i preocuparea Cabinetului pentru preg„tirea intern„ a Rom‚niei Ón vederea ader„rii.

Œn primele patru luni ale acestui an, avertismentele ∫i semnalele de alarm„ nu au contenit. Comisia ∫i reprezentan˛ii principalelor grup„ri politice din Parlamentul European atr„geau aten˛ia asupra unor grave Ónt‚rzieri Ón calendarul pentru preg„tirea intern„ a ader„rii. Œn schimb, autorit„˛ile de la Bucure∫ti au abordat o atitudine triumfalist„, politicianist„, al„turi de o demagogie ieftin„, lipsa unor decizii politice ferme. Toate acestea au generat r„m‚neri Ón urm„ Ón domenii importante pentru preg„tirea momentului ader„rii.

V„ reamintesc c„ avem Ónt‚rzieri grave la crearea unor institu˛ii pentru absorb˛ia fondurilor comunitare ∫i pentru finan˛area proiectelor rom‚ne∫ti compatibile cu politicile europene. Ne mai mir„m atunci de existen˛a unor voci europene care solicit„ reducerea fondurilor pentru Rom‚nia?

Cu doar c‚teva luni Ónainte de aderarea efectiv„ la U.E., Guvernul declar„ c„ se men˛ine Ónc„ Ón func˛ie numai datorit„ Óngrijor„rilor externe fa˛„ de aderare. A∫adar, Executivul, care ∫i-a propus la Ónvestirea sa s„ duc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„, pune pe ultimul plan munca pentru respectarea calendarului ader„rii! Poate v„ da˛i seama, Óns„ aceast„ atitudine afi∫at„ de guvernan˛ii no∫tri ne cost„ credibilitatea noastr„ ca viitor stat membru al unei comunit„˛i Ón care dorim s„ integr„m.

Œnc„ nu este totul pierdut. Comisia European„ va adresa Guvernului, m‚ine, o îMust-do list“, un adev„rat ultimatum. Œns„ trebuie ca Guvernul Rom‚niei, indiferent care va fi acela, s„ se dedice, m„car Ón ceasul al 12-lea, preg„tirii ˛„rii pentru aderare, s„ recupereze r„m‚nerile Ón urm„. S„ respecte angajamentele asumate la Óncheierea Tratatului de aderare ∫i s„ preg„teasc„ ˛ara pentru momentul 1 ianuarie 2007. Œnainte de a avea o datorie politic„ fa˛„ de Uniunea European„, avem o datorie fa˛„ de aceast„ ˛ar„, c„reia i-am promis c„ ne preocup„m de schimbarea destinului s„u, asigur‚ndu-i un viitor european decent ∫i respectabil.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îProtocolul P.S.D.—P.R.M., un concubinaj oficializat“

Œn ultimele s„pt„m‚ni, Ón pres„ s-a vehiculat semnarea unui protocol de colaborare parlamentar„ Óntre partidele de opozi˛ie P.S.D. ∫i P.R.M. Acest protocol a fost anun˛at cu surle ∫i tr‚mbi˛e de c„tre pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare ∫i confirmat de Mircea Geoan„.

Œn˛elegerea dintre cele dou„ partide a st‚rnit Óns„ o multitudine de controverse. Capii Partidului Social Democrat s-au revoltat c„ nu au fost consulta˛i Ón leg„tur„ cu un astfel de protocol, iar Ón exterior, oficializarea unei asemenea Ón˛elegeri a st‚rnit Óngrijorare printre membrii Partidului Socialist European. Ace∫tia au calificat alian˛a cu un partid na˛ionalist drept inacceptabil„ ∫i îde neÓn˛eles“.

Dac„ Partidul Socialist European a g„sit de neÓn˛eles str‚nsa colaborare dintre P.S.D. ∫i P.R.M., pe noi nu ne surprinde cu nimic. Cele dou„ partide coopereaz„ foarte bine, sus˛in‚ndu-se reciproc. Aceast„ alian˛„ tacit„ func˛ioneaz„ de mul˛i ani Ón Parlamentul Rom‚niei, iar semnarea unui protocol scris nu face dec‚t s„ oficializeze o situa˛ie real„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Mul˛i lideri ai Partidului Social Democrat s-au declarat Ómpotriva semn„rii protocolului. Afla˛i Ón plin„ campanie de imagine prin lansarea îGenera˛iei 2008“, o alian˛„ cu P.R.M. ar decredibiliza grav imaginea P.S.D.-ului. Parafraz‚ndu-l pe Caragiale, ei ar spune: colaborare, colaborare... dar nu trebuie s„ se ∫i ∫tie.

Ipocrizia Partidului Social Democrat nu face dec‚t s„ certifice ceea ce este deja o realitate. Aflat Ón c„dere liber„ Ón sondaje, ceea ce este anormal pentru un partid din opozi˛ie, P.S.D.-ul Óncearc„ disperat s„ g„seasc„ o cale de a recuceri electoratul. Se pare c„ solu˛ia lui Mircea Geoan„ ∫i a lui Viorel Hrebenciuc este de a acapara electoratul P.R.M.-ului. Cu siguran˛„ Óns„ Ó∫i vor pierde o parte important„ din propriul electorat.

Disensiunile din interiorul Partidului Social Democrat, lupta pentru putere, solu˛iile neinspirate ∫i liderii indeci∫i ne arat„ faptul c„ P.S.D.-ul este ∫i va r„m‚ne un partid Ón degringolad„.

## Da. V„ mul˛umesc.

Vom Óncepe lucr„rile Ón plen pe proiectele de lege imediat. V„ rog s„ r„m‚ne˛i Ón sal„ ∫i s„ face˛i apel la colegii dumneavoastr„ s„ intre Ón sal„.

PAUZ√

**Domnul Valentin Naumescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege ini˛iat de Ministerul Afacerilor Externe vizeaz„ ratificarea Conven˛iei interna˛ionale privind reprimarea actelor de terorism nuclear, semnat„ pentru Rom‚nia la New York, la 14 septembrie 2005, de pre∫edintele Rom‚niei, Ón cadrul sesiunii aniversare a Adun„rii Generale a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, cu ocazia deschiderii spre semnare a Conven˛iei.

Conven˛ia este cel de-al 13-lea tratat global privind combaterea terorismului ∫i are prevederi-tip care se reg„sesc Ón majoritatea tratatelor multilaterale privind prevenirea ∫i combaterea terorismului.

Consider„m c„ ratificarea sa Ón termen util ar reprezenta un semnal clar cu privire la pozi˛ia ferm„ a statului rom‚n de respingere a terorismului interna˛ional, indiferent de mijloacele utilizate Ón comiterea actelor de terorism.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Sergiu Andon.

Domnilor deputa˛i, lua˛i loc Ón sal„!

Rog liderii de grupuri s„ pofteasc„ colegii deputa˛i, pentru a putea Óncepe.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile de ast„zi ale Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 193; sunt absen˛i 138, dintre care 30 de deputa˛i particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a de mar˛i, 16 mai 2006.

V„ reamintesc c„ la ora 12,30 vom avea vot final, imediat dup„ acea ∫edin˛„ de Birouri permanente reunite, la care sunt invita˛i ∫i liderii grupurilor parlamentare din Camer„ ∫i Senat.

La punctul 3 al ordinii de zi avem proiectul Legii pentru ratificarea Conven˛iei interna˛ionale privind reprimarea actelor de terorism nuclear, semnat„ la New York la 14 septembrie 2005.

Legea are caracter organic.

Este prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul secretar de stat Naumescu, scurt v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul legii este cel anun˛at de ini˛iator; confirm„m acest lucru.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Comisia a analizat raportul beneficiind de avizul prealabil favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.

Analiza s-a desf„∫urat Ón ∫edin˛a din 11 mai 2006, Ón cvorum regulamentar.

Membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ aprobe proiectul de lege, s„-l supun„ Camerei spre adoptare.

Legea face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Neexist‚nd amendamente, r„m‚ne la vot final. Mul˛umesc.

Punctul 4, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului fi„rilor de Jos privind acordarea de privilegii ∫i imunit„˛i ofi˛erilor de leg„tur„ rom‚ni la Oficiul European de Poli˛ie, realizat prin schimb de note verbale la 17 ianuarie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, pofti˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 ## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La 25 noiembrie 2003 a fost semnat, la Bucure∫ti, Acordul privind cooperarea dintre Rom‚nia ∫i Oficiul European de Poli˛ie, ratificat prin Legea nr. 197/2004, potrivit c„ruia Rom‚nia a desemnat un reprezentant din r‚ndul autorit„˛ilor competente, care s„-∫i desf„∫oare activitatea ca ofi˛er de leg„tur„ la Oficiul European de Poli˛ie.

Regatul fi„rilor de Jos ∫i-a asumat obliga˛ia de a Óncheia, cu fiecare stat membru EUROPOL, c‚te un acord privind privilegiile ∫i imunit„˛ile ofi˛erilor de leg„tur„, practic impun‚nd ulterior regula Óncheierii unor acorduri similare ∫i cu statele candidate la Uniunea European„ care coopereaz„ cu EUROPOL pe baze juridice.

Œn concret, Acordul cuprinde prevederi referitoare la intrarea, ∫ederea, plecarea ofi˛erului de leg„tur„, angajarea membrilor familiei ofi˛erilor de leg„tur„, inviolabilitatea arhivelor, protec˛ia personal„ a ofi˛erilor de leg„tur„, reglement„ri privind notificarea, solu˛ionarea diferendelor ∫i aplicabilitatea teritorial„ a Acordului.

Œn conformitate cu legisla˛ia rom‚n„ Ón domeniu, pentru a intra Ón vigoare Acordul trebuie s„ fie ratificat de c„tre Parlament prin lege.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnule pre∫edinte Andon, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Camerei.

Confirm„m obiectul reglement„rii. Œntr-adev„r, Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.

Exist„ avizul favorabil, ob˛inut Ón prealabil, al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.

Examinarea s-a f„cut Ón aceea∫i ∫edin˛„ de 11 mai 2006 ca ∫i raportul precedent, Ón cvorum regulamentar. Comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ aprobe ∫i s„ supun„ Camerei spre adoptare proiectul de lege Legea face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. R„m‚ne la vot final. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

La punctul 5, proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului Adi˛ional dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia, semnat la Bucure∫ti la 7 decembrie 2005, la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia privind promovarea ∫i protejarea investi˛iilor, semnat la Bucure∫ti la 26 iunie 1997.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare de la Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog, domnule secretar de stat Naumescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn conformitate cu Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, care consacr„ obliga˛iile asumate Ón cadrul Capitolului 26 de negociere — îRela˛ii externe“, Rom‚nia ∫i-a asumat obliga˛ia ca p‚n„ la data ader„rii s„ aduc„ Ón conformitate cu dreptul comunitar toate acordurile bilaterale incompatibile cu dreptul comunitar.

Astfel, art. 6 din actul de aderare prevede expres obliga˛ia Rom‚niei de a aduce Ón conformitate cu dreptul comunitar acordurile Ón domeniul economic ∫i cele privind investi˛iile, dar au fost identificate ∫i alte tipuri de acorduri ce pot cuprinde clauze incompatibile.

Scopul acestui protocol este aducerea Ón conformitate cu exigen˛ele dreptului comunitar a Acordului ini˛ial.

Toate modific„rile f„cute au drept scop evitarea situa˛iei Ón care o m„sur„ adoptat„ de Rom‚nia, Ón conformitate cu m„surile adoptate la nivelul Uniunii Europene, este invocat„ de un investitor al celeilalte p„r˛i contractante ca Ónc„lc‚nd prevederile acordului bilateral de promovare a investi˛iilor.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Lakatos.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului adi˛ional dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia.

La Óntocmirea prezentului raport comisia a ˛inut cont de avizul favorabil al Comisiei pentru politic„ extern„, avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i a ˛inut cont ∫i de recomand„rile f„cute.

La dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentan˛ii Ministerului Afacerilor Externe, doamna Anca M‚ntulescu, director, ∫i domnul Vasilic„ Constantinescu, secretar II.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 22 de deputa˛i, care au votat Ón unanimitate raportul comisiei.

Deci, Ón urma dezbaterii, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ propun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor proiectul Legii pentru Ratificarea Protocolului adi˛ional dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia, semnat la Bucure∫ti la 7 decembrie 2005.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Sunt interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la votul final.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind asigurarea stagiului de practic„ universitar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Propunerea de respingere a ini˛iativei legislative nu a fost adoptat„ de c„tre plen.

Urmeaz„ dezbaterea pe articole, potrivit art. 104 alin. 3 din regulament.

- Exist„ interven˛ii din partea ini˛iatorului?

V„ rog domnule deputat Buda.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V-a∫ ruga s„ face˛i s„ face˛i aplicarea dispozi˛iilor art. 104, teza final„, ∫i s„ dispune˛i trimiterea proiectului pentru un nou raport la comisia de fond, dat fiind faptul c„ acest proiect apreciez c„ este un proiect foarte bun.

Œn urma discu˛iilor cu Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, acesta ∫i-a schimbat pozi˛ia, spun‚nd c„, dac„ vor fi amendamentele acceptate de c„tre comisie, vor veni cu un raport favorabil pe marginea acestui proiect de lege.

Prin urmare, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ face˛i uz de dreptul dumneavoastr„ de a trimite acest proiect la comisie pentru un nou raport.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, doamna pre∫edint„ Vasilescu.

## Domnule pre∫edinte,

Eu am mai spus-o ∫i s„pt„m‚na trecut„, c‚nd s-a discutat aceea∫i chestiune, s„ se Óntoarc„ la comisie aceast„ lege.

Œmi pare foarte r„u c„ printre semnatari se afl„ ∫i domnul Buda, pentru care am un respect deosebit, Ón ceea ce prive∫te legile, cel pu˛in. Pentru c„ legea este foarte proast„, ∫i indiferent cum vine, la comisie noi nu putem s-o scoatem Óntr-o form„ mai bun„.

Legea trebuie respins„ ∫i trebuie s„ vin„ cu un alt proiect de lege, mult mai bun. Eu trebuie s„ sus˛in aici varianta comisiei, care variant„ a comisiei, v„ aduc aminte, a fost de 13 voturi contra acestui proiect de lege ∫i o ab˛inere, care ab˛inere a venit din partea ini˛iatorului. Dac„ nici ini˛iatorul nu a mai sus˛inut-o, cum poate s„ vin„ acum domnul Buda, un alt ini˛iator, care sunt convins„ c„ nici m„car nu a citit legea, s„ ne cear„ reÓntoarcerea la comisie?

™i vreau s„ v„ atrag aten˛ia, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, c„ pe data de 17 se Óndepline∫te termenul constitu˛ional ∫i va fi aprobat„ tacit.

Deci nu este dec‚t un tertip, ca s„ se Óntoarc„ la comisie proiectul respectiv de lege ∫i ca s„ se aprobe tacit.

Nu pot s„ fiu de acord cu acest lucru. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Neexist‚nd nici un amendament la proiectul de lege, nu pot eu s-o trimit; pot s„ propun votului Camerei aceast„ retrimitere. Sigur c„ pentru a nu exista nici o

suspiciune c„ ar exista dorin˛a de adoptare tacit„, voi presupune c„ domnul deputat Buda a propus ∫i prelungirea cu 15 zile a termenului de dezbatere.

Œn aceste condi˛ii, dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii…?

V„ rog, domnul deputat Moisoiu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„, dar pe probleme de Ónv„˛„m‚nt, domnule pre∫edinte, s„ ∫ti˛i c„ pe mine m-a˛i nemul˛umit Ón mod deosebit, ∫i chiar voiam s„ fac o declara˛ie politic„ pe aceast„ tem„.

Timpul nu este t‚rziu; oric‚nd este valabil, pentru c„ tot a∫a a˛i procedat ∫i cu un alt proiect de lege care a trecut de Camer„ prin dep„∫irea termenului. ™ti˛i, m„ refer la cel la care a˛i vrut, al lui Voiculescu, privind copiii supradota˛i, ∫i care de fapt era un proiect de total„ respingere.

Acum, la un alt proiect deja, Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, dori˛i s„ aplica˛i acela∫i tratament.

Proiectul, a∫a cum a fost depus, nu este corespunz„tor. Noi nu avem ce s„ vorbim la comisie, n-avem ce s„ discut„m pe tema lui. Necesit„ un alt proiect. Eu am mai spus-o aici Ón plen, ∫i anume exist„ at‚tea tipuri de universit„˛i. Nu se poate trata Ón mod unitar tema practicii universitare a studentului de la medicin„ cu studentul de la A.S.E., cu studentul de la Drept, cu studentul de la Politehnic„.

Articolele Ón sine, a∫a cum dori˛i dumneavoastr„ s„ le dezbatem, sunt aruncate cu furca. Articolele prezente acolo... nu mai ai ce s„ le faci, domnule, spun ni∫te generalit„˛i, dar Ón sine nu rezolv„ problema practicii universitare. Dac„ dumneavoastr„, nefiind membru al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, neav‚nd tangen˛„ cu Ónv„˛„m‚ntul superior dec‚t prin faptul c„ v-a˛i luat, probabil, diploma, considera˛i c„ o asemenea lege rezolv„ ∫i se poate impune cu puterea votului din Camer„, atunci nu avem dec‚t s„ aprob„m de acum Óncolo numai legi proaste, pentru c„ nu ∫tiu care sunt ace∫ti ini˛iatori ce doresc acest lucru.

Dac„ Ónsu∫i domnul deputat BÓrsan, profesor universitar la Universitatea din Gala˛i, sus˛ine c„ legea era ∫i mai proast„, asta a fost afirma˛ia d‚nsului Ón comisie, deci sus˛ine c„ legea era ∫i mai proast„, dar pu˛in a Ómbun„t„˛it-o Ónainte de a o introduce, de a o depune... Acum, dintr-o dat„ ajungem la o lege bun„ ∫i o lege pe care o putem face Ón dou„ s„pt„m‚ni? Eu am impresia c„ domnul Buda, cel care a discutat adineauri, care a luat cuv‚ntul, habar nu are despre practica universitar„, despre ce se Ónt‚mpl„ Ón universit„˛i, dar vrem neap„rat s„ treac„, c„ asta este voin˛a noastr„.

Dac„ asta este voin˛a noastr„ ∫i a∫a dumneavoastr„ considera˛i, domnule pre∫edinte, c„ trebuie s„ v„ face˛i datoria Ón mod echitabil, eu nu mai am nimic de spus ∫i v„ felicit pentru modul cum a˛i procedat, ∫i, Ón acela∫i timp, nu pot dec‚t s„-mi dau palme, a∫a, figurativ, c„ am votat pentru dumneavoastr„ ca pre∫edinte de Camer„. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ dori˛i s„ interveni˛i pe procedur„? S-a f„cut o propunere de retrimitere la comisie.

Da, doamna deputat Andronescu ∫i domnul deputat Iliescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

F„r„ Óndoial„, n-a∫ fi niciodat„ Ómpotriva unei legi care aduce un beneficiu sistemului de Ónv„˛„m‚nt. Dar trebuie s„ spunem aici c„ Legea nr. 84/1997, a Ónv„˛„m‚ntului, cu modific„rile ei ulterioare, asigur„ cadrul normativ necesar unei bune desf„∫ur„ri a practicii Ón produc˛ie a studen˛ilor din orice universitate, Ón sensul c„ oblig„ universit„˛ile s„-∫i cuprind„ Ón curriculum un stagiu de practic„ ∫i fiecare universitate, Ón func˛ie de specializare, a realizat acest lucru; ∫i, Ón acela∫i timp, las„ poarta deschis„ angajatorilor s„-i primeasc„ pe studen˛i Ón practic„.

Din p„cate, peste Legea Ónv„˛„m‚ntului, un coleg t‚n„r, domnul Pop, a venit cu o alt„ lege care viza practica studen˛ilor.

Am prelucrat-o la comisie ∫i a trecut Óntr-o form„ acceptabil„, pentru c„ ea deschidea ∫i mai mult rela˛ia dintre angajator ∫i student.

S„ venim acum cu o alt„ lege nu face dec‚t s„ complice lucrurile. Aceast„ lege, pe de o parte, nu aduce absolut nimic Ón beneficiul desf„∫ur„rii practicii ∫i, Ón acela∫i timp, nu face dec‚t s„ creeze complica˛ii ∫i mai mari, ∫i a∫a destul de avansate Ón ultima vreme, generate de dorin˛a noastr„ de a fi ini˛iatori la anumite proiecte legislative.

De aceea, eu am s„ adresez de la acest microfon rug„mintea domnului Buda s„ retrag„ acest proiect de lege, pentru c„ realmente nu aduce nici un beneficiu sistemului de Ónv„˛„m‚nt.

Nu cred c„ are rost s„ o Óntoarcem la comisie. Am analizat-o Ón comisie cu toat„ seriozitatea de care suntem Ón stare ∫i cu profesionalismul, de asemenea, de care suntem Ón stare, ∫i decizia noastr„ prin votul exprimat aici, cov‚r∫itor Ómpotriv„, cred c„ spune suficient de mult, a∫a Ónc‚t n-are rost s„ Óntoarcem aceast„ lege la comisie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat. Domnul deputat Valentin Iliescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din capul locului fac precizarea c„ nu m„ num„r printre ini˛iatori, dar trebuie s„ v„ spun c„ sunt Óntru totul de acord c„ este nevoie de o Ómbun„t„˛ire a cadrului legislativ Ón ceea ce prive∫te practica universitar„.

Colegul meu, domnul deputat Buda, a f„cut un enun˛ foarte important, legat de decizia Camerei de ast„zi, aceea c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i-a schimbat punctul de vedere ∫i a spus c„ Ón m„sura Ón care vor fi preluate anumite amendamente este de acord cu aceast„ lege.

Cred c„ este un lucru foarte important de re˛inut, profit ∫i de prezen˛a domnului secretar de stat Miron, care poate s„ Ónt„reasc„ aceast„ afirma˛ie.

Œn plus de asta, fiindc„ nu sunt deloc de acord cu afirma˛iile dinainte ale doamnei deputat Ecaterina Andronescu, vreau s„ spun c„, chiar dac„ d‚nsa este foarte mul˛umit„ de cadrul legislativ existent Ón momentul de fa˛„, de practica universitar„, eu personal nu m„ situez pe aceea∫i pozi˛ie, ∫i o spun plec‚nd de la ideea c„ practica universitar„ ar trebui s„ reprezinte un element prin care studen˛ii rom‚ni s„ se lege de un agent economic ∫i s„ r„m‚n„ Ón ˛ar„.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ acum este c„ preg„tim pe banii statului sau pe banii p„rin˛ilor anumi˛i studen˛i, iar ei pleac„ s„ lucreze pentru al˛ii.

Cred ∫i sus˛in ini˛iativa colegului Daniel Buda, de retrimitere la comisie, implicit de acordare a unui termen Ón plus de 15 zile, cu speran˛a c„ to˛i colegii din Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, inclusiv ministerul, inclusiv doamna deputat Andronescu s„ g„seasc„ o solu˛ie fericit„ ca aceast„ problem„ s„ fie mult mai bine reglementat„ ca acum.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Domnilor colegi,

Avem o propunere de procedur„ de retrimitere la comisie.

V„ dau cuv‚ntul dac„ ave˛i interven˛ii pe procedur„, nu pe fond. Pe fond discut„m dup„ aceea, Ón m„sura Ón care chestiunea r„m‚ne Ón discu˛ia plenului.

Mai exist„ interven˛ii pe procedur„?

## **Doamna Ecaterina Andronescu**

**:**

Doresc ∫i eu...

Doamna ministru, dori˛i drept la replic„? V„ rog.

Mie Ómi pare foarte r„u... V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat din nou dreptul la microfon. Œmi pare foarte r„u de afirma˛ia domnului deputat, pe care a f„cut-o aici, la microfon, dar Óndr„znesc s„ spun c„ am cuno∫tin˛e ∫i nu vorbesc niciodat„ f„r„ s„ ∫tiu despre ce vorbesc, domnule deputat. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Propun votului dumneavoastr„, atunci, solicitarea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

V„ rog s„ v„ introduce˛i cartelele. Putem vota? Da. V„ rog s„ v„ manifesta˛i atunci prezen˛a ∫i votul.

- Œn aceste condi˛ii, trecem la dezbaterile pe articole. Dac„ Ón leg„tur„ cu titlul exist„ observa˛ii sau

- comentarii? Nu exist„.

- Adoptat. Capitolul I, art. 1. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 2.

Doamna pre∫edint„, v„ rog.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

Sta˛i pu˛in, c„ este simplu, a∫a, nu are nimeni observa˛ii, gata, s-a adoptat.

Vreau s„ consemna˛i c„ la fiecare articol comisia are observa˛ii ∫i s„ se supun„ la vot.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Œn acest caz, voi supune la vot articol cu articol. V„ rog s„ vota˛i electronic.

Art. 1. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc.

Art. 1 s-a respins.

Art. 2. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc.

Art. 2 s-a respins.

Art. 3. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc.

Art. 3 s-a respins.

Art. 4. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 4 s-a respins.

Art. 5. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 5 s-a respins.

Art. 6. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 6 s-a respins.

Art. 7. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 7 s-a respins.

Art. 8. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 8 s-a respins.

Art. 9. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 9 s-a respins.

Art. 10. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 10 s-a respins.

Art. 11. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 11 s-a respins.

Art. 12. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 12 s-a respins.

Art. 13. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 13 s-a respins.

Art. 14. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 14 s-a respins.

Art. 15. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 15 s-a respins.

Art. 16. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 16 s-a respins.

Art. 17. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 17 s-a respins.

Art. 18. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 18 s-a respins.

Art. 19. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 19 s-a respins.

Art. 20. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 20 s-a respins.

Art. 21. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc. Art. 21 s-a respins.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

Art. 22. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da, v„ mul˛umesc.

Art. 22 s-a respins.

Art. 23. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da, v„ mul˛umesc.

Art. 23 s-a respins.

Art. 24. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc.

Art. 24 s-a respins.

Art. 25. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da, v„ mul˛umesc.

Art. 25 s-a respins.

Art. 26. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da, v„ mul˛umesc.

Art. 26 s-a respins.

Art. 27, ∫i ultimul. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. Da, v„ mul˛umesc.

Art. 27 s-a respins.

Am terminat toate articolele.

Conform art. 104 alin. 3 din regulament, urmeaz„ ca la votul final s„ se supun„ propunerea de adoptare a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc pentru acest extrem de util exerci˛iu de gimnastic„.

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi, proiectul Legii privind statutul solda˛ilor ∫i grada˛ilor voluntari.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru ap„rare.

Prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ exist„ alte interven˛ii din partea Guvernului? Domnule secretar de stat B„lu, v„ rog.

## **Domnul Marius B„lu —** _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale:_

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de Lege privind statutul solda˛ilor ∫i grada˛ilor voluntari se Óncadreaz„ Ón contextul transform„rilor care au loc la nivelul organismului militar Ón procesul de integrare a Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. Formarea ∫i dezvoltarea unei armate moderne, cu capacitate opera˛ional„ de ac˛iune, reclam„, pentru Óndeplinirea

misiunilor de orice gen, crearea ∫i Óntrebuin˛area Ón componen˛a armatei a solda˛ilor ∫i grada˛ilor voluntari, specializa˛i Ón func˛ie de nevoile armatei ∫i op˛iunea individual„.

Demersul legislativ cuprinde o multitudine de elemente cu caracter de noutate, care vor defini mult mai bine aceast„ categorie de personal.

Printre principalele elemente de noutate reg„sim: a∫ezarea pe baze constitu˛ionale a statutului acestei categorii de militari, acordarea posibilit„˛ii specializ„rii ∫i Óncadr„rii Ón func˛ii de soldat ∫i gradat voluntar a persoanelor care nu au Óndeplinit Óndatoriri militare ca conscript, asigurarea accederii la cariera de gradat ori soldat profesionist a femeilor Ón acelea∫i condi˛ii ca ∫i b„rba˛ii, reglementarea drepturilor ∫i obliga˛iilor acestei categorii de militari, asem„n„toare, Ón cea mai mare parte, cu cele ale corpului ofi˛erilor ∫i subofi˛erilor, normarea modalit„˛ilor concrete de atragere a tinerilor c„tre cariera militar„, instituirea corpului solda˛ilor ∫i grada˛ilor rezervi∫ti voluntari, care pot Óndeplini la nevoie func˛ii militare Ón structurile for˛elor destinate ap„r„rii, reglementarea aspectelor specifice particip„rii lor la misiuni interna˛ionale de men˛inere a p„cii ∫i Ón scopuri umanitare.

Proiectul Legii privind statutul solda˛ilor ∫i grada˛ilor voluntari ofer„ tinerilor care nu ∫i-au Óndeplinit Óndatoririle militare Ón calitate de conscript posibilitatea Óncadr„rii ∫i specializ„rii ca militari voluntari.

Ca urmare, v„ adresez rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil acestui proiect de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul deputat Mircovici. V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn conformitate cu art. 95, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond. Proiectul are avizul Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei juridice; de asemenea, cu amendamente, al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru b„rba˛i ∫i femei.

Reglementeaz„ constituirea corpului grada˛ilor ∫i solda˛ilor voluntari, selec˛ionarea, formarea ∫i admiterea acestei categorii, drepturile ∫i Óndatoririle lor.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Reprezentan˛ii Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale au participat la dezbateri.

Din 24 de membri ai comisiei, au fost prezen˛i 20. Œn unanimitate de voturi, propun raportul de adoptare. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pe raportul comisiei exist„ o serie de amendamente admise, vom merge pe ele.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

La amendamentele respinse, dac„ se sus˛in, Ói voi ruga pe cei care le-au propus s„ intervin„.

Punctul 1 din raport, titlul legii. Observa˛ii, comentarii? Nu. Adoptat. Punctul 2. Observa˛ii, comentarii? Nu. Adoptat. Punctul 3, art. 1. Dac„ exist„ observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Amendamentul respins de la punctul 1 se sus˛ine? Nu se sus˛ine. Mul˛umesc. Punctul 4, art. 2. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Dac„ se sus˛ine amendamentul respins de la art. 2, punctele 2, 3 din lista de amendamente respinse? Nu se sus˛ine.

Punctul 5, art. 3. Observa˛ii, comentarii? Nu. Adoptat. Amendamentul respins de la art. 3 se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Mul˛umesc. Punctul 6, art. 4. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Se sus˛ine amendamentul de la art. 4, amendamentul respins? Nu se sus˛ine. Mul˛umesc. Punctul 7. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 8. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 9, art. 5. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Se sus˛ine amendamentul de la art. 5, amendamentul respins? Nu se sus˛ine.

Se sus˛ine amendamentul cu introducerea unui nou art. 6, amendament respins? Nu se sus˛ine.

Mul˛umesc.

Punctul 10 de la amendamente admise.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 11, amendamente admise, Ón varianta comisiei. Nu sunt.

Se sus˛in modific„rile de la art. 7, amendamente respinse? Nu se sus˛in.

Sec˛iunea a 2-a, punctul 12. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 13, art. 8. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Aprobat. Amendamentul respins de la art. 8 se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Punctul 14, art. 9. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Se sus˛ine amendamentul respins de la art. 9? Nu. Punctul 15, art. 10. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Se sus˛ine amendamentul respins de la art. 10? Nu. Punctul 16, art. 11. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Se sus˛ine amendamentul respins de la art. 11? Nu.

Mul˛umesc. De la punctul 17 la punctul 19, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. Punctul 20, art. 15. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Se sus˛ine amendamentul respins de la art. 15? Nu. Mul˛umesc.

De la punctul 21 la punctul 25, pe raportul comisiei, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 26 la punctul 30, pe raportul comisiei, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 31 la punctul 35, observa˛ii, comentarii pe raportul comisiei? Nu sunt.

De la punctul 36 la punctul 40, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 41 la punctul 45, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 46 la punctul 50, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

La art. 45 amendamentul respins se sus˛ine? Nu se sus˛ine. Mul˛umesc.

De la punctul 51 la punctul 55 observa˛ii, comentarii? Adoptate.

De la punctul 56 la punctul 60, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

O s„ v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„ ∫i s„ p„stra˛i lini∫tea. De la punctul 61 la punctul 65, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 66 la punctul 70, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 71 la punctul 75, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 76 la punctul 80, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 81 la punctul 83, observa˛ii, comentarii? La art. 72 ∫i 73 se sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in.

Nu exist„ observa˛ii, comentarii. Domnule deputat Bivolaru, pe procedur„, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Am sesizat Óntr-o ∫edin˛„ anterioar„ c„, Ón momentul Ón care s-a terminat dezbaterea, ∫i respectiv dumneavoastr„ a˛i sesizat c„ toate aceste neobiec˛iuni nu au drept consecin˛„ dec‚t adoptarea, nu se mai pot discuta, dup„ aceea, amendamentele respinse, pentru c„ Ónseamn„ revenire la vot. Este o procedur„, m„ scuza˛i c„ folosesc un termen mai dur, gre∫it„.

Deci ori ˛ine˛i cont sau Ón preambulul dezbaterii face˛i apel la colegii sau la amendamentele respinse, ca s„ se integreze Ón momentul Ón care dumneavoastr„ trece˛i peste pozi˛iile respective, ori renun˛a˛i la aceast„ trimitere Ón final, dup„ adoptarea tuturor prevederilor ∫i tuturor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 pozi˛iilor din raport, s„ trecem, dup„ aceea, la amendamente respinse.

Ca un exerci˛iu, mi-a∫ permite o dat„ s„ ies Óntr-o astfel de situa˛ie, s„-mi sus˛in un amendament respins ∫i s„ v„ pun Ón Óncurc„tur„. Nu ve˛i ∫ti cum s„ ie∫i˛i din acest clenci.

Ón aceast„ zon„ geografic„, Ón acest moment deosebit de favorabil pentru noi pe plan european ∫i mondial.

De asemenea, doresc s„ men˛ionez c„ suntem de acord cu toate amendamentele propuse de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, cu rug„mintea s„ corect„m trei gre∫eli materiale care s-au strecurat Ón textul acestor amendamente.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Am ˛inut cont ∫i data trecut„ de ceea ce a˛i ridicat dumneavoastr„, dac„ a˛i observat, am anun˛at ∫i la Ónceput c„ voi solicita celor care au amendamente respinse s„ le sus˛in„.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

™i cu asta, gata!

De fiecare dat„ c‚nd am ajuns la un articol cu amendamente respinse Ón cursul dezbaterii am Óntrebat dac„ se sus˛ine sau nu. ™i, dac„ a˛i observat, de aceast„ dat„, nu am men˛ionat c„ punctele de la 81 la 83 sunt adoptate, am Óntrebat doar dac„ sunt obiec˛ii, comentarii ∫i dac„ se sus˛in articolele cu amendamente respinse. Urma ca dup„ aceea s„ zic c„ punctele 81— 83 sunt adoptate.

V„ mul˛umesc Óns„ pentru aten˛ia dumneavoastr„ ∫i v„ asigur c„ voi Óncerca ∫i eu s„ fiu la fel de atent ca ∫i dumneavoastr„.

Constat c„ art. 81—83 au fost adoptate, prin inexisten˛a unor obiec˛ii sau observa˛ii.

Am terminat dezbaterea pe articole, proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 8, proiectul Legii privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport.

Legea are caracter organic.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt. Este prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, pe scurt.

## **Doamna Gra˛iela Elena V‚j‚ial„ —** _pre∫edinta Agen˛iei Na˛ionale Antidoping:_

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ propun spre aprobare proiectul Legii privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport, proiect care abrog„ Legea nr. 552/2004 ∫i care, Ón raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, face parte din categoria legilor organice.

Modificarea Legii nr. 552/2004 a fost imperios necesar„, ca urmare a solicit„rii primite de Guvernul Rom‚niei din partea Agen˛iei Mondiale Antidoping ∫i a Consiliului Europei.

Prezentul proiect de lege aduce schimb„ri de substan˛„ ale Legii nr. 552, modific‚nd concep˛ia general„ de reglementare Ón domeniu, ∫i armonizeaz„ legisla˛ia na˛ional„ referitoare la desf„∫urarea activit„˛ii antidoping cu cea european„ ∫i interna˛ional„, ceea ce a impus elaborarea prezentului act normativ supus aprob„rii dumneavoastr„.

™i v„ rog respectuos, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, ca prin votul dumneavoastr„ s„ da˛i o ∫ans„ practic„rii unui sport curat Ón Rom‚nia ∫i s„ d„m posibilitatea ca Rom‚nia s„ devin„ un pol de putere

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ pre∫edint„. Am Ón˛eles c„ exist„ ni∫te erori materiale Ón raport, pe care le va prezenta cu siguran˛„ comisia.

Doamna pre∫edint„ Vasilescu.

Proiectul de lege urm„re∫te adaptarea reglement„rilor interne la cele interna˛ionale din domeniu, respectiv adaptarea la normele Codului mondial antidoping ∫i ale Conven˛iei antidoping a Consiliului Europei. Œn scopul realiz„rii acestor obiective, Legea nr. 552/2004 privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport se Ónlocuie∫te cu prezenta lege.

Este o lege organic„.

A fost adoptat„ de Senat.

Suntem Camer„ decizional„, iar comisia a propus adoptarea acestui proiect de lege cu unanimitate de voturi. Ca s„ vede˛i c„, chiar ∫i atunci c‚nd vin din partea Guvernului, sunt votate de c„tre comisie legile bune.

™i a∫ mai vrea s„ fac o referire, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i. V„ rog s„ atrage˛i aten˛ia colegilor dumneavoastr„ de partid, care Ón momentul Ón care sus˛ineam ceea ce s-a votat Ón cadrul comisiei mi-au adresat apelative nu tocmai respectuoase. Vreau s„ v„ spun c„ nu mi-am propus s„ fiu simpatic„ nim„nui, nici m„car puterii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ pre∫edint„. Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole, pe raport. Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ la punctul 1 exist„ observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 5, observa˛ii, comentarii? Domnule deputat Tudor, a˛i cerut cuv‚ntul? Nu.

De la punctul 6 la punctul 10, observa˛ii, comentarii? Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15, observa˛ii, comentarii? Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 20, observa˛ii, comentarii? Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 25, observa˛ii, comentarii? Da, doamn„ pre∫edint„.

Aici este una dintre acele erori materiale de care vorbea doamna mai devreme, ∫i anume c„ la pozi˛ia 22 este propus„ de c„tre comisie îeliminare“, iar la pozi˛ia 23 este îtext nemodificat“, ∫i nu a∫a cum apare Ón raport, acea inversare.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

V„ mul˛umesc. Lu„m not„ de aceast„ eroare material„.

De la punctul 26 la punctul 30, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

De la punctul 31 la punctul 35, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

De la punctul 36 la punctul 40, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 41 la punctul 45, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 46 la punctul 50, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 51 la punctul 55, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 56 la punctul 60, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

La art. 14 alin. 2, tot dintr-o eroare de redactare, trebuie eliminat din text îcuantumurile sporului de confiden˛ialitate“.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Art. 14? P„i am trecut de o vreme! Comisia?

## **Doamna Lia Olgu˛a Vasilescu**

**:**

Noi suntem de acord.

Da, v„ mul˛umesc.

De la punctul 66 la punctul 70, observa˛ii, comentarii? De la punctul 71 la punctul 75, observa˛ii, comentarii?

Suntem pe raportul comisiei, doamn„ pre∫edint„, pozi˛iile din raport le discut„m.

De la punctul 76 la punctul 80, observa˛ii, comentarii? Adoptate.

De la punctul 81 la punctul 83, observa˛ii, comentarii? Adoptate cu modific„rile care au fost aprobate, de Óndrept„ri de erori materiale din raport.

R„m‚ne la vot final.

Proiectul Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Legea are caracter organic.

Raportul de aprobare al ordonan˛ei de urgen˛„ vine din partea Comisiei pentru ap„rare.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Prim„ Camer„ sesizat„.

Din partea ini˛iatorului, domnul secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2006 se modific„ ∫i se completeaz„ dou„ articole din Legea nr. 80 privind Statutul cadrelor militare, Ón sensul c„ Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor condi˛ia de v‚rst„ pentru trecerea militarilor angaja˛i pe baz„ de contract Ón corpul ofi˛erilor ∫i acordarea gradelor militare, precum ∫i trecerea subofi˛erilor Ón corpul ofi˛erilor s„ se poat„ face, dac„ sunt Óndeplinite toate celelalte condi˛ii legale, ∫i peste v‚rsta de 35 de ani.

Precizez c„ Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor exist„ militari numai la urm„toarele structuri: Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„, respectiv pompieri ∫i militari din structurile de protec˛ie civil„, la Jandarmerie ∫i la Unitatea de Avia˛ie.

Motiv„m necesitatea reglement„rilor prin faptul c„ Ón serviciile de urgen˛„ Ón care intervin aceste categorii de militari este nevoie de speciali∫ti califica˛i ∫i antrena˛i Ón interven˛ii reale, din p„cate prea multe Ón ultimii ani, iar limitarea accesului ∫i a promov„rii pe criteriile v‚rstei aduce prejudicii capacit„˛ii de interven˛ie.

Legea este organic„.

™i la Senat s-a Ónt‚mplat urm„torul lucru, de∫i raportul comisiilor de specialitate a fost de admitere, cu votul unanimit„˛ii membrilor comisiei, proiectul legii de aprobare a ordonan˛ei a fost respins, Óntruc‚t au fost 9 voturi contra, cu 56 de voturi de adoptare, ∫i nu s-a Ómplinit cvorumul necesar de 69 de voturi.

V„ rog s„ aproba˛i prin votul dumneavoastr„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 9, implicit raportul comisiei, ∫i s„ respinge˛i legea de respingere care a fost adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnule Mircovici, raportul. ™i o s„ v„ rog s„ propune˛i ∫i timpii de dezbatere, fiind procedur„ de urgen˛„.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

A∫a cum a prezentat ∫i reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, aici suntem Óntr-o situa˛ie special„.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, conform art. 95, a fost sesizat„ cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonan˛„ ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat favorabil forma adoptat„ de Senat. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i sus˛ine aprobarea prin lege a proiectului ordonan˛ei de urgen˛„.

Obiectul de reglementare se refer„ la condi˛iile de v‚rst„ pentru cadrele militare, Ón scopul promov„rii unor speciali∫ti.

Concluzia unanim„, acceptat„ de membrii Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, a fost aceea c„ ordonan˛a de urgen˛„ creeaz„ posibilitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 selec˛ion„rii Ón r‚ndul personalului cu studii superioare Óncadrat Ón unit„˛ile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor a unor speciali∫ti cu experien˛„, Ón scopul cre∫terii capacit„˛ii de interven˛ie la incendii, inunda˛ii, Ónl„turarea urm„rilor seismelor, a alunec„rilor de teren ∫i a altor calamit„˛i naturale sau accidente tehnologice.

Senatul a respins ordonan˛a de urgen˛„ la 3 aprilie 2006, nefiind Óntrunit num„rul de 69 de voturi necesar Ón plen pentru adoptarea legii, legea f„c‚nd parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru ap„rare, format„ din 24 de membri, dintre care 22 au fost prezen˛i, Ón unanimitate, propune Camerei Deputa˛ilor s„ fie aprobat„ prin lege, Ón forma prezentat„ de ini˛iator, ∫i nu de Senat, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ propun 5 minute pentru dezbateri generale, c‚te un minut pe articole.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Observa˛ii sau comentarii la timp? Nu sunt.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

La dezbateri generale!

Da, la dezbateri generale v„ dau cuv‚ntul. Domnul deputat Marcu Tudor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi place c„ exist„ disciplin„, reu∫i˛i s„ face˛i o adunare foarte rapid„ ∫i precis argumentat„ de c„tre fiecare dintre noi, f„r„ influen˛e politice, pentru c„ ∫i subiectele permit acest lucru, dar ∫i modul Ón care conduce˛i dumneavoastr„, care este rapid, scurt ∫i f„r„ posibilit„˛i de interpretare.

Œn acest fel, vreau s„ v„ ar„t c„ respingerea pe care noi am discutat-o, din partea Senatului, a fost datorat„ unui viciu de procedur„, de fapt unei inexisten˛e a cvorumului. Cu toat„ buna-cuviin˛„ a Domniilor lor, nu au putut s„ vin„ la noi cu vot favorabil.

Noi am reparat asta la Comisia pentru ap„rare, sper„m s„ repar„m ∫i Ón plenul Camerei.

Œn afar„ de acest lucru, pentru c„ este chiar o lege necesar„ pentru buna func˛ionare a Ministerului de Interne, cu toate sectoarele care implic„ componen˛a acestui minister, iar Ón anumite condi˛ii solicit eu s„ ne g‚ndim bine dac„ nu cumva se poate aplica o asemenea interven˛ie f„cut„ de domnii din Ministerul de Interne ∫i la celelalte p„r˛i ale sectorului de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Partidul Rom‚nia Mare va vota f„r„ probleme aceast„ ordonan˛„, s„ treac„ Ón forma ini˛iatorului, ∫i nu Ón forma propus„ de Senat, din viciu de procedur„. Deci suntem pentru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru Lakatos, de la Grupul U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Iar trebuie s„ Óndrept„m o a∫a-zis„ gre∫eal„ de la Senat. Dar, practic, despre ce este vorba? Un t‚n„r, la 28 de ani, care Óncheie contract ∫i se angajeaz„ la Inspectoratul pentru Situa˛ii de Urgen˛„, av‚nd bacalaureatul, nu poate fi Óncadrat dec‚t la corpul subofi˛erilor sau mai∫trilor. Dac„ dup„ doi ani se apuc„ s„ fac„ o facultate ∫i o termin„, s„ zicem, la 36 de ani, ar avea condi˛iile, dar a dep„∫it cu un an limita de v‚rst„.

Practic, propunerea vrea s„ elimine aceast„ nedreptate, ∫i noi suntem de acord cu propunerea respectiv„. V„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ o vota˛i. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Da, domnul deputat S„niu˛„, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ este o consecin˛„ a situa˛iei pe care, la acest moment, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor trebuie s„ o rezolve. Pe de o parte, este vorba despre suspendarea serviciului militar obligatoriu, ∫i atunci, evident, apar cazuri ∫i situa˛ii Ón care este nevoie, la acest moment, de m„rirea num„rului subofi˛erilor ∫i, evident, Ón mod gradat, a celor cu func˛ii ∫i grade superioare. Pe de alt„ parte, procesul neterminat de demilitarizare a unit„˛ilor de pompieri ∫i de protec˛ie civil„ creeaz„, Ón situa˛ia dat„, Ón Rom‚nia, aceea∫i problem„.

Din punctul meu de vedere ∫i al nostru, stima˛i colegi, v„ rog ast„zi s„ sus˛ine˛i acest proiect de lege de respingere a ceea ce ne-a Ónaintat Senatul ∫i de aprobare Ón forma pe care ne-a Ónaintat-o Guvernul. Pentru c„, p‚n„ la urm„, Óntr-o situa˛ie tranzitorie, se impun m„suri deosebite.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar conservator, domnul deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Chiar dac„ suntem prim„ Camer„ sesizat„, tot la Senat va ajunge acest proiect de lege, sigur c„ ∫i Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru, deoarece procesul de demilitarizare continu„, iar 2007 trebuie s„ ne g„seasc„ preg„ti˛i din toate punctele de vedere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Indiferent dac„ a gre∫it Senatul sau chiar dac„ gre∫eam noi, problema, Ón cele din urm„, trebuie rezolvat„, pentru c„ este o prioritate absolut„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ la titlul legii, Ón formularea comisiei, exist„ observa˛ii sau comentarii? Nu exist„.

Mul˛umesc, adoptat.

Dac„ la articolul unic, formularea comisiei, exist„ observa˛ii sau comentarii? Nu exist„.

Mul˛umesc, adoptat.

R„m‚ne atunci votul final.

Punctul 10, proiectul Legii serviciului de iluminat public.

Legea are caracter ordinar. Adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru industrii ∫i servicii.

Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„ din partea Uniunii Europene. Din partea ini˛iatorului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege urm„re∫te consolidarea cadrului juridic, organizatoric ∫i institu˛ional necesar Ón vederea Ónfiin˛„rii, organiz„rii, finan˛„rii, gestion„rii ∫i reglement„rii serviciului de iluminat public, precum ∫i compatibilizarea acestuia cu actele normative adiacente materiei, respectiv cu modelul, reglement„rile ∫i orient„rile Uniunii Europene.

Prevederile propuse definesc rolul ∫i responsabilit„˛ile Guvernului ∫i ale autorit„˛ilor administra˛iei publice centrale ∫i locale cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de iluminat public ∫i clarific„ competen˛ele ∫i atribu˛iile, drepturile ∫i obliga˛iile ce le revin acestora, precum ∫i modul de organizare ∫i de func˛ionare a serviciului de iluminat public.

Av‚nd Ón vedere cele expuse, v„ adresez rug„mintea s„ aproba˛i proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Procedur„? V„ rog frumos, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Pentru acurate˛e ∫i mai ales pentru ceea ce s-a re˛inut la stenogram„, la precedenta lege s-a f„cut o confuzie generat„ de o gre∫eal„ din ordinea de zi. Deci nu este vorba de discutarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 9 ca prim„ Camer„ sesizat„, din contr„, este vorba de Camer„ decizional„.

™i vreau s„ se rectifice Ón stenogram„ aceast„ gre∫eal„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnule deputat Bivolaru, dumneavoastr„? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Camera Deputa˛ilor, Ón calitate de Camer„ decizional„, a aprobat nu demult legea general„ privind serviciile de utilitate public„. Œn conformitate cu aceast„ lege, unul dintre serviciile de utilitate public„ este ∫i serviciul de iluminat public.

Acest proiect de lege este Ónaintat de c„tre Guvern. ™i men˛ion„m cu aceast„ ocazie un lucru Ómbucur„tor, tot setul de legi viz‚nd serviciile de utilitate public„, Guvernul, de data aceasta, ni le-a Ónaintat sub form„ de proiecte, ∫i nu de ordonan˛e, d‚ndu-ne posibilitatea s„ le dezbatem Ómpreun„ cu reprezentan˛ii Guvernului ∫i s„ realiz„m rapoarte Ón fa˛a Camerei, Ón care at‚t reprezentantul ini˛iatorului, respectiv Ministerul Administra˛iei, c‚t ∫i Comisia de specialitate, de industrii, au venit Ón fa˛a, repet, a Camerei Deputa˛ilor cu solu˛ii unanim acceptate.

Este un model de lucru care ar fi bine s„ se extind„ ∫i pentru ceilal˛i reprezentan˛i ai ini˛iatorului.

Unul dintre principalele obiective, totu∫i, ale acestei legi a fost acela de a Óncurca pu˛in lucrurile Ón ceea ce prive∫te definirea acestei infrastructuri privind iluminatul public, deciz‚ndu-se prin proiect ca Óntreaga infrastructur„, at‚t cea privind distribu˛ia de energie electric„, c‚t ∫i infrastructura privind, realmente, iluminatul public, s„ fac„ obiectul aceleia∫i concesiuni de c„tre administra˛ia public„ c„tre viitorii sau mai Óndem‚no∫ii concesionari care se vor ivi pe parcurs.

Inten˛ia comisiei a fost s„ fac„ ordine din punctul acesta de vedere ∫i s-a f„cut ordine. Infrastructura de iluminat public este una, infrastructura pentru distribu˛ia energiei electrice este cu totul altceva ∫i aceast„ infrastructur„ final„, de distribu˛ie, r„m‚ne la autoritatea care a fost stabilit„, la proprietarul care a fost stabilit prin lege ∫i p‚n„ Ón prezent.

Din punctul acesta de vedere, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, comisia v„ propune s„ lua˛i Ón dezbatere aceste propuneri de modificare ∫i de adoptare a acestei legi, repet propuneri care au fost Ónsu∫ite de comun acord at‚t de c„tre comisie, c‚t ∫i de reprezentantul ini˛iatorului.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

A˛i f„cut o propunere ∫i de timp, domnule deputat? Este pe procedur„ de urgen˛„.

## Domnule pre∫edinte,

Un sfert de or„, 15 minute. Dac„ se termin„, mai bine, nu-i nici o problem„.

V„ mul˛umesc.

Obiec˛ii? Comentarii la propunerea de timp? Nu. O consider„m atunci adoptat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Trecem atunci la dezbaterea pe raport.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i dou„ amendamente respinse ∫i o s„ Óntreb dac„ ele se sus˛in pe m„sur„ ce trecem prin articole.

Vor exista, de asemenea, unele interven˛ii din partea comisiei pe erori materiale de redactare.

Dac„ la punctul 1, titlu, exist„ obiec˛ii? Comentarii? Nu sunt.

Punctul 2, obiec˛ii? Comentarii? Nu sunt. Punctul 3, obiec˛ii? Comentarii?

Este vorba de art. 1, v„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins. Se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Nu sunt obiec˛ii, comentarii. Adoptat.

De la 4 p‚n„ la 10 dac„ exist„ obiec˛ii? Comentarii? V„ rog, domnule deputat Bivolaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Compartimentul tehnic, dup„ ce s-a finalizat acest raport, ne-a f„cut c‚teva observa˛ii pe care le consider„m pertinente. Nu sunt observa˛ii de fond dar, Ón orice caz, de rea∫ezare sau de corec˛ie a unor termeni.

La acest articol de la pozi˛ia 6, domnule pre∫edinte, este vorba de alin. 3, se solicit„ o reformulare cu care suntem de acord, textul final al alin. 3 s„ fie urm„torul: îContractul prev„zut la alin. 2 se Óncheie Ón baza contractului-cadru emis prin ordin comun al pre∫edin˛ilor A.N.R.E. ∫i A.N.R.S.C.“ Deoarece s-a f„cut aceast„ trimitere prin conven˛ia Ón cadrul legii, s„ fie numite cele dou„ agen˛ii astfel.

Da. V„ mul˛umesc.

Obiec˛ii? Comentarii? Nu sunt. Atunci se Ónsu∫e∫te. De la punctele 11 la 20 obiec˛ii? Comentarii? Da, v„ rog, domnule deputat.

La art. 12, pozi˛ia 15, alin. 1, textul se propune s„ fie reformulat. Nu este problem„ de fond, repet: îŒn raport cu operatorii, autorit„˛ile administra˛iei publice locale au urm„toarele drepturi, pe l‚ng„ cele prev„zute Ón Legea nr. 51/2006.“ Acesta este textul.

Iar la alin. 2: îAutorit„˛ile administra˛iei publice locale au, fa˛„ de operatorii serviciilor de iluminat public, urm„toarele obliga˛ii...“ ∫i modificarea este: îpe l‚ng„ cele prev„zute Ón Legea 51/2006.“

Da. V„ mul˛umesc.

Obiec˛ii? Comentarii? Nu sunt. Atunci se Ónsu∫e∫te. Mai ave˛i p‚n„ la 20? V„ rog frumos.

Pozi˛ia 18, alin. 1 de la art. 15, se solicit„ ∫i suntem de acord, eliminarea unui text intermediar de acolo ∫i atunci textul s„ fie: îAutoritate de reglementare competent„ pentru serviciul de iluminat public, A.N.R.S.C. Ó∫i exercit„ competen˛ele ∫i atribu˛iile care Ói sunt acordate...“ ∫i textul curge. Deci ce n-am citit se elimin„.

Da. V„ mul˛umesc. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Se Ónsu∫e∫te. P‚n„ la 20 nu mai sunt. De la 20 la 30?

La 25, v„ rog frumos, domnule deputat.

La pozi˛ia 25, alin. 3, domnule pre∫edinte, se solicit„ o rea∫ezare Ón textul alin. 3, care este alineat nemodificat deocamdat„, dar forul tehnic al nostru a hot„r‚t c„ este bine s„-l modific„m, textul s„ r„m‚n„ Ón felul urm„tor la alin. 3, repet, art. 19: îOperatorii men˛iona˛i la alin. 2 presteaz„ serviciul de iluminat public Ón baza hot„r‚rii de dare Ón administrare a serviciului adoptate de autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i a infrastructurii tehnico-edilitare aferente Ón baza licen˛ei eliberate de A.N.R.S.C.“ Este o inversare de text care clarific„ mai bine situa˛ia, pentru c„ se introduc confuzii.

Da. V„ mul˛umesc.

Observa˛ii? Comentarii? Nu. Atunci, se Ónsu∫e∫te. P‚n„ la 30?

29, v„ rog, domnule deputat.

Da, cu scuzele de rigoare.

Pozi˛ia 29, art. 22, la alin. 3, la amendamentul comisiei: îP‚n„ la finalizarea transferului prev„zut la art. 43“, nu la alin. 43. Este prima modificare, domnule pre∫edinte.

Da, f„r„ Óndoial„.

™i tot Ón condi˛iile acestui alineat, este la jum„tatea textului, undeva, o trimitere la art. 4: îconform prevederilor art. 4“ ∫i s„ trecem acolo îalineatele 2 p‚n„ la 5“, pentru c„ nu intr„ ∫i celelalte alineate. Deci 2—5, alineatele 2—5.

Iar Ón final, la alin. 7, textul propus este s„ fie Ón felul urm„tor, textul alin. 7 nemodificat, care va fi modificat: îContractele de delegare a gestiunii serviciului se reziliaz„ de plin drept Ón condi˛iile art. 36 alin. 2 lit. c), precum ∫i Ón cazul retragerii licen˛ei de operare. P„r˛ile pot s„ prevad„ Ón contracte ∫i alte clauze de reziliere“.

Da. V„ mul˛umesc. Observa˛ii sau comentarii? Nu sunt. Œnsu∫it. De la 30 la 40 sunt?

Pozi˛ia 31, v„ rog, domnule deputat.

Alin. 2, Ón teza a doua de la alin. 2: îAceast„ durat„ poate fi prelungit„ numai Ón urm„toarele cazuri.“ Aceasta este reformularea propus„.

Da. Mul˛umesc. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Œnsu∫it. P‚n„ la 40?

38, v„ rog.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

Am s„ cer spor de deplasare.

Œn ce prive∫te art. 29, domnule pre∫edinte, alin. 2, textul este propus de c„tre compartimentul tehnic Ón felul urm„tor: îOperatorii care au primit gestiunea serviciului de iluminat public exercit„ drepturile de uz ∫i servitute...“

Deci Ónc„ o dat„, m„ scuza˛i: îOperatorii care au primit gestiunea serviciului de iluminat public exercit„ cu titlul gratuit drepturile de uz ∫i servitute asupra terenurilor ∫i bunurilor proprietate public„ sau privat„, apar˛in‚nd, dup„ caz, statului, unit„˛ilor administrativ-teritoriale, unor persoane fizice...“ ™i textul curge. Este o rea∫ezare Ón text.

V„ rog.

La alin. 3: îConstatarea contraven˛iilor ∫i aplicarea sanc˛iunilor prev„zute la alin. 1 ∫i 2...“ ∫i textul curge.

Mul˛umesc.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt observa˛ii, comentarii. Se Ónsu∫e∫te.

De la 50 la 60 dac„ exist„ observa˛ii, comentarii?

Da. V„ mul˛umesc. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Se Ónsu∫e∫te. Mai ave˛i p‚n„ la 40?

La 45, dac„ a˛i ajuns.

Da. Atunci de la 41 la 45, v„ rog.

La 34, alin. 1, Ón partea final„ a acestui alin. 1 se face trimitere: î˛in‚ndu-se seama de ciclurile procesului bugetar“. Observa˛ia este c„ no˛iunea de îciclu al procesului bugetar“ nu prea este bine definit ∫i atunci s„ spunem: î˛in‚ndu-se seama de etapele procesului bugetar.“ ™i restul nu mai este nici o alt„ modificare.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Se Ónsu∫e∫te. Mai ave˛i p‚n„ la 50? 46, v„ rog.

Alin. 2. Propunem u∫oar„ reformulare a alin. 2: îVeniturile proprii ale operatorilor provin din: lit. a) aloca˛ii bugetare Ón cazul gestiunii directe...“ ™i restul textului este nemodificat.

Mai sunt dou„, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Cu scuzele de rigoare colegilor, la pozi˛ia 53, art. 40 alin. 1 s„ se introduc„ o corec˛ie. Alin. 1: îŒn termen de un an de la publicarea...“ complet„m î...Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, a Legii nr. 51“ ∫i textul curge.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Se Ónsu∫e∫te.

™i mai este pozi˛ia 55, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Art. 42, la jum„tatea textului trebuia eliminat„, totu∫i, din partea ini˛ial„, sintagma îconsiliile jude˛ene“. A fost t„iat„ de peste tot Ón lege. Acest text aici a sc„pat. Eroare material„. Deci s„ se elimine sintagma îconsiliile jude˛ene“ ∫i cu mul˛umirile de rigoare pentru r„bdare ∫i Ón˛elegere.

Da. V„ mul˛umesc. Mai ave˛i p‚n„ la 50? 48, v„ rog.

La 48. Propunerea este ca la alin. 1 s„ r„m‚n„ textul nemodificat. Se pare c„ forma ini˛ial„ venit„ de la Guvern totu∫i este mai bun„ dec‚t cea care s-a g‚ndit la comisie. Deci propunerea este s„ r„m‚n„ textul nemodificat la alin. 1.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Se Ónsu∫e∫te textul ini˛iatorului.

™i la 49, domnule pre∫edinte, a∫ propune, pozi˛ia 49, numai la alin. 3.

Mul˛umesc.

Observa˛ii, comentarii la aceast„ ultim„ propunere? Nu sunt. Atunci se Ónsu∫e∫te.

Dac„ amendamentul respins de la art. 46 se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Asta Ónseamn„ c„ ∫i de la 51 la 60 cu propunerile Ónsu∫ite s-au aprobat.

Am terminat dezbaterea pe articole. Vot final la ora 12,30.

Mul˛umim comisiei pentru munca pe care a depus-o, ca de obicei, extrem de aplicat„.

Trecem la punctul 11, proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na˛ional mobil.

Legea are caracter organic.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru cultur„. Este prioritate legislativ„ de integrare.

Suntem Camer„ decizional„. Rog ini˛iatorul...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 ## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul a ini˛iat proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 182/2000 pornind de la dou„ considerente.

Pe de o parte a fost necesar„ adaptarea legii la realit„˛ile domeniului supus reglement„rii ∫i clarificarea unor prevederi ∫i, pe de alt„ parte, a fost necesar„ armonizarea complet„ cu normele comunitare, pentru o corelare deplin„ cu dispozi˛iile Directivei 7 din 1993 privind returnarea bunurilor culturale mobile.

Precizez c„ aceast„ armonizare a fost Ónceput„ prin intermediul unei precedente legi de modificare din anul 2003, dar ea nu a fost una complet„.

Deoarece Guvernul a fost de acord cu toate modific„rile propuse Ón proiectul de lege Ón cadrul dezbaterilor din Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ a Camerei Deputa˛ilor, vreau s„ v„ rog s„ ave˛i bun„voin˛a de a adopta proiectul de lege Ón forma propus„ de Comisia pentru cultur„.

V„ mul˛umesc.

## Din partea comisiei.

Proiectul de lege a fost transmis Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, aceasta fiind sesizat„ pe fond cu acest proiect de lege. Œn acela∫i timp, a fost transmis ∫i altor comisii spre avizare, din partea c„rora a primit avize favorabile.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Acest proiect de lege urm„re∫te armonizarea cu prevederile legale Ón vigoare prin eliminarea paralelismelor legislative ∫i a echivocului, precum ∫i armonizarea cu normele comunitare, prin corelarea cu dispozi˛iile Directivei din 1993 a Uniunii Europene privind returnarea bunurilor culturale mobile care au p„r„sit ilegal unul dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 17 noiembrie 2005.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii ∫i, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, proiectul de lege face parte din competen˛a Camerei Deputa˛ilor, competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea acestui proiect de lege cu o serie de amendamente.

™i a∫ dori s„ v„ mai spun c„, Ón afar„ de amendamentele pe care dumneavoastr„ le ave˛i cuprinse Ón raport, din partea Consiliului Legislativ am mai primit o serie de sesiz„ri pentru Óndreptarea unor erori pentru corelarea cu viitorul Cod penal care Ónc„ nu a intrat Ón vigoare ∫i v„ voi supune aten˛iei, la momentul potrivit, acele amendamente ∫i modific„ri.

Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

La dezbateri generale dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Trecem atunci la dezbaterile pe articole, pe raportul comisiei, potrivit art. 122.

Dac„ la punctul 1, titlul legii, exist„ observa˛ii, comentarii?

V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Constantin Tudor**

**:**

La dezbateri generale.

V„ rog, domnule deputat, la dezbateri generale.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cred c„ modific„rile aduse Legii nr. 182/2000 sunt bine venite. Noi ∫i a∫a Ón 2000 am adoptat t‚rziu o Lege de protejare a patrimoniului cultural na˛ional mobil, c‚nd o mare parte dintre bunurile culturale, Ón mod deosebit cele care proveneau din zona religioas„, dar ∫i a c„r˛ii vechi, au ajuns ilegal afar„.

V„ aminti˛i de scandalurile, inclusiv de la Ministerul Culturii, Ón urm„ cu 13—14 ani, ∫i este foarte bine c„ armoniz„m legea cu Directiva 7 din 1993 ∫i de acum semnalez Ministerului Culturii c„ trebuie s„ fac„ un inventar foarte exact a ceea ce se cunoa∫te ∫i s„ ne preg„tim s„ le revendic„m, pentru a reveni acas„ cele care au plecat ilegal din ˛ar„.

Un al doilea aspect pe care Ól sesizez, pentru c„ este domnul secretar de stat aici ∫i ne cunoa∫tem foarte bine, provenind din acela∫i sistem, este cel care se refer„ la protejarea fizic„ a bunurilor de patrimoniu cultural mobil aflate Ón centrele de colectare ale cultelor religioase, ale institu˛iilor biserice∫ti, pentru c„ acolo exist„ valori de patrimoniu cultural mobil care se degradeaz„ Ón continuare.

Din partea Grupului Partidului Conservator sus˛inem adoptarea proiectului de lege.

- V„ mul˛umesc.

- V„ mul˛umesc, domnule deputat.

- Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale?

- Nu sunt.

- Trecem la dezbaterea pe articole.

- Punctul 1, titlul legii.

- Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

- Punctele de la 2 la 5, Ón formul„rile comisiei. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

- De la 6 la 10, cu amendamentele adoptate Ón

- comisie.

- Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. De la 11 la 15.

- Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

- De la 16 la 20, cu amendamentele admise Ón comisie. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. De la 21 la 25.

- Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

- De la 26 la 30, cu amendamentele din comisie. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. De la 31 la 35.

- Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. De la 36 la 40.

- Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. De la 41 la 45.

- Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. De la 46 la 50.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 Observa˛ii? V„ rog, doamna pre∫edint„.

La punctele 48 p‚n„ la 55 inclusiv v-am propune s„ renun˛„m la pedeapsa cu zile amend„. S„ p„str„m doar pedeapsa cu Ónchisoarea, urm‚nd ca, Ón momentul intr„rii Ón vigoare a Codului penal, s„ se produc„ automat corel„rile.

V„ mul˛umesc. Exist„ obiec˛ii sau observa˛ii la aceast„ propunere? Domnul deputat Márton.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ne afl„m aici, Ón mod evident, din cauza am‚n„rii intr„rii Ón vigoare a Codului penal pe care l-am votat, pe baza c„ruia am primit un O.K. pe acest segment pentru intrarea Ón Uniunea European„ care, printre altele, ia Ón considerare ∫i anumite implica˛ii ale drepturile omului, Ón mod evident, prevederile de acolo nu se pot aplica p‚n„ c‚nd nu intr„ Ón vigoare legea respectiv„, deci observa˛ia este corect„. Poate ar trebui s„ fie formulat îsau amend„“. Deci nu îzile amend„“, ci îsau amend„“, pentru c„ este o pedeaps„ corelativ„ ∫i Ón Codul actual ∫i urmeaz„ s„ fie aceast„ formulare.

Totodat„, eu cred c„ ar trebui s„ ie∫im c‚t mai repede din aceast„ situa˛ia ambigu„, pentru c„, p‚n„ c‚nd nu va intra Ón vigoare noul Cod penal, cu c‚t va fi aceast„ perioad„ mai lung„ vom avea probleme Ón activitatea noastr„ legislativ„, c„ nu ∫tim, peste c‚teva luni, ce va fi Ón vigoare Ón Rom‚nia ∫i noi facem legi. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia?

Suntem de acord s„ r„m‚n„ pedeapsa cu Ónchisoare ∫i completat„ cu amend„, netrec‚nd exact Ón ce limite se Óncadreaz„ aceast„ amend„.

Da. V„ mul˛umesc.

Observa˛ii sau comentarii la aceast„ propunere? Atunci se Ónsu∫e∫te aceast„ propunere.

De la 51 la 55.

Observa˛ii, comentarii... altele dec‚t aceasta, bineÓn˛eles? Nu sunt.

De la 56 la 60.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final, la ora 12,30.

Trecem la punctul 12, proiectul Legii privind Óncadrarea unor locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale.

Legea are caracter organic.

A fost adoptat„ de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnul secretar de stat ™eitan, v„ rog.

## **Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ :

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ supunem aten˛iei un proiect de lege care se refer„ la completarea Legii nr. 19/2000 referitoare la pensii, Ón leg„tur„ cu Óncadrarea Ón condi˛ii speciale ∫i a altor locuri de munc„ dec‚t cele limitative pe care le-a acordat legea respectiv„.

Este vorba de o procedur„ foarte laborioas„ care s-a petrecut Óntr-o perioad„ de un an ∫i jum„tate, pe baza unor determin„ri fizice prin care s-au aprobat o serie de locuri de munc„ care s„ beneficieze de acest statut Óncep‚nd din anul 2001.

Vreau s„ v„ Ónvederez faptul c„ a fost o discu˛ie foarte larg„ Ón Comisia pentru munc„. A∫ vrea s„ apreciez foarte mult calitatea ∫i profesionalismul cu care comisia s-a aplecat at‚t asupra textului, dar mai ales asupra consult„rii partenerilor sociali.

Este prima oar„ c‚nd au fost invitate sindicate ∫i patronate care ∫i-au spus punctul de vedere, Consiliul Economic ∫i Social a f„cut amendamente ∫i, printre rarele cazuri, acestea au fost ∫i apreciate ∫i luate Ón considera˛ie, lucru care a influen˛at ∫i Guvernul s„ sus˛in„ aceste modific„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Du˛u.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii, al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Óncadrarea unor locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale, conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t locurile de munc„ Óncadrate Ón condi˛ii speciale Ón vederea pension„rii sunt stabilite expres ∫i limitativ numai prin lege.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 26 aprilie 2006, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

Vreau s„ spun c„ nu este prima dat„ c‚nd confedera˛iile sindicale ∫i patronatele au fost invitate la lucr„rile ∫edin˛ei comisiei. ™i la alte proiecte de lege au fost invitate.

Dezbaterile au fost extrem de bune, iar aportul acestor parteneri sociali, de asemenea, s-a dovedit util.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006

Legea vine s„ umple un gol Ón legisla˛ia anterioar„, creat de Legea nr. 19/2000. Este extrem de oportun„ sau Ón perioada anterioar„ au fost enorm de multe discu˛ii vizavi de locurile de munc„ speciale. Au fost multe nemul˛umiri, mai ales din partea sindicatelor. N-am fost la dezbaterile din comisie, dar sunt convins c„ o parte dintre ele, cel pu˛in, au fost avute Ón vedere, mai ales c„ a fost ∫i o contribu˛ie a Consiliului Economic ∫i Social.

Una peste alta, legea, repet, este extrem de necesar„. Sunt convins c„ nu este perfect„ ∫i probabil c„, Ón contact cu realit„˛ile cotidiene, Ón timp, ea va deveni perfectibil„.

Oricum, vom vota aceast„ lege, Grupul conservator. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Marian S‚rbu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Vreau s„ afirm Ón fa˛a dumneavoastr„ faptul c„ Grupul parlamentar al P.S.D. va vota Ón favoarea acestei legi, cu precizarea c„ bazele normelor juridice din acest proiect au fost puse Ónc„ pe vremea c‚nd Partidul Social Democrat se afla la guvernare.

Toate locurile de munc„ acestea care au fost introduse Ón cadrul anexelor la prezenta lege ∫i-au v„zut, Ón esen˛„, pus„ Ón valoare, prin normele pe care noi le-am f„cut atunci, capacitatea de a intra Ón cadrul condi˛iilor speciale de munc„.

Este o repara˛ie, ca s„ spun a∫a, care se face Ón favoarea unui num„r important de salaria˛i, muncitori cu prec„dere, ∫i ne bucur„m pentru faptul c„ aceast„ guvernare de dreapta, totu∫i, a achiesat, ca s„ spun a∫a, la ceea ce guvernarea noastr„ social-democrat„, st‚nga social-democrat„ a pus ca baze pentru o reglementare Ón favoarea salaria˛ilor.

De aceea, repet, Grupul parlamentar al P.S.D. va vota Ón favoarea unei legi pe care o consider„ favorabil„ salaria˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, totu∫i, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un num„r de 5 amendamente respinse ∫i v„ voi consulta la momentul respectiv dac„ se sus˛in sau nu.

Dac„ la punctul 1 exist„ observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

Punctul 2, exist„ ∫i un amendament respins. Dac„ se sus˛ine?

Observa˛ii, comentarii la formularea comisiei? Nu exist„.

De la 3 la 5, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 6, art. 3, exist„ ∫i un amendament respins. Dac„ se sus˛ine? Nu se sus˛ine amendamentul respins.

Mai exist„ trei amendamente respinse la art. 3. Nu se sus˛ine nici unul dintre ele? Mul˛umesc.

Nu exist„ observa˛ii sau comentarii la formularea comisiei? Nu exist„. Atunci, adoptat. Punctul 7.

Observa˛ii, comentarii? Exist„ ∫i un amendament respins la 7. Se sus˛ine? Nu se sus˛ine. Nu exist„ observa˛ii ∫i comentarii.

Adoptat.

De la punctul 8 la 10.

- Observa˛ii, comentarii la formul„rile comisiei? Nu

- exist„.

Adoptat.

De la punctul 11 la 15.

- Observa˛ii, comentarii la formul„rile comisiei? Nu

- exist„.

Adoptat.

- Trecem la anexe.

Anexa nr. 1.

- Observa˛ii, comentarii? Nu exist„. Anexa nr. 2.

Observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

Am doar o singur„ observa˛ie, presupun c„ la prima anex„ trebuia s„ scrie anexa nr. 1 ∫i anexa nr. 2 la raport, pentru c„ sunt dou„ anexe ∫i am‚ndou„ se numesc anexa nr. 2.

- Presupun c„ trebuie f„cut„ corectura de rigoare dac„

- ∫i domnul pre∫edinte este de acord. Da. V„ mul˛umesc.

- Cu aceste observa˛ii am finalizat dezbaterea pe

- articole. R„m‚ne la votul final.

- V„ mul˛umesc.

13. Proiectul Legii pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri.

Legea are caracter ordinar, a fost adoptat„ de Senat, raport de adoptare de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ din partea ini˛iatorului exist„ interven˛ii? Nu exist„. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul deputat pre∫edinte Du˛u.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i, al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri, republicat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón sensul major„rii unor indemniza˛ii lunare ∫i asigur„rii gratuit„˛ii pe mijloacele de transport urban ce apar˛in societ„˛ilor cu capital de stat sau privat.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, av‚nd Ón vedere necesitatea acord„rii acestor compensa˛ii financiare ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/26.V.2006 materiale, Óntruc‚t s-a constatat o diminuare continu„ a nivelului de trai pentru fo∫tii persecuta˛i politici care beneficiaz„ de anumite drepturi financiare ∫i materiale, necorelate Óns„ cu gradul de infla˛ie.

Œn urma dezbaterii din ∫edin˛a din 9 mai 2006, comisia propune adoptarea, f„r„ modific„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Raportul este f„r„ amendamente, ca atare, nu mai discut„m pe articole, urmeaz„ la vot final.